Județe cu dispuneri uniforme ale tramei rurale, specifice estului Moldovei (județele Botoșani, Iași, Vaslui), dar și Constanței, Sălajului sau județului Timiș. Beneficiază de avantajul unei ocupări judicioase a spațiului disponibil, favorizând crearea de unități adminsitrative superioare echilibrate. Sunt județe care pot răspunde unor modele christalleriene de organizare a spațiului, putând valorifica structuri teritoriale policentrice armonice, cu centre de polarizare locală care împart zone de infleunță asemănătoare ca suprafață și talie demografică. Județe cu dispuneri dezordonate ale tramei rurale, amplasarea localităților răspunzând unor factori diverși: orientarea rețelei hidrografice (județul Teleorman), dublată de rețele de infrastructură rutieră care au favorizat tropisme în procesul de dezvolatre a sistemului de așezări (județul Călărasi), sau orientarea liniilor orografice (județele Covasna și Caraș-Severin ). În cazul primelor avantajul este reprezentat de posibiliatatea accesibilizării localităților prin infrastructuri convergente care respectă configurația hidrografică. Județe cu dispunere polarizată a tramei rurale, în care satele sunt dispuse la câte două extremități ale teritoriului administrativ. Cauzele sunt întotdeauna generate de prezența unor baraje orografice, sau de o fragmentare foarte avansată a reliefului: județele Brașov, Harghita și Maramureș. Dezavantajul principal este reprezentat de o evoluție diferențiată a sistemului de așezări, dintre care unele beneficiază de aportul de polarizare efectuat de centrul de județ, în timp ce altele pot să suporte efectele periferizării. Dezvoltarea unor sisteme infra-județene policentrice poate reprezenta o soluție viabilă în administrarea unor astfel de structuri teritoriale. Județe cu dispuneri în gradienți a tramei rurale, în care se disting linii de tendință în diminuarea sau intensificarea ocupării spațiului cu așezări rurale. Ele sunt specifice județelor în care prezența unităților de relief restrictive ca sit sunt amplasate periferic: Suceava, Tulcea, Cluj, Bistrița-Năsăud. Un caz particular îl reprezintă județul Alba, județul cu cel mai mare număr de sate din România, unde densitatea tramei rurale crește dinspre zona de podiș spre zona montană. Astfel de dispuneri pot avantaja apariția de structuri de organizare a spațiului de tip fractal, deși in aceeși măsură prezintă și riscul conturării unor periferii slab integrate. Județe cu dispuneri asimetrice ale tramei rurale, localitățile fiind dispuse „preferențial” în interiorul județului, explicația cea mai frecventă fiind prezența limitrofă a unei unități montane: județele Argeș, Gorj, Hunedoara, Vrancea sau Vâlcea. Dezavantajul principal îl constituie utilizarea incompletă a spațiului disponibil, precum și accesibilitatea diminuată către județele vecine dinspre zona slab populată, prezența unor ochiuri mari în trama rurală impunând dificultăți în creionarea uniformă a rețelei de circulație.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful