Umorul in opera lui Creanga

Comicul are un rol important în viata sociala, pentru ca prin rîs se sanctioneaza atît inovatiile anormale si aberante, cît si atitudinile exagerat retrograde; el este si o categorie estetica, realizata cu mijloace specifice, în forme de o varietate extraordinara. În fond, satira, ironia, sarcasmul, zeflemeaua, grotescul, umoristicul, burlescul si altele sînt astfel de ipostaze ale comicului, exprimînd fiecare atitudini diferite si realizîndu-se cu mijloace specifice. În general, comicul presupune o atitudine critica fata de un obiect si, implicit, superioritatea celui care, constatînd defectele altuia, sanctioneaza. Izvoarele cele mai frecvente ale comicului sînt contrastele surprinzatoare si surpriza adica tot ceea ce exista prin disproportii. Astfel, contrastul dintre esenta si aparenta, dintre fond si forma, dintre realitate si pretentii, dintre efort si consecinte ori dintre intentii si rezultate, toate acestea sfîrsesc prin a provoca rîsul. Pe fondul acesta, identitatea personajului comic se realizeaza printr-un proces de simplificare, care cultiva exagerarea hilara, diformitatile fizice, disproportiile, anormalul grotesc sau îngrosarea caricaturala. Opozitia dintre ceea ce este mecanic, stereotip si ceea ce este viu se poate baza tocmai pe existenta unor personaje reduse la o esenta comica, lipsite de complexitate, mai mult sau mai putin artificiale. I.L.Caragiale spunea ca personajele nu trebuie prezentate cu detalii multe. Asta omoara imaginea vie. Chipul zugravit trebuie sa surprinda printr-o singura trasatura caracteristica. Un tip, un nume potrivit sau un un gest valoreaza mai mult decît o pagina întreaga de descriere . Iar un teoretician al comicului, precum Henri Bergson, sustine ca la baza comicului sta automatismul în contrast cu activitatea libera, faptul acesta atragînd dupa sine substituirea actiunii de catre observatia minutioasa tratata autonom, ca obiect în sine, suficient siesi: în loc de a ne concentra atentia asupra actelor, ea o dirijeaza mai curînd asupra gesturilor. Înteleg aci prin gesturi, atitudinile, miscarile si chiar discursurile prin care o stare sufleteasca se manifesta fara scop, fara profit, doar prin efectul unei mîncarimi interioare . Nu întîmplator, în asemenea conditii, s-a vorbit despre un deficit de descriptibilitate la Creanga, ca si la celalalt mare autor comic al secolului, Caragiale. Comicul se poate prezenta sub multiple forme, în functie de realitatea la care se refera si chiar de atitudinea pe care doreste sa o proiecteze. În felul acesta, se poate vorbi de un comic de situatie, de unul de limbaj aici putîndu-se include si numele personajelor, dar si al locurilor sau al altor lucruri (la Caragiale, de exemplu, titlurile ziarelor pe care le citesc personajele, precum Racnetul Carpatilor ) , dar exista si un comic de moravuri sau de caracter. Situatiile comice sînt provocate de aparitia unor confuzii, încurcaturi, rasturnari de situatii, întîmplari surprinzatoare. Comicul de limbaj se realizeaza tot prin existenta unor situatii anormale, manifestate însa la nivelul foneticii, al lexicului, al sintaxei, deformarea pronuntiei corecte îmbinîndu-se cu folosirea gresita a unor termeni, cu automatismele, cu folosirea abuziva a unor cuvinte, neologisme sau arhaisme, în contrast fie cu restul lexicului, fie cu identitatea personajului. Moravurile unui anume moment istoric sau ale unei clase sociale au fost dintotdeauna surse ale comicului, mai ales ale satirei. Chiar la Creanga, desi el foloseste în general umoristicul, exista un astfel de comic de moravuri si o usoara tendinta satirica. Abuzurile clerului sau metodele de învatamînt sînt deseori sanctionate cu o superioritate morala nemascata, desi la Creanga, chiar în astfel de situatii, jovialitatea deturneaza satira de la sensurile ei dure, de pedepsire. Asupra acestui fapt vom reveni, însa. În fine, comicul de caracter sanctioneaza, tot prin caricaturizare si exagerare, anumite trasaturi generalumane, precum zgîrcenia, ipocrizia, parvenitismul, îngîmfarea, semidoctismul etc., dar la Creanga, chiar atunci cînd un personaj precum matusa Mariuca din secventa numita conventional La cirese poate fi considerat tipul zgîrcitului, atmosfera este de bonomie, lucru datorat stilului sau, viziunii umoristice si, nu în ultimul rînd, perspectivei narative.

Basmul cult se defineste prin prelucrarea structurilor populare ale speciei n cadrul unor opere originale. si de aceea nu se putea calatori asa de usor si fara primejdii ca in ziua de astazi". La Creanga. asemenea lui mos Ion Roata în secventa explicarii de catre boieri a semnificatiei unirii. ca si contextul în care se fac interventiile celui ironic. Pentru recunoasterea ironiei. Intrarea si iesirea din spatiul fabulos se face prin formula initiala si prin cea finala prezente si n basmul popular. nsa si pe acestea le particularizeaza prin elemente de originalitate si stil. Dupa ce i-a dat acestuia impresia inferioritatii. dar si caracteristici particulare care sunt specifice fiecarui autor. Tot n incipit naratorul intervine direct. ironia consta în a spune printr-o persiflare. n formula incipienta se ofera si o explicatie a faptelor ulterioare si se prefigureaza obstacolele pe care le va trece mezinul. de obicei n proza. contrariul a ceea ce gîndesti sau ai vrea sa se gîndeasca . care reprezinta simbolurile prin care a fost . n care elementele folclorice caracteristice speciei se asociaza celor proprii operei unui scriitor. Autorul basmului cult "Povestea lui Harap ± Alb " este Ion Creanga. acesta fiind rolul eroului. Asadar prima deosebire este ca basmul cult are un autor cunoscut. totul îngrosîndu-se în exces. desi se bazeaza tot pe exagerarea monstruoasa a unor trasaturi. eroii simuleaza prostia. naivitatea cu scopul de a-l pune în inferioritate pe interlocutor. placerii rîsului si vocatiei spectaculosului. ignoranta. prin deriziune. Grotescul. ci. si am vazut lucrul acesta chiar în cazul lui Pîcala. n care personajele nzestrate cu puteri supranaturale. ca la Creanga. Aici se ofera imaginea unei lumi primitive care asteapta un erou care sa o coordoneze. Acelasi lucru îl realizeaza si zeflemeaua. aceea de a se accepta orice fara a cere explicatii : " Amu cica era odata ". drumurile pe apa si pe uscat erau putin cunoscute si foarte ncurcate. De asemenea si formula finala este mai ampla dec t n basmele populare si subliniaza mai multe aspecte. De la basmul popular la cel cult Basmul desemneaza o specie fundamentala a epicii populare si culte. Cel care satirizeaza este convins de superioritatea sa si este. a unor trasaturi negative si a unor moravuri. convins ca lucrurile pot fi îndreptate. ofera mai multe informatii si de asemenea avertizeaza conventia dintre narator si cititor. în schimb. autodefinindu-se si schit ndu-si statutul de autor al operei : " Dar ia sa nu ne depanam cu vorba si sa ncep a depana firul povestirii". n plus. n basmul cult se pune mai mult accentul pe atmosfera sau pe dimensiunea interioara a personajelor. mai toate tarile erau b ntuite de razboaie grozave. La Creanga deseori. fie în gluma. Ironia se bazeaza pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere. Acesta respecta anumite trasaturi ale basmului popular. autoironia apare frecvent. respinse în numele unor valori superioare. poate sa se datoreze nu vreunei intentii corective. prin luare în rîs. fortele binelui nving ndu-le pe cele ale raului pentru afirmarea adevarului si a dreptatii. Formula initiala la Creanga este mult mai ampla dec t n basmele populare. care discrediteaza un personaj sau o anumita realitate prin persiflare. eroul îsi dezvaluie desteptaciunea. traseaza nt mplari fantastice. fie în serios. dar si în cazul autorului însusi în relatie cu contemporanii. Sarcasmul este una din formele cele mai severe ale comicului.Satiricul este una din formele cele mai vechi ale comicului de factura clasica si apare ca ridiculizare neiertatoare a unor aspecte din viata sociala. acestea prezinta puncte comune. Deoarece la baza basmului cult sta basmul popular. de asemenea. dar si rolul acestuia : " si apoi pe vremile acele. urmarindu-se condamnarea totala a aspectelor vizate. dar si acest lucru va constitui obiectul unei discutii ulterioare mai ample. în asa fel încît sensul comunicat se opune celui transmis direct. tonul exprimarii are o importanta capitala. Sunt prezentate personajele care participa la nunta: Soarele si luna . Cum spunea Pierre Fontanier.

El porneste de la modelul popular si reactualizeaza teme de circulatie universala. ostrov. Sf nta Duminica care se transforma n aburi. Localizarea se face si prin monstre de filozofie taraneasca : "ai sa scapi de toate cu capul teafar ca norocul te ajuta". obiecte miraculoase( aripile craieselor. opera lui Creanga este un hohot de r s(. Comicul este prezent sub mai multe forme: comicul de nume( numele celor cinci monstrii sunt realizate prin adaugarea sufixului augmentativ "-ila") ."(Zoe Dumitescu Busulenga). Limbajul folosit plaseaza actiunea ntr-un spatiu geografic. " Fiintele din basm sunt simple masti pentru felurite tipuri de indivizi " (G." De la un capat la altul. Expozitiunea sau situatia initiala este reprezentata de formula initiala. prezent n majoritatea operelor lui Creanga prin regionalisme si expresii specifice.)este r sul tonic al taranului cu conceptie optimista de viata. reface evenimentele din convorbiri sau introduce n povestirea faptelor dialogul personajelor" (Tudor Vianu). Astfel basmul devine mai complex. fiind prezente majoritatea functiilor. credinta n destin(noroc) si n Dumnezeu: "nu e dupa cum g ndeste omul. fara bani n buzunariu". mpreuna cu tot restul universului. bea si man nca. el este cel mai mic dintre frati. si anume teritoriul Moldovei. Fantasticul este prezent si n basmul lui Creanga. Astfel si personajele acestui basm reprezinta tipologii umane : Sp nul este tipul impostorului. dar spre deosebire de acestea se contureaza bogatia de natura morala a acestui basm printr-o reflectie asupra realitatii sociale: " Iar pe la noi. Dialogul are o dubla functie. Ca n orice basm. Eroul respecta un aspect al basmelor populare. smicelele de mar). eroul parcurg nd un drum initiatic si trec nd mai multe obstacole dec t eroii din basmele populare. nt lnirea cu raufacatorului si probele curajului . intriga corespunde dezechilibrarii situatiei care n basm este constituita de sosirea scrisorii. padure. dar si " un pacat de povestariu. acesta respecta structura. locuri care apartin spatiului real (tara. cine are bani. Acesta se concretizeaza la nivelul personajelor : Sp nul care are capacitatea de a-si schimba nfatisarea. ci topeste povestirea prin dialog. basmul cult presupune mbinarea naratiunii cu dialogul : "Creanga nu da naratiunii sale simpla forma a expunerii epice. comicul de . acesta fiind diferit de celelalte titluri de basme . Creanga particularizeaza basmul prin umanizare si localizare. la fel ca n basmele populare. dar imprima si o doza de generalitate prin repere spatio-temporale nedeterminate : " Era odata ". Naratiunea este dramatizata prin dialog care i da un ritm alert. si n acest basm eroul are ajutoare. Introducerea realismului n acest basm se face prin prezentarea istoriei lui Harap ± Alb. Punctul culminant este corespunzator pedepsirii raufacatorului iar deznodam ntul rasplatirii eroului si nuntii. Sf nta Duminica reprezinta ntelepciunea sateasca data de v rsta. care este un personaj al spatiului real. de a aduce actiunile n fata cititorului (ca n teatru) si de a caracteriza personajele indirect. Spre deosebire de basmul popular. fac nd legatura cu povestirea. dar spre deosebire de eroii acestora el nu are nici o putere supranaturala si nici o calitate specifica unui erou de basm. se uita si rabda. Calinescu). " ntr-o tara ". el neput nd trece nici o proba fara ajutorul lor: fiinte cu puteri supranaturale( Sf nta Duminica. iar cine nu. Nepotrivirea de mentalitate dintre parinti si copii este reprezentat de conflictul dintre crai si fiii sai. la nceput el av nd un statut de antierou. Desfasurarea actiunii fiind mai ampla corespunde mai multor functii precum : plecarea eroului. cei cinci monstrii). O alta particularitate si un element de originalitate al lui Creanga este introducerea comicului n basm..binecuv ntat Harap ± Alb. fiica mparatului Ros care se preface n pasare. iar tensiunea si invidia tacita dintre frati de relatiile dintre fiii craiului. istorisirea si avans nd nota puternic realista. Basmul cult este mult mai complex dec t cel popular datorita faptului ca autorul intervine asupra structurii basmului cu o proiectie personala. ci dupa cum vrea Domnul". Acesta intervine la nivelul spatiului cu toposuri. Acest aspect este prefigurat nca din titlu. n acest final se eternizeaza momentul : " si-a tinut veselia ani ntregi. pod) d nd un aer realist basmului. dar si al faptelor : Calul care zboara si vorbeste. este structurata pe mai multe episoade.care subliniaza caracterul fantastic. si acum mai tine nca".. formularea unei interdictii. apa moarta. animale fabuloase(calul nazdravan. craiasa albinelor si a furnicilor). cu foarte mici exceptii. unde predomina naratiunea." Desi n esenta basmul cult este diferit de cel popular. nsa aici toate personajele adjuvante au un rol important n initierea lui Harap ± Alb. care corespund momentelor subiectului. apa vie.

"sp nul face tranc! capacul pe gura f nt nii.(. oralitatea . "Cealalta sursa consta n specificul talent de povestitor al lui Creanga. termenii repetati poarta. ceva. prin expresii.1989. "Amestecul de realism si de fabulos este mai batator la ochi si mai neasteptat in "Povestea lui Harap ± Alb".neconcordanta dintre aparenta si esenta. fiind puternic scosi n evidenta fata de restul enuntului. Editura Albatros.. foc de ger era. mim nd. Oralitatea se mai concretizeaza si prin: vocative: "nu ma faceti din cal magar". coment nd. Editura Minerva. trebuie unul fara de lege. parca erau oastea lui Papuc Hogea Hogegaru. Editura pentru literatura. "Exprimarea unor propozitii subordonate se mbina cu alte procedee ale oralitatii. fiind " ntotdeauna urmate de o pauza care contribuie la delimitarea lor.nepotrivirea dintre situatii si rezolvarea lor in mod neasteptat constituie ." bauturica ").) i-a veni unul de hac..1965. "a gabui".inventivitatea copiilor si permanenta ³dracariilor´. tussese. Lazar. Editura Art.. si g ndesc eu ca din cinci nespalati .1971: Zoe Dumitrescu Busulenga . George Calinescu. ce sa va spun mai mult!". pag 25 G.I."(G.Acest lucru este valabil si pentru Ion Creanga. pag 167-169 "Viata si opera lui Ion Creanga".) ngros ndu-le anumite trasaturi specifice. proverbe si locutiuni form nd o adevarata cultura paremiologica a proverbului: "lac sa fie ca broaste sunt destule". teleap.": "si odata pornesc ei teleap.din harul cu care el povesteste intamplarile. exclamatii: "Ma rog. de sa t r iau atele si curgeau oghelele dupa d nsii. suger nd uneori miscari ritmice.deoarece el creeaza si istoriseste intamplari prin insasi natura lor hazlii:smotritul matelor.) Dar iar ma ntorc si zic: mai stii cum vine vremea?". " cr mpotit ". teleap!". Tohaneanu. Paicu si M.situatie:"si cum ajung odata intra buluc n ograda. n care ar trebui sa predomine miraculosul si irealitatea. cum este repetitia: "La calic slujesti.. Tohaneanu)Interjectiile sunt si ele o alta forma a oralitatii.pag 9 "Eseul".(."(G Calinescu) Bibliografie: "Studii despre Ion Creanga" din colectia Lyceum. " debalazat".si pop c! M-oi trezi cu tine acasa".in ciuda agitatiei si nemultumirii Smarandei. De fapt. invective eufemistice: "al dracului onanie de om". "Da-i cu cinstea sa piara rusinea".umorul izvoraste in primul rand printr-o predispozitie a autorului.ION Definindu-se ca o categorie estetica a comicului. locutiuni si expresii idiomatice: "Frica pazeste bostanaria".": folosirea diminutivelor cu valoare augmentativa( " buzisoare ". care nareaza ntr-un anumit fel.intre ceea ce sunt personajele in realitate si ceea ce vor sa para." "R sul de lectura al operei lui Creanga izvoraste din doua surse.. plin de umor. care de care mai chipos si mai mbracat ." "Repetitia interjectiilor e un procedeu familiar lui Creanga. la calic ram i". de fiecare data accentele fraze.2006 UMOR SI ORALITATE IN OPERA AMINTIRI DIN COPILARIE .(Zoe Dumitrescu Busulenga) Un alt comic caracteristic operelor lui Creanga este comicul de limbaj: regionalisme:" pocitanie ". interogatii retorice: "Ca alta ce pot sa zic?". particip nd la desfasurarea actiunii.. Una consta in comicul personajelor(.. fac nd aluzii la lucruri si traditii": "Dar vorba ceea : La unul fara suflet.. Harap ± Alb nainte si ceilalti n urma.": "poate sa-ti iasa n cale vreun iepure.I. George Calinescu. pag 226 "Estetica basmului". L.

justifica parerea lui George Calinescu care afirma ca marele Creanga ³e poporul roman insusi surprins intr-un moment de geniala expansiune . Mama ii cearta pe copiii.sa revina la firul epic initial:´Hai mai bine despre copilarie sa povestim«´sau imbina ca in exprimarea populara.´ridicam casa in slava´.In aceste situatii comicul este de limbaj.ci Mai mult pentru a o necaji pe Smaranda.´pughibale spurcate´.cum au spus unii.slava Domnului´.daca-i cal sa traga. 31782xdx33bof6q Umorul ³Amintirilor´ este realizat si prin folosirea unor expresii si cuvinte.iata o alta situatie din care se revarsa umorul.si daca-i popa sa ceteasca´). Si acest aspect ± imbinarea maiestrita a modurilor de expunere.´ .iar zicalele sunt uimitoare fie prin asocierile ce le realizeaza (³Daca-i copil sa se joace.fie prin rima lor surprinzatoare (³pielea rea si rapanoasa/ori o bate.ci le povesteste unui auditoriu imaginar:´uite cum te trage apa pe furis la adanc«´. slanina si faina in pod este deavolna.na.neconcordanta dintre parerile lor.´zicand: ³na!. Expresii ca ³benchi boghet´. starnesc voia buna.lasa«lasa.zicale si termeni familiari cu o semnificatie aparte .curechi in poloboc.duelul verbal de un farmec rar.branza in putina asemene.o puternica afectiune.´Aceasta opinie critica a fost intarita si de Mihail Sadoveanu care preciza faptul ca desi el iese direct din popor.hai.ca apoi.´de le mergea colbul´.Creanga face unele paranteze in povestire.etc).La aceasta se adauga antiteza dintre parinti si copiii reprezentand varste si deci conceptii si mamifestari diferite.Opozitia dintre parinti.taci.´va croiesc de va merg peticile´.Stefan ³le da nas´ odraslelor si ³le tine hangul´ nu pentru ca ar fi intru totul de acord cu ei.autorul creeaza impresia ca nu isi scrie amintirile.ci cea mai maiastra si artistica manifestare a poporului in literatura culta.deoarece hazul provine din cuvintele pe care le folosesc personajele.asta ³nu inseamna ca e un biet scriitor popular. ii blesteama. Prin oralitatea stilului.ori o lasa´).ca si celelate deja reliefate ± imaginea arhaica a satului.´s-apoi chititi ca se mantuia numai cu atata?¶etc do782x1333boof Uneori.Prin toate aceste aspecte autorul realizeaza un comic de situatie provenit din intamplarile prin care trec personajele. ³stropsitul de Ion´ etc.apoi da. folosirea unor propozitii eliptice de predicat si a enumeratiilor (³lemne la trunchi sunt.cu clestele si vatraiul´etc) precum si a proverbelor si a zicatorilor.dincolo de aparente.taci.ei.o alta sursa importanta a umorului deoarece aceasta subliniaza incompatibilitatea unor situatii in general firesti. Oralitatea stilului este sustinuta si de alte mijloace caracteristice vorbirii populare: prezenta interjectiilor si a repetitiilor (³ara.´cu talanca la oi.na.vorbirea directa cu cea indirecta:´«zicand:Cum nu se dioache calcaiul´.din modul cum se exprima ele.dandu-si seama.´«imi zicea cu zambet uneori:Iesi copile cu parul balan afara´etc.umorul si oralitatea stilului -.na!´.dar violentele de limbaj ascund.

e completata de imprevizibil. ajutoarele persona-jelor. Scopul vietii fiind iubirea. fiindca n-a sovait. ca si in Amintiri. care-ti cumpara sufletul speculandu-l. ironia. Uriasii razvratiti. Binele si raul sunt simbolizate de Harap-Alb si Spanul. ingaduie povestitorului sa inzestreze caii sai cu insusiri sufletesti si trupesti peste masura omeneasca. Considerat de Pompiliu Constantinescu sinteza a basmului romanesc. insa termina umanizat prin iubire satisfacuta. robit diavolului cu chip de om. Gerila. unele caracterizari pitoresti tovarasii de drum ai lui Harap-Alb. Povestea lui Harap-Alb cuprinde intreaga filozofie populara. Creanga a prins copcile fanteziei populare. iar masurarea timpului si a spatiului Ochila timpul si Pasari-Lati-Lungila spatiul. au asemanare cu taranii din Humulesti. mentalitatea gesturilor. izbuteste fiindca a infruntat eroic primejdiile. Intre fatalitatea raului si ideala cautare a binelui. diminutive cu valoare augumentativa. intrepatrunderea fabulosului cu realul. probele. se lamureste in incercarile grele ale fiului de imparat. aservit Diavolului. care. idealul este pe pamant iar tentatia vine numai din credulitatea in Diavol. Pastrand elementele de sursa folclorica. In figurile simbolice ale basmului. firesc. scriitorul adauga noi elemente care confera basmului calitatea de opera culta. umanizarea fantasticului prin comportamentul eroilor. Mentionam dintre acestea: dramatizarea actiunii prin dialog. formulele tipice. in scopul ajungerii la fratele sau. iara calul ai sa-l poti alege punand in mijlocul hergheliei o . Harap-Alb apreciaza criticul Pompiliu Constantinescu incearca absolutul. preschimbat in span. se poate identifica comicul. imbogatind nota de originalitate. personajele. ei simbolizand caractere si adevaruri morale sau chiar forte ale naturii cum sunt: frigul Gerila. eruditia paremiologica toate acestea particularizand ca si Amintirile talentul lui Creanga. foamea Flamanzila. jovialitatea. Ion Creanga foloseste ca modalitati: caracterizarea directa (de catre scriitor). Harap-Alb. coborand in geniul nativ al rasei si in filozofia lui asupra vietii. Eminescu in ziarul Timpul (tot in anul 1877). mezinul miluieste cu bani pe baba care-l ispiteste si-i vorbeste in parabole si care-l sfatuieste sa ceara de la tatal sau: calul. publicat in Convorbiri lite-rare (1 august 1877) a fost reprodus de M. cum sunt: motivele incercarea puterii. basmul lui I. comicul. Povestea lui Harap-Alb poate fi considerata un Bildungs-roman cu un subiect miraculos. Dar cine este bun prin esenta. armele si hainele cu care a fost el mire cu toate acestea putand ajunge acolo unde au ajuns fratii lui. caraterizarea de catre alte personaje. poreclele. va triumfa. Batrana il atentioneaza ca: Hainele sunt vechi si ponosite si armele ruginite. ispita pierzaniei este reprezentata de Cerb. comportare. ispitind absolutul. cu potente supranaturale in momentele supreme de pierzanie. De asemenea. pentru a imparati. insa. neutri in intentie. daca s-a lasat momit de rau. unele scene comice si bineinteles neintrecuta eruditie paremiologica. petitul. s-a hotarat sa-si incerce norocul dupa ce fratii lui n-au izbutit sa treaca de proba-cursa pe care le-o intinsese tatal lor ca sa le verifice curajul. Creanga a cunoscut o traducere in 26 de limbi ale lumii. iar gravitatea riscului e dovada neindoielnica a moralitatii: resemnarea dupa incercari repetate din care eroul nu sucomba sub deznadejde. si mantuit de bunatatea si curatia lui prin colaborarea uriasilor intrupand principiul puterii cosmice si ale eticului linear. specific la Creanga spunerea mucalita. zeflemisirea. fiul cel mic al craiului. precizeaza acelasi critic. facem si precizarea ca Setila. intrucat acesta avea numai fete.Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga Basmul Povestea lui Harap Alb. rezolvand de la sine irezol-vabilul. Rasplata vine. autocaracterizarea prin propriile actiuni vorbire. tot de la viata. setea Setila. eroii din Povestea lui Harap-Alb par desprinsi dintr-o adevarata epopee. Flamanzila. Pentru a intelege si a putea caracteriza personajul principal din basmul Povestea lui Harap-Alb. Si aici. Verde-imparat. Dupa o statistica (din 1964). observatiile psihologice asupra limbajului. asa cum apreciaza Ibraileanu. Pornind de la proverbul Fiecare pentru sine croitor de pane accepta incercarea mezinului. gestica ale personajelor. dupa aproape zece ani va fi tradus intr-o limba straina si publicat in Rumanische Revue. spre folosul lui. Iesiti din spatiul inchis al tinuturilor Moldovei. Pasari-Lati-Lungila reprezinta duhul pamantului. Bazandu-se pe repectul fata de varstnici si crezand in cuvantul lor. Ochila. ce se revarsa in basm la tot pasul. in felul lor. orali-tatea stilului. Craiul isi sperie feciorii imbracanduse in piele de urs.

braul pamantului si scara ceriului. dupa care-si intreaba stapanul: Ei. nu poti s-o intorci cu umarul. ca stapan. Desigur ca. schimbandu-si rolurile si botezandu-l Harap-Alb.tava plina cu jaratec. Nerespectand sfatul tatalui sau. apoi. il baga in fantana sa se racoreasca. si a treia oara pana la soare. Fetele imparatului se indoiesc de apropierea de rudenie cu Spanul pe care-l cred rau si neomenos fata de Hrap-Alb. tine-te bine. craiul isi sfatuieste fiul: in calatoria ta ai sa ai trebuinta si de rai si de buni. Pentru ca se adevereste proverbul Cine poate oase roade. facandu-le un bustihan. pe rand. Harap-Alb fiind obligat a se supune.). si baba dispare misterios. de asemenea. mai iute ca fulgerul. te-a mai sfatui si el ce ai sa faci. stapane. caci sunt foarte sugubeti. ca sluga Ajunsi la curtea imparatului Verde. ca pe niste laptoace de mori. Ca in toate basmele si aici se cer trecute probele focului ceea ce face de fapt ca basmul sa devina si un roman de formare. fiind incurajat: daca-i inainte. HarapAlb ocroteste in drum nunta de furnici. Trimis sa aduca fata lui Ros imparat. fiul de crai ii cere calului: De mi-i duce ca gandul. iara mai ales de cel span. Harap-Alb fiindu-le tovaras si partas la toate si la paguba si la castig. cat ii putea. tu mi-i folosi. ci dupa cum vr Domnul. Harap-Alb in urma. unul macina la moara. pe Setila fiul Secetei. facandu-l pe crai sa-si recunoasca travestiul: Dragul tatei. sa nai de-a face cu dansii. Sfanta Duminica il sfatuieste pe Harap-Alb sa se supuna soartei ca aceasta este oranduita de Dumnezeu: asa a trebuit sa se intample. totul iesind cum le-a fi norocul. Pornind de la ideea ca omul e dator sa incerce.n. Imbratisandu-l. chilimbot botit din frunte cu un ochi. Calificati ca nise golani care . luna cu mana si prin nouri sa cauti cununa? Marturisind ca a trecut prin mare sperietura. Pentru ca asa e lumea asta si. iar daca-i in urma. de nu-l mai poate satura nici Pamantul. pe Flamanzila foametea sac fara fund sau cine mai stie ce pricopseala a fi. nu da. apoi zboara pana la nori. o aripa. din Padurea Cerbului. cum spune scriitorul. pe Gerila o dihanie de om care se perpelea pe langa foc. Cand vei ajunge si tu mare si tare. Pentru ca spune scriitorul. trecand cu bine proba. multi coboara. (s. si n-ai cum banui: pentru ca nu-i dupa cum gandeste omul. pentru care primeste. iar de mi-i duce ca vantul. apoi pe vestitul Ochila care vede toate si pe toti altfel de cum vede luma cealalta: numai pe sine nu se vede cat e de frumosel. ajuta albinele. nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului si caruia incepe a-i tasni apa pe nari si pe urechi. Harap-Alb singur afirma ca va porni si el intr-un noroc si cum o da Dumnezeu. respectiv. tu mi-i prapadi. Si la toata intamplarea. cine nu nici carne moale. Parca-i un bot. ciuma zburatoarelor si spaima domeniilor Ajung la Rosu imparat cel care nu avea mila de om nici cat de caine un om paclisit si rautacios la culme. Spanul isi joaca rolul mai departe. ca ti-o prinde bine vreodata. putini suie. Fiul de crai repeta incercarea fratilor sai. Cel care macina avand si painea si cutitul taie de unde vr si cat ii place iar tu te uiti si na-i ce-i face. situatie de viata asemanatoare cu cea a lui Harap-Alb. care. alege calul nazdravan care-l incurajeaza spunandu-i: Sui pe mine. Vorba ceea: zi-i lume si te mantuie. E supus probelor de adu-cere a salatilor si a capului si pielii cerbului din Padurea Ursului si. pentru ca avea nevoie de dansii pentru ca nu se poate ca din cei cinci nespalati cati merg cu Harap-Alb sa nu-i vina vreunul de hac. in sfarsit. toate merg cu capu-n jos. accentuand situatii de viata reale: Lumea asta e pe dos. Dar pana atunci mai rabda Harap-Alb. ultimul pe cre-l va lua este Pasari-Lati-Lungila botezat de catre scriitor asa fiind mai potri-vit cu naravul si apucaturile lui. tovarasul tau. prietenos cu fiecare. si care dintre cai o veni la jaratec sa manance. si pornesc Spanul inainte. primind in dar o aripa ce-i poate servi la nevoie. Si. dar sa te feresti de omul ros. calul. cum ti se pare? Gandit-ai vreodata ca ai sa ajungi: soarele cu picioarele. acela are sa te duca la imparatie si are sa te scape din multe primejdii. cerandu-i apoi sa jure credinta. la fel ca orice personaj fantastic. Cu ajutorul Sfintei Duminici reuseste. numai sa nu fie de diochiu. si el este fiul sagetatorului si nepotul arcasului. ca de multe primejdii m-a scapat si pe mine in tineretele mele! Na-ti acum si pielea asta de urs. intalneste. macar sa te pui in ruptul capului. vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca stii acum ce e nacazul. stai si-l astepti. te sileste sa-l ajungi. il asculta pe Span. pacalindu-l. stapane. de-ai face ce-ai face. ca eu sunt. Dupa ce-l indupleca pe tatal sau. Dupa aceasta incaleca fiecare pe calul sau. ramane cum este ea. pana la luna.

Fata de imparat pune capul lui Harap-Alb la loc. Harap-Alb se caracterizeaza ca un tanar viteaz. Dupa ce au luat fata. soare mandru. Ajungand la imparatie. si el s-a facut frate cu dracul. dupa scriitor. tinand si acum. nu-mi da pace!. luna-n ceriu au asfintit. era frumoasa de mama focului. iar cine se duce acolo. Un mare spectacol de viata il reprezinta scena alegerii samintei de mac. vina-n coace! / Sezi binisor. care nu-i venea a-l spune. Folosind o splendida proza ritmata. indreptanduse spre imparatia lui Verde imparat. modalitatile de expunere naratiunea. Craiasa zanelor. metaforele folosite de scriitor in conti-nuarea portretului fetei sunt comparabile cu cele ale lui Eminescu. din Calin si ale lui G. monologul interior. s-am venit pentru Hrap-Alb. ironia. mergi sanatos! De-am fost rai. Calul lui Harap-Alb il pedepseste pe Span ridicandu-l spre cer si dandu-i drumul de acolo. Eminescu si Nunta Zamfirei de G. se repede ca un cane turbat si reteaza capul lui Harap-Alb. Din intreg basmul. indemanatec. Spanul se repede sa ia in brate fata de pe cal. din nisipul maruntel. Bucuria dragostei ii facea pe cei doi sa mearga fara a simti ca merg parandu-li-se calea scurta si vremea si mai scurta. ziua ceas si ceasul clipa. craiese si-mparati. Confruntarile lui cu ursul. fiindca. Fata vesel ii zambeste. Creanga nu si-a povestit maturitatea sub forma de memorial. reusind sa castige fata imparatului. Sentimentele de dragoste reciproca sunt sugesiv evocate: Harap-Alb o prapadea din ochi de draga () si ea fura cu ochii. Harap-Alb si fata imparatului Ros au facut o nunta la care au fost poftiti: Craiasa furnicilor. dar aceasta il respinge adresandu-i-se: Lipsesti dinaintea mea.indraznesc sa-i ceara fata. leganat de adierea vantului. Cosbuc. il inconjoara cu cele trei smicele de mar dulce. Rosu imparat ii va supune si el la probe peste care nazdravanii vor trece cu succes. Pasari-Lati-Lungila si nazdravanul de Ochila se opresc si zic cu jale: Harap-Alb. nu-i venea s-o duca Spanului Caci era boboc de trandafir din luna lui mai. supus. b si mananca. vazand ca a fost data in vileag inselatoria sa. surprins de frumusetea fetei. si in inima ei parca se petrecea nu stiu ce poate vreun dor ascuns. pe Harap-Alb. din Nunta Zamfirei. onomastica personajelor. scaldat in roua diminetii. mi-nunea minunilor din ostrovul florilor! si mai fost-au poftite inca: crai. Veselie mare intre toti era. a fost filozofia lui pana in pragul . albinaritul etc. luminos si in sine arzatoriu. sugereaza si indeletnicirile vechi: vanatul. retinem: autocaracterizarea. cum e omul cand merge la drum cu dragostea alaturea. la soare te puteai uita. Flamanzila si Setila. descrierea. fara bani in buzunariu. Dar in pieptul lor rasare Ce rasare? Ia. tu ni-i ierta. Pompiliu Constantinescu apreciaza ca: intre amintirile copilariei si Povestea lui Harap-Alb este acelasi raport de subsecventa ca intre inceputul si sfarsitul vietii. dezmerdat de cele intai raze ale soarelui. Sau. continua scriitorul cum s-ar mai zice la noi in taraneste. Filozofia surazatoare a lui Harap-Alb. ceea ce confera basmului aceeasi autenticitate. iar nemurirea si-a dobandit-o din apa vie si apa moarta a creatiei lui artistice. Primind binecuvantrea si imparatia de la Verde imparat. autoironia. caraterizarea de catre alte personaje. de neatins de ochii fluturilor. hiperbolele. care isi ia cu ea trei smicele si apa vie. Pe langa caracterizarea directa. cand ii vine in ajutor craiasa albinelor. de calul nazdravan si de catre cei cinci colosi fiindca era bun. cand eroul este ajutat de furnici si cea a identificarii fetei de imparat. il stropeste cu apa vie si-l invie. valabila pentru om in genere. omeni in sama bogati s-un pacat de povestariu. Craiasa albinelor. indragostit de fata imparatului Ros. apropiindu-l de Amintiri. cu primejdiile si nevoile. scriitorul precizeaza: Harap-Alb le multameste s-apoi pleaca linistit. Spanul. craiesele furnicilor si albinelor. Spanule. Cosbuc. a invaluit-o in mit si a sugrumat-o intr-o experienta fantastica. caci el este adevaratul nepot al imparatului Verde. turturica etc. Gerila. ce se naste din scanteia unui ochi fermecatoriu! Harap-Alb. fiind ajutat in izbanda lui de Sfanta Dumineca. Doar n-am venit pentru tine. caci si raul cateodata prinde bine la ceva. subliniaza criticul. umorul. din cand in cand. chiar si saracimea ospata si bea! Formula de incheiere a basmului este si ea hiperbolizata. acesta simtindu-se ca dupa un somn greu. Dimensiunile nuntii din basm sunt comparabile cu cele ale nuntilor din Calin de M. Vorba cantecului: Fugi de-acolo. da. credincios in Dumnezeu si in oameni. Comparatiile. harnic. si el a luptat cu spanii. un dor. cerbul. se uita si rabda. iar cine nu. iar la dansa ba. ca sa treaca puntile vietii. dialogul. veselia a tinut ani intregi.

El e creatorul unei comedii umane (s. Eminescu gasea un refugiu. in studiul sau Introducere in opera lui Ion Creanga cu referire la Povesti. neajungand vreodata la efectele distonante (sentimentalism. dupa cum noteaza Ibraileanu: in Creanga. George Munteanu sintetizeaza: La mijloc e o tehnica a participarii si a detasarii de oamenii evocati de evenimente. slabiciuni. cum bine apreciaza George Munteanu.). o consolare de prezent. Asadar. indeosebi caracterizarea directa.mortii. Calinescu. iesind mereu in fata. Analizand povestile lui Creanga (in studiul mentionat mai sus) din punctul de vedere al artei compozitionale si al implicarii naratorului. Creanga poseda acel simt al adecvarii. Mentionam printre modalitatile de caracterizare. scriitorul narator.n. Geniul humulestean subliniaza criticul este aceasta capacitate extraordinara de a-si lua in serios eroii (fabulosi sau nu. vitii. o stiinta a oportunitatii de a le alterna in care nu-i cunoastem lui Creanga egal in proza romaneasca. in fond demiurgul. un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste sub orice strai si la orice varsta. comentatorul. In opera ca si in societatea lui Creanga. existand o masura a supunerii care-i da superioritatea artistului desavarsit. eterna si plina de umbre si lumini. ca un re-gistru de intonatii. natura. de a pune cu voluptate in fiecare propriile lui aspiratii nerostite. se sugereaza mersul lucrurilor situatii. de intelectualism. El apare ca o voce. Pentru ca. iar intelepciunea ei a fost intelepciunea vietii insasi. constituindu-se ca un erou asemenea naratiunilor moderne. limba veche si inteleapta. (C. atitudini ale eroilor el. Singurele personaje negative din opera lui (daca notiunea ca atare n-ar fi cu totul nepotrivita) sunt acelea care contrazic natura. Prin interventiile sale.n. tulburari si uimiri. acceptand cu duiosie oamenii asa cum sunt. Eminescu gasea taranul. Neiesind din schemele basmului popular. de exemplu. Povestea lui Harap-Alb este. oameni sau animale). ceea ce l-a apropiat pe Eminescu de marele povestitor. Dupa Nicolae Manolescu mentalitatea lui Creanga se intemeiaza pe bun simt si pe natural. mora-lizare. cu intelegeri pentru slabiciunile lor. ca.) . adica de a crea viata. creatorul. dupa parerea lui G. alunecare in filosofare). omul span sau omul ros. peripetii.B.) tot asa de profunda si de universala in tipicitatea ei precum aceea a lui Sadoveanu. e mai cu sarm prin ceea ce spune si cum spune decat creaturile sale luate laolalta (s. de a le retrai aventurile. Creanga retraieste cu ingenuitate intamplarile povestite. Amestecandu-se printre eroi. de civilizatie.