Univ. "Spiru Haret" - Facultatea de drept şi administraţie Publică MASTER – Stiinţe penale Sem-II Coordonator stiinţific: Conf.

univ. dr. Tudorel Butoi Psihologie judiciară Restanta sem.-II
05.09.2009

ROLUL
TEHNICII “LIE DETECTOR” POLIGRAPH ÎN INTEROGAREA CERCURILOR DE BĂNUIŢI

Masterand-xyz CNP-……………..

1

CUPRINS
1.Scurt istoric şi evoluţie în materie………………………………………………………………………….....5 2. Fundamentul stiinţific al constatării stressului psihologic………………………………………………....9 2.1. Indicatorii psihofiziologici de depistare a nesincerităţii………………………………………...10 2.2. Mecanismul psihofiziologic al producerii stărilor emoţionale………………………………….10 2.3. Modificarea caracteristicilor normale de respiraţie sub influenţa emoţiei……………………14 3. Criterii ce stau la baza folosirii poligrafului…………………………………………………………….… 15 3.1. Detectoarele de minciuni…………………………………………………………………….……15 4. Rolul tehnicii “LIE DETECTOR” POLIGRAPH………………………………………………….…….16 5. Eventualele posibilităţi de eroare în folosirea tehnicii poligraf…………………………………….……..17 6. Mijloace tehnice de examinare……………………………………………………………………………...18 6.1 – Poligraful........................................................................................................................................18 6.2 - Detectorul de stres emoţional în voce (PSE)……………………………………………………18 6.3 - Detectorul de stres emoţional în scris...........................................................................................18 7. Caracteristici care pun in evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului…………………..19 8. Etapele examinării…………………………………………………………………………………………...20 8.1. Examinarea medicală a subiectului………………………………………………………………20 8.2. Întocmirea testelor………………………………………………………………………………..20 8.3. Asigurarea condiţiilor necesare examinării……………………………………………………..21 8.4. Instructajul făcut subiectului înainte de testare………………………………………………...21 8.5. Instalarea subiectului la poligraf…………………………………………………………………22 8.6. Verificarea exactităţii funcţionării aparatului…………………………………………………..22 8.7. Efectuarea testelor………………………………………………………………………………...23 8.8. Interpretarea diagramelor………………………………………………………………………..24 8.9. Formularea concluziei………………………………………………………………………... ….25 9. Constatări tehnico-ştiinfiţice ce se pot efectua când se cere stabilirea sincerităţii subiectului testat….25 10. Detecţia comportamentelor simulate privită din perspective legislaţiei române în vigoare…………...25 11. Valoarea probantă a testării la poligraf din perspectiva procesual penală………………………….….26 11.1. Argumente contra…………………………………………………………………………….….26 11.2. Argumente pro…………………………………………………………………………………...27 12. Valoarea probantă a testării tip poligraf din perspectiva psihologică……………………………….…28 13. Concluzii…………………………………………………………………………………………………….30

2

14. Speţă…………………………………………………………………………………………………………31

LISTA ABREVIERILOR

alin. art. C.pr.pen. Ed. Ed.M.I. etc. lit. nr. op.cit p./pag. Rev. RED RSR SUA ş.a. urm. Vol.

- alineat - articol - Codul de procedură penală - Editura - Editura Ministerului de Interne - etcetera - litera - număr - opera citată – pagina - Revista - Rezistenta Electrodermică - Republica Socialistă Romania - Statele Unite ale Americii – şi altele - următorul – volumul

3

C. M. Stiinţifică. Ed.Eysenck. Paris. F. Cluj.“Le detecteur de mensonges (polygraph) au service de la police Japonaise”.Ed.Sansa Bucureşti. Tiberiu Bogdan. Academiei R.T.Metodologii şi tehnici experimentale în psihologie.Moderna.1959. fenomene bioelectrice de suprafaţă”. Mitrofan. T.M. 4 . Sicot – A la barre de l’Interpol.F. Tudorel Butoi. 2.E. Turner . Bucureşti. Pinatel . Morgan . 4-1959. V.Fl.“Le polygraph et son utilisation en justice”..I.E.Reid.nr. 5. Ed.Inbau -“Truth and Deception”.J.“Psihologia martorului”. Bucuresti. 12. Bogdan. H.Ed. 7. Mundo-Policial. M.“El detector de metiras”.Bruxelles. Geneva. II. Criminalistica nr.Tratat universitar de psihologie judiciă : teorie şi practică. Zdrenghea.E.“Probleme de psihologie judiciară”. .Ed.Ed.Baltimore. 1974. 1965.Introducere în psihologie . Stiinţifică şi Enciclopedică. 4. 11. Rene le Chat-La technigue de l’enquette criminelle. I. Stiinţifică. 10. în “Revue Moderne de la Police”. Golu.The polygraph (Lie Detector) Technique. 1961.1966. Ed. 1965. Inbau -Truth and Deception. 1934. Dumitrescu .Sens and nonsense in Psyhology. Revue internationale de police criminelle.S. Al. C. Al. 3. 5. Tiberiu Bogdan . J. Bucureşti. 8. Ed. 11. România. T. 1966.E. 3. nr.Stiinţifică. J. Guy Mondet . Fundatia Romania de Maine.BIBLIOGRAFIE Autori români : 1.“Psihoilogia judiciară”.1966.Bucureşti 2006.“Comportamentul simulat”.1992. N.“Au nom de la loi”. Butoi – Tratat practic de criminalistică.The Williams and Wilkins Company. Ioana Teodora Butoi. Ed. în “Revue Internationale de Criminologie et de Police Technique”.Rosca. J.“Physiological psychology”. 1976. Vasile Bercheşan . A. Paris.“Omul şi mediul electric. Baltimore. A. Rosca . Ed.Londra. 6. 1985 Autori străini: 1. Reid. I. Megraw-Hill Books.“Unele consideraţii privind valoarea probantă a testării tip poligraf în activitatea organelor de urmarire penală”. Ioana Teodora Butoi-Psihologie judiciară -curs universitar. 1956. nr. Paris. 10. 1973.Pinguin Book. Stiinţifică. 7. 6. Buenos Aires . 25/1974. vol. Ed.1971 9. Ciofu . publicată în Rev. 9. tom I.Pelican. T. Tammoto-Fumhata . Butoi –Psihologie judiciară. 8. Parker . 1972. Bucureşti 2006 2. 61-1963. Bucureşti. Tudorel Butoi.“Detection scientifique du mensonge dans l’Armee Americane”. Bucureşti. 3. 1966 . Ed. Dicu . 4.

Larson (devenit psihiatru din ofiţer de poliţie). acesta fiind învârtit de un mecanism de ceasornic. îndreptate către detecţia stărilor de tensiune emoţională care evidenţiază disimularea adevărului.M. pregătire în Iugoslavia foloseşte poligraful în cadrul Poliţiei Capitalei şi după anul 1990 ajută la elucidarea unor cazuri de criminali în serie.U.ROLUL TEHNICII “LIE DETECTOR” POLIGRAPH ÎN INTEROGAREA CERCURILOR DE BĂNUIŢI 1. In acelasi an 1908. Este cunoscut faptul că cercetările asupra poligrafului au aparut pentru prima oară în jurul anilor 1920 în S. tehnica poligraf a fost introdusă în anul 1976 de locot. celebrul cardiolog briatnic. În 1895 Caesare Lambroso experimenta “Hidrosfigmograful”. slujind drept model pentru J. pentru a-şi impune ideile au trebuit să depăşească obstacolele menite să-i oprească din drum. care a construit apoi (1922) cardio-pneumo-psihograful reprezentând prima generaţie a poligrafului perfecţionat utilizat în zilele noastre. Unul din marii precursori ai actualelor tehnici a fost psihologul germano-american Hugo Munsterberg.. În ţara noastră. W.A. izvorând din necesitatea practiceă a orientării anchetatorilor în dirijarea cercetărilor judiciare. Descoperirea minciunii a pasionat oamenii încă din cele mai vechi timpuri şi i-a motivat în cercetările lor pentru elaborarea unui aparat care să ajute la depistarea comportamentului simulat. celebre la acea vreme (taximetriştii morţii. sunt de dată relativ recentă. Stroe Adrian şi Pascu Nicolae) şi a altor numeroase cazuri.psih. Scurt istoric şi evoluţie în materie De-a lungul timpului progresele stiinţei şi tehnicii au fost privite cu scepticism iar inventatorii. Tudorel Butoi care după un stagiu de documentare.A. James MacKenzie. care s-a preocupat mult de problema martorilor şi a declaraţiilor lor veridice sau false. Marston în 1917 încerca să depisteze minciuna înregistrand tensiunea sistolică iar Vittorio Benussi înregistrând modificările respiratorii. şi-a denumit aparatul “The Ink Polygraph” (poligraful cu inscriptor în cerneală). Preocupările obiective ştiinţifice. un aparat primitiv ce măsura variaţiile de puls cu ajutorul unui cilindru pe care era aplicat negru de fum. ulterior poligraful “fiind amplu folosit în instrucţia penală” . 1 __________________________________ 5 .

J. Inbau. nici profunzimea respireţiei. Prin urmare. Încercările făcute de subiecţi de a schimba în mod voluntar curba respireţiei au fost fără succes.D.“A la barre de l’Interpol”. Pentru diagnosticare. 170. ci numai forma. ceea ce permite diagnosticul nu este nici frecvenţa. H. dar preocupaţi de asemenea să stabilească nevinovaţia indivizilor acuzaţi pe nedrept. Summers. “un numar de tehnicieni şi criminologi ca V. dimpotrivă. Buenos Aires. diagnosticul bazat pe respireţie este just în proportie de 73%. După Burtt. Concluzia la care a ajuns a fost că presiunea sanguină sistolică avea o mai mare valoare diagnosticală decât respiraţia. Reid. iar în alt caz să declare semne care nu se găseau pe foaia de hârtie.1 J. Burtt. să spună sau să citească corect ceea ce se găsea pe foaia de hârtie. litere sau imagini.D. Interesant de remarcat este însă faptul că aprecierea experţilor a fost justă în 50% din cazuri. ___________________________________ 2 M. Paris. al caror rol era acela de a observa atitudinea şi fizionomia subiectului şi de a conchide după impresiile lor dacă subiectul a minţit sau a spus adevărul. au facut cercetări şi au construit aparate amplificatoare şi înregistratoare capabile să traducă şi să studieze aceste fenomene interioare” 2 . Pentru diagnosticarea minciunii şi sincerităţii. V.A. Mundo-Policial. Pinatel . experimentatorul se ocupa de înregistrarea respireţiei subiectului. nr. Benussi a utilizat pneumograful. 58. Sicot . într-un caz. pe câtă vreme diagnosticul bazat pe curbele respireţiei prezenta o exactitate de aproape 100%. pentru care lupta contra crimei se reducea adesea la o luptă între adevar şi minciună. Burtt. ceea ce după Benussi se putea datora pur şi simplu întâmplării. experimentatorul s-a folosit numai de curbele respiraţiei. nu numai respireţia. ci şi presiunea sanguina sistolică. Keller. inspiraţia era aceea care dura mai mult. El a înregistrat însă. pag. 6 . 1961. pag. În acest timp. Larson. expiraţia era de mai lungă durată decât inspiraţia. simulând adevarul. Experienţele au fost făcute în prezenţa unei asistenţe compuse din experţi. Problema pe care şi-a pus-o Benussi a fost dacă se schimbă respireţia când se minte. Plecând de la faptul că disimularea adevărului (minciuna) este însoţită în mod obisnuit de unele schimbări fiziologice caracteristice reacţiilor emoţionale. iar în cazurile de sinceritate. Benussi. Rezultatele obţinute au fost din cele mai tipice: în caz de minciună. Experienţele lui Benussi au fost reluate cu mici modificări de H. iar cel bazat pe presiunea sistolică în proporţie de 91% 3 . 25/1974. El (subiectul) trebuia. cu alte cuvinte dacă se pot preciza sau nu simptomele respiratorii pentru minciună. Tehnica utilizată de Benussi a constat în următoarele: Subiectului i se prezentau diferite bucăti de hârtie pe care erau imprimate cifre.“El detector de metiras”.

Realizările în acest domeniu au fost posibile datorită. O formă îmbunatăţită este realizată în 1945 de John Reid. respireţia. Astfel. 61-1963. pag. Paris. 4-1959.Ed. 98. Guy Mondet . În 1938.3 Al.“Detection scientifique du mensonge dans l’Armee Americane”. adaugă la aparatul lui Keller. în “Revue Internationale de Criminologie et de Police Technique”. se cuvine să se precizeze bine că utilizarea aparatului este de ordin pur extern. care urmărise primele lucrări ale lui Larson. Laboratorul de detectare al poliţiei din Chicago a efectuat între 1938 şi 1941 un numar de 1127 de teste. datorită preocupării unor minţi ingenioase de a fructifica în mod superior rezultatele psihofiziologiei. pe care-l utiliza mai ales pe când lucra pentru poliţia din Berkley sub denumirea de “Keller Polygraph” 5 . poligraful “Reid” putând astfel înregistra: tensiunea-pulsul. un înregistrator capabil să măsoare variaţiile acesteia. nr. în registre fiind relevantă culpabilitatea în 84% dintre cazuri 7 . Geneva. Gesell. 127-128.Stiinţifică. reactivitatea neuromusculară. reacţia electrodermogalvanică. necesităţii impuse de practiceă de a se efectua detecţia disimulării adevărului şi.Bucureşti. el pune bazele poligrafului industrial . __________________________________ 4 5 A. pag. cât şi în ceea ce priveşte metodologia de utilizare a aparaturii. (nedepăşind însă stadiul înregistrării parametrilor clasici: 6 tensiunea arterială. Compania de cercetări asociate din Chicago. Ulterior acestor prime începuturi. care stabileşte legătura între activitatea musculară neobservabilă şi tensiunea arterială. un poligraf îmbunătăţit. 6 7 7 . pe de alta. Sicot sublinia: “în domeniul respectului persoanei umane. Larson 4 care. primele cercetări se leagă de numele lui John A. Parker . inspirânduse din lucrările lui Walter Summers asupra reactiei galvanice a pielii. Ibidem. pulsul şi respireţia). pag. pe de o parte. a construit în 1925 cu ajutorul Universităţii Netwestern. M. a avut loc o perfecţionare considerabilă a poligrafului. Turner . Keller. C.“Au nom de la loi”. 298. Cu acest aparat. în colaborare cu profesorul de psihologie Robert A. 16. atât în sens strict tehnic.tensiune arterială. pag. În S.1971.A..“Le polygraph et son utilisation en justice”. a realizat în 1920 un aparat poligraf portabil (instrument capabil să înregistreze în mod continuu 3 fenomene fiziologice . 1965. puls şi respireţie).Rosca . Au existat multe discuţii privind aspectele morale şi juridice ridicate de folosirea tehnicii poligraf.U. în “Revue Moderne de la Police”. Metodologii şi tehnici experimentale în psihologie. Pe plan statistic. nr.

Franţa. folosirea tehnicii poligraf în procesul penal este o realitate nu numai pe continentul american. că singura ameninţare de a recurge la acesta constituie deja o presiune. că anchetatorul poate. trage din acest refuz concluzii injuste sau imprudente. valoarea urmelor relevate la faţa locului. 1961.Firele şi electrozii săi nu afectează cu nimic integritatea sau demnitatea individului care conserveă toate calităţile sale volitive şi intelectuale şi nici nu trebuie măcar să se dezbrace. obligat să le facă. în Japonia. Paris. că uneori este dificil să interpretezi graficele şi să controlezi autenticitatea acestora”. în Israel etc. pe care nimeni nu este. Italia. Mie mi se pare în actuala stare de lucruri că ar trebui să fie clasate în categoria indiciilor care resultă mai curând din tehnica poliţistă. nici ca mărturii. nici ca mărturisiri. şi. legile autorizează recoltarea de sânge care necesită întepături şi prelevări corporale” 8 . În ce priveşte opinia Europeană fată de aspectul juridic al problemei. 170-171 Ibidem. majoritatea specialiştilor sunt de aceeaşi părere cu Marcel Sicot.). scopul final fiind de a orienta cercetările judiciare. uitând fără îndoială pe nevinovaţi. Ibidem 8 . 1 0 În prezent. forţa probantă a amprentelor digitale. că subiectul vinovat este susceptibil să vrea el însuşi să înşele. în sfârşit. recunoscută astăzi în mod universal. ci şi în numeroase ţări europene (Germania. în timp ce în multe ţări. decât din procedura penală. ca el risca să mărturisească crezându-se depistat. mai puţin încă. ___________________________________ 8 9 10 M. Dar justiţiei i-au trebuit numeroşi ani ca să recunoască valoarea probatorie a dactilotehniei” 9 . Polonia etc. în direcţia măririi capacităţii de precizie în ceea ce priveşte depistarea disimulării adevărului în cursul cercetărilor . care subliniază: “Reacţiile înregistrate la poligraf nu pot fi considerate nici ca declaraţii. desigur. estimează că utilizarea sa este incompatibilă cu principiul de a dispune liber de tine însuţi. că operaţia însăşi este un act de intimidare care poate aduce subiectul să mărturisească ceea ce n-ar fi recunoscut altfel. testările cu ajutorul tehnicilor poligraf sunt de dată recentă şi se fac în compartimentele tehnico-stiinţifice ale Poliţiei. pag. pe care acesta permite să-i scoată în afara cauzei. dacă individual refuză să se supună detectorului. Sicot – A la barre de l’Interpol. Preocuparea de baza este aceea a perfecţionarii metodologiei de testare (prin valorificarea experienţei practice a muncii de poliţie şi a cercetărilor de psihologie judiciară de la noi). Nu trebuie însă neglijat faptul că “adversarii detectorului de minciuni. În ţara noastră. în mod legal. de a aduce un plus calitativ activităţii de urmărire penală. Ele nu au.

o activitate mărită a «mărului lui Adam» şi multe alte reacţii de natură asemănătoare?” 1 1 Deosebit de frecvent. unde. autocontrolul voluntar rămâne fără efect 12 . aceştia. Fundamentul stiinţific al constatării stressului psihologic 2. o cerere inutilă de a se repeta întrebarea. în timpul ascultării se află într-o stare de excitaţie emoţională puternică. Stiinţifică. acest fapt este însoţit de un întreg cortegiu de trăiri lăuntrice şi de sentimentul stingheritor al vinovăţiei. manifestarea de voinţă a acestuia din urmă de a se apăra de acuzaţiile aduse se desfăşoară plenar. Rosca (timpul de latenta). mişcări ale mâinilor şi picioarelor arătând o stare de stânjeneală. un «râs forţat». uneori dându-i chiar câstig de cauză. The polygraph (Lie Detector) Technique . 1956.vezi Tiberiu Bogdan “Psihoilogia judiciară”.1966.Baltimore. 180-190. 14. logico-cognitiv (acela al dialogului dintre anchetator şi infractor). nestingherit. Indicatorii psihofiziologici de depistare a nesincerităţii Observaţia empirică milenară a evidenţiat faptul. urcarea sângelui în obraz. A.1. de ascultare a învinuiţilor şi infractorilor. oglindite concret în munca de urmărire penală. îndeobşte cunoscut.E. Jung. strângerea ochilor. profitând de lipsa unor probe hotărâtoare şi ţesând raţionamente cu aspecte de verosimilitate. pag. În marea majoritate a cazurilor. Inbau -Truth and Deception. Lucia Mira y Lopez (dereglările în curba experienţei motrice). _____________________________________________ 11 12 J. începând cu Abrahamsen Kent-Rosanoff. Molnar (chestionarul tendinţei generale de a fi nesincer). I. Reid. eu?». De aici şi o serie vastă de preocupări către detecţia în mod indirect a aspectelor de nesinceritate. evitarea de a privi pe cel ce întreaba «drept în ochi». de obicei. zădarnicesc aflarea adevărului şi soluţionarea justă a cauzelor. 9 . un impuls incontrolabil de a înghiţi.E.2. contractarea buzelor. nu acelaşi lucru este posibil în sfera trăirilor emoţionale şi a reacţiilor psihofiziologice. constând în aceea că ori de câte ori se ascunde adevărul prin rostirea unei minciuni. şi terminând cu substanţele psihofarmaceutice (House-Claude-Hererra) sau electroşocul (Corletti si Bini) . Dacă în plan raţional. “În strădania de a ascunde adevărul nu am simţit oare în unele ocazii o creştere bruscă a bătăilor inimii. în special atunci când există un pericol real de a face cunoscute fapte pe care vrea să le ascundă. Bucureşti. o contraîntrebare de «cine.pg. F. Ed. o monotonie specială a vocii.R. asemenea manifestări se întâlnesc în domeniul psihologiei judiciare. “Persoana care a comis o infracţiune. sau alte astfel de fenomene rezultând din teama asupra posibilităţii că minciuna să fie descoperită? şi nu ne-am întâlnit cu multe ocazii în care am putut decela minciunile altor persoane prin diverse manifestări ca roşirea.

mobilizându-şi pentru reuşita infracţională întregul sau potenţial volitiv şi cognitivo-afectiv. deliberarea şi actele executorii antrenând profund întreaga personalitate a individului. Psihologic. arme. în funcţie de proprietăţile lor fizico-chimice (intensitate. cu un rol motiveţional bine diferenţiat. în forţa şi viteza de lucru ale inimii. zgomot de împuscături etc. componentele experienţei afective corespunzătoare se asociază. în reacţia epidermogalvanică. Aceste modificări pot fi înregistrate pe aparate speciale. culoare. obiectele. caută să evidenţieze dacă acesta redă cu fidelitate şi în mod sincer “ceea ce ştie”. 2. strigăt. abordând în mod indirect planul constiinţei subiectului. omor etc.). martori. în procesul perceperii şi acţiunii nemijlocite cu obiectele şi fenomenele din mediul (infracţional) înconjurător şi al sedimentării semnificaţiilor lor în experienţa adaptativă în raport cu situaţia infracţională. contextul spaţio-temporal al desfăşurării faptei etc. ___________________________________ 10 . Mecanismul psihofiziologic al producerii stărilor emoţionale În săvârsirea unei fapte penale (furt. conform principiului psihologic dupa care stabilizarea şi organizarea sistemului de imagini implică şi stabilizarea şi organizarea substratului lor afectiv. periferică a conştiinţei infractorului. adică elementele de conţinut ale “realităţii subiective” pe care o poartă în planul conştiinţei sale (elemente de timp şi de loc legate de faptă. Subordonându-se caracteristicilor informaţionale ale faptei. Tehnicile poligraf. Acest lucru face ca faptul infracţional să nu ramână ca o achiziţie întâmplătoare. în respiraţie (schimbarea ritmului). integrându-se în calitate de componentă a imaginii individuale sau categoriale despre fapta infracţională. Asimilarea faptei are loc în momentul savârşirii acesteia. Punerea în act a hotărârii de a comite fapta prevazută de legea penală este precedată de o serie de procese de analiză şi sinteză şi de o luptă între motive. delapidare. finţele sau fenomenele percepute de infractor în timpul comiterii faptei (scule sau instrumente de spargere.) subiectul (infractorul) participă cu întreaga sa finţă. formă. tâlhărie.2. de modul de operare şi de împrejurările care au declanşat comportamentul infracţional). mărime.La o reactie emoţională puternică intervin modificări în presiunea sângelui. ci să se integreze în aceasta sub forma unei structuri informaţionale stabile cu conţinut şi încărcătura afectivemoţională specifică. victima. analizându-se mai apoi abaterile intervenite” 1 3 . rezistenţă a victimei) sau de efectele acestora (ţipăt de durere.) determineă trăiri şi reacţii emoţionale pozitive sau negative ale subiectului. dispoziţie spaţială.

intempestiv. La acest nivel. în virtutea ineficienţei asupra lor a controlului voluntar. pg. Ed. Odată cu începerea chestionării bănuitului. caracteristicile afective. representările despre faptă apar brusc. trăirea emoţională se integrează în structura primară a instinctelor (instinctul de conservare). având în general. Ele se realizează. prin mecanismele psihofiziologice involuntare. B. general. de asemenea.ării în faţa anchetatorului. într-o stare de vigilenţă crescută (alarmare 1 4 ). A.1 3 M. Stiinţifică. global. contracararea pericolului. Datorită factorului surpriză şi elementului de neprevăzut al întrebărilor. 190. ca sistem autoreglator.Introducere în psihologie . fiind slab evidenţiate. între domeniul datelor de cunoaştere ce fundamentează situaţia adevarată şi domeniul datelor intenţionale care fundamentează minciuna. cunosc urmatoarea dinamică în manifestare: A. stările emoţionale sunt slab evidenţiate. un caracter stenic. reflexe şi au un caracter difuz general. prin declanşarea reacţiilor funcţionale ale memoriei intenţionale şi ale celei latente. cu caracter bine precizat şi distinct faţă de un pericol anume (rezultând din conţinutul mesajului informaţional al întrebării) şi însoţită de puternice descărcări neurohormonale declanşate pe cale reflexă. Dicu . pozitiv. surprinzând compartimentul de analiză şi decizie nepregătit. Bucureşti. Golu. dominându-l. în deficit de date şi subansambluri logice în faţa pericolului iminent de demascare. Această stare iniţială are un caracter difuz. O sursă puternică de geneză a stărilor emoţionale este (alături de “teama de detecţie”. În cazul unei persoane nevinovate. C. mai ales după testul cartonaşelor de stimulare) şi conflictul care apare în plan cognitiv şi în procesul de decizie. Concomitent. _____________________________________ 11 . stările emoţionale şi trăirile care au întovărăşit representările despre fapta inundă planul constiinţei. cu declanşare şi realizare pregătind (prin mecanismele autoreglării psihofiziologice) organismul pentru involuntare. Stările emoţionale iau naştere încă din momentul în care bănuitul este invitat pentru a da relaţii legate de faptă şi. de regulă. motivat de curiozitate şi interes pentru scopul chem. în general. constientizarea mesajului informaţional al întrebărilor ce i se adresează realizează în planul cognitiv al acestuia reactualizarea involuntară a momentelor informaţionale obiectual afective care au însoţit comiterea faptei. 1972. Starea iniţială a constientizării pericolului (în cazul unui vinovat) de a fi identificat şi demascat introduce organismul uman. conştientizarea pericolului demascării declanşând trăirea stării de frică (uneori brusca blocare a unei funcţiuni motorii) 1 5 .

este reglată temperatura. transpireţia excesivă. s-a impus prin cercetările asupra comportamentului simulat). hormonii sunt eliminaţi în debitul sanguin care trece prin corp. . fără nici un fel de adaptare conştientă. care declanşează stări emoţionale uşor decelabile în parametrii psihofiziologici. Morgan . Disimularea adevărului făcută în mod conştient necesită un efort voluntar. deci. 16 1 7 . 78. Emoţia de teamă.J. Putem spune că sistemul nervos al omului are două componente. cât şi periferice 1 6 În acest sens există corelaţii directe între viaţa psihică şi modificările cardiovasculare.T. Ion Ciofu. stabilindu-se că în timpul imediat anterior. relaţie exprimată perfect de clinicianul Brown: frica este o “proprietate esenţială a psihismului cardiac”. pupila se dilată sau se contractă. Accelerarea ritmului cardiac în timpul emoţiei a fost bine cunoscută cu mult timp înainte ca problema sa fie analizată stiinţific (Bîkov). aceste schimbări includ îmbujorarea ori paloarea feţei. instanta corticală conducând. mai veche şi relativ independentă de sistemul nervos central. Noi respirăm. cea autonomică sau vegetativă. anxietatea provoacă o descreştere a acestui ritm. au stabilit că are loc o dilatare a vaselor sanguine cerebrale în timpul stărilor afective de orice fel (Franck).“Probleme de psihologie judiciară”. Una somatică responsabilă de transmiterea impulsurilor nervoase somatice musculare şi de postură a scheletului.. în durere şi ruşine (Mosso) sau în nelinişte (Negel) ___________________________________ “Aceste reacţii pot fi identificate deoarece sunt transmise de o parte specială a sistemului nervos.. Stiinţifică.“Physiological psychology”. legată de intercepţia cardiacă. chiar dacă această aşteptare se întinde pe zeci de minute (Lundberg). 337 şi urm. care implică mecanisme fiziologice atât centrale. 1966. Plecând de la aceste date stiinţifice fundamentate (în literatura românească de specialitate. Dăcă negarea adevărului este posibilă în planul verbal al dialogului (în cursul anchetei libertatea de conştiinţă nefiind limitată în nici un fel). Tiberiu Bogdan. 1973. tehnica poligraf nu face altceva dacât să depisteze emoţia în mod indirect prin depistarea reacţiilor activatorii generale. 102 şi urm. inima bate. 12 . centrii sistemului vegetativ către dezechilibrări şi reechilibrări succesive cu caracter adaptativ situaţiei de pericol în care se află individul. Megraw-Hill Books. care se ocupa cu activitatea vitală subconstientă. de frică este.“Sense and nonsense in psychology”. pag. Penguin Books. Experimental s-a obţinut tahicardie în cursul aplicării unei baterii de teste care au introdus o stare de stress (Thiessen). la asteptarea şocului electric (Kransogorski). digestia are loc. Un alt parametru al activităţii cordului în emoţie îl constituie modificările vasculare. Ed. multe senzaţii viscerale şi altele” H. uscarea gurii. pag.14 15 C. pag. creşterea vitezei inimii. unde conflictul capată proporţii. Observaţiile. Alta. Eysenk . în cadrul Institutului de psihologie al Academiei. 1965. acest lucru nu este posibil în planul reacţiilor neurovegetative. cât şi după acţiunea aceluiaşi stimul nociv. mai întâi clinice (Psonic). prin structurile subordonate.

Morgan. ficatul se dilată şi secretă provizii de zahăr în sânge.. În tensiunea psihica. apare afluxul de sânge către inimă şi muşchi. Chevanes pune în evidenţă interveneţia unor mecanisme inconştiente de apărare care întăresc subiectiv stimulii cu valoare 19 18 13 . la un loc. 334-336 si urm.T.. Legat de activitatea aparatului cardiovascular amintim şi efectele glandulare decelabile în emoţie. Op. însoţită de un exces de adrenalină.“Impulsurile sistemului simpatic pot cauza bătăi rapide ale inimii. Aceasta poate fi eficient detectată în stresul emoţional (Funk Hausser) 20 . respiraţia devine mai profoundă. în foarte largă măsură. Folosind o metodă poligrafică au fost obţinute schimbări de potenţial în raport cu încărcătura emoţională a cuvântului stimul (Kreindler).T. Morgan. sunt secretaţi diverşi hormoni pe lânga adrenalină: noradrenalină. Emoţiile determină prin sistemul nervos vegetativ şi modificări electrice în piele.. Ele pot determina constricţia vaselor de sânge.C. Ca rezultat apare un întreg cortegiu de reacţii fiziologice care pregătesc organismul pentru a putea face faţă situţiei (Canon. RED concura la o mai bună definire operaţionala a emoţiei. iar acesta din urmă coagulează mai rapid (Ruch. cum ar fi cea provocată de frică. creşterea perioadei de latenţă şi scăderea amplitudinii pentru stările de încordare. ci. cât şi de potenţial 18 . Apar totuşi unele diferenţe în funcţie de calitatea emoţiei.cit. serotonina.. Ax constată valori mai mari ale conductanţei pielii în emoţia de mânie decât în cea de «frică». scurtarea timpului de latenţă şi creşterea amplitudinii RED la «mirare» şi «surpriza». ritmul cardiac mai frecvent. procesele din canalul alimentar se diminuează s.m. Camppellman) s-a stabilit dependenţa relaţiei emotierezistenţa şi potenţial electric nu numai de caracterul de noutate a excitării organismului. de caracterul de efort fizic sau intelectual.d. În emoţia puternică (mânie) are loc o activare a sistemului nervos simpatic. 17 Totodată. aceticolina. tensiunea arterială creşte. Ibidem “Împreună cu alte înregistrări. ______________________________________ “Răspunsurile psihogalvanice au fost folosite în toate testele psihologice de cercetare vizând condiţiile emoţionale ori măsurarea reacţiilor emoţionale la stimuli” .. şi de stările afective în care rezistenţa electrodermica (RED) 19 este deosebit de activeă. Încă de la primele cercetări ale aplicării tehnicii cutanogalvanice (Pierron. iar accelerarea vitezei inimii şi constricţia vaselor de sânge pot creşte presiunea sângelui” . pag. care.a. Ceea ce se poate surprinde este corelaţia între activitatea electrodermală şi intensitatea emoţiei. În emoţie este prezenta mai ales transpireţia palmara. Bîkov). Funkenstein). emoţia este însoţită şi de o creştere a tensiunii arteriale. constituie un mecanism de “agitaţie vegetativă” (Kreindler).C. mai puţin calitatea ei. atât de rezistenţa electrică. Paralel cu reacţia electrodermografică are loc o intensificare a activităţii glandelor sudoripare.

gestică. Indicatorul cardiac şi ceilalţi indicatori vegetativi reacţionează vizibil. uzând de o logică impecabilă şi fisurând sistemul defensiv al acestuia prin evidenţierea caracterului contradictoriu şi uneori absurd al unor afirmaţii care-i aparţin. 75. mai ales prin aceia care evidenţiază comportamentul inaparent. Deşi această cale de investigare dă uneori rezultate bune. După cum bine probează Mandsley. 1974.S. De asemenea. Dumitrescu .I.afectogenă mică reflectată de RED”. două unde rapide cu o amplitudine mărită. la alţii fiind chiar imposibilă. ____________________________________ 14 . Ciofu . De aceea. 38-39. mobilizatoare a unei stări emotive care poate fi mascată cu dificultate. încercând să eludeze eficienţa testului. Ed. supunându-l la raţionamente imprevizibile şi generează un comportament caracteristic în mimică. Impulsurile sistemului simpatic dilate bronhiile pulmonare sporind schimbarea oxigenului şi bioxidului de carbon 21 . a fricii. obligă în schimb organele interne să “plânga”. pag. desigur. În timpul anchetei. gâfâiala şi îngreuierea respireţiei sunt printre schimbările respireţiei care se pot produce în cazul unei emoţii. pag. . chiar dacă infractorul nu minte efectiv. Bucuresti.Fl. ci tăinuieşte doar adevarul. tristeţea (ca una din manifestările emoţiei). Efortul de a tăinui este însă inutil. după un răspuns mincinos al infractorului. intonaţie. Ed. înghiţirea aerului. fenomene bioelectrice de suprafaţă”. să descopere şi să demaşte comportamentul simulat al infractorului. descoperirea simulării se face incert la unii indivizi. ofiţerul experimentat poate. fie că respireţia se blocheaza un moment sau capătă un caracter scalariform (ceea ce operatorii de poligraf denumesc “în trepte”).“Omul şi mediul electric. în traseul ritmului respirator fie că se evidenţiaza una. înrăiţi. Constiinţa vinovăţiei. Academiei R. nu face decât să ofere o serie de indicii ce reliefează nesinceritatea şi încercările de a induce în eroare.3. îl determină pe individ să reacţioneze emoţionat ori de câte ori i se prezintă vreun obiect sau i se enunţă vreun cuvând în legătură cu infracţiunea comisă. obţinut printr-un antrenament oarecare sau prin obişnuinţa la infractorii recidivişti. Stiintifica si Enciclopedica. dacă nu se manifestă în lacrimi. Bucuresti. 262. Modificarea caracteristicilor normale de respiraţie sub influenţa emoţiei. datorită unui autocontrol mărit în manifestările exterioare ale comportamentului simulat. De obicei. să-l învingă (“to beat the test”). România. 1976. 20 I. calea cea mai utilizată şi mai sigură pentru detecţie o constituie sondarea simulării prin indicatori fiziologici. 2.“Comportamentul simulat”. Sufocarile. gama largă de întrebări care surprind infractorul.

Testarea la poligraf poate fi făcută atât în scopul stabilirii nevinovăţiei unei persoane. după afirmarea adevarului. La baza folosirii tehnicii poligraf stau următoarele criterii: a. 69. nefacând parte din categoria mijloacelor prohibitive. 38-39. produce şi o anumită stare de tensiune emoţională (teamă).. diagrama rezistenţei electrodermice. diagrama ritmului respirator. Criterii ce stau la baza folosirii poligrafului 3. 21 Detectorul de minciuni (poligraful) exploatează tocmai această posibilitate ştiinţifică fundamentată de a înregistra modificările fiziologice surprinse în ritmul respirator. 3. Ruckmick face în 1934 o trecere în revistă a studiilor privind respireţia. 15 . modificările indicilor psihofiziologici oglindite în următoarele diagrame: diagrama puls-tensiune arterială. c. Invers. Tehnicile poligraf înregistrează. d. 72. un test nu se poate efectua. concomitente stărilor emoţionale corelate cu negarea adevărului şi starea de frică resimţită de infractor fată de posibilitatea demascării sale 2 2 . raportul I/E este ceva mai mic decât după afirmarea minciunii” . pag. Producerea tensiunii emoţionale îşi are originea în declanşările involuntare ale sistemului neurovegetativ concomitent conştientizării pericolului şi în trezirea prin aceasta a instinctului de autoconservare. Op. aparatura poligraf de înregistrare a unor reacţii psihofiziologice caracteristice stărilor de tensiune emoţionala. Benussi pretinde că raportul inspiraţie-expiraţie este semnificativ mărit înaintea răspunsului adevarat comparativ cu cel falsificat. cât şi în scopul dovedirii vinovăţiei sale. observând modificarea acesteia în diverse stări emoţionale: ritmul respirator ar creşte în cazul unei stimulări placute şi ar descreşte în cazul uneia neplăcute. Ciofu. Metodologia de testare nu este interzisă de lege. b. Folosirea poligrafului se face numai cu acordul subiectului şi consimţământul apărarii. Funcţionarea acestor aparate se bazează pe faptul că o minciună spusă conştient. puls şi RED. care-şi conservă toate calităţile sale volitive şi raţional-afective.I. desemnează de fapt.1. pe durata câtorva cicluri respiratorii. Fără conlucrarea subiectului.cit. 75. Acest termen de largă circulaţie. “Detectoarele de minciuni”. pe lângă efortul mintal pe care îl necesită. ea îşi aduce contribuţia la aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzelor. e.A. în principal. tensiune. Prin folosirea poligrafului nu se lezează cu nimic integritatea sau demnitatea individului.“C.

astfel încât tehnica poligraf poate fi folosită şi adaptată oricăror situaţii. -stabilirea imprejurărilor care califică sau agravează unele fapte penale. 4. 16 . 1934. iar pe de altă parte._____________________________________ 22 Al. Marele interes al celor chemaţi să înfăptuiască justiţia este însă aflarea adevărului cuprins în comportamentul inaparent (ascuns). 124 si urm. -soluţionarea contradicţiilor ce apar între declaraţiile persoanelor constituite ca părţi în procesul penal.“Psihologia martorului”. sunt direct interesate de a găsi cea mai scurtă cale spre descoperirea autorilor de infracţiuni. -stabilirea sincerităţii apărărilor formulate de către persoanele implicate în comiterea unor infracţiuni (cauze care înlătură caracterul penal al faptei. pe de o parte. Totodată trebuie subliniat faptul că organele de cercetare penală în activitatea lor complexă de ascultare a părţilor implicate în procesul judiciar. legitima apărare. In practica judiciară pot să apară şi alte aspecte care vizează stabilirea adevărului. de efectuare a reconstituirilor. Datele obţinute în urma examinărilor poligraf permit : -excluderea suspecţilor neimplicaţi în cauzele cercetate. Rosca . a recunoaşterilor din grup etc. Mai mult decât atât. eroarea de fapt. constringerea fizică sau morală ). pag. deoarece rămânerea în libertate a acestora prezintă un pericol social. -depistarea caracterului calomnios al unor denunţuri sau plângeri penale. când procedeul clasic al confruntărilor nu a dat rezultate. prevenindu-se erorile judiciare. Rolul tehnicii “LIE DETECTOR” POLIGRAPH Organele de cercetare penală. starea de necesitate. părţile implicate în procesul judiciar sunt persoane cu interese diferite în a căror structură intră cele două tipuri clasice de comportamente – respectiv cel aparent şi cel inaparent. -identificarea autorilor de infracţiuni indiferent de gen. cât mai eficiente şi în acelaşi timp riguros ştiinţifice care să conducă la obţinerea mijloacelor de probă. -verificarea veridicităţii declaraţiilor persoanelor implicate în procesul judiciar. Cluj. sunt interesate în aflarea adevărului de care depinde orientarea tuturor celorlalte activităţi specifice. acestea sunt interesate să folosească mijloace legale. pierderile de timp prin verificări inutile şi evitarea implicării cadrelor de poliţie în activităţi ineficiente.

Eventualele posibilităţi de eroare în folosirea tehnicii poligraf O posibilitate de eroare rezidă în raţionarea excesivă şi pledarea până la autoconvingere a nevinovăţiei. un factor cu mult mai predominant decât teama că minciuna ar putea fi detectată (Maurice Floch). Inbau. fapt realizabil uneori şi printr-o interogare excesivă înainte de test). de alcool etc. Ceea ce asemenea indivizi nu cunosc. în dorinţa de a se sustrage detectării vinovăţiei. teoretic. traseele diagramelor fiind de o regularitate şi o lipsă de naturaleţe care trezesc suspiciuni examinatorului. Mişcările musculare şi acuzarea jenei create de aparatura de detecţie. De altfel. diferit de cel indicat prin instructaj. H. este faptul că acest comportament. 17 . Teama faţă de sentinţa ce va fi pronunţată este în acest caz. pledarea până la autoconvingere (în susţinerea nevinovăţiei). lasând în conul de umbră aspectele legate de fapta comisă. Nu rare sunt şi cazurile când. în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice pe care le posedă. indivizii din aceasta categorie recurg la o serie de tactici defensive. subiecţii încearcă să denatureze rezultatele prin diferite eforturi de autocontrol. consum de medicamente.). literatura de specialitate o semnalează în legătură cu acele infracţiuni pentru care este prevăzută o pedeapsă foarte severă. situaţie pe care. Ea se evidenţiază în regularitatea nefirească a ritmului sau în diferenţele dintre caracteristicile respireţiei la testul cartonaşelor faţă de testul de bază. De asemenea. Eysenk). Explicaţia psihologică constă în aceea că întreaga activitate psihică este comutată asupra conştientizării pericolului. care provoacă diminuarea sentimentului vinovăţiei (efectul obişnuinţei trăirii. devine semnificativ pentru minciuna lor. se dedau la o serie de tentative de a denatura reprezentările grafice (Reid. Uneori. în scopul sustragerii de la examenul poligraf (oboseală excesivă. sunt indicii ale unor tentative de eludare a detectiei vinovăţiei.J.5. Respiraţia controlată este o altă posibilitate de eroare. atunci când apar la aplicarea testului de bază şi sunt absente în testul de cartonaşe. subiecţii supuşi testării cu poligraful se abat de la instructţiunile primite şi. duce în timp la o raţionalizare “la rece” a faptelor şi la o descărcare afectivă.

1 . care se modifică în momentele de stress-tensiune.Detectorul de stres emoţional în scris este un dispozitiv annexă al poligrafului. cunoscut şi sub denumirea de Dektor". prin intermediul unor părghii prevăzute cu peniţe. La aparatele mai noi se inregistrează un al patrulea indicator: presiunea musculară exercitată de măinile şi picioarele celui ascultat.Detectorul de stres emoţional în voce (PSE). determinat de stările neurovegetative specifice emoţiei.. care înregistrează tot sub formă grafică modificările intervenite în scrisul unei persoane aflate intr-o stare de tensiune psihică. • rezistenţa electrodermică (RED). cele mai apreciate ca raspunzand nevoilor anchetei sunt considerate următoarele 2 3 : 6. 6. Se poate prezenta sub forma aparaturii complexe de laborator (de exemplu. 6. Se inregistrează trei caracteristici ale scrisului: • timpul de latenţa. • dereglările respiraţiei (cu doua trasee). folosite in diverse ţari. 18 .2 . • presiunea scrisului. din interpretarea cărora se pot deduce momentele de tensiune ale persoanei ascultate.6.. Indicatorul fiziologic folosit pentru detectarea tensiunii psihice îl reprezintă -microtremurul vocii.detector de minciuni" (lie-detector). de către organele de cercetare penală. a căror acţionare se face electronic. peniţe care descriu trasee specifice. cunoscut şi sub denumirea populară de . iar în unele state occidentale şi de către instituţii particulare. Este un instrument care înegistrează sub forma grafică trei indicatori de bază ai modificărilor fiziologice tipice stărilor de stres psihologic: • tensiunea arterială si pulsul. în Statele Unite. este rezultatul experimentelor efectuate de către Larson (1925). Înregistrarea se face pe o bandă de hărtie specială. .Complete Keeler Poligraf) sau ca aparatură de tip portativ utilizabilă in teren şi putănd fi alimentată cu baterii.3 . Mijloace tehnice de examinare Dintre mijloacele tehnico-ştiintifice de detectare a tensiunii emoţionale. • durata scrierii răspunsului. ulterior fiind concepute aparate tot mai perfecţionate.Poligraful.

375-376. respiraţia este liniştită. Bogdan.Încetinirea respireţiei .rollercoaster” (mişcarea unei nave pe hulă). pag. Ele pot păstra la sfarşitul stadiului i exhalare al ciclului respirator . vol. . În traseul tensiune-puls: Reacţiile de stress provocate de minciună sunt concretizate în modificări de tensiune arterială şi de puls .__________________________________ 23 T. Ea este reprezentată grafic prin trasee normale. 19 . Aceasta este consecinţa unei reţineri a respiraţiei. ce înregistrează 12-22 cicluri de respiraţie pe minut. ce îmbracă aparenţa unei trepte sau a unui set de trepte în pantă şi care începe imediat dupa ce s-a răspuns întrebării – test. In ambele trasee: respirator şi tensiune-puls . T. la sfârşitul stadiului de inhalare şi între aceste stadii. regulată.Blocaje respiratorii.Ridicarea liniei de bază a respireţiei . deoarece provine de la o persoană obeză. – răspuns tipic mincinos pentru o persoană care anticipează întrebarea relevantă observă uşurarea de tensiune după răspunsul mincinos. 7. fară tensiune emoţionala. si anume : – răspuns tipic mincinos . Butoi – Tratat practic de criminalistică. Caracteristici care pun in evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului În traseul respirator: În lipsa stării de stress.rezultă răspunsul caracteristic de stress generat de minciună poate apărea concomitent Traseul rezistenţei electrodermice – (RED) constituie înregistrararea în care apare ilustrat răspunsul mincinos .. . – răspuns tipic mincinos pentru o persoană cu puls extrem de încetinit. Emotia determinată de disimularea adevărului este evidentă în traseul respirator următoarele caracteristici: . – răspuns tipic mincinos . – răspuns tipic mincinos de tensiune arterială-puls de forma unui . . care pot dura 5-20 secunde. II.Respiraţia în trepte.

inainte de testare sunt necesare următoarele examinări medicale: • examenul sistemului cardiovascular. avănd drept scop eliminarea unor eventuale incompatibilităţi de examinare şi. în colaborare cu organul de cercetare penală căruia îi este repartizat cazul spre soluţionare. în interpretarea diagramelor) şi persoanele de vărstă înaintată. dupa studierea atentă a tuturor materialelor cauzei. în scopul depistării unor eventuale afecţiuni sau particularităţi ale activităţii cardiovasculare (efectuarea electrocardiogramei). în scopul depistării unor eventuale afecţiuni sau particulăritaţi (examen sprioergometric). Se mai impune o precizare pentru organele de cercetare penală care dispun testarea. afecţiunile sistemelor amintite sunt eliminatorii pentru examinările poligraf. oligofrenii etc. maniera clasică de elaborare a testelor presupune următoarele etape: a) informarea asupra tuturor aspectelor cauzei.). surmenaj excesiv etc. şi anume aceea ca subiectul înainte de testare sa nu fi fost ascultat. 8. Condiţia obligatorie a presentării la examinarea poligraf este existenţa integrităţii stării psihice şi fiziologice. in ultima instanţa. provocare .2. tuse. • examenul sistemului respirator. 20 . Examinarea medicală a subiectului Aceasta este o etapă obligatorie. În general. Întocmirea testelor Întocmirea testelor se realizează de examinator. Etapele examinării 8. • examenul neuropsihiatric şi psihologie. De regulă. produc greutăţi în efectuarea examinării (şi. dificultatea constănd în capacitatea de a realiza efectul psihologic al intrebărilor. în scopul depistării unor eventuale boli neuropsihice.1. În general.8. b) întocmirea testului de bază c) întocmirea testului de excitare. In acest sens. d) repetarea testului de bază . a erorilor de interpretare a diagramelor. cele suferind de obezitate sau care prezintă în timpul exăminarii afecţiuni pasagere (răceala. Este o etapa deosebit de importantă.intrucăt orice întrebare legată de faptă este de natureă a îngreuna activitatea de interpretare a diagramelor. mai ales.

ca soneria unui telefon sau conversaţia.Testul . 8.). cu valoare afectogenă. Asigurarea condiţiilor necesare examinării Testările poligraf trebuie efectuate într-o cameră separată. . Instructajul făcut subiectului înainte de testare Niciun test nu trebuie efectuat fără o convorbire pre-test.. pană la obţinerea reacţiei semnificative (se foloseşte în scopul depistării unor ascunzători... Testul este realizabil şi in varianta prezentării de diapozitive. neavănd nicio legatură cu cauza.complexului de vina". Zgomotele din afară. 8. liniştită. însa verosimil şi asemănător cu cel în speţa.4. . Testul are drept scop eliminarea persoanelor cu grad de emotivitate ridicat.întrebările neutre. Este important ca această cameră să fie aerisită în mod corespunzător şi să aibă o temperatureă plăcută. ale căror răspunsuri exprimate pe diagramă servesc drept criteriu de comparaţie cu întrebările relevante. cum ar fi. constănd în a pune întrebări referitoare la un caz fictiv. -întrebările de control. dar nu excesivă sau orbitoare. direct legate de cauză. fixăndu-se. Camera trebuie să fie sobră în ce priveşte zugrăveala şi mobilierul. şi scopul calmării subiectului şi diminuării tensiunii emoţionale resimţite de el.Testul . Pe durata a 20-30 minute. care să cuprindă în mod obligatoriu instructajul făcut subiectului în scopul pregătirii sale pentru testare.spectatori" în cameră pot induce tulburări şi distrageri ale atenţiei. examinatorul trebuie să dea subiectului toate datele în legatură cu funcţionarea aparatului. prezenţa altor persoane sau .3. de exemplu: . a unor scule folosite în infracţiune. 21 . pe căt posibil izolată fonic. Unele cauze presentănd o serie de particularitaţi reclamă testări cu caracter specific.întrebările cu incarcătură. încat să dea o lumină bună. al determinării unor valori etc. de regulă. care să determine denaturarea unor reacţii fiziologice ce interferează cu un diagnostic de poligraf satisfăcător.tensiunii vârf" (POT) este un test care vizează obţinerea reacţiilor semnificative din aproape în aproape. Dispozitivele de iluminat ale camerei trebuie să fie aranjate în asemenea mod. pe detalii (cu caracter discriminatoriu din întrebare în întrebare).e) întocmirea testului întrebărilor amestecate . Lista de întrebari se compune din următoarele categorii: .

a etanşeităiţi mecanismelor pneumografice etc. este fixat iîn jurul unuia din braţele persoanei. uşor depărtate. în acelaşi timp. a alimentării cu energie electrică.5. Din cauză că modificările de presiune pot fi influenţate de unele tipuri de mişcări musculare neobservabile. Instructajul are menirea de a deduce orice teamă pe care ar încerca-o o persoană nevinovată şi. cu spatele întins.DA" sau . Dupa ce i se vor expune principiile de examinare şi drepturile legale de care beneficiază. Se recomandă ca instructajul să cuprindă următoarele indicaţii: • se va cere subiectului ca în timpul efectuării testului să stea relaxat în scaun. ci o activitate firească.. Tensiunea arterială-pulsul. Un tub pneumograf este fixat cu ajutorul unui lanţ . subiectul va completa o declaraţie pe care o va semna. se va cere consimţământul subiectului pentru testare.NU". de tipul aceluia utilizat de medici. După ce examinatorul se asigură că persoana se simte bine. că mediul ambiant este propice. de a spori preocuparea persoanelor vinovate cu privire la răspunsurile ce trebuie să le dea. Instalarea subiectului la poligraf Instalarea subiectului la poligraf nu este un ceremonial deosebit.6. relaxat. Subiectul este aşezat în fotoliu. a butoanelor şi cadranelor. Un set de electrozi este ataşat la suprafeţele palmare şi dorsale ale mâinii sau la degetele celuilalt braţ.. naturală. aceasta fiind apoi ataşată la raportul de constatare tehnico-stiinfifică. 8. cu picioarele întinse. îi face instructajul cu privire la modul de comportare în timpul testării. Se cuplează sistemul de derulare a hârtiei şi se lasă un timp să curgă în scopul 22 . compusă din manevre asemanătoare celor medicale. respireţia şi RED sunt înregistrate simultan şi continuu pe suprafaţa hârtiei care rulează. Verificarea exactităţii funcţionării aparatului Verificarea modului în care funcţionează aparatul cuprinde manevre elementare: verificarea peniţelor. fără a da în timpul testului explicaţii suplimentare. Aceasta va servi la sporirea preocupării persoanei testate asupra problemelor ce formează obiectul examinării. • i se cere subiectului să răspundă la întrebările puse cu . fiind redate prin sistemul de peniţe inscriptoare. • se explică subiectului că în pauza dupa test are posibilitatea să dea explicaţiile pe care le crede necesare. 8. Dacă este de acord. să fie atent la întrebările puse şi să nu rnişte corpul sau mâinile.prezentându-i principiile care fundamentează ştiinţific metoda. este recomandabil ca poligraful să fie înzestrat cu un element pentru a înregistra o astfel de activitate musculară. Un manşon de tensiune arterială.bordat" în jurul toracelui sau abdomenului persoanei..

surprinzând modificările caracteristice care însoţesc răspunsurile subiectului. tuse. Procedeele clasice sunt caracterizate prin chestionarea verbală (stimulii verbali) şi prin răspunsurile . operatorul poligraf adresează întrebările din 10 în 10 sec. 23 .NU" la fiecare întrebare. 8. Operatorul poate nota pe diagrama şi alte aspecte incidente testării: mişcări.NU".7. în acest din urmă procedeu subiectului prezentându-i-se la intervale de 10-15 sec.DA" sau .2 min. adăugând în funcţie de răspunsul afirmativ sau negativ al subiectului semnul (+ sau -).. urmărind ca pe o durată de 30 sec. peniţele înregistrând simultan traseele ritmului cardiac. excepţie făcând cazurile când examinatorul face acest lucru în scop de autocontrol.realizării desenului normal al curbelor. oftat etc. pentru a asigura spontaneitatea răspunsului. ale manşonului tensiune-puls şi tubului pneumograf pentru respireţie. diapozitive cu aspecte legate de faptă. . trei până la cinci diagrame sunt suficiente pentru a pune un diagnostic exact. Nu se fac sublinieri de cuvinte.DA" sau .. comentarii. termenii cei mai familiari interogatoriului. cel puţin două trebuie să conţină aceleaşi întrebări importante. de modul de manifestare a personalităţii subiectului si de complexitatea cauzei se vor executa şi testele . notează numărul acesteia pe diagrama. În momentul în care operatorul poligraf pune întrebarea. Pe tot timpul testării este important ca vocea examinatorului să fie sub un control absolut. iar subiectul nu răspunde decât afirmativ sau negativ.. La fiecare nouă testare vor trebui stabilite noile curbe normale. Chiar dacă primul test nu trădează o constiinţă încărcată. Primul test cu întrebări generate trebuie să fie cât mai amplu posibil şi să indice legătura subiectului cu infracţiunea cercetată.. Această etapă este un prilej de cooperare cu subiectul. Nu sunt lipsite de interes procedeele în care se utilizează stimulii.. Şocul emoţional poate fi sesizat pe diagramele poligraf si în raport cu recunoaşterea unor persoane sau a unor obiecte corp-delict (prezentate concret sau prin diapozitive-film). Se răspunde numai cu . Pentru procedeele clasice. se vor face ultimele ajustări ale electrozilor.. de regulă. Daca primul test trădează o constiinţă încărcată.tensiunii de vârf'. Diagrama se derulează cu viteză constantă. este indicată o chestionare asupra detaliilor. În funcţie de situaţie. care va fi întrebat dacă este jenat de ceva şi dacă are o poziţie confortabilă. Efectuarea testelor Formularea întrebarilor constituie partea critică a acestei activităţi. şi conţin. ritmului respirator şi reacţiei clectrodermine.. În mod curent. expresii sau propoziţii. Întrebările se formulează scurt. detaliile vor fi testate în câteva încercări succesive. Dintre acestea. Totodată. să se realizeze stabilitatea acestora. înserate printre cele neutre şi de control.complexului de vină" şi cel al .

24 . d) În urma procesului de analiză a asemănărilor şi deosebirilor dintre caracteristici. cuprinzând ritmurile şi modificările caracteristice fiecărei întrebări. semnele (+) sau (-). durată etc. în prima fază. Rezultă astfel concluzii referitoare la aspectele cantitative ale diagramelor. astfel: a) Se stabilesc caracteristicile de traseu care evidenţiază răspunsurile sincere (lipsite de emotivitate). Interpretarea diagramelor Este partea cea mai dificilă a întregii operaţii de testare cu ajutorul poligrafului.8. La baza interpretării diagramelor stau procesele de comparaţie.NU" nesincere. b) Se stabilesc caracteristicile de traseu ce evidenţiază răspunsurile nesincere (în care tensiunea emoţională este presentă) corespunzătoare întrebărilor de control cu încărcătura generală şi care caracterizează răspunsurile de. caracterizate prin . între parametrii cantitativi (amplitudine. atât maniera global-generală. Diagrama este o reprezentare graphică. durată. Corelaţiile se fac pe de o parte între caracteristicile calitative ale traseelor răspunsurilor unor întrebări distincte şi pe de altă. c) Se compară caracteristicile de traseu ale răspunsurilor întrebărilor cu încărcătura. În interpretarea diagramelor se procedează. latenţă. cele semnificative pentru aspectele de nesinceritate se compară cu caracteristicile traseelor etalon şi se trag primele concluzii de ordin calitativ. analiză şi sinteză. Procesul interpretării este o desfăşurare de raţionamente în care se împleteşte intuitivul cu ştiinţificul şi care se fundamentează pe cunoştinţe de psihofiziologie şi pe o bogată experienţă în ceea ce priveşte psihologia infractorului. frecvenţă etc... Faza a treia implică compararea caracteristicilor răspunsurilor semnificative cu modificările care apar la răspunsurile verbale ce trădează prezenţa emoţiei în voce..). frecvenţă.NU" sincer. cât şi pe detalii. Faza a doua presupune prelucrarea matematică a celor trei categorii de caracteristici şi sesizarea variaţiilor semnificative care apar în parametrii constituenţi ai acestora (amplitudine.) ale aceloraşi caracteristici de traseu. înscrise de operator. cu caracteristicile corespunzătoare răspunsurilor afirmative şi negative la întrebările neutre şi cele de control. DA" si .8. corespunzătoare întrebărilor neutre fără încărcătură.DA" sau . consemnând afirmaţia sau negaţia.

Constatari tehnico-ştiinfiţice ce se pot efectua când se cere stabilirea sincerităţii subiectului testat În aceste imprejurări specialistul poate stabili dacă: • subiectul a dat raspunsuri sincere la intrebarile puse. • de imposibilitate– atunci când nu se pot stabili modificări caracteristic stressului în testarea subiectul întrucât înainte de testare acesta a fost interogat excesiv . 10. în final. valori juridico-morale consacrate prin Constituţia României. a locului respectiv. se vor pune întrebări de la general la particular. din aproape în aproape. Formularea concluziei Specialistul în tehnica poligraf poate formula. dupa caz. demnitatea. Detecţia comportamentelor simulate privită din perspective legislaţiei române în vigoare Investigarea şi detecţia comportamentelor simulate este un procedeu care respectă integral onoarea. a subzonei şi. Metoda este în slujba adevărului şi justitiei. se axează pe 25 . care vor permite delimitarea. • certa negativa – atunci când subiectul testat nu a prezentat modificări caracteristice stressului psihologic la întrebările cu relevanţă pentru fapta infracţională . • poate stabili locul unde au fost ascunse corpurile delicte Pentru aceasta. • subiectul a dat raspunsuri nesincere la intrebarile puse. integritatea fizică şi psihică a persoanelor testate. 9.8. • subiectul nu poate face obiectul unei testari la poligraf. una din următoarele categorii de concluzii: • certa pozitivă – atunci când subiectul testat a prezentat modificări caracteristic stressului psihologic la următoarea întrebare: Aveţi vreun amestec în dispariţia concubinei dumneavoastră? .9. a zonei.

şi oricare ar fi natura ei.dreptul persoanei acuzate de a fi beneficiara absolut neconidtionată a principiilor legalitatii incriminării. 11. Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pâna când vinovaţia sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.pen. Valoarea probantă a testării la poligraf din perspectiva procesual penală 25 Raportat la prevederile Codului de procedură penală s-au susţinut următoarele: 11. Mitrofan. mijloacele de probă fiind limitativ enuntate de lege. 64 C. 201. nu constituiau un act delictuos potrivit dreptului naţional sau internaţional. în art. 11 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului juxtapune două drepturi fundamentale ale omului. nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât aceea care era aplicabilă în momentul în care a fost comis actul delictuos. 112 aceasta este dictată de necesitatea lămuririi urgente a unor fapte sau împrejurări ale faptei. ea îşi are geneza în norma juridică.1. Butoi –Psihologie judiciară. pag. Argumente contra: . legalitatii pedepsei si neretroactivitătii legii penale.pr. 2.1992..Sansa Bucureşti. Juxtapunerea acestor drepturi care se regăsesc şi în legislaţia penală a României nu este întâmplătoare.Ed.dreptul persoanei acuzate de comiterea unui delict de a fi presupusă nevinovată pâna la stabilirea în mod definitiv a culpabiliţatii sale. T. Când este vorba de răspunderea juridică penală. _____________________________________ 2 4 N. se întemeiază pe fapte . 26 . atunci cînd există pericolul dispariţiei unor mijloace materiale de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt. faptele trebuie să fi fost incriminate la data săvârşirii lor. 11 precizează: 1. nefiind enumerată în art.testarea sincerităţii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte dintre mijloacele de probă. .testarea cu tehnică tip poligraf nu este o constatare tehnico-ştiintifica întrucât potrivit art. în momentul în care au fost comise. precum şi a principiului legii mai blânde sau mai favorabile (mitior lex) 24 . şi anume: . De asemenea.respectarea prezumpţiei de nevinovătie şi se integrează în concepţia Declaratiei Universale a Drepturilor Omului care. V. . Textul art. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care. Zdrenghea.

probele nu au valoare prestabilită şi prin urmare rezultatul testării trebuie coroborat cu celelalte probe şi mijloace de probă administrate în cauză.pen. persoana asupra căreia se face testarea nu intră nici în categoria “materialelor” şi nici în aceea a “datelor”. dupa cum înscrisuri sunt şi cele obţinute în etapa pre-test şi în cadrul testării propriu-zise. conduce evident atât la schimbarea situaţiei de fapt. 11.pr. .testarea propriu-zisă şi rezultatul ei ar putea constitui un act premergător urmăririi penale şi asimilat acesteia.trecerea timpului.pen. . rezultatul testării trebuie admis ca punct de plecare în identificare. .testarea foloseşte mijloace tehnico-ştiinţifice necontestate. inclusiv persoana bănuită.este relativă. . . . ..pen.2. 3. 64 C. 14-15: 2 5 . .art. . .testarea cu tehnică poligraf constituie o valorousă metodă de investigare extrajudiciară care oferă indicii preţioase cu privire la elementele constitutive ale unei infracţiuni.materializarea rezultatelor testării se face printr-un înscris.mijloacele tehnice de testare au un profund suport ştiinţific şi sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de probă.la descoperirea autorului. 113 C. Argumente pro: . fără dubii. nu are caracter limitativ.pen.această activitate are drept scop descoperirea autorului şi probarea vinovătiei. . ci toate indiciile. .Vasile Bercheşan .pr. în sensul legii.“Unele consideratii privind valoarea probanta a testarii tip poligraf în activitatea organelor de urmarire penala”.învinuitul sau inculpatul fiind obligat să probeze nevinovătia sa.pr. din acest punct de vedere. şi deci.dacă în urma trestarii se ajunge . Criminalistica nr. cât şi la dispariţia unor mijloace materiale de probă. din activitaţile de primă urgentă care să ducă la lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei.art. descoperirea autorului face parte.prin desfaşurarea unor activităti specifice . publicata în Rev.pr. 66 C. fără descoperirea autorului.prin “materiale” sau “date” trebuie înţelese nu numai obiectele în materialitatea lor şi informaţiile deţinute de organul judiciar.interpretarea textului de lege . . 113 C. pag. pentru efectuarea ei organul judiciar pune la dispoziţia specialistului “materialele” şi “datele” necesare.testarea cu tehnica poligraf echivalează cu o încălcare a principiului prezumpţiei de nevinovătie prevăzut în Constituţie şi art.testarea cu tehnică poligraf nu este o constatare tehnico-stiinţifică din considerentul că. 27 . potrivit art.

28 . Ed.pen. concretizată în restrângerea cercului de banuiţi şi canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor ce au dat reacţii de nesinceritate. lucru inexact.Pelican.1969 . indicatorii utilizeţi în detecţia nesincerităţii fiind “dependenţi de manifestările emotive.la data intrării în vigoare a C.testarea se face cu consimţământul scris al persoanei. şi deci.trimiterea la dispoziţiile art. .J.pag. fie o infirmare a acestora şi deci punctul de plecare în repararea unei erori judiciare.01. se constituie într-un argument ce pledează pentru includerea acesteia în rândul mijloacelor de probă. confruntarea. prin urmare testarea poate fi privită mai degraba ca o garantare a înfapturiii principiului prezumţiei de nevinovăţie şi nu invers.admiţând ipoteza că testarea tip poligraf conduce la obligarea persoanei să-şi probeze nevinovaţia. 66 C. reconstituirea etc. înseamnă implicit că şi alte activităţi .prin testarea la poligraf. . .rezultatul testării la poligraf are şi o valoare extrajudiciara.faptul că se admite ca testarea oferă indicii preţioase cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii. după punerea în mişcare a acţiunii penale. .01.pr.pen.188. recunoscute ca mijloace de probă încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie.tehnica poligraf nu era introdusă în România. Dacă testarea se face după începerea urmăririi penale ori. de forma în care se manifestă simularea şi de calea periferică a evidenţierii ei” 26 . deci nu ne aflam în prezenţa învinuitului sau inculpatului. . Valoarea probantă a testării tip poligraf din perspectiva psihologică Unii autori apreciază că actualele înregistrări poligrafice sunt relativ imperfecte.pr.Sens and nonsense in Psyhology. fapt ce exclude obligarea ei la o astfel de analiză. 12. este normal ca legiuitorul de atunci să nu o fi avut în vedere. .1966.testarea vizează obţinerea unor date de la care să se plece în identificarea faptuitorului.Londra.ascultarea.Eysenck. este forţată.. în nici un caz persoana nu este obligată să-şi probeze nevinovaţia. . ___________________________________ 2 6 H. rezultatul testării nu poate fi decât fie o confirmare a probelor existente deja. ci sunt puse în evidenţă modificările fiziologice tipice stării de stres psihologic. .

tom I. care nu au fost maltrataţi fizic şi psihic şi.a. 27 Astfel. prezentarea pentru recunoaştere. 68.De asemenea. nici prin conţinut. dereglărilor respiratorii. Noi considerăm că fundamentul legal al folosirii tehnicii Rene le Chat-La technigue de l’enquette criminelle. ca fiind o procedură care încalcă prezumţia de nevinovăţie şi mijloacele legale de căutare a poligraf în cadrul procesului penal rezidă din urmatoarele: a) metodologia de testare este admisă de lege. În cuprinsul art. dar acest lucru s-ar putea invoca şi cu privire la desfăşurarea altor activităţi de urmărire penală: ascultarea învinuitului sau inculpatului. de asemenea.1959.pr. confruntarea. infecţiilor etc.170 29 . __________________________________ 2 7 probelor. ascultarea martorilor. inocente. ca şi tratarea unilaterală . literatura de specialitate evidenţiază o serie de factori care pot să influenţeze negativ detecţia simularii. Astfel. prima condiţie a unei psihobiodetecţii judiciare este starea în afară de orice stres a pacientului biodetectorului. percheziţia s. cum sunt cele specifice bolilor cardio-vasculare.numai în acuzare . determinată de frica de a fi bănuit pe nedrept sau de a se descoperi o altă vină care nu constituie obiectul anchetei.Moderna. este o metodă integral umana. care nu trebuie confundaţi cu încercarile de inducere în eroare a poligrafului. Rene le Chat afirma că “noi ne temem că un mecanism oarecare ar putea vreodată să se adapteze la particularităţile finţei umane”. care enumeră îngrădirile prevăzute de lege. b) Stările fiziologice proaste. Principalii factori frenatori sunt: a) Nervozitatea excesivă. 112 si 113 din C. nici prin formă şi nici prin tehnica pe care o utilizează. tehnica poligraf nu este menţionată ca fiind interzisă). aducându-si aportul în egală masura cu toate celelalte materiale probatorii la aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzelor (o proba devine inadmisibila în masura în care legea o interzice în mod expres.Ed.Bruxelles. Este vorba de aşa-numiţii “factori frenatori”.pen.pag. nu au fost supuşi unei anchete excesive care să-i fi adus într-o stare de oboseală psihică. putem afirma că investigaţia şi detecţia comportamentelor simulate nu poate fi considerată. Situaţia este reala. Prezumţia de nevinovăţie exclude orice idee preconcepută împotriva persoanelor implicate în cauze penale.a acestora. Dimpotrivă. Concluzionând. Investigarea şi detecţia comportamentelor simulate nu-şi poate valorifica potenţialul ştiinţific decât lucrând cu “pacienţi” sănătoşi din punct de vedere medical. nefacând parte din ansamblul tehnicilor prohibite. aceşti factori putând să apară şi la persoanele sincere.

persoana în cauză este exclusa de la testare. practic nu se poate vorbi de o insensibilitatetotala.Op.. 355). una din condiţiile obligatorii de testare fiind integritatea stării psihice şi fizice ale persoanei (T. Examenul medical este absolut necesar în faza de pregatire a testării.cit.imposibil de controlat chiar pentru persoanele ce afişează o insensibilitate emotivă şi o stapânire de sine peste limita normalului. întrucât se cuvine să se înteleaga bine că utilizarea aparatului este de ordin pur extern. Din punct de vedere al locului şi momentului utilizării necesitatea practică plasează utilizarea mijloacelor de detecţie a stresului emoţional. simula sau disimula adevărul). Dacă în urma examenului medical obligatoriu ori din alte date obţinute de organul judiciar resultă un asemenea diagnostic. c) utilizarea tehnicii se face exclusiv cu acordul subiectului şi al apărării la cererea prin rezoluţie motivată a organelor în drept.a. 13. . activitatea electrică a scoarţei cerebrale s. d) Insensibilitate emotive deşi teoretic o asemenea insensibilitate poate fi acceptată. de regulă. Firele şi electrozii săi nu afectează cu nimic integritatea sau demnitatea individului care conserveă toate calităţile sale volitive şi intelectual-afective (inclusiv libertatea de a minţi. Concluzii Din punct de vedere al apartenenţei mijloacelor de detecţie a stresului emoţional teoria şi practica judiciară plasează mijloacele de detecţie a stresului emoţional în categoria mijloacelor şi proceselor tehnico-tactice pe care criminalistica le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală. pag. manipularea aparaturii şi este adevărat că pot apare astfel de situaţii.b) protecţia juridică oferită de cadrul legal care admite folosirea tehnicii poligraf decurge atât din fundamentarea ştiinţifică a metodei cât şi din inviolabilitatea principiului respectului persoanei. Bogdan. Mai ales că aparatele moderne înregistrază şi alţi parametri comportamentul ocular. în cadrul preliminar al activităţii de ascultare a persoanelor care alcătuiesc cercul de banuiţi. precum şi nevrozele şi psihozele. în special debilitatea mintală. dar aceasta înseamnă nerespectarea condiţiilor pentru testarea la poligraf. avand forţa credibilităţii rezonabile. c) Deficienţe psihice. rezultatul fiind nerelevant. Din punct de vedere al forţei probante concluziile rapoartelor de constatare tehnico-stiinţifică în acest domeniu nu pot fi unanim acceptate ca mijloace de probă. Din punct de vedere al exigentelor tehnicii faţă de cunostinţele unui specialist practica actuală demonstrează că atât cerinţele exploitării aparaturii. cât şi cele impuse de metodologia de testare nu 30 . ele având exclusiv valoarea unor indici orientativi ai primelor cercetări. Butoi . T.

Acest cadru juridic presupune urmatoarele: .J. .consemnarea semnăturilor subiectului la începutul şi sfârşitul diagramelor obţinute. îi este adresată rugămintea de către comanda I. au fost examinate un numar de cinci persoane. operaţiile. metodologia de investigaţie statuează un cadru juridic a cărui nerespectare atrage după sine nulitatea examinării. Toate cele cinci persoane examinate prin tehnica poligraf nu au prezentat în traseele biodiagramelor indici cu caracteristici ai comportamentului simulat. din cercul de suspectţi format. în vederea identificării şi prinderii autorului faptei. În prima fază. mai mult sau mai puţin "apropiate" cu victima. obiceiurile şi veniturile victimei). .realizarea raportului de constatare tehnico-stiinţifică exclusiv de către un specialist licenţiat în psihologie.dreptul subiectului de a refuza examinarea sau de a o întrerupe oricând doreşte pe parcursul desfăşurării acesteia. Din punct de vedere al necesităţii materializării concluziilor în rapoarte de constatare tehnicostiinţifică obligaţia juridică şi profesională a specialistului de a sintetiza şi concretiza într-un document oficial activităţile. Laboratorului de Detecţie a Comportamentului Simulat Bacău. fiind excluse cu certitudine din cercul de banuiţi. Bacău să anuleze orice examinare planificată. . Din punct de vedere al statutului legal tehnicile de detecţie a stresului emotional nu sunt în mod expres interzise de lege. toate pretabile la comiterea unei astfel de infracţiuni (persoane cu un comportament violent. dar nu mai înainte de a fi iscălit diagramele obţinute. .dispunerea testării prin rezoluţie motivată.P. manoperele experimentale şi demonstraţiile la care a apelat pentru a concluziona impun realizarea tuturor rapoartelor de constatare tehnico-stiinţifică. 31 .consimţământul scris al subiectului. pentru a veni în sprijinul ofiţerilor anchetatori.pot fi pe deplin satisfăcute decât de către un specialist-licenţiat în psihologie .cu o solidă pregătire professională în domeniul tehnicilor de investigaţie a comportamentului uman şi cu o bogată experienţă în munca de ascultare a învinuiţilor.2004. Speţă Investigarea conduitei simulate La data de 23. care cunoşteau locuinţa şi anexele. fără ca acest lucru să implice necesitatea juridică a promovării acestuia ca mijloc de probă. ordonată sau încheiere.02. 14.

şi.?" Raspuns: NU. Întrebările critice adresate au fost următoarele: Nr.2004. În cadrul discuţiilor pretest subiectului i-au fost prezentate: tehnica poligraf.2004.02.2004 a fost adus pentru examinare şi numitul T. vecin cu victima.E.ai lovit-o şi strâns-o de gât pe C.E.. spicuind din declaraţia lui dată în faţa procurului: " eu am strigat la uşă “ Tanti E. a intrat în curte. Eu am avut raport sexual cu C. în comiterea faptei.4: "ştii sigur cine a violat-o şi omorât-o pe C...?" Raspuns: NU Nr. C.4 avea să vină ca o confirmare a celor constatate puţin mai înainte. acesta dându-şi acordul pentru a fi examinat.. se desparte de cel cu care plănuise comiterea acestei infracţiuni. mi-a cerut să mai am o 32 .E. “ Hai babă să . şi i-ai luat banii şi anumite lucruri?" Raspuns: NU Nr11: "Miercuri -18. iar în continuare. Refuzat la telefon de către unul dintre traficanţii de animale..C. era în pat şi se trezise.?" Raspuns: NU Nr.E. cât şi traseele biodiagramelor.. Prezentându-i-se rezultatul examinării.E. a fost concludentă pentru a trage o concluzie certă de implicare directă a numitului T..C.2004 ( data la care a fost vazută pentru ultima oară victima). această dată reieşind din investigaţiile efectuate de către ofiţerii de poliţie operativi. Precizăm că medicina legala nu s-a putut pronunţa clar asupra datei morţii. începe să facă marturisiri complete despre comiterea faptei.2004.02. C. numitul T.I.E. După care s-a trecut la examinarea propriu zisă . Eu i-am zis numitei C.I. pe motivul că este sub influenţa băuturilor alcoolice.9: "Miercuri-18.02.I. după ce a consumat mai multe băuturi alcoolice cu cei din anturajul său. o data.E. şi-a dat fusta de pe ea jos. ramânând în pielea goală.E.E.02. inclus în cercul de suspecţi deoarece nu putea să justifice timpul critic din seara zilei de 18. relevante care îi vor fi adresate. Când a ajuns în dreptul locuinţei lui C. "inarmat" cu un bidon de vin. astfel: în data de 18. Testul nr.02.6: "Tu ai omorât-o pe C. dar să nu mă baţi! “ .La data de 24.C.ai fost în casă la C. Şi eu m-am dezbrăcat de haine. se hotarăşte cu unul dintre "amici" să comită un furt de animale de la locuinţa unei persoane din localitate. iar eu mi-am dat tricoul. pleacă spre locuinţa prietenei sale din aceeaşi localitate.! “.”. Aceasta mi-a răspuns: “ Hai mai baiete. Refuzat şi de aceasta.E. metodologia de examinare pe scurt. întrebările critice. Când am intrat în casă am constatat că C. "dă gata" tot vinul şi se îndreaptă spre casă. biodiagrama obţinută în cadrul testului numarul 3 ( după stimularea specifică).

în jur de ora 7. am împins la baza gâtului lateral cu degetele mari. dar deoarece nu ardeau. o bluză. şi am văzut că erau 1. Ea mi-a spus să iau cheile din sertarul dulapului de lângă masă (. am ridicat o bucata de tablă şi am aruncat cele doua legaturi cu chei şi lacătul. şi am cumpărat cu suma de 700. apoi am trecut peste drum în locul unde M.500. se zbătea şi horcăia. iar restul sumei am cheltuit-o.V. Deoarece mai horcaia. am deschis lacatul cu una din chei şi am intrat în casă. lacătul l-am luat cu mine. să caut într-o noptieră. ca să nu i-a foc gluga de coceni.E. . Am luat cele două legaturi de chei din sertar." Ulterior.mi-a spus să deschid uşa de la casă.V. 19. Scurt profil psihologic.02.1987. are nişte glugi de coceni.000 lei.2004.Stagiul militar nesatisfăcut.C. o pereche de adidaşi. după care am mers lânga pat şi am strâns-o de gât. Eu am dormit în acea noapte sub nişte snopi din gluga de coceni. fără antecedente penale.dată raport sexual cu ea şi am acceptat.000 lei sub formă de împrumut.. stingând orice urma de foc cu zăpadă. în Secuieni. le-am pus pe masă.. într-un caiet şi să iau banii de acolo. Joi. . să intru în chiler şi apoi în casă. să-mi dea 100. am închis uşa şi am plecat. am văzut suma de bani luată.02. Acesta are lângă gard un şopron care este acoperit cu tabla. am mers acasă la A. Am ieşit din casă.E. T. Eu i-am cerut numitei C.I.Naţionalitate româna. Date despre autor.000 lei în bancnote de 100. nu reţin numărul pentru fiecare dintre acestea..). .L. Am luat caietul cu toate actele şi am văzut că în el era şi o sumă de bani. în acelaşi fel am împins încă o dată cu degetele pâna mi-am dat seama că a murit. Eu am vrut să dau foc la acele acte şi la caiet. iar a doua zi.E.000 si 50. Am intrat într-o altă cameră şi am deschis uşa de la noptieră. fără ocupaţie. C. la reconstituire. Am mers la locuinţă. C. am renunţat. Din curtea locuinţei am ieşit în gradină şi am mers pe lângă gardul numitului M.Studii 7 clase. având acelaşi domiciliu. cât şi confirmarea în timp şi spaţiu a celor declarate de făptuitor. născut la data de 03. Înainte de a merge acasă.30 am mers acasă. Am încuiat numai cu cheia de la broască. Bacău.000 lei o pereche de blugi. aveau să fie descoperite şi identificate toate mijloacele materiale de probă pe care autorul încercase iniţial să le ascundă. 33 .

dar cu aceeaşi seninătate şi legea şi-a spus cuvântul. nu suferă de nici o boală psihică. acesta fiind trimis în judecată. . chiar dacă prezintă o capacitate de operaţionalizare corespunzatoare unui intelect liminar. În ceea ce priveşte victima. centrat prin modul de acţiune asupra prezentului).vectorul P sugerează o criză ascunsă cu acumulare latentă a afectelor. În cadrul discuţiilor post . posibil să nu se fi ajuns la acest sfârşit tragic. cât şi o imaturitate afectivă. nu ar fi încurajat autorul în anumite momente ( acceptarea relaţiilor sexuale. principiul plăcerii surclasând pe cel al realităţii.vectorul C subliniază tendinţe de infidelitate. cu tendinţe latente spre inversiunea scopului sexual. s-a încercat şi o regresie a autorului în momentul desfăşurării acţiunii infracţionale. o explicaţie logică a celor întâmplate. .vectorul Eului prezintă un eu inhibat ( cu rabufniri spontane). fapt ce nu a putut fi dus la bun sfârşit. prezenţa unui subiect uşor efeminat.C. dacă prin comportamentul său neglijent.I. subiectul afirmând cu seninătate că "aşa au stat lucrurile". care utilizează ca mecanisme de defensă negaţia şi represiunea. 34 .Expertiza psihiatrică concluzioneaza că T. cu propunerea de a se aplica pedeapsa maximă.vectorul S subliniază ambivalenţa faţă de nevoia de virilitate.indicând global o imaturitate intelectuală (incapacitatea subiectului de a prevedea consecinţele acţiunilor sale. de căutare permanentă şi instabilitate. oferirea cheilor. având discernamânt asupra faptelor savârşite. indicarea locului unde se află banii ).test. . Testul Szondi. prin scorurile obţinute: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful