CUPRINS Introducere…………………………………………………............…………….

…1 Capitolul I – Comerţ internaţional factor primordial – contractul de vânazare/ cumpărare – pilon central al schimburilor internationale...........................................2
1.1 Definiţie, Scurt istoric, Caracteristici....................................................2 1.2 Factori determinanţi recenţi ai evoluţiei comerţului internaţional............4 1.3 Fenomene economice specifice noului context mondial……...…............5 1.4 Conţinutul contractului de vânzare/cumpărare internaţională...................7

Capitolul II – S.C. SENORG ROMÂNIA - Efectuarea componente pentru calculatoare din SUA, de la TEHNOLOGY COMPANY”..............................................30

unui import de „KINGSTON

firma

2.1 Prezentarea firmei S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L.............................30 2.2 Prezentarea firmei KINGSTON TEHNOLOGY COMPANY................37 2.3 Conjunctura actuală pe piaţa internaţională a echipamentelor pentru calculatoare…………………………………………………….…..........................41 2.4 Studiu de caz: Derularea contractului de import între KINGSTON TECHNOLOGY din SUA şi S.C SENORG ROMÂNIA S.R.L………….............46 2.5 Particularităţi ale operaţiunilor de import/export……………….............53 Capitolul III – Strategia de dezvoltare a firmei S.C SENORG ROMÂNIA S.R.L…………………………………………………………………….............…56 3.1 Organizarea şi resursele umane ale firmei S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L………………………………………………………….................................58 3.2 Analiza mediului extern al firmei S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L……………………………………………………………………….............59 3.3 Caracterizarea contextului concurenţial…………………………...........61

1

3.4 Analiza punctelor forte şi a vulnerabilităţilor firmei SENORG ROMÂNIA…………………………………………………………………...........62 3.5 3.6. Evoluţia performanţelor personale firmei asupra S.C. SENORG de ROMÂNIA dezvoltare S.R.L……………………………………………………….......………………......65 Consideraţii liniilor recomandate…………………………………………………………….............…67 3.7Comerţul internaţional în anul 2006 şi aprecieri pentru 2007-2008.........71 BIBLIOGRAFIE

2

INTRODUCERE În decursul celor din cadrul Facultăţii de Management Turistic şi Comercial am dobândit cunoştinţele necesare pentru a urma o carieră profesională în domeniul managementului . Ca urmare, în această lucrare am încercat să dezvolt o temă specifică schimburilor economice internaţionale, şi anume,derularea contractului de import. Prima parte a lucrării prezintă o privire de ansamblu asupra noului context internaţional al comerţului mondial şi dinamica acestuia din anul 2007, precum şi previziuni ale specialiştilor pentru următorii doi ani. În a doua parte se face o prezentare a contractului de vânzare internaţională, fără de care nu se pot desfăşura tranzacţiile internaţionale, întrucât acesta este instrumentul juridic de bază al derulării operaţiunilor, de comerţ exterior. Partea centrală a lucrării este destinată aspectelor practice pe care le-am abordat în această lucrare, respectiv, prezentarea unui studiu de caz, începând cu prezentarea conjuncturii internaţionale de pe piaţa unui produs, poziţionarea ţării noastre şi continuând cu analiza derulării contractului de import efectuat de firma S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L., de la furnizorul extern KINGSTON TECHNOLOGY COMPANY, din SUA. Ultima parte a lucrării cuprinde consideraţiile autoarei privind perspectivele de dezvoltare ale firmei române, pe plan naţional, dar mai ales internaţional. Documentarea lucrării s-a efectuat din cărţi de referinţă din literatura de specialitate română şi străină, din informaţii de pe Internet, ca sursă modernă de informare, de pe site-urile organizaţiilor internaţionale specializate din sfera comerţului internaţional, precum şi din informaţiile de specialitate puse la dispoziţie de firma SENORG ROMÂNIA.
3

CAPITOLUL I COMERŢ INTERNAŢIONAL FACTOR PRIMORDIAL – CONTRACTUL DE VÂNZARE / CUMPĂRARE – PILON CENTRAL AL SCHIMBURILOR INTERNAŢIONALE 1.1 Definiţie; Scurt istoric; Caracteristici Comerţul internaţional este reprezentat de totalitatea legăturilor comerciale de cumpărare-vânzare de bunuri şi servicii ce se desfăşoară între diferite state ale lumii pe baza diviziunii internaţionale a muncii. Cu alte cuvinte, comerţul internaţional este o formă de legătură între pieţele naţionale, între producătorii de mărfuri din diferite state, legătură ce apare pe baza diviziunii internaţionale a muncii şi care exprimă interdependenţele economice dintre state. Comerţul internaţional reprezintă factorul primordial al dezvoltării economiei mondiale. Thomas Munn (1571 – 1640), reprezentant al mercantilismului, aprecia comerţul ca fiind „mijlocul normal pentru a ne spori bogăţia şi cantitatea de metal preţios”, traducându-se în zilele noastre drept unica modalitate pentru o ţară de a progresa, sporindu-şi avuţia naţională. Debutul operaţiunilor de comerţ exterior are loc în antichitate, odată cu apariţia producţiei de schimb ce marca cea de-a doua mare diviziune a muncii, parcurgând diverse etape pentru a atinge nivelul actual de complexitate al schimburilor economice internaţionale, desfăşurate ‚în prezent în cadrul noii societăţi informaţionale. Comerţul internaţional este parte integrantă a circuitului economic mondial. Circuitul economic mondial este format din totalitatea schimburilor de valori materiale şi imateriale care au loc între state, pe baza diviziunii internaţionale a muncii.

4

reexport şi tranzit. asistenţa sau colaborarea tehnică vânzarea sau cumpărarea de licenţe precum şi a brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice. După cum observăm. Astfel: a) prin export se înţelege vânzarea de bunuri şi servicii ce aparţin economiei unei ţări către altă ţară. care reprezintă totalitate operaţiunilor cu caracter comercial prin care o parte din bunurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări. numit şi export invizibil. În prezenta lucrare ne vom referi la formele tradiţionale ale comerţului exterior. etc. licenţelor. fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior. b) prin import se înţelege cumpărarea pentru economia naţională de bunuri şi servicii din alte ţări. atunci se vorbeşte de comerţ exterior. Ca urmare. indiferent de mărimea sau de bogăţiile sale. fiind incluse în această categorie o paletă largă de activităţi cum ar fi: prestările de servicii. consignaţia sau depozitul. Când se are în vedere comerţul internaţional al unei ţări. nicio ţară. activităţii de comerţ exterior i se atribuie un conţinut foarte larg: alături de formele tradiţionale de comerţ exterior este inclusă şi cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică. creditului. proiectarea şi executarea de lucrări. incluzând şi aşa-numitul import invizibil. adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor. orice acte sau fapte de comerţ. În obiectul comerţului schimbul de bunuri materiale şi schimbul de servicii. 5 . într-un sens mai larg. nuşi poate asigura toate produsele de care are nevoie exclusiv prin producţie proprie. Acesta este parte integrantă a comerţului internaţional şi include totalitatea activităţilor de import. asigurările şi turismul şi. turismului. transporturile şi expediţiile internaţionale. în general. care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se achiziţionează mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentru consumul productiv şi neproductiv. şi exportul de servicii.În epoca modernă. desfăşurate de un anumit stat. asigurărilor.

1. Un impact major au avut modificările intervenite pe harta politică a lumii. dar şi activitatea de depozitare temporară a acestor mărfuri în condiţii de securitate. Pentru dezvoltarea comerţului exterior este necesară crearea şi dezvoltarea de bunuri şi servicii competitive pe plan internaţional. pentru transportarea mărfurilor străine pe teritoriul naţional. de a cumpăra mărfuri din alte ţări şi de a le revinde în altele. mai ales în ultimii cinci ani. fiind considerat un comerţ invizibil. procesul de integrare economică în diverse regiuni ale lumii şi cel de integrare regională la nivel european care cunoaşte. urmată de cea a blocului ţărilor CAER a generat un amplu şi dinamic proces de ridicare a nivelului economic al acestora pentru a se apropia de nivelul de dezvoltare al ţărilor occidentale dezvoltate. liberalizare şi ocrotire a tranzacţiilor comerciale externe. pe lângă faptul că reprezintă 6 . precum şi o politică activă a statului de încurajare. pe de altă parte. un ritm accelerat.c) reexportul constă în activitatea desfăşurată de persoane autorizate. d) tranzitul reprezintă activitatea desfăşurată de persoane autorizate. care obligă statele lumii la o continua adaptare şi restructurare a structurilor economice proprii. comercial şi informaţional.2 Factori determinanţi recenţi ai evoluţiei comerţului internaţional Schimbările care au intervenit în structura economiei mondiale în ultimele două decenii permit evidenţierea unor factori determinanţi pentru evoluţia comerţului internaţional. pe de-o parte căderea comunismului în Rusia. mărfurile putând fi supuse unor transformări în ţara pe care o tranzitează. În prim plan se situează revoluţia tehnico-ştiinţifică şi ritmul accelerat al progreselor înregistrate în domeniile tehnologic. Uniunea Europeană devenind astăzi.

3 Fenomene economice specifice noului context mondial Acţiunea acestor factori stă la baza manifestării unor fenomene economice specifice. al aprecierii urmate de deprecierea dolarului. determinată de cele două şocuri petroliere (1973 – 1974 şi 1989 – 1990). criza economică cu care s-a confruntat economia mondială în cel de-al optulea deceniu. fără putinţă de tăgadă. cât şi regional. ale căror efecte se resimt şi în prezent cu o mare amploare: escaladarea fără precedent a terorismului fundamentalist religios. Dar. Ca urmare. şocul dobânzilor înalte. La acestea ar trebui adăugate încă două fenomene particulare. precum şi ameninţarea pe care o reprezintă mutaţiile virusului gripei aviare. de eforturile fiecărui popor. progresul general al omenirii este 7 . principala forţă competitoare opozabilă supremaţiei SUA pe plan mondial. Participarea la diviziunea internaţională a muncii şi implicit la circuitul economic mondial este de natură să potenteze eforturile fiecărui popor şi să accelereze progresul economic. nu poate promova o politică exclusiv autarhică fără consecinţe profund dăunătoare asupra propriei dezvoltări. ambele având importante implicaţii în sfera comerţului internaţional. culminat cu atacurile din 11 septembrie 2001. tot istoria dezvoltării economiei mondiale ne-a demonstrat că nicio ţară din lume. nu se poate izola de contextul economic mondial. 1. chiar şi cele mai dezvoltate. materiale şi financiare). Istoria dezvoltării economiei mondiale a demonstrat. Aceste fenomene sunt determinate de adâncirea fără precedent a interdependenţelor economice dintre state şi a deschiderii de noi pieţe în ultimele decenii. Nu trebuie omis rolul jucat de măsurile de politică comercială promovate de diverse state cât şi de organismele internaţionale specializate.cea mai complexa formă de integrare. că progresul economic al unei ţări depinde de gradul de mobilizare şi folosire tot mai intensă a resurselor proprii (umane. în domeniul schimburilor internaţionale. apărute atât la nivel global.

noţiune complementară globalizării. în ultimă instanţă. De remarcat că peste 90% dintre CTN îşi au sediul principal în ţările Triadei: SUA. în urma schimbului de valori materiale şi spirituale dintre acestea.4 Conţinutul contractului de vânzare-cumpărare internaţională În sens juridic. Regionalizarea. Uniunea Europeană. Japonia. calităţii.rezultatul progresului economic al fiecărei ţări. obiectul contractului îl constituie ansamblul obligaţiilor pe care părţile şi le asumă prin acordul de voinţă. 58% din vânzările în străinătate şi 49% din locurile de muncă în străinătate.000 de filiale ale acestora. fără fragmentarea acestuia din urmă. Bunurile care fac obiectul contractului se pot împărţii în mai multe categorii: 8 . care se manifestă prin crearea şi multiplicarea de grupări economice regionale capabile de a se adapta şi integra mai rapid şi eficient în sistemul economiei mondiale. În sens practic. la globalizarea economiei mondiale. Specialiştii consideră că regionalismul contribuie. prin obiectul contractului se desemnează marfa. 1. ambalajului şi mărcii. Trans-naţionalizarea economiei mondiale a luat şi va continua sa ia amploare prin activitatea pe care o desfăşoară cele peste 70. Negocierea obiectului contractului constă în identificarea mărfii prin determinarea cantităţii. Globalizarea reprezintă procesul economic de întrepătrundere tot mai accentuată între economiile naţionale prin internaţionalizare – ca motor de dezvoltare economică. reprezintă o formă de tranziţie spre globalizare. Volumul activităţilor acestora este uriaş: ele controlează 50% din producţia mondială. implantate în marea majoritate a ţărilor lumii.000 de societăţi transnaţionale mamă şi cele peste 690. precum şi în precizarea obligaţiilor partenerilor în legătură cu marfa. prin eliminarea barierelor în calea comerţului şi a obstacolelor arbitrare din calea cooperării interstatale.

prospect. În cazul în care vânzătorul a livrat o cantitate în plus sau în minus peste toleranţa admisă. datorită calităţii omogene care face imposibilă înlocuirea unui lot de marfă cu altul. marca de fabrică.o Fungibile – bunuri care se pot înlocui unele cu altele. determinate de caracterele comune ale unei categorii de bunuri şi nefungibile – bunuri certe care nu se pot înlocui cu altele. toleranţele admisibile la cantităţile totale/parţiale exprimate în unităţi de măsură/procente. o Produse de consum curent – sunt produse destinate consumatorului final. 9 . a locului şi modului de determinare. Cantitatea se determină prin precizarea în contract a cantităţii totale sau parţiale pe sortimente. unităţi de măsură. Pentru bunurile nefungibile şi servicii este necesară enumerarea elementelor care contribuie la individualizarea produsului sau prestaţiei: descrierea exactă. În cazul bunurilor fungibile. Denumirea mărfii care face obiectul contractului trebuie astfel stabilită încât să înlăture cu desăvârşire orice posibilitate de înţelegere greşită. în funcţie de uzanţele cu privire la măsuri şi greutăţi de pe piaţa clientului. a documentului care atestă cantitatea livrată. de la produse semifinite la bunuri de echipament de înaltă tehnologie. tehnologia de fabricaţie sau execuţie. mostră. Cantitatea mărfii se determină folosind unităţile de măsură. o Produse industriale – sunt bunurile rezultate în urma prelucrării. caracteristicile tehnice reprezentative. o Produse de bază – se caracterizează prin fungibilitate şi se comercializează la bursele de mărfuri unde se stabilesc şi preţurile lor. o Servicii – reprezintă prestaţii destinate industriei sau consumatorului final. cumpărătorul va face o reclamaţie de cantitate. este suficientă trecerea denumirii complete şi a tipului de marfă conform uzanţelor comerciale internaţionale. referirea la catalog. tip. Acestea fac obiectul tranzacţiilor între firme producătoare sau între producători şi comercianţi. fiind bunuri generice. norma tehnică. eşantion.

certificatul de depozit. bucăţi. cântărire. rutiere. 10 . diverse produse şi servicii la comandă şi altele. documentul combinat. pentru expediţiile poştale. În anumite contracte se folosesc unităţile complexe specifice uzanţelor locale. Calitatea mărfii se determină prin mai multe metode:  Determinarea calităţii mărfii pe bază de descriere – constituie metoda cea mai frecvent utilizată în comerţul internaţional şi este aplicabilă atât la materii prime. Pentru maşini. până la reluarea ei. utilaje şi echipamente se face. metri liniari. Unităţile de măsură folosite sunt specifice naturii mărfii: tone.  Modul de determinare a cantităţii: numărare. metri pătraţi.Folosirea în contract a clauzei privind cantitatea about.914 m). circa se stabileşte prin Regulile şi Uzanţele uniforme privind creditele documentare. în mod obişnuit. toate făcute parţial sau total. tona scurtă (907 kg). recipisa poştală. etc. În contract se vor preciza următoarele date:  Locul şi momentul determinării cantităţii. consumurile specifice. hectolitri. pe cale ferată şi aeriene. cât şi la maşini şi instalaţii complexe. yardul (0. măsurare. ca de exemplu: tona lungă (1016 kg). o descriere amănunţită în anexele contractului. scrisoarea de transport în cazul transporturilor fluviale. în cazul transporturilor combinate. etc. fiind menţionaţi parametrii tehnico-calitativi: capacitatea de producţie. elaborate de Camera de Comerţ Internaţional de la Paris. potrivit cărora se permite o abatere de 10% în plus sau în minus. randamentul. la semifabricate. environ. în cazul depozitării mărfii pe contul importatorului. perechi.  Documentele care atestă cantitatea: conosamentul în cazul transportului maritim. durata de funcţionare. metri cub-i. Descrierea se face în mod detaliat a mai multor caracteristici tehnice ale mărfii sau ale rezultatului prestaţiei de servicii.

Tipurile de marfă pot fi definite şi prin standarde care. iar producătorul în cauză. mostrele pot fi înlocuite cu tipuri care nu reprezintă o marfă reală de care depinde vânzătorul. International Standardisation Organisation. a celei de comerţ sau serviciu – marca de fabrică sau de comerţ permite individualizarea. Un exemplar din mostrele acceptate se depune spre păstrare la terţe persoane. iar marca de serviciu atestă calităţile şi competenţa firmelor specializate în acest scop. de care trebuie să se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce urmează să fie livrată. de cele mai multe ori reuşeşte competiţia internaţională. ISO. Determinarea calităţii prin mostre – este o metodă corespunzător căreia vânzătorul pune la dispoziţia cumpărătorului o mostră pe baza căreia acesta îşi dă consimţământul. concordanţă care. de obicei fără întrebuinţări uzuale. au devenit internaţionale. Marfa livrată trebuie să fie aidoma mostrei. de dimensiuni mici. Prin omogenizarea cererii. Convingerea unui număr tot mai mare de consumatori în. ci o noţiune abstractă.  Determinarea calităţii mărfii pe bază de tipuri şi denumiri uzuale – în comerţul cu produse agricole şi minereuri. Mostra poate fi o parte reprezentativă a mărfii. legătură cu calităţile şi utilitatea unui produs de marcă conduce la omogenizarea cererii. care pot fi: camere de comerţ. asociaţii ale comercianţilor. mărcile de fabrică depăşesc graniţele. 11 . agenţi de bursă. identificarea calitativă a unui produs dintr-o gamă de produse similare care pot satisface aceeaşi trebuinţă. poate fi determinată prin expertiză. în anumite cazuri. Odată adoptate aceste standarde.  Determinarea calităţii prin indicarea mărcii de fabrică. este o organizaţie care face recomandări organizaţiilor naţionale de standardizare în acest domeniu de activitate. în caz de contestaţie. sau poate fi un exemplar complet al mărfii care formează obiectul contractului. comisii de arbitraj. mărfurile pot fi comercializate cu denumirea calitativă ISO.

nave.  Determinarea calităţii prin utilizarea unor formule (clauze) consacrate – formula tel quel (tale quale) constă în faptul că importatorul acceptă marfa aşa cum este. dar în acest caz.vânzarea-cumpărarea cu clauză după încercare. Determinarea calităţii pe baza vizionării mărfii – cumpărătorul vizionează marfa şi îşi dă consimţământul asupra încheierii contractului. Această variantă este mai frecvent utilizată în comerţul cu maşini. Clauza marfă sănătoasă la descărcare indică faptul că importatorul nu va accepta marfa decât dacă aceasta soseşte la destinaţie intactă. declarându-se de acord cu calitatea ei. Dacă cumpărătorul nu acceptă calitatea mărfii. sosite în portul de destinaţie. în comerţul mondial cu produse agricole. mărfuri la care. ţinând cont de locul de origine al mărfii nu pot interveni modificări mari în calitate. Metoda este practicată. în perioada de garanţie convenită. de obicei. Această metodă se poate aplica şi în cazul unor partizi de mărfuri avariate. vânzătorul angajându-se să înlocuiască piesele defecte şi să aducă îmbunătăţirile necesare pe cheltuiala sa. care trebuie să se pronunţe într-un timp limitat (ore sau zile) potrivit naturii mărfii şi a uzanţelor şi prevederilor contractuale. contractul se consideră reziliat.vânzarea-cumpărarea cu clauză văzut şi plăcut. . 12 . încercarea fiind prevăzută. minereuri. automobile. exportatorul trebuie să ofere o bonificaţie la preţ. ceea ce presupune că încheierea contractului este condiţionată de acceptarea calităţii de către cumpărător. ceea ce înseamnă că importatorul a văzut marfa înaintea încheierii contractului. aparate. Metoda se practică în două variante: . fără degradări calitative. Clauza comerţului cu secară RT (rye terms) obligă importatorul să accepte marfa chiar dacă soseşte la destinaţie cu unele deprecieri calitative. fără vizionarea acesteia sau după ce a văzut-o. fără să fie nevoie de o descriere tehnică. în special.

cu excepţia cazului în care acestea au fost reprezentate cu titlu indicativ. când a remis o marfă care nu posedă calităţile şi utilizare comercială. reducerea preţului sau plata unor penalităţi. se consideră că el nu şi-a îndeplinit obligaţia de a livra marfa în următoarele situaţii:  Când a remis o cantitate în plus sau în minus faţă de cea Dacă a livrat o altă marfă decât cea prevăzută în contract sau un stipulată. Cumpărătorul care a reclamat la timp deficienţele constatate poate să pretindă: executarea în continuare a contractului. Importatorul pierde dreptul de a beneficia de despăgubiri dacă nu îl înştiinţează pe exportator de cele constatate într-un termen scurt de la data la care a efectuat. Dacă vânzătorul şi cumpărătorul nu se înţeleg anticipat asupra acestuia. sau ar fi trebuit să efectueze examinarea. să predea marfa cumpărătorului într-un ambalaj uzual de export.  particularităţile prevăzute în mod expres în contract.  În cazul în care marfa nu posedă calităţile necesare pentru În general. vânzătorul este obligat. un produs neconform cu mostra.În ceea ce priveşte răspunderea exportatorului cu privire la respectarea calităţii şi a cantităţii mărfii. Ambalajul – în contract trebuie menţionat în mod expres felul acestuia. cu modelul trimis cumpărătorului. el trebuie să precizeze natura defectului şi să-l invite pe vânzător să constate la faţa locului starea mărfii în mod direct. rezilierea acestuia. În situaţia în care cumpărătorul constată că marfa nu este conformă cu ceea ce este prevăzut în contract. peste toleranţa admisă în contract. 13 . sau prin reprezentantul său. conform normelor uzitate la livrare.  produs de altă specie.

în contract se stipulează. Ambalarea se prevede în contract prin descrierea completă a modului de ambalare: ambalaje individuale. cel mai adesea.În contractul de vânzare-cumpărare sunt necesare precizări în legătură cu faptul dacă ambalajul trece în proprietatea cumpărătorului sau rămâne în cea a vânzătorului şi se împrumută doar importatorului. costul acestuia fiind cuprins mărfii. seria utilajelor. neto plus ambalajul – vânzătorul calculând separat preţul ambalajului. materii explozive. Marca ambalajului – reprezintă o altă cerinţă întâlnită. de regulă. purtând. inscripţia „Made in…”. În ceea ce priveşte preţul ambalajului. cel al coletului. una din următoarele clauze: neto – corespunzător căreia vânzătorul nu pretinde nimic pentru ambalaj. Această operaţie îndeplineşte cel puţin două funcţii de bază: operativitatea în manipularea mărfii în timpul transportului şi publicitatea comercială în cazul re-vânzării de către importator. în contractul extern. neutru când ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de origine a mărfii. vrac. dacă este cazul. Preţul 14 . numele exportatorului. uneori chiar etichete. greutatea bruto. De regulă. fie cea a primului manipulant. obligaţia cumpărătorului de a furniza şabloane de marcare. originar când marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de către producător. vignete şi/sau ambalaje individuale special imprimate. colective. Contractul conţine o descriere amănunţită a marcajelor (conţinut. limba utilizată. bruto per neto – care arată că şi ambalajul va fi calculat la preţul unitar al mărfii. paletizare. locul şi modul de aplicare) şi prevede. fie marca originară proprie acestuia. pe fiecare colet se marchează: numărul contractului. containerizare. numele şi adresa destinatarului. neto. Părţile pot conveni asupra efectuării unui marcaj: special pentru mărfurile la care se cere o manipulare atentă (aparate de mare precizie. obiecte fragile diverse).

preţul reprezintă obiectul obligaţiei importatorului şi el este concretizat într-o sumă de bani. Formarea şi clasificarea preţurilor internaţionale Preţurile internaţionale se formează sub influenţa pieţelor caracteristice. exportatorii tind. se utilizează o serie de metode şi clauze de protecţie faţă de riscul de preţ. A. dar la rândul său. prevede că preţul trebuie fixat sau contractul trebuie să conţină indicaţii care să permită determinarea preţului. la unele grupe de produse.Ca element esenţial al contractului. alţii specifici. În condiţiile economiei de piaţă. iar importatorii să achiziţioneze mărfurile la preţuri cât mai joase. părţile îşi confruntă ofertele de preţ folosind o serie de instrumente şi tehnici de negociere. Preţul are un rol hotărâtor în determinarea eficienţei comerţului exterior. fie ca o sumă globală pentru întreaga cantitate de marfă care face obiectul contractului. acţionând asupra tuturor produselor. preţurile depind în mare măsură de raportul între cerere şi ofertă. structura şi evoluţia preţurilor internaţionale depind de caracteristicile şi evoluţia economiei mondiale sub aspect tehnic. să obţină preţuri cât mai mari. obiectul principal al negocierilor în vederea contractării. din 1980. Astfel. Preţul se înscrie în contract fie pe unitatea de produs. a unor numeroşi factori. Preţul reprezintă. nivelul. Astfel. pe toate pieţele. în principal din ţările care au un rol însemnat în comerţul internaţional. de regulă. financiar. care acţionează în mod diferenţiat. determinată sau determinabilă. politic. totodată. În acest sens. economic. pe anumite pieţe şi pe perioade de timp limitate. de regulă. unii având caracter general. Convenţia de la Viena. acest raport este influenţat într-un fel sau altul de numeroşi factori: 15 . de nivelul de dezvoltare al economiei din diverse ţări. În special în contractele de valoare ridicată şi cu executare într-un anumit interval de timp.

Asemenea elemente trebuie să fie luate în considerare în contractările din domeniul afacerilor economice internaţionale. şi anume:  După obiectul schimburilor comerciale internaţionale: preţuri pentru În funcţie de poziţia celor care le stabilesc: preţuri de monopol. Fundamentarea preţurilor Determinarea condiţiilor contractului extern necesită fundamentarea corectă preţurile de licitaţie. a preţurilor bazată pe un efort susţinut de informare. ale producătorilor şi ale consumatorilor. de acord comercial şi de cooperare economică internaţională. După etapele afacerii de comerţ exterior: de ofertă. evoluţia 16 . de oligopol produse şi preţuri pentru servicii. Printre elementele necesare fundamentării preţurilor se numără: costurile.  Acordurile internaţionale pe produse şi alte aranjamente de reglementare a unor pieţe. preţuri de catalog.  preţuri nominale sau reale. Monetari – cu deosebire fluctuaţia cursurilor de schimb. Preţurile internaţionale pot fi clasificate după mai multe criterii. raportul dintre cerere şi ofertă. de negociere şi de După modificările intervenite în cursul monedei în care sunt exprimate: B.  Politicile comerciale ale ţărilor au un rol important în comerţ.  şi cartel.  Inflaţia. condiţii de plată.  În funcţie de tehnicile de comercializare: cotaţiile sau cursurile de bursă.  tranzacţie. comparare şi analiză. ultimele fiind preţuri contractuale. preţurile internaţionale. etc..  Politica de preţuri a uniunilor monopolistei a STN-urilor.

Preţul determinat este stabilit de către parteneri în momentul încheierii contractului şi poate fi. Pentru fundamentarea cât mai corectă a preţului trebuie să se ţină seama de costurile proiectării. rapoartele delegaţilor şi reprezentanţelor pe diferite pieţe. Aceste informaţii sunt completate cu datele din documentaţia tehnico-economică referitoare la produsele proprii. C. institute specializate din ţară sau de peste hotare. preţurile de ofertă ale concurenţei. etc. În fundamentarea preţurilor un rol important îl deţine principiul comparaţiei. Din punct de vedere al tehnicii de deconectare. Informaţiile necesare fundamentării preţurilor pot proveni din surse variate:cotaţiile de bursă. cele ale contractelor încheiate anterior.conjuncturii economice internaţionale. publicaţiile unor organisme specializate naţionale şi internaţionale. în operaţiunile cu livrări pe termen scurt. de regulă. fabricării şi comercializării mărfurilor precum şi de raportul dintre cerere şi ofertă pe piaţa respectivă. Determinarea şi înscrierea preţului în contract Preţul se înscrie în contract pe unitate de produs sau ca o sumă globală pentru întreaga cantitate de marfă care face obiectul contractului. la rândul său. sursele principale provenind de la unităţile producătoare. corespunzător căruia exportatorul stabileşte asemănări şi deosebiri existente între parametri tehnici şi cei economici ai produsului propriu şi ai unui produs sau mai multe produse reprezentative concurente. preţul poate fi determinat sau determinabil. parametri tehnico-calitativi ai produselor diferă de la un lot la altul. cataloage şi liste de preţuri. 17 . de la licitaţiile adjudecate. stipulat în diferite variante: fix sau mobil. Varianta de preţ mobil se utilizează în situaţiile în care marfa se poate livra în tranşe. studii elaborate de firme. situarea produsului în contextul ofertei mondiale. Preţul determinat în variantă fixă se foloseşte.

preţurile internaţionale. valuta în care se face plata şi reducerile de preţ pe care le acordă vânzătorul. necesare reluării procesului de producţie în ţara exportatoare. În practica comercială se obişnuieşte ca preţul plătit să fie acela pe care marfa îl are în momentul şi la locul în care trebuie executat contractul. suma încasată nu va mai asigura acoperirea contravalorii materialelor. lucrări de construcţii montaj. Problema riscului de preţ apare atunci când plata se face ulterior încheierii contractului. Clauze asiguratorii În condiţiile deprecierii monetare şi ale inflaţiei din diferite ţări. Ca urmare a acestei creşteri. înregistrează o tendinţă de creştere care poate să aibă influenţe negative asupra exportatorilor ce au vândut marfă pe credit sau cu plată în produse.Instabilitatea crescândă pe piaţa mondială a dus la creşterea rolului şi ponderii preţului mobil în tranzacţiile internaţionale. cumpărătorului. Prin negociere sau pe baza uzanţelor trebuie precizate unele aspecte legate de preţul mărfii. etc. creându-se un raport nefavorabil între suma ce urmează a fi încasată şi mărimea preţurilor. este necesar ca în contractul de export-import să se stipuleze anumite clauze consolidare a preţurilor şi de protejare a intereselor exportatorului. de regulă. Astfel. al cărui obiect îl constituie. mai ales la unele produse prelucrate. în contract se prevede clauza potrivit căreia preţul de livrare se va stabili la nivelul preţurilor mondiale. a căror frecvenţă este tot mai mare pe plan mondial. etc. la intervale mari de timp de la livrare.. în cazul unor contracte pe termen lung sau cu livrări succesive pot apărea situaţii în care preţul stabilit în contract este mai mare sau mai mic decât preţul pieţei din momentul plăţii. 18 . cum ar fi: cantitatea pentru care se calculează. În acest caz. iar uneori se prevăd limitele maxime şi cele minime între care se va determina acest preţ. Preţul determinabil se foloseşte la încheierea contractelor pe termen lung. materiilor prime. instalaţiile complexe. În astfel de situaţii.

între momentul încheierii contractului şi executarea sa. care ar putea avea loc până la scadenţă. în practică se folosesc următoarele tipuri de clauze:  Coşul valutar – prin acest tip de clauză. în practica internaţională a afacerilor se folosesc următoarele tipuri de clauze:  Clauza de indexare a preţului – preţul contractului este legat de un etalon (o marfă de referinţă sau diverşi indicatori). în acest mod. uneori.  Clauza preţului escaladat – părţile prevăd în contract atât preţul la data încheierii contractului cât şi modul de formare al acestuia. la apariţia anumitor circumstanţe. moneda de plată stabilită în contract. Pentru acoperirea acestui risc. preţul contractual se modifică în acelaşi cuantum. Problema riscului valutar se pune în situaţia în care. Uzanţele formează un izvor de drept. Condiţii de livrare Condiţiile de livrare se reglementează conform prevederilor contractului şi conform legilor şi uzanţelor comerciale.  Clauza de alegere a monedei de plată – preţul se exprimă în mai multe valute. acest tip de clauză duce. apar variaţii ale cursului de schimb al monedelor. au dreptul de a cere modificarea preţului.Pentru a se menţine echilibrul contactului. la renegocieri dificile care prelungesc durata contractului sau chiar blochează executarea acestuia.  Clauza de indexare – se prevede în contract o anumită rată de depreciere a monedei de plată. eventualele variaţii ale valutelor ce alcătuiesc coşul valutar se compensează. 19 . În practică.  Clauza de revizuire a preţului – părţile prevăd ca. în situaţia în care diferenţa dintre preţul contractual şi valoarea etalonului depăşeşte cuantumul stabilit de părţi. iar unul dintre parteneri are dreptul de a alege moneda de plată. nu este legată de o singură valută ci de un coş de valute.

ele întregesc contractul dintre părţi. În plus. dintre care ultima în 2000. fiind imparţiali. variantă care a cunoscut numeroase modificări. cunoscute sub numele de REGULI INCOTERMS (International Commercial Terms). Aceste reguli au fost pentru prima dată elaborate în 1936. Necesitatea existenţei lor precum şi a îmbunătăţirii lor este evidentă în condiţiile în care mărfuri din ce în ce mai variate sunt vândute într-un număr crescut de ţări şi în cantităţi din ce în ce mai mari. ele au fost modificate în decursul timpului de 6 ori. anumite aspecte importante ale regulilor pot fi scăpate uşor din vedere”. INCOTERMS definesc cu precizie responsabilităţile cumpărătorului şi ale vânzătorului şi sunt recunoscute ca standarde internaţionale de către autorităţile vamale şi alte autorităţi în toate ţările cu o vastă tradiţie în comerţul internaţional. Emmanuel Jolivet.întrucât nu contravin legilor. aceşti termeni nu favorizează nicio ţară. „policy manager for international commercial practice” al ICC (Camera Internaţională de Comerţ) sublinia faptul că: „Doar definiţiile întregi publicate de ICC sunt autentice. uşurând tratativele şi accelerând încheierea contractelor. Încorporarea lor în contractele de vânzare internaţională reduce riscul neînţelegerilor la care s-ar putea ajunge sau la complicaţiile de ordin juridic. după cum reiese şi din tabelul următor: 20 . de când au fost pentru prima dată publicate. Dintre uzanţele cele mai importante pentru comerţul exterior sunt cele elaborate de Camera de Comerţ de la Paris. în paralel cu creşterea riscurilor neînţelegerilor şi a litigiilor costisitoare. datorate în principal redactării defectuoase a contractelor de vânzare-cumpărare internaţionale. existând riscul unor dispute legale dacă părţile folosesc rezumate sau scurte versiuni întrucât prin acestea. Cele 13 reguli definesc cele mai importante responsabilităţi ale vânzătorului şi cumpărătorului în contractele de vânzare internaţională.

navlu CPT – transport plătit CIP – transport şi asigurare plătite până la… GRUPA D DAF – franco la frontieră DDU. etc. dar fără să îşi asume riscul pierderii sau avarierii mărfurilor şi să suporte costuri suplimentare datorate evenimentelor survenite după încărcare şi expediere Vânzătorul trebuie să-şi asume riscurile şi să suporte costurile aferente transportului mărfurilor până în ţara de destinaţie MODALITATE DE TRANSPORT Orice modalitate de transport. Regulile Incoterms 2000 REGULILE INCOTERMS DREPTURI ŞI OBLIGAŢII GRUPA E Obligaţii minime pentru EXW – franco fabrică vânzător. prima desemnează categoria din care fac parte. Orice modalitate de transport. Transport maritim şi pe căi navigabile Transport maritim şi pe căi navigabile.franco nevămuit DDP – franco vămuit DEQ – franco chei Vânzătorul are obligaţia să asigure transportul. inclusiv multimodală. DDU Frankfurt Schmidt GmbH Warehouse 4 Incoterms 1990. teoreticienii atrăgeau atenţia asupra neînţelegerilor ce puteau apărea datorită coexistenţei atât a INCOTERMS 1990 cât şi a INCOTERMS 2000. să se specifice din ce an este. Încă de la intrarea lor în vigoare.Tabelul 2. Fiecare termen este codificat pe trei litere. inclusiv multimodală Orice modalitate de transport. de exemplu: FOB Liverpool Incoterms 2000. punctul în care riscurile şi cheltuielile trec de la vânzător la cumpărător se deplasează de la uzina producătorului către sediul destinatarului. acesta punând mărfurile la dispoziţia cumpărătorului în spaţiile proprii GRUPA F Vânzătorul nu-şi asumă nici FCA – franco transportator riscurile nici cheltuielile de FAS – franco de-a lungul transport. Pe măsură ce se trece de la termeni „E” spre termeni „D”. Orice modalitate de transport inclusiv multimodală. livrând mărfurile vasului unui cărăuş numit FOB – franco la bord cumpărător GRUPA C CFR – cost şi navlu CIF – cost. 21 . inclusiv multimodală Transport maritim şi pe căi navigabile. sfătuindu-i pe comercianţi că ori de câte ori se are în vedere un termen INCOTERMS. asigurare.

în general. o Solicitarea sau nesolicitarea din partea cumpărătorului a unei date de livrare ferme. asigurare. care trebuie să aibă în vedere toate etapele intermediare pentru realizarea şi predarea produsului în 22 . a tuturor drepturilor şi obligaţiilor contractuale care revin din aplicarea unei anumite condiţii de livrare. cât şi de posibilităţile vânzătorului. momentul în care riscurile de pierdere şi deteriorare şi responsabilitatea cheltuielilor se transferă de la vânzător la cumpărător. deoarece. o Existenţa unor formalităţi sau riscuri în ţara de origine sau la destinaţie. taxe vamale. Predarea mărfurilor poate fi făcută de vânzător fie direct cumpărătorului. o Posibilităţile uneia dintre părţi de a aranja condiţii mai bune de asigurare. o Experienţa fiecărei părţi în transportul internaţional de marfă. Convenirea termenului de livrare trebuie să ţină seama atât de necesitatea cumpărătorului. în calitate de importator. Termenul de livrare Termenul de livrare stipulat în contract precizează data la care vânzătorul trebuie să predea şi cumpărătorul să preia marfa care face obiectul contractului. Fixarea termenului de livrare este un atribut al vânzătorului. în funcţie de condiţia de livrare convenită în contract. având în vedere că ele definesc cine suportă cheltuielile de transport. produsele contractate urmează a fi executate sau procurate după încheierea contractului. fie prin intermediul cărăuşului. care să evidenţieze superioritatea uneia dintre părţi în rezolvarea eventualelor probleme ce pot apărea. o Obligaţiile vânzătorului privind calitatea bunurilor în ţara de destinaţie.Cunoaşterea cât mai precisă. Printre factorii care determină stabilirea condiţiilor de livrare se regăsesc: o Capacitatea uneia dintre părţi de a obţine condiţii mai bune de transport. este fundamentală.

procese. adresa de destinaţie unde urmează să sosească marfa. Pentru mărfurile existente în stoc. respectiv de la câteva zile până la 2-3 săptămâni de la încheierea contractului.). Acesta va preciza data trimiterii la locul de expediere a împuterniciţilor săi pentru recepţia mărfii. daune. trimestre. după primirea avizului că marfa este pregătită pentru expediere. Cumpărătorul are obligaţia de a comunica vânzătorului într-un anume termen. precizarea sau completarea marcajului.  Termene de livrare determinabile – în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii din contract. ca şi de condiţiile de livrare. pentru a se evita consecinţele ce decurg din nerespectarea acestei clauze contractuale (penalizări. La produsele care se livrează eşalonat. trebuie stabilite termene de livrare pentru fiecare tranşă. pierderea încrederii clienţilor. instrucţiunile de expediere a mărfii. sezoane. cu excepţia cazurilor în care vânzătorul s-a angajat să ducă marfa la destinaţie. indicarea rutei de transport. părţile pot preciza termenul de livrare în mai multe feluri. şi anume:  Termene de livrare certe – la o dată calendaristică fixă_  Termene de livrare orientative – pe luni. În funcţie de natura şi complexitatea produselor.termenul convenit. trimiterea mijlocului de transport în locul de unde poate fi încărcată marfa. interese. etc. într-un timp rezonabil. Dispoziţii privind expedierea şi transportul mărfurilor În contract trebuie să se prevadă în mod expres instrucţiuni privind expedierea mărfurilor şi avizarea livrărilor. Ele se stabilesc în funcţie de ruta de transport şi de mijlocul de transport. partenerii pot conveni ca livrarea să se facă prompt. 23 . dacă s-a convenit ca aceasta să se efectueze la locul de livrare.

maritim. În contractele de import este indicat să se prevadă că vânzătorul este obligat să restituie cumpărătorului toate cheltuielile provocate de nerespectarea de către cumpărător a instrucţiunilor de expediere. după expirarea termenului de livrare stabilit de comun acord cu cumpărătorul. Controlul şi recepţia se vor face în conformitate cu clauzele convenite în contract de către parteneri şi pot fi efectuate fie de către vânzător. în cazul în care nu va primi la timp aceste instrucţiuni. care trebuie să întocmească şi documentele doveditoare cu privire la respectarea condiţiilor 24 . sortimente. • Partea ce se obligă să asigure mijloacele de transport. Sarcina verificării mărfurilor revine în primul rând vânzătorului. în funcţie de alegere.Vânzătorul. Controlul şi recepţia mărfurilor Precizarea în contract a condiţiilor privind controlul şi recepţia mărfurilor are scopul de a permite cumpărătorului să constate felul în care vânzătorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale cu privire la cantitate. • Necesitatea corelării ambalajelor exterioare sau containerelor cu specificul mijloacelor de transport. de necesitate şi de cost. În numeroase cazuri transportul va fi combinat. Transportul mărfurilor se poate efectua terestru. are dreptul să predea marfa spre păstrare în contul şi pe riscul cumpărătorului. fluvial sau aerian. fie de către firme internaţionale specializate. fie de către cumpărător. • Casele de expediţie (tranzitării) ce vor fi angajate. în funcţie de poziţia geografică a vânzătorului faţă de cumpărător. calitate. În contract se vor stipula: • Căile de transport. • Mijloacele de transport. ambalaj şi termene de livrare.

Dacă nu s-a convenit asupra condiţiilor de efectuare a controlului şi recepţiei mărfurilor.stabilite. pentru fiecare lot. pentru a fi opozabile în caz de litigii. • Modul de întocmire a documentelor privind controlul şi recepţia. • Modul de atestare a calităţii mărfurilor. în unitatea furnizorului. • Necesitatea efectuării controlului calitativ de către beneficiar pe principalele faze de fabricaţie şi final. • Necesitatea şi condiţiile participării delegaţilor cumpărătorului sau vânzătorului. Condiţii de plată 25 . • Nominalizarea organelor de contro neutre care să efectueze controlul. • Specificarea documentelor care trebuie să însoţească fiecare lot de marfă livrat. În contractele externe pentru importul unor mărfuri se va trata includerea clauzei potrivit căreia controlul şi recepţia calitativă şi cantitativă să se efectueze la destinaţie. atunci vânzătorul este obligat să se conformeze normelor existente în ţara sa. În contract trebuie să se mai înscrie următoarele: • Locul şi termenul în care urmează să se efectueze controlul şi recepţia calitativă. • Specificarea documentaţiei tehnice care trebuie să stea la baza controlului şi recepţiei mărfurilor.

A. Moneda de deconectare. în anumite situaţii. Modalitatea de plată.Tratarea şi fixarea condiţiilor de plată are o importanţă tot atât de mare ca şi determinarea preţului şi are o influenţă directă asupra acestuia din urmă. respectiv cumpărătorul nu obţine dreptul de dispoziţie asupra mărfurilor până ce nu achită contravaloarea acestora. în sensul alegerii unei valute corespunzătoare. plata poate fi convenită:  Prompt. modul în care se va face plata este direct influenţat de cadrul juridic existent în ţara noastră şi în respectivul stat. E. Alegerea monedei de deconectare trebuie făcută de exportatorul român pe criteriul posibilităţii de utilizare a unei valute cu putere de circulaţie nu numai în ţara de emisiune (de origine). Modul în care urmează să se facă plata. Moneda de deconectare este cea în care se exprimă preţul. În funcţie de prevederile acestuia. a solicitării şi includerii de dobânzi în cazul vânzării pe credite. în funcţie de cadrul juridic încheiat cu ţara respectivă. Atât la contractele de export cât şi la cele de import. Documente necesare pentru încasarea contravalorii mărfii. C. B. În cadrul condiţiilor de plată în contract trebuie să se înscrie clauze cu privire la: A. D. cât şi din punct de vedere al eficienţei. C. Termenul de plată. cu acordul ambelor părţi se poate face plata şi într-o altă monedă. Cu toate acestea. Termenul de plată În funcţie de termenele de livrare. cât şi în funcţie de stabilitatea acesteia. tehnica deconectării prin bancă va fi diferită. Se poate efectua plata 26 . B. Modul în care urmează să se facă plata. atât din punct de vedere al certitudinii încasării contravalorii mărfurilor exportate ori a serviciilor prestate.

Modalitate de plată În cazul exportatorilor modalitatea cea mai sigură de plată o reprezintă plata prin acreditiv irevocabil. În cazul importatorilor. D. mediu sau pe termen lung. incasso sau ordin de plată).sub forma acordării unui credit garantat (de regulă) sau negarantat. se va insista ca plata să se efectueze prin incasso. E. prin înmânarea unui cec sau printr-un ordin de plată. pentru a avea certitudinea încasării sumelor. în funcţie de natura bunului şi a duratei de executare a acestuia. Dacă se acceptă plata prin acreditiv este indicat ca acesta să fie domiciliat la Bucureşti. altele constituie garanţii suplimentare convenite între exportator şi importator. Documentele de bază cărora urmează să se efectueze plata se menţionează.  Plata la termen poate fi convenită: . de regulă. convenindu-se în contract alături de termene şi graficul de livrare.anticipată sau plăţi eşalonate în perioada de execuţie a unui utilaj. . 27 . Creditul poate fi pe termen scurt. Plăţile anticipate pot fi făcute în numerar. care se realizează prin una din modalităţile de plată practicate în cadrul schimburilor internaţionale (de regulă acreditivul documentar. Enumerarea precisă a acestora reprezintă una dintre condiţiile esenţiale ale modalităţilor de plată respective.sub formă de plăţi eşalonate. Documentele necesare pentru încasarea contravalorii mărfurilor livrate. în cadrul modalităţilor de plată convenite în contract. deoarece unele dintre acestea au rol probatoriu pentru stabilirea răspunderilor.  Plata după efectuarea livrărilor sau prestarea serviciilor.

etc. dacă a determinat.Forţa majoră şi cazurile fortuite Forţa majoră este un fenomen natural. Despăgubirile pentru pagube materiale se aplică frecvent. în exclusivitate. numai în cazuri de excepţie. Ea este exoneratoare de răspundere. 28 . nu trebuie să prejudicieze cealaltă parte. fapte cauzatoare de prejudicii. stări beligerante. Părţile sunt exonerate de obligaţii datorate apariţiei evenimentelor de forţă majoră sau a celor fortuite. dacă sunt prevăzute în contract. blocaje.să determine în exclusivitate producerea prejudiciului . forţa majoră mai trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . care este provocat de fenomene ale naturii. în sensul că ea trebuie să facă imposibil de executat în totalitate prestaţiile datorate în această perioadă de una din părţile contractante. incendii. daune materiale. Pentru a exonera de răspundere o parte contractuală. iar cele pentru daune interese (daune indirecte) îşi au o aplicaţiune foarte rară. adică să facă imposibilă executarea obligaţiilor contractuale pe toată durata de timp cuprinsă între intervenirea împrejurării fenomenului şi finele perioadei în care contractul poate fi executat . depăşind voinţa părţilor contractante: greve. în contract se vor preciza modalităţile de despăgubire a părţii prejudiciate.să fie totală. Penalizările se aplică foarte frecvent pentru întârzierea plăţii şi pentru devierile în limite tolerabile de la anumiţi parametri tehnici şi de calitate. revoluţii. De aceea. din motive voite sau nevoite. daune interese. Prin cazuri fortuite se înţeleg evenimente imprevizibile provocate de intervenţia omului. În practică se cunosc trei feluri de stipulaţii contractuale cu privire la recuperarea prejudiciilor rezultate din abateri de la dispoziţiile contractului: penalităţi.să fie definitivă. Penalităţi şi daune Orice abatere contractuală a unei părţi. cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat.

În consecinţă. Prin urmare. dar a fost abrogată ulterior prin OUG 10/1997 cu privire la diminuarea blocajelor financiare şi a pierderilor din economie. ea producând efecte numai din momentul pronunţării. obligaţiile contractuale deja executate rămân valabile. de exemplu „0. obligaţiile sale. La stabilirea cuantumului penalităţilor trebuie să se ţină seama de rata dobânzii bancare şi de inflaţie. în timp ce cealaltă parte a intrat în culpă. O asemenea clauză nu are nicio valoare juridică. în mod culpabil. determinând astfel plata obligaţiei la termenul stabilit.05% din valoarea lotului de marfă neconform sau livrat cu întârziere. 29 . în cazul în care una dintre părţi nu-şi execută. Penalităţile de întârziere sunt cele negociate de părţi şi trecute expres în contract. rezoluţiunea desemnează desfacerea retroactivă a unui contract sinalagmatic. Rezilierea nu are efect retroactiv. Rezilierea şi rezoluţiunea contractului Rezilierea contractului este desfacerea pentru viitor a unui contract sinalagmatic care se execută prin prestaţii succesive. care are efect numai pe viitor. pentru fiecare zi de întârziere. rezilierea se va aplica în cazul contractelor cu executare succesivă şi numai în intervalul în care una din părţi îşi execută obligaţiile.Legislaţia română nu prevede un cuantum legal al penalităţilor de întârziere. Multe contracte prevăd o clauză de genul „în caz de întârziere se vor plăti penalităţile prevăzute de lege”. care prevedea un cuantum minim. Spre deosebire de reziliere. în cazul rezoluţiilor desfacerea contractului are efect retroactiv. prin neexecutarea culpabilă de către debitor a obligaţiilor sale. ca atare. a existat la un moment dat Legea 76/1992. dar nu mai mult de 9% când se reziliază contractul”.

dacă este de acord. cu semnătura sa. în mod egal.Clauza de jurisdicţie Clauza de jurisdicţie este clauza prin care părţile stabilesc. arbitrajul este folosit aproape în exclusivitate la rezolvarea litigiilor comerciale. vânzătorul prezintă contractul redactat pe baza celor discutate cu partenerul. sub ce jurisdicţie vor cădea eventualele litigii rezultate din contract. În acest caz. De aceea. este necesar să se apeleze la instanţele judecătoreşti. dar nu au caracter executoriu şi obligatoriu. Semnarea contractului se poate face simultan de către cele două părţi sau. etc. Dacă nu există o prevedere expresă. cumpărătorul examinează conţinutul contractului şi. costuri mai mici. în încheiere. de comun acord. sentinţe definitive). momentul semnării marchează intrarea în vigoare a contractului. Litigiile ce se nasc din contracte de vânzare-cumpărare pot fi soluţionate pe două căi: pe cale judecătorească a instanţelor de drept comun şi pe calea arbitrajului comercial. Dispoziţii finale Orice contract conţine. data intrării în vigoare a contractului este considerată data la care a semnat cumpărătorul. 30 . fără consimţământul celeilalte. referitoare la comunicarea schimbării domiciliului şi a adresei telegrafice ale părţilor. Sentinţele arbitrar pronunţate sunt definitive. Datorită avantajelor sale (rapiditate în soluţionarea litigiilor. îl semnează în aceeaşi zi sau la interval de timp convenit cu vânzătorul. dacă partea împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa nu doreşte să execute de bună voie. cum se obişnuieşte în multe cazuri. dispoziţii referitoare la interzicerea transmiterii către terţe persoane a drepturilor şi obligaţiilor contractuale de către o parte. respectiv asumarea. de către ambii parteneri a obligaţiilor şi drepturilor care decurg din contract.

purtând menţiunea că face parte integrantă din contract. 31 . în minim două exemplare – câte unul pentru fiecare din părţi. orice înţelegere care nu se cuprinde în textul contractului sau în anexe.Contractul se redactează şi se semnează în mod obligatoriu. să menţioneze expres data şi locul unde acesta a fost semnat. Contractul trebuie. îşi pierde valabilitatea. După semnarea contractului. de asemeni.

” şi a fost rezervată prin dovada privind anterioritatea firmei cu nr. 138832 din 16 octombrie 1998. denumirea societăţii va fi urmată de datele referitoare la capitalul social.R. Forma juridică a societăţii este „societate comercială cu răspundere limitată”.L. durata şi obiectul de activitate Denumirea societăţii este Societatea Comercială „SENORG ROMÂNIA S. numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului Bucureşti şi sediul societăţii. 32 .R. În toate acte. publicaţiile emanând de la societate. sediul.L.” Denumirea. Societatea este persoană juridică română. facturile.1 Prezentarea firmei „SENORG România S. din momentul înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului şi funcţionează în conformitate cu prevederile statului şi prevederile contractului de societate şi a actelor normative aplicabile societăţilor comerciale.CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ: EFECUAREA DE CĂTRE FIRMA „SENORG ROMÂNIA SRL”A UNUI IMPORT DE COMPONENTE PENTRU CALCULATOARE DIN SUA DE LA FIRMA „KINGSTON TEHNOLOGZ COMPANY 2. forma juridică.

comerţ exterior (export/import): componente pentru calculatoare şi calculatoare. cabluri . Bucureşti. soft.Societatea este înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. soft. produse de papetărie. Compact discuri. produse de telecomunicaţii. 58. diverse materii prime. conform cod CAEN 5164. Societatea îşi poate deschide filialele şi sucursale potrivit aceleiaşi legi. casete audio. produse de telecomunicaţii. metrii prime şi materiale şi produse admise de lege. etc.toată gama . dischete. accesorii pentru calculatoare (monitoare.etc. produse industriale şi neindustriale. suporţi magnetici. construcţii de maşini. imprimate. Sfânta Maria nr. J40/ 11220/1998. Activitatea principală a societăţii este comerţul cu ridicata al componentelor pentru calculatoare şi al calculatoarelor. casete audio. electrice. 33 . Sediul societăţii poate fi schimbat conform legislaţiei române în vigoare. birotică.). suporţi magnetici.. scannere. soft. Durata societăţii este nelimitată. str. birotică. cabluri. accesorii pentru calculatoare (monitoare. birotică. Sediul societăţii este în România. . compact discuri. electronice şi electrocasnice. electronice şi electrocasnice. scannere. toată gama de electrice. Domeniile secundare de activitate se referă la : . pe baza deciziei asociatului unic.). având Codul Unic de Înregistrare CUI 11201832.comerţ intern: en-gross şi en-detail în pieţe. dischete. produse de papetărie. Domeniul principal de activitate al societăţii este comerţul intern. sector1. produse de calcul şi de birou. imprimante. târguri şi expoziţii atât ambulant cât şi în unităţile proprii cu componente pentru calculatoare şi calculatoare. comerţ intern cu orice alte produse admise în circuitul civil.

împărţită în 93 părţi sociale a 1. agenţii imobiliare. Împărţită în 2.000 lei. • Senorg Hungary RT: 96. simpozioane şi expoziţii.000. . respectiv suma de 111. tipografie. turism. service întreţinere pentru toată gama de electrice.000. electronice şi electrocasnice. etc. consignaţie. echipamente electronice şi de calcul. birotică.000 lei. la data vărsării. transport intern şi internaţional de mărfuri şi persoane. a câte 1.000. intermedieri diverse. echivalentul sumei de 2. care aparţine asociaţilor astfel: • Bessenyei Gyorgy: 3.984.000 fiecare.077. accesoriile acestora. cursuri de iniţiere şi perfecţionare în domeniul informaticii. Capitalul social şi părţile sociale Capitalul social al societăţii este în sumă de 3. reprezentând suma de 121.. materiale de redare sonoră. soft. echivalentul sumei de 93.000 USD. agrement. precum şi intermedieri imobiliare pe bază de tarife şi contracte. împărţită în părţi sociale a câte 1.000 USD.000 lei ROL.000 USD. repartizarea beneficiilor şi a pierderilor între asociaţi se face în următoarele cote: 34 .000 lei.022% din capitalul societăţii. publicitate.servicii: service pentru calculatoare şi componente ale acestora. redactări şi copiere acte.984 părţi sociale.978% din capitalul societăţii.000. închirieri diverse. respectiv suma de 10.producţie de bunuri şi produse admise de lege: care acoperă aceeaşi arie de cuprindere ca şi precedentele obiective secundare de activitate. service pentru accesorii de calculatoare. comision diverse (inclusiv cel vamal).000.000 lei fiecare. în principal componentele pentru calculatoare şi calculatoare. organizări de mese rotunde. Având în vedere că la înfiinţarea societăţii capitalul s-a constituit în dolari SUA. curierat. Aportul a fost vărsat în numerar de către cei doi asociaţi. difuzare de carte şi presă.

Părţile sociale se transmit prin succesiune şi sunt indivizibile faţă de societate. Reducerea capitalului social se va hotărî pe baza deciziei asociatului unic şi se va pune în aplicare numai după trecerea a două luni din ziua în care a fost publicată în Monitorul Oficial. Patrimoniul societăţii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligaţii personale ale asociaţilor. prin emiterea de certificate reprezentând noi aporturi în numerar sau în natură. o cotă de 3% • Senorg Hu. Capitalul social astfel redus nu va putea fi mai mic decât cel prevăzut de lege. Capitalul social poate fi majorat cu respectarea dispoziţiilor legale. administrarea şi reprezentarea societăţii Societatea este condusă de asociatul unic Bessenyei Gyorgy.• Bessenyei Gyorgy.. Transferul se va înscrie la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti şi acest lucru are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii sale în Registru. Administratorul societăţii va elibera. el are următoare atribuţiuni: o Aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi. prin includerea de rezerve sau beneficii sau prin atragerea unor noi asociaţi. un certificat constatator al drepturilor asupra părţilor sociale. RT. o cotă de 97%. sub sancţiunea nulităţii transmiterii. care decide asupra activităţii acesteia şi are calitatea de Director General şi Administrator. Conducerea. 35 . arătându-se motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. care nu recunoaşte decât un singur proprietar pentru fiecare parte socială. Ca asociat unic. Părţile sociale pot fi transmise. Iar răspunderea asociaţilor faţă de societate fiind limitată la valoarea părţilor sociale subscrise. Obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social. cu menţiunea că nu poate servi ca titlu pentru drepturile constatate. la cerere.

aprobă operaţiunile de vânzări şi cumpărări de bunuri şi servicii din ţară şi din străinătate. eliberat de Poliţia oraşului Sovata la data de 16 iunie 1992. o Examinează şi aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierderi. o Elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al societăţii. Dreptul de a reprezenta şi administra societatea revine asociatului unic. o Angajează şi concediază personalul. născut la 10 iunie 1968. 36 . la realizarea de noi investiţii. în calitatea sa de preşedinte şi director general.o Aprobă şi modifică programul de activitate şi bugetul societăţii. cetăţean român. Funcţia de administrator al societăţii va fi îndeplinită de domnul Kelemen Janos. str. o Numeşte expertul de gestiune şi stabileşte salarizarea. precum şi la cesiunea acestora. nr. la modificarea numărului părţilor sociale. stabileşte tactica de marketing. Cerbului. domiciliat în oraşul Sovata. o Decide cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social. o Decide în legătură cu trimiterea în judecată a expertului în gestiune pentru pagubele aduse. în oraşul Sovata. o Decide cu privire la adoptarea statutului. o Rezolvă problemele de conducere şi orice sarcini curente ale societăţii. reparaţii capitale.1. judeţul Mureş. 100830. la dizolvarea şi lichidarea societăţii. Acesta este împuternicit de asociatul unic să reprezinte societatea în relaţiile cu terţi şi să aibă specimen de semnătură în bancă. o Aprobă încheierea de contracte de închiriere. o Decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare sau acordarea de garanţii. identificat ci CI seria BK nr.

Asociatul

unic

va

putea

retragă

dreptul

de

reprezentare

al

administratorului desemnat să o reprezinte şi de a avea drept de semnătură în bancă pe baza unui act adiţional, notificat administratorului în condiţiile legii. Asociatul unic poate numi şi alţi administratori neasociaţi. Administratorii nu pot primi mandatul de administrare la alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, fără autorizarea asociatului unic, nici să facă acelaşi fel de comerţ sau altul concurent pe cont propriu sau altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune aduse societăţii. Administratorii sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru existenţa reală a dividendelor plătite, existenţa registrelor cerute de lege şi corecta ţinere a acestora, pentru exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic, stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi statul le impun. Adunarea generală a Asociaţilor şi controlul societăţii Societatea este condusă de Adunarea Generală a Asociaţilor. AGA se întruneşte o dată pe an sau ori de câte ori este necesar. AGA decide prin vot, reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi părţilor sociale. Convocarea asociaţilor pentru Adunarea Generală a Asociaţilor se va face de câtre administrator, cel puţin cu 10 zile înainte de data fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi. Hotărârile AGA contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate cu o cerere de anulare, depusă la judecătoria în a cărei rază îşi are sediul societatea, de către asociaţii care au luat parte la Adunare, sau care au votat contra. Oricare dintre asociaţi, care nu este administrator, va putea verifica situaţia financiară a societăţii. Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierderi vor fi verificate de organele abilitate de legea română. Alcătuirea societăţii

37

SENORG ROMÂNIA deţinea iniţial două compartimente principale de vânzări: departamentul pentru componente de calculatoare, calculatoare, accesorii pentru calculatoare şi soft-uri şi unul pentru sfera biroticii, papetăriei, produse diverse, precum şi un compartiment de service şi întreţinere şi unul de distribuţie. SENORG ROMÂNIA îşi desfăşoară activitatea, începând cu anul 2004, în propria clădire (spaţiu de depozitare şi birouri). Firma posedă un parc auto format din 8 autovehicule. Numărul salariaţilor firmei este de 21, iar al colaboratorilor 20, acesta putând să varieze în funcţie de volumul specific de activităţi de derulat. Principalii parteneri de afaceri străini ai SENORG ROMÂNIA – furnizorii
 AUTOMATIC BUSINESS – firmă cu tradiţie în producerea plăcilor de

bază şi plăcilor video;  KINGSTON TECHNOLOGY – cel mai mare producător de memorii pentru calculatoare de pe piaţa externă, care oferă „life time warranty” pentru produsele sale;
 ABIT COMPUTER – oferă o gamă largă de componente pentru PC;

 SUPERMICRO – producător de componente pentru servere (HDD-uri pe SCSI, controlere raid, etc.);  SURNRICH TEHNOLOGY – producător specializat în producerea şi comercializarea plăcilor video şi a perifericelor pentru PC. Principalii parteneri de afaceri români ai SENORG ROMÂNIA – CLIENŢII  PROCA România;

38

 ACER LINE;  FIT Distribution;  AGER;  NOOA Computer;  FLAMINGO Computer;  K TECH (Ultra Pro Computer);  ROMSOFT România.

2.2 Prezentarea firmei KINGSTON TECHNOLOGY –USAKINGSTON TECHNOLOGY COMPANY este liderul mondial în materie de memorii independente pentru PC. Firma a fost fondată în anul 1987, având un singur produs în oferta sa, pentru ca în prezent să pună la dispoziţia clienţilor săi peste 2000 de module de stocare, suportate de aproape orice categorie de device-uri care folosesc memoriile, de la PC până la MP3, camere digitale şi telefoane celulare. Cifra de afaceri a companiei a depăşit 3,7 miliarde USD în 2006, iar numărul angajaţilor la nivel global este de peste 3000. Sediul global al firmei este situat în Fountain Valley, California. Considerată de revista „Fortune” ca una dintre cele mai bune companii pentru care să lucrezi, în SUA, doctrina KINGSTON bazată pe respect, loialitate, flexibilitate şi integritate a devenit o adevărată cultură corporatistă. KINGSTON consideră că a investi în oameni este esenţial, iar fiecare angajat este o parte importantă pentru reţeta succesului firmei.

39

KINGSTON s-a dezvoltat într-un timp extrem de scurt, la 4 ani de la înfiinţare câştigându-şi deja reputaţia de firma cu cea mai rapidă ascensiune pe piaţa americană, apărând în topul prestigioasei reviste „Forbes” pe poziţia 367 dintre „Cele mai de succes 500 de companii private americane”, cu o cifră de afaceri de 489 milioane USD, pentru ca în prezent să realizeze peste 3 miliarde, prag ce a fost atins în 2005. KINGSTON este lider incontestabil în domeniul memoriilor externe, pentru al treilea an consecutiv, atât în producţie, cât şi ca distribuţie şi re-vânzare. Să faci afaceri cu această reputată firmă poate constitui un privilegiu, şi de ce nu, un prim pas în a intra în reţeaua mondială a distribuitorilor KINGSTON.

Istoricul firmei „KINGSTON TECHNOLOGY” Compania KINGSTON TECHNOLOGY a apărut în anii ’80 pe piaţa hightech în conjunctura unei crize grave manifestate pe piaţa chip-urilor şi a plăcilor de memorii. John Tu şi David Sun erau determinaţi să găsească o soluţie. Au pus în aplicare toată experienţa şi cunoştinţele specifice proprii din domeniul ingineriei şi au proiectat un nou modul mono liniar de memorie (SIMM) care să înlocuiască tehnologiile învechite aplicate în acel moment tuturor ansamblelor de echipamente de stocare de date. La 17 octombrie 1987 a luat astfel naştere un nou standard industrial, odată cu tehnologia produsului Kingston. KINGSTON deserveşte în prezent o vastă reţea internaţională de distribuitori, re-vânzători, comercianţi şi particulari de pe şase continente. Compania asigură, de asemenea, o consultanţă de specialitate în domeniul producţiei şi oferă o gamă largă de servicii de consultanţă managerială şi de marketing pentru producătorii de semiconductori.
40

vânzările companiei depăşesc 1.  1995 – deschide o filială la Munchen.în octombrie se alătură „Clubului Miliardarilor”.  1992 – este desemnată de către „Inc. încă de la prima tentativă. care să asigure suport tehnic pentru distribuitorii şi clienţii din Europa. contra 1.Vom prezenta succint câteva repere din istoria de 20 de ani a companiei KINGSTON:  1988 – Kingston patentează modulul SIMM pentru extensii de memorie ale calculatoarelor.în septembrie obţine certificatul ISO 9000. Softbank Corporation of Japan achiziţionează 80% din . încheie un acord de parteneriat cu Toshiba Co. adresată angajaţilor. în Germania. Orange County Register şi Los Angeles Times. Kingston se diferenţiază 100% de concurenţii săi.  1994 – introduce produsele Data Traveler şi Data Pak mobile . în publicaţii ca Wall Street Journal.  1993 – Kingston îşi extinde reţeaua prin noi linii de producţie şi spaţii de depozitare. Magazine” lider în clasamentul companiilor private cu cea mai rapidă creştere.  1989 – în urma unor teste efectuate. .în noiembrie.5 miliarde USD. 41 . Acesta are imprimate pe o placă de circuite mai multe chipuri de memorie. în ceea ce priveşte asigurarea calităţii şi a poziţionării pe piaţă. furnizorilor şi distribuitorilor proprii.  1996 – la 15 august.3 miliarde USD. Lansează cu această ocazie campania „Un miliard de mulţumiri”.  1990 – firma îşi extinde activitatea în domeniul producţiei cu o linie de procesoare up-gradate. Kingston.

divizia de depozitare se transformă în compania Storage Case de servicii de validare de memorie Technology Inc  2001.introduce Value Ram.îşi măreşte capacitatea de producţie achiziţionând fabrici în Fountain Valley. pentru 450 milioane USD . faţă de anul precedent.deschide un sediu central pentru Europa. o memorie de o înaltă calitate şi preţ mic. Este pentru prima dată când un producător de PC şi unul de memorii se asociază. . imbatabilă pe piaţă .are un birou pentru vânzări în Japonia  1998 – ocupă locul 2 în Forbes Magazine în topul celor mai bune 100 companii americane pentru care să lucrezi. special pentru relaţiile cu consumatorii şi comerţul electronic.Market pentru up-gradare PC-urilor Toshiba. .în februarie primeşte certificarea ISO 9001 ANSI/ASQC pentru standardele de calitate implementate de companie.martie – anunţă înfiinţarea unei noi divizii de marketing. California. fondatorii John Tu şi David Sun alocă 100 milioane USD bonusuri angajaţilor.inaugurează noi capacităţi de producţie în Taiwan şi la Dublin . companie soră pentru asigurarea .în septembrie deschide o fabrică în Malaezia. în urma succesului. şi anume creşterea numărului de unităţi şi module vândute cu 49%. e-commerce 42 .Irlanda .  1997 . .  1999 – îşi re-cumpără cele 80% acţiuni de la Softbank. la Penang  2000 – lansează Advanced Validation Labs. în Marea Britanie .la 14 decembrie.

cât şi ca distribuţie şi re-vânzare.în februarie.4 miliarde USD .aprilie – lansează Fully Buffered DIMMS. fondatorii companiei primesc distincţia Goldhirsh Award. acordată de Inc Magazine.. pentru al treilea an consecutiv.octombrie – începe parteneriatul cu AMD. în care factori noi apăruţi. pentru merite deosebite. în domeniu  2007 – raportează peste 3.este onorată să se afle în fruntea TOP 5 – Companii producătoare Globale. Kingston este lider incontestabil în domeniul memoriilor externe. 2. pentru al doilea an consecutiv . venituri record de 2. atât în producţie.  2003 – distincţia Dell. premiul pentru performanţa globală. la categoria furnizori .lansează un nou tester în industria memoriilor – Hyper X.7 miliarde venituri în 2006 .septembrie – inaugurează la Shanghai cea mai mare fabrică de producţie de module din lume  2006 – raportează vânzări de peste 3 miliarde USD pe 2005 .  2002 – pentru al cincilea an conduce lista celor 100 de companii americane pentru care să munceşti.3 Conjunctura actuală pe piaţa internaţională a echipamentelor pentru calculatoare De aproape 10 ani am păşit oficial într-o nouă eră: era societăţii informaţionale. care reuşeşte să spargă bariera celor 16 GB.este nominalizat cel mai bun producător de module de memorie. . inovaţia şi 43 . pentru contribuţia la lansarea AMD ATHLON 64 şi OPTERON  2005 – raportează pentru 2004. cum sunt informaţia.

619 319.179 1.661.316.324 908.085 3. componente pentru calculatoare şi calculatoare.51.783 754. SUA 1.811 Kong 7. deţinând o pondere de 17.902 1. denumită „office machines” (maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor). Această categorie de produse este parte constitutivă a grupului produselor manufacturate.337 757. Coreea 299.639.816 501.503 1.082 9.116 594.111.390 508.085 1.631 10.526.919 257. iar cota parte în volumul comerţului mondial se ridica la 12.675.275 miliarde USD. fiind în uşoară creştere cu începere din 2000. penetrând aproape toate pieţele internaţionale.6%.445 Valoare USD*000 2002 2. au un rol esenţial.4% din aceasta.671 Britanie 6.299 760.693. Principalii exportatori de calculatoare la nivel mondial Tabelul 5 Primele 10 state exportatoare de calculatoare şi componente Valoare USD*000 Stat 2001 1.784 522. Taiwan 200.Hong 1.043 988. Franţa 360.734.055.717 734.920 Valoare USD*000 2004 2.031 747.137 Valoare USD*000 2005 4. în cadrul grupei 7.698 1.293. Piaţa internaţională a calculatoarelor şi a componentelor pentru calculatoare Calculatoarele şi componentele pentru calculatoare îşi găsesc încadrarea.086 374.148.305. Olanda 988.507 Valoare USD*000 2003 2. Japonia 2. Marea 946.tehnologia.360.594 8.816 622.474 5.619 1.464 4.215 504.997 549.190 1.912 764.136 1. Volumul comerţului mondial cu echipamente de birotică. la nivelul anului 2005 atingea 1.595 1.042 876. Germania 933.559.413 376. conform SITC (Standard International Trade Clasiffication 3). Aceşti factori se manifestă cu intensitate în aproape toate domeniile.687.973 674.314 716.166.304 894.693. China 1.982 624.541 44 .286 515.173 545.754 653. a treia revizuire elaborată de Organizaţia Mondială a Comerţului.326 2.

după cum reiese din tabelul următor: Tabelul 6 Locul României în rândul statelor exportatoare de calculatoare şi componente pentru calculatoare în perioada 2003-2007 Stat Valoare Valoare Valoare USD*000 2005 577 Valoare USD*000 2006 537 Valoare USD*000 2007 531 USD*000 USD*000 2003 2004 România 111 317 Date prelucrate de pe www. care devin din ce în ce mai informaţi şi în acelaşi timp mai dispuşi să se perfecţioneze pe piaţa naţională. În ceea ce priveşte poziţionarea ţării noastre. România se află pe locul 57. dar şi evoluţia slabă a Hong Kong şi SUA în aceeaşi perioadă. În egală măsură. în acest clasament al ţărilor exportatoare de calculatoare şi componente pentru calculatoare.Sursa: www. la nivelul anului 2006. precum şi preţurile imbatabile de export practicate de aceasta. Principalii importatori de calculatoare la nivel mondial Tabelul 7 45 .ro O primă interpretare a acestor date evidenţiază tendinţa descendentă a exportului românesc de astfel de produse în ultimii trei ani. care este lider mondial la exporturi.org Se remarcă din aceste date China.intracen. O explicaţie plauzibilă ar putea-o constitui aceea a specializării consumatorilor autohtoni. deşi ambele menţin un trend descendent. Este foarte probabil să asistăm la o inversare a celor două ţări care se află pe locurile doi şi trei.insse. în perioada 2001-2005. care în decursul a patru ani a pierdut atât de categoric supremaţia. este surprinzător declinul înregistrat de Japonia. ţinând cont de volumele acestora şi de tendinţa comună de diminuare a valorii. detaşându-se de restul grupului cu un avans imposibil de recuperat de către celelalte state.

SUA 2.068 Valoare USD*000 2004 2.415.439 8.023 981.594 413.Primele 10 state importatoare de calculatoare şi componente IT Statul Valoare USD*000 2003 2.715 396.724 649.255 482.inracen.Marea Britanie 6.164 459.084 9.225 987. care înregistrează primul an de creştere a acestui indicator.286 1.115 670.192. Germania 3.241.022 464.930 944. deosebirea constând în deţinătorul acesteia.512.956.792 848.022 1.620 636. cu o valoare ce depăşeşte valorile însumate ale următorilor trei calificaţi.535.085.947 Valoare USD*000 2006 4.357 755. în top urmează grupul compact al ţărilor Uniunii Europene.364 Sursa: www. Hong Kong. care completează tabloul. care s-a dublat în aceşti ultimi ani. Spania 387. Italia 447. Două state evidenţiază cel mai bine competiţia acerbă pe această piaţă: Olanda.103. şi. SUA este lider incontestabil la importurile de echipament de birotică.906 311.391 1.804 Kong 7. ameninţând poziţiile Japoniei şi Spaniei pentru următorii ani.884 406. Olanda 4.888 622. deşi cu patru ani în urmă nu era în top trei.454 757.284 Valoare USD*000 2007 4.665 462.787 356. 46 .340 Valoare USD*000 2005 3.387 818.293. De remarcat viteza de creştere a valorii importurilor de acest fel de produse. Imediat sub acest clasament s-a poziţionat China. calculatoare şi componente pentru calculatoare. la fel se întâmplă şi la importuri.368 504.702 909.309.153 834.849 1.880 1.103.Hong 1.751 419. excepţie făcând prezenţa Canadei şi a Hong Kongului.849 565. situată pe locul al treilea.049 690.338 682. România ocupa în 2005 poziţia 37 în acest clasament al importurilor mondiali. Deşi la mare distanţă.992 1.881 841.440 761.org Dacă la exporturi poziţia întâiului clasat este de nezdruncinat.390 803. aflat în coborâre cu trei locuri. Franţa 5. Canada 447.578 456.

631 Valoare USD*000 2005 40. echipamentele electronice. Comerţul electronic.org Valoare Statul România USD*000 2003 31. de altfel. Valoarea exporturilor SUA de echipamente de birotică şi diverse componente electronice cu Europa.Tabelul 8 Locul României în rândul statelor importatoare de calculatoare şi componente pentru calculatoare în 2003-2007 Sursa: www. se ridică în anul 2005. potrivit datelor 47 .592 Valoare USD*000 2007 67. Deoarece studiul de caz pe care îl voi prezenta în următorul capitol se referă la derularea unui import din SUA. componentelor pentru calculatoare şi echipamentelor electronice din SUA.inracen. ambele fiind în creştere în ultima decadă.228 Trendul ascendent pe care îl înregistrează nivelul importurilor pe această piaţă se află.710 Valoare USD*000 2004 38. confirmând necesitatea utilizării informaţiilor digitale dacă se doreşte desfăşurarea unor activităţi eficiente şi profitabile pe plan extern.154 Valoare USD*000 2006 58. este obiectiv să aruncăm o privire asupra pieţei calculatoarelor. în sintonie cu trendul înregistrat la nivelul întregului comerţ exterior: valoarea importurilor româneşti depăşind-o pe cea a exporturilor. tehnologia informaţională sunt ramuri care se extind cu rapiditate şi în România.

6%. La nivelul comerţului mondial.Organizaţiei Mondiale a Comerţului. ponderea pe care o deţine comerţul echipamentelor electronice este de 12. negocierile au decurs operativ. ceea ce corespunde unei cote-părţi de 17.48 milioane USD. chiar la sediul furnizorului. la 37. în 4 februarie 2006. iar derularea s-a făcut în termenii şi condiţiile stabilite. Dl. 2.4% din totalul volumului comerţului produselor manufacturate. listă aflată şi pe un site al furnizorului.R.com. www. în 2000. Negocierea contractului privind achiziţionarea de module memorii pentru calculator Firma KINGSTON din State Unite ale Americii este un furnizor permanent al SENORG România. deoarece firma română are deja acces la lista de preţuri a furnizorului.kingston. Au fost negociate doar condiţiile contractuale. La acestea s-au prezentat. Negocierile au avut loc în Statele Unite. În acest caz particular de negociere a unui contract nu este nevoie de emiterea unei oferte de către furnizor. Bessenyei 48 . din partea firmei române.L.4 Studiu de caz: Derularea contractului de import între KINGSTON TECHNOLOGY din SUA şi S. în aceste condiţii.C SENORG ROMÂNIA S. colaborarea dintre cele două firme desfăşurându-se în parametri optimi încă de la început.

La finalul acestora. făcând totul pentru a obţine cele mai bune condiţii de derulare a contractului.Gyorgy – director general şi Dl. în rapidă dezvoltare. lunar. Sosirea delegaţiei a fost confirmată în prealabil prin mail şi fax. contractul a fost redactat în două exemplare care au fost semnate de reprezentanţii celor două părţi. efectuarea plăţii. la o dată care va convenii ambelor părţi. Deşi au fost dificile. au avut loc apoi negocierile privind textul contractului şi redactarea sa. au fost discutate chestiunile despre: preţul pe care SENORG îl va plăti pentru fiecare modul de memorie. Apostoiu Virgil – director comercial. Analiza contractului 49 . Kingston. cum este cea a ţării noastre. A fost elaborată o listă cu problemele ce trebuie lămurite. În principal. când s-a transmis şi propunerea părţii române referitoare la programul discuţiilor. iniţial. lista documentelor ce vor fi întocmite de KINGSTON. Conform agendei de negociere. a militat pentru plata în avans. pentru a accepta apoi. negocierile s-au încheiat în acea zi. A fost nevoie ca fiecare echipă de negociatori să parcurgă fiecare capitol. ţinând cont de buna desfăşurare a relaţiilor contractuale dintre cele două firme. motiv pentru care a solicitat plata diferită. acestea se refereau la plata produselor. Firma română a susţinut pledoaria sa pentru derularea contractului cu o anumită ritmicitatea şi frecvenţă variabile. în final să convingă partea americană de oportunităţile extinderii prezenţei firmei Kingston Technology pe o piaţă emergentă. în baza analizei detaliate a documentaţiei tehnice. şi alte detalii contractuale. Negociatorul român a dat dovadă de abilităţi deosebite pentru ca. Rând pe rând. dar condiţionând aceasta de asigurarea unui nivel minim de livrări lunare.

după cum sunt ele specificate – module de memorii PC. apoi celelalte clauze care asigură baza juridică a derulării tranzacţiei. În primele articole sunt stabile cu exactitate cele două părţi: „S. care cumpără şi este de acord să preia mărfurile. termenul de livrare de 21 de zile din momentul lansării comenzii. controlul şi recepţia mărfurilor. SENORG ROMÂNIA S. corespunzătoare mijlocului de transportare a acestora. stabilind obligativitatea vânzătorului de a se asigura înainte de livrare că mărfurile sunt conforme din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi să emită Certificatul de Calitate care să ateste conformitatea cu prevederile contractuale. respectiv obligaţiile vânzătorului de a vinde şi de a livra cumpărătorului . În continuare se fac precizări privind ambalajul şi marca mărfurilor. respectiv „KINGSTON TECHNOLOGY COMPANY” – în calitate de vânzător şi natura tranzacţiei.Această procedură este necesară pentru stabilirea responsabilităţilor şi cerinţelor de sistem privitoare la verificarea şi aprobarea condiţiilor contractuale. precum şi faptul că acesta este cel stipulat pe factura emisă de vânzător. în funcţie de documentaţia tehnică prevăzută anterior în contract. cât şi în legătură cu perioada de garanţie pe care o asigură vânzătorul – în cazul de faţă. ca urmare a comenzii emise de cumpărător şi precizează condiţia de livrare EX WORKS – franco fabrică. apoi. Contractul stabileşte apoi. „life time warranty”. cu exactitate. În contract sunt menţionate. conform INCOTERMS 2000.” – în calitate de cumpărător. fără de care acesta nu ar avea valabilitate: fixează preţul/bucată.C. alte două condiţii esenţiale. Contractul desemnează. pentru mărfurile ce urmează a fi achiziţionate de către cumpărător.L. şi anume: dispoziţii privind expedierea şi transportul mărfurilor.R. precum şi obligaţia vânzătorului de a emite Certificatul de Conformitate. cantitatea şi calitatea acestor mărfuri. 50 .

Prezentul contract a fost încheiat astăzi. pe piaţa internă. Derularea operaţiunii de import de module de memorii pentru calculatoare din Statele Unite ale Americii În vederea acoperirii necesarului de cereri de module memorii PC. de asemenea. pentru orice comunicare aferentă prezentului contract. Contractul reglementează. conform negocierilor purtate. iar la alte clauze este stipulată şi o clauză de confidenţialitate. pentru a nu se ajunge la rezilierea contractului. firma SENORG ROMÂNIA a pus în executare contractul de import 51 . în scris. atât la apariţia cât şi la încetarea acestui eveniment. Articolul următor din contract tratează problematica stabilirii forţei majore. întărind obligativitatea părţilor de a rezolva pe cale amiabilă orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi în legătură cu îndeplinirea contractului. modalităţile de reziliere şi cele de soluţionare a litigiilor. plata se va face la livrare. pe fiecare filă a acestuia. conform regulilor şi la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerţ şi Industrie din State Unite ale Americii. precum şi dispoziţiile finale cu privire la anexe. câte unul pentru fiecare parte. pentru valoarea totală a mărfurilor cumpărate. în două exemplare. în raport de natura şi specificul informaţiei. în caz contrar acestea vor fi supuse arbitrajului. precum şi procedura care trebuie urmată de către părţi la invocarea clauzei de forţă majoră. care începe din momentul comunicării informaţiilor secrete. cu toate condiţiile ce trebuie respectate. şi poate dura după executarea contractului. 4 februarie 2006. Contractul se încheie cu semnăturile reprezentanţilor celor două părţi.Sunt stabilite condiţiile de plată aplicabile tuturor tranzacţiilor ce vor decurge din acest contract. în limba engleză. desemnând limba engleză. aspectele referitoare la reclamaţiile privind cantitatea şi calitatea. Partea finală a contractului conţine articole referitoare la comunicarea dintre părţi.

jumătate la comanda mărfii şi restul când ajunge marfa în ţară. Firma exportatoare trimite factura pro-forma. care.05. pe site-ul www.50 USD (vezi anexa 1. se dă la plată.com sau www. după primele trei luni. colete. se poate urmării în orice moment unde este coletul nostru. Astfel. În cadrul obligaţiei de livrare prevăzute în contractul extern. facturile se pot plăti parţial. care conţine numărul comenzii. pe site-ul furnizorului existând un stoc. volumul şi greutatea mărfurilor.ro.dhl. ţara de origine a produselor. uşor de manevrat. nr. modalitatea de transport. Comenzile se efectuează on line. Ca exemplu. datorită foarte bunei organizări interne a firmei de transport. codul mărfurilor. Firma SENORG ROMÂNIA lucrează mult cu firma de transporturi DHL INTERNATIONAL deoarece fiind vorba de memorii PC. după care se face factura finală. în funcţie de care se comandă memoriile de calculator sau memorii USB sau alte device-uri de stocare digitală de date. coletul ajunge la sediul SENORG. nu cântăresc mult iar preţul transportului nu este foarte ridicat.000 USD.3) de la KINGSTON. în funcţie de acordul stabilit în contract.2. respectarea cantităţii şi calităţii.dhl. se poate spune că importurile lunare provenind de la kingston Technology se ridică. În termen de două zile de la trimiterea comenzii prin e-mail. prin INTERNET. date despre importator şi altele. data şi mijlocul de transport.2006 în valoare de 2521. clienţii DHL sunt întotdeauna informaţi cu privire la timpul rămas până la sosirea mărfii. În funcţie de furnizor.încheiat în data de 4 februarie 2006. acestea sunt foarte uşoare. precum şi 52 . exportatorul trebuie să asigure livrarea fizică a mărfii. cu ajutorul numărului de transport al coletului respectiv al AWB-ului. am luat o factură din 02. În plus. Următorul pas este confirmarea pro-formei. în medie la 20.

însoţite de certificatul EUR 1.cantitatea. conform legislaţiei vamale din România. un exemplar circulând întotdeauna cu marfa. marca şi denumirea mărfurilor.14 kg.codul produsului. . este un singur colet cu o greutate fizică de 3.numărul de colete (dacă este cazul).. în care este specificată originea mărfii. de colete.termenul de livrare stipulate în contract. (vezi anexa 4). Lista de colisaj (packing list) cuprinde: . Dovada cantităţii se face prin documentul de transport. Termenul la care se livrează marfa este acelaşi cu momentul începerii transportului internaţional. 53 . aşadar nu beneficiem de acele reduceri de taxe care se aplică doar importurilor din Uniunea Europeană.numărul de bucăţi. Atunci. Spun asta. la import se plăteşte numai TVA. iar packing list-ul se referă strict la codul produselor şi numărul de bucăţi pe care le avem tot din factura externă. pentru că în cazul importatorului de memorii. . marfa vine din SUA. Asigurarea Documentele de asigurare care sunt cerute. giranţi sau agenţii acestora. nr. în mod obişnuit. realizat de firmă SENORG ROMÂNIA. Certificatul de origine este un document utilizat în schimburile preferenţiale şi conţine numele firmei exportatoare şi ţara de origine a produselor. . În cazul de faţă. cât şi declaraţia exportatorului că mărfurile îndeplinesc condiţiile cerute pentru obţinerea certificatului care permite obţinerea de reduceri la plata taxelor vamale de către firmă. conţin poliţe de asigurare sau certificate emise sau semnate de către companiile de asigurări. destinatarul şi ţara acestuia.

numele declarantului vamal. ţara de destinaţie. dar în cazul nostru. Factura fiscală atestă efectuarea plăţii pentru marfa respectivă. plata facturii nu se face integral înaintea livrării. cât şi în cele extra-comunitare. împreună cu alte facturi de plată pentru produse pe care firma SENORG le-a achiziţionat de la partenerul străin KINGSTON (vezi anexa 5). Facturarea Factura comercială. coletele. valoare totală factură. informaţii financiare şi bancare. Valoarea asigurată nu trebuie să fie mai mică decât valoarea FIC a bunurilor. responsabilul financiar. Declaraţia vamală Declaraţia vamală (DVI-ul) conţine numele expeditorului şi destinatarului. ţara de expediţie. se utilizează regulile INCOTERMS 2000. numită şi factura externă. mijloceşte transferul de proprietate de la vânzător la cumpărător şi serveşte la efectuarea formalităţilor vamale. localizarea mărfurilor. semnătura declarantului vamal şi a reprezentantului firmei (vezi anexele 6 şi 7). de colete. condiţiile de livrare. ci după livrare. 54 . conţine în detaliu mărfurile comercializate şi condiţiile de comercializare ale acestora. Aceasta arată că: marfa a fost vândută. cursul de schimb.Este foarte important ca documentele de asigurare să nu fie date mai târziu decât data îmbarcării. nr. Condiţii de livrare INCOTERMS 2000 În schimburile intra-comunitare. greutatea. loc de încărcaredescărcare. numărul de formulare (3 de regulă). mijlocul de transport. în funcţie de scopul urmărit. comercianţii având toată libertatea de a-şi alege în relaţiile de schimb internaţional oricare din cele 13 condiţii de livrare. Aceste condiţii se trec obligatoriu în factura externă. plus 10%.

la un moment dat recurge la acest tip de tranzacţie. format din preţul extern în valută. .achiziţionarea de materii prime sau produse care nu sunt disponibile în ţara de origine. la care se adaugă cheltuielile de transport pe parcurs extern pentru mărfurile importate şi cheltuielile de încărcare/descărcare şi manipulare conexe transportului achitate. După aplicarea pe declaraţia vamală a semnăturii şi ştampilei de către serviciul vamal. Se achită taxele şi comisioanele vamale împreună cu TVA-ul calculate pe toate cheltuielile. deoarece marfa este declarată liberă de vamă. conform cerinţelor importatorului.stabilirea de relaţii cu furnizori străini care asigură produse făcute la comandă. O firmă care are ca obiect de activitate desfăşurarea de operaţiuni de import sau care. .În cazul operaţiunilor de import. 2. Se face stabilirea regimului vamal la care este supusă marfa şi se stabileşte dacă produsele au un regim vamal special sau sunt scutite de vamă.5 Particularităţi ale operaţiunilor de import/export Operaţiunea de import reprezintă o formă a tranzacţiilor internaţionale care permite firmelor participante să stabilească legături de afaceri şi să-şi internaţionalizeze propriile activităţi comerciale. . pe parcurs extern. 55 .reducerea dependenţei de o sursă de aprovizionare internă prin realizarea unei relaţii de afaceri cu un ofertant extern. costul asigurării şi alte cheltuieli.plata unui preţ mai mic decât cel de pe piaţa internă.îşi bazează deciziile pe o serie de motivaţii care o determină să acţioneze pe piaţă: . la DVI se adaugă declaraţia privind valoarea în vamă – care se calculează având la bază preţul de import. titularul poate să intre în posesia mărfurilor.

ci şi la intern. Pentru o desfăşurare adecvată a unei operaţiuni de import nu este necesară numai stabilirea unor relaţii solide. O cerinţă importantă o reprezintă cunoaşterea detaliată a întregului proces de import. care trebuie să fie proporţional cu mărimea şi tipul acestora. Din acest punct de vedere. Pentru o finalizare optimă a unei activităţi de import.cunoaşterea pieţei cu ridicata şi amănuntul.identificarea tuturor cheltuielilor legate de obţinerea şi aducerea pe piaţă a produselor şi obţinerea celor mai bune preţuri de la furnizor. . Din acest punct de vedere se impun: . acţionarea pe piaţa internă reprezintă pasul decisiv. cunoaşterea în profunzime a fiecărei etape este esenţială.. Astfel. de asigurări. .transformarea unei activităţi de afaceri interne într-una internaţională. Un factor la fel de important îl reprezintă capitalul disponibil pentru desfăşurarea operaţiunilor de import. Reţeta succesului în activitatea de import depinde de specificul firmei importatoare al produselor comercializate şi al pieţelor pe care se acţionează. . Dacă relaţiile cu partenerii şi valoarea capitalului sunt primele condiţii esenţiale de care trebuie să ţină cont importatorul.expansiunea propriei afaceri prin oferirea de produse şi servicii din import. legăturile de bază cu firmele de transport.beneficierea de avantaje provenite din programele de stimulente şi subvenţii oferite de alte ţări investitorilor care produc pentru export.capacitatea importatorului de a stabili şi menţine relaţii bune de afaceri cu furnizorul şi de a identifica o piaţă pentru produsele importate. din momentul alegerii furnizorului şi până în momentul trecerii prin vamă a produselor importate trebuie urmărite următoarele puncte: . 56 . precum şi o experienţă minimă în afaceri. cu băncile şi autorităţile vamale sunt prioritare pentru o bună desfăşurare a întregii operaţiuni.

Operaţiunile precontractuale: cercetarea pieţei. nu în ultimul rând. abilitatea importatorului de a vinde la cel mai ridicat preţ produsele importate prin prisma experienţei sau a pregătirii sale. efectuarea plăţilor. urmărirea comenzii. 3. 57 . si anume: 1. cererea de ofertă şi negocierea. Operaţiuni post-contractuale: organizarea expediţiei şi transportului.cunoaşterea structurii preţului bunului importat astfel încât să se realizeze o plată şi o încasare eficiente şi. vămuirea. Orice operaţiune de contractare de bunuri de pe piaţa internaţională care se materializează printr-un contract internaţional. oferta. presupune parcurgerea anumitor etape. 2.. Încheierea contractului de vânzare-cumpărare internaţională.

politica societăţii s-a modificat. SENORG ROMÂNIA S. fiind o societate cu răspundere limitată şi asociat unic. se încadrează în categoria întreprinderilor mici. Firma şi-a propus. în conformitate cu Legea 31/1990. Acesta constituie unul dintre obiectivele principale ale strategiei pe termen scurt al firmei. în vederea încheierii unor relaţii de afaceri de durată.L.C. Ulterior. după ce acest obiectiv a fost atins. având 21 de angajaţi.L. să ofere soluţii pentru acoperirea cererii de echipamente IT diferitelor societăţi.R. SENORG ROMÂNIA S. în sensul oferirii de pachete complete de servicii în domeniul asistenţei pentru echipamente IT. A fost ales un segment ţintă: companiile mari străine şi autohtone care au implementate sisteme IT cărora să le fie prezentată oferta firmei. înfiinţată în anul 1998. profitabile pentru ambii parteneri. instituţii şi consumatorilor privaţi. În această perioadă s-a urmărit formarea unei clientele şi aducerea la cunoştinţa publicului larg a ofertei societăţii. confruntându-se astfel cu problemele acestei categorii de întreprinderi. Firma S.C. 58 .CAPITOLUL III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A FIRMEI S. încă de la înfiinţare..R.

fapt care conduce la concluzia. Odată ce s-a stins obiectivul de pe piaţa internă. Strategia de dezvoltare a firmei pentru următorii ani va trebui să pună accent pe consolidarea clientelei existente şi pe implementarea unei politici de fidelitate a acesteia. produse de top şi a oferit soluţii tehnice de ultimă oră. se ridică la 14% din totalul de pe piaţa internă. În această direcţie a fost încheiat un contract de colaborare în 2000.L. constatăm că mari companii care operează în ţară se regăsesc aici. SENORG ROMÂNIA se numără astăzi pe lista principalilor furnizori de module de memorie ai acestei firme.” le desface. La nivel naţional. obiectivul firmei noastre a fost atins. cu mari perspective de mărire a acestei cote. distribuţia produselor pe care firma „S. SENORG ROMÂNIA a promovat. extinderea distribuţiei pe pieţele externe şi valorificarea oportunităţilor de dezvoltare care iau naştere odată cu accesarea acestora. Lider de piaţă este FLAMINGO COMPUTERS. SENORG îşi propune să treacă la o etapă superioară.R. SENORG ROMÂNIA S. numai în ultimul an. datorită politici de formare şi dezvoltare profesională continue în rândul angajaţilor săi. de firmă comunitară. din acest punct de vedere. Dacă ne gândim la statutul pe care SENORG l-a primit automat din momentul intrării României în Uniunea Europeană. şi anume. Întrucât obiectul principal de activitate al firmei este reprezentat de comerţul intern şi internaţional en-gross. care arată o creştere de 4%. activităţile specifice derulate de firmă se referă la distribuţia produselor din portofoliul propriu. dacă luăm în considerare indicatorii ultimilor doi ani. că. firma situându-se printre primii zece furnizori în România. Dacă se ia în calcul lista principalilor parteneri de afaceri români.C. 59 .O altă categorie de potenţiali clienţi care a fost luată în considerare a fost cea a companiilor române producătoare de echipamente electronice şi calculatoare. pe tot parcursul anilor . şi anume.

deoarece aceasta s-a dovedit a fi performantă. Strategia este elaborată de către departamentul de marketing din cadrul firmei în urma punerii în practică a unei proceduri specifice domeniului. dar adaptată pentru o firmă de dimensiuni mici.atunci vom vedea că acesta nu este nicidecum un pas hazardat. în vederea identificării pieţelor ţintă şi a oportunităţilor de dezvoltare pe aceste pieţe. Vârsta medie a personalului este de aproximativ 25 de ani. în scopul eficientizării vânzărilor. ci unul absolut necesar.L. dintre care 17 bărbaţi şi 4 femei. Fiecărui şef de departament i se acordă o anumită libertate în luarea deciziilor. efectuarea de studii de cercetare de pieţe. care definesc cu acurateţe obiectul de activitate: departamentul comercial şi cel tehnic. să se diversifice structura compartimentului de marketing. Organigrama este de tip mari domenii de acţiune. are un număr de 21 de angajaţi cu contract de muncă pe termen nedeterminat. apoi comunicată factorilor de decizie. în vederea aprobării şi implementării ei. conform Codului Muncii.R. însă. acesta din urmă fiind împărţit în două sectoare – operativ (instalarea propriu-zisă a echipamentelor şi consultanţă) şi asigurarea service-ului. Este necesar. departamentele fiind structurate în funcţie de scopul urmărit de firmă. să modifice structura organigramei. în viitorul apropiat. Organigrama societăţii cuprinde două departamente principale. Firma nu urmăreşte. Pentru întocmirea unei strategii de dezvoltare este necesară analizarea performanţelor firmei. precum şi stabilirea unui buget previzional pentru investiţiile necesare realizării acestui obiectiv.chiar şi în ceea ce priveşte angajarea şi respectiv concedierea 60 .1 Organizarea şi resursele umane ale firmei SENORG ROMÂNIA Societatea comercială SENORG ROMÂNIA S. 3.

sectorul a devenit din ce în ce mai competitiv. considerat un an bun.C. 3. trebuie să se constituie într-un front unit de contracarare (în sens lobbystic) a proliferării produselor substituite second-hand. piaţa internă a echipamentelor IT. ca şi măsurile disciplinare sau de premiere care se iau în anumite cazuri. influenţa produselor second hand. Sunt consultaţi şi muncitorii şi tehnicienii atunci când este vorba de acţiuni care îi afectează direct sau pot influenţa în vreun fel productivitatea muncii sau satisfacţia acestora. puternicele firme străine mărindu-şi mai mult influenţa asupra pieţei. împreună cu concurenţii săi. pe ansamblu.R. În acest context. Conducerea firmei crede în managementul participativ.2 Analiza mediului extern al firmei S. iar. lăsând spaţiu de manevră subordonaţilor şi luând foarte serios în seamă ideile şi sugestiile acestora în ceea ce priveşte creşterea eficienţei. anul 2006 marchează anul cu cel mai mare volum valoric de produse importate. prin campanii de informare privind standardele de securitate în exploatare şi alte elemente ce ţin de fabricare şi calitate. ca factor suplimentar de presiune în sectorul studiat. concurenţa s-a manifestat sub două aspecte: pe de o parte prin produsele noi din import. SENORG ROMÂNIA S. diverse măsuri sociale şi alte probleme ale firmei. O dată cu creşterea importurilor. calculatoarelor şi componentelor pentru acestea. curba descendentă a ultimilor trei ani. exporturile menţinându-şi totuşi. Faţă de anul 2005.personalului din subordine. ridicând 61 . firma SENORG. pe de altă parte. Implicarea fiecărui membru al „echipei SENORG” în acest proces stimulează personalul şi creşte eficienţa organizaţiei.L. mai mult de dublul valorii înregistrate în anul 2000. Este evident că în aceste condiţii. prin limitarea importurilor şi a comercializării acestora. pentru firmele române prezente pe piaţă.

România înregistrează performanţele cele mai modeste – surclasăm doar Bulgaria. considerăm oportun să se încerce dezvoltarea unei strategii de extindere pe aceste pieţe. Una din motivaţiile acestei alegeri o constituie avantajul de proximitate geografică. În plus. piaţa internaţională de echipamente IT. Moldova şi Serbia – Muntenegru. După cum prezentam capitolul precedent. cunoaşte o dezvoltare apreciabilă. în ceea ce priveşte numărul de calculatoare la 100 de locuitori şi numărul persoanelor care au acces la Internet. piaţa regională a ţărilor non-UE este mai slab reprezentată decât cea naţională. România importa bunuri din această categorie (cod 75 CSI – maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor) din Uniunea Europeană în valoare de 595 milioane EUR şi exportă în valoare de 46 milioane EUR. pieţe relativ omogene. posibilităţile de penetrare pe aceste pieţe sunt reduse. la nivel naţional. Nivelul exporturilor de echipamente IT către Europa celor 15 state este mult sub nivelul importurilor. altele decât cele promovate de politica comercială. concurenţei acerbe. timpi de expediţie mici. aspectele pieţelor externe trebuie analizate dintr-o altă optică. În cele ce urmează ne vom limita a face consideraţii doar asupra pieţei europene. cu implicaţiile sale: operativitate ridicată. Astfel. precum şi prezenţei unor reţele de distribuţie superioare. în care se încadrează acestea. dintre toate statele UE. Dacă la nivelul pieţei interne situaţia este astfel prezentată. La nivel naţional. În schimb. 62 . datorită gradului mare de segmentare existent. cu ritmuri de extindere superioare celorlalte domenii clasice din grupa produselor manufacturate. în special Bulgaria. Pe ansamblu.practic anumite bariere la intrarea în sector.

În acest moment. după cum a reieşit şi din datele prezentate la începutul capitolului. în sensul că.3 Caracterizarea contextului concurenţial Deşi se bucură de o poziţie fruntaşă pe piaţa românească a furnizorilor de calculatoare. în perioada 2007-2010. produsele care sunt cel mai mult cerute sunt memoriile USB portabile. Moldova şi doi în Bulgaria. firma SENORG se confruntă cu o presiune crescătoare din partea competitorilor străini şi a produselor din import. se estimează că piaţa echipamentelor IT va fi în continuă creştere.C. cât şi prin concentrarea pe gamele cu potenţial mare de piaţă. SENORG ROMÂNIA S. pe fondul relansării economice a României. duce o politică de satisfacere extensivă a nevoilor clientelei atât prin game extrem de diversificate.L. Una din modalităţile de contracarare a efectelor negative discutate.R. ceea ce va asigura succesul lansării şi susţinerii vânzărilor produselor din noua gamă de elită din portofoliul său. 3. pe o politică agresivă de promovare. În privinţa evoluţiei previzionate a pieţei româneşti de profil. Acesta trebuie să prezinte punctul de pornire al internaţionalizării afacerilor firmei.. SENORG ROMÂNIA S. situaţia. În ceea ce priveşte gradul de acoperire a nevoilor pieţei din gama proprie de produse comercializate.De altfel. trebuie să se axeze în următoarea perioadă. de ultimă generaţie. este îmbunătăţirea comunicării dintre furnizor/vânzător şi client. SENORG ROMÂNIA are deja în portofoliul său un partener în Serbia. se prezintă favorabil. ca şi concurenţii săi. S. De aceea. prin intermediul publicităţii. Acest fenomen 63 .L. pe aceste pieţe ţintă.R.C. echipamente IT şi componente pentru calculatoare. S.

Aplicarea analizei SWOT permite poziţionarea firmei în raport cu piaţa/pieţele pe care vrea să acţioneze firme SENORG ROMÂNIA. evoluţia pieţelor regionale asupra cărora vor trebui concentrate eforturile firmei SENORG ROMÂNIA de extindere. cum sunt Moldova. În aceste condiţii. 64 . poate încerca să acopere. încă. Până în prezent. cu 25 de state şi în special pe imensa piaţa a Comunităţii Statelor Independente. datorită experienţei acumulate în decursul anilor şi a relaţiilor de afaceri pe care le are cu firme reputate în domeniu. caracterizate de un climat de incertitudine şi instabilitate. SENORG ROMÂNIA.caracterizează. reţele de distribuţie bine puse la punct. Statele mai mici. de altfel. • creşterea investiţiilor în aparate de acest tip. precum şi a punctelor slabe şi a vulnerabilităţilor este analiza SWOT. marile companii internaţionale şi-au concentrat activitatea în Europa. fax. scanere). Serbia şi Muntenegru nu au prezentat importanţă strategică. distribuţia produselor comercializate din portofoliul firmei. 3. aici neexistând.4 Analiza punctelor forte şi a vulnerabilităţilor firmei SENORG ROMÂNIA Una dintre metodele de analiză specifice marketingului care permit evidenţierea avantajelor şi oportunităţilor. • creşterea numărului de consumatori comerciali (copiatoare. apoi cea a Uniunii Europene în forma actuală. • creşterea gradului de înzestrare la nivel casnic a locuinţelor româneşti. pornind de la „zona Europei celor 15”. Această tendinţă se datorează în principal unor factori precum: • scurtarea duratei de înlocuire a aparatelor deja existente în uz. cu succes.

Tabel 9 Matricea SWOT pentru S.S. Selgros. în 2006 Factori interni Lista punctelor forte (P.C. spre lanţuri mari de magazine: Metrou. prin implicarea lui în procesul decizional Factori externi Lista ameninţărilor din mediu (A) • Concurenţă puternică în sectorul retailerilor • Existenţa unor mărci de renume puternice. am încercat să prezint aspectele importante care au relevanţă pentru evaluarea perspectivelor de dezvoltare ale SENORG ROMÂNIA pe pieţele externe.L.) • Calitate ridicată a produselor • Perioada de garanţie extinsă • Preţ bine poziţionat şi clasat cub cel al concurenţilor • Certificarea produselor în conformitate cu normele europene şi cele ISO • Motivarea personalului ridicată.R. caracterizate de strategii agresive de preţ şi distribuţie • Existenţa şi impactul pieţei de second-hand Lista punctelor slabe (P.) • Promovarea suficientă a produselor şi mai ales a imaginii mărcii.În tabelul următor. ceea ce facilitează distribuţia şi atrage categorii vaste de consumatori • Iinexistenţa unor reţele de distribuţie eficiente din partea concurenţilor 65 .F. lipsa campaniilor de promovare • Lipsa campaniilor de atragere a clienţilor şi distribuitorilor • Reţeaua de distribuţie încă insuficient pusă la punct Lista oportunităţilor de mediu (O) • Modificarea tendinţei pieţei de vânzare cu amănuntul – orientarea spre cele mai nou apărute produse şi performante. Carrefour. SENORG S.

marile suprafeţe de distribuţie (Metrou. Carrefour) În faţa acestor probleme. totuşi. care constituia. SENORG S. unul din principalele atu-uri de piaţă ale firmei în raport cu concurenţa) reprezintă. aşa cum arătam anterior.distribuitori specializaţi de IT ( ALTEX. Un alt aspect care merită discutat este perioada de garanţie a produselor. Din 2002.R. cominucarea deficitară cu consumatorii asupra performanţelor produsului. slaba pregătire a personalului. extinsă şi în ţară. deşi îmbunătăţirea calităţii produselor oferite de SENORG (care este. Până în anul 2002.L. De asemenea. În al doilea rând. fără 66 .C. . Un paradox interesant este faptul că. distribuţia internă se realiza în principal printr-o reţea de distribuitori agreaţi. este necesar să se treacă la organizarea unei monitorizări. odată cu structurarea distribuţiei pe două categorii distincte de distribuitori: . tocmai pentru a deschide pe de-o parte posibilităţile de cunoaştere şi adaptare la cerinţele pieţei şi pe de altă parte de a se limita acumularea de stocuri la distribuitori şi recuperarea greoaie a fondurilor imobilizate.Reţeaua de distribuţie a constituit un punct slab al firmei S. În raport cu avantajele evidente aduse de acest sistem. printr-o orientare către piaţă. considerăm utilă modificarea opticii firmei. este nevoie de implementarea unui proces de planificare a aprovizionărilor în funcţie de estimarea vânzărilor şi comenzilor de executat. etc. mai flexibile. Introducerea unui sistem de garanţie extinsă a determinat creşterea numărului de produse aflate în perioada de garanţie. care trebuie să evolueze deschizându-se către mediul său extern. existau şi dezavantaje care trebuiau luate în considerare: lipsa interesului de a promova produsele unei firme în mod deosebit. conceptul de distribuţie a cunoscut o îmbunătăţire evidentă. alături de preţ. şi unde produsele erau expuse şi comercializate alături de produse concurente. Cora. un punct forte al firmei. FLANCO). Selgros. ceea ce duce la un control mai strâns al stocurilor şi adaptarea acestuia la necesităţi.

întrucât obiectivul firmei este extinderea reţelei de distribuţie. superior. SENORG ROMÂNIA S. prin campanii promoţionale care să susţină apetitul pentru consum al acestora. pe plan intern. deşi a cunoscut ameliorări. nu consider că este oportun să fie luată în considerare extinderea activităţilor de service în afara pieţei naţionale. tendinţa pieţei este de accelerare a consumului de produse noi şi decelerare a reparaţiilor post-garanţie. un aspect benefic din punct de vedere al consumatorului. În ceea ce priveşte activitatea de service. Cum activitatea de service-are reprezintă una din sursele de avantaj al firmei pe piaţa internă (în special o dată cu creşterea perioadei de garanţie a produselor). care în principiu.îndoială. constituie un punct forte al firmei analizate. aşa cum se arăta şi în prognoza sectorului pe următorii trei ani. considerăm că firma ar trebui să se adapteze acestui trend care este evidenţiat deja pe alte pieţe. produce totuşi pierderi. de reprezentare pe aceste pieţe. în momentul în care va trece la un alt nivel. 3. Studierea datelor puse la dispoziţie de serviciul de contabilitate al firmei evidenţiază îmbunătăţirea principalilor indicatori de evaluare a activităţii firmei. creşterea veniturilor din reparaţii post-garanţie. prin.R. pe fondul unei tendinţe de înnoire a parcului de aparate IT aflate în uz. Service-ul va putea fi introdus în lista serviciilor pe care SENORG ROMÂNIA le poate pune la dispoziţie clienţilor de pe pieţele externe. în opinia noastră. aceasta trebuie susţinută şi încurajată de a se transformată dintrun centru de cost într-unul de profit.  Stimularea acestora în domeniul vânzării.L. Personal.5 Evoluţia performanţelor firmei S. acoperite de restul activităţilor.C. 67 . trebuie menţionat că. Deoarece. el a generat în acelaşi timp o scădere importantă a activităţii de service post – garanţie.

componentelor pentru calculatoare şi echipamentelor. firma îşi propune să creeze o reţea de distribuţie pe pieţele în care furnizează deja. să mărească numărul tranzacţiilor derulate şi să încheie parteneriate cu operatori de pe pieţele respective.R.. consolidarea poziţiei deţinute pe piaţa calculatoarele.C. de îmbunătăţit anumiţi parametri.L. în funcţie de care performanţele pot fi şi mai mari. înregistrează un nivel de rentabilitate mai mic. SENORG S. Firma îşi propune. lei) 22780 18510 37940 Rata rentabilităţii (%) 4 4. în următoarea perioadă.L. portofoliul de produse.Astfel. echipament IT. firma a fost gestionată cu succes.C. An 2005 2006 2007 Profit (mil. SENORG ROMÂNIA S. pe plan intern. veniturile firmei au crescut considerabil şi profitul de asemenea. deşi veniturile au fost mult mai mari comparativ cu anul precedent datorită creşterii mari a nivelului acestor cheltuieli. Adoptarea unor politici şi strategii de dezvoltare care să ţină cont de aspectele mai slab performanţele ale firmei (puncte slabe) este obiectiv principal pentru firma S. Aspectele de luat în considerare vor fi următoarele: poziţionarea firmei şi a produselor.3 9 Întrucât rezultatele activităţii sunt pozitive. Anul 2004. Tabel 10 Profitul. Pe plan extern. de exemplu. după cum reiese din tabelul nr.10. lei) 920 1040 1507 Cheltuieli (mil. pe ansamblu. înnoirea gamei de produse şi mai ales a serviciilor oferite. 68 . cheltuielile şi rata rentabilităţii cheltuielilor la S. Rata rentabilităţii a evoluat de la o perioadă la alta.R. Rămân însă. depinzând de nivelul cheltuielilor. clienţilor săi. în ultimii trei ani.

În privinţa rezultatelor financiare înregistrate de SENORG ROMÂNIA. profesionalizarea personalului şi motivarea acestuia. Consideraţii personale asupra liniilor de dezvoltare recomandate Pentru început.6.3. mai multe firme producătoare de echipamente IT şi-au internaţionalizat afacerile. şi anume:  Existenţa unui grup de parteneri capabili să formeze un sistem de distribuţie eficient şi uşor controlabil.  Redactarea unui set de condiţii contractuale diferenţiat şi transparent. în ultimii ani.  Constituirea unei reţele care să fie capabilă să asigure o penetrare mai bună la nivel internaţional. din totalul vânzărilor firmei SENORG ROMÂNIA. insuficient luată în considerare de către firmă. forţa de vânzare şi promovarea produselor. cum ar fi reţeaua de distribuţie. O altă linie de dezvoltare. ne vom referi la tratarea punctelor slabe ale SENORG ROMÂNIA.  Menţinerea şi îmbunătăţirea unei organizări interne adecvate. ele sunt evident în creştere faţă de anul anterior. spre 69 . care să incite comercianţii să dorească colaborarea cu firma noastră. consider că este probleme creşterii cotei de vânzare a produselor de provenienţă română. previziunile pentru perioada următoare fiind încurajatoare. sunt câţiva factori esenţiali care trebuie luaţi în calcul pentru îmbunătăţirea acestei verigi de activitate. În ceea ce priveşte distribuţia.

L. la nivel naţional şi internaţional. la preţuri imbatabile. În acest sens. contracte de distribuţie preferenţiale şi să studieze posibilitatea reprezentării lor pe aceste pieţe.”. care să eficientizeze contactul dintre clienţii locali şi sediul din România al firmei „S. susţinere şi ulterior consolidare. SENORG ROMÂNIA S. este oportun ca „S.  Identificarea şi încheierea unor parteneriate cu distribuitori de pe pieţele respective. SENORG trebuie să depună în continuare eforturi publicitare de promovare. care au produse de cea mai bună calitate. la nivel internaţional.” să negocieze cu aceste firme.  Realizarea în condiţii superioare a activităţii de distribuţie. ca motor de impulsionare a volumului de produse oferite pe piaţă de către S. în Bulgaria şi Moldova.C.L.R.exemplu.” În privinţa imaginii firmei în percepţia consumatorului de pe piaţă. papetărie.după modelul contractelor de distribuţie încheiate cu alţi parteneri (anexa 10). Promovarea la export a acestora. care să comercializeze produsele aflate în oferta SENORG ROMÂNIA. SENORG ROMÂNIA S. vor trebui să vizeze următoarele aspecte:  În primul rând continuarea activităţii din domeniul principal de activitate al firmei – comerţ en-gross. se poate constitui într-un avantaj concurenţial redutabil. FLAMINGO COMPUTERS (producător de PC) şi AUSTRAL (producător de articole de birotică. Considerăm că principalele direcţii de acţiune pentru implementarea cu succes a strategiei de extindere a activităţilor „S.R. însă diferenţiat pe categorii de consumatori/clienţi.R. 70 .L.. SENORG ROMÂNIA S.C. prin ameliorarea ofertei firmei.  Continuarea strategiei de diversificare.C. consumabile). prin extinderea gradului de acoperire.R. SENORG ROMÂNIA S.L.  Identificarea unor spaţii pentru deschiderea unor puncte de desfacere.C.

În mare parte acest lucru se datorează creşterilor semnificative înregistrate în China .Axioma conform căreia imaginea se susţine prin însăşi produsele oferite. în condiţiile în care firma S. Creşterea comerţului cu mărfuri s-a majorat cu 11% în primele opt luni ale anului. fapt pe care a mizat firma de altfel şi până acum. faţă de 6% în 2005.C. alături de creşterea cererii interne în rândul economiilor emergente în dezvoltare. au făcut să crească volumul exporturilor Dinamica (%) +6% +11% 71 . Tabel 1. îşi restrânge valabilitatea în cazul unei pieţe segmentate şi puternic concurenţiale. 3. Dinamica comerţului cu mărfuri 2006-2007 Anul 2006 2007 SUA: Un consum şi o cerere de investiţii mai reduse. SENORG ROMÂNIA S.7Comerţul internaţional în anul 2006 şi aprecieri pentru 2007-2008 Anul 2006 a reprezentat confirmarea tendinţei ascendente înregistrate în economia mondială în ultimii ani. creşteri ce au avut loc cu precădere în primul trimestru al anului. Japonia şi SUA. iar opţiunile sunt multiple. profitând de oportunităţile de pe piaţă şi de avantajele concureţial. combinate cu scăderea efectelor deprecierilor trecute. Activitatea industrială mai puternică în 2006 s-a reflectat în indicatorii comerţului internaţional. Perspectiva strategică a acestui actor din sectorul românesc specific este bună. va avea capacitatea şi resursele interne de a pune în aplicare o politică adecvată de dezvoltare. în care aşteptările consumatorilor se diferenţiază.L.R. în SUA.

Pe ansamblu.2% în 2006. respectiv 30%. înregistrându-se o rată anuală de creştere de 1. Ulterior.6%. deşi nu s-a mai ridicat la nivelul începutului de an.2%. PIB anual s-a majorat cu 3. Ţări în dezvoltare: Pentru ţările în dezvoltare. fiind estimate valori pozitive. creşterea exporturilor ţărilor în dezvoltare atinge 12. Pe termen mediu creşterea volumului comerţului cu mărfuri era estimat să se ridice la 9%. în cel de-al treilea trimestru s-au înregistrat creşteri remarcabile. Deşi în al doilea trimestru fluxurile comerciale au înregistrat un nivel mai mic. Specialiştii apreciază că recenta creştere a volumului exportului SUA va fi una de durată.6% la începutul anului. superioare lui 9%. fenomene ce au avut ca rezultat încetinirea creşterii economice în cel de-al treilea trimestru.nivel superior creşterii PIB. investiţiile străine şi consumul fiind stabile. comparativ cu 7% cât se înregistrase în aceeaşi perioadă a anului 2005. iar rata inflaţiei şi a şomajului menţinându-se la un nivel scăzut. scăderea nivelului cererii pe piaţa SUA este parţial compensată de o creştere sporită pe piaţa importului UE. 72 . Sporirea producţiei industriale în SUA a condus la o creştere a PIB-ului naţional în 2006 cu 5. În consecinţă. Profiturile s-au ridicat totuşi la un nivel apreciabil. pe parcursul aniloe 2007 şi 2008. Evaluarea pe aceeaşi bază şi perioadă în Japonia şi China relevă creşterea volumului exporturilor cu 10%. în condiţiile în care efectele cumulate ale deprecierilor din trecut şi ale celor prognozate vor spori competitivitatea internaţională a produselor americane. ca răspuns la nivelul mărit al ratei dobânzilor pe termen scurt au scăzut cheltuielile rezidenţilor precum şi cererea internă. estimându-se un nivel de 10% în 2008.SUA cu o rată anuală de 13% în prima jumătate a anului. pe măsură ce cota lui de piaţă va continua să se rotunjească.

Alături de aceste efecte directe. cât şi deoarece reprezintă segmentul de piaţă cu cea mai rapidă dezvoltare. în termeni valorici. în particular Brazilia şi India. valoarea exporturilor Chinei o va depăşi pe cea a SUA. Pe termen lung. Măsura în care fiecare dintre acete state va reuşi să beneficieze de puternica creştere economică a Chinei şi Indiei depinde de capacitatea şi abilităţile proprii de a-şi spori exporturile. care a avut succes extraordinar sporind competitivitatea atât pentru economiile în dezvoltare cât şi pentru cele dezvoltate. în condiţiile menţinerii unui trend ascendent. În timp ce prin introducerea reformelor de piaţă în China. reducerea costurilor serviciilor produse şi îmbunătăţirea procedurilor 73 . 63% din importurile Chinei fiind de natura bunurilor intermediare. cota de piaţă a economiilor emergente în comerţul mondial este estimat că va atinge 45% în anul 2030.Comerţul ţărilor în dezvoltare a atins un punct hotărâtor în 2006. Pe ansamblu.(cu peste 477%. Acest lucru presupune eliminarea influenţelor anti-export în politica cadru a stimulentelor. din ce în ce mai mult destinaţii privilegiate de IED-atât ca ăplatformă de export pentru companiile multinaţionale. în decursul ultimei decade). în următorii 25 de ani de creştere solidă. De asemenea. au contribuit la creşterea ponderii acestora în comerţul mondial. China reprezintă o destinaţie în creştere pentru exporturile altor ţări în dezvoltare. Ca rezultat al creşterii ridicare a importurilor Chinei.3 puncte. 79% din importuri provenind din ţări în dezvoltare. dezvoltarea comerţului acestei grupe de state înseamnă că ele devin. a avut ca efect majorarea cotei de piaţă a Chinei la export. în paralel. 31% sub forma ansamblurilor. a crescut şi valoarea altor state emergente exportatoare (altele decât cele petroliere) cu 153%. şi importurile Chinei au crescut foarte rapid. China devenind astfel al doilea mare exportator al lumii. iar cota globală de piaţă a acestora s-a majorat cu 2. exporturile în creştere ale celorlalte ţări în dezvoltare. părţilor şi componentelor.

creşterea PIB-ului mondial s-a situatla un nivel de 3. pe care acestea o deţin în PIB-ul mondial. faţă de 3. pentru a-si spori gama de produse pe care le realizează şi oferă spre vânzare. această scădere a fost compensată de o creştere superioară în rândul ţărilor dezvoltate.3% în 2005. muncă şi pe pieţele financiare. aportul acestora la Pib-ul mondial va creşte până la cota de 31%. În ciuda creşterii preţului petrolului. per ansamblu. care a atins 75 $/baril în cursul anului 2006.4% pe care a înregistrat-o China. un rol semnificativ l-a jucat creşterea cu 10.5%. această creştere este datorată într-o măsură semnificativă creşterii foarte rapide înregistrate în rândul economiilor în dezvoltare. care au crescut cu 7% (de două ori mai rapid decât creşterea din rândul ţărilor cu venituri ridicate +3. ceea ce depăşeşte cu mult cota de 22%.1%). Şi în acest caz.vamale care subminează competitivitatea. 38% din majorarea producţiei mondiale îşi are originea în economiile emergente. Chiar şi fără aportul Chinei şi Indiei. Cel mai ridicat nivel de creştere al producţiei industriale mondiale s-a înregistrat în prima jumătate a anului +6. se estimează că în condiţiile unei rapide dezvoltări. deşi în trimestrele următoare ritmurile de creştere ale ţărilor în dezvoltare s-au diminuat sensibil. De asemenea sunt necesare investiţii în sistemele de transport (pentru reducerea duratei de tranzit) şi în celelalte forme ale infrastructurii (pentru mărirea capacităţii de transport).7% faţă de 4. ţară care a contribuit cu 0. Pe ansamblu.5% la mărirea globală a PIB. participarea ţărilor în dezvoltare la PIB-ul mondial a crescut în medie cu 5-5. Europa puternic industrializată: 74 .9%. în 2030.5% în 2005. astfel încât firmele să poată reacţiona cu agilitate la noile oportunităţi. Astfel. reducerea rigidităţii în producţie.

ceea ce înseamnă un nivel de creştere al PIB de 2. sporirea producţiei demarate în 2005 a continuat. cererea de consum ţi nivelul afacerilor derulate au rămas solide. Menţinerea unei politici macro-economice îngăduitoare şi a cererii de investiţii ridicare. Reducerea cererii interne ca duce la scăderea importului şi se va reflecta în declinul comercial şi al deficitului de cont curent. Creşterea de 7% înregistrată în 2006 de ţările în dezvoltare. nivelurile mai ridicate din Europa şi Japonia. atât Franţa cât şi în restul ţărilor Europei. Nivelul ridicat al preţului petrolului va continua să aibă o mare influenţă asupra ţărilor puternic industrializate. creşterea s-a accelerat pe parcursul anului 2006. pe fondul creşterii superioare a consumului şi investiţiilor faţă de exporturi. 25. atingând în august 11% în plus faţă de august 2005. care va înregistra o creştere ulterioară în PIB de 5.3% în prima jumătate a anului 2006. ritmul a scăzut la 2%. după mai mulţi ani de performanţe modeste. Nivelul exporturilor Japoniei a crescut mai puţin în prima jumătate a anului. va permite să se 75 .6% din totalul exporturilor având ca destinaţie China. În cel de-al treilea trimestru. care fisese estimat că va creşte cu 7% în 2006. ca surse principale de dezvoltare. PIB-ul Sua va creşte cu 2% în 2007 şi cu 3% în 2008. În Japonia. întrucât cheltuielile cu investiţiile au fost negative iar exporturile au scăzut.5% (2.4% în zona euro).În statele europene piternic dezvoltate. PIB-ul naţional fiind în creştere cu 2. Acesta este cel de-al patrulea an consecutiv în care se înregistrează rate de creştere mai mari de 5%. plus extindertea practicării unui nivel scăzut al ratelor dobânzii întăresc activitatea economiilor dezvoltate.9% în 2006. ca urmare a stagnării din economia Franţei. PIB-ul european a înregistrat o creştere de 3.5% în 2008. Încetinirea ritmului acestora împreună cu rate ale dobânzilor mai mari care să acţioneze asupra investiţiilor şi consumului intern (iniţiate deja în 2005 în SUA) vor continua să fie practicate ţi în 2007. Cu toate acestea. Per total. după mai mulţi ani de performanţe modeste.

1% (1. ponderea în PIB pe care o deţin acumulările suplimentare în contul curent se va reduce cu 3% în 2008. pentru aceeaşi perioadă luată în calcul de specialişti. permiţând ratei dobânzilor la termen scurt să urce gradual până la 2%. creşterea ratelor dobânzilor şi consolidarea mediului de afaceri constituie factori ce vor conduce la o creştere moderată în 2007 şi 2008. Niveluri mai mari ale ratei dobânzii reale şi anumite constrângeri fiscale viitoare vor încetini expansiunea în India la 7. PIB-ul european este previzionat să scadă până la 2. Pe ansamblu. cererea va rămâne. având efect în cascadă asupra întregului continent.menţină constant ritmul de creştere în majoritatea ţărilor europene. +8. creşterea viguroasă a ţărilor în dezvoltare din Asia de Est a reînoit încrederea în rândul consumatorilor şi mediului de afaceri şi a diminuat tensiunile. 76 . constituind factori pozitivi pentru menţinerea creşterii la un nivel de 2. Performanţele grupului statelor cu venituri mici şi mijlocii ar trebui să depăşească grupul ţărilor cu venituri ridicate. fără exacerbarea unor tensiuni intense. Restricţiile administrative în domeniul investiţiilor şi o rată a exportului mai scăzută vor diminua rata de creştere a Chinei la un nivel mult mai suportabil pentru capacitatea deţinută. în mare parte. după cum apreciază specialiştii Băncii Mondiale şi cei ai OMV.5% în 2007 – 2008. Pentru majoritatea economiilor emergente. În acelaşi timp. iar această tendinţă va continua să constituie driver-ul principal al creşterii economiei mondiale. la sfârşitul anului 2008.9% în zona Euro) în 2007 şi 2008. preţurile ridicate ale combustibililor. O mărire de 3% a TVA în Germania va micşora cererea pe piaţa locală. Pentru Jponia.2%.7% în 2008. disipând astfel tensiunile inflaţioniste care au început să se manifeste în aceastăţară. recenta răsturnare a situaţiei inflaţiei se va menţine.

Europa şi Asia Centrală Specialiştii apreciază că activitatea economică în zona Europei şi a Asiei Centrale a crescut cu 6. Pentru exportatorii de combustibili. în timp ce nivelul în creştere al salariilor şi scăderea şomajului în Polonia au sporit ritmul de dezvoltare de la 3.0% în acest an la +4. sunt supraîncălzite şi au intrat intr-o fază de politici restrictive. în mod particular cele din estul şi centrul Europei. Din categoria marilor economii.0% în 2005. 77 . Ca urmare.6% în 2005) susţinută de preţurile ridicate ale combustibililor.9% în 2008.8% în 2007 – 2008. Îmbunătăţirea sectorului minier şi venituri superioare au ridicat dinamica Ucrainei la 6% în 2006. reyultând o creştere mai rapidă atât în sectoarele responsabile cu importul de mărfuri cât şi în cele de servicii din aceste state. beneficiind în continuare de un climat extern favorabil. se preconizează că-şi vor accelera ritmul de creştere sau îl vor menţine pe cel actual (mare. ţările importatoare în dezvoltare. dar stabil).4% în 2005 la 5.4% în 2006. Aceste state vor decelera. excluzănd China şi India. Celelalte ţări.45% în 2006. specialiştii apreciază că dinamica va scade de la +6. Creşterea mai rapidă din Europa şi un nivel scăzut al ratelor dobânzii au sprijinit menţinerea majorării la niveluri ridicate pretutindeni în regiune. se remarcă dinamica Comunităţii Statelor Independente care a crescut cu 6. Multe dintre economiile acestor state.6% în anul precedent.8% în 2006 (6. faţă de 2. inclusiv Brazilia şi Mexic. Pe ansamblu. importantele fluxuri de venituri suplimentare ar trebui să întărească cererea de consum privat în ciuda unor preţuri mai mici şi a unei evoluţii mai lente în cererea de mărfuri.Previziunile privind ceilalţi importatori de combustibili sunt variate. faţă de 6. vor atinge o creştere mai mare cu 4.

totuşi. Importante afluxuri de capital. în special Rusia. România. Bulgaria. Această tendinţă de coborâre în Europa puternic 78 . Bulgaria. Ungaria. Slovacia. având ca rezultat deficite de cont curent mai mari de 5% din valoarea PIB în 13 ţări. În Macedonia se înregistrează performanţe modeste. este probabil să asistăm la o scimbare de atitudine în rândul investitorilor. au susţinut exporturile în rândul importatorilor de mai mică anvergură. Specialiştii sunt de părere că în următorii doi ani rata de creştere în regiune va scădea până la 5.+4% în 2006. predominant sub forma IED precum şi extrem de rapida expansiune a creditelor de consum domestic se află la baza cererii exagerate în numeroase state: ţările Baltice. iar în 12 state se înregistrează rate ale inflaţiei mari.5% în 2008. Supraîncălzirea economiei cinstituie un risc atât în aceste state cât şi în Azerbajan. Kazahstan. Turcia şi Ucraina. Serbia şi Turcia. cererea internă fiind în uşoară creştere după o perioadă de consolidare fiscală ce a urmat conflictului din 2001. vulnerabile fiind în primul rând acele state cu mari deficite cronice de cont curent: Ungaria şi Letonia. Întrucât aceste fluxuri este foarte probabil să rămână la un nivel ridicat în continuare. Bulgaria.1%.3%. fapt ce ar afecta numeroase state. nivelul dinamicii cererii în multe ţări din regiune depăşeşte oferta. motivate de oprtunităţile de investiţii pe care le crează integrarea europeană. Cehia. Preţutile înalte şi tendinşele favorabile din domeniul proiectelor în acest domeniu au ridicat nivelul dinamicii exporturilor regionali la 7. Rusia. statele Baltice.În general. Belarus. ale căror economii au înregistrat creşteri de 6. România. Amplificarea cererii a contribuit de asemenea la creşterea presiunii inflaţioniste şi la o înăsprire a politicii monetare. faţă de 5. Lituania. Ca o trăsătură comună.8% în 2005. refacerea cererii în Europa industrializată alături de amplificarea rapidă a cererii către exportatorii de combustibili regionali. Estonia.

2% în 2008. Cheltuielile cu investiţii au fost impulsionate de expansiunea creditării. Deşi s-a realizat o producţie mare provenind din importuri. decidenţii politici de la nivel regional se află în faţa unor mari provocări pentru soluţionarea acestor probleme.3% în 2006 la 6. În China. dacî se ia în calcul şi o reducere a cererii de export din partea Germaniei şi a SUA în 2007.industrializată va atrage după sine diminuarea nivelului de export regional. Asia de Est şi regiunea Pacificului Economiile din zona Pacificului şi Asiei de est continuă să se dezvolte cu rate de creştere considerabile pe parcursul anului 2006. menţinerea unui ritm rapid în investiţii. În Vietnam se înregistrează un nivel al PIB în creştere cu 8%. atât pentru importatorii de combustibili cât şi pentru exportatori. Practicarea unor preţuri mai mici va contribui la o scădere a dinamicii PIB a Exportatorilor de la 7. Cntribuţia globală a sectorului exterior în creşterea PIB a fost apreciabilă. chiar şi în condiţiile unei rate de creştere a importurilor sporită.a consumului intern şi a investiţiilor. în condiţiile actuale de inflaţie ridicată şi ale unor deficite de cont curent considerabile.7% în primele trei trimestre. susţinut de o consolidare a exportului. Ca o concluzie. au condus la o creştere anuală de 10. putem aprecia că.6% în 2006. sporirii rezervelor monetare şi a profiturilor. 79 . atunci se apreciază că PIB-ul expirtatorilor de combustibili va ajunge la un nivel de +5. împreună cu un neaşteptat val de sporire a exporturilor. faţă de 9% în 2005. pe măsură ce noile capacităţi sunt puse în funcţiune. sectoarele competitive au împiedicat o creştere a volumului de mărfuri importante care să depăşească exporturile.2% în 2008. înregistrând creşteri regionale ale pib estimate la 9. Îngrijorările în ceea ce priveşte posibilitatea supra-încălzirii sectoarelor specifice din cauza nivelului mare al investiţiilor au determinat autorităţile să întărească măsurile administrative care să limiteze creşterea excesivă a acestora.

nivelul PIB a crescut cu 8. în 2008.5%. Pe ansamblu. În India PIB s-a majorat cu 9. Subvenţionarea preţurilor consumatorilor pentru energie a diminuat presiunile inflaţiei dar a menţinut deficitele guvernamentale la nivele elevate. se reflectă îmbunătăţirea vânzărilor de textile şi confecţii după reintroducerea restricţiilor la export pentru China. 5. iar eforturile de reconstrucţie post-tsunami încep să se materializeze. Parţial. contribuind la o majorare de 19% a PIBului naţional. Maldivele înregistrează o revigorare în turism. ce a determinat o majorare cu peste 30% a exporturilor în prima jumătate a anului 2006. tendinţă care va continua pe parcursul următorilor ani. dinamica PIB în regiune a fost ridicată în prima jumătate a anului. PIB-ul regional era estimat de specialişti să se ridice cu 8. făcea să se întrevadă o promiţătoare producţie agricolă. în condiţiile unui consum intern şi unor investiţii modeste datorate preţului petrolului ridicat şi unui climat politic incert.5%. 80 . cu venituri pe măsură.5%. per total. ceea ce va conduce la o majorare a PIB.4% dacă nu se luau în calcul India şi Pakistan. Malaezia şi Filipine au înregistrat acelaşi nivel.2% în 2006. Asia de Sud În pofida înăspririi politicilor fiscale şi monetare în regiune.3% în primul trimestru.5%. 4. contribuind în acelaşi timp la majorarea cererii interne. în timp ce în Tailanda nivelul a fost mai scăzut. PIB-ul regional s-a majorat cu 5. ca urmare a reducerii substanţiale a subvenţiilor combustibililor şi restricţiilor monetare din ultima jumătate a anului 2005. analiza indicatorilor celei de-a doua jumătăţi a anului arată relansarea activităţii.Indonezia şi-a redus ritmul de dezvoltare în primele şase luni. iar în Pakistan volumul producţiei industriale a fost mai mare cu 12%. cu 6.2% anual. Un început de sezon musonic favorabil. în timp ce în Bhutan producţia este în creştere cu 10%. Exceptând Nepalul. sau cu 6.

7% pe fondul unei cereri interne sporite şi a amlificării activităţii în domeniul construcţiilor. va încetinii ritmul de creştere al PIB. America Latină şi regiunea Caraibelor: Activitatea economică în această zonă s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2006. În contrast. un fals boom al investiţiilor şi creşterea importurilor au provocat încetinirea 81 .Tendinţele din regiune arată că se vor menţine presiunile inflaţioniste. Şi Brazilia a beneficiat de pe urma relaxării politicii monetare. Acest lucru a fost posibil datorită unor condiţii financiare internaţionale favoravile. Pe termen lung. respectiv 8.2% a PIB. În Chile. deşi rata dobânzii reale a râmas la un nivel ridicat de 11%. Celelalte ţări din regiune evoluează cu relativă rapiditate. care va coborî la 4. precum şi unei relaxări în politica monetară a Braziliei şi mexicului.5% în Venezuela. pentru a se diminua ulterior. după ce anterior cererea în Argentina şi Venezuela atinsese un nivel imposibil de susţinut. care s-au dezvoltat în 2006 cu 7.5% mai mult. stabilindu-se la un nivel anual de creştere de 3. în 2006 aceasta a încetinit. unor preţuri ferme pentru produsele de bază ţi materii prime.0% în Aregentina ţi 5. dinamica PIB fiind în scădere moderată până la 7% în 2008. menţinându-se totuşi foarte puternică în fiecare dintre aceste ţări. dinamica PIB evidenţiând o cerştere de 5. atingând o rată anuală de 4. incapacitatea ofertei interne de a ţine pasul cu cererea. două dintre cele mai mari economii din zonă. de asemeni.0%.5%. în termeni PIB. importurile vor continua să crească.5%. Mexicul a cunoscut o accelerare a PIB în prima jumătate a anului de 5.7%. în 2008. având ca rezultat o posibilă contribuţie negativă a sectorului extern asupra evoluţiei economice. cât şi a creşterii vânzărilor de maşini şi petrol către SUA. Prima jumătate a anului a înregistrat creşteri de 5.

aşadar şi producţia a coborât cu 25% în primele cinci luni ale anului. cererea particulară şi producţia ridicată în domeniile manufacturier şi al serviciilor a înregistrat niveluri deosebit de mari. în America Centrală.creşterii în 2006. specialiştii aşteptau o accelerare a dinamicii comerţului în majoritatea ţărilor. El Salvador. cât şi pentru importatori: 3. Consumul privat a fost extrem de ridicat.8%. respectiv 4. cea de-a doua mare economie a zonei.9%. iar în rândul ţărilor importatoare de petrol (fără Africa de Sud) creşterea a fost de 4. În Nigeria. beneficiind de rate ale dobânzii nominale scăzute. Guatemala. 82 . în al treilea an consecutiv. impulsionate de exporturi şi investiţii. cu creşteri de 6. Ca rezultat. alături de acordurile libere de comerţ.7%. atacurile asupra infrastructurii petroliere au încetinit ritmul creşterii economice.0%. în care se reflectă investiţiile externe în turism şi sectorul minier (Jamaica) şi revigorarea creşterii după criza valutară din 2003 (Republica Domonicană). Cea mai mare economie a zonei. pentru ca în perioada următoare să recupereze din handicap. înregistrând o rămânere în urmă la sfârşitul anului de 6. în care PIB s-a majorat cu 5. Republica Domincană. Africa de Sud. În general. În zona caraibiană sunt de remarcat Jamaica şi Republica Dominicană. Se remarcă grupul exportatorilor de petrol.3% faţă de anul precedent. Regiunea Africii sub-sahariene: Această zonă a cunoscut încă un an bun.5%. previziunile pentru următorii doi ani se referă la o descreştere a PIB-ului atât pentru exportatorii de materii prime din regiune. Honduras. Nicaragua). ceea ce a sporit veniturile în termeni reali şi prosperitatea. (Costa Rica. s-a extins cu o rată de creştere peste nivelul aşteptărilor.

Somalia şi Zimbabwe. o treime din state extinzându-şi economiile cu peste 5%. 83 . riscurile asociate turbulenţelor politice rămân ridicate şi ameninţă evoluţia în Ciad. creşteri importante s-au înregistrat în Angola (16. Eritrea. Dintre exportatorii de petrol. R.D. R. Lesotho. preţuri ferme ale metalelor şi minereurilor generează venituri şi atrag investiţii suplimentare care contribuie la dezvoltarea economică. Coasta de Fildeş. Pretutindeni în zonă.9%).8%) şi Mauritania (17. Deşi atât numărul cât şi intensitatea conflictelor din zonă a scăzut. Congo. Congo.Dezvoltarea regională are o bază foarte largă. Liberia şi Siera Leone.9%) care şi-a început producţia în februarie 2006. Sudan (11. Una anumit număr de state de abia ieşite dintr-un conflict experimentează rate de creştere foarte solide: Burundi. Stabilitatea globală şi forţa dezvoltării în rândul ţărilor din zonă reflectă modele diferite.D.

Decizia reprezintă un proces dinamic de interacţiune a tuturor participanţilor confruntaţi cu o politică de alegere.Concluzii În orice societate. economiile şi investiţiile au jucat un rol deosebit de important. ci şi să ducă un câştig real. vând în vedere o serie de factori precum multitudinea instrumentelor disponibile. Aceste procese de economisire au însă un rol important şi la nivelul întregii economii naţionale. Desigur. instalarea pe care o trversează anumite pieţe. în condiţiile unui risc acceptabil. există un ansamblu de factori care influenţează deciziile fiecărei persoane sau agent economic de a renunţa la un câştig sau avntaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile în prezent) în favoarea unui avantaj viitor (determinarea de economisirea sau investirea acestor fonduri. În aceste condiţii se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat. însă procesele de economisire sunt prezente într-o măsură mai mare sau mai mică. Desigur. un proces de selecţie a unui răspuns dintr-un ansamblu de răspunderi potenţiale. dar şi multiplicarea unul de investire. pe termene mai lungi sau mai scurte şi moduri foarte variate la nivelul fiecărei persoane. recesiunea economică etc. atât la nivel macroeconomic cât şi la nivelul fiecărei persoane sau agent economic. alegerea căilor celor mai potrivite de economisire şi investiţie se poate dovedi a fi un proces dificil. Multimplicarea economiilor trebuie nu numai să asigure acestora o producţie la inflaţie. 84 . fizice sau juridice. care oferă o păstrare în siguranţa cea mai deplină a acestor economii. pentru a fi utilizate în viitor).

prin crearea de noi structuri mi performante. ca şi eforturi materiale. Una din problemele cele mai importante o reprezintă luarea deciziilor care să asigure un rezultt cât mai bun. Tipul de piaţă care caracterizează realitatea economică este însă piţa cu concurenţă imperfectă.Specificitatea deciziei constă în procesul din care ea rezultă şi care este reprezentat de înfruntarea dintre dimensiunile prezente şi viitoare. care are menirea să orienteze gândirea. în concordanţă cu scopul urmărit de agentul economic. investiţiile constituite instrumental principal de realizare a modernizării economice. dominantă de risc şi incertitudine şi care impune agenţiloe economici să-şi urmărească şi să realizeze obiectivele propuse prin luarea celei mai bune decizii. Investiţiile pentru dezvoltare. Piaţa este caracterizată deci de transparenţ perfectă. astfel încât pot obţine cel mai bun preţ. de perspectivă ale societăţii. în acord cu opţiunile strategice. considerate ca totalittea cheltuielilor făcute pentru costruirea de noi obiective. ceea ce însemnă că deciziile se iau în condiţiile de deplină certitudine şi fără risc. Se consideră că. ţinând cont de lipsa unor informaţii complete şi sigure. corectă. reprezentând o încercare de a investi cu atributul realităţii obiecte porefigurte susceptibile de a satisface trebuinţele. dezvoltarea sau modernizarea celor existente. financiare şi umane ale întreprinzătorului. Desfăşurarea activităţii oricărui agent economic în scopul obţinerii unui profit cât mai mare trebuie să se bazeze pe o teorie economică solidă. în condiţiile unei pieţe cu concordanţă perfectă. toţi producătorii şi toţi consumatorii dispun de o cunoaştere perfectă a cererii şi a ofertei. proces care simplifică evaluarea câştigurilor/pierderior posibile. creşterea costurilor pentru materia 85 . reprezintă o cheltuială certă un viitor cre conţine elemente de incertitudine (diminuarea cererii pentru produsele finite. Aşadar.

Există o legătură direct proporţională între riscul şi rentabilitatea unei investiţii. Problema este că de obicei. Concluzia care se desprinde este că trebuie acel tip de investiţie care asigură un raport optim între rentabilitate şi risc. care să corepundă cel mai bine scopurilor şi aşteptărilor celui ce investeşte. întrcât aceasta ne oferă o imagine comparabilă a rentabilităţi diferitelor instrumente de investiţie. Aceast înseamnă plasarea sumelor disponibile în mai 86 . Pentru acestea. Orice investitor consideră că veniturile mari sun un lucru pozitiv şi riscul este un lucru rău. Riscul reprezintă probabilitatea de obţinere a unei anumite nenumeraţi factori ce pot afecta performanţele unei anumite investiţii. putem spune că sunt chiar direct proporţionale (cu cât riscul este mai mare. riscul şi veniturile merg în tandem. cu atât creşte şi rentabilitatea ce poate fi asigurată de o investiţie. Astfel. Spre exemplu. posibilităţile şi nu în ultimul rând aversiunea faţă de risc a fiecărui investitor. De acea strtegiile investiţionale au un rol deosebit de important. apariţia unor produse mai performante etc).primă. asociem fircărui tip de investiţie (sau plasament) souă noţiuni: rentabilitatea şi risc. cu atât rentabilitatea investiţiei este mai redusă. Prin rentabilitatea înţelegem nivelul câştigului asigurat de către o investiţie. pentru că toate celelalte activităţi depind de investiţii şi în primul rând de politica de decizie asupra investiţiilor adoptate. cu cât riscul este mai mic. Cel mai răspândit mod de exprimare a rentabilităţii este exprimarea procentuală. Se pune problema alegerii modalităţii optime de investire. Un concept ce trebuie anlizat în elaborarea unei strategii de investiţii este divesrificarea investiţiilor. cu cât riscurile sunt mai mari. rentabilitatea unui depozit bancar va fi determinat de nivelul dobânzii acordate de banc deponentului. raport ajustat în funcţie de aşteptările. cu atât posibilitatea de a câştiga este mai mare). Riscul este un indicator foarte important d eluat în considerare la momentul luării deciziei pe piaţa de capital.

Este stiut că investiţiile pe piaţa de capital sunt investiţii riscante. Pe lângă factorii interni trebuie luaţi în considerare şi cei externi. de impulsul economic intern. ele reprezintă o imensă resursă economică cre se impune a fi valorificată simultan cu potenţialul de forţă de muncă ridicat existent în toate domeniile de activitate.multe instrumente diferite de economisire şi investire. cât şi politic. de la diferite cooperări privind cercetări. de stabilitatea socio-poilitică internă a ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată. Perspectiva tranzaţiei o reprezintă edificarea unei economii moderne de piaţă. Se pune problema utilizării eficiente a cpacităţii de producţie din toate sectoarele de activitate. Se impune identificarea resurselor necesare pentru procurarea bunurilor de care este nevoie pentru creşterea potenţialului firmei. Principala cale de a diminua riscul este divizarea investiţiilor. Tranziţia la economia de piaţă reprezintă un lung proces de transformare fundamentală pe baza principiilor economici de piaţă. şi/sau în diferite variante ale aceluiaşi tip de instrument (în mai multe acţiuni diferite cotate la bursă sau în titluri la mai multe fonduri mutuale). Procesul de restructurare rapidă a economiei actuale necesită elaborarea unor programe de dezvoltare la toate nivelurile organizatorice şi alegerere lor pe baza unei analize atente secondate de sisteme de asistare a deciziei. Factorii de ordin economic se referă. atât de ordin economic. 87 . O bună valorificare a resurselor interne de capitl (aflat în diferite forme de proprietate) şi de muncă nu este greu de realizat datorită înaltului grd de adaptabilitate a poporului român. proiecte mixte şi terminând cu cumpărări de acţiuni al firmelr româneşti. la afluxul de investiţii în întreprinderi de tot felul. decizia de investiţie nu poate fi privită separat de cea de finanţare. În absenţa unei pieţe financiare perfecte. dar alcătuind un portofoliu echilibrat se poate limita riscul. Acest lucru depinde. într-un termen sintetic. în mare măsură.

88 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful