PORT POPULAR ROMANESC

autor: IOAN IONESCU 267 pagini, 88 planse color PRET: 30 RON Cartea poate fi comandata direct de la autor: IOAN IONESCU TIMISOARA tel: 0256.472849 mobil: 0724.434455
Editura 2009 Timisoara

Prefata

Arta populara constituie una din componentele esentiale a lazii cu zestre a neamului. Ea reprezinta un element preponderent de admiratie a creatorilor populari care de -a lungul secolelor au realizat valori patrimoniale inestimabile contribuind la imbogatirea tezaurului folcloric universal. Desigur, la sfarsitul secolului al XIX -lea si inceputul secolului XX au inceput cercetari organizate in acest domeniu, fiind realizate in principal de catre un numar limitat de specialisti iar mai tarziu acest subiect a interesat un numar tot mai mare de eruditi. Actualmente, exista preocupari crescande de a patmnde tot mai mult in tainele misterului creatiei populare, a continuitatii si unitatii sale in spatiul Carpato -Danubiano-Pontic. Arta populara romaneasca face parte din istoria neamului nostru, este un document veridic scris intr -un limbaj propriu de catre creatorii anonimi de-a lungul anilor. Ea face legatura intre om si natura, reprezentand in intregul ei unitatea intrinseca pe intreg spatiul roman esc a caracteristicilor si stilului propriu specific romanesc. Evolutia artei populare in societatea contemporana este strans legata de preocuparile cotidiene ale omului, de interventii uneori dure si neavenite in actul de creatie care a dus la apari tia kitsch-ului artistic si lucrarilor de prost gust. In ultimele doua decenii realizarea unor lucrari de specialitate in acest domeniu a fost deficitara inlesnind aparitia unor curente si creatii care nu au nimic din sensibilitatea, firea si temperamentul ui neamului nostru. Totusi nu putem sa nu mentionam tiparirea in ultimele decenii a unor cataloage, aparitia unor colectii, puncte muzeale etnografice care au contribuit la tezaurificarea acestui patrimoniu material national, autentic si original. Pornind de la cunoasterea realitatii, lucrarea de fata realizata de catre ilustrul intelectual si om de arta Ionescu I. Ioan nascut in localitatea Babsa, jud. Timis, exact la radacina naturala a artei si culturii traditionale, completeaza in mod feri cit acest deficit de carte si informatie de specialitate. Este suficient sa privim cuprinsul lucrarii structurat pe cinci capitole, ca sa ne dam seama de stradania depusa de autor pentru realizarea lucrarii, atat de importanta pentru cunoasterea, cerce tarea si promovarea culturii populare romanesti traditionale. Un lucru aparte il constituie prezentarea amanuntita a portului popular romanesc, capitolul I, fundamentat stiintific cu multe detalii, precum si glosarul (cap. V) care este atat de necesa r m intelegerea denumirilor dialectale regionale. Foarte fundamentate si explicizate sunt si celelalte capitole precum: trasaturile portului popular, tipologia costumului romanesc si prezentarea costumului popular pe zone etno-folclorice. In ansamblul sau lucrarea realizata de catre autorul Ionescu I. Ioan completeaza in mod fericit galeria lucrarilor de specialitate care au ca obiect principal Äcultura populara romaneasca". Nu pot ca sa inchei scurta prezentare fara a-i multumi acestui carturar banatean care s-a aplecat cu devotiune pentru a ne prezenta fidel costumul popular romanesc ce s -a perpetuat de secole pe aceste meleaguri si care prin creatorii

intre care prima aparuta a fost folcloristica. Prof. Studiul folclorului intra in sfera mai multor discipline tinere. oranduirea informatiilor intr-un sistem de conventii. asociate unei etnii sau unui grup de etnii. clasificarea lor si studierea in mod stiintific nu s -au produs mai devreme de a doua jumatate a secolului XIX. Desi interesul pentru cultura poporului exista dintotdeauna. . Ciprian Cipu Managerul Centrului de Cultura si Arta al Judetului Timis FOLCLOR Folclorul desemneaza totalitatea creatiilor artistice ale unei culturi spirituale populare.anonimi ai neamului ne-au creat posibilitatea de a conversa cu stramosii nostri.

folclorul a fost id entificat ca un fenomen autonom. cand in domeniul stiintelor umaniste. Sa nu uitam ca descoperirile geografice au oferit europenilor posibilitatile de contact cu lumi si culturi exotice care le -au ridicat. Pentru ca trebuie sa facem o neta deosebire. cred. incepand cu secolul al XIX-lea. Fenomenul muzical intra in atentia specialistilor ulterior. Toata aceasta avalansa informationala despre "celalalt" a pus bazele unor discipline care ulterior. ca atare. fenomenul folcloric a oferit un suport pentru dezvoltarea teoriilor legate de istoria culturii si implicit de radacinile. El nu este un dat exclusiv al culturii noastre. Acest reper de identitate la nivelul grupului este perceput.definitie preluata de pe Wikipedia. la noi cea dintai care se afirma este folcloristica. Totodata. Bucuresti Sabina Ispas este director al Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. foarte multe probleme. contactele diverselor motive si teme folclorice mai intai in calitatea lor de texte literare. al contextului. indiferent de provincia in care vietuiau ei. Sabina Ispas: . Intre tarile europene care au marcat de timpuriu interesul pentru cultura orala au fost tarile scandinave. cel putin celor care urmau sa intemeieze imperii coloniale. Franta. s-au descoperit si analizat documente de exceptie referitoare la istoria veche. Stefan Postelnicu: . studierea stiintifica de data aceasta (si nu consemnarea fenomenului care este prezenta inca de prin secolele al XV-lea. De asemenea. As dori sa-mi vorbiti despre scoala romaneasca de etnografie si folclor. iar etnocoreologia se organizeaza in a doua jumatate a secolului nostru. cel putin din . bineinteles. Perceptia acestei dimensiuni a culturii drept o componenta cu identitate specifica se poate spune ca a fost destul de devreme receptata. la texte antice . Bucuresti Interviu cu Sabina Ispas preluat din revista "Contrafort" la 5 aprilie 2000. capata autonomie si un profil cat mai personal. P. ceea ce caracteriza comportamentul ritual si ceremonial al grupurilor. nu apartine numai culturii europene. Italia. componenta a culturii universale. Una dintre notele specifice ale studiilor Sabinei Ispas consta in intersectarea informatiilor apartinand etnografiei cu o remarcabila eruditie teologica. S. este un fenomen care tine de universalitate.Sunteti director al Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. Germania. Metoda sa de cercetare si expunere a faptelor de folclor genereaza un sistem de jaloane absolut necesar pentru intelegerea traditiilor romanesti. reprezentantii de frunte ai culturii romanesti.In istoria culturii romanesti. Sa incepem aceasta convorbire prin stabilirea premiselor. S. Spania si asa mai departe. prin studiul textului literar si. Sabina Ispas este si un pasionat cercetator al folclorului urban. dar si in arheologie. fenomen definitoriu pentru mentalitatea romaneasca contemporana. Anglia si. in perioada Luminilor si mai ales in prima jumatate a secolului al XIX-lea. imediat. Din aceasta perspectiva. au acordat atentie deosebita acestor fenomene de cultura orala in primul rand pentru ca pe ele se bazau argumentele de identitate. pe urma. O incercare de circumscriere a bransei este. au atras atentia de timpuriu. ati desfasurat o bogata cariera dedicata cercetarii acestui domeniu. traditia si mai ales despre viitorul acestui domeniu. sistemele traditionale. canalele de penetrare. crearea statelor nationale in Europa a generat o miscare ampla de identificare a acestor grupuri ce urmau sa intre in componenta statelor nationale.: . binevenita. partial.: . despre trecutul. enciclopedia libera Folclorul este sistemul de sisteme al vietuirii noastre 5 aprilie 2000.Va rog sa punctati momentele esentiale ale evolutiei folcloristicii si etnografiei la noi.Din punctul nostru de vedere.textele vechi ale Orientului -. Si dupa cum stim. Dupa aceea insa. inca din perioada medievala. I. al XVI-lea). mai ales in lingvistica.

istoria de orice fel. pentru secolul urmator si pentru mileniul urmator ar trebui sa acordam o atentie speciala tocmai acestor minutiosi cercetatori si cautatori ai folclorului.punctul nostru de vedere. indiferent de prezenta unui sentiment usor superficial. S. plutaritul. a fost. de structuri comparate. S. etnograf. niste legi care sunt universale ca si legile limbajului. adica intr -un sens pe care specialistii l-au adoptat astazi chiar intr-o definitie pusa in circulatie.: . in plan universal si national. incepand de la Hasdeu.: .constituirea unor noi grupari religioase. mestesugurile. Folclor in sens larg. neaparat. deci de la sfarsitul secolului trecut. in masura in care acesta constituie. pastoritul. indiferent de forma de exprimare si care nu inseamna spectacol. si poate si putin arogant . asa cum se monteaza un spectacol shakespearian. P. alt tip de interpret si asa mai departe.Este un fenomen care se diversifica rapid la etapa contemporana. ca si limba. toate tipurile de vanatoare samd). Aici intra literatura. al celor care facem cercetare fundamentala. spun eu. pentru ca fenomenul folcloric insoteste existenta comunitatii in mod permanent. iar sarcina pe care o avem noi. etnocoreolog sau chiar antropolog sau etnolog (asa cum ne place astazi sa ne numim) inseamna sa faci o indelungata ucenicie pentru a deprinde o metodologie speciala pe care o inveti in multi ani . muzica. In acelasi timp. cea academica. cunoasterea folclorului. in cadrul careia se face cercetare fundamentala si care se ocupa de mecanisme. Tot ce sper eu spunand aceste lucruri este sa incerc sa-i conving pe oameni ca a fi folclorist.: . Daca ar fi sa vorbesc din perspectiva mea de coordonator al unui colectiv ce se ocupa de cercetarea fundamentala.toate intr-un proces dinamic. mai particularizate. care este cu totul altceva.Care sunt coordonatele pe care cercetatorul nu trebuie sa le piarda din vedere atunci cand studiaza fenomenele contemporane de cultura orala? S. P. de modele mentale.nu vreau sa fiu prea dura . lasam de o parte ceea ce fac iubitorii de cultura si iubitorii de folclor sau mai ales ceea ce inseamna spectacolul folcloric. as spune ca pentru viitorii 50 de ani. Nu vreau sa mai facem confuzie intre folclorul genuin.: . semnificatia. o traditie de cel putin 150 de ani de cercetare temeinica si avem. in aceasta cercetare fundamentala. Folclorul este o structura gramaticala si are. el este foarte activ si astazi. Pentru ca folclorul respecta. generos. fiind din ce in ce mai numeroase. care inseamna alt tip de creatie. S. un reper de identitate la nivelul grupurilor care acum se diversifi ca. sistemele informationale sunt la nivel planetar si ofera omului de astazi capacitatea de a alege surse informative de o diversitate si o varietate putin cunoscute anterior. de structurile de mesaj si asa mai departe. care are anumite functionalitati. as spune. structurile fundamentale ale obiectului. Asadar. din ce in ce mai specifice. activitatile productive (agricultura. costumul. indiferent de ce ar crede lumea. un raport constant de schimb intre traditie si inovatie. Avem in spate. se interpreteaza Mozart sau Beethoven. asa cum a fost activ si acum 2000 de ani. la intemeiere. este consemnarea procesului. a formelor prin care se exprima si se creeaza astazi folclorul. el este alcatuit in alte scopuri decat cel pentru care este creat folclorul genuin. dincolo de variantele locale. etnomuzicolog. tot asa apare si spectacolul folcloric. alaturi de limba. ca reper. chiar si o cercetare academica autorizata. arhitectura. de identificari. jocul. ne aflam in fata unui proces activ de globalizare. si spectacolul folcloric.al celor care cred ca stiu totul despre folclor si ca folclorul este un fenomen la indemana tuturor: exista o secventa a cercetarii. trebuie avut in vedere si procesul activ al secularizarii mentalitatilor alaturi de paradoxal .Un spectacol ramane un spectacol. Intre obiectivele pe care vechea Academie Romana si le-a propus in secolul trecut. de catre UNESCO: tot ceea ce tine de cultura orala. I.Va rog sa insistati asupra acestui punct pentru a elimina confuziile legate de spectacolul folcloric si de functiile si importanta folclorului in comunitatea originara. Greu as putea asimila pe cineva acestui domeniu inainte de 5 -7 ani de studiu exclusiv in specialitate. I. Vom asista la un proces de recreare a modelelor fundamentale de vietuire si a . inclusiv traditiile legate de ciclurile calendaristice si ale vietii de familie . Toate aceste fenomene care dau nastere unor noi structuri folclorice trebuie sa fie consemnate de specialistii care cunosc exact valoarea.

reprezentata cam de toate scolile europene. S. cu o terminologie foarte generala. Mie mi se pare ca tocmai elementul teologic este cel de regula ignorat. Este ceea ce putem numi..E riscant sa spun: iata. Fenomenul contemporan numit mass-media este de fapt o varianta a folclorului contemporan. Daca citim un text din Coresi sau din cronicile secolului al XVIII -lea. constatam ca limba textelor literare consemnate de noi in 1850 sau 1900 este cu totul alta decat cea de atunci. Sigur ca exista un model foarte vechi.Parerea mea este ca. in calitatea lui de fenomen oral ireversibil si irepetabil.: . Asta nu se mai poate face ca pe vremea lui Alecsandri.. ele s-au format in aceasta perioada in care se cautau reperele arhaice de identitate a grupului. cand eu am la dispozitie un text inteligibil.... sa zicem.: . Dincolo de documentul administrativ sau politic exista un document al identitatii noastre care se creeaza neaparat printr-o inregistrare speciala cu ajutorul aparatelor.: . cu obiectivitate. S.. a culturilor antice.. bazata si pe acele descoperiri despre care am vorbit anterior. in cazul anumitor fapte si obiceiuri ce tin de folclor. facand abstractie.. cu indrepta ire fa a de valoarea lor reala. neaparat trebuie sa ii caut radacinile in literatura antica. Spre exemplu. intr -o limba foarte eleganta care apartine secolului al XIX-lea sau al XX-lea. P. I..Sigur.. el trebuie consemnat ca o realitate pentru grupuri diverse. daca avem in vedere experienta teologica. pentru ca fenomenul folcloric are calitatea de a fi un fenomen oral ireversibil si irepetabil.: . istorie bisericeasca si dogmatica. Toate aceste lucruri au generat un interes deosebit pentru aspectul pe care noi il numim al arheologiei folclorice. P.pe care l-am consemnat la jumatatea secolului al XIX-lea. este necesara si o abordare din punct de vedere teologic. iar acesta nu este rezistent decat intr-o oarecare limita de timp. in mitologia greco-romana.Sa ne gandim doar la etapa romantismului care a exaltat aceste culturi. Foarte multe dintre componentele culturii folclorice sunt documente de data rel ativ recenta. exista aceasta viziune romantica: unui document folcloric . vom gasi pretutindeni niste componente care sunt . nu numai la noi. un mod de transformare a lor in embleme. ci si celor care..: . I. total nestiintific as spune eu. eu stiu. de faptul ca noi nu mai vorbim astazi nici macar limba de la 1600 sau de la 1800. cand generosi oameni de cultura plecau pe teren sa culeaga ceea ce li se parea ca este frumos.. Folclorul este un rezultat al istoriei. am acest text de colind care vine din perioada precrestina. Pe de alta parte. I. S. De aici s-a nascut tendinta aceasta de accentuare a viziunii mitologice.si a culturilor exotice. iar eu pretind ca textul vine de. nu produce documente care sa poata avea pereni tate in timp mai mult de doua sau de trei generatii. P. Noi traim intens acest proces de folclorizare. in general..conceptelor si reperelor dupa care se conduc oamenii in actiunile lor. Spuneati la un moment dat ca. noi toti incepem sa devenim niste insi folclorici in masura in care intelegem ca mass-media este de fapt o structura folclorica a societatii contemporane care deschide canale la nivel planetar. Convenim ca folclorul. in studiul folclorului este vorba despre o viziune care este..: . in istoriile Egiptului antic.Este extrem de interesanta perspectiva aceasta asupra mass-media. pe idealizarea. Deci.nu conteaza daca ne referim aici la texte sau segmente melodice . pe actualizarea informa iei antice. dar nu numai "folcloristilor" care iubesc folclorul. De aceea spun eu ca este atat de important sa acordam o atentie speciala folcloristilor. sigur.. Toate lucrurile acestea trebuie consemnate de catre specialisti in mod riguros pentru a putea intelege peste 50 sau 100 de ani ce s-a intamplat in istoria noastra. in textele Vedelor. cultura noastra este o cultura a lemnului.. Folclorul nu trebuie sa fie neaparat frumos dupa rigorile unuia sau altui a dintre noi... ma refer la elementele de liturgica. Va rog sa argumentati aceasta afirmatie.si a culturilor exotice la un moment dat. se straduiesc sa-l cerceteze in institutii specializate. S. S. de 5000 de ani inaintea erei noastre! Astea sunt niste "jocuri" frumoase ale inteligen ei si eseisticii in care se face abstrac ie de prezen a istoriei.. "revelatie initiala".. S..

lucru ce nu s-a facut in mod programat.. rolului si mai ales a semnificatiilor crestine. al XVIII-lea.. exista suficiente argumente in acest sens.Avem suficiente date cat sa argumentam existen a scrisului. parerea mea este ca in cercetarea culturii romanesti traditionale lipseste identificarea componentei crestine. Or.nu este o componenta a unor culturi exclusiv orale. este un "joc" foarte frumos al demonstratiei care nu-mi vorbeste insa de ceea ce am eu astazi sau de ceea ce era acum o suta de ani sau la anul 1300. in acelasi timp. nici astazi societatea contemporana nu separa sacrul de secular. Este greu sa negam faptul ca memoria colectiva nu rezista mai mult de doua-trei generatii si atunci acest salt peste timp. existenta lui nu se desfasura in plan secular . ci revalorizeaza negativul.. se poate vorbi foarte clar despre doua tendinte care au multe implicatii in plan politic. in sensul acesta mitologic. ideologic. care nu este nimic altceva decat o problema de identitate. S. Europa si Romania cunosc scrisul de multa vreme si si-au consemnat istoria. mi se pare eronat. fara resemantizare. culturii si poporului roman. A accepta existenta unor duplicitati comportamentale. daca as trece peste rolul major pe care l-a avut Biserica crestina in existenta comunitatii romanesti. Aproape total.? S.eu spun ca este important sa cercetam si mai ales sa . Cand vorbesc despre folclorul romanesc trebuie neaparat sa tin cont de niste nuante pe care trebuie sa le am in vedere. Aceste perspective sunt. Parerea mea este ca trebuie regandit acest fapt.. iar aici ne gasim si noi si toti vecinii nostri (exista dominant la anumite zone culturale o preocupare pentru aceasta definire a propriei identitati). modelele arhaice.. foarte activa in Europa secolelor al XVI-lea. foarte importante.: . daca le asociez mileniilor III sau V inaintea erei noastre si ma refer la asemanarile cu Egiptul antic sau cu lumea indo -europeana. in literatura de tip magazin sau in cea de colportaj astfel de "informatii". Putem spune ca la noi acest lucru s-a petrecut totusi de aproape o mie de ani sau sa zicem 800 de ani. Eu obisnuiesc sa dau drept exemplu semnificativ "Divanul" lui Dimitrie Cantemir. din punctul meu de vedere. orice ancheta am face. la cine se roaga . Sa cred eu ca omul societatii romanesti traia duplicitar si isi desfasura o mica parte a existentei rugandu-se in structura institutionalizata care este Biserica dupa care pleca de acolo si nu mai stia cui se inchina. I. Eu as spune ca. Important este ce inseamna acel lucru pentru mine astazi si cum pot eu sa aflu ce a insemnat el acum o suta de ani sau in ce masura se pot articula sistemului celelalte date ale culturii..Scoala mitologista isi bazeaza demonstratiile pe asa-numitele modele arhaice care au supravietuit in folclorul romanesc. mentale. Daca vreti. Iarasi. Iata. P. al XVII-lea. Daca as accepta ca asa-numitele structuri arhaice. ce consta in preocuparea de definire a identitatii celorlalti.. trebuie sa intelegem in primul rand ca folclorul european . Acelasi tip de problema o gasim extrem de bine reprezentata in balada si in colind. si exista cea de a doua tendinta. de model al existentei intr-o societate in care conceptul de pacat si mantuire erau esentiale. asadar. dar asta e cu totul alta problema .: . Este vorba despre restituirea dimensiunii.individul nu devenise inca purtatorul acestei cutezante de a separa sacrul de secular. pentru ce se inchina.universal umane. Mi se pare ca in dorinta de a argumenta anumite valori perene ale culturii noastre s-a facut abstractie in primul rand de un eveniment foarte important: momentul aparitiei limbii si culturii romane. au ramas imobile de acum 2000 de ani. De fapt.. pentru a intelege cu adevarat acest tip de cultura orala. Or acesta este si el un moment istoric care poate fi arheologic si mai ales lingvistic relativ bine precizat. daca acceptam ca omul societatii acesteia traditionale era un om care nu putea iesi din sacru.. dupa parerea mea. inseamna ca as face abstractie de o mie de ani de cultura. de astazi. Si acest lucru nu este de ieri. daca n-a citit cumva.. in ultimii 50 sau 150 de ani..implicit folclorul romanesc care este cat se poate de bine articulat la structurile europene . Nu putem totusi vorbi despre cultura noastra decat din momentul aparitiei limbii.Mi-e foarte greu sa imi imaginez ca au putut supravietui. Deci. Din acest moment nu mai pot vorbi de o cultura eminamente orala. trebuie sa avem in vedere importan a scurgerii vremii. un pastrat or al riturilor lui Zalmoxis. economic in Europa: una este a celor preocupati de propria identitate. nu cred ca vreunul dintre purtatorii de folclor s-ar identifica pe sine cu un inchinator la Saturn.. ca eram destul de bine articulati ideologic atunci. nu pot face abstractie de procesualitatea fenomenelor si de evolutie. care as spune ca s-a intamplat destul de tarziu si.

Asta este o viziune larg propagata in ultimii 50 de ani. Citez foarte des un adevar pe care multi dintre antropologi il considera de necontestat. dar a avut un reper si acest reper este textul sacru biblic cel putin pentru Europa. la gromovnicele. ca sa fim obiectivi . ma refer la textul biblic. Ma refer efectiv la documentul istoric. la noi este o vechime remarcabila a crestinismului rasaritean foarte unitar.consemnam aceste lucruri. P. Ei bine. . Sa nu uitam ca avem Dunarea si Marea Neagra aproape. continuu atestat de aproape 2000 de ani.Pentru a-l opune celui de occidentalism. Cumva.: .eu cand vorbesc de folclor ma refer la absolut tot ce tine de cultura orala . la Vechiul si la Noul Testament. noi. a unei mase analfabete. la cartile populare. Or. S. multa rigoare savantii din perioada interbelica si a fost marginalizata sau partial cercetata in ultimii 50 de ani. Este foarte important pentru ca societatea moderna trece printr-un proces de revalorizare a reperelor fundamentale ale existentei. asa cum probeaza cel putin documentul istoric si monumentele. facem parte dintr-o zona in care s-au nascut marile civilizatii si suntem plasati geografic pe unul dintre canalele de circulatie ale acestei culturi. prin care folclorul . cred ca tocmai acesta este temeiul cel mai bun pentru revalorizarea atat de blamatului termen de balcanism. I. Iata de ce vreau eu sa revin la importanta componentei crestine: suntem aproape de zona care a generat un text care pret de 2000 de ani functioneaza foarte egal cu sine.Si. noi ne integram foarte bine civilizatiei Medi teranei.este exclusiv produsul unei taranimi sarace. la trepednicele si la numeroasele manuscrise care au circulat. de asemenea. obidite. Noi suntem si destul de aproape geografic si istoric de sursa care a dat nastere acestui text.Da. daca-mi permiteti. Ar trebui sa valorificam aceasta componenta de arheologie folclorica pe linie iudeocrestina si paleocrestina. exploatate. daca analizam riguros informatia paleocrestina (cum s-au dezvoltat si cum functioneaza. Trebuie sa recunosc cu regret ca putini folcloristi cunosc astazi cu adevarat aceasta componenta foarte importan ta care se numeste carte populara si care a vehiculat un model de esenta crestina rasariteana. S. cum s-au adaptat aceste repere care tin. un ax cultural important.de fapt nu prea sunt atestate. iar Muntii Carpati sunt.societati in care sa nu existe componenta religioasa. as vrea sa privim cultura romana obiectiv. recunoscuti teologi). pana la urma. a culturii.. traind in conditii mizere. iar eu pretind ca se pot aduce argumente. reperele dupa care s-a condus.. S. la cea universala. la cartile de legi. Totusi. Eu sunt nedumerita si usor indurerata ca oamenii folosesc termenul de balcanism intotdeauna intr-un sens peiorativ. P. aceasta este iar o componenta importanta care ar trebui regandita si restudiata. in primul rand. din punctul meu de vedere. a contributiei acestei zone la cultura europeana. As spune ca este vorba despre acea structura care tine de arheologia folclorica si care trebuie sa porneasca de la ce-mi spune textul sacru pe care il am. ar trebui sa vedem ce ne ofera perioada medievala cu toata incarcatura aceasta a disputelor teologice in care ierarhii romani si nu numai ei au fost adanc implicati (boierii se stie ca erau. la cronici. S. care stim care sunt punctele importante dintr-un chestionar. I. oricum. dar nu ignorandu -i valentele.Ceea ce este necunoasterea de fapt a Balcanilor.: . unii. Aceasta componenta religioasa a functionat intotdeauna in societatea umana. de componenta religioasa). pentru a face o delimitare.: . la numeroasele manuscrise in slavona si romana care contin asa-numitele cuvinte de invatatura. Trebuie sa facem cumva sa renuntam la acea viziune comunista. De fapt. De asemenea. si anume ca una dintre compo nentele de baza ale speciei umane este cea religioasa si ca rar intalnesti . specialistii care stim cum se face o ancheta. Asupra acestei literaturi s-au aplecat cu multa.: . pana l a urma. E o intreaga "biblioteca" pe care au studiat-o filologii secolului trecut. sigur ca da. Literatura de colportaj a avut un rol urias. din multe perspective suntem atasati acestui tip de civilizatie si cred ca acesta e un motiv de mandrie. Acest text este cel care a fost prezent in cultura zonei de 2000 de ani. la hagiografiile.

Intr-un studiu de acest tip .. e adevarat.: . I. intelege cu adevarat valorile folclorului daca nu vom restitui valoarea medievalitatii romanesti si aici un loc foarte important il are crestinismul rasaritean. nu vom putea. a insemnat o revolutie informationala prin constientizarea crestinismului. cultural si artistic. S. torna. Aceasta este una dintre prejudecatile preluate din eseistica interbelica si care este foarte in voga in acest moment. aprecierile mele asupra fenomenului. despre ce insemna viata la curtea unui boier moldovean. Care sunt motivele celor care. despre comunitatile exotice cercetate de catre marii antropologi si etnologi ai lumii. Sunt foarte multe componente in analiza acestui fenomen de care trebuie sa tinem cont. sa am romanul anului 900. fratre" si trebuie sa stiu neaparat ce s-a intamplat atunci cand s-a produs saltul urias de la politeism la monoteism.. dar ei fac o creatie. pentru ca foarte multe dintre speciile de baza ale folclorului isi au puncte de referinta la curtea medievala. dar nu avem aproape deloc informatie despre ce insemna crestinismul rasariteam si cum se practica el aici. acela a fost un moment de rascruce. etnice si de grup. dar in eseistica ma dezvalui pe mine insami. Atunci cand cineva intreprinde o cercetare de tip academic. S. fiind acceptat ca adevarat si valoros de catre membrii cei mai numerosi ai comunita ii. Lucrurile astea noua in general ne scapa sau ni s-au parut niste banalitati. Trebuie sa stim si sa intelegem acest proces si atunci o sa vedem ca in cultura romana traditionala exista mai putine divinitati pe metru patrat decat am crezut pana acum. cum era viata clacasului. P.sa ma ierte. In concluzie. impresia personala. trebuie restituita valoarea medievalitatii romanesti. dar interpretarea personala este mai la indemana. sunt scriitori.: . As spune eu ca fara sa luam in considerare aceste etape nu reusim sa facem un act de cercetare riguroasa.S. pe care o practica in general foarte putini. si sarim in secolul al XIX-lea sau al XX-lea. pentru ca pot sa spun ca un lucru este caracteristic grupului romanilor. Sunt multe alte asemenea repere ce trebuie regandite. foarte interesanta. P.: .Da. De multe ori ne-am orientat spre exotismul fenomenului nostru fara sa fim siguri daca acest exotism este o realitate tipica. atunci interpretarea este mai putin personala. Noi prelucram datele si incercam sa dam un fel de harta a culturii intr-un anumit . Noi nu ne permitem asa ceva. fiind si ea o forma de informare. avem foarta multa informatie teologica despre societatile politeiste. dupa parerea mea. frecventa. cu repere de genul: consemnare in timp si spatiu. nu facem propriu-zis cercetare. curtea medievala romaneasca a fost unul dintre pilonii de baza ai crearii identitatii nationale. muntean. pun in paranteza o intreaga perioada istorica fara a tine cont de specificitatea si importanta ei colosala pentru cultura romana ? S. ceea ce este nestiintific.. si eseistica. Din punct de vedere ideologic. ea este facuta de obicei de cei care au talent. al anului 1300. cu atata usurinta. Cercetarea trebuie sa urmareasca toate etapele si trebuie sa utilizeze unele demonstratii pentru a putea vorbi de romanul secolului al XX-lea si despre cel al mileniului trei. vechimea atestarii samd.pentru ca poate fi si un studiu eseu . trebuie sa intelegem exact ce insemnau martirii si poate ca in felul acesta nu-i vom mai confunda pe sfinti cu divinitatile precrestine. a razesului.: . sau de catre filozofi. Trebuie sa stiu cine era romanul anului 1600. Or. Ea cred ca ne-a marcat gandirea mai mult chiar decat s-ar fi asteptat cei care au luptat pentru indoctrinarea actului de cultura. nu un simplu accident consemnat undeva care se generalizeaza pentru toata cultura. I. atestare. Trebuie repusa in drepturi pentru a intelege cu adevarat valorile culturii orale romanesti. sa vad ce s -a intamplat cu acel "torna. pentru speculatii eseistice. dupa parerea mea.Este viziunea sociologista vulgarizatoare clasica pe care comunismul dorea sa o impuna in orice domeniu. Am luat accidentul si l-am generalizat. masurata. in mai multe momente din istorie. Daca abordam numai viziunea aceea mitologica. Eu spun ca folcloristilor le lipseste informatia teologica autohtona . ei recreeaza cultura din propria lor perspectiva.Eu fac diferenta dintre cercetarea noastra minutioasa si argumentata.imi transfer propria traire. cai de circulatie. vulgarizatoare si neadevarata. culturii noastre daca se dovedeste a fi atestat in mai multe par i. pentru ca. Si una si alta sigur ca lumineaza ceva din aspectul acestei culturi orale.Ar trebui revalorizat acel asa-zis mileniu de absenta a noastra din istorie.

Teodorescu. care are.eu am studiat intens Bucurestiul ca fenomen folcloric . ce anume mai poate fi recuperat din ceea ce a mutilat totalitarismul ateu? Care este dinamica satului romanesc astazi ? S. Dar nimeni nu s-a ocupat de contextul in care se canta Miorita. pe ce melodie o canta.Eu fac parte dintre folcloristii care spun ca folclorul nu este numai la sat. Ei n-au facut niciodata din sat zona exclusiva de conservare a traditiei. Nu putina lume este preocupata de sistemul acesta.: . dar ne tragem esenta de acolo. dar importan a unei cercetari consta in puterea de a vedea ce inseamna aici aceste motive. multe lucrari care vor ramane aici "cuminti" pentru ca nu sunt rentabile la tiparit.. dar nu s-a analizat si mesajul comunitatii care foloseste textul poetic intr-un context anume. Exista 1200 de variante.. nu s -au orientat numai spre sat. Despre ea s-a scris enorm. ce s-a schimbat dupa 50 de ani de comunism. in care sunt trei sau patru harti cu atestarea si raspandirea Mioritei. Miorita este un colind de mort. In sensul acesta. exista chiar niste teze de doctorat care au la baza analiza acestui motiv de raspandire universala. Mai avem. Sigur ca putem face si noi interpretari. Dem. oamenii de cultura. De aceea. 50 de ani de existenta. De aici incolo as putea vorbi de o specificitate sau ceva de genul acesta. ale Mioritei si ale Mesterului Manole.. sigur. cand si ce zice fiecare si cu ce ocazie? De Mesterul Manole nici nu mai vorbesc. sa-l cunoasca si mai ales sa-l faca cunoscut. Ovid Densusianu si multi altii. s-a facut in afara contextului. Romanii in general. de altfel. din punctul meu de vedere. Este ce ne straduim sa facem de multi ani la Institutul nostru. nu avem mai putina istorie decat altii. S. cine le foloseste si in ce scop. A citit cineva dintre cei care comenteaza sau fac exegeza macar 500 de variante ca sa vada care este mesajul poetic in contextul lui. nici pe departe. deoarece creatia folclorica naste un model pe baza caruia se inoveaza si se creeaza un nou model etc. Cream intai un fel de tesatura de date si abia apoi incercam sa facem interpretari. cand au aparut.: . Inca o data spun: trebuie sa intelegem foarte clar ca documentul folcloric este unul riguros. In Miorita nu moare nimeni. dar Miorita nu este balada unei crime. care e raspandirea geografica. va rog. S-a analizat mesajul textului poetic.. Toate acestea se bazeaza pe o lipsa de intelegere. Pot sa va spun iarasi ca un specialist care s-a ocupat in ultimii ani de structuril e culturilor orale din oras . nu se comite nici o crima. E . Exista o monografie scrisa de Adrian Fochi. fie daca ii pomenim numai pe Anton Pann sau G. Avem niste lucrari remarcabile care. Am trait istoria cu intensitate remarcabila si folclorul dovedeste ca am fost constienti de existenta noastra in istorie tocmai pentru ca am creat un sistem de sisteme: folclorul este sistemul de sisteme al vietuirii noastre. probabil cel mai mult. dar ca in documentul folcloric nu gasesc anul. despre care s-a discutat atat in ultima vreme. E o diferenta de perceptie.. I. despre organizarea si structura satului traditional. una dintre sarcinile noastre aceasta este: sa oferim material de interpretare. cum se dezvaluie ea. dar numai pe baza acestor informatii care sunt corelate. Fiecare dintre cei care au scris a vrut ceva nou. Sigur ca ele vin dintr-o veche viziune a intelectualului roman romantic. data exacta. Ele exista in marile biblioteci si le consulta specialistii. care incerca sa gaseasca argumente pentru ceea ce cerea momentul istoric. avem istorie ca tot restul lumii. ca orice lucrare stiintifica care nu este usor de citit de cine nu este avizat. P. pe care il modelam de fiecare data. ca folclorul e o rezultanta a istoriei.moment asa cum apare ea. a constientizat istoria atat de dramatic incat a gasit rezolvari pentru toate momentele cruciale. este ca un ADN pe care il pastram cu noi. dar a fost un participant extraordinar de activ la istorie. sunt in tiraje de circa 700 de exemplare. daca mai sunt sau nu actuale. totusi. atunci cand au cules folclorul. chiar mi se pare un joc poetic sa spun ca romanul a fost in afara istoriei. ca sa nu spun aberante. Iarasi as spune ca interpretarea literara a textului folcloric. Reusim sa demostram ca am existat pentru ca avem sistem. pentru ca acolo lucrurile sunt foarte complicate. Asta se vede in folclor.. Si despre Mesterul Manole s-a scris foarte mult.Vorbiti-mi. eu as spune ca el nu numai ca a trait intens istoria. are un mesaj hristic foarte consistent pe care unii l-au mentionat din cand in cand. o zona aparte. De aceea au aparut acele interpretari cel putin ciudate. care este o opera deschisa pana la urma. cine o canta. ce semnifica ie au. una dintre putinele lucrari de geografie folclorica scrise la noi. Sigur ca atunci avem si o retragere din istorie si asa mai departe.ca n-as vrea sa se inteleaga ca satul este o zona rupta de restul spatiului cultural. dar care ar oferi un asemenea material de interpretare.

Si atunci sigur ca satul prezinta un mai mare interes.. era in Romania predominant rurala. . legate de ceea ce inseamna raporturile dintre oameni. care n -a fost o societate de oameni incapabili sa se bucure.adevarat ca satul este mai conservator. in orice caz. ci sa coopereze. de traditia noastra. E fundamentala trasarea unor norme comportamentale referitoare la bine si la rau. Trebuie mai intai sa vedem ce se intampla in acest plan.: . Individualismul care e specific lumii moderne nu trebuie sa dea nastere conflictelor de interese si mai ales nu trebuie sa creeze autorita i discordante. Parerea mea este ca vom asista la schimbari si nu ma refer numai la partea fizica a lucrurilor.Biserica este cea care trebuie sa ofere reperele morale legate de bine si de rau. o scoala si o Biserica care sa puna in echilibru aceasta informa ie.. Parerea mea este ca acesta este unul dintre procesele care trebuie studiate foarte intens.Totodata. Daca nu exista un sistem educa ional si un sistem moral. Asa vad eu satul..Care este rolul Bisericii in elaborarea acestor modele existentiale? S. Chiar daca-l tolerau. De aceasta spun ca informatia este extraordinar de importanta. Scoala in sens de educatie si de acces egal al tuturor la informatie de buna calitate. pana la urma. dintre om si transcendent. din ce in ce mai desprinsa de sacru sau. Societatea traditionala lucra cu anumite modele. de dezvoltarea noastra in general.n-as renunta pentru nimic in lume la acest cuvant care. dar trebuie sa avem grija. Care vor fi modelele care vor genera refacerea acestor structuri? Aici un rol fundamental il au Biserica si scoala. Istoria noastra legata de ocupatii. Aveau. la ce se face si ce nu se face si. cred eu. cu oarecare nebulozitate in ceea ce priveste plasarea sacrului si secularului in existenta lui. Daca este bine ajutat. la noi sunt ca niste corpuri neintegrate. I... De altfel. munceau cand trebuia si se rugau cand trebuia. si accesul la tehnologie este esen ial. P. nu doar sa se tolereze. dar si acesta este un romantism de folclorist care studiaza orasul si iubeste satul in egala masura. daca se poate. Dar. Poate sa vi se para ciudat ce va spun. El nu trebuie idealizat. Omul secolului nostru si cel al noului mileniu are nevoie de informatie de calitate. la comunicarea electronica. Vad crearea unei asemenea unitati oarecum la modul idealist.. dar aceste individualitati trebuie sa se inteleaga. eu pledez foarte mult pentru ceea ce s-ar chema zone "ecofolclorice". Societatea traditionala avea foarte clar definit conceptul de pacat. la fel educatia si coordonatele morale.. In plus. de multe ori provenite din alte culturi... Iar ele nu pot coopera decat daca au un limbaj comun si nu pot coopera cu restul lumii decat daca o cunosc. dar fac acest lucru in conditiile foarte confortabile ale mileniului trei. Constituirea unui asemenea grup cum este cel traditional rural. deci. pentru ca traditia rurala este una care ne poate sprijini foarte mult in evolutie. pana acum 50 de ani. la constientizarea a ceea ce indeobste numim pacat. E adevarat ca acest interes nu a lipsit niciodata nici in societatea traditionala. eu cred ca satul . deci nu mai are constiinta pacatului. Acest om nu mai are foarte clar constiinta a ce e bine si ce e rau sa faca.. pentru ca acolo unitatea de grup este foarte mare. Or. asta este primejdia cea mare. pentru ca acolo locuia cea mai mare parte a populatiei. trebuie sa se creeze niste modele valorice in care "castigul" sa nu devina uciderea celuilalt.va fi o unitate foarte moderna si va ramane "satul meu". o cultura dominata de castig. Asadar. venind dintr-un cuvant vechi latin . care sa aiba coerenta si unitate. un echilibru extraordinar al tuturor actiunilor ce erau legate in acel sistem despre care vorbeam. porneste de la acceptarea unor repere de vietuire comune. Sunt niste procese foarte alerte care se produc acolo. In culturile acelea modelele respective se bazeaza pe niste norme. Pacatosul era scos in afara socialului pentru ca atragea raul. desi nu neaparat ostracizat. Era o persoana care nu putea fi model. niste zone foarte moderne in care oamenii traiesc in modelul traditional pentru ca inteleg si au nevoie de traditie. de interesul material.Parerea mea este ca satul viitorului trebuie sa aiba acces la tehnologia foarte avansata. dar e o realitate: omul contemporan are o mentalitate eminamente seculara. comertul cu audio vizual ii ofera niste modele bulversante.: . S. fereasca Dumnezeu! Dar se bucurau cu masura si se bucurau cand trebuia. pentru ca fiecare dintre noi suntem niste individualitati. Trebuie sa intelegem neaparat ca binele si raul sunt legate in mod obligatoriu de constiinta de pacat. pentru ca siguranta pe care ti-o da aceasta coerenta care este satul are ceva cu totul special. arata vechimea si identitatea noastra. era undeva marginalizat. iertati-ma.

com ÄIntre toate tarile semanate de Dumnezeu pe pamant´ se numara si Tara Almajului cu un peisaj mirific si cu oameni iubitori de neam. sa fie purtatorul mesajelor metodologice. 2003. ÄVrajitorul din Almaj´ . nu avem voie sa fim patimasi sau sa fim de una sau de alta dintre par ile baricadei.Care credeti ca sunt calitatile esentiale ale cercetatorului in etnografie si folclor ? S. Autorul ne prezinta o lume vie cu oameni care isi arata atasamentul fata de Traditia almajana in feluri diferite: prin cantec. internet. tehnica (pentru ca trebuie sa stim sa manuim toate aparatele moderne de inregistrare. trebuie sa lucram in echipa. Ii place sa vada esentialul din modul existential al romanilor si sa surprinda profundul din natura umana. pastratori ai ÄSfintei Traditii´ romanesti. 5 aprilie 2000. Si in acelasi timp trebuie sa avem destula minte cat sa putem proiecta ceea ce inseamna procesul in viitor. de filmare. geografie. arheologie. de aceasta data. e-mail si asa mai departe)..Editura Gordian. Pe urma. Un folclorist sau etnolog trebuie sa stie filologie..Calitatile unui cercetator in etnografie si folclor . Avem un alfabet de transcriere muzicala. trebuie sa aiba calitatea speciala de a putea coopera cu subiectii cu care lucreaza. unul de transcriere coreologica. . Despre sfintenia locurilor si a oamenilor care locuiesc aceste spatii scrie valorosul om de cultura. cumva. Cam acesta ar trebui sa fie instrumentarul necesar. trebuie sa cunoasca istoria artei. sa stie ceva filozofie. Folcloristul trebuie sa fie purtatorul instrumentarului de cercetare.: ..acum ei se numesc tot mai des etnologi sau antropologi. prin joc si dans. un alfabet de transcriere literara. In orice caz. calitatile acestea trebuie sa fie in primul rand devotamentul. a metodologiei fiecarei discipline in parte. folclorist si scriitor Nicolae Danciu Petniceanu in trei carti in ultimii trei ani: ÄOrfeu s-a nascut in Banat´. mai cochetez si spun ca sunt etnolog . Pavel Panduru: ÄDespre folclor in Tara Almajului³ articol preluat din almajana. Folcloristul trebuie sa fie cat mai obiectiv posibil. estetica. In general. fara acest tip de informatie nu se poate. sa intuim directiile pe care se cade sa le consemnam ca fiind importante pentru dezvoltarea ulterioara. Nicolae Danciu Petniceanu Ä un prozator puternic. si in celelalte carti esenta spiritului la almajeni.: . pentru ca nici unul dintre noi nu este un om atat de format. munca si de Dumnezeu. trebuie sa aiba multa rezistenta fizica pentru ca noi suntem oameni de teren si fara asta nu se poate. el insusi o vraja.wordpress.Editura Eurostampa.. Bucuresti "Contrafort" Prof.. 2005. P.deci. de "universal" incat sa poata acoperi toate domeniile si atunci mergem in echipe complexe in care fiecare trebuie sa faca cercetarea respectiva in conformitate cu domeniul pe care l-a aprofundat. istorie.Editura Gordian.. dar eu continuu sa spun ca sunt folclorist si.S. prin scris si chiar prin mandria de a afirma apartenenta la ea. prin port. muzica. I. de un banatenism uimitor de energic´ (Artur Silvestri) a prins in Vrajitorul din Almaj.. Noi. Asta inseamna cercetare fundamentala. Noi trebuie. Sa nu fie strain de ideologii. cu deosebire. apoi cultura complexa. informatiei metodologice. din cand in cand. a rigorii si a inlaturarii oricarei patimi din interpretare. Asta inseamna sa lucrezi in meseria noastra. conditia sine qua non este cea a obiectivitatii. 2005 si Ä Rapsodul d in Tara Almajului´.. de fotografiere. Ar trebui sa fim onesti cu fenomenul si cu documentul.

N. printr -un efort miraculos al creatiei. iar cei doi violonisti au fost ambasadorii cantecului si culturii romanesti in lume. face biografia violonistului Ion Stan ±Tananacu si a satului sau ± Prigor. ele fiind o odisee a sufletului. participant la toate evenimentele cu iz cultural. Ele vin din osardia unui voievod al scrisului romanesc. Observator fin al vietii almajenilor si al personalitatilor lor. obiceiul si traditia erau incrustate in grinda de la intrare in casa. asemanator personajelor lui Marin Preda. In aceste carti gasim crezul autorului in cultura traditionala. care traieste in sarg carturaresc. prinzand trairile interioare ale omului si natura lui divina. Folcloristul se dovedeste un bun cunoscator al fenomenului muzical in mediul sau natural de manifestare ± satele almajene. talentul si harul lor. in viata si opera scriitorului N. ce decurge din insasi trairea faptelor. dezvoltata pe un fond daco-roman.D. care genereaza inca fiorul metafizic si deschiderea catre sacru a populatiei din Almaj. economic si social in cadrul comunitatii. Din cele doua carti se constata ca muzica este in noi. raporturile cu lumea inconjuratoare. parcimonia limbajului. Petniceanu ne infatiseaza in lucrarea Ä Rapsodul din Tara Almajului´ conceptul taranului roman(almajan) despre imbinarea armonioasa a muncii cu muzica. continut.Petniceanu. valorifica folclorul in sincretismul lui pornind de la esenta lucrurilor. Fraza lui Danciu curge simplu si limpede. Personajul principal al cartii. pigmentat de termeni regionali. redand pulsul vietii. incrustarea facandu -se de cei batrani cu briceagul si lumanarea aprinsa´. Faptul ca folclorul pastreaza esentele ± lamura ± lucru inteles de Danciu. l-au determinat sa scrie aceste carti. Lirismul prozei lui Danciu este unul implicat.D. In lucrarea ÄOrfeu s-a nascut in Banat´ vorbeste despre viata tumultoasa a lui Ion Luca Banateanu ± violonist.Cartile acestea sunt rod al reflectiei cat si rod al observatiei obiective si al unei riguroase documentari. aceasta creatie vie. taranul Dumitru Popovici din Rudaria. ca in . Ächintesenta a sufletului romanului´. compozitor si ctitor de orchestre de muzica populara romaneasca ± Ä care a inteles cata admiratie si iubire nemarginita pentru oameni pulseaza in cantecul nostru popular´. Ele sunt inca o dovada cat de importante sunt lucrurile marunte din viata omului in opera lui Danciu. Aceste carti ne arata cat de adanc a patruns folclorul. Au caracter de marturie. Autorul arata ca Ädatina. Cartea ÄVrajitorul din Almaj´. Daca adaugam la aceste calitati. este o fire complexa. raspandind magie si inspiratie. avand un gen de puritate originara ce lumineaza mintea si purifica sufletul cititorului. Este model de gospodar si familist in sat. bazandu-se pe autenticitatea faptului trait si nu Äscornit´. dirijor si folclorist. in puterea etica si estetica a valorilor materiale ale neamului nostru. in iscusinta mintii oamenilor de la sat. este identitatea noastra. Redau ganduri cu limpezimea apei de izvor. inzestrat cu intelepciune si harul divin al cantecului si jocului popular. rolul lo r de educatori si dragostea pentru semeni. poarta in sine maxima intensitate si cuprindere sufleteasca a omului. organic. la care intelepciunea rezulta dintr-o viziune superioara a vietii. Lucrarile nareaza aventura existentiala a muzicantilor. consecinte ale unor adevaruri traite de autor. In ele gasim un fluviu viu de mentalitate si credinta extrem de rezistent. de o grandoare austera si hieratica. care redau bucuria almajenilor de a trai prin cantec si joc(dans). ca doinirile atemporale din Almaj. avem in fata explicatia clara a valorii acestor carti. Aici aflam ca prin cantare drumul spre Dumnezeu este mai scurt si mai luminat.

Poporul roman a pastrat forma originala a obiceiurilor. at t in mediu rural c t si in urban care se transmite pe cale orala intr-un anumit spatiu geografic fara a se ti exact autorul. Tematica cuprinde sfera de preocup ri si de tr iri care apar in tuturor v rstelor si categoriilor sociale. Acestea. cusaturi.) C ntecul propriu-zis Este cel mai r sp ndit gen al muzici populare. Prof. . eroii. Muzica populara. Sensul cuv ntului e culegerea de materiale ce se iau din popor.) ‡ Caracter sincretic (consta in participarea mai multor arte la fenomenul artistic: literatura. Etimologic cuv ntul apare folk=popor. strigaturi. devenind astfel un bun al intregii colectivitati.) ‡ Caracter colectiv (cantecele sunt preluate de colectivul din care face parte creatorul. coregrafia. spre exemplu: cante cele Perinita si Doina apartin numai poporului roman. ceramica.[1] Articolul de fa se refer la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu pu ine excep ii. l-au insotit de la nastere pana la ultima suflare. Versurile sunt alc tuite din 7-8 silabe nt lnindu-se si arhaisme. dorul. in prima perioada a fost singura forma de manifestare si prima etapa a muzicii romane ti. zicatori. Din punct de vedere ritmico-melodic e simpla dar cu accente expresive potrivite textului si genului muzical. legende si desigur si in muzica. Muzica populara apar ine cultului na ional si face parte din patrimoniul na ional. jocul.cum spunea L. Se face referire la mo tenirea muzical a românilor de la sat dintotdeauna i a popoarelor din care ei au luat na tere. poezia. creatiilor materiale si cultural artistice. tiin a care se ocupa cu folclorul se nume te Folcloristica iar de studiul muzici populare se nume te Etnomuzicologie. de la un loc la altul. durerea. deznadejdea. muzica. literatura popul si ara dansul popular) Folclorul reprezint totalitatea realit ilor folclorice cu trasaturi si forme creata sau asimilata de un popor. Folclorul este prezent in sculptura populara. din generatie in generatie. Prin folclorul muzical poporul roman si-a cantat dragostea. datinilor. Creatia populara are urmatoarele trasaturi specifice: ‡ Caracter anonim (nu este cunoscut autorul) ‡ Caracter oral (este transmis pe cale orala de la om la om. Este cel mai bogat gen muzical. PANDURU PAVEL Termenul de folclor este propus in 1446 de c tre arheologul englez Wiliam Toms. tesaturi. etc. insotindusi fiecare moment al vietii prin cantec. strans legate de viata sociala a taranului.Almaj are vesnicie Ämiraculoasa memorie a poporului numita traditie´. Folclor românesc Folclorul muzical românesc cuprinde toate crea iile culturii spirituale populare române ti din domeniul artei sunetelor. La noi in tara termenul de folclor a fost folosit de Bogdan Petriceicu Ha deu iar din punct de vedere a ariei pe care o cuprinde putem spune numai faptele artistice pe cale orala (muzica populara. ghicitori. Are o forma strofica specifica. Difer de la un loc la latul. poezii basme. lore= n elepciune.Blaga. extinzandu-se ca valoare spirituala pe intreg teritoriul tarii.

capabil s opereze cu mari con inuturi de informa ii. Anume.[7] folclorul muzical constituie o ramur a crea iei tradi ionale române ti.[5] Astfel. în perioada fond rii disciplinei. În vreme ce folcloristica se concentreaz pe studii monografice f cute în interiorul unei etnii. folcloristica modern (deci. Pentru acest motiv. În zilele noastre.[3] Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a dou tiin e apropiate: folcloristica[4] i etnomuzicologia. folcloristica nu are decât 50 de ani în plus de vechime. clasificarea i interpretarea lor. între ele. f r re ineri pricinuite de instabilitatea materialelor culese i a concluziilor ob inute) doar în momentul în care s-a cristalizat o metodologie obiectiv . Multe alte coli au adoptat în loc etnomuzicologia. Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt. metode i o tipizare a studiilor folclorice. Dac etnomuzicologia este apanajul secolului XX. Indiferent care dintre cele dou c i este urmat mai întâi. dar i ± în limita cercet rilor efectuate ± aromân i meglenoromân). în func ie de perspectiva cuvenit . categoriile ob inute sunt înglobate în folclorul universal. folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile Äfolclorice´ ale altor na ionalit i. fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Acea metodologie cuprinde principii. îns . o pozi ie semnificativ e ocupat de cea româneasc . Sub delimitarea folcloristicii. exist trei tipuri (sau etape): culegerea de materiale. folcloristica num r doar câteva coli na ionale. al turi de: . nu putem vorbi de o dat diferit la care s-ar fi n scut folcloristica muzicii. disciplin care s-a extins spectaculos în lumea occidental a celei de-a doua jum t i a secolului XX.[2] vorbitorii de dialecte române ti (norddun rean. cercet torii s-au raportat mai întâi la literatura i muzica tradi ional . valabil ast zi în întregime. în cea mai mare parte. etnomuzicologia se preocup de studiul comparat între na iuni.[6] Putem numi.create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei).

însumând totalitatea crea iilor coregrafice (privitoare la dans) realizate de cultura spiritual popular corespunz toare unei etnii sau unui grup de etnii. A a-numitele împrumuturi sunt pu ine la num r i nu sunt de prima valoare. http://ro. tendin a spre o via mai bun . .[8][9] Pentru a cataloga componentele folclorului. au la baza traiul. dans i teatrul popular. cele dou fiind de multe ori condi ii indispensabile producerii dansului. în studiile de specialitate se recurge adeseori la termeni precum Ägen´ i Äspecie´. f r a l sa loc vreunei ierarhii. de a numi toate aceste componente sub denumirea unic de Äcategorii´. Majoritatea obiceiurilor calendaristice.wikipedia. Fa de ini ierea primelor cercet ri folclorice.[10]. http://ro. inclusiv cele legate de s rb torile de iarn . vom aplica recomandarea folcloristului Gheorghe Oprea.folclorul literar.org/wiki/Folclor_coregrafic Materialele etnofolclorice concrete vorbesc despre faptul c cele mai multe tradi ii populare sunt foarte vechi i au origine local .org/wiki/Folclorul_muzical_rom%C3% A2nesc Folclorul coregrafic (numit i dans folcloric) reprezint o subdiviziune a folclorului. munca. Cum nu s-a putut stabili exact Äîntinderea´ fiec ruia i ambiguit i continu s existe. studiul folclorului coregrafic s-a produs mai târziu. folclorul muzical i teatrul popular. al turi de: folclorul literar. Studiul folclorului coregrafic constituie una dintre cele patru mari ramuri ale folcloristicii. întâietatea apar inând tras rii unor fundamente necesare în domeniile literar i muzical.wikipedia.

esen ialmente. Sigur. Constantin Eretescu Folclorul înc tr ie te. O seam de motive epice preluate din Biblie au devenit produse literare în diferite arii din lumea cre tin . Constantin Eretescu Ca cercet tor al culturii populare mi-a pl cut s r t cesc.Nicolae B ie u Folclorul este mai ales. nici nu e de mirare. s merg . produsele folclorice sunt marcate de acest caracter zonal. El este produsul unei epoci. se pot da exemple elocvente de motive literare care au circulat dintr-o cultur în alta. al unei culturi. dar în alte forme . Dar. al unei ocupa ii. Folclorul nu are menirea sa rezolve conflicte etnice . În condi iile de izolare în care au tr it oamenii sute de ani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful