~~Q_~

i~ lng. GEORGETA GINGARA$U

~~ ing. ELENA pATRAUCEANU

ing. DELIA POPESCU

ing. ELENA VALSAN

(g CD ~ ~11 ITl [) ~11 a ~ Uil~l1~[!'~~~ ~

NAVE

Manual pentru lic:ee industriele cu prolil de mec:anic:a (meseria ICic:atu~ meconic), elese a XI-a, ~i scell proiesionale

EDITURA DIDACTICA !il PEDAGOGICA - Bucurelli, 1978

PoD.

c

PI'{

~_ji

<\,-

--------~--

Fly. 3,2. Plunele ortcgonn le pe care se repreztntti:

PI) - phlrtul dJamclml; PI - phlDUl plu'l..-ii~ m - ?h'll'ml :!It'cthlbU mI1C:!ltn~.

Toate nave le au la cxtrernil:~~i forme mal fine. pcntru n m iesoru rcz istcnta la tnalntnre .

Extremitatea anterioara, in formfl de paml pentru II despica rnai usor apn, se numeste provo (Pv).

Extrem ttatea postcrloara, pupa (Pp) are 0 forma slIbt.iata ell scopul de a perm ite 0 scurgerc ell m inimum de virtejuri ale npe i cit ~i montnren ~i luncfionarea eirme i ~l proputsorulul.

III mecnnlcn uave i, corpul nnve i considernt rigid, nedef'ormn hi l ~i impenetrahi l pentru apa , fOt"IllMzii corpul teoretic, Corpul real al navel este Iormat din !llvcli~ul de table de dilerite grosim i, IOU sistemut de nervuri din interior ee Iormeuzu osatura . Suprafa ta corpulu i teoret.ic reproduce lutocmni supralatn iute:rioarii a in veltsu III i corpulu i real in caw I nave lor In e tal ice '1 i sup !"f1]":1 ta extertoarii a corpului real pentru nave le din lernn sau bel-on annat.

Supralata teoreticd a corpulul navel nu ponte fj exprhnntf prln rdll\:ii m atematrce : ea se reprez intn grafic PI' [rei plan" ortogonale.

a. Planul diametral (P.D.) reprez intf planul longitudinal ce imparte nava in douii piirti simetricc (fig. 3.2, 1I).

Jntersectia navel cu planul diametral este un contur inch is, num it COIlturul navel in planul diametral .

Intersectla plnnului diametral cu eleme ntul de structure de In fundu L nave i , num it cilild, fUI"IIleaZH linia chilei .

Interscctia planului dlametral ell elernentul de structnra diu provu navel. nurn itii e/l"auI', este linia dranei .

In tersecj ia planulu i d imne tral ell e lementu I de structura d in pupa nave i, num itii etam hal.!, este IUlia elarnbollilli.

In purteu de sus a nave i plauul diametral intersecteaza puntea dup5 linin puntil. Curhura liniei pun~jj se numeste selalura pUIl/ii.

b. Plauul or izontal tmpnrte corpul nave i in doua par~i: carena ~j partes emersa; acest plan coincide cu supralata ape i .~i (ormeazli planul de plutire (fig. 3.2, b).

15

Intersectia aupratete i corpului navei cu un plan para lei cu p lantrl de plu-

tire, ctnd nava se gaseste pe carena dreapta fonneazu Iinia de apii (WL.).

Intersectia supralete! carenci ell planul de pluttre Iormeaza linia de phrtire. Aria lim itata de l inia de plutire Iormeaza aria plulirii Aw.

Linin de plutire a navci la pllna illCiil'ciitudi formeaza linio de. plulire maa:imo.

Linia de plutire corespunzatoare pescajulul de constructie stnb ilit la alegerea dimensiunilor prjncipa le a le navei Iormeaza lsnia de plutire de construelie CHiL.

Plannl de bazo P.B. este un plan orizontal longitudinal ~i este paralel eu planul plutirii de plill1i tncarcare ,

Lill!a de bazli L.B. este drenpta orizonta la coutinutii in p lanu l diametral care trece In nave le metaliee prin punctul sttuat in sectiunea maestra la fa~a superioara a ohile i, nava fiind pe carenf dreapta , iar la nave le de lernn llnia care trece prin punctul situat in secttunea rnaestra Ia intersectla suprufctei exterioare a bordajului ell chila maslva.

c. Planul vertical transversal perpendicu lar pe l in ia de bazii :;;i situat in zona cu liitime maxima formeaaa planu! sec/iunii maestre (fig. 3.2, c).

Sectiunea maesird este secttunea transversals cu Ifitime maxima a corpului navei ob~inuta prtn iatersectia cu un plan perpendicular pe linia de baza. La nave le cu regiune centra Iii de aceeasi Ifttimc maxima, sect.iunea maestra se giise~te Ia jumiita tea lungim It in tre perpend icu In re ,

Aria sec/iunii maeslre Aw este aria lim ita tii pe conturul carene i in sectiunea maestra ~i p lanul de plutire (fig. 3.2, c).

B. DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE NAVEl

Eleme n tete geometrice Ii n ia re ale corpu 1 u i na ve i, m !iSll rate in me tri, consldertnd nava pe carenfi dreapta , Inrmeazn dimensiunile prineipale ale navel.

Lungimea rna:ri mil Lmax este d ista n ta or izon ta I 11 intre pu ncte Ie extreme ale corpu!ui navet, excluz ind part ile nestructura le de la extrem itatlle nave i (fig. 3.3, a).

Lungimea la plutire LWL este dtstanta orizuntala Intre perpendlculare.le Ia Iinia de bazi.i cure tree prtn punctele de intersectie ale liniei de piutire ell planul diametral (fig. 3.3, a).

Lungimea de calcul L este lungimea definitii conform prescrlptitlor registrelor de clasificare ~i serveste pentru rllmenslonarea elementclor constructive ale navei. Conform Registrului Naval Roman - lungimea nave i este distanta masurata de la muchla anterioal'a a etravei pina la axu I clrme i, la nivelul liniei de Incarcare de vara, sau se adoptu egahi. CII 96% din lungimea navel m asuratf pe aceeasi linie de plutlre, de IH muchia anterloara a etrave i pina la extrern itatea pupa H nave i, ~i anume, eea care va fi mai mare.

.. Lunoimea tntre perpendieulare L.P'P este distauta orfzontalji tutre perpendiculara prova !ii pupa (fig. 3.3, /I).

. Perpendiculara prova este dreapta conl.inuta in planul dlametral, perpend iculura pe linin de bazii, dusil astfel:

. - la naveje meta lice en etrava din tabla. prin intetsectarea liniei de p lu-

tire de constructle ell Iata interioara a et.ravei (Iig. 3.3, b):

16

m_ _:..rt1 .A CW!
~ _______ ...1..
~iZ -:/ L.B.
Lpp
LVIIL
Lmo<
I a

ElrQl'a musiva

c J'ecjt"uM II - A (mqrila)

Fill. 3.3. Dlmenstunlle pr inclpale ate navel in plun longitudinal.

la nave le metal ice ell etravli muslva s i la navele de lemn, de beton s~u a It material prin prolactin ill p lanul dlame tral a intel'S~c~ic.i lillie i de plut.lr~ de construetie cu tntcrsectlu supraretei exterloare a bordajulu i ell c trava masrva

(fig. 3.3, c). . •• .

Perpendtculara pupa este dreapta continuta In p lanul dlsmetral perpen-

diculara pc Iin ia de bazii, dusa' astfel: . .

_ la navele cu pupa t.ip crllci!luLor, prtn axul clrme i (fig. 3.3, ~): .

_ la navele meta lice cu ctambou masiv In cadrul inchls prin intersectia l in.ie i de plu tire de constructie ell ra~ exter ioara a etamboului eirme l sau en

pre lungirea aceste ia: .

_ la navele rara etambou :;;i rara tirmn, prin lntersectia liniei de plutire

de constructie cu suprafata interioarh a bordaju lu i; . . ...

_ la navele de lema, de beton sau din alt material, prin intersectta llniei

de plutire de consl.ructie ell sllpraf~ta exteri~ar!i a ~o~d8jului. ..

Liltimea maximii Bma$ cste dlsta~ta onzontala lI~tre. punetel~ extreme ale corpului, in sectlunea maestra, net.inlnd seam a de partile proem mente ale

uave i (fig. 3.4). . . _ ..

Lotimea de ca/wi B este liit.imea masuratti in sectiunea maestra la llnia

de plutire de constructie (fig. 3.4). .

Inci.l/imea de construe/ie D este distanta pc verticalii miisura ta i~l ;;ec~l~nea maestri", de la lata superioara a ch ile i p lna la intersectia suprafete] Inferloare a puntf] de bord liber cu bordajul (fig. 3.4).

Pu.nlea de bard liber estepuntea de IH care se mascara bordulliber.

17

A

8

FIg. 3.4. Dlmensiunlle prlnclpnle ale uavej in plan trausversal.

Pescajul de c'onsttUClic d este pescajul rezultat din calcul pcntru stahilirea dlmenslunllor principale ale navei (fig. 3.4).

Pescaj pupa dpp fi peseaj prooa dp» sint pescaje le masurate pe perpendiculare le pupa ~i respect iv prova de Ia prelungirea Ietei supertoara a chilei pinii Ia linia de plutire de constructle.

Pescajul me diu reprez inta sern isuma pescaje lor prova ~i pupa:

(3.1)

Bortlul libel' F' este distanta masuraUl. in sectlunca maestra , de Ia Iinia de plutire Rilla la intersectla pun~ii de bord liber cu bordajul (fig. 3.4).

. r!a nave Ie metaEice dimensiunilc se considers in afara osaturii, iar la cele

.de lemn, bcton armat etc., dimensiunile se considera in afara bordajului.

I. RAPOJ\Il:TH'!NTREDlMENSIUNIL,E PRINCIPALEALE NAVl'l

,I ':'Rapoartele Intre dimensiunile principale ale unci carene caracterizeazii "calita~ile nautrce ale navel. Principalele rapoarte Intre dirnensiuni sint:

- raportul dintre lungime ~i latime,£' este un indiciu pentru viteza ~i

B manevrabilitatea navei:

£ =4' pina la 11 - valorile miei se iau pentru nave mici, Iente ~i manevrabile; B

, . , -;- valorile mari se iau pentru navelc marl :}i rapide; .

- "raportul dintre lungime ~i inaltimea de constructte miisuraU pinli la

.puntea prineipal5 ~are legiiturii ell siguranta navei in navigape. Pentru un D

bord liber normal ~i pentru un anum it grad de robustete £:. = 9 pina la 15;

. D

- raportul'dintre iniiltimea de constructie ~i liitime P_ este un ind'iciu in

. B

ceea ce p~lve~te stabilitatea navei;

fa

VI . 3.1i. Delerll~lnareIl ~oeflo;lelltulul de linllte IX al

Y plutlrll.

Fig. 3.8. Determlnnrea coetletentulul de [Illets ~ 01 secttunil maestre.

- raportul dintre fnlH~imea de construcjie ~i [mersiuue ~ Indica postbilitatea de navigatie in ape de adlnctmi mlci. In general % este egal cu 1,05 pina la 2; I _ ' . .' raportui dintrc imeraiune ~i HiPJllC -i arc legaturacll stabilitatea navel

§i stabtlttatea de 'drum. Peate avea valori cuprinse intre O,l~ .pina la 0,50. Navele cu ..:!_ marc, au 0 stuhllitate re dusa, dar 0 buna stab ilttate de drum

n . . _ ....... de _~. mcntine directia

(stahilitatca de drum rcprez iuta cnpaeil;llLl~1 lI<1V('1 e a ~l

\'l-) N J I rn ic, au 0 bUlla stabilitate, dar

rectilinie de dcplnsare stahl 1 a . 1 ave eel Jj

au rni~c1i£"i viulnnte de ru llu ,

I

Peutru a preciza forma eorpulul uave i Be introduc coeficieutl de Ilnete , de suprafata ~i volume trlci.

:1) Coeriden!i plani de [inete:

- IX sau CWI) cste coeCicientul de f inete III plutirii (fig. 3.5) dat de rsportul:

A ..

IX=--,

B.,L

in care:

A,v estc aria plutirii, ill Ill"; L - lungimea, ill Ill;

B - liitimea, in m , ... t (r' 36) dat - ~ sau CM este coefidentul de Iinetc u l secttuuu maes re Ig.. ..

de rap ortu I:

AM ~=---, s,«

in care:

AM este aria imersa a sect iun il maestre , in m2;

d - lmerstuuea, in m.

19

b) Coeficien/i de fine/e volumeirici: - 3 sau C B €ste coeficientul de fille~e al carene i, sau coeficlentul bloc (fig. 3.7);

1'111· 3.7. Detenntnarea coef!cienllLlur de /I nete 8 "I earene],

ill care:

"\7 este volumul carene i , in m3;

X. cocficientul de Iiuete verbical al care ne i:

X=....Y._ ;

A,,<i

•• J

coeficicntul de Iinete longitudinal HI carene i, Durnil *i coertcient prismatic:

'F=_v_; AM·L

rp este coeficientul de fine j;e transversa 1 a I carene i:

I{ <P=l"n'

in care:

F este suprafata de derlva (aria imersa a p lanu Iui de simetrfu),

Din coeficientii enurnerati eel mai utilizatl slnt: 8, ((, 13. ~i ma i rar 'Y.

tn tabelul 3.1 se dan valorile numerice ale rapoarte Ior carncterlstice ~i ale coeficlentilor de Iinete pentru difcrite tipuri de nave.

AI'LII:l\TII

a, Si1 se determine dimenslunj la prhlcipale ~I vo lumul earencl pentru nava III car. se cunose urm;l.loarele elemente:

!:_=75' !!..=4,7; <l=O,820; 8=0.611; A ",='128 In'

B ,. a

II. e z 0 I v 11 r e. Lu nglmell na vei:

L=lJ· 7,5

L2= A", .7,5

It

L = V· Act" .7,5= V...E!__7.5= y'3~900 =62.4 m 0.820

I L= 62.4 11.1 I

20

..

.;

.,., <:>

"" I

e

"'. co

..... t-

o I

'" r-.

e

""

«:.

o I ce

I~ o

gs "" I

." '"

o

~

o I

..,.

'"

o

:g

0-

I

," cO

""

<=> ."

o I

<:> ec

o

~

o I

H'

'" '"

." ""

cO

I

12 :;

'" «>

05 I

I.!:I ".,

o

," '"

cO

I

ee '"

cO

I

"" 00

cO

ec

"'!

o I o

'"

-.- .. ~- .. -~- ...... -~-- '---'-+---1

<:> ""

o

I

'" ....

o

·W t-

o I

'" .'

o

~ ~

.0 '"

I I

:2 ~

Q .0

_~ •. l,_ __

s .0 I ", ....

Q

-- ------,---~

<=> 00

0' I

o '" '" I

"' I""-

Q

'" to

o I o

"'

Q

.. r-

"" I

it Q

Ie, ... I

."

~

It> <to ,:;;

I

'f> ".,

o

... ...

I

'" ...

." ...

o

I

~ 05

s Q I

", ,,~

<=>

O'l ...

I

... ...

." ..,.

Q I

'" ...

I

'" '"

Q

I

.., .,.

o I

.".

Q

"" ...

o I

'" .,.

Q

<'> ...

I

N ...

o ".

o I o

'"

Q

s o I .. ...

o

."

<i£

I

,"

r.: 1

'"

."

,~

I

>r> ~.

r-

I

'"

'" "t:I

'" >

Z

Liit!mell navet: j

L 62.4

B= - = -- =8.3 m

7.5 7.5

Pescaju! novel:

B 83

d= - = _;_ =1.78 In

4.7 4,7

Volumu l careuel:

Y'=~I.Bd=O.8X· 62,,1' 8.3' 1,76~6211 nl"

1]=62011l3_!

b. Sii sa ealculeze VOIUIl1111 cnreuei ~; snp"a(a t.~ lin'.' dill'

v[alli care poate tr " _. 'el e p u re pentru '0 !lava flu-

ansporta pasagerI st malIa, cunnsclndu-ss IIrUlaloarele dilllellsiuni

prlncipale ~i codjcie.np de rine~e: L=62 4 III d-1 ')0 L ~_

. • • -.~ Ill. B"=I,;:J.«=O.864·. ;(=0.832.

R e z ;, I II are:

L;;tlOlea navef :

B= ~ = 62,4 =8,33 m

7.5 7.5

SUprafata Hnlel de. plutlre:

AM=«LB=O.864· 62,4' 8,33=449 m'

I Aw=H9m"J

Volumul carenel:

Y'=)(Au:d=0.823' 449' 1.2=413 rna I \7=443m3

C. PARTILE CONS~rRUCTIVE ALE CORPULUI NAVEl

i l~orpul navei reprez tnts 0 cOllstruc~ie care

nve l~ etans rl ldl t' , ~ u

h I 1 "" Igl fZU III Interior prin pcreti ~.

sc e etu sau osatura corpului 3.8. ' . I

pillte~te, compusa dintr-un un sistem de grinz i formind

Fig. 3.8. Prfnclpa tele pllrU ale never,

22

Extrem itatea prova (fig. 3.8) are.ide obicei, Carma de pana, pentrua putea despica mai user apa. Extrem itatea pupa are 0 forma suhtiata, pentru-a permite scurgerea apei eu minimum de vtrtejurl f#i a asigura 0 buna funetfonare

!l cirmei s i propulsorului nave i, .

Partea de jos a nave i se numeste (ulld 10, par~i1e laterale borduri 9 (fig. 3,8). iar partea superioara - punie 16.

1. IN\/ELI!jUL CORl'UJ,U1 NAVEl

IJl\"cJi.Wl exterior al corpului nnve i este ctans l;\i se cxtinde pc toatii lu'ngill1ca navel.

Par tell de Io fund a tnvelisului poarta, in mod ccrespuuzjitor , denumirea de lnuelisul [urulului, partile 11Itel"31e ale invel isn lu i - inlleli§ul bordajelor, iar partl~a corespunaal.oare punti i - 111lleliful puniii,

Aceste invcfisur i se compun din foi de tabla de otel lmb inate Intre ele prin sudarc. Table.le aces tor invelisurl sint dispuse de obicei cu latura mare in sensul longltudinal al navei. Sirurfle longitudinale de table sudate una cu cealalta, pc latura m ica, Iormeazti ~irurile sau [llele fnlieli~ul!lL Siru) centralal table lor de la fundul nave i, care se extinde pe toata lungimea ei, poartii numele de chila (fig. 3.9). Existli ~i Dave care nu au un ~ir central de tabla la fund; chila [iind eonstttuita dintr-o grioda de sectiune dreptunghlulara, Aceasta poarta numele de eM/a masivti.

:;iifuriIe de table de fund curbate in sens transversal, care fac legUura Intre i.nvel~ul Iundului si invelisul bordajelor poarta numele de gnma. ~irurilede tabla ale [nvelisului bordajelor de care se imbin5 lnvelisurile puntilor poarta denum irca de cellturi, iar sirurtle de table imediat inferioare acestcra i-sllbceniuri (fig. 3.9).

La cele doua extremltat) ale nave i, tablele lnveheului ce lor doua bordaje se uneso prin cite 0 structura speciala purtind denum trea de elravii 14, la prova , ~i eiambQu 15, [a pupa (v. fig. 3.8).

2. PUNPLI, NAVm

Navcle maritime pot avea UDa sau mai mu lte puntl. to funetie de rolul !ii poz itia pe care 0 au, puntile all diferite denumiri:

- punlea $uperioal"ii 1 (fig. 3.9) este puntea cea mai de sus, coutirmf, pe In treaga III ng ime a nave i ;

.I~.

FlO. 3.0. Sectnlnea tnm~versa15 prtnt:r-o. nflvll "II ststem transversa!' de esatura.

23

_ - puniea de comparlimentare (san puntea pcre tj lor etanst) este iuntca p ina la care se extmd peretii etansi transversa ll de (:ompartimentare ai luavei' - punl~a ~ordl~[w fiber. este pu~tea de 13 care se m.lisoara bordu l liber; ,

- puniile In{cr!?Ure 2 (bg. 3.9) srnt situate sub puntea supertoara ~i anume

puntea II doua, a tre ia etc; .

. -. putitile dispuse deasupra puruti superioare care se numesc in ord' de lOS In sus: puntea suorostrociurit, puntea de promenada si puniea bd ·t1C In genera~ accste~ ~oart~ nume lc de pun lea unci suprasiructuri ;Tltrer:~;eo;i slnt punt] care Iirn Iteaz~ suprastruclura Intrcrupta in partca ell: sus ,f t' rufutu) estc .puntca care Inn iteazii rulu l ill partea de SU~ Dacs .' t' '. lmlea

v tause t']" ....' . "" c" eXIS a mru mu te

punta e an.5c,.pUll ] e :>uprnsLru.c.tuI"JI ~I ale rulu lu i plnrtii 1I1J111C'1f: de: U t.

suprastrue+n rii e taju III i J, puntca slIprnsll'u('ltlrii ~ hJ.'ulu" '11' L' e: p 11 ~'I

U t .,r I' tai I' J .. '.' '<.1 C c ... rcspccllv

p n ea HuU III e ?Ju. u t w' puntca rufulu i ctaju lu i II etc.;

,- punica principalii, care coincide uncori CIl puntea supefioara 1 (fig. 3.9), cOlltmu~ d~ la prova la pupa, care are rol de rezistentiL

l\'f3jOntatca na velor comerci.a Ie de trausporta t marin ri dispun d -

redus de puuti: d . . ". e u n numar

~, e a~eea" 0 punte poate 8ii mdep!ineasca rolul mal multor unti

Astle! p?-Iltea auperroara continua are rol de puute de calcul ~i de' IJJft.e d~ compertnneutare e tc, Navel~ de pasagcr i dispun de un numar mutlllare de puntt neccsare pentrn amenajarea cahinelor a siililor de rnese s i a alto " , . P t deservt . . ' ""1' , r mcapen den ru eSef\-l:~a pasager,llor. Astfe l de punti poarta denumirea de platforme,

eoa~e.e 5e. extind I1UIIHII pe 0 parte dill lunglmea nave], spre deosebire de punii!« continue, ca~e se ex tind pe toata lungimea nave i,

I Structura punt~[or ponte fi metldicfl, din Iem n sau melaUc!l 3copcriUi ell

emn sau alt material. "

ruveli~lll PUllt~[O~' metalice c.ste ~'orll1at tol din s irur i de table dis use aproap~ in~otd~aunLI In sens longttudlual. Sinu-ile Iaterale de table ale PUll- ~llor'I~lrufi Prl~ care puntlle se irnbina de ccnturfle de pe hordaje pta .• ~ nume e de Il1cl'lmare 3 si de (f'" 3 9) L' " 'I " , ,I ""

. d. . . ."1 '. Ig. . . aCI rmai e e 5C Jill b lila cu centu rile fie

inn suare',fle pTln nltu ire , in cazul imbinarii prin nitu ire se Ioloseste C1I elencn~ de I.ega:ura un, cornier denumit cornieru] Idcrlmar 5 (fig. 3.9),

untile stnt Sus~lIlute de e lemcnte structurale num ite ponti Ii 17, 18 (fig. 3 .9).

3, !JUIU. 'J, FUNIl

~avelc maritime de dimellsiuni muri (ell lull"imc peste 70 '111) c"'nt pl'el'a"

zute 1Il IJurtea I 'f" , <'> ., '. "

un a .' or. !It enoar:.l Cll 0 p!atform5 care, fmpreullll ell fundul, illchidc

r :~ (tt delluI~lIt dllblul (und. AeensLii plulforma, numilii pUIl/ea dublulul

UTI,. Jg, 3.9 ~,I 3.10) este rezisl:entii ~i l'lan~ii extillzindlHlc pc loata IUlIginll'a

Da\eJ sau Dumal pc 0 parte diu nceastu. -

24

Dublul fund are rol de stguranta, el este folosit iusa :;;i in scopul depoz ltar+i rezervelor de apa, de ulei ~i de. combustib il l ich id , prceum -5i pcntru balastarsa na ve i, atunci cind aceasta trebu ie sa na v igheze farli rnarfri.

Invettsut punttl dublului fund este constltuit ca ~i celelalte punti metalice din ~iruri de table dispuse aproape Intotdeauna ill sens longitudinal.

~irurile latera Ie de ta.bla pri.n care puntea dublulul fund se imbilla de gurne sau de s iruri le inferioare de table ale bordajclor poarta numete de margiIwle/e dublului fund 7 (v. fig, 3,9). Marginalcle dublului fund pot Ii indinate (ca in fig. 3.9) sau orizontale ,

,I. OSATUIIA COJtI'ULUJ

A~a cum s-a mentionat, tuvelisul cnrpnlui (tnve lisul lundului bordajelor ~i punt.ii) este rigidizat prin sche let sau osaturd . De asernenea , rigidizarea Inve- 1i~ului corpulu i ma i cste asigurata ~i de pereiii transuersali .

I Osatura corpului navei se cornpune din rtndurt de grtnz itncruclsate , Uncle grin:z:i shrt asezate transversal l}i Iormeaza osalura transuersalii , jar a lte le stnt asezate de-a lungu 1, Iormlnd osalura [ongiludinall1.

Grinzile osaturii transversale sint a lcatuite din lntariturile care rigidizeaza [nve lisul Iundulu i denum it va range 8 (1'. fig. 3.9), Intariturile Inve lisulu i hordajelor - waste 9 s i 10 [v , fig. 3,9) ~i Iutatiturlle puntf l - lrauerse 11, 12 ('" fig. 3,9). Coastele, de regu Ill, se pun 111 sect iu 1\ Ile transversa le 1I nde ex istli varange l}i traverse,

Construct!a coasta-varauge-traversa imbinatc Intre ele formeaza un cadru transversal. lmhinarca e lernentelor unul cadru transversal se face prin gusee, adica bucati de tahla de anum ite forme ~i d imensiuni in general trlunghtulare care se sudeaza sau se niluiesc nLit de varanga cit ~i de cnasta , respecttv de traverse s i coasta , Guseul care imbina varanga de coasta poarta numele de ,giiseu de .lJurm'i13 (v. fig. 3.9). Guseele care lrnb ina coastele cu traverse poarta denumirea de gllseele ira verse i sau hm{oli 14, 15, 16 (v. fig. 3.0). Pe luugimea nave] cadrele transversale se a~azii la anumita d istanta care poate fi aeeeasi sau poate diferi. Aceastii d istnnta poarta numele de dislan/il intercostal«.

In structura corpurilor de nava pol cxista (in regiunilc supuse la solteitar! deosebile) ~i cadre transversale eu trilverse -5i eu coastc avind sect-iuni rezistellte lJ1uit rna i mari dedt acelea pe C!lre Ie nu traverselc ~i constc Ie cadrelor obi*nu ite; astfel de cadre se numcse carlre inlarile, iar coast.ele si trn.\"crselc care intra in compunerea acestor cadre se llumcse r('spectiv wasle I"nWrile ~i trallerse lntl1rUc. NlI ex isla de.num irea de "aranga intiiriUi, deoarecc varungele. all intotde.auna 0 Sec~illne rczistenta mult mai mare declt coustele -5i travcrselc ohi-5lluite (sau CO!Uune 1 fig. 3.11). tn drcptul gllrii de magazie sint traverse de cap ~i semi/raverse 2 !il 3 (fig. 3.11).

GrillZilc usaturi! /ongilurlinule SC, intcl'seeteazii en grinz ile osaturi i Lransversale, de rcgu la in ungb i drcpt.

fll partea centrali\ a I"ulldului navei, ~i <lispusa in plan diamelral, se. gilse;;te 0 grillda denumiti f(ulill,9a cell/raW 19 (\'. fig. 3.9), Jnlre carlinga centralii !Ii bordaje, ueolo unde nu "xislii dublu fund, SAil intlc cnrlingn ('\'.ntrn][1 ~i Lablele ~al"ginale, in interiorul dublului fund pol cxista ~i c(lr/ill.gi lalullie 20 (v. fIg, 3.9).

'''" ..:...1

t' I

't,

Fill· 3.11. PUll!'. I'll dreptu] IIllel, n 1'"',' I

n (C llIuga7,io,

, G r Inz i le longi tu dina Ie cOJ re ri "id izpaz'a borda' 1 " .

~ordaj sau slringfler!. Sll"uctura cu st~ingh~ri pe ])OI,ia\e e:C )lU~lleS~ ~ul'ell_!i de 1,Ie re,' la na vele care transport' ' - I . J ' te ab, isruu tn la petr,o-

" , a mar UrI useau, nu se PUll strin i 'd • •

comparttmentcle de ma-?ini la 'extrem itiitile " • ,g len ecrt In

de Iich'ide din afara dublul'ui fund, Grinz ile 7ave~t~~,10 regiunea depozitel?r osatur~'puntii se numesc curcn[ii de p:nle 21 Ia ~~~~ ufillla3 (9)a1e Iac pal"~e 'dl,n cure~tl,l:de punts se dispun in dreptul ~irurilor de'p gt'l: I ~mo~ ObJ:;;n~lt gheri ~l .de curenp, Ia multe constrllctii de v ' on 1 l. "n ufara ,de s,trmcare prez inta 0 importan~ii mat m ics Aces:a, ~s~ pre,v.i\d:g~mZl iOllgltudmale versals ~i se numese neruuri lonqitwJillale' de r~;~~;~~~ lmh l~fl d~ o~atu~'a t~ans(de fund, de hordaj sau de puute). ,e sal! simp u ouqitudinale

, Peretii etan:;;i. Peretii trausversali eta '6 (I" 3 ' ,

[a rigidizarea ccrputul mivei ca si ad nt~l Ig. ,10) <II navel participa

, p"~' ~'I d '"t UII ell ru rausversal Ei rna i au "i It I d

ml .. r~l .spanu ,illintcdorul nava] in compa/'limenle t' -, (l (r' S'{ roru e a

, St t e anse" Ig 10)

, rue lira pereplor etanst SP, comp , e di t bl- d '. _,' _' .

care poarta lluJnele de inonlarn; c. d u~ t ~l_l a, ,3 e ?t.elllltarila en nervur},

zanta;«, cind sint dlspuse orizol;ta:n D sin ;SYU~I ve:~lCal l?i, de fnU1ritllri orifundul 1 Ia puntea superioarz 2: . e regu d, peretti etans], se extind de la

Primul perete transversal etans de I;] ", ,

prOlla 4 sau peretei« de coli2iune (f' 3 10 ,prO\ a se n~mcl?te pereiele plcu/Ili tatea prova se nume te i Ig,., Jar eOT,npartlmentul de Ia extremiPeretele trarJsversat eta~~c~,~rov~ 7 s;u tOmpal'tlment de coiiziune (fig, 3.10) picului pupa 5 (fia a 10)" I, ex rem l.'a ea pupa poarta nume le de peretel~ (fig. 3.10), '" L,' WI' comparllmentul poarta nume ls de picul pupa 8

,In afara perc ~ilor etans i III a i ex istli ~ i ])eret' ,," " ,

rolul de a separa allllmite spatf i ] .. '"r neetan.:1 ,51 nerezlslentl care au

nUmit.i per-eli transversal! desp(irJit~~./.lltefl!)lul compartJmcntelol' etan~e, pere!;i

Peretii longittldinali etan$i si rezi t.' ,- . '

lransporta marfuri Iichiele '!' ' '! s elltl se preVadl11UTIll1 la 11,1\'elc care

t- , '., mar un n \'I'ac (de cxcml)1 I I

POl' '<I mInereu) .,i la n<lvele In' " d .' II a nave C care trans-

" .' ..u I c pasagen,

Pcrctll longl tud imll i etan~i ~ i l'l!.zi te !" ',_

;Iceea a peretilor tr"ns"e ., j' t . . '~ ~.1 au 0 struelllI"." aseman,Hoare eu

~ «, lsa I eaU~1 grmzzle 10' d "<I'

de: mOlllanJi, In/arilw'i OriZOIl/ale m' " I".e rJ~I .. IZ<lfe .pul't.ind numele 1l10dnl lor dc'd' ," , .' olliantl Ill/diltl )n sll!ngilen de perefe dllpii

lsp"nere ,51 ngJdltatea lor, I

Pol l'xista dc 'lsenH' • " "',

talr~i' " : , .. ,". a ~I pere(l l(lfI,9ltllri1lJali rlesp((rlilori care sint ncc-

~l nelezlsl;cn~l, deci au numai col de sep;]!'atie.

26

5, SUPI'lASTI1UCTURIJ.l> Ni\ VE1

La nave din constderente de fm bunatatire a navigab ilitatii ~i pentru a se obtine spatii suplimentare (de serviciu ~i de loeult) pe portiuni din lungimea navel ~i deasupra puntii super ioare continue se ridica eonstructil care poarta numele de suprastruciuri,

ltlaltimea suprastructurtlor este de eel putin 1,83 m pentru nave ,cn Iungimea de 70,26 III li-i de ce l putin 2,29 m pentru nave cu lungimea de 122 m sau mai mart.

Supraslructura din prova poarta uuruelc de leng!'! sau caste! proua 2 (v. fig, 3,8). aceea dill pupa - dUlle{(I. sail casiel pupa 5 (v. fig, 3.8). iar aceca de la mijloculuavei de castel cenlral B (v, fig, 3,8),

Uncle nave au suprastructurl cu 0 Inal~jme m a i In idi dccll, ceu mentionata mai sus; aceste suprastructuri se numesc semicasleluri ; respectiv'semiteugit sau semiduneiii. Deasupra puntii superioare sau a puntfi suprastructum pot exista eonstructli care se extind partial in latime, adica nu se ext ind dintr-un bord la.ce lalalt bord; astfel deconstructit se numesc tujurt 4 (v'. fig, 3,8) ("roof", In I. errgleza). Ruful se poate compune din mai multe etaje. lnattirnea etajului unui ruf este egaHi cu un spatiu tnterpunte , In rufuti , de regula, se amenajeazii lncaper l de servlciu s i In special, lncaperi pentru comanda navel.

, '" Constructia srtuata pe puutea superfoara , care se extiude partial pe latimea nave i !}i care nu are usl, ferestre sau alte deschideri sim ilare in peretfi extericri posrta numele de trune.

G, l'ARAPETE, BAl. STIIADJ-:!jllJOf:Al'Ol-lTI

Intre teuga ~i castell! I central, ~i intre acesta ~i duneta , deasupra puntli ~ijperjoarc (la , n ivelul bordajctor , in continuarea tahlclor centurii) se prevede d ccnstructie neetansa compusa din file de tabla (avind 0 inaItime de aproximat'iv 1 m) rlgldizate cu montanti,

r , Aceasta constructie serveste ca masura de siguranta pentru personalul l?-ilvei (clnd acesta se g1l.se~te pe puntea superioarii), pentru miesorarea cautitiitii de apa care ar patrunde pe punte in timpul navigatie i pe turtuna st pentru s,Prijinirea Incarciiturl: de pe punte . En poarta numcle de parapet 7 (v , fig. 3.8) .,i ,~5 (v. fig. 3.9), Parapetul este prevazut cu monlan/ii 26 (v. fig, 3.9) ~i eu decupiiri num ite saborduri 28, pentru evacuarea ape i provenite din valuri in tjmpul navigatie i pe mare agitatii 28 (v. fig, 3,9), ~i ell 0 copaslie de [emn 27 <y, fig, 3,9), La extrcmitate'a prova se prevede parapet alit in cazul cind teuga Iipsc§te, cit 11i in cazul eind aceasta cxistii. In ultimu! ca<::, parapetul se r,idica

~e!lsupra pun~ii teugei. .

io La suprastruct.uri, in loeul pal'apetului se prcvi\d adeseori baluslradc 8 (v. fig, 3.8), compusc din bastoane de balustl'ad1i amplasatc de-a Jungul bord.aju\ui, care sustin doua rinduri de bare din otel rotund, lanturi sau cabluri Ill:etalice, sau din plasa de silma (Ia navele de pasageri),

, La navele de transpori;ut rnarfud, puntilc flll deschideri drt'j>tunghiulare prin care se incardi ~i se descarci'i. rnarfurile; aceste desehideri se uumesc guri de magazie 11 (v, fig, 3.8), Gllrile de mngazi!' sint incon,jurlllt' lW perirnetrullor cu' 0 constnlc~ic \lertit~al~l d in tabla Tigidizatii c:u osHuri'l, :\ce<1slii COllstrucpe se'numc~te rama gHrii de maga~ie sau bocapol'l 4 ~i (j (fig" 3.11), Rama gorii de

27

rnagaz ie se compune din rama lOIlgifudinaUi 12 (v , fig, 3,8) s i rama transversalis 13 (v , fig, 3.8).

Descrierea sumarii a pltl'plor principale all'. corpului nave i , fl\culii in accst cap itol, va fi dezvoltath In eap ltcle le ce urmeazji ,

D, CONSTHUCTIA N A VELOR DE OTEL DUP A iREG ISTRELE DE CLAS TFICARE

1. III,GISTRH IJE (;j,!\SII'1(:;\IlE NI\ \'AI."

Regislrele de clasilrcarc sint institut!l organizato care verifica :)i confirma huna stare tehnicli a navelor ~i aptitud inea lor de a naviga In siguranta. In acest sens, registre le emit ~i certificate de atcstare din care rezulta starea nave i, Primele reguli de claslf icare a navelor au fost lntocm ite in anul 1832, de catre Hegistrul Englez (Llyod's-Register), iar in anul1855 - au fost publjcate prirnele reguli de constru ire a nave lor metal ice de ciitre ace las i registru.

Registrele cont in:

j - reguli pentru incercarea materialelor ce se intrehu inteaza la constructia

nave.lor lIi a maslnilor navale ;

- reguli pentru stabil irca dlmensiunilor elemente lor de constructie ;

- reguli dupfl care se supravegheaza eonstructia nave lor ~i a mastnilor

navale ;

- reguli dupa care se executa probe lc finale de reccptie a nave i I}i a rnas inilor navale;

- reguli dupa earl'. se executa viz itarea nave lor 'l!lnte in exp loatare cu scopul de a se aslgura buna lor stare tehnica,

Pentru a 51'. coustrut 0 nava sub supravegherea unui registru, armatorul trehuie sa sc adreseze in scris directic l regtstrulu i respectiv ~i sa-i prez inte acestuia p lanurile principale ale corpu lu i 5i ale aparatului motor, conform liste i contlnuta in norrnele acestu ia.

Dupf ce planurile au fost avizate , directla registrulu i dispune experl ilor s~i sa proeedeze III lncerciirilc matar ialelor, la supravegherca consu'uctlet I}i la probe le finale de reccptie 11 navc i,

Dupa tcrm inarca probelor finale, dad) 51'. constata eli Itaya s-a cxecutat in conform itate ell regul ile registru lu i , acesta em ite nave i respective certiiicalul de clasii,

Pentru a ohtine ccrbif lcat de clasa In 0 nnva gat.a construilh , armatoru l 51'. adreseazf directie i rcgistrului prezcntindu-i totodata planurile principale ale corpului ~i all'. aparatului motor.

Aceasta examtneazn situatiu mater ialclor Intrebuiutate In constructia corpulni ~i a apara tulul motor din punct de vedere calitativ ~i dhnensioual !;\i "erifid incadrarea acestora lu normele propril.

Certiticatu! de clasii este actu I pc care 51'. bazead intreprinderrlc de asigurare 11\ stahilirca cole lor de astgurare alit pcntru navii cit l1i pentru marfurile pe care ea Ie transporU\., Navele se ineadreaza in diferite clase, in runctie de COllstrllctia lor l}i de conditiile. de CxplO<llnm, Cel'tificatul de_ clas5 31 unci nave este Yalabil PI' 0 pC'riQoda lie Limp lilll ilal.ii , 111 limpul 3c<:stei plniQudc pentru ca ccrtificatul de claSH s3-~i paslreze vaJabilitatcn este nccesar ea navu s1\ fie vizitatl'i !}i exam inata in fiecare an, vizite care pOllrtii l1umele de vizUe anua(e.

28

" ' de i d valabilitate a certificatului de clasa aeesta tre-

La.exp~rarea.pefl,~a I'll f~' )e. baza rdcratelor tntocmitc dupa electuarea

bule remnolt, HeUllloneu.sc ac~! 1 ' ariodice expcrtti re</istrulul

" ' d", 1 afara de v iz ite le anua c ~I pellO ". ."., ,

vizltel perw ICC: n 'I . eazul cind nava a suferit avaru SHU la 111-

rae *i vizile ocazlonaie,sau sp~cw e, III c •

vitapa pl'oprietarulul navel. , , •

Celc mai cunoscute registre de elaslfLcare stnt: ',' , , I Shi , 1 (Registrul cn<11cz) cu scd iul 1,\ Lomita,

_ Lloyd's Register 0 IPP mg r= I P .

Veritas (Registrul fraucez) cu sediu I a ans, ,

- ~~::i~all Bureau of Shipping (Registl'lll american) ell sed iu l 10. New-

;ork; Ni on Kaiji Kyokai (Registrnl [aponcz) ell sed,iulia Tok~O; De~PNorske Verttas (Re~istrulnOl'~eglan~ eu sedllll 10. OslO, Hcgistrul UHSS ell sed iul la Leningrad:

G an ischer Lloyd ell sediul Ia Hamburg;, _, ' R:~tro Italiano Navale (Registrul italian) cu SC,dlU1 la, Gen~~a, Polski Rejestr Slatkow (Rcgistrul poionez) en sed lui, la ~~al~s t' I I'

Register of Shipping of the People's Republic of China egis ru c \I-

nez) cu sedillilla pekki~gRi gister Brodova (Registrul iugoslav) en sediniia Sptit;

Yugos avens I e I . . di 11 At a'

= Hellenic Regis~e,r of S~ipping (Rd: egl~SI~ru\~e,c:o~~ s(eR~~iZ~a ~~n ciasifi_ Dcutsche SChlUs~ReviSlOn un , "" ,ISSI 1 ~ ,I

I din R D Gemlanii) cu sedmlla Bertin ;

,careD. nave ~r I, K~r~ben Regl1isrer (Registrul buignr) cu sediul I~ Varna;

= ~~loa[~~~nski Lodni Register (Registl'lIl ceucslcvue) cu sedlulia Pra.ga.

e lOS , _, t l'zvoltarea constructillcr

1 1\:168 datorita avintulu i care l-a cunoscu uez v o n,e . I' 1

n , _ '[" \' " R' 'sl'ul Naval Rouuu: (R,N .R. cu se( III

llavBale in t~r)u noastrfao<satl~~i\i:~I~ i~ ~~ancei~.I:ajUIl1aVei (stnbilirea dilllensillnilor

in ueuresu), care a -,' -r

structurilor corpului nave i) in prczentn l manual. .. . I ,-

Rcgi~trul Naval Rom~n,este orgauu! de stat p(\nLru supI'avegherca te unca

si clasificarea navelor CIYlle.. . ' _. ,','

y , -', ' rr itatea m lla\·I"<1~IC a

R N R stahileste certntele tehnicc care asigur .. seCl· .. ,""

• . • , .'~' I' rotl'jure:! liie~ii omcnesu pe marc

u~ve 10: ,1n c?nf~~~ Ir~:r~:a 1~~S ~~~:el:va~~~ Ifntegri til ~i i lncarca ttl ri lor tra,llspor: ~ie~ ce~~::u~~aa supravcgherea tehuica asupra indeplinil'ii accstor cel'ln~!! ~I

clasifica nave le , ,_ . ~, I

In uctiv itatea de 5upru\'C!gbere, R.N ,R. aphca urmatoarclc I'Cgll i:

10 _ Regu li gencralc de supraveghere (0);, ,

t I maritime, cuprin-

20 _ Reguli pentru clasificarea *i construe In nave 01

zind urmatoarele parti:

A. I Clasificarea ~

A. II Corp;

A. III Instalatii, echipamellLe ~i dotari;

A, IV StabUitatc;

....:. A. V Compul'timentare;

A. VI Protectia contra ineendiilor;

A. VII Instalatil de masinl ; ,

A. VIIl Instalatt! cu tubuial.urJ;

A, IX MU"ini l)i mecanisme; , I'

y l' b- t de dildura<i I'CciPICD -,I

A. X CUldari (cazane) sc 11m a oare y

sub presiuue;

Echipamcntc electl'oLehnice;

'Ii,

A. XI

29

A.XII A. XIII

A. XIV 3°

.Inata la~i i frigorifice; Materiale;

Sudare;

Regu Ii ~~ntru eeh ipame n te le nave lor maritime ,conCorme conven~lIlor;

ReguJ! pentru I.iniile de illCarcarC ale navelor mal"it~ne' ~egulJ pentru Illstalapile de r idicare ale navelor marl-

tune; ,

Rc~ul~ pell~ru ~Iasificarca ~i construel.ia nave lor de nav igatlC llltenoara.

aplica urmatoarelol" clltcgofii de nave (ill constructla sau in

Aceste reguli se exploa tare):

- nave de pasagerl, nave-ci.sternii, remorohere ; 75 C;d~a~~)uutoProp.ulsa~e maritime ~u puterea masin ilur principale dc principale de 50s~~ Q~\~~) ;~~al~a~eIT~:I~~gatie interioara cu puterea maslntlor - nave maritime cu tonajul brut de 80 TH SOu mai mult.

.. Cla~a H.N.R. acordata une i nave, indica fa tul [. . '·'1 " .

latJ~le ~l echipamenteIe navet precum ~i semifabrfcate~el.~ mi' <l:jltJlI ~'IClOlPUI, mstain constructta t . f· . T materra e e care iutr'. pectiv. I' aces ora. satis ace prescriptttla regulilor aplicate ill cazut res-

.~cordarea sau rclnnotrea clase i unci nave este stestata p ," l iherurer .

cerhClcat'de clasa. rni e I erurea UnUI

Simbol_ul fundamental al clase i acordatc de H.N.R

comp d d ',navelor maritime Be

l~ne In oua Iracpi separate printr-o ancora, .

Smt,bolul Iundamen tot poate avea Iorma: ~n cazul navelor alltopropulslltc;

III ca~u! llllvelor nepropulsate.

. . In prnnn fl'acp{~ C (corp) ~i M (maaful) indica modul de slJpravegllCJ'C

In tirnput constructiei; ,

de n:vl~:r::etia a 2-a M, iudicii: lH1.Vigrtpc maritima, iar nurn ltorul regiunea

0- pentru navele destinate n:wigatiei maritimenclimitate'

3 - pentru naveJc dcstlnate navigilpei costiere sau de radii,

2. nEGULA;1IENTE 1>1 CONVENTIIINTEnN,qIONALE

Datorita Iapt I . - I

~I;a:e~t:~~~:~~!ii~}.I~~a:~~~e r:,:u~if~;I~~!ii~t~:I~:Pl:~~~f~ci!!~:I~ ~e~~:td~e~::

in condi~ii bUlle, pr:J~~l11;~e:J~:J~~,I_l~; .. c;I"~ s,li. stea la baza exp loatart! navelor

p " I,," I ~II U Ul or pe rsoanelor care se alia 101 bord

IIme~. leguh cuncseuta ill leg- t - 1"'. '

eomcrciale slut ace lea Hparute pe la a a~rt03~ . J1ll1tare~ .inc~rc~turii nave lor Genova, Sardinia. Conform acestora:uu III rcpubllcJle Itallene: Venejla ,

- greutatea ce se putea imbarca trebu] 0 Ii .

destinat pentru nui.rfuri' Ie sa re proportlOnalil ClI volum ul

,

=- navele v~chi trebuiau sa illcarce mai putin; .- pc, bordaJele navelor se imprimau ni~te semne

maXlme ce se permiteau. 7 care indicuu pescajele

30

DezvoltareacoDstructiilor navale , impuse de.cresterea trafieului de marIurl , a facut ca problema stahil iri i \HIOr reguli pentru determ inarea bordului libel' minim sa preoeupe in ce l mai lnalt grad autoritatlle navale din tarile ell mari flote comerctale:

In anu l 1835 apal" primele reguli ale Begistrului Naval englez care prescrill lin hord Iiher minim de 3 inci pentru Iiecare pieior (0,33 m) de iniiltime a nave i. Ulterior au fast elaborate ~i de entre alte state reguli cu privire la Ilxarea bordului libel" minim, regnIi ce difereau de ce le engleze ..

Aceasta a provocat serioase d ivergenta Intre state;' de oarece armatoril din tarile ale caror reguli acordau un bord libel' minim ma i mic (S.U.A., Germania) [acenu concurenta armatorrlor englezi.

In anul 1931 Conlerinta Internaj.lonala de 'In Londra unifidi toate rcgu!He de hord libel'. e lahorind 0 conventie internationala pentru stabirirea bordului Iiber minim a liniilor de Incarcare maxima, conventie la care a aderat ~i tara noastra. In 1948, ea a Iost adoptata la noile tipuri de nave s i imhunatatiW in anu11966 prin "CoJlventia privind liniile de lncarcare" .

Flxarea hordulu i liber minim estc obligatorie pentru toate nave lc comerciale al carer tonaj brut este mai mare de 150 toue-rcgistru ,

Atribuirea bordului libel" minim este de regulrl incredintata regfstre lor de clasilfcare , Care ap lica liniile de incarcare pe hordaje le nave lor si Ie elihereaza certificate de bord libel' valabile 0 anum ita pericada de timp.

Alta couve ntie deosebit de importanta esle "Conven\:ia lnternatlonala pentru ccrotirea vietii urnane pe mare". Aeeasta a fast e.lnborata in anul1948 l?i modifieatii in 1900 Ia invitatia "Orgal1iza~iei interguvernarnentala H riavigapei maritime" III Londra. La aceasta conventic aderi1 .o;;i tara no astra in anul 1967.

"Convenpa intornatlouala peutru ucrortren v le l ii UIJIIlllC pc marc" se l"€fer;i nurna l Ia uavc lc care efectueaza vniajc inlcrnatiouale ~i nu se aplicoii ill urrnatoare le eazuri:

nave lor militare;

navclor de mfirfuri cu lin tuna] mai m ic de 500 t brute ; nave lor rata mijloace de propulsie mccan ica ;

navelor de lemn, de constructie prun itiva ;

iahturilor de agrement;

navelor de pescuit.

In baza regulilor stabilite de "Convenpa internationala pentru ocrotirea \'ic~ii umane pe mare" se fac Inspect! i nave, lor de catre organele competente acceptate de guve rnul ~iil'ii respective', ill urm a carora se e lihercaxd certificate

de siguranlll. '

.. Conventia internationala pentru oerottrea vie~ii umane pe mare" din 1960 se refera 1(\: comparttmcntarea nave lor ~i stabrlitatea lor, ruasini ~i instalatH electrice , protecjla contra inceudi ilor, ut.ilaje de salvare , coud itii tehuice ce trebuie sa. Ie Indeprineasca radlotelegrana ~i radiotelefonia, siguranta navigu tiei. transportu 1 cerea Ie lor, transportu I marlu ri lor pe riculoase , nave nuclea re ,

In afara de conventiile enumerate mal sus, care slut cele mai importante, rna] ex ista si alte conventit .5i regu ll:

- ConventiD pentru prevenirea pOlllarii ape lor mUl'ii ell hidrocarburi, elaboratli. 101 Geneva in anul 1954;

- Regl1li privind amenajiiriIe pentru ecllipaj, din 1950, cu uncle supJimentilri ultcrioare;

31

Re"gul~1 privind mssurerea tonajuluf , din ani] 1964 ~i 1968' Rcgul~ santtar~ ~le Minis.terului Flotei D.R.S.S.: • ReguJ~ de .te.hmca a secuntdtii muncij ;

Regul~ pl'~v~nc1 Ilaviga~ja prin canalul de Suez ; RegulJ privind Iluvigatia prin canalul Kie}:

Reguli prtvlnd navigatta prin canalul Pan;maj" Regul~me.ut."J de naviga(:ie pe Dunar'ell de sus ~i de jos; Hegu li privind transpor'lul milrfUl'ilor in vrac:

Codul international de semnale , •

CAPITOLUL"

TIPURI CONSTRUCTIVE DE NAVE COMERCIALE

A. CLASIFICAREA NA VELOR COMERCIALE

"

Navele comerciale pot fi clasificate dupa diferite crilerii, ~i anume :

Dupa tnodul de utilizare, in:

- nave de marfa sau cargouri, care transporta marfuri uscate ;

- nave de pasageri sau pacheboturi, care transporta pasagerf si 0 cantitate

mica de lIliirfuri de valoare ;

- nave m Ixte , care transports !Ii marfur] Iii pasageri:

- petroliere - nave cisterna san nave tanc, care transports combus-

tibili Iichizi in general, marfurl liehide sau gaze lichefiate;

- nave cu destlnatte speciala (nave de pescuit, frigoriIice);

- nave tehnicc (drag}, salande , statl i de refulare, macarale plutitoare,

sonete plutitoare , docuri plutitoare, ateliere pluutoare , platforme de Ioraj marin, nave hidrauliee etc. .

Dupa madill de propulsie, 111: nave cu vele (veliere);

nave cu propulsie prin mas ini alternative ell abur ; nave eu propulsie prin motoare en ardere interna; nave en propulsie prin turbine eu ahur sau eu gaze; nave en propulsie atom ica ;

nave flira propulsie proprie.

DupiJ. tipul propllisorului, in: nave eu elice;

nave eu zbaturi;

nave eu propulsie prin jet de apa sau de aero nave cu propulsor eu aripioare.

Dupa malerialul de constrlle/ie. in: nave din lemn;

nave din otel;

nave eompozit;

nave din beton armat; nave din aliaje usoare;

nave din materiale plastice;

a3

Dupa zOlla de navigaiie, ill: nave de cursa Junga;

nave de cabotaj (eosUere); nave de port lJi radii;

nave pentru navigatle lriteriuara (dest inate peutru Iluv ll ~j lueu ri).

B. DESCRIEREA TlPURILOR CONSTBUCTIVE DE NAVE COMERCIALE

1. CARGO URI

Nave le destinate a transport» rnarfur! usca Le ill vrae, m al'furi ambulate sau n.~ambal~te s~ numesc carqouri . CargoUl'i!e care transports rna i rnu lte categor ii de marful'1 se numesc cargourt pentru miirfuri genemle, ,\Iilturi de eatgourr, pe~tl'U tra!lsportat,miir~uJ'! gencl'Ule, in componrnta Hote i de trnnsportat ' se rna I I~tlinese ~J C{/~gollrl speciulisate, destinate pen tru transpOrlt11 une i a nurn ile cate~~r~1 ~e marfur]. Aceste cargouri specializale (HI urmatoarals dest ina t i]:

- pentru transportat material lemnos (nave pentru cher~slell);

- pentru transportat cerea le (nave cereaIiere); l.

I J ,- pentru transportat marfuri perisabtte (nave frigoriJ'icc.)' , I I ,I...,.. t t '. ., - }'en ru ransportat m mereur i (ere-carrier):

peutru transportat marfuri in vrac (lJUlk-eal'rier); ~ pentrll transpcrtat marfuri conta iniJrizatc;

- nave purUitoal'e de barje (nave l.as11);

- nave tip full-on, roll-off,

, ~,t?fl?rctul c,xtcrior ~i amenajal'ile intcrioare ale carg-ourilol' prez iutii Jell~lJIp ,~e I:~ ,.0 n~v? la alta .. Aceste deosebiri se l'eferli la: amplaserea cornpa rtlmentu.lt.ll. masmr, numarul, arnplasarea ~i mi{rimca suprastrut:tul'iior, nu~lirul ~I dlrne~s1Unlle magaziilor de rn arfur i , numarul de punt.i ~i pere ti •. lnaltimes duhlului fund. forma extremitii~ilor prova ~i pupa, sistemul de osaturs p~ntru structura corpulul , Instals ~iile pentru inearea t ~i descarca t mfll'fllri etc,

a. C~rgouri pentru transportat matfuri generale. Aceste tipuri de nave

au capacitatsa de' • , •• 5

. . .' lncar~are cuprmsa lntre 00-15000 tdw ,iar la cargour ile

man depii~e!1te 20000 tdw, viteza eeollomica varlind intre 14-20 Nd ,

~argoUl.'il~ pentru lllarfuri generale stnt prevazute cu guri de magaaie rel.atlv mar~, ,lnsta~atii de. indir'c1lre-descarcal'c fuarte d(~z\'oltat.e, uneori comp,letateell blgl d~ s!guran!!, ell p~lte~e mare de I'idicare una sau lIlai mUlte punp ~l pot avea suplastl UctUIil contllllla sau SlIpl'astruct.uri razlete (teugil castel

central, duneta). . . ,

La aceste tipuri ?e uave compal'timent.ul de ma~iuj se all1plaseaza in trei:ea d~ !a pupa nave.1. ,11~ ultirnul timp insa s-au construit rnulte cargouri ell 0u;pal tlme.ntul ma~llli Illsta Ia.t In pupa, Adoptarea acestei solutii est .. In ult mal avantaJoasii deoarece:

- se m ic..50reaza. cons iderab il lu ngirnen lin iilor de arhorj e lim in Iud u-se ~i tunellll acestora;

. , :- se mare.i;te volumul magaziilor cLiuspre pupa prin disparipa tunelului

hOICI de arbori; •

- se usureazti operal iile de lncarcare ~i descarcare a magaz rilor , acestea nelllaifiind despartrte de corupart.imentu! de masin i, fapt care perm ite amplasurea ~i Iolosirea mal jud icicasa a, instala~,ie,i de il1direare., _ .

Amplnsarea eomparthnentulu i de mas mr la pupa prezinta ;>1 une le incon-

veulente , ~i anurric: , ',' , ,

_ la\imea midi II nave i la pupa pre,cum ~i !on~l~le f~n~ ale sectlumlor transversale 'Ilin aeeasta parte 4· corpulu! produe d,lflcultAtl. la. amplasarea agregateior auxillare 7i, i~ls.talatiiloi' c:e.d~ser:,esc rnll.l1l~a pdn~l~ala; ••

_ mk~o]'eail'i viz ib if itatca dutnritii existentet Instalatie i de rucarcare

in pl'ova comenz ii ; . ,. ."

_ pe marc aO'itatll ill puute apar eforturi umtare de compresiune la lei

de mar i ca ~i in ~'izu.l cind comparttmcntu l de masln i ar fi instalat in zona

de mijloc. ., . _ _, , ,

I neon ve n te n tete me u tron a te rn a I sus poL I I lulu tura te prrn tr-o u tilizare

jlldicioasa a spattu lui destinat p('n~ru compartime?t~ll de ~ mu!?ini? _pr~ntr-? amplas~re corespunzatoure a, tallcun~ol' de com}lustlbIl, apa potabila ~l ,ap~ dec'hnlasl sipr'in adoptarea sistemulu i de osatura adecvat pentru fundul navel Iji ,'pentr)1 • puntea sllper~oarii., dl~ ,l'ezisEen,~a, ,Insw lurea c,ompa~tin~e~tll,lui de ma~ini la pupa este de ci mai rationala ~l, dill acest mntiv, se ap llca din cc In ce mai mu lt iu constructiile modcme,

, Iu ~ara noastru se coustruiesc urm atcare le l ipuri de cargouri pentru rrliirfUl\i gell.erale: cargouri pen tru m srfuri geuerale de 3250/4500 tdw s;i de 6000/7500 tdw (fig. 4.1), precurn *i cargouri mnlt.ilunctiona le de 15000 tdw.

~ b. Cargouri pentru trausportat cereale. Aceste tip uri de nave au de obieel' 0 singuril punte , Se inttluesc inS11 st ]HIV(; cu aceeasi desti IHl.tie avlnd mai multe punti. Iavele cercaliere dispun de per~ti lon~itudinalipartiali"amplasa~i in;plamil diarnetra l intre peretti trausversa li etanst. tn dreptul gurflor de rnagabe ~i in eonttnuarea pere trlor Iougttudlna h parpa Ii, se instaleaz.a peret! prO'\' izorii (Shifting buurds), carr se demouteaza ein~ n«\'~ este folos!ta pcn~ru transportul marfurtlor generale. Rolul ucestor peret: ca ~I constructta lor SI,llt

dezvoltate ill capitolul X. •

" c. cargouri pentru transpor tat cherestea. Aceste nave (fig, 4.2) Slut destinate sa transporte mnl'fit cu greutate spccifica rn idi ~i velum mare. Pentru cats1\. se poaU\. folosi pe deplin capucitatea lor de incareare este necesar ca o parte :-uin tudrcaturil sa fie ambarcatf pe puntea supcr ioara (p ina la 30% din to alul marlii de transportal). Pun tel! , structura gunlor de magazie ~i parap~l trehu iesa alba 0 rez istenta mariU. pentru a putea suporta sarcina pe care :0 sus~ine. La navele de transportat cherestca bordul libel' poate fi mai mlc (pescaj mai mare) dectt In cargourile cu a lte destinat ii de aceeasi miirime, aceasta decarece lemnul are Ilctahilltate poa itlva s i pentru cii in eaz de avarU, nava poate fi elibemta de incareatura de pe punte, Sub punte, intre perepi trans\'er~ali etall~i ~i rarnele transversalcale gllrilor de magazie, se lllontea~a pere~i lon<>itudinali, care au rollii de 3. fixa mai bine materialul lernnos dm magazH .'ii"'de a marii rezi.stenta pllnpi ~i a funduilli navel. Ace~ti pcreti longitudinali inl~cuieliC eurentii de punte ~i ponti Iii. Datorita greutatii mari a illcil.rcliturii de pe puntc care poate fi acoperitii de gheata pe furtuna in timp de iama, D!l\'ele de clierestea trebuie sa ailia 0 stabiJitate mariti.

, Peretii\ longitudinali parti~li, puntea intarita. parapetul intaI'it, precu~ ~l cOllsolidiir.i1e Ilecesare pentm sus~iuel'ea illclirclitllrii de pc punte, penmt ea na,vele de cherestea, in caz de nevaie, eu uude mod.ifica.ri.,s1i poaU fi folosite ~i pClltru transportat rna~ini ~i vehicule grele illcl\.rcate in magazii lJi pe pUnte, Comparti.mentul fllaiilini se amplase3.zii in general la pupa navel.

35

~
e
51:
'"

e 'i
c
c
<0 1
'" iii
~ A
<>
il ~
,.,
~ ~
.. '"
...
e .!J
s i
'"
.,
""
&, '"
0
""
.. 5
a
..: ~
.. .;
'" s
ii: 1>0 •

-ci=E~

,

'FIg. 4. 3. Nav~ pent", transpnrta l minereu (hu I k-carrier).

d. Nave frigol'ifice. Dupa aspectul exterior acestea se aseamana cu xargourile destinate a transports rnartun gener-ale. Magaziile de m arluri air. navelor frigorifice slnt Iznlate term ic, Pentru a se putaa men tine tempera turi seazute, guriW de magaz le stat de dimensiuni mai mid ~i stnt prevazute cu capace de ,incliidere compacte prin arttculatit. La nave le frigorifice care transpor til. incardi turi suspenda te de tra verse san de longi tu din a le le de pu n te (exernplu , vite taiate) dimensiunile traverse lor san a lc longltudinale lor trebuic m5.rite, corespunzator greutat:ilor suspe n da te.

e. Nave pentru transportat minereu - (mineraliere fig. 4 .3) sin t Gargouri specia Hzate pentru transportal minereului, a vtnd capacitatea de inciireare cuprlnsa intre 10 000-90 000 tdw. Din punct de verlere conatructiv, ru ineraliere le se d ifercn~iaza foarte m til t de ee Ie la I te ti pu ri de c~ r-guu ri, da tori til fa p Lui u i C;I m increurile sint marru ri ell greu t~ te spec ifidi marc.

Ce racteristicile constructive se refera la:

- asigurarea rez istentei longitud ina le ceruta de iiJearditurile concantra te :

-- organizarea iuterioara a rnngaz iilor astfel indt m increul sa se stlvuiasca

Ia inaltitne corespunzjrtoare pentru a ohtine ridicarea centrului de grcutate ~i a evita solieitiirile ex age rate ale elernentelor de rez istenta. Solut.ionarea acestor cerinte s-a realizat pr in in a 1 tarea dub III lu i fund, ingusta rca magaz iii or ~ i arnenajarea unor tancuri de ba last latera!e intre gums. ~i puntea superioara (fig .4.4).;

- m icsorarea capacitat.ii volumetrice a magaz iilor ~i asigurarea unci forme care sa evite deplasarea m inereului in caz de ruliu putemtc, asigurind

38

e

': o -t:::=::;..

0,

o

o~==~~~lrrTt4

o

Fig. 4.4. Sectlunc tnlUsversaHi prtntr-un mmera Her ell do; p~"etj longitudinal!:

I ~ 'QOt Idor: .3 - perete lo:D!;l;:itudil:a!.l.

Fig. 4.5. Sec~illne transversala prtntr-un mlncrauer cu semtperete long! tudtnal:

~ -~s~~~ile~~teJ~~=;~~:,I:-~ ~in~ i f/:;!;:~l~!nlt:~~~~:!:

dlual.

in acelas i tjmp descarcarea rapidii prin utilaje portuare de marc capacitate (peretii latera Ii a i ma gal'. iilor inc! ina ti cUre interior, fig. 4.5):

_ rnagaz iile stnt prevazute cu guri de magazii de dimensiuni marl l1i ell eapacc de incl\.iderc meta lice eu functionare automata.

Masin ile *i comanda se gasese la pupa.

tn Iunctie de greutatea specificil <I. rn lnereului, m ineralierele se pot tmparti in doua categor ii: pentru transportal m ineremi usnare ~i pen tru transportae In inereuri grele.

ln tara nOilstrii s-au construit m inera liere de 10200-12500 tdw (fig. 4.6) ~i de 55 000 tdw.

Navele mineralierc descrise mai sus slnt amenajate numai pentru transportat minereu. In consecinta, ele navigheaza cu marfa intr-~n singur seus, ceea ce , din pl,I DC t de vedere econom ic, reprez inta: un deaa vantaj ,

L Nave pentru transportat marfuri In vrac (bulk-carrier), Pe.ntru a se in Hitura deza vantajul miueralierelor , in ultim i ian i s-a u constru it nave care pot transporta atit marfuri in vrac usoare (cereale , zahar, bauxlta), cit s i marIuri grelc cu noscu teo sub_ den urn i rea de hu lk-carrier.

Acesl.e nave au ccmpartimentul mastn i situat la pupa. Tancurile de asiets aint situate sub punte sau pe fundul nave i , de forma aptoape dreptuughlulal'~, [apt ce [ace ea spa~iul din magaz.ii sa ail)i.i form.a ortogonalii_

Accst lucru permite utrltzaren lntregului deadweight pentru marfurrle ce le transports, aslgurlnd stabil itatca ;;i asieta navei.

Na va .dispu ne de p latforme orizontale sustiuute de pereti tra nsvcrsali etan~i, care se extind numai pe anum ita sectoare din lungimea rc.zervDUi rn agaz iilor de rnarfuri.

g. Nave pentru transportat marfuricontainarizate (port-containarefig. 4.7 ~i 4,8). Pentru a aaigura transportarea iu conditij bune a marfurllor

, I

r . ~r-

,

(- - ,-

I:- _.

'--

~ - - LJ ~ •

r-

- - r--

C--

I ,--

f-- 1---

f-~

,...-'

~ -

-{--- ~

r,...L_ , ,...-

L..._

U f 1--

_;~ .. _L_

,

,-

t-- Sl

.... ,. Co.

L._

, ,

f-.J~

I~ ~
~I
!


l1i



i_ 10-_ 6
-- --




~

- -- - -






G_ 1-- Ii.." 6
--






-- --- --- --
IS!

Ii 0



~
:1 1 r--I
J--._r _1'1~ fu-
SE ~
f- ~ l-
I- ~:~
ij ~
~ if •

_OUJDOOOOO!~ : 00:00 00 iur~li --- ~

,

.-.~-

Fig. 4.7. NovA portcoDtAlnAr.

~
:E
\Q <:>
<:>
It,
C'I
...
I
8
<'<
<:>
...
.,
"d
~
"
...
..
"
i
~
~
!!1
100 ])I. I

.. I

Fig. 4.8. Navli. pentru mArfurl contalnl!rlzate.

Fig- 4.fI. ContalnAr.

Fig. 4.11. -Nn ve pmtiitQaro- de barje:

dI _ Ill! "1;"1 pwrtltoare de ibarJc prt'\·;\lE.utA ell pta.tfor 1J'1A tid lc:U03r-e; b - na v~ put:tl-toare d.e ba r je pr~"'''zuU, -cu I~od futflnt.

ge.nerale, acestea Be pot transporta in. "mba laic specialc de l.ipu l centaine-

rclor (fig. 4.9) san ale paletclor. .

Conlainiirizarca mar[lIrilor S~;) dczvullal rapid, datorila Iaptului ell marla 51'. poatc transporta usor :}i comod , e lim inlndu-se cheltuiclile I~~ntru manevrarea marf ii, precum ~i pericolul distrugerii aceste ia ..

. h. Nave roll-on, roll-off fig. 4.10. Sc tnt.iluesc tre i ttpurt de '~Scr1n{'nea

nave, *i anume:

_ pentru transportal marfuri palctizate;

- pentru transportat vehtcule ;

_ pentru transporlaL marfuri in conta inare .. Triisii.tnrile speciale ale acestui tip de nava stnt:

_ posibilitate~ inciirearii cu vchicule a tutnror punj ilor, f:i'ta a Iolosi

in acest scop instalatii de ridicat;

_ asigurarca inciireahi continue :)i rapida a nave i ; _ lungimea mare II magaziilor.

Nave le rolf-orr, roll-off pentru transportarea vehiculelor S'int constru'ite

in alia fel Illcit sa asigure indirearea ~i descarcarea rap ida a vcniculelor. '

Aceste tipuri de nave" all- prcvazute platforme speciale pentru Incarcare: i. Nave purta'to·a're de barje (nave Lash). Acest tip de nava este 'desti~ nat tranaportari i harjelor Iii a a ltor nave usoare san transportarit eomb'inate de slepuri ~i ('.ontainare. Barjele· stnt nave fadi propulsie tmpinse sau rem orcate) , de constructie rnetal ica 'solidii, ell fundul plat, destinate transportului de llliirfll'ri uscate sau transportului pietrei, nislpului, lemnelor -de Ioc,

Aceste nave j~i gasesc utilitatea In cazul lipse i de amenajarc, a porturilor in care nu pot acosta nave le marl .pcutru incarcarea marfur ilcr. MiirfllIurile.vor fi Incarcate -in containare, in barje sau in ~lepul'i, care VOl· I i , 1<1 Tindul lor, lncarcate pe nave pui't:'itoarc de harje (fig. 4,11).

2. PETJlOLlERE

a. Generalitati. Navele .pctroliere sau tancurile pefrnl iere stnt construite Iii amenajate in asa Ie'l illcit sa poata u-ansporta combustibiH liehizi inca'rc~~i direct in' magazijlc"iiaVei, magaz it t:"l"{~ poarta nume le de liwcuri

sau cisternle de lilclfrcare. 'I, ' '

Cre~ teres rap i(l.li. • a consum u'lu i de -combust.ib iii lichiz i si d istan ta mare dintre zone le de extractie' ~i· ptMu:crarc Iii aeclea' de COllsum at! dete'nn inat 0

dezvoltare cnnsiderahlla a conatructle i de nave petroliere ~i a capacitati! lor de Incarcare , cafe atinge in prezent valori Ioarte mari, depas ind 500 000 tdw. In mod ohisnuit., navele petroliere transporta urmatoare le produse: benz ina, petrol, mctortna ~i ule iuri grele.

Combustibilii Ilchizi transportat] de navele pctroliere emana vapori, care avlnd 0 greutate specifica ma i mare declt aeeea a aerului, se aduna in locurile joase din tancur i, Acesti vapor i aint inflamabili 9i pot provoca aprinderea lichidului care i-a generat, Ei pot arde sau pot exploda, In tunctie dc conccntralia ~i de temperatura amestecnlui aer-vapori.

La proiectarea nave lor petroliere trebuie sa se tina seama de particularitatlle pI'. care Ie prezinta transportul illdirciiturilor lichide, s i anume:

~ -_ pe m~rc. a~itatil, clnd nava. executa oscilat ii de ruliu .,1 de tangaj , incarcatura lichida se dep leseaza ~l genereazli forte de inert ie mari, provoc.ind solicitiiri sup limentare in structure corpului;

- prezenta suprafete lor Iibere de liehid in tancur ile de Inciircare inf luenteaza negativ asupra stabilita~ii navei ;

- variatia volumului lnciirc.iit.urii liehide la vnriatiilc de temperatura.

Din ~ecasta cauza, cisternalor de Inciircare Ii se lasa spatH liherc pcntru dilatarea combustibililor;

I _ timpul foarte scurf de incarcare ~i descarcarc , care nil depaseste 24

de ore ch iar sl la eele rna i ill ari petro Here. Petrolierele aUindu-se in m aj oritatea timpulut in mars, este rational C1\ viteza lor sa fie ma i mare dectt a cargourilor;

- pericol mare de incendiu lii de explozie a amestecului de aer ~i de vapori em anati de combustihilul lichid;

- bord .liber rna! mie decit la cargourile de aeeeas i martme ;

1 ,- eor:o~JUnea pronuntata a structurii eorpului din taneurile de Incarcare ,

b. Caracteristici constructive ale petrolierelor. Corpul arc osatura in sist.e~?l longitudin~1 s.au ~ixt. Datoritii pericolului de explozie ce n implica sc1ipar~le de gaze, III interiorul duhlului fund, acesta in general llpsesta cu exceptta comparttmentului mastni ~i a magaztei de marlur i uscate . Balastar~a navei se rea~izeazli ptin umplerea unora din' lancurile goale, iar la tan=': moderne, prm af~ctarea unor tancuri speciale de balast spre a evita coroZI,~Dlle datorate a lternari! produselor petroliere cu apa de m are ,

I. Compartimentul masin i, amenajarfle pentru echipaj :;;i comanda sint dlS~Use la pupa, spre a izola port.iunea citindrica a navei destinata incarcatuni, a scurta linia de arbori ~ i a evi ta incendiile.

. Comp~rt~mentarea interioara cuprinde, de regula, doi peretl Iongitudinah etansi ~I un numar de pere ti transversa Ii care impart portiunea cilindrica in 20-40 compartimente centrale

2 ~i latera le , denumite tancuri sau cislerne; la marfle petroliere numarul lor este mai mic.

Zona cisternelor este izolata transversal de restul navei Ia prova si la pupa prin spatii de separatie denumite co{erdamuri, a caror iatilne trebuie sa fie de

eel putin 900 mm.

Pe fundul tancur ilnr se afla 0 retea de serpentine ell abur pentru incalz irea produselor spre a Ie da fluiditatea necesarli manipularii,

I-----I--~ I

FIg. 4.12. Sectlune transver.a Iii prfntr-un ,petroller de cabota]:

ill - pereteJlougSt'u.cUno.l. 2 - ca.& dcc;rpaD-

• It I siunt.

Instalatla de tncarcare-descarcare este aldtuita. din unul sau mal multe compartimente de pompe dispuse in centrul san pupa zonei de taneuri ;;i diutr-o retea de conduete ~i sorburi care deservesc Iiecare tane in parte, asigurind descarcarea lntr-un timp foarte seurt.

Une le nave petroliere stnt proicctate pentru inclirciituta m ixta, puttnd transports minereuri in cursa de tntoarcere.

Prin natura inciircaturii lor, navele petroliere slut supuse unor reguli severe de exploatare , privind poluarea apei de mare sau pericolul de incendiu ~i explozie tn care scop se iau masuri pentru evitarea oricarei surse de sclntei (interzicerea Iumatului, folosirea uneltelor din metale feroase etc.).

c. Petroliere de cabotaj. La petroliere m ici, denum ite de cabotaj, se instaleaza un singur perete longitudinal. Pentru a reduce efectul suprafetclor Iibere de lichid asupra stab iii til ti i • astiel de petro liere se construiesc de regula cu cas'e,de expansiune. Acestea slnt constituite dintr-o inal~arc a puntil in forma de cheson, tnnltare care se extinde pe cea mai mare parte a per~iunii din lungimca nave i desfinata cisterne lor de Incarcare (fig. 4.12). Cind petrolierul este complet lncarcat, nivelul Incareaturil liebide trabu ie sa se afle deasupra puntii; astfel, 511- prafetele libere de lichid sint mult reduse .

d. Nave pentru transportal gazelor lichef'iate, Aeeste tipuri de nave se ccnstruiesc 'in doua variante:

- pentru transportul gazelor sub presiune la temperatura med iului Inconjurator ;

- pentru transportul gaze lor Iiehefiate la temperaturi scazute ~j presiuni aprop iate de cea a tm osferica ,

Nava reprezentata in Hgura 4.13 este utilizata in special pentru transportul gaze lor naturale lichefiate, cum ar fi gazul metan. 111- carcarea :j,i descarcarea Be realizeazii cu pompe actionate electric, lar compartimentul maainii al acestor nave este situat la pupa.

Petroherul gigant "lndependenta" 'construit in tara noastra, Constructia petrolierului Independent-a de 150000 tdw reprezintli un sucees deosebit al Santierului naval Constanta ~i mary cheaz1i 0 noua etapa in procesu l-dmam ic de crestere a capacitii.~ii de productie :}i a eompetente i tehnice a aeestui santier profilat pe construirea nat-elor m~Titime de mare tonaj; ,

45

Caracterist.icile principale 'ale navei',si;lIl, 'J.

- lungime.l maxima 304 00 -m :

_ luugimea lntre perpeudleu'lare' 283:00 m;

_ 1i1~imca '46,00 m']

_ inaltimea de constructie 22',55 m;

_ puterea max irrlll 28,800 CP;

--vitezlI 16,00 Nd;

_ ~uton01nja 18 000 rvrm;

_ marra pc C:H'c, II poate truusportu petrol hrul.. "

Carpul naveL Sistem til de osatura adoptat pentru constructia na ve i cste eel longitudinal, ex tins pc lu lIgiloea tancur llor de IUllrfit s i pe 0 parte a zone lor compll'rtlmentului mas in i *i cxtremitiitii provo. Pentru zone le extreme ale corpulut nuve i, s-a adoptat sistemul transversal de osatura.

Corpul navel este executat integral prin imbinari sudate ~i este impiirt.it. in 15 tancuri de ciitre doi pere ti longitudinali !Ii sase peretl transversall.

Puntca nave i cste construita rara se latura , ell 0 usoara inc.1 iuare la prova , iur ill sectiunea transversalu arc profil trapezoidal.

C.omparlimentlll m as ln i cste ump lasat. I~ pupa nave i.

_ 1m/alalia de propulsie, Nava este propulsuta de 0 stngura ellee cufi pale

fi,,~. Diame trul el ice i este de peste 7m. I

- Motorul prlncipal !II nnve l cste un motor Diesel dezvo lttnd 0 putere de 28 sd4rCp (41 17i3 kW) In 0 turatle de 122 l'uL/tn in. care autreneaza arbore le port 'elice pr intr-un cup laj rigid.

Enetgia electrica necesarf run~~ioniil"ii navc i este produsa de tre ige nernto'are' ~inerollc t~iraz!lte ell putereu de 1 000 kW Iiecare ~i pot runC:t~oDa individual sau cuplate.In parale l. Neeesarul de abur pentru deservlrea instalatf llor cornplete de In bordul nave l este asigurat de duull cltlUlll'i cu arzator ~i 0

cAldqn~ recuperatoare . ,

Insta/afia de lT1ci1l'can~ - desl:i1J'~a/'e. Descarcarea petrolu lul brut so ercctll:eazll ell tre i turbopompe cu uxu l vertical, arriplasate !p compart irue ntu l pompc i, irncdial. in prova compartimcntului musiul. Ftccare pon!-pa hire un debit de 2500 me/h. lnstalut ia poate asigura incarcarea simultahii a trci sohi~lHl"n te de iitel. fell tu I'!l pri n ce Ie trel m agistra Ie longttu dina Ie III on tate pe puntea prillCip:ll~ ~i avtnd ram ifica],i i 'in tancuri , clpei'atiile 'de incal'cal'e sau desearunre se pol efectua in maximum 20 h , dupa ce lncarcatura a rosL incalzitii pcntru a i se lIsigunl Ilu id itatea necesara maulpularll.

Mij/oace de protectie ,5i inslnlali« penlru slins incem/illi. Prctectia navei cste asigurata prin mijloace pasive (evitarea utiliziirii pe cit posihil a materialalor ,,~or inf lamab i le , igllirugare~1 materialelor comhustlbtle, prevederea de pere ti ~i structuri care sa rez iste Ia foe) cit$i prin mijloace active.' In acest sens nava dispunc de 0 instalntie de protectie ell gaz inert .'Ii de ventiI.are 1t tancurilor. Peutru lupta tmpotriva incel1diilor nava este dotatii cu 0 instalape de stins ineend!1I eu npa. 0 instalatie de stillS inc.endill Cll apuma pcntru puntca 'Prineipala, compactimcntul ma:}ini :}i compartirnentul pompelor, 0 illst.ala~i~ 'de stropil'c a peretclui prova al suprastructurii .'ii 0 iIlStalatic care- protcie'r1z5 eu perdele de ap~ zona barcilor de, sa Ivare I}i zona de

inear~re de pe puntclI priucipalii.. ,

Amenajl1ri. AmenajrH'iJe pcntru eei 50 me.mlH·jj ai echipajului slot grupate in $uprastructura pupa a !lflVe,i. Cabinele de locuit. birourile, siHile comunc ~i celelalte tnci'iperi slnt amenajate tinind SC;l.ma de conceptiile moderne referitoare la asigurarea unui confort sporit pe ,nava. Pentru a Jacilitp depl~-.

46

sa real mernhrtlor echipajului, nava este prevazuta cu Ull ascensor pentru personnel.

INava dispune de un haz in de Innut ~i 0 sala de prclectlc. Toate cabineJe ~i tncaperile socialc slnt prevazute cu instalatie de cllma tlzare , n11V3 dispunind de doua centrale pentru conditionarea aerului.

Pe trnlierul IJldepcllden{a cea rna i noua reallzare de prestigiu a indusl.rici nnvale rom anes tl, I'Ilpl'e:dnt.ii un eveulrnent important in istoria constructtilor navale din tarn noastri'i ~i rcl'lecta ate n~ja cresctnda pe care conducereu de Partid ~i de Stat 0 acorda dezvoltar li constructhlor de nan' *i rtote i maritime romanest},

3. NAVE DE PASAGEIU

Nave le de pasageri (pacheboturtle) siuL nave care executa transport de persoane pe dlstantc Ioarte mari pentru legaturi in te rsontlnenta le • curse de agrement, In Iuuctie de capacitatea ~i coustructla lor se deosebesc trei mari grupe de pacheboturi:

- nave de cnpacitn le ell pot transporta pina Ia 2000 de pasagert, de numite sl n<we hole/uri. Din punct de vedere constructiv acestea se curucterrzeaz.ii prtntr-un numar mare de punti care perm it eornpartlmentarea spatiului uave i in cit m a i multe inciipe:ri ell multiple dest.inn I.i i. De exemplu , "Caron.ia", unul dintre cell' rnai marl ~i moderne pacheboturi britanlce, ell turhlne, are 10 puntl. Pe aceasta nava se afia doua restaurante luxoase , douu saloa ue, o cafeneu , () salii de dans, un hal', 0 salii de gimnaslicii, 0 saUl de teatru. spital, mngo.;;;ine, baz in de, Inot. Aceasta nava poate transports 1 517 persoan€' din care 587 Iormeaza echipajul;

- have peutru po~ta ~j pasageri. care etectueaza curse regulate. Din punct de vedere constructlv ele se aseHmana cu navale din prima grupa. dar sint ma i mid putind ajunge III 15000-34 000 t ~i 0 vite~a de navigat ie mai mica, pInu la 20 nodurt;

- nave de pasageri cu tonajul Intra .'i 000 ~i 1~ 000 t., care navigii pe trasee II1U i scurte ~i put intra in porturi rna i III ic i ,

Odata eu dezvoltarea tralieului aerian , na ve le de transportat pasagert PI', dlstante lungi slnt concurate de avioane .

4. REMORCHERE

Hemorcherele (fig. 4.14) SCf\'CSC la remorcarea nave lor, care nu dtspua de rnij lcace proprlt de propulsie. Ele mai pot servl ~i la manevrele de aeostare sau de p lecare de ln cheu a unor nave de d irne nsiun i rnari. Unele remerchere pot fi folosite ~i pentru opera~ii1e de sah·are.

Dimensiunile remorcherelor siIlt rela tiv m iei, dar slut dotate Cll instalatie de propulsie pllternic1i in scopul efectulirii remorcajelor maritime san [luviale, manevl"elor portuare ~i lUleori pentru intrrvent.ii in caz de salvari ~i inceudii. Se earacterizeaza prill manevrabilitatca ~i lungimea redus1i printr-Illl raport mic Intfe deplasamenl ~i greutatea ma~inilor (2,3-3) ~i prin linia chilei ob lici:i ell pescaj mai mare la pupa in pOlitie de asieta norm a Ill. , pentru a preveni tendinta de scllimbare a asietei in timpul remorcajului ,?i pentru b buna stabilitate de d.rum prin deplasarea spre pupa a centnllui de carena.,

I,

4U

e, o o o on

Remorcajul se face prin tractiune, in cazu l curse lor lungi ~i uneorl prin rmptngere (Ia Iluviu sau 1n cazul manevrelor portuare). in care scop este dotat ell vinci dc rem orcare ~i cirlig special de prindere a remorcii.

Din punctul de vedere I'll apelor in care urmeaza II fi exp loatate. remorcherele pot ii: maritime ~i Iluviale ,

Dupa serviciile pc care trehu ie sa Ie indep l ineasca in exploatare, se deosebesc:

- remorchere de linie, care executa remorcaje pe distante lungi (ruartttrne sau Iluviale);

- remorchere de port (rada) destinate a executa remcrcaje in iuter ioru l ~i ill ra da porturilor ~i a aju to. la m anevra nave lor mart:

- remorctiere de salvare, destinate in special pentru operat ii de salvare (scoaterea de pe uscat it nave lor esuate , ajutorarea navelor avariate sau incendiate in timpul nay igatiei s i, eventua I, remorcarea lor p inf 111 portu l eel m.a i apropiat);

- remorchere penlru impinqere, la care nava rernurcata este s ituata in prova rem orcherului.

Dupa tipul de masini principale ell care sint dotate pentru propulsie , se deosehese:

- remorchere ell masini ell abur;'

- remorchere L·U moioare Diesel;

- remorchere CII inslalalie de ]lI'op !llsi e Dlesel-electricii.

Dupll tipul de propulsor Iolosit, remorcherele pot f i:

- eu eliee (in duze sau fal'i! duze);

- eu zbaluri (numai pentru Iluv i i sau lacur i cu adincime midi); - cu propulsot priu aripioare (pentru remorchere de port).

La executarea unui remorcaj convoiu l , adica grupu l de nave ce trebuie rem orcat este legat de clr-

J~

1

~-~--I---;-W

8

6

FlU' 4.10. Schema de COml}OrL!mentarc a 11l1Ul remorcher maeltlrn eu mnstnt de ahur ~I

ell leugn pretnngttn:

1 _ p teu l pr c va : 2 _ taneur l de asieU; J - maj;1l.zii de mArfLlri; I - c:ompartlme.nte de loc~\'D.tA pecva , ~ - deru"Jozit~ 111~ api1 de bliut ~l a.pA de sp.llat~ (J - compar tt mentut de c~I.a"l\ri;

~t:-a;~b~~l ;::e~~! -;ee~t~!01;~::~~~t !~JIlt~'~,~l~; If} d! c::;~~:u~e~t :~~~C~~ttJ: ;p~~a..: ~:f~r~~:~!i

de sepa.rape: 18 - depoah.e de eo m l:mltib 11. .

lignl de remorca al remorcherulul prlntr-o parlma de regula din otel. Prin punerea in mars a mas in i l de propulsie a rem orcherului in rernorca se exerdtit 0 tractiune datoriui. care ia convoiul este tras de remorcher s i se deplasea.z3 in urma lui 1:11 acecas i vltezu ,

Remorcherele de linie la care este uecesar sa se asigure 0 traetinne 1<1 drlig cit. mai mare, adici! 0 rez istentf de ina in tare proprle cit mai miC!:a, 'au

Iuugimi tntre perpendiculare marl (adlca rapoarte ~ mari).

B

Remorehercle de port de la care se cere in primnl rind 0 manevdtbHi~ tate cit rna i buna tnctt Sil se ponta strecura prin cele rna i inguste'ls'palii

ale porturllor, trebuie sa nibil. 0 lungtme cit m a i mica posibil. '

Remorcherele maritime de lillie au, de ohicet, 0 teuga prefungita spre pupa, deasupra care ia este instalata cab ina de cnmanda , Remoreherele rnaritime de port !Ii remorcherele fluviale in general JlU dlspun de teugii. ci de un ruf sltuat spre prova de 11\ mijlocul navel. Deasupra aeestul rut este illstalatii

cabiua de comandii, '

Refer-ito!" la comparl:imen tare, tnatc rerncrchere le dispun de ua pic l~ prova ;;i unul la pupa en toate navele (fig. 4.15).

La remorchcre se iutllnesc urmiitoarale compartimente:

_ 11 magazte de m arluri pe care nil 0 au decit unele rernorchere maritime de lin it' ;

_ un compartimcllt destinat locu inte lor echipajlllui ~i salii de mese ;

com pa rtirnen ttl I eft ldarilor ; - cornpartimcntul de rnasin i:

_ eompartimentul destinat locu intelcr mecnuicilor ;

_ depoz lte le de apli de rezerva instalate sub loeuinta mecanfcUor sail spre pupa de acest compartiment.

4 - eoJ15l:1ucPi mlUll.cc - N .....

5. SPARGATOARE DE GHEAl'A

Sin t nave de constructie specia lii , destinate desehider i! lJi meutineri i unor drumuri navigab ile in mlirile cu gheturi. Au rez istenta structura Iii marlta prin esantiouaj , forma adecvata a corpu lu i ~i compartiraentarc specialii.

Spargerea ghc~ii se face fie prin lzb ire ~i tatere ell e trava, fie pi-in urcare eu provo pe ghea~a care se rupe sub greutatea naver. In primul caz , e trava este rez istenta ~i dreapta, in a I do ilea caz , etrava este lncl inata pcntru a perm ite urcarea pe gheaVi. Une le spargiltourc de ghea p. sin t prevazute ell 0 eliee In prova sub nlve lu l inferior al gheti}, eu rolul de <I ubsorb i apa de sub stratul de gheat;a ~i a usura sarcina de rupere a ghctii prin grCllt:nll'n prove i.

Secttunea cuplului maestru este de obicei in forma de panii, spre a ev ita defectele grave de deformare in cazul prinderii nave i in gheturi ~i 11 II urea . eventual pe gheuta.

La ntvelul Iiniei de plutire dispune de 0 cfulul'll contra qile/ii lata de aproximativ 1 800 mm ,

Propu lsia este asigura 1:5 prin insta la tii d iese l-electrice S~l.\1 turho-{'Ier.triee eu reactoare nuclcare ~i schirnbatoare de cl1!duriL

-In porturi ~ i rade, sparga toare Ie de ghca til sparg pii turn de gllenl.ll, spre a permite navigatia Iocalu, iar in zonele de navigutie , desch id drum uri pe care se dep laseazii nave le ,

G. NA \IE DE PES CUlT

Prineipalcle tipuri de nave care pescuiesc in largul marilor stnt lrauletele, driiterele ~i sainerele.

Traulerele s int eele rna i marl nave de pescuit: ele Iucreaza departs In larg, unde pot S3 riimina timp tnde lungat. Scula folositii pentru pescuit 5C numeste traul de unde vine .5i numele navei. Pcul.ru a se usura manevra scu lci de pescuit, la traulerele moderne, puntea superloara In pupa ~i In partea centra Iii, este cohol"iU ~i curbatli in fonnit de tohogan, al carui fund In panta coboura de la punten superioarii, lu un nivcl aprop iat de acela al Iiniei de plu tire normala. Prin accst tobogan se cob oarli ~ i se ri d itii tra u lu l, Insta latia de III II ncvra a seulc i de pescu it la astfe l de traulere se amp laseazfi In pupa ~i se eompune in esenta dill nrbor i ~Im din coloane 111 forma de portal care susj in higi de tucarcare , Magazii!e de peste slnt izolatc ferm io ~i slnt rne nj inute Ia 0 temperatura de aproxfmativ _2°C pentru pestele proaspat (care I1U poate fi pastrat mal mult de 15 :dle)!ji de aproximativ -25 plnii In -40°C pentru pestele conge lnt. Traulere le dispun de mal}ini de uscaL ~i macinat resturile de pe~te (oase, capete, mliruntaie) care sint transformate Intr·o riiinii folosita Cll hrana pentru animale. Unele traulere dispull 1}i de Tn[l~ill ile ~i insblilltiile neeesare pent.ru fabl'icarea eODservelor de pe:;te. Existil ~i traulere care dispun de bazine pentru t.ranspor!ul pe~telui viu.

Driflue/e slnt nave rna i m iei decit traulerele, care peseu iesc ill speeia! sardele eu setci plu titoare. Au 0 singuri'i pUnte, iar lungirnea I,w depii.?c~te rar 30 m. Sillt iuzes[;rate ell motoare Diesel.

$ainerele pescuiesc peljti care triiiesc la suprafat,a apei folosind nl"ivoade puugii'. Pot peseui Iii peliLi de adincirnl~ ell ajlltorul Ullor navoade mici. care ~ arunei\. in apa ~i apci se string cind nava stl! pe loc. Pentru a u~ura condi-

50

tiile de lucru , sainerele au in pupa 0 platformii fixii sau turnanta de pe care se manevreaza scutele, Exista ~i nave universale de peseuit care lucreaza ca traulere , drtttorc ~i salnere. Structura navelor de pescu it se aseamana eu areca a remol'cherelor maritime. Din motive de sigurantli, in timpul mauevrsrtl sculelor, nave le de pescuit trebu ie sa aibii un bord libel" mult mai mare dectt ace la al remorcherelor.

7. PLATFORME DE FORAJ ~[ARIN

Platformclc de fora] marin stnt p latforme plutitoare dotate cu lnstalatli de fora] submarin cu turla, trolii, instalatie de pompare, mastn i de (orta, rezerve de praj ini , hurlane l1i sape rotative, grupur i sociale pentru echipaj , pistil pentru elieoptere.

Platformele de foraj marin se construiesc in scopul extractiei de titei din ziicam intele aflate III subsolul platformei continentale. Sint remorcate pinii la pozi~ia prospectata din largul marl}, unde sint ridicate pc 3-10 coloane elllndrice vertieale sau pe piloni din zahrele , care se sprijina pc fundul marii.

Lucrlud la 0 illal~ime superloarf valurilor , opetatla de foraj se desfii~oara filrii in lluenta vin tul u i, sau a curentilor.

Pentru adine irn i mai marl de 100 III se protecteazs lnstalatfi mal moderne care executa Iorajul sprijinindu-se pe Hotoare plutind la adincimi ferite de vaIurl $i fixate pe pozi~ie prin ancore sollde, lar tubul de foraj este protejat printr-un dispozitiv de suspensie elastica.

'Prima platlorma de Ioraj marin de constructie rornaneasca este Gloria $i a fest executata de clare Santieru l naval Galati (fig, 4.16).

Platforma de foraj marin este destlnata sa efectueze foraje de explorare pe platforma continenta la a Mari! Negre, la adlucim i de apa de maximum 90 m.

Aceastii. ptattorma este de tip autor idicatoare nepropulsats avind urmatoa-

rele dimensiuni:

lungi.mea 52,460 rn ; Jatimea 40,840 m ; 'iniH~imea in bord 6,400 Ill; ifi"i'i ltimea til P.D.6 ,825 rn ,

Platfonna este constru ita In sistem longitudinal ~j transversal de csatura $i este previiwtii cu dublu fund.

Pfatforma este prev ilzuta ell patru p lcioare sub forma de grinz i cu zii.brele, de sectiulle triunghtulara, executate dill teava de otel de inalta rezistentlL

Partes infer ioara 11 p icioare lor , care se sprijina pe fundul ape i, este prevazutii cu cite 0 talpa de forma unu l flotor ctltndrlc CII diame tru mare , pentru a impiediea cufundarea piciorului in terenul de pe Iundul apei.

..

8. lilA \IE PENTRU N.4. \lIIH.TIA INTERJOARA

, Prin llaviga~ie interioara se intelege navigatia pe fiuvii, lacuri ~i canale. Nave Ie destinate na v iga tie i interioal'e trebu ie sii a iba 0 s tructu ril. mai u;oara .d~torit:ii adincimilor mult mai mid a apelor i?i a faptului co. in apa dulce coroZiunea mHterialelor este mu It ma i redu~ii decit in apa de mare.

Princ,ipalcle tipuri de nave flllviale de transport pe Duuare sint: :;Iepurilc. ~Iepurile tancuri, ~Ieplll'ile motoare. ~lepurile impinse, tancurile motoare, na-

51

Fig. 4. IG. Plattorma de rora] marin "Glor1~··.

ve le de pasageri, nan le In ixte (ndiea pen tru transportal murfuri ~ i pasagerl) ~ i rem orchere Ie .

II: $lepu.riIe sin t nave PCII tru transporta l marluri lISC!! tc , f:ira propulsic p~·op["je. Slepurile pc DU)Jiil"l~ (Ill 0 punt!'. me ta lica contiaua ~i, de reguHi lacep I\H~ de lo prova, dispun de urms toareJe eompart.imen te: p icu I prova, cablua IIHIrma rulu i, magaz lfle de m.~l'rllr·i, cahina cirm aciu lui ~i picul pupa (fig. '1.17). Pc. pu Ilt.e deasllpnl cahine l clrmaciulu i, slepurile dispun de uu ruf peutru 10- CUI~l(;ey bll·~un. La extrem itatca din pupa, l)C 0 platform;'! il!~lta Lii este instalata timouer ia.

. b:.. ~lep~il~ tancuri slnt nave fiira propnlsie destinnte transportulu i de inelll'catUl"[ Jichtdc , Forma corpueilor tancurf lor Ituviale se asearuaua ell cell a slcpurilo- tancuri. Pen tru tancur! extstn aceeasi tendinta de a se eonstru i corpurl de Iorme dt rn a i simple ..

c. Slepurlle motoare, motonave (fig. 4 .. 18)\ii tancurile motoare sint nave .Iluv iale de transporta t marfur] uscate , respectiv lieh ide, care d lspun de 0 in-

52

ilcfJ3

J 3

I I I

.-1---..I

I

I

1 - plcu] prov01 i S

')

'I.~. -V-17·. C0n1p3rtl"lent~rca unut ~lep de Dunilre:

ca'b-h~ m!'lrh:ls'ruh,lii oJ - ma,::az.1I de mAn'uri: -I - :rul pentru lo~ulntc: $.1 bilOU;

j5-,- CAbin!!. c:lrma~luhJ I (plCnI pnP8.)i 6 - Umoneria.

stala ~ie. p roprie de propu lsieconstitu ita, de regu iii, din l - 2 m otoare cu ardere intema,iar eornpartnnentul masin i este lnstalat la pupa ..

d. Na vele fluviale mixte au uu aspect exterior cu totu l de oseb it de ee lelaltc nave dest.ina te naviga~iei inter ioarc (fig. 4.20). Ele dispuu de 2- 3 etaje de suprastructuri ~i rufuri care se extiud pe cea rnai mare parte din lungtme. In spatii!c dintre puntile suprastructurtlor *i ale rufurilor, sjnt; amenajate incaperi.le destinate echipajului $i pasagerilur. Marfurile pecare Ie transports navcle Iluviale rn ixte slut lncarcate in magaz ii amenajatc sub puntea princ lpa Iii sau pc aceasta pun te III spa l i i destinate In acesl. scop , Suprastructurile .5i rufurile au 0 s tructura usoara 9 ci I a Ioarte m ulte n ave se co ristru iesc tl in a Jiaje de a Ium iuiu . D is tanta intre pe ,.<,p i transversal! ctans i trehu ie sa asigure nescuIundab il itatea !HIVe) chiar Cll un eompattimcnt inundat.

e. Nave fluviale de pasagcri (fJjj, 4.19). In prezcnt pe Iluvii nav iga 0 seric dc nave. arucnsjate in specla I pen tru lraf'icu 1 de tnrlstl , peutru efectuarea de excurs] i de dnfaUi, ceea ce conditionnlza cxistcn ta It I bord a unur cab inc previizute ell maximum de conl'ort de Lipul vasu lui Oltenita, Carpati care fact:uTsa Giurgiu - Viena avtnd 0 capacitate de 208 pasagerl. Navele Iluvlale de pasageri pentru excurai i, dr cnnstru ~!i(l recen tii, se caracterizeazii prln dime nsiun i sporite ell unnare iI uum aru lu i marc de dilatori .'ii a cazarii lor in cab ine , Lungimca navelor L II crescut ccl mai mult, faI~ de ce le lalte dunensiun i, la lil:pmca B ~ i !1l31'~jm ell, de cons tru c t ic D nepu lind LI-~t' a c~i 0 IW dec i I, lim i La l,ia r asu pra pcscajului aproape de lee. Inlr-adevar ell ctt Ilipmea Beste ma i mart' ell at.it re:zistcnta opuss de apii ina intitrii corpulu i creste , in ce priveste pescaj l! I, acestn estc lim i ta t de ad lnclmea seua I II III i nil v lgab i 1.

Pentru a se reduce cit Ina; mu It pos ib il g"cutate<l proprie a nave lor Iluvials de pasager! C(U'(, siu t ~ujJu.~" uuor lim i tilri de pcscaj Ioarte rigul'oase, s-a recurs tn majoritatca constructi itor noi, la sotutta Iolosirii pc scara larg~1 it aliaje lor rl!-- alum inlu ~i ill speriia l pentrn suprnstructurt, aslgurtndn-se astle! o po?;~ie In ai cohorlta a centru lui de g.·Cll tate ~I intrcgii construcj ii ,. ceea ce este deosebit de avantajos din punctul de vedere al sLabilila~ii uavei.

53

....

a

... I~

S

CAPITOLULIi

MATERIALE UTU .. IZATE

:iN CONSTRUCTIA CORPULUI NAVEl

In constructia corpurilor de Dave principale le materia!e ut.ilizate slnt materta Ie Ie meta lice ~i in speeia I etelurile carbon ~i ote lur ile slab alia te ,

Pentru lueriirile de ameuajdri ~i dotarl se Iolosesc ins:i si materiale nemetalice.

Otelu1 destinat constructlai corpurilor de nave trebuje sa lndepttneasca condltiile impuse de Registrul Naval Roman, adic1i. sa asigure pesihil itatea eonfecp.oniirii unor constructh de nave in cendltil tehnologice normals ~i sigure in exploatare.

A. PROPRlETATILE OTELURU,OR NAVALE

Cele mai importante ouractertsttet mecanice ale otelulul pentru constructli

navale slnt:

limita de curgere Re, masurata in daN/em2j rezistenta III. rupere Rill, masurata in daNjcm2 alungirea relat iva A, miisurati,i I.D %;

e lastici ta tea;

duritatea, masurata in daN/ern2 ; p lasticlta tea;

rezilien ta, miisnmti1 In daN/em ~

Otelul pentru constructii nava Ie , IIU trebuie sa prezin te crii.jJattHi, incluz iuni nemetalice sau alte defeete care pot inf luenta negativ utilizarCH materia-

Iului pentru scopul prevazut. .

pin punct de vedere tehuologic, otelu [ destlna t constructie i corpu Iu i nave i trehu ie sa aiM ca l i Ui tile necesa re def orma [iilor p lastice, sa se poa til. Indol la rece ~i In cald , sa se poatii ti:iia cu foarfece mecanice sau cu fiacilril:, sa a ibi\ sudab il ita te sa tisHicatoare, sa-~ i men tin a p roprie til ~ile meca 11 ice in timpul prelueriir ii.

Sudab il i tatea pen trn na ve Ie sudate cste 0 proprietate ese n ~ tala. Su darea trebu ie sii se efectueze astte l tncrt sil. nu apara risurt in cordoanele sudate, in znnele de innuen~a. terrnica ~i III metalul de haza. Jmbinarea suda til trebuie

56

sa aibii, rezistenlil ~i alungtre suficiente aslgurate ,del 0 g·rosime constanta a cordonului de suduras i de omogenttatea seetiuuii.

.. Otelul pentru eonstrueti i navale trehu ie sa prcz inte ~i 0 buna rez isteuta

la cnroz iune , attt In apa de mare cit ~j ineondi~ii atmos£erice.,

B. OTELURILE NAVALE

1. Ol"ELURI CARBON

Cea mal mare parte a otelurilor carbon Iolosite la cunstruct ia ~orpudl~r de nave sint ote lurilc eluborate in cuptoare electrice , cuptoare MartIn, sau III con vertizoarc ell insuflare de oxigen, cu struetu riJ. fina, ca Imate SUIl scm ical-

mate ~j laminate la cald. . .... . ~ ..

Culm area otclurilor carbon mareste sudahllita~a ~I as.lgura ~ ocalitate

super ionrji a cordoaue lor de sudura , Calmarcu ~e rea.llzeazii pnn adaugar1la de fero~a1iaje oxidante care impiedicii fonnarea oxidului de carbon.. . u

O~elurile necalrnate se utilizeaza Ia eOllstrueti~ .elementeIo: de rez.lsten,ta 81e corpu lu i navel. Cornpoz.itla chim ica a otelulUl. l1lf1ue~teaza proprietatile Iiz ico-meeanice ale otelului cur-bon. Cresterca eon~.mlltllim de carbon n~ este recom andata deoHreeefavorizeaza aparttia fisurilor la eald in cordoanele de sudura, iar tmpreuna C\1 0 cantitate rn ai r idiea ta de fosfor mare.~te tendinja de fragilitate la rece a otelu lu i. Din aceasta ca u:di n u este recomanda tii folos irea otelurilor ell Ull continut lila! ridicat de O,2~% ea.r~on ... w •

Miirirea con ~il1 utu lui de ma nga n influe nteaza p ozitiv caiJtatlIe ote III Iu i,

in specia 1 la cresterea rez llien te i.

2. Ol"ELUnl SLAB ALlATE

Parttcu larttatea caracter iatica a aces tor ote I ur i 0 constitu ie continutu 1 scazut de carbon. Ut.ilizareu o1;elurilor slab al iate a Iost dcterminata de necesltatea en unelc ote luri sa aiba 0 buna sudabihtate., plastieitate ~i Iragilitate redusa, dar care sa indep I ineasca couditi ill'. im puse ote luri (or pen tru construe-

tii navale , .• < 0

Continutul de carbon al ote lurilor slab aliate este Iim itat laO,12-0,1~ X.

intrucit de aecasta depmd proprietatca de <I se cal}, tendinta la formar:a f~su~ rilor in zona de infIuentJl term icii precum ;;i rez istenta fata de formarea flsunl,or In enid In meta lul eordonului sudat. In comparatie en otelurilc carbon, ote: lurile slab aliate au Jn eompozitie Cpt, linga un continut redus, de carbon) l' uiche l, crutn , cupru, si liciu .5i molibdeu. Suma elemente lor de allere nu trebul~ sa depi\~ensdi 2,5-3'Yo' Aceasta cornpoz itie as.igura uo rezis~,nta Ia: cu:·gere .~al III a re de 1 - 2 ori fa p de 0 ~e lul en rbon, ° ma I buna P lastici tate_! rezlst~n. ~ala coroz.tune rna i ridicat1i de 2-4 ori fa~a de otelul carbon, 0 buna sudablhta~, din care cuuzii caliti1~ile tehnologlee ~i de exploatare slnt mai bune. OteIu~lIe aliate ~i slab aliate se livreaza in stare imbuni\tatitii dupa 0 dilire prealahila, urmatli de 0 reven ire la temperatura inalt1i.. . . ."

Otelurile a liate se Iivreaza in prezent la. constructia nave lor de dimensium Ill ... ri ~i ill special III cnnstructia petrulterelor.

57

C. SEMIFABRICATE DE OTEL

Cu except.ia unor piese izolate, care se mai executa din ute! turnat, ca etrave , etambouri sau pi!r~i din ctrave :;;i etambouri, tuate elernente le ce alcatuiesc structura corpului navei se executa din ote! laminat sub forma de table sau profile.

t. TABLE

Tablele se livreaza in plad de forma dreptunghiulara de diferite grosim i, care pot ajunge pina la 30 mm ~i ch iar mai m ult, de Hit-im i care pot atinge san depa;;i 2 m ~i IUngim i care pot depii~i 12· In. Tablele pentru constrllctii navale sint standardizate (STAS 8324-69).

Dimensiunile tablelor se dau sub forma de produs

L· I, g,

In care:

L este lungimea, in mm j I - latimea , In mm;

9 - grosimea , in mm ,

Tabla nu trebuie sa aiba. crapatur: ..,i alte defects de suprafatii. sau interioare, Se admite inlaturarea prin proccdee mecanice (polizare) a defectelor superficiale cu 0 adincime pinii la 7% din grosimea nom inaja, dar de eel mult 3 mm. Aria totala a 5uprafetei rectificate prin polizare nu trebu le sa depaseasca 2% din supraf'ata totala a tab lei.

Cu aprobarea R.N.R. se admite Inlaturarea defectelor superficlale eu 0 adineime pina la 25% din grosimea minima - CIl exceptia criipiitufilor _ prin inearca re cu sud urii dupa 0 telmo logie aprobata. In aces t caz , fie ca re suprafata remediata prin sudura luata in parte, nu trehuie 55 depli~easca 25 em". Suprafata totala a Iocurilor remediate nu va depii~i 1 % din supraf'a]n tab le i, Dupa rernedierea detectelor prin sudura ~ i rectif'icarea suprafete i prin polizare tabla va fi supusii din nou tratamentu lul term in de dupa lamillflre.

2. PIIOFILE

Cele mu i utilizate profile in conslruetiile navale sint urmatoarele:

- olel cornier eu ar ip i egale, ote l cornier ell arip i neegalc , care se definesc sub forma de produs a eelor doua laturi a ~i b ~i grosimea aripilor g (a, b, g, in mm) lnsottt de standardul dimensional pentru profilul respectiv, umiat de staudardul care indies calitatea ote lulu i. Exemplu:

L 100x100xJ4-STAS 424-71/0L37 STAS 5000.68; L 75 X 100 x 7 - STAS 425-70/0L37 ST AS 500-68.

Otelul cornier trebuie sa se Iivreze in bare drepte Ciira tndoiturt, iar unghiul format intre ce le doua aripi sa fie drept (in Iim ita tulerante lor adm ise}; - oiel U, care se caracterizeaza prin lniHtimea II exprlmata in cm.

Exemplu:

U 12 STAS 564-63/0L37 STAS 500-68.

58

SeJ .i.mpune ~i, in aees~ caz c~ barele, sa fie drepte fal'a lndqlturi, admltlndu-se

o sageaUi. maxima de 0,15% dill lunghnea ~; _.. "

- olel Teare se noteaza in mod asernanator ell otelul U.

- otel:piatbandu eu bulb, care este un profil special pentru construej ii

nava le livrat sub doua Iorme:

- profil cu bulb aslmetric;

- prom ell bulb simetrie;

tn afara de tahlas i profile. in constructtrle nava le se mai Iolosesc otelul sub forma de levi, n ituri, electrozi de sudare ,

3. ELECTROZI

E lectrozi i fo 1 osi ~i In construct! i It: na va l~ tr~bu ie sa corespu nda cerin-

telor standardelor de stat ~j normelor Inter~e III vlg~are. ,

Foloairea dilerite lcr tipuri de electron se stabileste pnn procesul teh-

nologic al operatiei de sudan! ~i dupa indicatrile R.N .R.. "

[nve lisul electrodulu j trebuie sa fie I'ezi~t:n~ astiel incit , ~aca ~Iectr.?dul cade liber pe un platou neted din ote.1 de la lnalt imea de 1 m , tnveltsul sa nu

se dlstruga . Eieetrozii trebuie sa aSlgure: , . • _. .

- amorsarea usoara l1i mentinerea continua a arculu i, lara improscarea prea mare a metalului ~i zgurei;

- toprrea uniforma a inveli~~llli ,~datli cu el:ctroduJ; " w' w , _

- acoperirea un iforma a cusaturn cu 0 zgura care dupa racire sa se inde

parteze Ulior; . _ -. dmi

- Sa nu apara pori sau crapatun in cusatura , sau alte .defeete n:a mise ;

- sa-s i pastreze nea iterate propriet~tile _pe toata d~rata' garantata de' pro-

ducator (in condit.iile piistl'iirii lor in lncaperi corespunzatoare , uscate). "

Pentru fiecare lot de electrozi se emite un certificat de calitate de catre prcducator, respectlndu-se prescriptitle standardelor si ale registre lor ~

D. METALE ~I ALlAJE NEFEROASE

Metalele si a liajele neieroase slnt utilizate in co.nstrue~ii navale. pentru avantajcle ce Ie prez inta din punctul de vedere al rezlst~n~el la coroz rune , al greutat.ii specifice reduse cit ~i a propnetatllor tehnologice bune , .

Aliajele cele mai utilizute stnt pe baza de atumtntu :;;i cu.pru. _ . Din aJiaje de aluminiu in constructit navale .5e e0n!ectlOn~a~a c~rpun de nave de dimensiuni mici, suprastructur i, scan extenoare ~l intenoare , balustrade etc.

Aliajele de alurn iniu utilizate iu constructii navele i~i lmbunatatesc proprietatile pr in tratament term ic.

Aliajeic de alum iuiu trehu ie sii respecte coodi~iile impuse de R ,N .R.

~i anume: _

- tahle le , platbande le , materialul profilat ~i tevile sa aiM suprafata

neteda; . . t'

- piesele turnate nu trebuie sa aibil. defeete cu erect negattv asupra u 1-

lizarii sem ifabrtcatului,

59

t ! afal'a de raliajele de ailiminiu, 'in eonstfU'etii'i!iwaIe se mai ~util1Zeazii

~i alte metale ~i a liaje neferoase ca: \ , , , .

- bronzul (alia; Cu-Sn) se Intrebuinteazii la tnrnarea eljcefor , la executarea diferite'lor mecanisme, flanee , armatnri pentru instalafii ~i·ln general acolo unde este necesar material nemaguetic, greu oxidab il:

- cuprul se intrebu inteasa la armatur i, schimbatoare de caldura etc.;

- alama (allaj Cu- Zn) se Ioloseste la turnarea elicelor, annaturilor ~i

la amenajari ,

E. MATER tALE NEMET AL ICE

Materialele plastice iIL constructii aavale se utilizeaza in cantitati mari datorita lnsusir ilnr lor avantajoase:

. - proprietati rnecanice, term ice, electro-izolante bune;

- sint usoare (de 4-5 ori mui usoare declt otelul ;;i de 1,5 ori decit alum.iniul);,

=: rezistenta ridicata la agentii chimici;

- pre] de cost redus (de 5-6 ori mal redus fa~ de bronz ~i 9-10 ori fa~ii de+otel).

Materialele plastice in construct.ii navale se folosesc la izolatti, captu-; se li interioare, la captul1i.rea punttlor ca agent de protectie lmpotriva coroz iunit meta le lor , instalati! navale , la tap iterii , instalat ii electrice , instalatil tehnico-sanitare, constructia hlircilor de serviciu, barci de salvare , barci sportive, cosurt de fum, u~i speciale pentru magaz ii Irigorlfice.

~ Materialele plastice se utllizeaza sub urmatoarea forma: - materiale plastice annate cu fibrii de sticla;

- -materiale plastice cu fibre textile;

- materials plastice spongioasc.

Toate materialele plasUee utilizate in constructi! navale trebuie sa corespunda cerlnte lor R.N.R.

In coustructille navale se ma i uttllzeaza lemnul ~i prefahricatele din

lemn la ;

amenajarea cahinelor , dlpaeele gurilor de magaz il ; confectionarea barcilor:

lnvcl isul puntilor ;

ambarcatiun i m lei s i ill special cele sportive.

Lemnul trebuie sa !"ie bine uscat, ignifugat sa nu !liM! crapatur i ~i sa nu

fie atacat de insecte , '

Specille de lemn ut.ilizute mai Irecvent shrt;

. - hradul 1]i varietatea sa lar ita, din care se executa mobilier, paiuluri in magaz ii, rafturi, rastele etc.;

- p inu l, folusit la acoperirea puntllor metalice ~i Ia executarea sahloanelor in sala de trasaj. Varietatile cele rnai bune sint: pinul galben ~i pinul de Riga;

- frasinul din care se executa bard, rame de J)ilrci, pere~i interiori, sear+:

- stejaru l, lernn tare ~i greu din "care se executa hordajul ~i osatura nave-

lor din lema ~i mobilier; ,

60

L exeeutarea mobilci, a amenajarilor int~rioare, a ustlor din interior, a at etc Be folosesc plac i fibrolemnoase i?l aglomerate.

wvane or . ~.. I I t·

Alte materiale utiEzate in eonstructll nava e s n . . - di

.' • III f I 'l- la executarea velelor tendclor e tc.; rahneata In

• i - ptuza de ve . 0 OSI a, - •

, duepa, bumbar. sau Il~; _

_ pal'imelc din cincpn ; ib il

l- b tr I folosiL In protejarea tocm-ilor greu nccesi 1 e ; .

- e onu . . t 1 \" de semnallznre

" _ stlcla nrganicii rnl~)siL~ la Ir restre , vizoare , ms a a .11 • •

"b'ecte de decoratie lI1tCl"IQura;. . I -. '1 l b I .

() ). " II natlll'al <:;i s inte t.ic folosit drept. garnlturi. ag!)I.c} e U u III

- C!H1(.IllCI. < , . • I I le tnca

t;tambou, legaluri Ilc x ib ile ale insb.lb\iilor!?i a apnra lira e c .

CAPITQLUL Il

SISTEME DE OSATURA

A. NOTIUNI GENERALE DESPRE SISTEMELE DE OSATURA

Asa cum s-a aratat in capitolul 3, structnra corpulul navei trebu ie sa fie

rezlatenta. etansa ~i sii. aslgure mentinerea formei nave i.

PlIr;ile prtncipale ale structurii unei nave sint: - inve lisul exterior;

- una sail mai multe platforme asezate in zona supecloara a corpului,

denurn ite punti;

- puntea dublului fund:

- scheletul sau osatura transversalii Iormata din cadre transversale si

dill pereti transversali:

. - sc.heletul sau. osatura longitudinalli forma ta din grlnz i dispuse longitudinal pe fund, bordaje, sub punti ~i eventua I din peretl longitudinali.

In functle de tipul navet, de modul cum slnt dispuse elementele de osa-

turd, la ~onst1'llC tiile na vale se in Lilnese trei s isteme de osa tu rii, ~ i II nume: - ststem de osatura trnnsversala ;

- sistem de osatura longitudinalii;

- sistem de osatura mixt.

Sisiemul de osulurd IranslJersa/i'i (v , fig. 3.2) este ulcatu lt din etemente de osatura ~r.ans\'ersali1; coaste , varange, d ispuse la fiecare coasts. iar tra verse le ta 1-2 intervale de coasta,

Coastt:le. varange le , traverse Ie rigidizeaza bordajul ~i lnvel lsul puntll, f~pt ct~rf: mflucnteaza reaistenta longitudinalii a navei menttutud in acelasi t.irnp $1 forma corpulut navel.

. Elementele longitudinale de osatura sc dispun la distante mutt mai mari.

Aceste e lemente slut:

- carlinga centrals din duhlu fund la 2,5 m, fat.a de celclalte earllnge:

- ca~Hngi laterale din dublul fund, numarul lor fiind in functle rle lati-

mea navel;

curenti de punte; - eUl'enti de borda].

82

La navele ceristruite in s'istem de osaturii longitudinal (fig. 6.1), osatura pentru fund, bordaje ~i puute se compune din urmiitoare le elemente:

- grinzilc 1 dispuse in sens longitudinal pe fund Ia d istante una de alta ce variaza de la 710 la 960 mm pentru nave a eliror' I u ngime este cup r insii in tre 70 .'}i 180 m , denumite longiludillaie de fund;

- gl·in.zile 2 dispuse in sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleast distante en ,~i longitud inale.le de ru nd, denum ite longi tU(1I na I ele dub lu lui fund:

fI ,

carl inga ceutrala 3;

carlingilc laterale 4 d lspuse la 4.5 m una de alta;

- vnrange le 5 dispusc In 0 distantti rnult mn i mare decit in cazu l sistern ulul transversa 1 de osa !.urii;

- grinziIe 6 dispuse In sens longitudinal pe bordaje la dlstante una de alta aprop iate de distaute le iutercosta le din sistemul transversal de osatura, denum ite Ionqitudinole de borda] j

- coaste le iutiirite 7 d ispuse la distante mult rna i marl declt d lstanta

intercostalf din cazul sistemulu i transversal de osatura ; .

- grinzile 8 dispuse in sens longitud inal, sub puntc , In dlstante u~'a de alta apropiate de distante le iutercnsta le din sistemul transversal de osatura, denum ite lanqitudinale de punle;

- Lraverse le iutarlte 9 asezate la distante mult ma i mari decit traverse le comune din sistemul transversa I de osatura ;

- curentii de punte 10 in drepl.u l s iru rf lor de pontili 11;

- nervuri de rigidizare 12, lS, 14 pentru tntarirea varunge lnr coaste lor

~i traverse lor.

Sislemul de osalurii mixt . III acest sistem de osatura , elementelc de osatura pentru punte ljli Iundul nave i slnt irnb inate in sisternul longitudinal de osatura, iar e lernente le de osatura pentru bordaje in sistem transversal. Se realizeaza aslfe l 0 mai buna rigidizare .a tablelor puutil ~i a tablalor Iundului navel.

Fig. 6.1. Secttune transversata prlntr-o navil. eli sistem IOflgiludiins I de osaturn pentru rund. duhlul [lLn<i, ))ordnje ~l plmte'.

B. ROLUL OSATURII

Osatura corpur+lor de nave tndepllneste urmatoare le roluri:

- osatura longitud inala !Ii transversala consolideaza inveltsurile de care slnt prtnse prill sudura sau n ituire , asigurind 0 rezistenta miir ita la deformare: - osatura longitudinalii. si trausversala pre ia sarcin ile ce aetioneaea normal In supral'ata planseelor *i le transmit conturului de reazem.

Totodat1i en constitu ie elementul principal de rez istenta Is incovoierea longitudlnala !iii transversa Iii a corpulu i navet facind ca acesta. slt se com porte ca o.singura grluda,

C. ALEGEREA SISTEMULUI DE OSATURA

La protectarea structurii unu i corp de nava, pe lillga sa l.islacerea conditi ilur de rezistenta, rigidiitate ~i stab ilitate , trebu ie sa se aiba in ve dere ~i rcaliznrea alter calitafi pe care trehuie :sn Ie posede nava , ca:

- sisteme le de osuturji ulese , precum sl distante lc ee VOl' Ii stab ilite tntre

grinz i Ie de in La rire a te d ite r ite I 01' P I~ nsee trebuie .sil rea lizeze 0 structura suf icit>-lIt de rez.iste nta , de rigid!'l .;;i de stabila a carei greutate sri fie III illimfi;

- pentru nave le de dimensiuni re lativ mari, sistern ul de osn tura a l planseelor se alege ~inlndu-se searnu de rapurtul dintrc lungimen ~i l.ii~imea compart.lmentelor, de mudul de d istrlbutic a greutattlor uave i ~i de alte cond i~i i-de 111 caz III caz ,

Pr in adoptarea sisternu!u i, longitudinal de osa Luru sa ubl.in corpur i de nave mal usuare , Pentru p lanse ln de borda] se recomanda tnsa sistem ul de osatura transversal , pentru di rezi.sUi ma i blne la preslunea pe care 0 exercita gheata precurn ~i In lnv ilurfle de chei ce se poL produce la aeostare ,

Din punetul de vedere a l tehnolugie i de constructie , sjsternul de osatura longiLudinal prez inta ~i dezavantaje , Astfe l, !mbinarea sect,iilor plane sail a secpilor de velum peuuu un corp de nava cu sistem longitudinal de osatura este m a i eornp llca l;fI .. De asernenea , se int ilnesc d if icu Itilti in asigurarea continu i til ~ii longi tud i [HI Ie [01', III a i n les ctn d n urn aru I peret.ilnr transversa H C taus i este mare.

111 eoncl HZ ie , s istem ul longi tu cI i na I de osa tu ril ce se ap I i cil cu SLJ !;L:('.S Ia constructia uuvelor petruliere (pentru fund, bordaje ~i puriti, sau nurna i pentru fund ~i punti) este rational a [i aphcat ~i la navele mai marl de transpcrtat marfuri uscate , pentru fund, dublu fund ~i puntea supertcara, (fiiud preferab ll ca bordajele sa fie executa te ell sistem transversal de osaturu).

D. NOTIUNI GENERALE DESPRE PLAN$EE

Structura compusa dintr-o tabUi (p lacii) rezemata pc uncontur .;;i intlirita printr-.un sistem de grinzi incrucisate ,se aumeste planseu (structura plana).

, Dill cele expuse piua acum rezulta eu, in esen!:ii, eorpul navel poate fi conslderat ca fiind format dintr-o serie de p lansee de Iund, de horda]e , de punti etc.~ceste plansee (structuri) stnt aiciituite dill table le Inve ltsulu i raspectiv, lntartteprhi dona serii de grinzi, uncle dispuse in sens longitudinal. alte le in sens transversat, care, dupa cum s-a aratat rna i ina inte , formeazii osatura san scheletu l planseuln L Se poa te deci aIirm II di sistemul de construcj;ie £II. osatur.ii phmijcu lui poate Ii de tip traosversal, longitudinal, sail m ixt ~i c5 10 structura aceluia~i COI'P de nava pot exista plan~ee ell sisteme de osaturii diferitc .. In funcpe de forma lor, plall~eele care alci1tu.iese eor'pul mrvei pot fi pltwe SIIU c~rbe. Se eonsi~e]'a: in mod obi;;nuit plan~ce pl-ane, plan~cele de fund~i de punp dIn zona de III i) IDe a navei precum ~i plan~ecle constitu ite din pel'etii trnosversuH ~i IOllgitudinali. Plan~eele de fund ~i de .bordaje d.in znoele de la ext!'emitati siut, dc obieei, eurbe.

C?ntuml de re.zeam al plan~eelor este cOII.stitu it din: bordaje, pereti transversali ~i longitudinali, punti~i fundul navel.

Conturul de reazem al plao~eelol' are, in majoril1rtea cazurHor, forma unul ,patru In ter cn nnghiuri drepte sa II eu ungb ill I'i aproape de u ngh iuri Ie drepte.

64

-

I

I

f

, I
~
l:':::
I d
I (

2

2


w/////,
2
2

II)

I

I

f

f

I

FIg, 6.2. PI~I1~ell ell slstcrn transversa t de esatura:

L - o:.a:tUff4. t'fa.'n.s,voCl~1I.1~: .3 - osntur c Iongitnd:l:nc.I:1.

l'ifJ. 11.:3. Planseu ell slstem I"Jllliludln~i de osatura:

1 .,..... osct uru t ru nsveesa Id; :2: ..,_ osotuea 10l1iltu~ <llnBII.

Grinzile care Iormcuzu osa tura p lansee lor sill t d isp"se de ob ice i, paralel sail aproape paralcl ell laturile conturu lu i de reazern .

P lunsce le plane sin t reprczentate schema tic in Iigurile 6,2~i G.S In care A BCD sint corrl.urur i le de reazem , 1 _ .. 1 osatura trn nsve rsa 1;1 ~ i Z - Z osatura lougitudioa[a a planseelor.

Se nurneste direciie principalti, dircctia paralcla la care. slnt dispuse cele mai multe gdllzi de int5rire a planscutut, grinzi care sint dcnum itc grim;:! de tlirecjie priucipuld,

Grinz ile care ineruci~cnza pe ace lea de. d irectie principala stut denum ite gri Il%~i de incrucisare, D istanta din tre grinzile de d ircctie principa la este ma i midi decit distanta dintre grinz ile de lncrucisare.

In p IUIIl?eu] diu figura. 0.2 griJ)ziie 1-1 sin t de d irectie principala, iar grlnzlle 2-.Z de tncrucisare . Dator ita Faptului eil in acest plnnseu predom ina griuz.iln de illUlrire 1-1 dlspusc in scus transvcrsnl , ststemul de construetle n osatueIl plauseu lu i cste de tip transversal.

:111 planseul dill figllra 6.3 grinzi1e 2- 2 sint de d irect.ie principa la, iar grinz ilc 1- I de incructsare. In acest planseu predom inind gnnztle de tntartre 2-2, d ispuse ill seus longitudinal, slstem ul de constructic al osatur ii planseului este de tip lcngitudina I.

OS<I tura p lanseului imparte placa constl Luitii din tahle le tnve lisului ln patrulatere, denumite cimputile pUlcii.

La p lanseele cu sistern m ixt de osa tura, distanjelc dintre grinzile dispuse in sens 10 ng i tu d ilia I * i diu tre. grinz ill" d ispuse in sens tra nsve rsal direra putin:

In astfe! de plansee cimpurilc p lac ilor au Iorme apropIate de patrat,

E. ROLUL INVELI~UHILOR

1 nye I j~urile p lall~ee [or de fund, de bordaje * i a Ie p In n~ee lor pu n t i i superiDare continue slut ctan~e la apa ~i asigura flotabilitatea.

III \'e 1 i:;;1! I pta I)~r.e lor dub lulu i I'u n d este eta ns; la spa o\li asigura nescllfundauilitateu navei in cazui dnd inveli§ul fundului va fi avariat.

1 n ve Ii~ur ilc carc formcazll al te plI n ti, ill m aj ori lawa cazurilor, sin t e tan.~e la apil ~i au rollll de a Iimita spatUle care un fost numite iniapun(i, destinate pentru magazii, i:abille stlt! alte mnellajari.

G5

Inveli~urile planseclor care ionneazii. peretii longitudinali etans! (1£1 nave pet;~o!iere) *? inv~.I~u.rUe. peretilor tr~nsver~fllie~nl1i (Ia toate na;ve:le) au rolul de a.-!mpa.rtl spatiul Interior al naver in eompartimente etause , iar atunei ctnd distitnta dintreaeeste compartimente etause nu depii.~e~te anumite lungimi. peretii etaD§i pot asigura nescefundabilttatea navel ell un anum it num.!ir de compartlmente inundate,

.~Totodatii., luve lisul planseelor are rolul de a prim i ~i transm ite osaturit sarcina ~i de a particlpa impreuna en osatura la reztstenta locala a corpului navfi, Invelisul Iundului, al dublului fund, al bordajeior, al puntilor Ili al peretil or: longitudinaH etans] , formeazii. principalele elemente rezistente Ia tncovoierea Iongrtudlnala totalii. a corpului nave I, De asemenea, inveli~ul funduhri, al punttlor Ili al peretilor transversali etanst, Iormeaza principale le elemente reztstente la incevuierea Iongitudinala totals a corpului navei.

, .

. ,

CAPjTOLUL7

PLAN~EE DE PUNTE

A. TIPUR~ CONSTRUCTIVE DE PLAN$EE DE PUNTE

In [uDetie de rolul iii extinderea lor, pun tile pot' fi:

- punti continue, extluse pe toata lungimea navel, din bord in bord;

- punj] partiale , extinse numai pe 0 parte din lungi:mea nave i, iar pe

,Ilitimc pot [i extinse fie din bard in bord, fie nurnai pe 0 parte din lii.timea

.naver. .

Puntile partlale situate mai jos de puntea superloara se numesc platforme, spre a Ie deosebi de purrtile suprastructucilor dizle~e ~i de punj.ile rufurilor.

In Iunctie de poz.Itia lor, puntile une i nave de transportat marfurl poarta urmatca re Ie denurn iri: puntea te ugii. , pun tea castel centra I, puntea duuetii, puntea snperloara, puntea intermedlara sl : puntea inferioara,

Partea de punte limitatii in sens longitudinal de doi pereti transversal!

Invecina ti, jar in directie transversala, de bordaje ~ i peretele Iongitu dinal eel mai apropiat, sau de doi peretl longitudiuali iuvecina ~i (iar daca acestla lipsese) de ambele hordaje , poarta nume le de planseu de punle,

Tipul'ile construetive de plansee de punte sint urmiitoarele: in sistem de qsaturii transversal, ill sis tern de osatura longitudinal, in ststem de oJiiaturii ridixt!

-[I') 1.a navele care transporta rnii.rluri uscate, planseele care formeazii. puute'a SUPerioarii Be pot executa atit cu osatura In sistem transversa! (fig. 7,1) ,ci\ '~i cu osatura in sistem 'longitudinal (fig. 7.2).

" Planseele care Iormeaz a puutile inferioare se executa, de obice i, cu osatura -In sistem transversal. De asemcnea. planseele puntilor destinate a suporta 'inca'rcii.turi grelese executa tot cu osatura in sistem transversal, deoarece pentm .aceste pnntl are 0 mare importantii rezistenta loea lii, care este rna i bine aslgu-

rata de sis tern u I transversal de osa tura, '

In alarji de aeeasta ,. adoptarca sistem ulu i iongitudina I de osatura pen tru punple destinate a suporta tncarcaturt grele presupuae utilizarea traverse lor intiirite de Inalttm i mari , eeea. ce duee Ill. apar it ia unor di[icuitat.i in operatlrle de lncarcare ~i desearcare a rnii.rfurilor.

PlaD~eele de punte ale petrol iere lor, pe zona din lungimea navei rezervata taucurtloc de tncarcare, se executa in sistem de osatura longitudinal.

67:

,

2 J 4-

l'lg. 7.1. Schema de planseu de punte

pe osatura de slstern transversal:

J - trave-r:ll.l!lj: 2 ~ sc::.mitraYcrse, 3 - eus en] i de: pente (rAm~ longitudluule ale gurH de magazl~): I - trcversele de Ia caperete gurii de mapzle; 3 - Iamc:1c: trall~vC'nalc ate g11J'li

d~ mllgQ.zh~j. C - pont'll).

I'lg. 7.2. Schema de planscu de punte pe osaturll

de slstem longitudinal:

1 - traverse i.ntl1ritc; 2 - se:mitraverse lnth,rite; 3 - lon(dtu.dillQ.Je de ponte:; _4 - CUTf!;l1tl de punte (fame IOllgitudinaJe ale. gll.rll de maga..zle) i S - tre'YC'Isc:Jc de Ia capetete IUriJ de magazie: {J - rumelc

lrll.d.!iyc=-rsa lit' ale gurJl de maga%it: 7 - ponUli.

In zone Ie de la extremitdtl, atit la nave le de transportat marfur] uscate, elt ~i Ia pefrotiere, se adopts, de obicei, pentru ptansee.le de punte s isternu l de osatura transversal, deoarece ucesta prez inta avantaje atlt din punet de vedere tehnologic, cit ~i din punctul de vedere al mentinerii formci navci.

Iuvel isur-lle p lansee lor puutil superfoare cun.tinue slnt etanse la ap~ ~i aSlgurii Hotahil itatea nave i.

'~n\'eli~urile planseelor care Iormeaza alte pun~i sint; ill majoritatea lor, etanse la apa s i Iim iteaza spa~iile numite Interpuntl, destinate magaziilor, ca~.il\~lor sau alter amenajari.

I'

B. SELATLJRA $1 CURBURA TRANSVERSAL A A PUNTIJ

1. SELATURA PUNTII

, " .10 scopul imbunatatirii calitatilor de nav iga~ic, puntile navelor prezintl'i o Inaltare spre prova ;;i spre pupa, denum ita selafura (fig. 7.3). lnltltarea punti! sl?re prova este , de obieei, mai mare dec it inal~rea spre pupa. Aceasta cootrifuie la marltea bordu lui liberia prova !1i astlel cantitatfle de apii care pot inunda puntea la navigatla pe mare agitatii se m icsoreaza.

Navele mici care nu dispun de tellga sau de duneta au 0 selatura mai mare, Dupa regulile pentru stahilirea bordului liber la navele maritime, se conaidera eli au salatura normala, navele a carol' linie a punt.ii, proiectata pe planul diametra I are forma nne i parabole ,

Selatura puntllcr se poate reaIiza !} i prin tr-o .linie frin tii eu sectoare drep te. In acest caz , frinturi Ie trebuie amplasate in dreptulperetil or transversali, sau in dreptul alter elemente transversale de structura, suficient de rigide.

Fig. 7.3. Selutura puntH:

68

Pentru a se evita concentrarea elorturtlor unrtare datorite sudarit in zonele firinturii, este necesar ca imb indr ile transversale ale tahlelor puntii sa fie deplasate fata de Hniile de friDlul'a.

Pentru a se asigura rez istenta tahle lor lnve lisulu i puntri, structura din

iooa frlnturilor trehuie consolidata.

2. cunDUII!\ Tll!\NSVJ.::flSALA A PUNTII

Pantru a so acce lera scurgerea ape i, care ponte fi aruncata de valurt pe punte in Li~plli navigapei pc. rur~u:I1i, puntilc e~pusc s int i~iil~ate in pianul diamclral ~I cohorttc in hodur i, acilca au 0 curburil irawwersclla.

Seetiunile transversale ale puntli cxpuse au 0 curhura transversala sub forma de. arc de cere sau de parabola, forma care se menl.ine pentru toate sectiunile transversale ale corpu lui nave i.

Sageata de curbura a puntii in planul diametral este maxima tn sectiunea maestra ~i scadc spre ex l.remitiiP, pe miisura ce sectiun ile transversale se lngusteaza.

Sectoarele acoperlte ale pu nt ilor ~i ale platformelor (punti situate-sub pun tea supertoar1i continua) se executa, de obicei, flira curbura tnmsversala:

In ultimul tlmp , s-au construit nave la care puntea expusii este constitUlftal din sectoare plane, .}i anume , dintr-un sector mijlociu orizontal extlns pe ~

din liitirne 1,li din doua sectoare laterale inclinate.

C. STRUCTURA ~J DIMENSIONAREA PLAN~EELOR DE PUNTE

" 1. STRUCTUIlil. 1)1 DliUENSIONAnUil. OSATunn l'LAN~lml.()J{ liE PUNTE IN

SISl'E.UUL TII!\NSVEnSAL LA l\'j\"ELJ~ DE TRANSPORTAl' lLi\nFuRI US GATE

Osatura plansee.lor de punte in sistem transversal de osatu ril , la navele des-

tinate transportu lui de marfurl uscate se compune din: - tru verse;

- seru itraverse ;

- curentl de puute ,

Traverse le ~i sem itraversale constitule osatura transversala a planseelor de puntc ,

a. Traversele (fig. 7.4), slnt executate din cornicre Cit arip i eg<!le. profile 1', profile ell bulb.

A t- lJ. .6.
t /2 /,;
2:".-' 1::1 I/Ji=
a c 1>111. 7.4. SI.I·Ucllll'Q truverselor:

• -. uin pr011 le, 1: lJ _ dirt. eoeu ler eu atipi Df-ei&le; o - diu Plo(ile cu bulbi 1 - lravene;; 2 ~ "~I~ a. tAblA adl~lo_la.

69

Traverse le] J1i sem.itraverse.le stntdispuse la.interval de.o.coasta

san de dona COllate,· r ,

Traversele se extind din bord tn bord, se sudeaza de mve lisul metalic a l puntii, iar la capete se Imbinii cu coastele prin gusec (fig. 7.,5).

Traversele de la capete lc gurilor de magaaie se extind din ,bord in bord sau se intrerup la

Flo. 7.G. Imblna,rea dlntre traverse ~i coaste: ,

I " I J "P ,.- w e 'd I . colturilc acestora ·5i Be sudcaza la

III _ pr D I'lH.~e 0lil" .... '1 e ee p El cap i r.r - r ... I!!IU ce IiU a I: #'

prltli ':IIUprapullere. 1 - eoa!itl.~ -,l!! - t.ra.'YCI'I.I.; /1 ~ guaee rame.

(braloIl). If Prinderea ramelor longitudi-

) nale de traverse le de la capetete

gurilor de magazie se consotideaaa prln gusee crizontale . Traverse le care suslin pun tile sU perioare stnt eurba te.

b. Semitraversele, numtte ~i traverse tntrerupte, se extind din bordurt pina la ramele Iongltudinale ale gurilor de magazie ~i se sudeaza de invelisul me,talie al puutil. Sam itraverse le se Imhina la un capiit cu coastele prin gusee , iaxr ,Iacelalalt capat ell ramele lorrgitudina le ale gurilor de magazie prin sudura .• U!lf!O~~, imhinarea dintre semitraverse ~i ramele Iougitud inale se completeaza prm gusee.

"Modulul de rem/en/a minim al traverselor ~i al sem itraverselor (ell f*ia de tabla aditionalii. pentrn puntile eu tnvelis metaJie 1;11 nira fi~ia aditionala de tabla Is puntile Urli tnveli~ metalic) se determinii - conform prescriptrllor Registrului Naval Roman - dill re latia:

Ii

I r • 11

111r

a

b

a este distanta maxima intre traverse, in m;

deseh.iderea traverse i, in In, ega Iii cu lungimea maxim a dintre punetele de sprij in , Ca puncte de sprijin pcntru traverse se censidera inirnile eurentilor de punte ~i ale rarne lor longitudinale ale gurilor de magazie, axe le pontililor ~i m ij locul lungim ii laturii orizontale a guseuln i care imbinli traversa ell coasta:

p sarcina convcnj.ionala in In H20, data in registru ill Iunctie de lunguuea nave i, de poz itia pe inalt.imc, de gradul de

t i i . I L I fl

expunere a puurn ~I ue raper II D;

k un coeficieut dat de registru in functle de desehiderea traverselor sau a sernrtraverselor , de destmatta puntii !}i de numarul puntllor ,

R; - l im ita de curgcre II otelulu i folosit. in daN/(,m2•

Guseele, care rae legatu ra lntre traverse ~j CO~IStc, se dimensloueazf conform prescriptlilor registrulu i, iar dimens iun ile ohtinute se pot reduce daca slnt Ilansate san au 0 platbandii sudatii ,

c. Curenti! de punte 2, constituie osatura lungitud tnala a plauseeler de punte ~i au rolul de reazeme intermed iare pentru traverse s i sern itraverse.

In care:

.1

70

Fig. '.8. Structura curcntllor de punter

1 _ pU:bte i ! - eueeut dt!: punte j 3 - btl VU:l!it!; 4 - ne:rvl1:r1 de rliidlur~ n cuuntl1 Till i is - 'Ma.nh.etI1

Curentul de punte este constituit dintr-o jD~mli d~ ta~lli ~u?a~~ d~ invefisul pnlltii l;Ii dintr-o p lathanda sudata de margmea hbera a llltnlll (Iig. 7.6).

I

, I·

2. Sl'RUCTURA $1 DI:t.tENSIONAREA OSATUlIJl PLAN!jEELOR DE'ruNTBl

~ TN SlSTE1[UL LON Gl1'UDlNAL DE OSATUBA' LA NAVELE

DE TRANSPORT :IlfAnFUItI USCATE

tn cazul sistemului longitudinal de osatura, acesta sc eompune"d,nd traverse ~i sem ltraverse tntarite ;

longitud ina Ie de punte; ,

curenti de punte. ~

a. Traversele ~i semitraversele intarite (fig. 7.7) se deosebesc de~r,~,>;~r~e,i,~ obisnulte din sistemul transversal de osatura prin faptul cli au 0 stJf-ctur~ mal

rezistenta. . I I . I ~" •• Acestea sint const ituite lntr-o luima din tabla sudata de Invelisu Buntll

~i 0 platbanda , sudata de muchia )ibera a ini~l1ii (fig. 7.7).. I" T< 1

Inima diu tablli a traverselor ~i sem itraverselor tntartte este c01lso~ldata pr,innervuri de rtgtdlzare si brachetf , la fel ca inima curentilor de punte <v.

fig. 7.6). . . . d 'I..' . luima dill tabla a curentilor de punte Be consol ideazii prm narvurt e , flgl-

dizare ~i brachej.i, care au aceeast grosime ca si inima curentului.

Curentfi de punte se sprlj ins pe pontili.

Numarul curentilor de punte esLe egal cu numarul strurtlor de pontili.

Curentit de punte se exl.ind pe toata lungimea, planseelor.

Imbinareatntre traverse ~i curentii de punte se face cu ajutorul nervurilor de rigidizare sau a bracbetttor.

3

3

Fly. 1.7. Trave.rse Int~lte: J' 'I 1- t~I"'" dl~ labl~.a ttn"., ee i lald,.lte; t - pl •. b.a.:adl:r 3 - fn'W'eUfu1 pu:a~U.:. ..... ~q

Fig. 7.0. lmblnarea dintre tra versele lnta-

rite ~l coaste:

, - punt,. j ! - coast!; .J - lOIlg:lLudlna1c. de rUllte; 4 - trnverse h,Uh:ilc:; (j - g:~'5ce; 6 - ner• urA de ri.sldiz.:ll.r-w: a trll veese t !nt,lrlt~ j "1- bra-

c.h-=ti.

III!!. 7.0. lmblnarea dtntre Iongttudlnalele de punte ~I perelli t.rnnsversa h I

1 - punle: :2 - Icngitu dina te ~ J - p¢f.ete traus c H:!'iAlj I - mClllt3nt~ {; ~ gusce de h.:g~tudi.

In in ima curentllor de punte se practica decupari pe ritru treccrcs traverselor ~i a sem itraverselor.

In cazul in care in dreptul traverse lor nu exist1i ncrvuri sau hrachat.i , aces-

tia ee sudeaza direct de inima 'curentu lui de -punte, '

Sub puutt, ramcle longitudinale care Indep linesc ~i rolul de eurcuti confOI'm preve der ilor Begistrului Naval Roman, t.rebuie sa fie lntartte prln brachetl dln doua in doua traverse" Acest.ia sc sudcaza de traverse ~i inima curentului de punte ,

Traversele Iji sem ttraversele intartte stilt dispusc Ia distante mni mari df:dt cele uhisnu ite ,

Traverse le int1irite se sudeazf la capete de coaste , iar imhinarea se completeaza prin gusee ,

, Guseele trebu ie sa a ibli aceeas i in iiI time ~ i grosime cu IniH tim ea, respect iv

grosimea ln im ii traversei intarite (fig, 7.8). .

I Sem itraverse le intal'ite se lmhina la un capat de coaste ~i la ceUilalt de ramele longitudinale ale gurilor de magaz ie ,

'':' o:b, Longitudinile de punte se extind'pe toat1j lungirnea plausculut. Acestca stnt fonnate din comiere Cll arip l necgale, profile T sau plathanda cu hu lb ,

sudate de invellsul puntii ,(v. fig. 7.4). .

Pentru a se realjsa i.mbinarea intre longltudinale le de punte ~i traverse le Intiirite, se executa ill traverse decupar i pentru trecerca longitudlnalelor, care se sudeaza de primele fie direct, fie pr in interme diul nervurilor de rigidizare sau al brachetilor.

Longitudinalele de punte pot fi in trcrupte in dreptul pcretilor tra nsversa l i etans i, In acest caz, capetele longitudinalelor trebuie sa fie bine prinse de perete prin gusee Ilansate , avind dlmenslun! eel putiu egalc cu ale guseelor care fae legatura intre traverse ~ i ceaste (rig, 7.'J)

Guseele de pe am he le p5rt.i all' pcretelui vor Ii d ispuse in ace las i plan. Moduhil de reststents m inirn al traverse lor .;;i scm itraversclor lntarite , cit ~ i al longi tud inale lor de r u,n te se detenn inti ln [r.l ca ill caw I s lstem u lu i ~r.ansversal de osaturil Cll deosebirea (:5 puuctete de reazcm lntre care se masoal'a desehiderea I, sintl

_ perltru t averse le iuUirite: lnlm ile curenbilor de punte,. f~me~e longitudinale a le gurilor de maga:ie y. mij ~ocu I ta turli orizonta le a guseelor en re

{'ae legatura tntre traverse le (Utante ~l co~s:te i. • _. ,

_ pentI'u longitudinaIel~ de .pu~te: lIl~~lle traverse.lor mbmte, ramele

ttarisversale all' gurilor de magazre III peretn transversal.I. . .. .

c. Curentl! de punte se dirnensioneaea dup~ acelell!}l crtteru, au accea~1 stl'uctur1i ca ~i in cazul p lanse lor de puucte cu sistcm transversal de osatura.

3. STIlUI:T n!\ SI DI~rENSIONAnEA OSATuml PLAN!)EELOIt JlR PUNTE L.I\ PETROLIEltE

Sistemul de constructie 31 osatur ii de punta In zona taucurilor de tucar-

care este longitudinal.. . .... . . ~

, La petrolierele cu do i percti longlludmah exista doua feluri .de plansee

de punte , ~i nnurne :

_ plansec de punte centrale:

_ plansec de punte latera [e , .' •

QsatUI"H aeestor plansee cste cOllsllLu Ita dill: _ IOIl"itudinale de punte 3 (fig, 7,10);

.of ~ra~erse de punte intiirite Z; ,

'_ curent de punte dlspus in planul diamctral (labia de ru~i~) 1., I

a. Longitudinale de puote slrit f011l1ate din cnruiere ClI arip; DiOegale,

profil r sau platbundl\ ell bulb. . . _ '. . I ,-

Longitudinalele de punte se extind pc toata.l~lIgll~le~ plan~e.ulu,I.. ,

Acestea trebuie sri treaca prin tra'l.'erse1c lntarite *1, In acest sens, ,Ill t~a:

) J _. ," lor g't d.i alele de punte s i traversele se lm"ma

:verse se executa decupari, jar all ituum ~ . . -e .• ,P ",

~iihl~t, sau prin tntermcdtul nervurllor de rigidlzare, care consohdeaza travel-

sele tntarite , . .. . I'· I" •

, Lougltudlnalele de punte se pot lntrerupe 13 p~retll transversa I $1, In

acest, caz , se prind de pere].l prin gusee,. •. . ,.

• Modulul de l'ezistenti1 minim allol1gitudinalelor de punte , ell fllila de t..'ibla

aditionala, se deterrn ina din re latia:

W=108 .~_I.I03[cm31

, Ro 20tl-O,:1 L I

I

in care:

a este d istanta lntre grinzile longitudinale a le puntri, in

1 I In;

1\11 _ dtstanta tntre traverse le

illtal'itc, san Intre traversa 'illtari til, ~i pe re te lc transversa I, luindu-se valoarea cea mal mare, ill m;

L - luugimen navc i , in 111; Be - limita de curgcre a etc" lu III i folosi t , in d~N!crn 2,

, '

La IWVL' [<IIH: cu L;;. :WO m , in

tanclll"ile centrale :ii cele din borduri,

[-"Ifl' 7, HI. 08'ILul'u uuel p(>r~JllIIJ depunt6,a lln"j petrotler ell doi perett longitlldillnll.

73

R,.NR' prevede , ea III tnijloou I deschiderlf traverse Iorlntarite sa ~ie dispuse

Iongitndinale de punt.e. , : 1 'I ,

h , Traversele inthite slnt formate dlntr-o inima de tabla, sudata de Inve llsul puutri ~i 0 platbanda, sudatii de muchia libera a inimii.

Ioimile traverselor trebuie Intarita cu nervuri de rigidizare , CAre se prevad din doua in doua "longttudtnale .

" La capete, traversele intarit.e din tancurile de incarcare centrale, se Imbina en peretit longitudinal! prin gusce ,

c .. Curentul de punte denum it ~i tabla. de ruliu trebuie prevazut In planul diarnetral, Ja uave le Cll doi pere ti loug itudinall ,

Acesta trebuie I)a aiba 0 constructie rezistentli, avind inalpmen eel putin egalii CII duhlul iniUtimii traverse! tntarite ~i grosimea egala ell grosimea inimii travcrsei intarlte.

La marginea superioara, cure ntul de punte trebuie intarit ell 0 platbanda , 'Inima curentulu] de punte (table i de ruliu) trehuie sa fie intiirita cu nervuri"li<l rigidizare orizontale MIU vertica le , Ncrvurile de rigidizare se prevlld

pe" (oatl i~altimea curentului. '

D, PONTILIf

Pontilii sint gdnzi verticalc care Iac legaLura d intre punt! sau intre puntea i~fer~oadi ~i structura Iundu lu i. Aeestra au rolul de a mari rez istcnta

lqc,al!l,,,~i stabili t.n tea. planseelor de punte, '

. I Dill punct de vcdere construetiv se dsosebesc: pontili tubular! ~i pontili din J?I'ofile,

, a. Po,nfilii tubulari slnt const.itn iti din tuburi de ote l ale caror capete Stf' ~jll~teaza la rata locului $i se sudeaza fa capatul de sus de curent.ii de p,u,nte pe care pontilii ii sus \:in in mod direct, iar la .eapatu l de jos de puntea imediat. infertoara , sau de puntea dublului fund, sau de varange (clnd nu \1xistli dublu fund), lmbinarile de la capetele pontililor trebu ie sa asigure preluarea ~i transm iterea sarcinii de catre pontili, cit sl stabil itatea curentll.l\li de punte , Aceste lmhinari se pot realizn fie prin gusee (fig. 7,11), fie fad gusee (fig, 7.12),

Se recomandii ca pontilii din tntcrpuntt 1)i diu calc sa fie dispusi pe aceeast verticala ,

10 cazul in care diametrul pontililor este ma i mare de 125 mm, iar tmbinarea se face Carli. gusee , sub capatul lor inferior se introduc dubluri din tabla de ote l, sudate pe contur de puntt, sau de puntea dublului tund.

'. Pontilii slut solicltatl la compres iune de sarcina verticali'i care Ie este tfansmlsa prin intermediu l traverselor ~i al curentului depuntc, fi~ia de punte pe care pontilul 0 sustine In mod direct, cit ~i de sarclnlle pe care Ie transmit pontflrl puntflor supericare. De exemplu: pontilii de sub vinciul ancorelor in momentul coboririi, smulgei-il ,~i ridicari i aucore lcr, In aceastii situatie imbini!.l'i1e capetelor puntiIilor trebuic intiirite.

Se recomandli ell pcntil ii sa cada pe intersectia dintre varange s! carlingi, iar dad acest lucru nu este posibil varanga pe care cade pontilul tre- bu ie sa fie int1iritli. prin bracheti longitudiua li ,

Uueori in locul ponttltlor ~i al curentului de punte din p lauu l diametral , se pot introduce pereti lonqitndinali pari/ali, Acestia se cxtind rntre peretj i transvcrsal i care l im iteazji magaslrle de mar[uri ~i rnrnclc transversale ale

gurllor de magaz ie. '

" 1

,

Fin. 7.12. Poutl ll tubular] cu Im-

blnare 13 capete nrll. guseet

1 _ In".liGul po.nlll; S - In!."..-t11- rentului de: punte t a ~ ~~ravcnl; 4 _ r a raa t.raDlivctSa.ld a gur1l de mBA S::)!Ide. ~ _ pontU tubuJar: 6 - IDV~· H:,.u.l ~ dub lulu 1 fund: 1 - ya.ra.ngl. i

8 _ carlingA; 9 - tDve.U$ul {anduluti 10 _ P I at bSUl.da.. cur en lulu J de: puute.- 11 - <labluta Ii. t.bl .. ,

I 1n genera I la cargollrile de construct« moderna se ndopta tot mai., mult eret.ii longitudinali partiali , in locu l pontil ilor. h,l acest ~el operaYlIle d~ incarcare ~i descarcare a marfurilor se executa mal ~~or ;;1 tot~dlltiiace~:l perebi lmp ied ica deplasarca mfll'furilor in timpul oscilatiilor de ru l iu ale navel:

In cazu I transportarli unor marfur! [n v~~e. p:I~tii parti,ali sint cO\11pletat~

ell pereti longitudinali prov izor ii. denurn iti slu(tlfl?bOard5, , " u J)

" h Pontilii constituiti diu profile compuse (prof il chesonat, prof il U ~~ ,

,. , ~"I g'strulll i GroSlmea

(fig. 7.13) se dimensioneaza conform pres~n~yll. or re,! . ' ',J

inimii poutililor cu profit compus sc detel'Illllla dill relatia:

s = .!!__ [111m J,

SO

In care: b este lii~imea inim ii pontiJul1l i , in mill.

1"\ se hilI general. mal midi

Grosimea initllii porrtililor eu pro I compus TIll < , ,-

de 6 mm,

]

I

_l lL J[

Fill. 7 •• 3, POJllili dill diferite profile,

75

E. INVELr~UL PUNTILOR

Din p~nct ?e vcdere constructiv, PUll file pot fi; - eu \llveh~ metalie;

- ell inveli~ de lemn:

- eu invcI~ metalle a~operit ell 0 eaptu~eala de Iemn ,

Conform preseriptiilor Registrn lui Nava I R' , . ,

ve Iisuhr i punttt superioare la nave Ie eu L>. 80 o~ an, grosunea .. l:aL Ielor inse determ ina asUel: ,.... m, n partea de m ij Ioc a navei,

in cazu l ststernulut lrausversa l de OS~ll.lIrii:

I,Sa J-'

.5=- --;; /IRe [mm];

1+ h";)

in cazu l sistemllJui longitudimil de osatllra: .:>=1,13 uJJnRc [mrn ],

in care: act I' l t '

s e \~S an 11 11ILre griuzfle osaturu transversale in rnm :

{1J - (lstanta, ~l1tre f,'Tinzilc osaturii longiLudinale in 'm~'

'" , , Il - u,n .Cocflclen t dat de registru; "

:Rc - lim ita de eurgere a otelulut, in daN/cm2,

, .111':.eh~U.l ~uo tii deasupra compartimen lulu i ma in i, .

t~lll caldan ~l a taucurtloi- tr hu i ~ f' . s '!I con~partllncntora. e UIC sa Ie meta lie, pc toata lungimea aces-

LDa ~etrolic.l'e, lnve l i~u I puntii superioarc este intotdeaunu metalic

aca invelI~ul meLalie It·· . .

mea nay i . . . _ a. pu~ II s~ extinde nurnai pe 0 parte din Iunci-

sectiune et;!n~~t:~~:: ta:, :C~r:pl~aVt ~j~ !tplll nu ~e diI_ltre ru pc in intregime ill acee~~ i

1 I"' I ." ann l;)metral spre tabla lacrirnara nUl! 1811 pun(llor me/alice este f· t d i . .

obicei, longitudinal. . . orma It) ~1I'uri de table dlspuse , de

. Grosim He m lnima ale hblelo·· ]" 1 . .

lentil. aint date in registr c t ,I InVC II~u UI puutilor supcrioare de rcz is-

u pen ru nave e la care comp t' t I .

este amplasat in Zona de m ii I ". <, ar linen u ma;;mi

z ite de combu t'b'I' .IJ o_c a Il~ ve I :; I care nu ,IU dcep-ta n curil ~i depo-

. S I I , III acc.lstll zona care ar pure . .

a rnomentului de lncovoi I'd a provoca 0 crestcre mare

1 ierc pe go e val.

n cazul in care compartin t I . ..

ctnd in zona de mij loe a' ' . l,:n~ U l~a~lI11 .este amplasat In pupa, sau

mici din ltlllgirnc~J lHlveta~~I,~x~s~a I~c?rcllturl mart, reparti~~te pe portiuui rezisten~'i trehui 't' g srrn lie m mane ale tablelor puntu sllperio[lre de

~' ie majora c, .

tmbinarea dintre tabla liicrimar~ f" , , .

ccntura respect' - f . a [I punt n superroarc de rez isteuta s i

Iva se ace conform prcscriptiilor R . t I·' 1\ "

p rin cornier lilcrimar oitU·it. ,egis ru Ul .laval Roman,

I noelisu I pun Ii lor I I' , -.

tC[lk(tic) aau de steja/c emil se executs d in du lap i de leran de pill, de

Grosimile fllveli~ului pUll'" d i I I'·

tie riP lunailt1ea nave i ~ll III elllil (C pm SlIlt. date in "egistru in Cune-

o C\ -J.

DeeIJ·IUI1C = tDncuJ maga.,.Jei.

711

• Dulap ii ,pun~i1or din .Iemn se .dispun longitudinal, iar prinderea lor de traverse .se face en prezoane z incate, a.J carer diametru este dat ill reglstru in funcH~, de grosimea dulapilor,

Muchiile longitudinale si transversale ale dulap ilor trcbuie sii fie bine

cp.laIatuite ~i umplute cu smoala, ,

, Pun tile metalice slnt de multe ori acoperite cu 0 dlplu~ef1111 de lemn, constituita din dulapi de p in, a carol' grosime 9 este data In reglstru in functie de lunglmea nave i, ~i anume:

Conform Registrului Naval Roman se indica urmiitoare le grosimi:

In L<60 m L=(60-120) m L;;.120 In

g.;;;40 rnm; 9=50 mm ; g;;.GO mm ,

La puntile rne ta lice diu compartimentele inch ise , grosimea Inve lisulu t din lernn de pin nu trebuie sa fie maim iCrl de 40 mrn.

F. GUP.ILE DT<: MAr;AZIE

1. DES£:lIlDERI l'ENTl1U GURILE liE \L\ G,\zm

In tnve lisul punl.i lnr se executa anum itl' desch ideri d"sLilltltc, gnrilor de magaz ie ,

Teate deschiderile din lnve lisu l puntilor rcprcz intf d iscont.inu itat i de structura , deci provoaca 0 slabire a reaisteutei in ZOlHl respect ivii st 0 concentrare de eforturi unitarc . De accea , desch ide rilc drcptungh iulare diu punti trebuie s5 aiba colturile rotunj itc ~i t.oJ,odatii sii disPIlI1;", de m ij loace de inch idere etanse ~i rez isteute .

, Aecstoa trehu ie sa lndephncasca alit conrl ij i ile iinpusc de registru , cit ~i prescriptitle regltlamentului pcntru stnb il irea l in i ilor de incarcare maximii.

Deschidcrile din puutea supcrioarn de rez isten Pi pcutru gurilc de magazic trebu ie sa a iM co I ~u I' ill! 1'0 tu uj ite,

Forma deschidcrifor din puuti este d rcptungh iu lara. Accste desch idcri sillt limitate de rame long itud in a Ie s i ramc transversale.

Ramele longitudina/e sint consl.i tuite din table vert ica le d iSPllSC parale l bu plauul diarnetral ~i sudatc de luve lisu l punt ii.

Ramele transuersale lim iteaz a gUI'i1e de magaz ie spre prova l?i spre pnpa ~i stnt const itu ite tot din table vert icale , dispuse transversal '~i sudate de tnveli~ul puutii.

lnaltimea minimii a rame ior gunter de magazie de pe puntea super ioara cxpusa , masurata de la rata superioara a lnve lisulu i punt ii meta lice, sau a captuseln de lemn (clnd ex ista) trebuie sa fie de 610 mm ,

lnaltimea minima a ramelor gurilor de magaz ie din interpunti masurata de Ia partea de sus a Invel isului punt ii este de 75 mm.

Grosimea ramelor este data in registru in Iunctie de lungimea .nave i, La marginea superioarii a rame lor se sudeazn bare din otel sem irotund , sau de alta forma, cu scopul de a se mad rigiditatea ramelor ~i a rotunji mnchiile,

Marginile inferioarc ale ramelor sc pot f1an:;a, sau pot fi prevazute cu un prom care sa asigure rutunjirea muchiilor.

77

'I ,d. In cazul"fn care'ratnele- longitudWale lirideplinese'lji roIu] de curentt de punte , dimensionarea lor se face la Ie l ea ~i a curentilor de punte , '

Daca inaltimea "ramelor gurilor de magazii:: este egala sau ma i mare de 610 mm, acestea trebuieconsolidate prlntr-o platbanda cu bulb sau alt profit, dispus orizontal ~i sudat de rurne (fig. 7.14).

In cazul in care lungimea gurU de magaz ie este mai mare de 4 m, iutre punte ~i intiiritura orizontala se introduc gusee sau mall tantl.

2

Fig. 7. H. ConsoUdarea rnmelor gurllor de magazlc: 1- ptl.nL~; B - ramI; S- pr ofU cu buJh; 4: - gll:!loec: 5 ~

t se m,ltta "us-!l; 6 - gnsee.

2. iNCllllJEltlLF. GUIIILOn DE UA,GAZIE

lnchiderile gurilor dc magaz le pot Ii: - l:U traverse demonlabile;

- cu traverse culisante:

- Cll capace rnetahce.

Etanse itatea lnch ider ilor cu traverse este asiguf:<ta prin prelate impcrmeabile.

In general, inchiderile gurilor de magaz ie eu traverse dem ontahile sau culisante slnt Inch ideri de tip mai vech i, ut.ilizate in prezunt ill In!isura mal III iea decit capaccle metalice.

La majoritatea cargourllor , pe ntru inch iderea gurilor de magaz ie se adopts, in prezent, mai ales capace metal ice cu manevra mccan ic;i.

lnciuderile qurilor de magazie cu capace metalice.

in scopul perfectionar ii inchiderii gurilor de magazie !}i al reducerii tirnpului de mancvrare s-au adoptat diverse tipuri de capace metalicevs i anume: - capace metalice ell art iculat.ii ;

- capace meta lice ell manevra rnecanica. Dintre acestea , cell' mai uti-

Iizate la navele de constructie romaneasca stnt capacele: Mac Gregor (fig. 7.15. 7.16, 7.17, 7,18), Mac Gregor-Ermans Greer, Hydro Hatch etc.,

- capace metalice de dimensiuni m ici, In fonn5 de jaluzele ;

- capace metal ice deplasab ile pe ghidaje.

Capacele melalice cu articulatii se uttllzeaza peutru guri de magazte de dimensiuni relativ mlci (de exemplu, la nave le frigorifice) sau pentru guri de, magazte de dimensiuni mai marl, daca nava dispune de bigi sau de macarale cu capacitate de r id icare suficienUi. pentrn manevrarea capacelor.

In timpul navigatier, capacele slnt fixate hine de ramele gurilor de magazie, sau de punte prin suruhuri sau prin cabluri cu intinZ1itori. In scopul asigurartt etanse itutii , capaee le sint prevazute cu garnituri.

Capacele meta/ice cu maneura mecanica se ut.ilizeaza in ultimul timp Ia tot mal multe cargouri.

La deschiderea gur ilor de magazie, capaeele se deptaseaza pe role , din.colo de una din ramele transversale ~i se aseaza in poz itie verbicala sub platfonnelt: vinciurilor instalatil'i de incarcarea naveL Capaeul de tip Mac Gregor poate fi com pus din cinci capace legate Intre ele prin cabluri senrle (fig. 7.15).

Deschidel'ea gurii de magazie se face printr-un vinci de inearcare, al ciirui cablu tre,ce printr-u rota de pe eatarg ~i se fixeazii de ultimul capac (fig. 7.15).

78

. 'tillderea eablului, Ilccare capac exercita 0 presiune asupra celui v~ci~. =fln III a toate eapacele se deplaseazii pe role care se rostogolesc pe ghidaje e ctak (f' ~I 16) Dupf ce primul capac ajullgc d incolo de. ramu trans-

specia e Ig. . . - c1 hid: 1 . t 'or

_ _. d . . rolclc III i extreme coboarn c pc g 1 <IJU In en

versala a gurll e magazie , - .' I rteri

. . I "I'" ontinua sa se rostogolcasca pe glllda]e e ex erroare,

terminal. Jar ce e nllj ucu c .'.. .• '1 <

" _ d . ul capac sc va asezn In poaitie vertlcab. La .!.el se vor dep asa

pina em pnm ,,~, y' -' y .... -

toate celelalte eapace, cu excep~ia ultimului capac _e~re du~a c: se. spr71J117u)a

. I d t rolcstc!li sc uljcaza ,n pOZI~IC vc rt.icala (fig. . .

pc cI1lpacu prlcc_e~: de:~i "u~'ii' de mauaz ie capiiLu I cab lului sc fixeaza de

n scopn me I '" . "'. .' . . , " 't 1 g rii de

r'im u l capac ~i sc iudreapt::i sprc vIIleJUI iusl.a lat 1,1 CdPZl U opus,. u .

p . p " - t' derea C'l'"11'1111' cnpacc lc se df',piaseaz[, unul dupa altul pe

magazle. rin III In ,,uJ.,' , '. - t hid

ghidaje, iar dupa ce toate se VOl' aseza in locurilc .r('sp('C.~I\·~~, \ ur nc I C

comptet gura de magaz ie ell ajutorul ~n<:r .511 rubu 1'1 sp~(,lnl(.

Capaeele de tipul Mac Gregor p['\'~ull n urmatoarele avantaje:

- slat sigure;

_ rea iizeaza 0 etanseitate perfects (fig. 7.18).

_ timpul necesar pentru inchi~crea gurii de magazie. in [uncti~ de lungtrnea gurii variaza intre 0,5 ~i 5 mill, deci un tun!? mai scurt, in comparatie cu dura ta de 20- 2::. min, in cazul tnchiderilor ell traverse;

_ reducerea tirnpului uecesar pcntru deschiderea ~i inchiderea guri~. de mag~zi~ contribute la scurtarea operatllior de mearcare l}i descarcare s i da poslbil itatea de a se deschide gurile de m agaz ie pc mate, peutru ventilarea lor.

Cap ace Ie metalice III f'or"!iJ.. de jaluz:!le slnt cap ace de d imensiuni m Ie 1. P~D t!'u In,~ chiderea gurii de rnagazic. ele se mfa~oara pc: un tambur special (fig. 7.19).

j

"

Fig, 7.15. capac meu,lIc cu manevr~ me<'Ji.nlei'i. tip Mac Gl'egof pentru tncnt-

derea gurU de rna gaz!.e:

1 - lIhldajal rolel mljlOcll; 2 - p:r1,:,;uI.l capac; ,3 - -eablu p~!:ttru vinci: 4 - u1tlmul CU~ poe j. 6 - ghtdajul I'Olelo:r exter oe j. I: - ~a.blu de legAlurA. 1ntIt: capace ~ 1 - I"O'll miJ~

jecte,

8

Fh,. 7.18. Gh!dnjele ~l ro lclc capa-

. calor din ng. 7,15:

J _ Chi.bjll~ rolei D1ijlocii.: f - rola mijlocle:. 3 -- gbid.a;ul ,rolc1-Ot e~~efne~ 4 :_rola cxternAj, .D - ~o_rpl1_1 cBpaCu.~u i. 8 _ ~!.lrU'b de Hure; '1 - Tams l0t!.sl~U~ din';IA a gurii de Plaga1.:ie ~ g - P~\lllyl e,urubului de lixa;rc a cnP3culul t 9 -' K:t;Lr'

nltura de; C;l~D,;o.ft:.

79

}'Ill. 7.17. Pozttta capacelor tip Mac Gregor clnd gura

de rnagazle este deschlss. .

1'1,. 7.18. Modul de realizare n ctan~ell§ti; lntre dou6 capacc !n veclnate.

S~C'/fvnC"O E'-E'

1'111. 7.111. lnchiderca mecanrcn lie ttput <"II jnht~c1e peul ru 0 gl"'" de magnate de pe pllnten inlerloara.

Capacele deplosobile pe ghldaje au Iost adoptatc la unele miuerallere rnoderne eu guri mari de magazii. Acestea slnt compuse din doua capace deplasahile pe ghidaje spre borduri (unul spre babord , altu l spre tribord.)

La inchldere capace le Sf deplaseaza in planul diame tral ~i astle l se reaIizeaaa etanse ita tea inchiderii.

Avind in vedere avantaje le pt\ care le prez inta capace le meta lice in ceea ce priveste scurtarea timpului de lnchfdere ~i deschidere a gurilor de rnagai;ie, cit!ii rez istcnta lor, ele au Cost adoptate pe major itatea nave lor comerciale.

!\ P 1.1 CAT I I

a. Sd se catculeee modn lnt de rezistenti'i al traverselor simple ale pllnpi principal. In picul pup" pentru 0 nava bulk-carrier de ? 800 tdw.

Dtmenstuntte prtnclpa le ale navel slnt:

l,cIYL=104,8 m

B=17,OO.m

80

.-

D=9,10 m d =6.80 m

R e Z 0 1 v a ]. e:

Conform eel or arlitatc anterior, modulul de l'ezlsten~lI a! unel traverse simple se

lead eu formula:

eaten-

unde:

k=25.4 este \Ill ccenclent deterrnluat de Reglstrlli Naval RomAn pentru ~ =0.206;

a=O.6 m - dlstanja Intre traverse;

p=l,357 III H.O - sa rcina conventtonals de calcul ; !=3,5 m - dcscltlderea traverse; din plcul pupa.

25,4 xO,6 x 1,357 x 3,5" =84,45 em' W= ~.:..::..:.:_:.;..:..;..;_:_---

3

Se adoptil pentru trnversele simple constructta din figura 7.20 avtnd modu lul d.e rezts-

tent~ 11'=84.60' em'

1>. Sa se determine modulul de re.zlst"n~iS. al traverseler simple ale pllnpi prtnctpale In ptcul pruva pentru aceeasl nava.

R e Z 0 I v II r e:

Determillgrea modululul de rezistentll se face en ~I In cazul de mal sus ell f')I'lllula:

unde:

l: $1 a all aceleasl valort:

p= 1.222 III 11,0 - sarcina eOrlvelll.ionllUi de calcnl, deterrnlnal.a pentru zoua de sub SlIpraslwcluri;

1=3.40 rn - desclrlderea traverse! din plcul pnpa.

lV= 25,4 xO .. 6 x 1,222 x 3.4' =71.76 em' 3

Se adopta pentru aceste traverse constructln dIn ngura 7.21, avlnd modurut de reztstenta I W=79.28 em'.

c.·-Sa 56 determine modulul de rezlstentll al traverselor simple ale punl ll principal. 111 enrnpart lmentul mastnt pentru aceeast navll.

r 140)<8

Fig. 7.20. Construetie IldoptBtA pentru Ira versele simple ale puntrl prlncipale 111 reglunea pic" lui pu-

pa.

r'I40x7

Fig. 7.21. Construe' j.!e adoptmtA pentru traversele simple ale puntlt principale In regtunea ptculul pro-

va,

R e " 0 ] V Q " e:

In curnpart lmentul maslul, lnlre curcnttl de puute sltuati lInsa plnnul diarnetral al navel, s-au prevazut traverse simple. Acestea se esant.loneaza ca ~I celelalte traverse ell tormuju:

imp!'

W= -- . 10' [em'l

Rc

~n_' r

Fig, 7, 22. Construetl e II. doptat4 pentru tra versele simp le ale puutll prlnclpale In reglunea ccmpartf-

mentulul rna~!n!.

tOil

Fig ,. 7, 2S. Construetie ado pta t~ pen tru curentU IntilrlU al

punttt.

unde:

11= 25,4 est~ un coellclent pentru !_ = 1,7115 ... 2,;;;

B

l!=0.7 m - dis tsnta Inlre trllversD; p=1,222 m H,O - preslunea de calcut: 1=0,2 B=3,4 m - descalderea traverse]

W= 25,4 x 0,7 X 1.22x 3,4' =1\3.72 cm" S

Psutru aceste traverse seadopt6 construc~IB din !Isura 7.22 av Ind modu!ul de rezlst~.nt~ 1 W = 85,35 em'

d. Sit se determine rnodulul de red.tenla pentru curcn~lJ 'nt~rllt at punj.1I teuga, pentru aceeasl nava.

Puntea teugd va II IntarlHi ell curentl de punte lntilrlU dtspust In dreptu I (,Il)"ent!lor Int~rl tl 8.1 pu n\llprlnclpllle diu ptca I prova,

R e z () I v ~ r e:

Modu!LlI de rezl8ten~ii !II curenjtlor tntMlll se determma en formula:

w= kbpl' . 10' [cm"[ R,

nnde:

k= 11 ,9 esre un coelldent determlnat en mal SUS j

b ""3,0 m - IOtclmea medte a 8uprafetel punpi 8\18lhl\lt~ de

cureut ,

p",,1,357 m H,O - sarcina conventlonald de ealcul ; [""·MIO m - deschtderea curentulut ,

11,9 x3 X l,357x4,5' S ~Se adopt!!: pentr" eurenjdl InUrlfl constructta diu f1g11ra 7.28 ell modulul de redo.

lenfa I W=386 em' I·

W=

=374cm"

CAPITOLUL 8

PLANSEE DE BORDAJ

~ ,

A. TIPURI CONSTRUCTIVE DE PLAN~EE DE BORDAJ

1.. PLA NljF.E n F. no R DAJ L!\. NA VELF. DE TR!\. NS PORTA T 1\1 A.RFURJ uses TE

. . ~ .

Partea de borda] limitatll. in sens longitudinal de peretii transversal] inveclnati, jar in sens orizontal de pun tea cea rnai aprop iata, sa" de douapunti invecinate se numeste plun§eu de borda],

Planseele debordaj ale eorpulu i une i nave pot fi plane sau curbe. De obicei, planseele de bordaj din zona de mij loc a nave i slnt plane, iUI" ee le de la extremit.:"it.i stat curhe ,

In caw] navelorcu mai rnulte puntl care trauspurta marfurl uscate , exista dona ttpurt de plansee de bordaj ~i anume: plunsee de borda] inferioare ~i plansee de bordaj dintre puuti.

. Plansee le de borda] infer ioare stnt marginite de puntea inferioarii: fund ~i perc ti i tra nsversali.

p lansee le de bordaj din tre pun ~i sin t 11m itate de doua pun ti consecutive ~i peretll transversall.

Sistemul de constructie al osaturtl p lanseelor de bordaj, la navele .de transportat marturi uscate (ell exceptia nave lor C<lI"C transports mlnereu) este , in mod obisnu it, de tip transversal, A legerea sistem u lu i de osa tura transversal 'se datore~tefaptului eil acesta astgura mai bine rez istenta localil. H planseelor de borda] la actlunea sarcintlor concentrate (socurile hlocurtlor de ghe\lt!, ~ovirile de ehe i in tirnpul acostarf navel etc.), care in terv in in timpul, exploatlirii 'tl.avelor. Totodata , aecst ststern de osatura of era posibilitatea de a se ol::ttine o ecanom ie de greutate, la navele cu mai multa pun]! san platforme, deoarece tli1iltimea plansee lor de bordaj, in aceasta sttuatte , este mal m iea declt lungimea lor, asttel ca gri.nzile pr incrpale ale planseulu i trehuie instalate vertical, deci pe latura lor mai mica.

2. PLAN~RR DE nOHDAJ LA PETnOLIERE.

.! . Plan~eele de borda] In n avele petrohere ell a singura puute stnt limitate de' punte, fund ~i peretll transverseli.

In Iunctte de condlttlle de exploatare ~I de dlmensiunile planseejor de bordaj, se alege slstemul de ,oE!8tQra, ce lmal tndicat, Slstemu l de osaturii. Ion.

gitudinal asigurli lntr-o mai marc miisura stab ll itatea hordajelor, iar slstemul de osatura transversal, in cazu! petroliere lor , asigura 0 mai buns rez istenta localii. a bordajelor In sarcini concentrate $i perm ite 0 cura t.ire rna i u¥oarii a tancu rilor de Incarcare ,

en urmare , la uave le petrollere sisternul de osatura al planseelor de bordaj poate fi transversal, longitudinal sau m ixt.

Din constdcrat.ii de rez istenta locala , la uncle nave petrollere marl , s-a adop tat sistemul de osnturii Iongitudinalii numa j pcntru partes superioara a bordajelor. De. aserncnea , s istemul de osaturii longitud iuala este iud icat !Si in cazu l in care se foloseste la coustructia corpului ote l de ina lta rez istenta, cu scopul de a m icsora gl'osimea tahlelor hordaje lor , deci de a reallza 0 economic de greutate ,

La petrollere le destinate a nav iga prin ghe lur i sparte , este recomandahil sa Sf aleagli sistcmul de osatura transversal, iar pentru a asigura 0 mai blinn stab ilitate a table lor hordajulu i ~i a consolida osatura transversa la este indieat sa se lntroduca stringheri de borclaj.

La multe nave pctroliere de constructie recenta, s-a adoptat sistem ul mixt de osatura ~i anume: sistem longitudinal pentru punte 1?i fund ~i sistem transversa I de usa tu ra pc 11 tnt hordaje.

B. STRUCTURA S,I DIMENSIONAREA OSATURII PLANS,EELOR DE BORDAJ

1. LA NAVELE DE TRANSPORTAl' M.~RFURI USCATf:

Asa cum s-a aratnt , sistemul de osatura adoptat pentru nave le care trans-

pork'i marfuri uscate este sistemu l transversal.

lnacest caz , osatura bordajului este compusa din urm atoarele e lerne nte : - coaste simple;

.!.... 'coaste Intarlte:

- stringheri de borda] (curenti de bordaj),

Coastele inUirite ~i stringherfi de bordaj nu se adopta in toate cazurile, ci numai in anum ite sttuatti si , in general, clnd raportul dintre lungtmea plansee lor de hordaj $i inalt.imea lor este mai m ic decit 2. Coastele iuuirite se adopts nurna i in compnrtimeutu l mas ini , la extrem itatlle nave i .~iin alte zone in care Iucreazfi sarcin i locale mari.

Stringherii de borda] se adop La, de aserneuea, nurna i In compart.imentu! mas inl, la extrern itat ile nave i s i in tancurile de lich id sau apa,

In Iunctle de pozttta pe inaltimea nave i, coastele simple pot Ii:

a , Coaste de cala sau de magazie 5 (fig. 8.1) cure se cxtind Intre guseele de gurna ~i puntea lnler ioara. Aeestea Iac parte clin plansee le de bordaj i11-

Iertoare , .

b. Coasts de interpunri G (fig. 8.1) care Iae parte dill p lansee le de hordaj dintre puntile situate sub puntea superioara de rezistenj:a.. I

c.Coaste de suprastructuri 7 (fig. 8.i), care se ext iad de la puntea super]oara de rez istenta pina la puntea suprastructur-llor.

84

Fig. 8.1. Scllem~ de secttune transversa Iii. pentru 0 nava ell dOli;; puntt ~j cu suprllslruclul'a

cent~aJ:\:

1 - puntea suprastructur ll j .3 - PUlltea !upuioarl .;:onLiu.ul.; 3 - ~uJ,l,tc:a infcrioH.T.i11 -I - puntcad.ublulul (u.ud i 6 - coasU. de c:alA ~ 6 - coaaU, de Inter punte ; 7 - eOB.fitii de AUp1"a-

silllc.-turi1.

Coaslele sint formate din aceleas! profile ca ~i traverse le: eorniere cu arip i neegale , profile T sau profile cu bulb.

Prevedetile Registrului Naval Roman referitoare la structure nsa tur i i plansee lor de bordaj , la navele cafe transporta rn arfuri useate slnt urm atoare Ie:

distanta Intercostala norm ala in partea de mijloc a navel se determ ina din Iormu la:

(10=0,002 L+O,48 m .

Distanta intercosta la In extrem iti'iti treliuie sa nu 'fie mal marc decit distanta intercostala III partes de mij lac a navel s i trebuie sa nu depa~eascil dis ta n ta norm a lain tre coaste.

Imbinarea tntre waste Ie de cala ~i structura [undului se face prin guseeJe de. gurna. In figura 8.2 se indica modul in care se face aceasta imbinare la navele cu duhlu fund.

Gnseele de gumii aint prevazute Cll platbande sudate sau Ilansate pe muchia lor lihe ra, care se sudeaza pe puntea dublului fund Iii nave cu Inii It imea de constructie ma i mare

de 5 _In. ,

.' La navele cu iniHtime de constructie mai mare de 6 rn , hnbinarea lntre guseele de gurna ~i puntea duhlu lui fund se cornpleteaza (:\1 gusee orizontale pe 0 lungime de 0,25 L de la etrava (fig. 8.3).

Coastele se imbilla cu. traverse le prin gusee.

In situatf ile in cure osatura puutti este de sistem longitudinal, imbinarea intre coaste

f'lg. 8.2. Imbtnarea din Ire coasta de calii ~i duntul fund c u ta b III rna rginaHi tncUna til. 1- (;:o~~U, de call~ 2 - tt:lI1l:U de gtlrn~j. J - tabJI. ma:rrinaUl.

Fly. 8.a. Imhmarea dlntre puntea duhlulul lund ~I guseu l de guruA prln guseu orlzoutal:

1- guseu de gUTn.A.; 2 - pu ntea dllblulul fund; J - guseu orh:OtlU.l.

5

I

Ftft. 8.4. Imbinnrcn dtntre capatu} Inferior al coaster din mterpunte ~I

puntea inlerioaril:

1 _ coa5-t(!. din inte-Ipl1ntet f - c~stl de caU' 3 ~ puntee infcr loo._rl!!! ~ 4 - clement de l,egfilur~ lntre ccaata d ID int'fipunt~ ~t pu ntea infe_l'ioaT~j D - t(~"~f!a puntit

- I,nfetioan ~' 6 - l!I:useu.

B6

0; •• r' L: I ~ I •

~\ punte s~ face prin gusee , care se extind pina 18 longitudinala de punte cea

mai apropiata,' . .

~ imbinare.a intre capetele inferioare ale coaste lor din interpunti ~i puntt se r8.ce.to~ prm gusee. S~ll alte el~mente de. legiitllra, cu aceeas i rezistenta (fig. ~.4)~ Dac~ ,eoastel~ d~~ I.nterpuntl slnt egalc, cle tree prin punt! sau platforme,

tar trecerile trebuie sa he etansate , .

.. : Dtmensionarea o~aturii planseelor de hordaj la navele de transportat marfur] uscate 5e face conform prescriptf llor registrulu i.

, Modlll4l1 de l'ezlstenfa al sec{iul1ii coastelor din callJ, eu f~ia de tabla adition'a Iii a fn'veli~u lu i exterior este da t, conform prescr iptiilor reg lstru lu i, de rela ~ia:

w= k~l •• i03 [em"],

tn care: k este un eoeficient numeric care se de term ina din regtstru in Iunctie de numarul puntiior ~i de rapol'tlll.!!.....

D

, d

0,65<- <0,8 D

": 8,9 (0,3+ ~ )

-' ( d )

k=HI,8 1;425--.0

k=18,t (1,425- ;)

pentru nave eu 0 .5i nguri punta;

pentru nave eu douii punti j

pentru nave cit trei sau mai mults punt-I;

a p I

distanta efectiva intercostala In parte a centrala a navei, in W' presiunea, in III H20; •

d~sch_iderea eoa5~ei masuratii in borduri Intre marginea superroara a duhlulu i fund sau a varange i ~i marginea inlerioara a puntii, in ~; (/ nu trebuie sa fie rna i In ic de 3 ill pentru nave eu 0 punte ~I, de asemenea , sa nu fie mai mie de 3,5 m la navele eu mai multe punti);

lhn ita de curgere a otalului folosit, in daN/cmz.

. lIt!Odlliul de re~i~lent(j al sectiunii couslelor din inierpunii ~i suprastructuri

cu rt~1a de labia adlllonaUi a lnuellsului exterior se determ lna ell re latia:

W=k1 ~ adlJTI .]03 [em"],

R.

in care: kl este un coelicient determinat de registru in IUllctie de poz itia coastelor;

k2 un eoeficieut determ inat de registru peutru diferite zone ale

uavei;

a distanta dintre eoaste, In m;

d pescajul uave i, dar eel putin egal cu 0,65 D;

I desch iderea. coaste i dc interpunte , in Ill.

. Co,?srele di~l inte.~punte~ snperioarli, a doua interpunte ~i interpuntea ill. fe.no~ra se prevad la I,leeare Interval de coasta. Modulul de rezistent.ii a l coastet dill mterp?ntea mfenoara nu trehuie sa fie mai mie decit eel obtinut pentru coastele dill interpuntea supertcara,

86

Coastele din suprastructurt se dlspun in Iunctie de tipul suprastructuril.

Astfe], coastele din ZOna teugii se dispuu la interval de 0 coasta, In zona dunetei coastele se dispun la interval de 0 coasta. Coastele de la extrem itatile suprastructurtlor trebuie lntarlte ,

2. LA PETROUER'E

a. Structura si dimensionarea osaturii in sistem transversal a planseelor de horda] la petroliere. In sistemul transversal de osatura , la navele petro lie re osatura planseelor de bordaj se eompune din:

~ eoaste;

~ stringheri.

Cous/ele slot formate din cnrniere cu aripi neegale , platbande cu bulb sau pro[ile T, ca ~i in cazul navelor care transport! marfuri uscate ,

Modulul de rezistenta al sectiuuii coaste i, cu fi$a de tabla aditionali se determ ina conform prescripjtilor registrului cu re latia:

w= 16.2 ap/2.108 [emS]

R.

distanta iutercostala, lu m; u '. presiunea, in m H20, egals eu distanta rnasurata in bard intre m ij locul desehiderii ~i un punet aflat la 2,5 m deasupra puntit;

desch iderea coaste.i, in m , masurata Intre stringherul de bordaj ~i mtjlocul guseului de gurna, cind se prevede un stringher de hordaj, s i intre primul ~i al doilea stringher de bordaj, unde se prevad doi strtngheri, masurtnd de jos.

Deoarece osatura fundulni ~i a puntit petrolierelor este lntotdeauna de siatem longitudinal, trebu ie sa se tina seama , la stab ilirea dlstantei dintre varange ~i traverse Ie intilrite I?i a distautei lntercostale , ell. 0 parte din coastele de pe bordaje trebuie sa cadi! in planul varangelor ~i al traverse lor lntarlte.

Coaste le dispuse in planul va range-traverse intiirite se prind prin gusee, iar daca osatura peretllor Iongitudinali este fermata din stringheri I/i montauti (deci de sistem transversal), imhinarca coaste lor cu varangele se face. prio brachej] care Be cxtind p inii la stringherul inferior de bordaj (fig. 8.5). Coastele care uu sint situate In planul varange i-traverse Intarite se pr ind de punt~, ~i fund prin gusee , care se extind pina In longitudinala de fund, respecttv de punte

(fig. 8.6). '

" . La navele tanc cu sistem transversal de constructie al osaturfi bordajului, In care distanta Intre pere.ti i transversali este mai marc de 10 m , se previid coaste Intarite in plauul traverselor intarite *i al varangelor. , Slrinllherii de bordaj sint Iormati dintr-o in im ii de tabla ~i dintr-o platbanda aplicata pe muchia llbera a inim Ii.

Conform prescr iptif lor registrulu i, numarul strtngherilor de borda] ~i disPUneren lor pe inaltime se stabilesc in Iunctie de iniiltimea de constructie ,

nlmensionarea stringhcr+lor de bordaj se [ace determ inindu-se modulul de rez istents eu rela ~ia:

k

W= _cp/2.103 [em"],

R.

tn care: a este p

87

in care: k este un coef icient numeric ega! cu 6,4, daca sint 2-3 traverse Iibere; ~i cu 12,5, daca nu slut traverse libere;

sern isurna deschiderilor eoaste lor de bordaj dispuse deasupra :;;i sub stringheru I respect.iv , in m;

presiunea, in mJi20, egala ell distanta masurata in bard de la stringherul de borda] pilla la un punct situat Ia 2,5 m deasupra

punti! ;

deschiderea strmgherului , in m , masurata intre mijloacele guseelor care leaga stringherul cu peretti transversa Ii.

In inima striugherului se prevad decupiiri , prin care tree coaste le de la inceputul rindului. lmhinarea coaste lor ell stringherii de bordaj se Iace direct, sau prin intermed iul unor flerlmri de rigidizure. Acestea se prevad pc inima strlngherului din doua in doua coaste si se exl.ind p lna la p latbanda stringherului.

Imbinarea coastelor din pia nul va range-traverse Intiir ite cu stringher ii de bordaj se face prin gusee care stnt prevazute pe 0 parte a stringherului de borda] ~i se extind pilla la p lathanda strtngherului (fig. 8.6).

Str ingherl l de bordaj se prind de perctlt transversal! sau de su-ingherii de pe acesti perej.i p rin gusee.

~a I\avel~ petroliere cu doi pereti longitudiual i, stringherii de bordaj se prl11.d de stnngherii peretilor longitudlna l i cu traverse de legiituri1. In acest

caz , d imcnstun ile s tringberilor de hordaj se pot III icsera, '

. b. Structura si dimensionarea osaturit in sistem longitudinal a planseelor

de bordaj la petruliere. In slstem longitudinal, osaturn plansee lor de hordaj a petrolierelor este const ituita din:

longttud inale de bordaj;

coaste lntarite,

Fig. 8 .... structure bcrdajetor ell osatura In sis tern transversal la un petroucr cu dol pe:refi

Iongttudlnalf :

1 - bordaji 2' - ~rttl longitudinali~ 3 - perete ua.nsve.tM.I; 1 - ccoete i .i - str inghc,1i de bcr daj ; 6- etrfngbe:rl dt per et e ; 8- bf.aclle~ij. 9- va re nge,

c

p

88

Fig. B.6. Sectiunea transversala a unul petro II er av il1d csatura bordajelor In

slstem lrnnsversn l:

J - longitudinall de. tuud; 2 - long lt.u d inail de punte ; J - coaeta; .4 - stdnghc:r ue: bordaj; 5 - auseu : 6 - gUiC:-U;' 'l - ner vur I de rigid lsure a In im ii st.r iugher u lu i , S-Ifuge~.

.'. Longiludinalele de borda] stnt rorma~e:

III fel ca ~i coastele, din cornier eu arip; neegale, platbande ell bulb, sau. pro!ile 1:Modulul de rez istentil al see~1Unll longit~dillale de borda] ell I1$ia de tabla adi1ionala se calculeaza ell rcla~ia:

W= 19.7 ap.!".103 [em"],

H,

in care:

(! este d istanta lntre axe le longitudinalelor de bordaj, in 111 ;

P _ presiunca, in mH20 egala ell ?istanta rnasurata in bord de In longitud inala pilla la Ull punct situut la 2,5 m deasupra puntll supe rioare ;

_ distanta , In m, intre coaste le tnta-

rite, sau in tre 0 coastil illl1irjLii ·5i pe- .

re te le transversal, lulndu-se in calcul cea care csl.e mal mare.

Toate lougitudinalele de bordaj se. in~rerup in dreptul reretilor tran~versal i ~i se pr in d de acestia sau de irrtantunle lor oflzontal.e prill gusee. Longitudinalele de borda] ~i lntaritu rj le orizonLa Ie ale peret ilor transversal i 5:

dispun in acclas i plan. .' . _. . . ' .

Coaslelp. tn Mrile aint form ate dmtr-o imma dill tabla ~l 0 plal.handa ap li-

eata pe much ia libera a inimii. .

Coastcle int1irite se prind de varange *i traverse le tntarite prin guse~,. Pe

iriima eoastei tntarite, se prevjid din doua in douii longitudinale. ne:v11rl de riqidizare, d ispuse in dreptul lungH.udinalelor sub forma.(:e p_la.tbumle:;;1 c~re se extind p ina 13 platbanda coaster. Daca iniilpmea coaster mtant.e este mal mare

de 600 mm nervurile de rigidizare se prevad la fie care 10llgitudlnailL _

La navele petroliere ell doi peret i longitudina l i , imbinarea eO::i,telol1 luta:. rite ell m ontant ii intariti a i perel.ilor longitudinali se fa~e prin .lI"a~erse de leglf.lura (fig. 8.7). In acest caz , dimcnsillnile eoustelor lntarite polflm!qorahe conform. indicatiilor registrlllui.

Fig. 8. '7. 'Traverse de leglilura tntre strtngherti de bnrda] sl strtn ghe:rll de pe peret ii 1011 gitudinul!:

1 _ striU¥llCJ de borda] i :2 - striugher de peret.e ; jJ - tt-a v erse de lega.tu,rl.

C. STRUCTURA ~I DIMENSIONAREA INVELI~ULUI BORDAJELOR

Invelisul hordaje lor cstc constituit din sirur i de table, dispuse de ohice i, longitudinal. ~irul'ilr~ de tahle din partea de m ij loc a nave i se d ispun par~l~l ell lin ia puut i i supcr ioare , i.ar celelalte s iruri de table so dispun paralel eu linia chile i,

Latimea tablelor anumitor siruri 51'. rn icsoreaza spre extrernttati , iar alte

siruri se term ina inaiute de a se ajunge la extrem itati.

Srrurile de tahlii all'. iu\"e1i~ull1i bordaje lor de care se imb ina iu"eli~ul pun~ilor se uumesc cell/uri. Deoareee tablele centurii stnt c~l~ ma i ind~partate de axa neutra a sectlun ii rez istente , deci siut cele mai sollclta1.e, grosimea lor trebu ie sa fie mai mare decH a cclorlalte table ale bordajelor. De aceea, nu 51'. adm ite exccutarea de orificii in marginea superioara a centur ii pentru scurge-

file de pe punte SIIU In II It scop , Marginea superroara a eenturii trebuie s1i fie executatii din otel de aceeast rez istenta ca ~i otelul utiltzat pentru puntea supertoara.

Din aceleasi motive, grosimea table lor din zona de mijloc II navei trebuie sa fie rna i mare decit grostmea table lor borda] u Iu i de Ia extrem ita ti , Gros im i1e table lor scad treptat spre extrem itatl, Intructt se rn icsoreaza ~i valoarea momentelor de Incovoiere longltudlnala totaliL T'otodata Insa , trebuie sa se tina seam a eli la extremitati solicitiirile locale ~i uzura sint mai mari, astfel cii , in aceste zone , drept groshnl minime pentru Invelisu l exterior trebuie luate grosimile recomandate de registru pentru extrem itati.

APLICATII

A. S~ se catcuteee modulul de rez16tenl.ll 0.1 coastelor simple din magaz;1I pentru 0 navll bulk-carrlor de 71100 tdw.

Dlme1151unlle prtuctpale ale navel stnt:

LCWL =104.8 m;

B 17.00 In;

D \1,10 m;

d 6.80 rn.

Ret 0 I v are;

A~a cum .-9 9rnat In acest capltol, modulul de rezlstentli al secUnnll eoastet en ",Ie de tablA adl~lonalA 88 determtna cu formula;

w= 16.2 apl'· 10" [em') Ro

unde:

a=O.7 m este dllitanta Intercostaill.;

5.800-2.8 m 74

p=2,5 00+(9.1 m-3.6 m)+ 2 = , m

p r~prezJnlli prestunea cODventloDaJa la millocul descbJdru-1I eoutel; 1;=2,8 - descblderca coastel mllsurale tntre stingherJI de bordaj;

W= 16,2 xO.7x7.4x2.8'x10'=219.3 em"

3000

Pentru cazul etnd se dlspull coaste InU.rlte. modulul derezlstentll. necesar pent.ru <lOal10le simple es te mal mlc ~I anume:

W,=O.g W""O,g" 219,3 cm"=197,4 em'

Se a dopt~ pentru cnastele simple constrllctla din flgul'"a 8.8 aviD.!

Gnaee!e de gurn.!! vor avea lnillUmea egalA ell. eel putln: i1=O,08D+35 m=0.08xll,1+0.35=1.0?8 m.

1,=1.1 m

Guseele la punta vor avaa lll~I~lmea cgalA cu eel putln; II =0.04 D+0.3=0.04" 9,1 +0,3=0.644 m i

19=0,7111

b. Sii se determine modulul de rezlstentd al eeastelor Intiirlte dJQ maJl8.zU pentru aceea,I

1. LA NAVELE DE TRANSPOBTAT MABFURI USCATE

La navele de traosportat marfurl uscate , asa dupa cum s-a aratat 1'1 tnceputul cap itolului, bordajele se executa in sistem transversal de osatura. In acest, caz , grosimea table lor tuvelisuh: i exterior al bordaje lor in partes de mij loc a navel, la nave eu b;;. 80 m este data de formula:

5=985 aV· p [mm]; R.

In care:

a este distanta intercostala, in m;

p - presiunea de calcul, in m H20.

.Grosimea Invellsulul bordaju lui de deasupra gurnei la navele cu L;J> 80 m se calcu leaaa cu formula:

5=1,9 a.Jn Re (mm}; 101 care: ·'.rQ'este distanta intercostala, in m;

n - un coeficient dat de Registrul Naval Roman.

. Grosimea centurii trebu ie sa fie mal mare decit grosimea celorlalte table ale Inve llsulu i exterior al hordaje lor , in afars de zona de Ia extrenutati, unde poate fj aceeasr.

modnlul de re7.lstentli 1\\,=215.4 em'. I

Prillderea coastelor simple Is punte ~I la fuod se va face eu gusee.

2. LA PETROLIERE

In regfunea de m ij loe a navel, grosimea tablelor bordajului se determ iua cu formula:

s=317 a V D [mm]: 12 R.

in care: a este distanta intercostala, In m.

Aceasta grosime se adopta pentru tablele situate deasuprs gurnei pina la centura. Daca grosimea centurii depii~e~te en 10 mm, sau mai mult, grosimea tablelor bordajului este necesar sa se prevada 0 tabla sub centura de grosime intermediariL

~~-~ r

Fig. 8.8. Comtructi6 BdoptatA pentru e~ tele simple de la

magBzlI.

R e Z 0 I va r e:

In contormttnt e eu cole nrliLnle anterior. In planul vnrangelor ,I traverselor lntilrlte VOr n previ'izut" coaste Intiirite, at cAror modul de reztstenta trebule sii fie de eel put!n 85% dln eel dat de formllla;

W= _!!_ apll. to' [em'l R.

90

'91

unde:

<1= 1,4!1l este dbtan\'R ietre eoastete Inh\l'lte;

p= 2.5 + 0.65 + .2_ = 6.,65 [I! ~I.O - preslunea de ealcul In

, .. a I

mlJIOOlI1 could:

k=7,5 - coefltient dal In R-.glst.rlll Naval RomAn;

W""O,l)5 7.5, X 1.4 x 6,65 x 7~x 10' :969.4 em' 3000

e. SI se detl!l'mlne groslme.1Invdl§uhll bordajulul la c novd blllk.carrier de 7 800 td\\', Gtoshnen tahtelcr Invdb\ll111 bordaju\ul tn reglun",'!, ceulrald II. nove! se delermlnO ell formula:

.;;'1 000 a _!!__ {mm Ip~utru lIIoie normale unde:

12 R.

a=0,'1 m este dlstanta InlercostnlA:

D=9.1 It! - 1","J~lmen de constructte D nnvef ; R.=3 000 daN/em'

s= 1000 . 0,7 V S.W = 11, IS mIn 12' 3000

to

Se adopt! penteu coastele IntMlte C<lllsLruet!a dlnflguro 8.9 ;:wlnd modulul de re~!stenl:l. I 1'1'=975 cm~. I

c. SA se determine mcdu lui de re~lsten\.d al coast elor din pfcu] prova sau pupa pentru aceeasl Da,,~.

.;;,s.","=11.363 mm. Se- adopU 1.=12 mm t

Fig. B.9. construe\leadoptatn psntru eoastele Int1.rl\'e dill

maj!llz!!.

R e Z 0 I v II r e:

Modulul de re~lsten~§ al cosstetor prrnclpn Ie (slmpie) diu pi cui provn ~I p"T'a se deterntiJla ell rormula:

w= [ 12 a:~ 10' +;;] k [em'l

IInde:

a=0.6 m es te dlstanta Intercestala In pi cur! ; d'=6.8 III - pescajui navel;

D =9.1 m - InAl~lrn"" de consLruc!le a navel;

k = 1,2 m - enallcf ent de ma[orar« pentru navele care DWV]g1J prln sbeturl,

I• V - [ 12)( 0,6x;6,8 :.:9,1 20]' 1'" [ "J 18" 15 •

- . + - ~. x.", cm= 6. .·m

3 V9.1 . . .

.5" adopla penlru acests coasteconstructla din figura 8.10, rnodulul de r~l.ten!~ I. W=214.5 CJn~ I

",._..

d. S~ S~ determIne medu]u,! de re;o:!slen!.;l al eoastelor dl n leugll pentru nava ale I';~ret ca-

_,~ ra.eterlsUci au lost dale antertur, rnudulul de rez";t,mtA HI coastelor dill l,ellsA se deter. mInI ell Iorrnula :

. ' .

,-I

k

W = k, _!_ 'adL Vi) ·10' [em']

B.

unde:

a= 0;6 m estc dlstanta !tltereostatJ; 1=2,6 111 - desehlderea coastut ;

d= 6,,8 III - pescaiul na"ei;

«, =0.001 LE +07=0,101 656+0.7=0,802:

~~n· :···r

k,=8.2 - coetlclent de!ermlnnl dIn Reglstrul Nava] Romln. D = !l.1 m - htlillimea de construetlc a navel;

W=0.802.' ~ xO.6 x 6.8)( 2. GV9;i ·10'=87.65 "rn'

2 400

Pen\I'lI canst ete dIn teug§, So adopl~ censtructla din flgtlr'a 8.ill modulul de l'eds!en\,l !lV=88,9 em" !

Fig. 8.10. ConsltneHe adoptaM pentru "on stele din plcul prova ~I pupa.

02

Fin. 8. 11. Cons tructle adoplalll pentru eeastele dIn tensil.

Ci\PITOLUL :}

PLAN$EE DE FUND

A. TIPURI CONSTRUCTIVE DE PLAN$EE DE FUND

Planseele de lund IlU drept contur de reazem bordajele ~i peretit transversali etansi.

TipurUe principale de plansee de fund la cargouri Slut urmlitoareie:

a) Plansee slmetrtce ell trei grinzi de tncrucisare , eonstttu ite din earlinga eenlruU\ ~i din doull carlinge laterale , ctte una in fiecare bord (fig. 9.1, a). b) Plansee sune.trlce ell cinei grinz i de tncrucisare, constituite din carlinga centrala ~j patru carhnge laterale , cite doua in Iiecare bord (fig. 9.1, b).

c) Plansee ahnetrice cu pereti longitudlna l! partia li in planu l diarnetral lntre peretlt transversal! l}i rarne le transversale ale gurilor de rnagaz le (fig. 9.1 .c), Din punctul de vedere a l modulul cum stnt distribu ite grlnz lle pe directie prrucipala (eonstituite din varange) se deosebesc:

Pfansee de fund cu varange pline la Ilecare coasta tn sisternul transversal de osatllri'i (fig. 9.2, a).

Plansee de fund eu varange pline instalate la citeva intervale de eoasta In sistemul transversal de osatura ; lntre varangele pline exlsta varange schelet ell bracheti (fig. 9.2, b).

Plansee de fund ell varange pline lnstalate la ctteva intervale de cousta ~i fara varange , schelet eu braehetd in ststemul longttudlna! de osatura (fig. 9.2, c).

FlU' D. t. Tlpurl ,Prlnc,I.pale de plansee de ,fuud.

84

Fig. 9.2. Plan~ee. eu dUerlte mod uri de. dlat:rlbu tie

a va rangelor.

611111111111

C/

II

1. L!\ NAVELE DE TRANSP()RTAT ,lfAllFUlll USC,\TE

La na ve Ie de tra nsporta t m ill'[uri usca te se deose bese doua tipu ri ~onstrue~ tlve de plansee de fund, i}i anume: ell fund simplu *i cu dublu fund (fig. 9.3 *1

9.4). . . A tf I I

La baza alegerii tlpulu i de planseu de Iund sUi lungimea n?Vel. s er, a

nave le avind lungimea pina la 50 rn se prevad p lansee cu fund s!mplu. ~avele de trausportat marturt uscate avtnd tungimi 'lntre 50 s i 61 m smt prevazute ,

?

Fig. 9.3. COll8tructla !uud.ulul &Implm

1 ~ c&rHa.p I::euball,i I: _ C"&rllI1I1.1I11.tc:ral& (llllterC'o.tall)~ 3 - vara.nlA flaa.fii.tA.; 4: - coa..tl.~ 6 -c.hU'_

. ..• .pIRt~: 9 _ table1. l~v.!I,p.lu.!: 7 - ponl.llI.

7 f

of- SiJ/r:m,<, ~t._3 __ ._._ 9 MIJ/lJl'a I()f1Siimbilllf

Fin. 9.4. Construct!a dubtulut fund;

1 - varang4;.e ~ corlingl\ If1:teralli t!:tan$a.; 3 - c:arllng.i lateraJA Deet01n~.;\: (/ - Icugtt udtna ie de tund·

fj - t;i\hl~le dubtutu t fund; 6 - tabid margln~I": r - fif;'i;1 cent ru In ; 8 - <:oa:;ti; !J _ brach et , •

conform prescrippilor Registrului Nand Roman, cu rluhlu fund pe toaLii zona din prnva compa rt imen tu lu i mas in i , P ina la perc te le de co liz lu ne , co Ie a v ind lungimi Intre 61 ~i 70 m trcbuie sa aiba dublu fund ill atara compartimentului mas in i pinil Ia perete le p icu lui prova ~i eel al p icu lu i pupa, iar nave le care transporra miirfur-i uscate , ell o lungime m a i mare de 75 m, duhlul fund este obligatoriu pe toata zona cuprinsa lntre perete le p icu lu i prOV!1 s i perete le plcului pupa.

Dublu l fund are urrnatoare le rcluri:

. - lmp ie d icii inundarea magaz i i lor tie m arfur i salt a compartimentului

mas ini , ill cazul cind g-ar produce a var i i la Iundul navei ;

- partlclpa In rezistcnta longitudinala totals a corpulu i nave i ~i In rez istenta locals a plansee lor de fund;

- Iim iteazji un velum e tans lritre e I s i Iundu l nave i, velum care. compartimentat prin clemente longitudinaie lli transversale de structure e tansa (earlingi etanse ~i varange etanse), Iormenzn baucuri pentru depoz itarea comhusti-

Fig. 9.5. For-mala tablel marglnale: a - marglDal.l1! tn~linAU. in j05~ b - map gi[ll114 or ieoetata.

88

a

o

Flrl· 9.0. TQbl~ marginal!\ Inclinntii In sus! J

'J - tnvel isu t bordafului; 2 - nw.rgin!i.lA !nclimltA In

. :!.\15j.:; - rDve1i~ut gnro,ei; I: - guseu de gUfD.A..

98

.hilului Iichld, a ·uleiului, a rezervoare lur de apll pentru caldari, a ape i potabile !]i a apei de balast,

Pentru a-si indeplini rolul de siguran~, dublul fund trebuie sA alba 0 .Inalthne in planul diametral eft mai mare ~i sa se cxtind1i cit mai aproape de hordaje , depaliind cit rna i mult gurna , Inal~imea minima a dublu lu i fund trehuie sa fie cuprlnsa intre 680 ~i 1 200 mm la navele a caror lungtme este irrtre 40 ~i 180 m , Condit.ia ea dublul fund sa depasaasca cit mai mult gurna este indeplin ita fn special in cazul construct.iilor dublu lu i fund cu marginale orizontale san inclinate in sus (fig. 9.5 ~i fig. 9.6).

Osatura plansee lor de fund la nave Ie de transportat marfuri uscate poate fi de sistem transversal sau de sistem longitudinal. La majoritatea navelor de marfur! uscate s-a adoptat slstemul transversal de osatura care s-a dovedit a fi ratroual numat pentru nave leute , de dlmensiuni relativ m ici , ale carer lnve lisuri au 0 grosime mare, stahilttii in special din conditta de a asigura 0 rezerva suficient.3. la uzura prin coroziune. Pentru navele mari ~i rap ide mai ratlonals este adoptarea sistemului longitudinal de osatura (de obicei pentru p lansee le de fund ~i ale puntlt supertoare de rez istenta).

2. LA rETROLIERE

In cazul.pe trolierelor , p lanseele de lund au conturul die reazem constituit dill pereti long itudlnalt ~i din percti transversa Ii etans i, peutru planseele tancurilor centrale de incarcare s i din hordaje , pereti longitudinali ~i pere ti transversal! etansi, pentru tancurile laterale de lncarcare ,

Pe toata lungimea zonei tancurilor de lnearcare a petrolierelor, dublul fund lipseste din urmatoarele cauze:

- nil. mai este necesara rezerva de siguranta pc care 0 constitute dublul fund, deoarece distanta dintre pcretii transversa li etanai este mult mai mica decit la navele de transportat marfuri uscate ;

- daca .. in zona tancurrlor de lnearcare ar cxista dublul fund, acesta ar fi inaccesibil neputind fi folosit pentru depoz itarea altor lichide , din cauza Infiltratf ilor de vapori emanati de lncarcatura de combustibili liehizi.

Sistemul de osatura adoptat pentru planseele de fund ale petrnllere lor este intotdeauna longitudinal. '

In concluz ie , planseele de fund ale nave lnr tancuri tn zona destinata tancurllor de incarcare stnt lara dublu fund *i se coustru iasc in sistem longitudinal dc osatura.

In zonele de la extrem iliiti ale nave lor tancuri, respccttv in zona magaziei de marfurt uscate ~i ill zona compartirnentu lu i rnas ini , p lanseele de fund slut de tipul cu dublu Iund s i pot fi construite 'in ststem transversal de osatura cu 0 trecere treptata de la s isternul longitudinal In eel transversal.

B. STRUCTURA SI DIMENSIONAREA PLAN~EELOR DE FUND

1. OSATURA PLAN~EELOR VE FUND DE TlPU]. FARA DUDLU FUND LA NAVELE DE TRANSPORTAT MARFURI USCATE

La nave le de transportat m arfur! uscate , osatura planseelor de fund de tipul fara dublu fund este de sistem transversal ~i se 'compune din: varange, carHnga eentrala Iii carlinga laterala (v. fig. 9,3).

97

7 - ConltntcP.i mc't1Hcc - N ...... ~

a. Varangele stnt elementele de osatura transversals a p lansee lor de fund; ele sint asezate la fiecarc coasta. Structura varangctor se compune dlntr-o vert.ica I~ 1 (fig. 9 .7) s i 0 platbenda sudata 2, muchia libera a inimii , In im a es te d in tab 1<1 de ote I. suda ta de ill veIisu l Iundu III i 3 ,?i de carl lnga ce ntra lu .

Modulul de rezlstcn Pi al vnrangclor Ill! trebuie .sa fie mal mie dcelt eel obtlnu t eu formula:

W=kad B2[cm3]

I

FlU. 9.7. Vnrllngd III dal·a dubln· lui fund.

1·'lg. 9.1l. \'aranll~ din tab Iii Ilan-

~abl:

1 - IniwQ. dJD l.o:bli:L u vernugel ~ 1-!lulIii, 3 - f:CIv~H,ul

ru adutu].

in care:

Ie este coeficient=7,8-0.2 B;

a distanta efcctiva intre coaste , in m;

d - pescajul nave l la incarcatura maxima de vara sau 0,65 D, in m;

B - li\timea nave i in zona de ill l] loe, in rn ,

Varangele din in ima I}i p latbauda pot fi lnlccuite ell varange din tab la Ilansata (fig. 9.8) cu cond ltla ca modulu l de reztstenta a l varansei sii fie marit en 5%, lar Uitimea Ilansei sii fie ega!a eu eel putln 10 ori groshllea varangei, ins5. de cel mult 18 ori grosimea e i. Astfe l de flan-5e uu sint adm ise in COUlpartjmentul mas inl ~i pe 0 20na de 0,25 L de la e travii r.

Varangele se imb~Ila cu coast~lc prin gusee; grosimea guseelor este egalii ell grosimea varange lor , tar guseele smt prevazute eu platbande sudate de muchia lor, lihera sau slnt Ilansate ,

, b: Ca.rlinga centrala este 0 grindii longitudinalii aljczata in p lanul d iarnetral sl compusa d intr-o inimii de tabla 2, sudatii de Invellsul Iundului 1 ~i de varange 4, 5. De muchia superfoara a acestei inimi este sudatii 0 platbanda 3 (fig. 9.9).

Inaltimea carlingii centrale este egala cu jnaltimea din planul diametral al varangei, iar gros imea inim ii este data in Registrul Naval Roman in funetie de lungimea nave i, Grosimea platbandei carlingii centrale Lrebuie sa fie eu 2 mrn rna i mare decit grosimea. inim ii, iar suprafu ta sect iuni i e i trebu ie sfl fie egalii .en de doua ori suprafata sectiunii pla tbandei varangelor,

.Carhnga c:ntrula se e~tinde pe toata lungimea navel ~i poate fi continua sau Intercostala, In cazul clnd carlinga este intercostala varunge le trebule sa fie

I

II

f

Fig. II. II. Carlingil: InteralA

din comic,":

1 - rDveU:,ul fUDdulul: ! - I.a.ima. vAr.ar;:e:l i 8 - pla\banda VtUQfiltl: f - enrll:tlgA late-ral.

dJu eeeereee,

I

I'lg. 9.11. Carllnga centrnla,

Fig. 11.10. Carlingillaterol!l: 1 - l:u:vclJ;.ul fUMulul; S - In!Ill. c-ArHl1gil l:ILtuale, J - plattlandA ~ar]JIlBJt 1.te:ra Ie i ~ - i .. nJma '9l1TRl:Ig~I; 6 - plll,tbaad«l

vl1.ral1gofJ.

98

I,

FIg. 9.12. [mblnarca dlntre carhngl ~I peretete transversal prtn gus ee.

continue In plunul dlarne tral. Plathande le vurange lor 51." sudeaza pe platbanda cnrlillgi i central!'.

c. Carlingile Iaterale sil1t grinzi lungitudinale asezate pe fund la 0 disbanta tntre ell." de eel mult 2,5 m In zona de mijloc a navel; aceeas i distanlli trebu ie Sl1 existe intre carlinge le laterale ~i cartinga ceutrala ~i Intre e.arlingile latera Ie ~i bordaje , In extrem ltate a prova. d istauta Intre carlingile laterale nu trebu ie sa depaseasca 1 m ,

Carl ingile lateralc se extind pc tell mai mare parte din lungimea navel.

Structura lor este compusa din inim i Intercostale din tabla de otel 2, sudllrtli"

de lnve lisul Iundulu i ~i de varauge , .

De muchia superioara a inimii carl ingilor laterale este sudata 0 platbanda 3 (fig. 9,10).

Inilipmell carlingilor laterale este egala cu iniil~imea in locul respectlv a varange i, jar groslmea iulrn ii este prevazu ta in Registru) Naval Romii.n in lunette de lungimca nave i. La. nave le cu 0 lungiine mai mica de 50 m carllngtle laterale pot Ii reduse la corniere 4 sudate de p latbandele varaugelor S (fig. 9.11) ..

Atlt carlinga ceutrala I, cit ~i ce le laterale se Icaga de peretii transversalt etanst prin sudaren plalhande lor carlingilor 2, de perete 3 ~i prin gusee 4, ell muchla li.berii f1an.;ata sau previi2lltit cu 0 p latbanda (fig, 9.12).

2. OSAl'URA PLAN~"ELOR DE FlIND Dt: TlVUL eu DUBLU FUND IN SISTE)lUL TRANSVERSAL DE OSATunA LA NAVELH

DE TRANSPORTAl' llARFURI USCA'fE

Osatura plansee lor de fund de tipul eu dublu fund, la navele de transportat miirfuri uscate in sistemul transversal de osaturii este alcatuitii. din: carlinga centrala , carlingi laterale ~i varange (fig. 9.13).

a. Carlinga centrala are 0 inaltime rn inima egaHi eu inii.l~imea din plaaul d lametrn] a duhlului fund; aceasta inaitime este datii. in Registrul Naval Roman in lunette de L, B ~i D. Aceasta inii.l~ime nu trebuie sa fie mai midi de 000 mm.

Structura carlingi! centrale se compune d intr-o inimli. de tabla de ot;el asezata in planul diametral avind grosimea data in Iunctie de tnlHtimea ei.

990

Car llnga centrala trebuie sa Iiecontinua pe toatil. lungimea 'dublului fund, eu exceptla unor portiuni egale eu 0,15 L din zoneIe de la extrem itatt unde poate fi in te rcos ta 1.:1 •

In zona de la m ijloc, pe a POrPUllC de 0,75 L nu se admit guri de vizitare sau de usurarc in carltnga centrala, decit in cazuri eu totul exceptionale ~i numai cu coud itia de a se Intar i tn mod corespunzstor carlinga pe portiunea respecti va.

b. Carlingile laterale se previd in mod obligatoriu la navele ell Uitime de eel putin 10 m in zonele de la mijloc ~i de Ia extremitatea pupa. Carlingile laterale stnt intercostale , iar numarul lor variaza Intre 1 ~i 3, in lunetie de latimea navei.

til regiunea provei, distanta dintre carhngi este mal mica l}i se prevad l}i carhngi supllmentare san semicarhngt avind 0 inliltime egala eu jumatatea

InlHtimii carllngllor normale, .

Carlingite laterale se executa din inlma de tabla de ole I, sudate de lnvefilIul Inndulul l}i de Iavelisul dublului fund; grosimea lor este egaUi cu aceea a varangelor pline.

In carlingile laterale se practica dccupart ovale de 350 x450 mrn pentru a face posihila viz itarea spatlului inehis de dublul fund.

II c. Varangele slnt de tre i tipuri: - varange pl ine ;

~. -

- varange etansc ,

- varal)ge schelet ,

, Varangele pline (fig. 9.13) slnt Connate din inimi de tabla de nte l sudatc de iriveli~ul fundului, de lnve lisul dublului fund, de tablele marginale., de car-

linga centrala ~i de carlingele laterale. .

, IriItltimea varangclor p line cste aceeas i cu cea a dubluIui fund, iar grosimea inimii lor este Indicata in Registrul Naval Roman pnind seama de lungimea 'nave i ~i de lim ita de curgere a ote lului folostt. Grosimea inim ii varange lor plinc este diferit.:i. in fuuctie de zona de lungime: a nave i.

I Pentru viz ita rca duhlulu i fund, in varangelc pline se prevad guri de viz itare ovale ; i'llaitimea maxima a acestor guri nu trebu ie sa dCpa"easeii. 0,5 din inli1timea varangei in locul respectiv. Pentr-u compensarea m ic~oriirii rezistente i datnrita gurilor de vizftare , Intre aceste gur i se prevad nervuri de rigidizare a varangelor, eonstituite din platbande av ind aceeasi grosime ca ~i varanga: lii~imca nervurilor trebuie sa fie egalii cu de 10 ori grosimea varange t, insii. nu mai mare de 90 mm ,

Dtstanta dlntre nervurile de rigidizare nu trcbuie sa depaseasca 1,5 m , Varangele etaT!~e (fig. 9.14) sint varange rani guri dev iz itare. Grosirnea varangelor etansc se calculeaza ill Iunctie de luuglmea navei ~i slut consolidate cu nervuri de rigidizare asezate Ia ° distants de eel mult 0,9 m una de alta; grosimea aeestor nervuri se ia egala cu 10% din grosimea varangel .

Vaiangele schelei (fig. 9.15) au structura compusa din corniere inferibare ~i eorniere superioare, sudate de lnvetisul Iundu lui , respectiv de lnve lisul dublului fund. Legatura dintre cele doua eorniere, cit ~i Iegatura acestora en carlinga: centrala , cu 'carllngtle laterale l}i marginile dublnlui fund se realizeaza prin brache(i, introdus i in structura asa cum cste indicat in figura 9.15.

Grosimea brachet.ilor trebuie sa fie egala ell grosfmea varange lor ptine. La jumatatea distante i dintre brache tii varangclor sehelet se pot introduce, montantt de fnldrire intermediari , diu corn iere ell aripi ega le , Acestt montant i se sudeazji de ambele corniere ale varange i schelet,

Hnt.

Fig. 9.13. Carllnga "snlTaU ~ "arllngi"l lalersHi In dublu. fund:

1 ~ '!:a.rl!ngl. ct::atrali1: 2 _ carling:. lat~ra:I"i ,1 - vara_ng6. pan': ., - aer vur t de r:l:g_ldh:;'CIore~

I -

Fig. 9.14. Varangli ctnn~6 In dublu lund:

:utlngll c.f.Dtrall; Z _ cartingA lat~ro.IA~ J - var.angt. d:a.n;ol.ri 4.- 1I.e:;r'Vud de- rlgJdlm.,r.-: ..

I Fig. 9.15. Varanga schelet:

l' r ;1' t .all' S _ C'&'.rlingllate.ro.lfi,j. J - cor-niuul Inferior a! VB.rAD,gci :lichc1c:t; 4 -eOJDltflll

-~eAr!~~p:r~I:/ u l ~o.t.o:DKe! .Ic:heleti .; ~ brllcheti de l~gdtur': ti - mo,nta.nt de Inti,Tire.

In eele ce urmeaza, se arabi. modul si locul de amplasare a varangelor pline ~i 3 varangelor stanse.

Varangele pline se prevad la !iccare coasta: • .

13 prova, pe 0 IIID.gime de O,~ 1: de la et:ava clnd 0: eompartlmentul masiui este In zona de m ljloc a navel .. ~l pe 0 lungime de 0,20 Lde la etrava, ctnd comJ.lartimentul mastn! este la pupa;

_ pe tOlita lungimea compartimcDtului masiai: ~

_ pe toata zona dssfinata magaziilor, la nave.le care transporta lncarcaturi grele (de exemplu, m inereu).

Varange pline se mai prev,ad,: _". .. '. _ sub cavaletil postamenttlor caldanlor ciltndrlce ;

101

la eapetele postamen ~i I or ca I dar ilor de a I te tipurf; sub peretri transve rsa Ii ;

sub pontilii dispu~i Ia distants mari; sub pos tamen ~ii Juga re 10[' de imp i ngere .

Varange)c etanse se prevad acolo unde este neeesar a se rea liza compartimente etanse in duhlu fund; de regula se previid varange e tanse in dreptu 1 perc~ilor tran.sversa Ii etanai ,

J. OSATUR4. PLAN$EELOR DE FUXD DE TIPUI, CU DUB(,U FUNIl IN SISTEMUL LONGITUD1Xt\L DE OS .. \T!ilI,\, (,.~ :I.'i\\,El.E

DB TliANSl'ORfAT .lIi\IWlHIT USt:ATE

La nave le de transportat lllarfuri uscate , osatura plausce lor de Iuud de tipul cu duhlu fund in sistemu l longitudinal de osatura se compunc din: carIlnga centrala, curlingi latera lc , varangc pl iue , varange e tnusc , lougitud inale de fund ~i longitudinale de dublu fund (fig. !.l.W).

a. Carlinga centrala 1, are aeeeasi structura , se dimeustoueaaa dupii ace lcas i eriterii ~i trebu ic sa sat.isf'aca ace leas i prescrlp].i i ca ~i ill sistemu! transversa I de osatura.

b. Carlingi Iaterale 2, se prevad In mod obliga toriu la nave le avind 0 liitime mai marc de 12 rn . Cnrl iugile latera Ie se prcvad ill zona de Il) ijloc ~i la extremitatea din pupa; distnntn d lntre cnrl inga laterala ~i carlinga centra Iii , ca ~i dlntre carlinga In terala ~i incepu tul curburii gurnei 7, nu Irebute sa fie rna i mare de 4.5 m ,

Structura car lingtlor latera Ie in sisternu 1 Iongi tud ina l de osa tura ests aceeas i ca ~i in sistemu I transversa I de osa tu ril; de aseme.nea , d imeus lonarea earllngilor centrale se face dupa a ce lea,~ i criter i i ~ i e Ie trebu ie sa sa tisfaca aceleasl prescrfpti i ca ~i in s lstem ultra nsversa I de osa tura ,

e. VarangeIe 3, in sistemul longitudinal de osaturil, attt cele pline cit ~i cele etause, au aceeas] structura, se dimensioneazf dupii ace leas i crtteril :;;i trehuie sa satislaca aceleas i prescr ipt.it ca ~i In sistemul de osatura transversal,

Distanta dintre varange le plinc este eel m u It 3,6 rn , Grosimea inim ii varangelor pline in aisternu t longitudinal de osatura trebule sa fie cgala cu eel putin cea rezu ltata din relatta:

S=0,035 L+6 [mm ].

In sjsternul longitudinal de osa'lUra nu exista vara.ngc sehelct.

d. Longitudinalele de fund 4 ~i de dublu fund 5, sill t grtnz i eonstitu ite din corniere au arlpl neegale , din profile in T sau din platbande cu bulb sudate de inveltsu! fuudului. respectiv al dublului fund.

Distanta dintre longitudinale este data de registru in Iuncfie de lungimea navel.

'7

6'

Fig •. 9. HI. P1Qn~eu de fund de tJpul eel duhlu fund Inslstem longltud'inal de osatura,

t02

W'

o

.

1'10' ,9. n, Imntuarea dlntre longltudlna lele de fund din prom L ~i varangc;

I ~ vaun81 ~ 2 ..- longit.udi'tl.{jj 14 do lund:

FlO' 9,18. lmbinarea. dlntre longttudlnalele de .fund din p la tband ~ cu bu lh ~I vara ngc: 1 _ viiltangA; 2 - 1 OD git 'Ildlna.l i:l

de fund.

Modulul de rezjstcntaal longitudinalelor de fund, inclustv fj~ia aditiomulii

de tab]ii, este da t de registru in tuuctie de:

_ distanta d intre tongttudlnale: . .

_ pescaj u I efect iv a 1 navei sau 0,65 D ~ i anume care este mal mare;

_ d istanta dintre varange , . ..'

Modulul de rezlatenta al lougitudinalelor dublu lui fund este 0,85 d in

modulul longitudinalelor de fund... . ....

Imhinarea longitudinalelor de cele lalte elemente structurale ale rundutut,

se face tilliudu-se seama de urmtitoarele pre~eriptii:,

_ longltudina lele tree prin vara?ge, prm. decuparl cu cnltur i ~otunjj~~

~i se sudeaza de in irn ile varangelor (fIg. 9.17 ~I 9.18); .

_ in cazul clud sudura directii a longitudinalelor de varange lJu este posih l la , leg1itu ra se va rea I iza pr in intcrm ediu 1 nervurilor de ngldl,za~e ~, ale varange i (fig, 9.19), sau pr in tntermediul unor pliicu ~e; . v '.

In trecerea longitu d lnale lor pr i n varangele e tanse , trebuie ~ s~ se asigurc I) sudura de buna ca I itat~ 111 0 etanse ttate perfecta a deeupafllor~l

_ daca longi.tudillalele se lIltrerup in dreptu l varange lor etause, legatura

se face prin brachett, asa cum indicii Ilgura 9·;29· . . .

til Iigura 9.21 este reprezent~t1i ? portlune de elan~eu de ,lund .de ~lpul cu dublu fund in slsternu l longitudlna l de osatura , stnt om IS('. din flgurii Invcllsu! ~i longitudinalele duhlu lui fund,

-I. snu;C::TlJII,\ $1 IlI!'ilENSION;\REA PLANSEEJ.OR DE FUND ,j

LA l'ETROL1EQE

Zona pe care se ext.ind tancurile ?e incarcare .aJ~petrolierelor ,are pl~n~ee de fund de tipu I rara duhlu fund, fund constru ite tntctdeauna in slstemul longitudinal de osaturii .

Fill' 9.111, lrnblnarea dlntrc lonsl tudlnalele de fund din proIi I T ~I varauga prln nervurt

de rl.sldl"tllrn:

1 - varnnri1: ~ - !ol1gUud.,ina14 de fQ.nd; 3. ~ nervur I d~ 'r ill<1l.enre Q. 'V,a.J';[]. n g~ t,

Fill, 9.20. lmbtnarea Jongltudlnnlel?r pr!1l brachetl:

1- va.:raDgA. ~ J - ]oDf;jtudJ.bal __ Cle f'u~d i : ...... longlttldln.a]iI!!: de ,du.bJu f:aud: '" ..".. 'brar.:hdl~

103

FlO. 9. 21. Planseu de Iund de lIpul ell dublufund In slstemul Iongrtudlnal de

()8aturll;

1- li:1I.:rlJ:C:.IA c~Dtr.ll j 2 - earliDgl. latuaJ.l.j :I - "f'al"ADgti 4 - bTache~l i If - Duvu.rS de orlgidt.z:aT"=: pe carilnga (':t1)r tralA; 6 - Dun.l d. rlgldl.

'(He .,-. "".liula late.all.

s~ deosebesc .doua constructll: petroliere CII doi pereti longHudinaii ~i petrohere en un singur perete longitudinal.

La pe~roliere.le ell doi perej.i longitudinali, planseete de fund euprinse Intre ace~t~.perep. se .nu~es~ plan~~e de (und centrale, iar planseele cuprinse

Intre peret.ii longitudinali $1 bordaje - plansee laierale. ' ..

Elementele osa~urii planseetor de fund la petroliere slnt: longitudinalele de fund,. va!,a.nge 91 earl~g~ centra Iii . Carlinga centrala poate Ii: earHnga centrala 1J]~nl"lUi sau carlmga centrala de tip obisnuit.

a. Carl~ga .centralii . intiiritii se prevcde In navele petroliere cu lungimea de 180 m ~I mat mult ~I la care distanta dintre peret.ii longitudinali depaseste 12,5 m.

Modulul de rezfstenta aJ carlingii centrale Intar ite nu trebuie sa fie mai mic decit eel obtinut cu formula:

We,

e= R. B1L12. D· l03[cm3].

In care; C=7,35(~J! -16,9!:.L+14,5;

B, B,

B1 este Ui.timea tancului central ill In'

L1 - dlstanta Intre peretii transversal! in m : s, - limiu; de curgere a metalului, In' daN/c~l;

D inaltunea de constructle a nave i , in m.

b. C~rlinga cen~al.~ se prevede In nave le ell 0 lungime mai mica de 180 m. tmhm.area earltnglt centrale I. cu varangele se face cu' ajutorul unor g~s~e vertJc~le 2: care au fnaItimea egala cu aceea a varangelor $i se ext ind pilla la Iougttudinalele cele mai apropiate 3 (fig. 9.22); much ia libera a guse-

elor este flan~aUi. .

c. Varang~le se dispun la 0 distanta nu mai mare de 3.7'5 m.

_La tancnnie en .Inngimea norma la , fundul trebuie susttnut de eel putin doua varange care, rmpreuna ell rnontantii de pe peretii longitudinali ~i cu coastele intii.rite de pe borda], sa formeze cadre inchise.

M?dulul de rezist,entc5. al varangei in tancul central, in cazul elnd exista o carh~ga. centra la ohi~nuitii sau intiiritii, nu trebuie sa fie mai mic de cit eel obtlllut ell COnTIn la:

W=£a' BrD·IOa [ems]

R<

104

J

9

Fig. 9. 22 . Gusee care COD60' IIdeazli carlmga central§. Intre varange.

FIg. 9.23. Imblnarea d1ntre longltud1n1l11l de ·hmd ~I PCrolli transversan, I.a petroliere, pnn gusee verttcale,

1- JODgltlldlDol. de faDd; J ,- pe .. te t.n.... erg,lj J - 1I10D1ent; 1- gu~e vel'Ueal~ doe le.lturl;

in care:

C = 14,9 - in cazul earlingii centrale oblsnutte $i rezultatul unei

expresii in cazul carlingii centrale intarite; a este distanta intre varauge , In m;

Bl - latimea tancului central, In m;

D - iniil~imea de eonstructie a navei, In m.

Modulul de rezistenta al varangelor in tancurile laterale, precurn §I ID compartimentele de m ij loc, in cazu l clnd in planul diametral al navei a fost prevazut al treilea perete longitudinal, se vedfica en ajutorul unei Iormu Ie asemanatnare cu cea de mai BUS,

d. Longitudinalele de fund trebuie sa aibA modul de rezistenta mai mare decit eel obtinut ell relatia:

28f5~ +0,8)

W = aPD· 103{em3J,

R<

in care:

a . este d istanta Intre grin~dle longitudlnale , in m;

- distanta intre varange san Intre varange §i peretele transversal (depinde care este mal mare);

L, D, Ro sint tot cele intiInite mai.fnainte.

l.ongitudinalele de fund la navele care dep'a~sc lungimea de 180 m trebuie sa treaca prin peretlt transversali fara a se tntrerupe.

In cazurile 1.0 care longitudinalele se Intrerup in dreptul pere~ilor transversalj, continuitatea lorse va asigura eu ajutorul unor gusee (fig;,9.23).

ln figurile 9.24 l1i 9.25 slnt indicate structurt de planseu de fund cu carlinga centrala obisnuits §i en earlinga centrals inUritli ..

C. STRUCTURA sr DIMENSrONAREA INVE1.Il;iUL.UI FUNDULUI ~I DUBLULUI FUND

Invellsul fundului, ea de altrel Iji eel al puntti de rezistcn.ta, prezinti o importan~a deosebitii in asigurarea rez istente i longitudi.nale totale a nave i, fHnd e lementele longitudiuale de structurii cele mai Indepilrtate de axa neutra a grinzii cchtvalente (v .. cap. 15).

Groaimea tablelor tavehsululfunduluf .~i al puntti superioare de rezisten~ este mal mare deczlt grosunea tab Ie lor, de bordaj.'·Diferent.a de grosfme nu

105

Fig. 9.26. Trccerca de la cusatura nitult~ 13 cea sudata,

FIg. 9.27. Imblnurile (copla;larC) [ab\elor 1I.1\'eli~\l\ui.

, I:' I'

'; ,::

f.

.,

, "

. .

! I

-i -i

J Canht:;;' nih.'M _1-
-, /
rOb/~1lgcfcJu,lli
im"'~Ief11'/"~fl~ -
/ -, 'I
1 z: ~""'-;'i'fin1ri T . --
\ /
Tu';ko~ rl1lHlulu/
Im"'i>nl~rfn }iIdI;" ,
•. -. 'r-/hlld/!_'f! :b (iiIiiIIlhsvli'v,.,j

1 _

,,'1 j'

Fig. B.2·1. Planseu de fund CClltra[ ell carllnga ccntrnHI obl~nult~: '

I !1 - VQJ'Q.DI:li , - ~.a.rl:l_lll'l. il:ellt,nl~; 3 - longitudll1A:h\ dr. fundi S'4 - p~T'c~i ltQnsver:e.oli.

este totusi mare, deoarecc table lc hordaje lor trebu ie sa asigure 0 rezistcnf,ii locala .~i rezistenta la uzura in regiunea cupr insu intre linia de p lutirc de pUn,a

tncarcarc ~i linin de plu lire ill balast, , OJ

Uncle s iruri de table au groslmc rnai marc, ca de excm p lu: . ;

- siru l ce ntral de tabele ale luvclisutut Iuudu lu i, adieii ch ila plata, Irebu ic sa aiba 0 grosime mu i marc dedt ce lc lalte table ak Iuudu lui din motive de rezistcnFi long+tudinala Lot.'l.Ui .~i loca la ~i din motive de uzura (groslmea chile i plate \'3 fi cu 3 mm mu i marc dec.it a table lor fundulni din reghinca ccutrala a nave i);

- Iahle le marginale ale dublului fund trebuie sa fie niai groase, decit celelalte table ale dublului fund din motive de uzura ;

- s irur-ile de table de fund, de care se sudeaza perebil longitudina I.i trebuie sa fie m a i groase declt ce le lalte table de lund , din motive de rez istentii longitudinala ~i locala Iii din motive de uzura;

- tablelc care Iormeaza gu rne Ie , la spargatoarcle de gheata. trebuie Sa fie mal grease decil tahle!c de fund, ucestca fiind m a i sol icltatc dec1t tablele Iundului.

Table lc iuve lisulu i fuudulu i s i al duhlului fund sint dispuse - de regula - longitudinal, deoarece acest mod de dispune rc da posihil itatca folosirii tablelor de lungim i mari ~i iutroducerll de s iruri de gro~il11i difcrile. ill uncle cazuri, la nave le sudatc, este mal ratiouald dispunerca unor table in sirurl transversale, cum ar fi uncle spargatoarc de gheata, la care tablclc ch ile i ~i gurnci (~i ale centurilor hordaje lor) se d ispun longitudinal, iar celelaltc transversal.

La navele sudate se introduc ~i lmb indri nituitc.

Trecerea de la cusatura nituilii suprapuss lu cusatura sudalii. cap la cap se rea lizeaza in genera I ca in figuru 1'1.26.

In figura 9.27 sint reprezcntatc cusilturile nituile de Imhinare ale tanlelor lnve llsulut navel,

, .Grosim ile tahlelor lnvelisulu i Iundu lu i ~i dublu III i ru nd pe diferite pertruu i ale lungim ii uave lor slut date in registru, in Iunctie de lungimea navei, de distanta dintre grinziJe de intiirire, de slstemul de osaturii $i de lim ita de curgerc a mntertalului Colosit.

107

AD

D. CHILE DE RULIU

6

1. NOTIUNI GE:JI."ERALf:

Ch il~ Ie de ru ltu, sa u arip ile de ru Jiu, s int constru ct i j ce se aphca in zona gurne lor perpendicular pe suprafata

inveli~ului exterior ~i care se extind pe _, pina Ia 1

4 2

din Inngimen navel, In m ijlocul e i.

. R~~ul chile lor de ru liu este de a reduce emp lttudineo oscl~atllloy' trans,:,crsaJe ale navei - (ru liu) prin crearea unm moment resistent care se opune acestor oscilati i.

A~ez~rea. corecta a chilei de ru lru jn dreptul sect iun i] rnaestre este reprezentata In [lgura 9.28. to aceasta figurii se observh di chila de ru lln nu depa~e~~ gabaritul nave i, adica nu este in alara dreptunghiurilor ale carol' latur i .?l~t egale ell Iiltimea .navei B .5i inal~imea bordn lu i H in sec~illne~1 respectrva, aceasta pentru ev itarea dcformarii chilei la acostare sau In ridicarca pe doc n nave i,

Chilele de ruliu au ~i un erect negativ asupra nave i, de oareca de maresc ~up.rafata udata .a nave~ ~i pri~ .~ceasta provoacs 0 crestere 11 rezisten!,ei la tnaintare a nave~. datQnla. Irecarii. Cu taate acestea majcrttatea navelor slnt pr:vazute ,:_u ch~le de ruliu, deoarece crestcrea rez istentei la inaintare este nemsemnata rata de aportul pe care il aduc in reducerea ruliului.

Fig. D. 2H. Asezarsa chile! de rullu In secttunea rnaestr ...

2, STRUCTURA CHILELon DE n 'U

. In figura 9.29 51'. poate vedaa cit de variata este structura ch iJelor de rll~lU: platb~nde cu bulb sudate de inve lisu l nave i a, platbanda fara bulb avtnd sudata de muchia libera tuburi din ote! h. dona platbande ~i un tub

J08

Sectfunea A·A

J~ly. 9.3(1. Slructura chllelor de rultu IH forma de chesoane:

1 ~ cOTpul au v et r ~ - ruvcli~u. e xter lor III cne- 80:DUlld; 3 - diofragm4 traesversaf n; I_ - tub d. 0101.

Fig. 11.;)1. lrublnarea dlntre cl.tlla de ru l lu ~I corput navel:

1 - cQrpul nave r; i' - ar tpa de s uf lu.

de otel c, sau constructi i de chile de rul iu sub .Iorma de chesoane , pentru nave mai mari d ~i e. Structura accstora este ariitatil In figura 9.30.

Chilele de ruliu din platbande se sudeazii de 0 fi~ie de tabla de aeeeas! srosime cu ele care Ia rindul lor se sudeaza de inve lisul exterior al nave i, '" , In figura 9.:n se vede ca In n ive lu l imbinllrii d intre chilele de ruliu ~i lnve l isul exterior al nave i Slut prevazute decupari. Ac,ea~tii miisurlla fast luata deoarece uncle Imb inari cap la cap din constructia chile lor care ajung plun lu Inve l isu l exterior al navel se pot Iisura, iar aceste fisuri se transmit table lor corpulu i ,

R.N .R. recornanda ca te rrn iuarea ch ile i de I'll liu sa se faca in corespondentn unei csaturi intiirite. Extrem itatile se vor racorda lin.

E. TUNELUL LINIEr DE ARBORI

1. NOl'lUNI GENEltALE

La navele cure au compartimeutul masini amplasat in zona de mijloc, se instaleazh un tuneI etans intre pcretele transversal din pupa eompartirnentului mastnt ,~j peretele, picului pupa pentru a proteja linia de arbor] ~ar:e Iace legatura 'illtre arbore le motor s i arborele portelice ~i peutru a face posihtl uccesul In lsgarc (fig. 9.32).

1n figura 9.33 este reprezentat tunelul lin iei de arhori la a nuvu cu 0 singura elice.

La extrem itati tune lul are Hilimi !li in1iltimi mai mari pentru a perm ite execu tarea unor lucrllri de lntre tinere s i reparat ii cum ar fi: controlul .'}i inlocuirca garnilurii t.uLu lu i etamhou sau tnlocu irea arborelui porte lice in pupa, controlul ~i

Fill. 9.32. Tunelul IInie! de arborl:

J - tunct j. 2. - por t lun Ile mAl l,argl1l Dual la.alte oe 13 cenetete tu,ucluJui; 3 - iqirC! de se tvar e r .f. - puetel-e picului. pUplol j 5 - perde.l~ dID pupa lo!ompnTUml!l1tuhli m.a;'i,lli; 6 - tubul oetilrllbol1.

10D

eventuale rcparatlt all.' lagul'lllui de impingere ill prova tunelului, cind aeest lagar este lnstalat in aceasta parte a tune lu lui.

Tune lul linle l de arhor l este aplicat pe puntea dublului fund, lar cind acesta lipseste , pe un ~ir de table orizontale fixute pc carl inga t'entrala s i varangc.

Peretti laterali sinl plani ~i pa- 1'& le Ii cu planul dlametral. iar partea super-ion )'5 es te , de oh icc i, cu rbil., pu rtind denum irea de bolla iI/nell/lui.

Aceesul in tunel este asigurat de o uljoa glisunta etan~a, situata 'In partea de jos a peretelui din pupa a eompartimentului mas ini , u~ii care trehl1ie sil dlspuna de lin dispoz itiv de iueh idere rap ida, manevrabil aflt din eompartimentul mnsiul cit ~i de pI.' puntea peret.ilor etansi.

.. l&iI·e"tremHatea din pupa trebuie sa existe 0 ie~ire de salvare care consta dlntr-un' put 'de sectiune patratli sail rotunda eu dlmensiun i minime de 540 X x540. Acest put .trebuie sa fie e tans ~i sa se extindli. in sus pinA la puntea peretilol1letan~i. '

Fig. '9.:1:1. Tune lu l Hnlel de arbor! la 0 nnva - cit 0 stngura euce:

I _ l.tJdelul li.ntei til: u:rbori; e ~ arbor~ l1::1itt:rme· dLnr; 3 - pa.!OaTtHl; 4- pUDt4!' IDhrlo>1T.llj &- dubhl fund.

2. STftUCTVRA TUNELULUI LlNUU DE AnnOm

l(1.P.-u111 I,

Tunelul liniei de arbori arc structura Ionnata dintr-un tnve lts de tabla rigidizat prin rnontantl atnplasati la 0 dlstantd unul de altu! mai midi declt 900 mm. Se recomunda ca aceasta distanp Sa fie egalii eu distan~a intercostals .

Grosimea table lor peret.ilor vert icalt ai tunelului este egala CII grosimea data de reglstru pentru perett transversal! etansi, avlnd aceeasi distanta lntre moutsntt en ~i percti tunelulu i.

Grosimea table lor hull.ii trebu ie sa fie egaIa ell aceea data de reglstru pentru pt'r·e~ii transversal! ctans l care au 0 distanta lntre montan].i mat mica ell 150 mrn decit distanta ctectiva. In dreptul gurilor de magazie, grosimea tableh~rnbol~ii tunelului trebuie S1'I fie rniiritii cu 2,5 mm sail sa fie previizutii ClI captu~alii de. lemn, ClI grosime11 de 50 mm , Modulul de rezistell~.fj al monta,ntJilor '<tunt'liIlu l, lmprcuna ell fi~ia adltlcnala de tabla, trebule sa fie. eel puttn egal cu eel dat de relatla:

W =4 ,8apl" [em 91

in care:

I

(.

a este distan ta intre montant] , in m;

p presiunea , in m H20, e.galli cu d istanta de la m ij locul parpi

vert.ica le a m ontanttlor plna la puntea peret.iler etaus i, in m; - lunglmea parpi vert.ieale a montantllor , In m.

Capetele mcntantifor' sc prind de puntea dublului fund prln sudura cu eusiituri continue.

Daea tunelul strabate tancuri, structura lui trebuie inti'iI'itA, lar prludere~ montantllor de dublu fund se face prin gusee ,

110

:A. P L-I·i: N'J' N

a. Sjj se determine rnodulul de .. rell.istentll III varangelor din compartirnentuJ mQ~lnl In

I id II •• te dublul fund pentl'lI 0 n!lVi bulk·carrler de 7800 Idw.

r.eg Linea unae p,s.... ,-

01 menslllnlle prlnclpale a le navel slnt:

LCIVL =104.8,m: 'B' j 17 rn ;

D 9.10m:

d = 6.80 m.

Il e 7. 0 I v II r e.

""r"ngelor VII 11 eel p·II'!n e",,1 ·eu eel Clliculat -'eu formula

i\'1odlilu I de rez lst cn\iI al • ~ ~ , e-'

st u dlnt1i:

W=k'adB' [cm ]

J: =7,8-(0,2x17)=4.'1

a =0,7 m dtstantn lotercostal~;

<l =6.8 rn (pc.cajul navel 10 Ilnle <Ie loc~tcare de vnra) .au un pes..-aj con\'e"~IDIl"1

d ~ 0,65 11 ~i anume aeeea care \'II fl mal mare:

II =0.65X9.1=5.915 III

decl va II int.rodus 10 calcul d=6.8 111 ~i 8=17 m,

W=4,4 x 0.7 x 6,8)\ 17'=6052,816 ern'

W=60~3crn' i

,

COliform Regblrnlul Naval RomAn se ndmit.e 0 r educeru de 10%. Deel:

W=0.9 x 6053=5447 em'.

Deer. modutul de rezlstw\,; necesar al va-angefor:

I· iV=5 447 em"

i\lodulul de rezlstentli 01 varang.! adcptute este:

b. Pentru BcceII.$1 nav~ sii se determine modulul· de red.tenld al longltudlnaldor de fund ~I duMII fllnd (fig. 9.34).

ReI'. 0 I v 0 r e:

Modulul de rezl.te.n\;\ se va caleul" cu lormula:

28 (-!::... + 0,8)

W= 500 a/oD· 10"lc1U3j

Ro

f

)fIt

'In care:

=101,65 rn, hmglmea tntre perpendicullll"e; a =0.7 m, dlstanta Intre ccaste:

I == 1.4 Ill, distant" Intre vfl1"Dngei D =9,1 m. InMpmea de coniliruct!ei

Fig. 9.34, Constructi .. care se adopll pentru IongltudlDJIlele de hmd fI dublu

tliDd.

111

2JJxlJ

ISOx.?

F~g. B.3G._ ConstrueHe care se adopu pentru longttu, dlualele de fund ~l dublu

fnnd.

R. =3 000 daN/em', limlta de curlier" a o~e1ulu, utlUzat: 28 (10l.6ii + 0.8)' :

500 '

W~' X 0.7x 1.1" x9.1=t16~8 em'.

3000

Deel modulul de rezliten~ft necesar al Iengltudlnalelor

W=116,8 em"

Se adopt! un prom en bu Ib 160.9 (ea In llgura 9.35) 81 chul modul de rtt.Istent4 este,

I w = 120 .. 25 cm~ i

CAP 1 T 0 I. U L 10

S UPRASTR U CTURI

.

A. TIPURI CONSTRUCTIVE; DE SUPRASTRUCTURI

~I RUFURI

Suprastructurlle ~i ruturile indeplinl!st urmatoarete roluri:

- lim iteaza spatj i , care sint folosiLe pentru diferite amenajari , iar daca slot lnchlse contribu ie In marirea rezerve i de' flotabilitate a navei;

- lmbunatatesc onnditf ile de navigatie , tn special teuga; de aceearoohform prescrtpt iilor registruiui, toate n~vele maritime care au raportul 1: ;;,,'0,70,

trebuie sa aiba teugll; ,

, - protejeaza' compartirnentele maslnt t?i clildliri.

.. Suprastructurfle ~i rufurile parttcipa, total sau partial , la rezistell,t\l Ion-

gitudinalll a corpului. , "

In functle de gradul de participate IaIncovoierea longitudinal! a corpulu i,

structurtle ~i rufur ile pot Ii; rez lstente ~i J.I~oare. )1,

Supraslructuriie resislenie sint cele care au :0 lungtme sufimenta • .-astfel ca la mijlocul lor sa existe un sector care sa participe total la Ineovoierea

lougttudinata a ccrpu'lu i , I

Conform prescrtptlllor registrulut, sint considerate rezistente sup astrti~-

turile cu 0 lungime mai mare de '0,15 L. I I

Suprastructur ile eare indep llnesc aceasta cond i tle slut denum ite I sVptd-'

siructuri lungl. ,J

Suprastructurile usoare sint ce le care au 0 lunglme m icii :;;i decl, nu d~~uf de un sector In mtjlocul lor care sa contribuie total la rez istenta ,I0l!~}.tudlnala a corpului. , I , .Se constdera .usoare, suprasteuctur ile a carol' lungime este ma,i midi de

0,15 L ~i in acest caz stnt.dennmjte suprostructuri BeHrle. I I

.Rufurile rezistenie se considera aealea pare 'amt ~uficwnt de lungi ~i care se sprijina pe eel puttn tr,ei perefi tnansversalf. L>upii regulile reg-istrollu,hhrufurile pentru a Ii considerate rez istente trebuie sa aiba 0 lungime mai 'mate decit 0,,15 il.. ~i sa se sprij ine pe ce I putin tre i peretr ttransversalt i Aoo.9te'l'ufuri

sint,Jdenumite eujuri: lungi I.' ,d )j I " I ,,,j I, I,.' ',(1,1

liB

8 - eo...tNciil metalice - Nne

Ru{urile u,~oare stnt rufurile care se sprijin1i numai pe doi percti transversali !iii au 0 lungime mai mica de 0,15 L. Acestea slot denumite ~i rujuri seurte.

La Inocvoierea longltudinala totala, suprastructueile se incovoaie lntotdeanna in acelasi sens em corpul nave i, deoarece hordajele lor slnt in pre lungirea bordaje lor cnrpului.

In atara de Iaptul cii participa tota l sau par-tial 10. incovnierea longttudinalii a corpului nave i , suprastructurtlc ~i rufurile s in l. snl ic itate ~i de 0 serie de sarcini locale. cum sint:

- greutatea d iferite lor instalaPi~i ame uajiiri pe care le susttn direct;

- greutatca etajelor super ioare de suprastructuri sau rulurt, cu tot ce

con ~ill acestea (In cazul In ca reo ex ista);

- presiunea apei care patrunde pe punte ,

- loviturile valurllor.

B. STRUCTURA ~I DIMENSIONAREA SUPRASTRUCTUHILOR

.1 $1 A RUFUR1LOR

1. NOPUNI GENERALE

Dlmensiunlle elementelor de structura ale suprastructurilor ~i ale rulur ilor rezistente la care osatura este tn sistem transversal trebuie ast.fel sta-blI:te, lnclt sa se asjgure rez istenta Ia inc6voiere lon'giludinnlii generaIa *i 13 ,i;Qrcinile locale, cit .,i stab ilitatea cnnstructie i.

Dlrnenstonarea elementelor de structura ale suprastructurilor ~i rufurilor usoare se face tinlndu-se searna cli cele mal importante slnt sarcin lle locate. , 10 cazul in care este necesara aslgurarea unei stahilrtati rna l marl a invel·i~litil6r;. se poate adopta sistemul de' osatura longitudinal ~i pe nttu bordaje ,

respectlv pentru peret.il Iongltudmali. '

I, La extremitatile suprastructurtlor ~i ale rufurilor 'se produc concentrari de eforturi unitare in puntea superioara !iii in centura puntil superioare , conIcentrari care In navigafia pe. mare agitati pot deveni periculoase daca nu

se. iau masuni constructive corespunsatoare peutru m icsorarea lor. j

Daca se tine seam a de participarea suprastructurilor ~i a rulurilor rez.istjlP-W I~ incovoierea longltudina la totala, structura corpu lu i in zona de sub suprastructurt sau ruturi trebuie sllibiti treptat de In extrem ita~i spre I m,lj-

locul lor. I

" '··Grosimea tablet lacr irnare ~i a centurii puntii super ioare continue trehuie sil fie mai mare In extremitatite suprastructur ilor sau a rufurilor, pe ntru cil 'aibil au loc 'coucentran de eforturi unltare ,

, .1 'Grb~irhea ccnturii ~i a laortrnarei punt ii suprastructurll rez istente sau a rufului rez istent trebuie sa varieze in sens invers, II , I. Acest Iucru contribuie la reducerea concentrlirilor de eforturi unitare din

puntea superioara continua ~j din- bordajele corpulu i. • .

Pentru a se reduce gradul de participare 'a rufurilor la incovoierea longi·tudina'lii generali a corpului, .. se introduc 1mbinllri glisanle sail Im·bindri de dilatatie. . , . 1 . tmhini1rile de dilatatie slnt imbini.iri mobile facute in IInumite secpuni. transversale ale rufurUor, atit in peretii longitudinali cit ~i ill pU'lltile lor

Rolulnacestora este de a Implirt.i rufurlle cu luugime mare In mai IIllUlte sec. . _ . I ·erea sedoare Qt· in sens

toare cu lungtme redusa, pentru a se asigura ncovOl· , .'" .

opus illcovoierii corpulu_i.. Ii S .

- I • I r transversal! de sub Jeeareec:tor -nu

til accst scop , nuwaru p.ere~1 0

trebu ie sa Iie mai mare de doi.

'i

2, STRUf:TU8./\ st UI~(F.NSION/\"li:i\ s~rRASTnUf:TURII.OR

a. leuga. Coosieie leugei slnt formate din profile T, corniere cu aripi ne-

egnle pjatbande cu bulb. ... ..

in cazu l sistemului transversal de osatura, coastele se amplasead III [lt~-

care interval de coasts. • . • ..

Modulul de rezistentil al coastelor teugei, .impreuna Cll fl$la de tabla adi-

rona Iii se determ ina asa cum s-a ariltat in cap itolul 7.

I Tr~versele teugei se amp laseaza tntotdeauna III Iiecare !nter~'al de. cOlllsta.

Mndulul lor de rezistcn\.ii se calcu leaza asa cum s-a ariitat l~ caP.ltolul ~, Grosimea inveli~ului exterior 0.1 bordajului ~i grosimea invell~ulul meta he a l puntii se de term infi eu formula:

s=(mL+n)ex [mm ].

In care: m , 1l sint coeficien~ii din registru. In func~~e de tipul suprastruCtnrii.

Coeficientul ex se alege in functie de raportul Ii astfel:

((=1. pentru ~ ~O,8;

ox= ~ +0,2 pcntru 0,65< 6 <0,8; G( = 0 85 pentru d ~ 0,65

, D

In cazul utrlizar l! otelurilor cu rezistenp mll.riti'i, g!"osim~a inv~li~ului bordajelor ~i puntij' se modifica num a i cu av izu l special al Registrulul Naval

Roman. , . 1"'. t r

Grosimea tablei lacrimare poate Ii egalli. ell grosunea tnve llsu UI me a If

aI puntli. _. . ..

b. Duneta. In cazut sistemului transversal de osatura , coastcl~ dunetet se am laseaza la fiecare interval de coasta, iar modulul lor de rczlst~9-~l\ s~ deter~ina la fel cu modulul de rezistenta al secpul~ii coas~cl.or teuger, Dalc~ puntea dunetei are inve lis metalic in tntregime, grosunea lu i, rnclustv a tab ei

lacr-imare , se determ ina ca !Ii in cazu l teugel. ._

GfOsimea inveli~ului metalic al pun~ii ell d'iptu~eala de lemn, daea. traversele stnt dispuse la interval de doua coaste trebuie sa fie egala ell grosunea lnve l isului punt+l (iira cap tusea III de lemn , . . _

c. castelul central lung. Invelil1ul hordajelor castelu lu i centra! lun~, trei bu ie sa depii!ieasca gl'osimea prescrisii peritru celelalte .~able ale .m~el~~ulll exterior al navet. Grosimea inveli~lIlui .mett~lic al -pu,ntll, R .table1 lacnmar~ ~i a strutut de table al inveli~ului exterior din bordurf , trebu17 '7dllS~ trepta la gl!'osim ill' p reserise pen tru castelele scurte. T rece rea de 10. grosl~Il1le dill. p:rtea de mijloc a castelului la cele de la extremitati se va [ace gradat. mtroducrn u-se

table cu gros im i intermediare.

115

, I,.a c~s~lele ~Q.trale lung}, 'cit !jijla ~lUrurile lungi, situate pe puntea.castelului ~DtJ.;al,! pentru a .se asigu,ra rez istenta transversala trebuie sii 5e prevada sub peretii de la extrem ita tile castetu lu i sub coastele tntarrte pere;ti

partlali. ,

d. Castelul central scurt, In cazul caste lului central scurt, grosimeu Invellsulu i puntti ell cliptu~e'llii de lem n , dad\ traverse Ie slnt d ispuse la un interval de doua coaste , se poate reduce. Daca traverse le slut d ispuse In urmatoarete doua eoast~, grqs4t~ea aces~lIi ill,:eli~ trebuie .sa fi~ eel p:u~i~ egal! ell ~r()~imea prescrisa pentru cazul III care traverse le slnt dispuse [a Iiecare coastii, iar invelil}ul punt.ii ]1U are captuseala de lemn ,

Pere/it transuersali din prooa .suprastructm-llor se numesc pere/i {ron ta Ii , Ace~tia slut supus; la solicitari mal mari, ma i ales in timpul naviga~iei pe mare agttata, dud acesti pereti Slut lov it i de mase de apii pe punte , InIUtimea lor este mult mal micii declt litpmea, de accea este rational ca in structura lor sa se adopte niste Intarituri , numite moniarui, Modulul de rez istenta al mqntan~ilor se determ ina cu formula: ,

W=85 apl" 103 [cmS] ,IRe

id care: a este d istantn d intre moatanti, in m :

I deschiderca montantulu i , incluslv guseele , dar care nu trebuie sa fie mai mica de 2,0 m;

p - preshmea conventlonala.

, In eazu.l .ln clue distanta dintre montanti depii.~e~,te 0,75 m, valoarea modulului de resistenta al moutanttlor ~i groslmea table lor bordajulu i se maresc proportional.

Pereiii iransuersali din extremilalea pupa ai tuturor suprastructurilor slnt prevazutt, de asemenea , eu rnontanti, dar structura lor este niu lt mai lil}oarli declt a m ontantilor peretilor frontal i,

Capetele montanttloc peretilor transversal! se sudeaza la puuti. jar dacii. nu se sudeaza, se tesesc,

.111 I

3. STRlJqVItA. $1 nUlENS10 NA.BEA. RUFunlLOR'

" :r~atT rUfurile ~un;pl,o~ sU'perioar~ san ~ puntilor suprastr~eturi~ ~r~buie sa alba 0 constructie suficient de rez istenta care sa corespuuda pozttte; lor.

Astle 1, pereti i la tera l i ai rufur ilor trebu ie prevazu ti cu tra verse ~ i III on-

tant}, I

:Traversele ~i montantu peretilcr lateral! ai rufurilor trehule pe cit posihil sa ric dispus! in acelas i plan cu eoastele prinetpale. Grosfmea table lor peretilor'~i Inveli~ului puntilor rufurilor se stab lleste ea in cazul tcugei. " "!

Pere tii laterali. Irontall l}i din pupa al rufurilor stnt prevazliti cu niontanhi, I, ,tn cazu l in care rulurile au doua etaje , montantit peretilor laterali ai eta.ju,lui inferior, dispus pe puntea superioara, trebuie sa alba ull,madul de: rezis-

tentamaimare. "1." ""I

I Capetllle montantilor p eI'e til 01', laterali ai ctajlllui infer.ior al ,rllfurilot' 5e ;P,Iliud cU"gusee. dad rufurile sint eu doua etaje ~i se sudeaza de punte, daea

a¢e.sl;e,a .au un singur etaj" "

I Peretii laterali ~i eei de la extrem iliitile rufurilol' trebuie consolidaU-p('iutr-un ,uulllar suiieien t de peret,i partia Ii ~ i 'de coaste in tarite, d ispll~ i. pc cit po~il:!il in a"cela~i plan cu struetm;ile eorespunzil.toare de sub ruIuri.~i la 0 dis-

tanta de 10 m unii de alt-ii (fig. 10.1). , "I Il

In cazul in care peret ii de la .extre- , mitatile rufurilor nn .. cnincid ,cu, trayersel~ lntiir'ite ~i peretii transversali, sub 'ruturi trebuie sil se prevadli intar ituri iiOl:espunzatQare in pJanul perefilor lor ,de la 'extrem itatt, ea: peret.i, traverse inUlrite,

pontili. ,

Stl'Hctura rufurilor de pe puntes su-

perioara continua" ~i,tua,ta _de:s~pra eon~partimeutelor masmr ~l caldal'l, trehuie sa aibii aceeasi rezistent·ata ~j, structura snprastrueturilor. Ast~e~, este ,~ecesar, e~ in speci~l ~ii fie In.tan~1 p~I'etll !a~r~ u ~~ punt.ile .rufurttor. In dreptul barcilor !il ill gruie lor de bare! (fig. 10.1).

I l I I • 1

4. !\(ASUBI CONSTRUCTIVE CARE TBEBUIE A.PLlCATE LA EXl'REl\HTATILE SUPRASTRUCTUBl~O,Jl

Fill. III.h Schema Imblnarll rufului cu corpul navel:

1 _ per ete tI:;IIR!!iveT!iKl aJ pdm'llJuJ c:taj de:

~ 'I d rut' t ~ montantt hr:tAritl; a - pad:1I!. lQD,gi ...

Pentru a se reduce concentran e e lud{Il." 0' prilnul." et .. J d~ rut; 4 -f pont. efortuyij imitare',' care se prodll1c In puntea t.r.nm:nal at corpulili; 6 - m<>ntan\i co-

~ .1..... .a:IIUJ1i. u

super ioara ~i in centura aeestet punp" ~n , ~, I

zouele de la sxtrem itatble suprastructunlor trebuie luate masur: eoh~tr~~tive,

, e·

~~ a~~m ~ extremWitile castelnlui central lung ~i a_le eastelul~i"i ce'n~rar ,~~~rf! ~irurile de table ale Inve lisulu! exterior al bordaJeloJ' trebuie extinse ,peste 'extrem ittitile castelului lii reduse treptat la zero.

Grosimea table lor siruln i inferior care ies In mara extre~,it~tilor caste;

lulu i trebuie maritli. I,.

Tablele ie~ite in atara castelulu i. trebuie sa ai?a marginile Ii~ere, i,ntarite en 0 p latbanda' su data, a CiH'(!i grosime trebu ie sa fie ega Iii cu grosl:nea tapl~, \?~ respective,

, \ La partea inferioara, cit ~i la partea exterio~ra a pere~i!or de ,Ia, ~X}f~j uiitlitile castelului, se indica S3 se prsvada gusee or izontale Ia nivelul c~pastIel.

Centnra punt.ii supcrinare trebu ie marita in dreptul extrem itatilor cas-

telul u i cen tra I. ' ,

Tabla lacl'imara a puurii superioare in zona extrelllita~ii castelu lui trebuie Sa alba grosimea mat mare declt in zona de la m ijlocul nave i ,

In tablele bordajului iesite in afura extrem itatilor castelulu i ~entral tung sau In parapet, in dreptul peretilor de Ia extrem itat i , n,u s: admlt~ d.ec.~p~rl, iar daea este absolut necesara eXecutal'ea a'cestora, trcbUle sa se Caca lOtanrea bordajului in dreptul deeupll.rilor eu acordul re~istrului.

b. La extremita*ile dunetei ~i teugei treliuie luate aeelea~i masuri ,const.ructive, ~i pentrll extrernitaple castelu lui central lung sau ale casteluh)ll, t~l1. tral scurt. a~a cum se prevede in registfll, in funetie de Inngimea dunetci :;;1 a

teng(~L , r I j

c, La extremi'tamc ruflll'il'W: existente" ,daea este posibil, tabelele tnveli:;;ulu i peret.Jlor longitudinali 86' prehlllgese dincolo de extrem itliti, sub forma

fl17

Fig. 10.2.; Diterlte tlpurl de. ImblnArl de dllata~!e nllulte:

J - peeetefe rulului; g - pUDtea prl.ncipAII; I - cornier de legltur"j 4- ce.ntUJB putttil euper teeee,

de gusee. Extrem ita~ile peret ilor laterali ai rufurilor IUD.gi, pe 0 lungime 001 putm egalli cu inaltimea rufur ilor, trebuie prinse de puntaa rufurilor pr.in nituire , ~i nu prin sudura pentru a asigura 0 e last.icltate mai mare a imb inar ilor (fig. 10.2)

C. PERETI DIN T AB1.E GOFRATE

..

In ultimul timp, la constructia suprastrueturilor ~i rufurilor, au lnceput a £i utilizate tot-mal multe table ondulate (gofrate).

Peretii din table gofrate nu se ufil izeazji in toate situatiile , din rrrotive de estetieiL Astfe l , la executarea suprastructurilcr se folosesc table gofrate num~ i pen tru pere t,ji transversal i, iar la exeeu tarea rufu rilor, table 1" golra te se r9Io~sc pentru peretii longitudinali.

Amplasarea gofrelor poate fi crlzontala sau verticals, dar din punct de vedere.estetic, se preferii arnplasarea lor orizontala. In acest caz , pentru a se asigura 0 rezistentii locala suficienta, este necesar sa se adopte montanti in, tariti, care comp lica insa amenajarile interioare din lncaperi.

Ca urrnare , la rufurlle usoare , goIrele se amplaseaza vertical, in aceasta situatie nemaiffind necesarc grinzi de Incrucisare ,

"!,ablele ?ndnlat~, folosite la suprastructuri 9i ruiuri, a~1 golre cu 'dona Ieluri de profile: profil trapezoidal (fig. 10.3, Q) ~i profil sem irotund (fig. 10.3 b).

Gofrelc sint de dona tipuri:

goffe deschlse, care au 0 sectiune constants pe loatii lungirnea lor;'

a,

b

FIII.tO.3. Proflle de gotre ale tablelor ondulats, Iolostt.e 18 coustructla suprastructurilor ~I a rufurllor:

• - PJo-III trapuoJdal; b - proUl •• ",JrOIUDd,

118

_ gofre inC/lise, a caror sectiuue se m iCl1orellz1i treptat, ajungind spre eapete I la zero (fig. 10.4), "I '

Tablele ondulate cu goffe 'deschi.se se executa dupa un proces tehnologic mai

simplu, deci sint mai ieftine., •

Dimensiunile golrelor. distants tntre ele ~i grosimea tablelor ~e de~er~ina in (unetie de eond ifiile de rez istenta 91 uzura, tinindu-se seama, in acela§i, tim~, de di: mensiunile 9i pozttia decupiinlor din perett, pentru ust, huhlour i etc. . . Pentru a se. simpliIica proiectarea ~ I executia eonstruct iilor din tabla ondu Ia til. , in tarile eu lndustrie navala dezvoltata a-a facut 0 tipizare a table lor ondulate utilizate in constructiile navale ,

Utj lialndu-se table ondu late la construc~ia suprastructurilor si rufurilor serealizeaza 0 economie de greutate 9i de manopera , care ajunge la 15-20% din greutatea peretrlor plani si din manopera necesara constructlei lor.

._~;%:med a I, • 8-B

"

B

D, SUPRASTRUCTURI DIN A1.IAJE DE ALUMINIU

,

Fig. 10.4. Tahle ondulate eu goire In·

chlse, I

Utilizarea aliajeJor de aluminiu Is constructia suprastructurilor rufurilor

rez istente 51'. datoreste avantaje lor pe care le prez inta , ~i anume: au greutatea specifica m ult mai mica decit a otehrlui ; au rez istenta la coroziune;

nu slnt magne.tizabile;

se sudeaza ~i se prelucreazii usor , \J

Pentru a dernonstra d. eforturile un itare , in cazul utilizlirii aliajelor de alumlniu slnt mai mici decit in cazu l uliliziirii ote.lului, se considera doua nave: nava al t:ii.l'ei corp este construi t din otel cu 0 suprastruc~urii rezi~te~tii executata dill aliaje de alum iniu si 0 alta nava , identica cu prima, a carer suprastructura reztstenta este executatli din o·~el.

Daca se presupune cii deformatiilecelol' rlouii suprastructuri sint eg!!o'!e,

atuuei din re latia:

rezulta:

&i deci:

119

In care:

aOL este efortul un itar normal in· suprastmctura de- otel,.\

dAL' - ef'ortul unitar normal In suprastruetura de aJ1iaje"dc annn inlu; EOL - modululde elasticitate longitudinal al obe lulu i ; I. I .

EAL - modulul de elasticitate longitudinal al altajulut de; Qlillminiu; Se deduce:

E'(L

ClA.L= -- ClOL =tp ClOL' EOL

Deoarece q;o=..!.. , rezultii di eforturile unitare in suprastructura di'n alu- 3

mnniu vor fi mu lt mai m ici decit eforturile unitare cart', iau nastere- 'in supra-

structura de otel. '

In acest caz , Insa, cste necesar ca table le tnvelisudui puntii: superioare 1ji centura aeestei punt i, tn zona de la m ijlocul lungimii suprastructnrfi, sa aiba 0 grosimc mai mare, cind se utilizea.zli aliaje de alum imu,

E. PARAPE'FUL.

r Deasupra puntfr superioare, in contjnuarea lnvehsulu i bordaje lor se 5Udeaza de eentura puntt! un ~ir de table eu grosime mai mica, dennmit parapet (fig. 10.5).

Parapetul se instnleazii in scopul protectiei echipajului ~i a pasagerllor care circula pe .puntea super ioara,

De asemenea, la navele care transports marfurl pe puntea parapetulul, serveste ~ i Ia Iixarea aces tor marfur i, de aceea trebu ie sa a ibii 0 structura rez istentd.

Inaltimea parapetulut ~i grosimea table lor parapetului slnt date in registru Jn Iunctie de Iungimea naveL

Parapetul trebuie sa: fie InU.Tit

" cu montanti , care se executa din tablirt

, . Ilansata §i se d ispun la 0 distanta de eel mult 1 ,8 m , uaul de altu l,

Daca nava transports lemne pe punte, distanta intre montanti trebuie sa fie mai mica, 1ji anume de 1,2 m.

La majoritatea nave lor, tableJe parapetului nu se sudeaza de eentura I;li sint mentinute In pozi~i'a respectiva de rnontantt, denarece structura parapetului fiind usoara, nu este necesar ca aceasta sa ia parte la iocovoierea Iongitud inala a COFpUlui.

Pe rnuch ia superioara a parapetului sc sudeaza 0 platbanda ori-

FlU. ]0.5. Structuraparapctului:

1 - tAb" l'ar.pc:tu)ul; 2 - "'oDtan~i diD tablA flaD' ~aU'j ,- profU de: torm. epeete ta care lormu.U, (:QPiOlltia~ 4 - tabla llil!rjmRTA ;II. ponti!. euplI!l"ioa,rei ~ - t:ra. 'Ycr.&c: 6 - cc::aturi: 'I - eorntes lAaimar.

120

zonm Iii, 'dea'S'upra' C'areill''S'e nxeaz'1l uoet)ri b~i'e de lemn'care formeaz.a '

cop"Ostia: . <

In timpulnavigatie i pe marea agitata, valurile .J1l~Jrii l),fl-!;\lea p~ " puutea superioara cantitat] mart

de apa care pot influenta negaelv stabtlitatea nave i.

In scopul de a se crea eoudltil de scurgere cit mai rapids a apei , in parape t se amenajeazd deschideri num ite saborduri (fig. IO.()).

Dlmensiunea sabordur ilor se fixeaza in conform itate cu preserip~iile regnlilor de stabilire a bordului m inim ~i a llnitlor de iocarcart'. maxima.

Decllp.arile din parapet pentru saborduri sint limitate prin bare san benzi (fig. 10.6).

APJ . .JCATII

.\ \' ....

,

FlU. 10.K. Portiune de parapet eu nu sabordc J - tabla parll pdl11u i; :e - mcata nt i J - c.opa:llott~ de lc:.mll; I ~ tQblo Il!IcHm:IU:l;. , - decupure In pilJapet cere iOrme:a.J:1 un sabord: 6 - bare de etet c:a.1I'f! IIml~ teaz.A. sabo:rdul: 7 - centurA i 8 - cotDiM lAcrimal)" 9 - tub d.e: .lcu.rle:re.

a, Sli S8 determine mndulu I de rezlstenta al montantrlor peretf lor rufulul e tajului 2 pentru nava h\lJk·~3rrler de 7 800 Ldw.

~lodul de rezls'enlJi al montanillor peretelul ,.ova Al rululul .8 date.rm!n! eonform formuld:

k ( d )'

W= - al - xIO"[em'],

R. D

In care:

k este LIn coellcleut deterrnlnat din Reglstru I Naval RomAn; k=17,6+0. 72L=17,11+0,72' 101,4=93,05

a=O,75 rn - dtstanta Intre montantl : 1=2,0 m - lunglmea montantutut.

W= 93,05 xO,75x2.6 (~)' X10'=40,58 em'.

2400 9,1

Pentru acestl rnontant! se adopts constructia din Hgma 10.7 care are modutu 1 de rezlstell\.i\

I W=43,03 ern'.

FIg. 10.7. Construe. ~le adoptata pentru montanUi peretelul

prove al rU[\llnt.

121

Fig. 10.8. Cou&lrue\i. adoplatii pentru montan~U perettlor latual[

al rufuln},

I. J

b. I(o'u.lul de 'eBl8teJ1j.l1 ai' D;KI"""J,II~ 1.,,,...,Qor. latuaU .1 ~utulul. confu.rm .celor, arlltate auterlor, tnb~te III fie eel putln egal eu 7&% din modulul de red.tentll al mo~Canfllor peretelut prova de 10 acela~1 etaj.,

W=O.75)( 4,0,58=30,. cmi.

Se adopU pentru montantH pere~nor laterall conJtructl9 din flgura 10.8, IIvlnd modulul de rezi.tenta

W=35,17 em", I

CAP I T' 0 L U L 11.

PERETIl NAVELOR

A. TIPURI DE PERETI

; Pere~ii navelor pot Ii: eiansi ~i neetan1i; din punetul de ved~i:e, 3.1 A~~ pozi~iei lor pot fi: transversa Ii ~i IOrlgillldinali, iar din punet de vedere'IGOns-.

tructiv pot fi: pla/i, andulati sau garro/I. '

, Perej.ii etansi au urmatoarcle rolurh

- separii spatiul' interior al corpului in compartimente etanse ; ,t. .r "\ '"

- servesc drept ccntururi de re!jzern pentru plansee de fund. de bordaje

~i (Ie punti; ", , . , "

. - participa la rezistenta locala ~i totala:

- maresc rigiditatea corpului;

- asigura nescufundab il itatea navei, cind sfnt in numar 'su[jbielit ~i

[udicios plasati. " ,II' .:f!','

Peretti etansi pot fi: etans] la apa , etansi, Ja petrol §:i -etanst 'ljr.taze.

Toti trebuie so. fie !ji rez istentl.

Peretti etansi la api'i ~i la petrol 51! impart In doua catego"l"ii:

- peret ii care .stnt supusi la presiimea lichidului numaifn, caz del aY~.Jfil}'~

- peretii care slnt. supusi la prestunea lichidu lu j In condltii normale

de exp lnatare, adica un timp indelungat.

In prima categorie se Incadreazii toti peret.ii etans] transversa Ii ~i longitudinali, care nu Ilm iteaz a tancuri pentru depoz itarea apei san a combustihilulu i Iichid; In a doua categorie se incadreaza perettt etansi CRTe llmlteasa astfe l de tancuri.

Percfii neeiansi, de obicei, au rolul de perett despartitor! :;;i. in acest caz au 0 rez istcnta slaba; existii 'ins a pereti' neetansi rez istenti care se Iolosesc drept cousolldari loca le ,

.1

B. COMPAR TIMENTAREA NAVE1.0R COMERCIA.1.E

Navele de lemn nu dispuneau de peret] etansi , ceea ce face a ca Ia oriee avarie a Invelisului exterior sa existe posibilitatea de scufundare- g n'avei!

Prirnele nave cu corp metalio au fost prevazute eu peretl etanst numai pentru separarea eompartunentelor -masinl ~i' caldari de restul spatiulut

interior, .\ '" I .,

.l23

Begulile din anu l 1891, referltoare la amplasarea peretilor etans i, s-au dovedit a fi nesatlsfacatoare , atit in ceea ce priveste poz itta perettlor pe lungimea nave i, cit ~i in ceca ce priveste rez istenta lor. Scufundarea ma i multor nave de pasageri, ca de exemplu: "Victoria", in 1892, "Elba", In 1895 ~i .. Titanic", in 1912 au dovedit ea masurtle impuse prin regulile din 1891 nu stnt sufi dell te .

In prezeut stabilirea numarului minim o\\i a poz itie i peretilor trausversali etans i la cargouri, stnt functte de lungimea navel.

Teate cargourile trebu ie sa dispuna de urmatorii percti transversal i etansi (dupa Registrul Naval Roman).

a) Peretele p icului prova (peretele de coliziunc), situat Ia ° distants nu mai mare de 5% din lungimea navei , de la Iata exterioara a etrave i, masuratJi la l inia de p lutire de pJinii incarcare de vara.

Peretele piculu! prova trebuie sa fie extins 11] toate cazur ile pina la puntea perettlor etansi ; 13 navele de pasageri CII teuga lunga, peretele picului pro va trehule sa fie extins pina la puntea care urrneaza imediat deasupra

puntit perettlor etanst. .

b) Peretele p icului pupa, situat la 0 distanta de perpendiculara pupa, astfel ca la navele S;U 0 singura elfce , tubul etambou sa se giiseasca in intregirlie In compartimentul etans al picului pupa. Peretele picului pupa poate fl ext-ins numai pina la prima punt.e sau platlorma etansa , deasupra liniei de plutire de phna inciircatudi de vara, cu conditla ca aceasta punte sau platform a sa riEl etall~ii pe toata portiunea de 13 peretele p icului pupa, pid

Ia etamb u. .

'I c) mtre perebii picului prove ~i piculu i pupa, se prevede un numar minim de peret.i etans i care variaza In functie de lungimea navel *.i de dispoz itia compartimentului masin i (in partea de mijioc a navel sau !ll pupa).

d}!JIl toata cazurrle , distanja maxima Intre dei peretl transversali etans! consecutivi nu trebuie sa depaseasca 30 m.

::ro\5i peretri etans i, sitnatl in zona dintre perete le p icului prova §i peretele picului pupa, trebuie sa se extinda pina Ia puntea perettlor atansi.

. Pere~ii longitudinali etansi se tntilnesc la petrcliere ~i la m inera liere ; fa, 'navele pentru transportat l'9iirfuri uscate se intilncsc Ioarte rar,

-,

- I

C. STRUCTURA:;;I DIMENSIONAREA PERElILOR.

1. ST"UCTURA PERETTwn

"

Din punct de vedere coustructiv, pcretil p lati pot. Ii consideratt drept ptansee ; e.i se compuu dintr-un Inve lis rigidizatlprintr-o osatura.

Osatura peretllor poate fi de urmatoarele tipuri:

- 'osatura Iormuta uumai din, grlnz! cutzontale, Acest cal. se illtilile~te

fOjil'te rUE; .,. , J

- osature ~@rmata din major itatea grinzilor orlzontale , Dum ite inli1- rHU1/i, orizontale ~i clteva gvinzi verticale, numite monlan'li fnttil"iJi. Aceasta! csatura este de tipul IOllgitudinal;

12.4

~i ci;v~5~~~;~n~~r:,a:l~u:~~e l:t~i~~~~~e~e~t:ti:~~~e::~~a~:~t:~~~~:~;t~rr~:i

transversal. .. ." _ " '1 . t Ie ale peretilor se execuhi diu profile I .,Montan~u .~?l mtallt~r~ e onz~n a r~file T gall pjatbande ell bulb).

lamiD.~te (co~~ll~re c~. ar.)I}! .~ee~a .~.' :. perete Be executa din profile cornpuse ! Mon'tan~n .lllt1intl ~l stJIng_el~1 eUClll'I!' I',bera- -se sudeaza 0 platbflndll.

. . - d' t bIli de a carel m ' .

dintr-o lU~m.. 1ll.~. lati este alcatuit din s iruri de tabla asezate , de. obi-

lnvel isul pereti 01 p. '1 inferioare de tabla au 0 grosime ma i mare

eei orizontal, deoal'ece ~Irun e. ' .

de~it ne le supertoare.

2. cRHERII DEALEGERE A TlPULUl De OSATUR,\!\ PERETTLOR PLATt I

< La cargcuri penLru a se asigura rczisteota perePI~r plati lat prtcsi~neda u , :. . 1" com artimeutu I pere ~l ell 0 s rue ura e

hidrostalidi a aper, care mum a p Ile de inti-trire sa fie dispuseparalel

, . - este neceear ea nervun -

greutate rn rrum a, . . I eretelui dcci se reeomanda a

ell laturile seurte ale ecnturutui de Teazema /(['<1 11' 1) Aeeasts structura

\. t·r, pel'e~i1or eu rnontanta '0, ., .. • •

Be adnpla o. s .ruc lila a, b"l" .' d' pUllctul de vedere al preluarit sarcim-

ell montaut i eate J:lr:fer,l 1"1*1 ':t.el· la tndoearea sau ridicarea pe cp.l~ a lor care act.IODeaza In planu perc u I

naveri· t I de vedere al exploatarii nave lor, intariturilc:'orizonta'ic ,J~

.. in punc 1\ I' . ~rgoln'ilor iugre.uncaza lntr-o oarecare masura asezarea percti] transversa I u:. ca

rnlirEurilor in ,nagazJ1.

fI

i!

8

7

~~

,,<"<'~o-,,= I

r i\ -"

h' I I \,' I I \

f'I 11 1 Structura unul perete transversal eu monl!Ulti:

, g.. I.' . Je 1,H.~eI'iQF.l.rA.l; ~ _ Dl(Jq.tQ.D.~i til inte.I;'(lU,DtC~f;'-

I - 13l0D.taDtl In ee.Ui t~,al~~ e4'filDgl. centrall.; 6 _ catUllgd tate.f~ll.,

a _ gu!!ee de prlnd~_'re.," lachelet. 8_puD.tal:a1erioat~; 9_ptlutell 6.- va,a.ul=letan"r.: 'l~".r~:og until B_~perl,oaI"ej J1 _ traTe:fsc:le pU_l:It'i '9upe:rioarl.. JO - tr(l?etl.t: I! P ltd~fl()8.fe.

125

~Ii ' 3

8-
~
"'I'} /f
I""'-
2
..... Ijl$
....... ~
i'l's
_. I ,'7"
F-=
r=
t-' ~
I 1 I I I Ii
..s<="-:--~"~"'jt:"o
A-'A tJ .......
V3 / ~>..? ...:s e-.c-~ v v:.? ~a ,,-'/}

Fig. 11.3. Structurn unul per t t . 1 . I

1 .:.. lutALt.1 .. . . e e runsversa ell . nl6rltur! ortzon tole ~i un montant Intiirlt;

r ur orb:ontal.e: B - mo:uta.Dt fntAr It.. J - - - -

bQ:tdaJ,;.4 ~ :iu.e~,de 'prlndt.re 11 w.O:u.:t.lI.nt.Ll.llli fDt'rlt-dg1,JJc'~ldot', PI'J:cul:-ere n t,nU.rltu.rllor or tsontare de tJ ~ - va.:tl;!; [I'ge ~11~.t_ u uu ~l de punte i 5. - vQn,gg:i etill u.~6;

b: .. La .petroIi0r\l stnt, de asemenea , motive. care' determ lua alegerea peretHQr eu- montanti ~'j stringher i de perete:

_ osatura orizontalU este supusa mal iuten. la corozfune decit cell verttca Iii.. In plus, tancurtle: de Incarcare se po t cura ta- rna i usor ~ i intr-u D. timp

ma i scurt, daea osatura este dispuaa vertical; .

_ osatura cu montantt a peretilcr .transversalt perm ite 0 imb inare Ia capete lntre montHnti ~i longitudinale]e de ftmdlii de perete , ~tiut hind efl osatnra Iundulu i ~i a punti i la pe trol iere este intotdeauna in sistem longitud,ina I de osa tu ra; prin aeeasta imh inare , rnon tan tiilmpreuna cu longi tudlna 11'11' formeaza rarne lnchise , para lele ell planul diametral , care maresc rigiditatea

struc tur i i.

In cnzul eind bordaje le petruliere lor ~IU structure in s isternul longitudinal

d~ osa tura, se a dopta pe 11 tru pereti 0 csn III ra ell maj or i tatca grinz ilor d lspuse orizon tal (inUiriluri orizontale): aeestea se VOl' amp lasa la aee.lns] n ive I en longitudinale Ie de pe bordaje.

Structllra unui perete transversal de petroller cu mcntantt ~i eu strtngbe ri este reprezen ta til tn fig!! ra 11.2 iar s trucl.u ra unu i perete trans .... e rsal de petrnlier I'll lntii.rituri orlzontale ~ i mnntan t lntiir it, in figura 11.3,

c. La spargatoarele de gheafi st la nave le cu intariturl pent'ru gheatii, pen'lii transversa li trebuie s~ reztste In sarcin i de comprestune mari, care ac\.ioneaza urizon tal; pentru preluarea acestor surcin i, se adoptii pere] i cu

in tiiritllri orjzonta le , .

3. DlllENS)ONARF.A PERETILOfl I'LI\'P

a. Lu aavele de transportat miirfuri mente. G ros imea table lor peret ilor execu tati din otel carbon obtsnutt nu trebuie sa fie rua i mid dedi cea ohtlnuta eu formula indicaLii. de Registrul Naval Homan.

.5= ka Vy= +c [mm 1

1/,

in C.Ut.: k este lin eoef icient care se ia din Registrul Naval Roman; (:k=220 pentru pereteLe de coliziune ~i k=175 pentru cetlalti pereti etanst);

a d istanta lntre montantl sal! tntar iturtle orizontale , In m;

p presjuneavtn m H"O, egllHi. eu dlstanta rn asurata in planul diametra l al nave i, de Ia marginea inferioal'u a tablei de ca leu la t p ina la puntea pere ~ HoI' e tans i;

t: un coeficient (tot din R.N ,R .);

e 3,75 pentru tabla inferioara a peretrlor din compllrtimentul

c5.1dii.ri, din sant.inii ~i puturfle de deena]:

c 2,25 pentru tabla in[crioll!'i\ a celor-lalti pereti ~i

e 1,25 pentru cele lalte table 11 le peret.ilor,

R; limita de curgere a matertalulul fol.osit, in daN/cm2•

In cazu I u tili.2;&rii table lor din ote I ell rezjsten ~a III iir i tli va lor ile put fj

re duse in raportul 4\1 •

R,

MOIl/unln pe~elilor p/u/i trebule sa alba m odulul de re:;:isten\'1i al seeti-

unlt eel put in ega I eu eel determ inat cu reiati(\:

W= ~ ap/2. 103 (emS].

. R~.. I

127

este un coefieient-eumerfc a .carui valears este 8,;·8 .. 19,,1: sam 12,7 , In funct ie de modul cum' .shrt fixate capetele montandjlor (Ia· unul sau [ai amhele . cape te , eu sudu'ri!, 'Mil .ipr in gusee);

lImlita de. curgere a- .materlahnlut Iulostt, in daNfcm2.; " ,

d istanta d intre montanpi, in m;

presiunea , in m H20, egalii eu distanta de la mijlocul lungimii montantului p'lnii la puntea perettlor etan~i,miisuraUi. in plauad diametral al navel, in m, Insa nu rna i mi(lii.· de I. ~6 m ; lu ngimea totala a montantulu i, in In; inclusiv guseele , daca acestea exista, iosa eel putdn 2,5 m ,

I, ,Montall{ii .pere!elui de colizi~ne treblli: sa a ihii , in condi.tji ego I.e , u~ .mcdul de rcz lstenta ell 25% mat marc dectt aceta al montantflor celorlaljt

~_. '!' 1.) ,

peretr.

Montant.i! di~~ dreptul curentflor de punte se dimensieneaza Cea, pontili. l.lnti1.rilurile orizoniale trebuie sa a>ibii modulu I de ,rezistentii al aectiunii aOD • eel putin egal eu eel dat de relatla:

p

in care:

oeste dlstanta dintre intiiriturile orizontale , in m:

P preaiunea , in m H20, egala ell dlstanta , in m , de la axa intiiriturii orizontale a percte lu i, pillil la puntea perettlor etans], masUl:at!i' in plaii(d' diametral al nave i, Insa nu mai m ica de 2 m.

deschiderea 1ntiir·iturii orfzcrrtale, in ill, miisuratii intre rnont8111ii lntartti san inlre montantul intarit .5i bordaj , c1nd nn

exis'tii muntanti 'in tiirit:i;

Rc - lim ita de curgere a materialului Ioloslt. in daN/cm2•

\ .,

Distanta normala dintre montantl sau diutre illt1i.riturile orizontale, este Ide 6OOimm, pentruperetale p icu luiprova ~i de ,800 mm pentru ce ilaltl perett,

,I, II

I J;,.. t

D. STRUCTURA !;II DIMENSIONAREA PERETILOR

ONDULATI SAU GOFRATI

. 1. STRUC~UR\\ PERE'fILO'R'OND'(JLAl'l SAU GOFRATI

, ,

, • l •

La navele moderne, in special la petrdliere ~i mineral/ere, ill locul peretilor eu osatura fOl!!11lita din grirtz'i au 'fost adoptat i pereti transversal] 9i !ongitudinali olldu1aJl' san gofra/i. Construotja acestor PCl'cti constli In table del 'd~el ~tantate dupu diferife profile 'Cfig. -1'1.1).: I I

Din punctul de vedere al directlei de dispunere a gofrelo~, se deosebesc: pereJi cu go{re orizoniale (fig, 1 1.5) ~ i pereli ell gofl'e uerticale (fig. 11.6).

'Peretii' cu 'gi>fre!'ol-liohtale 'trebuie sa' fie p'pe'\'azu~i' 1a partea infe'rioarli Cll gofre de 0 adincime rnare-deoarece in aceastai'zbna,rrpres'itlDea h'idrosL3't,iefi . e~te rna i mare. P_ii.rple inf:~~o,re. ~~ SII,IWF!?ar,e .ate pe reti!or .po t fi execu ta te dID table plane bllak dupa conturul puhtU'liH al fuudulu i (fig, 11.5).

.. . . '

-Fig. 11.4. Table de otcl ondulat, sau gotrate dupoi dllerlte prollle.

1

A_ ~1 ~! f i---3 t \. ~ &, ~ tt c
I
l 'i_·d
r-- " ,

, d
l , I'- --
,
',J::.: t- .1' I.
, ~
. I
I r ~_;:,.
r t 1
I I
, i I
;C~ I 1
I
I I
I I
, ,
I I
] ·1 I I .• ;' '. II _.
I I ,
, ,
):: I I
, '" I' I ~
, ,
I • I ..s.J '
I
'T-~ : f'_&· I . I ~~l / ~ Imr)Y
! ,., t 'll
I I . Fig. II.G. P~r"te tra~sver5a1 gorrat cu 'gofrtle amplasste orlwntlll (Ill lin 'petroHer):' ...

1 _ monton\i I .. II.TI\I; t - perdo lO"lltlldl""'~ 1I000 .. t: 1- I'll""' ~ - 10;Iitudinale d~ p'Dnte; -G,- lO.Dgl1t,udlUlif! ,de b~Z'd&J; , - ]oDi1tu.d.lIl&l:e II

. I, .; .. tuDlij~ 'I - l.abJI! pteue, ) ~

APLICll'pE

elan.1 !!Oh'il\-l III magazllior de m(;rruri plmll'u o nava de

S!I se dlnlellSiOlle>l" pe.re~1I ,-

Ill' bulk-carrier de'} 800 tdw. .. 11\ r de mur[url "0[' rJ Cill~\Illntl pentru

COUfOl'1n l'\egisl,'ulul Naval Roman perel" mag .. ~ 0 l

I I re actioneaoz!i pe 0 8lngul'l\ par e.

pr.sllmea minel'CU U ell. . I ~ d It Cell calculot~ ell {(>I'mula:

Cl'os;m.a tablelo» nu \'0 II mal III C ec

s=210 (I V :, tg (1".- :}) +0 [mm],

.'19. 11.11. Percle transversal gotrill CIl gorede umptnsate vertical la IIIl petrnlter.

Fill. 11.1. In,blnarea dtntre InvelJ~1I1 duo blnln[ tund ~I peretele Longitudinal gofl·"t ul Im~1 "ave pentru transportal mtnereu:

I - pOI.'.'. Jog.Jtlldlul I"'r".; ! - l.uellluJ huulutui: 3 - lA.eU,t:I. 4QbluLui '11.1l4: 4 ~ cer-

Ungt:;' - ..... rauclt pUa~.

In care;

p=yll. Jn daN/ill'; n131'ginco !n'rer!oarw 3 tablet ptnll. la punt e, mii~\Il'atll 10.

h=S.2.\ rn - dislanto de Ia

plannl dternetral ; ,. y=0,90 doN/m' - ~reutatea sp.cUlca a IncArcliturll omogene :

a-O 70 III - pasul gotrelor;

'l':2.~. - ungblul minim de talu .. natural al IncllrciUur!!;

<"=2,25 pentru fna lnte.rlo"r!1;

"",,1,25 pentrn restu] tabtelor. ,

Modulul de red.tent' efect.Jv al gofl'e1 dill R,N,R. esl.:

II'=~' h(a+ f) [em'].

III cazul peretllor ell gofre verticale in dreptul acestora se prevad varange, coaste intiirite ~i traverse tntllrite, iar gofrele peretilor se sudcaza de plantbandele acestora (fig. 11.7).

III "are:

'S ~ 1 COl;

2. DWENSIONAREA PER.ETILOn ONDULAll SAU GOFRATI

It =a=b=70 em ;

W=1.7() l70.t- 7i) =0540 em',

I, I I eblLies!t II. ast lel nlese men sa se IIlcnpnil rapoarlele prescrhe In

Ulmenslun!le go r. or r II 60 I

I -2400 Ilu:-:/em' trebute resJlr<':tall'RPortul. -~ EO '

H.N.R., adlc:; p.'nlru un ore cu <e= •

. "

Heglstrele de clasificare contln prescr lpti! de nlegere ~i dunensronare a peretflor ondu lat i.

Pentru navele de transports t miiduri uscate adoptarea P('l"C! ilor ondulati se face cu condrtia de a Ii echlvalenta, in ceca ce priveste rezisceuta , en peret il plati corespuuzjitori. Conditia de ecltivalen~a se exprimli prin egalttatea m odulului de rezistenta raportat la unitatea de latime II peretllor , pentru un element al peretelui ondulat, ~i pentru montantul peretelui plat corespunz1itor.

Uitimea maxima a portnmii drepte dlntre doua goffe vecine nu trebuie sa depaseasca distanta dintre montantti peretilor p lati corespunzatorl. Totodata groslmea peretelut ondulat se determ ina in Iunctie de ]ji~imea porj.iun i i drepte dintre doua gofre veclne , Iolostndu-se aeeast tabla ca ~i peutru perettl

platr. '

In general, observatiile de mai sus referitoare Ia pere~ii gorl'a~i ai navelor de transportat mal'furi uscate sint valahtle !1i pentru pere tii gofrati a l petrolierelor. Grosimea tablelor gofrate eu prohl trapezoidal se va determina eu aceeasi formula ca ~i pentru peretti platt, in care:

a va fi latimeR portiuni] paralele (in raport cu plannl perete lui) sail a

port.iunti in,clinate a_ gofrei ~i anume valoarea mai mare, in mm; h = 230 pentru peretele de coliziune:

k = 185 l,lcntl'u ee ilal]i peretl, .

MArim iii: c '~i p se adoptll ea !j_i tn, cazul perctilor platt.

1I _ 700 ...,70

tn el<el1lpllll cOllsiderat -; - -10 .

bJI!t-\ll flolrd",' se dlsplllle In

,', ,~a . I 1 'bll pentru as!~"r:lr~a stu 11 - ..

Deoorece___. eferl,l\ .» - .H 11l SI •

S S \ I l"ldl.urc ell groslOlcU de lflllllll.

Jnm~tBten In'llli",il perele!ll! (f 11,,1" ,I. ncrvnr l C r", .

130

,. f I J ••

CAPITOLUL 12

ETRA VA, ETAMBOUL sr SUPORTII ARBORELUI PORTELICE

A. ETRAVA

L 'ClPURI CONSTRUCTIVE DE E'fRAVE

Btraua este grtnda care lnchide corpul navel la extrem ltataa din prova , Etrava are urmatoarele roluri:

- sa rez~te la eve~tualele loviri de chei in timpul acostarllor;

- s3. rez iste la IOYlIea de fund sau a lte ohstaenla :

~ sa rez iste la socurrle blocurilor de gheatii in timpui navlgatie! in urma spargatoareior de gheata ,

. ~trava poate avea diIerite forme, dar majorltatea etrave lor 'au forma dIU· Iigura 12.1.

. Inclinarea et:ave~ f~tii de vel~ticalii poate ajunge pinii Ia 25° Ia navels de transportat mariun ~l mult mal marc la spll.rgatoarele de gheata pen U'U

a se urea cu prova pe gheata (fig. 12.2). '

[JU

[ID

Fig. 12.1. Dlterlte tonne de etrave,

Fig. 12.2. Forma etrnvel unu i sp4rg!l.tor de gbcntii.

132

Etrave le se executa din otel lam inat., Corjat sao turnat.

Din punct de vedere' constructiv etrava poate, fi: . . ..

- dintr-o sillgurii buciita sau din dou;:! hucati de o~el lam inat SIlU Iorjat, care se imbina intre e le prin sudura-cap la cap-nurulta 'etrava masiviI;

- din table. de ote l sudate.

2. STRUCTUnA $1 DHfENSIONA:OEA ETRAVELOR

Dator ita multiplelor e i '~oliciUiri, etrava trebuiesa aiba 0 structura foartc rez istenta ~i foarte rigidii s i sa fie solidImbinata CU toate elementele de structur1i inter icara din prova ale. corpulu i, carora Ie transmite sarcinile care actioneaza asupra ei. Strnctura etrave lor spargatoarelor de gheata trehuie sa fie mult m a i rez istenta decit in cazul altor nave, pentru cii, Ia Iortarea ghetii, accstea sint supuse actiunii uno.' sarclnl de isoe Ioarte mari.

. Di.lllensionarea eiravelor se face conform prescrlpt iilor registrelor,

11. Etrava masiva (fig. 12.3) este Iormata dintr-o grillda ell sectiuuea dreptu nghiu lara, indoitii dupa forma extrem itati i din provna navel. Dtmcnsiunile (latimca !1i grosimea) sectlun ii dreptunghiulare a etravei , pe portiunea de 1<1 chill1 la Ilnla de plutire corespunza toare inciirciiturii maxime de vara shrt date in registru in Iunctie de tungimea nave i astfe i:

PCI] tru L < t 20!T! 15timea ! =1,50 L+ GO mm; pentru L~ 120 III Iii tim en 1=0,75 1_+150 mm;

Grosrmea b=0,4 L+15 rom (dar nu rna i mu1t de 100 mm).

Scctiunea transversale a etravci rnaslve pentru portiunea situata deasupra Iinie i de plutirc corespunzatcarc incarciiturii maxime de vara Sf' pnate reduce treptat., astfe l ca hi extrern itatea ei superloars sa fie egala eu 70% din sectiunea corespunzatoare lin ie i de p lutire ,

Etrave lc maslvc din otel lam inat sau forjat ell sectlunea drcptunghiulal'ii se m a i tutilnese doar la unele 'nave m ici de pescu it ~i 13 unele remerchere ai, de ob iee i, sint. asociate ell chile ruasive (adidi chile din otel· iumiiul't sau Iorjat C\I sectiunea dreptunghiulara).

Etrava maslva se imbina prin sudura cap 'Ia cap ell ch ila masiva ~i prin sudura de eel] ell car linga centrala ~i tablele inve l isu lui exterior.

.s~(,1'/</n~

"..:"

~,-

~

I

Flq. 12.3. Etravli lUa~lvii ell. sec\lune dreptunghlularll.:

I - etl .. ,;o.~ " - ehU .. ; oS - te.bleJc

1 .... 'elJenhtL ezt.cf'io:r.

Fill. 12.-1. El ra va dintr-n parte forja l~ ~i a ita turun til:

1 - partea mast ... " forjoi.\U,; ~ - pG.rtea din o~d turD8.t ~ J - ta bteJc: InveUe:uLui e,K:tC',rlQf.

133

l'lg.

unut spilrglltor de shea\: ..

Etrava tUl'Ila!:ii trcbuie sa ,'!.li_bii u structure simplii ell raze de racordarc suficient de mare ~i sa ~Eg....6.ervuri de inUtrh'e transversale, dispuse la distante cit mai m iei.

Etravn nwl poate fi executata dinLr-o parte Iorjata cu sectluuc dreptungh iularii ~i 0 parte turnata , hnblnate prin sudura cap la cap (fig. 12.4). Parten turnatii arc 0 sectiune drept unghlulara, care se transforma Intr-n sectiune in forma de V, avlnd 0 nervurf longitudinala s i mai multe nervuri transversale. 111 acest caz , etrava se im b ina ell carlinga ccntrula prin ncrvuru longitudinalfi ~j eu varangele prin nervuri transvcrsalc .

Imbinarea iutre partes superioara u etrave i ~i lnve lisulu i exterior S<' face prin sudura de colt., iur intrc partca ci infer ioara s i tnve lisul exterior prin sudura cap Is. cap.

I Etrava unu l spal'g5tor de ghcu\a poatc I'i cxecutats din table indoite III partca supcriuarii 1 (fig. 12.5) ~i din doua parti In partea iuferioarji ; una din ot-el rotund lam inat 3 (fig'. 12.5) ~i una din otel turnat 2 (fig. 12.5).

b .. Etrava din table dc otel sudate (fig. 12.6) este fermata diu urma toare lc p iese cnm pnne nte: etrava prcpriu-z isa 1 ,brache~i '3, 0 nervura de inlflrire longitudmaln _~.

Etravn propriu-aisa cste exccutata din tabla de otel lndoita , a diror HIZ1i de curbura variaza P(~ hIal\imc.

Etrava din tabla de ote l sudata \"(1 avea grosim!,;J ce l put.in cgala ell acee a dat:n de Iormula:

8=0,1031.+1 mill (dar eel putiu ega Hi ell 7 mm).

Grosimea adoptata a table lor nu va fi ill niei 1111 cal m a i mica decit grosimea chilei plate in locul de priudcre cu tabla ctruvei ,

Groaimca - tahlclor din care cstc Iormata etrava prcpriu-z isa rleasupra liniei de p lutlre se ponte reduce treptat, astfel ca la partea superioara _s5 ajunga eel putin egala cu groshnea table lor lnvelisulu i exterior 4, de la extrem ita~iIe navet,

Brac/lelii au forma unor gusee transversale de intliril-c. Acest.ia trebuie d ispus] pe directie orizontala sau perpendicular pc e trava propr-iu-z isii, 1[1 o distantu de ce l mull, 1 ,f! m uuul de <I ltu I dcusupru l in ie i de plu tire d(, vara !ji eel mult 1,0 m sub linia de p lul.ire , corcspunzntoure illcarciiturii de varii a~i, dupa cum previid prescrtptttle Rcgistrului Naval Roman.

FlU' 12. G~ Etrn \'3 C~l'IlOlllul du 3 250/4 .';(10 tdw.

Grosimea brachct ilor trebu ie sa fic eel pu pn egalil ell grosillica tablelor

nd iaceute ale il1\'cli~uILli exterior. .

Brachctii superrott se cxtind dincolo de imbinarea e trave i cu inve lisu l

exterior, pinii la coasta cea mai apropiata. .

Pozttia lor trebuie stabil i tfi in Iunctlc de poz itia puutilor ~i a stringhe-

rilor de borda]. .. '

Neruura de lntdrire IOJlgitudinaiii trehuie dispusa in planul dtametral al nave i, de Ia ehilii pilla If! uu uivcl corespuIl.za_tor (ell 1:0 ... 1,5;n) deasupra liniei de plutire de plina incarc~turii de VHI·a. Ace.asta ~ervllr~ se P?t~~ executa din table de aceeas i groslme cu cea a hrachettlor ~I cu 0 platband

sudata pc marginea Iibera. . .. ,

Pcntru a se asigura 0 Imbinare solida a c_tra"ei de corpul navel, trehuie

luate urmatoare le masuri: bl I

_ etrava 2, tJ.in tabla indoitii trebuie sa se sudeze cap I~ cap ell ta ~ e

invc lisulu i exterior 3 (fig. 12.7). _ . . •

_ carfinsa eentrala 1 trcbuie sa se sudeze de nervura longltudmala a

" ' - - . t- direct de etrava

par~ii inferioars a etrave i, iar elnd aceasta nervura nu ex IS a,

(fig. 1.2.7); I.., 1" tr V .

_ tnvellsul puntllor trebuie sa se sudeze de hrachetit oflzonta. I ~I e r,a er,

sau sa s~ prelungeasca pilla In tabla Indorta , care formcazii etrava, ($1 sa se sudeze

de en; . . d - I

~ stringherii de borda] s i alte elem~~te .Ionglt~dl~lale e .~truetura a e

bordajelor trebuie sa se sudeze de brachetll orlzontal! a i etraver:

135

Fig. t2.7. Imblnarea d!1n.tre tnveltsut exterior ~J etiava,dln-' tabla tndotta,

Fig. 12.8. Imbinilrile etra vel ell struc-

turlle plculut-prova:

1 - ~h8 vi dtn oieJ tU:fDBt i $ - ella vI. din tablA;. J - ,Pentele pj-eului prQVa ~ ,_ _ plat. 'onnd ~ & "H 8- b'llub ~ 7 - "aranltA; ,_ ner-

vura vert iro hi.

- el.rav.~ trehuie Sa Iic pre Iungil.ii suficien]; spre pupa astle l ca sil sc ~oata suda de ell citeva varange (fig. 12.8).

La etravele dill table sud.~l"" ace ste ' I I

., , varange ,<IU_ S,l ro u de nervurl trans-

ve rsnle de in t.iiril"e a e trave i, '

R. ET "'IBOUI.

"

1"11' L'I!I [II ,\ ST ill! cri d,: n I, Ii' r ;t'1lI fi U n J

- ,

. 1~'llIml.'QII' ('Sll' (',IC'II1C'nllll de coustructic care inchidc corpul ~av('i I~ extre-

ru itatea din pllpa. ',- " .

r Etal)!b(~~1 are,rol~1 de ~ susttne ~,i proteja cirl~la, cind pupa nave i at in c

undu I, C_ll,*1 de a susl ine e licea centrala la nave le cu una sau cu tre i el ice , ,g

Sarcin Ill' ce h- rna i mari care solicitii etam bou 1 se produe in dou' a~ ,

a 11111l1!': ' , cazuri lj.i

- c ind viteza navci estc marc: ~

. '- ciud in tim 1I I nav i - .. " , .' , - , "

est I 't- d P, ga~lel pe Iurtuna, pana cmne i -iese afara din apa s i

te OVI a e valuri , v

La s'pargatoarele de "heata- ta h I f' ,

nice de 'soc. " .. .av e m nu: poate I supus ~I unor sarcin i puter-

,E~ambollrile, se executa dill otel Iamlnat, for;at sau' turnat.

Dm pu~et de vedere eonstructiv etambourile pot ii':

se -: masl~e, execu~le in lntregtmc din otel turnat, sau din m a i multe ieSe palate ~alllinate, Iorjate sau turnate ~i apoi imbinate tntre ell' prin sudu~'

- - dill ~able de otel'sudate; , " '

13&

••

executat par~ial:din'-tahle sudate 9i dill p iese separate tllrn~te)

[am inate sau .forjate ~i - apoi sudate hnpreuna. \','

Forma etambourilor dep inde de Icrma pene i de cinn a, de [anna con tu-

ru lu i nave i In pupa ~i ,d~,tipul ~j de numarul propulsourelcr.

In fun'ct-kdemodul depropulsie al navelor, ctamb,'iJlldle'pot:fi:

La nave le cu propu Isi~ pr in elice: "

-.- etamhour! pentru daYe' cu eliee centrala ;

_ - etambourl 'peutru nave ,CI,l e l ice latera Ie , _

_ La nave le farii.,propulsic, eu eliee (nave eu zbatur i, s lepuri, ve liere e tc.).

ctarnboul este ascmanator etamboului _pentru nave le cue lice laterale , I

Exlsta s i nave care TIU dispun de etambouri. -La astfel de nave extrern itatea din pupa are 0 forma apropiatii de sanie, ell 0 ridieare lenta a fundului.

2. STRUCTUIlA $1 DUJENSIONAREA ETA"IBoumLOR

Etamhourile nave.lor ell 0 e lice pot fi:

- etambouri masivc inch ise ~ i desehise ;

- etam houri din tablf de otcl sudate ,

Elamboul maSil! inc/tis cxecu tat din ote l turnat cste format din urmatoarcle

pfll'ti componcnte (fig. 12.9).

etamboul clrme i 1 ~i al e llcc i 2; bu tucu I etamhoulu! elicet 3;

talpa 4 ~i ciilciiul .~, 31 etarnboulu i:

ochiu! fJ, a l ha lamalclor de gh,idare a cirme i ~i oeh iu I 7. 1\1 ha lamale j portante a e irrne i.

In vederea u~ul'arji transportu lu i ~i a lucrarilor .de montaj r.e tambouril turnate sc executa din doua , tre i sau ma i multe par~i, care se sudenza intre\~,\c.

In sect.iuuc-transvcrsala , ctamhnnrfle mnsive ale nave lor cu 0 e lice pot

avca [ormd drel'llIughiularl'1 sau (ormli lIidrodinamiciL r t

Dirnenainnarea, etambourtlor sc face confonn

regu I i lor registru lu i.

Dtrnenslunile sectiunii dreptunghiularc a ctam-

boului elicei se datermina conform indicatillor Registrului Naval Roman cu Iormu lele:

G

Pentru 1.<12() 1)1;
lungimea 1=1,30 L+95 mm :
,liitilnea b=1,60 L+20 mm; z
Pentru L~ 120 m: CO
lunglmea 1=1,15 L+11O mrn ;
la~imea b=0,675 L+130 mm. _, Lungimea sectiunii etambeului clrmei poate fi redusa ClI, 10% ,- fata de Iungimea sectiuni! etamboului elicei.

Sectiunea etamboului, deasupra boltei pupe i so poate reduce treptat pilla la partea .superioara unde va avea 0 secbiuue ega Iii ell 40'10 dill aria sect iunii ctamhoului elieei.

Fill, 12.9. Etambou maslv tnehls,

1,3'7

a. Etambourile masive cu sectiune

• I I transversala de forma h idro dinamica se

adepts de multe ori ill locul etambouriJor masive din nte l turnat cu scctiune L ra nsversa 13 dreptu ngh iu La ra. Aceste P.-

~ tambour! sint de executie ma i simplii *i all raze de racordare rna i mari,

La ctamboul ell sectiuric transversala h idrodinam ica' se prevad nervur i tra usve rsa Ie de In t3rire. la 0 d istan til de eel mult 750 mm una de alta.

Etamboul deschis din otel turuat ell sectiun i transversale de. forma hidrod inam ica are forma din figllra 12.10.

1'1'1. r~.IO, Et~l1l1bO\1 desehls dJI1 otel t.ur; 'I'ahle lc ll1vcli~ului exterior se im-

nat, hinii ell e tambou l prirrsudura ,

Modultil de rez istcnlf 111 oricarcl sectiun i transversa lc a talpi i ctarnbuulu i, ill raport cu axa pi vertica la confurm prescrtptttlor R<'gislrului Naval Roman nu trebuie sa fie mal mie declt eel dcterm inat CII [01'111111<1,:

in care:

II vste distnntn d iutre sectiunca trauversa lii considcratn s! n xu l de 1"0- tire a I cirmc i , in m ;

H2 - reucttu noa oriznnta'la din crnpodiua sau de I;] cnpiitu l in[niol'

, , nl axulu i cirmei, in- daN calculata dupii registru.

, ~r;]i sus de bolla pupe i , ctamboul cirmc i se prclungcste ("II ina ll.ime sulicienta pcntru a se putca tm b ina ell u varanga spee iala , n urn i lii II({funya etamboului c1rmei.

lnallimen v(,rap!lfl ciamboului drmei trebu ic sa Iie ce l pulin (·gala ell 1\111- gunca varange lor din dublul fund.

La navcle cu PUpil de tip crucisjitor. c tarn huu l trehuie prelungit in sus, pcntru n se puteu imb ina ell u nIta varanga specia la nurn ita oaranq« etamboului elicei .

Executia varange i ctambonlu i elieci este aceeas i 1.'3 ~i a \'<11"<111 "I.' i e tam-

boului ctrmcl. .,

. . t01 £igura 12.11 cste rcprczentata extrem itatca din pupa a uuet nave eu 0 stngura ellcc ~i cu pupa de cruclsator. ill care sc vede modul de Imhinare a ctaruboului.

Ochlurilc balamale.lor de ghidarc ale cinnei se pot turua d intr-n singura bucata cu etaruboul , sau se executa separat ~i apoi se sudeaza de etambou.

b. Etambdul din table de otel sudate cste utihza t, in prczcnt, in llllljori-

IJl tea CRZII rtlor.

Din punct de vedere constructiv, acest etamhou poate fi: - etarnbou executat in intregime din table de ote};

- ctarubou In care 0 parte din piesele cornponente (butucul etamboulul,

ochiurrle balarnalelor citme i, partea infer-iourii 11 cadruIui) shrt Iorjate sau turnate ~i se sudeuz ii de structura din table.

Gros imca table lor ctamboului sudat trebu ie sa Iie , conform prcscrlptitlor registrulul, mal mare dectt grosimea table lor Inve l isului exterior ill [unduIlli in partea de III ij lee a navel.

138

- __

Dim!' nsiun ill.' scctiun ii transversa Ie a etamhou lu i cllccl ~.i a. etarnb~lIhl_ ~ clrme i din table sudate sint date in registru in Iuucl ic de dimcnslllnlie sectmlln

tmnsve rsale drcptullgl1iuhll'I', a e tamboulu i masiv (di~ ot:1 .turna~). .. •

Rczist.l'n\<1 ctamboulul din tnhle sudatc I1U trebuie S.H I"~. mal m ica dectt

rcz isn-nta i'tami.Jolilui de scctiuuc transvcrsnla drcplllllgillularil. .

Table lc ctambonlu i se VOl' int1iri ell nervuri transversale suda~c ~br.achcl:~~ dlspuse COt'l'SpUllzrltor ell aistemu! de constructie HI etamboului ~I osaturu

corpu lui navei, 1<10 dlstanta de ccl inult 760 HlI.ll un~ de al.ta.. .

Etam bou I Slid .. !: sc hub ina cu taale lc jn,"ch~lIlu I exterior prrn SUdl1l a cap

la cap. di bl

In [i~ura 12.12, II este repreze ntat un e tam hou tnehis, cxecutat In ta .e

sudate ~i -din ptese I.urnate scparat l1i irnb inate prin sudura, de slructura din table. Accasta sustine 0 cirma semtcompcnsata- [n figura 12:12, b r,ste }eprczcnta t uu e tambou deschis din table dr. o~el suds tc care sustjne 0 crrma ~ompensnta. Un astle l de etarnhou arc ~i cargou! de 3250/'1500 tdw censtruit in

Santicrul Na\"al Galap. . .

. Partca din tabla .1 et~lnbou lu i elicei este cnnst.itu ilii iu ambelo caZ(~n, dill table lndoitc 1)i consol idate printr-o nervurii.longitudinalii ~i pr.in nrrVUT} transversale (Ia etamboul inch is ("oI150Iidat'l'1I cste fiicutii uuma i prrn nervurt trallS-

versale).

Etamboul navclor eu trci eliw se va dunensionn In fel C:I ctamboul n3\"C-

lor("lIorlice.".. . .

Etarnboul nave lor ell doua clice sau al nnve lor fara propulsio cu e l ice are 0

struetura mult mat stmpla deoarece Ilpseste etamboul elieei. La Ie l ca *i ctamboul de la navele cu elice ceutrala acesta poate fi:

etambou masiv din otel turnat (rig. ]2.13, a);

_ etambou din p iese separate sudnte intre ele (fig. 12.13, /1); _ ctamhou din table sudatc (rig. 12.li'1, c).

Forma sectiunii transversale a etambou lui pentru nave ell cltcc .. laterale poate [j drep~lInghiulara §i h idrodi~am icii , );1 Ic I ca in cazul etamboului pe ntru nave eu 0 singuri\ elice.

133

· .s~r.A_A

~.;:.':~::-E3ScnBfl

a

.,

c

Fly. 12.13. Etamhou pentru !lava cu douli elice:

•. - dln ott:l tu,uat.- ell se<:1111'D.f! trRn&9t!r!Ui:ll d:reptunghlul.:r' peutl'U :IJa ~'e fAIl. ptOp\'lI!l'~p:r 1:1:1 etjee :nu cu douA ettce; 1 - etuUlbQu; Z ~ C!hUI. m.a..lvl.; 8 - varl;\nga ~t.mbouluJ; 4 - bette pupt:i~ ~ """:' In ... elI~ul eat er icr : b - d:lll oleJ t ur uat. pentru u ... .lcu doul elice; (: ~. tUfnat !mpre:uu4 ell eta Ulbou(ctrme'f.

til acest caz dimensiunile secj iun ii transversale ale etamboulcl etrme] de fonna' dreptunghiularf se adopta astfe I lnclt sa nu fie rna i m lei- a:ecit cele rezultate din calcul.

C. STRUCTURA $1 DlMENSIONAREA SUPORTILOR ARllORILOR PORTE:LICE

Deoarece ta lestreu din corpul nave i a arhorilor porte lice.este necesaF"li.etan~ se itateavse impune ca la extrem itatea dill pupa, arbore le sa treacii prin Jl.i~te tubur:i num itc tuburi etambou. La navele eu 0 singura elice, tubul etambou 1 (fig: 12.14) seextlnde de la perete le p ieulu i-pupa 4, pina la etamhoul eljcei 2, iar la navele cu doua e lice , de Ia peretele picului-pupa pJna In ieslrea arborelui din corp.

·2

FlO· 12.12. Efambou din table sudats:

4 - tll.ehl!lj b ~ d-=RhJ.: 1 - oI!'tambouJ ellce-t; .f! _ tubu' eliClel; 3 _ peretete piclIJuJ Ilil'"o'Va.

·FIII. 12.14'. Tublll etarnbou at unci uBve ell (I slnguril. ellee:

1 - tU:bdl etaA1boD; .. - ctunboul .llcel; ,. '_ .... I .. :a.ICj , - peretele plctihU pa:pa.

., I

1411

a

b

1-'19. 12.111, Cnaste curbut e In zonn de trecere a tubuju] etambou: .. - tu uuve cu 0 ~li('(':'i II - re Slave cu 40\ll ettce.

• Tuburtle etambon Sf' pot executa dill ote l, turnat sail din table w.doi.t;c ,.

$11 date. . ., ,,~J

I • •

~a nave le CII d~tl~ e llce ie~jrea din corp ~I arhcr+lnr porte lice Sf! pcato as i-

gul''' In dou1i modun ~l auume:

, i 'rr prill menthlerea in Intreglme IU interiorul corpului a arbortlor portel iee ell exceptla extrem itiil:i1or pc care se monteaaa elicele' ' I

'. -:-:- prin las,area, i,ll afara corpulu i a unor parti ~portante din lungimea athOl II~r portelicc .,1 IDtrodUCel'l!;t unor supor].i de susttnere a ucestoru I1l1m it j c(1I)1I1 ell. ' ~

(fig. Jf2,~g)I,a de I.I'eCI'l'e n arhorilor portellce coastele i~i modi.fic1i forma

III acest,cQz. este nccesar sii. se introdllcil doua piese speciale , simetrice fa!:ll d~pla~ul dl,llmetral, care fonneaza impreuna caualelu! 111 {ormt'l de Qc1!tlari (fIg, 12.16), I~r ~stul coastelor dinspre pupa piistl'eazii forma nonnalii.

• ~(,,;ele dou~ ple~ ,ale cavaldului 'i.n fOl'mi:'t de oche lari se executa astfe]: diu ott! turnat, din partl tUl'uate sau Iorjate sudate Intre ele, san dill table de otel

r sudate,

In interior, ce lc douii piese speciale se term ina cu Ilanse prin care se illlbinii solid de inveli~ st de osatura din acessta zona a corpulul, iar ill exterior, f'ieeare se tf'rmin.j eu cite un butuc ptns Ia care ajung tuburtle e tarnhou 9i prin care it's ill ataru corpu lu i extrem itii1ilor arhorelu i porte lice ,

Cavaletu] In forma de ochelarl ill('hi(k in mod etans corpul navel Ia Iesirea extremitiltii porte'l ice sl const.itu ie u ltimul suport a l acesl:or arhori,

In, cazulJn Care 0 parte diu luug irnea arborilor porteliee iese in - afara corpului, aceasta are lee ill drep t.u I une i coastc sit~late m,ai ~pre prova declt in primul caz ~ I <::011 tl1).\la in a!"a I'a corpulu i p ina hI

1:111. 12,16", t::~yql!,~ In formii de oc~clarl, suportii denum iti C!lIjal!!ti~s'(iPol't. ,

Fig. 12.17, Cavalet-suport dill table sndate:

G - CU u n siDgn.r bra.t; b ~ cw dou4 b:rate.

Astfe.l coaste le i~i VOl' modifica mal putin forma. I I

In dreptu l ie~irii arhorilor porteltce din corp se introduce de asemenea un cavalet in Cormii de ochelar}, pilla Ill. care se extind tuburtle etambou, dar (jl~ mensiun ile acestu i cava let slut mult mai m ici,

Cavalettl-suport se executa dill otel turnat, din p~'ir~i separate, turnate sau

din table sudate , I!

Acestia stnt de doua tlpuri:

- casaletul-suport cu un sillgur brat (fig, 12.17, a) este executat din table sudate , ell butucul din ote l turnat (cavaletit-suport se termina in,·exteriorul corpulu i Ctl, cite UIl butuc prin ,care tree extrelDvita\:i1e ar~ori,lor p~rt?1i?C). Bratul suportului-cava le t are 0 sectiune transversals de forma Illdrodmanllca. Aeest brat patruude in Interiorul corpului ~i se imb ina en osatura ~i inveliliul din zona respectiva;

- caoalelul-suport ell dOUG braie din figul'a 12.17, b este exccutat din table sudate , iar eel din figura 12.18 este executat din ote l turnat.

Bratul superior al cavaletului-suport din otei turnat piitrulldc in interiorul corpului ~i se lm b infi eu tnve lisul :;ii osatnra locala , tar bratu l inferior este fixat de parten cu proem menta a ctam houlu i.

Cavuletul in forma de oehelart ,5i ca valej.ii-suport stut reazerne le de In capetele arborilor porte l ice care pre iau eforturile ce apar ea urmare a rotatlct arborilor impreuna cu elicele *i Ie transmit structurii part-Ii din pupa a corpului navel.

In t impul navigatle i, solicitiirile acestor reazcme , slnt variate ~i multiple.

Datoritii acestor solicltari in sectiunea reazemetor de la capetele arborilor portelice apar unniitoareie eforturi:

- eforturi datoritii greutatii elicei ~i a capatului din afara corpulu i a arbol'elui portelice, care stat constante ;

143

Fig. 12.1B. (;avalet-suporl CII don,; brll~e executate din otel t lltnat; bratu] Jnrerlor este fll",t de o pro-

emlnen~a a etamtroutur.

I>'g. 12. ~9~ Ca,vlllet·snpo,'l ell douli' !;lra\e Ia ~o executai dill: aiel lurna:'t:

/'

- eforturi datorite neu if 'tiT' .' " .

e lice] in rotatie , care stnt Vari~b~~n~~ ~al~nf::I~In~1 h~~rodi,n~mice pe palele

, - eforturi care pot sa -a ara t ". . .. 'il ea l~eetle,

paJelPl' e lice i, san indoirii arhon~\~~ ,~:~t dr ~V~lll~ datonte i.nco~·~ieri.i, ruperii sparta, san la impotmolil'ca nuvei.· .e Ice In timpul 1\:lvlga~lel pnn gheatll

.r, Brorturile ce pot sa apadi in de av

de aceca ele constitute eforturile c~! ,~~\'iJlnelllU valoRl:ea cea mal impol'tantii,

Pe t I. ca en a e cavaletllor-suport

n ru nll~'e e comerctalo d imensiunfln cavaletilol'-' : . .

cp.o,Iorm.prescnppilol' registvuluI' I'!' +' d d' ~ .' suport se detcrmlD.li

A tf I I II . uncne elalTletlUl arborelul porteli

, sea navele ell d ,- l' t. ' . Ice.

prate, acestea trenute dis °l~a e Ice~ 11 cazu l III Care cavaletul-suport are doua ultu] (fig. 12,19). . P se pe Cit pesib il sub ItU unghi de 90° unul lata de

BAXe!e,brate,lolr ~l'ebuie s5 se illtersectez. e pe axa arbo~iui portelics

ra~c e cava e tllor se p" t d tur . , .

nave] prin sndura.sau nit\lil'~~n( , e ~sa ura ecrpului §'\ de Inveli~ul exterior al

fl j J

I'

"

/ I

C A I' J T 0 L U L 13

tNTARITURI SPECIALE

A. INTARITURI SPECIALE LA EXTREMITATILE NAVEl

In timpul navjgatiet pe mare agitatil, valuriIe arunca mase de apa asupra bordajelor in special in partea din prova , Aceste mase de apa constituic sarcln! d iuam ice , care produc soUcWiri suplimentare in structura din aceasta zona II corpului.

Soltcitarile suphmentare hi care este supusa structura din extrem itatea pupa se datoresc loviturilor valurflor si socurllor rnase lor de api aruucate asupra corpului de paIeJe elicelor in m iscare , Totodata structura pupet este supusa *i unor vlbratii locale .

In aeeasta situatie , atit structura extrem ttat.ii prova, cit ljoi a extremitatii pupa trebu ie tntarlte in mod special.

1, INTA.RlTURI SPECIALE /\LE.EX1'REMITATlI rnOVA

La extrem itatea prova , lntarlturtle speciale se apnea pe 0 lungime de eel putin 0,15 din lungimea nave i rnjisurata de In etrava , In dona zone: in piculprova ~i in portiunea din alara picului-prova de la peretele de eoliziune pina la 0 distanta egaJii cu 0,15 L de In etrava.

a. IntiritUl'ile osaturii din pieul prova. Coastele din pieul prova trehuie sa .aiba modulul de rezistentii mal mare dccit celelalte coaste , Distanta tntre coaste trcbn ie sa fie de ce I m ult 600 mrn ,

Varangele din pieul prova trehule sa niha 0 grosime mai mare cu 1,0 mm decit varangele din regiunea magaziilor ~i tnaltlmea suficient de mare pentru a asigura rigiditatea necesara osatur i i bordajului.

Carlinga centralii se prevede in continuarea carlingii centrale din zona magaz lllor de marfurl ; trebuie sa alba acceas i grosime ~i inli1time a inimii ~i acecas i grosime ~ i la~ime a p lathenz Hor, ea §'i varange le,

In zona In care nu este posib il a se menta carltnga centrala, platbenzfle supei-ioare ale varangelor sudeazii intre ele, In planul diametral , printr-un cornier, 0 grinda in T, sau cu un nit profit, avlnd liipmea !ii grosimea arip ilor egalli cu a plutbenailor supertoarc ale varangelor.

145

_ Scvprevad ?c asemcnea , rfnduri de traverse suplimentare dispuse din doua ~~~~ua coaste In Iiecure rind ~i la 0 distantu pe verticala, intre ele , de eel mul~

Aeeste_ t~ave.fse vor fi legate in planul diame tral , de diafl'llgme de ru liu,

b~ Tntantunle osaturii bordajelor. Accste inL§riLurj se prevad de I

tele picului prova pina Ia sectiuuea ce se gasel?te la I) distants de 015 di ;)Iper~mea navel de la etrava , s i anume: ' n ungr-

_ - c?3stelc_ (~e caW din acc~s~5 ZOI~ii Lrebuie sa aiM rnodu lul de reztstenta

(JlJlpreur:1I cu fl~l<I de tahla a(1I twuaJa) ell 20% rna i mare decit a cui I It

coastc din cala; , ~ or a e

- coa~tele din interpuntea inferioara vor avea 11n model de rczister!" cu 20~ ma.1 ~are. ?ccit eo~st~le_ d in .celd~l!tez~ne ale iuterpuntii inferi(Jur:';' 1 ,II

_ ~tlln"herll ?e borda] , in alara picului prova , se dispun In 0 distauta

masurata pc borda], de eel rnult 2 m in cont.inuaraa stn gheril .

z:!ilori din picul prova. ,,< III en or corespun-

Strlugherii de borda] se prind de perete le de coliziune al p lculut prova cu gusee,

Aceste gusee se Ilanseazjl la mar<>inpa lor libera.

tid· '" ,

_- c~as e ~ . intre coastele intiil'ite trcbuie sa aiba modnlul de r(,7.islcntii

(.llnpreun~ cu Iis ia ~e tabla adikiona la] eu 2,0% rna i mare dedi: til coastelor de horda], caror desch ide re este ega Hi eu distanta maxima d intre sLringherii de

/ 2. INTARITURI SPECIALE .HE EXTRElIITArn PUPA

_ lntdriturile osalurii din picu! pupa; coaste le trebuie sa aiM in aecast' zona: lacel.a~1 .modul de reaistenta ~i sa fie dispuse Ia aceea~i dj~tan"d ca a coaste e dID pfcul prova- ~ ~j

dlst - .. ostfringhe~ii de .. bol:daj .se amplascazfl la rei en cet din pieul prova la 0

IS anya ntre e i de, maximum 2,5 m;

V varnngeI~ di~ picul pupa vor. fi In reI en ~i \'lIrangele din p icul prowl.

I arangele dm p icul pupa trebuie sa fie Intarlte cu nervu r] de rigidizare

amp asate Ia eel mu lt 0,7 III une le de a ltele , . ,

B. INTARITORI SPECIALE IN COMPARTIMENTVL MA$INI $1 CAL.DARr

Solicitarile st turn I .•

dari sln .. " ~.ruc uru ccrpu ~I I~ zona compartimentllilli mas in! ~i eli 1-

r· . n\m~lma~l.decit in alte regrunt ale corpului, deoarece datol'ita masfnllor rl':;~:~a ~ ~I <Juxlhar~ se nu-:e ~fortu:j pericdtce importante ~i totoclata sLructura

sa suporte ~l greutatt man repartizate pe suprafete retauv mid De asemenea, ~Ieme~ltele. de structura din zona eompartimcntelor de dildlt;i 'sLnt' SUpuse llilel UZ?fl mal pronuntate. '

rl'tu Dl· e ace.eal ~l in compartimentul ma~ini ~i dildl!ri slnt necesare anUll1 ite in til r speela e. -

tUra ~~~~fr!turile speci=,"I~ ale osaturii din compartimentul de ma~ini. Osa-

_ UI!~ navele ~ara du.bl~ f~d.se prevcde eu urmiitoareJe intl!rituri:

t . v:ran",e,le. trebul;e ~i'\ alba l.nlllt.1mca mi'\rita in functie de cerinCele. de meaornl. IlgJ. ~ e mll~llnllor pnnclpale. Grosimea lor trebuie sa fie egalli Cll gl'osimea In u centra e;

146

- carltnga centrala poate lipsi dad! lonjeroaneJe postamenttlor de m as in] se extind de la perete le prova pina la peretele pupa al compartimentului s i se term ina diucolo de pere~i pr in -gusee.

Osatura [undului Ia naoele ell dublu {und este prevazu tii cu urmatoare le intarituri ;

- varnnge le din compartimentu l rnas ini i ~i clUdliri trebuie sa fie pliue;

- earlingile latcrale suphmentare sub postamcntul mas in ilor pl"incipale

~i cuzfnettlor de impingere cu 0 IIl1lJtimc agala Ctl illal~imea ceJorlalte earlingi laterale sau eel pul in egalll cu jurniitate din aceasta iniilpme.

In reqiune« wmpul'limenlului de ma~ini osatura bordajelor iii pun/iior este flll'matli din coaste lutar ite ~ i str ingher i de bordaj ,

Coastele intarite vor Ii dlspuse la 0 d istanta care sA nu depa~easeli cinci intervale de coastii,

Stringherii de borda] se dimensioneaza dupa aceleasi prescrtpth ell ~i strlngher ii prevazuti In alara p icu lu i prova pe 0 dtstanta de 0,15 L de la etrava , in cazul sistemului ell coaste intiirite.

Coaste le intarite trebuie sa niba ace leasi dimensiuni ell ~i in cazul cind nu ar existn coaste tntdrite.

In cazu l in care ill zona compar tlmcntu III i masin l exista deschider i marl in punte, trebuie sa se introduca traverse de legatura ~i pontili suplimentari. b. Intariturile speciale ale osaturii din compartimentele de di.ldihi. Osatura funduIui In navele Ura dublu fund se intareste , de asemenea , conform prescripthlor rcgistrulu i.

La nave Ie fi'irli dublu fund earlinga cen trala , carJingile laterale ~i varangele trebuie sa a iba 0 grosime eu 2 mm mai mare decit grosimea prescrisa pentru

aceasta in zona magaz lllor de m arfuri, '

Intariturile cure se prev/id penlru osatura [undului fa nalleie cu dublu {und si.nt urmiit.oareie:

- carlinga centrala care trebute sii aibii 0 grosime cu doi milimetri mal mare decit eea prescrtsa pentru carl inga eentrala din zona de m ij loc a nave i; - in ima carlingilor Iaterale care trebule sa aiba aceeas] grosime ca a varangelor;

- varangele din zona comparttmentulu t de dldari care trehuie sa aiba 0 groslme ell 2 mm m a i mare deett cele din regiunea rnagaz lilor ,

- su b ca va Icp i pos taman tilor eu ldiir i I or ciline! r ice ~ i la cape te Ie postamentiler cald1irilor de alte tipur i, varauge le trebute sa fie pline .

C. INTAHITURI SPECIALE IN ZONA TANCURILOR

DE COMBUSTlBIL LICHID SAU APA, SITUATE IN AFARA DUBLULUIFUND

Stl"llctura din zona ta nell rilar de corn bustib i! I ich id sa II a pii, situa I;e In afara dublului fund (fig. 13.1 ~i 13.2) est.e solicitnta, in afara de presiunea Iichidului din tallcuri, In fortele de inertie pe care Ie caplitli lic1ddul la oscilapile de rulill ~i tangaj ale navei. Totodatl'i in aceastii zona UZllfa elemelltelar de structura estc rna i pr()nUll~atli.

De aeeea, struetul"ll din zona tanclIriior de combustibil lichid ~i de apa trebuie sa fie mai rezistenta decit struetura din zona magaziilor de marCnr! uscate.

147

Fig. 1::1.1. Sectlune orlzcntala prtntr-o nava en tancurl de npa sau de COlllDIIStibi! ltchi d amenaja te Lateral:

1 - pereti tta~svt'rMli; 2- pcret l longitudIDAII; 3- tnucur}: 1- dilllfrlllg'mll!! de tu uga].

FLg. 1:1.2. Sectlune orl •. ontala prfntr-o .)twa ell tancurt de apii sau de combustt I); I ltchld nmenajate transversa I:

1 - pef'e~i trau!lyusati,~ g - UlUL!'u:r~~ 3 - diatrQgm~ de euriu,

Reziste~lta .st.l"Uct~,:ii se ?1al'~~te _prin in~~oducel"ea unor InUiriLuri speciale care se. p~va~ In peret~1 Iongitudlnali, perettt transversnl i , bordaje le ~i pun ~ile care lim iteaza tancurfle ,

C~astele din tancur i trehuie sa a ihii un modul de rezlstenta mai mare dectt eele din zonele fara tancuri.

Pe ?ordaje se pr:vad stringheri de ace leas i dimensiuni cu str ingheri! de pe pere til, transversa.h, displl~.i la. ace las i n ivel cu acest.ia.

Traversele punt.ilor trebuie dispuse la un interval de 0 coasts

. }n toate t~nc:urile eu lalh_ne ma i mare de 9 m ~i ill tancurile d'ln pieuri trehuie ~sa se p.rt;vad~ in planul diametral un perete longitudinal, san table de ru liu (daea se ut~hzeaza table de ruliu, trehuie Introdusi montanti lntaribi p e perctii

transversa h). . t y

D. INTARITURI SPECIALE PENTRU NAVELE CARE NAVIGA PRIN GHETURI SPARTE

. La navele ?estinate a naviga in urma sparg.1itoareior de gheata, zone le Iovite de. gheturtle spa~t~ trebuie lntarite in mod special.

r Registre le de. clasifrcare prevad apllearea acestor lutaritur! pentru navi~a ledprdl? ghetur! sparte in diterite zone de navigatle ~i in functie de. acesta acor a I£ente clase nave lor care nav igii prin ghetur]

Astle] R .. . 1 N - ~ .

. . . egtstru .. aval Roman prevede aplicarea tntartturtlor pentru

nGa3vIgatie p~ln ghetur i sparte In urmatoare le eateaorii de nave: G60 G50 G40

0, G20 !?I GIO. "" , ,

. C~legoria G6~ se. acorda nave lor apte pentru nav igatla in urma sparga-

torului de ~heata prrn gheturt sparte ruasiv, in marlle pulare .

t ' IC~tegor!a GSO se .acOl'da navelor apte pentru navigakiu in urma spiirgii-

00IUd~~.dde gtheatiil, p.rlI~ ghetur: sparte in marile polare /1i In alte regiuni ell c 11 I ~II e nghe~ slm Ilare.

t IC~legoria G4f se. acordii n.av~lor apte pentru navigatia ill llrma spargiii oruh I!l Id~ g(hea!;i'l prill ghe~lIfi dlspersate sparte in marile sUbpolare supusc ng etU Ul de exemplu, ill Marea Alba),

148

Calegoria G30 se aeordii navelor apte pentru navigatia in urm a spargatorului de ghea~a prtu ghc~lIl"i dispersate sparte marunt, in Marea Bal- . tid ~i in alte regiuni cu condi1:ii de \---Jt-H+I-+l-.J.I''--!-JL!-,I+,r+I-+.J-I.,+/-I--I

Inghet Bimi1a\'t~.

Categoria G20 /1i G10 se acorda navelor. apte pentru navigatia in urma spargatorului de gheata prin gheturi sparte marunt; in Marea Neagra !Ii Marea Baltica, in conditii de inghet uscare,

De exemplu Ia nave le din categoria G50 regiunea prevazuta cu Intiirituri contra gbeturitor sparte este

zona avind en limita superroara nivelul de 0,65 m mai sus de linia de plutire corespuazatoare incarcaturii maxirne de vara 1 (fig. 13.3), iar ClI Iim i ta iuferioara nivelul de 1 m sub linia de plut.ire corespullziitoare ·navei

balastate ,2- (fig. 13.3):

In cazul osaturii bordajelor Uira coaste [nt.arite este necesar sa Sf! pre-

vada coaste intermediare cu ace laa] profil cu coastele principale pe intreaga distanta Intre. peretele p icului prova ~i pupa.

Distanta dintre coastele principale in extremitatea prova a navel trebuie sa fie egala eu eel mult 700 mrn , iar pupa navei eel mult 800 mm ,

De asemenea, trebuie sa se prevad.ii stringheri de bordaj intre peretele picului prova !?i pupa, care sa fie dispus! in continuarea stringherilor de horda] , in pieul pupa :;;i prova, Distanta tntre stringberi trebuie sa fie de eel mult

1,4:m .

In cazul Gsa/uri! bordajului ell eoaste intiirite este necesar sll Be prcvada cnaste intermediare ClI acelasi prom cu cele principale s i stringheri de bordai la o d istanta tntre ei de eel m ult 2,5 m .

Osatura bordaju!ui in p icul prova ~i pupa se intareste prin dispullerea de coaste intermediare !)i de str ingheri de borda] la 0 distanta de 1,4 Ill.

Puntile Iii ph'ltfonnele d lspuse in zone de intarire contra ghet.ii trehule sa a iba in mod normal, sistcm transversa) de osaturli.

Osntura fUllduiui pe lungimea de la pereteie pieului prova pina la 0,2 L de Ia perpendiculara prova trebu ie sa alba s istem transversal de osatura, iar varangele cu inima se dlspun In fieea!'e coasta prlncipa lti.

Invellsul exterior al fuudulu! trebu ie inUi,rit In aeCtlsta zona ell nervuri

intermediare.

Peretti transversal}, pe 0 latimc de eel mult 1,4 m de la bordaj trebuie

sa aiha nervuri orizontalc.

Etrava ptna la nivelul de 0,75 III deasupra liniei de plutire corespunzatoare lucarcliturii maxime de varii, se executa din otel forjat, laminat sau

turnat.

Etrava pilla la nivelul de 0,75 m deasupra Iin ie i de plutire corespunza- toare incareaturii maxime de vara trebuie inta,ritli cu 0 inima VCl'ticalii. continna. pinli In chila, precum ~i ell hraelleti transversali dispu~i la 0 distantii

de 0,7 fll.

Brachetii vor fi extin~i pinii tiel- coa~ta cea mai apropiata de care se su-

deaza.

Fig·. 13.3. Zona I'll care se apl1cli tntsrttnrne pentru navigatla prin gheturl sparte la navel" de clasa G 50:

J-lInla. de pluti,rc de m,a,.IDlI) ruc~rcdturAi M .... tt- 1Ji~ de p1utire a navei baJastatc.

J' .

~¥~~z#'

l!

JIlt. 13.~. Zona tn care se apllcl tnti.irlturlle pentru navlgat1a prln gl:tet\lri' sparte Ja nave) .. de clasa G 60:

.1 - HDla dt pluUre de ma~lJDI 1Delrcl.lutl.j 2' - linla de ptut tre a •• vd b.U~5tlitC.

. Eta~bo~ul .se. execut~, de asemenea, din otel forjat, 'iaminat sau tu'rn'at $1 trebuie sa alba 0 sectiune mai mare declt in cazul in care nu se p .- d

intari turi pen tru ghea~i\. reva

!,entru a se protej8. ctrma ~i e licea contra gheturtlor, pupa navei trebuie sa fie Cll forme ascutite de tip crucisator.

La navele de clase superioare , inUriturile suplimentare contra gheturilor sparte se prevad pe. toata lungimea nave i (fig. 13.4).

In mod asemanator, se prevad intarituri ~i pentru celelalte tegorii

de ,nave. ' _ ca orn

.' 'Pen~.u a se ~corda un~i .nave c~~gor!a Intii.riturilor pentru navigatla l~ ghejuri, G60, \olun;'ul ~l tlp~1 IntantunJor corpului urmeaza a fi avizat ~l aprobat in mod special de Registrul Naval Roman.

/

CAP 1 T 0 L U L 14

'POS'fAMENTE

A. STRUCTURA [$1 DlMENSIONAREA POSTAMENTELOR

Postamentele slnt structuri speciale fixate de corpul nave i, care sustin rnaainile principale, masintle auxiliare, generatoarele de abur $i diferitele mecanisme: de bord.

Postamentele constituie reazeme pentru masma sau mecanismul pe care il sustln ~i totodata preiau ~i transmit corpului nave i , atlt greutatea proprie a mal}inii sau mecanismului respectiv, cit ~i celelaite sarcmi provocate de

acestea.

Structura postamente lor, in specia J a ce lor pentru mas in He de' propulsle, trebuie sa fie suficient de rez istenta ~i rigidii, pentru ca crorturile unitare Iii deformatiile e.last.ice care se produc in postamente sa aiba· 0 asemenea valoare incit sa nu produca solicitart periculoase in l ini ile de arbori !}i alte

organe ale ma:;;inilor.' .

Postamentele tl'ebuie saasigure fixarea mas'in ii de elementele' osaturll

fundului corpului.

t _ POSTAMENTELE PENTRU IIIA!jlNI PRlNCIPAI,E

Postamenlele ma$ini lor de propu lsi e ell pis Inane (fig. 14.1) stn t constitu i te din lonjeroanete 1.

Lonjeroanele sint doua grins! IOllgitudinale, care se fixeazii pe varange la navele rara dublu fund !ji pe puntea duhlului fund, la navele Cll duhlu fund, paralel cu arborele porte lice .

Fiecare Ionjeron este constituit dintr-o inima din tabla s i 0 platbanda

orizontaHi continua sudata la marginea superioara a inimii. '

Lonjeroanele pot avea 0 lungime egaHi Cll a compartimentulu i mastni, sau se pot extinde numai pe 0 parte a lungirnll acestuia, intre anumite e lemente transversale de structura intarite. tnaltimea lonjeroanelor, la capetc, trebuie redusa treptat la zero, cu scopul de a se m icsora eonceutrarile' de eforturi unitare In exi:rem itiitile postamentului.

151'

Carl ingile la terale din regiunea comparttmentului ma\iini trebuie sa fie astfel dispuse incit eel putin unu l din Ionjeroane sa se aflc in acelasi plan cu 0 cartinga laterala, lar in planul celui de-al doilea Innjeron a I pos tame n tu lui trehu ie sa se prcvada in acest caz , 0 carlinga laterals sup limen tara . Daca Uti este posi.bil en nici 0 carlingii latera III sa fie amplasata in aeelaei plan eu lonjeroanele atunei trebu ie sa se intl'oduca earling! latera lc suplimen tare sub Iiecare lonjeron. In anumite cazuri, in locul carl ing ilor latera le suplimentare , se pot pune semicai"lingi .• cu 0 illalthne egala eu aproxim atlv [umatate din inlllljmea dublului fund ~i ell acceasi grosime en a carlingtlor Iaterale , Acestea slot cunstitu ite din table sudate de pUll tea dublului fund ~i de varange.

sint lega te in tre e le prin an ire-

2

+-- 8

Fig. 1-1.1. Postarnentu] unut motor Diesel penlru propulaie:

J - lonjerofll:le i IS' - carl ingi iuterc re j J ~ v~range i 4 - 0 nbe;toaze~~.~ r:i;j~:::e irsn~~~~lt~~ 6 d;bFuu.l~eie tr:ni ucrvur i

/

Cele dotiii lonjeroane ale postameu tu lu i

ioaze prevazute pe varange.

Lonjeroanele se consolideaza latera I prin gusce transversa le , ~ntretoazele ~i guseele trebu ia sii fie la marginile lor libere sau sa fie

prevazute eu 0 pfathauda sudata. '

Antretoazale ~i guseele pot fi prevazute cu gauri de usurare.

In c~zul in care mas ina se aseaza direct pe puntea duhlu lu i fund . v

lua urmatoarele masur i; ,Sf or

. - grosimea tablelor dublului fund din regiunea respective trehu ie m"-

rIta; a

"". se ~ntroduc carlingi laterale suphmentare , in upropiereu liniilor huloanelor de hxare a rn as ini i ;

- tn ~reptul buloanelor, puntea duhlulu i fund trebuie cousol idata pr in gusee verficale , amplasate pe carlingile laterale.

. . Po~lamentele moto~l'elor electrice de propulsie # al iurbinelor slnt constituite din Iongeroane ~I antretoaze legate lutre ele:

1 ~rosimea. ini',3lil.or lonjeroane lor ~i antretoaze lor arbortlor motuarelor ~,ec~r'ce ~l"ebUle sa fie I1~:11 mare eu 30% declt grusimile respective ale carmgr or ~l varangalor , Ii ind supuse la sol icitar i suplimeutare.

I A:utretoazele po.stamentelor turbine lor ~i lagare lor arhorilor rnotoarelor e ectrtce de propuls!e trebuie sa fie dispuse in planul varange lor.

!n ~copul de a se mari rigiditatea ~i rez istenta postamente lor turbinelor ~:~ indrcat ~a pyostamentele sa fie constitu ite din mai multe rcazeme , a caro; . time trebule sa creasca treptat de sus in jos.

152

Pe margtnea snperioara '0. table;lor longitudluaic ,~j tral1S"~rsa:le ale posta~ mentelor metoarelor eleetrice ~i a turboagregatelor en rO~1 dlntate VOl' fi dispuse platbenzi orizontale sau 0 tabla ortzuntala continua, de care se va prinde batiul maelnllor ~i l11ecRuisrnelor.

Postamentul lagarulul de impingere se recomandii sa fie 0 continuare a postamentului ma~inilor principale ~i sa. fie blne Iixat de. osatura [undulu~, iar daca este necesar sii se pl'cvadii lun)eroane, suporti ~I antretoaze suph-

mentare.

2. POSTA1IBN1'ELE l'BNTRU CAIAIA-1lI

Postamentele dJ.ldiil'ilor awatuiJulare sint formate din doi sau trei cavaleti 3 (fig. 14.2), de fiecare colector inferior 4. Cavale.ti i slut asezati pe ehe-

soane1e 2.

Un cheson este cOllstituit din doua lonjeroane verticale sau iodinate.

Prillderea acestor lonjeroane se poate face prtn:

_ antretoaze sau dialragme dispuse In planu I ve.rtical al varangelor:

_ tabla orizontaIa sau platbanda, sudate la lonjeroane Iji de diafragme.

Buloanele de legaturrl lntre cavalet.i ~i che~oane (trebuie sa perm.ita dila~

tarea caldal'ii. De aceea , ctnd caldarea se sprij ina pe patru cuvaletl. numai

unul dintre ei este fixal rigid de cheson.

Postameniele ciildiirilor dli.l1drice (ignilubulare) trcbuie sa aiba cel putin

doi cavale ti situati in planul varangelor de [undo

Un eavalet este consLituit dintr-o inimtl de tabla fixata pe pun tea dublului fund, ill dreptul unei varange pline ~i dinl.r-o .p~a~~anda in form~ de sa, sudata pe muchia supertoara a inimti. Groaimea num n cavalct.ilor ~l a platbandelor lor trebuie sa fie mai mare de cit grosunee varangelor din dreptul lot'.

Caldarillcle instalate pe punte vor avea postameute rezistclIte. Puntea de sub caldarine se va tngrosa, iar osatura corpului ill aceasta zona se va

int5.ri corespullz5.tor.

i I i

i I

2 I i

fI!I. 14.2. Po.stomenlu! unel caldilri cu tubur! de 3p~:

1 _ punleo dublului fuudi 2 - elle&OanCj J - cnvailltl; 4 - .r;Dlc~to:a:re: 1,n.f@;rlo:IJ.re~ 5 - eolcctor 5:upe,dor ..

153

tel 1~I~c.O~fl de a se evita deplasarea cAldarHor m sens longitudinal Ja capee ca , an or trebuie prevazute gusee de fixare prinse de osatura' fundului

dcorpu,IU1. tn cazu! in care slut doua caIdiiri, asezate una Iiug'" alta se Intro-

uc ~I gusee de dlstanta Intre caJdari. ' .,

3. l'OSTAMENTELE IfAelNILOR AUXlLlARE

. Postamentele rna~iDiior auxiIiare trebuie sa asigure Iixarea solida a . '_

nilor de os~t~ra fundului, hordajuJui sau punti], in functie de locul de ,rna:;..

lare a maslnilor. . ms

In ca~~1 In car~ posta~entuJ nu este instalat direct pe elementele rigide a.le osatur ii corpulu i, tre. buie prevazuta 0 inU,rire speciala a 0 t ., •

I d ,. transm i . sa uru, III sco-

pu e a r~nslllite efortunle dezvoltate de masini asupra element I iaid

ale corpului, e or rIgl e

/

CAPITOI.UL 15

iNCOVOIEREA LONGITUDINALA. A CORPULUI NAVEl

A. SARCINILE CARE ACTIONEAZA ASUPRA CORPUL.UI NAVEl IN APA CALMA ~I PE VALURI

1. NOTIUNI GENE.IlALE

tn timpul exploaUirii. nava se poate gasi In diferite sjtua~ii, corpuJ ei fiind supus la sarcini multiple *i variate, care pot actions static I}i dinamic. Aceste saretni pot fi:

- greutatile ee alcatuiesc dep lasameutnl navei, in conditii de incarcare diferite;

- presiunea apei exterioare asupra fundului ~i bordajelor navei in api calma ~j pc mare agitatli;

- fortcle de inertfe , provocate de tangajul, ruliul ~i oscilatiile vertieale

ale navei pe mare agitata;

- reactlunile care ian nastere la asezarea navei pe ca Iii sau pe doc;

- presiunea exercltata de gbeata;

- fortele fii momenteJe neechiIibrate ale masinilor de propulsie sau ale

unor masini auxiliare etc.

Corpul navei trehuie sa fie suficient de rezistent ~i rigid, pentrn a putea suporta in depllna siguranta sarcinile aratate ~i a nu se deforma peste lim itele admisihile . Rigiditatea corpului este de asemenea necesara pentru evitarea electelor vibratttlor, care pot fi provocate de organele in mlscare (elicele, liniile de arborl, masinile de propulste, uncle masini auxiliare),

2. CLASJFlCAREA SARCINILOR CARE ACTIONEAZA ASUPRA CORPULUl NAVEl

Sarclnile care actioaeaza asupra corpului navei se repartizeazii dupa legi cornplexe , datorita condititlor variate de Incarcare a navei, a gradului de agitatie a.marii ~i pozitiei navel fa~a de directia de propagare a valurilor. Ca urmare a acestor condit ii, calculele exacte de rezistenta a corpului navei 5 tnt (oarte complteate ~i greu de realizat, Pentru simp Iificarea acestor calcule

!liS

fal'~ a se _ influenta prea mult asupra exactita~ii rezultatelor, sarciuile care actioueaza asupra nave i au fost c1asificate astiel:

. a. Sarcin~ geD~ral~. c~re actioneaza asupra intregului corp al nave i, considerat ea 0. slD~ura grinda, La rindul lor, sarcinile generale pot fi:

. - lonyLiud~n.a le, da t?ra.te .m o~ulu i . d iferit de d istr ibu tie in sens longitudina l a greut.'1tIlor naVCJl)1 a Imptngertlor exercitate de apa asupra carenei

aUt in apa calma, cit ~i in apa agitata; ,

- transversale, datorate modului diferit de distributie III sens transversal a greutatilol' nave i ~i a lmpingerilor cxercitate de apii asupra carenei atit

in apa ca Ima cit ~ i in apa agltata. '

. b. Sareini locale, care actfoneaza asupra elementelor de structura, cons~(lerat~ s~par~t (de exemplu, pres.illn~a. ape i exterioare ~i greutatea marturilor dill Interior asupra une t portiuni de fund san de baraj etc.).

~. Sarcini speciale, C?'. de exemplu: sarcini provenite din vibratifle corpului, provocate de masinile de propulsie.

B. CURBA GREUT ATILOR

Nava se ana in echilibru atunei cfnd este satisfacilta cnnditia ca rezultanta greutatilor sii fie egata in valoars ahsoluta en rezultanta impingerilor, ceea ce se expruna prin re latra:

/ A=y· 'iJ,

In care: A este greutatea totala a navel (deplasarnent), in daN;

y greutataa specificaa apei de mare, In daN/ma;

'il - volumul carene i, in ma.

Deoarec? atit. gre';'tiitile cit ~i impingerile nil slnt distribuite dupa vreo lege pc Junglme~ ?a~e} -.*i c~ aUt ~aiyutin dupa 0 aceeasl lege - diferent~le rntre greutati 91 unpmgerr In difente puncte ale navei eonstituie sarcinile care provoaca incovoierea longitudinala totala a navei.

~en.tru ? de term ina valoarea acestei sarcini, in eonditi ile specifice nave i de dl~~nbutle ncunirorma a~ ~ntlitil?r ~j impingel'ilor pe toata Iungimea ei: se ~tJhzeaza procedeul trasarf l a doua curbe: curba greuliiii/or §i curba impinger!l~r. ~rdoll~tele acestor curbe reprezintA va lorile greutatilor, respectiv a Ie tmpmgerilor, III difcl'itc scctiun i transversale ale nave i.

L TRASAB.EA CURBEI 61lEUTATILon

~entr~ .trasarea cU~be~ grelltiitilor, este necesara calcularea , pentru UIl nu~nar "S~rl~~eut de See~HIlJI tra~svers<I~e: a greuta!:ilol' ce revin Iiecare] sectf~uJ. M~nm(.'l ordonatclor curhe i grclltatJlor este egala CII valoaraa gl"eut3~ilo!" Icsp;ctIVC. In. scopul trasarl] curbei greutll~ilor, acestea au fost c1asiIicat.e dupa modul de distributie astfel:

- greutii·ti distribllite pe intreaga lungime a navei, dupa 0 lege oarecare, ca,. d.e exe~plu: gre~l"t<lt.ea inveli~uIui fUndulUi, a bordajului ~·i a pu.nti,I~r contmu~, a Inveh~ulUl dllb.~uluj fund dnd acesta se extinde pe toatft lunglIDea naVel, grelltatea osatuTIJ transversale ~j longitudinale etc.;

156

- greutitti disbrlbu ite pe pcrtluni relativ mari din lungirnea uavet, dupa o lege oarecare , ca, de cxemp lu: grcutatea suprastructurtlor razlete , a peretiler longitudlna li, a punttlor partiate , a Iiniilor de arbori, a tune lului, a mastn ilor principalc, a rezervoare lor de combustibif, apii ~i ulel, a marfurilor etc.;

- greut1ili distrlbuite pc portinni m lei din lungimea nave i, de exemplu: greutatea catargclor, a perctilor transversn li , a rnas in i lur auxil iare , a etravclor a etamhcurilor etc. Practic, trasarea curbe i de grcutii(,j se Ince peutru dona cazur i ;

- crnd pro iectul este complet, deci cxtstii Ja dtspoz itin prolectantului culcule le de greuUi~i *i descne le nave i ;

- cind proiectul se gase~te in faza in itialji de elaborate. 111 cele ce urmeazii se va stud ia cazul in care se d ispuue de calculele ~i desene le nccesare , cuuoscindu-se deci greutatile ce compun deplasamentul, poz itifle centre lor respective de greu tate , precum ~ i portiun ile din luogimea nave i pe care se extinde Iiecare din aeeste greutat]. In acest caz , se utilizeflza metoda tubelarii , care consta in urmatoarele:

- lungimea navei se Imparte conven tional intr-uu numar de 20 de parti egale ~i se constdera ca prin toate puncte Ie de d iviz iune se due sectiunl transversale (ordonate), ee de lim ltcaza un numar de 20 de ft~ii. Acestea se vor num i cQlIlpariimente ieoreiice;

- se extrag din calcule le *i desenele proieetuIui, vaJoriIe tuturor greut!i.tilor care compun deptasamentul, portiunile din lungimea navel pe care se extind aceste greutap ~i poz ittile centre lor de greutate respective:

- se repartizeaza uniform pe comparLimente teoretice greutatrle ncunifonn repartizate pe 0 anum ita portiune din lungimea uave i astfel ell aeeste greutati sa-s] pastreze poz it.la centre lor de greutate , in felnl urmlitor:

- se consldcra 0 greutate P (fig. 15.1). repartlzata ncun iform pe 0 porpune din Iungirnea nave i, avlnd cen tru I de greutate sltuat Ia distanta de una din sectiuutle transversale care de llrn iteaza compartimente le teoretice. Aceastii greutate poate fi ln locu ita pr!n douii greutati uniform reparttzate pe toata t ungimea ce lor doua comparttmen te considerate. Miirimea greuta~ilor uniform repartizate este a· 8 L respectiv b » 8 L st atuuci:

P=a8 L+b3 L,

sau

P= 8 L(a+b).

Totoduta , trehuie sa fie satisi'iicutc 9i conditia de egalitate a mnmente lor:

p. d=aoU +~b· 8£2; 2 2

p. d=8L2 (a+3 b). 2

Diu acestc reilltii se dcduc valorile lui a~i b. tn acela~i mod, se reparti~ zeaz5. uniform toate greutatiIe deplasamentllini, pe cele 20 de compartimente teoretice ~i se d.educ ord.onatele g", ale curbei greutatilor. Rezulti 0 curba in trepte, avind forma din fjgura 15.2. Suprafata Iimitata de aceasb'i curba. Ia seara desenillui. trebuie sa fie egala eu greutatea totalii a navei, iar nbscisa centrului de greutate al aeestei curbe trebuie sii eoincida eu pozitin real! a cen-

157

a

Fig, I~, I, RepllrU,,1mlll to grell- 1A~1 untrerme dlslrl.bulte pe COllIpartlmente teorettce II unel greutA~1 dl.trlbulle dupa 0 lege 00-

recare ..

FlO.· 1I~.S. CU.rba de gr.ul6U In trapte,

trulul de greutate al navel. Calcule le sint slsternatizate in modul aratnt In tabelul 15.1. Suprafata limitati1 de curba greutattlor este dat1i de suma clfre lor din coloana XXII a tabelului, in. absnisa centrulu ide greutate a aeestei suprafete lata de sectiunea de la 1/2 L se va ohtine ell ",Iatia:

Xu= S L I:mr a

In care: I) L = l:.. este lungimea unui compartiment teoretJc; 20

Em, - suma momcntelor parttale ;

6. deplasamentul rezultat prin insumarea cifrelor coloanei

a XXII-a a tabelu lui. Trasarea curbei greutatilor se electueaza pentru cele mai delavotablle oazuri de Incarcare , ~i anume:

a) nava cu toatu incarclitura utila ~i cu rezervele ;

b) nava eu toat1l incare1itura utilii l}i cu 10% din reserve:

c) nava cu tot balastul in sltuatla cea mai delavorabila a plasarii balastului ~i a rezervelor;

d) alte cazuri in care tau nasterc sol icitiiri mari. In aceste cazurt, momentul de tncovclere ~i tortale taletoare slnt mult inltuentate de reparti2area variabilii a greuti\~ilor pe lungimea navel.

2, SOLlcrrJ\OILE LA CARE ESTE SUPOS COfll'UL NA\rEI

Categoriile de sarcini mal sus aratate provoaoa ln structura nave i dilerite solicitiri.

a, Sarcinile generale longitudinale provoaca 0 tncosoiere lola III a eorpu lui tn sens longitudinal. Datorlta tncovoieri, in sectiunlle.transvcrsale ale eorpuhr] , apar momente de lncovoiere ~i forte taietoare. a carer murime depiude .de difereata dintre modul de dlstrihutie III greut1itilor ~i a I tmpingertlor pe lunglmea nave i, Se eonstdera nava in trei situa~ii:

- nuva plutilld In apif ca/mif, in care caz tn sectfunlle transversale ale corpulut navel apar rnomente de incovolere ~i forte taletoare, ale earor valori depind de modul de distrfhutle a greutAtilor, de forma !)oi dimensiuniJe carenei navel. Se ncteaza.

158

M t momentul de tneovotere tntr-o seetiune transversalii oarecare a

nave i, plutlnd in apA cal?Ia; . _

1', torta tiiieto3.rc lntr-o secttune transversalf oarecare a nave i, plu-

lind in apa calma;

_ naIJa a~ezaUl sialic pe lIal, adica n,lIva in echilibru pe ,marea agi~ta. deplaslndu-se en planui d iarnetral perpendicular pe ereastn n,nul v~~, ?UO v~tez1l egala ~i de aee laai sens ell viteza de pro~ngar: a""nlulu~,o" CalUJ lungune este egalu cu luugtrnea nave i , In aceasta s.ltuatle, ,~n sect]llnll~ transversa~e apar momente de il1eovoier~ ~upli".'enta.re ~l .lorte taleto~re sup~lmc~ta~e, dll~ cauza modificiirii dlstributlel tmptngerilor , in comparatte cu sltuaflU IU apa

calma, In ncest caz:

M.=Mc+Mv T.=Tc+Tv

in care:

Nl. este momentul de incovoiere lntr-o secfiune transversals oarecare a nave i, a~e7.atii static pe val;

T8 forta taietoare tntr-o sectiune transversala oarceare a nave i,

a~ezat5. static pe val; ,

M m0111entul de tncovoiere sup lirnentar, intr-o sectiune trans-

v versalii oarecare a navel, asezata static pe val;

Tv Iorta tiietoare suplimeutara lntr-o sectiune transversala a na v -e i, asezata static pc val;

Mil i}i Tv se numesc componenlc de oal,

Momcntele de incovoiere au valoarea rnuxima ill ser,~i~nea de la mijlocul lungim ii nave i, alit in apii calma. cit ~i ell nuva a!j.czala. stattc pe va 1 pentru una din" urmatoarele pozi~ii ale nave i fata de val: cu sectiunea transversal1i de la mijlocul lungim ii navei in ~reptul valului.~ ~dici\ cu nava I". creastll de ~al (fig. 15.3, a) sau aceeasi sectrune transversala In dreptul gulului de val, adJca

cu nava pe {Jo/ de val (fig. 15.3, b). .

_ milia l1$fzalif dil1amic pe 11(11, ad ica nays depla~in?lI-se pe ,mare a~I~~ cu pianul d.i~lITietral perpendicu}ilr pe crea~ta, valt~hll !;II ell 0 .vrteza ~dlferl~ de vlteza de propagare a valulu l , In aceastll situatte n~va v~ h sllp,usatan~ jului datortta caruia apar forte de inertie *i Corte de rez istenta a apel!a tangaj, iar e~presiile momentelor de incovoiere ~i Iortelor tliictoare vor capata urmi·

toarea forma;

M =M c+Mv(l)+M, T=To+Tv(l)+T(

a

In care:

M

este momentul de incovoiere in tr-o sectiu ne transversa Iil oa-

recare a nave i , a!}ezata d inam ic pe val;

- Iorta taietoare Intr-o sectiune trausversala a nave i, ase-

zutii dinam ie pe val; Mv(lhiT,,(I) - componentele supHm,enta~e de val, care in accasta situutte d.cvin variah ile tn timp;

T

Fly. 1II.1I. A~ezllreQ stnllcll a navel pe vIII:

iii ~ DQ,vO pe ~!'IM~tl de vn.l; b - Da •• pe got de lI'al~

159

Repartlzur.ea greutAlllor novel p.e eomparUmente leoreUl!tI

Denu mlrea grupelor ,I a subgrupelor de greuti'l\1

TABELUL 15.1

Oreuti'ltl ce revta (lech u! compartlment tcoretic de lunglmc 41, I,_ 70

Gt,e:utatea totalA a

--------r------- -:-I-I-inl+v-I-~-I+I V:I I V:JI I I: -I+I-:ci-I J{IIIII ~I2II I x:: l-x-l:-!II--X-~-SI-II-X-~-ll-1 ~~:II 1--x-l:_x_-I __ xx-III __ I,_x_2_;_I_I-·-u-:-:-:-:-el_1

A. Corpul navel

lnvensul fundulul Invellsul dublulul fund lnvcltsut bordajelor Inveltsul punte

B. A menajar}, instatattt echlpament

C. Aparatul motor

D. Rezerve de combnstlbll. apa $1 ulel

E. Echlpaj ~I provtztt,

F. Incfirc!ltllrii uti Iii

I

I I

I I 1

I

I I

Sumele coloanelor (2:1)

l:XXI

l:XXII=D

Dtstanta (d) ra~a de sectlunca maestri! In uniliip L=L : 20

/2:II I 2: III LIV / LV

2:X

+9.5 +8.5 +7,5 +6,5 +5.5 +4,5 +3.5 +2.5 +1.5 +0,5 -0,5 -1.5 -2,5 -3.5

LXVI

-4.5

LXVII I LixVUI

-5.5

... 6.5

l:XIX

-7.5

1:XX

-8.5

-9,5

Momcnte Lid!

M, ~i Ti - componentele dinamiee supllmentare ale momentelor de Inco-

voiere respecttv a Ie f ortelor til ietoare.

b. Sarcinile gencraie transversale provoacs 0 tncovoie/'e totaUi a corpului in sens transversal, care nu prez inta importanta pentru navele care au rapor-

tul _!!_ normal. deoarece pentru astfe l de nave, rez.istenta transversala generals d

este asiguratji de e lernentale transversale de structura. Pentru nuve le eu ra-

poarte _!!_ mart, ca ~i pentru nava asezata pe doc pe Ull slngur rind de taehet l , d

tncovoierca transversalh tOlala devine lmportanta.

c. Sarcinile locale provoaca solicit5ri complexe (de obicei Incovoiere ~i Ilarnhaj) in elementele structurale ale corpulu i , considerate scparnt, snu sub forma unor cadre, a unor plansee de fund, de. horduje , de punt! etc.

Ca lcu lul rez istE~!lI.e i locale se electueaza considertndu-se cazul de so! leitare eel mai defuvorabil nl e lernentulul raspect.iv de structure In timpu l exploatarll navei.

d. Sarcinile speciale pot da nastere la so licitari generale sau locale, ca ~i In deformatii periculoase , de care Be va tine scama In proiectarea nave i ,

.1. TIIASAflEA cunuar bfPINGERII,OH IN APA cAurA

o ordona ta oarecare a curhe.i lmp inger ilor Uc:r, se determ ina cu relatia simpla:

ucx= 1,031· W CJ;

in care: 1 ,031 este greuta tea specificil a apr. i de mare;

W"," - uri ile imerse ale cuplelor pentru linia de plutire corespunzatoare cazului de Inciircare care se studlaza. Acestea se cxtrag din scara Bonjean (fig. 15.4). Forma curbei impingerilor in apa calma dep inde de lonna carene i nave i , Pentru indeplinirea conditie i de echilibru a navei este necesar ea suprafetele limitate de curba greutatilor ~i a impingerilor In acecasi scatu sa fie egale, iar centrele de greul;nte n l acestor suprafe te trebu ie sa fie situate pe aceeas i vertieala, Forma cnrbei impingcrilor ponte fi transiormata Intr-o curha in trepte pentru a se usura calculele ulterloare (fig. 15,5). In tabeluI 15.2 stnt sistematizate calcule le necesare determini.irii suprafetei llmttata de curbn lmp inger ilor s i abscisa centrului de greutate a aceste] suprafete , Forta de impingere tota la se calculeaza prin insumarea Iortelor de Irnp ingere corespunzatoare compartimentelor teore tice . In acest caz , se utilizeaza metoda trapezalor. Prin lnsumarea coloanei IV rezultii Iorta totala de Imptnge re , iar distanta ce ntru lui de carens al nave i rata de 1/2 L, va fi datil de re Ial.ia:

Xo='i5L ~. , ~I

~J'vtl ~wm II v

FlO. Hi.". secttune longthld!nal~ a navel eu sciirllc Bonjeau,

160

....

a

"---'

~llII11~

FlU. U;.6. Curba de, Implngerl In ap~ cal.mli:

111 _ cvr'ba. de tmptuger e sob founa. continU~i b ~ cu.rba de h:i1plll&:el"t: rn trepte,

A1jU cum s-a aratat mai inainte, trehu ie sa tisfacul.e re latitle: 6.=1' 'Il

Xg=Xc

tn care Xc este abscisa centrului de carena al nave i.

neparllzareo Implllllerilor In ap,; r.olmil pe compo.llment~ leoretice

TABELUL 15.2

I Mill. I I

I Sums I

Num~,ul I !nl~rs. w + ~ I + 1

euptetcr Q Ie C~I.lar! w'

---1--1--1-1 --:--III--I---·-I·-v----1---v-- ---v:r-

0 Wo
1 w,
2 w~
3 00,
4 w.
s w.
6 w.
7 I w.
8 W.
Il ! III,
10 I Wl.g
11 I wn
12 wli
13 w1S
14 wI<
15 Wu
16 Wle
17 w1T
18 w"
19 W,"
20 W~O
I w.+w, w.+>1'. I""+W~ w,+w, w,+llI, w.+w, W.+IV.

Forte de tmp luger e p~ntru r rece ee Cu-mpar t lment tecret ie

F,li+J_ l\L

1I='1.031·~ (II!+wi+l 2

F,,_18= F18-19= FU-'.=

DIst.anta di 10 unUMI

LiL- I ; 20

!ifome:ute IV xV

9.5(0-1 8,5ft-l

rn"J+Wa

! U'fI+W'lII

I WO+WI. W ro +WIl

I Wll +W"

W .. +w,.

W,.+lIIu IVU+W,. I» .. +W,. w,.+w" w,.+w," w .. +wU

I W .. +W,.

I

9.5 8,5 7,5 6,5 5,5 4.5 3.5 215 1.5 0,5

-0,5

-1,5

-2,5

-3.5

-4.5

-5.5

-6,5

-7.5

-8,5

-9,5

-9,5 fLO-IO

I b.

161

Fly. 15.6. Curba de Incdrcare In ap~ calma:

II - ~lILlpra.pUn!.fI!!A eueuetoe (!u h'epbo'!) de grltuHi.~i ~i fmpi.ugt:ri tu apd calmA: b ~ cutb!l tn trepte de 1,J:llcl.rcare IDo epa calm~.

C. CURBA DE INCARCARE IN APA CALMA

S-n ariitat Cil sarcmile ge nernle longttudlnale care provoaca incovolerea longitudinalf tota la se datoresc rnodulu i d ifer it de d istr ibutie a grcutat.ilor ~I tmptngerilor de-a lungul navei. Avlnd Ia dispoz itie curba greutatilor ~i curba Implngertlor, arnbele coustruite la aceeasl scara, rezulta cll prin scriderca ordonatelor acestor dour. eurbe , poats Ii construita 0 noua curha , denum ita curba de i~clircare tn apd calma. In figura 15.6, a au Iost suprapuse curha de greutfiti Yx ~.I curba corespunzatoare de impingeri ill apa calma lIcz, ambele fiind construite in trepte, Portiunile hasurate reprezlnta plusurl de greutati sau Impinger].

Figura 15.6, b reprez.inta curha de incareare Pcc< in apa calma a acel:ial?i nave, construtta de asemenea in trepte ca ~i cele doua curbe din care II rezultat. !n c~zul ~ind ~xist~ egalitate intre supraretete limitate de curba greutatttor ~i Imp~nge~'Jlor ~l da~~ cen.tre.le de greutate ale acestor supratete Be ana pe aceeas i vertlcala,.sllmu arrilor Iim itate de curba de iucarcare ill npa calma, situate deasupra axel (p!usuri de greutatf), trebuie sane egallt eu suma ariilor limitate de aceeas i curbii, situate de desubtul axe i (plusuri de impingeri).

D. CALCULUL FORTELOR TAJETOAHE SI AL MOMENTELOR DE lNCOVOlERE LONGITUDINALE

IN APA. CALMA

. . ~entru a se efectua eaIculul de rez istenta 11 navai considerata ca 0 singu rit grtnda, este uecesara determinarea rortelor t1iietoare ~i a momentelor de incovoiere 10ngitudinaIU toutlii, in apii calma. Forj:ele tiiietoal'e se calcu leaza determ inlndu-se marimea suprafete i lim itatll de curha de lncarcare , Aceasta se efeetlleaza grafic. sau prin metoda trapezelor, Se cunosc astfal va lorile Iorte lor

tiiietoare, in dreptul celor 20 de cuple , iar cu ajutorul 101' se poate trasa curba [orielor liiie/oare III apli calma T c:;; (fig. 15.7). Momente Ie de Incovoiere se calculeaza determinindu-se marirnea suprafete i l im itata de curba Iorte lor ta ie toare , Ca si in cazul fortelor tiiietoare; se utilizeazlt metoda g~'aficii

Fig. tlf.7. Cu.rbo forlelor tAletoa.rc ~I a moment,,_lor de Incovolere In apii co 1m ....

metoda trapeze lor. In mod analog, se traseazs curba momentelor de fncovoiere tn apli calmit Mc;); (fig. 15.7). Se poate , deci , extrage, din aceasta curbs valoarea maxima a momentu lui de lncovolere longitudinal necesar calcule lor de rez istenta lougitudinalii.

E. CALCULUL FORTELOR TAIETOARE SI AL I\WMENTELOR DE INCOVOIERE LONGITUDINALE

tN APA AGITATA

Calculul rezistente i JongitudinaIe a navei trebuie efectuat considerindu-se ce le mai rnar i forte tiiietoare ~i momente de incovniere ce apar in sectiunile transversale ale navel asupra ciireia act.ioneaza sarcinile proveuind din modul diferit de dlstributte in sens longit.udinal intre grelltati ~i impinge.ri. Asa cum s-a aratat, valorile cele mai mari ale Inrtelor taietoare ~i momentelor de incovoiere apar pentru cazul cind nava este asezata static pe val. ~i anume: pe creasta de val sau pe gol de val: Determ inarea Iorte lor tiiietoare T. ~i a momentelor incovoletoare Ms pe apa agitata se ponte face CII ajutorul une i metode care porneste de In valorlle Iortetor taletoare T c ~i ale momentelor incovoietoare M 0 in apa calma, carora Ii se adauga Iorte le tii ietoare T" si rnomentele de lncovo iere suplimeutare M. provocate de val, adieu:

rela~ii care fill m a i Iost rnentlonate .

T c ~i Me fiiod cunoscutl, in ce le ce utmeaza se va arata cum se determinii Tv ~i 1111' denum ite - asa cum se ~tie - componente de val. Se va ccnsldera mal Intli cazul nave i in echilibru pe creastlt de val. Ca forma de val, se ia.valul ell profil trohoidal (dupa curba nurn ita trohotda) care Be aprople eel mai mult de forma valulu i ce se Iormeaza in realltate din cauza vintului. Se suprapune peste desenu I nave i profilul valului (fig. 15.8). Se poate consldera cli volurnul carenet ltrn itat de profilul valului este egal Cll volumul carene i in lIpa calma plus volumul V2 al partii intrate mai mult tn apu , minus volume le VI ~i V2 ale parttlor ie~ite Mara din apa, fatii de sttuatia in apfi calma. In aceasta situatie condltf ile de ech ilibru al navei stnt urmatoarele:

volumul partilor intrate mal mult in apa, fat.a de situatla in apa calma, trebuie Sa f ie egal ell volumcle partilor Iestte afar'a din apa (tn fig. 15.8, V1+ +V3=V2):

suma algebricii. a momentelor acestor volume, in rapnrt cu 0 sectiune transversa Iii oarecare a nave i, trebute sa fie nula, Continutndu-se rationamentul se poate considera ca, pe marea agi(.ata, curha de incarcare p", rezu lta din insumarea curbei de: lncarcare pe apl! calma Pc ~i a curhe i de Incarcare sup limen .. tara P1" reprezentata in figura 15.9 pentru nava pe creasta de val. In mod lise: manator se procedeaza pentru eazul navel pe gol de val (v , figurile 15.10 ~I l S.Ll ). Ordonatele curbe lor de tncarcare PVi1: reprez inta de fapt Implngerile suplimentare pe' uilitatea de lungime de nava, pozitive sau negative. provocate de, volume Ie partilor illtrate mai mult ill apa sau ie~ite din apll. fa~ii de situatia

1&3

,.

Fig. Hi.8. Novll pe ere as tll de vat,

Fig. Hi.O. Curba de tncarccre supllrnentara pe ereasta de VIlI.

Fig. 13.10. Navll pe goi dB val.

Fig. lli.H. Cllrbo de Incilrcare supllmentara pe goi de val.

F. REZISTEN1'A LONGITUDlNAL.~ TOTAbA A CORPUbUi NAVEl

1. CLASIFICABEA ELElIlENTELOn DE STllUCTURA

1:111. 13.12. Determlnarea ordonatelor curbel de tncarcare Sltp!!·

mentara:

1 - sect iune tra n av~r5~ 10\ iT! - cur ba Ilonjes.n A sec~iUDii tmnsvereate (;QI1~ stdera te ; .l - pIofilul valuhti !i.to,D·

das-d.,

Momentul de lncovoiere longitudinal provoaca In sectiunlle transversale ale corpu lu i, apar ltia unor eforturi unitare normale , Rez istenta longitudinala totala a eorpului este asiguratii dod mome ntul accstor eforturi fata de axa neutra echfl ibreaza momentul de ineovoiere exterior. Elementele de structura in care apar aceste elortnr l, deci care contribuie la rez tstenta longitudinala, se nurnesc elemente longitudinale de structura si stnt urrnatoare le:

. lnve lisur lle (ale fundului, dubJului fund, bordaje lorst punttlor),

- carlinga cen tra Iii , carlingile latera le, curent] i de bordaj ~i de punte;

- longitud inale le (fundului, duhlului fund, bordaje lor ~i puntilor);

- inve lisul ~i stringherii peretflor longitudinali.

Eforturile unitare normale insumate trebu ie calculate pentru cele dona poz itj i ale navel pentru care momentul de Incovoiere longitudinal este maxim in sectiuuea de la mijloeul nave i, ~i anume: pe creastii de val ~i pe gol de val.

r.

2. GRINDA ECBIVA.LENTA

Pentru a se en leu la eforturile uni tare, se considerh cii suprafete Ie sectiunilor transversale ale tuturor elementelor longitud inale (fig. 15.14, a). care pu rt ic ipa la asigurarea rez iste ute i longitudinale tota Ie a corpu III i stnt concentrate ]juga plannl diametra l, pastr ind marimea :;;i pozitia in lnaltime a suprafetelor, Se ohtine astfe l 0 grindll plina, numlta grinda echiualenta. Stnt considerate elemente longitudinale careparticipii. la rez istenta Iongitudinala a corpului elementele de structura, care se extind pe 0 portiune destul de mare din lungimea navel. Astfel, in sectiunea transversala rezistentii se tnclud toate elementele longitudinale de structure ale corpului a carer lungime este mal mare declt iniiltimea de constructle a navel, ca ~i elementele longitudinale ale suprastructurilor ~i ale rufurilor, care au lunglmea mai mare de 0,15 L;;i mai marc de 6 ori dectt iniiltimea suprastructnrii sau a rufului. Elementele transver-

Fig. 15.13. CUrbele mumeutelor de tnccvolere pe crcnsta de val ~l pe gnl de val.

in apa calma. Ordonatele curbelor de lncarcare sup limentara VOl' fi date de re latja:

tn care;

w., este aria imersa a une i sectiunl transversale oarecare , ell nava pe mare agitata , in conditia de lncarcare care se studiaza ,

Wex aria jmers! a nce le iasl sectiuni transversale, cu nava pe apa ealrnii s i in aceeas i conditie de Incarcare ;

y greutatca specif ica a apei.

Valor ile lui Ill", ~i wel' se extrag din scarlle Bunjean, peste care se suprapu ne profilu I valulu i (fig. 15.12). Dupa trasarea curbet de tncarcare sup llrnentara este suficient sa se determine suprsfata limitata de aceasts curha pentru a se gasi marlmea forte lor taietoare suplimeotare Tv, iar mlirimea suprafetei limitatii de curta Iorte.lor taietoare reprez inta momentcle de incovoiere sup limentara Mv' 10 figura 15.13 sint reprezentate curbele momentelor de lncovolere pentru 0 navii de transp ortat marfuri, avlnd compartlmentul masini sltuat catre m ij loeul luugtm ii. Determ inarea practlca a Iortelur tliietoare ~i a III omentelor de incovoiere pe mare agitatii se poate face grafic san tabelar (folosindu-se metoda trapeze lor).

184

,Fig. 15.14. Grl.llda echlvaient5.

ICS

sale de structurli contribuie in mod indirect la m1irir~aTezi5ten~i !ongitudinale totale, mentinlnd dlstanta Intre elementele lougitudinale de structura (fig. 15.14).

3. DETERMINA.REA EFORTURILOn UNJTARE IN PRLVA APROXDlATIE

_ S-a aratat ca ill cazul Incovoier ii longitudinale totale , nava este consideraU ca 0 singura grindii, ~i anume, ca 0 grindi'i in Iormii de cutie , ai caret pereti stnt Ioarte subj.irl in comparatie cu celelalte dimensiuni ale grtnzll-cutfe. Eforturile unitare normale care apar in sectlunlle rezistente ale unci grinzi pline , supusa la Incovoiere , se determ ina aphcindu-se formula cunoscuta din rez istenta materialelor:

in care:

M", este momentul de Incovoiere care acttonesza Intr-o sectiune transversala '[Xl a grinzii;

Inn momentul de inertie in raport GU axa neutra a sectiuntt

transversa Ie eOD5 idera te;

z distanta fa~a "de axa neutra a' une i fibre oareeare a grinzii;

(1,,; efortul unitar ('t' notatia simbolicii din rez istenta).

In cazul grinzli echivalente , expresia eIorturilor uu itare normals ce sa produc lntr-o sectiune rezistenti'i (fig. 15.14, b) va fi:

In cazul nave i, eforturile unitare maxime apar in elementele eele mai indepartate de axa neutra, deoarece M '" ~i I .. " fiind constante , var iaz a numai 21, ale carui valori"sint maxime in fibrele cele mai departate de axa neutra, adica in Invelisul ~i osatura longitudinata :a puntii superioare :;;i a fundului nave i, Se obisnu ie~te sa se considere poz itive momentele de lncovoiere ce solicita nava a~czatii ell III ij locul e i pe creasta de va I ~ i negative, m omen te Ie de ineovoiere ce solicita nava asezata cu m ij locul e i pe gol de val. In primul caz, puntea navel este supusa la lntindcre , in al duilea caz , la comprestuue, In ceca ee prlvesc d istantele , se ccnstdera poz.itive pentru e lemente le Iongrtudiuale de structura ale carer centre de greutate se aflli deasupra axe i neutre ~:i negative cind centrete de greutate se afJa mai jos de axa neutra, Pentru a se prezenta graf ic variatia eforturilor unitare normale in grind a ech ivalenta se vor calcula aceste eforlul'i pentru fibrele cele mai iudepartate (v, fig. 15.14). Acestea vor fi:

M~ 0"1= -- . zt

In"

in care:
O"t este.
;_
(12
Z2 efortul unital' normal care apare la muchia superioara a grinzii; distanta de In axa neutra In m uchla superioara a grinz ii; efortul unital' normal care apare la muchia in.fel'ioani. a grinzii; dlstanta de la axa neutra la muchia inJeriuarii a grinzii:

l86

;J \

TABELUL 15.3' CRlcolul momeolulul II .. lnerUe al grlp~1l enhlv'lJenle In prlmil uproxlinalte,··

EUemeflh111!: dC 2' ,
b b PI 1'I di Fi iii, r)'Yi ""'" "'lI"
10·ug!tadJ"" I. I daN/em' daN/cm'
de .!ructu.lI- em em ~Ulli em C:blt em' ~m,t
-- -_ -_ --
I ~ 3 4 S 6 7 S 9 10
1 --1--1-. l
1
2
3
4
Sume B I c 0 - - Aeestea vor fi eforturile unitare maxime, iar pe axa 0=0 deoarece ·Zi""'O.

Practie, determ inarea eforturilor unitare maxime se reduce la- catcularea mo-, mentulu i de Inertie al grillzii echiva lente cu ajutorul tabe lulu i 15.3 in care:

b este Hitimea elementulu i longitudinal de structure:

II inaJ~jrnea elementului ;

Ft b- h - aria sectiun ii tranversale a elementului;

dt - elistanta de la eentrul de greutate al sectiunii elementului plna

la axa de referinta aleasa 00; ., . , . .

lllll'= bh' _:_ momentul de inertie propriu al elernen lu lu i, fatalde a~a ce

U .

trebuie sa treaca prin centrul de greutate al sectlunii sale ~i este parale H err axa de referinta.

III figura 15.14 este reprezentata 0 jumatate a sectfunil transversale rez istente , deoareee aceasta sectiune fiind simetrtca, fata de planul diametral ealculele se fac pentru aceasta sectiune , iar rezultatul se dubleazli. Ca axa de referill~a se ia de obicei 0 or lzontala , situata la 0,5 D deasupra Iiniei de baza , Ca ~i in cazul distante lor !ij, distantele d, se iau poatttve pentru elemente le de strueturii, situate deasupra a'xe'j a'e' referinta. Momentele de inertie pr?prii I'J!I' pentru tablele asezate orizoutal (ale inve lisu lui psret.ilor, fUlld~llui ~.l dublului fund) pot fi neglijate, av ind valori foarte m ici in comparatie ell Ffd~.

Se determ ina mai tnttt distauta dintre axa de referinta 00 !;\i axa neutl'a nil, din raportul:

In care:

LFjdf este suma momentelor statice ale elementelor iongitndinale de structura;

LFf SUUla sectiuuilor transversale ale. elementelor longitudinale

de structurs , , .

, Cunosclndu-se, deci, valoarea distantei dintre axa neutra §i axa 00, se poate calcu la momentul de inertie al sectiuuii grinzii echivale nte eu relatia Iui Steiner:

100 =I .. n+c2:£Ft, Inn =Ioo-e2I:.Ff,

100 =:EIlIlI+Lci1F"

Inn =:EIllll+LdiFj-eZ:EFj,

167

In care:

111.. este momentui de .ip.l3r~ie. al Intregii sectiuni a grinzii echivalente fatl de axa ueutra nn;

100 suma momentelor de Inertie ale elementelor longitudinale de structura in raport ell axa 00;

l;ll/11 suma momentelor de inert ie fata de axa ce trece priu centru l de greutate a l Iiecaru i element.

Folosindu-se notarea sumelor din tabelul 15.3, rezulta:

B

e=~~

A

1nn=C+D- (~r . A.

Tabelul ajuta Ia determ inarea eforturtlor un ltare normale in Iieeare e lement longitudinal de structura pentru puz ittile navei pe creasta de val litov si pe gol de val (lgv' Relattile de calcul vor Ii:

M"

(ltv = ~-~' - %1.>

J.",n -

J\f~f1 O'gv= -,-' %:1.

],,,,n. -

In care: M$~ si MM slnt momentele de Incovoiere totale care aetioneazii In secthmea eons ide rata , la asezarea statica a navel pe 0 creasta de val, respectiv pe gol de val.

G. REZISTENTE ADM ISIBILE

1. N01'IUNI GENEIIALE

In incheierea calcu le lor de reaistenta a navel se proeedeaz.a ea ~l Ia oricare alta constructje meta !iell, la compararea eforturilor un itare norm ale rezultate eu rezistentele adm isibile ... Se ~tie di rez istente le admisibile O"a shrt egale eu raportul d dintre una din valor ile part iculare ale eforturilor, lim ita de eurgere "c, san lim ita de rupere O"r si coeflclcntil de sigllranti.i C. In anumitecazuri de solicitare , rez istenjele admisibile pot rezulta din raportul dintre rez istenta de ruperc Ia oboseala sau eforturile cr itice de flambaj *i cceiicteatlt de sigurauta. Se poate scrie deci:

a, O'a=-'

C

Este necesar ca aceste eforturi, care iau nastere in elementele de structura ale corp~lui navet, sa nu devina eforturi unitare perlculoase , adica sii nu provo.ace distrugerea ccnatructlei sau apa!·iti3 unor deformati! permanente neadmise pentru 0 exploatare normalii a e i ,

Coefictenttl de siguranta trehu ie sa asigure rezerva de rezlstenta necesara corpului navel. Deoarcee valoarea coeficientilor de slguranta depinde de moduJ cum actioneaza sarcinile care solicita constructla ~i de modul cumaoeste sarcin i variaza In timp.

168

2. I\fETODA REZISTENTELOB ADMISIB'lLE

Metoda reaistentelor adrriisibilees:te metoda, cea mal riisplndita de veri~ [icare a rez isten te i corpulu i nave i,

AceasUi metoda consta in efectuaTea urmatoarelor operatfi: stai:lilirea sarcinilor l1i a ipoteze lorde calculi

detenn inarea ef orturilor nnrtare provoea te de sarcinile care actioneaza: _ stabil irea rezist.en~elor adm isibile ~i compararea eforturtlor unitare maxime de term ina te prin caleu 1; cu rez isten \:ele a dmlsib ile ,

In cazut veri.[iciirii rez istente i corpurilor de nava , dtept eforturi uni.tare

per icu loase se iau: . .

_ lim ita de curgere , in cazu I solic i tar ilor provocate de sarcin i constante: _ fez isten ta de rupere la oboseala, in cazu I solicitarilor provocate de sarci ni variabile.

Experlentele au arll'tat:· ea numarul de variatte a eforturilor unitare care

apar in sectiunile transversale este relativ rn ic, iar elorturrle critice apar ~ar. De aceea , pentru a 51'. verifica rez istenta totula , in calculae ra ca eiort unitar pericllios, limita de curgere ,

3. STABILIREA REZlSTENTELOl' AUi\llSIBILE

Stabil irea rezistente10r adm isihile ~i deci a eoef icienbilor de siguranta este o problemii foarte [mportanta ~i diHd! de rezolva~. ~n u ltimul tlmp, a~easta problema se rezolva tot mai mult en ajutorul anallze i rezultatelor expernnentale folosindu-se metodele statisticii matematice. Criter lfle care stau la baza stabilirii rez istentelor adm isibilc in constructii nava le sint:

_ ill caxul clnd acttoneaza sarcini permanente ~i invariahile in timp, pentru efnrtur-ile uniture nonnale se adopts un coeflcient de sigurantii:

c=~ =1,65.

ao>

Ded:

0',.= ,,_. = O,65O'c; 1,65

in cazul actionarii unor sarcini in ttmplatcare ~i invariab ile in timp, ae adopta Ull coeficlent de sigurant:1 de 1,25.

Deci:

0',,= ~ =O,80"c; 1,25

_ in cazu l cind actiQl\eaza sarclni stal.lce ~i variahile in tirnp , se utilizeazii Iormula determ inatil de I. G. Butnov ell ajutorul rezultate lor experien. telor facute de Hooke, Mohr ~i alt ii:

It am,n]

rJa=O'1" +1I~-,

(1ma.~

in care:

0"1' =0,60' c este

efortul periculos adoptat pentru cazul de mai sus ~i care pentru sarcin i permanents ~i invar iabj le In t imp este ega I cu rezjstenta admfslhlln ;

coeflcient avlnd dupa 1. G. Butnov valoarea de l/a'

11

16S

-

Deci, formula de mai sus devine:

, a .. =0.6acll+f :"'1O'J =o,2ael3+~J

mAai trmar

In cazul sarctnrlor alternative. cfnd:

am""'=-O'mln,

formula devine:

0"<1 =0,40"c'

In casul sarcinilor pulsatorii, clnd O'lI1ln=O

0 .. =0 ,60c•

In caeul sarciniIor Invanabtle In timp cind _ _

, "", .. ",-(TIIUll

(T .. =0 ,8ac.

Dupa el~~t.~area calculelor eforturilnr unitare erective acestea x

cu ce le admlSlbJle pentru elementele verificate se compar ..

mate~iI:::~~~ele reZis~a dad este indeplinita co~dit.ia ce se l1tie din rezistenta

CAP ITO L U L 18

VIBRATIA NA VEl

A. NOTIUNI GENERALE

. Oscila/ia este 0 m iscare periodica sau asemanatoare unei m iscar] period ice a nnui mobil lata de 0 poz.itie de echilibru. Ea reprezmta 0 transtormare pertodicii de energie intr-o alta forma de energie (de exemplu potenttala) ~i invers.

Vibratia este 0 oscilatie de frecvent;l mare. Vibratiile stnt de dona feluri:

- oibraiiile sau m;dla(iile naturale proprii san libere ale unui aistern slnt aeelea care depind numai de dimensiunile sistemu lui. Astfel de vibratii stnt provocate de anumite cauze care deranjeaza stares de echHibru a sistemului ~i apoi dispar;

- oibraliile sau oscilaiule [orial« ale unui sisiem slut acelea pro vocate ~i lntretlnute de actiunea asupra sistemului a unor sarcini dinam ice periodice.

Vihratia sau cscilatia naturals totaHi a unui corp elastic apare ca suma a unui numar nelimitat de m iscar! oscilatorii arm on ice Simple. Fiecare oscilatfe principalil. are 0 forma ~i 0 perioadii proprie ~i se puate produce independent de toate celelalte oscflati! prtncipale ,

Deosehirea dintre forme Ie oseilatirlor principale ale corpurilor elastlce consta din num arul de noduri, adica din

numaru! acelor punete, Hnii sau suprafete care la diferite oscilatil prtnclpale ramln nem iscate (fig. 16.1).

Oscilatia principala san normals cu dona noduri (care reprez inta numarut minim de noduri) este oscilatla principalii san normals de primul ord in ~i are cea mai mica. frecventa adita cea ma i mare period ica ; cscilatia prlnc ipalii cu tre i noduri este osctlatia princip,ala de ordinul al do ilea 17i asa mai

departe. Frecventele cresc pe mbura ee r---- __ .:::;L;..._ ..,

creste numarut de noduri; adicii. ordinul

oscilatie}, Fill. 16.1. Tipurl de oBellall!.

n'.

B. TIPURI DE VIBRATII LA NAVE

o nava este de fapt 0 grinda elastica complexa, adica 0 grinda a care i masa este neuniiorm distribu ita ~i ale carei sectlunl transversale au ard, deci momente de inertie , varlabile pc lungimea navel.

Denum irea de grLnda elastica comp lexii a fast data cu scopul de a se deoseh i astlel de grinz i , de grinzile elastice prismatice , a carer masii estc uniform distrfbulta ~i ale earor sectiuui transversale au mornente de inertie constante pe Jungime.

Ca orice grillda elasticii, 0 nava poate fi supusa urmatoarelor tipuri de

v ibrabii:

vibrati i vercicule de Incovoiere ;

v ihrat.ii orizontale de. Incovoiere; v ihraj.ii torsionale;

vihratii longitadinale (provocate de 0 cornprimare san de 0 intinderc a corpului pe directie longitudinala).

Pot exista deci vibratii principale de lncovoiere , verticale sau orizontale, vibratn principale torsjonale sau vibratli principale Iongitudinale , Toate aceste tipuri de vibratii slnt generale, adica se manifestf asupru intregului corp de nava cnnsiderat ca 0 singura grmda.

Odatli eu vibratrile generaJe ale corpulul, se pot produce insa ~i vibratij locale' ale unor anumite strueturi, De exemplu, ctnd corpul nave i vihreazji ea 0 grinda, un element structural cum ar fi un perete transversal al compartimentului de masin i poate vibra independent ~i totodatli tmpreuna eu nava ,

Vibrapile torsiouale ~i longitudinale nu prez lntji importanta pentru corpul navei ~i in consecinta lIU se studiaza. Cele mai Irecvente sint v ibra nile verticale ye incovoiere.

C. CAUZELE CARE PRODUC VIBRATII FORTATE IN CORPUL NAVELOR

Acj.iunea unor eforturi periodiee asupra corpului us ve l provoaca v ibrat.ii Iortate , ale carer ump lttudin i pot deveni inadmisibil de mari in cazul ctnd apare [enomenul de rezolwl1/(1, adieu. atnnci ctnd Irecventa Iortei periodice exterioare cste egata ClI Irecventa une ia din oscilatitle principa le ale corpului nave i.

Cell". mai nnportante erortun periodtce, care pot produce vihrati! Iortate eorpului de nave, stnt urmatoarele:

- efcrturlle pcriodice datortte ech ilibrarli incomplete a unor masin i ell pistoane (mas in i alternative principale sau auxil iare) a carer Ireeventa estc 11 n m u I tip I It a I tu ra tie i mas inilor respective;

- Iortele de iuertie datorite echilibraril dinarn icc iucom plete a e lice lor. a carer frecveutf este influentata de turatia elicei ~i numaru I de pale ale aeeste ia ; - eforturfle h idrodinam ice care actioneaza asupra pale lor el icelor dill cauza neunifunn itntti curentului in apa din veeinatatea corpului; frecventa acestor eforturi este egaJ1\ Cll produslll dintre turatia e1icei ili numarul de pale; - ~oeul maselor de ap:'i aruncate de palele elicelor asupra corJJlllui a dil'or frecventll este, de asemenea. egalii eu produsul dintre turatia elicelor ~i IlUm3- Tul de pale; ,

172

_ eforturile periodice datorite u~u i mon.taj imperfect al liniflor dl( arbori

It carot frecventa este egalii cu turatia arbor.ilor , . ..

Rezulta deci, 'cil principalele eforturi 'periodice care pot ~rovoca. v.)bra~lI Iortate corpurilor de nave au trecventa care dep inde de tur~tJa mas inilor de propuEsie, de turatia elicelor ~i de numarul de pale ale .1ICestolu.

D. REZONANTA ~I EFECTELE EI

Rezonan[a este feuomenul care arc I~c a tunct cil~d ~evin e~ale ~e:io~da de oscilat.ie pr·oprie II sistemului cu perioada de OSCJiIl~iC a Iortelor excita-

toare.

ln timpul rezonantei amplitudiniJe nscllatf ilor' cresc treptat puttnd duce

In (listrllgel"l'a sistemului.

Pentru a se ev ita fencmenul de rez onanta este ner.esar.a. se ?l\noai;1~ ~rec, . t I· II n tu ra le a Ie cnrpul ui ili a a lege ap oi caracte rist: cile msta latie I de \~~p~l~ie '~i a ce lor mai imj)ortante mas in i allxi~iare. astfe.1 =. pen~n~ ~oate ~ame Ie de turntie la care vor trehu i sa l~lc.reze, I~.m ad o?~~.nult, ma~lllll: de ~ .1" I· ··11.' de arbor! elicele s i rnus in ile auxil iare, mal importante, sa on

propu Sle, IIUI· • "

a iha nici 0 rezonauta. .

Daca tntus i auum ite n::zonmrte :IU 'pot n ~vit~te.' f!lct~r\ll .. de .an~o~tlz~r: trebuie sa atba 0 astfel de valoare melt amphtU~JIlJle oS~llatll~ol (calc fara amortlzare art inde la inlinit) sa nu dep5~easea anum Ire va lor i cOI1~sld:~a!e acceptabile peutru oame.n ii unati la bord iii p~.ntr\l st~~etura corpullil rJ.~\~I. ~ameuii aflati la bord stnt influcnlati de accelera~lIlc ~are se produc.,m tJ~I'pul vtbratfilor ili de periodicitatca zgomoteIor respcct ive. Acceleratia max lma

adm isibit» este de 0,15 m/s2. .

Din calcu le rezultii ell solicitarile In care este supus! stTn.c~ura CO~UIUI datoritl\ vibratiilor, nu slnt marl. Avlnd Insa ill vedere ca sarclllll? pro' oclt~e de vihrat.ii stnt alternative ~i ca ell.' actioneaza adesea Cll [I'el:ven~: tnalte , s?hcitarile datorite acestora pot compromite rez istenta la obosen In a anumltor

stru ctur i. .

Zgomotele care apar tn timpul vlhrat iilor c.orpului navei, se pot mtcsora prin montarea pe Ul11ol'tizoare de enuciuc a ut ilajelor care provcaca zgomotele.

E. MIJLOACE PENTRU lVIIC$ORAREA VIBRATIILOR

Pentru rn ic~ornre;] vibratlllor [ortate pe c~re le pot provo~_a c,o:pul~i na~e~~ mastna de propu lsie sau a lte mas in i sau mccamsme , se fae urmatoarele lecoma

dari practice: . . .

_ locul de instalare la bord a UIlOI' masini sau mcc,lnlsme neech ilibrate sa [ie astfcl ales incH efectul lor USIIP!':! vlbrati ilor generate ale corpului navel

sii fie ll\ inim; . .

_ marirea rigjditl\~ii corpului !n z~n~ in .cH.re. ~e .~llstal~az1i. mUJllll sail mecanisme neecllilibrate, deofil'ece pnn Inunrea ngldltutll se nllCforeaza erec~~l vibrat'iilor. Trebuie evitata instalareu uno\" mu§ini sall meeal1lsme neechlh-

173

brate in zonele de la extremitatiIe navel unde' rigiditatea corpului este reJativ midi. l1i maia.les ill zona din pupae

- rigiditatea postameutelor de m fl.o;;in i poa te a vea o : intluen til Iavora bila san uefavorahila asupra vibratiei geaerale a eorpului. In adevar postamente le Incareate cu greutates lor proprie l1i cu aeeea a masiullor care le sllporta, for~ mead sisteme elastice aparte care posed! anumite frecvente naturale.

Forte Ie de h)(~rtje neeehilibrate ale mas inUor se trausm it corpu lu i nave I sub Iorma u nor !,eac~ill n i ale postarne n telor respective, Marimea acestor reactlunl depindc in mare rnllSlIra de rapertul dintre frecventa oscflatltlcrprtnejpate I ibere II Ie postamente lor -'1 i frecventa forte lor de inertia nee eh U lhra te a Ie III a* in il ,

CAl' I "i 0 L V L 17

clRMA

A. TIPURI CONSTRUCTIVE DE CIRME

CI ttna este d ispoaiz i ttvu I en care este lnzestratil orice nava pentru a aslgura guvernarea e i.

In ultim ii 30-40 ani au aparut une le solutll de tnlocutre a ctrmelor ca organ de guvernare , ca de exernp lu: guveruarea prtn elice ell ax transversal ~i propulsorul Voigt-Schneider (propulsor ell ~H'ipioa,re), ,·~·otuJi fol9s,ir:a aproape umversala a cirmelor ca crgane de guvernare este J ust.ll'lcata datonta construetiilor simple -5i usurintei ell care pot Ii manevrate ..

Tipuri de ctrme, Cirma se cornpune din doua parti distiucte: pana sau sa{ranu-I ~i axul c1rmei,

Din punctul de vedere al formei penei, ctrmele pot Ii:.

ctrme ell forma dreptu ugh iu lara (fig. 17.1. a ~i b ~i fig, 17 .. 2); - ctrme ell forma trapezoidala (fig. 17.1, d);

- cirme eu alte forme (fig .. 17.1, e ~i e).

C trrne Ie de form a dreptunghi II lari] au, de ob ice i, la tu ri Ie vert.icale mai mari. Fac exceptie de la aceasta regula clrmele uavelor fluviale care, dill cauza peseaj ului m ie al navei, au in genera I, la tu I'!le orjzon ta le rna i mar i (fig. 17 .. 2). La cirmele trapezoidale, latura superioara urmeaza conturul pupet,

Din punctul de vedere al moduJui de susttnerevclrmele pot fi:

- drme slIslinute tn lugare SIIS # jos (fig, 17,1 ,0 ~i .b);

- clrme semisusperulaie - sustinute de un lagAr la partea supertoars $i de altul aproximativ Ia jumatatea inaltimii (fig. 17.1, qi e);

- cirme suspendate (fig. 17,1, d). Din punctul de vedere al pozitiei axulut, ctrmele pot Ii:

- clrme normalesau neecmpensote, aJ carer ax se aila ,III extrem itatea

11

f1n l!1~

'U

Fly. 17.1. "ilpurl de etrme,

i,76

r=:':

D._-.

FlU. 17.2. Clrmil dreptungblulard Ia na vO . fluvinia.

Fig. 17.3. PrOfllul bldrodlnamlc etmetrtc al unel ctrme.

prova a safranulu i, clrma nu se rna i adnpta decit In nave Iluvla le ~i ambarcatiuni rnici (fig. 17.2);

- c!['me compensate. al carer ax se ana la 0 distantii de muchia de atac la mars Inainte (;U 1/, -l/a din lu.ngimea profilului;

- cirme partial compensate - al carer ax se afla la 0 distants de rnuchia de atH.e cuprinsa tntre lin din grosimea prot+lulu] ~i 1/4 din lungimea lui (£ig.l7.1. a,c~le);

Din punctul de vedere al formei sectfunll pene.i, cirmeIe pot fi: - cirme cu secliune plaU1 (fig. 17.5);

- ctrme cu profH hidrodinamic (fig. 17.3).

Destinatia nave i este criteriul principal in alegerea tipului de ctrrna.

As~el, pentru .u~ remorche~ de port. ~al'e es~ dest}nat a executa deplasart sculte, cu _aPril'! :]1 int:0areen frecvente In spat ii restrrnse, se va alege 0 ctrma care sa asrgure 0 huna manevrabilitate. Pentru 0 na vii de transportat m arfnr] pe distante lungi, dimpotrtva, c irma va trebui sa astzure stabilitate de drum f~l pri~~1 rind. Trebuie menttonat faptul ca aceste calltati - manevrabilitate~ ~I stabill.tatea de drum - depind nu nurnai de tipul ctrmet, ci si de alll factorj cum ar h: forma carene l , forma pupe i, rapoartele Intre dimensiunile priucipale

ale navei, numaru] s i miirimea propulsoarelor etc. '

B. STRUCTURA sr DIMENSIONAREA CIRMELOR

1. STRUCTURA cnursr.on

- Structure cinnelorestc deterrn inata de tipul lor (necompensate , compensate sau semic.ompensate) ~i de modul In care stnt sustinute ~i imbinate prin axul lor- s.upenor cu ~a~l~l~ clrmei ~i prin axul lor inferior de etambou (Ia cirmele sus~mute de lagal'~ ~I III partea lor de jos). In figura 17.4 este reprezentata par.tea dill p~pa H I~ncl nave cu. 0 ct.rmii compensata ~i sustinuta in Iagare Ill. partea supertoara 111 la partes infer ionra.

. D!n punc~uJ de ve~ere III structnrii penel (safranulul] cinnele pot fi: cu

pana slmplt'i (fig. 17 .5) ~l cu pana dub/a (fig. 17.6 ~i 17.7).

Cirmu cu pana simpHi (fig. 17.5) se eompune dintr-o placa rigidizatli de traversele 4 care Iormeazs corp comun cu 0 p iesa sltuata In extrem itataa dinspre pro;a a penei .cirrnei 3 si asigura rotirea cirmei in jurul unor plvoti 2, astfe l rncrt constructlH arc aspectul unor balamale; 0 piesii de euplare ;; asigurii imbinares pene i Cll axul superior al cirme i 1.

Cele mai folosite sint, in preze nt, c irme le eu panli dublii. avind In sectiune ortzunta la profilul hidrodiuamic. Structura eu pana dubla aslgura ctrme i 0

178

Fig. 17.4. Clrma ~i aX\1} unci nave ell 0 slngurll ellce:

J - a~ll! ch: mei i .2 - lm.bi_tl.a:r~iiI dinttll! axu I errIll<:l ;;i !laban ~ J - 13gAT de £iusilaere ii de ghi. dare: /. - :\.~ul Inferior al ctfllJCi.

Elombou

reaistenta superIonra ~i ea consta d intr-un Invelis din tabla de otel consolidat in interior de un schel.et alcatuit din nervuri orizontale 711i verticale 8 (fig. 17.7). Pana cirmei mai este prevazuta in extremitatea e i din pupa cu 0 muchie de scurgere 6 (fig. 17.7).

La ctrmele necompensate (fig. 17.5 ~i fig. 17.6) sustinerea ~i rotlrea cinnei este asigurata prin ha lamale , Cirma compensate din figuru 17.7 este prevazutl pentru trecerea axului inler ior al cirmei cu un tub din otel 3, coaxial en axul cirmei. Acest tub este sudat de scheletul ~i Inve l isul clrme l ~i este preva-zut sus {Ii jos cu doua hucse 2 ~i 4 (fig. 17.7) care servesc ca reazem pentru axul inferior a I cirme i.

Capatul superior al cirmei se Iixeaza pr in huIoane de partea de sus a etamboului 2 (fig. 17.4), jar caputul inferior, in forma de truuchi de con cu extremitatea Iilctata , piitrunde Intr-un ortficiu al unei p iese dill otel turnat, sudata de pieiorul etamboulu i, de care este bine strlns en ajutorul une i piullte prevazute eu 0 sigu ranta specialil.

Din considerente de tehnologie este necesar ca pe ° parte dill nervuri 2 (fig. 17.8) sa se prevada prccm inente spre exterior 3 (fig. 17 .. 8) care patrund in orificii ale Invefisului exterior peutru a asigura 0 buna stringere a tablei pe uervuri ~i pentru a face posihila sudarea din exterior a acestel table de »ervurile eorespunzatoare , Dupa execu tare a sudurilor aeeste proem tnente se ta ie ,

177

,. ~ ",.

5

I·'lg. 17,6. Clrml! necom-

pensata CD panll. dubla:

1 - QItd IUperior al clrmet. B - azul IDfof':riot din oie.l tur~ nat; I -- pivot; I - purl peutru 8Us:pendau j 6 -. tnu~hJe tilt' ecurgere (tu:I;'natl Mill 1orJatA}; /1- u~rvuri orboutalc:;

7 - nuytlr J v-cr t Icate,

J

Fig. 1'.G. Clrma necornpensata cu punA simplJi.

Fig, 17.7, ConstructJa unci ctrme compensate, eu proCil bidrodlnamlc, eu douli

reazeme.

1- pivot supl:rJor:2 - r~a:z:e.w supr.::ior diD ?~el turnu. i 3 - tub pentru teeceeee a%ulul Inferior; #. - reasem init-riot" din otel tl!l.r.tl8.t. ;!Ii - pivot Ulfe:dQt; IJ - mucb.ia de senrger!: '1 - n~tvati OrJroll.t.a.h~:; 8 - ner vur l VHti~

caler 9 - &:z: superior.

'"

Fig. 17,8: ScC\iune orlzontlllA pr!ntr-o ctrms ell prof!) Itldrod!n:ullfc.

_ J:.

2. DIMENSIONABEA cmum.on

• t i '/" ,';.0 ~ I. ~ "

,1';',i1n Reg istru I Naval Roman stnt indicate Iormule.pentru determjnarea parametrilor initiali de calcul, parame tr ii-valahifi numai pentru .alegerea e lementelorconstructive ale cirme i 1;1i nu pot >fi folositi pentru de term inarea caracteristfctlor finale ale dispozitivelor de acttonare a cirme i , Aeestea din urma vor fi verificate prin diferite metode in timpul probclor de mars ale nave i, Parametrfi, inittal! de calcul si forrnulele de -determinare a acestora sint: .

_ ";- lJllptnge.rea conoentionala de calcul CMe actioneaza asupra peilei _clrmei

'tI~bui,~, sa fie eel putin egalii cU: ' ,

, , F=15 If> A V2 [daN] , I • <

iu cure:

<p cste un coeficient avtnd valorile 1,0 pentru cirmele care sint instalate imediat dupa elice 1;1i 0,9 pentru cirmele care nu sint instalate imediat dupa eliee;

A suprafata penei cirmei, ill m2;

V vlteza maxima in noduri a navel la mars inainte, en pescaju! p iua In Iinia de lncarcare de vara (care nil va fi insa mai mica

'Ii de 21 noduri pentru navele ell lntarituri pentru gheati'i de categoria G 60; 19 noduri pentru G 50, 17 nodurf pentru

G 40 ~i 10 norluri pcntru ce le la lte nave); " 'l, ~

- momeniu! de 1'I1sucire cOlwen(ionalde ealeul care actioneazii asupra insta;latiei ctrmc i trebulcsa fie ee l putin egal eu eel rezultat din relatia:

Ml=F (I'-a) (daN, m] 'h

a

este distanta, in m , d intre aX1l1 de rotire _,i marglnea dinspre provena penei cirmci la nivelul centrirlul de greutate al suprafete i respeet.ive ;

d istanta, in m , a punctului de- apticatic a lmp ingerii conventionate de ca lcul rezultate de la marginea din rata a penei ctrme i HI nive lul centru lui de grcutate e. supraiete i respective. Marimea, r irebuie sa Iic eel putin egalii ell cea rezu ltata din re latiae . "lOll

'II"",;

J'

..... ::i

,-, "j

':!lIi.

ith' ~are: ilr,I,It'i'este Itltimea, in rn , a penei cirmei la nivelul centrului de greu~te,~.l

IU , suprafetei respective; , __ ,1,,,.

Al portiunea din supratata penei, in m 2. sttuata in prova a~u'hii' de retire ;

suprafata penei cirme i, in m":

diametrul capului axului cirmei uu trehuie sa fie ma i mic decit eel obtinut prln relatia:

A

in care; Ml este momentul de rasucire convent ional , in daN, m; ii ,', So - Iim ita de curgere a materia lului axului clrme i, da~/crn2 ,(l.imita

de curgcre nu se va lua mal mare de 4 000 daN/cm2). < ',', "

'Jh ,prosimea lnve lisu ln i clrme i trebuie sa nu fie rna,i rn ica, I~eci.t: '

':i .. L 1 s=m' ~!_~A_E+!: +1',5' [mm ],

. A;. ;1 J ;

I !

in care: ' 0.1 'fl.:, ! •

d este pescajul navei,ln m ;

"1m' - d;istanta-, in m', Intre nervurile orizontale sau dlafragmele vertleale (lin Be ia in calcul mai mica de 0,6 m);

~ ~,~oeficient aylnd .va lori in tre 7 ,88 ~i 9,70, dep inz ind . de distan ~a

tntre nervurtle orizontale sau diafragme le vertteate ,

Ceilalti factori au aceeasi semntticatie ,

Registrul. Naval Roman euprinde de asemenea preser ipt.ii pentru caleularea modululu i de re~jsteD.tl .'1..1 see~iuD.ii transversale a diafragmeior verticale, pentru~al.cula~ea dlumet::uIUJ. bu loane lor de asarab lare cu ajutorul Ilanse lor, a axului eirmer cu pana cmner, pre cum ~i dirnensiunile celorlalte parti ale cirmei (Ilanse , pivoti, etamboul ci.rmei).

3, NOTlUNI DIlSrRE CA.LCULUL DE REZlS'fENTA AL cmsmr.on

Calculul Iortelur care acticneaza asupra ctrmelor se facea de mult cu ajutorul unor Iormule empirice (de duse in haza unor experiente filcu te fie cu pliici fie cu ctrme atasate unor nave sau modele de nave), ' In prezent clrmele se calculeaza apltctndu-se teoiia aripii poriante.

Fortele hidrodinamice care acttoneazn asupra clrme l sclicitii axul c irrne i asttel:

-:- penlru axul superior al clrmei solicitarea principa la este rasucirea, Axul superior al clrme.i mal este snlicifat ~i la incovoiere, lar in cazul cirrnelor suspendate, §i 101. inti~derea provocata de greutatea proprie a safranului ~i a axului; .' - Q:l! i inienor al c1 rmelor precum .~ i tubul prin care acesta trece , se verifieS. la Inco:olerea provocata de preshmea apei asupra salranului, preaiune care se transm Ire axului inJeri or prin intermed iu I bucselor care au rolu I de reazeme:

. - paI!~ c1r"!e~ este sclicitata ca placa sup usa la presiunea apei din exte-

rror , ac.e~stii. ~ soh~ltare este de midi importanta, De asemenea, pana clrmei este sulicitata la incovniere , coasldertndu-se incastrat5 pe ax ~i supusa la presiunea apei,

to. gen~ral so~ieiU.rile la .Inco~oiere ale penei clrrne i stnt flu:ii. importanta deoarece , .dlll motw~ teb~ol?glce. ~J pe!ltru a reztsta la corozfunc, pentru tahlele safranului se adopta grosmn mal man de cit ace lea care rezulta ca necesare din ea lcu lui de rez isten t:a . .

C. CALCULUL HIDRODINAMIC AL C1RMELOR

t .ELEMENl'ELE GEOMET1l.ICE P8INCIPALE ALE CIII.l\l.EI

Forma geometrlca a cirmelor (fig. 17.9) este caraeterizata de urmator ii parametri:

Fp - s~pt~f~1-a pen~i clrme i, care repreainta suprafata delimitata de contu:ul, proteettet ctrmei nehandate pe planul diametral. Parte a din prova _axulul cmnei este partea compensata Ili senoteaza Pi.:

180

h", - inliltirileal cirmei care reprezinta -distanta mlisnrata pe ax Intre marginea inferioara i}i margtnea superioara a conturulu i elrrne i;

b - coarda profllului (Iatimea cirmei) - distauta masurata pe orizontala in tre ,ext.rem ita. tile prof ilulu i. La. timea medie a elrmei bm6<i, reprezintii raportul dintre suprafata clnnci ~i inalt-imea ei:

,,,

Profilul cirrnei reprezinta conturnl n ne i sec~iuni transversa Ie perpendicula re pe axul etrme i:

3 ~ grosimea maxima a prof ilulu i adica distanta dintre puncte le extreme ale profilu In i;

t _ grosimea relativaa profilulu i, re-

prezentata. pr in raportul dintre grosimea ,. maxima a profilullli ~i latimea c!rmei: Fig. 11.9. Vedere ~I sectiU!letra.n~v-ersal~ prln pana ctrmel. ,"', .

t=.!·

p .

Pentru diverse t.ipuri de ci.rm1i t=O,l ... 0,36. Se recoman~_a ca grQ.s:~~a relativ 1i maxim a sa nu depa~eascli valoarea 0,25 pentru a nu scadea caht~tl'fl

hidrodinamice ale ctrmei:

x _ ordonata profilulu!, care .reprezinta distants masurata pe 0 directte

perpendiculara la coarda profilului;

"A _ alungirea relativli. a cirmei, adtca rsportul dintre in~Jtimea cirmei

~i Hitimea medie: ).= _h_. ,1.=0,5 , .. 3;

b"..~

R _ coeficientul de compensate reprezentiod raportul dintresuptafata

partii compensate a cirme i Fp ~i intreaga e i suprafata Fp' R= j.Z:~ RegisITul Roman recomanda R=O,05 ... 0,30.

Pentru navele maritime se adopts R ~0,25;

~ _ unghiul de bandare al cirme i; 0;=32 .... 38°pentru nave Ie maritime de lacuri ~i pentru navigatia m ixta; o: =35 ... 40° pentru navele fiuviale.

. ,

"

2. CA i.c u LUL dIU.IEI

Calculul cirme i cuprizide doua etape principale:

_ calculul suprafetei penei cirme! necesar pentru asigura.rea manevrabiliUi~ii ~i stabilitiitii de drum a navet:

_ determ ina rea caracter Isticilor hid.rod inam ice ale ctrrne i a lese.

In ca lculul bidrodinam ic Be urmareste determ inarea elementelor geometrice all". ciunei a.sUel inclt forta de guv('.l'oarc ereata de aceasta sa fiemaxi~ii, iar momentul. necasar pen tru bandarea cirmei sa fie minim.

181

. Pentru.deterrn lnarsa aceste iforte de guveruare cit'~i it momentului aecesar handarfi cirrne i se VOl' prezenta citeva problerne ale hidrodinamicii

aripii portante. I

Se ccnsidera un proCil hidnodinam ic Inclinat ell uu unghi a.: Iapi dell n curent de fluid reetilin in; ce sc deplascaza cu viteza constanta (fig. 17.t0). Liniile de curent se "or

def 01"1 n a in aprop ic rca proCil till! i ca In Iigura 17.10. In punctul 7 curentul se divide inconjurlnd profilul, iar In

Fig. 17.10. Scurgerea cureututui <1(: ap" in punctu l ,Z, Iin i ile de curenl. se re u[urul profl lulul ctruiet.

nesc, Punctul J de dlviz iune a curen-

tului este intotdeauna situat In extrern itatea opusa a profilului. Liuiile de curent care mcrg pe partes superloara avind de pareurs un spatlu mal mare, vor avea 0 vil:ezii ma i mare fa~a de v iteza liniiJor ce se dep laseaza P!~ partea infcrioara a profilulu i. Datonts diCerente i de v itez a a liniilor de curcnt. apare ~i 0 diferentii de presiune , Pe partea super ioara a profilulu i presiunea este mai m iell decit presiupea de pe partea illf~rio.~~a. Repart itia presiuni!or pe prom este reprezelltat~ ip Iigura 17.p. Distributia asimetrica a preaiunilor pe celc doua parp ale profilului face sa apara o forp. Pa.:, care tinde s5. r-idice profilul, al carui moment fa~ii de partes anterioara a profilului (muchie de atac) este Ma.:.

, " pe ob ice! Iorta P« se exprtma pr!n project iile e i pe axe Ie xy', a lese functie de 'direetia curentului, fie pe axele MN legate de axele profilului (fig. '17.12);

.Pu.= .jpf+p;.

sau

in care;

P" este components transversals pe directia curentulu i mnn ita pDrla.nli'i san forta ascensionala a profilului ;

. P '" coniponenta de-a lungu I curen cu In inurn ita l"e2islen{d Io 11laintare san rez istenta frontala:

PH eomponenta norrnala a Iortei P«;

PM components tangentialf a fcrte.i P«,

IV

Fld' 1'7; 'II, DIAtrlbll~11I pl"e;;lunl1or.

.111 !l

I

Fig. 17.12. Repreze'nlarea !ortel p ..

Jilin. CQmpdrient"I~' ei'. II,

1112

I. lnfre aceste componente existii urmatoarele relatii:

• I . l " ',' '

"I PH=PII cos ",+P", sin a,.

PM=P" cos «-PI/sin oc.

t

Descompunerea Iorte i P(1. in componentele PH IIi PM Inlesneste aflarea ·rno~ meritulu i M« fa~a de partea auterioara a profilulu i:

M<7.=~;l)· PN (17.1 ~

unde. xp este hratul fortci PN, adidi dist.anta de la punctul 0 1.1 Ilnia de ac~io-

uare ' a Iortei PN· ., .,

PUIlct1l1 de intersectie P dinlrc coarda prof ilulut ~I directia Iort-ei PH se-

numeste ceniru de presiune.

Marimea Iortelor Px ~i P» cit ~i a momcutu lu i Mu. se dl',termina, e?,ae.~ num a i pc cale expet-imerrtala , priu incercar i pe modele de. profll: Pent~u' 'P.l'~ iectarea profilelor de or ice d imens i un i, care se dep laseaza ell vtteze diferite, se Iolosesc rezultatele Incercar llor facute in tune lc aerodiuam ice reduse sub forma unor coeficientl adimensionali. Acesti eoefieienti slnt: . r,' . j

coc(icil'Jllui de porlu/l/d a1 [ortc.i asccllsioilak;

Pz

ex =----

_ coeCicientul de rezislenta la lna intare ;

P v'.Fp 2

_ coeCicientul componentei normale ;

(>17.4)

p_ vi 'Fp 2

eM = .~- - eoeficientul componentei tangentialc ;

( 17.5)

"C,"

M

- coeficientul momcntuluu.

coeficientul centrului de presiune unde p este de 11 s iM'tea,

fluidului;

.(.11.7)

.11 viteza curentului ;

Fp supralata profllului;

b coarda profilulu i.

Intre acest! coeficienti sa pot stabili urmatoarele relatii, tinlndu-sc 5ep,m41' re legatura dintre forte ~i momente:

GN=Cy cos a+C", sin <7.,

CM=C", cos rJ.-C" sin (1., Cm=CN.' :l.'p'.

(17.8) 1

(17.9)'

(17.)0)

183

I Coefici~n~ii.d~ mai.,sll!! 56 .dau sub forma de diagrame sau in tabele in tunctie de unghiul de atac IX ~i alungirea re la tivli A. Pentru cxemp lificare se prezintii in figura 17.13 pentru A=1 variatta coeficienttlor CII• C""

Cp Iunctie de unghiul Gt. .

La navele maritime IIi de navigatie iuter ioara profilele hidrodinam ice pentru cirme , care in exploatare au dat cele mai bune rezultate

",' sint:

- profil tip H8ifl: cosntruit dupa fonn ula teoretica a lui N.E.

Jukovschi. Este indicat pentru navele rap ide ;

- profiI tip N ACA prodns de laboratorul american de aeronautica. Este indicat pentru navele en viteza moderata ale carer clrme slut amplasate in spatele elicelor;

- profil tip :QArM propus de laboratorul aerodinarn ic sovietic;

- profil tip Gottillgen produs de laboratorul Gottingen din Suedia.

Ultimele doua tipuri de profile se recomanda pentru navele cu dona elice ~i cirma amplasata In planul diametral.

In tabelnI 17.1 slnt prezentate ordonatele difcritelor tipuri de profile in procente din lungimea coardei profilului.

a, Calculul suprafetei penei clrmei. Suprafata penei cirmei pentru clrme le hidrodinamice ohisnu ite se determ ina cu relafia:

f- Cp 'y C. I· I I
toa~ I 1/ IY
-I J'
)'0'10 c, LJ'
J
C
9,5 o.?5 1/ -17 f-I- -I-
I/
V >-
v._ ~ rc.;
v
boo ...... 1-
"ll- s 10 , l:i i;
I lUfJ/)rre ,l,W Fig. 17.13. Dlagrarna coeflclentilor adtmenstonail C", c; C$.

F - t..« [ 2] l'-A m •

(17,11)

Tabeln! 17,1

\'.Iorlle ordonotelor dUerlt~lor !lpnrl de proUI" In proeente dID IWlglmea coardel profllulnl

OrdoDate1t: pro1ihllul. % din ll)ngime3 coardet

Protllul X - pm:II.la o.,dol1at.lor p,ofllulll; p. coarll.tl b, % din lltugim.n ..

o I 0,251 0,00 10,75 I 1,0 11,25 11,;;-1 2.5 13,25 I 5,0 I 7.5 I 10,0 115,0

Ordo.aatele pyofilului, % din Iu ng lmea cce.raet

.. "fila!

x - pozi~ia ordo:l:l.a.telor p:rOfl1u]u j pe C:OlU'ti::l b. % 'dfn lu.,gime.a sa.

20 I 25 1 30 I 3, , 40 , 45 1 50 I 60 I 70 I 50 I 90 I 95 I 100

11'

Tahclnl 17.2

\1 a lorile eoellelentulul A pentru d Lverse LIpari dellave

1 2 3 4 5 6 7 8 !I

1 2 3

"'

n care:

Fp

Tlpul de. :I1BVII1.

t,·d A.--

FfJ

12.5-25 7,5 -15 <:;12,5 20-25

a. Nave maritime

- Nave ell 0 eltce , , . , , , •...•.. , .

_ Nave ell dona ence . , , .

_ Petrollel"8 maritime rapid" ~i de vilezi\. medle,.

_ Pasagere ~I cargo"ri morl de vite·lii medic .

_ P asa gere ~I car sour j mtc I 1"11 tc , , . , ... , .

- Nave eustlere ' , • , ' , • , , , .... , .. , , , .•. , , , • ,

52-62 48-67 50-62 50-62 4.4-60 30-45 18-40 16-33 25.-50

_ Nove de pesenlt

...........................

- Remorchere maritime .•. , , , ...........• ' ,

_ Nave ell ceractertsttcl manevrtere speci~le

b. Nave f\uvialc

- Cargonrl ...•.......• ,., .

- Remorchere , " , ".

- Pontoane

- Ij.alupe

............. - - - . ~ ~ .

•••• ~ ••••• , •••••••••••••••••• + ••••••

reprezinta suprafata totalil a c1rrneior, ill m2 (cazul navei en mai mu lte clrme);

L lungimea navei intre perpendiculare, tn m ;

T pescajulmaximaln~vei,inm;", .... .._

A coeficientu I adtmensiona l ee se da In Iunctie de. t.ipul Davel.' VI

teza, numarul de 'elice :;i tonaj (tab, 17,2). Valorile c~ef!cientului A, ind'icate ma i sus, au fost oht.inute prin prelucrarca datelor statiattce a mal multor nave

maritime ~i de navigatie tnterioars . . . .

• II . Supraf'ata pene i cirmei calculatii in acest mod se poate ver if ica l~"pxob~

de manevrabilitate efectnatii pe model. '

tnaJ~imea penei cirmei hp se nlege constructlv tinindu-se seama de ampla:

sarea efice i. '. air

.' .. Latimea penei ctrmei b se determina avind suprafata Fp lji in ylme1l:

'p~nei. hpt ,,:

h= !:.!. .

"1'

':1: . Gros-imea penei i) ~e adopta in Iunctie de rl iame trul el ice i D sau ill tunc~ie de Hitimea penei cirmei b:

3={O.l1-0,125) D;

i) =(0,12-0,25) b. ..

La determillarca grosim ii ctrmet se VOl' aven in vede)"c condit.~ile ·de of.dm

constructiv in ceea ce pr ivesfe rnontarea uxu lu i cirmei cit *i rezlstenta ella

incovoiere , .

b. 'Detenninarea caracteristicilor hidrodinamice ale cirmei. "P~?b leme le referitoare In hidrodiuarn ica profiluilli se ap l ieIl in cazul dct\~n!llnul"ll [or\dor ~i mornente lor ce actioneazii. asupra unci c irrne de navii.

185

Fig, 11.14, CI.rma compcnsa[ii am, plasatii In P. O. 31 navel.

1'111' 1,.15, Di3grall1a fnrtelor PN' ~i a malllclltelor Ma.

Se considers cazul uue i cirme compensate, amplasata in planul diametl"al, al navei. Momentul pe axul clrmei (fig. 17.14) va fi:

Ma=PN(xp-a) (17.12),

in care:

PN este Iorta portanta ; xp - ordonata ccutrului de presiune;

a - distanta de la partea prova a cirme i Ia axul ei.

PN = CN.£. v2 • Fp

2

PN=(C!I cos cz+C", sin cz)· fV2 ,Pp,

xp =Cp' h.

I Coelicientii C", C!llJi Cp se iau din diagrame in func~ie de unghiuJ de utac a Ili alungirea relativa' X.

Porta portanta PN ~i momentul M,. se calculeaza pentru diverse unghiuri de banda r>' •• RezultatcIe se transpnn Intr-o diagrama (fig. 17.15). Se reprczinta P/l/=r(~) ~i lvT", =((rz). Unghiul maxim de bandarc 11 cirme l va corespunds valorti rnaxtms a Iorte l PN dupa CUm reiese din figura.

P,arametrul varlahil din expt'esia momentului este distanta a. Pentru deterr:ilinarea m omentului III lnim se adopts diferitc va lori pentru Il ~i sc traseazii diagramele Illomenl;e)or eorespunziitoare functle de unghiurile de atae a:. Se aIege distanta care corespunde celui mai m ic moment, Astfel a Cost determinata poaitis axu lui ctrmet pentru care momentul cste minim.

Pentru detelminarea puterii llla$inii cirmei Ia momentul hidrodinam ic ca lculat mai sus se mal adauga iortele de frecare ce apa r in reazemele cirmei.

APLICAl'IE

c. Sa S8 erectueze calC\I!ul hidrodlnamic pentru ctnna unci nave dest inntu !Iazel centra illcendlulul, de Lll) catamaran, cu lllngimea de 35,0 m ~I peseajul de 2,1 m. Nava Qre II "illgurll clrul,i" ",npla.ald In spaLOle eUeei. "~j se depla.eazil ell viteza de 10;8 lOis (viteza de ealeu! la mars tnapot se adoplA 5,5.2 mI8).

lOG

"

Fig, 17.16, ClrUlft ~i ellcea navel tip catarns-en, Peutru calculul suprajetel p"1\el ctrmel ,~ se folo""ijle relatta i~.U.

L·d [m') P"=A

A=·17 - confcrru tabctulul 17.3:

. 35.0·2.1 -1·4 m' !

}'1'= -1-7- -." .

"

Din coustdereute constructtve (fig. 17.16) IniH\.itnea rezulUnd 1~~i1l1ea b=l.l m.

Caleulu! caractertst ictlor bidroolnam'ice ale ctnuet. Alunztrca relaUva a profllu lu! ? vn It:

e h 1. 4

).= - = ..:__ = 1.273.

b 1,1

ctrmet trebule siI ric h=1.4 m,

Tabelul 1~.3

C"rocterlillclle gCOIlletr ee a e proruulul NACA 0021

"I I ,I 50,0160,0170,0 !8o,O,I.!O,!! IO!"O

b% I) I 1,25 i 2,50 S,O t 10,0 _ 20,0_ 90,O_t .,0,0 0:

sro.l· '/ I 770 880 990 II 00

;.:i~. 0 19,75 27,5 55', '110 2~O 330 HD' 550 .880

lu_h&J, ~

mm

Di>\""la de mu· chia de latU.'rt A proj f!lulul

I I

gros.l-

ll~ ,

protl- 0, 72,6 101.2 136,4 180,41221,,1

lu lu] , I

mm I l' ! I

)8('

Coencientul de eempenaare:

C = !!_ = 0.33 =0.3'-

b 1.1

C=30%

Se alege uu prom NACA 0021 dupil .. AUa.uJ earacteelstlcllor hldredtuamlce ale clrmelor" (tllbelul l7.3)

Mers lnainle

0 I o· I s· I 10" I IS' I 20' I 25' I 30" I 35;!!
C~ 0.021 0,029 0,053 o,on 0,149 0.22& 0,330 0,480
Cu - 0,176 0,365 (1,545 0,728 0,915 0,890 0,820
C" - 0,178 0,189 0,200 0,220 0,256 0,314 0,350 M ers lnapoi

0 \ 0' I s· I 10' I IS' I 20' I 25' I 30' I
35'
C", 0,037 I
0,053 0,092 0,162 0,260 0,340 0,379 0,450
-
~ - 0,145 0,330 0,490 0.550 0,602 0,487 0.450

C1' - - 0,875 0,830 0,796 0,770 0,733 0,691 Calculul Iortelor norm ale PN:

Mus fnainle

0,000

1.000 0,021

0.998 0.029 0,1 '76 0,009 0, t 7f> 0,178 t6GO

O,9~5 0,053 0.365 0.009 0,360 0.369 3142

O,~66 0,092 0,545 0.024 0,526 0.550 [)l30

0,940 0,149 0,728 O,OS1 0,648 0.735 6856

-0-,4-2--3-'-0-" ,-90-6-1-0-,-22-6-.1--0-, 1)-1-5- --0-,0-1)6-1-0-,-82-9-.1--0-,9-:.1-5-1--8-62-8--

0,500 0,866' 0,330 0,890 0,165 0.,771 0,930 8731

0,574 0.819 0,408 0,820 0,2:14 0,672 0,\106 8,151

5'

0,087

10' 0,174

15' 0.259

20' 0,342

ao· '

188

FI!I' '18.12. po~ltja luminilor prtuctpale ale illstalatiei de Iumiui :

1 _ lu.roin-ii de cid.ars prova. • .s - lumit1n de cat;lfg I'Jupa~ J -l'llminilc d.e poalt le Irosu $i v.t'rd~L' - lumind di.n pupa; .i _ lumirla d~ aecerce c pro'l,rQ Cv.ndanto In.!l.talaUd fi:z:e:); s,« - lu:mini. de eucceare pto'Va (vari3Dta. iu:stalapc:l d(:'Ulontabile)i 6 - lumluil. de c ucoro re pupa (vadant.a iJl.stalaUd C1::Ee). ' •• - lUlUl.nl. de l:\nCOT3Te pupa (varianta. ine:t3.1atici demo.a.tablle); 'I - lu.mlna 13 6Cm,H3li%3re •• navtl 1l4!!'IU-

ptn.a pe 'Tn<.luevrli··: S _ lumina de !!iemnalizatc [pentru trartsmihre de me!laje).

teze 0 lumina nctntrcrupta pe toata tnttnderea unu i arc de orizont de 225°, adica 112,5" de fiecarc bord ul navei. Aceasta lumina trebuie sa fie viz ibjla de In d lstanta de eel put in 5 mile (cuvintu I v iz ib il , In cazurile cind se refera la luminile instalntie i de lumini de navigutle, illseamna v iz ihil pc 0 noapte jntunecoasii ell atmosfera clara};

_ 0 {I doua lumina alba in prove insta lata sau inalntea sau lnapoia luminii a lbc indicate ma i SIlS avlnd constructla ~i caracteristicile asemanatoare cu accasta 2 (fig. 18.12) . Aceasui lumina IlU cste obligatol'ie pentru navete cu 0 Iuugime mai 111 ica decit 46 Ill, dar e le 0 pot purta.

Cele dona lum ini de pozitic trebule sri fie iustalatc ;

_ Q /ullIillc'1 lIerde fa Iribord 3 (fig. 18.12) in Mia Ie I inclt sa pro iccteze 0 lumina nclntrerup tf pc tout!1 tntinderea unui arc de orizont de 112,5°;

_ 0 lumina rQ;~ie la babord 3 (fig. 18.12) in a~a Ie l lncit sa proiecleze 0 lumina netntrerupta pc toatil int.inderea uuui arc de nriznn t de 112,5°,

Lurn inile verde ~i rosie trehu ie sa fic vizibilc de lu 0 dlstanta de cel putin doua mile. Luminile trcbuie sri fie prevazute CLI paravane astfel incit lumina lor sa uu 5C l)oata vedea din provu-tr ibord pcntru lumina roaie , ~i din prova-bahord pentru lu 11l ina verde;

_ 0 lumina aIM La pupa 4 (fig. 18,12) a carei constructie 111 montare sa asigure 0 lumina neintrerupta pe un arc de orlzout de 135°, cite 67,5° In fiecare hord;

_ alte lumini indicate ill Iigura 18.12. In alara acestor prescrip tii pentru diferite tipuri de nava 111 in situati! de navigatie diferite, slnt date reguli de iustalars a lum iuilor de navigatie , Astfel pentru hidroavioanc In mars pe apa , pentru rem orchere, pentru nave care nu slut staplne pe manevra lor, pent!u nave care efectucaza operafii dc dragaj de III inc, pentru nave cu vcle , nave rem orcate etc. ex is tii prescr ip tii specia le ,

Clnd din cauza t.impului nefavorahil sal! din alta cauze jllstificate este imposibil sa se tnstaleze la postul lor lurn inile verde ~i ros ie san lumina din pupa, in locu I acestora trehu ie sa se fo Ioseasca lum in i porta tive (In nterne e lectricc sau felinare) care vor [j asezate la Ioc viz lbil din timp pentru prevenlrca abordajeJor.

Pentru nave Ie destinate a traversa canalul Panama, canalul dc Suez ~i canalul Kiel (Repu.blica FederaHi Germania) exisUi prescrlptti speciale in ceea ce priveste instalarea hun inilor de navigatie.

197

~--------------- --._--.

c. PERETI PENTRU GR1NE

1. ~OT'UN~ GENERAI.E

r

Pentru navele care, pr·in constructia lor, -I1U slut special' destinate transporlului cereale lor in vrac , in sltua tia cind transporta astte l de Incarcaturi , trcbuie luate toate masurile necesare pentru a impiedica alunscarea indircaturii.

Transportul eerealelor in vrac poate prezenta periccl ' deoarece aceste rn iirfuri stnt nestabilc si se comporta in timpul navigatie! ca s i Hchidele care, sc stie , priu m lscar+le Ior-iuflucnteazll negativ stabilitatea nave i. Din acessta cauza ll1agt~ziHc !Ii comparLimente le umplute cu cercale in \TaC (trcbule sii aibii pcreti lougitu d inal i sau separatii nurn il.i pel'eji penlru .grille (in Iimha Ctlglez;l ".'ill iILing hoards") precum ~i puluri de alimenlare sau Iidere (in Iimba englezii ,,[ceders"). Prescrtpti ile Registrului Naval Roman in ceca ce priveste condlt iile pc care trebuie sii le indep lineasca pere~ii lougitud iuali peutru grlne ~i Iidere le pentru diferite cazurt de tncarcare a magaz iilor ~i compartirnente lor previid:

Cazul maqaziilor si compuriimenlelor coniplet lnciircaie:

- pereii lO/!rJiludin.ali. Mugaz iile sau compartimentele eomplet umplute ell cereale ill vrae trebuic sa dispuua de un perete longitudinal situat in p I ,]I111 I d iametral a I nn ve i, sail la o dis tan ~ii care sii uu depll~eaS{~[1 0,05 din Wpmea nave i B (fig. 18.13). Pere t il longitud inal i pot sa nu fie dispus i in plauul d iamctral ell couditia en distauta dintre ei sa nu depa~easca GO% din Iatimca nave i s i S[l existe {Jill'! de flljUI'C (desrhider i prin care se f,lec imprfist.iereu cerea le lor) de dinu-nsiun i sulicicnte ~i In intervale, asa cum stnt in figllr'<! 18.13.

Fig. 18.14. PereUI pentru grtne In cazu! magazlflur ~I com part! men telor

. illc!lrcate In comun ('lava ell 0 punte],

Iniilt.imca I! pc carl' trebuic srI se extindil pere.ti i longitudinal i este: _ de In partea iuferioara a pu ntii p iuji la 0 distanta de eel put.in 0 tre ime din adillcllllea mngaz ic i, dar minimum 2,50 m;

- de ln 0 puntc la cea la ltii in magaz iile dill interpuuti si stq~rastruct;;tri. In toate cazurile pere ti! longiludinali pcntru grille se VOl' extmde pina la

partea superioar;l a puturilor dc. a lirnerrtare ; _.

- pull/rile de alimenlare (Iidere) servesc, a~~. cum arata -\\1 d:uwnll"ea, pentru a lhue ntarea compartimente lor sau m agaz iilnr complet incareate cu ccreale In vrac,

Conform presci-ippillor couventic i mentionate , Hecare fidel' trebuie ~a cOll~inii eel PUPil 2% din cantitatea de cereale il1cllrcnt5. in partes de magaz~e suu compa rtlme nt pc care 0 alimenteazk: nmplasarea Iidere lor se va .face C.lt mal judicios astfe l Inelt su asigure Ijbera trecerc a eerca~elor de la fl.derc .m teate partilc rnugazlei sau ale compartimeutului. Drept Iider pot servi gunle de m agaz ie ,

Ca'Zul maqaziilor ;>i compartimentelor partial umplule: . - pere/ii itmgifudina/i se ampluscazti la Iel en ~i in cazu! jlre~cdenL. ~~ trebuie siHie de 0 coustructie adccvata s i sa Sl~ rldice deasupra fundu hi I ll1agaz rf'1 (sau de In puutes intermediara) pina la 0 ina ltime de 0,130 ru ;

- alte prescripiii . Cerea1ele trehu ie n ive late s i acoperite eu, :er~ale in saci sau orice alta marfa apropiat1i Incarcata Ioarte strtns pe 0 IllUItlme de eel putin 1,20 m , deasupra cerealelor in vrac 'In partes iOlpartita prin peretel~ longitudinal ~i pe eel putin 1,50 m ill part ile ne lmpartite astfel , Sac 11 VOl' fI asezatt pe 0 platformii.

Cazul lnciircdrii compartimenlelor ill comun..

Magaziile infer ioare ~i interpuntrle situate deasupra lor pol fi incareat~ ca un singur compartnnent cu conditia ca peretri longitud!nali s~ fi~. insta la't.i de sub punte pilla la intcrpuntea nave i dad! nava are doua P~lltl_ (Iig; 18.14>. ilar daca nava are mai multe punti jnferioare perc\:ii longlt.udllla~1 trebu ie sii fie instalati pe 0 treime dill ina1timca tota la a spatillor comunc (fig. 18_.15)De asemenea, se va a~igura arimarea (distribuirea) cer.clllcloJ' sUbyunte pn~ gurile de magaz ie ~i printr-o amplasare a gllrilor de rujare la () dlstIJnta nMI mica sail egala cu 2,50 III de pere ti] transversali.

2. CON STJlUCTIA PEluqlLOR PENTRU GRINE

FlO. 18.13. Perej i pentru grille In CDZlIl magazrilor .j' eomparttmentelor eomplet tncsrcnte :

1 - pere~j lo:ngltudlDa.Uj :2' - guri de' rujur e.

Peretti pentru grine trebuie sii lie etanst fat.a de in~ilre1itu~~ din maga:ia respectiva ~ i sa nu perm ita dep lasarea acestora. Intruclt peretn p.entru gnn~ se instaleaza la nave destinate sa transporte miirfuri generale (deci nu numai

198

199

Fly., 111.15. Perctil pentrugrrne In cazu l ",ag,a~1l1or ~! comparttmentctor Incbcate in comun (nn v" ell dona puntt),

grine) ci trebuie sa fie de constructle demcutahila. Materialele peretilor pentru grine ~ i a pu turilor de a Iimenta re pot [j, 0\"(' lu I, a Iinje le usoare sa u lcm nul, inclusiv p lacajul , aeesta din urrna trebu ie sii fie exe cu tilt en u n lia nt TC'Z Isteu t In apa,

a , Pereti din Iemn pentru grine (sol ic itat i pc am he le parti), Men tanti i peretilor trchuie sa a iba- modulul de l"c,zisl.!~n(;ii a l sectluni i transversale in raport ell 0 flxii perpendiculara pe p lanu l de actiouarc a sareinii, eel puttn egal ell:

W =k a (l!-l ,22) [crnnJ;

tu care;

J, cs te n u coef icien t ega I ell:

14,8 pentru otel cu l im ita de curge re 2. -lOO (hlN/em"; 1 88 pen tru lem n ;

.15 .'i~~ pcntru otcl de rcz istcntll 1!\5.l'i[,.~ 5,IU .i l iujc U~O'Jrc (ill can~ It,

R c este lim lta de curgere a acestu i 1J~e! (k rcz islcuta IlHirittl. sau a al iaju lui user, daN/cmZ);

(] d istanta or izontalii intre montant ~i eel rua i ,lprop ia L l' lemenl, cunstruct.iv al IH1\ei, in m;

II dcschiderea llHlXi!naa montnn tu lu i intre ruazuiue , In Ill. care vnu va fi mai midi de 2,44 m.

HegisLrul Naval Roman ma i contine 0 serie de reguli refe r itoarc la Iixurea cape te lor rnnntanfilor 'in locasuri, la decuparile pentru introduce rea dulap ilor ~i la constructia din parti separate a montan'tilor,

Grosimea dulap ilor care a lea, tu iesc perefii este elr 50 - SO nun ill lu DC pe de distanta dintrc rnnntanti sau dlstanta dintre mou tanti ~i e lemeutul de eonstructie ce I 111 a i nprop iat .

Piese de disiantare ~i limnti. Montantl! perctilor slnt mcn (inn (.i in poz i ~ia lorprin p iese de distantare sau prin tirauti , D ime ns iu nilc~i distautelc de mcntare a acestura stnt indicate in Registrul Naval Roman,

In f igura 18.15 este reprezenta tii cons tru ctia perc ~i lor d i 11 lem 11 pe 11 tru grille Ia un cargou de 4 500 tdw constru it In ~.N. G. Sol ut ia adop ta til, in aeest caz , pentru constructia peretllor din lemn pentru grine la nave lc care au capaee le gnrilor de magazie de la puntea mtermedinra din lenin, consta in utilizarea scindurilor acestor capace (denum ite ~i "miuginii") pentru lnstalarea peratilor pcntru grine. In figura 18.1 G pentru portiuuile de perete din dreptul gurii de magaz ie (care [oaca ~i rol de fider) slut ut ilizate sctndu cile 3 ale eapaee lor gurii de magaz.le . Acestea au (in figural trasate d iagonale. Mnntarrti i 1 care sustin scindllrile perej ilor stnt prevazu n cu urechl 6, peutru

200

..,

li!
"I~ ~
II,
IX Y v
• l.
il 8-
<; ·x i Y
" 'I
X I.K x: ::l
~
!
I~v\ \ ~
I v·lv' :il
-.:1 W 1/'j( ,.- ,_ ~
y X :l;'
.
~ l:! " I '

Y 1/ \'

\ , .

X i\

i

Fig. 18.17. Constructla p"re~i\or metattct pentru grtnc:

1 ,_ moa1.~~t,,~ 2: - per ete,

FIg. 18.1B.· Cnnstructia montan\ilor pentru p~rep i meta Hel pentru grlne:

1 - wontuot; 2 - pcr et e.

tixal'ea a doua cabluri 4, prin care sint lcgap de rarue le gil ril 01' de magaz il, rcspectlv de osatura borduje lor. Acestc cabluri sju l prcvazutc cllint.iuzfltoarc {j.

Folosind suiuduri le capacc lnr gurilor de ll1agazii ale pUlI!.ii iutrnnediare in scopul nrontar ii pere tllur pentru grine sc rczub'a plll'~ial ~i problema depoz itarii accstor scinduri in cazurtle cind nava transporta altlel de lI1iirful'i decit ecreule In vrac , cazuri in cnrc aces li pcre(;i nu-st gasesc utilltatca.

h. Pcre]] rnetalici pentru grine, Acc~li<l s inl, din pnnourl de l:d!I:; gofJ'atil 2, de 2 111 III grosimc.sust iuutc de moutanti I (fig, 18.17 ~i HUB), Pe nl ru a S(' 3sigul"1 plJzilia ,'crUcaHi n m outantu lu i, uv ind in vcdcrc Iaptul di e l lll\ este Iixat la 'partea de sus, se prevad cabluri CII in l.inzatoare ca s i in cazu 1 perc-

~i1or de lenin. .

D. INSTALATIA DE AMARARE CHERESTEA

1, NOp NI GENERAI,E

In cazu l c iud pe puntea uavei se transporta-Incarcatura constind in cherestea , arimarea (distribuirea) ca ~i amararea (Iegarea) aceste ia se face resp~ctlndu-se prescript+lle "Convell~iei internat ionale asupra Hniilor de Incarcarc din 1966".

Cheresteaua se poatc Incnrca pc toata luugirnca dispon ibila a nave i, adica pe suprafa ta puntli fara suprustructuri. Dacii Uti existii suprastruetura la . extremitatea din pupa. lncarcatura de cherestea se poate extlnde plMi In extrem itatca din pupa a gurii de rnagaz le cea mai din pupa,

202

Cheresteaua trehn ie. sa fie cit se poate de solid marata ajungind. pina la Q Iniil~i.me ,~axim1i deasupra pu~tii (',g~l? en iI!iHtimea l~ornla~a a _ une i .su~r~structuci. PenLI'U nave care. navigheaza iarna mtr-o zoua cu iarna petiodica, _i,nalthnea:. i~ca.rcii.tiir'i .de',c.hc:estea. deasupra punt.ii nu trcbuie sa. depaseasca o tre ime din iatilnea maxima 1\ navel,' ,

.tnt1frciitura. de lemn pe puute trebuie -distr ibu.ita ill mod compact, Iegata ~i asiguraUi; ea nu trebnie sa sttnjeneasca navigatla ~i exploatarea nave i,

Insta ia tia de amarare a cuercste lci se cornpuuc din: Illon/allti. ~i /egiHuri, \J()l1tantii trcbuic Iixat! in mod solid de punte priu inte rrncdiu l unor cornicre SHU suporu in forma de pahare (fig, Itl, HI),

Dtstanta dintrc moutanti depinde de Ie lul chereste lc i :ji luugimca e i, dar nu tre bu ic so fie mai mare declt 3 til,

FIg. 18.19, Modu I tIC prtndere 11 !DOIltan~i1ol' Ins!'11 In ~Iel de 91110ml'C a cneres-

tetet:

if _ pn-rap-c.t drept; l,J - p,rtrapct hlc!id,nLr I _ puutna t f! - 1):.trn p~l j. 3 - eopuet.lu :

Ij' _ suport de r lse re o. muutn_ntnlu i ~ Ii - _p16,cul(l peutru fhare" .!'iCOaUcii G - eccabn : '"I ~ mcutn U t ~ .8 - post n ment pcutru au pcr t,

FlU' 18.211. SI"leIlIS de IEgiitllrii a cherestclei (16 puntc:

I· ~ .Ies;:atur-i tTRU&Vers.a·II!!·j 2' - p leee pent ru d,tr.::;lflt!~~re T;:L.pi ... .l; 3 - lcgi1tur;\ long it.ud lDnll.

203

Legatul'il.e sc compun din: 0 legiituri\ longrtudinalii ~i mai multe legiiluri tr3111s~ersa Ie f I xa to la 0 d istantii de ce 1 111111 t trei mctri una de cea la I tii. Le$atl~rIle transversale stilt independente. Sisterne.le de legare slut reprezentatc In f igura 18".20, a-d; eel ma i eficae~ .. ~i totodata eel mai utilizat este modul

de legare de tipul redal in figura 18.20, e. .

. Legilt.urile sint d in Tan t avind dtametrul zale i de minimum HI min sau

dill -cablll -de otcl de rezjsten~a ('ch-i\"slent:'i. . . _:

Un dispozitiv de desfaeere rapidii n Icgalurilor transversale. a tunci clnd este trasii Ic~gii tura longiludina Iii asigu ra aruncarea peste bard a incarcaturt: de lemn atune! cind conditiile de na.\·igatie 0 eer. _

E. fNSTALATIA DE BALUSTRADE ~I TENZf

1. INST,\J,ATIA lJE IIA I.USTIlt\D1,

. IlIst!l~atin de b~1Iu.st.I';'dc l'onst.11 din l ota litnte a balustrade ler ('(~ trcbu ie IIls~alate III to~t.e !)arl·d.c cxpuse n le ]lllll~ii prfueipalc :;;i punttlor suprustrur~ul'll~r. ~('''a.slil Ul~talat,)e cste lleeeS'~r£l pcn tru a asigura deplasarc!) [(1)'1\ perlccl <l cchlpajulu! navel pe ac('st.e punti sl pe pasare lc , rnu i ales in t imp de Iurtu nii. De ascme nea, balllsLl'ad('I(~ scrvcsc pr-ntru ingriid.il'ca dcsch idcr-ilor din in te r iom l ll:l,,:e! impol t'~va eiid~l'i i prin n~('sl:c dcsch idr ri , in specie I in (jill/lUi oscilati ilor Il.l_\ r ', ' SHU pc llitunt'I'lC: In af<ll'U dl' aecSITa sc ma i pn:v,id bn lustrarh- pentru illgrad 11'(~11 pin uorm dol' II ill com pa rt imr- ntu I m as ill i.

, Constructl« haillstradclor COllst:'i dill: hnsl.oune de ilalllsl.md:i I (I'i.'. 18.21 IS.22),_m~lIa curcntti 2 (fig. 18.22) .,i LI<II'elc iutcrmcdtom .'2 ~i .1 (rig. U?22).

tfl;~I!.I.lJH'a b;lhlstrad!':lor ['sl.e de eel PU(,i1l I 111 (1(' la PUIlLc (;'cl:omulidaUi de n.cglstrul Naval Homun).

, _ .:Collvell!.ia Internatioualn privind linijll~ de incurcnro dill THG()" indica Illaltlll~ea de In punte a ha 1'1' i nrlz ontalc infcrioarc de eel pu !.in 230 IlUlI. Barele onzontale 51' \'01' monta la 0 dfstanta una de eealaltii care sfl nu depa~['ascii

380 rnm , .

1'111· 18.21. inst3latie de

balustrade sudata:

1 -b3:!1.tQn de balustro.da; 3 ~ bara orh:outo.li'i.; S ~ ("opadlUc j. .. - plilltba.ndl; ~ - prc::;&:on i 6- pfbA; 7 ~ piulittl: S -dop_

204

5

I'lll. 18,22. Illstalu\le de bo Iustrade ell bastoane rorjrtl.e (pm'lillne demonlahlli1): 1 - basrou de l:tB.lu~hiliild.lj 'S - mruA CU1"\."ll.tll. i ~ - b~TC o- reonmte : ~ _, lIu.port: (j - bolt.

Bosloanele lie /)a/ustl'adll se "onfectiollcaza din tevi (din o~el sau ariaje usoure) sau platbanda. Imb innrea hastoane lor de bure le orizontale SI! face prin sudare .. lnajnte de intrnducerea sudar ii in constructfile nava le , hasto .. nele de balustrada 1, se eonlectionau prtn Iorjare (fig. 18.22). Bastoane le executate prtn sudare slut supcrioare celor forjate en aspect, ega le ell rez istenta ~i ell 0' greutate ma i m ica . .

Burele orl zoniale au sectiunea tubulura , Bare lc or izonta le superioare stnt de dlmensiuni rnai mari ~i pourta numele de m1l1a cu-renM. La uncle nave '. in special la cele de pasageri !ji pc puntilc pc care circula In mod rrecv~nt_per- . suane , in locul mlinii curentc tuhulnre se prevedc copust ie de Iem n Cal 1Il.1~gu-

rII 18.21. ..

Balustrada puntii baretlor dispune, de obiee i , de 0 portiune eOl~struitii din lant, rabatab ilii, amp lasata In dreptul barcilor de salvare ; aceasta parte a balustrade i cste previizuta ell un dispozitiv de declunsare rapidii.

2. INS'fALA'PA HE TENZI

Instn lu pa de te nz l cste necesarf pen tru protejarea punttlor superioare expuse In ploaie ~i soare , Instalatia de te nz i se montenzu , de obice i , ill:prova ~i pupa nave i, dar uneori seacopera ell tenz i ~i [liirti de punt!' expuse dm partea de m ij loe a nave.i catre borduri,

Pa rt i Ie P r incipale a le insta la tic i de tenzi sin t: pima ec lemUi (p i~za de vela) *ii basloanele de tendii, Bastoanele de tend! servesc atlt la sustmerea plnze i de tenda eit ~i 13 .sustinerea par ime lor de care se pr inde p inza de tends,

In ligura 18.2J este prezentata schema unci instalatii de tcnzt , Cunstructla unu i baston de tendil. este indlcata in figura 18.24.

206

1 1 I I I I

E~O::;;+.j,j1

~ I...)

~i Hi

I 1

I

I

I

I I I

' ...

,,, '""

..

~'

~'

F, SCURGERI DE PE PUNTI

Cantitiiple mic,i de apu care nu SI! pot evacua prin sabcrduri 51'- adunii in aUlalul lacrimal', adie:~ In partes de punte cupr insa lntre lnvel isul de lemn si uentura punti! superioarc de undo se evacueazii in mare pr in sC!1T'geri I (fig: 18.25). Apa care patrunde P" puntfle infer ioare si tuate sub l in ia de plu tire de plina incatcarc sau in q~.cinfttalea e i, se scurge prin scurgerea 2, in wnal!!l de umtinii adlca in spatiu l cuprins lnt.re marginile dub lulu i Iundsi gurne , Din cann lui de santilla apu este asp iram de pompe le de sanbinu ale uavei care 0 cvncueaza in mare.

La navele care all dublu Iund cu table marginale orizontale apa de pe

plln~ile inferIoarc se scurge in niste puturl special ame najate in dublul fund dCIlllm ite p!!/uri de santillii. Din aceste pu luri apa este asp ira til de pompelc de santini!, In zona unde 1111 e"ista dublu Iuud sant ina este const itu ita din spati ile d intre varange ; in acest cal sorbnrile pompe lor de santin!'! slut asezate in parrill' cele mai joase ale santinci fiedlmi compartiment etans.

In Hgura 18.26 este n-prezeutatji constructia lind scurgeri de pe puntea prlnc ipalii.

G, FER£STRE~f HUBLOURI

I. FI::R1,STlIl:

Fcrestrelc lucapc r ilor care slut umenajate 111 suprns!Tur;lnri sint de dona

tiPllri:

- Ieres tre fi X(~ ;

- Ie restre raba tab ile ,

Parten metalica a Ierestre lor ponte Ii exe.eutaUi din otel sau din alum lnlu.

In prezent in sant.iere le navale d in lara noastra se pr(>conizeaz1i. tnlocu lrea totalii II te restre lor de ote I ell cele de a lum in iu.

Constructta II lie i ferestre fixe de alum in iu este arii UHli. in ligura 18.27. jar a unc! ferestr~ rabatabile in Ilgura 18.2-8. Dimeusiuuile B ~i H Indicf Ill' m ina. Ierestre.i , Fe restre Ie slnt p re v i.izu te ell Db tu ra toa re (ob loane).

DOLI ii dill Ie restre le cab inc i de comanda (all' tim 0 uerc i) slot prevazu te ell ~ tc rgii tor cen trifugpen tru a merit i ne tra nsparen ~a gca m u 111.i pe Limp de pion ie ~i a asigum dec i 0 vizihil ita U' suficicntii.

2 .. HljBLOUru

Hu b lou rile sint Ie restre clrcu la re de dlmens iun i m ici , E le servesc pentru asigurarea Hum inilirH ~i acrisirii ineiiperilol" acolo unde (HI se pot amplas.::I Ieres tre , Incaperite afla te in spa ~me de sub pun tea principalii srn t prev iiz II te ell hublouri, De aseme nea , line le u~i stat prevazute eu hubtourt.

A!egerea tipu lu i *1 ml'irim ii de hub lou 5C face. iu Iunctie de locul unde urrneaza sa fie amplasat ~i de marilnea tncaper ii, tinin.du-sr. seama de prescripti ile eon ve n pilar lnterna tiolHi Ie in v igoare referi tQ3TC In deseh ide rea i.n bordnje.

2.07

LJ,
1/:1- .. .
.. t •
• t ·
• 1I t
. 0r-t--: ·
'" - - .,:-
-<:
t
. I X' 1~
.. ·
. . . .~ sse /'/UN£A A-A

• ~.m /.",

s J ~

FlO· 18.27. Fereastril I!"L;:

1- ~orp; 2 - rumltJ :s - ~urub; -I. ~ c.-blt; 6 - Kc~'m.

Fly. 10.21l. I'errnslrii rnbDlabil~:

1- ecrp , ~ "":' ("ulnA TO bato.t,H.il; J. i - ~IItUtJ rnlJalubii jii pili htA II.~U ute~hl: ,) _. g eu f.u; C - bol t.

. . FI!l. 18.29. Huiliouri fixe:

.. - hublou f ill;; Uri. 2'1:':Usr; .0, - hu.b1o\'l fh; cu. rfl1~a:r· 1 _ '.. .

j corp, Z - clut) J .__ gt'U1n: t ~ I!T-Atu.

f'lll' 18.30. Hublou mobil:

1 ~ c:orp,j, f! ~ obion; a - gaToltu'n'l; -I - lnet i 5 - geami 6 - bulon re ba tabH: 7 - oprl. tor rrgla bU i 8 - whle:rul opr~-

torulai .

Aceste couventil prescriu ~i cond.ittile de Iolosire a hublourilor. Constructia unui hub lou fix farli grata!' este indicata in figura 18.29, a, a unui hublou fix cu gratar in figura 18.29, b ~i a unui hublou mobil ill figura 18.30.

Regullle registrului prevad doua tipurl de hubiouri:

a - de tip greu - avlnd grosimea geamului de eel putin 10 mm en dlametrul Iuminii de 200 mm (sau mai putin), sau eu grosimea geamului de eel putm 14 mm *i diametrul luminii de 300 mm ;;i mai mult.

Diametru l luminii insa, nu trebuie sa fie mai mare de 350 mm ;

b - de lip normal - av lnd grosimca geamului de eel putin 8 mm *i diametrul Ium in ii de 250 mm (sau ma i putln), sau eu grosimea geamului de eel pu~in 12 mm s i diametrul lum inii de 350 mill (sau rna i muIt), ins a nu mai mare de 400 mm.

H. U~I METALICE

1. NOTlUNI GENERALE

Registrul Naval Rom fill , in couformitate eu "Collvell~ja interna~ionala pentru lin iile de Incarcare", cuprinde urmlitoarele reguli privind deschiderile prevazute en usl ,

- toate deschiderile praeticate in peret.ii situatt 1a extremitatea suprastructurilor Inchise trebuie prevazute cu Il.*i de otel sau din material echivalent, fixate solid de perete i1i etanse la apa clnd usile sint tnchise;

- structura , Intariturile ~i montajul trebute sa asigure reztstenta ansamblulut egala cu a peretelul nedecupat;

- sistemul prevazut pentru etansare trebuie sa cuprinda garniturr, zavoare sau alte dispozitive analoge , fixate permanent Ia u§i sau la pereti;

209

14 - Construcii.i IlIetolice - N.v.

- zlivoarele trehuie .d. poata fi actionate din amhele parp ale prctrlor ;

. - IniU}imea pr~guril~r de acces in pere~ii de la extrera itatile suprastructurllor lnchise trehuie si!. .. fle minimum 380 mm deasupra punttl,

. UljiIe. metali~~ care. se monteazs Ia desehiderile din peretti suprastructurilor, ~l magaz.lllor, .a~ compa,rtimentului maslnl (lji ai Incaperilor aferents compartlrnentului ma~llll)cte. slut standardizate .

2. TIPUBl DE U$I METALICE

Se folosesc urmatoarele tipuri de 11§/ metalice:

u~i etanse en dona zavoare (fig 18.31, a,b,c,d); usi etanse en trei zavoare;

nlji etanse cu. patru ziivoarc;

u~i etanse cu sase zavoare.:

Aceste patru tipnri de ulji pot fi; ell hublou (fig. 18.31, a), eu tereastra (f}g. 18.31.' 0) sau lisa, adiea f?ra.hnblou san fereastrli (fig. 18.31, c), en dona zavoare (fig. 18.31, d). en grrla] (fig. 18.32) $i cu piasa (fig. 18.33).

Usile usaare pot fi: .

u~i en hublou; - u~ i en ferestre;

- u!ii eu jaluzele.

U~i1e usoare ~e _monteaz~l~ W:G-nri, la magazta de rule curate, magazla de rufe m urdare, spalatoare, calcatone ,. dusur! etc.

c

A

c

~
~~
<P-
ID
,,~--/
_"tt=-
l"""
.;=
.;"
~
I...,.......... c

A

A

~ -F-
~lTj
(;'>,
&- f.-....-:...:.. f
I/~
II
;
-, b

d

FlU. 18.31. U~I en doni!. Ihoare:

• - en !:tablau, b - ea fereDstrl1i (: - 1I.e1'i.

210

Fig. 18.32. U~li en grllaj.

Fig. 11:1.33. U~~ ell pla.li.

1. CAPACE $I GURI DE VIZITARE

Accesul in magaz ille de mii.rfuri, in magaziile in care se plistre:aza obiectele de illventar mar inaresc *i in alte incaperi en destina~ie assmanatoare se face pr in deschideri in puntile respective; aceste desch.ideI'i_sil~t p~ev1i:Zut:e cu capace , De asemenea accesul in tancurile in care se depoZiteaza difente Iichide (combustibil motori~a, ule i, apa de halast, apa rnnrdara etc.), in scopul curatirii ~i verif'icarii acestora este asigurat pr in guri de vizitare prevazute en capace.

Se deosebesc deci dona categorii de capace:

_ capacele gurilor pentru accesul in ~agazi,i, de~u.mite capace: ~ capacele gurilor de vizitare.: denumlte yu_n d~ v~Z1lare.

Capacele se compun din urmatoarele partl pf.melfal.c: ram~ sau sochrl, capacul, halamalele ~i inchizatorul. Bamele trebuie sa fIe prevszute cu uer-

vuri de Intarire. .

Construcfiile eapacclor slnt reprezentate in I igu rile 18.34 -18 .37 •

Gurile de viz itare se compun din: rama , capac, suruburt sau prezoane,

piuli~a ~i garnitura de etansare. .

. tnaltimea ramelor gurilor de vizitare nu. este reglementata .de R.N.R. Capacele gurilor de vlzitare trebuie executate dLU otel sau alt material, aprobat

de R.N.R. Grosimea capace lor nu trebuie sa fie mal mi:di dectt groslmea table i secttunii plane pe. care slut instalate ,

In sautiere le navale din tara noastra, gurUe de vtzitare au fost tipizate din punct de vedere eonstructiv dupa cum urmeaza:

- tip A-gad de vtz.itare ovale , lnal tate, cu ~uruburi; acestea sint utiIizate pentru tancuri $1 rezervoare (fig. 18.35).

_ tip B-guri de viz itare ovale , en prezoane ~i rama sudata , utilizate pentru dublu 1 fund .~ i punte (rig. 18.36). _ tip C-guri de viz itare Ingropate folosite pentru dublul fund ~i punte;

f

Fig. 18.34. Capac stuns:

1 = CBpaol;::j; Ii....- ner'vuri de fjrl~lza.:rc; J- cJcmA; 4. _ f:t).~h:l;z,itQr CU ptnUIA. Hutllrt!!" ,6 - b.1BIDUt: 6 - rnlll.l vo!:J"ticnla;

211

- tip D-guri de viz itare rotundc cu prezoane :;;i rarn a sudat1i; acestea slnt folosite pe ntru rezervoare mid (fig. 18.37).

Din punetul de vede re al marhn ii luminii (L.B) se construiesc urmatoare le tipUlri:

gud de vizrtare eu lumina de 450x320; - gUll'i de vizitare ell lum ina de 500 X 400;

- gur i de viz itare eu lumina de 600x450.

Aceste trei t.ipuri dim e usionale se referll In tipu rile construe tive A, B ~i C; gurile de vizttarc de tipul D pot fi cu lumina de 0400 ~i de 0500 .

.T. SCARl METALICE

Pcntru a face posihila urcarea pc nava, comunicarea intre lncapert ~i plaHormc situate pe diierite puntl ~i accesul la diferite instalatii pe nave, se ins taleaza scar}; acestea trebu ie sa fie com ode ~ i s igure ,

Tipurile de scari care se lnsta leazh pe nave aint: scar j inclinate;

scar! verticale :

scarl din scoabe ,

scari de bord.

Scai-ile de toate tipurile se constru iesc tinindu-se seama de anumite norme. IniUtimea scar ilor ca ~i latimea !Ii inaltimea trepte lor trebuie sa asigure dimensiuni suficiente pentru suprafete de reazern a picioru!u i in timpul 1010- sirii scar ilor , precum ~i un pas normal (570-640 mm).

a. Scarile Inclinate. Liilimea scarilor inclinate trebuie sa fie eel putfn 600 mm la ntve le care au tonajul brut ma i mare decit 100 TR; Ia navele mai mici se admit ~i seari avind 0 Iatime dc 500 mm ,

Inclinarea scdrilor nu trebu le sa depaseasca 55° in ineaper ile de Iocuit, in Iucaperi de serviciu ~i de uz social. Scar ile de acces pe punti ~i in cornpartimcntul mas ini ~i dlliliiri pot avea 0 inclinare de pina Ia 600• In mod exceptional se adm ite un unghl de incl inare de maximum G5" pentru uncle scari din compartimentul mas ini , In orlce caz nu se adm ite ca pe nave sa se foloseasca scari Incf inate avtnd lungimi peste 6 m.

Dis/an/a dintre treple, masurata pe vertical a, nu trebuie sa. depa~eascii 225 mm dar nici sa fie mai mica de 180 mm. Distanta dintre trepte pe intreaga lungime a scarii trebuie sa fie aceeasi.

Supratata trepielor trebuic sa nu fie a lunecoasa .,i sa se poata curliFt de noroi, iar a ce lor de pe punte (exterioare) sa se poata curata de gheata ~i de ziipadiL Suprafata trapte lor scarilor principale ~i a lncaperilor de locuit ~i de serviciu se recomanda sa fie aeoper ite eu materiale decorative ea: linoleum. cauciuc ornamental, mase plastice etc. Tnate scarile Inclinate trebuie sa fie prevazute en balustrade in ambele parti; balustrade le stat confertionate din teava,

Sdirile care se instaleaza una deasupra alte ia vor avea captuseala care Sa impiedice ciiderea murdarie i pe scara infer loara,

In Iigura 18.38 este reprezentata 0 scara lncl inata exterioara tipizatii.

b. SeMi verneale, Acestea se instaleaza pentru a face Iegatura intre deschiderile a doua punti. Daca scara este lunga, la fiecare 9 m trebuie instalata cIte 0 platformS..

. ,

'I

·1

.FIg. 111.8;;, Gnril. de vl?!ta"e tip A: 1- ra u:di;; :I ~ 'C'apnc; ,- ;fjIu:rnb; 4 _ piu.1I11 S - ~urub; G - garn!turQ~

Pig, 18.36. GurA de viz!tarc tip'R:

J - :rnma.j 2' - ceuae: J - p.re.z.on; ..f _ pilllitit.

tJ. - euru b ; {) ~ g-ar'Dlturd. •

Fig. 18.37. Gurll de vlzttare tip D:

1 - .ra.m4: B - capae j 8 - praon: 4 - plulfU; tI _ ,uTtlb; 6 _ JarnUu.rll~

213

mln.3IJD FlU' 18.38. Scara tncllnata,

Fig. 18.39. Scar .. verlicah'l.

p
~


.


min·3DQ FlO. 18.4U Scarii vertlcaUl cu trepte duble.

Latimea sdirilor vert.icale trehule sa fie eel putin 300 mm. Distants intre trepte trebuie sa fie intre 280 ~i 320 mm , Distanta de la scara verticala pina la peretele de care estc fixata trebuie sa fie de eel putln 150 mm. Constructia scarilor verticale consta din: dona parti laterale (vanguri), din p latbande sau teava l1i trepte tubulare sau din hara patrata (fig. 18.39). In uncle cazurl se cere ca seara sa dispunii de dona rinduri de trepte (fig. 18.40).

c. Scarile din scoabe. Acestea se Instalcaza pe catarge si in alte locuri unde se pot instala astfe l de sdiri (de exemplu, pentru accesul In uncle taneuri - fig. 18.41).

La timea trepte lor din scoabe trebu ie sil fie de eel pu tin 250 mm , d istanta dintre trepte - eel putln 350 mm , iar distanta pina la elementul de care se fixeazll trepteie - 150 mrn .

d. Sciiri de bord (fig. 18.42). Pentru a asigura urcarea ~i coborirea pe nava in timpul stationarit navei in. radii sau port se instaleaza la nava scari de bordo In fuoetie de marimea nave i se poate instals 0 singura scara sau cite 0 scara

Fla- 18.·n. Scil.rl din sconbe:

ill ........... diD. ba.rA. rotu.ndl\; b - din teo.vr.., D - din bl\r~ pi1.tratll..

214

00 00

00

00

00

6.

Fig _ 18.42. SeMi de bord:

.. _ di.B boTI .ol .. nd~; b - 011" \envd; , - din barli pMmta.

~ . . d f' m use diu una sau doua parti; clnd scara

in lie care bard: Scarile de ~orl pot \C~e ii sint doua platforme, una superioara de bord estedllltr-? bu~ata, a cape e d in doua pii..rti se mai monteaza, *i alta inferioara, rar cl~d sca~a sel ctf°mpu~~ntel rmediarll.. PlatfOl'ma inlerioara

1· tta di tre cele doua partl 0 P a orma 1 I I' .

la IDll 1D ... 600 700 mm deasupra nive u Ul aper,

trebuie sii se gaseasca la apro~nm_at~v -;:.

Inetinarea scari! de bord trebu ie sa he de 50 -

CAr I '1" 0 I" U L 19

PLUTIREA ~I CONDITULE DE FLOTABILITATE

A. NOTIOl'H DESPRE PLUTffiE

Capacitatea navel de a se mentine in stare de lutl I

sau sub apii., Intr-o pozitie determinata f tV d . P Ire a supraCata apei

Nava in stare de plutire, ca oriee ata .e aceasta se ~ume~te (lotabilitale. de forte format din Iortel d. plutitor, este aetronata de un sistern laIta parte (fig. 19.1)~r e e greutate de 0 parte .• forte Ie hidrostatice de cea-

Rezultanta for(:,elor de gret t t d te . , .

tuturor pilrtilor navei, formeaz~ ~:e'u t ete ~na ta pn~ jnsumarea greutii.tilof (S.l.) ~i in kg! (M.kr.S.). . a a a nave I ~I se masoara in daN

In toate . TT . .

dreptatii. in jo~.O~u~e~u~~:e~;I~~~~! {tYI aep~n~.azii pe ver~iealil ~i este In-

trul de greutale al nauei , a greutatll W a uavei se nume~te cen-

RezUltanta tortelor hidrost ti d '-

fa{;a navei, se reduce Ia 0 for ii. v~ 1:~~I_etel'n:!IData de ~presiuIlea apei pe supra-

de plulire sau {orta de (lot b~1'l / A a Y,\? mdl'~pt.Hta III sus ~i denumitii {arId Arhimede conform Ie ii l~/ I a ~.ceasta forta, denumitii. ~i impingerea lui apa disloduit de nava gadica: Arh imede , este egaHi cu greutatea volumului de

in care:

V

6.=YV reprezinta volumut p t' '"

or .iunu lmerse a navei sau uotnmu! curenei , exprimat in m3;

greutatea specifica a apei, in daN/m3.

lorta de impingere sau deplasamentul ~avej, in daN (tc).

Y L\

z

l(

y

FlU· 19.1. NaYa In stare de I lir P u e sub acttunea fortelor de greutatc ~J hldrostatlce.

216

Impingerea Arhimede (lorta de pluttre) este apllcata in centrul de greutate a l vulumulu i lmers, numit centrlli de carenil notat cu C.

Volumul V se numeste /JOlll~ mul de deplasamenl ~i serveste ca miisur1i a f10tabilitiitii, iar greutatea ape i corespunzatoarc aeestu i 1"111' 19.2. NBVII In sectlune tmnsversata InellrC.Qt1i

volum se numeste deplasamcnt 6. aslmetrlc.

~i se exprlma in daN.

Conditfile de plutire ale navel sint asjgurate prin realizarea unui volum anum it, astlel incit prtn scufundarea partiala a acestu i volum in apa , sa se nascii Iorta de impingere ce actioneaza de jos in sus suficient de mare pentru a egala greutatea proprie a nave i s i a incarditul'ii pe care 0 transporta. De aceea pe suprafata exterioarii. a bordajelor este mareata lin ia de plutire nonnalii. Iiind un indiciu pentru tucarcatura maxima pe care nava 0 poate lua la bordo

a. In cazul unei nave eu secriunea transversa Iii. reprezentata in Iigura 19.2, Inciircatil. asimctric; ce le dnua Iorte , greutatea W *i impingerea YV, forme ad un cuplu ce provoaca rotirea nave i, Odatii cu rotirea nave i se schtmba fonna volumulu i de apa dislocuit, deci pozttta centrulu i de carena, Clnd centrul de carena ajunge pe verticala centrului de greutate, cup lui se anuleaza ~i nava poate riiIn inc ill stare de plutire av ind 0 lnelinare transversala,

Dacd aceasta Inclinare este prea mare, exista pericolul patrunderii apei in interiorul nave i ~i chiar al acufundarfi,

b. Cuplul format intre forjele hldrostatice YV ~i forte le greutati! W, poate incl ina longitudinal nava ca in figu!'a 19.3. Inclinareu are IDe pina cind centrul de carena ajunge pe verticala centrului de greutatc, nava ram Inlnd in stare de plutire ell 0. lnclinare longltudinala,

c. Nava poate fi in stare de plutire clnd planul pluth-ii este paralel cu planul de baza , sau planul plutirii este Intr-o poz itie oarecare ,

Poz itia nave i in raport eu supraia]a apei poarta numele de asietii, Daca planul plutirii de p lina lncarcatura este paralcl cu planul de bazii, se spune eli nava are asieta dreapta, Dacii planul plntirii este tntr-o pozttie oarecare , nava poate fi incllnata transversal sail longitudinal.

B. NOTIONI DESPRE DEPLASAMENT

Deplasamentul navei f1 exprimat in daN se determinii. prin produsul YV; Y reprezent.lnd greutataa specifica a apei ~i V volumul earenei.

~'___~:+---it -}~~ }!

6 ' ~

Ii'

Fig. 19.3. NlIVIl tn sectiune longltudlnaili. lneil.rcata astmetrte.

211

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful