You are on page 1of 18

Redactat şi editat de Biroul pentru Promovare Comercial Economic Ankara

Cuprins
Elemente de monografie 2
Economie 2
Sectoare economice 3
Principalii indicatori economici 5
Perspective economice 5
Comerț exterior 5
Relațiile economice cu România 7
Relațiile economice cu UE 8
Reglementari în domeniul comerțului exterior 9
Regimul investițiilor în Turcia 9
Caracteristicile mediului de afaceri 11
Oportunități de afaceri 13
Norme privind relațiile sociale și de afaceri 14
Norme privind acordarea vizei de intrare și regimul străinilor 16
Contacte utile 16
Alte informații utile 17

Pag. 1
MONOGRAFIE

Denumirea oficială: Republica


Turcia.
Poziţia geografică: simultan în SE
Europei și în Asia Mica.
Vecini: Georgia, Armenia,
Azerbaijan, Iran, Irak, Siria, Grecia și
Bulgaria.
Coasta maritimă: la nord Marea
Neagră, la vest Marea Egee și la sud
Marea Mediterana.
Suprafaţa: 783,562 mii km2.
Populaţia: 80,8 mil. locuitori (2017)
Capitala: Ankara 4,75 mil locuitori
Clima: temperată, veri calde și
uscate cu ierni umede, și mai aspră
în interiorul tarii.

Alte oraşe principale: Istanbul 14,164 mil, Izmir 3,04 mil., Bursa 1,923 mil, Adana 1,83 mil, Gaziantep
1,528 mil.
Limba oficială: limba turcă.
Ziua naţională: Ziua Republicii, 29 Octombrie (1923)
Moneda naţională: lira turcească TRY
Curs valutar: volatil și în creștere 4,90 TRY/USD si 5,70 TRY/EUR (23 mai 2018)
Structura etnică: turci 70-75%, kurzi 19%, alte minorități 7-12% (2016 est.)
Religia: musulmani 99.8% (majoritari Sunni), alte religii 0,2%
Împărțire administrativă: 81 provincii

ECONOMIE
Economia Turciei este în mare parte o economie de piață cu accente pretecționiste, bazată pe
industrie și din ce în ce mai mult, pe servicii. Sectorul agricol a rămas o ocupație tradițională și
reprezintă încă aproximativ 25% din ocuparea forței de muncă. Industriile auto, petrochimică și
electronică au crescut în importanță și au depășit sectoarele textile și confecții, produse
tradiționale din cadrul mix-ului de export al Turciei.

Stimularea fiscală (inclusiv sporirea activității PPP) și impulsul derivat din politicile de stimulare
a creditelor au sporit consumul și investițiile în 2017, iar exporturile au crescut substanțial.
Vigoarea redresări economice după încercarea de lovitură de stat din 2016 indică semne
evidente de supra-încălzire: o inflație cu mult peste obiectiv și un deficit mai mare de cont
curent. Există, de asemenea, semne de potențial surplus de aprovizionare în sectorul
construcțiilor. Politicile fiscale și cvasi-fiscale au devenit mai expansive. Deficitul fiscal a crescut
în 2017, ca urmare a reducerilor fiscale temporare, a continuării subvențiilor salariale minime și
a stimulentelor pentru ocuparea forței de muncă. Politica monetară a fost înăsprită, dar inflația
a crescut până la aproape 12% în 2017. Banca centrală a majorat costul efectiv al finanțării
băncilor cu aproape 500 de puncte de bază începând cu noiembrie 2016 pentru a contracara
inflația din deprecierea TRY. Extinderea considerabilă a garanțiilor de stat la împrumuturi a fost
principalul factor care a determinat accelerarea creșterii creditului bancar în 2017, dar a
contribuit și la relaxarea măsurilor macro-prudențiale. Creșterea creditelor comerciale s-a
temperat, deoarece impulsul de la garanțiile de împrumut de stat a scăzut spre sfârșitul anului
2017. Profiturile mai mari au îmbunătățit gradul de utilizare adecvată a capitalului în 2017,
reflectând în parte relaxarea normelor prudențiale și conservarea capitalului prin utilizarea
garanțiilor de împrumut de stat. Raportul privind împrumuturile neperformante rămâne în
continuare scăzut, însă deficiențele de împrumut semnalează slăbiciuni privind calitatea
împrumuturilor și semnele dificultăților întâmpinate de unii debitori corporativi mari.

Pag. 2
În 2018, se așteaptă ca activitatea economică să atingă un ritm de 4,5%. Politica monetară,
fiscală și financiară adaptivă va sprijini creșterea economică, dar se preconizează că inflația va
rămâne cu mult peste obiectivul Băncii Centrale, iar deficitul de cont curent este de așteptat să
rămână ridicat. FMI reține că necesitățile mari de finanțare externă, rezervele limitate pentru
schimburile valutare, schimbările percepției investitorilor față de piețele emergente și riscurile
persistente interne și geopolitice reprezintă provocări semnificative pentru Turcia. Economia a
fost rezilientă până în prezent, dar în perspectivă, politicile macroeconomice ar trebui să vizeze
abordarea dezechilibrelor, reducerea inflației și întărirea rezervelor. Sunt necesare reforme
structurale cuprinzătoare pentru a menține perspectivele de creștere ale Turciei. FMI
recomanda o politică monetară prudentă, pentru a ajuta la contracararea inflației.

SECTOARE ECONOMICE
Agricultură
O treime din suprafața Turciei este utilizată pentru agricultură din care aproximativ jumătate din
terenul agricol este folosit pentru culturile de câmp și aproximativ o treime pentru pășunat. O
proporție mai mică din terenuri sunt cultivate cu viță de vie, livezi, plantații de măslini și legume.
Cele mai importante culturi de câmp sunt cerealele, acestea ocupând o jumătate din suprafața
cultivată. Majoritatea terenurilor de cereale sunt semănate cu grâu, suprafețe mai mici de orz,
secară, ovăz, porumb și orez. Alte culturi importante sunt: bumbacul, sfecla de zahăr, tutunul și
cartofii. Aproximativ o șesime din terenurile agricole sunt irigate. Creșterea animalelor este o
activitate economică importantă. Turcia are un număr însemnat de bovine, ovine, caprine și
bivoli.

Industrie
Turcia a dezvoltat o gamă largă de activități de producție industrială. Capacitățile de producție
sunt distribuite pe scară largă, cu clustere de fabrici în toate orașele importante, deși o mare
parte din producția totală provine din patru zone extrem de industrializate: Istanbul și zona din
jurul Mării Marmarei, coasta Egee în jurul İzmirului, bazinul Adana și regiunea din jurul Ankarei.

Turcia, principalul producător de oțel din Orientul Mijlociu, asigură majoritatea propriilor nevoi
interne prin fabricile principale de la Karabük, Ereğli și İskenderun. Metalurgia neferoasă la
scară mică are loc în mai multe locații, printre care Göktaș, Ergani și Antalya. Industria s-a
extins rapid în anii '70 și '80 fiind concentrată în jurul Istanbulului, İzmirului și Ankarei. Industria
chimică se află în apropierea rafinăriilor de petrol de la Mersin (İçel), Izmir.

Principalul angajator de forță de muncă în industria prelucrătoare este industria textilă. Cele
mai mari fabrici se află în zonele de cultivare a bumbacului din câmpia Adana și
Büyükmenderes, însă producția textilă are loc și în majoritatea centrelor regionale.

Transport
Șoselele sunt căile de transport marfă și pasageri cele mai importante. Pe lângă traficul intern,
în întreaga Europă și Orientul Mijlociu există o creștere a traficului internațional de mărfuri către
și din Turcia. Căile de navigație de coastă sunt realizate de transportatori de marfă si reprezinta
un segment important în special de-a lungul coastei Mării Negre. Principalele porturi
internaționale sunt: Istanbul, İzmir, Mersin (İçel), İskenderun și İzmit. Compania aeriană Turkish
Airlines și câțiva transportatori internaționali și locali asigură legături prin Istanbul, Ankara și
Izmir și există o rețea internă care leagă aceste orașe cu centrele regionale.

Minerit
Deși Turcia are o mare varietate de minerale (carbune, fier, cupru, crom, antimoniu, mercur,
aur, barit, bor, stronțiu, feldspat, magneziu, marmură, calcar, perlită, sulf, argilă) resursele sale
au fost dezvoltate doar parțial. Turcia este un producător important de bor și a fost cunoscut
Pag. 3
pentru mineralele industriale precum barita, stronțiu, argilele, smirna, feldspatul, calcarul,
magnezitul, marmura, perlitul, piatra ponce. Turcia este un exportator important de bor și oțel,
dar și de crom, cupru, zinc și o mare varietate de minerale industriale și produse chimice
derivate. Turcia este singura țară din Orientul Mijlociu cu depozite de cărbune importante, în
special în regiunea Zonguldak. Există producție la scară mică de petrol din câmpurile din sud-
estul țării, precum și din regiunea de nord-vest a Turciei, acestea asigurând doar o parte din
necesitățile țării, Turcia rămânâd dependentă de produsele și importul de produse petroliere.
Energie
Turcia este un hub de tranzit din ce în ce mai important pentru livrările de petrol și gaze
naturale intre resursele din Rusia si Orientul Mijlociu către Europa. Turcia este un punct de
tranzit major pentru petrol și devine un punct de tranzit din ce în ce mai important pentru gazele
naturale. Petrolul din Marea Caspică trece prin Turcia prin conductă, la terminalul petrolier
Ceyhan, pe coasta mediteraneeană a Turciei.

Cele mai multe dintre rezervele de petrol ale Turciei se află în provinciile din sud-estul Turciei.
În 2015, producția de țiței a Turciei a reprezentat aproximativ 7% din consumul intern. În 2015,
majoritatea importurilor de țiței din Turcia proveneau din Irak și Iran care, combinate, au furnizat
puțin peste 60%. Ponderea țițeiului din Rusia, a scăzut, pe măsură ce țițeiul rusesc se
îndreaptă tot mai mult către piețele asiatice. Turcia este situată strategic la intersecția a două
mari zone cu resurse de hidrocarburi - Rusia și Orientul Mijlociu - și piața europeană. Turcia are
în prezent două conducte de import de țiței: conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) din
Azerbaidjan și o conductă din nordul Irakului către Ceyhan, Turcia.

Turcia are un rol strategic și în tranzitul gazelor naturale, datorită poziției sale dintre principalele
surse și piața europeană. La 1 ianuarie 2016, rezervele turcești de gaze naturale erau estimate
la 177 miliarde de picioare cubice (Bcf). Turcia produce doar o cantitate mică de gaze naturale,
iar producția totală sa ridicat la 14 Bcf în 2015. Sunt în curs de construire noi conducte care vor
spori importurile și tranzitul prin Turcia de gaze naturale. Deși Turcia are un mix de distribuție
rezonabil diversificat, Gazprom este de departe cel mai mare furnizor unic, reprezentând 56%
din totalul aprovizionării cu gaze naturale din Turcia în 2015. Turcia este a doua mare piață de
export a gazelor naturale din Rusia, după Germania.

În 2015, importurile Turciei de gaz natural lichefiat (LNG) au reprezentat 16% din cantitatea
totală de gaze naturale. Importurile s-au realizat din trei țări (Algeria, Qatar și Nigeria) care
reprezintă peste 90% din importurile de LNG din Turcia, cu volume mici provenind din
Norvegia, Trinidad și Tobago și din LNG reexportat din Statele Unite și Europa. Turcia dispune
de două terminale: Marmara Ereglisi din Tekirdag și terminalul Aliaga din Izmir.

Cărbunele, în special lignitul, este cea mai abundentă resursă energetică din Turcia și
reprezintă un important combustibil pentru generarea de energie electrică. În 2013, producția
de cărbune a reprezentat 35% din producția totală de energie primară din Turcia pe o bază Btu.
La începutul anului 2015, Turcia deținea rezerve totale de cărbune de 14.160 de milioane de
tone (MMst), cele mai mari fiind rezerve de lignit.

În urma restructurării sectorului energetic din Turcia, atât consumul, cât și generarea de energie
electrică s-au extins. Majoritatea energiei electrice este generată folosind surse de combustibili
fosili, deși guvernul intenționează să înlocuiască cel puțin o parte din această generație cu
energia nucleară.

În 2014, capacitatea totală de producere a energiei electrice din Turcia a fost de 70 milioane
kilowați, iar producția netă de energie electrică a fost de 239 miliarde kilowați-te (BkWh), din
care pe bază de combustibili fosili 78% (2014), iar pe baza de gaze naturale aproape jumătate
din totalul producției. Energia electrică din instalațiile hidroelectrice reprezintă o parte
semnificativă din total generare, respectiv 17%.

Pag. 4
Turcia intenționează să construiască centrale nucleare în trei locații: Akkuyu, pe coasta
mediteraneeană, Sinop, pe coasta Mării Negre și a treia locație care va fi decisă ulterior. În
conformitate cu acordul semnat de Turcia și Rusia în 2010, Rosatom va construi și va opera
centrala Akkuyu. Instalația va avea patru unități cu o capacitate totală de 4,8 GW, iar prima
unitate va începe să funcționeze în jurul anului 2022. Construcția la Sinop a celei de-a doua
centrale nucleare din Turcia va fi construită de un consorțiu japonez și francez și va fi
exploatată de Engie. Centrala Sinop va avea patru unități cu o capacitate totală de 4,6 GW. Se
preconizează că prima unitate va începe să funcționeze în 2023. Începând cu luna noiembrie
2014, Turcia a purtat negocieri exclusive cu Corporația de stat pentru tehnologia energiei
nucleare din China pentru a construi o a treia centrală nucleară folosind reactoare de la firma
Westinghouse din SUA. Localizarea celei de-a treia fabrici nu a fost decisă.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

INDICATORI ECONOMICI 2012 2013 2014 2015 2016 2017

PIB (mld USD) (prețuri curente) 873,7 950,3 934,1 859,0 857,4 793,7
PIB/cap locuitor 11552 12395 12022 10909 10742 9826
PIB PPP 1508 1662 1779 1907 1988 2082
PIB/cap locuitor PPP 19938 21682 22903 24226 24911 25776
Creșterea economică reală % 4,8 8,5 5,2 6,1 2,9 2,5
Balanța de cont curent (mld USD) -48 -63,6 -43,6 -32,1 -32,6 -37,6
Balanța de cont curent % PIB -5,5 -6,7 -4,7 -3,7 -3,8 -4,7
Inflație % 8,9 7,5 8,9 7,7 7,8 10,1
Șomaj % 8,4 9,0 9,9 10,3 10,8 11,5

PERSPECTIVE ECONOMICE
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a revizuit pozitiv prognoza de
creștere economică a Turciei pentru 2017, de la 3,4% la 6,1%. OCDE a argumentat că
revizuirea a fost făcută ținând seama de stimularea fiscală solidă a Guvernului (în special prin
măsuri fiscale temporare și Fondul de garantare a creditelor) și revenirea exporturilor (în
principal spre Europa). Cu toate acestea, OCDE se așteaptă ca indexul de creștere economică
să scadă în următorii ani la 4,9% în 2018 și la 4,7% în 2019. OCDE subliniază persistența
incertitudinilor financiare datorate nivelului ridicat al deficitului de cont curent, precum și a
necesității de a recurge la finanțarea externă. Băncile și companiile au acumulat niveluri ridicate
ale datoriilor, în special în valută străină. OCDE subliniază că reformele structurale și măsurile
din Programul economic pe termen mediu anunțat pentru perioada 2018 și 2020 care vizează
îmbunătățirea transparenței fiscale și reducerea inflației ar contribui la creșterea încrederii și
îmbunătățirea mediului de afaceri și investițional în Turcia. Implementarea reformelor și
măsurilor prezentate în noul program ar contribui la reducerea incertitudinilor politice, în special
într-o perioadă marcată de viitoarele alegeri din Turcia și de volatilitatea cursului de schimb.
Modernizarea Uniunii vamale UE-Turcia este un factor important pentru susținerea creșterii
economice în Turcia.

Programul economic guvernamental pe termen mediu - PETM 2017-2020 are ca obiective


realizarea unor nivele susținute de creștere economică, reducerea șomajului și distribuția
echitabilă a veniturilor. Programul urmărește creșterea calității forței de muncă, creșterea
proporției de produse cu valoare mare adăugată manufacturate în Turcia, asigurarea macro-
stabilității economice prin îmbunătățirea mediului de afaceri și investițional, creșterea capacității
și calității instituționale publice. Parametrii economici vizați de PETM în perioada 2017 – 2020
sunt: un nivel de creștere economică constant de 5,5% anual, scăderea inflației de la 9,5% la
5%, scăderea deficitului bugetar și scăderea șomajului de la 10,8% la 9,8%. Exporturile turcești
ar urma să crească în aceeași perioadă de la 156,5 mld USD la 195 mld USD, iar importurile
de la 222 mld USD la 272 mld USD.

Pag. 5
COMERȚ EXTERIOR
Turcia este membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și reglementările vamale sunt
conforme cu cerințele Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT). Cu toate acestea, sunt
semnalate modificări ale cerințelor de import prin care nu li se permite companiilor să le pună în
aplicare într-un termen rezonabil, pot servi drept bariere ne tarifare, alături de măsuri legate de
sistemul prețurilor de referință, lipsa certificatelor de control, noi cerințe de documentare
excesivă și inspecțiile inutile și excesive. UE are semnalate o serie de bariere ne tarifare care
pot fi studiate pe pagina Comisiei Europene.

Comerțul agricol face obiectul unor contingente tarifare și al unei reglementări a prețurilor, care
au condus la un grad ridicat de protecție. În timp ce sectoarele agricole și farmaceutice au
înregistrat o serie de obstacole protecționiste și de localizare, aceste probleme au apărut și în
alte sectoare, cum ar fi dispozitivele medicale, îmbrăcămintea și comerțul electronic. În plus,
sistemul de achiziții din Turcia rămâne predispus la proceduri de licitație netransparente și
îndelungate, termeni și condiții stricte care nu pot fi îndeplinite, întârzieri substanțiale, care
conduc la vicierea procedurii de achiziții publice.

Comerțul exterior al Turciei în perioada 2010-2017 (mld USD)


Export Balanta Import

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Principalele piețe de export și import pentru Turcia în anul 2017

Primele opt piețe ale Turciei în mld USD

Primii opt furnizori externi


în mld USD

Pag. 6
RELAȚIILE ECONOMICE CU ROMÂNIA
Relațiile comerciale ale României cu Republica Turcia sunt reglementate prin Acordul de
Asociere şi Uniune Vamală UE-Turcia (semnat în 1963) în baza căruia ulterior a fost instituită
Uniunea Vamală prin Decizia nr.1/95 a Consiliului de Asociere Turcia – UE. Scopul Uniunii
Vamale, bazat pe libera circulație a mărfurilor, este limitat la alte produse decât cele agricole
(așa cum este definit în Anexa 1 a Tratatului Amsterdam) şi la cărbune şi oţel, cărora li se aplică
un regim preferențial bazat pe statutul de origine. Produsele industriale de origine turcă,
inclusiv produsele agricole procesate, produsele din carbune şi oțel beneficiază de sistemul
pan-european de cumulare a originii. Prin Decizia 1/2001 a Comitetului pentru cooperare
vamală UE-Turcia se stabilește prevederile vamale ale Deciziei 1/95 aplicabile comerțului cu
bunuri între cele două părţi ale Uniunii Vamale cu terţe ţări. Decizia 1/98 a Consiliului de
Asociere Turcia – UE (amendată în 2006) se referă la schimburile cu produse agricole.

Uniunea Vamală stabilește:


 libera circulație (eliminarea taxelor vamale şi a restricțiilor cantitative) între cele două
părţi pentru produse manufacturate în întregime sau puse în circulaţie liberă după
importul din terţe ţări. Condiţii speciale sunt menționate pentru produsele agricole
procesate;
 alinierea Turciei la tariful vamal comun al UE, inclusiv la aranjamentele preferenţiale şi
măsurile de armonizare a politicilor comerciale;
 aproximarea legii vamale şi asistenţa mutuală în chestiuni vamale;
 aproximarea altor legi (proprietatea intelectuala, competiţie, taxare)
Alte acorduri importante pentru sectorul economic pot fi consultate online.

Evoluţia schimburilor comerciale bilaterale - mld EUR


2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Export

Balanță

Import

La data de 31 decembrie 2017, valoarea schimburilor comerciale româno-turcești a depășit


pentru prima oară pragul de 5 mld EUR, însumând 5.109,7 milioane EURO, în creștere cu
16,6%, faţă de anul 2016. Exportul a însumat 2.091,77 milioane EURO, în creștere cu 15 %, iar
importul a fost de 3.028,94 milioane EURO, cu 18,2% mai mare decât în anul 2016. Soldul
balanţei comerciale a fost în favoarea Turciei cu 927,17 milioane EURO.

În 2017, Turcia a fost principalul partener comercial extracomunitar al României, cu o pondere


de 13,9% şi al doilea la import (după R.P.Chineză) cu o pondere de 16,9%.

Pag. 7
Structura exportului: produse metalurgice (458 mil EUR), echipamente, maşini şi aparate
mecanice (213 mil EUR), autovehicole, P/S (342 mil EUR), mase plastice (180 mil EUR),
produse vegetale (160 mil EUR), echipamente, maşini şi aparate electrotehnice (142 mil EUR),
produse chimice (121 mil EUR), lemn și produse din lemn (73 mil EUR), animale vii (65 mil
EUR).

Structura importului: produse din metale comune (714 mil EUR), echipamente, maşini şi
aparate mecanice (465 mil EUR), autovehicule, P/S (369 mil EUR), mase plastice (265 mil
EUR), produse vegetale (155 mil EUR), maşini şi aparate electrotehnice (143 mil EUR),
produse chimice (127 mil EUR), produse alimentare (89 mil EUR).

Potrivit statisticii turce, în anul 2017 România a exportat marfuri în valoare de 2,48 mld USD în
timp ce Turcia a exportat produse în valoare de 3,14 mld USD, ajungând la un volum total de
5,62 mld USD, România înregistrând o balanță deficitară de 660 mil USD.

Investiţii turceşti în România

La 31 decembrie 2017 erau înregistrate în România 15.097 societăţi comerciale cu capital


turc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 565,4 milioane EUR, reprezentând
1,3% din totalul capitalului subscris de investitorii străini. După valoarea capitalului social,
Turcia ocupă locul 15 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale
cu participare străină, în perioada 1991 – decembrie 2017, respectiv locul 3 in clasamentul pe
ţări de rezidenţă după numărul de societăţi înregistrate în România. Conform raportului Băncii
Naţionale, la sfârşitul anului 2016, Turcia avea în România investiţii directe în valoare de 449
mil EUR, ceea ce reprezintă o pondere de 0,7% din total, ocupând locul 19 în clasamentul
ţărilor. Potrivit estimărilor neoficiale, investiţiile totale ale firmelor turce în România, directe şi
indirecte (realizate prin societăţile înregistrate în alte state), depăşesc suma de 4 mld
Euro.Principalele domenii în care au investit firmele turce in România: servicii financiar-
bancare, industria prelucrătoare, industria alimentară, parcuri si centre logistice, complexe
comerciale, hoteluri și facilitati turistice, birouri şi construcţii rezidenţiale, ferme agricole, media.
În anexa 3 se prezintă câteva dintre investiţiile turce în România.

Investiţiile firmelor româneşti în Turcia însumează cca. 15 mil USD, în 99 de societăţi mixte.

RELAȚIILE ECONOMICE CU UE
Principalele caracteristici ale comerțului UE-Turcia sunt:
 - Turcia este a patra piaţă pentru UE şi al cincilea furnizor de produse. UE este cel
mai important partener comercial pentru Turcia;
 - Exporturile europene constau preponderant în echipamente şi mijloace de
transport, produse chimice şi manufacturate. Structura importurilor este similară cu
cea a exporturilor;

Volumul schimburilor comerciale in md EUR Volumul investitiilor directe in md EUR


An Import UE Export UE Sold An intrari iesiri Sold
2014 54,4 74,7 20,3 2015 7,0 75,9 68,9
2015 61,7 79,0 17,3
2016 66,7 78,0 11,4

Uniunea Vamală intrată în vigoare la 31.12.1995 include toate produsele industriale, inclusiv
produsele agricole procesate, dar nu și cele agricole, serviciile şi achiziţiile publice. Concesii se
aplică produselor agricole, cărbune şi oţel.

Pag. 8
Suplimentar faţă de aplicarea unui tarif vamal extern comun Uniunea Vamală prevede ca Turcia
să se alinieze la «acquis communautaire» în câteva zone esenţiale ale pieţei interne, notabil în
problematica standardelor industriale.

REGLEMENTARI ÎN DOMENIUL COMERȚULUI EXTERIOR


Importurile interzise și restricționate:
Ministerul Economiei deține autoritatea de a emite lista de importuri interzise și restrânse în
Turcia. Există trei grupuri de produse care fac obiectul unei autorizații în timpul importului în
Turcia:
1. Anumite deșeuri legate de protecția mediului (Official gazette)
2. Anumite substanțe chimice: (Official gazette)

Importul altor produse nu este interzis, dar este restricționat dacă nu îndeplinesc cerințele
stabilite pentru a proteja oamenii, animalele și mediul. De exemplu: importul de dispozitive
electronice nu este interzis, cu toate acestea, dacă aceste dispozitive nu respectă standardele
tehnice stabilite de instituțiile guvernamentale turcești, nu li se permite importul. În mod similar,
produsele alimentare care nu respectă cerințele stabilite de Ministerul Alimentației, Agriculturii și
Zootehniei nu pot fi importate în Turcia.

Există, de asemenea, un grup diferit de produse, cum ar fi metalele prețioase neprelucrate,


benzina etc., care, datorită naturii lor, pot fi importate numai de anumite organizații și companii
licențiate.

Informațiile vamale pot fi accesate la Ministerului Comerțului și Vămilor

REGIMUL INVESTIȚIILOR ÎN TURCIA


Turcia este o piață atrăgătoare pentru investitori. După criza economică globală din 2007,
Turcia a atras investiții substanțiale ca fiind o piață relativ stabilă, cu o traiectorie promițătoare
de reformare și un sistem bancar sigur. Totuși, conform aprecierilor occidentale, reformele
economice și democratice progresiste par să fi încetinit sau sa nu mai fie puse in practica.

Piața turcă este foarte puțin accesata de firmele românești, o piață care în ciuda dificultăților
are multe avantaje și prezintă multe oportunități de investiții datorită fundamentelor sale
economice solide. Companiile străine prezente au activități lucrative solide și își majorează
investițiile în Turcia. Aspectele cele mai pozitive ale climatului investițional al Turciei sunt
demografia favorabilă și poziția geografică care oferă acces la mai multe piețe regionale. Turcia
are, de asemenea, o forță de muncă relativ educată, o infrastructură dezvoltată și o economie
reziliența bazata pe consum, reușind să își mențină stabilitatea într-o regiune tumultoasă.

Totuși, aspectele negative ale climatului investițional al Turciei sunt: riscul geopolitic și
îngrijorarea pe scară largă a deteriorării statului de drept. Mulți observatori internaționali rămân
preocupați de transparență și corupție. Situația de securitate a cunoscut o perioada de
deteriorare inclusiv în capitalele sale politice și de afaceri din Ankara și Istanbul cu efecte
asupra încrederii consumatorilor și a investitorilor.

Înregistrarea unei companii

Legea privind investițiile străine directe din Turcia se bazează pe principiul egalității de
tratament, permițând investitorilor internaționali să aibă aceleași drepturi și obligații ca și
investitorii locali.

Pag. 9
Tipuri de companii
A. Forme corporative
 Societatea pe acțiuni (SA)
 Societatea cu răspundere limitată (LLC)
 Compania de cooperative

Deși unele praguri financiare (adică capital minim) și forma de organizare diferă una de
cealaltă, procedura care trebuie urmată pentru înființarea unui SA sau a unui SRL este aceeași.

b. Forme non-corporative
 Companie colectivă
 Companie in comandita

În plus față de aceste tipuri de societăți, filialele și birourile de reprezentare pot fi, de
asemenea, considerate a fi două alte alternative la înființarea unei afaceri în Turcia. Cu toate
acestea, filialele și birourile de legătură nu sunt considerate persoane juridice.

Pentru înființarea unei companii în Turcia, companiile românești sunt rugate să consulte lista de
activități și proceduri aici.

Firmele românești interesate pot analiza costurile de derulare a afacerilor in Turcia.

Stimulente de investiții
Schema de stimulente pentru investiții este concepută special pentru a încuraja investițiile care
au potențialul de a reduce dependența de importul de bunuri intermediare vitale pentru
sectoarele strategice ale țării.

Printre obiectivele principale ale sistemului de stimulente pentru investiții se numără: reducerea
deficitului de cont curent, stimularea investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate, creșterea
nivelului instrumentelor de sprijin, promovarea activităților clusterelor, și transferul de
tehnologie.

Sistem de stimulente pentru investiții a fost alcătuit din patru scheme diferite. Investitorii locali și
străini au acces egal la:
 Schema de stimulente pentru investiții generale
 Schema de stimulente pentru investiții regionale
 Schema stimulentelor de investiții pe scară largă
 Schema de stimulente strategice pentru investiții
Detalii suplimentare pot fi consultate online.

Cadrul juridic al investițiilor străine directe


1. Legea 4875 privind investițiile străine directe (ISD)
Legea ISD oferă o definiție a investitorilor străini și a investițiilor străine directe. În plus, explică
principiile importante ale ISD, cum ar fi libertatea de a investi, tratamentul național,
exproprierea și naționalizarea, libertatea de transfer, arbitrajul național și internațional și
metodele alternative de soluționare a litigiilor, evaluarea capitalului nemonetar, angajarea
personalului străin și birourile de legătură.
2. Acordurile bilaterale
ACORD între Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia cu privire la cooperarea
economică și tehnică
Acordul bilateral pentru promovarea și protejarea investițiilor
Acord pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, semnat la
București la 01.07.1986.

Pag. 10
Impozite și taxe
Turcia are una dintre cele mai competitive rate ale impozitului pe profit din regiunea OCDE.
Legislația turcă privind impozitul pe profit are dispoziții clare, obiective și armonizate, care sunt
în conformitate cu standardele internaționale.

Rata impozitului pe venit individual variază de la 15% la 35%.

Ratele individuale de impozitare a venitului aplicabile pentru anul 2017 sunt următoarele:

Marja venitului TRY Marja venitului TRY


(venit din angajare ) Rata (%) (venit din alte surse ) Rata (%)
Pana la 13.000 15 Pana la 13.000 15
13.001-30.000 20 13.001-30.000 20
30.001-110.000 27 30.001-70.000 27
110.001 si peste 35 70.001 si peste 35
Impozitele pe profit
În cazul în care elementele de venit specificate în Legea privind impozitul pe venit sunt derivate
de la societăți, impozitarea este aplicabilă entităților juridice ale acestor societăți. Contribuabilii
persoane juridice definite în lege, sunt, după cum urmează:
 Companiile de capital
 Cooperative
 Întreprinderile economice publice
 Întreprinderi economice deținute de asociații și fundații
 Joint ventures

MEDIUL DE AFACERI
Fiind cea mai estică țară din Europa și probabil cea mai vestică țară din Orientul Mijlociu, Turcia
prezintă oportunități pe termen scurt și imediat pentru firmele străine. Economia rezilientă a
Turciei, poziția geografică avantajoasă, structura demografica favorabila consumului și o clasa
antreprenorială dinamică, au făcut din această țară o piață în creștere pentru exportatorii din
România. Cu toate acestea, ca multe alte piețe în curs de dezvoltare din Orientul Mijlociu,
Turcia prezintă o serie de provocări pentru a face afaceri, inclusiv o politică complexă și uneori
turbulentă, instabilitate în țările vecine, birocrație complexă, condiții oneroase în contractele
guvernamentale, bariere de acces pe piață într-o serie de sectoare.

Provocările pieței
Republica Turcia este o piață complexă și provocatoare, care necesită adaptabilitate și
persistență. Exportatorii se pot confrunta cu multe dintre provocările care există si în alte țări in
curs de dezvoltare, cum ar fi cazurile de politici inconsecvente sau contradictorii, reglementări
și cerințe excesive de documentare, lipsa transparenței în licitații și alte decizii privind achizițiile
publice și o impredictibilitate a cadrului de reglementare. Politicile guvernamentale acordă o
importanță mai mare producției locale și controlează procesul de achiziții. Planificarea atentă și
răbdarea sunt cheia succesului în Turcia.

Este de reținut ca exista o serie de bariere netarifare la exporturi de produse europene pe piața
turceasca. Exportatorii romani sunt rugaţi să verifice situația lor online.

Oportunități de piață
Eforturile Turciei în vederea aderării la Uniunea Europeană a creat un impuls pentru a adopta
reglementări și standarde europene de afaceri, astfel încât, în ultimă instanță, să fie mai ușor
să fie exportate și să se desfășoare afacerile pe această piață.

Pag. 11
Turcia este considerată un important centru comercial al regiunii, iar companiile românești ar
trebui să ia în considerare utilizarea partenerilor turci pentru a avea acces la oportunități de
afaceri din Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu și chiar din Africa. Partenerii turci cunosc
bine aceste piețe învecinate. Perspectiva păcii în Siria deschide noi oportunități de
reconstrucție și pe aceasta piața tradițională pentru România.

Strategia de intrare pe piață


Deși există multe oportunități, există și obstacole care împiedică intrarea pe piață. Orice
strategie de intrare pe piață pentru Turcia ar trebui să înceapă cu o înțelegere aprofundată a
costurilor și a beneficiilor pentru a face afaceri în Turcia.

Înainte de a intra pe piața turcă, companiile ar trebui să ia în considerare propriile resurse,


experiența anterioară a exportului sau a afacerilor în străinătate și strategia de afaceri pe
termen lung înainte de a intra pe piața turcă. Pentru multe companii, reprezentarea în Turcia de
către agentul turc, distribuitor, biroul de legătură sau partenerul va fi o cheie a succesului lor.
Deși nu este obligatorie, partenerii locali pot oferi cunoștințe despre cadrul de reglementare
local, asistența lingvistică și contactele de afaceri valoroase. Odată cu dezvoltarea afacerilor,
companiile pot deschide filiale și pot face investiții locale pentru a-și extinde cota de piață.

Cunoașterea reglementărilor si a modului de a face afaceri este dificila fără sprijinul unui
partener local. De aceea, pentru a depăşi cerinţele complicate ale birocraţiei, obstacolele de
limbă şi specificul actelor de vânzare-cumpărare, firmele străine angajează un
agent/reprezentant sau un distribuitor local.

Cele mai utilizate metode de intrare pe piaţă sunt: angajarea unui agent/reprezentant local sau
a unui distribuitor, înfiinţarea unui birou de reprezentare comercială (liaison office) si pe măsura
creşterii exportului, înfiinţarea unei filiale/sucursale locale. Istanbul şi zonele urbane din jurul
Mării Maramara sunt cel mai importante centre de distribuție/vânzare din Turcia.

Alegerea unui agent local trebuie făcută pe baza unei cercetări atente pe baza CV-ului şi a
scrisorilor de referinţă de la locurile de muncă ocupate anterior. Dacă agentul nu este de
încredere, împuternicirea legală poate deveni un instrument legal periculos în mâna acestuia.
Agentul trebuie să acţioneze în baza indicaţiilor proprietarului şi este de preferat să nu fie lăsat
să ia decizii de unul singur. Este foarte important ca agentul să fie de încredere pentru a nu
utiliza banii sau afacerea în scop personal. Elemente obligatorii ale contractului de agent: tipul
de agent (unic sau exclusiv, recomandabil non-exclusiv), produsele, piaţa de desfacere,
teritoriul, cifra de afaceri, nivelul comisionului, limite de negociere, banca comerciala, modul de
efectuare a controlului, termene de raportare, condiţii de terminare a contractului şi modul de
rezolvare a disputelor.

Multe firme internaționale de avocatură au deschis birouri în Turcia în ultimii ani. Aceste firme
evaluează obiectiv potențialul de creștere al Turciei, care s-a stabilit ca o piață puternică în curs
de dezvoltare în ultimul deceniu. S-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de
privatizări, a investițiilor de intrare și de ieșire și a proiectelor majore din Turcia, care a devenit,
în consecință, o atracție importantă pentru afacerile internaționale. Firmele de avocatură
prezintă adesea o gamă largă de specializări, cum ar fi activitatea în afaceri sau în domeniul
financiar, pentru a le asigura clienților că necesitățile lor în fiecare etapă a unei tranzacții
complexe pot fi satisfăcute la un nivel înalt.

Unele din companiile de avocatura au o vastă experiență juridică și experiență în asistarea


companiilor străine cu investițiile și operațiunile ulterioare în Turcia. Ele asigură că intrarea pe
piața turcă sau tranzacțiile cu companiile și instituțiile locale sunt tratate fără probleme și
eficient. De asemenea, aceștia pot acționa ca un ghid pentru investitori, ajutându-i să înțeleagă
mediul juridic și economic al Turciei și să ia decizii strategice informate.

Pag. 12
O lista a celor mai bune firme de avocatura - Europe Guide și lista caselor de avocatura
recomndata de Consulatul Britanic din Istanbul pot fi consultate online.

OPORTUNITĂȚI DE AFACERI
Conform mărimii importurilor (primele categorii de produse la import)
Mașini şi echipamente mecanice
 maşini și echipamente electrice și mecanice;
 robineți industriali, pompe de aer, reductoare;
 mașini unelte, dispozitive și matrițe, rulmenți, pompe;
 bunuri de larg consum – mașini spălat vase, frigidere.
Mașini şi echipamente electrice
 maşini și echipamente electrice, circuite, comutatoare, transformatoare, motoare
electrice, generatoare diesel, convertoare;
 echipamente de semnalizare și iluminare.
Industria auto
 motoare cu compresie și cu scânteie, piese de schimb;
 echipamente pentru producerea de componente auto;
 autoturisme, tractoare, motociclete, trailere și semi-trailere.
Metalurgie
 produse plate, produse semi-finisate, otel aliat și inox, fier, fero-aliate sau nealiate;
 benzi și tablă subţire pentru industria de autovehicule)
 fier vechi, bare de fier și otel, sarma
Chimie
 îngrăşăminte chimice;
 Materiale plastice PP, HDPE, PVC, PS. LLDPE și ABS;
 polimeri propilena, etilena, poliacetati, stiren, vinil, acrilici;
 placi, foi, filme, fâșii plastic, articole din plastic;
 amino-rezine, rezine fenolice;
 alcooli aciclici, hidrocarburi ciclice, acizi policarboxilici.
Aparatura optica și medicala
 instrumente medicale și chirurgicale, aparatura stomatologica, dispozitive ortopedice,
echipamente de imagistica medicala;
 instrumente de control și analize fizico-chimice, senzori curgere, nivel, presiune,
distanța, osciloscoape.
Sectorul naval
 yahturi, vase de agrement, bărci, vase de croaziera, vase ferry, cargo, barje, vase și
structuri plutitoare, vase de salvare și intervenție, dragoare, stingere incendii, macarale
plutitoare.
Sectorul aeronautic
 elicoptere, avioane speciale, piese de schimb, motoare turbopropulsoare, componente;
Energie
 staţii și substaţii de transformare, cabluri electrice, izolatori,
 echipamente si tehnologii pentru utilizarea energiei eoliene si solare.
 producţia de energie din surse regenerabile (hidroelectrica, eoliana, solara, biomasa si
termala)
 transfer de tehnologie in vederea producerii de echipamente energetice;
 echipamente avansate (turbine de gaze și abur, boilere pentru recuperarea căldurii)
pentru construirea de centrale pe baza de cărbune sau cu combustibili combinați.
Mediu
 construirea de staţii de tratare a apelor reziduale în zonele industriale.
 construirea de staţii de tratare a apei potabile
Pag. 13
Echipamente pentru construcții
• utilaje, macarale mobile, macarale pe șenile, macarale turn (de mare tonaj),
• gredere, buldozere, role, burghie de rocă
• instalații de foraj, utilaje pentru minerit, mașini de săpat tuneluri
Agricultura și industria alimentară
 cereale (grâu, orz, porumb, soia), furaje;
Conform matriței de sectoare strategice și piețe ținta SNE 2014-2020
 construcția de mașini , echipamente, sub-ansamble;
 turism rural;
 construcții civile;
 construcții navale.
Conform indicelului „mediul de reglementare a importurilor”
 produse manufacturate;
 produse din piele;
 produse alimentare procesate;
 produse alimentare proaspete;
 produse chimice;
 echipament de transport;
 minerale.

RELAȚIILE SOCIALE ȘI DE AFACERI - CUM SĂ FACEȚI AFACERI ÎN TURCIA


În general, o relație personală reprezintă o bază importantă pentru o relație de afaceri de
succes în Turcia. De obicei, este important să acordați timp pentru o conversație prietenoasă
înainte de a începe o discuție de afaceri. Cărțile de vizită sunt aproape întotdeauna schimbate,
iar vizitatorilor li se oferă de obicei un ceai sau o ceașcă de cafea turcească. Este important să
ne amintim că turcii sunt oameni cărora le place să facă lucrurile în felul lor. O identitate și o
cultură puternică înseamnă că întreprinzătorii trebuie să studieze bine piața înainte de a se
aventura în Turcia.

Pentru a intra în contact cu potențialii parteneri din Turcia, este important să aveți în vedere in
primul rând ca mulți oameni încă nu vorbesc limba engleză. Acest lucru s-a îmbunătățit în
ultimii ani, dar este întotdeauna mai bine să beneficiați de serviciile unui translator. În al doilea
rând, turcii sunt oameni cărora le place comunicarea și pun baza pe relația de încredere. Dacă
poți, folosește intermediari pentru a te prezenta. Turcia are o rețea mare de Camere de Comerț
și alte organizații conduse de guvern care contribuie la atragerea investițiilor străine. În Turcia,
engleza este cea mai comună limbă străină. Întâlnirile inițiale ar trebui să se concentreze
întotdeauna pe construirea de relații. Implicați-vă într-o conversație pentru a stabili raportul.

Când vă întâlniți cu oameni, strângeți ferm mâna interlocutorului. Dacă vă întâlniți cu o femeie
(sau dacă sunteți o femeie care se întâlnește cu un bărbat), vezi dacă ea îți întinde mâna mai
întâi. Turcii mai conservatori nu aprobă contactul corporal între sexe - respectați acest lucru.
Odată ce oamenii te cunosc, fii pregătit pentru niște îmbrățișări. Turcii se îmbrățișează la
întâlnire și plecare, și veți vedea diferite stiluri de a face acest lucru în funcție de locul în care
sunteți în țară. Bărbații vă pot ține ocazional brațul cu mâna stângă ca semn de căldură. Cărțile
de vizită ar trebui schimbate. Deși nu există un ritual de schimb formal, vă recomandăm să vă
prezentați cartea de vizita cu ambele mâini și, dacă este posibil, să aveți o parte a cărții dvs.
traduse în limba turcă. Oferiți cărți de vizită tuturor celor pe care îi întâlniți, în special celor cu
care doriți să stabiliți o relație de afaceri.

Când va adresați inițial unui turc, rămâneți formali. Se obișnuiește a numi un om prin numele lui
urmat de "bey". În mod similar, primul nume al unei femei ar fi urmat de "hanim". Atunci când
lucrezi cu profesioniști ca avocați, medici etc., folosește titlul sau ("Avukat" - avocat, "Muhendis"

Pag. 14
- inginer și "Mudur" - manageri). Nu este neobișnuit să apelați la oameni și prin aceste titluri,
cum ar fi Mudur Bey (Directorul).

Fiecărui vizitator ii va fi oferit cafea sau ceai. Este nepoliticos să refuzi, dar poți cere apă.
Cafeaua este servită "sade" (fără zahăr) și "orta" (cu puțin zahăr). După discuții mărunte,
începeți discuția prezentându-vă pe dumneavoastră și afacerea dumneavoastră. Cheia pentru
orice afacere bună se bazează foarte mult pe o bună relație personală. Omologul tău turc va
trebui să aibă încredere în tine, atât ca persoană cât și ca profesionist și, de asemenea, în tine
la nivel personal. Această combinație dă o asociere pe termen lung.

Turcii sunt iubitori să ia masa în oraș si mesele la restaurant sunt parte integrantă a culturii de
afaceri turcești. În mod inevitabil, veți fi invitați să luați masa și ar fi nepoliticos să nu acceptați.
Masa este un timp pentru relaxare, angajarea într-o conversație bună, îndepărtarea de afaceri
și întărirea acestei relații. Deși majoritatea turcilor sunt musulmani, nu toți se abțin să bea
alcool. Cu toate acestea, este bine să așteptați și să vedeți dacă gazda sau oaspetele
dumneavoastră comandă băuturi alcoolice înainte de a face acest lucru, deoarece este posibil
să nu fie confortabil să stea la o masă cu alcool sau să plătească pentru aceasta. Dacă luați
masa cu partenerul este important să cunoașteți protocolul privind cine plătește factura -
cerințele culturii turcești spun ca întotdeauna plătește gazda, altfel este o rușine. Nu cereți să
împărțiți factura. Cu toate acestea, insistând să plătiți vă va face să arătați bine. În cele din
urma renunțați și mulțumiți gazdei pentru generozitatea lor și insistați ca la următoarea masă,
sunteți gazda. Atunci când se află în vizită în România partenerul turc se așteaptă la același
tratament. Prin urmare, este mai bine să fiți prudent în ceea ce privește măsura în care se
așteaptă ospitalitatea. Nu fiți nepoliticoși, dar nu va faceți probleme să explicați că lucrurile
sunt diferite în România.

Amintiți-vă mereu că turcii sunt în primul rând comunicatori orali și vizuali. Asigurați-vă că
prezentați informații vocal folosind elemente cum ar fi hărți, grafice și diagrame pentru a face
apel la acele simțuri. Dacă negociați, amintiți-vă că nu este vorba întotdeauna de banii pentru
turci. Deciziile se iau încet, mai ales dacă nu aveți nicio relație cu decidentul. Inițial, puteți să vă
întâlniți mai întâi cu membri mai în vârstă ai unei familii sau companii. Asigurați-vă că i-ați
impresionat, deoarece aceștia sunt cheia dumneavoastră pentru un rezultat de succes și veți
obține recomandarea lor în fata șefului. Dacă doriți să folosiți tactici de presiune în negocieri, e
bine să renunțați. Ele nu sunt eficiente în Turcia, de fapt vor crea exact efectul invers. Fii
răbdător. Atunci când negociați termenii financiari, fiți răbdători, deoarece poate dura ceva timp
pentru a ajunge la un acord reciproc. Este la fel de util să menționăm domenii precum
prestigiul, influența, onoarea, respectul și alte stimulente ne-financiare. Atrageți în discuție
decidentul, cel puțin la prima întâlnire sau la primul contact. În cadrul întâlnirii, este mai bine
dacă aveți și referințe din Turcia despre afacerea dumneavoastră. Înainte de a intra în negocieri
în Turcia, ar trebui să cunoașteți cifra de bază. Asigurați-vă că beneficiul este reciproc și nu
doar pentru unul. Acoperiți fiecare detaliu al unui contract înainte de a-l semna
Asigurați-vă că interpretările dvs. sunt coerente și că toată lumea își înțelege îndatoririle și
obligațiile. Fiți răbdători. Turcii cred în general că occidentalii se grăbesc întotdeauna și pot
încerca să vă facă să semneze un acord înainte de a avea timp suficient pentru a revizui
detaliile

În general, modul în care se îmbracă oamenii de afaceri turci este similar cu stilul acceptat în
Europa - un costum, o cămașă și o cravată, iar pentru femei este o combinație de costume,
rochii sau fuste. Pentru femei o îmbrăcăminte de vară ușoară este acceptabilă (lungimea peste
genunchi, în afaceri, este recomandată). Luați în considerare o jachetă ușoară sau pulover
pentru a acoperi umerii – uneori aerul condiționat poate fi foarte rece.

Relațiile personale sunt foarte apreciate și nici un vizitator nu trebuie să înceapă direct cu
discuțiile de afaceri, fără a schimba mai întâi câteva cuvinte prietenoase. Este acceptabil să
întrebi despre familie, despre fotbal (o pasiune turcească) și alte sporturi și hobby-uri. Vorbiți
Pag. 15
despre familie, mâncare și sport, ele sunt teme foarte potrivite. Întreprinderile turcești răspund
lent la e-mail. Mențineți un contact vizual cu omologul turc în timp ce vorbiți, deoarece turcii
consideră acest lucru ca un semn de sinceritate. Asigurați-vă că salutați pe fiecare dintre
omologii turci în mod individual. Cel mai comun fel de salut este Merhaba, dar Salamaleyküm,
un salut cu o conotație mai religioasă, poate fi de asemenea folosit.

Nu oferiți cadouri care sunt prea generoase sau personale și asigurați-vă că verificați dacă
omologii dvs. turci consumă alcool. Schimbul de cadouri nu este o caracteristică predominantă
a culturii de afaceri turcești. Cu toate acestea, dacă se dă un cadou, acesta va fi acceptat cu
recunoștință.

În loc de concluzii
 Dacă doriți să faceți afaceri în Turcia renunțați la preconcepții.
 Este ușor să fiți surprinși de provocări, dar urmăriți cu perseverență obiectivele afacerii
dvs.
 Răbdarea este o virtute. Este posibil ca unele lucruri să dureze mai mult timp decât
credeți (mai ales dacă implică birocrație).
 Aveți o abordare flexibilă și pe termen lung. Lucrurile se schimbă rapid și în mod
neașteptat în Turcia.
 Obținerea unei consultanțe juridice și profesionale independente de bună calitate este
esențială.
 Dacă produsul dumneavoastră este în pericol de a fi copiat sau contrafăcut, solicitați
consultanță juridică specială cu privire la modul în care puteți proteja drepturile de
proprietate intelectuală.
 Nu uitați să mențineți contactul după revenirea în România

Mai multe despre elementul cultural și social turcesc pot fi citite online.

CONDIȚII PRIVIND INTRAREA STRĂINILOR PE TERITORIUL ROMÂNIEI


Recomandați partenerilor dumneavoastră de afaceri să studieze cu atenție prevederile legii
române privind intrarea pe teritoriul țării noastre indicând-le să contacteze eventual Consulatele
noastre din Turcia. Partenerii dvs de afaceri din Turcia au nevoie de viza de intrare în România
și găsesc informații privind regimul acordării vizei online.

Oamenii de afaceri români care călătoresc în Turcia sunt sfătuiți să acceseze constant rubrica
“Sfaturi de călătorie” de pe pagina Ministerului Român al Afacerilor Externe pentru cunoașterea
stării de fapt în Turcia. Lucrurile se schimbă foarte rapid în Turcia și în regiune.

De asemenea, sunt de interes și condițiile de călătorie în Turcia.

CONTACTE UTILE
Ambasada României în Republica Turcia Biroul de promovare comercial-economică
Bükres Sokak 4, Çankaya, 06680, Ankara ANKARA
Telefon: +90.312.466.37.06 Cornel DIACONIŢĂ, Ministru consilier
Fax: +90.312.427.15.30 tel: + 90 312 4288290
Web: http://ankara.mae.ro fax: +90 312 4288295
E-mail: ankara@mae.ro email: bce.ankara@dce.gov.ro

Biroul de promovare comercial-economică ISTANBUL


Mădălina ALBASTROIU, consilier economic,
str. Siraselviler nr.21, Taksim/Beyoglu
Telefon/fax: 0212 292 41 27, email: ec.istanbul@dce.gov.ro

Pag. 16
ALTE DATE UTILE
Zilele de lucru: de luni până vineri între orele 09:00 și 18:00, totuși, unele firme pot lucra și
sâmbătă. Prânzul în timpul zilelor lucrătoare este de la 12:00 la 13:00 sau de la 12:30 la 13:30.

Sărbătorile naționale din Turcia în anul 2018:

Anul Nou 1 ianuarie


ziua Copilului 23 aprilie
Ziua Muncii și solidarității 1 mai
Comemorarea personalității lui Ataturk 19 mai
Ajunul Bayram 14 Iunie (½ zi)
Bayram 15-17 iunie
Ziua Martirilor și a Veteranilor 15 iulie
Ajun Sărbătoarea sacrificiului 20 august (½ zi)
Sărbătoarea sacrificiului 21-24 august
Ziua Victoriei 30 august
Ziua Republicii – Ziua Națională 28-29 octombrie

Pagini de internet utile


 Deschiderea unui cont bancar. Sunt necesare: permis de rezidență și număr fiscal (tax
number)
 Obținere permis rezidenta
 Serviciu aeroport transfer
 Serviciu transfer privat
 informații generale My Merhaba
 Ghidul orașului Ankara
 Ghidul orașului Istanbul
 Ghid transport Izmir
Alte instituții

Trade Associations in Turkey Atatürk International Airport


Banca Centrala Türkiye Cumhuriyet Merkez Esenboğa International Airport
Bankasi Antalya AirportTurkish State Railways
Istanbul Stock Exchange Ministry of Foreign Affairs
Turkish Statistical Instutute
Turkish Standards Institution
Black Sea Economic Cooperation
Index companii About Turkey
Ministry Of Economy
Foreign Economic Relations Board - DEIK
The Union of Chambers and Commodity
Turkish Airlines
Exchanges of Turkey
Pegasus Airlines
Turkish Exporters Assembly
Sun Express
Foreign Economic Relations Board

Pag. 17
Pentru redactarea acestui îndrumar au fost folosite următoarele surse:
CIA World Factbook, Wikipedia; MAE român, UKTI, BM, Turkstat, Banca Centrală a Turciei; pagina Guvernului
turc, britannica.com encyclopedia.com, export.gov precum și paginile incluse în linkuri.

Important !

Informațiile conținute aici sunt de natură generală și nu sunt destinate să abordeze circumstanțele unui anumit
individ sau entitate. Deși ne străduim să furnizăm informații exacte și la timp, nu există nicio garanție că aceste
informații sunt exacte de la data primirii lor sau că vor continua să fie corecte în viitor. Nimeni nu trebuie să
utilizeze aceste informații fără o consiliere profesională adecvată și întotdeauna după o examinare amănunțită a
situației particulare.

© 2018 BPCE Ankara, parte a rețelei de reprezentare a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat.

Pag. 18