You are on page 1of 60

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII

ECONOMICE A CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢII

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1 - 110 kV

Indicativ NTE 401/03/00

Aprobat prin Decizia nr.269 din 4.06.2003 a Preşedintelui ANRE

2

Înlocuieşte PE 135/1991

CUPRINS

Pag.

Cap.I Scop 3
Cap.II Domeniu de aplicare 3
Cap.III Definiţii şi abrevieri 4
Cap.IV Acte normative conexe 7
Cap.V Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor 8
Cap.VI Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi 9
Cap.VII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15
Cap.VIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente în exploatare 21
Anexa 1 Valorile parametrilor utilizaţi 29
Anexa 2 Preţuri folosite 30
Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund 33
în cazul unor linii noi
Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea soluţiilor economice pentru 40
numărul conductoarelor unei faze şi secţiunile acestora
Anexa 5 Prescripţii energetice conexe 61

3

CAPITOLUL 1

SCOP

Art. 1. – Prezenta normă permite stabilirea, prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli

Totale Actualizate minime, a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată

pe metoda cunoscută în literatură sub denumirea de “metoda densităţii economice de curent”.

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

Art. 2. - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu

tensiuni până la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie în cablu (LEC) cu tensiuni până la 20 kV

inclusiv, pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor.

De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie în

vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare.

Art. 3. - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor

active şi anume la :

a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite

(cap.VI.);

b) verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor existente în exploatare (cap.VIII)

Art. 4. - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii:

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau

din celule de medie tensiune (în general, sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie

tensiune);

1
Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac. de Energetică a UPB, condus de prof. Pavel Buhuş

manual şi (sau) automat. Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată. d) Secţiune economică (sec). prevăzute de prescripţiile tehnice în vigoare. trebuie făcută distincţie între secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei. . dacă ea are unul sau mai multe circuite.). b) Circuit electric. Este secţiunea liniei. pentru simplificare. referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de câte ori nu era necesar a se specifica. c) Secţiune tehnică (st) . . corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă.. 4 b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare. c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare. cădere de tensiune. 5. Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare optim economic. stabilitate termică la scurtcircuit. într-o perioadă de funcţionare dată. d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani). prin aparate proprii de conectare. rezistenţă mecanică etc. CAPITOLUL III DEFINIŢII ŞI ABREVIERI Art. noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) Linie electrică. putând avea un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (în cazul LEA) sau în aceeaşi canalizare (în cazul LEC). obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de dimensionare (încălzire în regim de durată. care este egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază. In cazul în care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate în paralel. de alte circuite. Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice. Nota 1. In cadrul normei. reostate de pornire etc.In sensul prezentei norme. Nota 2.

CPW – cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu. rata de actualizare. în €. art. în €. în €/an şi km. Cex . jec reprezintă o mărime de calcul care se normează în scopul determinării numărului economic de conductoare identice a fiecărei faze şi.cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu. Art. care se stabileşte în vederea determinării secţiunii economice (cap. g) Densitatea economică de curent (jec) . Este un curent maxim de durată. cheltuieli de investiţii . Ci . Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru calculul secţiunii economice constante în cazul liniilor cu derivaţii (cap.costul pe care îl implică prevederea unui întreruptor de joasă tensiune sau a unei celule cu întreruptor de înaltă tensiune. costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie. 6.art. cw . 5 e) Sarcina maximă de calcul (IM).cheltuieli totale actualizate. costul kW instalat în centrale etalon. în € CTA . cp . a. în continuare.20). corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia. corespunzătoare unităţii de lungime a liniei în €/km. cpw . cheltuielile anuale de exploatare (întreţinere). în €/kWh. f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe).VII. .Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate în instrucţiune (în ordine alfabetică): A– componenta investiţiei specifice în linie care este independentă de secţiunea acesteia. în €/kW. a secţiunii economice pentru aceste conductoare. corespunzător regimului de funcţionare normal. în €. Ccel . costul kWh. corespunzător unui an şi unui consum .19). în ani –1.VII. în €/km. In conformitate cu metodologia pe care se bazează această prescripţie. cex .

secţiunea economică. tstL . în mm2. IM. în an-1.coeficientul de creştere a jec. K.TSM – durate de utilizare anuală a sarcinii maxime. durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi. în km. pe fază. . folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare sau de circuite. secţiunea unei linii existente în exploatare.Krs –coeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de dinamica în timp a sarcinii. folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec. L . în mm2. secţiune constructivă maximă a conductorului. sau de circuite. Kr. 6 tehnologic de un kW la sarcina maximă. în €/km. în mm2. în mm2. în €/an şi kW. coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul în cazul liniilor cu derivaţii. Tt . scec . în A sau kVA. utilizat la un tip constructiv de liniei. a liniei. în ani. în A/mm2.mm2. s . sM . mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t. rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale. secţiunea economică de calcul. n .SM.sarcina maximă de calcul a liniei. r . TIM. se . în ani. numărul de celule cu care se echipează un circuit. Kd . lungime de traseu a liniei. secţiunea conductorului activ al unei faze. sec . panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază. jec . în ore/an. N . în mm2. densitatea economică de curent normată. numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei. Kjnc .

″ se recomandă″ : indică o rezolvare preferabilă. care poate fi aplicată în soluţii particulare. ″ este necesar″ .0. 7. . Art. Cod ANRE 101. . în ore/an. în Ωmm2/km. CAPITOLUL IV ACTE NORMATIVE CONEXE Art. CAPITOLUL V CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR .Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie.1. “trebuie″ . care trebuie să fie avută în vedere la soluţionarea problemei. durata de viata normată pentru centrala etalon. ″ urmează″ : indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză. ″ de regulă″ : indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor. nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect. rezistivitatea materialului conductor al liniei. în ani. nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată în proiect. durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie.06/06/00 b) SR EN 50160 . .Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate în vigoare: (1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie.În prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate: .113. . 7 tSCE .01. ρ . τ . . ″ se admite″ : indică o soluţie satisfăcătoare. (2) Prescripţiile energetice din Anexa 5. 8. fiind obligatorie justificarea ei în proiect.

prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului. 12. 10. determinată conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări mecanice şi termice. 8 Art. în conformitate cu prevederile din cap. instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee. 11.Secţiunea s care se va adopta în final. . secţiunea tehnică impusă de condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică. trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate pentru secţiunea tehnică şi economică. în condiţii de scurtcircuit. sec) Art. .Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art. 2. trebuie verificată şi din punctul de vedere al condiţiilor economice de funcţionare. în instalaţiile de cabluri de 6-20 kV. precum şi a normativelor pentru proiectarea şi excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice. se vor lua măsuri pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin: . .VI Art. Art. . CAPITOLUL VI MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI . 9.În cazurile în care. .Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art. 2 se va face prin determinarea secţiunii economice a conductoarelor. s = max( st.

1) şi la determinarea numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt : . 15. Raportând toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei. precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate. 14. se obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime): C i + C ex + CPW 3ρ I M2 ⋅ 10 −3 CTA = = N ( A + Ks ) + cex TtsL + c pwTtsL (6.1).Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea minimului funcţiei CTA = f (N. . 13.Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de distribuţie.2) s ecc 3 ⋅ ρ ⋅ c pwTtsL în care: cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie. corespunzătoare unui consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an.Duratele care intervin în expresia cheltuielilor actualizate specifice (6.s) din relaţia (6.3) TtSCE Art. . 9 Art. ale cheltuielilor de exploatare Cex. care nu depind de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie. Art.1). . şi anume: IM K ⋅ 10 3 j ec = = (6.1) L Ns Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate în capitolul III iar valorile de calcul ale parametrilor respectivi sunt prezentate în anexele 1 şi 2. exprimate prin relaţia (6. În această relaţie sunt însumate valorile actualizate (la anul punerii în funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci . şi se determină cu relaţia: cp c pw = + c wτ (6.

jec – valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă. . determinată conform tabelului 1. şi anume: j ecN = j ec K jnc (6.5) Valoarea coeficientului Kjnc – de creştere a lui jec – se determină utilizând următoarele relaţii: a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare suplimentare): . c) Durata tstL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift admisibil în regim de durată). Art. 16. se consideră tSCE=20 ani. normată pentru determinarea numărului economic de conductoare sau circuite. se consideră t SL = 20 ani (LEC).Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia: IM s ecc = (6. respectiv. 40 ani (LEA). 17.VII. 10 a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe linia proiectată.4) j ec în care: IM – sarcina maximă de calcul în regim normal de funcţionare determinată conform indicaţiilor de la cap. b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate. . Art. este întotdeauna mai mare decât jec.Densitatea economică de curent jecN .

a) Ks M b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii: n A+ C cel K jnc = 1 + L (6.5. b.41. In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai frecvent întâlnite în practică. Art. dacă N ≤ 1. precum şi secţiunile maxime sM.Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină în două etape succesive prezentate în continuare.6. utilizate în prezent la diferitele tipuri de linii. a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se determină cu relaţia: IM s ecc Nc = = (6. dacă 1.41<N ≤ 2.6.b) Ks M în care: n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel. . a numărului de calcul Nc. se alege N=2. 18. cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit al liniei proiectate.7) j ec K jnc s M K jnc s M Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr întreg. se alege N=1. Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2. cu excepţia următoarelor cazuri: a. . 11 A K j = 1+ (6. tabelul A2.

satisface condiţia: c s ec ≤ 2 sM (6.8.7) şi au fost determinate pe baza densităţilor economice din tabelul 1.b) b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din "N" conductoare identice. în prima coloană se află secţiunea economică căutată. de secţiune normalizată "s" astfel aleasă încât valoarea: s ec = Ns (6.a) şi cu atât mai mult dacă: c s ec ≤s M (6.1 – A3. c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice.9) să fie cât mai apropiată de valoarea scec. Pe orizontală. precum şi relaţia (6.4).7) se poate alege direct N=1 în toate cazurile când secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (6. Tabelul 1 DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREA NUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE .8.4. Aceste domenii sunt prezentate în tabelele din Anexa 3 ( tabelele A3. 12 NOTĂ: Având în vedere precizarea de la punctul a de mai sus. determinată cu relaţia (6. rezultă s ec = Ns M . Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută în tabelul corespunzător tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM.) In marea majoritate a cazurilor în care numărul N este mai mare decât unitatea.

78 1.52 Al conduct.97 0.89 0.polietilenă reticul.89 0.84 1.84 0.12 1.57 1.65 Al izol.80 110 kV conductoare Al-Ol 1.65 1.08 0.05 0.57 0.66 6 kV izolatie din PVC 1. polietilenă reticul.02 0.39 1.54 1.95 0.68 0.98 0.68 izolaţie din PVC 1.85 0.05 0.62 1.24 1.99 0.99 0.93 0.82 Cu izol.15 1.73 0.29 1.99 0.87 0.13 LEC izolatie din polietilenă 1.08 0.11 1.98 0.79 j.08 0.01 0.62 0.97 0.74 0.06 0.06 0.40 1.90 0.82 0. 13 .70 1.92 0.18 1.23 1.polietilena reticul.45 Tabelul 2 Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii .84 0. izolaţie din PVC 1.08 1.80 0.34 1.57 j.17 1. 1.08 0.98 0.33 1.78 0.51 1.50 1.de celule al fiecărui circuit .33 1.16 1.72 20 kV izolaţie hârtie 1.75 0.70 0.15 1.83 1.07 0.01 0.08 1.29 1.93 1.17 1.68 0.90 0.17 2.39 1.16 1.64 0.59 1.64 1.08 0.03 0.25 1.Al-Ol izolate 1.46 1.83 6 kV izolaţie din PVC 1.16 1.85 1.85 0.00 1.86 0.79 0.57 1.Valori în A/mm2 - TSM.70 0.10 1. 1.19 1.39 izol.91 0.76 0.71 1.98 0.45 1.73 0.51 1.polietilenă reticul.25 1.89 0.80 0.25 2.polietilena reticul.23 1.24 1. 1.62 izol.t conductoare neizolate 1.12 1.61 0.77 0.42 1.10 1.95 20 kV izolaţie hârtie 2.14 1.10 1. 40 1.t.82 0.65 jt. Al-Ol neizol.01 0.88 0. fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) câte una la fiecare capăt TIPUL LINIEI sM Nr.21 1.92 0.36 1.43 1.62 1. în h/an Tipul constructiv al liniei 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 j.02 izolaţie din polietilenă 1.34 2.13 1.03 0.51 1.81 0.06 110 kV conductoare neizolate 1.44 1. conductoare neizolate 1.83 0.72 LEA 20 kV conduct. izolaţie din PVC 1.03 0.62 0.78 0.30 1.99 0.26 1.53 conductoare torsadate 0.18 1.90 0.01 0.97 1.41 2.99 0.14 1.85 0.72 0.09 1.10 1.t.74 0.58 0.74 0.08 0.74 0.92 0.19 1.35 1.19 1.78 0.92 0.61 1.91 0.93 izolaţie polietilenă 1.68 Cu 20 kV conductoare neizolate 1.96 0.87 0.67 10 kV izolaţie hârtie 1.68 0. 1.20 1.78 0.70 1.81 0.19 1.47 1.25 1.00 0.55 izol.84 izolaţie hârtie 2.36 1.32 1.93 10 kV izolatie din PVC 1. 1.95 0.25 1.72 1.90 0.29 1.85 0.71 0.94 0. 1.29 1.51 2.66 0.

30(1+0.36(1+0.61 1.40(1+0.294/L)1/2 Al izol.polietil.40(1+0.340/L)1/2 kV j.31(1+0.52(1+0. reticulată 150 1.41(1+0.61(1+0.51 1.414/L)1/2 1.190/L)1/2 6 kV izolaţia PVC 185 1.37 1.16 1.21 1.113/L)1/2 1.54(1+0.polietil.27(1+0.026/L)1/2 1.t.068/L)1/2 1.225/L)1/2 20 kV izol.113/L)1/2 1.16(1+0.51(1+0.29(1+0.t.829/L)1/2 Al 20 kV conductoare izolate 150 1.56 1.095/L)1/2 1.38(1+0.37(1+0.083/L)1/2 1. izolatie din PVC 185 1.reticulată 185 1.54 1.225/L)1/2 izolaţie hârtie 20 kV 150 1. izolaţie din PVC 300 1.38(1+0.021/L)1/2 izol.22(1+0.56(1+0.30 1.009/L)1/2 1.52(1+0.57(1+0.43(1+0.51(1+0.41(1+0.22 1.9(1+0.024/L)1/2 1. 14 mm2 Kj K1j K2j cond.36(1+0.18(1+0.37(1+0.131/L)1/2 1.021/L)1/2 6 kV izol.370/L)1/2 1.309/L)1/2 10 kV 150 1.reticulata 150 1.30(1+0.31(1+0.170/L)1/2 1.61(1+0.080/L)1/2 1.136/L)1/2 izolaţie hârtie 20 kV 150 1.27(1+0.125/L)1/2 1. cond.091/L)1/2 1.neizolate 70 1.111/L)1/2 1.223/L)1/2 Cu izol.29(1+0.27 1.741/L)1/2 Cu 110 cond.43 1.8 1.polietil.41 1.56(1+0.t.39 1.neizolate 70 1.35(1+0.017/L)1/2 j.048/L)1/2 j.16(1+0.508/L)1/2 10 kV 185 1.250/L)1/2 LEC izol.010/L)1/2 1.010/L)1/2 1.195/L)1/2 10 kV izolaţia PVC 150 1.neizolate 95 1. cond. reticulată 400 1.015/L)1/2 1.011/L)1/2 1.294/L)1/2 1.44(1+0.155/L)1/2 1.57 1.21(1+0.053/L)1/2 conductoare din OlAl 120 1.880/L)1/2 1. – În cazul în care sarcina maximă anuală este variabilă în timp determinarea sarcinii maxime de calcul (IM) se face în funcţie de sarcina maximă în regim normal de funcţionare.polietilenă 185 1.41(1+0.41 1.36 1.18(1+1.polietil.22(1+0.57(1+0.147/L)1/2 1.760/L)1/2 kV izolaţie din polietilenă 240 1.32 1.031/L)1/2 20 kV cond.18 1.41(1+0.160/L)1/2 CAPITOLUL VII STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL Art.reticulată 150 1.neizolate 300 1.28(1+2.43(1+0.44 1.39(1+0.38(1+0.54(1+0.38 1.35(1+0.21(1+0.262/L)1/2 20 kV izol.167/L)1/2 10 kV izolaţia PVC 240 1.izol torsadate 95 1.t.polietil.52 1.588/L)1/2 LEA 110 conductoare din OlAl 300 1.40 1.022/L)1/2 j.32(1+1.31 1. reticulată 400 1.097/L)1/2 1.182/L)1/2 6 kV izolaţia PVC 240 1. estimată . 19.44(1+0.29 1.254/L)1/2 1.35 1.38(1+0.polietil.

Kr .2) se determină valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi în relaţia (7.IM – se va considera însăşi valoarea sarcinii maxime din primul an. valoarea plafon atinsă în final (IMf) presupunându-se că se menţine în restul duratei de serviciu a liniei. Nota 1. a) Ipoteza 1: Sarcina maximă nu variază în decursul perioadei de analiză faţă de sarcina maximă din primul an.2) Atunci când se cunoşte IMf şi rata r de creştere în cei tr ani. b) Ipoteza 2: Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r în perioada primilor t r ≤ 9 ani după primul an de exploatare. relaţia (7. . Sarcina maximă de calcul . 15 pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia în următorii ani.1) unde: IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare. In cazul liniilor cu derivaţii. coeficientul în funcţie de rata "r" de creştere a sarcinii.1) poate fi aplicată cu suficientă exactitate. Nota 2. Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia: I M = I Mi ⋅ K r (7.1). Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decât sarcina maximă atinsă în final. determinat în baza tabelului 3. care se poate determina cu formula: I Mf = I Mi (1 + r ) r t (7. în una din ipotezele prezentate în continuare. întâi fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii în parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul tranzitate în lungul liniei. din relaţia (7.

1).Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor radiale cu sarcini în derivaţie în ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează: a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini în derivaţie (fig.3) unde: IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare. 16 c) Ipoteza 3: Idem ipoteza 2. determinat în tabelul 4.I n2 Ln (7. în raport cu sarcina din primul an (Ip1/IMi). Krs .4) Lt Tabelul 3 Valorile coeficientului Kr pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în funcţie de rata r . prin suprapunerea unei sarcini planificate Ip1. I M e= I12 L1 + I 22 L2 + . cu precizarea că în unul din cei 9 ani în care are loc creşterea treptată a sarcinii cu rată r – şi anume în anul ts – mai are loc o creştere suplimentară în salt. . Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia: I M = I Mi ⋅ K rs (7..coeficientul în funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de sarcină în anul ts. Art.. 20. secţiunea economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit în lungul liniei conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală.

17

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
% 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 1,06 1,06 1,07 1,07 1,07 1,07 1,07 1,07 1,08
2 1,07 1,08 1,09 1,1 1,11 1,12 1,12 1,13 1,13
3 1,08 1,1 1,12 1,14 1,15 1,16 1,18 1,19 1,2
4 1,09 1,12 1,15 1,17 1,19 1,21 1,23 1,25 1,27
5 1,1 1,14 1,17 1,21 1,24 1,27 1,29 1,32 1,34
6 1,11 1,16 1,2 1,24 1,28 1,32 1,36 1,39 1,43
7 1,12 1,18 1,23 1,28 1,33 1,38 1,43 1,47 1,51
8 1,13 1,19 1,26 1,32 1,38 1,44 1,5 1,56 1,61
9 1,14 1,21 1,29 1,36 1,44 1,51 1,58 1,65 1,71
10 1,15 1,23 1,32 1,4 1,49 1,57 1,66 1,74 1,82
11 1,16 1,25 1,35 1,45 1,55 1,65 1,74 1,84 1,94
12 1,17 1,27 1,38 1,49 1,61 1,72 1,84 1,95 2,07
13 1,17 1,29 1,41 1,54 1,67 1,8 1,93 2,07 2,21
14 1,18 1,31 1,45 1,59 1,73 1,88 2,03 2,2 2,36
15 1,19 1,33 1,48 1,63 1,8 1,96 2,14 2,33 2,52
16 1,2 1,36 1,52 1,68 1,86 2,05 2,26 2,47 2,7
17 1,21 1,38 1,55 1,74 1,93 2,15 2,38 2,62 2,88
18 1,22 1,4 1,59 1,79 2,01 2,25 2,5 2,78 3,08
19 1,23 1,42 1,62 1,84 2,08 2,35 2,64 2,95 3,29
20 1,24 1,44 1,66 1,9 2,16 2,45 2,77 3,13 3,52
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată în salt Ip1
r Anul creşterii în salt ts ulterior primului an de exploatare
Ip1/IM1
% 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0 0,5 1,45 1,40 1,36 1,32 1,28 1,25 1,22 1,19 1,17
0 1,0 1,91 1,82 1,74 1,67 1,60 1,53 1,47 1,42 1,36
0 1,5 2,37 2,25 2,14 2,03 1,93 1,83 1,74 1,66 1,58
0 2,0 2,84 2,68 2,54 2,40 2,27 2,14 2,03 1,92 1,81
0 2,5 3,30 3,12 2,94 2,77 2,61 2,46 2,32 2,18 2,06
0 3,0 3,77 3,55 3,34 3,15 2,96 2,78 2,61 2,45 2,30

18

2 0,0 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11
2 0,5 1,56 1,51 1,47 1,44 1,40 1,37 1,34 1,31 1,28
2 1,0 2,02 1,94 1,86 1,79 1,72 1,65 1,59 1,54 1,48
2 1,5 2,48 2,37 2,25 2,15 2,05 1,96 1,87 1,78 1,70
2 2,0 2,95 2,80 2,65 2,52 2,39 2,27 2,15 2,04 1,93
2 2,5 3,41 3,23 3,06 2,89 2,74 2,58 2,44 2,31 2,17
2 3,0 3,88 3,67 3,46 3,27 3,08 2,91 2,74 2,58 2,42
4 0,0 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23 1,23
4 0,5 1,69 1,64 1,61 1,57 1,53 1,50 1,47 1,44 1,41
4 1,0 2,15 2,07 1,99 1,92 1,86 1,79 1,73 1,67 1,62
4 1,5 2,61 2,50 2,39 2,29 2,19 2,10 2,01 1,92 1,84
4 2,0 3,07 2,93 2,79 2,66 2,53 2,41 2,29 2,18 2,07
4 2,5 3,54 3,36 3,19 3,03 2,88 2,73 2,58 2,45 2,31
4 3,0 4,01 3,80 3,60 3,41 3,23 3,05 2,88 2,72 2,56
6 0,0 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38 1,38
6 0,5 1,83 1,80 1,76 1,72 1,69 1,66 1,63 1,60 1,57
6 1,0 2,29 2,22 2,15 2,08 2,02 1,95 1,89 1,83 1,78
6 1,5 2,76 2,65 2,55 2,45 2,35 2,26 2,17 2,08 2,00
6 2,0 3,22 3,08 2,95 2,82 2,69 2,57 2,46 2,34 2,23
6 2,5 3,69 3,52 3,35 3,19 3,04 2,89 2,75 2,61 2,47
6 3,0 4,15 3,95 3,76 3,57 3,39 3,21 3,04 2,88 2,72
8 0,0 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55 1,55
8 0,5 2,01 1,97 1,94 1,90 1,87 1,84 1,81 1,78 1,75
8 1,0 1,46 2,40 2,33 2,26 2,20 2,14 2,08 2,02 1,96
8 1,5 2,93 2,82 2,73 2,63 2,54 2,45 2,36 2,27 2,19
8 2,0 3,39 3,26 3,13 3,00 2,88 2,76 2,64 2,53 2,42
8 2,5 3,85 3,69 3,53 3,38 3,23 3,08 2,94 2,80 2,66
8 3,0 4,32 4,13 3,94 3,75 3,57 3,40 3,23 3,07 2,90
10 0,0 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76 1,76
10 0,5 2,21 2,17 2,14 2,11 2,08 2,05 2,02 1,99 1,96
10 1,0 2,66 2,60 2,53 2,47 2,41 2,35 2,29 2,23 2,17
10 1,5 3,12 3,03 2,93 2,84 2,75 2,66 2,57 2,49 2,40
10 2,0 3,58 3,46 3,33 3,21 3,09 2,98 2,86 2,75 2,63
10 2,5 4,05 3,89 3,74 3,59 3,44 3,30 3,15 3,01 2,87
10 3,0 4,51 4,32 4,14 3,96 3,79 3,62 3,45 3,28 3,12

Lt
I1 I2 Ii In

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

19

Figura 7.1

În cazurile în care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite, pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie:

W 1,03 ( ∑W ) + (∑W )
Pi
2
Qi
2

TSMe = s = , (7.5)
SM ( ∑Pi ) + ( ∑Qi )
2 2

în care:

WPi , Wqi , Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există.

b) În cazul liniilor cu derivaţii, secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele. Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei, în care caz, corespunzător fiecărei derivaţii, relaţia (7.4) se completează astfel:

- la numărător se adaugă produsul I 2 ⋅ Ld dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia;

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective.

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care în momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM), precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei, sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia:

I Me = K d ⋅ I M (7.6)

în care se consideră:

L
K d = 0,6 + 0.4 1 . (7.7)
Lt

.Pentru evitarea supraestimării sarcinilor. se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane în regim normal de funcţionare.Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci când nu sunt alte condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni. prin aceasta. Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art. 24. 22. alimentate de la două capete se va face dupa cum urmează : În prealabil. CAPITOLUL VIII LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE ÎN EXPLOATARE Art. . secţiunilor şi investiţiilor ineficiente. făcându-se abstracţie de sensul fluxurilor de sarcină. în compunerea acesteia urmând a fi luate în considerare primul sau primele câteva tronsoane prin care sunt tranzitate în regim normal sarcinile cu valorile cele mai ridicate. Trebuie evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi. 20 Art. Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson în parte sau pe grupe de tronsoane. reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se verifică oportunitatea economică a investiţiei într-un circuit suplimentar. 23. În cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru porţiunea iniţială a liniei. Art. daunele pe care le- ar implica investiţiile în linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari. . .20 lit. 21. Art.Aceste limite.a. în proiectare. Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor radiale cu sarcini în derivaţie în ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu tronsoane de secţiuni diferite) se va face în funcţie de câte tronsoane vor avea aceeasi secţiune. prezentate în tabelele 5 …10.Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor cu secţiune constantă. Ele sunt astfel determinate . estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări.

2 şi A2. . În acest sens. Art.. Art. Art.Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt : a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie.de la care se justifică adăugarea unui circuit suplimentar cu secţiune sM – în ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia:  s  A + C cel L  I fec = s e .Curentul frontieră economică Ifec .O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE Ifec – curent frontieră economică –în A .Datele prezentate în tabelele 5.1)  s e  Ks M  In relaţia (8. 28. . în tabelele 5. b) sarcinile prin cele două circuite – cel existent şi cel suplimentar – se consideră repartizate proporţional cu secţiunile lor. 25. c) noua investiţie include şi eforturile în celulele (sau întreruptoarele de joasă tensiune) de la ambele capete ale liniei suplimentare.. .1) şi datele din tabelele 1. 21 încât beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia suplimentară.Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente în exploatare trebuie să fie verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic.10 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice în regim de durată. Tabelul 5 SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC . Pentru alte tipuri de linii existente în exploatare se va folosi relaţia (8. . Art. 27.10 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu. iar se este secţiunea liniei existente. Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice în regim de lungă durată al liniilor electrice în cablu valorile din tabele trebuie folosite în corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice. 26. j ec  1 + M  1 +  (8..1) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1)..

din Al 70 169 157 141 130 118 105 215 sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260 Sfec – putere frontieră economică –în kVA Sft .maximă 2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC LEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97 TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122 cu cond.din Al 70 117 109 98 90 81 73 150 sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180 Tabelul 6 SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC .putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în kVA TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.maximă . în h/an Ift aer ambiant mm2 cu temp.maximă 2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC LEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140 TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175 cu cond. în h/an Sft aer ambiant mm2 cu temp. 22 Ift .curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime. în h/an Ift aer ambiant mm2 cu temp.O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE Ifec – curent frontieră economică –în A Ift .curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.

putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în MVA TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.0 8.Ol 240 495* 495* 495* 466 426 384 495 sM=300 mm2 300 575* 575* 575* 575* 550 510 575 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare).3 4.1 5.8 97.1 Al .8 4.6 58.curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.0 2. din 50 5.2 6. din 50 167 160 132 123 111 99 175 Al . Sfec – putere frontieră economică –în MVA Sft .3 10.2 80 Al .2 6.8 7.2 94 sM=300 mm2 300 110* 110* 110* 110* 104. 23 2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC LEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140 cu cond.Ol 70 209 196 167 152 140 128 225 sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270 120 310* 288 260 248 225 210 310 LEA DE 110 kV 150 360* 360* 360* 334 307 279 360 cu cond.5 4.2 3.8 5.1 110 Tabelul 7 SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC .9 66.6 4. în h/an Ift pentru pozare în mm2 sol la aer la o 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC .Ol 70 7.8 5. din 185 420* 420* 420* 382 349 321 420 Al . în h/an Sft aer ambiant mm2 cu temp.3 3.5 61. din 185 80* 80* 80* 72.5 6.5 53.7* 10.Ol 240 94* 94* 94* 88.8 sM=120 mm2 95 9.5 9.8 3.0 9.8 4.7 LEA DE 110 kV 150 69* 69* 69* 63.2 73.8 3.6 4.4 3.2 69 cu cond.9 cu cond.O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE Ifec – curent frontieră economică –în A Ift .8 81.4 7.maximă 2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oC LEA DE 20 kV 35 4.4 120 10.5 7.8 5.4 6.1 8.3 7.

24 LEC DE JOASĂ 35 120* 120* 111 100 94 83 120 100 TENSIUNE 50 145* 145* 138 126 114 104 145 125 cu izolaţie sintetică 70 175* 175* 164 153 135 125 175 155 şi cond. în h/an Ift pentru pozare în mm2 sol la aer la 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC LEC DE 6 kV 50 135* 135* 135* 135* 131 119 135 130 . din Al 95 215* 215* 203 186 168 153 215 190 sM=240 mm2 120 245* 245* 236 212 195 180 245 220 150 275* 275* 275 252 229 208 275 250 185 310* 310* 310* 292 263 243 310 285 240 360* 360* 360* 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare) Sfec – putere frontieră economică –în MVA Sft . din Al 95 149* 149* 141 129 117 106 149 132 sM=240 mm2 120 170* 170* 164 147 135 125 170 153 150 190* 190* 191 175 159 144 190 173 185 215* 215* 215* 202 182 168 215 198 240 250* 250* 250* 244 219 202 250 235 Tabelul 8 SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC .putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în MVA TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE Ifec – curent frontieră economică –în A Ift . în h/an Sft pentru pozare în mm2 sol la aer la o 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC LEC DE JOASĂ 35 83* 83* 77 69 65 58 83 70 TENSIUNE 50 100* 100* 95 87 79 72 100 87 cu izolaţie sintetică 70 121* 121* 114 106 93 86 121 107 şi cond.curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.

02* 3. în h/an Sft pentru pozare în mm2 sol la aer la 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC LEC DE 6 kV 50 1.67 din PVC şi 95 2.4* 1.7* 2. din Al 120 215* 215* 183 169 155 144 215 210 .77* 1.77* 1.02 2.02* 3.0 1.39* 2.2 1.39 2. din Al 120 2. Sfec – putere frontieră economică –în MVA Sft .7* 2.43* 3.5 2.39* 2.08 2.4* 1.29 2 sM=240 mm 150 2.39* 2.curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.02* 2.7 1. din Al 120 230* 230* 230* 230* 226 202 230 220 2 sM=240 mm 150 260* 260* 260* 260* 260 238 260 250 185 290* 290* 290* 290* 290* 273 290 285 240 330* 330* 330* 330* 330* 330 330 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare).08* 2.02* 3.77 1.43* 3.4 1.43* 3.putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în MVA TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime.08* 2.40 1.9 2.4* 1.4* 1. în h/an Ift pentru pozare în mm2 sol la aer la o 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC LEC DE 10 kV 50 130* 123 101 94 87 79 130 120 cu izolaţie 70 160* 151 127 117 106 98 160 150 sintetică şi 95 190* 187 157 143 129 121 190 185 cond.96 240 3.O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE Ifec – curent frontieră economică –în A Ift .08* 2.39* 2.43* 3.3 2.43 3.03 cond.60 185 3.7* 2.53 Tabelul 9 SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC .7 2.43* 3.43* 3.8 3.35 cu izolaţie 70 1. 25 cu izolaţie 70 170* 170* 170* 170* 161 143 170 160 din PVC şi 95 200* 200* 200* 200* 190 178 200 195 cond.5 1.1 2.02* 3.77* 1.7* 2.08* 2.77* 1.70 2.

42* 2.07* 4.2 2.60* 6.7 2.55* 3. din Al 120 235* 235* 235* 235* 235* 234 235 230 2 sM=185 mm 150 265* 265* 265* 265* 265* 265* 265 250 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare).24* 3.8 1.0 1. 26 sM=150 mm2 150 245* 245* 217 199 182 166 245 240 LEC DE 10 kV 50 140* 140* 140* 140* 140* 133 140 135 cu izolaţie 70 175* 175* 175* 175* 175* 165 175 170 din hartie şi 95 205* 205* 205* 205* 205* 202 205 200 cond.2 2.03* 3.2 2.42* 2.6 1.24 4.42* 2.77* 2.60* 4.03* 2.1 1.curent frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în A TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ ÎN EXPLOATARE Ifec – curent frontieră economică –în A Ift .29 3.72* 3.60 sintetică şi 95 3.03 2.07* 4.07* 4.9 4.34 cu izolaţie 70 3.5 3.77 2. în h/an Sft pentru pozare în mm2 sol la aer la o 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC LEC DE 10 kV 50 2.64 2 sM=150 mm 150 4. din Al 120 4.7 2.2 2.putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în MVA TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime.55* 3.07 3.20 cond.7 2.60* 4.5 1. in h/an Ift pentru pozare în mm2 sol la aer la 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oC LEC DE 20 kV 50 180* 180* 167 150 141 127 180 185 cu izolatie 70 215* 215* 209 192 171 157 215 220 din polietilena si 95 245* 245* 245* 234 214 193 245 255 cond.72* 3.24* 4.9 2.55* 3.03* 3.60* 4. din Al 120 275* 275* 275* 275 251 229 275 295 2 sM=150 mm 150 305* 305* 305* 305* 305* 290 305 325 .03* 3.55 3.03* 3.9 3.3 2. din Al 120 3.98 2 sM=185 mm 150 4.1 3.5 3.07* 4.2 4.72 3.8 3.42* 2.16 LEC DE 10 kV 50 2.6 2.46 cond.07* 4.95 din hartie şi 95 3.60* 4.25 2.5 2. Sfec – putere frontieră economică –în MVA Sft .60 4.42 2.42* 2.5 3.29* 3.08 cu izolaţie 70 2.28* 2.2 2.55* 3.4 2.33 Tabelul 10 SARCINILE MAXIME PÂNĂ LA CARE SE POATE ÎNCĂRCA – SUB ASPECT ECONOMIC SAU TERMIC .55* 3.07* 4.7 1.

58* 6.05* 10.2* 5.57* 10.58* 6.53* 9.4 7. 27 LEC DE 20 kV 50 150* 150* 150* 150* 150* 150* 150 150 cu izolatie 70 190* 190* 190* 190* 190* 190 190 190 din hartie si 95 225* 225* 225* 225* 225* 225* 225 230 cond.26 LEC DE 20 kV 50 5.2 4.80 7. in h/an Sft pentru pozare în mm2 sol la aer la o 2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 C 30 oC LEC DE 20 kV 50 6.2* 5.57* 10.57* 10.80* 7.75 ANEXE .9 5.05* 10. din Al 120 255* 255* 255* 255* 255* 255* 255 270 2 sM=150 mm 150 290* 290* 290* 290* 290* 290* 290 310 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare).83* 8.53* 9.80* 7.57 11. Sfec – putere frontieră economică –în MVA Sft .35 2 sM=150 mm 150 10.0 10.53* 8.50 8.45* 7. din Al 120 9.58* 6.97 cond.80* 7.24 6.20 cu izolatie 70 6.7 7.58* 6.0 10.58 6.7 5.83* 8.9 9. din Al 120 8.4 6.2* 5.putere frontieră termică (stabilitatea termică în regim de lungă durată) – în MVA TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime.53 10.83* 8.83* 8.58 din hartie si 95 7.53* 9.24* 5.80* 7.2* 5.8 5.41 cu izolatie 70 7.2 6.05* 10.83 cond.20 5.2* 5.05 10.05* 10.2* 5.57* 11.1 7.4 6.7 8.05* 10.83* 8.9 4.58* 6.45 7.80* 7.83 9.50* 8.24* 6.83* 8.62 din polietilena si 95 8.80* 7.50* 8.05* 10.58* 6.22 2 sM=150 mm 150 10.50* 8.45* 7.

28 Anexa 1 VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT 1. 3. Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t: 1 1  Tt = 1 −  (A. T20=7. Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC: .1. Durata de calcul al pierderilor de energie: 10000 + TSM τ = TSM .2) 27520 − TSM 4.1) a  (1 + a) t  De exemplu.47 ani. iar pentru t=20 ani.1. Rata de actualizare a cheltuielilor: a =12 %/an 2. (A.65 ani. pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=5.

1. Valorile calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate în tabelele 3 şi 4. 29 . ajungându-se la concluzia că termenul cel mai dispers este termenul constant A.mm2/km. este sensibil mai puţin dispersă. de creştere a investiţiei cu secţiunea. Încă din 1980. de la zonă la zonă. cupru 18. PREMISELE La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie. Anexa 2 PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT 2.mm2/km. necesare realizării unei linii electrice. din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza . având în vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc în prezent cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie.9 Ω. Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs: 1/ 2  1 tr  (1 + r ) 2  i  T  Kr =  ∑  + (1 + r ) ⋅ 1 − tr  2tr  ( ) T20 1 + a i =0  1 + a   T20  [(1 + r ) ] +[ ( 1 + r ) 1/ 2   (1 + r ) 2  i 2  ]  T tr =1 j 1 1 9 + S* ∑ ∑ 2 K rs =  ⋅ 1 − 10  9   + + S* T20 (1 + a ) i =0  1 + a  T20 (1 + a ) j +1 j =t s  T20  în care S* = I p1 / I M 1 reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts după primul an de exploatare) în raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare.aluminiu 32. diferă destul de mult de la caz la caz. 5. În acelaşi timp. pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile în care se stabilesc costurile de investiţii în liniile electrice. Costurile de investiţii. în timp ce panta K. cheltuieli cu un oarecare grad de incertidudine.0 Ω.

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor C i = N ( A + K ⋅ s ) L în linii sunt prezentate în tabelul A2............. Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei pierdute la cele trei trepte de distribuţie:  la IT (110 kV) ....5 ·10-2 € /kWh  la JT ().............Costul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal. cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate în centrala etalon : c p = 1250 € / kW........... Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel încât liniile de distribuţie din România să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială.... Pentru LEA j. 2. .....2...... INVESTIŢIILE Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli România Cabluri şi Sisteme..........4 kV) .......... s-au luat în considerare ofertele cele mai ridicate.5 ·10-2 € /kWh...5...................... cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu luarea în considerare a circuitului pentru iluminat.... costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare ale valorilor practicate în ţară. pentru a nu supraestima secţiunile. Intenţionat....0 ·10-2 € / kWh  la MT (6-20 kV) ..t..7... devize-ofertă întocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru licitaţii internaţionale.5.. Ca urmare densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor în euro rezultate din prognozele privind perspectiva pieţei mondiale................ ..... ... Costul mediu al unui kilowatt. 30 estimării unor pierderi viitoare...................

izolaţie din PVC 300 12500 120 izol.t conductoare torsadate 95 9000 105 Al conductoare Al-Ol neiz. în instrucţiune existând relaţiile necesare pentru a stabili datele şi în cazul altor secţiuni maxime decât cele din tabelul A2. 31 Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot modifica în timp.t. 120 17000 160 20 kV conductoare Al-Ol izol. 500 10 9000 20 20000 110 120000 Tabelul A2 PARAMETRII INVESTIŢIILOR ÎN LINII ELECTRICE Ci = N(A + Ks)L Tipul constructiv al liniei sM A K mm2 €/km €/km. conductoare neizolate 70 20000 180 20 kV conductoare neizolate 70 16000 350 Cu 110 kV conductoare neizolate 300 35000 300 izolaţie din polietilenă 240 15000 125 j.reticulată 400 50000 145 izolaţie din PVC 240 35000 140 .t.polietilenă reticulată 400 45000 135 6 kV izolaţie din PVC 240 30000 130 Al 10 kV izolaţie polietil.mm2 conductoare neizolate 95 10200 110 j. Tabelul A1 PREŢURILE PENTRU UN ÎNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE Un Preţuri (Ccel) kV € j. 150 21000 200 LEA 110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180 j.t.

130 52 .41 27 .62 41 . cu conductoare din ALUMINIU. 32 izolaţie hârtie 185 30000 270 izolaţie polietil. devize ofertă pentru licitaţii internaţionale Anexa 3 Tabelul A.57 38 . neizolate sau izolate torsadate.39 25.69 45 .157 62 .t.45 29 . sM=95 mm2 Domeniile definite în AMPERI s TSM .108 2x95 172 .253 130 . reticulată 150 35000 160 20 kV LEC izolaţie hârtie 150 60000 400 izolaţie din polietilenă 185 27500 165 j. reticulată 150 52000 270 izolaţie din PVC 150 47000 220 izolaţie hârtie 150 42000 600 20 kV izolaţie polietil.24 50 39 .38 24 .1.305 157 -278 143 .210 108 . în h/an 2000 3000 4000 5000 6000 7000 mm2 16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11 25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16 35 27. Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE.32 21.172 69 .35 23.29 19.230 118 .34 70 55 .47 95 75 . în h/an 2000 3000 4000 5000 6000 7000 mm2 16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8 .192 Kj =1. izolaţie din PVC 185 20000 150 izolaţie polietil.55 35 .52 34 .40 Domeniile definite în kVA s TSM . reticulată 185 55000 215 6 kV izolaţie din PVC 185 42000 210 Cu 10 kV izolaţie polietil. devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor societăţi ELCO.143 57 .75 50 .reticulată 150 55000 280 izolaţie hârtie 150 90000 650 Surse: Cataloage de preţuri Pirelli Romania.118 47 .3.27 16.50 32 .

100 70 .6 0.15 9 . Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 20 kV.16 10 .70 47 .39 26 .4 0.6 70 2.3 .82 55 .2.26 17 .22 15 .24 70 38 . sM = 120 mm2 Domeniile definite în AMPERI s TSM .2) Domeniile definite în MVA s TSM .125 89 .90 36 .5 8.416 218 .18 11 .17 11 .9 120 4.9.350 *Două circuite de câte 4 km.7 .7 .9 – 6. în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0.13 8 .4 1.7 – 8.116 82 .3.90 65 .1 .2.200 2x120* 280 .3 2.8 .85 120 125 .75 2x95 119 .2.4 7.3. în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0.6 1.3 .19 12 .159 82 .1 .280 116 .133 Tabelul A.1 2.3.1 .31 20 .5 0.3.1.27 17 .9 8.235 90 .3.7 4.1 1.218 85 .6 .65 42 .145 75 .1.99 39 .36 0.49 0.2. 33 25 13 .9 1.6 .4.11 35 19 .1.5 2.277 106 .0 2.211 108 .96 65 .24 16 .254 100 .8 .1.5 – 8.9 .1.5 .9 .51 (conform tab.175 90 .1 .33 50 49 .3 95 3.0 9.35 22 .192 99 .2.14.8 .60 39 .1 .1.106 76 .6 3.5 2.82 33 .15.42 0.4 .4 – 3. cu conductoare neizolate din Ol-Al.12.108 43 .9 2x120* 9.33 95 52 .76 51 .2.36 24 .3 6.520 277 .39 0.2 .89 60 .6 .1 – 7.1.20 13 .51 33 .18.47 31 .43 29 .1.1.9.70 46 .2 1.1 2.3 .5 – 2.384 200 .6 . câte una la fiecare capăt K2j=1.0 .46 0.119 47 .3 .29 18 .4 .17 50 27 .8 3.3 3.7 2.2.4 1. fiecare cu câte două celule.65 95 96 .4.13.8 1.447 235 .52 35 .8 1.3 0.487 254 .1 50 1.38 24 .47 70 70 .7 0.55 36 .1 3.16.2.

1200 612 .47 34 .29 0 . Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 110 kV.248 131.270 196 .960 505 .60 44 .612 270 .208 0 .40 29 .736 313 .32 0 . Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII NOI în cablu de JOASA TENSIUNE.55 40 .34 0 .594 248 .37 27 .40 (conform tab.505 2x300* 736 .900 *Două circuite de câte 20 km. sM = 300 mm2 Domeniile definite în AMPERI s TSM .37 0 .230 168 .140 60 .264 194 . în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 150 0 .3. fiecare cu câte două celule cu întreruptor K2j=1. cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC .47 34 .4.547 230 .183 96 .96 2x300* 140.40 0 .180 0 .172 Tabelul A.50 37 .168 0 .27 185 40 .2) Domeniile definite în MVA s TSM .113 47 . în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 150 0 .1300 689 .3.292 212 . 34 Tabelul A.52 37 .44 300 64 .248 180 – 230 300 336 .44 32 .194 0 .104 44 .215 113 .148 185 208 .131 55 .228 122.200 104 .154 0 .1050 547 .196 148 .313 230 .336 246 .34 240 50 .64 47 . sM = 300 mm2 .212 154 . cu conductoare din Ol-Al.122 52 .3.246 180 .180 240 264 .1130 594 .689 292 .

370 Tabelul A.78 55 .33 21 – 30 20 .24 15 .14 0 .48 32 .44 28 .93 68 .22 14 .58 37 .28 18 .68 50 – 62 45 .142 102 .50 95 80 .102 75 .197 141 .98 71 .54 38 .13 25 20 . Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII NOI în cablu de 6 kV.155 111 .90 65 .24 15 .435 216 .65 46 .72 48 .15 10 .14 9 .162 119 .5.170 122 .18 35 29 .66 44 .77 57 – 70 185 112 .72 50 .104 72 .45 120 72 .400 210 .90 65 .31 20 .2) Domeniile definite în kVA s TSM .82 60 .330 165 – 300 150 .28 18 .10 0-9 25 14 .25 70 40 .20 12 .40 26 .260 187 .46 30 .605 360 .3.205 147 .141 102 .118 84 .14 0 -12 0 .98 70 .21 14 .84 62 .395 197 .57 150 90 .108 78 .112 82 .187 134 .580 300 .122 90 .18 11 .37 24 .835 435 .18 0 .300 2x300* 475 .38 25 – 35 95 55 .86 60 .71 50 .216 155 .20 0 .107 77 .147 108 -134 98 .102 185 162 .60 40 .530 275 . 35 Domeniile definite în AMPERI s TSM .80 53 .55 36 .75 54 .129 240 205 .16 (conform tab.20 13 .575 300 .34 22 . în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 16 0 .130 94 .90 240 142 – 180 130 – 165 118 – 150 107 – 135 98 – 125 90 – 115 300 180 . în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 16 0 .36 70 58 .26 50 41 .55 36 .119 86 .42 28 .82 150 130 .325 165 .26 16 .41 26 .635 325 .178 129 .12 35 20 .50 35 .238 170 .765 395 .94 66 .53 34 .475 238 .65 120 104.40 26 .26 17 .275 135 – 250 125 – 225 115 – 210 2x300* 330 .11 0 .15 0 .36 24 .130 93 .111 82 .16 0 .20 12 .29 18 .17 10 .60 42 .165 300 260 .360 178 .420 250 . cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC .530 *Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un întreruptor comun Kj=1.440 225 .18 50 28 .10 0 .50 33 .28 18 .

1.90 63 .8 – 1.0.2 .9 0.4 .4 .3 50 0.42 70 63 .6 0.97 68 .7 .50 32 .3.3.117 185 175 .7 0.0 .0.0.1.0.40 (conform tab.8 – 1. 36 sM = 240 mm2 Domeniile definite în AMPERI s TSM .500 206 .206 151 .222 162 .1.0 1.4 0 .176 127 .0 Tabelul A.6 – 2.0.8 1.7 1.68 46 .112 80 .7 .6 4.0.131 97 – 122 90 .4 .0.6.1 .0 0.3 0.5 240 2.139 103 .63 42 .2 .1.8 2.7 .7 0.7 .74 50 .104 74 .1.4 1.2 .4 0 .1.4 1.3 .30 50 44 . în h/an 2 mm 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0 .0.6 1.4 .1 .6 . cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC.9 .5 .112 82 .7 1. Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII NOI în cablu de 10 kV.0 .149 240 222 .1.2 0.6 0.35 0 .362 149 .5 1.63 41 .0.5 .3 .41 0 .3 4.9.0.1 0.4 .0.8 0.882 463 .4 0 .9 0.697 362 .4 1.9 0.6 0.1 2.5 70 0.815 430 .0.7 1.5 .6 .3 1.38 0 .3 1.6 95 0.8 1.0.1.175 131 .6 .4 2x240* 5.46 30 .7 .80 54 .7.5.4 .191 139 .463 191 .588 *Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un întreruptor comun Kj=1.141 104 .0.4 3. sM = 240 mm2 .5 .32 0 .756 396 .5 0 .1.0.1 1.4. în h/an mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0 .8 0.430 176 .1.3 .86 58 .2 0.8 .2.0 3.1.1.7 .6.9 .44 0 .1.2) Domeniile definite în MVA s TSM .0.162 122 – 151 112 .1 .4 0 .103 75 .5 .0 150 1.334 2x240* 500 .0 1.58 38 .8 .75 120 112 .8 120 1.0.0 .1.8.0.1 0.3 .82 58 .9 .0.0.1 .95 150 141 .4.54 35 .396 162 .4 .638 334 .4 – 6.0.1.7 0.2 185 1.5 0.162 117 .8 – 4.2.0 4.0 – 7.6 .127 95 .58 95 86 .1.3.8 .

1.170 126 .3 1.125 89 .6 – 2.1.9 2.59 39 .454 168 .2 – 2.0.940 491 .3.7 – 2.6 0 .7 – 11.2 2.1.2 2.1.65 43 .2 –12.232 170 .0 1.5 3.9 .155 240 232 .8 Tabelul A.46 0 .576 215 .52 34 .1.85 60 .5 – 3.1.132 99 .5 .0 .5 – 15.0.77 52 .7 0 .4 1.51 33 .156 116 .6 0 .9 7.534 198 .100 71 .56 37 .491 183 .8 70 1.82 55 .0.2.1.7 150 2.0 – 2.60 95 90 .0.2 1.70 47 .2 – 4.34 0 . 37 Domeniile definite în AMPERI s TSM .6 1.7 2x240* 10. sM = 150 mm2 Domeniile definite în AMPERI s TSM .3 8.2 – 16.8 0.7 – 6.5 1.116 85 .144 107 .6 9.5 km.39 0 .89 59 .4 – 2.2.2 0.108 77 .106 76 .65 42 .96 65 .33 50 49 . în h/an mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0 .0.1 0.865 454 .3.0.5 – 3.44 70 65 .60 40 .55 36 .215 156 .168 123 .91 64 .1 .136 100 .4 .55 (conform tab.7 – 3.8 – 1.2 185 3.7 2.7 – 1.71 47 .117 83 . cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din POLIETILENA.7 6.0 2.7 1. fiecare cu câte două celule cu întreruptor K2j=1.0 0.2) Domeniile definite în MVA s TSM .6 .7 Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII NOI în cablu de 20 kV.0 – 10.386 2x240* 576 .1.7 0 .37 0 .70 46 .183 136 .107 78 .0 3.0 – 17.7 2.78 120 117 .1.76 51 .5 1.0 0.0 .0.7 .47 70 70 .0 .100 70 .1 0.8 0 .3 – 2.4 1.43 0 .84 .40 0 .2.2 2.31 50 46 .5 .0 .183 132 .2 – 2.9 0.9 2.9 – 7.1.735 386 .1015 534 .9 .99 150 147 .9 1.8 .0 95 1.90 60 .123 185 183 .4 .83 56 .800 417 .5 1.4 2.1.680 *Două circuite de 1.9 –3.2 .3 0.7 240 4.5 50 0.9 – 13.4 – 8.6 .2.5 1.1.1.9 2.2 – 7.42 0 .2 3.0 7.7 – 9.1.147 108 .126 92 . în h/an mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0 .417 155 .47 31 .66 44 .64 95 96 .36 0 .7 .49 0 .116 82 .198 144 .5 .9 1. în h/an mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0 .0.1 .0 1.92 66 .8 .4 120 2.46 0 .0.9 – 2.

1 2.384 134 .726 384 .6 – 16.4 1.9 .105 150 157 .0 .2 .7 0 .1.5.115 84 .6 150 5.3 – 11.6 .4 0 .1.6 3.3 3.3.2) Domeniile definite în MVA s TSM .676 352 .2.2.2.3 2. 38 120 125 .124 91 .3.2 – 4.9 . fiecare cu câte două celule cu întreruptor Ki=1.8 1.5 3.7 0 – 1.2 1.532 278 .1.2 – 21.0 2.145 106 .352 124 .1 .1 .6 70 2.6 1.488 *Două circuite de câte 4 km.3 4.67 (conform tab.3 3.4 9.7 2.8 1.1 13.0 3.4 .4 .8 .3 – 23. în h/an mm 2 2000 3000 4000 5000 6000 7000 35 0 .5 – 4.4.3 5.1.0 10.620 327 .7 .2 4.0 2.3 – 25.2.3.4.5 – 18.9 1.4 12.134 100 .4 – 14.5 11.6 – 12.327 115 .6 – 9.2 95 3.3 – 20.9 120 4.1 50 1.6 .2 0 .5 0 .3 .6 2x150* 14. PRECUM ŞI PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA EXEMPLUL 1.303 105 .5.2.9 Anexa 4 EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII.7 .1.1.1.2.6 .5 – 2.0 . LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE CONSTANTE SAU ÎN CREŞTERE TREPTATĂ Datele iniţiale: • Tipul constructiv: LEC j.2.8 .4 1.4 4.2 .2 .1.3 .4 – 3.0 – 10.t.2 2.5 2.4.3 4.576 303 .0 1.157 116 .413 145 .0 – 13.3.3. cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2) • Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare: .278 2x150* 413 .

din tabelul 2. se determină cu relaţia (6. . se determină cu relaţia (6. Dimensionarea secţiunii economice Ipoteza 1 • Sarcina maximă de calcul: I M = 290 A • Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru TSM=4000 h/an) şi.41.04 . K j = 1. este de aşteptat o creştere a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 %.70 ) 1/ 9 −1 = 6 %/an. practic constantă în timp. numărul economic de cabluri rezultă N=1. j ec = 0.  ipoteza 2 – în următorii nouă ani.7) s ecc Nc = = 362 = 1. • Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 h/an.16 ⋅ 300 Întrucât Nc este mai mic decât 1. ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie anuală: r = (1. 39 I M 1 = 290 A (circa 200 kVA) • Dimensionarea se va face în următoarele două ipoteze:  ipoteza 1 – sarcina maximă anuală poate fi considerată.16 • Secţiunea economică de calcul. 0 .4): 290 s ecc = = 362 mm2 .80 • Numărul economic de calcul. K j ⋅ s M 1. respectiv.80 A/mm 2 . după primul an de exploatare. al conductoarelor unei faze.

şi conform tabelelor 1 şi 2 j ec = 0 . secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290·1.49 K j 1. j ec 0 . K j = 1.): s ec = N ⋅ s = 1x300 mm2 Eficienţa economică care se poate obţine prin înlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu sec=300 mm2 este prezentată în exemplul 9.80 A/mm 2 . al conductoarelor unei faze: s ecc 519 Nc = = = 1. Ipoteza 2 • Sarcina maximă de calcul: I M = I M 1 ⋅ K r = 290 ⋅ 1. • Ca şi în ipoteza 1.18. Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi în creştere treptată.7 = 493 A).26 = 365 A Valoarea coeficientului Kr=1. OBSERVAŢIE. lit. 40 • Secţiunea economică care se adoptă în prima ipoteză (conform art.43 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6%/an şi tr = 9 ani.16 x 300 .16 • Secţiunea economică de calcul: IM 415 secc = = = 519 mm2 .80 • Numărul economic de calcul.b.43 = 415 A) mai mică cu 16% faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (290·1.

la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 h/an secţiunea economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini între care este economică secţiunea de 300 mm2 fiind cuprins între 216 A şi 395 A). În schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini între care este economică secţiunea de 2x300 mm2 fiind cuprins între 395A şi 605 A).4 din anexa 3 din care rezultă imediat că pentru o sarcină de 290 A. 41 Întrucât numărul de calcul Nc este mai mare decât 1.t cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2).41. Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A3. pentru soluţia economică se adoptă N=2 • Secţiunea economică care trebuie adoptată în a doua ipoteză este s ec = NS = 2 × 300 mm2 Notă. Lt I1=105 A I2=45 A I3=15A L1=130m L2=50 m L3=50 m 60 A 30 A 15 A Fig. EXEMPLUL 2 . 2 Date iniţiale: • Tipul constructiv: LEC j. • Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 2 şi se apreciază că în timp valorile lor se vor menţine constante. LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE – Fig.2 .

• Secţiunea economică de calcul : IM s ecc = = 98 mm2 . 21. respectiv.16 .  ipoteza B – secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi. K j = 1.84 A/mm 2 . 42 • Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de ordinul: TSM = 3500 h/an • Dimensionarea se va face în două ipoteze:  ipoteza A – secţiune economică constantă. jec • Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze: . Dimensionarea secţiunilor economice Ipoteza A • Sarcina maximă echivalentă de calcul: I Me = ∑I i 2 Li = 105 2 × 130 + 45 2 × 50 + 15 2 × 50 = 82 A L 230 • Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi. 2. Prin interpolare liniară: j ec = 0 . respectiv pentru tronsoanele 2 şi 3 conform recomandării de la art.

b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observând că scec=98 mm2 este mai mic decât sM=300 mm2.41 K j ⋅ s M 1.41 .16 × 300 Conform relaţiei 3.40 < 1.16 × 300 • Secţiunea economică adoptată: s ec = 1 ×120 mm2 Tronsoanele 2 şi 3 • Sarcina maximă echivalentă de calcul: I Me = ∑I Li 2 i = 45 2 × 50 + 15 2 × 50 = 33 .4 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este 69–90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 ore/an şi sarcina de calcul de 82 A este cuprinsă în acest domeniu.5 A ∑L i 50 + 50 . K j ⋅ s M 1. 43 s ecc 98 Nc = = = 0.84 • Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze: s ecc 125 Nc = = = 0. Ipoteza B Tronsonul 1 • Sarcina maximă de calcul: I M = 105 A • Secţiunea economică de calcul: IM 105 s ecc = = = 125 mm2 j ec 0 .9.28 < 1. • Secţiunea economică adoptată în ipoteza A: s ec = 1x95 mm2 Din tabelul A3.

25 MVAr .3 . de obicei se pot obţine economii atât la volumul de aluminiu. 1 km PM1 =1. 3 Date iniţiale: • Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( s M = 120 mm2). • Secţiunea economică adoptată: s ec = 1x35 mm2. In cazurile când se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane.circa 8% la consumul propriu tehnologic de putere: CPT B 1. TOM2 =5000 h/an Fig. TPM2 =3000 h/an OM1 =1. cât şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi de energie.4 MVAr . în ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii: . 44 • Secţiunea economică de calcul: 33 . Astfel.circa 11% la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare: V AlB 120 mm 2 ⋅ 130 m + 35 mm 2 ⋅ 100 m 100 = 100 = 89% .24 kW EXEMPLUL 3.5 s ec2 = = 40 mm2 0 . • Sarcinile sunt indicate în figura 3.6 MW . CPT A 1. NOTA. TPM1 =5000 h/an 1 km PM2 =1 MW . TOM1 =4000 h/an OM2 =0. V AlA 95 mm 2 ⋅ 230 m .84 Numărul economic de conductoare al unei faze: N=1 deoarece s ec = 40 mm2 este mai mic c • decât s M = 300 mm2.14 kW 100 = 100 = 92% . LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVÂND FACTORII DE PUTERE ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE – Fig.

03 ( 1.4 ) 2 = 3.25 × 4000 + 0 . • Durata de utilizare a sarcinii maxime: WS 13040 TSM = = = 4350 h/an SM 3 .25 + 0 .6 ) + ( 0 .08 MVA şi deci pentru primul tronson IM1=90 A.6 + 1) 2 + ( 1.31 MVA Lt 2 respectiv S Me 2310 I Me = = = 66 . 45 Determinarea secţiunii economice • Tranzitul anual de sarcină: (∑W ) + ( ∑WQt ) 2 2 Ws = 1.25 ) × 1 2 2 ] = 2 .03 Pt = = 1.6 × 5000 + 1 × 3000 ) 2 + ( 1.4 2 × 1 + ( 1 + 1.4 × 5000 )2 = 13040 MVAh/an • Puterea maximă anuală: SM = (∑ P ) t 2 + ( ∑Qt ) = 2 ( 1.08 • Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1: j ec = 0 .7 A 3Un 3 × 20 .96 A/mm 2 • Sarcina maximă echivalentă de calcul: S Me = ∑S 2 1 Lt = (1 2 ) [ + 0 .4 + 1.

b sau a tabelului 2: 1/ 2  17000 + 15000 / 2  K j = 1 +  = 1. treptat. 46 • Secţiunea economică de calcul: I Me 66 .37 1 + 0. şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 h/an. LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE.41 se adoptă N=1: • Secţiunea economică adoptată: s ec = Ns = 1 ×70 mm 2 EXEMPLUL 4. conform relaţiei 6. CU CELULE LA AMBELE CAPETE.respectiv IM=43. cu o rată medie de 2% în primii nouă ani după primul an de exploatare: .51 × 120 Intrucât Nc<1. k jec ⋅ s M 1. • Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi în creştere în următoarele două moduri: . lungimea L=2 km şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2).96 • In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu întreruptor (n=1) la capătul ei de alimentare.51 = 1. LA CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE ÎN SALT A SARCINII TRANZITATE Date iniţiale: • Tipul constructiv: LEA 20 kV având celule cu întreruptor la ambele capete.6.39 .3 A.414 / 2  160 ×120  • Numărul economic de calcul al circuitelor: s ecc 70 Nc = = = 0. • Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală S M=1500 kVA.7 s ecc = = = 70 mm 2 j ec 0 .

5 MVA) în anul ts=2.6.5 ori (3.75 MVA/1.63  160 ×120      • Secţiunea economică de calcul: IM 140 s ecc = = = 157 mm 2 j ec 0 . Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 h/an se determină din tabelul 1 prin interpolare: jec = 0 . se deduce Krs=3.63 . L sau direct cu relaţia (6. pentru r=2%/an şi o creştere în salt de 2. • Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă. în cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu întreruptor.b) 1/ 2  2   17000 + ×15000  K j 2c = 1 + 2  =1.89 • Numărul economic de calcul al circuitelor liniei : . în salt. se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2: 0.89 A/mm 2 • Coeficientul de creştere a lui jec. 47 . ulterior primului an de exploatare). această creştere până la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc în al treilea an de exploatare al liniei (respectiv în anul ts=2.4 × 3 .23.829 K j 2 c = 1. Dimensionarea secţiunii economice • Sarcina maximă de calcul: I M = I Mi ⋅ K rs = 43 .37 1 + = 1. cu încă 3750 kVA datorită punerii planificate în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie.23 = 140 A Din tabelul 4.

în următorii tr=9 ani după primul an de exploatare: r=3%/an. se adoptă N=1 circuit.4 • Rata medie de creştere a sarcinii.. ca urmare.5 jf = = 1.4 ori mai mare faţă de 120 jec=0.41 .28 A . densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei. se apreciază valoarea raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1/Lt=0. • Secţiunea economică adoptată: sec = Ns = 1 ×120 mm 2 AlOl NOTA.89 A/mm2. LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA UNUI PT DE 250 kVA Datele iniţiale: • Tipul constructiv : LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2).5 × 250 I Mf = = 180 A . • Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi.5 A 3 × 20 3 × 20 Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă: 153 . 48 s ecc 157 Nc = = = 0. 3 ⋅ 0 . • Durata de utilizare a puterii maxime: . Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare: 1500 ( .15.8 K j 2 c × s M 1.63 × 120 Intrucât N c < 1. ceea ce reprezintă o valoare de 1. • EXEMPLUL 5. • Sarcina medie în etapa finală: 0 .02 ) + 3750 2 5310 IM3 = = = 153 .

81 • Numărul economic de conductoare pentru o fază: s ecc 136 Nc = = = 1.4 × 0.66 ). Dimensionarea secţiunii economice • Sarcina maximă în primul an de funcţionare a liniei: IM 180 180 I Mt = = = = 138 A .Fig.02 K j ⋅ s M 1.6 + 0.4 . se adoptă N=1.3 • Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (7. K j = 1.03) 9 1. EXEMPLUL 6. LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ .41 × 95 Intrucât N c < 1.6) ţinând seama de: a) evoluţia sarcinii în timp (se aplică coeficientul Kr=1. b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul K d = 0.41 • Secţiunea economică de calcul: IM 110 s ecc = = = 136 mm 2 > 95 mm 2 .15 = 0.20 × 0 .2 din tabelul 3). j ec 0. (1 + r) t ( 1 + 0 . • Secţiunea economică adoptată: s ec =1 ×95 mm 2 . 4 . • Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2: j ec = 0 . 49 TSM = 3500 h/an .81 A/mm 2 .1) şi (7.66 × 138 = 110 A . I Me = K r K d I Mt = 1.

5 km 0.5 km 1 km 18 A 36 A 18 A 60 A Fig. se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată în figura 5. Pornindu-se de la această valoare.5 km 0. IA=68 A 50 A 14 A 4A 64 A A B 0.5 km 0. • Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 4 şi valorile lor se consideră constante în timp. curentul injectat la unul din capetele liniei:  j  ∑ i j ×  ∑1 Lk  60 × 1 + 18( 1 + 0 .5 km 0.5 km 1 km i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A Fig. în prealabil se determină cu metoda momentelor.5 .5. IA =  = = 68 A Lt 3 unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j. 50 Datele iniţiale: • Tipul constructiv: LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al (sM=150 mm2).5) + 36 × 2 + 18 × 2 .4 • Durata de utilizare anuală a puterii maxime: TSM = 4000 ore / an Dimensionarea secţiunii economice • Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane.5 km 0.5 km 0. A B 0. Circulaţia de curenţi în regim normal de funcţionare .

9 A . deoarece s ec c < sM • Secţiunea economică rezultă: c s ec = 1 ×70 mm 2 . j ec 0 . Lt 3 • Densitatea economică de curent: j ec = 0 .34 şi în aceste condiţii: .34 × 60 .5 + 4 2 ⋅ 0 .99 .9 s ecc = = = 62 mm 2 . • Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit: . 51 • Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante în lungul întregii linii: I Me = ∑I i 2 Lj = 68 2 ⋅ 0 .99 A/mm 2 • Secţiunea economică de calcul: I Me 60 .5 + 64 2 ⋅ 1 = 60.5 + 50 2 ⋅ 0 .secţiunea economică: s ec = 1 ×70 mm 2 .9 s ecc = = = 82 mm 2 . In ipoteza în care pentru următorii nouă ani. j ec 0 .99 • Numărul economic de circuite: N = 1 .secţiunea economică de calcul: K r I Me 1.5 + 14 2 ⋅ 0 . conform tabelului 3.5 + 4 2 ⋅ 0 . Kr=1. după primul an de exploatare se apreciază o creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5%.

respectiv 210 A. Ipoteza B Sarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că în următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8%/an (dublare în 9 ani). • Lungimea liniei: 25 km. . • Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2 (sau cu relaţia): j ec = 0 . 52 s t = 1 ×150 mm 2 . EXEMPLUL 7. SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE ÎN CONDIŢII ECONOMICE PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV Datele iniţiale: • Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2) .96 A/mm 2 . • Durata de utilizare a sarcinii maxime: TSM = 5500 h/an Dimensionarea secţiunilor se va face în următoarele ipoteze: Ipoteza A Sarcina maximă anuală se consideră constantă în timp şi de ordinul a 40 MVA. Dimensionarea secţiunii economice Ipoteza A • Sarcina maximă de calcul: I M = 210 A .

8. • Secţiunea economică adoptată: s ec = 1 × 240 mm 2 Ipoteza B • Sarcina maximă de calcul: I M = K r ⋅ I M = 1.96 • Numărul economic de circuite: s ecc 352 Nc = = = 0. 53 1/ 2  2   40000 + ×110000   25  K j 2c = 1+  180 ×300  =1. pentru r=8%/an şi tr=9 ani.96 • Numărul economic de circuite: N=1.38 × 300 .85 .61 s-a determinat din tabelul 3. • Densitatea economică şi coeficientul de creştere: j ec = 0 .38 .61 ⋅ 210 = 338 A . deoarece conform relaţiei 6.96 A/mm 2 . Valoarea coeficientului Kr=1. • Secţiunea economică de calcul: IM 338 s ecc = = = 352 mm 2 j ec 0 .     • Secţiunea economică de calcul: IM 210 s ecc = = = 220 mm 2 j ec 0 . K j 2 c ⋅ s M 1. K j 2 c =1.38 .a – scec=220 mm2 este mai mic decât: sM=300 mm2 .

390 A 260 A 130 A 25 km 25 km 25 km 130 A 130 A 130 A 25 MVA 25 MVA 25 MVA Fig. 54 Deci se adoptă N=1. In următorii nouă ani. Secţiunea economică adoptată: s ec = 1 × 300 mm 2 . după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală de ordinul r=3%.2. LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU ÎNTRERUPTOR – Fig. . • Costul unei celule de 110 kV: 110 000 €. • Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime: 5500 ore/an. EXEMPLUL 8. conform tabelului 3 coeficientul Kr=1. 6 Datele iniţiale: • Tipul constructiv: LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2). • Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate în figura 6.6 In această ipoteză.

85 < 1.38  Ks M   180 ×300          • Numărul economic de calcul al circuitelor.38 × 300 • Secţiunea economică adoptată: s ec =1 ⋅ 300 mm 2 . K jbc ⋅ s M 1.2 ×130 = 337 A 3 • Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1: j ec = 0.2 130 2 × 25 + 260 2 × 25 + 390 2 × 25 = Lt 3 × 25 14 = 1.7): s ecc 351 Nc = = = 0.96 • Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite în cazul studiat. • Secţiunea economică de calcul: I Me 337 s ecc = = = 351 mm 2 . în care fiecare circuit se prevede cu câte 6 celule se determină cu relaţia (6. jec 0. . conform (6.6. 55 Dimensionarea secţiunii economice • Sarcina maximă echivalentă de calcul: I = Kr ∑ I t2 ⋅ L1 = 1.41 .b) şi datele din tabelele anexei 2: 1/ 2   A+ nC cel    40000 + ( 6 ×110000 ) 1 / 2 Lt   K jbc = 1 +  = 1 + 75  = 1.96 A / mm 2 .

In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare într-un cablu cu secţiunea economică sec=300 mm2. Se va considera cazul cel mai simplu. uneori în practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st. secţiunea necesară pentru asigurarea stabilităţii termice în regim de durată a liniilor. dimensionate în ipoteza 1.1)  s t s ec   TtSCE  Investiţia suplimentară în cazul câte unui singur conductor pe fază: Ct = K ( sec − st ) (A4. relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1. Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu secţiunea st=185 mm2. Se obţin următoarele rezultate: .2) Indicatorul "durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare": C t recup = t (A4. al unui singur conductor pe fază. De exemplu. Estimările economice se vor referi la unitatea de lungime a circuitului. 56 EXEMPLUL 9. Mai poate fi însă. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA SECŢIUNILOR ECONOMICE Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec în locul unei secţiuni tehnice mai mici st. Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi energie: 1 1  c p  E = 3 ρ I 2 10 −3  −  + cw ×τ  (A4. cazul unei secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune.3) E In cele ce urmează.

8 t recup = = = 2. TSM.8 euro / an si m. In acest scop sunt însă necesare: • estimarea pe cât posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM.40 = 0 rb  (1 + rb )  20 Rezultă următorul beneficiu anual specific: rb = 0. Rata anuală a beneficiului "rb" care se poate obţine în paralel cu recuperarea investiţiilor suplimentare Ct în timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei ecuaţii: 1  1  C 1 − − t =0.4) rb  (1 + rb ) t  E Cu datele de mai sus şi în ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani: 1  1  1 −  − 2.8 = 114 .47  = 5.5 €/m . Prin urmare.415 ×13 .075 × 2380  = 185 300   7.8 Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care – odată cu amortizarea sa – trebuie să aducă un beneficiu.4 ani. C t 13. (A4.032 × 290 2 ×10 −3  −  + 0. 57  1 1 1250  E = 3 × 0. rs) cel puţin pentru primii 5-10 ani de exploatare a liniei. pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total: • în valori neactualizate B = 20 rb C i = 20 × 0. • aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a conductoarelor. E 5.415 €/an şi euro investit suplimentar.

s-au luat în considerare mărimi uzuale. Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime.8 = 43 €/m Aşadar. un singur conductor pe fază se ajunge în funcţionare la o densitate de curent jM de 1. 58 • în valori actualizate la trecut. Având în vedere relaţia (6. la anul de pozare al cablului Bact = T20 rb C t = 7.47 × 0. SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE CURENT jM PÂNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ CÂTE UN SINGUR CONDUCTOR AVÂND SECŢIUNEA sM Datele privind acest exemplu sunt sintetizate în tabelul următor. în cazul particular studiat.7). . Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul până la care poate fi folosit un singur circuit sau. atunci când reducerea la jumătate a costului pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar în acest sens. beneficiul – actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi raportat la acest efort – reprezintă: Bact 43 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 310%. Ct 13. Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2. Totodată. respectiv.41 ⋅ j ec ⋅ K jnc ⋅ s M .7 până la 2.415 ×13 . O astfel de creştere în salt a investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari. Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază –şi cu atât mai mult la un al doilea circuit – presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A. mai trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător întregii investiţii suplimentare A+KsM. iar valorile celorlalţi parametri (jec. pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat expresia: I M = 1.8 EXEMPLUL 10.5 ori mai mare faţă de jec – densitatea economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi.

Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari g) PE 134/95.polietilena reticulata 5000 1.98 1.56 150 357 .87 1.84 1.37 1.hârtie 5000 1.57 1.51 150 384 izolatie din PVC 5000 1.92 1.18 1. Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune e) PE 107/95.t.88 1.40 240 395 Al izol. izolatie din PVC 3000 0.41 1. Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice f) PE 124/95.40 70 197 110 kV conductoare neizolate 6000 1.29 1.36 400 677 izolatie din PVC 5000 0.32 1.65 150 391 LEA 110 kV conductoare Al-Ol 6000 0.polietilena reticulata 5000 0.19 1.22 240 374 j.31 185 338 izol.82 1.06 1. Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice.83 1.polietilena reticulata 5500 0.61 70 172 Cu 20 kV conductoare neizolate 4500 1.27 185 396 izol.39 1.90 1.54 185 431 6 kV izolatie din PVC 5000 1.41 1.84 1.11 1.76 300 892 LEC izolatie din polietilena 3000 0. 59 Anexa 5 PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE a) PE 022-3/87.hârtie 5500 1.35 400 648 6 kV izolatie din PVC 5000 0.76 150 330 20 kV izol.50 150 445 Cu izolatie din polietilena 3000 1. Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice.t.86 1.08 1.OCA2X 4000 1. izolatie din PVC 3000 0.44 185 398 10 kV izol. conductoare neizolate 3000 1.t conductoare torsadate 3000 0. Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice b) PE 103/92.16 300 434 izol.08 1.19 1.03 1.t.88 1. în condiţiile curenţilor de scurtcircuit c) PE 104/93.19 1. Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V d) PE 106/95.65 120 280 20 kV cond.05 1.43 240 418 10 kV izol. SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVÂND SECŢIUNEA sM TSM jec Kj K2j sM IM Tipul constructiv al liniei ore/an A/mm2 _ _ mm2 A k conductoare neizolate 3000 0.99 1.polietilena reticulata 5000 1.41 95 160 j.izol.38 300 542 j.polietilena reticulata 5000 0.38 95 153 Al conductoare Al-Ol 4000 0.30 1.38 185 373 j.

78 1.63 150 405 20 kV izol.78 1.39 1.polietilena reticulata 5500 1.17 1.hârtie 5500 1.21 150 458 izol.52 1. 60 izol.hârtie 5000 1.44 150 545 .