ALFABETUL EBRAIC Scrierea ebraică a cunoscut două forme.

Cea mai veche, numită şi paleo-ebraică sau feniciană, a fost folosită între secolele 13-6 îdHr. Forma mai nouă, numită şi scrierea pătrată (după conturul literelor) sau arameică, a fost introdusă în sec. 6 îdHr. Alfabetul ebraic e compus din 22 de litere. De reţinut că nu se face diferenţa între minuscule şi majuscule.
literă 1. 2.

‫א‬ ‫בּ‬ ‫ב‬ ‫ג‬ ‫ד‬ ‫ה‬ ‫ו‬ ‫ז‬ ‫ח‬ ‫ט‬ ‫י‬ ‫כּ‬ ‫כ‬ ‫ְך‬ ‫ל‬ ‫מ‬ ‫ם‬ ‫נ‬ ‫ן‬

denumire ebraică álef bet

valoare fonetică ’ (spirit lin) = aspiraţie lină b v

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

ghímel dálet he vav záin het tet iod caf

g d h lin v z h aspru t i scurt (valoare consonantică) c h aspru

12. 13.

lámed mem

h final l m m final

14.

nun

n

1

n final

15. 16. 17.

‫ס‬ ‫ע‬ ‫פּ‬ ‫פ‬ ‫ף‬ ‫צ‬ ‫ץ‬ ‫ק‬ ‫ר‬ ‫שׁ‬ ‫שׂ‬ ‫ת‬

sámeh áin pe

s ‘ (spirit aspru) = aspiraţie aspră p f

18.

ţáde

f final ţ ţ final

19. 20. 21.

cof reş şin sin tav

c r ş s t

22.

Grecii au prealuat alfabetul de la fenicieni, ei numind literele „kadmice” (de la legendarul rege Kadmos). Chiar denumirea literelor la greci este adaptată după denumirea feniciană. Numele literelor este sugestiv. Alef vine de la forma capului unui bou, iar alef chiar înseamnă „bou”. Bet are forma unei case stilizate, bet fiind casă. Ghimel stilizează cocoaşa unei cămile, însemnând cămilă. Scrierea ebraică notează de fapt doar consoanele. Vocalele au fost inventate special, mult mai târziu (începând cu sec. 2 dHr.) pentru a servi la pronunţarea textului sacru, când limba ebraică devenise deja utilizată doar în cult. După mai multe sisteme de notare a vocalelor s-a impus cel actual, numit tiberian (de la Marea Tiberiadei). Vocalele, exemplificate pe literea ‫ .ב‬Regula de bază este că mai întâi se citeşte consoana, apoi vocala, situată de obicei sub aceasta.
A

ַ‫ב‬ ָ‫ב‬ ‫ב‬ ֲ

pátah cámeţ hátaf-pátah

a scurt a lung a foarte scurt

2

Este deci singura excepţie de la regula ordinii de citire consoană-vocală.ח‬patah se citeşte înainte consoanei. două consoane alăturate au ambele şva sau când o consoană cu şva este urmată de 3 .E ֶ‫ב‬ ֵ‫ב‬ ‫ב‬ ֱ ségol ţére hátaf-ségol hiréc hiréc gadól cámeţ hatúf hólem hasér hólem gadól cubúţ şuréc e scurt e lung e foarte scurt i (scurt sau lung) i lung (scris plin) o scurt o lung o lung (scris plin) u (scurt sau lung) u lung (scris plin) I ‫ב‬ ִ ‫בי‬ ִ ָ‫ב‬ ‫ב‬ ֹ ‫בוֹ‬ O U ֻ‫ב‬ ‫בוּ‬ Se observă că vocala | ָ | poate desemna atât a lung. şva se poate pronunţa ca un e foarte scurt. Doar în poziţie finală. care indică lipsa vreunei ְ vocale – ‫. cât şi o scurt. situat sub ‫ . situat sub consoana. trebuie îndeplinite simultan. Aceeaşi situaţie se recomandă şi atunci când în interiorul unui cuvânt. se întâlnesc când vocala se află într-o silabă închisă neaccentuată. ַֹ ALTE SEMNE Şva Şva este semnul. iar cazurile când se citeşte o. De cele mai multe ori ea desemnează a. mai rare. O altă particularitate este aşa-numitul patah furtivum (= furat). atunci când se află sub prima consoană a unui cuvânt. Cele două condiţii. Pentru aceasta este necesară cunoaşterea accentului. ca silaba să fie şi închisă şi accentuată. De aceea se citeşte ‫ נח‬nóah Noe.ב‬ Pentru a uşura pronunţia.

י‬punctul se pune lângă – ‫. ‫ כּ‬k. ‫ ד‬dh. dagheş lene (= lin) în grupul de consoane ‫ת . cu excepţia guturalelor (‫ ע .יּ‬ Există două feluri de dagheş: 1. Fără dagheş. fără meteg. În cazul celorlalte nu se recomandă niciun efort de pronunţare. „lăudaţi pe ְ Ia/Iahve”). ‫ קטלָ ה‬împărţit pe silabe va fi ְ ָֽ ְ ָ citit qa-tla. ‫ תּ‬t.פ . Dagheş Dagheş este un punct situat în interiorul consoanei. De exemplu.)ר‬indică geminarea (dublarea) consoanei respective. ‫ גּ‬g. ‫ פּ‬p.ב‬şi respectiv ‫ .ד . pe când ‫ סוּסָ ה‬se citeşte susá „iapă”. ‫ דּ‬d. Altfel.ה . consoanele respective se pronunţă spirat: ‫ ב‬v (notat şi bh). notat şi kh).פ‬care vor fi citite v. ‫ ת‬th. 2. Exemplu: ‫ .ב‬ (numite mnemotehnic begadkefat) indică o pronunţie plată ‫ בּ‬b.מּ‬În cazul consoanei ‫ .כ . ci se pronunţă – ‫ . h şi respectiv f.הּ‬Astfel ‫ סוּסָ הּ‬se va citi susáh „calul ei”. dar este situat doar în interiorul consoanei ‫ ה‬aflată în poziţie finală. de care trebuie ţinut seama în transliterare – ‫עַ מּוֹן‬ ammon. în partea stângă a vocalei dacă aceasta este subscrisă. Rolul său constă în delimitarea forţată a silabei. vom face diferenţa doar în cazul literelor ‫ כ . Meteg Meteg (pronunţat méteg) este o linie verticală situată sub consoană. Mappiq Mappiq seamănă cu dageš. gutural.ג . ‫ כ‬ḫ (h puternic.ח . Convenţional. ‫ ג‬gh. ‫ קטלָ ה‬ar trebui citit pe silabe qot-la 4 . dagheş forte (= puternic) în cazul celorlalte consoane. pentru a nu îngreuna modalitatea de pronunţie. ‫ פ‬f (notat şi ph). indicând faptul că he nu este quiescent. ‫ הַ ללוּ־יָה‬halelu-Ia „aleluia”.א‬şi ‫ .aceeaşi consoană (de ex.

Silluq şi atnah Silluq este un semn compozit care marchează finalul unui verset.(vocala | ָ | este cameţ hatuf. astfel încât ele vor avea un singur accent. Facere 1.| ֽ׃‬ Atnah este un semn folosit să marcheze mijlocul unui verset. Maqef Maqef este o linie orizontală situată în partea de sus a rândului | ‫| ־‬ care uneşte două cuvinte. pusă însă pe silaba accentuată a ultimului cuvânt din verset şi dintr-un grup de două puncte verticale | ‫. cât şi silluq şi atnah. se pot observa atât maqef.1. ‫בּרשׁית בָּ רא אֱֹלה ֑ים אֵ ת־הַ שָּׁ מַ יִ ם וְ אֵ ת־הָ ארץ׃‬ ֶ ָֽ ִ ָ ִ ֵ ְ 5 . ֑ În versetul următor. având forma unui V întors | ◌ |. El constă dintr-o linie verticală asemănătoare cu meteg. pentru că este situat într-o silabă închisă neaccentuată).

ְ ָ ARTICOLUL Există doar articol hotărât. conjucţia ‫ ו‬se vocalizează ‫ .EXERCIŢII PRACTICE Citiţi următoarele cuvinte: 1 ‫אָ דם‬ ָ 2 ‫יוֹסֵ ף‬ 3 ‫יוֹנָתָ ן‬ 4 ‫אַ ברהָ ם‬ ָ ְ 5 ‫שָׁ אוּל‬ 6 ‫אֶ ליָקים‬ ִ ְ 7 ‫אֲבימֶ לֶ ְך‬ ִ 8 ‫אֶ פריִ ם‬ ָ ְ 9 ‫רחֵ ל‬ ָ 10 ‫יִ שׂראֵ ל‬ ָ ְ 11 ‫דּוִ יד‬ ָ 12 ‫שׁמוּאֵ ל‬ ְ 13 ‫אֵ ליָּהוּ‬ ִ 14 ‫יְ שַׁ עיָהוּ‬ ְ 15 ‫יעקב‬ ֹ ֲ ַ 16 ‫דּנִ יֵּאל‬ ָ 17 ‫יִ צחק‬ ָ ְ 18 ‫שָׂ רה‬ ָ CONJUNCŢIA Conjuncţia ְ‫ ו‬v se lipeşte de cuvântul următor. ָ ָ ְ Când cuvântul începe cu o consoană sub care se află şva. De exemplu. De exemplu: ‫ אַ ברהָ ם וְ שָׂ רה‬avrahám vsará „Avraam şi Sara”. 6 .ה .וּ‬De exemplu: ‫ דּוִ יד וּשׁמוּאֵ ל‬davíd uşmuél. ‫ ה‬ha-.א‬şi ‫ )ע‬şi ‫ ר‬nu pot gemina. ‫„ סוּס‬cal” este articulat ‫ הַ סּוּס‬hassus „calul”. de aceea vocala articolului se lungeşte ָ‫ ה‬hā. ‫מֶ לֶ ְך‬ „rege” este articulat ‫ הַ מֶּ לֶ ְך‬hamméleh „regele”. Geminarea este notată prin dagheş forte (punctul din interiorul consoanei). care se ataşează la începutul ַ cuvântului care trebuie articulat şi produce geminarea (dublarea) primei consoane a acestuia. Consoanele guturale (‫ ח .

care se pot împărţi în funcţie de diateză şi aspect în felul următor: aspect simplu intensiv cauzativ activ paal (qal) piel hifil pasiv reflexiv nifal hitpael 7 hofal pual . iar pluralul femininului de ‫ – וֹת‬ot. Isaac şi ֹ ֲ ַ ְ ָ ְ Iacob” ‫ הַ יּוֹם וְ הַ לָּ יְ לָ ה‬haiióm v’halláila „ziua şi noaptea” ‫ אישׁ וְ אשָּׁ ה‬iş vişşá „bărbat şi femeie” ִ ִ ‫ הָ אישׁ וְ הָ אשָּׁ ה‬haiş v’haişşá „bărbatul şi femeia” ִ ִ SUBSTANTIVUL În limba ebraică. genului feminin îi este specifică terminaţia ‫ – ָה‬a (a lung). Genul neutru lipseşte. De exemplu: ‫( סוּסים‬susím) = cai ִ ‫( סוּסוֹת‬susót) = iepe VERBUL Verbul ebraic prezintă şapte tipuri de conjugări. există doar substantive feminine şi masculine.EXERCIŢII ŞI LEXIC ‫ יוֹם וְ לָ יְ לָ ה‬iom v’láila „zi şi noapte” ‫ אֶ רץ וְ שָׁ מַ יִ ם‬éreţ v’şamáim „pământ şi cer” ֶ ‫ אַ ברהָ ם וְ יִ צחָ ק וְ יעקב‬avrahám viţhác viaacóv „Avraam. De exemplu: ‫( סוּס‬sus) = cal ‫( סוּסָ ה‬susá) = iapă Pluralul masculinului este dat de terminaţia ‫ – ִים‬im. Dacă pentru masculin nu există o terminaţie specifică.

קָ טַ ל‬de la rădăcina ‫ . paal perfect singular persoana I II III ‫קָ טלתּ‬ ָ ְ ַ֫ ‫קָ טַ ל‬ masc. cât şi cu cel al preformativelor (prefixelor). Hitpael-ul este întotdeauna reflexiv. Timpul perfect desemnează o acţiune încheiată. Pasivul este hofal. care poate desemna şi pasivul. Paal (qal) perfect – qatal Forma cea mai simplă este la persoana a III-a masculin singular. 8 . ִ ְ ִ ‫„ הָ קטַ ל‬el a fost făcut să ucidă”. Flexiunea perfectului se face cu ajutorul aformativelor (sufixelor). care poate însă să ţină de trecut. Aspectul intensiv arată o acţiune repetată. reprezintă aspectul simplu al rădăcinei verbale. De exemplu ‫ . ‫קָ טלתּי‬ ִ ְ ַ֫ ‫קָ טלתּ‬ ְ ְ ַ֫ ‫קטַ לתֶּ ם‬ ְ ְ ‫קטלוּ‬ ְ ָֽ ‫קטלָ ה‬ ְ ָֽ fem. prezent sau viitor. în funcţie de context. iar cea a imperfectului atât cu ajutorul aformativelor. Piel-ul rădăcinii ‫קטל‬ ִ este ‫ . în acest caz ‫ נִ קטַ ל‬însemnând „el a fost ucis” sau „el s-a ְ sinucis”. iar imperfectul o acţiune continuă sau neîncheiată. tot la aspectul simplu. Verbul are două timpuri. numite qatal (sau perfect) şi yiqtol (sau imperfect). masc.קטל‬înseamnă „el a ucis”.Paal. De obicei se foloseşte în învăţarea conjugării verbelor acest exemplu.קטֵּ ל‬însemnând „el a măcelărit”. pentru că rădăcina ‫ קטל‬nu prezintă niciun fel de dificultate suplimentară. Hifil-ul rădăcinii ‫ קטל‬este ‫ . spre diferenţă de nifal. ְ Nu orice rădăcină verbală are sens la toate cele şapte conjugări. ‫קָ טלנוּ‬ ְ ַ֫ ‫קטַ לתֶּ ן‬ ְ ְ plural fem. fiind regulată.הקטיל‬însemnând „el a făcut /a determinat să ucidă”. La pual. Aspectul cauzativ este mai interesant. Reflexivul paal-ului este nifal. numit şi qal („simplu”). ‫ קֻ טַּ ל‬înseamnă „el a fost măcelărit”.

fem. Accentul (pe care îl notăm prin semnul ◌ ) stă de regulă pe silaba a ֫ doua a verbului: qatálti. I sg. comun şi respectiv pers. 9 . III sg.־תּ .ת‬primesc un dagheş lene: ‫. în cazul de faţă ‫ . ulterior însă devenind –ti (prin influenţa terminaţiei de la pers. comun.Timpul perfect se formează exclusiv cu sufixe. I sg. I şi II (sg. Sufixele de pers. unde terminaţiile ‫ ־ָה‬şi respectiv ‫ ־וּ‬produc suprimarea vocalei din silaba a doua: qatlá.) din forme pronominale.־תֶּ ן . qatálnu. comun). ‫ ־תּן . atrăgând accentul asupra lor: qtaltém. Timpul perfect are în plus o formă comună pentru pers. şi pl. Mutarea accentului pe ultima silabă produce şi pierderea vocalei de pe prima silabă: qa > q’.־תֶּ ם . qatál. qatálta. Acestea provin la pers. prezintă aceeaşi formă pentru ambele genuri (de aceea vorbim de pers. III pl. I sg. ֶ qtaltén. şi pl. şi III pl.־תֶּ ם‬sunt însă tari. La pers. qatált. I pl. Sufixele care încep cu litere din grupul begadkefat. II). comun iniţial terminaţia era –ku. qatlú.־תּ . II pl. Un caz separat îl constituie pers.־תּי‬ ִ ָ ְ De reţinut ca regulă pentru toate timpurile că pers.

ת‬primesc un dageš lene. Accentul cade pe silaba a doua. pers. menţinându-se la pers. pentru a nu se confunda în pronunţie cu pers. au o formă comună pentru ambele genuri. pers. 10 . şi pers. ‫אֶ קטֹ ל‬ ְ ‫תּקטלי‬ ִ ְ ְ ִ ‫תּקטל‬ ֹ ְ ִ ‫תּקטלוּ‬ ְ ְ ִ ‫יִ קטלוּ‬ ְ ְ fem. ‫נִ קטל‬ ֹ ְ ‫תּקטלנָה‬ ְ ֹ֫ ְ ִ ‫תּקטלנָה‬ ְ ֹ֫ ְ ִ plural fem. Celelalte forme cu sufixe. fem au o formă identică. şi pl. se recomandă asocierea lui cu viitorul. Fiind la început de cuvânt (şi implicit de silabă). masc. în cazul de faţă cele cu ‫ . De remarcat că pers. La fel. masc. prefixele cu litere din grupul begadkefat. au o formă identică. II sg. La imperfect este caracteristică folosirea prefixelor. paal imperfect singular persoana I II III ‫תּקטל‬ ֹ ְ ִ ‫יִ קטל‬ ֹ ְ masc. Precedat însă de conjuncţia ‫ ו‬va.VERBUL II Paal (qal) imperfect – qatal Pentru a uşura învăţarea. în ciuda sufixului: tiqtólna. II fem. tiqt’lí şi tiqt’lú au accentul atras de sufixele respective pe ultima silabă.תּ‬Prefixele au vocala i. pl. III masc. Aşa cum am amintit deja la timpul perfect.(de remarcat vocalizarea cu a). III sf. însă pe lângă acestea există în unele cazuri şi sufixe. Prefixele sunt de origine pronominală. fem. ‫ . II pl. deşi imperfectul arată o acţiune neterminată şi nedeterminată în timp. sg. fem. I sg. şi pers. Diferenţierea lor se poate face doar în context. şi III fem. pl. cu excepţia pers. ַ imperfectul este folosit în povestire cu sens trecut (aşa-numitul narativ). I comun. III pl. unde prefixul ‫א‬ primeşte vocala e.

La pers. iar substantivul următor (aflat în . iar alta pentru verb. comun este ‫ אָ נכי‬anohí în ִ ֹ formă de sine stătătoare – ‫ אָ נכי שָׁ מ ְרתּי‬anohí şamárti „chiar eu am păzit”. attém şi atténa.PRONUMELE PERSONAL În limba ebraică. I sg. pronume demonstrativ. Pronumele personal are două forme: una de sine stătătoare atunci când este subiect sau nume predicativ şi alta sufixată. adăugată cuvântului pe care îl determină. Statul construct serveşte la formarea genitivului. pronumele de pers. pronumele poate fi pronume personal de sine stătător. III pl. De exemplu.אָ נכי‬ ִ ֹ ‫אַ תּ‬ ְ ‫היא‬ ִ ‫אַ תֶּ ם‬ ‫המָּ ה . care dublează litera: attá. II sg. Există două forme sufixate.הֶ ם‬ ֶ֫ fem. când substantivul este urmat şi determinat de un alt substantiv. ִ ַ֫ ִ ֹ ַ֫ ְ dar ‫ ־נִ י‬ca sufix pronominal pentru verb – ‫ שׁמָ רנִ י‬ş’maráni „(el) m-a păzit” şi ‫ ־ִי‬ca sufix pronominal pentru substantiv – ‫ סוּסי‬susí „calul meu”. ‫אֲנִ י . ‫ ת‬are un dagheş forte. au două forme. relativ şi interogativ. De asemenea şi consoana a doua de la pers. Substantivul aflat 11 în stat construct va fi obiectul posedat. substantivele nu se declină. şi fem. STATUL SUBSTANTIVELOR În ebraică. masc. ‫אנ֫חנוּ‬ ְ ֲַ ‫אַ תּנָה‬ ֵ֫ ‫הנָּה‬ ֶ֫ fem. este geminată (dublă): hémma şi hénna. În schimb. şi pl. att. una pentru substantiv. ִ Pronumele personal de sine stătător are următoarele forme: pronumele personal singular persoana I II III ‫אַ תָּ ה‬ ‫הוּא‬ masc. numite staturi: forma completă (statul absolut). plural masc. pronume personal sufix. când substantivul se află singur şi forma scurtată (statul construct).

) ָ ‫„ = שָׁ מַ ר‬a păzit” ‫„ = עָ שָׂ ה‬a făcut” ‫„ = זָכַ ר‬şi-a adus aminte de” ‫„ = אָ מַ ר‬a spus” ‫„ = דּבָ ר‬cuvânt” (subst. la statul construct va fi ‫ְדּבַ ר הַ מֶּ לֶ ְך‬ d’var hamméleh „cuvântul regelui”. Terminaţia femininelor ‫. De ָ ְ observat că în exemplele de mai sus.גְּ דוֹלָ ה‬la pl. dacă nu este folosit la rândul lui într-o asemenea construcţie cu al treilea) va fi posesorul. masc. De ex.ָה‬a se va transforma în ‫. De reţinut că la statul construct. ָ De ex. ‫ .ִים‬im se va transforma în ‫. masc. De ex. De ex. substantivele ‫ סוּס‬şi ‫ מֶ לֶ ְך‬au aceeaşi formă la statul absolut şi la cel construct. de la ‫ סוּסים‬va deveni ‫ סוּסֵ י הַ מֶ לֶ ְך‬susé(y) ִ hamméleh. de ex. „Lege” (subst.ַת‬at. de la ‫ סוּסָ ה‬susá „iapă” va deveni ‫ סוּסַ ת הַ מּלֶ ְך‬susat hamméleh. Se poate întâlni şi înşiruirea a două substantive în stat construct. la fem. substantivul nu poate primi articol. Majoritatea substantivelor au însă o formă scurtată.ֵי‬e(y).. De ex. terminaţia de plural a masculinelor ‫.stat absolut. ‫)גְּ דוֹלוֹת‬ ‫„ = תּוֹרה‬învăţătură”. ‫ . EXERCIŢII ŞI LEXIC ‫ = אֵ ת‬marca acuzativului ‫„ = ל ֹא‬nu” ‫„ = אֱֹלהים‬Dumnezeu” (formă plurală. ‫ סוּס מֶ לֶ ְך‬sus méleh „calul unui rege” sau „un cal al unui rege”. ֶ În sfârşit. fem. articulat ‫ סוּס הַ מֶּ לֶ ְך‬sus hamméleh „calul regelui”. dar folosită în regim verbal ִ şi adjectival singular) ‫„ = גָּדוֹל‬mare” (adj.) ָ 12 . ‫ סוּס מֶ לֶ ְך יִ שׂראֵ ל‬sus méleh israél „calul regelui Israelului”.הַ סּוּס‬Dacă însă va fi pus în stat construct. masc. aflat de sine stătător (stat absolut) poate fi articulat ‫ . ‫„ סוּס‬cal”. ִ fem. articolul va putea fi adăugat substantivului următor.גְּ דוֹלים‬la pl. ‫ דּבָ ר‬davár „cuvânt”.

de obicei vocalizată cu vocalele de‬יהוה‬ ‫)”‪la cuvântul Adonai „Domnul‬‬ ‫)1( אָ מַ ר אֱֹלהים דּבָ ר גָּדוֹל׃ )2( שָׁ מר אישׁ אֱֹלהים אֶ ת־הַ שַּׁ בָּ ת׃ )3( זָכַ ְרתּי‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫ַ‬ ‫ָ‬ ‫ִ‬ ‫אֶ ת־תּוֹרת יהוה וְ אֶ ת־דּבר אֱֹלהים׃ )4( שׁמַ ְרתֶּ ם אֶ ת־הַ שַּׁ בּת׃ )5( יהוה גָּדוֹל‬ ‫ָ‬ ‫ְ‬ ‫ִ‬ ‫ְ ַ‬ ‫ַ‬ ‫אַ תָּ ה׃ )6( ל ֹא קָ טַ ל דּוִ יד אֶ ת־אַ בנֵר׃ )7( זָכרוּ אַ ברהָ ם וְ יעקב אֵ ת תּוֹרוֹת‬ ‫ַ ֲ ֹ‬ ‫ְ ָ‬ ‫ְ‬ ‫ְ‬ ‫ָ‬ ‫יהוה׃ )8( יוֹם הַ שַּׁ בָּ ת הוּא יוֹם גָּדוֹל׃ )9( עָ שָׂ ה אֱֹלהים אֵ ת השָּׁ מַ יִ ם וְ אֵ ת‬ ‫ַ‬ ‫ִ‬ ‫הָ אָ רץ׃ )01( שָׂ רה אשָּׁ ה גְּ דוֹלָ ה היא׃‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫ָ‬ ‫ֶ‬ ‫31‬ .‫‪ = Iahve (tetragrama sfântă.

În prezenţa unor prefixe însă. ducând la geminarea primului radical sau. ‫נִ קטלנוּ‬ ְ ַ֫ ְ ‫נִ קטַ לתֶּ ן‬ ְ ְ plural fem. dar şi participiului pasiv al paal-ului. sensuri care în general sunt rezervate hitpael-ului. ‫נִ קטַ לתּי‬ ִ ְ ְ ‫נִ קטלתּ‬ ָ ְ ַ֫ ְ ‫נִ קטלתּ‬ ְ ְ ַ֫ ְ ‫נִ קטלָ ה‬ ְ ְ ‫נִ קטַ לתֶּ ם‬ ְ ְ ‫נִ קטלוּ‬ ְ ְ fem. iar altele sunt separate. Celelalte prepoziţii se pot uni cu cuvântul următor doar cu maqef. „pentru”. dar articolul va dispărea. PREPOZIŢIILE Există două tipuri de prepoziţii: unele se lipesc de cuvântul următor. masc. „pentru cal” (articulat şi cu prepoziţie). „spre”. 14 . prepoziţia va prelua vocala articolului. nifal perfect singular persoana I II III ‫נִ קטַ ל‬ ְ masc. marca dativului ְ ‫„ = כּ‬ca”. „cu” (instrumental) ְ ‫„ = ל‬la”.VERBUL III Nifal perfect – qatal ְ Nifal-ul este o conjugare reflexivă simplă (‫ נִ שׁמַ ר‬nişmár „s-a păzit”). dacă sunt monosilabice. ‫„ סוּס‬cal” => ‫„ הַ סּוּס‬calul” (articulat) => ‫„ לַ סּוּס‬calului”. Cele care se unesc sunt în număr de trei: ‫„ = בּ‬în”. ‫ נ‬se asimilează. Specific îi este prezenţa consoanei ‫ נ‬înainte de rădăcină. „precum”. la lungirea vocalei prefixului. în cazul guturalelor. însă în multe cazuri capătă şi sensuri reflexive. „aproximativ” ְ Când substantivul pe care îl determină aceste trei prepoziţii este articulat.

constr.‫„ = אֶ ל‬către” ‫„ = עַ ל‬peste”. ‫)בּנֵי‬ ְ ‫„ = כֹּל‬totalitate” (la stat constr. Specific piel-ului este dublarea consoanei a doua a radicalului.)כָּ ל־‬folosit în stat constr. Dacă paal-ul rădăcinii ‫ קטל‬înseamnă „a ucis”. la piel „a fărâmiţat”. 15 . ‫ ..” ‫)1( ראָ ה משֶׁ ה אֶ ת־יהוה עַ ל־ההָ ר׃ )2( נָתַ ן אֱֹלהים למשֶׁ ה אֶ ת־הַ תּוֹרה‬ ָ ֹ ְ ִ ָ ֹ ָ ‫בָּ הר׃ )3( בּא הַ מֶּ לֶ ְך עם־הַ סּוּסוֹת בּעיר׃ )4( נִ לחמוּ בּנֵי־יִ שׂראֵ ל עם‬ ִ ָ ְ ְ ְ ְ ִ ָ ִ ָ ָ ‫מצריִ ם כָּ ל־הַ לָּ יְ לָ ה׃‬ ַ ְ ִ VERBUL IV Piel perfect – qatal Piel-ul este conjugarea activă cu sens intensiv.) ִ ‫„ = הָ ר‬munte” ‫„ = בֵּ ן‬fiu” (la pl.בָּ נִ ים‬pl. „deasupra” ‫„ = עם‬împreună cu” ִ ‫„ = מן‬de la” ִ EXERCIŢII ŞI LEXIC ‫„ = ראָ ה‬a văzut” ָ ‫„ = בָּ א‬a venit” ‫„ = נִ לחַ ם‬s-a luptat” (nifal) ְ ‫„ = נָתַ ן‬a dat” ‫„ = מצריִ ם‬Egipt” ַ ְ ִ ‫„ = עיר‬cetate” (fem. la piel înseamnă „a măcelărit”. urmat de subst. determinat pentru a forma sintagma tradusă „tot.. la paal ‫ שׁבר‬înseamnă „a spart”. ‫ .

„pentru că” ִ ‫„ = מ ְדבּר‬pustiu”. ‫קטּלנוּ‬ ְ ַ֫ ִ ‫קטַּ לתֶּ ן‬ ְ ִ plural fem. este e lung: qittél. III sg. masc.) ‫„ = אָ כַ ל‬a mâncat” ‫„ = פֶּ סַ ח‬Paşte” (Pesah) ‫„ = עַ ם‬popor” (3) ‫)1( אָ כלוּ בּנֵי־יִ שׂראֵ ל מַ צּוֹת בַּ מּ ְדבָּ ר׃ )2( ִדּבּרוּ המּלָ כים אֶ ל אַ ברהָ ם׃‬ ָ ְ ִ ְ ַ ְ ִ ָ ְ ְ ְ ‫פֶּ סַ ח לַ יהוה הַ יּוֹם׃ )4( ראָ ה כָּ ל־הָ עָ ם כּי נָתַ ן אֱֹלהים למשֶׁ ה אֶ ת־התּוֹרה׃‬ ָ ָ ַ ֹ ְ ִ ִ 16 . Vocala celei de-a doua consoane este a la persoanele II sg şi pl. EXERCITII SI LEXIC ‫„ = ִדּבּר‬a vorbit” ֵ ‫„ = כּי‬că” (introduce propoziţii directe). masc. ‫קטּלתּי‬ ִ ְ ַ֫ ִ ‫קטּלתּ‬ ְ ְ ַ֫ ִ ‫קטּלָ ה‬ ְ ִ ‫קטַּ לתֶּ ם‬ ְ ִ ‫קטּלוּ‬ ְ ִ fem.piel perfect singular persoana I II III ‫קטּלתּ‬ ָ ְ ַ֫ ִ ‫קטֵּ ל‬ ִ masc. La pers. „deşert” ָ ִ ‫„ = מַ צָּ ה‬azimă” (fem.

Pronumele relativ ֲ Pronumele relativ este ‫ אשֶׁ ר‬pentru toate genurile şi numerele. ‫ז ֹאת‬ masc. iar alta pentru persoane ‫„ מי‬cine”. ‫אלֶּ ה‬ ֵ֫ plural fem. Pronumele demonstrativ poate primi articol. Pentru pronumele demonstrativ de depărtare („acela”) se foloseşte pronumele personal la persoana III. ‫זֶה‬ fem. Pronumele interogativ Pronumele interogativ are două forme: una pentru obiecte ‫„ מָ ה‬ce”. ִ EXERCIŢII ‫)1( זֶה הר סינָי׃ )2( זֶה מֶ לֶ ְך יִ שׂראֵ ל׃ )3( זֶה המֶּ לֶ ְך זֶה דּוִ יד׃ )4( ז ֹאת‬ ָ ַ ָ ְ ִ ָ ‫תּוֹרת־משֶׁ ה׃ )5( אֵ לֶּ ה ה ְדּבָ ִרים אֲשֶׁ ר ִדּבֶּ ר משֶׁ ה בַּ מּ ְדבָּ ר׃ )6( נָתַ ן אֱֹלהים‬ ִ ִ ֹ ַ ֹ ַ ‫הָ עיר הַ זּ ֹאת לישׂראֵ ל׃ )7( ראָ ה הַ נָּביא כּי גְּ דוֹלָ ה הָ עיר אֲשֶׁ ר נָתַ ן יהוה לעַ ם‬ ְ ִ ִ ִ ָ ָ ְ ִ ִ ‫יִ שׂראֵ ל׃‬ ָ ְ 17 .PRONUMELE II Pronumele demonstrativ Pronumele demonstrativ de apropiere („acesta”) are următoarele forme: pronumele demonstrativ singular masc.

III sg. de la rădăcina ‫ .קטל‬la nifal perfect (pers. Însă la imperfect din cauza prefixelor. ‫. ca şi la perfect. masc. geminarea (dublarea) consoanei a doua din radical. ‫נִ קָּ טֵ ל‬ ‫תּקּטלנָה‬ ְ ַ֫ ָ ִ ‫תּקּטלנָה‬ ְ ַ֫ ָ ִ plural fem. III sg. Piel imperfect – qatal Pielul imperfect păstrează caracteristica pielului. de la rădăcina ‫ . ‫נ‬ cade.קטל‬piel ִ perfect pers. care au a. ‫אֶ קָּ טֵ ל‬ ‫תּקּטלי‬ ִ ְ ָֽ ִ ‫תּקּטֵ ל‬ ָ ִ ‫תּקּטלוּ‬ ְ ָֽ ִ ‫יִ קּטלוּ‬ ְ ָֽ fem. producând geminarea (dublarea) primei consoane a rădăcinii.יְ קַ טֵּ ל‬ 18 . De ex. masc. Vocala prefixelor este i.נ‬înaintea rădăcinii verbale. ‫ .) ‫ . şi III pl. I sg. III sg. masc. fem (forme identice). cu excepţia pers. ‫ קטֵּ ל‬şi piel imperfect pers.VERBUL V Nifal imperfect – qatal Nifalul imperfect păstrează semnul distinctiv al nifalului. De ex. Vocala primei consoane din radical este a în toate cazurile.. unde din cauza guturalei ‫ א‬devine e.יִ קּטֵ ל‬ ְ ָ nifal imperfect singular persoana I II III ‫תּקּטֵ ל‬ ָ ִ ‫יִ קָּ טֵ ל‬ masc. II pl.נִ קטַ ל‬dar la imperfect ‫. cu excepţia pers. fem. masc. iar vocala consoanei a doua din radical este e.

având deci uneori o formă prescurtată. 19 . prezintă şi o formă sufixată. ‫סוּסי‬ ִ ‫סוּסֵ ְך‬ ‫סוּסָ הּ‬ ‫סוּסכֶ ם‬ ְ ‫סוּסָ ם‬ fem. fiind în loc şva. I sg. unde din cauza guturalei ‫ א‬se formează vocala foarte scurtă a.. masc. PRONUMELE Pronumele personal sufixat După cum s-a precizat anterior. pronumele personal. cu excepţia pers.piel imperfect singular persoana I II III ‫תּקַ טֵּ ל‬ ְ ‫יְ קַ טֵּ ל‬ masc. pronumele personal sufixat are înţeles de ִ genitiv – de ex. ‫סוּסֵ נוּ‬ ‫סוּסכֶ ן‬ ְ ‫סוּסָ ן‬ fem. În cazul substantivelor. plural masc. ‫אֲקַ טֵּ ל‬ ‫תּקַ טּלי‬ ִ ְ ְ ‫תּקַ טֵּ ל‬ ְ ‫תּקַ טּלוּ‬ ְ ְ ‫יְ קַ טּלוּ‬ ְ fem. ‫„ סוּסי‬calul meu”. Pentru sufixarea substantivelor la singular masculin (luând ca exemplu substantivul ‫ .)סוּס‬prezintă următoarele forme: pronumele personal singular persoana I II III ‫סוּסָך‬ ְ ‫סוּסוֹ‬ masc. Substantivele determinate cu sufixul pronominal vor fi în statul construct. compusă cu şva (hataf-patah). pe lângă forma de sine stătătoare. Lipseşte vocala prefixelor. ‫נְ קַ טֵּ ל‬ ‫תּקַ טֵּ לנָה‬ ְ ְ ‫תּקַ טֵּ לנָה‬ ְ ְ plural fem.

‫‪EXERCIŢII‬‬ ‫)1( שׁמַ ְרתֶּ ם אֶ ת־התּוֹרה הַ זּ ֹאת אֲשֶׁ ר ִדּבּר אֱֹלהים בָּ הָ ר׃ )2( שׁמרוּ‬ ‫ָֽ ְ‬ ‫ִ‬ ‫ֶ‬ ‫ָ‬ ‫ַ‬ ‫ְ‬ ‫כָּ ל־בּנֵי־יִ שׂראֵ ל אֶ ת־הַ שַּׁ בּת אֲשֶׁ ר נָתַ ן יהוה בַּ מּ ְדבּר׃ )3( מָ ה יוֹם הַ זֶּה׃ )4(‬ ‫ִ ָ‬ ‫ָ‬ ‫ְ ָ‬ ‫ְ‬ ‫הַ יּוֹם יוֹם גָּדוֹל פֶּ סַ ח לַ יהוה׃ )5( מי שָׁ מַ ר אֶ ת־תּוֹרת משֶׁ ה׃ )6( אָ מַ ר הַ נָּביא‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫ֹ‬ ‫ַ‬ ‫ֹ‬ ‫ַ‬ ‫ְ ָ‬ ‫כּי שָׁ מַ ר כָּ ל־עַ ם־יִ שׂראֵ ל אֶ ת־תּוֹרת משֶׁ ה׃‬ ‫ִ‬ ‫02‬ .

iniţiază. masc. şi pl.VERBUL VI Hifil perfect – qatal Hifilul este conjugarea activă cu valoare cauzativă. masc. De remarcat că vocala celei de-a doua consoane din radical este a la pers. Hifil imperfect – qatal La hifil imperfect. dar prefixul imperfectului va avea întotdeauna vocalizarea cu a. ‫אַ קטיל‬ ִ ְ ‫תַּ קטילי‬ ִ ִ֫ ְ ‫תַּ קטילוּ‬ ִ֫ ְ ‫יַקטילוּ‬ ִ֫ ְ ‫תַּ קטיל‬ ִ ְ fem. I şi II sg. 21 . hifil imperfect singular persoana I II III ‫תַּ קטיל‬ ִ ְ ‫יַקטיל‬ ִ ְ masc. ‫הקטלתּי‬ ִ ְ ַ֫ ְ ִ ‫הקטלתּ‬ ָ ְ ַ֫ ְ ִ ‫הקטיל‬ ִ ְ ִ ‫הקטלתּ‬ ְ ְ ַ֫ ְ ִ ‫הקטילָ ה‬ ִ֫ ְ ִ fem. Subiectul verbului este cel care determină. La pers. hifil perfect singular persoana I II III masc. ‫ ה‬adăugat la începutul rădăcinii dispare. hiqtila. Specific hifilului este adăugarea consoanei ‫ ה‬la rădăcină. este i lung: hiqtil. ‫הקטלנוּ‬ ְ ַ֫ ְ ִ ‫הקטַ לתֶּ ם‬ ְ ְ ִ ‫הקטַ לתּן‬ ֶ ְ ְ ִ ‫הקטילוּ‬ ִ֫ ְ ִ plural fem. hiqtilu. De exemplu. III sg. rădăcina ‫ קטל‬la hifil înseamnă „a făcut să ucidă”. şi pl. permite acţiunea desfăşurată de complementul direct. ‫נַקטיל‬ ִ ְ ‫תַּ קטלנָה‬ ְ ֵ֫ ְ ‫תַּ קטלנָה‬ ְ ֵ֫ ְ plural fem.

„a apropia‬הק ִריב‬ ‫ִ ְ‬ ‫”‪ = „jertfă‬זבַ ח‬ ‫ֶ֫‬ ‫”‪ = „altar‬מזְ בֵּ ח‬ ‫ַ‬ ‫ִ‬ ‫)1( הָ לַ ְך הַ נָּביא עם־אֱֹלהים וְ עָ שָׂ ה כָּ ל־אֲשֶׁ ר ִדּבּר יהוה אֶ ל־עַ מּוֹ׃ )2( כֹּה‬ ‫ֶ‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫אָ מַ ר יהוה אֱֹלהים׃ )3( יָצאוּ בּנֵי־יִ שׂראֵ ל מן־העיר הַ גְּ דוֹלָ ה׃ )4( אַ תֶּ ם‬ ‫ָ ִ‬ ‫ִ‬ ‫ְ ָ‬ ‫ְ‬ ‫ְ‬ ‫ִ‬ ‫ְ‬ ‫בּנֵי־יִ שׂראֵ ל תּשׁמרוּ אֶ ת־דּבָ ִרי׃ )5( הק ִריב אישׁ אֶ ת־הַ זֶּבַ ח עַ ל־הַ מּזְ בֵּ ח׃‬ ‫ַ‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫ִ ְ‬ ‫ִ ְ ְ‬ ‫ְ ָ‬ ‫ְ‬ ‫22‬ . „a pleca‬הָ לַ ְך‬ ‫”‪ = „a ieşi‬יָצַ א‬ ‫”‪ = „a aduce”.‫.‪Sub a doua literă din radical. se păstrează întotdeauna i lung‬‬ ‫‪EXERCIŢII ŞI LEXIC‬‬ ‫”‪ = „aşa‬כּה‬ ‫ֹ‬ ‫”‪ = „a merge”.

Participiile paal activ şi pasiv – qatal Participiul paal activ se poate traduce prin „cel care face (acţiunea)”. ‫קֹטלוֹת‬ ְ Participiul paal pasiv se traduce prin „făcut”. unul activ şi altul pasiv. 23 . Participiul are valoare nominală. pentru rădăcina ‫קטל‬ „ucis”. pentru rădăcina ‫קטל‬ „cel care ucide”. ‫קֹטלים‬ ִ ְ plural fem. „ucigaş”. ‫קָ טוּל‬ fem. ‫קֹטֵ ל‬ fem. „ucigător”. De ex.PARTICIPIUL VERBAL Fiecare dintre cele şapte construcţii verbale dezvoltă participii. ‫קטוּלים‬ ִ ְ plural fem. ‫קֹטלֶ ת‬ ֶ֫ masc. ‫קטוּלָ ה‬ ְ masc. participiul paal pasiv singular masc. având funcţie adjectivală. Paalul are chiar două participii. ‫קטוּלוֹת‬ ְ Se poate observa că terminaţiile sunt identice cu cele ale substantivelor şi adjectivelor. participiul paal activ singular masc. deci se poate articula sau poate sta pe lângă un substantiv. „făcătorul” (dacă sensul verbului permite formarea unui cuvânt cu terminaţia –tor în limba română).

‫‪EXERCIŢII ŞI LEXIC‬‬ ‫”‪ = „iată‬הנֵּה‬ ‫ִ‬ ‫”‪ = „a şedea‬יָשַׁ ב‬ ‫”‪ = „preot‬כֹּהֵ ן‬ ‫)1( הנֵּה יהוה אֱֹלהים עֹ שֶׂ ה אֶ רץ וְ שָׁ מַ יִ ם׃ )2( הק ִריב הַ כֹּ הֵ ן הַ גָּדוֹל‬ ‫ִ ְ‬ ‫ֶ‬ ‫ִ‬ ‫ִ‬ ‫אֶ ת־הַ זֶּבַ ח בּבֵ ית־אֵ ל׃ )3( בַּ יּוֹם הָ הוּא יָשַׁ ב כָּ ל־עַ ם־יִ שׂראֵ ל בּמצריִ ם׃‬ ‫ְ ִ ְ ַ‬ ‫ְ ָ‬ ‫ְ‬ ‫42‬ .

‫מַ קטילוֹת‬ ִ ְ 25 . ‫מקַ טּלֶ ת‬ ֶ֫ ְ masc.PARTICIPIUL VERBAL II Participiul nifal îşi păstrează sensul de bază al nifalului. ‫מַ קטילָ ה‬ ִ ְ masc.מ‬specific participiilor. participiul piel singular masc. pentru sensul pasiv folosindu-se participul construcţiei hofal. luând însă deseori şi sensul pasiv. ‫נִ קטָ לים‬ ִ ְ plural fem. ‫נִ קטלֶ ת‬ ֶ֫ ְ masc. ‫מַ קטילים‬ ִ ְ plural fem. participiul hifil singular masc. cel reflexiv. Sensul pasiv va fi dat de participiul construcţiei verbale pual. ‫מקַ טֵּ ל‬ ְ fem. participiul nifal singular masc. ‫מַ קטיל‬ ִ ְ fem. ‫מקַ טּלים‬ ִ ְ ְ plural fem. ‫נִ קטָ לוֹת‬ ְ Participiile piel şi hifil au preformativul ‫ . ‫מקַ טּלוֹת‬ ְ ְ Participiul hifil este de asemenea activ. Participiul piel este activ. ‫נִ קטָ ל‬ ְ fem.

Păstrează geminarea primei consoane din rădăcină. o va dezvolta în e lung. ‫קַ טּלנָה‬ ְ ֵ֫ Imperativul hifil seamănă şi el cu imperfectul fără prefixe. dar primeşte în ִ schimb un prefix ‫. reţinând ַ şi ‫ ה‬adăugat înaintea radicalului. ‫קַ טּלוּ‬ ְ plural fem. ‫קַ טּלי‬ ִ ְ masc. ‫הקּטלוּ‬ ְ ָֽ ִ plural fem. Atât că forma de masculin singular are vocala iusivului (o formă a imperfectului de pers. 26 . imperativul paal singular masc. ‫הקּטלנָה‬ ְ ַ֫ ָ ִ Imperativul piel seamănă foarte bine cu imperfectul fără prefixe. ‫קטלי‬ ִ ְ ִ masc. ‫קטלוּ‬ ְ ִ plural fem. II-III). căruia i s-au înlăturat prefixele. imperativul piel singular masc. El provine de la timpul verbal imperfect (sensul de viitor). ‫קַ טֵּ ל‬ fem. ‫הקּטלי‬ ִ ְ ָֽ ִ masc. ‫קטלנָה‬ ְ ֹ֫ ְ Imperativul nifal nu-şi recapătă însă ‫ נ‬din tema specifică nifalului.ה‬ imperativul nifal singular masc. ‫הקּטֵ ל‬ ָ ִ fem. ‫קטל‬ ֹ ְ fem.IMPERATIVUL Imperativul are forme doar la persoana a II-a. ambele genuri. În loc să aibă vocala celei de-a doua silabe i.

datorită valorii nominale a infinitivului (se comportă ca un substantiv). ‫הַ קטֵ ל‬ ְ fem. ‫הַ קטלנָה‬ ְ ֵ֫ ְ INFINITIVUL Limba ebraică are două infinitive. De obicei.imperativul hifil singular masc. unul absolut şi altul construct. ‫הַ קטילוּ‬ ִ֫ ְ plural fem. ‫)בָּ נוֹת‬ ‫)1( בָּ רוְּך אַ תָּ ה יהוה אֱֹלהֵ י יִ שׂראֵ ל העֹ שֶׂ ה הַ שָּׁ מַ יִ ם וְ הָ אָ רץ׃ )2( שׁמרוּ‬ ְ ִ ֶ ָ ָ ְ ‫אֶ ת־חַ ג הַ מּצּוֹת בַּ מּ ְדבּר׃ )3( הָ לַ ְך הַ כֹּ הֵ ן הַ מּק ִריב אֶ ת־הַ זֶּבַ ח אֶ ל־הַ מּשׁכָּ ן׃‬ ְ ִ ָ ִ ַ ְ ַ ‫)4( בַּ ת ציּוֹן זִ כּ ִרי אֶ ת־הדּבָ ר אֲשֶׁ ר אָ מַ ר יהוה אֶ ל־נְ ביאוֹ׃‬ ִ ָ ַ ְ ִ 27 . ‫הַ קטילי‬ ִ ִ֫ ְ masc.ל‬formă numită şi gerundiv. infinitivul construct se construieşte cu prepoziţia ‫ . infinitivul construct paal nifal piel hifil ‫לקטל‬ ֹ ְ ִ ‫להקּטֵ ל‬ ָ ִ ְ ‫לקַ טֵּ ל‬ ְ ‫להַ קטיל‬ ִ ְ ְ EXERCIŢII ŞI LEXIC ‫„ = בָּ רוְּך‬binecuvântat” ‫„ = חָ ג‬sărbătoare” ‫„ = משׁכָּ ן‬locaş” ְ ִ ‫„ = בַּ ת‬fiică” (pl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful