You are on page 1of 3

Universitatea „Spiru Haret” Anul universitar 2018-2019

Facultatea de Arhitectură Ciclu secundar, anul VI, semestrul XI

Proiect 1 Continuitate, înnoire, conectivitate:


Reabilitarea unui traseu urban – Calea Moşilor
Lansare temă luni 01.10.2018, la atelier
Corectură obligatorie la panou luni, 08.10.2018, la atelier
Predare Joi.25.10.2018,ora 14.00 la atelier
Susținere Joi.25.10.2018,ora 14.00 la atelier
Număr credite 2

DATE GENERALE
Proiectul nr. 1 din semestrul 1 constă în realizarea unui studiu complex al unei importante artere istorice a
oraşului: Calea Moşilor. Studiul se va încheia cu propuneri de clădiri şi ansambluri urbane amplasate pe traseu (sau
în zonele imediat adiacente) menite să-i pună în valoare potenţialul .
Analiza urbanistico-arhitecturală a zonei de studiu se va realiza în echipe de 3-4 persoane, urmând ca, în
conformitate cu concluziile rezultate, fiecare membru al echipei să detalieze unul dintre obiectele/ ansamblurile
propuse.

SITUL
Zona propusă pentru studiu este o porţiune a arterei comerciale istorice a oraşului ce unea Târgul din
Năuntru, aflat în vecinătatea Curţii Domneşti cu Târgul de Afară unde se comercializau produsele ce nu se aduceau
în oraş, acesta fiind mai ales un loc de vânzare a vitelor (oborul). Numită iniţial Podul Târgului de Afară artera se
prelungeşte în permanenţă o dată cu mutarea oborului către periferia oraşului şi îşi schimbă numele în Calea Moşilor
către 1870. Astăzi traseul Căii Moşilor porneşte din Bulevardul Brătianu, trecând pe lângă ansamblul Bărăţiei şi
urcând pe lângă Biserica Sfântu Gheorghe Nou prin fosta mahala cu acelaşi nume. La intersecţia cu Străzile
Lipscani şi Sfânta Vineri traseul este mărginit de două terenuri virane de mari dimensiuni ( Piaţa Decebal şi terenul
de vis-a-vis, pe latura de est a arterei), continuându-se prin spatele bisericii Sfântu Gheorghe şi pe lângă biserica
Răzvan pe partea de vest şi pe lângă hanul Neculescului( Nicolescului) pe partea de est. După intersecţia cu
Bulevardul Hristo Botev calea continuă către Biserică Sfinţilor (Biserica Sibilelor) cu fronturi relativ compacte de case
negustoreşti cu etaj cu prăvălii şi ganguri la parter şi mici hanuri. După Biserica Sfinţilor urmează o porţiune de
traseu care stă mărturie evoluţiei continue a oraşului şi în care intervenţiile moderniste ocupă un loc semnificativ .
Pe această porţiune se găsesc însă şi clădiri de la jumătatea secolului XIX printre care se remarcă Hanul Solacolu,
un han de prăvălii aflat în prezent într-o stare accentuată de degradare.
Parte din Calea Moşilor – şi anume porţiunea dintre Bulevardul Brătianu şi intersecţia cu Bulevardul Hristo
Botev - este cuprinsă în perimetrul centrului istoric. Evoluţia urbanistică a oraşului face însă că acest fapt să scape
percepţiei generale, publicul larg restrângând zona centrului istoric la perimetrul situat pe latura de vest a
bulevardului. Trasarea Bulevardului între Piaţa Sfântu Gheorghe şi Piaţa Unirii în perioada 1935-1940 a marcat un
moment hotărâtor în modernizarea oraşului dar a determinat în acelaşi timp şi o ruptură în ţesutul urban întrerupând
continuităţi formale şi funcţionale, esenţiale în funcţionarea centrului comercial tradiţional.
Traseul se va studia urmărind legătura sa cu zonele protejate adiacente: Brătianu, Lipscani, Negustori,
Carol.
Tema de studiu urmăreşte conştientizarea rolului arhitectului în elaborarea strategiei de reabilitare urbană a
unei zone ce prezintă în acelaşi timp probleme aparent insurmontabile şi un potenţial de dezvoltare considerabil.

OBIECTIVE
Atingerea obiectivelor studiului constituie principalul criteriu de judecată a proiectelor. Acestea sunt:

 Calitatea operaţiunii de revitalizare propuse prin studiu, care va urmări prin intervenţiile propuse:

o Păstrarea caracterului iniţial al zonei cu posibila adăugare de funcţiuni culturale menite să-i sporească
atractivitatea

o Reţeserea legăturilor cu traseele zonei centrului istoric de pe latura de vest a bulevardului Brătianu

o Optimizarea fluxurilor de circulaţie cu propunerea de soluţii de posibilă pietonalizare parţială combinată


cu transportul în comun (tramvai).

o Claritatea conceptului urbanistico-arhitectural ce are în vedere punerea în valoare a existentului prin


dialogul cu inserţiile urbane propuse

 Ansamblul/ obiectul de arhitectură propus va urmări

o Materializarea unei funcţiuni adecvate, care să contribuie la atractivitatea traseului şi să nu intre în


conflict cu caracterul tradiţional al zonei

o O expresie arhitecturală contemporană într-un dialog coerent cu spaţiul construit existent. Intervenţia
trebuie să fie lizibila însă integrată în ansamblul urban. Modalitatea de abordare, de la preluarea de elemente
(proporţii, registre, raporturi plin-gol) caracteristice arhitecturii sitului până la forme fără referinţă istorică, rămâne la
latitudinea autorului care trebuie însă să îşi justifice coerent opţiunea.

o Rezolvarea funcţională corectă a propunerii.

INDICATORI URBANISTICI
Procentul de ocupare a terenului( POT), coeficientul de utilizare a terenului (CUT),r egimul de înălţime vor
respecta reglementările generale ale Regulamentul local de urbanism al zonei istorice de referinţă - centrul istoric al
municipiului Bucureşti 1 şi Reglementările particulare care se referă la S.I.R.-05 (Calea Moşilor)2 .Situaţiile de
nerespectare a RH3 vor trebui justificate prin raportarea la alte parcele decât cele alăturate, parcele cu care
propunerea va trebui să aibă o legătură vizuală clar perceptibilă în citirea desfăşurării traseului.

ETAPIZAREA PROIECTULUI
Prima fază (perioada de studiu: 01.10.2018-08.10.2018) are drept obiectiv analiza arhitectural urbanistică a
traseului şi propunerea funcţional volumetrică a intervenţiilor la acest nivel . Planşele prezentate vor fi: planuri ,

1
http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/centrul_istoric/regulament/docs/capV.pdf
2
http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/centrul_istoric/regulament/docs/capVI.pdf
3
Se consideră regim de înălţime existent înălţimea maximă dintre construcţiile celor trei parcele învecinate ce o
cuprind pe cea în care se doreşte construirea: R.H.=Max. (construcţia vecină stânga, construcţia parcelei în care se
construieşte, construcţia parcelei vecină dreapta).
desfăşurări de fronturi, scheme ale propunerilor funcţionale şi de circulaţie/conectivitate, imagini fotografice cu
sugerarea intervenţiilor propuse.
Faza a doua (08.10.2018- 25.10.2018) implică prezentarea soluţiei arhitecturale propuse de fiecare dintre
membrii echipei. Se vor prezenta: plan de situație sc.1/500, planuri secţiuni şi faţade (la scara 1/200 sau o altă scara
considerată adecvată studiului), desfăşurări de front stradal, perspective axonometrice ale zonei, perspective
exterioare şi interioare care să susţină convingător caracterul şi utilitatea intervenţiei.
Predarea finala a ambelor faze se va face la atelier in data de 25.10.2018.

Decan Întocmit

Prof.dr.arh. Emil Creanga conf.dr.arh. Ana Maria Hariton

You might also like