You are on page 1of 84

Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş DGA / RDP Argeş

Îmbunătăţirea infrastructurii de acces destinate activităţii de turism din
judeţul Argeş în vederea sprijinirii creşterii economice durabile prin
crearea unui cadru favorabil atragerii investiţiilor

III. Viabilizarea reţelei de drumuri judeţene din zona de sud şi centrală a
jud. Argeş cu structură rutieră din pământ şi pietruite

Faza de proiectare: studiu
Raport final

Contract nr. 1913/3485/2005-Ad1/2008
Data: octombrie 2008

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

CUPRINS

1. DATE GENERALE 3
1.1. Denumirea lucrarii 3
1.2. Beneficiar 3
1.3. Amplasament 3
1.4. Necesitatea si oportunitatea investitiei 3
2. DATE TEHNICE GENERALE LEGATE DE INVESTITIE 5
2.1. Aspecte generale 5
2.2. Necesitatea asigurarii unei infrastructuri durabile in transporturi 10
2.3. Etapele implementarii PMS 11
2.3.1.Culegerea datelor 11
2.3.2.Investigarea starii tehnice a imbracamintii rutiere 11
3. REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU ZONA DRUMULUI 13
4. CALIBRAREA INDICATORILOR GLOBALI PENTRU RETELELE DE TRANSPORT RUTIER DIN
HDM-4 IN CONCORDANTA CU NORMATIVELE ROMANESTI 20
4.1.Parametrii globali ai reţelelor de transport 20
4.2 Caracterizarea segmentelor de drum în funcţie de volumul traficului 21
4.3 Starea tehnică a drumurilor publice (clasele de drum) 22
4.4 Clasa geometrică a drumurilor 23
4.5 Calitatea construcţiei 23
4.6 Indicatori de evaluare a îmbrăcăminţii rutiere 24
5.STRATEGII DE INTRETINERE IN CONFORMITATE CU MODELUL HDM-4 SI NORMATIVELE
ROMANESTI. SOLUTII CONSTRUCTIVE 26
5.1 Clasificarea imbracamintilor conform modelului HDM-4 26
5.2 Operatii de întretinere si reparatii. Politica de intretinere 29
5.3 Scenariul lucrarilor. Costuri unitare pentru lucrari de intretinere si reparatii 40
6. CALIBRAREA PARAMETRILOR FLOTEI DE VEHICULE 41
7. RETEAUA DE DRUMURI ASOCIATA MODELULUI DE ANALIZA 53
7.1 Investigare retelei de drumuri 53

1

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

7.2 Date de trafic 58
8. PRINCIPIILE EVALUARII ECONOMICE A PROIECTELOR DE DRUMURI 60
8.1.Obiectivele analizei economice 60
8.2. Valoarea in timp a banilor 61
8.3 Indicatorii sintetici ai investitiei 63
8.4.Valoarea Neta Prezenta 63
8.5.Rata Interna de Rentabilitate Economica 64
9. REZULTATELE MODELULUI HDM 65
ANEXA. REZULTATELE HDM. LUCRARI ANUALE DE INTERVENTIE RECOMANDATE 76

2

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrarii
Studiu privind “Viabilizarea reţelei de drumuri judeţene din zona de sud şi centrală a jud. Argeş
cu structură rutieră din pământ şi pietruite”

1.2. Beneficiar
Consiliul Judetean Arges; Serviciul Public de Administrare a Drumurilor si Podurilor Judetene.

1.3. Amplasament
Sudul şi centrul judetului Arges, regiunea 3 Sud-Muntenia.

1.4. Necesitatea si oportunitatea investitiei

Lucrarea face referire la reteaua de drumuri judetene si unele drumuri comunale, pietruite si de
pamant, aflata in administrarea Consiliului Judetean Arges, din zona de sud si zona centrala a judetului.
Deoarece in ultimii ani investitiile in reabilitarea si modernizarea drumurilor judetene aflate in
administrarea Consiliului Judetean Arges s-au desfasurat cu precadere in directia zonei de nord a
judetului, zona sudica si centrala resimte nevoia de investitii in infrastructura de drum, numeroase
sectoare de drum judetean aflandu-se intr-o stare tehnica precara, multe dintre ele fiind chiar
impracticabile.
Studiul de fata isi propune sa furnizeze solutii tehnice de modernizare a acestor drumuri, simultan
ierarhizandu-le in functie de prioritatile de implementare a investitiei, din punct de vedere al rentabilitatii
socio-economice.

Studiul are la baza utilizarea programului HDM-4 (Highway Design Management) de planificare
optimizata a lucrarilor de intretinere curenta si periodica a retelei de drumuri judetene, in vederea
stabilirii strategiilor eficiente de intretinere, bazate pe fluxuri de numerar esalonate pe o perioada
cuprinsa intre 2009 si 2014, cu o evaluari globale la nivelul anilor 2009, 2010, 2011 si 2012, in vederea
punerii la punct a intregii retele analizate, astfel incat sa satisfaca cerintele minime dictate de utilizatori si
in conformitate cu standardele si normele aflate in vigoare in Romania.

3

latimi. Furnizarea raportului final si prezentarea rezultatelor in sedinta Consiliului Judetean. Estimarea valorica a fiecarei lucrari impuse de starea de viabilitate actuala in vederea refacerii si modernizarii drumurilor. asociate proiectului. Construirea retelei de drumuri asociate studiului. cu accent pe prioritizarea lucrarilor de interventii). rapoarte privind necesarul de resurse financiare. folosind instrumente software agreate de Institutiile Financiare Internationale (HDM IV). topologie) si a starii tehnice a sectoarelor de drumuri. date privind starea tehnica drumurilor. impuse de situatia existenta. din punctul de vedere al conditiilor de circulatie. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Lucrarea de fata este structurata astfel: Investigarea retelei de drumuri judetene. pentru perioada 2009 – 2012 (rularea modelului de analiza cost-beneficiu. Construirea unui model de viabilizare si prioritizare. formata din sectoarele omogene de drumuri. Ierarhizarea lucrarilor de modernizare necesare. luandu-se in considerare date legate de trafic. conform Programului de Prioritizare. gradul de importanta socio-economica dar si pe baza indicatorilor de rentabilitate a investitiei. 4 . bugete anuale necesare. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. din punctul de vedere al parametrilor geometrici (lungimi. dar si a starii tehnice si a parametrilor geometrici.

544 m-cea mai mare înaltime din tara si vf. Moldoveanu de 2. Colibasi Mioveni. Costesti. Aspecte generale Judetul Arges se afla în partea central-sudica a tarii. Podisul (cu înaltimi de 800 m) si Subcarpatii Getici (cu podgorii si livezi. Leaota. cuprinzand o succesiune de trei trepte caracteristice: Campia Gavanu-Burdea (150 m). în partea de est. DATE TEHNICE GENERALE LEGATE DE INVESTITIE 2. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 2. Este traversat. Negoiu de 2. fosta capitala a statului feudal independent tara Romaneasca.000 m altitudine). judele Brasovului).1. de meridianul 25 longitudine estica. se prezinta ca un amfiteatru natural. pastratoare a manastirii construita de Neagoe Basarab). numele sau devenind sinonim cu autoturismul Dacia. 5 . Relieful: desfasurat divers de la nord la sud.000 locuitori. si locul unde în 1521 se atesta primul document scris în limba romana-"Scrisoarea lui Neacsu din Campulung" catre Hans Benkner. Muntii Fagaras (cu vf. în 1330.535 m. cu muscele ce depasesc 1. Topoloveni. atestat documentar în 1300. Campulung (cu frumuseti istorice si naturale. de paralela 45 latitudine nordica si strabatut. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. deci cel mai vechi oras din Muntenia. Orase: PITESTI-resedinta de judet (cu 185. primul de acest fel fabricat în Romania). Masivele Iezer-Papusa. Culoarul Rucar-Bran). la jumatate. citadela industriala. Curtea de Arges (capitala a tarii Romanesti în vremea lui Vlaicu Voda si Mircea cel Batran. Piatra Craiului.

cu culoare de avalanse. masivul ofera turistilor trasee în lungul si de-a curmezisul abrupturilor sau pe cunoscuta creasta îngusta. Cerbureni. Zigoneni. Moldoveanu-de 2. Bughea. Raul Doamnei. Cheile Argesului. Bratia. Stefanesti. cu 170 zile fara înghet. faptul ca o parte din chei (de la Cetateni) au fost declarate rezervatie naturala. bogate si numeroase. Muntii Iezer-Papusa-domina spre sud. Neajlov. detinand unele raritati precum: garofita Pietrei Craiului. cu cele mai mari înaltimi din tara noasta (vf. Aceasta zona beneficiaza de o vegetatie diversa si bogata. Apele curgatoare. zagazuit de impresionantul baraj ce apartine hidrocentralei de pe Arges ("cetatea de lumina"). însotite de mici hidrocentrale: Onesti. pornesc vijelios din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare. Negoiu-de 2. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Clima: este temperat-continentala. Prezenta reliefului specific. praguri glaciare.055 m). Vai si chei Valea si Cheile Dambovitei-determina în parte peisajul pitoresc al zonei Rucar-Dambovicioara. 6 . O mare parte din lungimea acestei sosele se desfasoara în zona de gol alpin. fac din acest masiv un punct de atractie pentru numerosi turisti. Obiective turistice Muntii Muntii Piatra Craiului-o înalta si "subtire lama de calcare". oferind o panorama mirifica. Pestera Dambovicioarei (la 30 Km de Campulung. ce îti conduce privirea spre fundul abisului ametitor creat de om (166 m înaltime). Datorita valoroaselor sale particularitati a fost înfiintata rezervatia Iezer. Cursurile de apa: reprezentate de principalul colector hidrografic Argesul cu afluentii sai: Valsan. usor accesibila) amplifica emotiile unei calatorii pe aceasta vale. strapungand un tunel de 845 m. Sunt strabatuti de soseaua Transfagarasanului situata la cea mai înalta cota de traversare a Carpatilor (2. Valea si Cheile Topologului. suvoaiele neastamparate ale vaii daltuie peretii verticali. Raul Targului. Carcinov. de Martonne sa numeasca Meridionalii "Alpii Transilvaniei". cu cel mai rar peste din tara noastra: aspretele. cu temperaturile aerului variabile. Curtea de Arges. sud-est. cu precipitatii repartizate neuniform. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. circuri si vai glaciare. Lacuri Lacul Vidraru-de acumulare.535 m). Cotmeana. torenti de pietre. Vegetatia bogata. Bascov. cu diferente în functie de unitatea de relief. Prezenta acestor altitudini l-a determinat pe geograful francez Em. floarea de colt. grohotisuri. Rai al alpinismului.462 m. cel mai important fiind Iezerul Mare de 2. depresiunea subcarpatica a Campulungului. Aval de Vidraru a fost construita o salba de lacuri. si razbate prin siruri succesive de chei. ferestruind vai adanci pe care se afla numeroase cascade si repezisuri. Teleorman. Rancaciov. apartin judetului Arges prin partea lor sudica. situat între zidurile de piatra ale cheilor.544 m si vf. o parte din acesti munti a fost declarata rezervatie naturala. apele sclipitoare si reci. prin varfurile lor. cu vanturi din vest si nord-vest sau din sud. iar în zona deluroasa îsi au obarsia si raurile: Vedea. Ca urmare. Valea Vaslanului-rezervatie faunistica. Muntii Fagaras-cea mai semeata creasta montana din tot lantul Carpatilor Romaniei. sangele voinicului.

XIII). Legenda are la baza o veche credinta conform careia orice opera valoroasa cere un sacrificiu. Frumoasa balada populara specifica jertfa constructiei facuta de catre mesterul Manole care a zidit pe propria sotie în peretii bisericii. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. înaltata “Pe Arges în jos. care se mandreste cu o aparatura de tratament moderna: bai calde cu apa minerala. de Radu Negru Voievod (1215) rezidita de întemeietorul statului independent al tarii Romanesti. astazi ruine. la 28 km de Curtea de Arges si la 58 km de Pitesti). fastul. A fost prima resedinta a domnitorilor tarii Romanesti si pastreaza traditia arhitecturii populare. arborele cu lalele) care impresioneaza prin înaltimi si diametre. pe un mal frumos". (la 26 km de Campulung). înaltata de Constantin Serban Basarab si sotia sa. construita pe muntele Cetatuia de catre Vlad tepes (sec. Edificii religioase Manastirea-Curtea de Arges (150 km de Bucuresti si 38 km nord-vest de Pitesti).000 m2. castru roman puternic din timpul lui Commodus si Septimus Severus (193-211). Cetatea geto-dacica-Cetateni. 7 . iar cealalta cuprinde calcarele de Albesti. fiind construita din pietre de rau. cu un climat de depresiune intradeluroasa. vara simtindu-se briza de munte. Statiuni Badesti-(la170 m altitudine. o bijuterie arheologica. Doamna Balasa (1656).). rezervatie forestiera cu specii forestiere autohtone si exotice (bradul de Caucaz. instalatii pentru electroterapie. se afla doua rezervatii geologice: una reprezentata de granitul de Albesti (blocuri de granit de diferite dimensiuni). rutiere-DN65-E 94-de la Bucuresti sau Pitesti. Vestigii istorice Castrul-Jidava. III î. În apropiere se afla Fantana mesterului Manole. Curtea Domneasca-Curtea de Arges. arborele vietii. pe DN7C). ciudatenia si stralucirile ei. (la 4 km de Campulung). zidita dupa traditie. ienupar de Virginia. statiune balnoeclimaterica permanenta. Bradetu-(la 628 m altitudine. Caile de acces sunt: feroviare- gara Stolnici.Hr. sau a manastirii Curtea de Arges. bazine cu apa minerala termala (cu posibilitati de kinetoterapie). pe locul unde se zice ca ar fi cazut cel care a construit manastirea. Suslanesti-(la 6 km de Campulung). Negrasi-rezervatie botanica. rezervatie paleontologica de renume international unde s-au descoperit pesti fosili mumificati si unele specii de arbori care s-au imprimat pe sisturi bituminoase. Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364) al carui mormant se afla aici. mesterul Manole. statiune balneoclimaterica de interes local. Biserica Baratia-Campulung (sec. Cetatea-Poienari (la 2 km de Capatanenii Pamanteni. XIV). XIV). Manastirea Negru Voda-Campulung. Cetatea lui Negru Voda-Cetateni. pe linia Bucuresti-Pitesti-Piatra Olt. folosit si la constructia Arcului de Triumf din Bucuresti. monument istoric (sec. douglas. ulmul de Turkestan. a jucat un rol de seama în formarea primului stat dac condus de Burebista (sec. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Rezervatii si Monumente ale naturii Albesti-(la 9 km nord-vest de Campulung). la 60 km de Pitesti). 10. Mihailesti-(la 21 km sud de Campulung). Basarab Voievod si terminata de fiul sau. Biserica Domneasca-Pitesti. Este o ctitorie a lui Neagoe Basarab (1517) care surprinde prin bogatia. reprezinta cel mai interesant monument pe care l-a lasat veacul XVI în Tara Romaneasca. unul dintre cele mai bine pastrate din tara noastra. cu poiana de narcise înflorite din mai pana în iunie.

un muzeu istorico-militar (avand o formula expozitionala unica în Romania. Manastirea Cotmeana-Cotmeana (la 30 km de Rm. Casa memoriala a marelui romancier Liviu Rebreanu-Valea Mare. Manastirea Aninoasa-Aninoasa. XIV). are o bogata ornamentatie. XIII-XIV). Monumente si statui Monumentul eroilor-Mateias (la 11 km de Campulung pe DN73). Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. sectia de etnografie si arta populara. Biserica Olari-Curtea de Arges (sec. ridicat în fata Muzeului Judetean. construita în 1646 unde sunt înmormantati Golestii) si o "baie turceasca". sapata aproape în întregime în gresia dealului (1545). sectia istorica cu documente privind miscarea din 1821 organizata si condusa de Tudor Vladimirescu. Biserica-Namaiesti. este format dintr-un mausoleu. sat turistic. Poarta eroilor argeseni-Pitesti. (la 4 km de Pitesti pe DN7). Etnografie Dragoslavele-un adevarat muzeu în aer liber al arhitecturii populare muscelene. cusaturi. are ca nucleu conacul construit în 1640. caracterizata prin simplitatea formelor. Edificii culturale Complexul muzeal Golesti-Golesti (la 9 km de Pitesti. Musatesti-(13 km de Curtea de Arges. începuta în timpul lui Radu I (1377-1383). Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Biserica Domneasca-Campulung. Monumentul 1907-Pitesti. Boierii Golesti au fosti participanti la revolutia din 1848 si initiatori ai unor actiuni culturale înaintate. centru de etnografie. prezinta 150 de constructii-gospodarii ce constitue o sinteza a îndeletnicirilor argesene. Casa memoriala a poetului George Toparceanu-Namaiesti. Biserica Subesti-Campulung (1551). redand în maniera specifica luptele purtate în tara noastra la sfarsitul anului 1916). înaltata de domnitorul Petru Schiopul si Doamna Chiajna (1567). ceramica). 8 . Biserica Rupestra-Jgheaburi (sec. langa complexul muzeal Golesti. amenajat în aer liber. centru de tesaturi populare si case în stil muscelean. în care arde o flacara vesnica în amintirea celor care s-au jertfit pentru faurirea unitatii nationale. ridicat în amintirea celor care si-au dat viata în Razboiul de Independenta din 1877. cu stalpii pridvoarelor din calcar de Albesti. expune obiecte si documente ce ilustreaza viata si activitatea autorului "Baladei chiriasului grabit" (1886- 1937). Valcea si la 32 km de Pitesti). pe DN73C spre est). pe DN7). acuratetea volumelor si a unitatii de compozitie. Leresti-(la 8 km de Campulung pe DJ734 spre nord). realizata între 1748-1807 (singura constructie de acest fel din tara. un basorelief cu o cupa din piatra de Albesti. Topoloveni-(la 20 km de Pitesti pe DN7 spre est). frumos ornamentate. centru de ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita. complexul muzeal include o biserica (frumos decorata. ridicata în timpul domniei lui Vlad Tepes. În conac s-au amenajat: sectia memoriala a familiei Golescu. Statuia lui Nicolae Balcescu-Pitesti. Muzeul pomiculturii si viticulturii-Golesti. De asemenea. pe 12 ha. (la 6 km de Campulung pe DN73). pastrata integral). centru de artizanat de veche traditie (tesaturi.

4% 5562.43 procente pe an pentru judeţul Arges. Dambovita.918 3. POPULAŢIA ARIEI – Recensământ JUDEŢ PROCENTAJ REGIUNEA SUD REGIUNEA SUD ARGES România ARGES MUNTENIA MUNTENIA 1977 631.810.915 21.3 2004 31772.59% 3. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Date socio-economice Populaţia ariei de studiu (judeţul Arges) reprezintă aproximativ 3.8 12.3 13326.4 9090.7 6950. Calarasi.680.7 12.9 2002 18773. Prahova si Teleorman 9 .379.457. Giurgiu.625 3.559.035 15.1 288176.1 2003 24776 197564.3 116768.910 16.51 procente. PIB (România) şi PIBV (Regiunea Sud Muntenia) în preţurile curente PIBR PIB PIB Regiunea Sud PIB An Regiunea Sud Romania Procentaj Muntenia Romania Muntenia (mil lei) (mil lei) Lei/Cap locuitor Lei/Cap locuitor 2001 14312.559.406 21.93% 1992 681.6 151475. se regăseşte în tabelul de mai jos.1 246468.3% 4138 5210. Ialomita.1 12.01% PIB-ul la preţurile actuale.0 procente din totalul populaţiei României.994 15.8 Soursa: INS Notă: Reginea Sud Muntenia este alcătuită din judeţele Arges.6% 10908.99% 2002 652. De la recensământul populaţiei din 1992 populaţia a scăzut uşor cu 0.04% 2. Este foarte puţin diferită de valoarea pentru întreaga Românie din aceeşi perioada: 0.737 22. pentru ultimii ani aşa cum a fost dat de INS.8 11372 2005 36322.8 12. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.206 3.1 12.9% 9506.5% 7377.61% 2.

exploatarea. Necesitatea asigurarii unei infrastructuri durabile in transporturi Desfasurarea activitatilor mentionate mai sus impune asigurarea unei infrastructuri durabile a transporturilor in judetul Arges. consecinte ale neaplicarii solutiilor de interventie la momentul oportun cat si din calamitati naturale. editia 2007). Din punct de vedere administrativ. Transportul in judet este asigurat prin intermediul unor retele de cale ferata.031 km. In marea lor majoritate drumurile judetene sunt nemodernizate cu o structura rutiera de tip IBU (imbracaminte bituminoasa usoara) si pietruite. a facut ca zestrea lor sa scada de la an la an. 10 . intretinerea.00 m. stabilirea dinamicii degradarii functie de evolutia traficului. in marea lor majoritate prezentand toata gama de degradari din nomenclatorul de specialitate. iar cea rutiera 3. 2. stabilirea solutiilor de interventie aplicabile pentru mentinerea intr-o stare de viabilitate corespunzatoare a drumurilor. realizarea proiectarii lucrarilor.195. urmarirea comportarii in exploatare. urmarirea comportarii in exploatare si determinarea starii tehnice actuale. (sursa: Anuarul Statistic al Romaniei.746 km.2. judetene si comunale. Studiul de fata se concentreaza pe drumurile judetene de pamant si pietruite din zona de sud a judetului Arges. constand din: Respectarea legislatiei privind administrarea drumurilor: gestionarea drumurilor. analiza. Reteaua de cale ferata însumeaza 227 km. in marea lor majoritate cu partea carosabila in profil transversal de 6. constructia de drumuri noi). ceea ce face ca judetul Agres sa fie unul dintre marile judete ale tarii. In contextul schimbarilor majore survenite dupa 1990. solutii de interventie functie de bugetele disponibile. gestionarea traficului.459 km drumuri judetene si comunale. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. consideram ca se impune analiza organizarii administrarii drumurilor adaptata la noile cerinte impuse de noua legislatie a Romaniei. drumuri nationale. In acest sens. Insuficienta fondurilor alocate intretinerii drumurilor judetene existente. in marea ei majoritate cu o infrastructura depasita din punct de vedere al capacitatii portante si pe sectoare importante cu capacitatea de circulatie redusa. prioritizarea si aprobarea lucrarilor functie de fondurile disponibile . din care 572 km drumuri nationale. in conformitate cu HG 540 / 2000. Judetul Arges gestioneaza o retea de drumuri judetene ce insumeaza 1. cerinte pentru drumuri. realizarea executiei acestora. functie de utilizatori. consideram ca este necesara o analiza privind organizarea administrarii drumurilor (gestionarea. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 2.

de suprafata. 11 . categoriile de degradari pentru determinarea starii tehnice a drumurilor la un moment dat si aprecierii evolutiei degradarilor acestora in exploatare.3 Analiza bazei de date de trafic si definirea in conformitate cu HDM (Highway Design Management . compozitia traficului. baze de date privind traficul. tipul structurii rutiere. Evaluarea starii de degradare se va face prin indici de degradare. Etapele implementarii PMS 2. capacitate portanta.3.1.4. rugozitate. anul ultimei interventii.Investigarea starii tehnice a imbracamintii rutiere In vederea realizarii acestui obiectiv vor fi determinati urmatorii parametri: denivelari.Culegerea datelor O mare importanta in alcatuirea unei baze de date pentru PMS o are banca de date tehnice rutiere pentru definirea unei retele rutiere. Propunem a se realiza in conformitate cu “Ghidul pentru evaluarea starii de degradare a drumurilor cu structuri suple si semirigide” stabilindu-se tipurile de degradari: de structura.3.2. date privind geometria drumului. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.Managementul Proiectarii Lucrarilor de Drumuri) a costurilor de exploatare a vehiculelor functie de starea tehnica a drumurilor.3. Stabilirea strategiilor de intretinere si reparatii la drumurile judetene (prioritizarea solutiilor de interventie) Toate cele prezentate mai sus vor avea drept scop analiza tehnico – economica in vederea planificarii lucrarilor de intretinere curente si periodice si reparatii bazate pe prioritati a drumurilor judetene si a fondurilor disponibile in conformitate cu schema de mai jos.3. clasa traficului.3. 2. 2. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 2. Se iau in considerare urmatoarele criterii: baze de date privind drumul. 2.

tipica solicitarilor pe termen lung. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. pentru implementarea lor in documentatia de executie. Intocmirea proiectului de aplicare reprezinta ultimul stadiu. unde beneficiile economice ale studiilor efectuate asupra drumurilor sunt analizate din punct de vedere al prioritatilor. 12 . precum si programe experimentale pe sectoare predeterminate si verificari de laborator. unde se analizeaza diverse solutii si sunt identificate si perioditizate solutii optime. Programarea lucrarilor de interventie la drumuri reprezinta pregatirea si constructia bugetului aferent lucrarilor de drumuri pe mai multi ani. Planificarea strategica contine o analiza a retelei rutiere. PROGRAMAREA LUCRARILOR SI PREGATIREA PROIECTULUI DE APLICARE. In aceasta faza se descriu optimizarea metodelor dezvoltate pentru STRATEGIA si PROGRAMUL DE APLICARE dupa modelul HDM IV. a estimarii dezvoltarii acestei retele a previzionarii variantelor bugetare si a scenariilor economice. in care raportul beneficiu / cost dicteaza prioritizarea lucrarilor. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş ANALIZA COSTURI DURATA MINIME SERVICIU EVALUARE Calcul STARE INTRODUCERE DATE beneficii Perioditizare STRATEGII DEGRADARE ANALIZA RAPOARTE PERIOADA ANALIZA BUGETARA Schema analitica conform HDM IV HDM IV este un sistem evoluat pentru PLANIFICAREA STRATEGICA. a strategiei programarii lucrarilor.

09.01. Standard referitor la mentinerea drumurilor publice Decizia 13 09.12.2001 moderne AND 17 2/2001 2000 DD Ordinul BTR 506.01.2002 2002 AND BTR 554. determinarea Ordinul CD 31. poduri si BTR 514.09.06.1998 540-98 rutiere la sistemele de drum non-rigide si semi-rigide AND 133 10/2001 Ordinul AND Metodologie pentru executia lucrarilor de inregistrare a M. drumurile MT 194 bis/1999 cu trafic redus 13 .2001 AND 20 4/2001 2001 AND 522. Instructiuni tehnice privind investigarea traficului 26.1993 Brosura 504-93 16 Instructiuni tehnice departamentale pt. BC capacitatii portante a sistemului de drumuri non-rigide 08.01. REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU ZONA DRUMULUI Administrare Instructiuni tehnice departamentale in legatura cu criteriile de determinare Ordinul CD BC a viabilitatii MTTC 16.2000 drumuri AND 134 3/2001 2000 CD Ordinul Instructiuni tehnice privind starea tehnica a drumurilor BTR 155.04.1985 153-85 asperitatilor drumului cu echipamentul Viagraf 12/1985 1776 AND Ordinul MT Instructiuni in legatura cu revizia drumurilor publice 15. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 3.10.01. evaluarea starii tehnice a podului Decizia 19 17. beton armat si beton 1638 precomprimat Ordinul CD Instructiuni si conditii tehnice pentru masurarea BC MTTC 08. 29.O 232 MT 496 si 28.1981 138-81 5/1982 podurilor de drumuri din beton. Instructiuni pt. 26.1999 545-98 agregate nesfaramate pt.01. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.09.2001 1/2001 2002 Intretinere Standard referitor la executarea AND tratamentelor bituminoase cu Ordinul MO 237 14.1994 94 MT 216 8/1995 si semi-rigide cu ajutorul deflectometrului AND Standard pentru estimarea daunelor imbracamintii Ordinul BTR 12.1998 558-99 terenului la drumurile publice bis/99 ONCGC AND Ordinul Ordonanta privind lucrarile de intretinere pt.

2001 11/2001 2001 21 AND Ordinul 562.1998 evaluarea clasei tehnice a drumurilor publice 46 Bis/1998 Standarde tehnice referitoare la Ordinul MT MO 138 27. determinare a caracterului plan al suprafetei drumurilor AND 20.01. echipamentelor si a 19.2001 8/2001 2001 Integratorul BUMP 78 CD 99. determinare a caracterului plan al surafetei drumurilor cu AND 26.01.03.01.01.2001 7/2001 2001 deflectometrul MLY 10.03. unor avarii a drumurilor publice in urma conditiilor meteo 09. Instructiuni cu privire la plantatiile de drumuri AND 26. 13.02.1998 proiectarea strazilor in localitatile urbane 49 Bis/1998 Standarde tehnice referitoare la Ordinul MT MO 138 proiectarea strazilor in localitatile 27.2002 11 14/2001 2002 nefavorabile Standarde de aplicare a dispozitiei O.05.01.1999. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Standard pt.G.1998 50 Bis/1998 rurale Standarde tehnice referitoare la MO 15/1998 Ordinul MT proiectarea si locatia constructiilor.2001 2001 19 AND Instructiuni tehnice referitoare la metodologia de Ordinul BTR 563. Instructiuni tehnice in legatura cu intretinerea podurilor 2001 de beton. 547-99 5/2001 drumurilor moderne 48 AND Standard pentru executarea tratamentelor bituminoase Ordinul BTR 27. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.000 77 AND Instructiuni tehnice referitoare la metodologia de Ordinul BTR 565. prevenirea si recuperarea daunelor la Ordinul AND pavajul BTR AND 03.1999 556-99 cu bitumen aditiv AND 8 6/2001 AND Instructiuni cu privire la protectia pe timp de iarna a Ordinul BTR 10- 525.01. determinare a capacitatii portante a drumurilor cu AND 26.03.2001 2001 la pavaje cu legaturi hidraulice 46 3/2001 AND Instructiuni cu privire la modul de interventie in cazul Decizia BTR 567.43/1997 Standarde tehnice referitoare la Ordinul MT MO 138 27.01.01.2001 8/2001 2001 cu analizatorul APL 72 76 AND Instructiuni tehnice referitoare la metodologia de Ordinul BTR 564.04.1998 MO 571 bannerelor publicitare in zona de drum 123/2002 14 . Standard pentru executarea tratamentelor bituminoase Ordinul BTR 06. beton armat si beton precomprimat PD 216. Instructiuni in legatura cu pepinierele drumurilor AND 26.2000 drumurilor publice 45 11/2001 2000 AND Ordinul BTR 10- 561.

04.01.2001 2001 rigide si semi-rigide (metoda analitica) AND 9 1/2001 AND Instructiuni tehnice referitoare la proiectarea.160 care contin agregate naturale PD 124. Standard pt.1993 Brosura 516-93 dupa rezultatele masuratorilor de deformabilitate facute cu deflectometrul Lacroix-Roman AND Standard pt.06. Standard pt. calcul.01.12. dimensionarea straturilor de rigidizare a CD 152.01. 09 15/2002 2002 PD 95. dimensionarea straturilor de rigidizare a sistemelor de drumuri non-rigide si semi.2000 2000 tehnologia de executie pt.03.2002 MLPTL 41 107/2002 Proiect Instructiuni tehnice pt.2000 2000 drumurilor publice AND 213 2/2001 PD 177.2002 2002 a sistemelor de drumuri non-rigide si semi-rigide nr.12. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. determinarea capacitatii de trafic a Ordinul BTR 18. sistemelor de drumuri non-rigide si semi-rigide Decizia 21.10 13/2002 Standard pt. Standard pt.1999 550-99 AND 84 1/2001 rigide CD 16. 15 .03. Ordinul BTR 17.01. dimensionarea sistemelor de drum non. imbracamintile rutiere AND 214 2/2001 PD 189. Standard referitor la conditiile de proiectare si Ordinul BTR 18. determinare exacta prin diferite metode de masuratoare.1998 MT 45 Bis/1998 Ordinul MO Lista drumurilor publice cu limite de greutate la camioane 16. executia Decizia BTR 513. inspectie vizuala a santierului. dimensionarea straturilor de ciment-beton Decizia 21.2002 2002 nr. construirea si modernizarea drumurilor 06. am identificat cateva in functie de tipul datelor si clasificarea drumurilor. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Standarde tehnice referitoare la Ordinul MO 138 proiectarea. Ordinul AND rigide MT 238 15. 23.159 In ceea ce priveste metoda(le) de colectare.2002 2002 nr. unele dintre ele fiind compatibile cu standardele AASHTO si ASTM : studierea diferitelor documente tehnice si nontehnice oficiale. 09.06. Decizia BTR Standard referitor la proiectarea hidraulica a podurilor 09.2002 si intretinerea drumurilor publice nr. dimensionarea straturilor bituminoase de Ordinul BTR rigidizare a sistemelor de drumuri non-rigide si semi.

Tipul imbracamintii rutiere • 15. Inaltare-coborare medie m km • • 11. Tipul constructiei • 19. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Drumuri bituminoase Date geometrice si date privind sectiunea transversala Metoda de colectare Calculat Nr. Latime mediana m • 5. Varsta drumului Ani • 20. Fol. Nr. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Supraelevatie (la indoiri) % • • 10. Panta % • • 9. Varsta imbracamintii rutiere Ani • 21. Tipul acostamentului • 18. Tipul de scurgere • 22. Adancimea panzei freatice m • Date referitoare la folosirea terenului Metoda de colectare Calculat Nr. Viteza de proiectare Km/h • 7. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. adiacenta a terenului • • 2. Curba orizontala medie km • • 12. Tipul suprafetei • 16. Tipul pietrei de bordura • 17. Distanta la vedere m • 13. punctelor de acces catre teren • 16 . Numarul de pasaje • 6. Lungime Km • 2. Bariere • 14. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Limita de viteza Km/h • 8. Latimea pavajului m • 3. Latimea acostamentului m • 4.

Duritatea terenului de fundatie • 14. Zona climat • Datele despre trafic si despre siguranta in trafic Metoda de colectare Calculat Nr. Rata de crestere a traficului % • 3. Material de baza • 12. Sapare de gropi • 2 8. camioane. Tipul terenului de fundatie • 13. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Latimea drumului m • 3. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat Volumul in traffic adica DAOT si 1. Capacitate portanta(deviere) Mm • • 15. Fisurare longitudinala M • 5. Costurile operarii vehiculelor voc • Drumuri neizolate (neacoperite sau neimpermeabilizate) Date geometrice si date in legatura cu sectiunea transversala Metoda de colectare Calculat Nr. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Date privind starea drumului Metoda de colectare Calculat Nr. Lungime Km • 2. Plombare(reparare) m • 7. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Fisurare cu aligatorul M • 4. Statistici despre accidente • 4. Destramare m • 9. Panta % • 17 . Grosime Mm • • 11. Formare a fagaselor Mm • • 3. Fisura transversala • 2 6. Spargere pe margine m2/Km • • 10. Vpd • • Compozitie(autoturisme. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Limita de viteza Km/h • 4. autobuze) 2. Rugozitate (IRI) m/km • • 2.

Nr. Grosime mm • 5. indexul de 3. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Varsta drumului Ani • Date despre trafic si despre siguranta in traffic Metoda de colectare Calculat Nr. Costurile operarii vehiculelor voc • 18 . Utilizare adiacenta a terenului • • 2. indexul 2. Bariere • 9. Adancimea panzei freatice m • Utilizarea aleilor Metoda de colectare Calculat Nr. Inaltare-coborare medie m/km • • 7. Statisticile accidentelor • 4. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Climatul zonei • 2. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Curba orizontala medie • • 8. Tipul de scurgere • 11. Volumul traficului si continutul Vpd • • 2. Supraelevatie % • • 6. • • • plasticitate) 4. Tipul constructiei • 10. Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1. Compactare mecanica Da/Nu • 6. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Tipul solului de suprafata • • • Tipul terenului de fundatie (analiza sitei. punctelor de acces la teren • Date despre starea drumurilor neizolate Metoda de colectare Calculat Nr. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 5. • • • de plasticitate) Tipul pietrisului (analiza sitei. Rata cresterii traficului % • 3. Precipitatii mm/luna • Caracteristicile straturilor de pietris si pamant Metoda de colectare Calculat Nr.

Proiectul tehnic Da/Nu • • 2. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Releveu geotehnic Da/Nu • • 5. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Arhiva tehnica Metoda de colectare Calculat Nr. Releveu topografic Da/Nu • • 4. Proiectul detaliat Da/Nu • • 3. Releveu hidro-geologic Da/Nu • • 19 . Parametru Unitate Sau PIU Instrument Releveu Analizat 1.

Parametrii globali ai reţelelor de transport Modelul HDM-4 permite definirea unor indicatori globali care se referă la caracteristicile segmentelor de drum. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Este binecunoscut faptul că modelul HDM-4 implicit are un grad mare de generalitate. apare necesitatea realizării unei apropieri. specifice ţării din care teritoriul studiat face parte. Aceasta se va face prin comparatia valorilor implicite incluse in modelul HDM-4 cu normativele româneşti în vigoare. pe de o parte şi standardele şi normativele româneşti în vigoare. se vor adopta prevederile româneşti. pe de altă parte. în ceea ce priveşte majoritatea parametrilor de intrare în model. Prima etapă în calibrarea modelului o reprezintă apropierea de normativele în vigoare. CALIBRAREA INDICATORILOR GLOBALI PENTRU RETELELE DE TRANSPORT RUTIER DIN HDM-4 IN CONCORDANTA CU NORMATIVELE ROMANESTI Generalităţi In construirea modelului PMS pentru drumurile judetene neimpermeabilizate din sudul judetului Argeş. incluse în modelul HDM-4. 4. cu ajutorul programului HDM-4.1. 20 . Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 4. între indicatorii globali şi valorile implicite ale lor. Aceştia sunt: Parametrii globali ai reţelor de transport rutier 1 Traffic Volume Volumul traficului 2 Road Class Clasa de drum 3 Geometry Class Clasa geometrică 4 Construction Quality Calitatea construcţiei 5 Structural Adequacy Integritatea structurală 6 Ride Quality Confortul la rulare 7 Surface Condition Starea suprafetei de rulare 8 Surface Texture Starea imbracamintii rutiere In continuare aceşti indicatori se vor compara cu prevederile normativelor româneşti şi se va încerca o modelare cât mai corectă a condiţiilor locale specifice proiectului. Unde se va considera necesar. Pentru a corespunde mai fidel condiţiilor locale de analiză modelul trebuie calibrat în concordanţă cu caracteristicile specifice fiecărui model construit. în cadrul realizării programelor optime de alocare a resurselor şi de alegere a strtegiilor de întreţinere cele mai potrivite. aceste valori vor fi păstrate şi considerate sugestive pentru analiza de proiect. de asemenea. dacă se va considera că anumiţi indicatori impliciţi sunt mai reprezentativi şi au un grad de valabilitate mai mare pentru proiectul de faţă.

2 Caracterizarea segmentelor de drum în funcţie de volumul traficului HDM-4 împarte sectoarele de drum.000 Mediu 3. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 4. In această clasificare se ţine seama de tipul de îmbrăcăminte al drumului.000 I Foarte intens >16. Conform Ordinului nr.501-8. în 5 “clase tehnice”. drumurile publice se împart.000 300 3. Comparatia dintre cele două scheme de evaluare este sugerată de tabelul următor: Clasificarea drumurilor publice în funcţie de volumul de trafic HDM-4 Ordin Nr. mediu şi ridicat.000 8.500 Ridicat 7.01. 46/27.000 Mediu 2. şi anume: drumuri cu îmbrăcăminte din beton asfaltic.000 16.000 2. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.000 1.000 II Intens 8. Valorile care vor fi adoptate şi incluse în modelul HDM-4 sunt: Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de volumul de trafic Tipul de imbracaminte Caracteristica Beton Beton de Nemodernizat traficului asfaltic ciment MZA (veh. în 3 categorii: sectoare de drum cu trafic scăzut. fizice) drumului traficului intervale MZA (veh.46/27. în funcţie de volumul de trafic în 5 clase tehnice.000 Intens 4. normativul românesc rafinează mai mult clasificarea.limitele inferioare Scazut 750 75 3. Dacă HDM-4 clasifică drumurile publice şi după tipul de îmbrăcăminte.limitele inferioare Foarte intens 8.000 V Foarte redus <750 Se observă că valorile conţinute în fiecare caz sunt eterogene. în funcţie de volumul de trafic.01. In calibrarea modelului se consideră necesară combinarea celor două variante de clasificare.500 Redus 400 75 750 Foarte redus 50 15 75 21 . fizice) .000-16.000 IV Redus 750-3. drumuri nemodernizate (neimpermeabilizate) şi drumuri cu îmbrăcăminte din beton de ciment.000 175 7. fizice) .1998.1998 Tipul de imbracaminte Caracteristica Beton Clasa Denumirea MZA Nemodernizat Beton de ciment traficului asfaltic tehnica a intensitatii (veh.500 III Mediu 3.500 800 15.

Parametrii de evaluare a fiecărei categorii sunt: Clasificarea drumurilor în HDM-4 în funcţie de IRI (m/km) Imbrăcăminte din beton asfaltic Drumuri nemodernizate Imbrăcăminte din beton de ciment Clasa de drum Foarte Foarte Foarte Bună Mediocră Rea Bună Mediocră Rea Bună Mediocră Rea bună bună bună Primare 2.00 22 .00 20.00 4.00 Terţiare 4.00 8.5 5.00 Secundare 3.00 9.00 principal Drum national 4.5…7.00 4. Caracteristica tehnică care se evaluează în determinarea claselor de drum este indicele de planeitate (IRI).00 12.00 8.00 6.5 2.5 Drum national principal >6. judetean >6. judetean Drum comunal 5.5…5.00 6.00 9.00 15.00 15.00 12.00 17.00 10.00 12.5 <4.00 6.00 9.00 10.00 3.00 11.00 7.00 4.00 6.00 10. ţinând cont tot de valoarea indicelui de planeitate (IRI).3 Starea tehnică a drumurilor publice (clasele de drum) Starea tehnică a drumurilor moderne se stabileşte în funcţie de calificativele acordate caracteristicilor drumului. pe tronsoanele omogene de drum.00 8.00 9.00 16.00 17.00 7.00 14.00 10.00 8.00 10.00 6.00 2.00 Normativul CD 155/2001 – “Instrucţiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne” împarte drumurile publice în 4 categorii.00 8. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 4. Valorile adoptate în model sunt: Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de indicele de planeitate IRI Imbracaminte din beton Imbracaminte din beton asfaltic Drumuri nemodernizate de ciment Clasa de drum Foarte Foarte Foarte Bună Mediocră Rea Bună Mediocră Rea Bună Mediocră Rea bună bună bună Drum national 2.5 3.00 11.00 8.0 4. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.5…6.00 8.00 6.00 6.00 3.00 4.00 9.5 Drum national secundar. In concordanta cu valorile acestui indice.00 6.00 4.00 9. precum şi adoptarea categoriilor de drum conform normativului.00 8.5 5.00 8.00 7.00 european Drum national 3.00 secundar.5 <5.00 7.00 13.00 20.00 4.00 5.00 6.00 2.00 8.00 10.00 5.00 5.5…3.5 Se consideră necesară păstrarea clasificării şi în funcţie de tipul îmbrăcăminţii.00 8.5 <3.00 6.00 9.5 <2.5…6.00 7.00 4.5 6.5 Drum comunal >7.5…5.00 8.5…6. Categoriile de drum conform CD 155/2001 Indice de planeitate IRI (m/km) Categorie drum Foarte Rea Mediocră Bună bună Drum national european >5.5 4.00 7.00 6.00 11. secundare (principale) şi terţiare (locale).00 6.00 10.00 5.5…4.00 4. HDM-4 împarte drumurile publice în 3 categorii: primare (europene).0 3.00 9.00 5.

indicativ AND 583-2002. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de calitatea construcţiei Indicatorul de evaluare a Indicatorul de evaluare a defectelor pentru stratul de Calitatea constructiei defectelor pentru stratul de Compactarea relativa (%) suprafata (imbracaminti baza bituminoase) Buna 1. HDM-4 clasifică drumurile în funcţie de şapte clase geometrice. de rampe şi orizontală Supraînalţarea Viteza liberă Clasa geometrică rampe si pante pante (nr.Aliniament şi palier 1 1 3 2 110 2. în funcţie de o combinaţie de elemente geometrice ale drumului.In general aliniament şi uşor accidentat 10 2 15 2.00 0.50 1.5 100 3.Sinuos şi usor accidentat 15 2 75 3 80 5.00 Rea-casant 0.4 Clasa geometrică a drumurilor “Normativul privind condiţiile de relief pentru proiectarea drumurilor şi stabilirea capacităţii de circulaţie a acestora”. reglementează în mod unitar metodologia şi criteriile de determinare a condiţiilor de relief pentru drumuri şi autostrăzi.80 91.00 97. mediu de Nr. modernizarea şi stabilirea capacităţilor de circulaţie a drumurilor publice./km) medie (%) (km/oră) (m/km) (grade/km) 1.Serpuit şi puternic accidentat 40 4 500 7 50 4.Sinuos şi în general în palier 3 2 50 2.50 1. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 4. proiectarea. Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de clasa geometrică Curbura Nr.Serpuit şi uşor accidentat 20 3 300 5 60 7. ţinând seama de 5 parametrii de evaluare. construirea.00 Medie-elastic 1.00 Rea-elastic 1. Se consideră.00 23 .25 0. relief deal şi relief munte.5 Calitatea construcţiei Pentru acest indicator s-au păstrat valorile incluse implicit în modelul HDM-4. conform experienţei proiectantului.75 0.Sinuos şi puternic accidentat 25 3 150 5 70 6. utilizate în cadrul prescripţiilor tehnice privind stabilirea clasei tehnice.80 91. Acest normativ clasifică condiţiile de relief în relief şes. că acest tip de diferenţiere este mai comprehensivă şi că în construirea modelului HDM este mai avantajoasă păstrarea acestei ierarhizări.00 Medie-casant 0.50 85.50 85.5 100 4.

50 4.00 150.00 0.00 buna Buna 5.25 5.00 150.00 50.00 20.50 170 175 180 185 190 0.) redus mediu intens (m2/km) (%) (%) redus intens (mm.00 0.00 50.25 2.00 125.00 50.50 4.00 5.00 150.) (nr.00 4.00 5.00 175.00 0.00 0.00 37.00 0.00 10.00 100.00 2.00 10.00 5.00 Foarte 0.00 50. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 4.00 2.00 25./km.00 0.00 35.00 0.00 10.00 300.00 10.00 30.00 4.00 175.00 30.50 1.00 200.00 20.00 100.00 50.00 15.00 20.00 3.00 2.00 160 165 170 175 180 0.00 25.00 Rea 25.00 155 160 165 170 175 Buna 2.00 50.00 Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de integritatea stratului Imbracaminti din beton de Imbracaminti Imbracaminti din asfalt Imbracaminti din asfalt Imbracaminti din beton de ciment ciment din ciment Integritatea stratului Adancimea Ruperea Fisuri Fisuri Trafic Trafic Fisuri Fagase Gauri medie a Rosturi Faulting Rosturi Faulting Defecte Trafic Trafic Trafic marginilor tranversale tranversale foarte foarte (%) (%) (nr.00<SNP<=5.00 100.00 20.00 0.00 0.00 2.00 0.00 200.00 1.00 0.) Grosimea stratului de structurala) baza (mm.00 20.00 0.00 4.00 20.) (%) (mm.00 25.00 30.00 125.00 0.00 75.00<SNP<=4.00 75.00 200./km) fagaselor (%) (mm.00 24 .00 0.75 3.00 SNP>5.00 200.25 2.00 50.50 150 152 155 157 160 Medie 2.00 100.00 15.00 8.00 190 195 200 205 210 0.00 2.00 20.00 50.20 190 195 200 205 210 2.75 2.00 170 175 180 185 190 Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de valoarea SNP Intervale pentru SNP (indice de integritate Grosimea stratului de suprafata (mm.) Noua 0.00 0.00 100.00 0.00 150.00 5.00 0. Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de evaluarea imbrăcăminţii JPCP JRCP CRPC Imbracaminti bituminoase (SNP) Beton Grosimea stratului (JPCP) Beton Grosimea stratului (JRCP) Beton Grosimea stratului (CRCP) ciment ciment ciment Integritatea Valoarea structurala Trafic Trafic in modul a Trafic Trafic Procentul Trafic Trafic Procentul Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic Trafic foarte foarte indicelui foarte foarte de otel foarte foarte de otel foarte foarte redus mediu intens redus mediu intens redus mediu intens redus mediu intens redus intens de redus intens (%) redus intens (%) redus intens degradare Redusa 1.00 50.00 20.00 1.15 170 175 180 185 190 1.00 1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.50 4.00 25.00 17.50 3.00 3.00 Mediocra 15.00 100.10 160 165 170 175 180 0.6 Indicatori de evaluare a îmbrăcăminţii rutiere Deoarece clasificarea sectoarelor de drum în funcţie de volumul de trafic a fost rafinată a fost nevoie de detalierea indicatorilor ce evaluează integritatea îmbrăcăminţii rutiere.00 250.00 5.00 4.00 16.50 2.00 10.00 30.00 125.00 0.) Nou Vechi SNP<3.00 0.

Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Clasificarea adoptată pentru drumurile publice în funcţie de confortul suprafetei de rulare Imbracaminti din beton de ciment Imbracaminti din beton asfaltic Suprafata de rulare Adancimea stratului de Rezistenta la rulare Adancimea stratului Rezistenta la rulare suprafata (la 50km.70 0.45 0./ora) Buna 1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.30 25 .50 0.60 0.70 0./ora) de suprafata (la 50km.40 Alunecoasa 0.30 0.50 0.30 0.30 0.50 Mediocra 0.

etc Dale simple JPRB RB JUC SS Block / Pavaj SSGB Set Stone/ SS CG LC. etc AMAB Asphalt CM. CRS. respectiv: materiale pentru strat de baza.STRATEGII DE INTRETINERE IN CONFORMITATE CU MODELUL HDM-4 SI NORMATIVELE ROMANESTI. etc Plain/ ciment JPAP AP TNA.1 Clasificarea imbracamintilor conform modelului HDM-4 Clasificarea este facuta in conformitate cu lucrarile cuprinse in modelul HDM-4 care au corespondenta cu lucrarile romanesti. etc AMAP Mixtura RB JUC AMRB asfaltica Bituminous / Bituminoasa STGB ST SBSD. SOLUTII CONSTRUCTIVE 5. WBM. Surface Pavement Surface Surface Material Base Type / Base Material / Surface category / class / Clasa Type / Tipul Type / Tipul / Materialul Tip strat de Material strat de Categoria suprafetei suprafetei imbracamintii suprafetei suprafetei baza baza AMGB AM AC. FDA. LS. EB. LS. LS. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 5. tipuri de material pentru imbracaminti si tipuri de imbracaminti. FDA. FDA. etc STSB Treatment/ SL. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. CRS. etc AMSB Mix/ AP TNA. etc SB CS.Aceasta corespondenta este aratata in tabelele care urmeaza. etc STAB Surface DBSD. SL AB AB. etc SB CS. HRA GB NG. etc STAP Tratament AP TNA. etc Concrete / Jointed Beton de JPSB SB CS. CRS. EB. etc JPAB JP AB AB. tipuri de strat de baza. WBM. NG. PM GB NG. etc Pavaj EA Unsealed / Unpaved / Neacoperit EAUP Earth/ EA UP Neetansa Pamânt AMGB=mixtura asfaltica pe strat de baza granular AMAB= mixtura asfaltica pe strat de baza din asfalt AMSB=mixtura asfaltica pe strat de baza stabilizat AMAP=mixtura asfaltica pe imbracaminte asfaltica AMRB=mixtura asfaltica pe strat debaza din beton STBG=tratament de suprafata pe strat de baza granular STAB=tratament de suprafata pe strat de baza din asfalt STSB=tratament de suprafata pe strat de baza stabilizat STAP=tratament de suprafata pe imbracaminte asfaltica 26 . etc Paved / Acoperit de STRB suprafata RB JUC JPGB VC GB NG. WBM.

realizate cu AND 549-2001 bitum modificat cu polimeri Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. SR 174-1:2002 Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri.Conditii STAS 8840-83 tehnice de calitate Lucrari de drumuri.Straturi din agregate naturale sau paminturi stabilizate cu STAS 10473/1-87 ciment.Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie Lucrari de drumuri.Pavaje din piatra bruta sau bolovani.Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la SR 7970:2001 cald. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş STRB=tratament de suprafata pe strat de baza din beton JPGB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza granular JPAB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza din asfalt JPSB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza stabilizat JPRB=imbracaminte din beton de ciment pe strat de baza din beton SSGB=pavaj pe strat de baza granular EAUP=drum de pamânt neetans (nemodernizat) S-a incercat o corelare intre operatiile cuprinse in tabelul de mai sus si standardele si normativele romanesti mentionate. pavele normale.Conditii tehnice de calitate STAS 12253-84 Lucrari de drumuri. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Conditii tehnice de calitate STAS 599-87 Lucrari de drumuri. dupa cum se poate vedea in tabelele de mai jos.Straturi de forma. SR 183-1:1995 Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri. Conditii tehnice SR 667:2000 de calitate STAS 6400-84 Lucrari de drumuri.Conditii tehnice de STAS 9095-90 calitate Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri. AND 553-2001 realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase duble inverse pe PD 216-2001 imbracaminti din beton de ciment AND 556-99 Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu bitum aditivat Normativ privind executia stratelor bituminoase foarte subtiri la rece. pavele abnorme SR 6978:1995 si calupuri. Standarde si normative romanesti utilizate SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam SR 1120:1995 semipenetrat si penetrat.Macadam. Agregate naturale de balastiera.Imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje fixe.Straturi de baza si de fundatii.Tratamente superficiale. in general exista o corespondenta.Conditii tehnice de calitate Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald. cu emulsie AND 523-1995 de bitum 27 .Straturi de fundatii din paminturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice de calitate SR 179:1995 Lucrari de drumuri.Pavaje de piatra naturala.

DBSD suprafata in doua straturi PD 216-2001. conditii AND 582-2002 tehnice de calitate CD 148-2003 Ghid privind tehnologia de executie a straturilor de fundatie din balast NE 023-2003 Normativ pentru executia straturilor de baza din beton slab la AUTOSTRAZI Normativ pentru executarea straturilor din beton poros la benzile de stationare NE 024-2003 accidentala la AUTOSTRAZI AND 589-2004 Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drum AND 554-99 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice Materiale pentru strat de baza Base material / Material pentru strat de baza Standard. AND 549-2001. AC Asphalt Concrete / Beton asfaltic AND 553-2001 SR 174-1:2002. AND 549-2001. STAS 10471/1-87 AP Asphalt Pavement / Imbracaminte asfaltica SR174-1:2002 RB Rigide (Concrete) Base / Strat de baza rigid (beton) NE 023-2003 SG Sand/Gravel / Nisip/Pietris STAS 6400-84 LC Lean Concrete / Beton simplu SR 183-1:1995 CG Concrete/Gravel / Beton/Pietris AND 589-2004 UP Unpaved / Drumuri nemodernizate AND 582-2002 Tipuri de material pentru imbracaminti Surface Material / Material pentru imbracaminti Standard. CRS Crushed Stone / Piatra sparta SR 667:2000 WBM Water Bound Macadam / Macadam SR 179:1995 EB Emulsified Base / Straturi de baza cu emulsie AND 523-1995 CS Cement Stabilised / Stabilizare cu ciment STAS 10471/1-87 LS Lime stabilised / Stabilizare cu var AND 589-2004 TNA Thin asphalt Surfacing / Strat subtire din asfalt SR 174-1:2002 FDA Full Depth Asphalt / Strat gros din asfalt SR 174-1:2002 JUC Jointed Unbonded Concrete / Beton cu rosturi nearmate SR 183-1:1995 Tipuri de strat de baza Base type / Tip strat de baza Standard. HRA Hot Rolled Asphalt / Asfalt cilindrat preparat la cald AND 553-2001 CM Cold Mix (Soft Bitumen Mix) / Mixtura asfaltica preparata la rece AND 523-1995 Single Bituminous Surface Dressing / Tratament bituminos de SBSD suprafata intr-un strat STAS 599-87. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Normativ privind proiectarea si executia pietruirii drumurilor de pamant. AND 556-99 PM Penetration Macadam / Macadam penetrat SR 1120:1995 Double Bituminous Surface dressing / Tratament bituminos de STAS 599-87. AND 556-99 28 . normativ NG Natural Gravel / Agregate naturale SR 6400-84. normativ GB Granular Base / Strat de baza din agregate naturale STAS 6400-84 AB Asphalt Base / Strat de bazat din asfalt SR 7970:2001 SB Stabilised Base / Strat de baza stabilizat STAS 8840-83. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. normativ SR 174-1:2002.

CD 148-2003 Tipuri de imbracaminti Surface Type / Tipuri imbracaminti AM Asphaltic Mix / Mixtura asfaltica ST Surface Treatment / Tratament de suprafata JP Jointed Plain / Dale simple SS Set Stone / Pavaj GR Gravel / Pietruire EA Earth / Pamint 5. Caracteristicile tehnice sunt valabile pentru toate categoriile de drumuri moderne. CD 155-2001. piatra sparta AND 589-2004. exprimata prin valoarea indicelui de planeitate. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş SL Slurry Seal / Strat de etansare AND 523-1995. Rugozitatea suprafetei imbracamintii rutiere. Evaluarea starii tehnice se efectueaza pe baza investigarii periodice a retelei de drumuri. functie de starea tehnica investigata in teren si calificativul acordat caracteristicilor parametrilor de stare. Starea tehnica a drumurilor se determina in scopul stabilirii lucrarilor de intretinere periodica si respectiv a lucrarilor de reparatii curente. si anume: 1. sau pot fi conditionate de starea drumului (ex. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.2 Operatii de întretinere si reparatii. recomanda tipurile de lucrari de intretinere si reparatii ce trebuie adoptate. IRI. caracterizata prin urmatorii indici de degradare: 29 . Instructiuni tehnice pentru Determinarea Stãrii Tehnice a drumurilor moderne CD 155-2001 2. exprimata prin valorile SRT sau HS. Starea de degradare a imbracamintii rutiere. Politica de intretinere O politicã de întretinere este compusã din întretinere CURENTA si întretinere PERIODICA. Lucrãrile pot fi programate în timp. lucrari menite sa aduca starea tehnica la nivelul cerut de evolutia traficului. AND 589-2004 VC Vibrated Concrete / Beton vibrat SR 183/1:1995 PC Porous Concrete / Beton poros NE 024-2003 QZ Quartzitic Gravel / Balast. valori mari ale IRI) Problematica starii tehnice a drumurilor si a lucrarilor de intretinere si reparatii a drumurilor se poate gasi in doua normative. Capacitatea portanta a complexului rutier exprimata prin valoarea deformatiei elastice caracteristice. Evaluarea starii tehnice a drumurilor publice se determina conform metodologiei de evaluare a starii tehnice pentru toate categoriile de drumuri publice moderne cuprinsa in instructiunile CD 155-2001: “Instructiuni tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” Starea tehnica a drumurilor publice moderne se stabileste pe baza valorilor unor caracteristici ale acestora. Normativ privind Intretinerea si Repararea drumurilor publice AND 554-2002 Instructiunile (1). Caracteristici utilizate in evaluarea starii tehnice Starea tehnica a drumurilor moderne se evalueaza cu ajutorul urmatoarelor caracteristici: Planeitatea suprafetei de rulare. dc20 .

cand imbracamintii rutiere tratament bituminos de suprafata stratului de rulare este suprafata. straturi de fundatie din agregate naturale.In acest scop reteaua de drumuri se imparte in tronsoane omogene de drum. Perioada de masurare se stabileste in functie de conditiile de masurare astfel: Caracteristica drumului Perioada de masuarare Recomandari recomandata Planeitatea Tot timpul anului la temperaturi Pe timp frumos. cu imbracaminte bituminoasa. sau covoare. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş o Indicele global de degradare (IG) pentru imbracamintile bituminoase. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. fara precipitatii atmosferice mai mari de 00C Rugozitatea SRT si inaltimea de Aprilie-octombrie Pe timp frumos. sau indicele de degradare (ID) al un an de la executia ultimului Imediat dupa ploaie. astfel: SS-structuri rutiere suple. nisip HS la temperaturi mai mari de 15 0C Deformatia elastica caracteristica Primavara. Etapa initiala de masurare este prima etapa de masurare a unor drumuri in exploatare dupa modernizarea sau reabilitarea drumului sau dupa ranforsarea structurii rutiere. SSR-structuri rutiere semirigide. Caracteristicile drumului se determina pe o banda de circulatie. In cazul retelei de drumuri in exploatare se recomanda ca banda de circulatie masurata sa fie cea caracterizata prin starea de degradare cea mai accentuata. dupa cel putin Dupa perioada de dezghet. dupa dezghet sau cel In cadrul unei alte perioade de dC20 mult 15 zile dupa perioada ploilor masurare se face corectia de primavara (aprilie-iunie) rezultatelor masurarilor Indicele global de degradare (IG) Tot timpul anului. daca rezultatele etapei de masurare anterioare pun in evidenta o evolutie rapida a uneia din caracteristicile drumului. Etapele curente de masurare pentru drumurile judetene sunt dupa 5 ani. tipul structurii rutiere si anul modernizarii sau al ultimei lucrari de intretinere sau de reparatii curente. Masurarea caracteristicilor drumurilor se efectueaza intr-o etapa initiala (etapa de referinta) si in etape curente de masurare. Intervalul intre etapele curente de masurare poate fi redus. Tipul structurii rutiere se diferentiaza in functie de modul de alcatuire. Se recomanda ca in etapele curente de masurare sa se mentina banda de circulatie pe care se fac masuratorile. Determinarea caracteristicilor utilizate in evaluarea starii tehnice a drumurilor moderne Starea tehnica a unei retele de drumuri se stabileste pe toata lungimea acesteia. o Indicele de degradare (ID) pentru imbracamintile bituminoase si cele din beton de ciment. fara precipitatii. Rezultatele obtinute constituie valorile de referinta pe baza carora urmeaza sa se aprecieze evolutia ulterioara a starii tehnice a drumurilor. cu imbracaminte bituminoasa si cu cel putin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. straturi de baza bituminoase sau din macadam. in curs de uscare ranforsari 30 . SR-structuri rutiere rigide cu imbracaminte din beton de ciment sau cu imbracaminte bituminoasa si un strat din beton de ciment in alcatuire. Traficul este cel stabilit pe baza ultimului recensamant de circulatie. caracterizate prin aceleasi date privind caracteristicile traficului.

1 profil transversal pe 1 km de drum. indicativ CD 31-94. in firul de masurare situat la distante de 1 m de marginea partii carosabile. Punctele in care se fac masurarile intr-un profil transversal se stabilesc pe una din benzile de circulatie la distantele de 1 m de marginea partii carosabile si de 0. Tronsonul omogen de drum este caracterizat prin valorile deflexiunii caracteristice corespunzatoare temperaturii de referinta de 20 0C prin prelucrarea statistica a valorilor deflexiunilor masurate. Numarul profilurilor transversale este in functie de lungimea tronsonului omogen (L) astfel: pentru L<1 km. situate in puncte reprezentative pentru suprafata de rulare. in puncte de masurare situate la distante de max 200 m. pentru L>5 km. pentru L= 1-5 km.5% si 98. Masurarile de deformabilitate cu deflectometrele cu sarcina dinamica se utilizeaza pentru determinarea capacitatii portante pe toate categoriile de drumuri publice si se efectueaza pe toata lungimea tronsonului omogen de drum. In cazul drumurilor situate in profil transversal mixt.5%.50 m de axa drumului. in conformitate cu Instructiunile tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple. Lucrari de drumuri. Determinarea rugozitatii SRT si HS a suprafetei imbracamintii rutiere Rugozitatea suprafetei imbracamintii rutiere este o caracteristica functionala a drumului si este caracterizata de valorile SRT sau HS. pentru o probabilitate de 97. Pe drumurile cu 3 sau 4 benzi de circulatie masurarile se efectueaza pe una din benzile laterale. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Determinarea planeitatii suprafetei drumurilor Planeitatea suprafetei drumurilor este o caracteristica functionala a drumului exprimata prin indicele IRI. Masuratorile se efectueaza pe firele de masurare corespunzatoare urmei rotilor de pe banda de circulatie. pe o banda de circulatie. Metode de incercare. 1000 m. pe placa de incarcare. Rugozitatea se determina conform STAS 8849-83. Deflexiunea luata in considerare pentru aprecierea directa a capacitatii portante a drumurilor este cea masurata de senzorul 1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Deflexiunea se masoara cu deflectometrele cu sarcina dinamica in conformitate cu instructiunile proprii de utilizare sau cu deflectometre cu parghie tip Benkelman. conform tabelului de mai jos: 31 . Indicele de planeitate IRI.In cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulatie. Prelucrarea rezultatelor masurarilor se efectueaza pentru lungimi de max. Rugozitatea suprafetei de rulare. Masurarile se efectueaza in profiluri transversale amplasate in lungul tronsonului omogen de drum. se calculeaza cu ajutorul unui program de calcul propriu al echipamentului de masurare si se masoara in m/km. 5 profiluri transversale. 3 profiluri transversale.Pentru drumurile judetene el se determina conform instructiunilor proprii de utilizare a echipamentului BUMP Integrator. Determinarea capacitatii portante a complexului rutier Capacitatea portanta a complexului rutier este o caracteristica structurala a drumului exprimata prin valorile deformatiei elastice (deflexiunea) caracteristica. la distante aproximativ egale. se recomanda ca banda de circulatie masurata sa fie pe partea in debleu. masurarile se efectueaza pe banda laterala de circulatie.

II. AND 540-98. Indiferent de tehnica de masurare utilizata. pe o singura banda de circulatie. profil sau debleu. In cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulatie. valorile deformatiei elastice (deflexiunii) caracteristice sunt corespunzatoare perioadei in care complexul rutier lucreaza in conditiile hidrologice cele mai defavorabile. Pentru fiecare sector de masurare.96 2.5% n<20 2. pe firul de masurare situat la 1m de marginea partii carosabile. Lungimea unui sector de masurare va fi stabilit dupa cum urmeaza.50 1.sectoarele de masurare vor fi amplasate pe cat posibil cat mai uniform pe lungimea unui sector omogen de drum.30 1. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Clasa tehnica Numarul de valori ale deflexiunii. la distanta de max. IV. sau debleu. In cazul drumurilor situate in profil transversal mixt. starea de degradare a imbracamintii rutiere (Buna.10 1.09 2. Stabilirea sectoarelor omogene de drum se efectueaza dupa inspectia de vizualizare a starii de degradare a imbracamintii rutiere.5% 1. pe una din benzile laterale. drumul fiind caracterizat printr-o variatie frecventa a profilului transversal.00 1.60 Semirigide 1.10 1. utilizand coeficientii de corectie urmatori: Tip climateric I II III Tipul Tipul profilului transversal structurii rutiere La nivelul La nivelul La nivelul terenului sau terenului terenului Rambleu Rambleu Rambleu debleu.20 Masurarile de deformabilitate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se efectueaza pe sectoare omogene de drum.10 1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Rea ). 50 m intre ele. Un sector de drum se considera omogen daca este caracterizat de aceleasi date referitoare la: tipul profilului transversal predominant (rambleu.III n 2. mixt profil mixt profil mixt Suple 1. conform normativului ind. Tronsonul omogen de drum este caracterizat prin valoarea medie a deflexiunilor caracteristice corespunzatoare temperaturii de referinta de 20 0C. se recomanda ca banda de circulatie masurata sa fie pe partea in debleu. masurata pe toate sectoarele de masurare. dar nu va depasi 500 m: pe traseele de munte sau de dealuri inalte lungimea sectoarelor de masurare poate fi mai mica. iar lungimea totala a sectoarelor de masurare sa nu fie mai mica de 1/10 din lungimea tronsonului de drum.20 1.34 n>20 1.20 32 . 10 profiluri transversale. debleu. AND 540-98. conform instructiunilor CD 31-94. conform normativului ind. masurarea deflexiunii se efectueaza pe firul lateral situat la 1 m de marginea partii carosabile. Pentru fiecare sector de masurare se calculeaza deflexiunea caracteristica corespunzatoare temperaturii de referinta de 20 0C.50 1.V I. masurarea deflexiunii cu deflectometrul cu parghie se efectueaza in min. mixt . Medie. la nivelul terenului.10 1. Numarul sectoarelor de masurare pe un tronson omogen de drum trebuie sa fie de minimum 3.20 1.

suprafata siroita. D4=total suprafata poroasa. rupturi de margine. Examinarea vizuala a suprafetei imbracamintii se efectueaza pe banda cea mai degradata. care urmeaza sa fieefectuate la intocmirea documentatiei de ranforsare.7x0.m2)/ suprafata benzii de circulatie (S. determinat pe sectoarele omogene de drum. Starea de degradare pe fiecare tronson omogen este caracterizata de valoarea medie a indicelui de degradare. este imediat dupa ploaie. se vor depista valori singulare maxime (varfurile) care indica anomalii locale de drenaj.7D2+0. Aparitia unor valori singulare maxime ale deformatiei elastice impune studii suplimentare pentru stabilirea cauzelor aparitiei acestora. reprezentand media valorilor indicilor globali ai esantioanelor de pe tronsonul omogen de drum respectiv.Starea de degradare a imbracamintii rutiere este caracterizata de indicele global de degradare (IG) determinat conform normativului ind. Determinarea starii de degradare Starea de degradare este o caracteristica structurala a drumului. cand suprafata stratului de rulare este in curs de uscare. Coeficientii 0. aprecierea cantitativa a degradarilor se efectueaza prin luarea in considerare a tuturor tipurilor de degradari si a ponderii acestora. sau defecte localizate ale complexului rutier (in special grosimi reduse ale structurii rutiere).5 tine cont de latimea pe care este afectata suprafata imbracamintii de degradarile tip D 3. Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizata de indicele de degradare (ID). D2=suprafata afectata de faiantari. AND 540-98 sau indicele de degradare (ID) determinat conform metodologiei de mai jos si instructiunilor ind. pentru a fi exprimate in m2. Se recomanda ca sensul de parcurgere sa fie invers directiei soarelui. D3=suprafata afectata de fisuri si crapaturi transversale si longitudinale. suprafata incretita. Examinarea vizuala a suprafetei imbracamintii rutiere nu se efectueaza pe sectoarele de drum pe care au fost executate lucrari de intretinere periodica si a caror vechime este mai mica de un an. suprafata exudata.2 tin cont de ponderea defectiunii respective. iar coeficientul 0. Pentru betonul de ciment.2D4+D5. fisuri si crapaturi multiple pe directii diferite. m2 in care: D1=suprafata afectata de gropi si plombe. Starea de degradare a fiecarui tronson omogen este caracterizata prin indicele global mediu.7 si 0. Perioada cea mai favorabila pentru examinarea suprafetei drumului. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş La prelucrarea statistica a rezultatelor masurarilor de deformabilitate.5D3+0. 33 . calculat cu relatia: ID= suprafata degradata (Sdegr. cu ciupituri. D5=suprafata afectata de fagase longitudinale.m2) Sdegr=D1+0. Aprecierea cantitativa a degradarilor pentru imbracaminti bituminoase se efectueaza prin luarea in considerare a tuturor tipurilor de degradari si a ponderii acestora. pe drumurile cu 2 benzi de circulatie si pe banda laterala cea mai degradata in cazul drumurilor cu 3 sau 4 benzi de circulatie. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. AND 547-99.

3D4.3 aplicati degradarilor tip D 2 si D4. de forma neregulata D4=suprafata exfoliata Coeficientii 0. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Starea de degradare pe fiecare tronson omogen este caracterizata de indicele de degradare (ID) calculat cu relatia: ID= numar de dale degradate/numar total de dale pe banda de circulatie Numar de dale degradate= D1+0. de degradarile D3.5 aplicat degradarii tip D 3 tine cont de latimea pe care este afectata suprafata imbracamintii. 34 . longitudinale. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.5D3N/S+0. dale. masurata pe sectoarele omogene de drum.5D2+0. Starea de degradare pe un tronson omogen de drum este caracterizata prin valoarea medie a indicelui de degradare (ID). Coeficientul 0. tin cont de ponderea defectiunii respective.5 si 0. pentru a fi exprimate in m2. in care: N=numarul dalelor pe banda S=suprafata sectorului de masurare pe banda (m 2) D1=numar dale tasate D2=numar dale plombate si faiantate D3=suprafata afectata de fisuri si crapaturi transversale de colt.

in cazul masurarilor efectuate cu deflectometrul cu sarcina dinamica si conform tabelului 2.03-0.6 BUNA 70-80 0. Calificativul rugozitatii drumului se stabileste in functie de valoarea SRT sau HS conform tabelului urmator: Calificativ Rugozitatea SRT HS REA <55 <0.m/km REA MEDIOCRA BUNA F BUNA Drum judetean >6.03 >180 160-180 140-160 <140 USOR 0.5-6. In cazul imbracamintilor bituminoase. daca rezultatele masurarii rugozitatii cu aparatul SRT si prin metoda inaltimii de nisip conduc la calificative diferite. In cazul imbracamintilor din beton de ciment evaluarea rugozitatii drumului se efectueaza cu ajutorul inaltimii de nisip (HS).10-0. in cazul masurarilor efectuate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman.10 >150 120-150 100-120 <100 MEDIU 0.2-0. 0.o. Calificativul capacitatii portante se stabileste in functie de clasa de trafic si valoarea deflexiunii caracteristice conform tabelului 1.30-1.00 >55 45-55 35-45 <35 35 . Calificativul planeitatii drumului se stabileste functie de categoria drumului si valoarea indicelui de planeitate IRI conform tabelului urmator: Categorie drum Indice de planeitate. Capacitate portanta Traficul de Clasa de trafic REA MEDIOCRA BUNA F BUNA calcul m. pe tronsoanele omogene de drum.7 FOARTE BUNA >80 >0.2 MEDIOCRA 55-70 0. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.5-5.5 Valoarea indicelui de planeitate IRI luata in considerare este media valorilor individuale IRI masurate pe tronsonul respectiv de drum.6-0. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş STABILIREA STARII TEHNICE A DRUMURILOR MODERNE Starea tehnica a drumurilor moderne se stabileste pe baza calificativelor acordate caracteristicilor drumului. IRI.7 Valoarea rugozitatii SRT sau HS luata in considerare este media valorilor individuale masurate in profilurile transversale de pe tronsonul respectiv.5 <4.s.5 5.5 4. se va adopta calificativul cel mai defavorabil.00 >80 60-80 50-60 <50 F GREU 1.30 >110 85-110 70-85 <70 GREU 0. Deflexiune caracteristica.00-3.00 >65 50-65 45-50 <45 EXCEPTIONAL 3.00-10.01 mm F USOR <0.

Calificativul starii de degradare se stabileste in functie de indicele de degradare asa cum este prezentat in tabelul urmator: Indice de degradare Calificativ IG ID REA <77 >13 MEDIOCRA 77-90 7.30-1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. 0.5 FOARTE BUNA >95 <5 Valorile indicilor de degradare reprezinta media valorilor individuale determinate pe sectoare omogene de drum. conform anexei 6 si 7 din normativul ind.10-0.03-0. Deflexiune caracteristica.10 >175 145-175 130-145 <130 MEDIU 0. In cazul structurilor semirigide care au o durata de exploatare mai mica de 10 ani.s.03 >200 185-200 165-185 <165 USOR 0.o. in milioane osii standard (m.00-3. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Tabelul 2 Capacitate portanta Traficul de Clasa de trafic REA MEDIOCRA BUNA F BUNA calcul m.30 >140 115-140 100-115 <100 GREU 0. CD 155- 2001”Instructiuni tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” 36 .s.01 mm F USOR <0.00 >110 90-110 80-90 <80 F GREU 1.).o. deflexiunile din tabelele 1 si 2 se reduc cu 20%.00 >95 80-95 75-80 <75 EXCEPTIONAL 3.00-10.00 >85 75-85 70-75 <70 Clasa de trafic este determinata de traficul de calcul stabilit pentru o perioada de perspectiva de 10 ani pe o banda de circulatie. conform “Catalogului de solutii tip de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide pentru sarcina de 115 KN pe osia simpla”. Valorile caracteristicilor drumului si calificativele acestora se centralizeaza in fisa urmatoare: Etapa de Tipul structurii Anul ultimei Caracteristicile masurare DJ Anul executiei rutiere ranforsari drumului Anul Clasa Capacitate Stare de Planeitate Rugozitate starii Tronson portanta degradare tehnice de masurare IG IRI Calif SRT Calif HS Calif dc20B Calif sau Calif ID Km… Clasa starii tehnice se incadreaza in cinci clase.5-13 BUNA 90-95 5-7.

Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş In functie de clasa starii tehnice se stabilesc lucrarile de intretinere periodica si cele de reparatii curente. Stabilirea starii tehnice si a lucrarilor obligatorii de intretinere periodica si de reparatii curente in cazul drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide capacitate stare de lucrari obligatorii de stare tehnica clasa planeitate rugozitate portantã degradare intretinere si reparatii F BUNA 5 F BUNA F BUNA F BUNA F BUNA - cel putin cel putin cel putin Tratamente BUNA BUNA MEDIOCRA bituminoase cel putin BUNA 4 Straturi BUNA cel putin Cel putin BUNA bituminoase F MEDIOCRA BUNA la REA Intretinere subtiri cel putin cel putin cel putin F BUNA Covoare periodica MEDIOCRA 3 MEDIOCRA MEDIOCRA MEDIOCRA la REA bituminoase Reciclare in cel putin cel putin F BUNA situ REA 2 cel putin REA MEDIOCRA MEDIOCRA la REA imbracaminti bituminoase F BUNA la F BUNA la F BUNA Ranforsare Reparatii F REA 1 REA REA REA la REA struct rutiere curente Observatii: Clasa starii tehnice este determinata de capacitatea portanta si planeitate. Stabilirea starii tehnice si a lucrarilor obligatorii de intretinere periodica si de reparatii curente in cazul drumurilor cu structura rutiera rigida stare de lucrari obligatorii de intretinere si stare tehnica clasa planeitate rugozitate degradare reparatii F BUNA 5 F BUNA F BUNA F BUNA - F BUNA SI F BUNA SI Tratamente BUNA BUNA 4 BUNA BUNA bituminoase Intretinere Straturi periodica cel putin cel putin cel putin MEDIOCRA 3 bituminoase MEDIOCRA MEDIOCRA MEDIOCRA foarte subtiri Reciclare in situ REA 2 cel putin REA cel putin REA cel putin REA imbracaminti bituminoase MEDIACRA Ranforsare struct Reparatii F REA 1 REA REA la REA rutiere curente 37 . se adopta clasa inferioara. Daca aceste caracteristici conduc la aprecierea starii tehnice in doua clase. Grosimea straturilor bituminoase de ranforsare se stabileste conform specificatiilor tehnice legale in vigoare. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.

Prezentele norme stabilesc periodicitatea efectuarii principalelor lucrari de intretinere se reparatii curente la drumurile publice. Tabelele semnificative din normativul (2). Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.000 38 . efectele iernii.501. Daca aceste caracteristici conduc la aprecierea starii tehnice in doua clase.001. peste Tipul de imbracaminte 750 3.Normativ AND 554-2000) A. D. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Observatii: Executia tratamentelor bituminoase sau a straturilor bituminoase foarte subtiri se face dupa intretinerea si repararea imbracamintilor din beton de ciment. calitatea materialelor folosite. stabilitatea unor sectoare din zona drumului. perioadele optime pentru executia unor lucrari.500 8.1 .500 8. Starea tehnica este determinata de starea de degradare si de planeitate. peste Denumirea lucrarii (unitatea de masura) indicativ 750 3. sunt prezentate în continuare: Durata normala de functionare a drumurilor publice (Extras anexa 4.000 16. in interiorul ciclului de reparatii capitale sau pe durata unui an calendaristic. Periodicitatea lucrarilor de intretinere si reparatii curente la drumuri. PERIODICITATEA efectuarii lucrarilor de intretinere si reparatii curente la drumuri. poduri si anexe este stabilita in continuare.000 16. 8.000 Durata normala de functionare in ani (durata initiala sau intre doua reparatii capitale) 1 Beton de ciment 30 20 17 13 10 Imbracaminti bituminoase realizate din mixturi cu bitum 2 . Periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice se defineste ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectiva se repeta pentru acelasi sector de drum..3 Normativ AND 554-2002) Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in vehicule fizice Simbol Sub 751. se adopta clasa inferioara. . Elementele principale care determina periodicitatea efectuarii lucrarilor sunt: marimea intensitatii traficului si structura acestuia in raport cu care apare uzura sau degradarea lucrarilor.001.000 16. In cele ce urmeaza se prezinta câteva consideratii relative la prevederile din aceste acte normative ce privesc tipul si periodicitatea lucrarilor de intretinere si reparatii ale drumurilor. Asfalt turnat pe 16 12 7 6 4 binder de criblura Norme privind periodicitatea lucrarilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice (Anexa 5 . C.AND 554-2002) Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in vehicule fizice Sub 751. tipul de lucrarui asupra caruia se intervine cu lucrari de intretinere sau reparatii curente. 8 7 5 modificat cu polimeri sau din mixturi stabilizate cu fibre Imbracaminti bituminoase realizate din betoane asfaltice 3 sau mortare asfaltice pe binder de criblura. poduri si anexe (Extras anexa 5. B. 3.501. frecventa aparitiei degradarilor datorita circulatiei si factorilor naturali etc. 8. AND 554-2002. efectele transporturilor grele. 3.000 16.

- 6ani 5ani 4ani 39 . 6ani 6ani 5ani 4ani 3ani pe betoane asfaltice cu binder de margaritar 1ori / 1ori / 1ori / . inlaturare pietris sau cribluriã Permanent. dupã starea tehnica a imbracam.1 imbracaminte (strat de rulare) 101. .1. colmat rosturi si crapat (m). pe 103 imbracaminti: definitive cu emulsie bituminoasa cationica pe baza de 1ori / 1ori / 1ori / . dupã necesitate in sezon de vara alergatoare (m2) 101.000 m2/km). 2 2 Permanent plombari (m ). pe betoane asfaltice.1 Intretinerea imbracamintilor asfaltice: colmatarea crapaturilor si fisurilor (m) Permanernt 2 inlaturare (locala) denivel. 5ani 5ani 4ani pe imbracam asfalt usoare. - 5ani 4ani 3ani 1ori / 1ori / 1ori / 1ori / strat bituminos foarte subtire.000 m2/km). sau 1ori / 1ori / 1ori / 1ori / 1ori / betoane de ciment. inclasa mortare 1ori / 1ori / 1ori / . Anual.2 Intretinerea imbracamintilor cu lianti hidraulici: 2 plombari (m ). specifica tipului de 101. - bitum 4ani 3ani 2ani modificat cu polimeri cu bitum pur. eliminare pompaj (m ).1. fagase (m ). asternere nisip sau criblurã pe suprafete cu bitum in exces. bitum aditivat sau emulsii 1ori / 1ori / 1ori / 1ori / - bituminoase 5ani 4ani 3ani 2ani cationice 1ori / 1ori / 1ori / asfaltice usoare - 4ani 3ani 2ani 1ori / 1ori / 1ori / 104 Straturi bituminoase foarte subtiri (1. pe 105 imbracaminti existente. poduri si anexe 101 Intretinere curenta pe timp de vara Intretinerea partii carosabile. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere si reparatii (nr interventii/perioada) C Intretinere curenta drumuri. din care: pe pavaje din piatra. - asfalt sau macadam penetr la cald sau rece 5ani 4ani 3ani Reciclarea IN SITU a imbracamintilor asfaltice 106 (1. strat de rulare realizat din: 1ori / 1ori / 1ori / tratament bituminos. badij supraf poroase (m ).000 m2/km) - 5ani 4ani 3ani Covoare bituminoase (1.000 m2/km). - 6ani 5ani 4ani 3ani 1ori / 1ori / 1ori / covor asfaltic . poduri si anexe Tratamente bituminoase (1. in cazul refacere dale degradate (m2) in care lucrarile de mai sus nu sunt suficiente pentru asigurarea viabilitatii D Intretinere periodica drumuri. 2 Permanent refacere rosturi (m). Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. - sau asfalturi turnate.

s-au introdus doua alternative si anume:frezare cu inlocuire si ranforsare. Pentru variantele CU proiect la imbracamintile bituminoase si la cele bituminoase usoare. Prin rularea cu optimizare a programului HDM. prin asternerea a doua straturi asfaltice (covoare bituminoase sau imbracaminti bituminoase usoare). operatiile de intretinere din scenariu s-au stabilit cu respectarea prescriptiilor din normativul CD 155-2001. pe tipuri de imbracaminti. 700. in concordanta si cu HDM-4. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Normele românesti contin recomandari de interventii la perioade scurte de timp (2. 3. cu o periodicitate de 4 ani Cazul proiectat – modernizarea drumurilor judetene la o platforma de 6/8 m. la un cost financiar mediu de aprox. pentru toate sectoarele de drum si pentru toate variantele Cazul de baza – drumuri pietruite si de pamant: se prevede o intretinere periodica. precum si conditii de aplicare si efectele aplicarii. care includ operatii si costuri unitare. costurile financiare estimate sunt doar orientative. Pentru imbracamintile asfaltice si pentru imbracamintile bituminoase usoare. care vor conduce la evaluari precise ale costurilor de investitii. Tabelul este intocmit pentru cele doua cazuri si anume variantele FARA si CU proiect. Fiecare operatie din scenariu este explicitata mai jos in ceea ce privesc procesele tehnologice specifice. 4 ani functie de tipul lucrarii chiar si covoare bituminoase sau reciclari IN SITU a imbracamintilor asfaltice (respectiv o data la 3 ani sau o data la 4 ani). 40 . 5.3 Scenariul lucrarilor. care consta in pietruire cu cilindrare. obiectivele de investitii urmand a fi parte din realizarea unor studii tehnice de specialitate. Cu ajutorul programului HDM-4 s-au creat standarde de intretinere. acesta alege varianta optima din cele doua alternative. Desigur. Costuri unitare pentru lucrari de intretinere si reparatii In cele ce urmează se va încerca definirea unui scenariu cu strategii de întreţinere care să ţină seama de prevederile normativelor româneşti. Pentru celelalte tipuri de imbracaminti s-au stabilit operatii care sa poata avea corespondent in modelul HDM-4. cu aceste standarde calculandu-se costurile anuale si costuri cumulate. Anexa 6. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. pentru starea de viabilitate rea si foarte rea.000 EURO / km.

se vor detalia parametrii acestor categorii de vehicule. autoremorcher cu trailer sau cu peste 4 osii. Autovehicule articulate (tip TIR).Pentru parcul de vehicule pot fi setate o multitudine de date implicite prevazute de modelul HDM-4. autoutilitare pînã la 3. a costurilor de operare. Resursele utilzate în contextul costului de operare a vehiculelor includ: Combustibil Pneuri Piese de schimb Ore de muncă de întreţine Lubrifianţi 41 . autocamionete si autospeciale (cu sau fãrã remorcã). motociclete cu atas motocicletã cu atas. Biciclete si motociclete bicicletã cu sau fãrã motor. Cele mai importante beneficii obţinute de pe urma proiectelor de îmbunătăţiri de drumuri sunt legate în general de reducerea costurilor de operare a vehiculelor (VOC) pentru utilizatorii noilor facilităţi create (ale drumurilor modernizate). Acestea sunt: 1. Autocamioane si derivate cu 3 osii sau 4 osii autocamioane si derivate cu 3 osii sau 4 osii. In cele ce urmeaza. Acestea sunt cele mai directe beneficii şi cele mai uşor de aflat în termini monetari. Vehicule cu tractiune animalã In flota de vehicule definita au fost folosite 6 categorii de vehicule: autoturisme. microbuz max 10 locuri.5t 4. efectuate de catre CESTRIN-CNADNR. vehicule cu peste 4 osii. a costurilor de transport si a altor efecte. microbuze. cu 3-4 osii si camioane articulate. camioane cu 2 osii. scuter 2. CALIBRAREA PARAMETRILOR FLOTEI DE VEHICULE Parcul de vehicule cuprinde facilitati pentru stocarea si regasirea caracteristicilor necesare pentru calculul vitezei vehiculelor. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. alte vehicule cu mai mult de 4 osii 6. alte autovehicule cu sasiu de autocamion cu 2 osii si greutate totalã peste 3. Trenuri rutiere (camioane cu remorca) 9. autocamionete. toate autoturismele. Autobuze autobuz. autocar 7. automacara cu 3 osii sau 4 osii 5. autobasculantã cu 2 osii. alte autoveh cu sasiu de autoturism 3. automacara cu mai mult de 4 osii. vehicule speciale 8. autobasculante cu 3 osii sau 4 osii. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 6. Autocamioane si derivate cu 2 osii autocam cu 2 osii.5t. autoremorcher cu 3 osii sau 4 osii. autocisternã cu 2 osii. remorchere cu trailer autotractor cu remorcã sau peridoc. autobuze. S-au folosit toate cele noua categorii de vehicule conform recensamintelor de circulatie din anul 2005. Autoturisme. Tractoare. motocicletã.

Pentru fiecare tip de vehicul. Resursele consumate şi vitezele vehiculelor sunt legate de volumul şi compoziţia traficului. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Variabilele de intrare pentru modelul HDM au fost adoptate şi calibrate pentru a permite estimarea cât mai precisă a vitezei vehiculelor şi a costurilor de operare în contextul proiectului retelei de drumuri a României. Parcul de vehicule În scopul studiului current flota de vehicule s-a presupus a conţine 5 tipuri de vehicule aşa cum urmează: Autoturism Autobuz Camion cu 2 osii Camion cu 3-4 osii Camion articulat (incluzând trailere) Variabile de Intrare pentru Modelul RUE (Road User Effects) Această secţiune a raportului descrie fiecare dintre variabilele de intrare folosite în acest model. atributele sunt descrise pe 3 etape: Definiţie Caracteristici de Bază Costurile Economice Unitare Adiţional pentru aceste atribute. Cantităţile de resurse consumate şi vitezele vehiculelor sunt calculate mai întâi şi apoi multiplicate de costurile unitare ale resurselor pentru obţinerea costurilor totale de operare şi costurile legate de durata călătoriei pentru fiecare an de analiză. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Echipaj Depreciere Interes Overheads Timpul petrecut de călători şi Timpul de reţinere al mărfurilor Modelul HDM calculează costurile economice pentru fiecare secţiune de drum a fiecărui an de analiză. de tipul suprafaţei şi caracteristicile geometrice ale drumului şi rugozitatea suprafeţei acestuia. există o serie de ecrane pentru adaptarea factorilor de calibrare care influenţează viteza vehiculelor şi consumul de resurse şi acestea sunt descrise pe 9 ecrane dupa cum urmează: Mentenanţă Forţe Viteză Combustibil 42 .

utilitare. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Tabelul de mai jos arată datele pentru definirea flotei de vehicule pentru fiecare dintre cele cinci tipuri reprezentative de vehicule. maşini pentru pasageri. camioane. Pentru vehiculul de pasageri. Metoda vieţii optimale este recomandată pentru toate celelalte clase de vehicule. Există un număr de 15 vehicule de bază pentru vehiculele nemotorizate. (Traficul non-motorizat nu a fost inclus în analiza curentă) Există două metode pentru calcularea duratei de viaţă a vehiculelor în stare de serviciu în HDM-4: (i) Metoda Vieţii Constante (ii) Metoda Vieţii Optimale. este recomandată metoda vieţii constante care foloseşte deprecierea ca o funcţie liniară. camioane şi autobuze. Aplicarea vehiculelor reprezentative în HDM-4 se face printr-o ierarhie cu 3 niveluri: Categorii – care se diferenţiază între transport motorizat şi non-motorizat. Clasele de vehicule pentru vehiculele motorizate includ motociclete. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Efectele Accelerării Pneuri Energie Emisii Viaţa optimă Aceste atribute şi variabilele de intrare calibrate sunt descrise pe paginile următoare. Alegerea metodei influenţează calculul uzurii pieselor vehiculelor şi modelarea costurilor capitale. de exemplu vehicule pentru pasageri. Categoriile de vehicule fie includ vehicule motorizate fie non-motorizate. Vehicul Clasă Tipul de bază Categorie Modelul de viaţă Autoturism Vehicul pasageri Vehicul Mediu Motorizat Constant Autobuz Autobuze Autobuz Mediu Motorizat Optimal Camion cu 2 osii Camioane Camion Mediu Motorizat Optimal Camion cu 3-4 osii Camioane Camion Greu Motorizat Optimal Camion Articulat Camioane Camion Articulat Motorizat Optimal 43 . Clase – grupuri de vehicule similare. în care viaţa vehiculelor se presupune a fi constantă. Tipuri – tipurile individuale reprezentative pentru care un set de relaţii al RUE a fost furnizat.

bias-ply. Numărul de roţi Numărul de osii Date pneuri Tipul pneului (radial-ply. Aceasta se datorează faptului că diferenţele între vitezele şi puterile vehiculelor sunt luate în considerare separat şi ajustate pentru diferite condiţii în funcţie de tipul vehiculului. Echivalenţele PCSE adoptate pentru parcul de vehicule din România sunt arătate în tabelul următor. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. 44 . super-single) Numărul de bază al resaparilor Costul de reşapare (ca procent din costul unui nou pneu) Date utilizare Kilometri anual parcurşi Ore de lucru Durata medie de viaţă a unui vehicul în stare de serviciu Procentul de utilizare individuală Numărul de pasageri Procentul de muncă efectuată în raport cu numărul de călătorii Date despre încărcătură ESAL (Echivalentul Standard Încărcături pe Axe 80 KN exponent 4) Greutatea de operare (tara plus încărcăturile medii în tone) Date fizice PCSE (Passenger Car Space Equivalents) Modelul congestiei din HDM-4 utilizează fluxul de trafic exprimat în termeni de Passenger Car Space Equivalents (PCSE) mai degrabă decât vehicule de pasageri etalon. unde debitul traficului în raportul viteză/debit relaţiile sunt exprimate în termeni de echivalenţe spaţiu pasageri). Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Caracteristicile de Bază ale Etapelor Caracteristicile de bază cuprin patru seturi de date: Datele fizice Echivalentele spaţiilor autovehiculelor de pasageri (PCSE) – reprezintă o măsură a spaţiului ocupat de vehicule (folosită în calcularea efectelor congestiei asupra vitezelor. Rezultatul este că factorii PCSE sunt mai mici decât factorii PCE utilizaţi în multe alte cazuri de analize a capacităţii.

numărul de bază de resapari şi costul de reşapare Tabelul următor arată tipurile de pneuri adoptate pentru parcul de vehicule. Tipul Numarul Costul de Tipul de vehicul pneului resaparilor reşapare Autoturism Radial-ply 1.00 Camion 2 osii 1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Număr de Număr de Tip vehicul roţi osii Autoturism 4 2 Autobuz 6 2 Camion 2 osii 6 2 Camion 3-4 osii 10 3 Camion articulat 18 5 Date despre pneuri Tipul pneului.40 Camion 3-4 osii 1.0 54% 45 .00 Autobuz 2.60 Camion articulat 1.0 51% Autobuz Radial-ply 1. Costurile de reşapare au fost găsite a fi în exces din 50% din costul noilor pneuri.0 53% Camion articulat Radial-ply 1.0 a fost admisă pentru toate tipurile de vehicule.0 56% Camion 2 osii Bias-ply 1. Valoarea standard a numărului de bază de resapari de 1.0 51% Camion 3-4 osii Radial-ply 1.80 Numărul de roţi şi osii Numărul de roţi şi osii pentru tipurile de vehiculele selectate sunt afişate în tabelul următor. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Valoarea Tipul de vehicul recomandată ajustată PCSE Autoturism 1.

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

Datele de utilizare

Datele adoptate şi utilizate în studiul curent sunt afişate în tabelul următor. Kilometrajul anual, orele
de lucru şi durata medie de viaţă a vehiculelor din studiile anterioare efectuate în România şi în alte
locuri din Balcani.
100% din utilizarea unui autoturism se presupune a fi în uz privat, iar celelalte vehicule sunt 100% în uz
non-privat.

Ore de Media de
Tipul de vehicul Km anual Uz privat Pax % Muncă
lucru viaţă
Autoturism 11 000 200 12 100% 2 31%
Autobuz 70 000 2 000 12 0% 29 22%
Camion 2 osii 40 000 1 200 12 0% 0 0%
Camion 3 osii 34 000 800 12 0% 0 0%
Camion articulat 76 000 1 700 12 0% 0 0%

Date referitoare la încărcătură
Factorul de Deteriorare provocat de Vehicule (VDF) este o măsură a deteriorării produse drumului de
către vehiculele grele şi este o funcţie a configuraţiei axelor şi a masei. VDF se calculează folosind
ecuaţia:
z
VDFVEH k
k 1
VDF
z
şi

4
n AX i
VDFVEH k i 1
SX i
unde,

VDFVEHk factorul de deteriorare pentru vehiculul k (ESA/vehicul)
VDF factorul de deteriorare pentru un curent de vehicule (ESA/vehicul)
AXi reprezintă încărcătura pe axa i (tone)
SXi reprezintă sarcina standard pentru grupul de osii j (tone)
n este numărul de osii de pe vehicul
z reprezintă numărul de vehicule din curentul de vehicule.

Sarcina standard pe osie pentru o singură axă cu roţi duble este de 80 KN (aproximativ 8.16 tone). În
timp ce diferite încărcări standard pe osii pot fi folosite pentru tandem sau chiar grupuri triple de osii,
Consultanţii recomandă ca fiecare axă să fie tratată separat şi de aceea sarcina pe o axă dublă este

46

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

tratată ca şi când ar fi doua osii simple. Cu alte cuvinte, pentru deteriorarea pavajului, mărimea spaţiului
dintre osii este considerat a nu fi de importanţă.

Există câteva puncte de importanţă referitoare la factorul de deteriorare provocat de vehicule (VDF).

1. Din cauza puterii a 4-a pentru exponent din ecuaţia VDFVEH, VDF trebuie calculat ca
valoare medie VDF per vehicul şi nu ca VDF pentru un vehicul cu o masă medie. Valorea
medie VDF este întotdeauna mai mare ca VDF a încărcării medii.
2. VDF este suma tutor factorilor de încărcare a axelor pentru toate grupurile de osii ale unui
vehicul, nu factorul de deteriorare a valorii medii de încărcăre pe axă.
3. VDF trebuie să reprezinte media VDF pentru toate vehiculele unei clase din trafic, inclusiv
la gol, parţial încărcat, încărcat la maxim şi vehicule supra-încărcate.

Costurile Economice Unitare
Costul economic unitar pentru fiecare tip de vehicul cuprinde costurile economice legate de resursele
vehiculului şi de valoarea economică a timpului aşa cum urmează:

Resursele vehiculului

Costul de schimbare a vehiculului
Costul de schimbare a anvelopelor
Costul unui litru de combustibil
Costul unui litru de lubrifiant
Costul unei ore de muncă de întreţinere
Salariul orar al echipajului
Costul anual de operare
Interes

Valorile timpului

Valoarea timpului de lucru a pasagerilor
Valoarea timpului când nu se lucrează a pasagerilor
Costurile de întărziere ale mărfurilor

Componenta de taxare ar trebui dedusă pentru a se vedea preţul economic, pentru că aceste taxe nu
reflectă o cerere asupra resurselor reale. Similar, taxele de licenţă şi taxele vamale de import sunt
excluse sunt excluse din calculul costului economic. Toate datele referitoare la costul economic au fost
exprimate în Euro.

47

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

Resursele vehiculului

Costul economic pentru resursele utilizate de vehicul sunt afişate în tabelul următor. Toate costurile
sunt exprimate în Euro.

Preţul unui Preţul unei Costul
Ulei
Tipul de vehicul vehicul nou anvelope combustibil
lubrifiant
(€) noi (€) ului pe litru
Autoturism 7 500 76.00 0.36 5.00
Autobuz 70 000 190.00 0.40 5.00
Camion 2 osii 28 000 120.00 0.40 5.00
Camion 3-4 osii 35 000 190.00 0.40 5.00
Camion articulat 90 000 290.00 0.40 5.00

Muncă de Salariile Cheltuieli Interese
Tipul de vehicul
întreţinere echipajului anuale anuale
Autoturism 3.95 0 50 10%
Autobuz 4.34 2.99 50 10%
Camion 2 osii 4.34 3.32 50 10%
Camion 3-4 osii 4.34 3.20 50 10%
Camion articulat 4.34 3.51 50 10%

Este important să se noteze că salariile echipajului acoperă toate costurile ale membrilor echipajulu
incluzând şoferul şi asistent/conductor. Calculele salariilor echipajelor pentru fiecare tip de vehicul sunt
afişate în tabelul următor. Bazat pe o valoare medie a veniturilor de 2.08€, factorii de ajustare au fost
aplicaţi echipajelor camioanelor articulate, autobuze şi respective pentru camioane cu 3-4 osii. Aceste
valori au mai fost ajustate cu gradul de ocupare a echipajului.

CALCULUL COSTURILOR ECHIPAJULUI
Venitul Ajustarea Ocupare Costul
echipajului
mediu (€) venitului
(€)
Camion cu 2 osii 2.08 1.00 1.6 3.32
Camion cu 3 osii 2.08 1.10 1.4 3.20
Camion articulat 2.08 1.30 1.3 3.51
Autobuz 2.08 1.20 1.2 2.99

48

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Argeş
Raport final – octombrie 2008
Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş

Pentru scopul studiului a fost inclusă o cheltuială anuală de 50€ pentru fiecare vehicul.

Valoarea anuală a dobânzii la achiziţionarea de noi vehicule ar trebui să fie echivalenta cu rata de
actualizare, care în cazul nostru a fost de 5.5%.

Valoarea timpului

Valoarea timpului este o componentă esenţială în relaţia cu beneficiile asociate reabilitarii drumului
national, iar valoarea timpului pasagerilor este probabil cel mai dificil cost de cuantificat. În timp ce alte
studii au ignorat timpul petrecut de pasageri, ceea ce nu este recomandat, deoarece poate influenţa
negativ rezultatele proiectului în favoarea proiectelor cu costuri ridicare de transport. În mod asemănător
o valoare nerealistă, mare, a componentei de timp poate “deturna” proiectul în favoarea celor cu creşteri
semnificative ale vitezei.

Pentru costul cu valoarea timpului, a fost utilizat Studiul Jaspers, pentru Romania si Bulgaria, care
recomanda o valoare de 9.78 EURO/ora, pentru autoturisme, respectiv 1.59 EURO/h, pentru vehicule de
transport marfa.
Călătoriile care nu au ca destinaţie locul de muncă se situează în jurul valorii de 30% din numărul
deplasărilor in interes de serviciu. Prin urmare, valoarea timpului pentru deplasarile in afara serviciului,
pentru autoturisme, va fi de obtinuta prin ponderarea valorii de 9.78 EURO/ora cu coeficientul 0,30.

In studiul de fata s-a incercat o adaptare a costului cu valoarea timpului la conditiile locale, si anume
pentru judetul Arges.

Valoarea timpului este o componentă esenţială în relaţia cu beneficiile asociate modernizarii
drumurilor, iar valoarea timpului pasagerilor este probabil cel mai dificil cost de cuantificat. În timp ce alte
studii au ignorat timpul petrecut de pasageri, ceea ce nu este înţelept deoarece poate influenţa negativ
rezultatele proiectului în favoarea proiectelor cu costuri ridicare de transport. În mod asemănător o
valoare nerealistă, mare, a componentei de timp poate “deturna” proiectul în favoarea celor cu creşteri
semnificative ale vitezei.
Valoarea timpului pasagerilor a fost estimată în doi paşi. Primul pas constă din evaluarea valorii
timpului de lucru pe baza PIB-ului şi a venitului fiecărei familii. Al doilea pas constă în analizarea valorii
economice a timpului de călătorie a pasagerilor care depinde de tipul vehiculului (transport privat sau
public) şi împărţirea relativă a călătoriilor în scop de deplasare la locul de muncă sau nu. Tabelul următor
sumarizează datele folosite în primul pas în anul 2007, pentru Romania :

In continuare, folosind acelasi algoritm, se va determina o valoare pentru costul timpului pentru jud.
Arges, care va fi folosita la analiza cost-beneficiu.

49

305.ro/cms/rw/pages/indicatori%20trimestriali. pentru intervalul 2007-2002.708. locuitori / 7=4/2 1. valoarea din 2002 a fost ajustatã cu factorul de crestere al 2 nr.99225 date statistice Institutul National 3 PIB mld. populatiei totale.000 Anul de referintã 2007 de Statisticã Recensãmântul Numărul de gospodării Pentru anul 2007.45 anuale (RON) 50 .insse. locuitori 21. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Determinarea costului unitar cu valoarea timpului pentru Romania # Indicator UM Valoarea Sursã Observatii Institutul National 1 Populaţia României nr. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. gospodãrii 7.842 General al din România Populatiei 2002. locuitori / 6=1/2 2.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIV_r07. la nivel national.000 http://www. an Dimensiunea nr.do de Statisticã Ore totale muncite pe 5 ore 1. Lei 404. persoane 10. de 0.insse.000 http://www.94 gospodăriei gospodãrie Numărul de nr.pdf de Statisticã Institutul National 4 Populaţia activã nr.920 Se considerã 160 ore lucrate pe lunã.176 pe an 9=8/7 Câştigurile anuale Lei/an*proprietar 39.ro.40 proprietar/gospodărie gospodãrie Veniturile gospodariei 8=3/2 Lei/an*gospodãrie 55.273 Câştigurile economice 10=9/5 Lei/ora*proprietar 20.334.530.800.

712 Institutul National de fost ajustată cu factorul de creştere al PIB România pentru 3 PIB mld. Arges # Indicator UM Valoarea Sursã Observatii 639.434 2 nr. locuitori / 1. de din România 0. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. locuitori Statisticã Recensãmântul General al Pentru anul 2007.033 Pentru anul 2007.99225 statistice Pentru anul 2007. valoarea din 2002 a fost ajustatã cu factorul de Numărul de gospodării 222. de 0. locuitori / 2.71 10=9/5 Lei/ora*proprietar anuale (RON) 51 .032 Institutul National de fost ajustată cu factorul de creştere pentru intervalul al populatiei 4 Populaţia activã nr.38 7=4/2 proprietar/gospodărie gospodãrie Veniturile gospodariei pe 60. date crestere al populatiei totale. valoarea numărului populaţiei active din 2006 a 307. Lei Statisticã intervalul 2007-2005. de 0.387. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Determinarea costului unitar cu valoarea timpului pentru jud.88 6=1/2 Dimensiunea gospodăriei gospodãrie Numărul de nr. pentru intervalul 2007-2006.1065 5 Ore totale muncite pe an ore 1.594 Institutul National de Anul de referintã 2007 1 Populaţia României nr. gospodãrii Populatiei 2002. nr. persoane Statisticã active totale. valoarea PIB din 2005 pentru judeţul Argeş a 13.920 Se considerã 160 ore lucrate pe lunã.188 8=3/2 Lei/an*gospodãrie an 9=8/7 Câştigurile anuale Lei/an*proprietar 43. la nivel national.604 Câştigurile economice 22. pentru intervalul 2007-2002.815.

deşi anchetele OD ne furnizează ceva informaţii referitoare la vehiculele pentru pasageri.09 Valoarea desemnată pentru 1 1 32.36 3.68 6.95/hour Autoturism privat – Timpul în afara orelor de lucru pasager €2.93 8. parametrii estimaţi sunt daţi în următorul tabel aratând valorile medii ale timpului pasagerilor care au fost stabilite prin analogie cu valori similare d in studii anterioare.5 32.45 1 32. Autoturisme Autobuze Autoturisme private Autobuze publice private publice RON/hr €/hr RON/hr €/hr Factorul de ajustare a venitului 1. Venitul de bază este ajustat cu un factor de ajustare pentru a reflecta diferenţierile dintre veniturile pasagerilor autoturismelor relative la cele ale pasagerilor autobuzelor şi de asemenea s- a ţinut cont de rata preţului în umbră referitor la pasagerii autobuzelor. nu există o metodă universal acceptată pentru a obţine cu acurateţe valorile pentru procentul de călătorii efectuate pentru deplasarea la muncă şi pentru cele care au altă destinaţie decât locul de muncă după tipurile vehiculelor.95 11.85 călătorii cu alte scopuri Valorile finale ale procedurii de calcul: Autoturism privat – Timp de lucru pasager €8.88 2. 52 .17 Preţul în umbră 1 0.93 8.17 călătorii de serviciu Valoarea desemnată pentru 0.85/hour Valorile sunt destul de apropiate de cele recomandate de studiul Jaspers.93 8.68/hour Autobuz public .71 6. Cu toate acestea.3 0. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.81 1.Timpul în afara orelor de lucru pasager €1.95 22.Timp de lucru pasager €6.95 22.3 9. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Pentru al doilea pas. Călătoriile care nu au ca destinaţie locul de muncă se situează în jurul valorii de 30% din numărul deplasărilor la locurile de muncă.17/hour Autobuz public .71 6.

care formeaza reteaua Proiectului. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. au fost stabilite 58 de segmente omogene de drum. introdusa in HDM. descriere). Formularul conţine informaţii privind topologia sectorului de drum analizat (cod. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 7. informaţii privind situaţia drumului (stare tehnică).1 Investigare retelei de drumuri Evaluarea stării tehnice a drumurilor judetene si comunale analizate in acest studiu s-a facut pe baza unui chestionar prezentat în continuare. etc. precum şi alte observaţii relevante. 53 . tinand seama in primul rand de tipul de imbracaminte si apoi de starea de viabilitate. Pentru rularea programelor HDM-4 este necesara agregarea segmentelor de drumuri. volumul de trafic. care insumeaza 436.4 km. conditii locale specifice. Dupa parcurgerea intregii retele de drumuri. RETEAUA DE DRUMURI ASOCIATA MODELULUI DE ANALIZA 7.

Alte observatii Note (1) codurile unice asociate drumurilor incluse in programul de evaluare a stãrii tehnice (2) conform clasificãrii standard (3) de exemplu 2+2 douã cãi pe sens de circulatie (4) de exemplu 2x1. 3=Pavaj de piatrã. S=Slab (7) 1=Rezistentã rezidualã scãzutã. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.5m (5) 1=Imbrãcãminte asfalticã. M=Mediu. Arges Fisã de evaluare a stãrii tehnice a drumurilor Formular 1A Date pentru identificarea drumului Cod unitar Categorie drum Nume drum (descriere) (1) (2) 1 Situatia drumului Lungime Lãtime carosabil Nr. 3=Rezistentã rezidualã bunã (8) 1=Sens unic. 4=Alte Tipuri (6) B=Bun. adicã douã trotuare la 1. 2=Imbrãcãminte de beton de ciment. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Consiliul Judetean Arges Viabilizarea starii tehnice a DJ din zona de sud a Jud. 2=Rezistentã rezidualã medie. 2=Dublu sens 54 .5m. benzi circulatie Lãtime trotuar Tip suprafatã (m) (m) (3) (4) (5) - Rezistentã Stare sistem Organizarea Stare suprafatã Limitã vitezã rezidualã pavaj drenaj circulatiei (6) (km/h) (7) (6) (8) Informatii despre trafic.

400 Stalpeni local 3 DC228A Cosesti .Bradulet .Valea Popii 1.Corbi 0.400 3.096 11.Jupanesti 0.Radesti 0.550 362 Dambovicioara Jud.Budeasca Mica 0.Albesti .Mozaceni 0.840 19.870 1.822 53.100 261 Cosesti 5 DC214 Bascov .500 1. Dimbovita .300 2.000 1.000 9.941 9. 0.665 242 Caldararu si Izvoru 16 DJ703E Pitesti .500 2.000 4.Dragoslavele 3.050 3.Uiasca 0.000 105 Boteni Poienari .Albesti . Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.010 11.000 19.560 Mihaiesti Mihaesti 11 DJ725 Stoenesti . Dragoslavele 1153 Bughea de Sus.Cocu . 547 Bradulet.900 17.200 159 Mihaiesti Drum 98 2 Ograzea (DN73) .000 2.Ciocanu . 19 DJ703I 28.Cocu 12.760 5.700 1.540 7.860 de Muscel 14 DJ679C Caldararu .840 1639 Leresti Musatesti (DN73 C) .390 3. Brasov 55 .000 3.000 838 Babana 17 DJ704D Prislop . Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Reteaua Proiectului Sector MZA 2005 # Drum Limite Lungime total Localitãti afectate veh Inceput Sfarsit fizice 1 DC46 Mihaesti (DN73) .096 860 Cocu si Poiana Lacului 9 DJ723 Lim.Lim.Draghici .941 242 Caldararu si Izvoru 15 DJ679C Caldararu .460 6.Poiana Lacului 11.227 180 Stoenesti.390 9.778 Bradetu .500 4.000 22.100 1.200 2.600 24.Jugur .800 184 Corbi 8 DJ703A Cotmeana .Boteni 6.000 5.400 1.000 9.Izvoru . Jud.Poienile Valsanului Musatesti Podul Dambovitei (DN73) - 20 DJ730 Dambovicioara .Mozaceni 12.000 17.Leresti .Lupuieni 0. Albesti de 12 DJ735 Cimpulung .215 10.700 234 Cosesti 4 DC228B Leicesti . 69 10 DJ738 10.Izvoru .941 9.050 136 Budeasca 7 DC270 Bradulet .Priseaca 0.313 10.Voina 0.550 23.500 145 Bascov si Babana 18 DJ734 Voinesti (DN73) . Nucsoara.550 9.Candesti 10.Babana .500 147 Bascov 6 DC220 Budeasca Mare .819 Muscel 1153 Bughea de Sus si Albesti 13 DJ735 Cimpulung .000 1.000 1.Candesti 3.

400 10.340 10.Cumpana 0.000 19.136 374 Vedea. Costesti.Baiculesti .144 5. Costeti Barla-Caldararu-Bucov-Palanga.508 470 Corbului.400 170 Ciomagesti 56 .000 123. Uda.000 21.000 12.300 264 Ratesti 41 DJ739 Barzesti-Negresti-Zgripcesti-Beleti 0. Costesti. Lunca 24 DJ703B Moraresti .000 7. 35 DJ679D 34.851 500 Corbului.975 53.644 337 raca Lim jud Dambovita-Ciupa. Lunca 27 DJ703B Moraresti . Cateasca Moraresti.743 714 Corbului.718 4.381 Ratesti. Uda. Teiu Neajlovelu 38 DJ702F Lim jud Dambovita-Slobozia 14. Curtea de Arges Arges Merisani .400 12. 34 DJ679D 14. Lunca 28 DJ703B Moraresti . Costesti.783 8.136 12.226 474 Corbului. Caldararu.900 7.000 Baiculesti.213 Negrasi-Mozacu Mozacu 36 DJ679E Bucov-Raca-Lim jud Teleorman 1.835 Barla.325 6. Caldararu.500 7.600 3.500 206 Arefu Moraresti. 250 Malu.410 77. 287 Malu.600 486 Vultuest.000 12.000 8.Vedea 1.680 5.940 34.Vedea 70. Ungheni.600 20. Uda.636 7.300 Baiculesti.904 48. Ungheni.000 3.Lac Vidraru . 428 32 DJ679A 14.011 Barla. Raca Popesti Barla-Caldararu-Bucov-Palanga.253 18. Cateasca Moraresti.755 2. Cateasca 29 DJ503 Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja 98.700 6. 317 Malu.060 2301 Bradu. Negrasi.700 264 Teiu 40 DJ702J Lim jud Dambovita-Neajlovelu 2.700 2. Ungheni.325 68.315 35.Curtea de 474 22 DJ704H 17.745 20. Costesti. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.000 11.940 7.500 21.560 Negrasi-Mozacu Mozacu Malu-Coltu-Ungheni-Recea.680 1286 Slobozia 39 DJ702H Lim jud Dambovita-Lesite 10. Rociu 30 DJ659A Bradu-Costesti 0. Costesti. Cateasca Moraresti. 984 37 DJ702A 33. Uda.300 17. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Merisani . 33 DJ679D 0.835 12. Lunca 26 DJ703B Moraresti .Cocu 43 DJ678G Radutesti-Ciomagesti 3. Negrasi.000 229 Slobozia. Uda.687 41.000 12.Curtea de 474 21 DJ704H 14.696 2.458 420 Corbului.Vedea 60.500 19.Vedea 48.000 25. Negrasi. 436 31 DJ679A 0. Cateasca Moraresti.Vedea 45.314 20.400 5.600 3. Curtea de Arges Arges 23 DJ704I Arfeu .Baiculesti . Beleti-Negresti 42 DJ731C Vetisoara-Izvoru-Cocu 0. Raca Popesti Malu-Coltu-Ungheni-Recea.940 Negrasi-Mozacu Mozacu Malu-Coltu-Ungheni-Recea. Lunca 25 DJ703B Moraresti .

200 2.500 6.500 1.500 540 Micesti 55 DJ704G Albesti-Cicanesti-Suici 9.143 145 Poiana Lacului. Albota Leordeni-Bogati-Lim jud 1184 48 DJ702C 13. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 44 DJ741 Pitesti-Valea Mare-Fagetu-Mioveni 0.000 620 Baiculesti. Ciomagesti Campulung-Bughea de Jos-Malu.939 3.800 4.050 19.280 21.800 4.405 17.700 414 Albesti si Cicanesti 56 DJ704E Ursoaia.713 17.600 3.600 15.150 257 Babana.497 9.100 257 Babana.900 257 Poienari Ag 57 DJ703 Moraresti-Cuca-Ciomagesti 9.000 3.700 5. 505 53 DJ732C 5.000 492 Cuca. Poienari Ag 52 DJ678E Teodoresti-Cotu-Lim jud Valcea 0.975 Bogati Dambovita 49 DJ704B Calinesti-Rancaciov-Racovita 8.200 13.000 Godeni Godeni 54 DJ740 Maracineni-Micesti-Pauleasca 11.500 3.796 31.500 12. Mioveni 45 DJ731B Samara-Babana-Cocu 1.125 362 Cuca.497 853 Stefaesti.400 18. Cocu 46 DJ731B Samara-Babana-Cocu 6.000 3.000 341 Dambovicioara 57 . Mioveni 50 DJ703H Curtea de Arges-Valea Danului 25. Ciomagesti 58 DJ730A Lim jud Brasov-Podul Dambovitei 7.920 873 Calinesti.000 14.380 3. Cocu 47 DJ703A Cotmeana-Poiana Lacului-Cerbu 28.Bascovele-Ceauresti 15.000 9.845 11.200 12.713 24. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.720 20.058 29.742 932 Salatrucu 51 DJ704F Baiculesti-Tutana-Alunisu 12.300 2.

Autocamioane cu/fara Autocamioane Perioada Biciclete.98 1. (Tren rutier) osii animala speciale 2005 - -2.77 2.90 2025 58 .17 5. care se desfasoara in prezent pe aceste drumuri.12 1.77 2.82 0.93 3.18 -3. Factorii de crestere sunt redati in continuare : Prognoza de evolutie a traficului pentru perioada 2005-2025 Rate anuale medii (varianta probabila) Reteaua de drumuri nationale secundare Rate medii de evolutie a traficului (%) Tractoare Autocamioane Vehicule Autoturisme.79 2010 2010 - -1. valorile din anul de baza 2005 au fost extrapolate folosind scenariul de crestere pentru drumuri nationale secundare.36 4.63 1.32 4. sunt sensibill afectate de catre starea tehnica a drumurilor judetene si comunale.82 2.71 3.07 4.94 2.53 3.82 4.93 2025 2005 - -1. in conditiile existente.50 -1.2 Date de trafic Ca si date de trafic.19 4. Pentru a obtine prognoza pe orizontul de analiza considerat (2009-2025). si derivate cu Autobuze remorca.00 2020 2020 - -1.11 1.30 6.27 4.36 1.25 1.90 2015 2015 - -1.59 3.10 -3.99 -4. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 7. si derivate cu Autovehicule cu Total microbuze. au fost folosite rezultatele Recensamantului National de Circulatie CESTRIN 2005.53 2.04 3.80 2.19 -4.02 4. multe dintre ele fiind aproape impraticabile. fluxurile de trafic.30 4.06 1.03 1.28 2.74 2.73 6.28 5.30 0.07 1. avand in vedere faptul ca dupa modernizarea drumurilor acestea vor atrage mai mult trafic decat media la nivel national.37 3. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.32 1. In plus. cu remorci motociclete trei sau patru articulate tractiune vehicule autocamionete doua osii veh.83 1.28 1.

60 115kN axle equiv .5 3.9 5.Flexible and semirigid pavement Osii 115 kN .60 0.Sisteme rutiere suple si semirigide 0.5 3.deal 0.ef motocicl 2 osii articulate trenuri rutiere animalã g de ------ car.5 4.0 2.20 0.5 1.munte 0.Sisteme rutiere rigide 0.0 12.90 0.0 12.hilly Autoturisme . motorcyc 2-axle truck articulated veh road trains horse wagon Cate Vehic truck Xtra veh Cate 1 3 5 8 9 2 4 6 7 Autoturisme .40 0.30 3. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Coeficienti medii de echivalare a vehiculelor fizice AN BAZA / BASE YEAR 2005 .90 1.5 12.0 3.Toate drumurile - turisme.ses 0.30 0.80 115kN axle equiv .0 5. Reli Reli - bike. camioane cu tractoare.0 12.60 0.Strenghthening of flexible and semirigid pavement Osii 115 kN .0 12.0 Passenger car .50 0.20 1.0 3.Rrigid pavement Coeficienti MEDII / MEDIUM Coefficients CESTRIN .Ranforsãri sisteme rutiere suple si semirigide 0. camioane cu vehicule veh trac echiv h le typ al - utilitare 3 si 4 osii autobuze spec g ve categ Unit ef -----.5 1. veh ------ veh s- e bicicl.70 115kN axle equiv .0 6.5 2.plain Autoturisme .5 1.0 3.5 2.80 0.80 0. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.0 5. utility 3 and 4-axle bus field tractor.mountainous Osii 115 kN .0 2.0 Passenger car .CNADNR 2005 59 .0 5.30 0.0 5.60 0.80 2.0 Passenger car .

dupa relatia: Bi CiFARA CiCU . cum sunt Valoarea Neta Prezenta (VNP) sau Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE). etc ale proiectului. Principalul obiectiv al analizei economice este de a ajuta la definirea si la selectarea (ierarhizarea) proiectelor care pot avea implicatii pozitive asupra economiei unei tari. determinarea costului de constructie si a esalonarii temporale a acestuia. CiFARA este valoarea costurilor pentru anul i. analiza economica genereaza rezultate globale. stabilirea costurilor auxiliare generate de proiect (costuri de exploatare.1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. fara a detalia influenta fiecarui factor investitional si care tine de caracteristicile interne ale Proiectului. exogene.). cu timpul. varianta FARA Proiect. calculul indicatorilor sintetici ai investitei (Valoare Neta Prezenta. varianta CU Proiect. Daca analiza economica este desfasurata la sfarsitul ciclului de proiectare atunci nu poate sa ofere informatii decat in ceea ce priveste decizia de a investi sau nu. Atunci cand se propune numai determinarea unor indicatori globali ai investitiei. Raportul Cost/Beneficiu).Obiectivele analizei economice Pentru intelegerea conceptelor economice incluse in dezvoltarea modelului de analiza HDM-4 este necesara introducerea unor notiune teoretice referitoare la conceptul de analiza (evaluare) economica a proiectelor. CiCU este valoarea costurilor pentru anul i. Rata interna de Rentabilitate. etc. pentru ambele situatii analizate. pentru situatiile FARA si CU Proiect. Etapele analizei economice sunt: stabilirea perioadei de analiza a proiectului (impartita pe perioada de constructie si de exploatare a infrastructurii noi sau modernizate). pentru a depista din timp aspectele negative ale proiectului de investitie. 60 . estimarea costurilor de exploatare. PRINCIPIILE EVALUARII ECONOMICE A PROIECTELOR DE DRUMURI 8. calculul beneficiilor nete ale proiectului. Principiul de baza al analizei economice este comparatia costurilor generate in cele doua cazuri: FARA PROIECT CU PROIECT Diferenta valorilor de cost pentru cele doua cazuri ofera valoarea beneficiilor proiectului. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 8. unde Bi este valoarea beneficiilor nete din anul i. care induc rentabilitatea economica a proiectului. de intretinere. Analiza economica se dovedeste a fi mai folositoare atunci cand este desfasurata intr-o faza initiala a analizei de proiect.

Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Punctul 0 reprezinta momentul de start al analizei investitiei. de la elaborarea programelor de rambursare a imprumuturilor bancare si pana la decizii de achizitionare de noi echipamente. Fluxurile de numerar se pot reprezenta direct sub numerele reprezentand timpii. luni. 8. Axa temporala Una dintre cele mai importante componente ale analizei valorii in timp a banilor este axa temporala. saptamani. n pot fi zile.d. Principiile valorii in timp a banilor au multe aplicatii practice. 61 .m.a. s. care permite analiza vizuala si intuitiva a desfasurarii temporale a investitiei.2. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş analiza de senzitivitate a investitei. De asemenea. valorile i 0. Aceste evaluari se bazeaza pe metoda analizei fluxurilor de numerar actualizate. analiza de risc investitional. iar n este ultimul an de analiza. iar ratele dobanzilor aplicate pe perioada respectiva pot fi plasate deasupra. Valoarea in timp a banilor Unul dintre cele mai importante aspecte ale evaluarii economice (sau financiare) a unui proiect o reprezinta evaluarea monetara temporala.

71 1. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.13 10 155.05 105.76 4 115.00 1.05 140.55 1. peste o perioada de n intervale temporale. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Valoarea viitoare Se pune intrebarea cat va valora o suma initiala S o 100$ . Operatia de actualizare a unor fluxuri de numerar viitoare se numeste discontare. folosindu-se o rata a dobanzii a proiri (data).05 115. daca se cunoaste valoarea ratei dobanzii k. cunoscandu-se ratele dobanzii in perioadele i 1.75 9 147. Operatia de evaluare a unui flux de numerar prezent.00 2 105.01 7 134.00 1.05 121.55 5 121. notata cu S n se determina din: n Sn S0 1 ki i 1 Valoarea prezenta Se pune intrebarea de cati bani este nevoie pentru a dispune de o suma S n .75 1. Valoarea prezenta reprezinta suma de care ar trebui sa se dispuna in prezent.05 127. cu i valoarea viitoare pentru perioada n.05 134. pentru a obtine la inceputul perioadei n suma finala S n .01 1. Rata dobanzii folosita poate fi privita ca fiind rata de oportunitate a costului capitalului. Pentru o suma initiala S 0 si ratele dobanzii k i .25 3 110.05 147. care pot fi egale sau nu.89 rata dobanzii= 5.71 8 140.05 155.63 1.05 162.13 1. Suma initiala S 0 (valoarea prezenta) rezulta din: Sn S0 n 1 ki i 1 62 . peste o perioada de n=10 intervale de timp. cu o rata a dobanzii cunoscuta.00% Generalizare. Calcularea dobanzii compuse Suma la Suma la Perioada inceputul 1+k sfarsitul (n) perioadei n perioadei n 1 100.63 6 127.76 1.05 110.25 1. Metoda de calcul se numeste algoritmul dobanzii compuse si este prezentat in tabelul urmator. n . se numeste scontare.

acesta suma reprezinta VAN (valoarea actualizata neta) a proiectului. 63 .Valoarea Neta Prezenta Una dintre aceste tehnici este metoda valorii actualizate nete (VAN). Etapele acesteia sunt: determinarea valorii actualizate a fiecarui flux de numerar. care incorporeaza valoarea in timp a banilor.5%. (Acest calcul este echivalent cu scaderea valorii actualizate a tuturor fluxurilor de numerar viitoare din costul initial al proiectului). Aceasta a dus la dezvoltarea unor tehnici de actualizare a fluxurilor de numerar. daca valoarea neta actualizata este negativa. Costul capitalului k depinde de gradul de risc al proiectului. Atunci valoarea neta prezenta se determina din: n X0 X1 Xn Xi VAN o 1  n i 1 k 1 k 1 k i 0 1 k Observatie. insumarea algebrica a fluxurilor de numerar actualizate. etc.. valoarea recomandat pentru k este de 5. atunci cel cu valoare actualizata mai mare trebuie acceptat. 8. n un an de evaluare.3 Indicatorii sintetici ai investitiei Cele mai eficiente metode de evaluare economica sunt cele care se bazeaza pe ideea ca un dolar primit imediat este preferabil unui dolar primit in viitor. proiectul trebuie respins.. i 0. In prezent. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Se observa ca operatiile de scontare si discontare sunt complementare. fluxurile de numerar nete estimate sunt X 0 . actualizarea se face ca rata de actualizare rata costului capitalului pentru proiectul respectiv. de nivelul ratelor dobanzilor pe economie.. ele difera doar prin sensul de orientare pe axa temporala. incluzand atat intrarile cat si iesirile de numerar (inputuri si outputuri). 8.. X n iar k reprezinta costul de oportunitate al capitalului. X 1 . Daca doua proiecte se exclud reciproc. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. proiectul este acceptat. Fie n-durata de analiza a Proiectului. daca valoarea neta actualizata este pozitiva.4.

estimate in cadrul proiectului. i 0. n . in calculul RIR se face VAN=0. Ecuatia care ofera valoarea pentru RIR se poate scrie: n Xi i 0 i 0 1 RIR unde X i reprezinta fluxul net de numerar. calculandu-se k=RIR. Observatie. sa fie egala cu valoarea actualizata a costurilor (deci a iesirilor de numerar). Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. 64 . din aceeasi formula. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 8.Rata Interna de Rentabilitate Economica Rata interna de rentabilitate a investitiei-RIR (in engleza – Internal Rate of Return-IRR) este definita ca rata de actualizare a capitalului care face ca valoarea actualizata a intrarilor nete de numerar.5. cu n+1=perioada de analiza a Proiectului (ani). Se observa ca metodele de calcul pentru VAN si RIR sunt similare: daca in calculul VAN se cunoaste rata de actualizare a capitalului k.

asociata lucrarilor de modernizare. Se obtin. 65 . prin asternerea de doua straturi asfaltice. care consta in turnarea unei imbracaminti bituminoase usoare. asimilat cu situatia “Do Minimum”. In cazul Cu Proiect. Pentru cazul Fara Proiect. in cele doua situatii: situatia existenta si situatia proiectata. atunci cand IRI atinge valoarea 6. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. in conditiile lipsei restrictiilor bugetare. Cele 58 de sectoare de drum vor fi ierarhizate conform rentabilitatii economice. vor pastra valoarea IRI in intervalul [3-6]. rezultatele modelului de viabilizare. REZULTATELE MODELULUI HDM Adoptand strategiile de intretinere si modernizare considerate. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş 9. va interveni o politica de intretinere curenta. modernizarea drumurilor judetene si comunale pietruite si de pamant. cu o periodicitate de 4 ani. starea tehnica a sectoarelor de drum va evolua conform urmatorului graf. se va aplica o pietruire cu cilindrare. astfel.

436 km.000 1.500 1.486 Lucrari de interventii recomandate pentru anul 2009 Sector Cost total Lucrari Lungime estimat Drum Limite recomandate (km.) (estimat) 2009 132.Cocu .500 2.400 1.U.050 3.820 pe o lungime de: Cotmeana .B.910 pe o lungime de: I.700 1. cu o lungime totala de aprox. DC270 Bradulet .096 7.000 3.400 0.B.Poiana Covor bituminos DJ703A 11.100 0.062 2010 132.B.Valea Popii 1. DC214 Bascov .000 1.659 27.050 1.Budeasca I.700 1.845 pe o lungime de: I.300 2.331 2011 127.400 3.B.925 pe o lungime de: Budeasca Mare . DC228B Leicesti . EURO retea (km.105 pe o lungime de: I. Inceput Sfarsit EURO) I.000 22. DC46 Mihaesti (DN73) .) (mil.704 91.Uiasca 0. DC220 0.767 Lacului pe o lungime de: 66 . Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.100 1.074 2012 43.U. costul total estimat va fi de aprox.800 1.983 Mica pe o lungime de: I.B.Jupanesti 0.300 0. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş In ipoteza ca intreaga retea de drumuri analizata.586 97.U.000 1.B.U.U.500 4.U. conform tabelului totalizator urmator: Cost total anual Lungime totala Anul interventiei mil.326 70.B. DC228A Cosesti . va fi supusa lucrarilor de modernizare in perioada 2009-2012. Drum local Ograzea (DN73) .715 pe o lungime de: I.200 2. 195 milioane EURO.U.000 4.Priseaca 0.096 11.Radesti 0.Corbi 0.

B.300 2.000 21. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş I. si Covor DJ703E Pitesti .B.B.500 2.082 pe o lungime de: I.U.475 de Arges pe o lungime de: I.680 5.462 pe o lungime de: I.B.600 bituminos 3.000 8.161 Negrasi-Mozacu pe o lungime de: I. si Covor Merisani .Vedea 48. DJ679C Caldararu . DJ702F Lim jud Dambovita-Slobozia 14.U.Babana . I.B.000 9.500 1.835 12.540 bituminos 7.783 DJ703B Moraresti .420 pe o lungime de: I.Baiculesti . DJ679D 0.845 7.Cocu 12.250 de Arges pe o lungime de: Modernizare DJ704I Arfeu .060 6.742 3. I.253 DJ703B Moraresti .718 14.B.410 77.941 6.U.625 pe o lungime de: I. DJ703H Curtea de Arges-Valea Danului 25.800 4.Curtea DJ704H 17.400 10.B.550 pe o lungime de: 67 .600 bituminos 3.000 19.B. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.B.000 9. si Covor DJ725 Stoenesti .U.043 Cerbu pe o lungime de: I.Izvoru . DJ703A 28. si Covor Merisani .U. DJ703B Moraresti . DJ703 Moraresti-Cuca-Ciomagesti 9.Vedea 1.Curtea DJ704H 14.750 pe o lungime de: I.Vedea 60.343 Palanga-Popesti pe o lungime de: Malu-Coltu-Ungheni-Recea.939 3.000 bituminos 5.313 10.Baiculesti .U.B.058 29.000 4.000 17.Mozaceni 0.692 pe o lungime de: Cotmeana-Poiana Lacului.680 3.B.000 2.500 pe o lungime de: DJ703B Moraresti . DJ704D Prislop .300 17.Lupuieni 0.600 20.U.000 2.U.720 20.539 pe o lungime de: Barla-Caldararu-Bucov.Dragoslavele 3.835 8.941 9.U.U.Cumpana 0.000 3.340 10.U.100 pe o lungime de: DJ703B Moraresti .940 7.U.B.227 5.745 20. DJ659A Bradu-Costesti 0.000 12.904 48.B.143 2.325 68. DJ679A 0.U.Lac Vidraru .636 I.B.975 53.000 7.755 I.U. I.Vedea 45.500 10.940 5.796 31.Vedea 70.

718 pe o lungime 10.Bradulet DJ703I 28.755 0.500 .) (mil.Candesti 10.B.000 19.500 pe o lungime 11.U.000 0.011 3.Albesti .550 23.253 6.314 20. Inceput Sfarsit EURO) DJ703B Moraresti . Jud.325 pe o lungime 6.840 pe o lungime 12.Bradetu .Vedea 45.Lac Vidraru .000 6.870 pe o lungime 1.U. DJ503 Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja 98.B.000 I.410 77.819 4.900 17. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Lucrari de interventii recomandate pentru anul 2010 Sector Cost total Lucrari Lungime estimat Drum Limite recomandate (km.560 4. Poienari .B.088 Voina de: Modernizare Musatesti (DN73 C) .B.Vedea 70.822 53.Draghici - DJ738 10. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.778 11.941 9.500 de: I.Ciocanu .665 6. 0.500 9.460 pe o lungime 6.U.U.550 pe o lungime 9.720 20.U.B. DJ703 Moraresti-Cuca-Ciomagesti 9.215 pe o lungime 10.U.000 DJ703B Moraresti .325 68.B.907 Palanga-Popesti de: 68 . Barla-Caldararu-Bucov- DJ679A 14.Poienile Valsanului de: Podul Dambovitei (DN73) .636 0.Albesti . DJ703B Moraresti .Vedea 1.860 1.Mozaceni 12.Cumpana 0.302 de: I.000 123.932 de: Modernizare Voinesti (DN73) .264 Mihaesti de: Covor bituminos DJ735 Cimpulung .Vedea 48.000 Modernizare DJ704I Arfeu .Izvoru .783 0.775 de: I.010 11.000 pe o lungime 10.904 48.Vedea 60.595 Lim.Leresti - DJ734 0.000 21.Candesti 3.320 11. DJ679C Caldararu .125 2.745 20.073 de: Covor bituminos DJ735 Cimpulung .760 pe o lungime 5. Brasov de: I. Modernizare DJ730 Dambovicioara .550 8.Jugur .600 pe o lungime 12.975 53.000 de: DJ703B Moraresti .845 pe o lungime 4.500 DJ703B Moraresti .000 9.681 de: I.

950 de: 69 .Leresti - DJ734 0.840 pe o lungime 7.783 DJ703B Moraresti .745 20.173 Mioveni de: Lucrari de interventii recomandate pentru anul 2011 Sector Cost total Lucrari Lungime estimat Drum Limite recomandate (km.687 41.000 6. Barzesti-Negresti-Zgripcesti- DJ739 0.B.U.Vedea 60.000 9. pe o lungime 10. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Malu-Coltu-Ungheni-Recea- DJ679D 14. de: DJ679D 34. DJ703B Moraresti . Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.Vedea 1.000 pe o lungime 10.) (mil.000 1.600 pe o lungime 12.975 53.U.600 7.U.500 6.253 DJ703B Moraresti . Jud.400 12.410 77.000 6. de: DJ679D 34. Dimbovita .540 Beleti de: I.000 Voina de: Modernizare Musatesti (DN73 C) .B.000 Negrasi-Mozacu I.500 de: Malu-Coltu-Ungheni-Recea- DJ679D 14.B.000 Malu-Coltu-Ungheni-Recea.000 pe o lungime 11. Inceput Sfarsit EURO) DJ703B Moraresti .325 68.000 Malu-Coltu-Ungheni-Recea.B.940 34. DJ723 Lim.755 I.Vedea 70.497 6.Vedea 45.000 0.B.497 pe o lungime 9.Bradulet DJ703I 28. DJ503 Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja 98.500 Negrasi-Mozacu I.Vedea 48.B.822 53.687 41.Boteni 6.900 0.500 de: DJ703B Moraresti .Bradetu .B.900 0.U.636 Modernizare Voinesti (DN73) .940 34.500 Negrasi-Mozacu I.390 9.U.904 48.500 6.520 0.U.000 19.390 pe o lungime 3.Poienile Valsanului de: I. pe o lungime 10.000 Negrasi-Mozacu I.000 123.U. Pitesti-Valea Mare-Fagetu- DJ741 0.718 pe o lungime 10.000 .

600 15. Leordeni-Bogati-Lim jud DJ702C 13.B.300 pe o lungime 2.700 5.000 3.B.300 2.500 2. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş I.B.U.200 pe o lungime 12.669 Teleorman de: I.U.888 de: I.584 Dambovita de: I. pe o lungime 10.380 pe o lungime 3.136 7. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.000 pe o lungime 3.510 de: DJ731B Samara-Babana-Cocu 1.000 pe o lungime 3.000 14.144 pe o lungime 5.400 18.800 I.B.500 6.000 0.U.400 3.B.920 8.398 de: I. DJ704E Ursoaia.650 Malu-Godeni de: I.U.250 6.696 pe o lungime 2.950 de: I.000 12.000 8.136 pe o lungime 12.000 1.663 de: DJ731B Samara-Babana-Cocu 6.U. DJ702H Lim jud Dambovita-Lesite 10.B.885 de: 70 . DJ702J Lim jud Dambovita-Neajlovelu 2.B.000 12.B. Bucov-Raca-Lim jud DJ679E 1.U.548 Neajlovelu de: I.000 1.B. Campulung-Bughea de Jos- DJ732C 5.500 12. DJ704G Albesti-Cicanesti-Suici 9.B.975 2. DJ678G Radutesti-Ciomagesti 3.275 de: I. DJ740 Maracineni-Micesti-Pauleasca 11. DJ731C Vetisoara-Izvoru-Cocu 0.700 6.U.700 pe o lungime 2.755 de: I.405 17.500 pe o lungime 1.500 7.U.B.950 Valcea de: I.Bascovele-Ceauresti 15.500 pe o lungime 3.U.U.755 de: I.700 1.900 1.280 21.U.200 pe o lungime 2.600 pe o lungime 3.381 1.050 19.U.B.U.644 3.145 de: I.700 1.400 pe o lungime 5.200 I.B.B.315 35.U. Teodoresti-Cotu-Lim jud DJ678E 0.U. DJ704F Baiculesti-Tutana-Alunisu 12.B. DJ704B Calinesti-Rancaciov-Racovita 8. Lim jud Dambovita-Ciupa- DJ702A 33.

250 de: Malu-Coltu-Ungheni-Recea- DJ679D 14.510 Malu-Coltu-Ungheni-Recea.636 I.687 41.Vedea 45.900 Negrasi-Mozacu DJ731B Samara-Babana-Cocu 1.940 34.325 68. DJ703B Moraresti .253 DJ703B Moraresti . Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Lucrari de interventii recomandate pentru anul 2012 Sector Cost total Lucrari Lungime estimat Drum Limite recomandate (km. pe o lungime 6. DJ503 Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja 98.773 3.Vedea 48.410 77.755 I.U.800 I.718 pe o lungime 7.Vedea 1.Vedea 60.U.000 123.) (mil.B.000 pe o lungime 5.745 20.B.B.U. Inceput Sfarsit EURO) DJ703B Moraresti .000 11. pe o lungime 7.550 de: DJ731B Samara-Babana-Cocu 6. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.050 Dambovitei de: 71 .000 4.200 I.B.700 5.500 Negrasi-Mozacu I.U.126 de: DJ703B Moraresti . de: DJ679D 34.Vedea 70.U.975 53. Lim jud Brasov-Podul DJ730A 7.B.886 5.713 pe o lungime 17.904 48.713 24.000 3.050 19.783 DJ703B Moraresti .

km. I.B.Albesti .46.819 km.39. Jud. Cotmeana . pe o lungime de: 1.7 km. au fost furnizate costurile de investitie.Boteni. I. DJ703A. DC214.B. I. Sector de drum Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 RIRe DC46.km. Lim. 2.U. Cimpulung .5.096 km.Poiana Covor 10.8% km. Dimbovita . I.Priseaca. 7.B.km.9% Lacului. 6. 3. Drum local.7.Corbi.2 km. DJ725. km. si 7.05. DC220.Candesti. I.56 km. Stoenesti . 10.5% au o rentabilitate pozitiva.B. lungime 7. DC228B. 10.U.km. si anume 5. Covor bituminos pe o lungime de: 7. 0 .76.U.096.2. I.2% 3. in ipoteza ca intreaga retea de drumuri judetene si comunale.3 .U. Valoarea indicatorilor de rentabilitate vor fi furniza date privind operatiile optime recomandate.4 . 0.5 km.7 km. Cosesti . pentru investitia recomandata. pe o lungime de: 2.B. lungime 1. Ograzea (DN73) . lungime bituminos 11.8 km. I.km. lungime pe o lungime 6. lungime 3.6% km.km.B.1% km. 1. I. care sunt.6% km.8 km.U. 9. 11 . 7. de: 3.313 . 1.Cocu .54. Bradulet .5 km. lungime 3 km. km.B. km.km. 22. analizate si care vor fi supuse operatiilor de modernizare.227 km.7% km. DC228A. pe o lungime de: 1. 0 . DJ738.B. pe o lungime de: 1. km. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Ierarhizarea lucrarilor de modernizare din punct de vedere al indicatorilor de rentabilitate economica Anterior.05 km.Jupanesti. 7. Budeasca Mare . lungime 5.4.U.05 pe o lungime km. 6.39 .1. Mihaesti (DN73) . rentabile.B. 1.U. 7. pe o lungime de: 1. lungime 2. DJ735. 6. km.2% 3.km.Draghici . pe o lungime de: 4.Dragoslavele. 0 .1 km.U. pe o lungime de: 11. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.Jugur .B. 7. vor fi expuse rezultatele modelului de analiza cost-beneficiu.227 km.096 km.4 km. lungime 4. lungime 1. 9. lungime 1. km. Leicesti .U.Budeasca I.km.2% Mihaesti.Uiasca.Valea Popii.U.Radesti.3 km. DC270. 0 .9 . Bascov . 17. km.5% km. Covor 12. 3.1 km. bineinteles. pe o lungime de: 3 km.0% Mica. bituminos pe o lungime 72 . 7. 0 . 1.5.km.941 . I.0% 4. DJ723.56 km. lungime 1. de: 6. 6. In continuare. Sectoarele de drum cu valori pentru rata interna de rentabilitate economica (RIRe) mai mari de valoarea ratei de discount folosite.km.4 km. Poienari .

10.km.B. 9.5% .U.Cumpana.87.5.pe o I.pe o I.B. 14.pe o 8. I.km. 10 km.2% Voina.km. I. Modernizare Modernizare 9.B. 12. pe o lungime de: 9. 7.B.55 de: 9.Vedea.8% km.458 km. 19.B.8% de Arges. Moraresti . lungime de: lungime de: lungime de: lungime de: 14 km. DJ703E.941 km.U.Mozaceni.55 km.6.5% km. Podul Dambovitei (DN73) .B. lungime 9. DJ679C.U. 45. lungime 24. Moraresti .km. 10 km.84. lungime de: lungime de: lungime de: lungime de: 14 km. 48. DJ679C.6. km.Albesti . km. Moraresti . lungime 19.783. km.665 km.pe o I.km.886 km. 17.B. km. km. 0 .pe o I. DJ703B.Vedea.Baiculesti . Musatesti (DN73 C) .B.U.3% km.Vedea. DJ704D.32 km. lungime Covor 3 km.pe o 9.5 km.778 de: 12 km.pe o 10.B. 10 km.Mozaceni.U.Curtea I. 53.U. 7.pe o I.pe o I. 10 km. bituminos pe o lungime de: 3. 10 km.2% Dambovicioara . 10 km.Ciocanu .km.km. I.B. DJ734. bituminos pe o lungime de: 3 km. km. I. 10 km.718. km.6 .55 .5 km.5 km.52 km. 17. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş de: 5.km. lungime de: lungime de: lungime de: lungime de: 14 km. 10 km.B.pe o I. 7. Voinesti (DN73) . lungime 7. 7.2% Bradetu .8% km.325 I.86 km.B.Lim. 10 km.Bradulet . km. Cimpulung .975 I.3 . 0 . si 8.B. 10 km.B.41 .pe o 8.Candesti.B. 73 . lungime 9. lungime 2.Babana .U. Covor 12. DJ735.U.U. 68. lungime 18.B.B. pe o lungime Brasov.km. Caldararu . km.U. Modernizare 8.B. lungime 8.778 km.904 I.U. 0 .U.755. 7. lungime 1.pe o 8. 48.508 km. 20.pe o I. 0 .U.Baiculesti .pe o I.6% km. 77.3 km.Leresti . Jud. pe o lungime pe o lungime de: 10 km. Moraresti .B. lungime 4.84 pe o lungime pe o lungime km. I.Cocu.5% km.pe o I. Prislop .U.215.253.941 km.U.Vedea.U. lungime 5 km.886 km.941.U. DJ704H. I. pe o lungime de: 5 km.U. 70. 7.B.01 .Poienile Valsanului.km.636. Merisani .Lac Vidraru .U.B. lungime de: lungime de: lungime de: lungime de: 14 km. DJ703B.5 km.U.U. pe o lungime pe o lungime 28. de: 12. 23. 10.Izvoru .226 km. 11. km. 53. Modernizare Modernizare 15.Vedea.819 km.km. Pitesti .886 km.B.0% 2. lungime 10. DJ730. 7. de: 10.743 km. DJ703I. 60.B.U.8% 12 . de: 11.U.Curtea I. 20.3 km. DJ703B. si 8. km.0% . 7.pe o I. DJ704I. Caldararu .pe o I. Arfeu .6. de: 12. DJ703B.886 km.822 . lungime de: lungime de: lungime de: lungime de: 14 km. pe o lungime de: 2. DJ703B. Moraresti .B. km. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. lungime 21.km.U.pe o I.Lupuieni.pe o I.745 .km. 1.55.km.B.5. km. Merisani .U. bituminos pe o lungime de: 1.Izvoru . 17.8% de Arges.U. lungime 2. 21.pe o I. km.B.86 km. de: 7.1% .886 km.665 pe o lungime km. 9. lungime Covor 3. Modernizare Modernizare 7. DJ704H. 0 .851 km.

9% 10.km.pe o I.6% 1.4 km.U.4. 33.B.B. km.7% 10 . 13. lungime de: pe o lungime pe o lungime lungime de: 14 km.pe o 7.U. lungime 13.4 .km. 11. de: 12.pe o 7.9% Negrasi-Mozacu. 34. km.06 km.011 km. km. 34. de: 7.325. km.6% Negrasi-Mozacu.94 km. 0. I.U.835. 7. 12. 0. 8. Samara-Babana-Cocu. km.687 .km. DJ679A. Malu-Coltu-Ungheni-Recea.km.25 km. DJ702A. 8. 14.B.136.15 km.B. DJ679D. lungime de: lungime de: 7 10.km.U.U. 10 km.497 km. Pitesti-Valea Mare-Fagetu. Barla-Caldararu-Bucov. lungime de: lungime de: 7 10. lungime 6.km.pe o I. 10 km. pe o lungime lungime 7.U.U. 0 . lungime pe o lungime 9. pe o lungime de: 5. Malu-Coltu-Ungheni-Recea.B.1% km. I.U. pe o lungime de: 3.136 km.6% Neajlovelu.U.B. I.6% 6.7.U.B. 14. 12. Lim jud Dambovita-Slobozia. Bucov-Raca-Lim jud I. 7.U. 12. 8.B.5% km.68.7% km. de: 10 km. km.B. I.U.3% km.B. 19.pe o I.km. pe o lungime de: 5. 19.381 km.km. DJ679E.pe o I.1 km. 10 km.6% Palanga-Popesti. 14 .B. DJ678G. DJ659A. 74 .7 . 7. I. pe o lungime 20.5 .94.5.05 . DJ702F. pe o lungime lungime 2. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş DJ503.U.U. I. 7. DJ731B. 6.U.B. de: 10 km. 0 .696. 9.B.7 km.km.314 .497.835 km. Lim jud Dambovita-Neajlovelu.56 km. 5.pe o I. lungime 5. Samara-Babana-Cocu. 123. lungime 10.km. Lim Jud Giurgiu-Rociu-Oarja. lungime 12. 1. 2.68 km. I.B. km.U. I.94 km.2.U.94 .3 km. km.7 km.B.8% Negrasi-Mozacu. de: 2.pe o 7.km. 8. pe o lungime lungime 12. km. 10 km. DJ731C.B. I.U.06 km.U. DJ679D.pe o I. I.B.B.B.pe o 7.25 km. lungime de: lungime de: lungime de: lungime 7.U. lungime de: lungime de: lungime de: lungime 19.7 .U. km. lungime 5. I.773 km.886 km.km. km. de: 6. lungime 2. DJ731B.B.U. pe o lungime de: 12. 7. 8. pe o lungime lungime 5.381 km.B.B. DJ702H.011 km. de: 5.136 km.U. I. I. km. Barzesti-Negresti-Zgripcesti.773 km.9% Mioveni. 12. DJ741.4 km. 35. 6. lungime 4. DJ739. I. 98 .644 km. 41. Radutesti-Ciomagesti. 0 .644 km. I.km. 0 .835 km.213 km. pe o lungime de: 10. Malu-Coltu-Ungheni-Recea. 18. lungime 11. de: 9.9. km.km. 8.B.B.pe o I. 10. km. DJ679A. km.U.km. Bradu-Costesti.8. I. pe o lungime de: 2. km. 7. Lim jud Dambovita-Ciupa.34 . 6. I. km. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.U.B. DJ679D.4. lungime 25 km. lungime 3.3 km.km.144.9% Beleti.U. Lim jud Dambovita-Lesite. Vetisoara-Izvoru-Cocu.3% km.pe o 7. I. 7.68 km.1% Teleorman.6 km.315 .497 km. 3 .B. Barla-Caldararu-Bucov.6% Palanga-Popesti. DJ702J.

km.B.92 km. I.6. 12.28 . 29. km.5 . 9.km. de: 3.92 km.125 km. DJ732C. I.U.B. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş DJ703A.713 . 8.U. km.939. km. de: 17 km. 25.km. lungime 3 km. I. Leordeni-Bogati-Lim jud I.B. 7. pe o lungime de: 2. Maracineni-Micesti-Pauleasca.km. lungime 11. DJ740.713.km.km.km.2. 9. lungime 3.U.6% km. Curtea de Arges-Valea I. 9.B.km.5 km. I. Lim jud Brasov-Podul I.975 km. 11. lungime 3 km.9 km. de: 4. 12. 15. lungime pe o lungime 4. 15.U.5.5 . 75 . pe o lungime de: 3 km. 24.125 km. 20. 5.143 km.6 .km. I.U.U. km.1% Dambovitei. km.5% 9.7 km.845.B.B. DJ704F. 8.742 km. DJ703H.5 km.0% Malu-Godeni.Bascovele-Ceauresti.km. de: 4. 21. lungime 2.9% Valcea.4 . 8. DJ678E. 0 .38.72 .058 .2. 3. de: 1 km.7 km.km. pe o lungime lungime 3. 17. 13. 31.B.U.405 . Baiculesti-Tutana-Alunisu.6% 12.B. km.B. 18. pe o lungime de: 3 km. Albesti-Cicanesti-Suici.8. DJ704G.143 km. I.km. 6.3% Danului. km. 7. Campulung-Bughea de Jos.7% Dambovita. DJ704E.B. pe o lungime lungime 17 km. 7.2% 9.B.0% Cerbu. 14. 28. I. pe o lungime de: 2. I. pe o lungime lungime 3.U.U.U.U. Calinesti-Rancaciov-Racovita. 11. DJ703. km. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. 8.975 km.742 km. km. pe o lungime de: 3. 11 . DJ730A.2% km. DJ704B.5. I.0% km. 8. lungime 2.B.U. Cotmeana-Poiana Lacului. Moraresti-Cuca-Ciomagesti.U.3.9 km. DJ702C. pe o lungime de: 12. Teodoresti-Cotu-Lim jud I. lungime pe o lungime 1 km. pe o lungime pe o lungime de: 7 km.796 . de: 3. lungime 12. Ursoaia.B.

LUCRARI ANUALE DE INTERVENTIE RECOMANDATE Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 I.Uiasca 0.500 4.U.U.700 Cosesti pe o 1.050 3.300 Popii lungime de: I.200 Mihaiesti pe o 1.500 lungime de: I.500 Bascov pe o 4. 4 DC228B Leicesti .U. Mihaesti (DN73) .700 1.050 Budeasca Mica lungime de: I.U.Radesti 0.000 4. REZULTATELE HDM.100 lungime de: I.200 2.B.Jupanesti 0.400 Stalpeni pe o 1.U.B.500 1.B.400 lungime de: I.U.000 1. Budeasca Mare - 6 DC220 0.000 3.700 lungime de: I.400 3.100 Cosesti pe o 1.U. 3 DC228A Cosesti . Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.Corbi 0.400 1. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş ANEXA.300 2.050 Budeasca pe o 3.B.800 Corbi pe o 2.100 1.B.000 1.B. 7 DC270 Bradulet .Valea 1 DC46 1. 2 Drum local Ograzea (DN73) .Priseaca 0.B.000 1.800 lungime de: 76 . 5 DC214 Bascov .

227 Dragoslavele pe o lungime de: Covor Bughea de Cimpulung .215 10.Mihaesti lungime de: I.Poiana Cocu si Poiana bituminos 8 DJ703A 11.U.941 9.Cocu . Poienari . Jud.B. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.390 3.Draghici 10 DJ738 10. Caldararu .900 17.560 Mihaiesti pe o 6.760 5.560 . Izvoru . si Covor Stoenesti.313 10. bituminos 12 DJ735 3.U.540 7.096 11.227 bituminos 7.U. bituminos 13 DJ735 10. Caldararu si 15 DJ679C 12.665 Mozaceni Izvoru lungime de: 77 .U. Albesti .860 Candesti pe o Muscel lungime de: I.819 Sus.000 Boteni lungime de: I.Jugur .941 Mozaceni Izvoru lungime de: I. 11 DJ725 Stoenesti . Albesti .096 11.000 22. Albesti de 5.819 Candesti pe o Muscel lungime de: Covor Bughea de Sus Cimpulung .870 1. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 Covor Cotmeana .U. Caldararu si 14 DJ679C 0.096 Lacului Lacului pe o lungime de: I.B.B.Dragoslavele 3. Izvoru .460 6.860 si Albesti de 1.390 9.B. Dimbovita - 9 DJ723 6.010 11.000 9.550 23.941 pe o 9. Lim.000 Boteni pe o 3.665 pe o 10.941 9. Caldararu .B.

000 19.Baiculesti - 22 DJ704H 17.600 24.000 Poienile Valsanului Musatesti lungime de: lungime de: Podul Dambovitei (DN73) .320 pe o 7.000 9.600 3.B. Jud.550 Dambovicioara pe o 9. Brasov lungime de: I. Bascov si 17 DJ704D Prislop .U.500 Arefu pe o 10.300 17.500 2. Modernizare 20 DJ730 Dambovicioara .000 21. Bradulet.000 Babana 5.B. 28.550 Lim.000 I.Babana . Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.000 17.000 Curtea de bituminos 3. si Baiculesti. Modernizare Modernizare 19 DJ703I Bradulet .Baiculesti - 21 DJ704H 14.Lupuieni 0.822 53.000 Curtea de Arges Arges pe o lungime de: Modernizare Modernizare Arfeu . 0.000 5.520 Voina lungime de: lungime de: Musatesti (DN73 C) .840 Leresti pe o 12.B.Ciocanu .840 19.000 2. Covor Merisani .500 Babana lungime de: Modernizare Modernizare Voinesti (DN73) . Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 16 DJ703E Pitesti .Bradetu .Leresti - 18 DJ734 0.U.U.Cocu 12.500 21. si Baiculesti. pe o 12.600 3.600 20.778 Nucsoara.550 9.300 Curtea de Arges Arges pe o lungime de: I.778 pe o 12.000 pe o 11.500 Cumpana lungime de: lungime de: 78 . Covor Merisani .Lac Vidraru - 23 DJ704I 0.300 Curtea de bituminos 3.500 pe o 2.

000 5. Lunca 25 DJ703B Moraresti .Vedea 1.410 77.U.000 pe o 10. Cateasca Moraresti.Vedea 45.851 Corbului. Costesti.U.B. Cateasca I. Uda.B.904 48.000 pe o 10.755 2.458 Corbului.U.B. Lim Jud Giurgiu-Rociu.000 pe o 10.B. Cateasca Moraresti.U.Vedea 70.U. lungime de: lungime de: lungime de: de: Cateasca Moraresti.000 Oarja Rociu lungime lungime de: lungime de: de: 79 .B.000 7. Lunca I. Lunca 24 DJ703B Moraresti .000 pe o 10.000 25. Costesti.745 20. I.B.B. pe o 29 DJ503 98. Costesti. Uda. Costesti.508 Corbului. Slobozia.886 lungime Costesti. pe o 26 DJ703B Moraresti .000 123. I.325 68. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 Moraresti.Vedea 60.226 Corbului.718 4.743 Corbului.253 18. Uda. pe o 14.636 7. Cateasca Moraresti.975 53. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. I.U. Uda.783 8. I.U. I.Vedea 48. Lunca 27 DJ703B Moraresti . Uda. Lunca 28 DJ703B Moraresti .

000 7.B. pe o 12.940 7.U.144 5.940 34.B.B.560 Negrasi. Lim jud Dambovita- 38 DJ702F 14.835 Palanga-Popesti Raca lungime de: Barla.500 7. Malu-Coltu-Ungheni- 34 DJ679D 14. Ungheni.060 Bradu.B.213 Negrasi.696 2. I.000 12.314 20.687 41. Ungheni.000 6.381 Neajlovelu lungime de: I.U.900 7. Malu-Coltu-Ungheni- 33 DJ679D 0.U. pe o 6.773 Malu.U. de: Recea-Negrasi-Mozacu Mozacu I. lungime Malu-Coltu-Ungheni.000 19.U.B. 30 DJ659A Bradu-Costesti 0.000 pe o 10.011 Caldararu. I. Ungheni. lungime de: lungime de: 35 DJ679D 34.U.644 raca pe o 5.680 5.U.940 Negrasi. Teiu pe o 2.680 Slobozia pe o 5.400 10.060 lungime de: Barla.940 Recea-Negrasi-Mozacu Mozacu lungime de: Malu.835 12. I. Recea-Negrasi-Mozacu I.U. I.381 Ratesti. Barla-Caldararu-Bucov- 31 DJ679A 0. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud. Barla-Caldararu-Bucov- 32 DJ679A 14.U.325 6. I.340 10.315 35. pe o 7.B. Costeti pe o 10.680 Slobozia lungime de: 80 .B. Lim jud Dambovita-Ciupa- 37 DJ702A 33.644 Teleorman lungime de: I.B.011 Palanga-Popesti Raca lungime de: Malu.B.835 Caldararu.B. Mozacu pe o pe o 10. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 I. Bucov-Raca-Lim jud 36 DJ679E 1.500 19.U.

Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 I.B.000 12. 43 DJ678G Radutesti-Ciomagesti 3.U.U.600 Zgripcesti-Beleti Beleti-Negresti lungime de: I. 39 DJ702H Lim jud Dambovita-Lesite 10.600 pe o 11.U.U.300 Ratesti pe o 3.800 4. pe o pe o 10.400 12.U.B.143 pe o 3.250 7. Cocu de: I.B.000 11.939 3.700 Teiu pe o 2.400 lungime de: I.B.497 pe o 9.B. I.000 12.300 Neajlovelu lungime de: I.100 Babana. 44 DJ741 0.136 lungime de: I.Cocu pe o 12. 42 DJ731C Vetisoara-Izvoru-Cocu 0.U.700 2.400 5.400 Ciomagesti pe o 5.000 8. Lim jud Dambovita- 40 DJ702J 2. Vultuest. Stefaesti.U. Barzesti-Negresti.497 9.796 31. Pitesti-Valea Mare-Fagetu. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.700 6. Cocu I.497 Mioveni Mioveni lungime de: 45 DJ731B Samara-Babana-Cocu 1.000 lungime lungime de: 46 DJ731B Samara-Babana-Cocu 6.143 Cerbu Albota lungime de: 81 .136 Vedea.B.700 5.B.136 12. 41 DJ739 0.700 lungime de: I.150 Babana.050 19.B. Poiana Lacului.000 3.U.200 13.U. 47 DJ703A 28.B. Cotmeana-Poiana Lacului.000 9.

000 Valcea Ciomagesti lungime de: I.500 1.920 Racovita Mioveni lungime de: I.975 Dambovita lungime de: I. 52 DJ678E 0.975 Bogati pe o 3.700 pe o 2.B.800 4.700 Cicanesti lungime de: 82 . Baiculesti.600 3. Leordeni-Bogati-Lim jud 48 DJ702C 13.000 Godeni pe o 1.000 pe o 3.500 Pauleasca lungime de: I.B. 51 DJ704F Baiculesti-Tutana-Alunisu 12. Campulung-Bughea de 53 DJ732C 5. Curtea de Arges-Valea 50 DJ703H 25. Albesti si 55 DJ704G Albesti-Cicanesti-Suici 9.058 29.280 21.U.000 3.B.B.600 15.000 Jos-Malu-Godeni lungime de: I.200 2.000 pe o 3.U.000 3.B.500 12. Maracineni-Micesti- 54 DJ740 11.U.U.B. 49 DJ704B 8.U.405 17.380 3.B.742 Danului lungime de: I.B.000 14. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 I. Calinesti-Rancaciov.200 12. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.742 Salatrucu pe o 4.920 pe o 12.500 Micesti pe o 3. Teodoresti-Cotu-Lim jud Cuca.500 3. Calinesti.U.U.500 6.U.000 Poienari Ag lungime de: I.

125 pe o 7.B.400 18.000 pe o 4. Viabilizarea reţelei de DJ neimpermeabilizate din zona de sud a si centrală jud.300 2.B.900 Ceauresti lungime de: I.720 20.000 Dambovitei lungime de: 83 .713 24.U.713 17. I. Argeş Raport final – octombrie 2008 Beneficiar: Consiliul Judeţean Argeş Sector Lucrãri recomandate Localitãti # Drum Limite Lungime afectate Inceput Sfarsit 2009 2010 2011 2012 I. Cuca.125 Ciomagesti Ciomagesti lungime de: lungime de: I.U.U.U.000 Dambovicioara 17. 57 DJ703 9.B. Moraresti-Cuca. Bascovele- 56 DJ704E 15. Lim jud Brasov-Podul pe o 58 DJ730A 7.B. Ursoaia.900 Poienari Ag pe o 2.845 11.