CULA

Locatie: intre Dunare si M tii Carpati in dreapta Oltului disparand treptat in Muntenia *
1

-

Semnificatii: - reprezinta marturia luptelor duse de olteni impotriva bandelor de jefuitori turci in sec. XVII,XVIII si inceputul sec. XIX - reprezinta forma cea mai originala de locuinta din Oltenia * Definitii: 1. locuinta vechilor boieri gorjeni cu forma de turn (Al. Stefulescu)* 2. turn de locuit (Teohari Antonescu)*
4 3 2

:

- cu poarta de intrare, cand jos, cand mai sus; - avand metereze; - avand mai multe etaje si la ultimul nivel un cerdac, foisor larg cu streasina plecata tare si rezemata pe stalpi legati cu arcuri sau prin grinzi de lemn; - pus in puncte strategice foarte inalte 3. casa de tara intarita cu mai multe etaje suprapuse (Ghica-Budesti)* : - usa ferecata si asigurata printr-un drug de stejar asezat de-a curmezisul pe interior; - avand 2 metereze de-o parte si de alta a usii; - la catul inferior se gasesc pivnitele si incaperile de serviciu cu ferestre foarte mici - la catul superior se gasesc camera de locuit si foisorul-galerie cu arcade pe stalpi ce ocupa una sau doua laturi ale constructiei - foisorul are rol de belvedere si de aparare 4. locuinta intarita in forma de turn, o locuinta cetate (R.siS.Creteanu)* : - are parter inalt, masiv, luminat prin metereze; - are o scara interioara de lemn
1 2 3 4 5 6

5

6

I.Atanasescu si V.Grama, Culele din Oltenia, Craiova, Ed. Scrisul Romanesc, 1974, p.5 I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.9 Al. Stefulescu, Gorjul istoric si pitoresc, Targu-Jiu, Ed. Milosescu, 1904, p.LXVII Teohari Antonescu, Iarasi originea culelor?, Convorbiri literare , XLI, nr. 12, 1907, p.1204 Ghica-Budesti, Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia, vol.IV, B.C.M.I., XXIX (1936), fasc.87-90, p. 118 R.siS.Creteanu,Culele din Romania, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1969, p.6

Bucuresti. 3 caturi legate printr-o scara interioara .deci termenul cula. cu baza dreptunghiular (care servea. Academia Român .pe teritoriul Romaniei termenul cula a fost cunoscut cu toate sensurile enuntate mai sus . locuinta intarita ce se gaseste mai ales in regiunile muntoase (Lexiconul tehnic roman)* : . vol. Institutul de Lingvistic Univers Enciclopedic. aparatoare de hoti.3. vol. Politica.constructive specifica arhitecturii balcanice si celei romanesti .3. tip de locuinta fortificata raspandita in sec. turn la palatal domnesc in care se pastreaza tezaurul . in Oltenia.cladire de caramida sau piatra.5. reprezinta o constructie bine asigurata si bine pazita 7 8 9 Lexiconul tehnic roman. Tehnica.2. tezaur. p.XVIII mai ales in Oltenia (Dictionarul encyclopedic 8 roman)* : 7 . cuvantul cula are aceleasi intelesuri in limba turca.1. (invechit ) conac boieresc. loc intarit la mosiile vechi (locuinta strategica de patrulare). greaca.pe plan patrat sau dreptunghiular . . 1959. turn circular . casa fortificata. albaneza. Ed. în care se p stra vistieria. Turn boltit în palatul domnesc. edi ia a II-a. cl dire în form de turn. în trecut. p. . ext. 1998 10 I. op. visteria insasi .are 2. 1962. bulgara si sarba.parterul ocupat de depozite este in general lipsit de ferestre 7. Ed. 6. p. 8.sectiune plana dreptunghiulara.AtanasescusiV. 10 9 Concluzii: . Dic ionarul explicativ al limbii române. casa de tarani in afara de oras sau de sat.. i ca loc de ap rare).Grama)* : . p. bolta. Bucuresti. (invechit) turn circular. cit. cupol .497-498 Dictionarul encyclopedic roman.4. o subterana boltita. vistierie.V.Atanasescu si V. vechea slavona. (invechit) beci boltit. .12 .2.Grama.351 Iorgu Iordan . subteran . I(A-C).ziduri groase si ferestre mici.1. cas (fortificat ) a proprietarului unei mo ii. . bolt .4. termenul cula isi are etimologia in cuvantul turcesc Kula (DEX 98) * : . . Ed. prin extensiune (I.

turnurile-cule sunt simple cladiri de locuit.peste Dunare conditiile grele s-au pastrat mai mult timp motiv pentru care constructia insasi s-a pastrat in forma romana * 11 12 12 Al. Serbia de unde s-au adoptat si la noi. marocanii si algerienii si mai inainte pe dacii de la Dunare .in Bulgaria notiunea de cula se pastreaza azi cu sensul de cetate (Kale Petrova cetatea lui Petru) .1 (ianuarie). deci notiunea este de origine turceasca atat pentru romani cat si pentru celelalte popoare balcanice . Peste tot cu aceiasi intrebuintare : casa de aparare termenul cula nu este de origine turceasca. romanii au creat turnurile cule cunoscute . poate si in Asia Mica.Teohari Antonescu spune despre cula olteneasca ca aceasta isi are originile in turnul-cula din vremuri mai vechi.14-19 .daca romanii au zidit astfel de turnuri si in Balcani si in Carpati.in 1907 culele erau foarte numeroase in Bulgaria. p.aceste turnuri ne-ar putea duce spre epoca colonizarii romane. isi gaseste originea in turnurile de paza sau de veghe.termenul cula a intrat in fondul lexical al limbii romane direct din turcescul kula.Grama. in Convorbiri literare .. in loc de a fi imprumutat de aiurea. cele balcanice si cele turcesti . cit. deosebirea consta in destinatia lor : .turcii au copiat si au reprodus aidoma aceasta forma de arhitectura care raspundea cerintelor fundamentale ale apararii imperiului lor intins . I. intarite pentru orice eventualitate cu ferestremetereze .Atanasescu si V. sa fie el prototipul de unde popoarele balcanice sa fi format cula lor sau s-ar putea sa fie rezultatul unor imprejurari de viata asemanatoare cu ale altor popoare .91-92. care. la randul sau. p. turcii au adus in Balcani numai sistemul de arhitectura . Arta in Romania.se poate ca turnul nostru sub forma lui caracteristica. op.existenta asemanarilor dintre culele bulgare.dupa Al.atat numele cat si tipul cladirii se gasesc in tarile din jurul Balcanului si pana in Asia Mica. armenii din Caucaz. Macedonia.turnurile de veghe serveau drept locuinta in mod trecator unor paznici pusi cu scopul de a semnala de departe incalcarile dusmanilor . XLI (1907).nu exista totusi marturii scrise pentru aceste supozitii . deoarece forma lor cea mai cunoscuta este din arhitectura romana: . nr..poate dupa modelul turnurilor romane care se gasesc pe teritoriul vechii Dacii. fapt ce ar explica prezenta lor doar in Oltenia * 11 . de unde a fost adusa de turci. sarbe si turcesti se datoreste originii lor commune : -turcii ajunsi pe pamanturile Europei au gasit vechile turnuri de paza romane si au fost impresionati la fel ca arabii din Siria.Tzigara-Samurcas .Tzigara-Samurcas. poate de aici se trage asemanarea dintre turnurile oltenesti.

cu cerdac de stalpi arcuiti deasupra. 1965. la impreunarea a doua vai mari sau in vecinatatea vechilor asezaminte romane (Curtisoara) .cladire prismatica compusa din parter si mai multe etaje . Bucuresti.11-13 R.asezate pe culmi de dealuri.siS.Grama.ziduri de piatra sau caramida.imitarea galeriilor interioare ale vechilor manastiri .elemental architectural specific culelor oltenesti este foisorul cu stalpi . p. prin combinarea cu vechea casa romaneasca traditional. vol.II. acelasi gen constructive si structura interioara .transpunerea prispei omniprezente la casele oltenesti .Atanasescu si V. Ed.ultimul nivel este prevazut cu un cerdac cu arcade si coloane. inrudita cu idea de casa intarita.forma de constructie cunoscuta pe teritoriul tarii inca din secolul al XVI-lea . * Caracteristici generale: .la fiecare nivel se gasesc 1. in partea de sus. o sinteza din cele mai interesante.legatura intre etaje se face printr-o scara de lemn interioara (exceptie fac culele din Foisor si Radomir) ...deci nu se poate vorbi despre o influenta balcanica asupra culelor oltenesti decat daca sar dovedi existent unor cule in forma de turn. de unde privirea cuprindea o zona mai larga.apartinand genului de casa citadela. in Albania. raspandita in timpul stapanirii turcesti in tarile balcanice.50 m .00 m strapunse din loc in loc de deschizaturi lunguiete si foarte inguste. in Serbia. groase de 0. p. in Macedonia. cit.70-1. 2 sau 3 incaperi.inaltimea camerelor este de cca.plan de forma patrata sau dreptunghiulara foarte apropiat de un patrat . se gaseste numai in Oltenia si foarte rar in vecinatatea ei * 13 14 .Culele din Romania. Ea a capatat forme locale dand.Creteanu. Academiei.foisorul este un element ce pare a fi . uneori intreg ultimul etaj este un foisor 15 13 14 15 I. numarul lor depinde de marimea si functinea culei . in puncte strategice importante.cit. a carei origine indepartata trebuie cautata in Persia si Asia Mica.15 Grigore Ionescu. in Bulgaria. op. 227-229 . Istoria arhitecturii in Romania..planseele dintre etaje sunt construite din barne groase de stejar sau de bolti (bolta de zid era mai frecvent utilizata intre beci si al doilea cat sau intre ultimul cat si pod) .cerdacul trebuie privit ca o concesie facuta exigentelor de confort si de frumos * . cula romaneasca este totusi o varianta cu multe trasaturi originale. 2. p. ca niste metereze . op.turnul patrat sau dreptunghiular cu foisor cerdac.

usa spre beci : 16 17 I. op.33-41 .7-1.8m inaltime..Grama.accesul in cula se face de obicei printr-o singura usa construita din barne de stejar.Atanasescu si V. cu sisteme de zavorare ingenioase.forma patrata sau dreptunghiulara y ACCES .deschiderea se facea prin interior . masiva. firide oarbe.pozitia in plan geografic a mediului inconjurator .formele culei oltenesti au evoluat in concordant cu realitatile social-istorice. cit.uneori accesul se facea de la unul din etajele superioareprintr-o scara exterioara fixa sau mobile cu balamale care se ridica pana la streasina cu ajutorul scripetilor manevrati din interiorul culei .intrarea principala era amplasata la parter pe o fatada principal sau una laterala functie de : . XVII Elemente component ale culelor* : y PARTER/BECI 17 . op. p.Grama. cu o grosime de 10-12 cm .trasaturi caracteristice culelor se gasesc si la unele case boieresti din prima jumatate a sec. flancat de metereze prin care se putea trage cu pusca . arcade etc.cula olteneasca reprezinta un exemplar de arhitectura interesant si original prin bogatia arcadelor. coborat maxim 40-50 cm . direct in beci si fara legatura directa cu interiorul 2..era ferecata cu sine de fier si zavorata cu drugi de lemn montati transversal peste usa pentru a nu fi smulsa cu usurinta . 60-70 cm latime. p. unelte .Atanasescu si V. 1.se gaseste la nivelul solului. fara alta usa spre exterior ( mai multa siguranta in caz de atac) 3. deposit de alimente.drumul principal -nevoile gospodaresti .daca se trecea de aceasta usa accesul la etaj se facea prin urmatoarea usa si mai anevoioasa prin dimensiuni .12 I. din lemn noduros de esenta tare. crama.) * 16 .ingusta . a elementelor decorative (pietre perforate ajour de la ferestrele parterului.are un uz gospodaresc. accesul in beci din interiorul culei printr-un soi de vestibul. accesul in beci atat prin exterior cat si prin interior .. atingand apogeul in cea de a doua jumatate a secolului XVIII . cit.de mai multe tipuri : 1.

care sustin o cosoroaba frumos ornamentata in genul prispei . celelalte au cate 2/3 camere .in cazuri de acest gen accesul la beci se facea doar prin interior .culele dispun la interior de spatii reduse .caramida bine arsa in zona de ses si de dealuri .are rol de veghe si observatie la mari departari . cit.. trilobate sau treflate .construite din zidarie masiva din . munitii si alimente . op. pe strat de nisip si un srtat de mortar de var si rosturi cu mortar de var .Grama. pentru a preveni incendierea y FOISOR/PRIDVOR/CERDAC .culele de aparare nu aveau amenajate bucatarii.in general et. unelte sau ascunzatoare y CAMERE .culele de refugiu si de aparare au cel mult 2 camere folosite ca dormitoare provizorii -etajul 1: o camera / doua camere de locuit.Atanasescu si V.in culele cu 4 nivele (P+3E) ultimul nivel servea exclusive la supravegherea drumurilor si pentru refugiu si aparare in caz de surprindere . in beci.1siet.in general. oamenii se hraneau cu mancare rece .unele cule au pe langa foisorul de zidarie si balcoane din lemn de genul galeriei (loggie) cu privirea spre sud si nord pe tot lungul Jiului pana la manastirea Gura Motrului .are coloane rotunde de zidarie sau stalpi de lemn.culele care totusi faceau parte dintr-un ansamblu gospodaresc aveau amenajate bucatarii atat pt proprietari cat si pentru personalul auxiliary.2 erau amenajate pentru locuinta permanenta sau ocazionala iar restul incaperilor erau folosite pentru depozite de arme. unele avand si o mica camara . temporara sau de refugiu aveau la etajul 2. p. obiecte. pe langa camera de locuit si un pridvor/foisor/cerdac alcatuit dintr-un colonament ce sustine arcuri circulare.41-60 ..etajul 2: o camera mai mare de locuit cu accesul facut direct din casa scarii.camerele de la nivelul solului si beciul sunt pardosite cu caramida dispusa pe lat. fie din pridvorul ce se afla la acest nivel.piatra in zona muntoasa 18 I.parapetul din zidaria de sub stalpi era perforat cu 6 metereze pentru tragere Sistemul constructiv al culelor* 18 .culele locuinta permanenta. in dependintele din curte.camerele e la etajul1 si etajul 2 sunt pardosite cu scanduri groase de stejar . bogat crestati. la o departare respectabila si izolata de restul cladirilor. sub scar ace duce la primul etaj ese un gol folosit ca deposit de alimente.

5 cm .5/6 cm . erau montate in zid cu capul gross pre extremitatea zidului in lungul lui iar partile subtiri se puneau la mijloc si se innadeau prin daltuire (crestare in curmezisul lemnului suprapunand cele 2 capete ale grinzilor) .barnele se faceau conice pentru a impiedica smulgerea grinzilor din masa zidariei.legata cu mortar de var + nisip prafos / zburator cu rosturi inguste 0.raurile unde au fost facute au mai mult pietris decat nisip motiv pe baza caruia s-a utilizat pietrisul 2.gen realizat in zona de deal si zona semimuntoasa unde pamantul pentru realizarea caramizilor era rar si greu de procurat iar rosturile au fost facute pentru a economisi pamantul .gen realizat in zona de ses.se gasesc si lemne montate vertical de legatura intre barnele orizontale imbinate prin cepuire. de-a lungul Dunariiunde se gasea pamant bun si lemn pentru ardere iar piatra de var lipsea de unde se faceau rosturile mici .varul in aceste zone era mai greu de procurat de unde si rosturile mai inguste .pentru consistent mortarului pietrisul margaritar a fost inlocuit cu nisipul grauntos 3.in zidarie sa faceau consolidari cu barne de stejar inglobate in masa zidariei la diverse niveluri .i.grinzile se faceau din lemn de stejar neregulat pentru o mai buna aderenta .aceste barne se incrucisau prin daltuire la intersectia cu alte grinzi si se impanau cu cepuri din lemn tare. aproape egale cu grosimea caramizii .grinzile care se puneau la fiecare inceput de nivel sub grinzile tavanelor care stau rezemate pe barnele de legatura de multe ori sunt prinze de acestea prin cepuri de lemn care maresc stabilitatea peretilor .legata cu mortar de var+nisip+pietris margaritar marunt cu rosturi mari.caracteristice culelor din mijlocul Olteniei unde exista pamant bun pentru caramizi si lemn pentru a le arde .coloanele de zidarie din cerdac erau legate prin grinzi numite COARDA subtiri de lemn care ajutau la consolidarea si rigidizarea coloanei si a arcului .. in randul al 2-lea pozitia caramizii este inversa fata de randul de jos . lemn de corn . Caramida groasa 27x13x6 cm .la colturile zidariei si la intersectia peretilor caramizile sunt impletite a.legata cu mortar de var+nisip grauntos cu rosturi mai inguste de 2-2. mai ales in jurul golurilor usilor si ferestrelor in care se impanau tocurile respective .5 cm .in locul de intretaiere cu coloane se punea un cep Tipuri de zidarii: 1.5-2cm .zidaria pastreaza o anumita regularitatea iar rosturile nu se suprapun vertical 2 cate 2 . Caramida 27x13x5/5. Caramida mijlocie 27x13x5.

uneori ajungand zidul de la ultimul nivel la jumatatea grosimii celui de la parter . lucrate manual si inspirate din legend populare.la culele de observatie si veghe podeaua din lemn a camerelor de deasupra servea ca infundare .abia in sec XIX incepe folosirea trestiei pentru tavanit . la beci si la parter .peste infundare se punea tencuiala de var ..piatra era greu casabila rezistand astfel la compresiune si era un bun isolator impotriva umiditatii . Caramida si Piatra -s-au folosit si combinatii de caramida cu piatra .se faceau din grinzi de stejar cioplite.piatra s-a folosit in partile inferioare.la culele de locuit spatial dintre grinzi era infundat cu scanduri in dublura si umplutura .scanduri neregulate si solzite cu tesla pentru a sustine tencuiala .cu impletitura de nuiele-urzeala infipte in grinzile tavanului prin gauri facute la nivelul grinzilor iar grinzile ramaneau aparente .fatada primului etaj este construita in panouri patrate/ dreptunghiulare conturate cu pilastrii cu baze si capitele stilizate . la unele cule era un profil orizontal la fel cu cel al cornisei la fiecare nivel .la partea superioara a zidului se puneau mai multe randuri de caramida pentru a avea un zid nivelat pe care se asezau grinzile tavanului apoi zidaria peretelui de deasupra incepea iarasi cu piatra .decoratiile exterioare erau foarte simple cu elemente preluate de la casele boieresti tipice localitatilor respective si apareau doar la nivelul superior al constructiei . cu profil la margine.pentru o soliditate mai mare a zidurilor toare rosturile orizontale si vertical se umpleau cu mortar pana la abordare 4. faltuite cu cutitoaie.de rau .infundarea se facea cu : .sub streasina exista o cornisa facuta dintr-un semicerc incadrat intre 2 profile simple. scandurile se imbinau in faltul lor sau una peste alta in solzi . acolo unde se faceau retragerile din grosimea peretilor -singurele elemente decorative la unele camera apar in stucaturile plafoanelor din var amestecat cu calti sau par de bou.de arocament /de cariera . flora si fauna locale Tavanele: .scandura subtire. abia la ultimul nivel peretii se subtiaza simtitor.aranjamentul inclinat la 45-600 forma o decoratie de parchetaj a plafonului cu grinzile aparente . rezemate pe peretii lungi ai camerelor . se fixau pe grinzile tavanului prin lanteti iar rostul de la capatul grinzii se acoperea cu un pervaz.grosimea zidurilor se reduce ape inaltime cu 10-15cm/nivel dar nu e o regula generala.

