Padurea domneasca

Rezerva ia ÄP durea Domneasc ´ este situat în zona localit ilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhne ti, Moara-Domneasc , Chetri , C linel ti, Hânce ti, Drujineni i Pruteni din jude ul B l i. Din punct de vedere orografic rezerza ia este a ezat în lunca inundabil a Prutului, între râul Prut i Camenca. Rezerva ia ÄP durea Domneasc ´ are ca vecin t i limitele i hotarele

urm toare:la nord ocolul silvic Râ cani-liziera p durii; la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca; la sud ocolul silvic F le ti-liziera p durii; la vest România-râul Prut. Suprafa a rezerva iei este de 6032 ha.Întinderea silvica îmbrac valea Prutului în haina verde pe o distan de

aproximativ 40 km. Este cea mai b trân din inut i una din cele mai vechi p duri de lunca din Europa. Scopul principal al rezerva iei tiin ifice ÄP durea Domneasc ´ este p strarea celor mai reprezentative p duri de lunc i conservarea unor specii i comunit i de plante i

animale rare, restabilirea biodeversit fitocenoze.

ii celor mai caracteristice

Structura principalelor specii de arbori se prezint în felul urm tor: stejar (Quercus) ±1793 ha (3 %), plop (Populus) ±1622 ha (33%), salcie (Salix) ±400 ha ( 8%), ar ar (Acer) ± 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) ±105 ha (2%), ulm (Ulmus) ±25 ha (0,5%), conifere ±25 ha (0,5%). Amplasarea teritoriului rezerva iei în calea migra iilor de toamn i prim var a p s rilor creaz condi ii optime pentru

dezvoltarea i reproducerea lor. Pe teritoriul rezerva iei se întâlnesc circ 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai pu in

eterogen, având o densitate redus , o parte din ele îns în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de p s ri, care se întâlnesc pe teritoriul rezerva iei sunt leb dacucuiat (Cygnus olor ), cioc nitoarea neagr (Dryocopus martius), lop tarul(Platalea leucordia), barza neagr (Ciconia nigra).Tot în rezerva ia se afl i cea mai

numeroas colonie de stârci din Moldova, numit de c tre localnici Ä ara Bâtlanilor´.Colonia este format din 3 specii rare de p s ri din

Rezerva iile peisagistice si monumentele naturii cuprinse in acest areal sunt dispersate si separate unul de altul. care. pe un teren relativ restrans. salcisuri (Salix alba) . unde se termina rezervatia. De la intrarea r. mlastinile ocupa circa 7. Rezerva ia include C linesti F lesti si si Balatina Glodeni).nigra) 1046 ha (17. sunt luate formal sub protec ia statului.Prut in Moldova (satul Criva) si pana in aval de satul Pruteni. valorificat si extins in tot arealul Prutului de Mijloc. care urmeaz sa fie imboga it.6 rachitisuri ha (0. este una dintre cele mai valoroase si b trîne p duri din lunca din Europa. de la Criva pana la Pruteni.3%) si de 52.1%. din care 3054 ha sunt p duri. Planta iile S. pajistile .familia Ardeidae. plopisuri (Populus alba. silvice silvice (gospod riile Suprafa a p durilor naturale constituie 3054 ha (52.1% stejarisuri din tot teritoriul).9%).P durea din lunca Prutului.3%. fara sa fie unite intr-un sistem unic de protejare si valorificare ecologica.triandra. Stârc de noapte(Hycticorex nycticarax) i Egreta mic (Egretta garzeta).6039 ha. de regul . Suprafa a . se afla adevarate perle ale naturii moldovene ti. OBIECTELE DE VALOARE ALE REZERVA IEI Când vorbim de " P durea Domneasc " avem în vedere si zona adiacent . P.8%). Rezerva ia se întinde pe o suprafa ocolurile de 40 km.7 care ha (Quercus (17.3. robur) dintre 1017. luat sub protec ia statului din anul 1993.371.4%). reprezentat de peste 1000 de exemplare de Stârc cenu iu(Ardea cinerea). care. (S.viminalis) artificiale ocupa circa 32%. Rezerva ia stiin ific "Padurea Domneasc " reprezint un tezaur na ional. reprezinta un complex natural unical a . numai împreun .5 ha (6.

o adev rat perla secular record cu suprafa a de peste 120 ha. inunda iile sezoniere au fost stopate si lacul este pe cale de degradare.Lacul relict "La fontal" .o colonie unical p s ri de balt care cuib resc pe stejari.fortarea naturii care rezisten a a ine si pâna în prezent vremurilor noastre. papuri . Duruitoarea-Varatic cu cascadele sale ne pitoresti. vorbesc Butesti - care despre asez rile stramo ilor preistorici. o enigm care ramân deocamdata fantastic . . Pentru a ne imagina diversitatea obiectelor de valoare de aici trebuie sa enumer m unele .Defileul grotele . Se afla in apropierea satu lui Cobani.v ii unui râu care str bate ni te recife coraliere cu valoare de unicat în Europa.Brâul coralier . lacul era alimentat cu ap . unde arborii ating înal imi de 30-35 m. .care reprezinta o amprenta si o banc istoriei . rare in Moldova (apa are un grad inalt de mineralizare). pasarilor de balt si mamiferelor acvaticestructiei lacului artificial Costesti-Stanca. . Aproximativ 80% din suprafa a lacului este acoperit de vegeta ie acvatic . stufari . . .Cheile si de date din fila planetei. . reptilelor."Tara Bâtlanilor" ..Reciful "Stânca Mare" . Lacul este alimentat de cateva izvoare ascendente. Reprezinta un loc ideal pentru dezvoltarea amfibienilor."Suta de Movile" în num r de peste 3500 de movile. La Frontal¶¶ de peste 1000 de exemplare de Cand Prutul se revars .

Aceste calcare sunt ur mele marii tortoniene care a sp lat meleagurile noastre circa 20 de milioane de ani în urma si sunt constituite din recifi de corali. care pot fi destul de spa ioase si care au fost cândva populate de om si animale. Amintim c în zona sunt cunoscute numeroase grote si pesteri care au fost populate din cele mai str vechi timpuri (40-80-135 mii de ani în urma).Suntem îngrijorati ca în unele grote care au fost cercetate anterior au fost efectuate s p turi pirateresti. alte nevertebrate si alge. Ele ar da posibilitatea sa depist m urmele habitarii umane si animale pe parcursul a mai multor milenii. Sper m ca într-un viitor cât mai apropiat s macar pe o suprafa putem face investiga ii de pepigheza cât de mic în aceast pester . în care este sapat pestera sunt o .n. este mai ascuns de sud-est a satului.e. Una din ele. aproape egale ca m rime. Anume aceste mul ime de pâlnii carstice de 1-1. piese arheologice. însa. posibil sunt legate cu grota principala. Goana dupa bani face ca nume roase piese inestimabile de car i vechi. posibil pâna în paleolitic.). arme.5 m la ime. Intrarea principal în pe ter este în form de semilun cu o în l ime de 0. mai sunt doua intrari adiacente cu doua mai exist grote mai mici. La câ iva metri mai sus de intrarea principal doua grote mici. care. Este s pat de ochii lumii. Aceast intrare ne duce pe un coridor de 4 -5 m lungime în doua camere spa ioase din stânga si dreapta. Se afla în partea într-un Äbot de deal´ care este constituit în calcare de vârsta tortoniana. În ultimul timp au ap rut numero i amatori cu aparate speologiale de depistare a obiectelor în subteran. icoane. . În una din ele am g sit doua cioburi de ceramic Suplimentar la intrarea principal tripoliana (circa 3 mii de ani î.5 m si 1. fosile sa fie vândute peste hotarele republicii.5m în circumferin dovezi ne vorbesc despre existen a unor tunele.Grota de la cobani În împrejurimile satului Cobani au fost cunoscute mai multe grote si pe teri. cu bolte pr bu ite de circa 2 metri în l ime. iar pe suprafa a înalt a promontoriului.

cu o suprafa s u const Moldova.8 hectare. paji tile. Paji tile de locurilor de stagnare a apelor. Specificul acvatic ± lacul relict ³La Fontal´. de soluri i de al i factori. Apa este aproape de suprafa lunc propriu-zise s-au format pe locuri mai ridicate din lunc . în special în cel mai mare bazin de 24.2 hectare. În apropierea satului Moara Domneasc dep se afl stejari seculari . Flora bogat ofer condi ii i variat dezvoltat favorabile pentru înmul irea i dezvoltarea mamiferelor. care formeaz terestru cu apele Prutului. ce esc vîrsta de 200±250 de ani. ocup umede nes r turate sau slab s r turate. în faptul c a c ror este alimentat de cîteva izvoare ascendente.Vegeta ia ³P durii Domne ti´ ± forestier . Nic ieri în o atare grupare de arbori seculari. 455. Dup locuri s-a uscat stejarul jugastrul construc ia barajului Coste ti-Stînca. P durile se intind pe o suprafa mic e ocupat de 4976. în timpul inunda iilor. Hot rîtoare a fost influen a regimului apelor Prutului. speciile cu o predominante p strîndu-se pe toat vegeta ie ierboas bine suprafa a. rare în ap are un grad mare de mineralizare. în multe i au ap rut arboreturi derivate unde domin (571. mai ales.6 hectare ± plopi urile i 1471. în special a copitatelor. Paji tile de lunc ml tinoase ocup suprafe e mici în preajma malurilor i . cu soluri i suprasaturate.7 ha (26%) ± stej ri urile. la altitudinea de 53 ±60 m. a sistemelor de gîrle prin care apele Prutului i rîu orului Camenca p trundeau i alimentau cu ape p durile. bogate Vegeta ia acvatic suprafe e mici. unii dintre ei atingînd recordul la i diametrul tulpinilor de 2 metri. care ne i faima de odinioar a în l ime de 30±35 metri Moldova nu poate fi întîlnit m rturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag p durilor noastre. paji tile de lunc acvatic i vegeta ia ± s-a format în func ie de condi iile hidrologice. Cei mai tipici .7 hectare). Fauna din ³P durea Domneasc ´ este bogat i variat .6 hectare ocup american. care cresc pe cele mai ridicate locuri din lunc . 1081. dintre care o parte zona de contact a spa iului s lci urile i ar arul de r chiti uri.

În ³P durea Domneasc ´ este amplasat i un arc de 32 de hectare cu trei zimbri (un mascul i dou femele). în rezultatul eforturilor . Ace tia au fost adu i pe 19 august 2005 în baza unui acord interstatal cu Polonia. Sper m c . Femela depune 3±4 ou de o culoare verzuie-alb struie i se a az la clocit dup ce a depus primul ou. i nurca Amplasarea teritoriului rezerva iei în calea migra iilor de toamn prim var a p s rilor creeaz condi ii optime pentru reproducerea i i dezvoltarea a circa 160 de specii. al c rui num r las de dorit. insecte. o parte din ele îns . Gîndindu-ne la viitor. Speciile rare de p s ri. avînd o densitate redus . care se întîlnesc pe teritoriul rezerva iei. Î i construie te cuibul pe arbori i formeaz colonii. Majoritatea speciilor sînt dispersate mai pu in eterogen. care este dominant în colonie. Cuiburile i le construie te din be i oare. broa te. sînt leb da cucuiat .reprezentan i ai copitatelor sînt cerbul nobil. se întoarce la noi la începutul lunii martie. î i caut roz toare . încep a zbura.a. ± reprezentat ara Bîtlanilor ± de peste 1000 de exemplare de Stîrc cenu iu. Unul dintre monumentele naturale ale rezerva iei este p s ri care cuib resc pe stejari. Puii apar dup 26±27 zile i. în unele sectoare. r murele uscate i le folose te cî iva ani la rînd. În ra ia zimbrului într 27 specii de arbori suprafa a masivului circa 131 specii de plante i i arbu ti. c priorul i mistre ul. introduse în Cartea Ro ie: pisica s lbatic . lop tarul i barza neagr . În limitele teritoriului dat se întîlnesc i specii rare de animale. Efectivul numeric de c prior i mistre este normal. i iazuri nu prea adînci. putem spune c forestier al rezerva iei ar putea g zdui o micropopula ie de 15±17 zimbri. hermelina. vidra european . Stîrcul cenu iu. chi canul cu abdomen alb. ± prin mla tini hrana ± pe te. îns exist problema cerbului nobil. care reprezint o superb atrac ie turistic . jderul de p dure. sînt destul de numeroase. Stîrc de noapte i Egreta mic . cioc nitoarea neagr . dup dou s pt mîni.

comune ale oamenilor de comunit Moldovei. pe un teren relativ restrîns. zimbrul nostru legendar se va întoarce în codrii În ultimul timp tot mai multe itinerare turistice includ în sine i monumentele naturale din ³P durea Domneasc ´.Padurea Domneasca··-nucleul viitorului. se afl adev rate perle ale naturii moldovene ti.. de regul . sunt luate formal sub protec ia statului. care. Rezerva iile peisagistice si monumentele naturii .Prut in Moldova (satul Criva) si pîna in aval de satul Pruteni.. tiin . Prutul de mijloc··: De la intrarea r. unde se termina rezerva ia.parc. astfel încît lesne pute i g si o posibilitate pentru a le vedea în toat amploarea lor Rezervatia stiintifica. ale speciali tilor din producere i ale ilor locale.

Miscarea Ecologist din Moldova. La un deceniu de constituire. care sus in eforturile comunit conservarea biodiversit ilor indreptate spre ridicarea calit ii si managementul ariilor ii apelor. identitatea si specificul localit ilor rurale. care ar incepe cu pestera de importan a mondial "Emil Racovita". revista "Natura". grupul neguvernamental "Padurea Domneasca". WWF). colectivul rezerva iei isi poate lua r spunderea s administreze ecologic un areal cu statut de Parc Na ional. indeosebi "Toltrele Moldovei". Un Parc Na ional. Lopatnic. Draghiste. .cuprinse in acest areal sunt dispersa te si separate unul de altul. Apari ia unui Parc Na ional s-ar inscrie si in obiectivele de baza ale organismelor interna ionale (Banca Mondiala. multe monumente ale naturii sunt distruse. arheologice paleontologice. Racova . Un ile locale astfel de Parc Na ional ar insemna mari beneficii pentru comunit si conservarea si protejarea mediului inconjur tor. IUCN. ar ingloba lan urile de recifi din bazinele rîurilor mici Larga. Asocia ia Jurnalistilor de Mediu si Turism Ecologic propun de mai multi ani crearea Parcului National "Prutul de Mijloc". f r sa fie unite intr-un sistem unic de protejare si valorificare ecologica. protejate. valorile arhitecturale si culturale. GEF. Vilia. de i aceste bijuterii naturale intr in Fondul ariilor protejate de stat. In rezultat. Drept solu ie pentru unificarea ariilor naturale dispersate. Ciuhur. care ar avea drept nucleu si centru de management si administrare rezerva ia naturala "P durea Domneasc ". ar prinde siturile intr-o retea rezervatiile si peisagistice si monumentele naturii. Camca.

(ultima numita ÄMovila Tiganului´ ) si sunt dispuse paralel cu lunca Prutului. cu o lungime de peste 8 km si 2. Sustinute de citeva descoperiri arheologice. Inaltimea lor variaza intre 1. a lui Dimitrie Cantemir. In anul 1927 s-a facut pentru prima oara o cercetare si o descriere detailata a complexului. iar inundatiile sezoniere ale Prutului au modelat periodic movilele dindu-le forma respectiva. dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de ÄSuta de Movile´. ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani in urma teritoriul de azi al Republicii Moldova. detasind repetat. ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. la circa 200 km de Chisinau. in cunoscuta lucrare ÄDescrierea Moldovei´. ele au creat mituri . pachete de roci mobile ce constituiau initial versantul terasei Prutului. peste 3500..3 km.5 m.. pentru a explica formarea acestor movile.bazin de apa tertiar. Unii savanti constata ca ÄSuta de Movile" este unicul loc din Europa. intre satele Branesti si Cobani. sub forma de valuri.Suta de movile·¶ Urmind drumul din valea Prutului. Aceasta ordonare a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la civilizatiile demult apuse. Prima atestare documentara a acestui peisaj o gasim in 1716. care il numesteÄCentum monticulli´. intilnim o mica.5 si 30. In realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta. Alti savanti considera ca movilele s-au format datorita alunecarilor de teren si prabusirilor care s-au produs. unde sunt concentrate intr -un numar atit de mare recife submarine ale Marii Mediteraneene . ocupind o suprafata de circa 1072 ha.

Bastinasii cred ca movilele sint ridicate demult. una dintre cele doua zimbroaice de la Rezervatia de Stat ÄPadurea Domneasca´. de catre presedintele Vladimir Voronin. dar asa cum femela a fatat in doar jumatate de ora. am anuntat veterinarul de la Glodeni. care este ingrijitoare de animale la Rezervatia ÄPadurea Domneasca´. MD Ileana a fost vizitata. povesteste una din Ämoasele´ puiului de zimbru Maria Betisor. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica si cea din precipitatii atmosferice. Kagorika.ca ar fi in totalitate morminte ale geto-dacilor. deocamdata neelucidat in toate aspectele sale. ÄCand am vazut ca zimbroaica e pe cale de a fata. Femela -mama are destul lapte si este hranita cu morcovi si mere. Äde pe vremea turcilor. transmite Agentia DECA-press. Acesta insa . Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea ca ele sunt de fapt un fenomen natural. Zimbrita MD Ileana s-a nascut la 1 august. formind pe alocuri mici lacuri Primul pui de zimbru s-a nascut in rezervatia de stat Padurea Domneasca. Puiul ei doarme toata ziua in tarc si iese la plimbare doar intre orele cinci si zece dimineata. sambata. Atat MD Ileana cat si Kagorika sunt sanatoase. Parintii puiului de zimbru sunt PL Kagorika si PL Rotzar. cind a fost o batalie prin aceste locuri´. ora cinci dimineata. a nascut o zimbrita care a fost botezata MD Ileana. n -a mai fost nevoie de interventia medicului´.

dar credem ca ar avea o greutate de pana la 30 de kilograme. vanarea acestui animal de catre Dragos-Voda a stat la baza formarii Tarii Moldove i in secolul paisprezece. noul director al Rezervatiei de Stat ÄPadurea Domneasca´. . Respectivii zimbri sunt primele animale de ac easta specie care au fost aduse in spatiul dintre Prut si Nistru in ultimele cateva secole. intrucat puiul se va afla in carantina timp de 20 de zile. In secolul saptesprezece specia de zimbru a disparut de pe teritoriul dintre Prut si Nistru. Zimbrita a fost botezata MD Ileana pentru ca s -a nascut in ajunul Sfantului Ilie´. Noi nu l -am putut cantari. Zimbrul este considerat simbolul statului moldovenesc medieval.nu s-a putut apropia. In 2003 si 2004 au fost adusi in Republica Moldova din Polonia trei zimbri ± doua femele si un mascul. Potrivit unui mit. spune Vladimir Besliu.

f l i ii t l i U lt t î l 97 .Gl de i t t l 6 lî li l . î t tl j ijl t t i i i tl l . l . if t St ti l 99 l.Total . l lit ii. t . XVII i .Î i i f t î fii l 67 .Î l Glodeni Ora 47°46 15 N 27°30 52 E ar Raion Republica Moldova Glodeni Guvernare . i l lt f . Î lB t ii P t l l il it l 985 i i î t i i l . l i â i . l t t î f i.i î t. l 68 l f t B l i. Î i t i l l l l ii î t ti l l i l i. i .446 locuitori 41 loc.Densitate 10. XX fi f i i fil i t it l . l l ti. l l â i i t t li i li .Primar Evteev Iurie Popula ie (2004) . î i l t l . t l i l i l i.O t i t l t it l â l i il î fii t ii l l i i t t l ¡   tî lB li il li ii l ./km² . E l i .f i il . l i t . l i.

unde se contopeste cu lunca riului Prut.5°C.Cop ceanca.In cazut cind precipitatiile sunt abundente creste apa in riul Prut si lunca este inundata .In regiunea Cobanilor este aria protejatra sute de movile.Camencuta.Re ef raionului Glodeni reprezint o cî pie deluroas fragmentat în v i i rîpi mai ridicat in partea de est si cu o usoara inclinare in partea de vest. APELE: Raionul GLODENI este bogat in ape.Temperatura medie anuala +8. Relieful reprezinta cîmpie în zon care este favorabila pentru culturile anuale si agricultura.Dealurile au pina la 250m inaltime sip ante domole .In felul ac esta jucind un rol diferit si pentru apele din raion.solurile din aceas ta regiune majoritatea sunt ceonozeomuri argilonisipoase livigate.pitra de var Viisoara si argie Glodeni si Damo.Butesti.Glodeni.Cobani. ¥ ¤ £ ¢ ¢ . Riul Camenica traverseaza raionul revarsinduse in cel mai mare iaz din satul Viisoara ca mai apoi prin aflunt se revarsa in Prut.Exista insa cazuri cind temperaturile sunt inalte si seceta este mare si cazuri cind precipitatiile sunt mai mult decit 475mm. Un alt factor important si care duce la dez voltarea diferitor ramuri si la relief este CLIMA.Bogatiile subsolului sunt: Prundi . Clima este temperat continentala. Dar fiind faptul ca in raionul GLODENI predomina cimpia.nisip.D e aici vedem ca clima raionului Glodeni variaza de la un an la altul.5°C.5°C iar temperature medie in ianuarie este -4.cele mai mici:Camenica.Precipitatiile anuale 475mm. SOLURILE.Raionul este bogat in in lacuri si iazuri 1880ha vestite prin marimea.piatra de constructie Balatina.Camenica se intinde un sir de toltre.Caldarusa.in iulie +20.In cazut dat cind temperature este ridicata vegetatia si riurile sufera mult.productia si apa lor.In vestul raionului in zona localitatilor Balatina.Riurile cele mai mari: Prut la hotar cu Romînia.

5%din suprafata raionului.caprioara. Patrimonuil cultural al cîmpiilor GLODENILOR mai cuprinde recifurile din Butesti .Potentialul turisti c este bine definit in: y y y y y Rezervatia stiintific .biserici din lemn s i piatra ridicate in localita ile Bisericani.obiecete de uz casnic.a ezari omene ti. Raionul GLODENI daatorita reliefului.fauna este destul de dezvoltata. In fiecare localitate exista cite o fisie de paduri.Dar fiind faptul ca padurile ocupa 8. Raionul GLODENI ESTE O INVITATI E TURISTICA.climei.vulpea..Lac relict situat intre localitatile Balatina si Cobani Reciful Butesti-o enigma pentru turisti Riul Prut-mindria cîmpiei GLODENI Suta de movile din Cobani -o perla a patrimoniului natural din cimpia Glodenilor.certificate de probile s paturilor realizate in trecut de colaboratorii academiei de stiinte din RM.bîtlanul în lunca Prutului.Cobani.stejar.Balatina si Cobani.aici cresc:jderul. Cea mai vestita padure fiind rezervatia stiintifica Padurea Domneasc cu o suprafata destul de mare. PADURILE: Padurile ocupa 8.Sepaturile effectuate au scos in vileag vetre.VEGETATIA: In raionul GLODENI este bine definita vegetatia de stepa s i silvostepa:Negara.Limbenii Vechi.salcim.Padurea Domneasca Lacul Fontal.iepurile si potirnichea în step .are o varietate larga de locuri turistice ce poat fi vizitate.5%din suprafata raionului. .Ustea.Balatina.cuptoare .vase de lut infrumuse ate cu ornamente de diferite feluri.plop si diferite specii de arbusti si plante. Pe teritoriul raionului GLODENI su nt atestate monumente arhiologice de importanta istorica.Este destul de variat si patrimoniul cultural cu monumente arhitecturale si istorice.

social.Aici este bine definit atit flora cit si fauna a regiunii din nord -vest. .Nimic in afara de natura nu protejeaza mediul inconjurator.Aici a fost reaclimatizati zimbri care sunt un simbol al tarii.Aici orice colt al naturii are o insemnatate si o valoare foarte importanta deoarece aici sau pastrat toate traditiile si obiceiurile si diferite monumente arhiologice care in present au o valoare destule de importanta.fizic pentru tara noastra si intreaga Europa.Are un potential turistic foarte bogat si poate fi vizitat de turisti care ii dau Republicii Moldova un aspect ne nedescris. Regiunea de nord a republicii este bine dezvoltat din punc de vedere natu ral.deoarece el asigura intreaga viata cu toate cele necesare.turistic.CONCLUZIE: Analizind intrega asezare fizico-geografica a raionului GLODENI am constatat faptul ca acesta regiune dispune de un potential economic destul de favorabil.

5. 2. 7. 4. 6. 3.Cuprins: 1. Asezarea geografica a raionului GlodeniRelieful raionului GlodeniClima raionului GlodeniApele raionului GlodeniSolurileVegetatiaPadurile 8.Concluzia11.Biblografia- .Potentialul touristic9.Rezervatia stiintifica10.

Zearul natura www.aregra chi. .BIBLIOGRAFIE:      Manuscrise despre raionul Glodeni Cartea raionului Glodeni Rezervatia stiintifica padurea domneasca.google.com arii protejate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful