CABINETELE

CONCENTRAREA PUTERII CONTRA DISTRIBUTIEI PUTERII EXECUTIVE

Tema acestui text are in vedere contrastul dintre principiul majoritarist al concentrarii puterii in mainile unor majoritati si principiul consensualist al impartirii puterii.
Pentru a face diferenta intre cabinetele majoritare monocolore si cele de coalitie trebuie sa stim: daca e cabinet monocolor sau cabinet de coalitie, dar si felul sustinerii parlamentare ce sta la baza cabinetului. Conform teoriei coalitiilor vorbim de trei tipuri de cabinete:

1. Cabinete minimal castigatoare; 2. Cabinete supradimensionate; 3. Cabinete minoritare. Tipul de cabinet majoritarist cel mai intalnit este cel monocolor si minimal castigator , rezultand astfel un cabinet majoritar monocolor, in timp ce tipul de cabinet consensualist este cel supradimensionat. TEORII ALE COALITIEI Guvernarea poate fi realizata fie de un singur partid politic, fie de o coalitie de partide. In primul caz situatia este corecta si clara, dar in cel de-al doilea caz exista cateva nuantari legate de problemele constituirii coalitiei majoritare. De la bun inceput trebuie sa intelegem ca o coalitie este o uniune de partide politice realizata in vederea atingerii anumitor scopuri comune. Stiinta politica deosebeste, in general, 6 tipuri de coalitii. Pentru a intelege cele 6 teorii despre coalitii trebuie sa stim:
y

Daca un partid este majoritar in parlament va forma fie un cabinet monocolor, fie o coalitie cu unul sau mai multe partide minoritare. y Daca nici un partid nu are majoritate parlamentara atunci se vor forma coalitii. 1. Coalitia minimal castigatoare

Prin acest tip de coalitie intelegem ca e nevoie de un numar minim de partide politice pentru asigurarea majoritatii parlamentare. E numita minimala deoarece iesirea din cadrul coalitiei chiar si a partidului cu cel mai mic numar de locuri duce la nimicirea caracterului castigator al coalitiei. De aici tragem concluzia ca partidele politice sunt interesate de maximizarea puterii lor, iar prin putere maxima intelegem detinerea a cat mai multe pozitii in cabinet. Castigul coalitiei e posibil doar in cazul in care nici un partid-membru nu o paraseste. 2. Coalitii de dimensiuni minime

care le sunt mai aproape pe segmentul stanga-dreapta. dar nu putem spune ca vor acest lucru tot timpul. datorita numarului de mandate si pozitiei echidistante pe segmentul stanga-dreapta. 3. Schofield. la care se vor lipi si parteneri inutili pana se va forma o coalitie majoritara. Coalitii viabile politic Pun accentul pe preferintele politice ale partidelor. 4. decat cu cele distante. acest fapt insemnand participarea la guvernare. dar ar pretinde asupra unei cote de putere. Aceste argumente au fost aduse de M. Teoria se bazeaza pe existenta in legislativ a unui partid Änucleu´ .Laver si N. Cu cat intervalul ideologic si programatic e mai redus. Unele partide aleg sa se situeze in opozitie ceea ce le confera posibilitati sporite de a participa la guvernare in viitor. deci pe de o parte partidele membre ale coalitiei vor tine sa pastreze dimensiunile acesteia cat mai compacte. Coalitii de interval minim In acest caz se iau in calcul doctrinele si programele partidelor politice care au fost ignorate in tipurile de coalitii anterioare. cu atat este mai posibila realizarea si mentinerea unei coalitii. Se presupune ca emai usor sa formezi si sa mentii coalitii cu partide cu aceleasi preferinte politice. Cu toate astea unirea s-ar face datorita acelei adiacente ideologice si programatice.dar pe de alta parte nu vor accepta parteneri inutili care ar pretinde o parte din putere. Se presupune ca coalitiile viabile ar fi acele coalitii minimal castigatoare care ar include si acel partid pivot. Observam ca acest tip de coalitie e o imbinare logica a teoriei coalitiei de dimensiuni minime ci teoria coalitiei de interval minimal. . Observam astfel ca acest tip de coalitie e mai putin riscant. Demonstreaza ca aceste coalitii minimal castigatoare tind sa se formeze astfel incat sa cuprinda cel mai mic numar de partide posibil (in mod ideal-2 partide). 6. 5. o MOTIVATII PENTRU FORMAREA DE CABINETE MINORITARE SI SUPRADIMENSIONATE Am observat ca partidele cauta puterea. Virtual. deoarece o astfel de coalitie e mai usor de realizat si la fel de important e faptul ca in acest mod ea poate fi mentinuta compacta. Iesirea din coalitie a partenerilor inutili nu are influenta asupra caracterului castigator al coalitiei. Coalitii cu cel mai mic numar de partide Michael Leiserson vorbeste despre Äintelegerea prin tranzactie´. acest partid pivot poate dicta politica pentru ca celelalte partide de la dreapta sau de la stanganu detin majoritatile necesare pentru ainitia politici contraere dorintelor acestui partid. Coalitii castigatoare minimale conectate Robert Axelrod spunea despre aceste coalitii ca sunt compuse din partide care sunt adiacente pe segmentul stanga-dreapta.Se bazeaza pe aceeasi supozitie a maximizarii puterii in cabinet.

A fost adoptat posbelic in constitutia Germaniei. Cabinetele minoritare propriu-zise trebuie sa negocieze in permanenta cu unul sau mai multe partide care nu sunt membre ale cabinetului. afost cel format din unirea Partidelor National si Conservator. poate lua nastere tot o coaliti supradimensionata. cu scopul de a ramane in functie si pentru a solicita sustinerea pentru propunerile sale legislative. In functie de aceasta clasificare putem spune ca prezinta caracteristici majoritariste cabinetele monocolore si cele minimale si caracteristici consensualiste cabinetele supradimensionate si cele de coalitie. b Guverne majoritare Ämascate´. Monocolore. Putem spune ca un astfel de cabinet e cel care participa alaturi de partide de marimi egale. . Spaniei. Este o relatie de tip tranzactional. In cazul in care obiectivul major al tuturor sau al celor mai multe partide este acela de a lupta impreuna pentru a apara tara sau regimul democratic de amenintarile externe si interne. o CABINETE MINORITARE Exista o dubla clasificare a cabinetelor si anume: b Minimal castigatoare. Supradimensionate. Puterea comisiilor parlamentare e considerata cea mai importanta caracteristica institutionala. Vorbim atunci de 2 tipuri de cabinete minoritare: b Cabinete minoritare propriu-zise. formand o coalitie supradimensionata. localizate la stanga si la dreapta sa . Votul de neincredere Äconstructiv´ are doua efecte diferite: b Incurajeaza formarea de cabinete majoritare.Dar si caracteristicile institutionale pot duce la formarea de cabinete minoritare si supradimensionate. Observam ca cele minoritare nu se incadreaza in aceasta repartitie. ca de exemplu. Aceste comisii exercita o influenta majora asupra legislatiei sistarii generale de spirit. Un exemplu de cabinet supradimensionat ce a pus capat razboiului civil din Columbia. guvernul lui Churcill. Papua Noua Guineei si Belgiei. dar realizeaza si un echilibru intre puterea executiva si cea legislativa. In timpul razboaielor (fac parte din amenintarile externe) iau nastere marile coalitii . Acestea erau reprezentate egal in cabinet si au convenit asupra alternantei la presedentie. Minoritare. b De coalitie. ceea ce ii confera o similitudine cu coalitiile supradimensionate. Amenintarile interne pot fi reprezentate de miscarile si partidele antidemocratice si de diferentele dintre partidele prodemocratice din societatile plurale. fiecare partid doreste sa formeze un cabinet care sa urmeze politici apropiate de principiile sale.Avand in vedere principiul dimensiunii. b Poate mentine un cabinet minoritar la putere.

desi au decis sa nu ocupe titluri de ministri. cu unul sau doi membri Ädoar cu numele´ ce provin din partide diferite. Se vorbeste de Äcoalitia partiala´ deoarece pentru a-si asigura sustinerea. In cazul sistemelor prezidentiale presedintele detine puterea executiva ceea ce inseamna ca ne aflam in fata unui cabinet monocolor.Guvernele majoritare Ämascate´ descrise de Strom sunt mai degraba cabinete majoritare decat minoritare. Venezuela. partidul aflat la conducere apela la unul sau mai multe partide din opozitie. singurul partid fiind cel al presedintelui. o CABINETELE PREZIDENTIALE Clasificarea cabinetelor facute anterior se aplica acelor cabinete care fac parte din sistemele parlamentare de guvernamant. Franta. o CABINETE ATIPICE IN AUSTRIA. formate din cele doua partide importante ale tarii. In sistemele parlamentare: pentru a ramane la putere si pentu ca legile sa fie aprobate de legislatie. Columbia. in functie de partidele la care sunt afiliati presedintii si membrii cabinetului. SUA SI JAPONIA Cabinete atipice se intalnesc in: Austria. In Austria intre anii 1949 si 1966 apar coalitii foarte largi.Costa Rica. care sunt cabinete minimal castigatoare. Cabinetele prezidentiale pot fi cabinete minimal castigatoare. Din toate astea putem trage concluzia ca presedintele si cabinetele prezidentiale sunt castigatori minimali. SUA. Cele 5 sisteme prezidentiale sunt: SUA. 2. o CABINETE IN 36 DE DEMOCRATII . Presedintele este ales pe un mandat fix si indiferent de opinia legislativului sau a cabinetelor prezidentiale el ramane la putere. A doua diferenta o reprezinta faptul ca executivele parlamentare sunt cabinete colegiale. supradimensionate sau minoritare. Dar ar trebui privite ca supradimensionate orice cabinete de coalitie bazate pe o larga supermajoritate de patrucincimi sau sa ocupe mai multe locuri in parlament. deoarece ele sunt sustinute de unul sau mai multe partide din legislativ. Dar exista o diferentiere intre sistemele parlamentare si cele prezidentiale: 1. In Japonia in anii 1976-1993 cabinetele sunt liberal-democrate si sunt un tip aparte de cabinet minimal castigator numeric cu un comportament de cabinet minoritar. Japonia. In SUA intalnim cabinete partizane. In sistemele prezidentiale: executivul are nevoie de suportul majoritatii din parlament doar pentru aprobarea legilor prezidentiale. Strom propune ca aceste cabinete minoritare sa fie tratate ca cele supradimensionate. in timp ce executivele prezidentiale sunt executive unipersonale. executivul trebuie sa beneficieze de suportul majoritatii din parlament.

In sistemul parlamentar. cabinetul este cel al presedintelui. necesitatea formarii cabinetelor minoritare si acelor supradimensionate. relatiile dintre tipurile decabinete si numarul efectiv de partide din cele 36 de tari. ALMAJANU DANIELA-GEORGETA  GRUPA 1 . scade numarul de cabinete monocolore minimal castigatoare. Astfel cand creste numarul de partide parlamentare. Scopul urmarit pe tot parcursul textului a fost evaluarea concentrarii puterii. Suedia. Germania. stat in care sistemul de vot ce se bazeaza pe metoda pluralitatii. Dupa parerea lui Sartori primul-ministru poate fi: b Puternicul: Äprimul deasupra inegalilor´. ceea ce ii confera acestuia rolul principal sau asa cum il numeste Giovanni Sartori Äprimus solus´. b Tari in care predomina cabinete monocolore: Spania. incadrarea cabinetelor in diferite categorii. acest text a pus accentul pe urmatoarele aspecte: teoriile coalitiei.Facand o comparatie intre predominanta cabinetelor minimal castigatoare si cabinetele monocolore. Un caz aparte este Mauritius. dar si gradul de majoritarism in cabinet. primul-ministru aflat la conducerea cabinetului are o putere ce variaza de la un stat la altul. CABINETE SI SISTEME DE PARTIDE Exista o stransa legatura intre sistemele de partide si cabinete. realizandu-se un echilibru. b Exista tari in care predomina cabinetele minimal castigatoare:Belgia. a dus la scaderea numarului de partide si la formarea sistemului bipartidistsi a unei relatii stranse intre cabinetele de coalitie si multipartidismul moderat. b Slabul: Äprimul printre egali´. b 9 tari care au avut tot timpul cabinete monocolore. b 6 tari care au avut tot timpul cabinete minimal castigatoare. vom observa : b Cele mai multe dintre cabinetele monocolore sunt si minimal castigatoare. PUTEREA PRIM-MINISTERIALA In sistemul prezidential. Luxemburg. In concluzie. din cele 36 de democratii. b Mediul: Äprimul printre inegali´. ambele avand 2 cabinete de coalitie si ambele prezinta un multipartidism moderat.. Islanda. Alte cazuri speciale sunt Austria si Germania. tipurile de cabinete din 36 de democratii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful