Inegalităţi - idei si metode

Autor Mihai Onucu Drimbe
Cartea prezintă metodele de bază pentru demonstrarea inegalităţilor:
1. Reducerea
2. Substituirea
3. Exploatarea trinomului de gradul doi
4. Spargerea
5. Folosirea simetriei
6. Normarea
7. Intercalarea
8. Exploatarea ordinii (inegalităţi Cebîşev)
9. Decondiţionarea
10. Apelul la identităţi
11. Reducerea la absurd
12. Coborârea
13. Inducţia
14. Metoda Sturm
15. Limitele
16. Exploatarea monotoniei
17. Exploatarea convexităţii
18.Cvasi-liniarizarea
19. Demonstrarea inegalităţilor integrale
Voi prezenta în continuare câteva paragrafe ale cărţii care mi s-au părut mai
interesante, deşi alegerea a fost foarte greu de făcut.
Capitolul 3. Exploatarea trinomului de gradul al doilea
3.3. Principiul trinomului
Demonstraţie a inegalităţii CBS
( ) ( )( ) . 2 , ,..., , , ,..., , , ... ... ...
2 1 2 1
2 2
2
2
1
2 2
2
2
1
2
2 2 1 1
≥ ∈ + + + + + + ≤ + + + n R b b b a a a b b b a a a b a b a b a
n n n n n n
În cazul în care pentru măcar un
{ ¦ n i ,..., 2 , 1 ∈
avem
0 ≠
i
a
, considerăm funcţia de
gradul doi cu coeficientul dominant pozitiv
( ) ( ) ( ) R x b b b x b a b a b a x a a a x f
n n n n
∈ + + + + + + + − + + + · , ... ... 2 ... ) (
2 2
2
2
1 2 2 1 1
2 2 2
2
2
1
Inegalitatea CBS este echivalentă cu
0 ≤ ∆
f . Pentru demonstrarea ei e suficient să
dovedim că
0 ) ( ≥ x f
pentru orice
R x ∈
. Observăm că
( ) ( ) ( )
2 2
2 2
2
1 1
... ) (
n n
b x a b x a b x a x f − + + − + − ·
.
Pentru a avea egalitate în CBS, deci pentru a avea
0 · ∆
f , este obligatoriu să existe
un
R ∈ α
pentru care
0 ) ( · α f
, aceasta însemnând ca sistemul
0 ...
2 2 1 1
· − · · − · −
n n
b x a b x a b x a
,
cu singura necunoscuta x, are soluţie, adică n-uplele
( )
n
a a a ,..., ,
2 1 şi
( )
n
b b b ,..., ,
2 1
sunt proporţionale.
3.5. Apelul la valoarea de extrem
Pentru demonstrarea unor inegalităţi putem apela la extremul funcţiei de grad
doi.
Daca
0 , , ) (
2
> ∈ + + · A cu R x C Bx Ax x f
avem
(*)
R x
A
C Bx Ax x f ∈ ∀

− ≥ + + · ,
4
) (
2

inegalitate verificată cu egal pentru
A
B
x
2
− ·
.
Fie inegalitatea
ca bc ab c b a + + ≥ + +
2 2 2
,
punem
( ) R a bc c b a c b a ca bc ab c b a a f ∈ − + + + − · − − − + + · , ) (
2 2 2 2 2 2
.
Cum ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
3 4 c b bc c b c b − − · − + − + · ∆ , inegalitatea (*) devine
( ) R c b a c b ca bc ab c b a ∈ ∀ ≥ − ≥ − − − + + , , , 0
4
3
2 2 2 2
Revenim la inegalitatea CBS
( ) ( )( ) . 2 , ,..., , , ,..., , , ... ... ...
2 1 2 1
2 2
2
2
1
2 2
2
2
1
2
2 2 1 1
≥ ∈ + + + + + + ≤ + + + n R b b b a a a b b b a a a b a b a b a
n n n n n n
Punem ( )( ) ( ) · + + + − + + + + + + ·
2
2 2 1 1
2 2
2
2
1
2 2
2
2
1
... ... ... ) (
n n n n n
b a b a b a b b b a a a b f
( )( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
2 C a A B b Ca Ab b a C b B a A
n n n n n n n n
− + + − · + − + + ·
,
unde ∑

·
·
1
1
2
n
i
i
a A
, ∑

·
·
1
1
2
n
i
i
b B
, ∑

·
·
1
1
n
i
i i
b a C
.
Cum A>0 inegalitatea (*) devine
( ) [ ] ( ). 4 4 4
4
1
) (
2
2
2 2 2 2
C AB
A
a A
AC a A AB a C
A
b f
n
n n n

+
· + + − − ≥
Obţinem astfel
(**)
]
]
]
]

,
`

.
|

,
`

.
|

,
`

.
|

,
`

.
|

,
`

.
|

,
`

.
|
∑ ∑ ∑


∑ ∑ ∑

·

·

·

·
·
· · ·
2
1
1
1
1
2
1
1
2
1
1
2
1
2
2
1 1
2
1
2
n
i
i i
n
i
i
n
i
i
n
i
i
n
i
i
n
i
i i
n
i
i
n
i
i
b a b a
a
a
b a b a
Inegalitate care se poate folosi pentru a demonstra inegalitatea CBS prin inducţie.
Capitolul 7. Intercalarea
7.7. Trucul CBS
( ) ( )( ) . 2 , ,..., , , ,..., , , ... ... ...
2 1 2 1
2 2
2
2
1
2 2
2
2
1
2
2 2 1 1
≥ ∈ + + + + + + ≤ + + + n R b b b a a a b b b a a a b a b a b a
n n n n n n
Pentru inegalităţi de genul
(*)
α ≥ + + +
n
n
B
A
B
A
B
A
...
2
2
1
1
, unde
2 , 0 , ,..., , ,..., ,
2 1 , 2 1
≥ > n B B B A A A
n n
α
,
putem încerca o intercalare care foloseşte un mic „truc” care constă în esenţa în
înmulţirea inegalităţii date cu o suma de termeni pozitivi astfel încât expresia din
membrul stâng să fie antrenată într-o inegalitate CBS.
Pentru
0 ,..., ,
2 1
>
n
C C C
avem, conform CBS,
( ) ( )
2
2 2 1 1 2 2 1 1
2
2
1
1
... ... ...
n n n n
n
n
C A C A C A C B C B C B
B
A
B
A
B
A
+ + ≥ + +

,
`

.
|
+ + +
Acum este suficient sa fie adevărata inegalitatea:
(?) ( ) ( )
n n n n
C B C B C B C A C A C A + + + ≥ + + ... ...
2 2 1 1
2
2 2 1 1
α
pentru ca si inegalitatea (*) sa fie adevărata. Deci ( ?) ⇒(*) ceea ce înseamnă ca e
posibil ca inegalitatea (*) sa fie adevărata fără ca inegalitatea ( ?) sa fie adevărată.
În aceasta constă şi slăbiciunea acestei metode. Avantajul ei constă în faptul ca
inegalitatea ( ?) ne scapă de numitorii din (*) şi cu o bună alegere a numerelor
n
C C C ,..., ,
2 1 şi de radicalii din ( ?). Morala este că această schemă de intercalare
merită încercată pentru inegalităţi ce folosesc numitori incomozi.
Exemple:
1.
2
3

+
+
+
+
+ b a
c
a c
b
c b
a
2.
4
3
2 2 2

+ +
+
+ +
+
+ + b a c
c
a c b
b
c b a
a
, a,b,c>0
Capitolul 13. Inductia
13.4 Inductia Cauchy
Principiul de inductie Cauchy
Fie P(n) un predicat peste N.
Daca P(2) este adevarata,
) 2 ( ) ( n P n P ⇒
pentru orice
2 ≥ n
si
) 1 ( ) ( − ⇒ n P n P
pentru orice
4 ≥ n
atunci P(n) este adevarata pentru orice
2 ≥ n
.
Avantajul inductiei Cauchy in comparatie cu inductia standard consta in
faptul ca adesea in cazul unei inegalitati se poate trece mai usor de la cazul n la
cazul 2n decat la cazul n+1. Apoi „coborarea” de la cazul n la cazul n-1 ar trebui sa
s efaca relativ usor, prin particularizare.
Pentru a demonstra inegalitatea mediilor
n
x x x
x x x
n
n
n
+ + +

...
...
2 1
2 1
2 , 0 ,..., ,
2 1
≥ > n x x x
n ,
prin inductie Cauchy, consideram predicatul
P(n): „pentru orice
, 0 ,..., ,
2 1
>
n
x x x
n
x x x
x x x
n
n
n
+ + +

...
...
2 1
2 1
,
inegalitate verificata cu egal daca si numai daca n
x x x · · · ...
2 1 .”
P(2) este adevarata deoarece pentru orice
0 ,
2 1
> x x
avem
( )
( )
2
2 1
2
2 1
2 1
2 1
2 1
0
4 2
x x
x x
x x
x x
x x − ≤ ⇔
+
· ⇔
+
≤ .
2 ), 2 ( ) ( ≥ ⇒ n n P n P
Pentru
0 ,..., ,
2 2 1
>
n
x x x
avem

+
≤ ⋅ ·
+ +
+ +
2
... ...
... ... ...
2 2 1 2 1
2 2 1 2 1
2
2 2 1
n
n n n
n
n
n
n n n
n
n
n
n
x x x x x x
x x x x x x x x x
n
x x x
n
x x x
n
x x x
n
n n n n
2
...
2
... ...
2 2 1
2 2 1 2 1
+ + +
·
+ + +
+
+ + +

+ +
4 ), 1 ( ) ( ≥ − ⇒ n n P n P

+ + + +


− −

− −
n
x x x x x x
x x x x x x
n
n n
n n
n n
1
1 2 1 1 2 1
1
1 2 1 1 2 1
... ...
... ...

+ + +
≤ ⇔

− −


n
x x x x x x
x x x
n
n n
n
n
1
1 2 1 1 2 1
1
1 2 1
... ...
...
1
...
...
1 2 1
1
1 2 1

+ +
≤ ⇔



n
x x x
x x x
n
n
n
Exemple
1. Inegalitatea lui Huygens
n
n
n
n
n
n n
b b b a a a b a b a b a ... ... ) )...( )( (
2 1 2 1 2 2 1 1
+ ≥ + + +
,
2 , 0 ,..., , , ,..., ,
2 1 2 1
≥ > n b b b a a a
n n
2.
n
n
n
n a a a
n
a a a
n
a a a
n
... 1
1
1
...
1
1
1
1
...
1
2 1
2 1
2 1 +

+
+ +
+
+
+

+ + +
+
. 2 ), 1 , 0 ( ,..., ,
2 1
≥ ∈ n a a a
n
Capitolul 8. Exploatarea ordinii
8.1. Doua teoreme de maximizare
Teorema A. Fie
) ,...., , (
2 1 n
x x x x ·
si
) ,..., , (
2 1 n
y y y y ·
n-uple de numere reale,
2 ≥ n
Daca x si y sunt la fel ordonate, atunci, dintre toate sumele
) , (
σ
y x S
, cea
maxima corespunde permutarii identice, adica:
⇔ + + + ≤ + + +
n n n n
y x y x y x y x y x y x ... ...
2 2 1 1 ) ( ) 2 ( 2 ) 1 ( 1 σ σ σ
( )
n
S y x S y x S ∈ ≤ σ
σ
unde ), , ( ,
In cazul in care x si y sunt invers ordonate, atunci, din toate sumele
) , (
σ
y x S

cea minima corespunde permutarii identice, adica
( )
n
S y x S y x S ∈ ≥ σ
σ
unde ), , ( ,
Folosind Teorema A autorul da o foarte frumoasa demonstratie („o perla”)
pentru inegalitatea mediilor
n
x x x
x x x
n
n
n
+ + +

...
...
2 1
2 1
2 , 0 ,..., ,
2 1
≥ > n x x x
n
Notam
}. ,..., 2 , 1 { ,
1
,
...
,..., , , , ...
2 1
3
3 2 1
3
2
1 1
2
1
1 2 1
n i
a
b
G
x x x
a
G
x x x
a
G
x x
a
G
x
a x x x G
i
i
n
n
n
n
n
∈ ∀ · · · · · ·
) ,..., , (
2 1 n
a a a
si
) ,..., , (
2 1 n
b b b
sunt strict invers ordonate si atunci, din teorema
A avem:
⇔ + + + + ≤ + + +
−1 2 3 1 2 1 2 2 1 1
... ...
n n n n n
b a b a b a b a b a b a b a
⇔ ⋅ + + ⋅ + ⋅ + ≤


1 2 1
1
2 1
2 1
2
3
3 2 1
1
2
2 1 1
...
...
...
n
n
n
n
x x x
G
G
x x x
x x
G
G
x x x
x
G
G
x x
G
x
n
(*) ...
2 1
⇔ + + + ≤ ⇔
G
x
G
x
G
x
n
n
Inegalitarea se verifica cu egal daca si numai daca
. ... 1
...
... ...
2 1
2 1
3
3 2 1
2
2 1 1
2 1 n
n
n
n
x x x
G
x x x
G
x x x
G
x x
G
x
a a a · · · ⇔ · · · · · ⇔ · · ·
profesor Nicolae Stîpeanu

. n} avem ai ≠ 0 .. 3.. considerăm funcţia de gradul doi cu coeficientul dominant pozitiv 2 2 2 2 f ( x) = ( a12 + a 2 + . + bn2 ).5.... bn ∈ R.. + a n ) x 2 − 2( a1b1 + a 2 b2 + . a n ) şi ( b1 . cu A > 0 avem f ( x) = Ax 2 + Bx + C ≥ − ∆ . Exploatarea trinomului de gradul al doilea 3.. a1 .. Pentru demonstrarea ei e suficient să pentru orice x ∈ R .. În cazul în care pentru măcar un i ∈{1.. Pentru a avea egalitate în CBS.. b1 .. deci pentru a avea un α ∈ R pentru care f (α) = 0 . + ( a n x − bn ) .. x ∈R.Capitolul 3. ∀x ∈ R 4A x =− B ......... bn ) sunt proporţionale. + bn ). + an bn ) 2 ≤ ( a12 + a22 + . x ∈ R Inegalitatea CBS este echivalentă cu dovedim că f ( x) ≥ 0 2 2 ∆f ≤ 0 .. + a n bn ) x + ( b12 + b2 + . Observăm că 2 f ( x) = ( a1 x − b1 ) + ( a 2 x − b2 ) + . b2 .. Principiul trinomului Demonstraţie a inegalităţii CBS ( a1b1 + a2 b2 + ... = a n x − bn = 0 . este obligatoriu să existe aceasta însemnând ca sistemul a1 x − b1 = a 2 x − b2 = .2. b2 . adică n-uplele ( a1 . cu singura necunoscuta x.. Daca (*) f ( x ) = Ax 2 + Bx +C .. a n . + a n2 )(b12 + b22 + ... are soluţie. a2 .. n ≥ 2.. 2A inegalitate verificată cu egal pentru Fie inegalitatea ... ∆f = 0 . a 2 .3... Apelul la valoarea de extrem Pentru demonstrarea unor inegalităţi putem apela la extremul funcţiei de grad doi.

. 2 Punem f (bn ) = ( a12 + a 22 + . inegalitatea (*) devine a 2 + b 2 + c 2 − ab − bc − ca ≥ 3 ( b − c ) 2 ≥ 0. + a n2 )( b12 + b22 + ........ bn ∈ R... a ∈ R . + an bn ) 2 ≤ ( a12 + a22 + ..a 2 + b 2 + c 2 ≥ ab + bc + ca . + bn2 ). punem Cum f (a) = a 2 + b 2 + c 2 − ab − bc − ca = a 2 − ( b + c ) a + b 2 + c 2 − bc . a1 ... ∀a. b1 . + bn2 ) − ( a1b1 + a 2 b2 + .. B = ∑ bi . C = ∑ ai bi . n ≥ 2.. an . + a n bn ) = 2 2 2 2 = ( A + a n )( B + bn ) − ( C + a n bn ) = Abn − 2Can bn + B( A + a n ) − C 2 . + an2 )(b12 + b22 + . 2 2 ∆ = ( b + c ) − 4(b 2 + c 2 − bc ) = −3( b − c ) . a2 .. b. c ∈ R 4 Revenim la inegalitatea CBS ( a1b1 + a2 b2 + . i =1 i =1 i =1 n −1 n −1 n −1 Cum A>0 inegalitatea (*) devine f (bn ) ≥ − 2 A + an 1 2 2 4C 2 a n − 4 AB A + a n + 4 AC 2 = AB − C 2 . 2 2 2 unde A = ∑ ai ... b2 . 4A A [ ( ) ] ( ) Obţinem astfel   2  2  (**)  ∑ ai  ∑ bi  −  ∑ ai bi  ≥  i =1  i =1   i =1  n n n 2 ∑a i =1 n −1 i =1 n 2  n −1 2  n −1 2   n −1    ∑ ai  ∑ bi  −  ∑ ai bi   2  i =1  i =1   i =1    ∑ ai  2 i Inegalitate care se poate folosi pentru a demonstra inegalitatea CBS prin inducţie... .

α > 0. + n ( B1C1 + B2 C 2 + .... B1 . An .....7.. Pentru inegalităţi de genul n 1 2 (*) B + B + ..b. În aceasta constă şi slăbiciunea acestei metode.. Bn . + an bn ) 2 ≤ ( a12 + a22 + . An C n ) 2 Acum este suficient sa fie adevărata inegalitatea: (?) ( A1C1 + A2 C 2 + ..  A1 A2 A   + + ...... Bn C n ) ≥ B Bn   1 B2  ( A1C1 + A2 C 2 + .. + Bn C n ) pentru ca si inegalitatea (*) sa fie adevărata.. conform CBS. C n > 0 avem. + a n2 )(b12 + b22 + . Intercalarea 7.. a n . Pentru C1 ..c>0 . b1 . n ≥ 2 .. C 2 . A2 . + bn2 )... putem încerca o intercalare care foloseşte un mic „truc” care constă în esenţa în înmulţirea inegalităţii date cu o suma de termeni pozitivi astfel încât expresia din membrul stâng să fie antrenată într-o inegalitate CBS. B2 .... C n şi de radicalii din ( ?). unde 1 2 n A A A A1 . a. a + 2b + c b + 2c + a c + 2a + b 4 2. Avantajul ei constă în faptul ca inegalitatea ( ?) ne scapă de numitorii din (*) şi cu o bună alegere a numerelor C1 ... An C n ) 2 ≥ α( B1C1 + B2 C 2 + ..... a1 .....Capitolul 7.. Deci ( ?) ⇒ (*) ceea ce înseamnă ca e posibil ca inegalitatea (*) sa fie adevărata fără ca inegalitatea ( ?) sa fie adevărată.. Exemple: 1. a2 . b2 . n ≥ 2.... a b c 3 + + ≥ b +c c +a a +b 2 a b c 3 + + ≥ . + B ≥ α . bn ∈ R. C 2 . Trucul CBS ( a1b1 + a2 b2 + .. Morala este că această schemă de intercalare merită încercată pentru inegalităţi ce folosesc numitori incomozi.

x 2 ... x 2 .. P ( n) ⇒ P ( 2 n) P (n) ⇒ P ( n −1) pentru orice n ≥ 2 si pentru orice n ≥ 4 atunci P(n) este adevarata pentru orice n ≥ 2 .. prin particularizare. + x n n . x n > 0. Apoi „coborarea” de la cazul n la cazul n-1 ar trebui sa s efaca relativ usor........ n x1 x 2 . Avantajul inductiei Cauchy in comparatie cu inductia standard consta in faptul ca adesea in cazul unei inegalitati se poate trece mai usor de la cazul n la cazul 2n decat la cazul n+1.. Inductia 13. 2 4 P ( n) ⇒ P ( 2n)... prin inductie Cauchy. x n ≤ x1 + x 2 + .. x 2 n > 0 2n avem x1 x 2 . x 2 . inegalitate verificata cu egal daca si numai daca P(2) este adevarata deoarece pentru orice 2 x1 = x 2 = .. consideram predicatul P(n): „pentru orice x1 . + x n n x1 . x 2 > 0 avem x1 x2 ≤ (x + x ) x1 + x2 2 ⇔ x1 x 2 = 1 2 ⇔ 0 ≤ ( x1 − x 2 ) .Capitolul 13. x 2 n 2 ≤ .. x 2 n ≤ n x1 x 2 .. n ≥ 2 . x n > 0.....” x1 . x 2 n = n x1 x 2 . = x n . Daca P(2) este adevarata. Pentru a demonstra inegalitatea mediilor n x1 x 2 . x n ≤ x1 + x 2 + . x n + n x n +1 x n +2 .4 Inductia Cauchy Principiul de inductie Cauchy Fie P(n) un predicat peste N... n ≥ 2 Pentru x1 ..... x n ⋅ n x n +1 x n +2 .....

+ x n −1 + n −1 x1 x 2 ..( a n + bn ) ≥ n a1 a 2 ...... a 2 . . n ≥ 2 n 1 1 1 n ≤ + + . a n + n b1b2 ....... Inegalitatea lui Huygens n (a1 + b1 )( a 2 + b2 ).. x n −1 n −1 Exemple 1.. 1 + n a1 . + a n 1 + a1 1 + a 2 1 + an 1 + 1 2 n 2.. + x 2 n + x + x 2 + ........a a1 + a 2 + .1)... x n −1 ≤ ⇔ n −1 x1 x 2 . x n −1 n ⇔ n −1 x1 x 2 . + ≤ n a a . x n −1 n −1 x1 x 2 . x n −1 + n −1 x1 x 2 . b2 ..... a 2 .. a n .bn . x n −1 ≤ x1 + x 2 + ... a n ∈(0.... + x n x n +1 + x n + 2 + ... x n −1 ≤ x1 + x 2 + ......x1 + x 2 + ... x n −1 n ⇔ ⇔ x1 + x 2 + . n ≥ 2.. b1 . bn > 0. a1 .... n ≥ 4 n x1 x 2 . + x 2 n n n ≤ = 1 2 2n P ( n) ⇒ P ( n −1)..

.... Exploatarea ordinii 8.. S ( x... a n = 1 2 n n .. atunci. n}... yσ ) ≥ S ( x. + x n x1 .Capitolul 8.. yσ ) ≤ S ( x... x n > 0. y ). a1 = ( a1 ... din teorema A avem: a1b1 + a 2 b2 + . + n ⇔ (*) G G G Inegalitarea se verifica cu egal daca si numai daca a1 = a 2 = .. dintre toate sumele maxima corespunde permutarii identice... n ≥ 2 n Notam G = n x1 x 2 . x n ) si y = ( y1 . unde σ ∈ S n In cazul in care x si y sunt invers ordonate... adica S ( x.. x 2 ... x n ... b2 . a n ) xx x x x .. x n −1 G G3 G ⇔n≤ x x1 x 2 + + .. bi = . y n ) n-uple de numere reale.. yσ ) . 3 G G G G profesor Nicolae Stîpeanu . x x1 x1 x 2 G x1 x 2 x 3 G 2 G n −1 + 2 ⋅ + ⋅ + .. y 2 .... a3 = 1 23 3 .. atunci. Daca x si y sunt la fel ordonate... x n ≤ x1 + x 2 + . + x n y n ⇔ cea S ( x. x 2 . ∀i ∈{1.2..1. y ).. = 1 2 n n = 1 ⇔ x1 = x 2 = ........ + 1 2 n n ⋅ ⇔ G x1 x1 x 2 x1 x 2 ..x x1 x1 x 2 x1 x 2 x3 = 2 = = . G ai G G G si (b1 .. bn ) sunt strict invers ordonate si atunci.. Doua teoreme de maximizare Teorema A.. + a n bn −1 ⇔ n≤ x x .... + x n yσ ( n ) ≤ x1 y1 + x 2 y 2 + ... yσ ) Folosind Teorema A autorul da o foarte frumoasa demonstratie („o perla”) pentru inegalitatea mediilor n x1 x 2 . a 2 = 1 21 . Fie n≥2 x = ( x1 . + a n bn ≤ a1bn + a 2 b1 + a3 b2 + .. a 2 . = a n ⇔ x x . x x1 xx 1 . unde σ ∈ S n S ( x .... adica: x1 yσ (1) + x 2 yσ ( 2 ) + . = x n .... din toate sumele cea minima corespunde permutarii identice..