You are on page 1of 14

b3rk3l1um

SEMIOLOGIE – curs 5

Advertisements

SEMIOLOGIE CURS 5

DISPNEEA (D.)

= tulburare a respiraţiei – subiectiv senzaţia “lipsei de aer” (de sufocare) şi obiectiv –


modificarea unuia sau a mai multor parametri ai mişcărilor respiratorii (frecvenţă, ritm,
A).

Cauze

Afecţiuni pleuro-pulmonare: BC, E.P., A.B., bronşiectazie, obstrucţia căilor respiratorii


(edem glotic, corp străin, Ca), pneumonii, pneumotorax, fibroză pulmonară, sarcoidoză,
MTS pulmonare, pneumoconioze, pleurezie, T pleurale.

Afecţiuni cardiovasculare: valvulopatii, pericardită, miocardită, cardiomiopatie, embolie


pulmonară, IVS.

Afecţiuni diverse: anemie severă, fracturi costale, cifoscolioză, spondilită ankilopoetică,


obezitate masivă, acidoză metabolică (IRn, cetoacidoză diabetică), boli nms
(poliomielită, miastenie gravis, polineuropatie), Ix exogene.

Caractere

1) Tahipnee (polipnee): frecvenţă respiratorie > 16-18/min şi amplitudine mică.

afecţiuni pulmonare (pleurezie, pneumonie, pneumotorax etc.)

extrapulmonare (fracturi costale, SM, boli febrile etc.);

fiziologic, apare după efort şi emoţii.


2) Bradipnee: frecvenţă respiratorie redusă (sub 10/min).

a) cu expiraţie prelungită, dificilă + şuierat specific (wheezing”), în AB, EP;

b) cu expiraţie prelungită, dificilă, + cornaj (stridor) şi tiraj în afecţ obstructive ale CR


superioare (corpi străini, T laringiene, edem glotic).

3) Respiraţia (D) Cheyne-Stokes: alternanţe de polipnee neregulată, → respiraţia se


accelerează şi ↑ în A → maxim, apoi ↓ treptat → apnee 10-30 sec, apoi ciclul reîncepe;
→ T şi hemoragii cerebrale, Ix cu morfină etc.

4) Respiraţia (D) Küssmaul – în 4 timpi egali: inspir amplu, profund şi zgomotos, →


pauză → expiraţie sacadată, → pauză şi ciclul se reia → stările de acidoză (acidoza
diabetică, uremică).

5) Respiraţia (D) nevrotică, → femeile isterice, după câteva eforturi de inspir adânc,
urmează un expir amplu, prelungit, usturător, ca un oftat.

6) Block-pnec: respiraţia – cu atenţie şi întreruperi, mişcările respiratorii – A redusă,


neregulate şi ezitante, oprindu-se, deseori, în mijlocul inspirului; → fracturi costale.

TUSEA (T)

= act refex, declanşat de o iritare a căilor respiratorii, al cărui efect este expulzarea
conţinutului arborelui bronşic (aer, secreţii, corpi străini).

rol: 1) de apărare; 2) nociv, prin agravarea condiţiilor locale (fracturi costale,


hemoptizie).

Caracterele T.

1.Circumstanţele de apariţie. a) spontană; b) provocată (efort, schimbare de poziţie).

2. Caracterul paroxistic sau permanent. Se precizează: a) vechimea (durata); b) prezenţa


sau absenţa evoluţiei în puseuri.

3. Orarul:

a) T matinală (“toaleta bronhiilor”, în bronşiectazie);

b) T vesperală (seara în tbc pulmonară);

c) T nocturnă (afecţiuni cardiace);

d) T continuă (bronhopneumonie).
4. Ritmul:

a) T obişnuită (des sub forma unor secuse simple);

b) Chinta: mai multe reprize expiratorii, de A din ce în ce mai mare, → apnee, urmată de
o repriză inspiratorie; apoi, ciclul se repetă de mai multe ori (tuse convulsivă);

c) T moniliformă: mai multe secuse de tuse, de durată şi A egală, survenind la sfârşitul


fiecărei expiraţii.

5. Intensitatea:

a) T stinsă, voalată – distrugerea corzilor vocale (tbc, Ca) sau prezenţei unor false
membrane (grup difteric);

b) T zgomotoasă, lătrătoare → în compres. traheo-bronşice (afecţiuni mediastinale).

6. Productivitatea:

a) T seacă sau uscată, neproductivă, fără expectoraţie (în pleurită, pleurezie);

b) T umedă,cu expectoraţie (în leziuni ac. şi cr. BP); survine în special dimineaţa, la
schimbarea poziţiei (B.C., bronşiectazie), când bolnavul îşi face “toaleta bronhiilor”.

7. Semne de acompaniament: durere, dispnee, hemoptizie, vărsături.

EXPECTORAŢIA

= eliminarea pe gură, în timpul tusei, a substanţelor secretate sau excretate de căile


respiratorii, iar produsul său este sputa.

Caractere

1. Cantitatea – câţiva ml – sute de ml, în funcţie de natura şi evoluţia bolii, eficienţa


tratamentului etc.

Cantitativ, expectoraţia poate fi:

a)moderată (< 100 ml), în bronşita acută şi A.B.;

b)abundentă (100-300 ml în B.C., tbc pulmonară, bronşiectazie. Ca.P.);

c)masivă (> 300 ml în abcesul pulmonar şi chistul hidatic pulmonar).


2.Culoarea:

a)albicioasă (în perioada de debut a traheobronşitelor);

b)verde-gălbui (supuraţii pulmonare);

c)ruginie (pneumonie); roşie (hemoptizie);

d)negricioasă la mineri (particule de cărbune).

3. Mirosul:

a) obişnuit fără miros;

b) fetid în bronşiectazii infectate, abces pulmonar, gangrenă pulmonară.

4.Aspectul şi compoziţia – în funcţie de consistenţa, aeraţia şi transparenţa

mucoasă: incoloră, transparentă sau albicioasă, consistenţă gelatinoasă, aderentă


(perioada de debut a traheobronşitelor); o formă specială – “sputa perlată”, care conţine
dopuri mici, opalescente, asemănătoare unor perle (A.B);

seroasă: spumoasă (ca albuşul de ou bătut), alb-rozată (EPA);

muco-purulentă: opacă, galbenă sau verzuie (faza de cocţiune a bronşitelor ac., B.C.,
pneumonie, bronhopneumonie, bronşiectazii şi tbc pulmonară;

purulentă: alcătuită din puroi, galben-verzui, fetidă sau fără miros (abces pulmonar,
bronşiectazie);

sanghinolentă sau hemoptoică, – prezenţa sângelui în cantitate variabilă, în oricare din


formele de spută descrise (tbc pulmonară, Ca.P. etc.);

ruginie: aerată, aderentă la vasul în care se află (pn. pneumococică);

rozată, “peltea de coacăze”, în Ca.P.;

HEMOPTIZIA

= eliminarea pe gură, prin tuse, de sânge provenit din aparatul respirator.


Aspect – expectoraţie spumoasă, culoare roşu-aprins, aerată

Cantitativ:

a) mică (câteva spute sanghinolente);

b) mijlocie (100 – 200 ml);

c) mare (200-500 ml);

d) abundentă (peste 500 ml).

Diagnosticul diferenţial al hemoptiziei.

1)stomatoragie (sânge din cav. bucală): sângele amestecat cu saliva, neaerat, se elimină fără
tuse, iar ex. cavităţii bucale evid. cauza (ulceraţii bucale sau gingivale);

2) hemoragie faringiană în lez. la nivelul faringelui): sânge neaerat, eliminat fără tuse;

3) epistaxis-uri posterioare, cu eliminarea pe gură a sângelui scurs din nas în faringe; ex.
nărilor – sursa sângerării, iar ex. orofaringelui evid. – scurgerea de sânge din rinofaringe;

4) hematemeză: vărsătură cu sânge neaerat, negru (digerat de acţiunea HCl), amestecat


cu resturi alimentare; trecut digestiv şi se însoţeşte de multe ori de melenă.

CAUZELE HEMOPTIZIEI

Afecţiuni respiratorii: TBC, Ca, pneumonia, bronşiectazia, pneumoconiozele, chistul


hidatic, corpi străini intrabronşici, infarctul pulmonar.

Afecţiuni cardiovasculare: valvulopatii (stenoza mitrală).

Afecţiuni extrapulmonare: mediastinale (T), sanguine (leucoze, trombocitopenii),


Insuficienţă hepatică şi renală.

Diverse: tratament cu anticoagulante, traumatism toracic;

SINDROM CLINIC DIN EMFIZEM PULMONAR (E.P)

stare patologică ireversibilă, caracterizată,

anatomic, prin leziuni distructive ale peretelui alveolar

funcţional prin ↑ conţinutului aerian al plămânului (hiperinflaţie)

clinic prin dispnee.


Simptomele funcţionale.

dispneea – simptomul esenţial – pentru o lungă perioadă de timp, apare doar la efort este
calmată sau dispare la repaus), apoi devine permanentă, manifestă şi în repaus.

tusea

expectoraţia.

Examenul obiectiv.

Inspecţia generală:

a) cianoza (mai ales a buzelor şi pomeţilor);

b) uneori, hipocratism digital.

c) ”pink puffers” (“pufăitorii roz”).

Examenul toracelui:

a)inspecţie torace emfizematos;

b) palpare

↓ vibraţiilor vocale;

dispneea – polipnee expiratorie, (frecvenţă >20/minut), inspir scurt şi expir prelungit;

antrenarea ms respiratorii accesorii (intercostali, scaleni) – tiraj;

c) percuţie – hipersonoritate, cu coborârea limitei inferioare a sonorităţii pulmonare, cu


matitate cardiacă şi hepatică micşorată sau chiar absentă

d) ascultaţie – ↓ MV, prelungirea expirului, raluri bronşice predominant uscate,


zgomotele cordului asurzite.

Complicaţii: cordul pulmonar cronic – complicaţia principală a emfizemului – ultimul


stadiu al evoluţiei sale.

SDR CLINIC DIN BRONŞITA ACUTĂ ŞI CRONICĂ

= inflamaţia ac. sau cr. a mucoasei bronşice, care provoacă tulburări de secreţie,
permeabilitate şi sensibilitate.
BRONŞITA ACUTĂ

1. Debutul – precedat de un catar al CR sup. (coriză, angină), după expunerea la frig.

2. Perioada de cruditate (de debut, bronşita uscată) – 2-3 zile,

– febră 38°-39°C, frisoane, cefalee, mialgii, tuse uscată, iritativă, jenă dureroasă
retrosternală.

– examenul obiectiv: raluri ronflante şi sibilante pe ambele arii pulmonare.

3. Perioada de cocţiune (umedă) durează 4-5 zile,

– tuse cu expectoraţie mucopurulentă.

– examenul obiectiv: raluri ronflante, sibilante şi subcrepitate la baza toracelui.

SDR CLINIC DIN BRONŞITA CRONICĂ (B.C.)

1) clinic- tuse cu expectoraţie intermitentă sau permanentă, timp de cel puţin 3 luni, 2 ani
consecutiv;

2) anatomo-patologic – inflamaţie cronică nespecifică a peretelui bronşic si alterarea


structurii mucosecretante;

3) evolutiv: evoluţie spre o afectare progresivă a bronhiolelor şi ţesutului pulmonar


(emfizem).

1. Semnele funcţionale:

a) tusea productivă, repetată în chinte în timpul zilei, mai intensă dimineaţa la trezire
(“tusea fumătorilor”);

b) expectoraţia mucopurulentă, în cantitate variabilă, mai mare dimineaţa (“toaleta


bronşiilor”).

2. Semnele generale – numai în pusee de suprainfecţie (stare afebrilă sau febră 38,5°C şi
astenie).

3. Semnele fizice – raluri ronflante, sibilante şi, mai rar, subcrepitante, diseminate pe
ambele arii pulmonare.

SDR CLINIC DIN ASTMUL BRONŞIC (A.B.)

= afecţiunea caracterizată prin crize de dispnee paroxistică de tip expirator.

Etiologie. Clasificare.

1) alergic (extrinsec, exogen sau neinfecţios) – la tineri (sub 40 de ani), la cei cu


antecedente familiale alergice, cu sensibilizare la diverşi alergeni (polenuri, praf de casă,
peri de animale, medicamente, înţepături de insecte etc);
2) infecţios (intrinsec, nealergic, endogen) – obişnuit după vârsta de 40 de ani, cauza
principală – infecţia respiratorie.

Simptomatologie: Criza de astm evoluează în trei faze:

1. Faza prodomală (aura astmatică): bolnavul recunoaşte iminenţa atacului astmatic prin
prodoamele de ordin respirator (strănut, guturai), digestiv (eructaţii, jena epigastrică) şi
nervos (cefalee, anxietate).

2. Faza dispneică (uscată) – început brutal, adesea în timpul nopţii. Bolnavul se trezeşte
din somn cu senzaţia de plenitudine toracică şi “sete de aer”, adoptă poziţia de ortopnee,
privire anxioasă, ochii injectaţi, jugularele turgescente, se chinuie să respire, “luptă
pentru aer”.

Dispneea:

a) ritm rar – bradipnee (10-15/min);

b) tip expirator – inspiraţia scurtă, expiraţie prelungită, şuierătoare (wheezing);

c) poziţia bolnavului – ortopnee.

Examenul toracelui:

a) la inspecţie – torace destins, puţin mobil, pare blocat în inspir;

b) la palpare – ↓ vibraţiilor vocale;

c) la percuţie – sonoritate normală sau crescută;

d) la ascultaţie – MV diminuat, numeroase raluri ronflante şi sibilante. !!! absenţa


febrei şi semnelor cardiace.

3. Faza catarală (umedă) – tusea devine productivă, cu expectoraţie mucoasă, albicioasă,


gelatinoasă, puţin abundentă, cu mici particule opalescente (“spută perlată”) şi caracter
“eliberator” (anunţă terminarea crizei).

ascultaţie: raluri ronflante şi sibilante, raluri subcrepitante (“zgomot de porumbar”).

Apoi dispneea cedează, urmată de o criză poliurică, bolnavul devine liniştit şi adoarme.

Durata crizei – variabilă: 15 minute-3 ore;

se poate repeta în ziua sau zilele următoare = “atac de astm”. Între crize, bolnavul este
asimptomatic, iar examenul obiectiv pulmonar poate fi complet normal.
Starea de rău astmatic (“status astmaticus”) – forma dramatică a dispneei astmatice,
dispnee care se intensifică progresiv, ajungându-se la o stare de asfixie permanentă, cu
durata de câteva zile şi, în unele cazuri, cu evoluţie spre exitus dacă nu se intervine prin
tratament.

Cauze: infecţia bronşică, întreruperea bruscă a unei corticoterapii prelungite, abuzul de


simpaticomimetice.

SDR DE CONDENSARE PULMONARĂ

= totalitatea simptomelor clinice secundare reducerii sau suprimării conţinutului aeric al


unui lob sau segment al parenchimului pulmonar

Etiologie:

Infiltraţie bronho-alveolară inflamatorie (pn. bact sau virală, abces, tbc)

Proces neoformativ benign (chist hidatic) sau malign (Ca BP

Infarct pulmonar

Atelectazie.

tipuri

retractil

neretractil

Simptomatologia

Simptomele funcţionale:

durere toracică frecvent submamelonară sau la baze,

tuse

dispnee (moderată).

Semnele generale: febră, transpiraţii, astenie.

Semnele fizice

a)inspecţie – ↓ A mişcărilor respiratorii de partea bolnavă;

b)palpare – accentuarea vibraţiilor vocale;

c)percuţie – matitate (submatitate) fixă (nu se modif cu poziţia bolnavului);

d)ascultaţie – raluri crepitante şi suflu tubar patologic


SDR DE CONDENSARE PULMONARĂ
RETRACTILĂ (ATELECTAZIA)

= modificare a parenchimului pulmonar – 2 elemente:

1) un colaps al alveolelor pulmonare care devin aplatizate unele pe altele (dar cu


păstrarea perfuziei) prin obstrucţia bronhiei corespunzătoare;

2) un fenomen de retracţie – teritoriul pulmonar respectiv – dimunuat de volum şi


antrenează într-un proces de retracţie şi zonele învecinate.

Etiologie: leziuni bronşice obstructive

instalată rapid corp străin intrabronşic

instalată progresiv – T bronşică (neoplasm), mediastinală sau tbc.

Simptomatologia

Simptomele funcţionale:

durere toracică,

tuse (rar)

dispnee.

Semnele generale sunt variabile.

Semnele fizice

a)inspecţie – ↓ aptitudinii mişcărilor respiratorii, retracţia hemitoracelui afectat cu îngustarea


spaţiilor intercostale;

b)palpare – vibraţiile vocale sunt exagerate (bronhie parţial obstruată) sau abolite (bronhie
complet obstruată);

c)percuţie – matitate;

d)ascultaţie – abolirea MV; uneori – raluri crepitante şi suflu tubar.

SINDROMUL PLEURAL

ansamblul de simptome şi semne clinice, determinat de inflamaţia sau îngroşarea pleurei,


de prezenţa lichidului sau aerului în cavitatea pleurală.

apare în:

1.pleurită;

2.pleurezie;

3.pneumotorax;
4.pahipleurită.

SDR PLEURAL ÎN PLEURITA (PLEUREZIA USCATĂ)

inflamaţia pleurei cu prezenţa de depozite exudative fibrinoase, neînsoţită de revărsat


pleural.

Etiologie.

1.prima etapă a unei pleurezii serofibrinoase;

2.poate însoţi o boală a parenchimului pulmonar (pneumonie, abces).

Simptomatologie

Simptomele funcţionale:

1.durere toracică de intensitate variată (de la simpla jenă la junghi atroce), accentuată de tuse şi
mişcările respiratorii;

2.tuse uscată, chintoasă şi dureroasă, cu caracter iritativ (“tuse pleurală”);

3.febră moderată.

Examenul obiectiv al toracelui: ascultaţia – elementul esenţial – frecătura pleurală.

SDR PLEURAL ÎN PLEUREZIA EXUDATIVĂ

inflamaţia pleurei, însoţită de prezenţa unui exudat în cavitatea pleurală.

Simptomele funcţionale:

a)durerea vie localizată la baza toracelui sau submamelonar, se accentuează la inspir profund şi
în timpul tusei;

b)tusea seacă şi penibilă, chinuitoare, declanşată de schimbările de poziţie (“tuse pleurală“),


intensifică durerea;

c)dispneea este în funcţie de cantitatea revărsatului lichidian pleural şi de rapiditatea instalării


sale.

Semnele fizice

Inspecţia

1.asimetria toracelui (bombarea hemitoracelui bolnav );

2.↓ amplitudinii mişcărilor respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat.

Palparea:
1.semn esenţial – ↓ sau abolirea (în funcţie de cantitatea de lichid) vibraţiilor vocale în zona
corespunzătoare colecţiei;

2.semn accesoriu – imobilitatea hemitoracelui afectat cu contractura muşchilor paravertebrali.

Percuţia:

1) semn esenţial – matitatea fermă, rezistentă, lemnoasă, deplasabilă cu modificările de


poziţie a bolnavului.

2) semn accesoriu – skodismul: hipersonoritate timpanică deasupra limitei superioare a


matităţii (se caută în reg. subclaviculară).

Ascultaţia:

1) semn esenţial-abolirea MV pe toată întinderea zonei mate;

2) alte semne – suflu pleuretic, frecătură pleurală (la început şi la resorbţia lichidului).

SDR PLEURAL ÎN PNEUMOTORAXUL SPONTAN

pătrunderea aerului în cavitatea pleurală.

Etiologie: tbc, pneumonia stafilococică; frecvent – idiopatic.

Simptomatologie.

Simptome subiective:

durere toracică (simptom major, este violentă şi comparată cu lovitura de cuţit),

tuse (seacă, rebelă, intensifică durerea),

dispnee (accentuată, de tipul polipneei superficiale).

Examenul obiectiv:

a)inspecţie – hemitoracele afectat – dilatat şi imobil;

b)palpare – abolirea vibraţiilor vocale;

c)percuţie – hipersonoritate cu nuanţă de timpanism;

d)ascultaţie –abolirea MV şi suflu amforic.

SINDROMUL PLEURAL ÎN PAHIPLEURITĂ

îngroşarea şi alipirea celor 2 foiţe pleurale (viscerală şi parietală)

Etiologie – procese inflamatorii locale (pleurezie tbc).

Simptomatologia – în fcţ de întinderea simfizei pleurale (durere toracică moderată,


dispnee, cianoză).

Examenul obiectiv al toracelui:


a)inspecţie – retracţia hemitoracelui afectat, ↓ A mişcărilor respiratorii;

b)palpare – ↓ vibraţiilor vocale;

c)percuţie – submatitate;

d)ascultaţie – ↓ MV.

SDR CLINIC DIN CANCERUL BRONHO-PULMONAR

Etiopatogenie

1.fumatul

2.profesiunea – contact cu cromaţi, azbest, minereurile radioactive, gudron (pavaj);

3.poluarea aerului cu diferite gaze si pulberi (ţările industr.);

4.ereditatea.

Simptomatologie

Simptomele funcţionale

a)tusea – rebelă, iritativă, uscată, uneori în chinte paroxistice

b)durerea toracică, cu sediu şi intensitate var., întotdeauna persistentă şi rebelă la tratamentul


simptomatic;

c)hemoptizia, obişnuit în cantitate mică ( “jeleu de coacăze”);

d)dispneea este un simptom tardiv.

Semnele generale (sunt tardive): febră, pierderea în greutate, alterarea stării generale.

Sindroame:

a) sindr infectios acut respirator, care evocă gripă sau traheobronşită;

b) sindr. de supuratie pulmonară acută (tipul abcesului pulmonar) sau cronică (tipul
bronşitei cronice);

c) sindr. de condensare pulmonară neretractilă (tip pneumonie) sau retractilă (stenoze


bronşice tumorală);

d) sindr. pleural: pleurezie sero-fibrinoasă sau hemoragică;

e) sindr. de compresiune mediastinală – cancer avansat.

f) sindr. Pancoast (sau Pancoast-Tobias): triada:

– sindrom Claude-Bernard-Horner (ptoză palpebrală, enoftalmie, mioză)

– edemul braţului
– nevralgia plexului brahial, în tumorile domului pleural.

Sindroamele paraneoplazice în CA BP

Advertisements