erau compuse din 2 canaturi simple cu un singur rand de cercevele .in secolul XIX a fost adusa de catre boieri sticla de la Sibiu si Brasov dar era scumpa .din motive de siguranta tavanul beciului era facut din 2 randuri de grinzi cu spatial dintre ele umplut cu cioburi.beciurile culelor au fost boltite in semicilindru si nu in calota sferica precum la conace pentru ca prezentau mai multa soliditate si siguranta la impingeri . montate o data cu constructia prin fixare pe masa zidariei . carpen. stejar . moloz si nisip care impiedicau patrunderea la nivelul superior prin spargerea planseului .bolta se facea mai groasa la nastere. pe zid si mai subtire la cheie.un alt sistem de boltire era acela in calota sferica cu pandantivi.beciurile culelor sunt tavanite cu bolti de zidarie sau cu grinzi de stejar in cazul beciurilor unde intrarea se facea doar din interiorul cladirii printr-un mic antreu cu 2 usi fixate cu drugi de lemn .usa in 2 canaturi era inchisa tot cu drug dar avea foile mai scurte. cat o caramida . folosit mai mult la conace si era inspirat de la calotele bisericesti cu character pseudo-bizantin Usa: .pana in sec XVIII se folosea basica de curcan cu var si tanin pentru transparent . uns cu grasime pentru a permite alunecarea drugului din lemn de esenta tare frasin.erau pozitionate de la catul al 2-lea in sus si ferecate cu dreve de fier simple sau incrucisate.erau folosite pentru iluminatul exclusive al camerelor de lcouit -aveau dimensiuni reduse dar intr-o proportie constanta 3:5 .la culele de aparare si de refugiu boltirea la ultimul nivel se facea impotriva incendiilor ..osiile sunt fixate jos sis us in tocul usii. de forma patrat ca si lemnul pentru a nu permite rasucirea -orificiul a fost captusit cu scandura.sunt impartite in ochiuri cat mai mici din economie . fixate in tocul ferestrei in zidarie sau inglobate in masa zidariei prin ancore de fier . ulm.la majoritatea usilor de acces in cula exista in ambele parti gauri de tragere in toata grosimea zidului Ferestre: . fapt ce duce la introducerea uneiscanduri de grosimea foii ce imbratisa ambele canaturi .un numar mare de cule avea plafonul boltit din zidarie .toate usile cu 1 /2 canate se deschid spre interior .scandura era introdusa intr-un gol facut in partea de sus a tocului si se fixa cu un fier in toc .usile din exterior se inched cu drug montat transversal care aluncea printr-un orificiu sapat in lungul zidului.usile cu acces direct din exterior in cula au balamale din fier fixate cu piroane facute de fierar -usile cu acces direct in beci sunt facute pe osii din lemnul usii care permit rotirea in jurul axului .

fixate cu cepuri din lemn de corn .streasina lata 1-1.se realizau intr-o casa de scara sau intr-un soi de corridor ce ocoleste cula pe langa peretii exterior dand acces direct la etaje .pet imp de ger se infundau cu saci de paie . deosebirea este ca meterezele nu se tencuiesc pe peretii interior si sunt mai stramte .Ferestre de aerisire: .sindrila .capriori aparenti. masura veche ARSIN . lasand apele sa picure pe varful sitei .uneori sunt infundate cu meterezele .se practicau la beciuri .imbinari in coada de randunica.15 m . in 4 randuri la streasina fara a se tine seama de rosturile dintre ele .sita de pe coama este fasonata in diferite forme creand o dantela CIOCARLANI .scarile interioare sunt incastrate in peretii exteriori si sunt facute din stejar masiv cioplit cu barda avand dimensiunile 25-29x18-22 cm . prelungit peste coama dinspre latura din care batul vantul dominant si crivatul pentru ca zapezile sa nu fie retinute la varf . o problema pentru culele de refugiu si locuinta Acoperis: .uneori au fost folosite pentru tragere Scari: .in Oltenia exista scari interioare fixe si scari exterioare mobile . pe 3 randuri .au fost sapate fantani chiar in cule.se bate de jos in sus.solzita sau petrecuta una peste alta cu 4-5cm si dispusa cu rost peste plin.la unele cule capatul de sus este acoperit cu un CHEPENG/OBLON .ulucata sau batuta una in alta pe o muchie.sita de brad 70-75 cm lungime.sarpanta era facuta din lemn cioplit de esenta tare.scandurile se imbinau in falt rezultand scari pline .se realize in 4 ape cu varf sau coama -de forma patrata sau dreptunghiulara . faltuiti pe 3 parti fara pazie. capriorii sprijiniti pe scaune sip e cosoroaba .invelitoarea : . la nivelul intrarilor in camera Alimentare cu apa: .sita de brad sau stejar numita dranita. utilizata in zona de deal .

paramentul exterior era simplu impartit in panouri. corn sau alun fixate in gaurile facute echidistant pe grinzile tavanelor .in general se facea un singur canat si plin cu tocurile fixate de zidarie .se mai faceau din mortar de var si carbune de lemn care contien o doza mare de CO2 pentru calcinarea rapida a hidrantului de calciu (var stins) care ducea la intarirea zidariei (mostenire de la romani) .usile de la camerele de locuit se faceau din lemn de stejar ..tencuielile pe plafon se faceau pe scandura solzita cu tesla si fixate pe grinzile tavanului prin cuie facute manual sau pe impletitura de nuiele pe urzeala din lemn de gorun.si tocurile ferestrelor se fixau de zidarie consolidate prin vergele de fier inglobate in zid .cornisa de sub streasina nu este profilata la toate culele Tamplaria: .la fasonarea tamplariei se foloseau cutitoaie sau barda . incadrat intre pilastri care imitau coloanele formand careuri aproape patrate si impartind fatada in parti egale .XVIII este mai des intalnita invelitoarea cu scanduri de stejar BLANURI folosita in zonele de deal.ornamentele interioare de pe plafoane erau realizate din var curat.imbinarea la capetele partilor de usa aveau forma de pana sau coada de randunica . rar exista un ciubuc profilat intre parter si etajul 1 .7m x 18-20x2-3 cm .lemnaria era imbinata cu cepuri de lemn iar incleierea se facea cu un amestec de branza de vaca fara sare si var .5-1.caltii amestecati cu var mai era folositi si la tencuire .scandurile se fixau pe capriori prin cuie din lemn de corn CEPURI battue in gen solzit cu rosturi petrecute Tencuielile: . calt sau par de bou si nu din gips care nu era cunoscut in Oltenia .exterioare si interioare se faceau cu mortar de var si nisip in diferite dozaje .parterul avea o tencuiala simpla. avand dimensiunile 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful