FONDATĂ în anul 1996

ANUL XIII nr. 5 – 6 / Iulie - Decembrie 2008
1. Judeţu l BISTRIŢA-NĂSĂUD : Nicolae Sanda, Maria Sas, Vasile Negruşeri, Oprea
Angelica-Lucia,
2. Judeţul BRAŞOV : Mihaly Bencze
3. Judeţul BRĂILA : Gheorghe Alexe, Nazeli Boicescu, Daniela Covaci, Victoria Negulescu,
LucicaVisalon, Marius Damian, Valentin Damian, Mihaela Giurcă, Roxana Murea,
Georgeta Roşca, Viorica Păun, Nicolae Stănică, Daniela Tilincă, Neculai Carnaru, Narcis
Turcu, RaduVasile, Carmen Folea, Mădălina Teodorescu, Iugulescu Nicolae
4. BUCUREŞTI : Dumitru Săvulescu, Cristina Ichim
5. Judeţul BUZĂU :Costică Negoiţă
6. Judeţul CLUJ : Dorin Andrica, Dorel I. Duca, Vasile Şerdean
7. Judeţul CONSTANŢA : Ion Cucurezeanu, Gheoghe Andrei, Andreea Păunescu
8. Judeţul DOLJ : Lucian Tuţescu, Nicolae Ivăşchescu, Ioan Purcaru, Eliza Chile, Ani
Drăghici, Nicoleta Bran, Silvia Olteanu, Ionuţ Ivănescu, Teodora Papoe, Anca Tuţescu,
Roxana Vasile, Ion Casiu, Cristian Casiu, Liviu Smarandache, Monica Matei, Sabău
Niculina, Ion Vişan, Margareta Alexie, Mariana Mărculescu, Ana Cismaru, Dumitru Cotoi,
Ileana Didu, Sorin Pîrlea, Denisa Florică, Doina Chiriac,Ileana Mândruleanu, Roxana
Vasile, Luminiţa Vasile, Marilena Andreescu, Mircea Tereujeanu, Cătălin Cristea, Florentin
Nicolae, Gabriel Tica, Monica Matei, Marius Zgaiba, Ioan Purcaru, Butaru Zizi-Iuliana
9. Judeţul CARAŞ - SEVERIN : Adriana Dragomir, Lucian Dragomir
10. Judeţul GALAŢI : Marin Dolteanu, Constantin Ursu, Romeo Zamfir, Iuliana Duma,Vasile
Popa, Mihai Totolici, Radu Tătaru, Rodica Bălan, Dumitru Bălan
11. Judeţul HUNEDOARA : Ioan Jurchela, Dan Ştefan Marinescu, Ioan Şerdean, Daniel
Nicoară, Gheorghe Stoica
12.Judeţul MARAMUREŞ : Vasile Berinde
13. Judeţul OLT : Marius Perianu
14. Judeţul PRAHOVA : Mircea Ganga, Ion Nedelcu,
15. Judeţul SATU – MARE : Traian Tămâian
16. Judeţul SIBIU : Dumitru Acu, Simona Florea, Mugur Acu, Nicolae Secelean,Ana-Maria Acu,
Alexandru Lupa, Petrică Dicu, Dumitru Barac, Emil C. Popa, Alin Pop,
ISSN 1584-983X
CU LACRIMI ÎN OCHI…

Profesorul MIRCEA GANGA, format la „ Şcoala de Matematică ” a Prof.univ.dr. ION
CUCULESCU, din cadrul Facultăţii de Matematică Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1976, s-a impus în
publicistica matematică românească prin lucrări dense, scrise special pentru elevii de liceu, într-un limbaj
accesibil acestora. Autor de probleme propuse şi articole în „Gazeta Matematică”, s-a preocupat intens de a
regândi si reformula într-un stil inconfundabil unele probleme de bază cu care se confruntă învăţământul
matematic românesc, dovadă vie şi grăitoare fiind colecţia de manuale şi culegeri de matematică, fiecare cu
un aport matematic distinct.
Pentru majoritatea liceelor din ţară, literatura matematică oferită de domnul profesor Mircea Ganga
a reprezentat un real sprijin în pregătirea elevilor atât pentru studiul la clasă, cât şi pentru pregătirea la un
nivel avansat, pentru olimpiade şi concursuri.
Pentru Brăila, anul 2005 a oferit deosebita onoare de a ne bucura de prezenţa domnului profesor ca
preşedinte al Concursului Interjudeţean „Petru Moroşan - Trident”, concurs care acum se află la cea de-a
şasea ediţie.
Articolul ar putea continua astfel ca şi altele scrise în memoria cuiva. Însă, nu dorim acest lucru. În
septembrie 2008, bucuria finalizării noului manual şi a culegerii de clasa a IX-a ne-a fost împărtăşită de
Mircea. Ne-am bucurat cu toţii de o reuşită de excepţie şi ne pregăteam pentru un nou număr al revistei şi
pentru concurs. Totul era ca de fiecare dată făcut cu răbdare, cu migală şi mult respect pentru matematică.
Deja onoarea şi valoarea erau de undeva, din negura timpului, linii ce defineau activitatea noastră. Am
înţeles de la Mircea că munca realizată la nivel profesionist aduce întotdeauna roade. Uneori uita că mai
trebuie şi odihnă şi alte lucruri ce fac viaţa mai frumoasă. Adevărul este că, de cele mai multe ori, când ai
un ideal, uiţi de toate şi mergi până la capăt. Unii râd de tine, alţii te blamează, dar totdeauna strugurii de
sus sunt acri fiindcă este greu să-i culegi. A lăuda nişte manuale, cărţi, culegeri şi alte scrieri realizate de
Mircea, o poate face orice persoană avizată din domeniul matematic, dar cel mai important este altceva:
faptul că totul este realizat din respect şi dragoste pentru matematică, pentru elevi şi pentru cei care doresc
să-i introducă pe aceştia pe drumul sinuos al matematicii.
Începusem să ne pregătim pentru concurs, cu aceeaşi dorinţă ca în fiecare an, cu respect pentru
elevii şi profesorii din ţară nerăbdători să revină la Brăila, dar şi cu speranţa de a realiza un concurs mai
bun, mai performant decât în anii precedenţi alături de colegii noştri. Ştiam că munca depusă la realizarea
ultimelor manuale îşi lăsase o amprentă asupra sănătăţii sale. Într-o dimineaţă, pe 17 octombrie 2008, sună
un telefon. A murit Mircea. Şi atât. Era mai mult decât de ajuns. A doua zi, l-am văzut pentru ultima dată.
Se odihnea după o muncă deosebită, din care noi putem trage învăţăminte şi pe care o folosim în fiecare zi.
„Aveţi ca temă din Ganga de la pagina…” este ceva din viaţa noastră de zi cu zi. Noi, cei care i-am fost
aproape, nu putem uita nimic. Defapt, trecerea timpului nu poate şterge nimic din suflet când ţii cu adevărat
la cineva.
„ Dacă se întâmplă ceva cu mine, roagă-i să continue mai departe…”, a fost una din ultimele
fraze înainte de….
Este primul articol al revistei, deşi a fost scris ultimul. Când am început revista, bucuria unui nou
început era firească. Acum, va apărea un nou număr al revistei, cu lacrimi în ochi. Vom merge mai
departe şi vom urma exemplul său moral şi profesional . Sperăm să reuşim. . . Mircea va
rămâne mereu preşedintele concursului nostru, iar timpul va demonstra cu adevărat ceea ce a însemnat el,
pentru noi şi pentru matematica românească în general. Îl vom aştepta mereu, să revină printre noi, fiindcă
în fiecare zi îl atingem, deschizând o nouă pagină.
„Ora a luat sfârşit, vă invit să ieşiţi în pauză.”
Redacţia Revistei.
FRACŢII CU SIMPLIFICĂRI FRAUDULOASE
de Roxandra Murea
“Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocazia pentru a-l face
distractiv .”
Blaise Pascal
1. Dacă s-ar cere să simplificaţi fracţia
26
65
aţi proceda astfel :
(13
26 2
65 5
·
.
Se observă că, în cazul acestei fracţii, simplificarea revine la o simplă eliminare a cifrei 6, aflată
atât la numărător, cât şi la numitor.
În mod natural se poate pune întrebarea: care sunt fracţiile la care putem scrie

xb
ax
=
b
a
, a, b, x ∈ {1, 2, 3, …, 9} ? (1)
Evident că vom evita cazul banal a = b = x. Din (1) avem( ) ( ) 10 10 , a x b x b a + · +
de unde
9
10
ab
x
a b
·

. Luând pe rând a egal cu 1, 2, …,9, găsim următoarele soluţii pentru (1) :

4 ) 6 (
) 6 ( 1
=
4
1
,
5 ) 6 (
) 6 ( 2
=
5
2
,
5 ) 9 (
) 9 ( 1
=
5
1
şi
8 ) 9 (
) 9 ( 4
=
8
4
. (2)
Între paranteze s-a scris cifra (numărul) cu care s-a făcut simplificarea, convenţie ce se va păstra şi
în continuare.
Iată că, în fracţiile de la (2), deşi simplificarea se face eronat, nerespectând regulile obişnuite de
simplificare, totuşi rezultatele sunt corecte. Dacă acelaşi procedeu s-ar aplica în cazul simplificării altor
fracţii, atunci rezultatele ar fi greşite. Prin urmare, este de reţinut faptul că un raţionament greşit poate
conduce la rezultate bune. De aceea, în rezolvarea problemelor de matematică, trebuie să urmărim
corectitudinea nu numai pentru rezultatele finale, ci şi pentru raţionamentele prin care au fost obţinute
aceste rezultate.
2. O problemă analoagă cu (1) este cea a determinării fracţiilor
ax
xb
la care să putem scrie:

bx
xa
=
b
a
, a ≠ b, a, b, x { ¦ 1, 2, , 9 . ∈ … (3)
Din (3) rezultă
9
10
ab
x
b a
·

,
Ceea ce ne arată că soluţiile pentru (3) se obţin din (2) prin schimbarea lui a cu b. Astfel se obţin
fracţiile cu simplificările frauduloase :

) 6 ( 1
4 ) 6 (
=
1
4
,
) 9 ( 1
5 ) 9 (
=
1
5
) 6 ( 2
5 ) 6 (
, =
2
5
) 9 ( 4
8 ) 9 (
, =
4
8
. (4)
3. În mod firesc apare problema studierii simplificărilor de forma

bx
ax
=
b
a
sau
xb
xa
=
b
a
, cu , , a b x ∈ {1, 2, …, 9}, a ≠ b.
Prin simple calcule se poate deduce că astfel de simplificări nu sunt posibile.
4. Acum problemele studiate mai sus pot fi privite într-un cadru puţin mai general. Şi anume, în ce condiţii
se poate face simplificarea ca un factor comun la o cifră de la numitor şi la o cifră de la numărător.
Astfel, dacă
1
a a x · ,
1
d d x · ,
1 1
( , ) 1 a d · (s-a notat prin ( , ) u v cel mai mare divizor comun
pentru numerele naturale u şi v), atunci putem scrie

cd
ab
=
1
1
a b
cd
, a, b, c, d ∈ {1, 2, ..., 9}. (5)
Din (4) avem
1 1
(10 )(10 ) (10 )(10 ), a b c d a b c d + + · + + de unde găsim
1 1
( 1)(10 ) 0. x ca bd − − ·
De aici, ţinând seama că
1 1
10 - 0 ca bd ≠ , rezultă 1 x · , ceea ce ne arată că (4) este posibilă
numai dacă , a d · adică suntem în cazul de la 2). În mod analog se arată că o simplificare de tipul

cd
ab
=
1
1
ab
c d
,
1
b b x · ,
1
c c x · ,
1 1
( , ) 1 b c · , a, b, c, d ∈ {1, 2, …, 9} (6)
este posibilă numai dacă b = c, adică în cazul de la 1).
Acum considerăm probleme analoage cu (5) şi (6) numai ca simplificarea să se facă pe verticală.
Astfel, ne punem problema precizării condiţiilor în care fracţia
ab
cd
poate fi simplificată cu x, unde
1
a a x · ,
1
c c x · ,
1 1
( , ) 1 a c · , a c ≠ , adică să putem scrie egalitatea

cd
ab
=
1
1
a b
c d
, a, b, c, d ∈ {1, 2, 3, ...,9}. (7)
Din (7) rezultă
1 1
( 1)( ) 0 x ad cb − − · , de unde, ţinând seama că x ≠ 1, găsim
1
1
b a
c d
·
, adică

c
a
=
d
b
. (8)
La aceeaşi condiţie (8) se ajunge şi dacă s-ar face o simplificare de tipul

cd
ab
=
1
1
ab
cd
,
1
b b x · ,
1
d d x · ,
1 1
( , ) 1 b d · , b ≠ d. (9)
Iată câteva exemple de astfel de fracţii şi simplificările lor frauduloase:
) 6 ( 3
) 2 ( 1
=
33
11
=
3
1
,
6 ) 9 (
2 ) 3 (
=
) 6 ( 3
) 2 ( 1
=
33
11
=
3
1
,
9 ) 6 (
3 ) 2 (
=
) 9 ( 3
) 3 ( 1
=
33
11
=
3
1
,
6 ) 9 (
4 ) 6 (
=
) 6 ( 3
) 4 ( 2
=
33
22
=
3
2
,
9 ) 6 (
6 ) 4 (
=
) 9 ( 3
) 6 ( 2
=
33
22
=
3
2
,
4 ) 8 (
3 ) 6 (
=
44
33
=
4
3
.
5. Următorul salt în lumea fracţiilor care admit simplificări frauduloase ar fi mărirea numărului de cifre de
la numărător şi de la numitor.
În [1] profesorul Solomon Marcus ne propune pentru contemplare următorul exemplu în care se pot
face trei simplificări frauduloase succesive cu 6 :
6665
2666
=
665
266
=
65
26
=
5
2
.
În plus, se sugerează cercetarea problemei generale care se ascunde aici.
Această problemă s-ar putea formula astfel: să se determine numerele
1 1
...
n n
ax x x

,
1 1
...
n n
x x x b


scrise în baza 10, a b ≠ , astfel încât să putem scrie

1 1
1 1
...
...
n n
n n
ax x x
x x x b


=
1 2 1
2 1 1
...
...
n n
n n
ax x x
x x x b
− −
− −
= ... =
2 1
2 1
ax x
x x b
=
1
1
ax
x b
=
b
a
. (10)
Pentru 1 n · avem
1
1
ax
x b
=
a
b
, adică suntem în situaţia de la 1) cu soluţiile date de (2).
Considerăm cazul 1, 4, a b · ·
1
6 x · . Atunci, din
2 1 2 1
/ / ax x x x b a b · avem
2
4(100 10 6) x + + ·
2
(100 10 4) x · + + , de unde
2
6 x · . Acum din
3 2 1
ax x x /
3 2 1
/ x x x b a b ·
rezultă
3
6 x · ş.a.m.d. În final găsim
1 2
6
n
x x x · … · · (o demonstraţie riguroasă se face prin inducţie
matematică).
Astfel am obţinut :

   
ori n
6 ... 1666
/
   
ori n
64 ... 666
=
   
ori n ) 1 (
6 ... 1666

/
   
ori n ) 1 (
64 ... 666

= … = 166 / 664 = 16 / 64 = 1 / 4. (11)
O demonstraţie directă a faptului că
   
ori n
6 ... 1666
/
1
66...64
4
nori
·
1 2 3 are loc pentru orice n natural , n≥ 1,
se poate face astfel:

   
ori n
6 ... 1666
   
ori n
64 ... 666
/ =
10
n
(+ 6 ·111…1) / (6 ·111…1·10 + 4)
10
n
= (

+ 6 ·
9
1 10 −
n
·10 + 4) =
3 10 2 10 2
3
n n
⋅ + ⋅ −
· /
3
) 2 10 5 ( 4 − ⋅
n
= (5·
10
n
-2) / 4 (5·
10
n
-2) =
1
4
.
În mod analog, pornind de la celelalte fracţii obţinute la (2), se găsesc următoarele egalităţi :

   
ori n
6 ... 2666
/
   
ori n
65 ... 666
=
  
ori n ) 1 (
6 ... 266

/
  
ori n ) 1 (
65 ... 66

= ...= 266/665 =
26 2
65 5
· , (12)

   
ori n
9 ... 1999
/
   
ori n
95 ... 999
=
   
ori n ) 1 (
9 ... 1999

/
   
ori n ) 1 (
95 ... 999

=...=
199 19 1
995 95 5
· · , (13)

   
ori n
9 ... 4999
/
   
ori n
98 ... 999
=
  
ori n ) 1 (
9 ... 499

/
   
ori n ) 1 (
98 ... 999

= ... =
49 1
98 2
· . (14)
De la 2) rezultă că egalităţile (11)-(14) rămân valabile şi dacă se inversează fracţiile.
Profesor,
Liceul Teoretic „ Panait Cerna ”, Brăila

BIBLIOGRAFIE
1. Solomon Marcus, Şocul matematicii, Editura Albatros, 1987.
2. H. R. Radian, T. J. Radian, Recreaţii matematice, Editura Albatros, Lyceum, 1973
3. Revista Astra Mate
INEGALITĂŢI ÎNTRE ELEMENTELE UNUI TRIUNGHI
Vom prezenta un mod de abordare la clasa a VI - a a capitolului „ INEGALITĂŢI ÎNTRE
ELEMENTELE UNUI TRIUNGHI ” sub aspect teoretic urmat de câteva aplicaţii.
Considerăm ABC ∆ şi notăm cu , , a b c lungimile laturilor , BC AC respectiv AB .
TEOREMĂ
Într-un triunghi cu două laturi necongruente, laturii cu lungimea mai mare i se opune unghiul mai
mare.
Ipoteză : , ABC BC AB ∆ >
Concluzie : ( ) ( ) m BAC m ACB > S S
Demonstraţie :
Fie ( ) D BC ∈ astfel încât ( ) ( ) BD AB ≡ . Rezultă
ADB BAD ≡ S S , dar ( ) ( ) m ADB m ACB > S S (unghi exterior
ADC ∆ ) rezultă că ( ) ( ) m BAD m ACB > S S , dar
( ) ( ) ( ) ( ) m BAC m BAD m BAC m ACB > ⇒ > S S S S
Aplicaţie
Să se ordoneze descrescător unghiurile triunghiului din fig.1.
TEOREMA RECIPROCĂ
Într-un triunghi cu două unghiuri necongruente, unghiului mai mare i se opune latura mai mare
( demonstraţie prin reducere la absurd)
Ipoteză : ABC ∆ , ( ) ( ) m BAC m ACB > S S
Concluzie : BC AB >
Demonstraţie :
Presupunem că BC AB ≤ , rezultă, conform teoremei directe că ( ) ( ) m BAC m ACB ≤ S S , ceea ce
contrazice ipoteza. Deci BC AB > .
Aplicaţie
Să se ordoneze descrescător laturile triunghiului ABC din figura 2.
Consecinţe :
1) În orice
triunghi dreptunghic ipotenuza este mai mare decât fiecare catetă.
2) Dintr-un punct exterior unei drepte , se pot construi o singură perpendiculară şi mai multe oblice .
Lungimea perpendicularei este mai mică decât lungimea fiecărei oblice. Dintre două
oblice mai mare este cea care are piciorul mai depărtat de piciorul perpendicularei.
3) Notăm cu d o dreaptă din plan şi fie A un punct A d ∉ . Ducem AM d ⊥ şi
, AB AC două oblice faţă de AM Conform consecinţei 2), avem că
AM AB AC < < .
TEOREMĂ
Suma lungimilor a două laturi ale unui triunghi este mai mare decât lungimea celei de a treia laturi.


Ipoteză : ABC ∆ de laturi ( ) ( ) ( ) , , AB BC AC
Concluzie : AB BC AC + >
Demonstraţie : Fie ( ) B AM ∈ astfel încât CB BM · . Rezultă că BCM BMC ≡ S S , dar
( ) ( ) m ACM m BCM > S S , de unde obţinem că ( ) ( ) m ACM m AMC > S S atunci conform
teoremei reciproce, AM AC > , deci AB BM AC + > , adică AB BC AC + > .
Observaţie: Acest rezultat poate fi transpus pentru fiecare latură a triunghiului şi avem următoarele
inegalităţi între laturile unui triunghi ABC :
AB BC AC AB BC − < < + a c b a c − < < +
AC BC AB AC BC − < < + sau a b c a b − < < +
AB AC BC AB AC − < < + b c a b c − < < +
Aplicaţii
1. Să se stabilească, în fiecare caz, dacă cu segmentele de lungimi , , a b c se poate construi un triunghi.

1) 7 , 18 , 13
2) 2 , 6 , 10
3) 10 , 15 , 25 .
a cm b cm c cm
a cm b cm c cm
a cm b cm c cm
· · ·
· · ·
· · ·
2. Demonstraţi că într-un triunghi ABC fiecare latură este mai mică decât semiperimetrul său.
Soluţie:
2
2
a b c
a b c a a b c a a p
+ +
< + ⇒ < + + ⇒ < ⇒ < .
3. Demonstraţi că într-un triunghi AB , mediana
2
AB AC
AM
+
< . Soluţie:
Fie , AM MD · atunci ( ) . . . AMB CMD LU L ∆ ≡ ∆ , de unde rezultă
că , AB CD AM MD · · .
În triunghiul ACD avem AD< AC+CD sau
2
AB AC
AM
+
< .
4. Fie , A B două puncte diferite care nu aparţin dreptei d, situate în acelaşi semiplan. Să se determine
Object 209
astfel încât suma AM MB + să fie minimă.
Soluţie:
Fie ' B simetricul lui B faţă de dreapta d, rezultă că
' MB MB · . În triunghiul ' AMB avem ' ' AM MB AB + > , deci
' AM MB AB + > . Fie ' P AB d ∈ ∩ atunci AM MB + este minimă
minimul dacă P M · .
5. Dacă un triunghi are două bisectoare congruente atunci triunghiul este isoscel.

Soluţie:
În triunghiul ABC , ( ) BE şi ( ) CF sunt cele două bisectoare congruente.
Presupunem că ( ) ( ) m ABC m ACB > S S . Construim BO AC P şi CO BE P ,
( ) . . . BEC CBO LU L ∆ ≡ ∆ rezultă că BE OC · , deci , CF OC · iar ( ) m EBC · S
( ) m BCO · S deci ( ) ( ) ( ) ( ) m FCB m EBC m FCB m BCO ≤ ⇒ ≤ S S S S rezultă
BF OB ≤ şi prin urmare în BFO ∆ avem ( ) ( ) m BFO m FOB ≥ S S . Deoarece
( ) ( ) ( ) , m OFC m FOC CF CO · · · S S rezultă că ( ) ( ) ( ) m BFC m BOC m BEC ≥ · S S S .
Considerând aceste unghiuri în BFM V obţinem ( ) ( ) m FBM m MCE ≤ S S şi atunci obţinem că
( ) ( ) m ABC m ACB ≤ S S , dar ( ) ( ) m ABC m ACB > S S , deci ( ) ( ) m ABC m ACB · S S adică
triunghiul ABC este isoscel
6. Problema lui Pompeiu
Fie P un punct în interiorul triunghiului echilateral ABC . Să se demonstreze că
( ) ( ) ( ) , , PA PB PC pot forma un triunghi.( varianta restrânsă)
Soluţie:
{ ¦ AP BC Q ∩ · . Unul din unghiurile AQB S sau AQC S va fi obtuz sau drept.
Presupunem că
( ) 90 m AQC >
°
S
. Atunci ( ) ( ) m AQC m ACQ > S S , de unde rezultă, în
AQC ∆ că AP AQ AC BC PB PC < < · < + deci ( ), ( ), ( ) PA PB PC pot forma un triunghi.
Profesor : Neculai Carnaru,
Şcoala “Ecaterina Teodoroiu” Brăila
Profesor : Iugulescu Nicolae,
Şcoala “Mihai Viteazul ” Brăila
Profesor : Turcu Narcis Gabriel,
Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” Brăila
BIBLIOGRAFIE
1. Programa şcolară de matematică, O.M.E.N. nr. 4237/23.08.1999, nr. 3458 din 9.03.2004.
2. Probleme de geometrie elementară M. Pimsner şi S. Popa E.D.P. Bucureşti 1979.
3. Inegalităţi elementare ... şi mai puţin elementare de Mircea Becheanu şi Bogdan Enescu,
Editura GIL 2002.
Inegalitatea lui I.E.BURKELL
de Alexe Gheorghe
Fie [ ]
: , , f a b f → ¡ convexă atunci ( ) [ ]
, , , x y z a b ∀ ∈ şi ( ) , , p q r
+
∀ ∈ ¡ avem:
( ) ( ) ( ) pf x qf y rf z px qy rz p q px qy q r qy rz p r px rz
f f f f
p q r p q r p q r p q p q r q r p q r p r
+ + + + + + + + + +
+ ≥ + +
+ + + + + + + + + + + + +
| ` | ` | ` | `

. , . , . , . ,
Pentru p q r
+
· · ∈ ¡ avem inegalitatea lui Tiberiu Popoviciu şi anume
1) Dacă f convexă [ ]
, a b atunci
( ) ( ) ( ) [ ]
3 2 , , , , .
3 2 2 2
x y z x y y z x z
f x f y f z f f f f x y z a b
] + + + + + | ` | ` | ` | `
+ + + ≥ + + ∀ ∈
]
. , . , . , . , ]
2) Dacă f concavă [ ]
, a b atunci
( ) ( ) ( ) [ ]
3 2 , , , , .
3 2 2 2
x y z x y y z x z
f x f y f z f f f f x y z a b
] + + + + + | ` | ` | ` | `
+ + + ≤ + + ∀ ∈
]
. , . , . , . , ]
Aplicaţii:
C 3237 G.M.11/2007
Fie ABC V ascuţitunghic, atunci avem :
5
sin sin sin
2 2 2 4 2
A B C r
R
+ + ≥ +
T. Lupu , Constanţa
Soluţie:
Fie
( ) ( ) ( ) : 0, , cos , ' sin , '' cos 0, 0,
2 2
f f x x f x x f x x x f
π π | ` | `
→ · · · − < ∀ ∈ ⇒

. , . ,
¡ concavă
pe 0, .
2
π | `

. ,

( ) ( ) ( ) Atunci 3 2 , , , 0, .
3 2 2 2 2
x y z x y y z x z
f x f y f z f f f f x y z
π ] + + + + + | ` | ` | ` | ` | `
+ + + ≤ + + ∀ ∈
]
. , . , . , . , . , ]

Fie 0, , 0, , 0,
2 2 2
x A y B z C
π π π | ` | ` | `
· ∈ · ∈ · ∈ ⇒

. , . , . ,
cos cos cos 3cos
3
A B C
A B C
+ + | `
+ + + ≤

. ,
3
2 cos cos cos cos cos cos 2 sin sin sin . Dar
2 2 2 2 2 2 2
A B B C C A A B C
A B C
+ + + ] | `
≤ + + ⇒ + + + ≤ + +

]
] . ,
3 5
cos cos cos 1 2 sin sin sin 1 sin sin sin .
2 2 2 2 2 2 2 4 2
r A B C r A B C r
A B C
R R R
| `
+ + · + ⇒ + + ≥ + + ⇒ + + ≥ +

. ,
Supliment R.M.T. 29 aprilie-4mai 2008
Arătaţi că în orice triunghi ascuţitunghic ABC este adevărată inegalitatea:
( ) 2
cos cos cos
a b c
a b c
A B C
+ + ≥ + + .
Mircea Becheanu, Bucureşti
Soluţie:
Fie , , 0,
2
A B C
π | `


. ,
. Atunci ( ) , , 0, tgA tgB tgC∈ ∞ . Demonstrăm că :
( ) 2 4
cos cos cos
a b c
R tgA tgB tgC p
A B C
+ + · + + ≥
Fie ( ) ( ) tg , : 0, 0,
2
f x x f
π | `
· → ∞ ⇒

. ,
( ) ( )
2 4
1 sin 2
' , '' 0, 0,
cos cos 2
x
f x f x x
x x
π | `
· · > ∀ ∈ ⇒

. ,
f ⇒ convexă pe 0,
2
π | `

. ,
. Atunci :
( ) ( ) ( ) 3 2 , , , 0,
3 2 2 2 2
x y z x y y z z x
f x f y f z f f f f x y z
π ] + + + + + | ` | ` | ` | ` | `
+ + + ≥ + + ∀ ∈
]
. , . , . , . , . , ]
.
Fie 0, , 0, , 0, 3 3 2 ,
2 2 2 2 2 2
A B C
x A y B z C tgA tgB tgC ctg ctg ctg
π π π | ` | ` | ` | `
· ∈ · ∈ · ∈ ⇒ + + + ≥ + +

. , . , . , . ,
dar
2 2 2
A B C p
ctg ctg ctg
r
+ + · .
Rezultă că 3 3 2
2 2 2
A B C
tgA tgB tgC ctg ctg ctg
| `
+ + + ≥ + +

. ,
, dar
2 2 2
A B C p
ctg ctg ctg
r
+ + · ⇒
( )
2 2
3 3 2 2 tg tg tg 2 3 3
cos cos cos
p a b c p
tgA tgB tgC R R A B C R
r A B C r
| `
⇒ + + ≥ − ⋅ ⇒ + + · + + ≥ −

. ,
Vom demonstra că
2 2
2 3 3 4 : 2 3 3 2
p p
R p R p
r r
| ` | `
− ≥ ⇒ − ≥

. , . ,

2 3 3 2 pR Rr pr ⇒ ≥ +
Se cunosc inegalităţile: 2 , R r ≥
3 3 p r ≥ . Atunci 2 Rp rp ≥ şi
3 3 2 2 3 3 Rp Rr Rp rp Rr ≥ ⇒ ≥ +

2
2 3 3 4 4
cos cos cos cos cos cos
a b c p a b c
R p p
A B C r A B C
| `
+ + ≥ − ≥ ⇒ + + ≥

. ,
.
Am obţinut o confirmare a inegalităţii date folosind inegalitatea lui T. Popoviciu.
Soluţia 2
tgA tgB tgC tgAtgBtgC + + · , 0, 0, 0 tgA tgB tgC > > > . Din inegalitatea mediilor avem că :
3
3
3 tgA tgB tgC tgAtgBtgC + + ≥

( )
3
27 3 3 tgAtgBtgC tgAtgBtgC tgAtgBtgC ≥ ⇒ ≥
sau
sin sin sin 3 3 cos cos cos A B C A B C ≥
sau
1 3 3
cos cos cos sin sin sin A B C A B C

( )
3
3
3 3
3
3 3
3 3 3 3 8 3 3 2 4 .
cos cos cos cos cos cos sin sin sin
a b c abc abc
R R p
A B C A B C A B C

+ + ≥ ≥ ≥ ⋅ · ⋅ ≥
Vom demonstra că
3 3
6 3 4 : 2
2
R
R p p ≥ ⇒ ≤
, care este cunoscută. Rezultă că
4
cos cos cos
a b c
p
A B C
+ + ≥ , ceea ce trebuia demonstrat.
III. 25973, GM3/2008, pag 160
În triunghiul ABC are loc relaţia :
2 2 2
sin sin sin 2 sin sin sin
2 2 2 2 2 2
A B C A B C | `
+ + ≤ + +

. ,
,.
M.Olteanu, Râmnicu Vâlcea
Demonstraţie:
Demonstrăm că
3
sin sin sin
2 2 2 2
A B C
+ + ≤ în orice ABC V .
1) Fie ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1
sin , 0, , ' cos , '' sin 0, 0,
2 2 2 4 2
x x x
f x x f x f x x f π π · ∈ · · − < ∀ ∈ ⇒ concavă pe
( ) 0,π .
Din inegalitatea lui Jensen avem:
( ) ( ) ( )
( )
1 2 3
1 2 3
1
, 0, ,
3 3
f x f x f x x x x
f x A π
+ + + + | `
≥ · ∈

. ,
( ) ( )
2 3
0, , 0, x B x C π π · ∈ · ∈ ⇒
sin sin sin
2 2 2
sin
6 3
A B C
A B C
+ +
+ + | `
⇒ ≥ ⇒

. ,
3
sin sin sin ,
2 2 2 2
A B C
ABC + + ≤ ∀ V .
2) Fie ( )
2
2sin , 0, , : 0,
2 2 2
x
f x x f
π π | ` | `
· ∈ →

. , . ,
¡ , .
( ) ( )
1
' 4 sin cos sin '' cos 0, 0,
2 2 2 2
x x
f x x f x x x f
π | `
· ⋅ · ⇒ · > ∀ ∈ ⇒

. ,
convexă pe
0,
2
π | `

. ,
, ( ) , , 0, , , 0,
2 2 2 2
A B C
A B C
π
π
| `
∈ ⇒ ∈

. ,
⇒ după inegalitatea lui T. Popoviciu avem:
( ) ( ) ( ) 3 2
3 2 2 2
x y z x y y z z x
f x f y f z f f f f
] + + + + + | ` | ` | ` | `
+ + + ≥ + +
]
. , . , . , . , ]
,
, , 0,
2
x y z
π | `
∀ ∈

. ,
.
a) Vom demonstra inegalitatea în cazul în care triunghiul este ascuţitunghic, , , 0,
2
A B C
π | `


. ,
⇒ ( ) ( ) ( ) 3 2
3 2 2 2
A B C A B B C C A
f A f B f C f f f f
] + + + + + | ` | ` | ` | `
+ + + ≥ + +
]
. , . , . , . , ]



2 2 2 2 2 2
2sin 2sin 2sin 3 2sin 2 2sin 2sin
2 2 2 6 4 4
A B C A B C A B B C + + + + | ` | ` | `
+ + + ⋅ ≥ + +

. , . , . ,
2 2 2 2
1
2sin 2sin 2sin 2sin 6 2 1 cos 1 cos 1 cos
4 2 2 2 4 2 2 2
C A A B C A B B C C A + + + + | ` | `
+ ⇒ + + + ⋅ ≥ − + − + − ≥

. , . ,
2 3 sin sin sin
2 2 2
A B C ] | `
≥ − + +
]
. , ]
2 2 2
3
2sin 2sin 2sin 6 2 sin sin sin
2 2 2 2 2 2 2
A B C A B C | `
⇒ + + ≥ − − + +

. ,

2 2 2
9
2 sin sin sin 2 sin sin sin
2 2 2 2 2 2 2
A B C A B C | ` | `
+ + ≥ − + +

. , . ,
. Vom demonstra că :
9
2 sin sin sin sin sin sin
2 2 2 2 2 2 2
A B C A B C | `
− + + ≥ + + ⇒

. ,

9 3
3 sin sin sin sin sin sin
2 2 2 2 2 2 2 2
A B C A B C | `
+ + ≤ ⇒ + + ≤

. ,
, adevărată în orice triunghi ABC.
Deci,
2 2 2
9
2 sin sin sin 2 sin sin sin sin sin sin
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
A B C A B C A B C | ` | `
+ + ≥ − + + ≥ + +

. , . ,


2 2 2
2 sin sin sin
2 2 2
A B C | `
+ +

. ,
sin sin sin
2 2 2
A B C
≥ + +
, unde
, , 0,
2
A B C
π | `


. ,
.
Am obţinut o “rafinare” inegalităţii date. Asemănător se poate deduce cazul când triunghiul este
dreptunghic sau obtuzunghic.
b) Dăm o soluţie în triunghiul oarecare. Am demonstrat că în orice triunghi ABC

3
sin sin sin
2 2 2 2
A B C
+ + ≤ .
Demonstrăm că
2 2 2
3
2 sin sin sin
2 2 2 2
A B C | `
≤ + +

. ,
. Dar,
2 2 2
2
sin sin sin
2 2 2 2
A B C R r
R

+ + · .
Deci, vom demonstra că
( ) 2 2
3
2 2
R r
R

≤ , adică 3 4 2 2 R R r R r ≤ − ⇔ ≥ (Euler) adevărată.
Deci,
3
sin sin sin
2 2 2 2
A B C
+ + ≤
2 2 2
2 sin sin sin
2 2 2
A B C | `
≤ + +

. ,
, ceea ce este echivalent cu
sin sin sin
2 2 2
A B C
+ +
2 2 2
2 sin sin sin
2 2 2
A B C | `
≤ + +

. ,
în orice triunghi ABC.
Profesor,
Colegiul Naţional “Gheorghe M. Murgoci”,
Brăila
BIBLIOGRAFIE
1. Gazeta Matematică
2. Revista de Matematică din Timişoara
UTILIZAREA UNOR IDENTITĂŢI COMBINATORICE ÎN REZOLVAREA UNOR
IDENTITĂŢI TRIGONOMETRICE
de Ani Drăghici şi Mădălina Călinescu
În cele ce urmează vom prezenta o metodă de rezolvare a două probleme :
1. Demonstraţi că:
( )
( ) 1
1
1
2
1 cos cos ... 1 cos
2
n
n n n
n
n
n
n n n
π
π π −


− + + + − · .
(problema 363 din culegerea „Mathematical Quickies” autor Ch. Trigg).
2. Să se arate că pentru 2, n n ≥ ∈ ¥ avem:
( )
( )
2 2 2
2
1
2
1 cos cos ... cos 2
4
n n n n
n n
n
n
C
n n n
π
π π

+ + + + · +
(problema 22966 din Gazeta Matematică nr.3 din 1994, autor Vasile Bivolaru, Timişoara ).
Cele două rezultate se vor demonstra utilizând următoarele propoziţii:
Propoziţia 1
Fie
m

∈ ¥
şi
2 2
cos sin , 1,
k
k k
i k m
m m
π π
ε · + · , rădăcinile de ordinul m ale unităţii. Dacă
n∈ ¥ , atunci:
1 2
dacă
...
0 dacă
n n n
m
m m n
n m
ε ε ε
¹
¹
+ + + ·
'
/
¹
¹

Demonstraţie:
Dacă m n atunci 1
n
k
ε · şi egalitatea este demonstrată. Dacă n m / ⋮ , atunci există numerele
naturale N şi , 0 r r m < < astfel încât n mN r · + şi
1 1 1 1 1
1 2 2 2 2
cos sin cos sin 0
1
r k
m m m m m m
n r k r
k k r r
k k k k k
r
k k r r
i i
m m m m
ε π π π π
ε ε ε ε
ε
· · · · ·
− | ` | `
· · + · + · · ·


. , . ,
∑ ∑ ∑ ∑ ∑
ceea ce încheie demonstraţia propoziţiei 1.
Propoziţia 2
Dacă , , m n m n

∈ ≤ ¥ atunci:
( )
0 2
1
2
... cos cos
n
n m
m
m m n m
n n n n
k
k nk
C C C C
m m m
π π
]
]
]
·
+ + + + · ∗

Demonstraţie:
Fie ( ) ( ) ( ) ( )
1 2 1 2
0
1 1 ... 1 ...
n
n n n
k k k k
m n m
k
S C ε ε ε ε ε ε
·
· + + + + + + · + + +

unde , 1,
k
k m ε ·
sunt rădăcinile de ordinul m ale unităţii. Conform propoziţiei 1 avem
1
dacă
0 dacă
m
k
s
s
m k m
m k
ε
·
¹
¹
·
'
/
¹
¹


şi deci
0 2
...
n
m
m m m
n n n n
S m C C C C
]
]
]
| `
· + + + +

. ,
.
Pe de altă parte
( ) ( ) ( )
1 2
1 1
2 2
1 1 ... 1 1 cos sin 2 cos sin cos .
n
m m
n n n
n n
n
k k
k k nk nk k
S i i
m m m m m
π π π π π
ε ε ε
· ·
| ` | `
· + + + + + + · + + · +

. , . ,
∑ ∑

Cum
S
m
∈ ¡ obţinem imediat identitatea din enunţ. În plus,
1
cos sin 0
m
n
k
k nk
m m
π π
·
·

Trecând acum la rezolvarea problemelor 1 şi 2 şi făcând
n m ·
în( ) ∗ obţinem:
( )
0
1
2 cos cos
n
n n n
n n
k
k
n C C k
n
π
π
·
+ ·

sau ( )
1
1
1 cos ,
2
n
k
n
n
k
k n
n
π

·
− ·

adică concluzia problemei 1.
Dacă în( ) ∗ înlocuim pe n cu 2n şi pe m cu n obţinem:

( )
0 2 2 2
2 2 2
1
2 cos cos 2
n
n n n n
n n n
k
k
n C C C k
n
π
π
·
+ + ·

sau
( )
2
2
1
cos 2 ,
4
n
n n
n n
k
k n
C
n
π
·
· +

adică concluzia problemei 2.
BIBLIOGRAFIE
1. Ch.Trigg - Mathematical Quickies - 1967
2. Gazeta Matematică.
Profesori, Craiova
ASUPRA UNEI PROBLEME DIN GAZETA MATEMETICĂ
de prof. Mihaela Giurcă
C.O.4961(Gazeta Matematică nr.7-8/2008)
Să se arate că în orice triunghi ABC avem:
Rp
c b a
C B A rp
c b a
2 2 2 2 2 2
sin
1
sin
1
sin
1
2
+ +
≥ + + ≥
+ +
.
Cristina – Paula Nica şi Nicolae Nica, Drăgăneşti-Olt
Soluţie dată de prof. Mihaela Giurca
Utilizăm următoarele formule :
R
C
c
B
b
A
a
2
sin sin sin
· · ·
S
abc
R
4
·
, şi
p
S
r · ,
unde notaţiile sunt cele consacrate.
Din egalitatea :
) ( 2 ) (
2 2 2 2
bc ac ab c b a c b a + + + + + · + + obţinem :
2 2 2
c b a + +
=
2
) ( c b a + + ) ( 2 bc ac ab + + -= 4
2
p - ) ( 2 bc ac ab + + (1)
Pentru a calcula expresia bc ac ab + + se va proceda în modul următor:
prelucrăm expresia
abc bc ac ab p c b a p p
p
c p b p a p p
p
S
− + + + + + − ·
− − −
· ) ( ) (
) )( )( (
2 3
2
(2),
dar produsul 4 abc rRp · şi 2 a b c p + + · . Înlocuim în egalitatea (2) şi avem :
2 2 2
2 3 3 3
2 2 2 2
2 ( ) 4 ( ) 4
4 4
r p S
r p p p p ab ac bc rRp p p ab ac bc rRp
p p
r p ab ac bc rR ab ac bc p r rR
· · · − + + + − · − + + + − ⇒
· − + + + − ⇒ + + · + +
Revenim în egalitatea (1) şi avem :

2 2 2
c b a + + Rr r p 8 2 2
2 2
− − =.
Calculăm suma:
2 2
1 1 1 1 1 1 4
2 2
sin sin sin 2
ab ac bc p r Rr
R R
A B C a b c abc rp
+ + + + | ` | `
+ + · + + · ·

. , . ,
.
Cu acestea, inegalitatea pe care trebuie să o demonstrăm, devine:

− −
rp
Rr r p
2
8 2 2
2 2
rp
Rr r p
2
4
2 2
+ +

Rp
Rr r p 8 2 2
2 2
− −
.
Demonstraţia primei inegalităţi:
Prin eliminarea numitorilor şi separarea termenilor, obţinem:
) 4 ( 3
2
r R r p + ≥ , inegalitate care este adevărată deoarece , , a b c sunt rădăcinile ecuaţiei:
0 4 ) 4 ( 2
2 2 2 3
· − + + + − Rrp x rR r p px x
Dar ecuaţia anterioară are trei rădăcini reale ceea ce implică faptul că derivata funcţiei
( )
3 2 2 2
2 ( 4 ) 4 f x x px p r rR x Rrp · − + + + −
are două rădăcini reale, ceea ce este echivalent cu faptul că discriminantul ecuaţiei de gradul al II-lea este
pozitiv. După efectuarea calculelor se obţine: ) 4 ( 3
2
r R r p + ≥ .
Demonstrarea inegalităţii a II-a:
După eliminarea numitorilor şi separarea termenilor, obţinem:
) 4 ( 4 16 4
2 3 2 2 2
R r p r Rr R r r R − ≥ + + + .
Apar două situaţii:
17. dacă 4 - 0 r R ≤ , inegalitatea este evidentă;
18. dacă 4 - 0 r R ≥ avem că : 4 2 ≤ ≤
r
R
.
În cea de a doua situaţie avem că:
4
27
3
) 4 (
) 4 ( 3 27
2 2
2 2 2
R r R
p r Rr r ≤
+
≤ ≤ + ≤ .
Atunci vom demonstra că : ≤
2
p
4
27
2
R

R r
r Rr R r r R

+ + +
4
4 16 4
3 2 2 2
.
După eliminarea numitorilor se ajunge la :
2 2 2 3 2 3
16 4 64 16 108 27 0 R r Rr Rr r R r R + + + − + ≥
Utilizând substituţia x
r
R
· , se ajunge la inegalitatea :
[ ] 4 , 2 , 0 16 68 92 27
2 3
∈ ∀ ≥ + + − x x x x .
Printr-o grupare convenabilă a termenilor inegalitatea anterioară este adevărată :
0 ) 8 38 27 )( 2 (
2
≥ − − − x x x .
Deci inegalităţile respective sunt demonstrate.
Prof.
Colegiul Economic ”Ion Ghica ”, Brăila

PROBLEME DATE LA OLIMPIADA JUDEŢEANĂ CU SOLUŢII INGENIOASE
de Dan Negulescu şi Radu Vasile
1. Fie ( ) ( )
1 1
,
n n
n n
x y
≥ ≥
două şiruri de numere reale strict pozitive,astfel încât pentru n ∀ ∈ ¥ ,
2 2
1 1
,
2 2
n n n n
n n
x y x y
x y
+ +
+ +
≥ ≥
.
a) Să se arate că şirurile ( )
1
,
n n
n
x y

+ şi ( )
1
n n
n
x y

au limită.
b) Să se arate că şirurile ( ) ( )
1 1
,
n n
n n
x y
≥ ≥
au limită şi limitele lor sunt egale.
Soluţie: ( prof. Dan Negulescu )
a) Obţinem imediat că şi
1
2
n n
n
x y
y
+
+
≥ , n ∀ ∈ ¥ şi deci
1 1
, 1
n n n n
x y x y n
+ +
+ ≥ + ∀ ≥ adică
n n n
s x y · +
este monoton crescător, deci are limită.
De asemenea obţinem
1 n n n
x x y
+
≥ şi
1 1 1
, 1
n n n n n n n
y x y x y x y n
+ + +
≥ ⇒ ≥ ∀ ≥ şi deci
n n n
p x y · este monoton crescător, deci are limită.
b) Deoarece
2
1 1
, 1
2
n n
n n n n
x y
x y x y n
+ +
+ | `
≥ ≥ ∀ ≥

. ,
obţinem că lim lim
2
n n
n n
n n
x y
x y L
→ ∞ → ∞
+
∃ · · .
i) Dacă L · ∞ atunci
n
x → ∞ şi
n
y → ∞
ii) Dacă L < ∞ deoarece ( )
1
n n
n
x y

+ este convergent şi
( )
2
4
n n n n n n
x y x y x y − · + − ⇒

2 2
4 4 0 L L ⇒ − ·
obţinem că ( ) ( )
1 1
,
n n
n n
x y
≥ ≥
au limită şi limitele lor sunt egale.
2. Fie ( ) ,
n
A B M ∈ ¡ cu proprietatea
2 2
şi
n n
B I A AB I · · + . Să se demonstreze că
1 5
det .
2
n
A
| `
+



. ,
Soluţie : ( prof. Radu Vasile )
( )
( ) ( )
2 3 2 2 3
2 2
3 2 2 2
2 2
2
n n
n
A AB I A A B A AB I B A AB A B A B A A B
B A A AB BA AB A B A AB AB I
· + ⇒ · + · + + · + + · + ⇒ · + ⇒
⇒ · − ⇒ · ⇒ · · ⇒ · +
Notăm AB C · . Din
2
det 1 det det
n
B I B C A · ⇒ · ⇒ · . Matricea C verifică relaţia
2 2
n n n
C C I C C I O · + ⇒ − − · . Fie λ o valoare proprie pentruC . Atunci există un vector nenul
v
astfel încât
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2
1 1 0,
n
Cv v C v C Cv C v v C C I v v v λ λ λ λ λ λ λ · ⇒ · · · ⇒ − − · − − ⇒ − − ·
2
0 1 0 v λ λ ≠ ⇒ − − ·
. Deci orice valoare proprie a lui C este soluţie a ecuaţiei
2
1 0 λ λ − − · ⇒

1 5
2
λ
t
·
.
Fie
1 2
, ,...,
n
λ λ λ valorile proprii ale lui C ,
1 5 1 5
,
2 2
i
λ
¹ ¹
− + ¹ ¹

' '
¹ ¹
¹ ¹
. Se ştie că
1 2
det ... ,
n
C λ λ λ ·
deci
1 2
1 5 1 5 1 5
det ... det det .
2 2 2
n n n
n
C A A λ λ λ
| ` | ` | `
+ + +
· ≤ ⇒ ≤ ⇒ ≤


. , . , . ,
Profesori,
Colegiul Naţional “Gheorghe M. Murgoci”,
Brăila
BIBLIOGRAFIE
3. Gazeta Matematică
4. Revista de Matematică din Timişoara
TEOREMA DE EXISTENŢĂ A PRIMITIVELOR UNEI FUNCŢII CONTINUE
de Mădălina Teodorescu
Pentru orice funcţie continuă [ ] : , f a b → ¡
, funcţia [ ] : , F a b → ¡
definită prin
( ) ( )
x
a
F x f t dt ·

, ( ) [ ] , x a b ∀ ∈
este o primitivă a lui f care se anulează în punctul a.
În manualele şcolare demonstraţia se bazează pe teorema de medie şi este făcută
cu ajutorul noţiunii de integrală.
Prezentăm în continuare o altă demonstraţie a teoremei care se bazează pe faptul
că o funcţie continuă pe un interval compact este limita uniformă a unui şir de
polinoame.
În acest scop vom prezenta mai întâi câteva definiţii şi criterii de convergenţă la
şiruri de funcţii.
DEFINIŢIE
Fie ( )
n
n
f
un şir de funcţii definite pe o mulţime A şi f o funcţie definită tot pe
mulţimea A. Spunem că şirul ( )
n
n
f
este simplu convergent pe mulţimea A către funcţia f
dacă ( ) x A ∀ ∈
şi ( ) 0 ε ∀ >
, există
, x
n
ε
∈ ¥
astfel încât ( )
, x
n n
ε
∀ >
să avem
( ) ( )
n
f x f x ε − <
.
DEFINIŢIE
Fie ( )
n
n
f
un şir de funcţii definite pe mulţimea A. Spunem că şirul ( )
n
n
f
este
uniform convergent pe mulţimea A către funcţia f definită pe A dacă ( ) 0 ε ∀ >
, există
n
ε
∈ ¥
, astfel încât ( ) n n
ε
∀ >
şi ( ) x A ∀ ∈
, avem
( ) ( )
n
f x f x ε − <
.
TEOREMA I (CAUCHY)
Fie ( )
n
n
f
un şir de funcţii definite pe o mulţime A. Şirul ( )
n
n
f
este uniform
convergent către o funcţie f definită pe A dacă şi numai dacă ( ) 0 ε ∀ >
există
n
ε
∈ ¥
astfel
încât , ( ) , m n n
ε
∀ ≥
şi ( ) x A ∀ ∈
avem
( ) ( )
n m
f x f x ε − <
.
CONSECINŢĂ
Fie ( )
n
n
f
un şir de funcţii definite pe mulţimea A. Şirul ( )
n
n
f
este uniform
convergent către o funcţie f definită pe A dacă şi numai dacă ( ) 0 ε ∀ >
există
n
ε
∈ ¥
astfel
încât, ( ) n n
ε
∀ ≥
şi ( ) p ∀ ∈ ¥
, ( ) x A ∀ ∈
avem
( ) ( )
n p n
f x f x ε
+
− <
.
Dăm în continuare demonstraţia a două teoreme ce stabilesc legătura dintre
derivabilitate şi convergenţa uniformă. Pe baza acestora vom arăta că, dacă ( )
n
n
g
este un
şir de funcţii uniform convergent pe intervalul I către o funcţie g şi dacă funcţiile
n
g
au
primitive pe I, atunci şi limita g are primitive pe I.
TEOREMA 2.
TEOREMA DE DERIVARE TERMEN CU TERMEN A ŞIRURILOR DE
FUNCŢII
Fie ( )
n
n
f
un şir de funcţii derivabile pe un interval I. Dacă:
1) şirul ( )
n
n
f
este uniform convergent pe I către o funcţie f definită pe I.
2) şirul derivatelor ( ) '
n
f
este uniform convergent pe I către o funcţie g,
atunci funcţia f este derivabilă pe I şi
' f g ·
.
DEMONSTRAŢIE:
Fie a I ∈ un punct oarecare; arătăm că f derivabilă în a şi ( ) ( ) ' f a g a ·
Fie 0 ε > . Deoarece ( ) '
n
f
şir uniform convergent, rezultă conform criteriului
Cauchy că există
n
ε
∈ ¥
astfel încât dacă
, m n n
ε

să avem
' '
( ) ( )
3
n m
f x f x
ε
− < ,
( ) x I ∀ ∈
.
Alegem
0
. n n
ε
>
Cum
' u
m
f g ÷ ÷→ obţinem
0 0
' ' ' u
n m n
f f f g − ÷ ÷→ −
iar din
inegalitatea precedentă deducem că
0
'
( ) ( )
3
n
f x g x
ε
− ≤ , ( ) x I ∀ ∈
.
Deoarece funcţia
0
n
f
este derivabilă în a, pentru ε ales, există o vecinătate U a lui
a, astfel încât
0 0
0
'
( ) ( )
( )
3
n n
n
f x f a
f a
x a
ε

− <

, ( ) x U I ∀ ∈ ∩
.
Putem scrie
( ) ( )
' '
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
3
n m n m n n m m
n m
f x f x f a f a f x f a f x f a
f c f c
x a x a x a
ε − − − − −
− · · − <
− − −
dacă
, m n n
ε

, ( ) x I ∀ ∈
unde c este un punct cuprins între x şi a, provenit din aplicarea
teoremei lui Lagrange funcţiei
n m
f f −
.
Cum
u
m
f f ÷ ÷→
, avem
0 0
u
n m n
f f f f − ÷ ÷→ −
; din inegalitatea precedentă
deducem pentru
0
n n ·
şi
m → ∞

0 0
( ) ( )
( ) ( )
3
n n
f x f a
f x f a
x a x a
ε


− ≤
− −
, ( ) x I ∀ ∈
.
Pentru ( ) x U I ∀ ∈ ∩
deducem atunci
0 0 0 0
0
0
'
'
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) .
3 3 3
n n n n
n
n
f x f a f x f a
f x f a f x f a
g a f a
x a x a x a x a
f a g a
ε ε ε
ε
− −
− −
− ≤ − + − +
− − − −
+ − < + + ·
Aşadar, pentru ( ) 0 ε ∀ >
, putem găsi o vecinătate U a lui a, astfel încât să avem
( ) ( )
( )
f x f a
g a
x a
ε

− <

, ( ) x U I ∀ ∈ ∩
. Aceasta înseamnă că f este derivabilă în
x a ·
şi că ( ) ( ) ' f a g a ·
. Cum a a fost ales arbitrar, deducem că f este derivabilă pe I şi

' f g ·
, ceea ce încheie demonstraţia.
OBSERVAŢII
1. Deoarece
lim
n
n
f f
→ ∞
·
şi
'
lim
n
n
g f
→ ∞
·
, egalitatea
' f g ·
se poate scrie
( )
'
'
lim lim
n n
n n
f f
→ ∞ → ∞
· de unde şi numele teoremei.
2. Convergenţa uniformă a şirului ( )
n
n
f
nu atrage convergenţa uniformă a şirului
derivatelor. Justificăm afirmaţia făcută prin următorul exemplu:
Fie
: [0, ]
n
f π → ¡
, definită prin
cos
( )
n
nx
f x
n
· , ( ) 0 f x ·
. Avem .
u
n
f f ÷ ÷→
Într-adevăr,
cos 1
( ) ( ) 0
n n
nx
f x f x
n n
→ ∞
− · ≤ ÷ ÷ ÷→
.
Funcţiile ( )
n
f
sunt derivabile pe I,
'
( ) sin .
n
f x nx · − Şirul derivatelor ( ) '
n
f
nu
este însă convergent pe I.
TEOREMA 3
Fie I un interval mărginit şi ( )
n
f
un şir de funcţii derivabile pe I. Dacă
1) şirul ( )
n
f
este convergent într-un punct
0
x I ∈
2) şirul derivatelor ( ) '
n
f
este uniform convergent pe I către o funcţie g, atunci
i) şirul ( )
n
f
este uniform convergent pe I către o funcţie f
ii) limita f este derivabilă pe I şi
' . f g ·
DEMONSTRAŢIE:
Avem de demonstrat doar punctul i) deoarece ii) rezultă din teorema 5.
Vom nota cu l lungimea intervalului I. Presupunem 0 l > . Fie 0 ε > . Din
ipotezele 1) şi 2) deducem că există
n
ε
∈ ¥
astfel încât pentru ( ) n n
ε
∀ ≥
şi ( ) m n
ε
∀ ≥
şă
avem, în acelaşi timp, verificate următoarele inegalităţi:
0 0
( ) ( )
2
n m
f x f x
ε
− < şi
' '
( ) ( )
2
n m
f x f x
l
ε
− < , ( ) x I ∀ ∈
Atunci,
( )
0 0 0 0
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
n m n m n m n m
f x f x f x f x f x f x f x f x − ≤ − − − + −
Dacă notăm
n m
h f f · −
, h va fi o funcţie derivabilă pe intervalul închis cu
extremităţile x şi
0
x
, deci i se poate aplica teorema lui Lagrange. Atunci există un punct c
între x şi
0
x
, astfel încât ( ) ( ) ( ) ( )
0 0
' h x h x h c x x − · −
de unde
( )
( ) ( )
0 0 0 0
' '
0
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) '( )
( ) ( ) , , ,
2 2
n m n m
n m
f x f x f x f x h x h x x x h c
x x f c f c l m n n x I
l
ε
ε ε
− − − · − · − ⋅ ·
· − ⋅ − ≤ ⋅ · ∀ ≥ ∀ ∈
În concluzie, ( ) ( ) ( ) ( ) , , ,
2 2
n m
f x f x m n n x I
ε
ε ε
ε − ≤ + · ∀ ≥ ∀ ∈ .
Conform criteriului de convergenţă uniformă a lui Cauchy, rezultă că şirul ( )
n
f

converge uniform pe I către o funcţie f, ceea ce încheie demonstraţia.
Ne interesează cum se comportă proprietatea de a avea primitive în raport cu
operaţia de trecere la limită.
TEOREMA 4
Limita g a unui şir uniform convergent ( )
n
g
de funcţii care admit primitive pe
intervalul I este o funcţie care admite primitive pe I.
DEMONSTRAŢIE
Presupunem pentru început că intervalul I este mărginit şi fie
0
x I ∈
. Pentru
fiecare n, fie
n
f
o primitivă a funcţiei
n
g
. Deci
n
f

derivabilă pe I şi
'
n n
g f · . Putem alege
primitive
n
f
astfel încât
0
( ) 0
n
f x ·
. Suntem acum în condiţiile teoremei 3 şi rezultă că
şirul ( )
n
f
este uniform convergent pe I către o funcţie derivabilă f şi
' f g ·
, deci f este o
primitivă a funcţiei g pe intervalul I.
Să presupunem acum că intervalul I este nemărginit. Putem construi un şir
crescător ( )
n
I
de intervale mărginite, a căror reuniune să fie egală cu I:
1 2
... ...
n
I I I I ⊂ ⊂ ⊂ ⊂ ⊂
şi
1
n
n
I I

·
·
U
Fie
0 1
x I ∈
, deci
0 n
x I ∈
, pentru orice n. Conform primei părţi a demonstraţiei, pe
fiecare interval mărginit
n
I
, funcţia g este derivata unei funcţii
n
F
definită pe
n
I
. Putem
alege funcţiile
n
F
astfel ca ( )
0
0
n
F x ·
. De remarcat faptul că, dacă

n
x I ∈
şi

m
x I ∈
,
atunci
( ) ( )
n m
F x F x ·
deoarece funcţiile
n
F
şi
m
F
au pe intervalul

n m
I I ⊂
aceeaşi
derivată g. Deci diferenţa lor pe
n
I

este o constantă; dar ( ) ( )
0 0
0
n m
F x F x · ·
, deci
( ) ( ),
n m
F x F x · ( )
n
x I ∀ ∈
.
Definim acum funcţia F pe întregul interval I astfel: dacă un punct x I ∈ se află
într-un interval
n
I
, atunci luăm
( ) ( ).
n
F x F x ·
Conform observaţiei de mai sus, numărul
( ) F x
este independent de alegerea particulară a intervalului
n
I
care conţine pe x. Funcţia
F este derivabilă pe I şi
' F g ·
. Pentru a demonstra această afirmaţie vom considera un
punct arbitrar ales a I ∈ . Atunci există n∈ ¥ astfel încât
n
a I ∈
, deci
( ) ( ).
n
F a F a ·
Dar
n
F
derivabilă în a şi
'
( ) ( )
n
F a g a · . Rezultă că F este derivabilă în a şi
'
'( ) ( ) ( ).
n
F a F a g a · · Cum a a fost ales arbitrar în intervalul I, rezultă că funcţia F este
derivabilă pe I şi
' F g ·
, deci g admite primitive pe I.
În teoremele care urmează vom demonstra că funcţiile continue pot fi aproximate uniform cu
funcţii aparţinând unei mulţimi mai restrânse de funcţii continue.
Următoarea teoremă o vom enunţa, fără a-i face demonstraţia.
TEOREMA 5 – TEOREMA LUI WEIERSTRASS – STONE
Fie intervalul compact [ ]
, I a b · şi A o algebră de funcţii continue definite pe intervalul I.
Dacă:
1. funcţia identică ( ) 1 : ,1
I I
I I x x → · aparţine lui A
2. pentru orice puncte
' ''
x x ≠
există o funcţie f A ∈ astfel încât
( ) ( )
' ''
f x f x ≠ atunci orice
funcţie continuă pe I este limita uniformă a unui şir de funcţii din A.
TEOREMA 6 – TEOREMA LUI WEIERSTRASS –
Orice funcţie continuă pe un interval compact [ ]
, I a b · este limita uniformă pe I a unui şir de
polinoame.
DEMONSTRAŢIE
Notăm cu P algebra polinoamelor, funcţia identică egală cu 1 pe I, ( ) 1 f x ≡ este un polinom,
deci aparţine algebrei P . Dacă
' ''
, x x I ∈ cu
' ''
x x ≠
, pentru funcţia P şi
( ) ( )
' ''
f x f x ≠ . Am arătat
astfel că sunt îndeplinite condiţiile 1) şi 2) din teorema 5, deci orice funcţie continuă pe [ ]
, I a b · este
limita uniformă a unui şir de funcţii din P , deci a unui şir de polinoame.
Putem reveni în acest moment asupra demonstrării teoremei de existenţă a primitivelor unei
funcţii continue.
Fie [ ]
: , f a b → ¡ o funcţie continuă pe [ ]
, a b . Conform teoremei 6, există un şir de
polinoame ( )
0
n
n
P

cu proprietatea
n
P
u
÷ ÷→
f.
Fie ( )
0
n
n
Q

şirul de polinoame cu proprietatea că
'
n n
Q P · , 0 n ∀ ≥ pe [ ]
, a b şi ( ) 0
n
Q a ·
. Conform teoremei 3, şirul ( )
0
n
n
Q

este uniform convergent pe [ ]
, a b către o funcţie [ ]
: , F a b → ¡
şi F derivabilă pe intervalul [ ]
, a b cu
'
F f · . În concluzie, funcţia f admite primitive pe [ ]
, a b , o
primitivă a sa fiind F.
Prof.
Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius ”Brăila
PROBLEME DE BACALAUREAT CU… PROBLEME
de Botea Viorel
( ) ( )
0 0
1 1 2 2 1 2 1 2 1 2 0 1 2
Fie mulţimea , , , , impare şi . Pe se defineşte legea de compoziţie:
( , ) ( , ) ( , ), , , , .
a) Demonstraţi că ( , )
m
m n m n G G
n
g k g k g g k k g g k k
G
¹ ¹
· ∈ · ×
' '
¹ ¹
∗ · + ∀ ∈ ∀ ∈

1) ¤ ¢ ¤ ¢
¤ ¢
este grup abelian.
b) Calculaţi (1,1) (1,2) ... (1,2008).
c) Demonstraţi că funcţia : , ( , ) 2 este un izomorfism între grupurile ( , ) şi ( , ).
k
f G f q k q G
∗ ∗
∗ ∗ ∗
→ · ⋅ ∗ ⋅ ¤ ¤
Soluţie :
1 2
1 1 2 2 1 2 1 2 1 2 0 1 2
1 2
1 1 2 2 1 2 1 2 1 2
1 1 2 2 2 2 1 1 1 1 2 2
1 1 2 2
a) ( , ) *( , ) ( , ) deoarece , pentru că , ,
, , , impare şi impare; .
( , ) ( , ) ( , ) ( , ), ( , ), ( , ) .
[( , ) ( , )]
m m
g k g k g g k k G g g g g
n n
m n m n m m n n k k
g k g k g k g k g k g k G
g k g k
· ⋅ + ∈ ∈ · ·
⇒ + ∈
∗ · ∗ ∀ ∈
∗ ∗
¤
¢
( )
3 3 1 2 3 1 2 3 1 1 2 2 3 3
1 2 1 1 1 1 1 2 1 1
1 1 1 1 2 1 1 2
( , ) ( , ) ( , ) [( , ) ( , )].
Demonstrăm că ( , ) astfel încât ( , ) avem ( , ) ( , ) ( , )
şi 1 şi 0 (1,0) element neutru.

g k g g g k k k g k g k g k
e e G g k G g k e e g k
g e g k e k e e
· + + · ∗ ∗
∃ ∈ ∀ ∈ ∗ · ⇒
⇒ · + · ⇒ · · ⇒
( )
1
1 1 1 1
1
1
1 1 2 2 1 2 1 2 1 2
1
Demonstrăm că ( , ), ( ', ') astfel încât ( , ) ( ', ') (1, 0) 'şi
' - .
2008 2009
b) (1,1) (1, 2) ... (1, 2008) (1,1 ... 2008) 1,
2
c) (( , ) ( , )) (( , )) 2
k
g k g k g k g k g
g
k k
f g k g k f g g k k g g
∀ ∃ ∗ · ⇒ ·
·

| `
∗ ∗ ∗ · + + ·

. ,
∗ · + · ⋅
2 1 2
1 2
1 2
1 2 1 1
2 2
1 2
1 1 2 2 1 2 1 2 1 1 2 2
1 2
1 2
1 2 2 1 1 2 2 1 1 1 1
1 2
2 2 ( , )
( , ) morfism de grupuri.
Fie ( , ) ( , ) 2 2 , , , cu , , ,
impare 2 2 şi
k k k
k k
k k
g g f g k
f g k f
m m
f g k f g k g g g g m n m n
n n
m m
m n m n m n m n k k g
n n
+
· ⋅ ⋅ ⋅ · ⋅

· ⇒ ⋅ · ⋅ · ·
⇒ ⋅ ⋅ · ⋅ ⇒ · · ⇒ · ⇒
2 1 2
0
' '
şi
injectivă.
Fie . Demonstrăm că şi cu ( , ) 2 .
Fie , , , ( , ) 1 2 .
1. Dacă , impare şi 0.
2. Dacă 2 ,
k
k
l
g k k
f
y g k f g k y g y
a a
y a b a b g
b b
a a
a b g g k
b b
a a a

· · ⇒

∈ ∃ ∈ ∃ ∈ · ⇔ ⋅ ·
· ∈ · ⇒ ⋅ ·
⇒ · ⇒ · ·
· ⋅
¤ ¤ ¢
¢
' '
' '
' '
impar , l şi impar 2 2 şi .
3. Dacă impar şi 2 , impar şi 2 şi .
2
k l
t k
t
a a
b g g k l
b b
a a
a b b b t g g k t
b b
∈ ⇒ ⋅ · ⋅ ⇒ · ·
· · ⋅ ∈ ⇒ ⋅ · ⇒ · ·

¥
¥
4 3 2 2
2
1 2 3 4 1
Fie , , şi polinomul 2 2( 1) ( 3) .
a) Să se afle , , dacă iar restul împărţirii lui la 1 este 10.
b) Ştiind că , , , sunt rădăcinile lui , să se calculeze
a b c f x a x a x bx c
a b c a b c f x
x x x x f x
∈ · + − + + + +
· · +

2. ¡
£
2 2 2
2 3 4
.
c) Aflaţi , , şi rădăcinile polinomului în cazul în care acesta are toate rădăcinile reale.
x x x
a b c f
+ + +
∈ ¡
Soluţie :
{ ¦
4 3 2 2 2
2 2
a) 2 2( 1) ( 3) ( 1) 10 2 2( 1) 3 10
- 2 7 10 - 2 3 0 -1, 3
f x a x a x ax a f a a a a
a a a a a b c
· + − + + + + ⇒ − · ⇔ − − + + − + · ⇔
⇔ + · ⇔ − · ⇔ · · ∈
b)
( )
2
2
2 2 2 2 2 2 2
1 2 3 4 1 2
3
2 1 2 2 1 3 2 2
2
a
x x x x S S a a a a a
+
+ + + · − · − + − · − + − − · − −
c)
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2
2 2 2 2 2 2
1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
1 4
i j
i j
x x x x x x x x x x x x x x
≤ ≤ ≤
− · − + − + − + − + − + − ·

( ) ( ) ( )
2
2
2 2 2 2 2 2
1 2 3 4 2
1
1 2 3 4 4 3
3
3 3 2 2 2 6 6 3 6 9 3 0
2
1 4
3 şi 1 1 2 4 8.
4 4 4 2 2
a
x x x x S a a a a a a
S a c b
a x x x x S c S b
+
· + + + − · − − − · − − − · − − − · − + ≤ ⇒

⇒ · − · · · · · · · ⇒ · · ⇒ · ⇒ − · · ⇒ · −
3) Se consideră funcţia ( )
3
: , 1 f f x x x → · + + ¡ ¡ .
a) Demonstraţi că n ∀ ∈ ¥ , ecuaţia ( )
1
3
1
f x
n
· +
+
are o unică soluţie
n
x ∈ ¡ .
b) Demonstraţi că
lim 1
n
n
x
→ ∞
·
, unde
n
x este precizat la a).
c) Aflaţi
lim ( 1)
n
n
n x
→ ∞

, unde
n
x este precizat la a).
Soluţie :
a) Fie ( ) ( )
1
3
1
g x f x
n
· − −
+
, : g → ¡ ¡ , g continuă;
( ) lim 0;
x
g x
→ ∞
· ∞ > ( ) lim ;
x
g x
→ ∞
· − ∞

( ) ( ) lim lim 0
x x
g x g x
→ ∞ → ∞
⋅ <
; g strict crescătoare pe ¡ atunci
n
x ∃ ∈ ¡
rădăcină pentru g.
b) ( )
1
1 0
1
g
n
· − <
+
;
3
3 2
1 1 1 1 1 3 3 1 4
1 1 1 2
1 1
g
n n n n n n n n n
| ` | `
− · − + − − − · − + − − − ·

+ +
. , . ,
( )
3 2
3
5 3 1 1
0 1 ,1 1
1
n n n
n n n
x x
n n n
→ ∞
− − + − | `
· < ⇒ ∈ − ⇒ ÷ ÷ ÷→

+
. ,
.
c)
( ) ( )
3 3
1 1
1 3 0 1 1
1 1
n n n n
x x x x
n n
+ + − − · ⇔ − + − ·
+ +
;
( ) ( )
( ) ( )
( )
( )
2
1 2 2
1 1 1 1
1 2 1
1 1 2 4 1 2
1
lim 1 .
4
n n n n n
n n n n
n n
n
n
x x x x n x
n n x x n x x
n x

→ ∞
→ ∞
− + + · ⇒ · ⇒ − · ⋅ → ⇒
+ + + + + + +
⇒ − ÷ ÷ ÷→
4) Se consideră funcţiile
*
: (0, ) ( ) ln ,
n
n
f f x x x n ∞ → · + ∈ ¥ R
a) Arătaţi că ecuaţia ( ) 2
n
n
f x · are soluţia unică
n
x
.
b) Arătaţi că
*
lim 2, unde ( ) este de la ).
n n
n
n
x x a

→ ∞
·
¥
Soluţie :
a) Fie ( ) ln 2 , (0, ),
n n
h x x x x · + − ∈ ∞ h continuă;
1
1
'( ) 0, 0
n
h x nx x h
x

· + > ∀ > ⇒ strict
crescătoare;
0
0
lim ( ) 0
x
x
h x

>
· − ∞ <
şi 0 x >
lim ( ) ! (0, )
n
x
h x x
→ ∞
· + ∞ ⇒ ∃ ∈ ∞
rădăcină pentru h .
b)
(2) ln 2 0; h · >
1 2
1
1 1 1 1 1 1 1
2 2 ln 2 2 2 2 2 ... 2 ln 2 .
n n n
n n
h
n n n n n n n
− −

]
| ` | ` | ` | ` | ` | ` | `
− · − + − − · − − + − ⋅ + + + −
]

. , . , . , . , . , . , . ,
]
]
Demonstrăm că:

1
1
1 1 1
ln 2 2 ... 2
n
n
n n n


]
| ` | `
− < − + +
]

. , . ,
]
]
;
Avem
( )
1 1 1
1
1 1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 ln 2 deoarece ln , 1
n n n
n
n x x x
n n n n n n n
− − −

]
| ` | ` | ` | `
⋅ − + + > ⋅ − ⋅ · − > − > − > ∀ > ⇔
]

. , . , . , . ,
]
]

1 1 1
2 0 (2) 2 0 2 , 2 lim 2
x
n n
n
e x h h h x x
n n n
→ ∞
| ` | ` | `
⇔ > ⇒ − < ⇒ ⋅ − < ⇒ ∈ − ⇒ ·

. , . , . ,
.
*
2
0
0
1
*
1
Se consideră şirul de numere reale ) , definit deşi cos , .
2
a) Calculaţi .
b) Demonstraţi că ) este descrescător.
c) Demonstraţi că ,
2
n
n n n
n n
n n
x dx n
n n
π
π
Ι Ι Ι
Ι
Ι
π
Ι Ι


+
( · · ∈
(
⋅ · ∀ ∈

¥
¥
¥
¥
5 )
.
Soluţie:
2 2
1 0
0
2
1
0
1 2
2 2 2
0
0 0
2 2 2
2
2
0
a) cos sin / 1.
b) cos ( 1 cos ) 0, .
c) cos cos sin ( 1) cos .
sin ( 1) cos (1 cos ) ( 1) ( 1) ( 1)
n
n
n n
n n n
n
n
n n n
x dx x
x x dx n
x dx x x n x
x dx n x x dx n n n n
π π
π
π π π
π
Ι
Ι Ι
Ι
Ι Ι Ι
+
− −


· · ·
− · − + ≤ ∀ ∈
· · ⋅ / − −
· − − · − − − ⇒ · −


∫ ∫

¥
2
*
2 1 2 1
2 1 2 3
3
2
Pentru impar
2 1
2 2
2 1
...............................
2
1
n
k k
k k
k
n k
k
k
k
Ι
Ι Ι
Ι Ι
Ι

+ −
− −
⇒ · ⋅ , ∀ ∈
+

· ⋅


· ⋅
¥
1 1
, 1 Ι Ι ·


2 1 1
(2 )!!
,
(2 1)!!
k
k
k
Ι Ι
+
· ⋅
+
2 2 1
1
2 2 2 1
1
1
2 1 2
Pentru impar (2 1)
2
(2 1)!!
Pentru par (2 2)
(2 2)!! 2
(2 )!! 1
.
(2 1)!! 2 2 2 2
k k
n n
k k
n n
k
n k n
k
n k
k
k
n
k k
π
Ι Ι
π
Ι Ι
π
Ι Ι
π π
Ι Ι
+

+ +

⇒ ⋅ · ⋅
+
+ ⇒ ⋅ ⋅ ·
+
+ ⇒ ⋅ · ⋅
+
· ⋅ ⇒ ⋅ ⋅ ·
+ +
Profesor,
Colegiul Naţional ” Nicolae Bălcescu”
Brăila
CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ
“ PETRU MOROŞAN-TRIDENT ”
Ediţia a V-a , Secţiunea A (M
1
),
Brăila, 23 - 25. 11. 2007
Clasa a V a
1. Împărţind un număr natural „ a ” la 2007 şi 4014 se obţin resturile 20 şi 23. Ştiind că diferenţa câturilor
obţinute este 55, aflaţi ultima cifră a lui „ a ”.
( ) ∗ ∗ ∗
2. a) Arătaţi că 1 3 5 ... 2007 + + + + este pătrat perfect.
b) Suma a 40 de numere impare, naturale, distincte este 1602. Arătaţi că cel puţin unul este mai mare
decât 80.
Prof. Daniela Tilincă, Brăila
3. Să se scrie numărul
2005
2006
ca:
a) suma a cinci pătrate perfecte, distincte, nenule.
b) suma a şapte pătrate perfecte, distincte, nenule.
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
Clasa a VI a
1. Dacă
, , x y z
sunt numere cu proprietatea că 2 3 10 0 x y z − − · , demonstraţi că ( )( ) y x z x y + +
este un număr divizibil cu 30.
Prof. Nazeli Boicescu, Brăila
2. Arătaţi că ecuaţia
4 5 1
x y
− ·
nu are soluţii în mulţimea numerelor naturale.
Prof. Ani Drăghici, Doina Chiriac, Craiova
3. Fie unghiurile suplementare
·
AOB
şi
·
BOC
cu
( )
·
( )
·
m AOB m BOC > . Două puncte M şi P sunt în
interiorul
·
AOB
astfel încât
·
( )
·
( )
m MOP m BOC · şi ( ( , OX OY sunt bisectoarele
·
MOA
şi
respectiv
·
POB
.Demonstraţi că
·
( )
0
90 . m XOY ≤ Când avem egalitate?
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
Clasa a VII a
1. Fie
1 2 7
, ,..., a a a

∈ ¥ având media aritmetică egală cu 40 şi
( ) ( )
1 2 7
, ,..., 1,1(1); 2,2(2);...7,7(7)
d
a a a
:
şi
1 2 7
, ,..., * c c c ∈ ¥ , cu media aritmetică egală cu 105
şi ( )
( )
1 2 7
1,1(1) 1,1(1) 1,1(1) 1,1(1)
, ,..., ; ;..., ,
1,1(1) 2,2(2) 2,2(2) 3,3(3) 6,6(6) 7,7(7) 7,7(7) 8,8 8
d
c c c
| `

⋅ ⋅ ⋅ ⋅
. ,
:
.
Determinaţi
1 2 7 1 2 7
, ,..., , , ,..., a a a c c c .
Prof. Daniela Covaci, Brăila
2. Fie , , , A B C D astfel încât ( ) ( )
o
90 m CAD m CBD · · S S . Să se arate că:
a) AB CD ≤ ;
b) [ ] [ ] AB CD ≡ dacă şi numai dacă cele patru puncte sunt vârfurile unui dreptunghi.
Prof. Dan Negulescu, Brăila
3. Se dă pătratul ABCD şi fie , E F mijloacele laturilor [ ] AB , respectiv [ ] BC . Să se arate că:
a) CE DF ⊥ ;
b) AD AM · , unde { ¦ M CE DF · ∩ .
Prof. V.Chiriac, Bacău
Clasa a VIII a
1. Demonstraţi că
( ) ( ) ( )
( )
5
, , , 0
3 3 3 6
x y z y x z z x y
x y z x y z
+ + +
+ + ≤ + + ∀ ≥
. În ce caz
avem egalitate?
( ) ∗ ∗ ∗
2. Se dă cubul [ ] ' ' ' ' ABCDA B C D . Fie M mijlocul segmentului [ ] ' ' D C şi N mijlocul segmentului
[ ] BC .
a) Aflaţi muchia cubului, ştiind că aria AMN V este egală cu
32 29
cm.
b) Calculaţi sinusul unghiului dintre dreptele ' ' A C şi AN .
c) Arătaţi că ' A , C şi centrul de greutate al ' DBC V sunt coliniare.
Prof. Daniela Tilincă, Brăila
3. Să se arate că pentru orice număr natural a , numărul
2 2
2007
6
a +
este număr iraţional.
Prof. Dan Negulescu, Brăila
Clasa a IX a
1. Se consideră pătratul de latură 1. Se divide acest pătrat în nouă pătrate congruente şi se elimină pătratul
din mijloc. Se aplică acelaşi procedeu pentru fiecare din pătratele rămase. Dacă notăm cu ,
n n
S P aria şi
respectiv perimetrul figurii obţinute după
n
paşi, să se determine câte o relaţie de recurenţă pentru
n
S şi
n
P . Exprimaţi pe
n
S şi
n
P în funcţie de
n
.
Prof. Mircea Ganga, Ploieşti
2. Să se determine n∈ ¥ pentru care
( ) ( ) ( ) ( )
n n n n
n n n
a b c a b c a b b c c a + + + + + · + + + + + ,
oricare ar fi ( ) , , 0, a b c ∈ ∞ .
Prof. Dan Negulescu, Brăila
3. Fie [ )
1 2 1 2
, ,..., 0, , 2, , ... ,
n n
x x x n n x x x n ∈ ∞ ≥ ∈ + + · ¥
( ) [ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦
1 2 1 2 2 3 1 1
, ,..., ...
n n n n
E x x x x x x x x x x x

· + + + + + + + + ,
unde [ ] x , { ¦ x sunt notaţii obişnuite. Se cere:
a) ( ) [ ) { ¦
1 2
max , ,..., / 0, ,1
n i
E x x x x i n ∈ ∞ ≤ ≤
b) Să se determine
1 2
, ,...,
n
x x x pentru care este atinsă valoarea maximă.
Prof. Gheorghe Alexe, Brăila
Clasa a X a
1. Fie , , 1, 2 x y z xyz > · . Să se arate că ( ) ( ) ( ) log log log 6
xy yz zx
x y y z z x + + + + + ≥ .
Prof. Mircea Ganga, Ploieşti
2. Să se arate că într-un triunghi echilateral de latură 1 nu se pot înscrie două paralelograme de arie
3
8
,
fără să aibă cel puţin un punct comun. Dar dacă aria fiecăruia este
3
18
?
Prof. Mircea Ganga, Ploieşti
3. Fie ABC V oarecare ascuţitunghic. Demonstraţi că avem relaţia:
2 2 2
cos cos cos
4sin sin sin 1
sin sin sin 2 2 2
A B C A B C
A B C
| `
+ + ⋅ ⋅ ⋅ ≥

. ,
.
Prof. Viorel Botea, Brăila
Clasa a XI a
1. Fie ( )
1
n
n
a

un şir strict crescător de numere reale strict pozitive cu proprietatea că lim *
n
n
a
a
n
→ ∞
· ∈ ¡ .
a) Să se calculeze
( )
2
1 2 ...
lim
1
n
a
n
a a
n
n
n
→ ∞
+ + +
+
.
b) Dacă, în plus, ( )
1
n
n
a

este şi progresie aritmetică, calculaţi
2
1 2
1
...
lim
n
n
n
n
n
a a a
a
→ ∞
+
+ + +
.
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
2. a) Calculaţi
2
1 1 1
lim ...
k
k
n n n
→ ∞
| `
+ + +

. ,
; * n∈ ¥ , 2 n ≥ fixat.
b) Fie ( ) 0,1 \ x∈ ¤ fixat. Demonstraţi că există şi sunt unice numerele naturale ( ) 2 n n x · ≥ şi
( ) 1 k k x · ≥ astfel încât
2 2 1
1 1 1 1 1 1 1
... ...
k k k
x
n n n n n n n
+
+ + + < < + + + + .
Prof. Radu Vasile, Brăila
3. Fie ( )
3
A M ∈ £ , cu proprietăţile: ( )
2
0 Tr A · şi ( )
3
X M ∃ ∈ £ , astfel încât AX XA A − · .
a) Demonstraţi că , 1
n n n
A X XA n A n − · ⋅ ∀ ≥ .
b) Calculaţi , 3
n
A n ≥ .
Prof. Carmen Botea, Brăila
Clasa a XII a
1. Fie ( )
*
, ; ,
a b
M A a b a b
a b
+
¹ ¹ | `
· · ∈
' '
. , ¹ ¹
¡ şi G M ⊂ ,
*
;
a a
G a
a a
+
¹ ¹ | `
· ∈
' '
. , ¹ ¹
¡ .
a) Să se arate că ( ) , M ⋅ nu este grup.
b) Demonstraţi că ( ) , G ⋅ este grup izomorf cu
( )
*
,
+
⋅ ¡ .
c) Să se arate că există o lege de compoziţie " " Τ astfel încât ( ) , M Τ este grup.
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
Prof. Dan Negulescu, Brăila
2. Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele
( )
1
nx
n n
x
e
I dx
e
·
+
∫ , x∈ ¡ , * n∈ ¥ şi să
se calculeze
1 2 3
, , I I I .
( ) ∗ ∗ ∗
3. Fie : f → ¡ ¡ o funcţie continuă care admite o primitivă F şi există
( ) ( ) lim lim
x x
F x F x
→ − ∞ → + ∞
·
.
Arătaţi că există
0
x ∈ ¡ astfel încât ( )
0
0 f x · .
Prof. Florin Rotaru, Focşani
SOLUŢII:
Clasa a V a
1. Din teorema împărţirii cu rest obţinem
1 2 2
2007 20 respectiv 4014 23 2007 2 23 a c a c c · + · + · ⋅ +
ceea ce este cotradictoriu. Deci nu există a∈ ¥ care să îndeplinească condiţiile problemei şi nu avem cum
să aflăm ultima cifră.
2. a)
2
1 3 5 ... 2007 1004 + + + + ·
deci suma este pătrat perfect.
b) Presupunem că numerele sunt cel mult egale cu 79. Numerele fiind distincte, impare suma lor este
2
1 3 5 ... 79 40 1600 1602 + + + + · · <
deci cel puţin unul dintre numere trebuie mărit cu 2. Dacă le
mărim pe cele mai mici decât 79 două devin egale deci 79 2 81 + · , adică cel puţin unul dintre numere
este mai mare decât 80.
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
2 2
2005 2004 1002 2 2 2 2 2 1002
2 2 2 2
1002 1002 1002 1002
2 2
2005 2004 1002 2 2 2 2 2 2 2 1002
a) 2006 2006 2006 2006 40 15 9 8 6 2006 40
2006 15 2006 9 2006 8 2006 6 .
b) 2006 2006 2006 2006 35 20 15 10 6 4 2 2006 35
· ⋅ · ⋅ + + + + · ⋅ +
+ ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅
· ⋅ · ⋅ + + + + + + · ⋅ +
3.
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
1002 1002 1002 1002 1002 1002
2006 20 2006 15 2006 10 2006 6 2006 4 2006 2 . + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅
Clasa a VI a
1. Fie , , x y z ∈ ¥ , ( ) 2 3 10 0 3 2 10 3 2 5 x y z y x z y x z − − · ⇒ · − ⇒ · − . Cum
( ) 3, 2 1 2 y · ⇒ ⋮ ;
( ) ( ) ( ) 2 2 3 12 0 2 3 4 3 x z y z x z y z x z + − − · ⇒ + · + ⇒ + ⋮
( ) ( ) ( ) 2 2 5 10 2 5 2 5 x y y z x y y z x y + · + ⇒ + · + ⇒ + ⋮ deoarece ( ) 2, 5 1 · . Deci
( ) ( ) 30. y x y x z + + ⋮
2. Dacă 0 y ·
Object 816

4 2
x
·
iar pentru
Object 818

4 6
x
·
şi nu avem soluţie x∈ ¥ . La fel pentru 0 x · .
Presupunem 2 y ≥ şi ultimele două cifre ale lui
y
5
sunt 25
Object 825

4 ...26
x
·
. Cum 1 x ≥ şi 26 nu
se divide cu 4 rezultă că
..26 5 1
y
· +
nu se divide cu 4. Deci ecuaţia nu are soluţii în
2
¥
.
3. Dacă ( OM este în interiorul AOP R avem
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
O
O
2 2
180
90 .
2 2
AOM BOP
m XOY m XOM m MOP m POY m m MOP m
m AOM m MOP m MOP m BOP
| ` | `
· + + · + + ·

. , . ,
+ + +
· · ·
R R
R R R R R
R R R R

Dacă ( OM este în interiorul AOM R avem
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
O
O
2 2
180
90 .
2 2
m POB m MOP AOM
m XOY m XOM m MOY m
m AOM m MOP m MOC m MOP

| `
· + · + ·

. ,
− + −
· · <
R R R
R R R
R R R R
Clasa a VII a
1.
1 2 7
1 2 7
...
40 ... 280
7
a a a
a a a
+ + +
· ⇒ + + · ;
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
7 1 2 7 7 1 2 1 2
7 1 2 7 1 2
1 2 7 1 2 7
... 280
... 9 ... 9
5 7 8 1 2 7
1,1 1 2, 2 2 7, 7 7 1,1 1 2, 2 2 ... 7, 7 7
1 2 7
9 9 9 9
...
... 9 10, 20,..., 70. 105 ... 735.
10 20 70
7
9 9 9
a a a a a a a a a
a c c c a a
a a a c c c
+ + +
· · · · · · ⇒ · · · · ⇔
⋅ ⋅
+ + +
+ + +
⇔ · · · · ⇔ · · · · ⇒ + + + ·

( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
7 1 2 7 1 2
...
Atunci ...
1,1 1 1,1 1 1,1 1
1,1 1 2, 2 2 2, 2 2 3, 3 3 7, 7 7 8, 8 8
c c c c c c
S
+ + +
· · · ·
⋅ ⋅ ⋅
şi obţinem că
1 2 3 4 5
6 7
10 81 1 1 9 1 63
... 1 420, 140, 70, 42, 28,
9 100 1 2 7 8 10 8 80
20, 15
S c c c c c
c c
| ` | `
· ⋅ ⋅ + + · − · ⇒ · · · · ·

⋅ ⋅
. , . ,
· ·
.
2. a) Fie M mijlocul lui [ ] CD , atunci avem următoarele cazuri:
1. Aşi B se află de aceeaşi parte a dreptei CDşi atunci .
2 2
CD CD
AB AM BM CD ≤ + · + ·
2. Aşi B se află de o parte şi de alta a dreptei CDşi atunci .
2 2
CD CD
AB AM BM CD ≤ + · + ·
b) Dacă suntem în cazul 1. atunci AB CD < . În cazul 2. avem: ( ) ( ) AB CD ≡ , , M A B ⇔ coliniare,
şi cum ( ) ( ) ( ) ( ) MA MB MC MD ABCD ≡ ≡ ≡ ⇔ este dreptunghi.
3. a)
( ) ( )
( ) ( )
µ µ
· ·
· ·
· · ·
( )
{ ¦ ( )
o o
o
o
90 90
dar 90
90
. .
EB FC
ECB FDC
EBC FCD BC CD DFC ECB m DMC
DFC CDF
B C
EC DF EC DF M
¹ ≡
¹
¹ ≡
¹ ¹
≡ ≡ ⇒ ⇒ + · ⇒ · ⇒
' '
+ · ¹ ¹
¹
· · ¹
¹
⇒ ⊥ ∩ ·
V V

b)Fie
( ) ( ) ( ) ( ) AL AE LE DC LECD ≡ ⇒ ≡ ⇒
P
paralelogram

o
90
LD EC
LEMD
M
¹
¹
⇒ ⇒
'
· ¹
¹
P
trapez
dreptunghic. Fie ( ) AN DM AN ⊥ ⇒ linie mijlocie în LEDM N ⇒ mijlocul lui ( ) DM ⇒
ADM V isoscel ⇒ ( ) ( ) AD AM ≡ .
Clasa a VIII a
1. Folosim inegalitatea mediilor:
2
a b
ab
+
≤ şi obţinem
( ) ( ) ( ) 3 3 3
, ,
3 6 3 6 3 6
x y z y x z z x y x y z y x z z x y + + + + + + + + +
≤ ≤ ≤
Adunând cele trei relaţii obţinem
( ) ( ) ( ) ( ) 5
3 3 3 6
x y z y x z z x y x y z + + + + +
+ + ≤
.
Egalitate are loc dacă: 3 şi 3 şi 3 x y z y x z z x y · + · + · + . Atunci obţinem
( ) ( ) 3 2 0 0 x y z x y z x y z x y z + + · + + ⇒ + + · ⇒ · · ·
2. a) Notăm cu
x
muchia cubului şi calculăm laturile AMN V .Obţinem
5 6
;
2 2
x x
AN MN · ·

respectiv
3

2
x
AM · şi
[ ]
2
29
16 .
8
x
AMN x cm A · ⇒ · V
b) Unghiul dintre dreptele ' ' A C şi AN este unghiul dintre AC şi AN . Exprimând aria triunghiului
ANC V în două moduri, obţinem ( )
1
sin
10
CAN · R
.
c) [ ] ' CBDC este piramidă triunghiulară regulată ⇒ ( ) ' ' C O C DB ⊥ , unde O este centrul de
greutate al triunghiului ' C DB V . ' ' A BDC tetraedru regulat ⇒ ( ) ' ' , , ' A O C DB A O C ⊥ ⇒
coliniare.
3.
( )
( )
2 2
2 2
2 2
6 2007
2007
6 2007
6 6
a
a
a
+
+
· ∈ ⇔ + ∈ ¤ ¤
Deoarece ( )
2 2
6 2007 a + ∈ ¥ obţinem
( ) ( )
2 2 2 2 2
6 2007 6 2007 , * a a k k + ∈ ⇔ + · ∈ ⇒ ¥ ¥
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 2 2 3
2007 6 , * 3| 9| 6 669 6 223 6 a k k a k a k a k ⇒ + · ∈ ⇒ ⇒ ⇒ + · ⇒ + · ⇒ ¥
2
a ⇒ impar şi
( ) ( )
2 2
2 2 6 6 6
3 6 1 1 1 6 2, a a m M M M ⇒ · t ⇒ + + t · ⇒ absurd.
Clasa a IX a
1. Avem imediat :
1
1 8
1
9 9
S · − · ,
2
2
64 8
81 9
S
| `
· ·

. ,
,
1
1
4 4
3
P · + ⋅ ,
2 1 2
1
4 8
3
P P · + ⋅ ⋅ .
Prin inducţie matematică obţinem că
( )
1
1 1
8 4 8
, , ,
9 3 3
n
n n n n
S S P P n


− −
| `
· ⋅ · + ⋅ ∀ ∈

. ,
¥
iar de aici tot prin inducţie matematică găsim că
8 4 8
, 4 1
9 5 3
n n
n n
S P
]
| ` | `
· · + ⋅ −
]

. , . ,
]
]
.

2. Luăm 1 a b c · · · şi obţinem
3 3 3 2
n n
+ · ⋅
cu . n∈ ¥ 0 nu este soluţie iar1 şi 2 sunt soluţii. .
Pentru 3 n ≥ demonstrăm că
1
1 3 2
n n −
+ >
prin inducţie matematică.
Pentru 3 n · revine la10 8, > adevărat. Dacă inegalitatea este adevărată pentru 3 n ≥ atunci
1 1 1
2 2 2 3 1 3 3 1 3
n n n n + − −
< + ⋅ < + ⋅ · +
şi deci inegalitatea este demonstrată pentru 1 n + . Deci
singurele soluţii sunt 1 şi 2 pentru care se verifică imediat egalitatea din enunţ pentru orice , , 0. a b c >
3. a) Aplicăm inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz şi obţinem :

Valoarea maximă a lui E este n şi se obţine , de exemplu pentru 1
k
x · .
b) Egalitatea în inegalitatea Cauchy are loc dacă şi numai dacă
[ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦
[ ] { ¦
[ ] { ¦
[ ] { ¦
[ ] { ¦
[ ] { ¦
[ ] { ¦
1 2 2 3 1 1 2 2 3 1 1 2
1 2 1 2
2 3 2 3
1 1
... ...
...
1 1 1 1 1 ... 1
1 1, 0
1 1, 0
1 de unde
...................... ............................
1 1, 0
n n n
n n
x x x x x x x x x x x x x x x
n
x x x x
x x x x
n
n
x x x x
+ + + + + + + + + + + +
· · · · ·
+ + +
¹ ¹ + · · ·
¹ ¹
+ · · ·
¹ ¹
· · ⇔ ⇔
' '
¹ ¹
¹ ¹
+ · · ·
¹ ¹
1 2
obţinem ... 1.
n
x x x · · · ·
Clasa a X a
1. Avem inegalitatea:
4 x y
xy x y
+

+
pentru , 0 x y >
Logaritmând această inegalitate obţinem
( ) ( ) ( ) log 1 log 4 log 2log 1 2log 2
xy xy xy xy xy
x y x y x y + − ≥ − + ⇔ + ≥ + .
Scriem inegalităţile analoage şi adunăm cele trei inegalităţi:
( )
2 2
2 2 2
log log 1 3
2 log 3 2 3 2 3 2 9 2 12
log log log 2
xy
xyz x
x y
xy xy yz
+ ≥ + · + · + ≥ + ⋅ ·
∑ ∑ ∑ ∑
deoarece pentru , , 0 a b c > avem
3
2.
a
b c

+


2. Avem, folosind formula cunoscută a ariei paralelogramului că
( ) ( )
2
3 3 3
1 , 0,1 .
2 2 2
AMNP
S x x x x x · − ⋅ ⋅ · − + ∈
Considerăm funcţia de gradul al II-lea
( )
2
3 3
2 2
f x x x · − +
. Observăm că
max
1
2
x · atunci
( )
3
max
8
AMNP
S ·
. Centrul de greutate aparţine acestui paralelogram, pentru care
1
2
x · , deci, două
paralelograme de arie
3
8
, vor avea cel puţin punctul G în comun.
[ ] { ¦ [ ] { ¦
( )
( ) [ ] { ¦ [ ] { ¦ ( )
( )
2
2 2
1 2 1 1 2 1
1 2
1 ... 1 1 ... 1 ...
... 1
n n
n
x x x x x x x x
n x x x n n
⋅ + + + ⋅ + ≤ + + + + + + ·
· + + + · ⋅ ·
Pentru partea a doua, vom poziţiona paralelogramele faţă de o paralelă la latura triunghiului care
trece prin G. Dacă paralelogramul este situat deasupra acestei drepte, aria sa va fi
2
2 3 3 3 2
, 0,
3 2 2 2 3
x x x
S x x
| ` | `
· − · − + ∈

. , . ,
şi este maximă pentru
max
1
3
x · şi
max
3
18
S ·
.
Obţinem că paralele au în comun punctul G. Dacă paralelogramul este „ sub ” paralelă, atunci
( )
3
1
2
S x x · − ⋅ ⋅
şi max se obţine pentru
1
2
x · , nu convine deoarece
1
0,
3
x
| ]


]
. ]
.
3. Avem:
4 sin sin sin 4sin sin sin
2 2 2 2 2 2
A B C A B C r
r R
R
· ⇔ · şi
2 2 2 2 2 2
2
2 2 2
cos
4 2
sin 2
r A b c a r b c a
R Rr
R A bca R a bc
+ − + −
⋅ · ⋅ ⋅ · ⋅ .
Deoarece
4
abc
R
S
· şi
S
r
p
·
obţinem
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
2 1
2
4 2 2
b c a b c a r b c a b c
Rr a
a bc a S pa p a a
| ` + − + − + −
⋅ · ⋅ · · + −

. ,
şi deci trebuie să demonstrăm că
2 2 2 2 2 2
1
1
2
b c c a a b
a b c
p a a b b c c
| `
+ − + + − + + − ≥

. ,
.
Avem
( ) ( )
2 2
2
3 3
0
b a
a b b a ab a b a b
a b
+ ≥ + ⇔ + ≥ + ⇔ − ≥ şi inegalităţile analoage:
2 2 2 2
, ,
c a b c
a c b c
a c c b
+ ≥ + + ≥ +
pe care le adunăm şi rezultă
2 2
1
... 1.
2 2
b b a b c
c
p a c p
| ` + +
+ + − ≥ ·

. ,
Egalitatea are loc pentru . a b c · ·
Clasa a XI a
1. a) Fie
2
1 2 ...
n
a a
n
x n · + + + şi
( ) 1
n
a
n
y n · + , * n∈ ¥ . Avem că ( )
1
n
n
y

este strict crescător şi
nemărginit şi
( )
( ) ( )
( )
1
1 1
1 1
1
1
1 1 1
lim lim lim
2 1 2
1
1
n
n n n
n
a
n n
a a a a
n n n
a a
n n
n x x
y y e
n n n
n
n
+
+ +
+
+
→ ∞ → ∞ → ∞

+
+ −
· · ·

+ − + + | `
− +

+
. ,
deoarece
1
1
lim
1
1
lim 1
1
n
n
n
a
a
a
n
n
e e
n
+
+
→ ∞ +
→ ∞
| `
+ · ·

+
. ,
, iar
1
0
n n
a a
+
− < ( )
1
lim 1 0
n n
a a
n
n
+

→ ∞
⇒ + ·
. Deci există,
conform criteriului Cesaro-Stolz,
1
lim
n
a
n
n
x
y e
→ ∞
·
.
b) Fie
2
1 2
...
n
n n
x a a a · + + + şi
1
n
n n
y a
+
· , * n∈ ¥ , cu şirul ( )
1
n
n
y

strict crescător şi nemărginit, iar
1
1 1
1 1
1 1 1
1 2
1
1
1 1
lim lim lim
n
n n n
n n n
n n n
n n n n
n
n
n
x x a
y y a a e
a
a
a
+
+ +
+ +
→ ∞ → ∞ → ∞
+ + +
− +
+
+

· · ·
− −
| `


. ,
, deoarece
1
1
lim 0
n
n
a
→ ∞
+
·
şi
( )
1
1 1 1
lim
2 1
1 1
lim 1 lim 1 .
n
n
n n a n
a n n
n n
n n
a a a
e e
a a
→ ∞
+
+ + +
+ +
→ ∞ → ∞
+ +
| ` | ` −
+ · + · ·

. , . ,
2. a)
2
1
1
1 1 1 1 1 1 1
...
1
1
1
k
k
k
n n
n n n n n n n
n
→ ∞
| `



. ,
+ + + · ⋅ → ⋅ ·


.
b)
( )
2
1 1
0,1 , ! , 2
1
n
n
n n
n n


`
· ⇒ ∃ ∈ ≥


,

¥
¥
astfel încât ( )
1 1
, ,
1
x x
n n
| `
∈ ∉


. ,
¤ . Presupunem
prin absurd că
2 1
1 1 1
... , 1
k
x k
n n n
+
≥ + + + ∀ ≥ . Trecând la limită după k, rezultă că
1
1
x
n


(fals).
Deci, există * k ∈ ¥ astfel încât
2 1
1 1 1
... , 1
k
x k
n n n
+
< + + + ∀ ≥ . (1)
Fie k „ primul ”care verifică relaţia (1) ( )
2
1 1 1
...
k
x x
n n n
⇒ > + + + ∉ ¤ .
3. a) Demonstrăm prin inducţie că , 1
n n n
A X XA nA n − · ∀ ≥ .
Pentru 1 n · este adevărat. Presupunem ( ) P n adevărată şi demonstrăm ( ) 1 P n + adevărată.
Demonstrăm că ( )
1 1 1
1
n n n
A X XA n A
+ + +
− · + . Avem |
n n n
A X XA nA A − · ⋅ (la stânga) ⇒
1 1 n n n
A X AXA nA
+ +
⇒ − ·
şi rămâne să demonstrăm că
( ) ( )
1 1 1 1 1
3
1
n n n n n n n n
XA n A AXA nA XA A AXA XA AX A A O
+ + + + +
+ + · + ⇔ + · ⇔ − − ·
(adevărat) ( ) P n ⇒ adevărată, 1 n ∀ ≥ .
b) Folosind ( ) ( )
2
n n n n n n n n
A X XA nA A X nA XA A X nI XA − · ⇔ − · ⇔ + · ⇒
( ) ( )
2
det det det 0
n
A X nI X ⇒ ⋅ + − · ]
]
.
Presupunem că det 0 A ≠ ( )
2
det det , * X nI X n ⇒ + · ∀ ∈ ¥ , deci ecuaţia de gradul al III-
lea ( )
2
det det X X zI · + în necunoscuta z are o infinitate de rădăcini distincte (fals).
(Sau prin calcul direct:
( ) ( )
3 2
0, 1
a b c
X d e f n n e i n ae ai cg fh bd n
g h i
| `

· ⇒ + + + + − − − · ∀ ≥


. ,
, imposibil)
Deci ( ) ( ) ( )
2 2
1
det 0; 0
2
A S A Tr A Tr A
]
· · − ·
]
, deoarece
( ) ( ) 0 Tr A Tr AX XA · − · .
Folosind relaţia lui Cayley-Hamilton obţinem:
( ) ( )
3 2 3
3 3 3 3
det , 3.
n
A Tr A A S A A A I O A O A O n − ⋅ + ⋅ − ⋅ · ⇒ · ⇒ · ∀ ≥
Clasa a XII a
1. a) ( ) ( ) ( ) , , ; A a b A c d A ac bc ad bd M ⋅ · + + ∈ .
Fie ( )
1 2
, A e e elementul neutru⇒
( ) ( ) ( )
1 1
1 2
2 2
, , , , , 0
ae be a
A a b A e e A a b a b
ae be b
+ · ¹
⋅ · ⇒ ∀ >
'
+ ·
¹
. Ceea ce este fals : de exemplu, dacă
1
1
1
2
a b e · · ⇒ · care nu verifică pentru 1 a · şi 2 b · . Deci, ( ) , M ⋅ nu este grup.
b) Înmulţirea indusă pe G este asociativă şi comutativă. De la punctul a) rezultă că
1 1
,
2 2
A G
| `


. ,
este
element neutru.
( ) ( ) ' , ', ' A a a A a a ⋅ este„inversul ” lui ( ) , A a a dacă
( ) ( )
1 1 1
, ', ' , ' 0
2 2 4
A a a A a a A a
a
| `
⋅ · ⇔ · >

. ,
,
deci ( ) , G ⋅ este grup abelian.
Funcţia
*
: f G
+
→ ¡ , definită prin ( ) ( )
, 2 f A a a a · este evident bijectivă şi
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
, , 2 , 2 4 , , f A a a A b b f A ab ab ab f A a a f A b b ⋅ · · · ⋅ .
c) Definim pe M legea ( ) ( ) ( ) , , , A a b A c d A ac bd Τ · . Asociativitatea este evidentă. Elementul
neutru este ( ) 1,1 . A M ∈ Orice ( ) , A a b are „inversul ” ( )
1 1
' , , . A a b A M
a b
| `
· ∈

. ,

2. Facem schimbarea de variabilă ( ) 1 ; 1 1 ln 1
1
x x
dt
e t t e t x t dx
t
+ · > ⇔ · − ⇔ · − ⇒ ·

.
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
1
1 1
'
1 1 1
1 1 1 1 1 1
1 1 ,
1
n n n n
n n
n n n n n n n
t t t
dt t
J dt t dt t dt J
t t t n t n t t n t

+ +
− − −
− | `
· ⋅ · ⋅ · − · − + · +


. ,
∫ ∫ ∫ ∫
1 n ≥ . Obţinem
( )
( )
1
1
, 1.
1
nx
n n n
x
e
I I n
n
e
+
· − ⋅ ∀ ≥
+
Avem
( ) ( )
1 2 1
ln 1 , ln 1
1 1 1
x x x
x x
x x x
e e e
I dx e C I I e C
e e e
· · + + · − · + − +
+ + +

şi
( )
2
3 2 2
1
2
1
x
x
e
I I
e
· −
+
.

3. Fie funcţia ( ) ( ) ( ) 1 ; g x F x F x x · − + ∈ ¡ . Funcţia g este derivabilă, în particular continuă.
Dacă ( ) 0, g x x ≠ ∀ ∈ ¡ , atunci ( ) 0, g x x > ∀ ∈ ¡ sau ( ) 0, g x x < ∀ ∈ ¡ .
Dacă ( ) 0, g x x > ∀ ∈ ¡ ( ) ( ) 1 , F x F x x ⇒ > + ∀ ∈ ¡ .
Obţinem ( ) ( ) ( ) ( ) 1 0 , , 2 F n F F F n n n < < < − ∀ ∈ ≥ ¥ . De aici, prin trecere la limită, rezultă
( ) ( ) ( ) ( ) lim 1 0 lim
n n
F n L F F L F n
→ ∞ → ∞
· ≤ < ≤ · −
(fals). Atunci există a∈ ¡ astfel încât
( ) ( ) ( ) 0 1 g a F a F a · ⇔ · + . Aplicând teorema lui Rolle pe intervalul [ ] , 1 a a + , rezultă că
( )
0
, 1 x a a ∃ ∈ + astfel încât ( ) ( )
0 0
' 0 F x f x · · . Analog dacă ( ) 0, g x x < ∀ ∈ ¡ .
CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ
“ PETRU MOROŞAN -TRIDENT ”
Ediţia a V-a , Secţiunea B (M
2
), Brăila, 23-25.11.2007
Clasa a IX a
1. Să se rezolve sistemul de ecuaţii
¹
'
¹
· +
· +
3 , 3 ] [ } {
2 , 1 } { ] [
y x
y x
, unde [ ] x reprezintă partea întreagă a numărului
real x, iar { ¦ x reprezintă partea fracţionară a acestuia.
2. Fie mulţimea ( ) { ¦
2 2
, / 51 M x y x y y · ∈ × · + + ¥ ¥ .
a) Să se determine ( ) , x y M ∈ ştiind că 51. x ·
b) Determinaţi elementele mulţimii M.
3. Se consideră pătratul cu latură 1. Se divide acest pătrat în alte nouă(9) pătrate egale şi se elimină pătratul
din mijloc.Se aplică acelaşi procedeu pentru fiecare din pătratele rămase. Dacă notăm cu
n
S şi
n
P aria şi,
respectiv, perimetrul figurii rămase după n paşi, să se determine câte o relaţie de recurenţă pentru
n
S şi
n
P
0 0
( 1, 4) S P · · . Exprimaţi pe
n
S şi
n
P în funcţie de n.
Clasa a X a
1. Se consideră şirul
1
( )
n n
x

,
2 2 ... 2
n
x · + + +
, unde numărul radicalilor este n, şi şirul
1
( )
n n
y

, definit prin
2 2 ... 2 2
n
y · + + + +
.
a) Să se calculeze
1 2 3 2007
, , ,...., . y y y y
b) Să se arate că ( )
2007
, 1.
n
x y n < ∀ ≥
c) Să se arate ca 2 ) ( ), 6 (
4
1
1
≥ ∀ + <

n x x
n n
.
2. Fie numerele reale
, , x y z
cu proprietăţile: , , 1, 2 x y z xyz > · . Să se arate că:
log ( ) log ( ) log ( ) 6
xy yz zx
x y y z z x + + + + + ≥
.
3. Considerăm funcţia : f → ¡ ¡ determinată din relaţia
) ( 12 ) ( 6 ) ( ) 12 6 (
2 3 2 3
x f x f x f x x x x f + + ≤ ≤ + +
a) Să se arate că funcţia f este inversabilă şi să se calculeze inversa ei.
b) Să se calculeze ( ) ( )
0,19 . f
c) Să se rezolve ecuaţia ( )
3
2 15 0 f x x + + · .
Clasa a XI a
1. Fie
2
, ( ).
a b
A A M
c d
| `
· ∈

. ,
¡ .
a) Arătaţi că
2
2 2
- ( ) ( - ) . A a d A ad bc I O + + · .
b) Dacă A nu este inversabilă atunci
-1
( ) , , 2.
n n
A a d A n n · + ∈ ≥ ¥
c) Dacă
2
A A ·
, atunci { ¦ 0,1, 2 . a d + ∈
2. Fie , ,
a b c
G X c a b a b c
b c a
¹ ¹ | `
¹ ¹
· · ∈
' '

¹ ¹
. , ¹ ¹
¡ .
a) Pentru 0 a b · · şi 1 c · arătaţi că X G ∈ este inversabilă şi calculaţi
1
X

.
b) Calculând det( ), X X G ∈ , în două moduri, demonstraţi egalitatea:
] ) ( ) ( ) )[( (
2
1
3
2 2 2 3 3 3
a c c b b a c b a abc c b a − + − + − + + · − + + .
3. Fie
*
n∈ ¥
şi matricile ( ) , ,
n
A B M ∈ £ cu proprietăţile:
a)
2 2 2
( ) A B A B + · + .
b)
4 4 4
( ) . A B A B + · +
Să se arate că
( )
2
.
n
AB O ·
Clasa a XII a
1. Pe mulţimea £ se defineşte legea de compoziţie , , . x y xy ax ay b a b ∗ · + + + ∈ £ Determinaţi
a b + dacă în £ elementul neutru este 4.
2. Pe ¡ se defineşte legea de compoziţie
4
3 9
x y
x y xy
+
∗ · − + şi
( )

... , .
n
de n ori x
x x x x x n


· ∗ ∗ ∗ ∗ ∀ ∈ ¥
1 44 2 4 43
a) Determinaţi numărul real a dacă ( ) \ { }, a ∗ ¡ este grup abelian.
b) Rezolvaţi ecuaţia
6 3
2 0 x x
∗ ∗
+ · .
3. Determinaţi (1) F dacă

2
1 2 2
( ) şi ( 2) arccos
2 2
4 4
dx
F x F
x x x

· ·
+ −

.
SOLUŢII:
Clasa a IX a
1. Adunând cele două ecuaţii se obţine: 4, 5 x y + · . De asemenea, { ¦ [ ] [ ) [ ] 1, 2- 0,1 1 y x x · ∈ ⇒ · .
Atunci { ¦ [ ] - 0, 2 y y y · · . Cum[ ] 1 x · , avem [ ) 1, 2 x ∈ . Din 4, 5 4, 5 x y y x + · ⇒ · − obţinem
[ ] 2,5 4, 5- 3, 5 3 x y < · ⇒ · şi { ¦ 0, 3 x · . În concluzie 1, 3 x · şi 3, 2 y · .
2. a) Cum 51 x · , egalitatea devine
2
2550 0 y y + − · . Soluţiile ecuaţiei sunt
1 2
50, -51 y y · · , dar
cum y ∈ ¥ rămâne doar soluţia 50 y · .
b) Avem din ipoteză că
2 2 2 2 2 2 2 2
51 51 0/ 4 4 4 4 204 0 4 (2 1) 203
(2 2 1)(2 2 1) 203
x y y x y y x y y x y
x y x y
· + + ⇔ − − − · ⋅ ⇔ − − − · ⇔ − + · ⇔
⇔ − − + + ·

Deoarece , x y ∈ ¥ avem că 2 - 2 -1 2 2 1 x y x y < + + , şi cum 29 7 203 ⋅ · obţinem variantele:
2 2 1 1
2 2 1 203
x y
x y
− − · ¹
'
+ + ·
¹
şi
2 2 1 7
2 2 1 29
x y
x y
− − · ¹
'
+ + ·
¹
. Cu soluţiile:
51 9
şi
50 5
x x
y y
· · ¹ ¹
' '
· ·
¹ ¹

3.










În figură am arătat primii doi paşi adică situaţiile particulare 1 şi 2 n n · · .
1
1 8
1
9 9
S · − · ,
2
2
64 8
81 9
S
| `
· ·

. ,
,
1
1
4 4
3
P · + ⋅ ,
2 1 2
1
4 8
3
P P · + ⋅ ⋅
Prin inducţie matematică obţinem că
( )
1
1 1
8 4 8
, , .
9 3 3
n
n n n n
S S P P n


− −
| `
· ⋅ · + ⋅ ∀ ∈

. ,
¥
În final, tot prin inducţie matematică găsim că
8 4 8
, 4 1
9 5 3
n n
n n
S P
]
| ` | `
· · + ⋅ −
]

. , . ,
]
]
.
Clasa a X a
1. a)
2 , 2 2 2
2 2 2
3 2
1
· · + ·
· + ·
y y
y
. Se deduce uşor că 2
2007
· y .
b) Se demonstrează că 2, , 1
n
x n n < ∀ ∈ ≥ ¥ .
c) Avem că
1
2 , , 2
n n
x x n n

· + ∈ ≥ ¥ . Înlocuind în inegalitatea
1
1
( 6)
4
n n
x x

< + aceasta
devine echivalentă cu ) 6 (
4
1
2
1 1
+ < +
− − n n
x x . Prin prelucrare se ajunge la 0 ) 2 (
2
1
> −
− n
x ,
inegalitate adevarată deoarece 2 <
n
x (din b). Deci cazul de egalitate cu zero este exclus.
2. Inegalitatea
y x y x
y x
+


+ 4
se logaritmează în baza xy şi se obţine :
2 log 2 1 ) ( log 2 ) ( log 4 log 1 ) ( log
xy xy xy xy xy
y x y x y x + ≥ + ⇔ + − ≥ − +
.
Se scriu şi analoagele acestei inegalităţi şi se adună. Folosind inegalitatea lui Nesbitt obţinem:
3
1
¹
¹
¹
'
¹
2
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2
log 1 1 1
2 log ( ) log ( ) log ( ) 3 2 3 2
log log log log
log log log log log log log
3 2 1 1 1 9 2
log log log log log log log
xy yz xz
xyz
x y y z x z
xy yz zx xy
xyz xyz z x y z x
yz zx xy yz zx xy yz
| ` |
] + + + + + ≥ + + + · + +

]
. , .
` | `
+ + · + + + + + + · + +

, . ,
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2
log log log log 3
9 2 9 2 12.
log log log log log log log 2
y z x y
zx x y z y x z
|
+

.
` | `
+ · + + + ≥ + ⋅ ·

+ + +
, . ,
3. a) Inegalitatea din ipoteză , prin prelucrare, devine :
( )
( )
( )
3 3
2 8 ( ) 2 8 f x x f x + − ≤ ≤ + − de unde se deduce că : 2 8 ) (
3
− + · x x f .
Funcţia f este strict crescătoare, deci injectivă. În aceste condiţii şi ( ) f · ¡ ¡ , de unde f este
surjectivă. În concluzie, f este inversabilă (bijectivă) iar inversa lui f este:
( )
3
1 1
: , ( ) 2 8 f f x x
− −
→ · + − ¡ ¡ .
b) Cum f este strict crescătoare , obţinem ( ) ( ) ( ) 0,19 0,1 f · .
c) Ecuaţia devine
2 15 2 8
3 3
· + + + x x
şi -7 x · este soluţie unică a acestei ecuaţii, deoarece
funcţia ( )
3 3
8 2 15 f x x x · + + + este strict crescătoare.
Clasa a XI a
1. a) Se verifică prin calcul direct
b)
2
det 0 - 0 ( ) A ad bc A a d A · ⇒ · ⇒ · + ⋅ . Prin inducţie matematică se demonstrează că:
1
( ) , , 2
n n
A a d A n n

· + ⋅ ∀ ∈ ≥ ¥ .
2 2
2
2 2
( ) ( 1) 0
c)
( ) ( 1) 0
a bc a a bc a
b a d b b a d
A A
c a d c c a d
d bc d d bc d
¹ ¹ + · + ·
¹ ¹
+ · + − ·
¹ ¹
· ⇔ ⇔
' '
+ · + − ·
¹ ¹
¹ ¹
+ · + ·
¹ ¹
.
Din ecuaţiile (2) şi (3) ale sistemului anterior rezultă că 1 sau 0 a d b c + · · · pentru 1 a d + ≠ .
Dacă
{ ¦
{ ¦
{ ¦
2
2
0,1
0 şi 1 0, 2 ,
0,1
a
a a
b c a d a d
d d d
∈ ¹ ¹ ·
¹ ¹
· · + ≠ ⇒ ⇒ ⇒ + ∈
' '
∈ · ¹ ¹
¹ ¹
deci
{ ¦ 0,1, 2 . a d + ∈
2. a) Matricea X devine:

,
`

.
|
·
0 1 0
0 0 1
1 0 0
X . Cumdet 1 0 X · ≠ , matricea X este inversabilă cu inversa

,
`

.
|
·

0 0 1
1 0 0
0 1 0
1
X
b)
abc c b a X 3 det
3 3 3
− + + ·
(regula triunghiului) ( ) 1

( )
2 2 2 2 2
2
1
1
det ( ) 1 ( )( ) ( ) ( ) ( )
2
1
( ) 2 . Din (1) şi (2) rezultă identitatea cerută.
b c
X a b c a b a b c a b c ab ac bc a b c a b b c
c a
c a
· + + · + + + + − − − · + + − + − +

] + −
]

3.
2 2 2
( )
n
A B A B AB BA O + · + ⇒ + · .

n
O A B B A B A B A B A B A B A · + ⇒ + · + + ⇒ + · +
2 2 2 2 4 4 2 2 2 2 4 4 4
) )( ( ) ( .
Din
n n
O ABAB B A O BA AB · + ⇒ · +
2 2
respectiv
n
O A B BABA · +
2 2
, de unde :

n
O BA AB · +
2 2
) ( ) ( şi cum - BA AB · rezultă că
n n
O AB O AB · ⇒ ·
2 2
) ( ) ( 2 .
Clasa a XII a
1. Din definiţia elementului neutru avem
4 , 4 4 , x x x x ax a b x x ∗ · ∀ ∈ ⇔ + + + · ∀ ∈ ⇔ £ £

4 1
( 4) 4 ,
4 0
a
a x a b x x
a b
+ · ¹
⇔ + + + · ∀ ∈ ⇔
'
+ ·
¹
£ cu soluţia
¹
'
¹
·
− ·
12
3
b
a
. Deci 9 a b + · .
2. a) Legea se mai poate scrie
3
1
3
1
3
1
+
,
`

.
|

,
`

.
|
− · ∗ y x y x iar din existenţa elementului neutru rezultă
că ( ) ( )
1 1 1 1 4
, 0, ,
3 3 3 3 3
x e x x x e x
| ` | ` | ` | `
− − + · ∀ ∈ ⇔ − − · ∀ ∈

. , . , . , . ,
¡ ¡ de unde
4
3
e · .
Din existenţa simetricului avem :

1 1 1 4 1 1
' '
1
3 3 3 3 3
3
x x x
x
| ` | `
− − + · ⇒ − ·

. , . ,

, posibil doar dacă
3
1
≠ x şi deci
1
3
a · .
b) Din definiţie avem că
2
2
1 1
3 3
x x

| `
· − +

. ,
şi inductiv obţinem :
1 1
3 3
n
n
x x

| `
· − +

. ,
. Atunci ecuaţia
devine :
6 3
1 1 1 1
2 0
3 3 3 3
x x
]
| ` | `
− + + − + ·
]

. , . ,
]
]
.
Utilizând substituţia
3
1
3
x t
| `
− ·

. ,
, avem
0 1 2
2
· + + t t
cu 1
2 1
− · · t t , deci,
3
1
1
3
x
| `
− · −

. ,

are soluţia reală
3
2
− · x .
3. Avem succesiv
2
2
( )
4 4
1
dx
F x
x
x x
·
+ −

=
2 2
2 2
1 1
1
2
1 1 1 1 1 1
4
2 2 2 2
dx dx
x x
x x
· ·
]
| ` | `
− − − − −
]
. , . ,
]
]
∫ ∫

2
2
'
'
1 1
1 1
1 1 1 2
2
arccos
2 2 2 1 1
1 1 1
2 2
2 2
u x
x
dx du C
u
x
| `


. ,
− · − · +
| `

− −

. ,
∫ ∫
.
1 1
1 1 1 1 2 2 1
2
Cum ( 2) arccos 2 arccos 0 ( ) arccos
2 2 2 2 2 2 1
2
x
F C C F x

− | `
· − + · ⇒ · ⇒ ·

. ,
,

8 4 2
1
2
2
arccos
2
1
2
1
2
1
arccos
2
1
) 1 (
π π
· ⋅ · · · F
.
CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ
“VICTOR VÂLCOVICI”
Ediţia a - XVI - a,
Brăila, 5 aprilie 2008
Clasa a VII a
1. Fie x, y numere naturale mai mari sau egale ca 2. Demonstraţi că:
( ) ( )
2 2
128 64 4 x y x y xy + + ≥ + .
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
2. Fie G centrul de greutate al ABC V . Prin G se duc două drepte oarecare, care taie AB şi AC în M şi N,
iar a doua în P, respectiv Q. Demonstraţi că:
2 2 2 2
2 2 2 2
1
BM CN BP CQ
MA NA PA QA
+ + + ≥ .
Prof. Dan Marinescu şi Prof. Ioan Şerdean, Hunedoara
3. Să se afle n∈ ¥ nenul, minim, pentru care există
1 2
, ,...,
n
a a a numere naturale astfel încât
2 2 2
1 2
... 2004
n
a a a + + + · .
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu Roşu
Clasa a VIII a
1. Fie trunchiul de piramidă patrulateră regulată ' ' ' ' ABCDA B C D cu baza ABCD. Notăm
( ) ( ) ( ) ( )
' , ' m ABB ACC α · R şi ( ) ( ) ( )
', m DD ABC β · R .
a) Demonstraţi că sin tg 1 β α ⋅ · .
b) Poate fi
o
30 α ·
? Justificaţi răspunsul.
c) Presupunem
o
60 β · şi AC = 2 cm. Aflaţi volumul piramidei din care provine trunchiul.
Prof. Carmen şi Viorel Botea, Brăila
2. Să se afle x şi y numere reale pentru care avem: ( )
4 2 2
2 2 3 0 x x x y y + − + + + · .
Prof. Dan Negulescu, Brăila
3. Fie , 0, a b > astfel încât
8
5
a b + < . Demonstraţi că avem:
( ) ( )
( ) ( )
2
2
4 3 2 2
min ,
4 3 2 2
a a b b a a b
b b a a b b a
+ − − − −
¹ ¹

' '
+ − − − −
¹ ¹
.
Prof. Carmen şi Viorel Botea, Brăila
Clasa a IX a
1. Se consideră două şiruri ( )
0
n
n
a

şi ( )
0
n
n
b

de numere naturale, primul formează o progresie
aritmetică, iar cel de-al doilea, o progresie geometrică. Se ştie că două şiruri au cel puţin două elemente
comune distincte. Să se arate că există o infinitate de elemente comune.
Prof. Laurenţiu Panaitopol, Bucureşti
2. Se consideră două puncte distincte B, C într-un plan.
a) Să se arate că pentru orice punct M din plan, , B M C M ≠ ≠ , numărul real
2 2 2

2
M
BC MB MC
MB MC
α
− −
·


este în intervalul [ ] 1,1 − .
b) Dacă , [ ] 1,1 α ∈ − să se determine locul geometric al punctelor M din plan cu proprietatea
M
α α · .
Prof. univ. dr. doc. Nicu Boboc, Bucureşti
3. Să se arate că numărul real
3 3
10 3 10 3 + − −
este între 1 şi 2 şi nu este număr raţional.
Prof. univ. dr. doc. Nicu Boboc, Bucureşti
Clasa a X a
1. Fie
1 2 3
, , z z z trei numere complexe care satisfac relaţiile:

1 2 3 1
2 3 1 2
3 1 2 3
2 2
2 2
2 2
z z z z
z z z z
z z z z
− + ·
− + ·
− + ·
Să se arate că
1 2 3
z z z · · .
Prof. Laurenţiu Panaitopol, Bucureşti
2. Să se arate că pentru orice două numere naturale , , k n cu 2 k n ≤ < are loc relaţia:
( ) ( )
1 1 1 1
...
1 1
k k k k
k n
k k
+ + + <
+ −
Prof. univ. dr. doc. Nicu Boboc, Bucureşti
3. Se consideră trei drepte paralele distincte , , a b c într-un plan.
a) Arătaţi că există un triunghi echilateral ABC, cu , , A a B b C c ∈ ∈ ∈ .
b) Determinaţi lungimea laturii triunghiului ABC ca funcţie de distanţele între dreptele , , . a b c
Prof. Soare Nicolae, Bucureşti
Clasa a XI a
1. Să se arate că există o infinitate de funcţii continue [ ) [ ) : 0, 0, f ∞ → ∞ , cu proprietăţile:
( )
( )
( ) ( ) ( ) ( )
2
1 1 f
f f x f x
· ¹
¹

'
·
¹
¹
, [ ) 0, x ∀ ∈ ∞ .
Să se arate că există o unică funcţie derivabilă [ ) [ ) : 0, 0, f ∞ → ∞ neconstantă cu proprietăţile ( ) . ∗
Prof. univ. dr. doc. Nicu Boboc, Bucureşti
2. Se consideră polinomul ( )
3 2
2 1 0
P X X a X a X a · + − + , unde
0 1 2
, , a a a sunt numere naturale cu
0
0 a ≠ şi
2
1 0 2 0
1 a a a a > + + . Să se arate că P nu se poate scrie ca produsul a două polinoame cu
coeficienţii numere întregi, de grad mai mare sau egal ca 1.
Conf. dr. Grigore Gheorghe, Bucureşti
3. Se consideră două drepte paralele distincte ', '' d d într-un plan şi , , A B C trei puncte necoliniare situate
în plan între dreptele ' d şi '' d . Să se arate că există un punct M în plan, situat între dreptele ' d şi '' d
astfel încât , , , A B C M să fie vârfurile unui paralelogram.
Prof. univ. dr. doc. Nicu Boboc, Bucureşti
Clasa a XII a
1. Fie ( ) : 0, f ∞ → ¡ o funcţie reală integrabilă Riemann pe orice interval [ ] , a b din ( ) 0, ∞ şi în plus cu
proprietatea ( ) ( ) ( ) ( ) 1 , , 0, , 1 f nx f n x n x n < + ∀ ∈ ∈ ∞ ≥ ¥ . Să se arate că f este strict crescătoare.
Conf. dr. Grigore Gheorghe, Bucureşti

2. Fie n∈ ¥ , 1 n ≥ , ( ) M n inelul matricelor cu n linii şi n coloane de numere reale, iar I matricea
unitate din ( ) M n .
a) Să se arate că dacă ( ) C M n ∈ este astfel încât matricea ( ) xI C + este inversabilă pentru orice
( ) 0, x∈ ∞ , atunci funcţia ( ) ( ) : 0, A M n ∞ → , dată de
( )
1
( ) A x xI C

· + verifică relaţia:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) A x A y y x A x A y · + − , , 0 x y ∀ > .
b) Să se arate că orice funcţie ( ) ( ) : 0, A M n ∞ → care verifică relaţia
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) A x A y y x A x A y · + − , , 0 x y ∀ > şi astfel încât există
0
0 x > cu proprietatea că
( )
0
A x , este o matrice inversabilă de forma
( )
1
( ) A x xI C

· + , unde C este o matrice cu proprietatea că
( ) xI C + este inversabilă pentru orice 0 x > .
Prof. univ. dr. doc. Nicu Boboc, Bucureşti
3. Fie M o mulţime formată din3n puncte, n∈ ¥ , 1 n ≥ , dintr-un plan. Să se arate că există n
dreptunghiuri disjuncte două câte două, situate în planul dat, astfel încât fiecare din ele să conţină exact trei
din punctele date.
Prof. dr. Bucur Gheorghe, Bucureşti
SOLUŢII:
Clasa a VII a
1. Avem ( ) ( ) ( )
2
2 2 2 2 2 8 2 x x x x x · + − ≥ − ⇒ ≥ − . Analog, ( )
2
8 2 y y ≥ − ⇒
( ) ( )
2 2
64 2 2 x y x y ⇒ ≥ − −
( ) ( ) ( )
2 2 2 2
64 128 64 4 128 64 4 x y xy x y x y x y xy ⇔ ≥ − + + ⋅ ⇔ + + ≥ +
2. a) Dacă
1
1
2
MB GD NC MB NC
MN BC
MA AG NA MA NA
⇒ · · · ⇒ + · P . Avem inegalitatea
( )
2
2 2

2
a b
a b
+
+ ≥
, deci
2
2 2
2 2
1
2 2
MB NC
MB NC MA NA
MA NA
| `
+

. ,
+ ≥ ·

Analog se obţine că
1.
BP CQ
PA QA
+ ·
Atunci
2 2 2 2
2 2 2 2
1 1
1.
2 2
BM CN BP CQ
MA NA PA QA
+ + + ≥ + ·
b) Dacă MN BC P , fie o paralelă prin A la BC care taie MN în{ ¦ F ; { ¦ MN BC E ∩ · .

MB EB
MBE MAF
MA AF
⇒ · : V V

2
2 2 2 1
2 2 1 deoarece .
2
NC EC MB NC EB EC EB EB BD
NCE NAF
NA AF MA NA AF AF
EB BD ED GD
EGD AGF
AF AF AG
+ + +
⇒ · ⇒ + · · ·
+
· · · · ⋅ ·
: V V
: V V
Analog se obţine că 1.
BP CQ
PA QA
+ · Atunci
2 2 2 2
2 2 2 2
1 1
1.
2 2
BM CN BP CQ
MA NA PA QA
+ + + ≥ + ·
3. Se observă că 1 n ≠ deoarece 2004 nu este pătrat perfect. Arătăm că ecuaţia
2 2
2004 x y + · nu are
soluţii întregi .
Dacă am avea soluţii , x şi
y
ar trebui să aibă aceeaşi paritate .
a) pentru 2 1, 2 1, , x k y m k m · + · + întregi , înlocuim şi ajungem că 2002 e multiplu de 4, fals
b) pentru 2 , 2 x k y m · · se ajunge la
2 2
3 167 k m + · ⋅
( se arată , într-un fel sau altul , că nici
această ecuaţie nu are soluţii întregi ).Aşadar 2 n ≠
c) pentru 3 n · e suficient să observăm, de exemplu, că tripletul ( ) 2, 20, 40 e soluţie. Deci 3. n ·
Clasa a VIII a
1. a) Fie O şi ' O centrele bazelor. Avem ( ) ' '
'
OB AC
OB ACC A
OB OO
⊥ ¹
⇒ ⊥
'

¹
.
Fie
( )
( ) ( ) ( )
.
.
3
' '
' , tg = (1).
', '
T celor
perpend
OB ACC A
OB
BE AA m BE OE m BEO
OE OE AA E AA
α α
⊥ ¹
⊥ ⇒ · · ⇒
'
⊥ ∈
¹

R R
Avem
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ', ( ) ', ( ) ', ' . m DD ABCD m AA ABCD m AA AO m A AO m EAO β · · · · · R R R R R
Din
µ
( ) ( )
O
, 90 AEO m E · V , avem: sin
EO
OA
β · (2). Din (1) şi (2) ⇒ tg sin 1
OB OE
OE OA
α β ⋅ · ⋅ ·
, ceea ce trebuia demonstrat.
b) Dacă
o
3
30 sin 1 sin 1 sin 3 1
3
tg α α β β β · ⇒ ⋅ · ⇒ ⋅ · ⇒ · >
fals.
c) Dacă
o
60 β · ⇒ ( )
o
' 60 m A AC VAC · ⇒ R V este echilateral, unde V este vârful piramidei
mari ⇒
2 AB ·
;
3
3
2
AC
VO · ·
. Deci,
( )
2
2 3
3 3
AB VO
vol ABCD

· ·
.
2.
( )
2
4 2 2 4 4 4
4 2 3 0 4 3 0 4 3 0 3 4 x x x xy y x y x x x x x x + − − + + · ⇔ − + − + · ⇒ − + ≤ ⇒ + ≤
.
Dar ( )
4 4 2 2
3 1 2 2 2 2 1 4 x x x x x + · + + ≥ + · + ≥ , deci
4
3 4 x x + ≥
. Atunci rezultă egalitate, de
unde
( )
2
1 1 0 1 x y y · ⇒ − + · ⇒ · .
3. Arătăm că numitorul fracţiei din membrul stâng este strict pozitiv:
( ) ( )
2 2 2 2
4 3 2 2 0 4 3 3 6 2 2 2 4 0 b b a a b b ab b b a ab a a b + − − − − > ⇔ + − − − + + − + + >

( ) ( ) ( )
2 2
2 2 2 2 2
4 4 4 0 2 4 0 2 4 2 8 4 5 0 b b ab a b a ab b a b a a a ⇔ − + + − > ⇔ − − + > ⇔ − + − + + − >
( ) ( )
2
2 2 8 5 0 b a a a ⇔ − + + − > .
Cum
8
8 5 0
5
a a b a < + < ⇒ − > , deci numitorul este strict pozitiv.
I. Presupunem că 0 min ,
a b b
a b
b a a
¹ ¹
≥ > ⇒ ·
' '
¹ ¹
. Demonstrăm:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( )
2 2 2 2 2
2 2 2 2 2
3 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2
2 2
4 3 3 6 2 2 2 4 4 4 4
4 3 3 6 2 2 2 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 5 5 4 4 0
5 4 4 0
a ab a a b ab b b a b a ab a b b
b ab b b a ab a a b a b ab b a a
a a b a ab a b a b ab b b a b a b ab a b
a b a ab b ab a b a b a b a b
a b
+ − − − + + − + + + − − +
≥ ⇔ ≥ ⇔
+ − − − + + − + + + − − +
⇔ + − − + ≥ − + − + ⇔ − + − + − ≥ ⇔
⇔ − + + + − + − − − + ≥ ⇔
⇔ −
( )
2 2
5 4 4 4 0 a ab b ab a b + + + + − − ≥
Avem
( ) ( ) ( ) ( )
2 2
2 2
6 4 4 4 4 4 2 4 0 a b ab a b a b a b ab a b ab + + + − + · + + − + + · + − + > .
II. Presupunem că a<b min ,
a b a
b a b
¹ ¹
⇒ ·
' '
¹ ¹
. Demonstrăm că
2 2
2 2
4 4 4
4 4 4
a ab a b a
b ab b a b
+ − − +
≥ ⇔
+ − − +
( ) ( ) ( )
2 2 3 2 3 2 3 3
4 4 4 4 4 4 3 4 0 a b ab ab b b ab a a b ab a ab b a b a a b ⇔ + − − + ≥ − + − + ⇔ − + − + − ≥
( ) ( ) ( )
2
2 2 2 2
3 4 0 4 2 0 4 b a ab a b ab a b ab a b ⇔ − + − − − ≥ ⇔ − − + ≥ ⇔ > − ⇔
4 2 b a b a b a ⇔ > − · − ⇔ > − ; avem
8
2
5
b a a b − < + < < , deci 2 b a − < , ceea ce trebuia
demonstrat.
Clasa a IX a
1. Fie r (respectiv q), raţia progresiei ( )
0
n
n
a

(respectiv a progresiei geometrice ( )
0
n
n
b

). Vom arăta că r
şi q sunt numere naturale, 1, 2 r q ≥ ≥ .
Din relaţia
1
,
n n
a a r n
+
· + ∀ ∈ ¥ , deducem că r este un număr întreg. Nu putem avea 0 r ·
deoarece ar rezulta că şirul ( )
0
n
n
a

este constant şi, deci, n-ar mai exista cel puţin doi termeni distincţi.
De asemenea, nu putem avea 0 r < , întrucât ar însemna şirul ( )
0
n
n
a

să fie un şir descrescător de numere
naturale, contradicţie.
Întrucât ( )
0
n
n
b

are cel puţin doi termeni distincţi, din relaţia
0 1
; ,
n
n n n
b b q b b q n
+
· ⋅ · ⋅ ∀ ∈ ¥ deducem că 0,
n
b n > ∀ ∈ ¥ .
Din
1
0
b
q
b
·
rezultă q este un număr raţional strict mai mare decât 2. Fie
1
1 2
2
, ,
p
q p p
p
· ∈ ¥
, cu
1 2
, p p prime între ele.
Din relaţia
1
0
2
,
n
n n
p
b b n
p
· ∀ ∈ ¥ , deducem că
2 1 0
,
n n
n
p b p b n ⋅ · ⋅ ∀ ∈ ¥ , ceea ce arată că orice
divizor comun prim '' p al lui
2
p este astfel încât
( ) ''
n
p divide
0
b , contradicţie. Aşadar,
2
1 p · şi,
deci, q este un număr natural.
Fie a,b doi termeni distincţi comuni celor două progresii. Există, deci, , n m∈ ¥ cu
m
b a rn aq · + · ,
adică ( )
1
m
rn a q · − . De aici, deducem că pentru orice k ∈ ¥ avem ( )
1
km
k
a q rn p − · ⋅ , unde
k
p
este numărul natural.
( ) ( )
2 1
1 ...
k
m m m
k
p q q q

· + + + + . Punând
k k
n n p · ⋅ şi
k
m k m · ⋅ , avem
( )
1
k
k
m
r n a q ⋅ · − sau echivalent
k
k
m
a r n a q + ⋅ · ⋅ , ceea ce dovedeşte că termenii
k
a r n + ⋅ cu
k ∈ ¥ sunt comuni celor două progresii .
2. Fie B, C două puncte distincte într-un plan. Din teorema lui Pitagora generalizată deducem că pentru
orice punct M din plan, , M B M C ≠ ≠ , astfel încât , , M B C nu sunt coliniare, numărul
M
α este egal
cu ( ) cos
M
θ , unde
M
θ este măsura unghiului BMC.
Aşadar, în acest caz avem 1 1
M
α − < < . Dacă , , M B C sunt coliniare, atunci vom avea:
M este situat între B şi C 1
M
α ⇔ · .
B este situat între M şi C atunci C este situat între B şi M 1
M
α ⇔ · −
Din cele precedente, deducem că dacă ( ) 1,1 α ∈ − , atunci locul geometric căutat va fi o reuniune
de două arce de cerc care sunt simetrice faţă de dreapta BC.
Dacă 1 α · , atunci locul geometric va fi segmentul BC (fără capetele B şi C), iar dacă 1 α · − , locul
geometric va fi format din cele două semidrepte ale dreptei BC, care se obţin după îndepărtarea
segmentului BC.
3. Fie
3 3
10 3 10 3 x · + − −
. Un calcul direct ne dă:
( ) ( )
( ) ( ) ( )
3 3 3 3 3
10 3 10 3 3 10 3 10 3 10 3 10 3 x · + − − + + ⋅ − + − −
adică x verifică relaţia
3
6 3 x x · −
.
Dacă x ar fi număr raţional, atunci ar exista p, q numere întregi, cu 0 q > , astfel încât p, q sunt prime între
ele şi
p
x
q
·
. Deducem că
3
3
6 3
p p
q q
· − , adică
3 3 2
6 3 p q pq · − .
Rezultă că 3 divide
3
p şi deci 3 divide p, adică 3 ', p p p · ∈ ¥ . Deducem
( )
3
3 2
9 ' 2 3 ' p q p q · − , şi
deci, 3 divide q, contradicţie. Aşadar, x nu este număr raţional.
Din definiţia lui x, rezultă 0 x > , iar din relaţia
3
6 3 x x · −
, deducem 1 x > , întrucât în caz contrar (
0 1 x < ≤ ), ar rezulta
3
5
6 3 1, 3 5,
3
x x x x − · ≤ ≥ ≥ , contradicţie.
De asemenea, avem 2 x < întrucât în caz contrar ( 2 x ≥ ), am deduce
3
6 3 8, 3 2 x x x − · ≥ ≤ − ,
contradicţie.
Clasa a X a
1. Punem
1 1 1
z a ib · + ,
2 2 2
z a ib · + ,
3 3 3
z a ib · + , unde
1 2 3 1 2 3
, , , , , a a a b b b sunt numere reale.
Relaţiile date devin:
( ) ( ) ( )
2 2
2 2
1 2 3 1 2 3 1 1
2 2 4 a a a b b b a b − + + − + · +
( ) ( ) ( )
2 2
2 2
2 3 1 2 3 1 2 2
2 2 4 a a a b b b a b − + + − + · +
( ) ( ) ( )
2 2
2 2
3 1 2 3 1 2 3 3
2 2 4 a a a b b b a b − + + − + · +
şi deci
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
1 2 3 2 3 1 3 1 2 1 2 3 2 3 1 3 1 2
2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
1 2 3 1 2 3 1 2 2 3 3 1 1 2 2 3
2 2 2 2 2 2
4 sau echivalent
a a a a a a a a a b b b b b b b b b
a a a b b b a a a a a a b b b b
− + + − + + − + + − + + − + + − + ·
· + + + + + − + − + − + − + − +
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2
3 1 1 2 3 2 3 1 3 1 2 1 2 3 2 3 1 3 1 2
4 0 b b a a a a a a a a a b b b b b b b b b − + − + − + − + − + − + − · ]
]
Rezultă că
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
1 2 2 3 3 1 1 2 2 3 3 1
0 a a a a a a b b b b b b · − + − + − + − + − + − , adică
1 2 3
a a a · · şi
1 2 3
b b b · · , deci
1 2 3
z z z · · .
2. Fie k ∈ ¥ , 2 k n ≤ < şi l ∈ ¥ , cu k l n ≤ ≤ . Avem
( )
( )
( )
1
1
1 1 1
1
1 1 1
1 1
k
k
k k k
k
l l
l
l l l


− − −

− −
− · ·
− −
( ) ( ) ( )
( )
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
3 2 2
2 3
1 1 1 1
1 1
1 ... 1 1 1 1 1 1
1
1 1
k k k
k k
k k k k
k k
l l l l l l k l k k
l l l
l l l l
− − −
− −
− − − −
− −
+ − + + − + − − − − −
· > · >

− −
şi deci,
( ) ( ) ( )
1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1
1 1 1
n n
k k k k k k
l k l k
l k l k n
l k k
− − − −
· ·
| ` | `
< ⋅ − · − <

− −
− − −
. , . ,
∑ ∑
3. Fie , , a b c trei drepte paralele diferite două câte două într-un plan. Fără a restrânge generalitatea, putem
presupune că b se află între a şi c. Se ia
Object 1403
şi fie ' A b ∈ cu ' AA a ⊥ .
Se alege E un punct pe b astfel încât unghiul ' EAA să aibă măsură egală cu
o
60
. Se consideră D
mijlocul segmentului AE şi se alege C pe c cu proprietatea CD AE ⊥ .
Evident, C se poate afla fie de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta ' AA , fie C nu se află de aceeaşi
parte cu E faţă de dreapta ' AA .
I. Primul caz – C se află de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta ' AA .
Notăm cu B un punct de pe dreapta b cu AB AC · , astfel încât ' A se află între B şi E.
Vom arăta că unghiul CAB are măsură egală cu
o
60
şi deci, că ABC V este echilateral.
Într-adevăr, triunghiurile dreptunghice ACD şi ' AA B sunt congruente întrucât din faptul că
unghiul ' AEA are
o
30
, atunci '
2
AE
AA AD · · şi AB AC · prin construcţie.
Deducem că unghiurile ' BAA şi CAD sunt egale, şi deci, cum unghiul ' A AD are
o
60
, rezultă
că unghiul CAB are de asemenea
o
60
.
Punând
' AA α ·
, ' CC β · , avem
o
' 2
sin 60 3
CC
CO
β
· · ,
o
tg30 3
DE
DO
α
· · şi deci,
2
2 2
2

3 3
AC
α β
α
| `
· + +

. ,
.
II. Al doilea caz – C nu se află de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta ' AA .
Luăm un punct B pe dreapta b astfel încât ' A este între B şi C şi cu AB AC · . Vom arăta că
unghiul BAC are
o
60
şi deci, ABC V este echilateral.
Într-adevăr, triunghiurile dreptunghice ' AA B şi CAD sunt congruente întrucât, din faptul că
unghiul ' AEA are
o
30
, rezultă '
2
AE
AA AD · · şi AB AC · prin construcţie.
Deducem că unghiurile ' BAA şi CAD sunt egale şi deci, unghiul BAC are aceeaşi măsură cu
unghiul ' DAA adică
o
60
.
Clasa a XI a
1. Fie [ ) [ ) : 0, 0, f ∞ → ∞ , o funcţie continuă cu proprietăţile:
( ) 1 1 f · şi

( ) ( ) ( ) ( ) [ )
2
, 0, f f x f x x · ∀ ∈ ∞ .
Notăm ( ) [ ) { ¦
0, A f x x · ∈ ∞ .Din ipoteză, 1 A ∈ şi luăm u A ∈ ⇒ ( )
2
f u u · .
Dacă f este neconstantă, atunci A va conţine cel puţin un punct
0
u , cu
0
1 u ≠ .
De fapt, se va arăta că f este neconstantă şi derivabilă, atunci [ ) 0, A · ∞ , şi deci
( ) [ )
2
, 0, f x x x · ∀ ∈ ∞ .
Să arătăm mai întâi că există o infinitate de funcţii continue [ ) [ ) : 0, 0, f ∞ → ∞ , cu proprietăţile (*).
Luăm ( ) 0,1 a∈ şi considerăm funcţia [ ) [ ) : 0, 0,
a
f ∞ → ∞ , definită prin:
( )
2
1
, dacă
1
, dacă 1
, dacă 1
a
a x a
a
f x a x
x
x x
¹
≤ <
¹
¹
¹
· ≤ <
'
¹
¹
≤ < ∞
¹
¹
Se verifică simplu că
a
f este continuă şi că ( ) 1 1
a
f · . Avem, de asemenea:
( ) ( ) ( ) ( )
2
2 1 1
0
a a a a
x a f f x f f x
a a
| ` | `
≤ < ⇒ · · ·

. , . ,
( ) ( ) ( ) ( )
2
2 1 1
1
a a a a
a x f f x f f x
x x
| ` | `
≤ < ⇒ · · ·

. , . ,
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2
2 2
1
a a a a
x f f x f x x f x ≤ < ∞ ⇒ · · ·
Evident,
( )
' ''
' ''
', '' 0,1
a a
a a
a a f f

∈ ⇒ ≠
.
Presupunem acum că f este neconstantă şi derivabilă întrucât există
0
u A ∈ , cu
0
1 u ≠ , rezultă
că avem
0
1 u > sau
0
1 u < .
În primul caz (
0
1 u > ), avem ( )
2
0 0 0
f u u u · > .
A conţine şirul crescător şi nemărginit ( )
2
0
n
n
u
∈ ¥
şi cum f este continuă, rezultă că [ )
0
, A u ⊃ ∞ .
Notăm ( ) [ ) { ¦
inf 0, f x x α · ∈ ∞ .
Din ipoteză, 1 α ≤ . Nu putem 1 α · . Într-adevăr, în acest caz, punctul 1 ar fi punct de minim pentru
funcţia f şi deci, ( ) 1 0 f · . Pe de altă parte, din 1 u ≥ ( )
2
u A f u u ⇒ ∈ ⇒ · . Deducem ( ) 1 2 f ·
, contradicţie.
Aşadar, dacă f este neconstantă şi derivabilă, vom avea 1 α < . Există deci
0
v A ∈ , cu
0
1 v < şi
cu ( )
2
0 0 0
1 v f v v · < < . Prin urmare, A va conţine şirul descrescător ( )
2
0
n
n
v
∈ ¥
, care converge la 0. Din
( ) ( )
2 4
0 0
0 lim lim 0
n n
n n
f f v v
→ ∞ → ∞
· · ·
, rezultă ( ) 0 0 f α · · şi deci [ ) 0, A · ∞ .
Deducem de aici că ( ) [ )
2
, 0, f x x x · ∀ ∈ ∞ . Deducem de aici că ( ) [ )
2
, 0, f x x x · ∀ ∈ ∞ .
În al doilea caz (
0
1 u < ), rezultă ca mai sus că A conţine şirul descrescător ( )
2n
o
n
u , care
converge la 0 şi, deci, din ( ) ( )
2 4
0 0
0 lim lim 0
n n
n n
f f u u
→ ∞ → ∞
· · ·
, deducem că [ ] 0,1 A ⊃ .
Nu putem avea [ ] 0,1 A · întrucât, în acest caz, punctul 1 este punct de maxim pentru funcţia derivabilă
f şi, deci, ( ) ' 1 0 f · . Pe de altă parte, din ( )
2
1 x x A f x x < ⇒ ∈ ⇒ · , deducem că
( ) ' 1 2 f · , contradicţie.
Aşadar, în A există un punct
0
v cu
0
1 v > . Din consideraţiile precedente rezultă că [ ) 1, A ⊃ ∞ şi
deci [ ) 0, A · ∞ şi ( ) ( )
2
, 0, f x x x · ∀ ∈ ∞ .
2. Din ipoteză rezultă ( )
0
0 P a < . De asemenea, din
2 2
1 0 2 0 0 2 0
1 1 a a a a a a a > + + > − − deducem
( )
0
0 P a − > . Aşadar, polinomul P are câte o rădăcină reală în fiecare din intervalele ( )
0
, a − ∞ − ,
( )
0
0, a , ( )
0
, a ∞ .
Să presupunem că P admite o scriere de forma P f g · ⋅ , unde f şi
g
sunt polinoame cu
coeficienţi numere întregi şi de grad mai mare sau egal ca 1.
Făcând eventual o alegere, vom avea ( ) f x x α · + , ( )
2
g x x x β χ · + + , unde , , α β χ sunt numere
întregi. Rezultă, din cele precedente, că avem următoarele alternative: fie rădăcina lui f are modulul mai
mare strict decât
0
a , fie rădăcinile lui
g
au modulul mai mare strict decât
0
a .
În primul caz avem ( ) ( ) ( )
0 0
0 0 0 a P f g a α · · > > , iar în al doilea caz avem
( ) ( ) ( ) ( )
0 0
0 0 0 0 a P f g g a χ · · ≥ · > , adică relaţii contradictorii.
3. Fie ', '' d d două drepte paralele distincte într-un plan şi , , A B C trei puncte necoliniare situate între
' d şi '' d .
Notăm cu ', ', ' A B C punctele de pe dreapta ' d cu ' ' AA d ⊥ , ' ' BB d ⊥ , ' ' CC d ⊥ şi cu
'', '', '' A B C punctele de pe dreapta '' d cu '' '' AA d ⊥ , '' '' BB d ⊥ , '' '' CC d ⊥ .
Făcând eventual o alegere vom avea ' ' ' '' '' '' AA BB CC CC BB AA < ≤ ⇔ < ≤ sau
' ' ' '' '' '' AA BB CC CC BB AA < ≤ ⇔ ≤ < .
Notăm cu O mijlocul segmentului AC şi cu M simetricul lui B faţă de O. Evident, , , , A B C M sunt
vârfurile unui paralelogram. Rămâne să arătăm că M se află între ' d şi '' d .
Fie ' ' O d ∈ şi '' '' O d ∈ astfel încât ' ' OO d ⊥ şi '' '' OO d ⊥ . Făcând eventual o alegere, putem
presupune că ' ' OO BB ≥ . Într-adevăr, în caz contrar vom avea '' '' OO BB < , adică exact inegalitatea
dorită înlocuind ' d cu '' d .
Dacă ' ' OO BB ≥ atunci punctele O şi B sunt în semiplanul determinat de ' d care conţine pe '' d
şi din ' ' OO BB ≥ rezultă că punctul M se află în acelaşi semiplan. Pentru a arăta că M se află între
' d şi '' d va fi suficient să arătăm că distanţa de la M la ' d este ' CC ≤ .
Fie ' M punctul de pe ' d cu ' ' MM d ⊥ . Avem de arătat că ' ' MM CC ≤ .
În trapezele dreptunghice ' ' MM BB şi ' ' AA BB , dreapta ' OO este linie mijlocie şi deci, vom avea
' ' ' '
'
2 2
AA CC BB MM
OO
+ +
· · .
Întrucât ' ' AA BB ≤ , deducem ' ' MM CC ≤ , adică exact relaţia dorită.
Clasa a XII a
1. Fie [ ) : 0, f ∞ → ¡ o funcţie ca în enunţ. Vom arăta că , ' γ γ
+
∈ ¤ , 0 ' γ γ < <
( ) ( ) ' f x f x γ γ ⇒ < , pentru orice ( ) 0, x∈ ∞ .
Într-adevăr, punând
'
, '
p p
q q
γ γ · ·
, unde q∈ ¥ , 0 q > şi , ' p p ∈ ¥ , cu ' p p < , avem
( ) ( )
'
'
px p x
f x f f f x
q q
γ γ
| ` | `
· < ·

. , . ,
.
Fie acum ( ) , 0, a b α ∈ , cu a b < . Vom arăta că ( ) ( ) f a f b ≤ . Se ia n N ∈ , 1 n ≥ , astfel încât
1
a b a
n
< − şi considerăm diviziunea
n
δ a intervalului [ ] , a b dată de
0 1 1
...
n
k
a t t t b
+
· < < < ·
,
unde
1
1
, ,
n
n
k k
k k
t a a t a a t a a
n n n
· + · + · + , iar
n
k este cel mai mare număr natural cu proprietatea
n
k b a
n a

< .
Notăm
( )
0 1
, ,...,
n
k
t t t ξ · un sistem de puncte intermediare asociat diviziunii
n
δ . Formăm suma Riemann
( ) , ,
n
f σ δ ξ . Din cele precedente, avem ( ) ( )
, 1
n
i n
f a f t i k < ≤ ≤ şi deci
( ) ( ) ( )
b
a
f x dx f b b a ≤ −

şi deci, ( ) ( ) a b f a f b < ⇒ ≤ .
Dacă a b < şi alegem n∈ ¥ cu
1
a a b
n
+ < , avem ( ) ( )
1
f a f a a f b
n
| `
< + ≤

. ,
, ( ) ( ) f a f b < .
2. Fie ( ) C M n ∈ cu proprietatea ( ) 0, x xI C ∈ ∞ ⇒ + este inversabilă.
Întrucât pentru ( ) , 0, x y ∈ ∞ , matricele xI C + şi yI C + comută, deducem că inversele lor comută de
asemenea. Punem
( ) ( )
1
A x xI C

· + . Avem ( ) yI C xI C y x I + · + + − şi deci, înmulţind ambii
membri cu ( ) ( ) A x A y , deducem ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) A x A y y x A x A y · + − , adică relaţia dorită.
Fie acum ( ) ( ) : 0, A M n ∞ → , o funcţie cu proprietăţile
(*) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) , , 0, A x A y y x A x A y x y · + − ∀ ∈ ∞
şi astfel încât există ( )
0
0, x ∈ ∞ cu proprietatea că matricea ( )
0
A x este inversabilă.
Din (*) rezultă ( ) ( ) ( ) ( ) A y A y A y A x · . Utilizând criteriul ( ) A x inversabilă ( ) det 0 A x ⇔ ≠ ,
deducem că ( ) A x este inversabilă pentru orice ( ) 0, x∈ ∞ .
Întrucât
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1 1 1
A x A y A y A x
− − − −
· , deducem din relaţia (*), scrisă sub forma
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) A x xA x A y A y yA y A x + · + , înmulţind ambii membri cu
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
A x A y
− −
,
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
A y xI A x yI
− −
+ · + şi deci matricea
( ) ( )
1
A x xI

− nu depinde de x .
Notând
( ) ( )
1
C A x xI

· − , avem
( ) ( )
1
A x C xI

· + , adică ( ) xI C + este inversabilă pentru orice
( ) 0, x∈ ∞ şi
( ) ( )
1
A x xI C

· + .
3. Fie { ¦
1 2 3
, ,...,
n
P P P o mulţime formată din 3n puncte într-un plan. Pentru orice { ¦ , 1, 2,..., 3 i j n ∈ cu
i j ≠
, notăm
i
d dreapta care uneşte punctele
i
P şi
j
P
.
Evident, există o dreaptă
0
d în planul dat care nu este paralelă cu niciuna din dreptele
ij
d
cu
{ ¦ , 1, 2,..., 3 i j n ∈ şi astfel încât toate punctele mulţimii date să fie situate într-unul din semiplanele în
care dreapta împarte planul.
Rearanjăm punctele
1 2 3
, ,...,
n
P P P în ordinea dată de distribuţia lor faţă de dreapta
0
d . Astfel,
1
P
va fi cel mai aproape de
0
d , apoi
2
P , şi aşa mai departe, ultimul va fi
3n
P . Remarcăm că aceasta este
posibil, întrucât nu există două puncte
,
i j
P P
cu
i j ≠
, care să fie la aceeaşi distanţă de
0
d . Ducem acum
dreptele distincte
0 1 1 2 2 1 1
' ' ' '
, , , , ,..., ,
n n
d d d d d d d
− −
astfel încât fiecare din ele să fie paralelă cu dreapta
0
d
şi astfel încât între
0
d şi
0
'
d să fie doar punctele
1 2 3
, , P P P , între
1
d şi
1
'
d să fie doar punctele
4 5 6
, , P P P ,
şi aşa mai departe, între
k
d şi
'
k
d să fie doar punctele
3 1 3 2 3 3
, ,
k k k
P P P
+ + +
, şi deci între
1 n
d

şi
1
'
n
d

să fie
ultimele trei puncte
3 2 3 1 3
, ,
n n n
P P P
− −
.
De fapt, dreptele
0 1 1 2 2 1 1
' ' ' '
, , , , ,..., ,
n n
d d d d d d d
− −
sunt astfel încât
k
d este între
1
'
k
d

şi
'
k
d pentru
1 1 k n ≤ ≤ − . Pentru fiecare 0 1 k n ≤ ≤ − , ducem dreptele
k
δ ,
'
k
δ , perpendiculare pe
k
d astfel încât
între ele să figureze punctele
3 1 3 2 3 3
, ,
k k k
P P P
+ + +
.
Notăm cu
k
D dreptunghiul având laturile date de dreptele
k
d ,
'
k
d şi
k
δ ,
'
k
δ .
Prin construcţie, k l ≠ o
k l
D D ⇒ ∩ · şi fiecare dreptunghi
k
D conţine în interiorul său punctele
3 1 3 2 3 3
, ,
k k k
P P P
+ + +
.
PROBLEME REZOLVATE
CLASA a V-a

1. Rezolvaţi ecuaţia: 11 ] 60 5 ) 4 [( 10 } 5 4 : ] 6 2 ) 5 7 {[(
2
· − ⋅ + − ⋅ + ⋅ + − ⋅ x x
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova

Soluţie:
Ecuaţia este echivalentă cu ecuaţia:
2 2 2
7 7 70( 1)
5 10 20 5 60 115 5 25 70 20 30.
4 4
x x
x x x x
+ + | `
+ ⋅ − − + · ⇔ − · ⇔ − ·

. ,
Se observă că x trebuie să fie mai mic decât 5, pentru că: 5 350 20 25 350 500 30. x · ⇒ − ⋅ · − ≠
Pentru
2
3 70 3 20 3 210 180 30 x · ⇒ ⋅ − ⋅ · − ·
. Deci 3 · x .
2. Scrieţi numărul
2005
2005
ca o sumă de două pătrate perfecte.
Prof. Monica Matei, Craiova
Soluţie:
Avem că
2 2
2005 1681 324 41 18 · + · +
. Deci
2005 2004 2004
2005 2005 ·2005 2005 (1681 324) · · + ·
2004 2 2 2004 2 2004 2 1002 2 1002 2
2005 (41 18 ) 2005 ·41 2005 ·18 (2005 ·41) (2005 ·18) · + · + · + .
3. Reconstituiţi
aad d abbc ⋅ ·
2
.

Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
Soluţie:
Constatăm că 4 d < , pentru că dacă 4 d · ar rezulta că
16 ⋅ aad
ar fi mai mare decât
. abbc
Pentru 3 9 3 ( ) (9 3) 7 7 d abbc aa u abbc u c · ⇒ · ⋅ ⇒ · ⋅ · ⇒ · .
Deci
0 2007 223 9 223 9 7 2 2 3 9 7 · ⇒ · ⋅ ⇒ ⋅ · ⇒ · ⇒ ⋅ · b bb a aa aab
. Deci
2
2007 3 223 · ⋅
.

4. Aflaţi
, , , x y z u
numere naturale, nenule, distincte ştiind că
xyzu yzu xzu xyu xyz · + + +
.
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
Soluţie:
Avem că
2
1
2
1
1 + · . Dar
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 .
2 3 6 3 6 2 4 12 6 2
· + ⇒ · + + ⇒ · + + + Dar
12
1
4
1
3
1
+ ·
şi împărţind în relaţia dată cu
xyzu
obţinem
u z y x
1 1 1 1
1 + + + · egalitatea fiind adevărată pentru
4, 12, 6, 2 x y z u · · · · sau orice altă permutare.
5. Fie cifrele nenule c b a , , şi numărul
cabbac bcaacb abccba s + + ·
.
4. Să se arate că 481 ⋮ s .
5. Demonstraţi că nu există c b a , , astfel încât
2
37 s .
Prof. Turcu Narcis, Brăila
Soluţie:
a) ( ) ( ) . 481 231 481 111111 ⋮ c b a c b a s + + ⋅ ⋅ · + + ⋅ ·
b) ( ) c b a s + + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ · 37 13 11 7 3 .Cum 27 3 ≤ + + ≤ c b a rezultă imediat concluzia .
CLASA a VI-a
1. Există
n

∈ ¥
astfel încât 1! 2! 3! ... ! n + + + + se divide cu 7?
Prof. Sorin Pîrlea, Dolj
Soluţie:
Se verifică pentru {1, 2,..., 6} n ∈ iar pentru 7 n ≥ presupunem că ! n ⋮7 şi cum pentru 6 n · ,
873 S · / ⋮
7 deci răspunsul este nu .
2. Arătaţi că
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 2 3 9 10
1 1 2 2 3 3 ... 9 9 10 10 . − ⋅ + − ⋅ + − ⋅ + + − ⋅ + − ⋅ ∉ ¥
Prof. Turcu Narcis, Brăila
Soluţie:
Notăm cu
n
valoarea sumei de sub radical. Deoarece ( ) [ ] ( ) ( ) k k k k
k k
2 2 1 2 1 2
2 1 2
⋅ − + − ⋅ − −

este pozitivă pentru orice { ¦ 10 ;...; 2 ; 1 ∈ k , rezultă că
n

∈ ¥
. Deci este suficient să calculăm ultima cifră
a lui n . Fie aceasta ( ) n U .
Atunci ( ) n U = ( ) ( ) 7 0 1 8 1 6 5 4 1 8 1 10 9 ... 3 2 1
11 10 4 3
· + − + − + − + − + − · + − + − + − U U .
De aici rezultă că n nu este pătrat perfect , adică
n ∉ ¥
.
3. Scrieţi numărul 394 ca o sumă de patru termeni a, b, c, d, ştiind că
( )
( )
0, 625 1, 1 7, 5
, , .
0, 75 0, 6 2
a d a
b c d
· · ·
Prof. Fănica Fătu, Brăila
Soluţie:
Efectuăm calculele şi obţinem
5 6 15 4 5 3 3 4 4
,
6 5 4 15 3 5 75 25
a a a a d d a a
b d c
b d c

· ⇒ · ⇒ · ⇒ · · ⇒ · · · .
Atunci
6 4 4
394 150, 180, 40, 24.
5 15 25
a a a
a a b c d + + + · ⇒ · · · ·
4. Să se determine numerele naturale prime a, b, c, ştiind că
2000 a b c + + · şi 44. b c − ·
Prof. Ioan Gurmăzescu,Brăila
Soluţie:
Din a doua relaţie se observă că b şi c au aceeaşi paritate deci folosind şi prima condiţie avem că a
este par şi prim deci
1998
2 977 1021
44
b c
a c b
b c
+ · ¹
· ⇒ ⇒ · ⇒ ·
'
− ·
¹
5. Aflaţi numerele
ab
, cu a b ≠ , astfel încât 3
ab
ba
a b
· −

.
Prof.Nicolae Stănică,Brăila
Soluţie:
Se observă că { ¦ 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 a b − ∈ . Prin calcul direct se obţine
2 42 a b ab − · ⇒ ·
.
CLASA a VII-a
1. Calculaţi
y x
z
x z
y
z y
x
+
+
+
+
+
dacă 2007 x y z + + · şi
446
1 1 1 1
·
+
+
+
+
+ x z z y y x
.
Prof. Denisa Florică, Craiova

Soluţie:
Fie
3 1 1 1 ( ).
x y z x y z
E E x y z
y z z x x y y z z x x y
| ` | `
| `
· + + ⇒ + · + + + + + · + +

+ + + + + +
. ,
. , . ,
1 1 1 1 9
2007 4, 5 4, 5 3 1, 5.
446 2
E
y z z x x y
| `
+ + · ⋅ · · ⇒ · − ·

+ + +
. ,
2. Arătaţi că ecuaţia
x
4
-
y
5
=1 nu are soluţii în mulţimea numerelor naturale.
Prof. Ani Drăghici, Doina Chiriac, Craiova
Soluţie:
Dacă 0 y · ⇒
4 2
x
·
iar pentru 1 y · ⇒
4 6
x
·
şi nu avem soluţie x∈ ¥ . La fel pentru
0 x · .
Presupunem 2 y ≥ şi ultimele două cifre ale lui
y
5
sunt 25 ⇒
4 ...26
x
·
. Cum 1 x ≥ şi 26 nu
se divide cu 4 rezultă că
..26 5 1
y
· +
nu se divide cu 4. Deci ecuaţia nu are soluţii în
2
¥
.
3. Media aritmetică a trei numere este
2
2
3

| `

. ,
. Aflaţi cele trei numere ştiind că sunt direct proporţionale cu
1 1 1
; ; .
0, 3 0, (3) 0, 0(3)
Prof. Neculai Carnaru,Brăila
Soluţie:
Fie , , a b c cele trei numere. Din ipoteză
9 27
3 4 4
a b c
a b c ⇒
+ +
· + + · ( ) 1 şi , , a b c sunt direct
proporţionale cu
1 1 1
; ;
0, 3 0, (3) 0, 0(3)
adică ( ) ( ) 0, 3 0, 3 0, 0 3 a b c k · · · ( ) 2 şi se obţin , , a b c
prin înlocuirea în ( ) 1 şi apoi în ( ) 2 .

4. Să se determine toate fracţiile de forma
a
b

( )
, , a b

∈ ¥ cu proprietatea că, adunând şi la numărător şi
la numitor acelaşi număr raţional 0, x > obţinem o putere cu exponent natural a fracţiei date.
Prof. Marius Damian, Brăila
Soluţie:
3. Dacă 1
a
a b
b
< ⇒ < şi atunci
n
a a a x
b b b x
+ | `
< <

+
. ,
4. Dacă 1
a
a b
b
> ⇒ > şi atunci
n
a a a x
b b b x
+ | `
> >

+
. ,
.
Din cele două cazuri obţinem că a b · . Atunci
n
a a x
b b x
+ | `
·

+
. ,
adică fracţiile unitare satisfac ipoteza.
CLASA a VIII-a
1. Fie , , , x y z t ∈ ¡ astfel încât 0 şi , . x y z t A xy yz zt B xz xt yt + + + · · + + · + + Arătaţi că
3 5 0 A B + ≤ sau 5 3 0. A B + ≤
Prof. Ileana Mândruleanu, Craiova
Soluţie:
Ridicând relaţia din ipoteză la pătrat obţinem ) ( 2
2 2 2 2
B A t z y x + − · + + + ⇒
2 2 2 2
2
x y z t
A B
+ + +
+ · − . Dacă presupunem prin absurd că 3 5 0 A B + > şi 5 3 0 A B + > , atunci
va rezulta că 8( ) 0 0 A B A B + > ⇒ + > contradicţie, deci 3 5 0 A B + ≤ sau 5 3 0. A B + ≤
2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia:
( )
( )
2 2
5 2 6 5 25 10 . x x x x − − · + −
Prof. Daniela Tilincă, Brăila
Soluţie:
Ecuaţia devine ( )
( )
2
5 2 6 5 5 x x x − − · − . Dacă 5 x ≥ atunci 5 x · este soluţie a ecuaţiei, iar
pentru 5 x < ecuaţia nu are soluţii pentru că am avea
2
0
2 6 5 x
<
− ·
14 2 43
3. a) Aflaţi valoarea maximă a expresiei:
( )
2
2
3 12 22
,
4 6
x x
E x
x x
+ +
·
+ +
atunci când . x ∈ ¡
b) Rezolvaţi în × ¡ ¡ ecuaţia:
( ) ( )
2 2 2
3 12 22 4 6 25 10 6 . x x x x y y + + · + + − +
Prof. Valentin Florin Damian, Brăila
Soluţie:
a)
( )
( )
2 2
4 4
3 3
4 6 2 2
E x
x x x
· + +
+ + + +
·
are valoarea maximă
2 0 2 x x ⇔ − · ⇒ · − ⇒ ( ) ( ) ( )
max
2 5 5 E x E E x ⇒ · − · ⇒ ≤ .
b) Ecuaţia devine
2
2
3 12 22
4 6
x x
x x
+ +
+ +
( )
2
2
1
25 10 6 5 5 1 0 2.
5
y y y y x · − + ≤ ⇒ − ≤ ⇒ · ⇒ · −
4. Fie ABCDA'B'C'D' un cub cu 4 AB · şi { ¦ ' ' . BC CB O ∩ ·
a) Dacă { ¦ ' ' , AO D C P ∩ · aflaţi distanţa de la punctul P la dreapta AC.
b) Dacă punctul M este situat pe segmentul ( ) ' , BB astfel încât
( )
2 5
sin ,
5
BOM · R
aflaţi
lungimea segmentului [ ] BM .
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
Soluţie:
( )
( )
3
' '
a) ' ' dreptunghic în .
, ' ' '
T
AB BB C
BO B C AO B C AOC O
BO B C BB C
⊥ ¹
¹
⊥ ⇒ ⊥ ⇒
'
¹

¹
V
Fie PK distanţa de P la , AC K AC ∈ atunci
' ' 2 2 2 6 4 6 OC P AD P PA AO ⇒ · · ⋅ · : V V
. Apoi 2 6
PK PA PA OC
AOC AKP PK
OC AC AC

⇒ · ⇒ · · : V V .
b) Exprimăm aria BOM V în două moduri şi anume:

( )
2 5
2 2 2 2 .
5
Aria BOM BM OM · ⋅ · ⋅ ⋅ V
Notăm BM x ·
2 2
8
5
x OM ⇒ · .
Din teorema cosinusului avem
( )
2 2 2 2 2 2
1 2
2 8 4
2 4 8 4 8 6, nu convine şi 2.
2 5 3
OM x OB OB MB x x x x x x x · + − ⋅ · − + ⇒ · − + ⇒ · · <
5. Fie ' ' ' ' ABCDA B C D un paralelipiped dreptunghic. Notăm cu M, N, P centrele feţelor ABCD,
' ' BCC B , respectiv ' ' ABB A . De asemenea, notăm cu s aria triunghiului MNP şi cu S aria totală a
paralelipipedului ' ' ' '. ABCDA B C D Dacă 16 3,
S
s
· demonstraţi că paralelipipedul ABCDA'B'C'D'
este cub.
Prof. Marius Damian, Brăila
Soluţie:
Fie , , ' . AB a BC b AA c · · · Atunci
2 2 2 2 2 2
, ,
2 2 2
b c a c a b
PM NM PN
+ + +
· · ·
. În PNK V ducem înălţimea PK .Fie NK x · . În triunghiul dreptunghic PNK V avem că
( )
2 2
2 2

4
a b
PK x
+
· − ∗ ,
iar în triunghiul dreptunghic PMK V avem că
( )
2
2 2 2 2
2

4 2
b c a c
PK x
| `
+ +
· − − ∗ ∗

. ,
. Din ( ) ∗ şi
( ) ∗ ∗ obţinem că
2
2 2
2
a
x
a c
·
+
, atunci
( ) ( )
2 2 4 2 2 2 2 2 2
2
2 2 2 2
4 4 4
a b a a b b c c a
PK x
a c a c
+ + +
· − · ·
+ +
.
[ ] [ ] ( )
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2
1
2 2 2 8
2
NM PK a c a b b c c a a b b c c a
S PNM S PNM
a c
⋅ + + + + +
· · ⋅ ⋅ ⇒ · ∗ ∗ ∗
+
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
2
2 2 2 2 2 2
2 2 2
16 3 2 16 3 3
8
0 deci paralelipipedul este cub.
S a b b c c a
ab bc ac ab bc ac a b b c c a
s
ab bc bc ac ac ab ab ac bc a b c
+ +
· ⇒ + + · ⋅ ⇔ + + · + +
⇔ − + − + − · ⇒ · · ⇒ · ·
CLASA a IX-a
1. Fie ( )
2
, , , , 0, . E n an bn c a b c a n · + + ∈ ≠ ∈ ¥ ¥ Să se determine , , a b c dacă:
2
( ) ( 1) ( 2)
3 2,
3 3 3
E n E n E n
n n n
+ + ] ] ]
+ + · + + ∀ ∈
] ] ]
] ] ]
¥ .
Prof. Gheorghe Alexe, Brăila
Soluţie:
(0) (1) (2)
1. Pentru 0 2
3 3 3
E E E
n
] ] ]
· ⇒ + + ·
] ] ]
] ] ]

(1) (2) (3) (3) (0) 9 3
2. Pentru 1 6 4 4
3 3 3 3 3 3 3
3 4 3 4, , , 0 1.
3 3
E E E E E a b c c
n
c c
a b a b a b a a b
+ + ] ] ] ] ] ] ]
· ⇒ + + · ⇒ − · ⇒ − · ⇒
] ] ] ] ] ] ]
] ] ] ] ] ] ]
] ]
⇒ + + − · ⇒ + · ∈ ≠ ⇒ · ·
] ]
] ]
¥
(0) (1) (2) 2 6 2
Ştim că 2 2 2 0
3 3 3 3 3 3 3 3
c 2
0 {0,1, 2} şi 0 0 0. Deci 1 şi 0, ( ) ( 1),
3 3
E E E c c c c c
c
c c c a b c E n n n
+ + + ] ] ] ] ] ] ] ]
+ + · ⇒ + + · ⇒ ⋅ + · ⇔
] ] ] ] ] ] ] ]
] ] ] ] ] ] ] ]
+ ] ]
⇔ · ⇔ ∈ · ⇔ · ⇒ · · · · · +
] ]
] ]
atunci
2
( 1) ( 1)( 2) ( 2)( 3)
3 2, .
3 3 3
n n n n n n
n n n
+ + + + + ] ] ]
+ + · + + ∀ ∈
] ] ]
] ] ]
¥
2. Fie 1) [ ] [ ] [ ]
2
0, , , / a x b x c a b c + + · ∈ ¢ ¡
2) [ ] [ ] [ ]
2
0, 1, 0, 0 a x bx c a b c x − + − + − · > < > ∈ ¡ .
Să se arate că :
i) [ ] [ ] 1 , / x x x − · − − ∀ ∈ ¢ ¡
ii) Dacă 1) nu admite rădăcinile reale atunci nici 2) nu admite rădăcinile reale, iar dacă 2) are
rădăcinile reale atunci şi 1) are rădăcinile reale.
Prof. Gheorghe Alexe, Brăila
Soluţie:
[ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] { ¦ [ ] [ ] { ¦
[ ] { ¦ { ¦ { ¦ { ¦
i). Ştim că 1 1 1 1
1 1 , 0 1 1 0 0 1 1
x x x x x x x x x x x x
x x x x x
] · + ⇒ − · − − ⇒ − · − − + − ⇒ − · − − + − ·
]
· − − + − ≤ < ⇒ − < − ≤ ⇒ < − ≤ ]
]
Nu putem avea { ¦ { ¦ [ ] 1 1, deoarece 0 x x x x x − · ⇒ · ⇒ · ⇒ ∈ ¢ fals
{ ¦ ⇒ ≤ − < ⇒ 1 1 0 x
{ ¦ [ ] [ ] 1 0 1 , / x x x x ⇒ − · ⇒ − · − − ∀ ∈ ]
]
¢ ¡ .
ii).
[ ] [ ] [ ]
2
1
4 b a c ∆ · − .
[ ] [ ] [ ] [ ] ( ) [ ] ( ) [ ] ( ) [ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
2 2 2
2
2
2 1
4 1 4 1 1 1 2 4 4 4
4 4 3 2 4 4 3 2 4 4 .
b a c b a c b b c a
a c b a c b c a b c a
∆ · − − − − · − − − − − − − · + + − − − −
− · − − + − − ⇒ ∆ · ∆ − + − −
Dacă [ ] [ ] 0 0 , 1 1 ≥ ⇒ > ≥ ⇒ > c c a a , [ ] 0 0 < ⇒ < b b .
Discuţie: 1) Dacã 0 0
2 1
< ∆ ⇒ < ∆ .
2) Dacã 0 0
1 2
≥ ∆ ⇒ ≥ ∆ .
3. Determinaţi funcţia : , f → ¡ ¡ cu proprietăţile:
19. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) , f x y f x f a y f y f a x + · − + − ( ) ( ) , , . x y a ∀ ∀ ∈ ¡
20. ( )
1
0
2
f · .
***
Soluţie: Fie 0 y · şi 2 a x · .Obţinem ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 2 0 f x f x f x f f x · + .Atunci ( ) 0 f x ·
sau ( )
1
2
2
f x · .
Arătăm că ( ) 0 f x · nu convine. Dacă ( ) 0 f x · pentru un x oarecare, luând 0 y · obţinem
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 0 0 0 , f x f x f a f f a x · + · + − de unde ( ) 0, f a x x − · ∀ ∈ ¡ fals deoarece
( ) 0 0 f ≠ . Atunci ( )
1
2
2
f x · , x ∀ ∈ ¡ sau ( )
1
2
f x · , x ∀ ∈ ¡ .
[ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]
Fie , 2.
1) Să se arate că:
a) , , .
b) ( 1) 2 ( 2) ... .
2) Să se afle astfel încât numerele întregi , ( 2) 2 ,..., ( 1) , să fie
consecutive.
n n
x k x k x k
nx x n x x n x n x
x n x n x x x n x nx
∈ ≥
+ · + ∀ ∈ ∀ ∈
≥ + − ≥ + − ≥ ≥
∈ − + + −
3. ¥
¢ ¡
¡
Prof. Vasile Popa, Galaţi
Soluţie:
1. a) Fie x m α · + , m∈ ¢ , [ ) 0,1 α ∈ , iar [ ] [ ] x k m k x k m k x k α + · + + ⇒ + · + · + .
b) Fie x∈ ¡ , x m α · + . Vom demonstra că pentru 0, 1 t n ∀ · − , avem:
[ ] ( ) ( ) [ ] ( ) 1 1 t x n t x t x n t x + − ≥ + + − − ] ]
] ]
.
Fie x m α · + , avem:
(1)
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 1 1 1 1 nt n t m n t t m n t m n t n t n t α α α ⇔ + − + − ≥ + + − − + − − ⇔ − ≥ − − ] ] ]
] ] ]
,
aceasta fiind adevărată deoarece ( ) ( ) ( ) 1 0 n t n t α α α − ≥ − − ⇔ ≥ . Rezultă relaţia 1.b).
2. Avem [ ] ( ) [ ] [ ] [ ] ( ) [ ] 2 2 ... 1 n x n x x x n x nx ⋅ ≤ − ⋅ + + ≤ ≤ + − ⋅ ≤ ]
]
.
Fie x m α · + . Numerele devin
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) , 2 2 ,..., 1 . nm n m m m n m n m α α α − + + + − + > + ] ] ]
] ] ]
Urmează că numerele: [ ] [ ] [ ] 0, 2 , 3 ,..., n α α α trebuie să fie consecutive.
Aşa că [ ] 2 1 α · , [ ] 3 2 α · ,..., [ ] 1 n n α · − sau 1 2 2, 2 3 3,..., 1 n n n α α α ≤ ≤ ≤ ≤ − ≤ < sau
1 2 1 1
1, 1,..., 1 ,1
2 3
n n
n n
α α α α
− − `
≤ < ≤ < ≤ < ⇒ ∈

,
.
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Fie , , , astfel încât x 2 şi , , , 1. Arătaţi că , , , 1. x x x x x x x x x x x x x x x ∈ + + + · ≤ ≥ − 4. ¡
Prof. Roxana şi Luminiţa Vasile, Craiova
Soluţie:
Presupunem prin absurd că
4 1 2 3 4
1 2 3 x x x x x > − ⇒ + + · − > , ceea ce este fals deoarece
1 2 3
3 x x x + + ≤ .
5. Să se demonstreze că, oricare ar fi
*
, n ∈ ¥
are loc identitatea:
( ) ( )
2
1 1 1 sin
... .
sin1sin 2 sin 2sin3 sin sin 1 sin 1sin 1
n
n n n
+ + + ·
+ +
Prof. Ion Dan, Brăila
Soluţie:
Demonstrăm egalitatea prin inducţie matematică.
Pentru 1 n · egalitatea este adevărată. Presupunem că pentru un n oarecare relaţia este adevărată şi o
demonstrăm pentru 1 n + .
( ) ( ) ( )
( )
( )
2
1 1 1 1 sin 1
...
sin1sin 2 sin 2sin3 sin sin 1 sin 1 sin 2 sin 1sin 2
n
n n n n n
+
+ + + ·
+ + + +
+ ⇒
( ) ( ) ( )
( )
( )
( )
2 2
sin 1 sin 1
sin sin 2
sin 1sin 1 sin 1 sin 2 sin 1sin 2
n n
n n
n n n n
+
· +
+ + + +
⇒ +
Prin calcule elementare obţinem ( ) ( ) cos 2 cos 2 2 1 cos 2 1 cos 2 1 n n − + + − · − + adevărat.
CLASA a X-a
1 1 1 1 1 1
Fie , , 0 astfel încât 2. Arătaţi că 12.
2 1 2 1 2 1
În ce caz avem egalitate?
x y z
x y z x y z
> + + ≥ + + ≥
+ + +
1.
Prof. Marilena Andreescu , Podari, Dolj
Soluţie:
Efectuând calculele obţinem ( ) ( )
3 3
4 4
4 2
1 1 1
4 4 4 4
4 2 4
xy yz zx xyz xyz xyz ≥ + + + ≥ ⇒ · ≥ ⇒
( )
3
6
18
1
2
2
xyz xyz ⇒ < ⇒ ≥ . Apoi
3 6
3
1 1 1 1
3 3 2 12
x y z xyz
+ + ≥ ≥ − .
Egalitate pentru
1
4
4
xy yz zx xyz x y z · · · ⇔ · · · .
3 3 2 2 2 2 6
Fie , , lungimile laturilor unui triunghi. Arătaţi că: ( ) 3 (2 2 ) a b c a b abc a ab b c + + + + > 2.
Mircea Tereujeanu, Craiova
Soluţie:
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) (
) ( ) ( )
2
2
3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
2 2 2 2 2 2 2 4 2 2 4 3 3 4 3
4
2 2 3 2 4 3 2 2 3 4 2 2 4 6
( ) 3 2 2 3 2 2
3 2 2 3 2 2 6
3 6 4 6 4
a b abc a ab b a b a ab b abc a ab b
c a ab b abc a ab b c a a b b a b ab b a b
a b ab c a a b a b ab b c a b c c c
+ + + + · + − + + + + >
> − + + + + > + + − − + + +
+ + · + + + + · + > >
2007
2
log 2007 2007
Rezolvaţi în numere reale strict pozitive sistemul de ecuaţii:
2007
y x
x
y
x y
¹
· −
¹
'
¹
+ ·
¹
3.
Mircea Tereujeanu, Craiova
Soluţie:
Presupunem
2007
0 1 log 0
x x
x y
y y
> > ⇒ > ⇒ >
şi
2007 2007 0
y x
− <
fals. Analog pentru
0 y x > > obţinem
2007
1 log 0
x x
y y
< ⇒ <
şi
2007 2007 0
y x
− >
. Aşadar,
x y ·
. Rezultă că
2
1,2
1 1 4 2007
2007 0
2
x x x
− t + ⋅
+ − · ⇒ ·
cu soluţia
8029 1
2
x y

· ·
.
4. a) Determinaţi funcţia strict crescătoare : f → ¡ ¡ care satisface condiţia:
( ) ( ) ( ) 2 , f x f f x x + · ( ) . x ∀ ∈ ¡
b) Să se rezolve ecuaţia:
( ) ( )
3 2
log 2
log 3
2 1 1 . x x x − · + +
(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( )
a) 2
2
f a a f f a f a f f a f a a
f x x
f a a f f a f a f f a f a a
¹ > ⇒ > ⇒ + >
¹
⇒ ·
'
< ⇒ < ⇒ + <
¹
¹
.
b) Se observă că 1 x > . Notăm cu
3 2 2
1
log 2 log 3 log 3
1 x y x y y · > ⇒ · ·
şi ecuaţia devine:
( )
3
3 3
log 2
log 2 log 2
2 2 1 y y y · + + +
. Considerăm funcţia ( ) ( )
3
log 2
: 1, 1 f f y y ∞ → · + ¡ . Atunci
avem
( ) ( ) ( )
3
3
log 2
log 2
1 1 f f y y · + +
deci ecuaţia devine ( ) ( ) ( ) 2 f f y f y y + · , unde f este o funcţie strict crescătoare şi conform punctului
a) avem ( ) f y y · , adică
3 2 2
log 2 log 3 log 3 1
1 1
1 1 1 1 y y x x x
x x

+ · ⇔ + · ⇔ + · ⇒ + −
2
log 3 1
0 2 x x

− · ⇒ ·
soluţie unică deoarece funcţia ( )
2
log 3 1
1
1 g x x
x

· + − este strict
descrescătoare.
5. Să se rezolve sistemul:
2 2 2
2 3 5
log 15 log 10 log 6 2( )
5
x y z xy yz zx
x y z
+ + · + +
+ + ·
¹
'
¹
Prof. Marius Damian, Brăila(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
Notăm cu log 2, log 3, log 5, 1
t t t
a b c t · · · > , atunci ecuaţia a doua devine:
( )
2 2 2
2 2 2
2 0
b c a c a b b a c a c b
x y z xy xz yz x y x z y z
a b c a b a c b c
| ` | ` | `
+ + +
+ + · + + ⇒ − + − + − ·


. , . , . ,
Atunci
30 30 30
5 5 5
, 5log 2, 5log 3, 5log 5.
b c a b c
y x z x x y z
a a a b c a b c a b c
· · ⇒ · · · · · ·
+ + + + + +
CLASA a XI-a
*
2
Fie , ( ), rădăcină cubică complexă a unităţii şi arbitrar fixat. A B M n ε ∈ ∈ − ∈ 1. ¥ ¡ £ ¡
Demonstraţi că
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2
det det det det 2 det
n n
n n n n n n
A B A B A B A B ε ε + + + · − ⇔ ·
Prof. Cătălin Cristea,Craiova
Soluţie:
Folosim următorul rezultat cunoscut:
Dacă ( )
2
, A B M ∈ £ , atunci ( ) ( ) ( ) det det 2 det det A B A B A B + + − · + .
Avem:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
2 2 2
2
2 2
2
1
det det det 2 det
2
1 1 1
det 2 det det 2 det det 2
2 2 2
1 1
2 det det 2 3det det 2 det 2det
2 2
n n n n n n n
n n n n n n n n
n n n n n n n n
A B A B A B B
A B B A B B A B
B A B B A B B B
ε ε ε ε ε ε
ε ε ε ε
ε ε
]
+ + + · + + + − ·
]
]
]
· − + − · − + − · − +
] ]
]
] ] ]
+ − + · − − · − + − ·
] ] ]
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( )
2
1 1
det 2 2 det 2 2det 4det 4det 2det det
4 4
det 2det det det det det 2det 0
det 2 det .
n n n n n n n n n n
n n n n n n n n n n
n
n
A B A B A B A B A B
A B A B A B A B A B
A B
ε ε
] ]
· − + − · − + − · − +
] ]
+ − ⇒ + + + · − ⇔ − · ⇔
⇔ ·
1
1 2 4
( 1)
Fie ( ) un şir de numere reale astfel încât lim 1. Calculaţi lim .
( 1)(3 3 1)
n n n
n n
n n
n x nx x
x
n n n n n


→ ∞ → ∞
− −
·
− − +
2.
Prof. Florentin Nicolae, Filiaşi
Soluţie:
Folosind teorema lui Cesaro-Stolz,

( )
( )
( ) ( )
1
1
3 4 3 2 3
1
1
lim lim lim lim 1
1 3 3 1 1
n n n
n n n
n n n n
x x x
n x nx x
n n n
n n n n n n n n


→ ∞ → ∞ → ∞ → ∞

− −

· · · ·
− − + − −
( )
Fie : (0, ) (0, ) o funcţie cu proprietatea lui Darboux astfel încât , 0.
Arătaţi că este continuă.
f x
f f x x
x
f
| `
∞ → ∞ · ∀ >

. ,
3.
Prof. Ionuţ Ivănescu, Prof.Liviu Smarandache, Craiova
Soluţie:
Fie ( ) ( ) : 0, 0, g ∞ → ∞ ,
( )
( ) f x
g x
x
· . Atunci
( ) ( )
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
( )
f x
f
f g x x f x
g g x x
f x f x g x
x x
| `

. ,
· · · ·
,
( ) 0,
0 1 x g g g

∀ > ⇒ · ⇒ °
este injectivă.
Cum g are proprietatea lui Darboux
g ⇒
continuă, dar ( ) ( ) f x x g x f · ⋅ ⇒ este continuă.
2
Determinaţi funcţiile continue : (0, ) care verifică relaţia: ( ) ( ) ( ), , . f f x y f x y f y x y → ∞ + · − ⋅ ∀ ∈ 4. ¡ ¡
Prof. Gabriel Tica, Băileşti
Soluţie:
Logaritmând relaţia din ipoteză, rezultă ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ln ln 2ln f x y f x y f y + · − + . Notăm
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ln 2 g x f x g x y g x y g y · ⇒ + − − · , , x y ∀ ∈ ¡ . Pentru ( ) 0 0 0 y g · ⇒ · . Dacă
( ) ( ) 2 2 y x g x g x · ⇒ · ⇒
g
impară. Dacă ( ) ( ) 2 3 3 y x g x g x · ⇒ · , de unde prin inducţie
matematiă obţinem ( ) ( ) , g nx ng x n · ∀ ∈ ¥ .
Deoarece g este impară ( ) ( ) , g nx ng x n ⇒ · ∀ ∈ ¢ . Dacă , , *
p
x p q qx p
q
· ∈ ⇒ · ⇒ ¢
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 1 1 1 1 ,
p
g g x g p p g g x g xg x
q
⇒ · ⋅ · ⋅ ⇒ · · ∀ ∈ ¤ .
Dacă \ x∈ ¤ ¡ , alegem un şir de numere raţionale ( )
1
n
n
x

,
n
x x → . Deoarece f este continuă, g
este continuă şi
( ) ( ) ( ) ( ) lim lim 1 1
n n
n n
g x g x x g x g
→ ∞ → ∞
· · ⋅ · ⋅
, de unde ( )
ax
f x e · , cu
( ) ( ) 1 ln 1 a g f · · .
5. Să se determine
4
S σ ∈ cu proprietatea că
2007
1 2 3 4
4 3 2 1


σ ·
| `

. ,
.
Prof. Dan Negulescu, Brăila (OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
Dacă σ este o soluţie, obţinem că
1 2 3 4
1 2 3 4
4 3 2 1
4 3 2 1




σ σ
| `
| `
·


. ,
. ,
calculând în două moduri
2008
σ
.
Atunci
1
1 2 3 4 1 2 3 4
4 3 2 1 4 3 2 1


σ σ

·
| ` | `

. , . ,
şi luând
4
1 2 3 4
S
a b c d
σ · ∈
| `

. ,
obţinem
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
4 3 2 1 4 3 2 1 1 2 3 4 4 3 2 1
a b c d a b c d
a b c d d c b a
· ⇔ ·
| ` | ` | ` | ` | ` | `

. , . , . , . , . , . ,
pentru 1 a · obţinem 4 d · şi deci
1 2 3 4
4 3 2 1


σ ·
| `

. ,
sau
1 2 3 4
4 2 3 1

σ ·
| `

. ,
. Numai prima soluţie
verifică ecuaţia iniţială. În mod asemănător se tratează cazurile { ¦ 2, 3, 4 a∈ .
6. Să se rezolve în mulţimea
2
( ) M ¡ ecuaţia
1 1 1 1
1 1 1
X X
m

⋅ ⋅ ·

| ` | `

. , . ,
. Discuţie după .
valorile parametrului real m.
Prof. Dan Negulescu, Brăila(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
Trecând la determinanţi obţinem:
( ) ( ) det 0 det 1 1 X X m m ⋅ ⋅ · − ⇒ · . Deci pentru 1 m ≠ nu
există soluţii.
Fie 1 m · şi notînd
1 1
1 1
Y X

· ⋅

| `

. ,
obţinem:
2
1 1 1 1
0 0
0 0
1 1 1 1
Y

·

| ` | ` | `
⋅ ·

. , . , . ,
. Luăm
x y
Y
z t
·
| `

. ,
obţinem det 0 Y · şi deci
( )
2
, Y x t Y · +
de unde
2
2
Y O · ⇔
( )
( )
( )
( )
0
0
0
0
x x t
y x t
z x t
t x t
+ ·
+ ·
+ ·
+ ·
¹
¹
¹

'
¹
¹
¹
. Obţinem
( )
2
0 x t t x + · ⇔ · −
. Din
xt yz ·
găsim
2
yz x ·
. Deci t x · −
şi
2
yz x ·
.
Pentru 0 x · luăm
2
2
, , ,
x y
x
t x z x y Y
x
y
x
y


· − · ∈ ⇒ ·


| `


. ,
¡ . Mai departe luăm
1 2
1 2
x x
Y
y y
·
| `

. ,
şi rezolvăm
1 1
1 1
Y X

· ⋅

| `

. ,
. Se obţin o infinitate de soluţii.
CLASA a XII-a
1. Pe mulţimea ( ) 0; M · ∞ se defineşte o lege de compoziţie" " ∗ astfel încât
( )
1
, x y x y
y
∗ · ∗ ( )
9
3
y
x x y
y
∗ · ∗ şi
( ) ( )
( )
2
1
81 ,
36
x
x y x y
xy
+
∗ ∗ ·
( ) , . x y M ∀ ∈
a) Să se studieze asociativitatea, comutativitatea şi existenţa elementului neutru pentru operaţia " " ∗ .
b) Demonstraţi că nu există
x

∈ ¥
astfel încât
*
81 . x ∗ ∈ ¥
Prof. Gabriel Daniilescu, Brăila(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )
2 2 2
9 9 1
Avem că 9 3 9 9
9 3 3
1 1 9 1
81şi 81 .
3 9 36 9 36 2
y x y
x x y x y x y y x y x y
y y
x x y x x y x y x
x y x y x y x y
xy xy xy

∗ · ∗ ⇔ ∗ · ∗ · ⋅ ∗ ⇒ ∗ · ⇒
+ + + ∗ ∗ +
⇒ ∗ · · ∗ ∗ · ⇒ · ⇒ ∗ ·
1 1
2 2
y y
y x
yx xy
+ +
∗ · ·
deci legea nu este comutativă
3 4
2 3 3 2
2 6 2 6
| `
∗ · ≠ ∗ ·

. ,
şi analog nu
este asociativă. Se verifică uşor că legea nu admite element neutru.
b)
1
81 .
18
x
x
x
+
∗ · Cum 18x nu divide ( ) 1, x x

+ ∀ ∈ ¥ obţinem că
*
81 . x ∗ ∉ ¥
2. Să se afle : f → ¡ ¡ , care admite primitive astfel încât pentru o primitivă F , să avem
( ) ( ) 2007 sin , f x F x x x · ⋅ + ∀ ∈ ¡ .
Prof. Carmen şi Viorel Botea, Brăila
Soluţie:
( ) ( ) ( ) ( )
2007 2007 2007
' 2007 sin ' sin
x x x
F x F x x e F x e x e
− − −
− · ⋅ ⇔ ⋅ · ⋅ .
Fie
( )
2
2007
2007 2007 2007 2007
2007
2 2
2007
sin
cos cos
sin sin sin
2007 2007 2007 2007 2007
x
x x x x
x
I
e x
e e x e e x
I e xdx x dx x dx

− − − −


· · ⋅ + · − ⋅ − + ⇒

∫ ∫ ∫
1 4 4 2 4 43
( )
( )
2007
2007
2 2 2
2007sin cos
1
1 2007sin cos
2007 2007 2007 1
x
x
e x x
e
I x x I


− ⋅ +
| `
⇒ + · − ⋅ + ⇒ ·

+
. ,
, deci
( ) ( )
( )
( ) ( )
2007
2007
2007 2007
2 2
'
2007sin cos
' 2007sin cos
1 2007 1 2007
x
x
x x
e x x
e
F x e x e x x C F


− −
| ` − ⋅ +

⋅ · ⋅ · ⋅ + +


+ +
. ,

( )
( )
( )
( )
2007 2007
2 2
2007sin cos 2007sin cos
2007 .
1 2007 1 2007
x x
x x x x
x F x C e f x C e
− + +
∀ ∈ ⇔ · + ⋅ ⇒ · ⋅ ⋅ −
+ +
¡
3. Determinaţi a ∈ ¡ astfel încât funcţia : , h → ¡ ¡
( )
( )
2 2
1 1
cos 0
1 ln 1
0
, x
x x x
h x
a , x

+ + +
·
·
¹
¹
'
¹
¹
să admită primitive pe . ¡
Prof. Adela Dimov, Brăila(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
Considerăm : , g → ¡ ¡
( )
( )
2
ln 1 g x x x · + + . Obţinem că
( ) ( )
2
1
' ,
1
g x x
x
· ∀ ∈
+
¡
şi
( ) 0 0 g x x · ⇔ · . Acum funcţia ( )
( )
( )
2
1
sin 0
: ,
0 0
g x , x
F F x g x
, x

→ ·
·
¹
¹
'
¹
¹
¡ ¡ este derivabilă pe ¡ şi
( )
( ) ( )
( )
( )
( )
1 1
2 ' sin ' cos , 0
'
0 , 0
g x g x g x x
F x g x g x
x
+ ≠
·
·
¹
¹
'
¹
¹
dar
( )
( ) ( )
( )
1
2 ' sin 0
0 0
g x g x , x
u x g x
, x

·
·
¹
¹
'
¹
¹
este continuă pe ¡ deci are primitive. De aici obţinem că
( )
( )
( )
0
1
' cos , 0
0 , 0
g x x
h x g x
x

·
·
¹
¹
'
¹
¹
are primitive pe ¡ .
Cum
( )
( )
{ 0
0, 0
, 0
x
h h x
a x

− ·
·
obţinem că h are primitive numai pentru 0 a · .
4. Fie ( ) , G ⋅ un grup abelian finit, { ¦
1 2
, ,...,
n
G a a a · în care ecuaţia
3
t e ·
are soluţie unică, e fiind
elementul neutru al grupului ( ) , G ⋅ . Arătaţi că
1 2
, ,...,
n
b b b G ∃ ∈ cu
3 3 3
1 1 2 2
, ,...,
n n
b a e b a e b a e · · · .
Calculaţi
( )
4
1 2
...
n
a a a .
Prof. Carmen şi Viorel Botea, Brăila
Soluţie:
Ecuaţia
3
t e ·
are soluţia t e · , care este unică conform ipotezei. Fie : f G G → , ( )
3
f x x · ;
demonstrăm că f injectivă.
Fie ( ) ( ) f x f y · , rezultă că
( )
abelian

3
3 3 3 3 3 1 1
G
x y y x y e xy e xy e
− − − −
· ⋅ ⇒ · ⇒ · ⇒ · (soluţie unică)
x y ⇒ · ⇒
f este injectivă.
Dar cum ( ) , G ⋅ este finit, rezultă că f este şi surjectivă, deci, ţinând cont şi de demonstraţia anterioară,
rezultă că f este bijectivă ⇒
1
, !
i i
a G b G

∀ ∈ ∃ ∈ cu ( )
1
, 1,
i i
f b a i n

· ∀ · .
Cum
1 2
, ,...,
n
a a a sunt distincte ⇒
1 1
1
,...,
n
a a
− −
distincte şi f fiind bijectivă, rezultă că
1 2
, ,...,
n
b b b G ∈ distincte şi { ¦ { ¦
1 2 1 2 1 2 1 2
, ,..., , ,..., ... ...
n n n n
b b b a a a bb b a a a · ⇒ ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ .
Dar,
( ) ( )
3 4
1 2 1 2 1 2
... ... ...
n n n
bb b a a a e a a a e · ⇒ · .
5. Să se determine toate funcţiile ( ) : ; f a b → ¡ continue, ce au proprietatea că, pentru orice primitivă
F a lui , f funcţia ( ) ( ) ( ) : ; , G a b G x F x → · ¡ este derivabilă pe ( , ) a b .
Prof. Iulian Danielescu, Brăila(OLM,2007, Brăila )
Soluţie:
f este continuă pe ( ) ; a b atunci admite primitive şi considerăm ( )
0
: ; F a b → ¡ , o primitivă.
Luăm mai departe ( )
0
; x a b ∈ arbitrar, atunci ( )
0
0
F F F x · − este o primitivă pe ( ) ; a b a lui , f şi
din ipoteză avem că ( ) ( )
0 0
G x F F x · − este derivabilă pe ( , ) a b .
Cum ( )
0
0, F x f · este derivabilă şi F este derivabilă obţin
( ) ( )
'
0 0
0
' 0 0 F x F x · ⇔ ·
.
Cum
0
x a fost ales arbitrar
( ) ( )
'
0 0
0
0 f x F x · ·
deci f este funcţia nulă.
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
ETAPA LOCALĂ, 26.01.2008
CLASA A V-A
1. Numerele naturale , , a b c îndeplinesc simultan condiţiile:
72 a b c + + · şi 3 2 50. a b c + − ·
a) Să se arate că 3 5 194. a b + ·
b) Să se determine numerele , , a b c ştiind că b are cea mai mică valoare posibilă.

***
2. Dublul unui număr este egal cu triplul altui număr, iar diferenţa lor este 16. Aflaţi cele două numere.
Prof. Valer Pop, G.M. nr. 6/2007
3. Fie , n ∈ ¥ astfel încât 13 8 n + dă restul 13 la împărţirea cu 80, iar 8 5 n + dă restul 5 la împărţirea cu
50. Determinaţi ultimele două cifre ale lui
. n
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
4. Un număr natural se numeşte „bipătrat” dacă suma şi produsul cifrelor sale sunt pătrate perfecte nenule.
a) Determinaţi toate bipătratele de două cifre.
b) Suma tuturor bipătratelor de trei cifre se împarte exact la 37? Justificaţi răspunsul.
Prof. Valentin Damian,
Brăila
CLASA A VI A
5. Determinaţi cel mai mic număr natural care împărţit, pe rând, la numerele 24; 40 şi 56 dă, de
fiecare dată, restul 5 şi câtul diferit de 0.

***
2. Determinaţi ultimele 3 zecimale nenule ale numărului raţional
2008
2007
2
.
Prof. Irinel Pancu,
Brăila
3. Fie ( ) B AC ∈ şi , D E două puncte de o parte şi de alta a drepte AC , astfel încât triunghiurile
ABD şi BCE să fie echilaterale. Considerăm ( ) S AB ∈ , ( ) T BC ∈ astfel încât
( ) ( ) 90 m DSB m ETC · ·
°
S S
şi { } DS EC P ∩ · , { } ET AD F ∩ · Dacă , , P B F sunt
coliniare şi , , D B E sunt coliniare, arătaţi că AD BC · .
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
4. Să se afle măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri adiacente, ştiind că raportul dintre
suplementul sumei lor şi suma suplementelor lor este
1
4
.
Prof. Ştefan Iloaie, G.M. nr. 7/2006
CLASA A VII A
1. Demonstraţi că numărul
1 2 3... 2007 2008 ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ +
este iraţional.
***
2. Fie mulţimea
1
2
3 2, S abc x x x
abc
¹ ¹
· · + + ∈
' '
¹ ¹
¥ . Calculaţi suma elementelor mulţimii S .

3. Într-un sistem de axe perpendiculare xOy , fie punctele ( ) 4;2 A − şi ( ) 2;4 B − . Determinaţi
coordonatele punctului C, din sistemul de axe perpendiculare xOy , astfel încât punctul ( ) 0;0 O să fie
centrul de greutate al triunghiului . ABC

***
4. În triunghiul dreptunghic
( ) 90 , , ABC m BAC M ·
°
S
este mijlocul [ ] BC şi , BD AM ⊥
( ) D AC ∈ . Demonstraţi că
( ) 30 m ACB ·
°
S
dacă şi numai dacă 2 . BD MD · ⋅
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
CLASA A VIII A
1. Fie ( ) , , , 0; a b c d ∈ ∞ astfel încât 12 ac bd · · . Demonstraţi că:
( ) ( ) ( ) ( )
2
3 3 4 4 48 a b c d + + + + ≥
.

***
2. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:
( ) ( )
2
2 2
10 3 3 1 y y x x x x + − · + ⋅ + + .
Prof. Liliana Stoian, Brăila
3. Fie ABCD şi BCEF două paralelograme situate în plane diferite, iar punctul P mijlocul [ ] AB .
Demonstraţi că ( ) AE FPC P .

***
4. În cubul ' ' ' ' ABCDA B C D , aria triunghiului DOB este
3
cm
2
, unde { ¦ ' ' O BC B C · ∩ .
a) Calculaţi valoarea cosinusului unghiului determinat de dreptele DO şi ' A B .
b) Determinaţi distanţa de la M la ( ) AOC , unde M este mijlocul [ ] AB .
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
CLASA A IX A
1. a) Demonstraţi că ( )
( )
1
2
n n
n n
a b a b

+ ≤ + , ( ) ( ) şi , n a b ∀ ∈ ∀ ∈
+
¥ ¡ .
b) Demonstraţi că ( )
( ) ( )
2 2
2
n n
n n n n
a b a b a b + + ≤ + ( ) ( ) şi , n a b ∀ ∈ ∀ ∈
+
¥ ¡ .
Prof. Runceanu Emilian, Brăila
2. Demonstraţi că
( )
2 2
2008
\ ,
3
a
a
+
∈ ∀ ∈ ¤ ¢ ¡
.
Prof. Dan Negulescu,
Brăila
3. Dacă , , a b c sunt lungimile laturilor unui triunghi, demonstraţi că
2 2 2
9 9 17 14 14 6 0 a b c ac bc ab + + − − − >
.
Prof. Nicolae Stănică, Brăila
4. Să se rezolve în
¡
ecuaţia
7 1
2 2
x x + +
·
]
]
]
unde [ ] a este partea întreagă a numărului a .
Prof. Vasile Tarciniu, G.M. nr. 6/2007
CLASA A X A

1. Să se rezolve ecuaţia
1 1
x x
a a b b a b
a b
x x
b a
− − − −
− · −
− −
, unde ( )
, 0;1 , a b a b ∈ ≠ .
Prof. Marius Perianu, Slatina
2. Fie z ∈ £ cu modulul minim, care verifică relaţia 3 2 z i z − + − · . Demonstraţi că, pentru acest
număr z , avem
3
i z
z



¡
.
Prof. Carmen Botea,
Brăila
3. Să se determine n∈ ¥ pentru care ( ) log 2
n
n + este număr raţional.
Prof. Dan Negulescu,
Brăila
4. Într-un triunghi ABC este verificată relaţia:
sin sin sin
3
sin sin sin
A B C
B C A
+ + · . Determinaţi măsurile
unghiurilor triunghiului ABC .
Prof. Vasile Berghea, G.M. nr. 8/2007
CLASA A XI A
1. Să se calculeze determinantul:
sin 2 1 sin cos
1 sin 2 sin cos .
sin cos sin cos 2
x x x
x x x
x x x x
+
∆ · +
+ +
G.M. nr.
8/2007
2. ( )
2
A M ∈ ¡ se numeşte matrice nilpotentă dacă există * k ∈ ¥ astfel încât
2
k
A O · .
a) Să se arate că matricea
1 2
2 1 − −
| `

. ,
nu este nilpotentă, dar se scrie ca sumă finită de matrici
nilpotente distincte.
b) Să se determine matricile nilpotente de forma ( )
2
a b
M
c d

| `

. ,
¡ , dacă 0 b c ⋅ ≤ .
Prof. Gheorghe Alexe, Brăila
3. Fie ( ) , , 2
n
A M n n ∈ ∈ ≥ ¥ ¡ cu det 0 A ≠ astfel încât
2
n n
A A I O − + ·
. Determinaţi
n

astfel încât
( )
504
det 512
n
A I + · .
.
Prof. Roxandra Murea, Brăila
4. Fie şirul ( )
1
n
n
a

de numere reale care verifică relaţia: ( ) ( )
1 1
4 0,
n n n n
a a a a
+ +
− ⋅ + + ≤
( ) * n ∀ ∈ ¥ . Calculaţi
2
1
1
lim
n
k
n
k
a
n
→ ∞
·
| `

. ,

.
Prof. Viorel Botea, Brăila
CLASA A XII A
1. Fie ( )
2 2
2
0
a b
G a b M
b a
· + ≠ ⊂

¹ | ` ¹
' '

¹ . , ¹
¡ Să se arate că:
a) ( ) , G ⋅ este grup abelian.
b) grupurile ( ) *,⋅ ¡ şi ( ) , G ⋅ nu sunt izomorfe.

Prof. Dan Negulescu, Brăila
2. Să se calculeze
2
sin
sin sin 1
, 0;
cos 2
x
x x
dx x
e x
− − π

+
| `

. ,

.
Prof. Marius Perianu,
Brăila
3. a) Arătaţi că ( ) 0;
2
x
π
∀ ∈
| `

. ,
:
2
1
cos 1 x
x
> − .
b) Se consideră funcţia ( )
cos
: 0; ,
2
x
f f x
x
π
→ ·
| `

. ,
¡ şi F o primitivă a sa. Să se arate că
13
ln3
3 2 8
e e
F F + < +
| ` | `

. , . ,
, unde e este numărul lui Euler.

***
4. Fie legea de compoziţie pe ¡ , 2 4 , x y xy ax ay a a · − − + ∈ ° ¡ . Aflaţi a astfel încât ( ) 1; + ∞
să fie parte stabilă a lui ¡ în raport cu legea " ". °

Prof. Sergiu Romaşcu, Vaslui
PROBLEME PROPUSE
CLASA a IV-a
1. Să se afle numerele cuprinse între 30 şi 60, care împărţite la 4 să dea restul 3.
2. Ana a câştigat la „ Robingo ” 100.000 lei din care şi-a cumpărat o pereche de blugi, o pereche de ghete,
şi i-a cumpărat şi bunicii un cadou. Ghetele au fost de 2 ori mai scumpi decât blugii, iar un sfert din
diferenţa de preţ dintre ghete şi blugi înseamnă cu 2.500 lei mai puţin decât preţul cadoului. Cât a costat
cadoul bunicii ?
3. Să se calculeze „a” din egalitatea : ( ) { ¦
3 8 - 72 : 8 234 - 703 : 2 1. a + · ]
]
4. Şapte băieţi din clasa a cincea au numere de telefon asemănătoare, asemănarea constând în faptul că
cinci cifre sunt identice, iar suma lor reprezintă cealaltă cifră. Să se arate că cel puţin doi băieţi sunt fraţi.
5. Diferenţa a două numere naturale este cu 240 mai mică decât suma lor şi de 4 ori mai mică decât aceeaşi
sumă. Aflaţi numerele.
6. Suma a trei numere este 100. Să se afle numerele ştiind că primul număr este de 3 ori mai mic decât al
doilea şi al treilea împreună, iar diferenţa dintre al treilea şi al doilea este jumătate din al doilea.
7. Într-o şcoală sunt 25 de clase. În fiecare clasă sunt cel puţin 30 de elevi şi cel mult 35 de elevi. Arătaţi că
există cel puţin 5 clase cu acelaşi număr de elevi.
8. Trei ciobani au 1997 oi. Al doilea are cu 8 oi mai mult decât primul, iar al treilea dublul numărului de oi
al primului cioban micşorat cu 15. Câte oi are fiecare?
9. Perimetrul unui dreptunghi este 1km. Aflaţi dimensiunile dacă un sfert din lungime este cu 34m mai
mare decât a treia parte din lăţime.
10. Fie 10 bile colorate cu câte o culoare. Arătaţi că există 4 bile colorate la fel sau 4 bile de culori diferite.
11. Să se afle
x
din egalitatea: ( ) ( ) 420- 2 45: 37 - 7 : 4 4-1 25. x ⋅ ⋅ · ]
]
12. Într-o cutie sunt 25 bile albe, 25 bile negre şi 25 bile verzi. Care este numărul cel mai mic de bile care
trebuie scoase, fără a privi bilele, pentru a fi siguri că am extras 13 bile de aceeaşi culoare?
CLASA a V-a
1. Demonstraţi că fracţia
2008 1
2007 1
n
n
+
+
este ireductibilă pentru orice n∈ ¥ .
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
2. Dacă mărim un număr natural cu 2008 se poate obţine un număr natural cu aceleaşi cifre?
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
3. Se consideră numărul
2 2007
13 12 13 12 13 ... 12 13 n · + ⋅ + ⋅ + + ⋅
6. Demonstraţi că
2008
13 n ·
7. Scrieţi numărul n ca o sumă de trei pătrate perfecte nenule.
Prof.Boicescu Nazeli, Brăila
4. Să se găsească numerele prime de forma
9 9. a
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
5. Să se arate că dacă două numere naturale mai mari sau egale cu 2 au câte un număr par de divizori
naturali şi au produsul un număr natural pătrat perfect, atunci ele nu sunt prime între ele.
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
6. Să se scrie numărul
2005
2006
ca o sumă de cinci pătrate nenule.
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
7. Se dau mulţimile { ¦ 2 2, 4 6, 5 2, 2 A x x x x · + − − +
şi { ¦ 3 3, 2 4, 4 3, 2 3 B x x x x · − + + −
. Să se afle x∈ ¥ astfel încât cele două mulţimi să fie egale.
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
8. Să se rezolve în × ¥ ¥ ecuaţia
2 2005. xy x y + + ·
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
CLASA a VI-a
1. Determinaţi cifrele
, , x y z
diferite de 9, cu
x y z < <
astfel încât numărul
, ( ) , ( ) , ( ) A x y z y z x z x y · + +
să fie natural.
Prof. Viorel Cornea şi Dan Ştefan Marinescu, Hunedoara
2. Demonstraţi că nu există b∈ ¤ astfel încât ( ) 1. ab a b + ·

Prof. Ionuţ Ivănescu, Craiova
3. Să se arate că există o infinitate de numere naturale nenule
, , , x y z
distincte două câte două astfel încât
2 2 2
2 3 x y z + · .
4. Fie , , a b c ∈ ¥ astfel încât 3 9 11 0 b c a − − · . Să se arate că ( ) 8 33 a b c + ⋮ .
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
5. Determinaţi mulţimile
, X X

⊂ · Φ / ¢
cu proprietatea că oricare ar fi
1
,
2
x y
x y X X
y x
| `
∈ ⇒ ⋅ + ∈

. ,
.
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
6. Dacă
, , , x y z
numere naturale cu proprietatea 2 3 10 0, x y z − − · demonstraţi că ( ) y x z + este un
număr divizibil cu 6.
Prof.Boicescu Nazeli, Brăila
7. Să se demonstreze că oricare ar fi n∈ ¥ , numărul
( )( )( )( ) 1 2008 2007 2006 2005
2 2 2 2
+ + + + + · n n n n A este pătrat perfect.
Prof. Rodica şi Dumitru Bălan, Galaţi
CLASA a VII-a
1. Aflaţi numerele naturale
, , a b c
diferite de 0 şi 1, care verifică relaţia:
6 3( ) ab bc ac a b c + + + · + +
Prof. Şerban George, Brăila
2. Să se demonstreze că
2 2
2 2
3 5 4 0
a b a b
b a b a
| `
| `
+ − + + ≥

. ,
. ,
,
, (0, ) a b ∀ ∈ ∞
.
Prof. Daniela Covaci, Brăila

3. Se dă ABC V cu
, M N
mijloacele laturilor
[ ] AB
si
[ ] BC
. Să se ducă folosind o
riglă negradată paralela prin B la AT unde T este un punct oarecare de pe
( ) MC
.
Prof. Nicolae Ivăşchescu, Craiova
4. Să se arate că oricare ar fi numerele reale nenule
, , x y z
şi a număr real strict pozitiv.
2 2 2 2 2 2
1 x y a y z a x z a
x y xy y z xy x z xz a
+ − + − + −
+ ≤
+ + + + + +

Prof.dr.D.S.Marinescu, Prof.I.Serdean, Hunedoara
5. Fie , , , , , a b p q r r q

∈ ∈ ≥
+
¡ ¡ astfel încât
p q p q
a b r q
− −
+ ≤ −
şi
p q p q
a b r q
+ +
+ ≤ +
. Să se arate că:
p p
a b r + ≤
.
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
6. În triunghiul dreptunghic ABC cu ( ) 90
o
m A · R , h lungimea înălţimii din A iar ( ) aria S ABC ·
are loc inegalitatea:
( )
2 2 2 2 2 2 2
1
2 40
2
a b c
a b b c c a a b c S
bc ac ab
] | ` | `
+ + ⋅ + + + − − ≥
]
. , . , ]
Prof.dr.D.S.Marinescu, Prof.I.Şerdean, Hunedoara
7. Să se determine numerele naturale
n
ştiind că
n n n n
14 12 8 5 + + +
se divide cu 13.
Prof. Rodica şi Dumitru Bălan, Galaţi
8. Pe ipotenuza [ ] BC a triunghiului dreptunghic ABC se consideră punctul D. Atunci are loc
inegalitatea: ( ) ( )
min , max , BD DC AD BD DC ≤ ≤ .
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
9. Arătaţi că există 2007 numere naturale distincte
1 2 2007
, ,..., a a a astfel încât
3 2006 1 2
2 3 4 2007
....
a a a a
a a a a
+ + + + ∈ ¥
.
Prof. Liviu Smarandache, Craiova
10. Fie , , a b c lungimile laturilor unui triunghi. Arătaţi că:
( ) ( )
2
3 3 2 2 2 6
3 2 2 a b abc a ab b c + + + + >
Prof. Lucian Tuţescu, Craiova, Prof. Dumitru Săvulescu Bucureşti

CLASA a VIII a
1. Aflaţi toate numerele
abcd
ştiind că:
2 2 2 2
( ) ( ) 20 a b cd c d ab + + + · şi , , , a b c d sunt
nenule.
Prof. Şerban George, Brăila

2. Demonstraţi că
3 7 11 2007 1
5 9 13 2009 669
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ < 
.
Prof Boicescu Nazeli, Brăila

3. Să se determine m∈ ¡ pentru care
{ ¦ { ¦
2 2
/ 5 0 / 3 0 x x x m x x mx ∈ − + · ∩ ∈ − + · ≠ ∅ ¢ ¢ .
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin
4. Arătaţi că ecuaţia
( ) ( ) ( )
2 2
2
2 2
1 x y x y xy − + − · − are în × ¤ ¤ o infinitate de soluţii.
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
5. Dacă ) , 2 [ , , , ∞ − ∈ d c b a şi , 16 · + + + d c b a atunci

. 40
3 3 3 3
≥ + + + d c b a
Prof.dr.D.S.Marinescu, Prof.I.Şerdean, Hunedoara
6. Să se rezolve în R următoarele ecuaţii, unde prin [ ] a s-a notat partea întreagă a numărului real a:
1 2 1 3 5 4 5
3 6 9 12
x x x x − + − + ] ] ] ]
+ − +
] ] ] ]
] ] ] ]
=
5 8
9
x −
.
Prof. Rodica şi Dumitru Bălan, Galaţi
7. a) Rezolvaţi în × ¢ ¢ ecuaţia:
2
( 1)( 2)( 3) 4 x y y y y · + + + + .
b) Determinaţi , m n∈ ¥ pentru care
2 3
2 m n n · − +
.
Prof. Daniela Tilincă, Brăila
8. Dacă , , a b c sunt lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic atunci
10.
a b c ab ac bc
bc ac ab c b a
| ` | `
+ + ⋅ + + ≥

. , . ,
Prof.dr.D.S.Marinescu, Prof.I.Şerdean, Hunedoara
CLASA a IX a
1. Să se determine numerele întregi x pentru care ( ) ( )
2 2
2 1 4 3 2 3 x x x x x + + ⋅ + + ≤ + .
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin
2. Să se rezolve ecuaţia
1 1 2 2 1 1
0
4 8 12 16 20 x x x x x x
+ − − + + ·
+ + + + +
.
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin
3. Fie { ¦ 100 | * ≤ ∈ ·
i i
a N a A astfel încât ( ) 51 card A · . Demonstraţi că există cel puţin o
ecuaţie de gradul doi cu coeficienţi în mulţimea A ale cărei rădăcini sunt raţionale.
Prof. Daniel Nicoară, Hateg
4. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii
4 4
3 3
15
6
x y
x y xy
¹ − ·
'
− ·
¹
Prof. Butaru Zizi-Iuliana, Dolj
5. Fie , , a b c lungimile laturilor unui triunghi. Arătaţi că :
3 2 3 3 2 3 3 2 3
3 2 3 2 3 2
3 3 3
3
3 3 3
a b c c b c a a c a b b
b bc c ca a ab
+ + + + + +
+ + >
+ + +
.
Prof. Dumitru Săvulescu, Bucureşti
6. Fie
1 2
, ,...,
n
x x x
+
∈ ¡ astfel încât
1
1
i
n
i
x
·
·

iar
1 2
, ,
n
A A A  mulţimi oarecare. Arătaţi că are loc:
( )
1
1 2
card card ...
i i
n
i
n
A A A x A
·
⋅ ∩ ∩ ∩ ≤

unde card A reprezintă numărul elementelor mulţimi A.
Prof. Ionuţ Ivănescu, Craiova
7. Fie , , 0 x y z > cu proprietatea că 3 x y z + + · . Să se arate că:
1.
2 2 2
x y z
y z x
+ + ≥
+ + +
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
8. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:
3 3
3 17 x y xy − · + .
Prof. Bran Nicoleta, Prof. Smarandache Liviu, Craiova
9. Fie
1 1
1 ...
3 2 1
n
a
n
· + + +

şi
1 1 1
... , 1
2 4 2
n
b n
n
· + + + ≥ . Să se arate că oricare ar fi numărul
1 n ≥ { ¦ { ¦
n n
a b ≠ . (Prin { ¦ α am notat partea fracţionară a numărului real α ).
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
CLASA a X a
1. Rezolvaţi ecuaţia
5 5
56 x x x x + ·
.
Prof. Valeria Ionescu, Dolj
2. Fie ( ) : 0, f ∞ → ¡ , ( )
2 3
9 4
( ) log 1 2log f x x x x · + + − şi { ¦ | ( ) 0 A x f x · · . Să se
determine elementele mulţimii A.
Prof. Carmen Folea, Brăila
3. Să se arate că într-un triunghi, avem:
3
108
a b c
r r r r
a b c abc
+ + ≥ (Notaţiile sunt cele uzuale).
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
4. Fie α ∈ ¡ şi
1 2
, z z ∈ £ . Să se determine
1
z şi
2
z
ştiind că
1 2
1 z z · · şi
1 2 1 2
. z z z z α + ·
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
5. Fie , , 0 a b c > cu proprietatea că
2 2 2
1
.
3
a b c + + · Să se arate că :
1 1 1
28 a b c
ab ac bc
+ + + + + ≥ .
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
7. Aflaţi numerele naturale nenule a căror diferenţă este egală cu puterea n a câtului lor,
. n

∈ ¥
Prof. Butaru Lili Iuliana, Dolj
8. Ştiind că
2 3 3 2 3 3
2 2
a i
− +
· +
, să se calculeze suma
2006
2 2
1
( 1) 2
k
k
S a a
·
]
· + + +
]

.
Prof. Rodica şi Dumitru Bălan, Galaţi
9. Să se arate că într-un triunghi ascuţitunghic, avem:

( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2
3
a b c b c a c a b
a b c b c a c a b
− − − − − −
+ + ≥
+ − + − + −
, notaţiile fiind cele uzuale.
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani
CLASA a XI a
1. Fie
1
: \
2
f
¹ ¹
− →
' '
¹ ¹
¡ ¡ ,
1
( )
2 1
x
f x
x

·
+
şi şirul ( )
n
n
a
∈ ¥
,
( )
( )
2
2
n
n
a f · , n ∀ ∈ ¥ . Să se
calculeze
lim
n
n
a
→ ∞
.
Prof. Carmen Folea, Brăila
2. Fie
n

∈ ¥
şi

, ( )
n
A B M ∈ £ cu proprietăţile:
6.
2 2 2
( ) ; A B A B + · +
7.
4 4 4
( ) ; A B A B + · +
Să se arate că
2
( ) ;
n
AB O ·
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
3. Fie ( )
1
n
n
x

un şir de numere pozitive. Atunci
1
1
lim 1 1
n
n
n
x
l n
x
+
→ ∞
| ` +
· − ≥

. ,
.
Prof. Carmen Folea, Brăila
4. Fie , ( ), , 2,
n
A B M n n ∈ ∈ ≥ ¥ ¡ astfel încât
2
2
n
A A I · − şi
2
2
n
B B I · − − . Dacă
*
, : , ( ) det( ) , ( ) det( )
n n
f g f x xA I g x xB I → · + · + ¡ ¡ , calculaţi
1
2
) 1 ( 1
1
0
) 1 ( 1 ) ( ) (
lim
+
− +
+

− + − +
n
x
x g x f
n
x
.
Prof. Daniel Nicoară, Haţeg
5. Să se calculeze
1 1 1
...
1 1 3
lim 3
n n n
n
n e
+ + +
+ +
→ ∞
| `


. ,
Prof. Lucian Tuţescu, Craiova, Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
CLASA a XII a
1. Fie ( ) cos ; : f x x f · → ¡ ¡ şi { ¦ : | continuă şi M f f f ϕ ϕ · → · ° ¡ ¡ respectiv
{ ¦ : | continuă şi bijectivă G f f ϕ ϕ ϕ · → · ° ¡ ¡
21. Demonstraţi că M este monoid şi G grup împreună cu operaţia de compunere a funcţiilor
22. Fie M ϕ ∈ . Demonstraţi că
ϕ
este derivabilă în orice punct , . x k k π ≠ ∈ ¢
23. Daţi un exemplu de funcţie M ϕ ∈ care să nu fie derivabilă în nici un punct de forma
, . x k k π · ∈ ¢
Prof. Radu Vasile, Brăila
2. Să se calculeze primitiva următoare:
1 sin
2sin 3(1 cos )
x
x
dx
x x e

+ +

, 0,
2
x
π | `


. ,
.
Prof. Moanţă Cristian, Craiova
3. Calculaţi integrala:
( 1) 1 2
1
n k k
dx
I
x x
− +
·
+

; ( ) , , 0, k n x

∈ ∈ ∈ ∞ ¥ ¥ .
Prof. Mărculescu Mariana, Craiova
4. Să se determine : f → ¡ ¡ , ştiind că dacă : F → ¡ ¡ este o primitivă a sa cu proprietatea că
( ) 0 0 F · , atunci
2
1 F ⋅
¡
este o primitivă a funcţiei 1 f ⋅
¡
.
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti
5. Calculaţi limita şirului:
( ) ( )
( ) ( )
2 2 2 2 2 2
2 2
2 2
2 2
1 1 1 1
16 ...
16 2 16 6
16 4 1 16 4 5
1 1
.
16 4 2 16 8 3
n
a n
n n
n n n n
n n n n
| ` | `
· + + + +

+ +
+ + + +
. , . ,
] | `
] ⋅ ⋅ ⋅ + +

+ − + − ]
. , ]
Prof. Daniel Nicoară, Haţeg
6. Să se rezolve în
5
S ecuaţia :
11
1 2 3 4 5
5 4 3 1 2
X
| `
·

. ,
.
Prof. Smarandache Liviu, Craiova
Rubrica rezolvitorilor
1. Judeţul BRĂILA:
Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Brăila:
clasa a XI a, Bogzeanu Loredana, clasa a XII a, Plopeanu Aura, Sidorof Alexandra, Enache Angelo, clasa
a XII , Ion Anca, Bratu Laura; prof. Nistor Lidia
Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila:
clasa a XI a, Boicescu Teodora , clasa a XII a Toader Bogdan, Bunea Rodica, prof. Negulescu Dan
Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila:
clasa a IX a, Bălan Cristina Alexandra, Bardaş Alexandru, Boboc Iuliana, Caracaţeanu Adrian, Chiru
Andreea, Chiscăneanu Diana , Dănăilă Georgiana, Danielescu Marina Cella, Doxan Radu Mihnea,
Dumitrache Cătălin, Epifanov Denis Mirela, Gurzu Mădălina Doina, Ichim Andrei , Istrate Andrei
Valeriu, Mareş Bogdan Mihail, Muntean Ionuţ Alexandru, Neacşu Adi Mădălin, Nedelcu Cristian Vlad,
Pascu Cristina Teodora, Perianu Armand Valeriu, Pintelie Andreea Mihaela, Popa Mircea Doru, Radu
Adelina, Stancu Alexandru Daniel, Toader Horia,Tudorache Andreea Cristina, Turcu Alexandru, Voicu
Bogdan, Zodilă Emil; prof.Botea Carmen.
clasa a X a, Damian Oana, Trişcaş Oana, Bercaru Andrei clasa a XI a, Gheorghiţă Eugen, Matei Răzvan,
Vioreanu Roxana, Ghioca Iulia, prof. Botea Viorel,

2. Judeţul DOLJ:
Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
clasa a VI a, Dănciulescu Diana Elena, Kevorchian Andreea, Puchin Iulia, Stroe Alexandra Ştefania; prof.
Ivăşchescu Nicolae, clasa a XII a, Tuţescu Anca; prof. Tuţescu Lucian.

SUMAR:

ARTICOLE MATEMATICE
1. FRACŢII CU SIMPLIFICĂRI FRAUDULOASE de Roxana Murea..........................1
2. INEGALITĂŢI ÎNTRE ELEMENTELE UNUI TRIUNGHI de Neculai Carnaru, Iugulescu
Nicolae, Turcu Narcis Gabriel……………………….................................................4
3. INEGALITATEA LUI I.E.BURKELL de Gheorghe Alexe..............................................8
4. UTILIZAREA UNOR IDENTITĂŢI COMBINATORICE ÎN REZOLVAREA UNOR
IDENTITĂŢI TRIGONOMETRICE de Ani Drăghici şi Mădălina Călinescu….12
5. ASUPRA UNEI PROBLEME DIN GAZETA MATEMATICĂ de Mihaela Giurcă...14
6. PROBLEME DATE LA OLIMPIADA JUDEŢEANĂ CU SOLUŢII INGENIOASE
de Dan Negulescu şi Radu Vasile……………………………................................................16
7. TEOREMA DE EXISTENŢĂ A PRIMITIVELOR UNEI FUNCŢII CONTINUE de
Mădălina Teodorescu...............................................................................................................18
8. PROBLEME DE BACALAUREAT CU…PROBLEME de Botea Viorel.....................23
CONCURSURI INTERJUDEŢENE
1. CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “PETRU MOROŞAN -
….TRIDENT ” EDIŢIA a V a 2007……..............................................................................27
2. CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “VICTOR VÂLCOVICI” …
EDIŢIA a XVI a 2008………..………………………………………………….………..44
PROBLEME REZOLVATE şi PROPUSE
1. PROBLEME REZOLVATE.............................................................................................55
2. OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ, 26.01.2008…………...…...…71
3. PROBLEME PROPUSE …………………………………………………..……………76
4. RUBRICA REZOLVITORILOR.....................................................................................84
REVISTA DE MATEMATICĂ DIN BRĂILA “TRIDENT” este editată semestrial cu
sprijinul S.S.M.R. Filiala Brăila şi al sponsorilor METAL BAND S.R.L., S.C.CUNAX S.R.L.. Se
adresează tuturor elevilor şi profesorilor interesaţi de concursuri, olimpiade şi rezultate
deosebite la matematică. Materialele spre publicare, precum şi soluţiile problemelor, se vor
trimite la adresa bcviorel@yahoo.com sau pe adresa revistei: str. Alexandru I. Cuza, nr.182,
Brăila, tel. / fax 0239 615333, 0722697363.
Soluţiile problemelor se vor scrie pe foi diferite şi vor fi redactate îngrijit. Expeditorii vor
menţiona :numele şi prenumele, localitatea, şcoala, clasa şi profesorul de la clasă (pentru elevi),
telefon .
Propunătorii de articole şi probleme, îşi asumă responsabilitatea pentru originalitatea
materialelor.
TEHNOREDACTARE:
Bobocea Evelyn, REDACŢIA REVISTEI, Clasa a XI a C de la C.N.N.B.BRĂILA
TIPARUL: S.C. OFFSET GRAFIC SERV S.R.L. BRĂILA
All rights reserved ©

1.

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD: Nicolae Sanda, Maria Sas, Vasile Negruşeri, Oprea Angelica-Lucia, 2. Judeţul BRAŞOV: Mihaly Bencze 3. Judeţul BRĂILA: Gheorghe Alexe, Nazeli Boicescu, Daniela Covaci, Victoria Negulescu, LucicaVisalon, Marius Damian, Valentin Damian, Mihaela Giurcă, Roxana Murea, Georgeta Roşca, Viorica Păun, Nicolae Stănică, Daniela Tilincă, Neculai Carnaru, Narcis Turcu, RaduVasile, Carmen Folea, Mădălina Teodorescu, Iugulescu Nicolae 4. BUCUREŞTI: Dumitru Săvulescu, Cristina Ichim 5. Judeţul BUZĂU:Costică Negoiţă 6. Judeţul CLUJ: Dorin Andrica, Dorel I. Duca, Vasile Şerdean 7. Judeţul CONSTANŢA: Ion Cucurezeanu, Gheoghe Andrei, Andreea Păunescu 8. Judeţul DOLJ: Lucian Tuţescu, Nicolae Ivăşchescu, Ioan Purcaru, Eliza Chile, Ani Drăghici, Nicoleta Bran, Silvia Olteanu, Ionuţ Ivănescu, Teodora Papoe, Anca Tuţescu, Roxana Vasile, Ion Casiu, Cristian Casiu, Liviu Smarandache, Monica Matei, Sabău Niculina, Ion Vişan, Margareta Alexie, Mariana Mărculescu, Ana Cismaru, Dumitru Cotoi, Ileana Didu, Sorin Pîrlea, Denisa Florică, Doina Chiriac,Ileana Mândruleanu, Roxana Vasile, Luminiţa Vasile, Marilena Andreescu, Mircea Tereujeanu, Cătălin Cristea, Florentin Nicolae, Gabriel Tica, Monica Matei, Marius Zgaiba, Ioan Purcaru, Butaru Zizi-Iuliana 9. Judeţul CARAŞ - SEVERIN: Adriana Dragomir, Lucian Dragomir 10. Judeţul GALAŢI : Marin Dolteanu, Constantin Ursu, Romeo Zamfir, Iuliana Duma,Vasile Popa, Mihai Totolici, Radu Tătaru, Rodica Bălan, Dumitru Bălan 11. Judeţul HUNEDOARA: Ioan Jurchela, Dan Ştefan Marinescu, Ioan Şerdean, Daniel Nicoară, Gheorghe Stoica

12. Judeţul MARAMUREŞ : Vasile Berinde
13. 14. 15. 16. Judeţul OLT : Marius Perianu Judeţul PRAHOVA : Mircea Ganga, Ion Nedelcu, Judeţul SATU – MARE: Traian Tămâian Judeţul SIBIU: Dumitru Acu, Simona Florea, Mugur Acu, Nicolae Secelean,Ana-Maria Acu, Alexandru Lupa, Petrică Dicu, Dumitru Barac, Emil C. Popa, Alin Pop,

ISSN 1584-983X

CU LACRIMI ÎN OCHI…
Profesorul MIRCEA GANGA, format la „ Şcoala de Matematică ” a Prof.univ.dr. ION CUCULESCU, din cadrul Facultăţii de Matematică Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1976, s-a impus în publicistica matematică românească prin lucrări dense, scrise special pentru elevii de liceu, într-un limbaj accesibil acestora. Autor de probleme propuse şi articole în „Gazeta Matematică”, s-a preocupat intens de a regândi si reformula într-un stil inconfundabil unele probleme de bază cu care se confruntă învăţământul matematic românesc, dovadă vie şi grăitoare fiind colecţia de manuale şi culegeri de matematică, fiecare cu un aport matematic distinct. Pentru majoritatea liceelor din ţară, literatura matematică oferită de domnul profesor Mircea Ganga a reprezentat un real sprijin în pregătirea elevilor atât pentru studiul la clasă, cât şi pentru pregătirea la un nivel avansat, pentru olimpiade şi concursuri. Pentru Brăila, anul 2005 a oferit deosebita onoare de a ne bucura de prezenţa domnului profesor ca preşedinte al Concursului Interjudeţean „Petru Moroşan - Trident”, concurs care acum se află la cea de-a şasea ediţie. Articolul ar putea continua astfel ca şi altele scrise în memoria cuiva. Însă, nu dorim acest lucru. În septembrie 2008, bucuria finalizării noului manual şi a culegerii de clasa a IX-a ne-a fost împărtăşită de Mircea. Ne-am bucurat cu toţii de o reuşită de excepţie şi ne pregăteam pentru un nou număr al revistei şi pentru concurs. Totul era ca de fiecare dată făcut cu răbdare, cu migală şi mult respect pentru matematică. Deja onoarea şi valoarea erau de undeva, din negura timpului, linii ce defineau activitatea noastră. Am înţeles de la Mircea că munca realizată la nivel profesionist aduce întotdeauna roade. Uneori uita că mai trebuie şi odihnă şi alte lucruri ce fac viaţa mai frumoasă. Adevărul este că, de cele mai multe ori, când ai un ideal, uiţi de toate şi mergi până la capăt. Unii râd de tine, alţii te blamează, dar totdeauna strugurii de sus sunt acri fiindcă este greu să-i culegi. A lăuda nişte manuale, cărţi, culegeri şi alte scrieri realizate de Mircea, o poate face orice persoană avizată din domeniul matematic, dar cel mai important este altceva: faptul că totul este realizat din respect şi dragoste pentru matematică, pentru elevi şi pentru cei care doresc să-i introducă pe aceştia pe drumul sinuos al matematicii. Începusem să ne pregătim pentru concurs, cu aceeaşi dorinţă ca în fiecare an, cu respect pentru elevii şi profesorii din ţară nerăbdători să revină la Brăila, dar şi cu speranţa de a realiza un concurs mai bun, mai performant decât în anii precedenţi alături de colegii noştri. Ştiam că munca depusă la realizarea ultimelor manuale îşi lăsase o amprentă asupra sănătăţii sale. Într-o dimineaţă, pe 17 octombrie 2008, sună un telefon. A murit Mircea. Şi atât. Era mai mult decât de ajuns. A doua zi, l-am văzut pentru ultima dată. Se odihnea după o muncă deosebită, din care noi putem trage învăţăminte şi pe care o folosim în fiecare zi. „Aveţi ca temă din Ganga de la pagina…” este ceva din viaţa noastră de zi cu zi. Noi, cei care i-am fost aproape, nu putem uita nimic. Defapt, trecerea timpului nu poate şterge nimic din suflet când ţii cu adevărat la cineva. „ Dacă se întâmplă ceva cu mine, roagă-i să continue mai departe…”, a fost una din ultimele fraze înainte de…. Este primul articol al revistei, deşi a fost scris ultimul. Când am început revista, bucuria unui nou început era firească. Acum, va apărea un nou număr al revistei, cu lacrimi în ochi. Vom merge mai departe şi vom urma exemplul său moral şi profesional . Sperăm să reuşim. . . Mircea va rămâne mereu preşedintele concursului nostru, iar timpul va demonstra cu adevărat ceea ce a însemnat el, pentru noi şi pentru matematica românească în general. Îl vom aştepta mereu, să revină printre noi, fiindcă în fiecare zi îl atingem, deschizând o nouă pagină. „Ora a luat sfârşit, vă invit să ieşiţi în pauză.” Redacţia Revistei.

FRACŢII CU SIMPLIFICĂRI FRAUDULOASE de Roxandra Murea “Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocazia pentru a-l face distractiv .” Blaise Pascal 1. Dacă s-ar cere să simplificaţi fracţia
(13 26 26 2 aţi proceda astfel : = . 65 65 5

Se observă că, în cazul acestei fracţii, simplificarea revine la o simplă eliminare a cifrei 6, aflată atât la numărător, cât şi la numitor. În mod natural se poate pune întrebarea: care sunt fracţiile la care putem scrie

ax a = , a, b, x ∈ {1, 2, 3, …, 9} ? (1) xb b Evident că vom evita cazul banal a = b = x. Din (1) avem ( 10 a + x ) b = ( 10 x + b ) a ,
de unde x =

9ab . Luând pe rând a egal cu 1, 2, …,9, găsim următoarele soluţii pentru (1) : 10a − b 1(6) 1 2(6) 2 1(9) 1 4(9) 4 = , = , = şi = . (2) (6) 4 4 (6)5 5 (9)5 5 (9)8 8

Între paranteze s-a scris cifra (numărul) cu care s-a făcut simplificarea, convenţie ce se va păstra şi în continuare. Iată că, în fracţiile de la (2), deşi simplificarea se face eronat, nerespectând regulile obişnuite de simplificare, totuşi rezultatele sunt corecte. Dacă acelaşi procedeu s-ar aplica în cazul simplificării altor fracţii, atunci rezultatele ar fi greşite. Prin urmare, este de reţinut faptul că un raţionament greşit poate conduce la rezultate bune. De aceea, în rezolvarea problemelor de matematică, trebuie să urmărim corectitudinea nu numai pentru rezultatele finale, ci şi pentru raţionamentele prin care au fost obţinute aceste rezultate. 2. O problemă analoagă cu (1) este cea a determinării fracţiilor

ax la care să putem scrie: xb
(3)

Din (3) rezultă

Ceea ce ne arată că soluţiile pentru (3) se obţin din (2) prin schimbarea lui a cu b. Astfel se obţin fracţiile cu simplificările frauduloase :

xa a = , a ≠ b, a, b, x ∈ { 1, 2, … ,9} . bx b 9ab x= , 10b − a

(6)4 4 (9)5 5 (6)5 5 (9)8 8 = , = , = , = . 1(6) 1 1(9) 1 2(6) 2 4(9) 4
3. În mod firesc apare problema studierii simplificărilor de forma

(4)

ax a xa a = sau = , cu a, b, x ∈ {1, 2, …, 9}, a ≠ b. bx b xb b
Prin simple calcule se poate deduce că astfel de simplificări nu sunt posibile. 4. Acum problemele studiate mai sus pot fi privite într-un cadru puţin mai general. Şi anume, în ce condiţii se poate face simplificarea ca un factor comun la o cifră de la numitor şi la o cifră de la numărător. Astfel, dacă a = a1 x , d = d1 x , (a1 , d1 ) = 1 (s-a notat prin (u, v) cel mai mare divizor comun pentru numerele naturale u şi v), atunci putem scrie

Următorul salt în lumea fracţiilor care admit simplificări frauduloase ar fi mărirea numărului de cifre de la numărător şi de la numitor. a ≠ b . = = (6)9 3(9) 33 3 (9)6 3(6) (4)6 2(6) 22 (6)3 33 2 = = = ... rezultă x = 1 . se sugerează cercetarea problemei generale care se ascunde aici.. unde cd a = a1 x . Astfel.. Acum considerăm probleme analoage cu (5) şi (6) numai ca simplificarea să se facă pe verticală. 2. În mod analog se arată că o simplificare de tipul ab ab1 = ..bd1 ≠ 0 . 9}. astfel încât să putem scrie Această problemă s-ar putea formula astfel: să se determine numerele axn xn − 1. c.ab a1b = . d = d1 x . scrise în baza 10. d ∈ {1.x1 axn− 1 xn− 2 .. d ∈ {1. 1 . (a1 . d ∈ {1. d1 ) = 1 . 6665 665 65 5 În plus. ceea ce ne arată că (4) este posibilă numai dacă a = d .x1b x2 x1b x1b b (10) . (7) Din (7) rezultă ( x − 1)( ad1 − cb1 ) = 0 . . c = c1 x .. = = = . 33 3 3 = . a. c. b.. c d La aceeaşi condiţie (8) se ajunge şi dacă s-ar face o simplificare de tipul (8) ab ab1 = . b.9}.. a. b ≠ d. 2..x1 . ne punem problema precizării condiţiilor în care fracţia ab poate fi simplificată cu x. 2. În [1] profesorul Solomon Marcus ne propune pentru contemplare următorul exemplu în care se pot face trei simplificări frauduloase succesive cu 6 : 2666 266 26 2 = = = . găsim a b1 = . de unde găsim ( x − 1)(10 ca1 − bd1 ) = 0. ţinând seama că x ≠ 1... c. a ≠ c . adică c d1 a b = . = = 3(6) 33 3 (9)6 3(6) 33 (2)3 1(3) 11 1 (6) 4 2(4) = = = .. 3. 3 22 2 = . De aici. xn xn − 1 .. …..x1b xn − 1 xn− 2 .x1 ax2 x1 ax1 a = = . 4 = (9) Iată câteva exemple de astfel de fracţii şi simplificările lor frauduloase: 1(2) 11 1 (3)2 1(2) 11 = = . 9} (6) cd c1d este posibilă numai dacă b = c. cd cd1 b = b1 x . c1 ) = 1 . b = b1 x . cd c1d a.. adică în cazul de la 1). xn xn− 1.. de unde. (b1 . (b1 . ţinând seama că 10 ca1 . (5) cd cd1 Din (4) avem (10a + b)(10c + d1 ) = (10a1 + b)(10c + d )... adică suntem în cazul de la 2).. b. adică să putem scrie egalitatea ab a1b = . c = c1 x . . c1 ) = 1 .x1b axn xn− 1. = (6)9 3(9) 33 (8)4 44 3 5.

. /     = … = 166 / 664 = 16 / 64 = 1 / 4.98    . de unde x2 = 6 ..m.a. = 4 3 3 În mod analog. Atunci. Editura Albatros.. R.. T..9 999.. Astfel am obţinut : 1666 6 666.65 = ...      10 10 n ori n ori 9 n n n 1 3 ⋅ 10 + 2 ⋅ 10 − 2 4(5 ⋅ 10 − 2) / = (5· 10n -2) / 4 (5· 10n -2) = . Acum din ax3 x2 x1 / x3 x2 x1b = a / b rezultă x3 = 6 ş...Pentru n = 1 avem ax1 a = .. 1987. x1 = 6 . Solomon Marcus. /     =. J. x1b b Considerăm cazul a = 1. b = 4... n ≥ 1. /     =    .= 266/665 = 26 = 2 .. H.d. /     =    /  . din ax2 x1 / x2 x1b = a / b avem 4(100 + 10 x2 + 6) = = (100 x2 + 10 + 4) ... Şocul matematicii. 2.... Editura Albatros..95 1999 9 999.... În final găsim x1 = x2 … = xn = 6 (o demonstraţie riguroasă se face prin inducţie matematică).64    . adică suntem în situaţia de la 1) cu soluţiile date de (2)...... Lyceum..64 1666 6 666.= 199 = 19 = 1 .... n ori n ori ( n − 1) ori ( n − 1) ori 995 95 5 4999 9 999.... 4 se poate face astfel: 1666 6 666... n ori n ori ( n − 1) ori ( n − 1) ori 65 5 1999 9 999. pornind de la celelalte fracţii obţinute la (2)..98 499.6 66     .. n ori n ori ( n − 1) ori ( n − 1) ori 98 2 De la 2) rezultă că egalităţile (11)-(14) rămân valabile şi dacă se inversează fracţiile.64 = 123 n ori n ori 1 are loc pentru orice n natural .95    . = 49 = 1 .6 O demonstraţie directă a faptului că     / 66. 1973 Revista Astra Mate INEGALITĂŢI ÎNTRE ELEMENTELE UNUI TRIUNGHI . Radian. Liceul Teoretic „ Panait Cerna ”.... Recreaţii matematice. Brăila BIBLIOGRAFIE 1. /     =    ..64 / = n (+ 6 ·111…1) / (6 ·111…1·10 + 4) n = ( + 6 · 10 n − 1 ·10 + 4) =    .65 266. se găsesc următoarele egalităţi : 2666 6 666. (12) (13) (14) Profesor... (11)  n ori n ori ( n − 1) ori ( n − 1) ori 1666. 3. Radian.. /     =    /     = .

laturii cu lungimea mai mare i se opune unghiul mai mare. ceea ce Să se ordoneze descrescător laturile triunghiului ABC din figura 2.1. Demonstraţie : contrazice ipoteza. Deci BC > AB . dar m ( S BAC ) > m ( S BAD ) ⇒ m ( S BAC ) > m ( S ACB ) ( BC ) Aplicaţie Să se ordoneze descrescător unghiurile triunghiului din fig. TEOREMA RECIPROCĂ Într-un triunghi cu două unghiuri necongruente. conform teoremei directe că m ( S BAC ) ≤ m ( S ACB ) . b. . TEOREMĂ Într-un triunghi cu două laturi necongruente. rezultă. Aplicaţie Presupunem că BC ≤ AB . AC respectiv AB . unghiului mai mare ( demonstraţie prin reducere la absurd) i se opune latura mai mare m ( S BAC ) > m ( S ACB ) Concluzie : BC > AB Ipoteză : ∆ ABC .a a capitolului „ INEGALITĂŢI ÎNTRE ELEMENTELE UNUI TRIUNGHI ” sub aspect teoretic urmat de câteva aplicaţii. Rezultă S ADB ≡ S BAD . Ipoteză : ∆ ABC . c lungimile laturilor BC . BC > AB Concluzie : Fie D ∈ m ( S BAC ) > m ( S ACB ) astfel încât Demonstraţie : ( BD ) ≡ ( AB ) .Vom prezenta un mod de abordare la clasa a VI . Considerăm ∆ ABC şi notăm cu a. dar m ( S ADB ) > m ( S ACB ) (unghi exterior ∆ ADC ) rezultă că m ( S BAD ) > m ( S ACB ) .

de unde teoremei reciproce. Să se stabilească.Consecinţe : 1) În orice triunghi dreptunghic ipotenuza este mai mare decât fiecare catetă. se pot construi o singură perpendiculară şi mai multe oblice . AC două oblice faţă de AM Conform consecinţei 2). Rezultă că S BCM ≡ S BMC . avem că AM < AB < AC . Ipoteză : ∆ ABC de laturi Concluzie : AB + BC > AC Demonstraţie : Fie B ∈ ( AB ) . Dintre două oblice mai mare este cea care are piciorul mai depărtat de piciorul perpendicularei. dacă cu segmentele de lungimi a. . b. TEOREMĂ Suma lungimilor a două laturi ale unui triunghi este mai mare decât lungimea celei de a treia laturi. AM > AC . în fiecare caz. ( AC ) încât CB = BM . c se poate construi un triunghi. ( BC ) . dar obţinem că m ( S ACM ) > m ( S AMC ) atunci conform m ( S ACM ) > ( AM ) astfel m ( S BCM ) . adică AB + BC > AC . Ducem AM ⊥ d şi AB . 2) Dintr-un punct exterior unei drepte . deci AB + BM > AC . 3) Notăm cu d o dreaptă din plan şi fie A un punct A ∉ d . Lungimea perpendicularei este mai mică decât lungimea fiecărei oblice. Observaţie: Acest rezultat poate fi transpus pentru fiecare latură a triunghiului şi avem următoarele inegalităţi între laturile unui triunghi ABC : AB − BC < AC < AB + BC AC − BC < AB < AC + BC AB − AC < BC < AB + AC sau a− c < b < a + c a− b < c < a + b b− c < a < b + c Aplicaţii 1.

de unde rezultă că AB = CD . Problema lui Pompeiu BF ≤ OB şi prin urmare în ∆ BFO avem m ( S BFO ) ≥ m ( S FOB ) . c = 25 cm. Considerând aceste unghiuri în V BFM obţinem triunghiul ABC este isoscel 6. B două puncte diferite care nu aparţin dreptei d.U . ( PB ) . a < b + c ⇒ 2a < a + b + c ⇒ a < Object 209 Soluţie: Fie B ' simetricul lui B faţă de dreapta d. 2. atunci ∆ AMB ≡ ∆ CMD ( L. Presupunem că = m ( S BCO ) deci m ( S FCB ) ≤ m ( S EBC ) ⇒ m ( S FCB ) ≤ m ( S BCO ) ∆ BEC ≡ ∆ CBO ( L. rezultă m ( S OFC ) = = m ( S FOC ) . Demonstraţi că într-un triunghi ABC fiecare latură este mai mică decât semiperimetrul său. AB + AC În triunghiul ACD avem AD< AC+CD sau AM < . deci AM + MB > AB ' . În triunghiul AMB ' avem AM + MB '> AB ' . Soluţie: a + b+ c ⇒ a < p. dar m ( S ABC ) > m ( S ACB ) .) . Fie P∈ AB '∩ d atunci AM + MB este minimă minimul dacă P = M .) rezultă că BE = OC . c = 10 cm 3) a = 10 cm.U . Deoarece m ( S ABC ) ≤ m ( S ACB ) . Soluţie: În triunghiul ABC . mediana AM < . b = 15 cm.( varianta restrânsă) Soluţie: Fie P un punct în interiorul triunghiului echilateral ABC . ( BE ) şi (CF ) sunt cele două bisectoare congruente. b = 18 cm.1) a = 7 cm. ( CF = CO ) rezultă că m ( S BFC ) ≥ m ( S BOC ) = m ( S BEC ) . 5. 2 AB + AC 3. AM = MD . deci CF = OC . Dacă un triunghi are două bisectoare congruente atunci triunghiul este isoscel. Fie A.L. Soluţie: 2 Fie AM = MD . ( PC ) pot forma un triunghi. c = 13 cm 2) a = 2 cm.L. Construim BO P AC şi CO P BE . iar m ( S EBC ) = m ( S ABC ) > m ( S ACB ) . Demonstraţi că într-un triunghi AB . deci m ( S ABC ) = m ( S ACB ) adică m ( S FBM ) ≤ m ( S MCE ) şi atunci obţinem că ( PA) . b = 6 cm. 2 4. situate în acelaşi semiplan. rezultă că MB = MB ' . Să se demonstreze că . Să se determine astfel încât suma AM + MB să fie minimă.

2004. ∀ x. b şi ( ∀ [ ] [ ] ) p. Inegalitatea lui I. Unul din unghiurile S AQB sau S AQC va fi obtuz sau drept.M. b ] .AP ∩ BC = { Q} . Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” Brăila BIBLIOGRAFIE 1. b ] . y . şi mai puţin elementare de Mircea Becheanu şi Bogdan Enescu. atunci avem : sin A B C 5 r + sin + sin ≥ + 2 2 2 4 2R T. Şcoala “Mihai Viteazul ” Brăila Profesor : Turcu Narcis Gabriel.BURKELL de Alexe Gheorghe Fie f : a. Presupunem că m ( S AQC ) > 90° . ∀ x. z ∈ [ a. z ∈ [ a. 2.03. nr. r ∈ ¡ + avem: pf ( x ) + qf ( y ) + rf ( z )  px + qy + rz   px + qy   qy + rz   px + rz  p+ q q+ r p+ r + f f f f ≥ + +  p+ q+ r  p+ q+ r  p+ q+ r  p+ q  p+ q+ r  q+ r  p+ q+ r  p+ r  Pentru p = q = r ∈ ¡ + avem inegalitatea lui Tiberiu Popoviciu şi anume 1) Dacă f convexă a. y . Bucureşti 1979. f convexă atunci ( ∀ ) x. b ] atunci   x+ y  x+ y+ z   y+ z  x+ z f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f   ≤ 2 f  + f + f   . Pimsner şi S.11/2007 Fie V ABC ascuţitunghic. 3458 din 9. 3    2   2    2  2) Dacă f concavă [ a. b atunci [ ]   x+ y  x+ y+ z   y+ z  x+ z f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f   ≥ 2 f  + f + f   . Popa E.N. 3. Constanţa . y. Şcoala “Ecaterina Teodoroiu” Brăila Profesor : Iugulescu Nicolae. b → ¡ . q. z ∈ a.D.P.M.E.1999. Probleme de geometrie elementară M. ( PC ) pot forma un triunghi. nr.. 3    2   2    2  Aplicaţii: C 3237 G.. Atunci m ( S AQC ) > m ( S ACQ ) . de unde rezultă. Inegalităţi elementare . Programa şcolară de matematică. în ∆ AQC că AP < AQ < AC = BC < PB + PC deci ( PA). 4237/23.E. O. Editura GIL 2002. Lupu .08. Profesor : Neculai Carnaru. ( PB ).

M. ∞ ) . cos A cos B cos C Mircea Becheanu. tgC ∈ ( 0. z = C ∈  0.  2   x+ y  x+ y+ z  y+ z  x+ z  π  Atunci f ( x ) + f ( y ) + f ( z ) + 3 f   ≤ 2 f  + f + f   .  ⇒  2  2  2  A+ B + C  cos A + cos B + cos C + 3cos  ≤ 3   A+ B B+ C C + A 3 A B C   ≤ 2  cos + cos + cos ⇒ cos A + cos B + cos C + ≤ 2  sin + sin + sin  . B. ∀ x ∈  0. .  .   2 .  .T.  ⇒ 2 4 cos x cos x  2  π  ⇒ f convexă pe  0. z ∈  0. ∀ x ∈  0. C ∈  0. Demonstrăm că : 2 a b c + + = 2 R ( tgA + tgB + tgC ) ≥ 4 p cos A cos B cos C  π  Fie f ( x ) = tgx.  . y. f '' ( x ) = > 0. ∀ x. ∀ x.  . Atunci tgA. y = B ∈  0. 3    2   2   2   2   π   π   π  Fie x = A ∈  0. f ' ( x ) = sin x. tgB. Dar 2 2 2  2 2 2 2    r A B C r 3 A B C 5 r  cos A + cos B + cos C = 1 + ⇒ 2  sin + sin + sin  ≥ 1 + + ⇒ sin + sin + sin ≥ + . f '' ( x ) = − cos x < 0. y . Atunci :  2   x+ y  x+ y+ z   y+ z  z+ x f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f   ≥ 2 f  + f + f   . Bucureşti Soluţie: π   .  → ( 0. R 2 2 2 R 2 2 2 2 4 2R  Supliment R. 29 aprilie-4mai 2008 Arătaţi că în orice triunghi ascuţitunghic ABC este adevărată inegalitatea: a b c + + ≥ 2( a + b + c) .  → ¡ . f :  0.    π   0.  . f ( x ) = cos x.  ⇒ f concavă  2  2  π  pe  0. z ∈ 3    2   2    2  Fie A.Soluţie: Fie  π   π  f :  0. ∞ ) ⇒  2 1 sin 2 x  π  f '( x) = .

Rezultă că 2 a b c + + ≥ 4 p . cos A cos B cos C r cos A cos B cos C   Am obţinut o confirmare a inegalităţii date folosind inegalitatea lui T. Atunci Rp ≥ 2rp şi Rp ≥ 3 3Rr ⇒ 2 Rp ≥ 2rp + 3 3Rr a b c a b c  2p  ⇒ + + ≥ 2R  − 3 3 ≥ 4p ⇒ + + ≥ 4p .Olteanu. 25973. y = B ∈  0.  . cos A cos B cos C ( ) III. Popoviciu. z = C ∈  0.A B C  π   π   π   Fie x = A ∈  0. tgC > 0 . ceea ce trebuia demonstrat. tgA > 0. cos A cos B cos C cos A cos B cos C sin A sin B sin C 3 3R Vom demonstra că 6 3R ≥ 4 p : 2 ⇒ p ≤ . GM3/2008. 2 2 2 2 2 2  M. care este cunoscută. Din inegalitatea mediilor avem că : tgA + tgB + tgC ≥ 3 3 tgAtgBtgC ⇒ 3 ( tgAtgBtgC ) sau 3 ≥ 27tgAtgBtgC ⇒ tgAtgBtgC ≥ 3 3 sin A sin B sin C ≥ 3 3 cos A cos B cos C sau 1 3 3 ≥ cos A cos B cos C sin A sin B sin C 3 a b c abc abc ⋅ 3 3 + + ≥ 33 ≥ 33 ≥ 3 3 3 ⋅ 8R 3 = 3 3 ⋅ 2 R ≥ 4 p.  ⇒ tgA + tgB + tgC + 3 3 ≥ 2  ctg + ctg + ctg  . p ≥ 3 3r .  . Râmnicu Vâlcea Demonstraţie: . Soluţia 2 tgA + tgB + tgC = tgAtgBtgC . 2 2 2  2  2  2  A B C p dar ctg + ctg + ctg = . 2 2 2 r A B C  Rezultă că tgA + tgB + tgC + 3 3 ≥ 2  ctg + ctg + ctg  . tgB > 0. pag 160 În triunghiul ABC are loc relaţia : sin A B C A B C  + sin + sin ≤ 2  sin 2 + sin 2 + sin 2  .. dar 2 2 2  A B C p ⇒ ctg + ctg + ctg = 2 2 2 r 2p a b c  2p  ⇒ tgA + tgB + tgC ≥ − 3 3 ⋅ 2R ⇒ + + = 2 R ( tgA + tgB + tgC ) ≥ 2 R  − 3 3 r cos A cos B cos C  r   2p   2p  − 3 3 ≥ 4p :2 ⇒ R − 3 3 ≥ 2p Vom demonstra că 2 R   r   r  ⇒ 2 pR ≥ 3 3Rr + 2 pr Se cunosc inegalităţile: R ≥ 2r .

f :  0. y . A. π ) . π ) ⇒  A+ B + C  ⇒ sin  ≥ 6   2) Fie f ( x ) = 2sin 2 Din inegalitatea lui Jensen avem: sin A B C + sin + sin A B C 3 2 2 2 ⇒ sin + sin + sin ≤ .   A+ B   A+ B + C   B+ C   ⇒ f ( A) + f ( B ) + f ( C ) + 3 f   ≥ 2 f  + f + f 3    2     2  ⇒  A B C  A+ B + C  2  A+ B  2 B+ C  2sin 2 + 2sin 2 + 2sin 2 + 3 ⋅ 2sin 2   ≥ 2  2sin   + 2sin  + 2 2 2 6    4   4   B C 1 A+ B B+ C C + A  C + A  2 A + 2sin 2  + 2sin 2 + 2sin 2 + 6 ⋅ ≥ 2  1 − cos + 1 − cos + 1 − cos  ⇒ 2sin ≥ 2 2 2 4 2 2 2   4     A B C ≥ 2  3 −  sin + sin + sin   2 2 2    A B C 3 A B C  ⇒ 2sin 2 + 2sin 2 + 2sin 2 ≥ 6 − − 2  sin + sin + sin  ⇒ 2 2 2 2 2 2 2  A B C 9 A B C   2  sin 2 + sin 2 + sin 2  ≥ − 2  sin + sin + sin  . x1 = A ∈ ( 0. π ) . . z ∈  0. ∈  0. x ∈  0. Popoviciu avem:  0.  ⇒ f convexă pe 2 2 2  2 A B C  π   π  . 2 2 2 2 x 1 x 1 x 1) Fie f ( x ) = sin . ∀ V ABC . B. x3 = C ∈ ( 0. 3 3   x2 = B ∈ ( 0.  . π ) ⇒ f concavă pe 2 2 2 4 2 ( 0. Demonstrăm că sin  x + x + x  f ( x1 ) + f ( x2 ) + f ( x3 ) f 1 2 3 ≥ .A B C 3 + sin + sin ≤ în orice V ABC . C ∈  0. B. f ' ( x ) = cos . Vom demonstra că : 2 2 2 2 2 2 2   π   2 C + A  ⇒ 2   .  → ¡ . π ) ⇒ 2 2 2  2  2   x+ y  x+ y+ z   y+ z  z+ x f ( x) + f ( y) + f ( z ) + 3 f   ≥ 2 f  + f + f  . C ∈ ( 0. ∀ x ∈  0. 2 2 2 2 3 x  π   π  . A. 3    2   2    2   π  ∀ x.  . π ) .  . 2  2  2 1 x x  π  f ' ( x ) = 4 ⋅ sin cos = sin x ⇒ f '' ( x ) = cos x > 0. x ∈ ( 0. ∀ x ∈ ( 0.  ⇒ după inegalitatea lui T. .  2   a) Vom demonstra inegalitatea în cazul în care triunghiul este ascuţitunghic. π ) . f '' ( x ) = − sin < 0.

sin 2 + sin 2 + sin 2 = Demonstrăm că ≤ 2  sin . C ∈  0. 2 2 2 2 3 B C A B C 2R − r  2A + sin 2 + sin 2  . 2 2 2 2 2 2 2 2R  3 2 ( 2R − r ) Deci. 2 2 2 2 2 2  sin Profesor.  . 2 2 2 2 2 2   2 A B C 3 + sin + sin ≤ . vom demonstra că ≤ . ceea ce este echivalent cu Deci. 2 2 2 2 2 2 2 2  Deci. sin + sin + sin ≤ 2 2 2 2 2 2 2  A B C A B C  sin + sin + sin ≤ 2  sin 2 + sin 2 + sin 2  în orice triunghi ABC.. Colegiul Naţional “Gheorghe M. unde A. Murgoci”. Dar. Brăila BIBLIOGRAFIE 1. adică 3R ≤ 4 R − 2r ⇔ R ≥ 2r (Euler) adevărată. Am demonstrat că în orice triunghi ABC A B C 9 A B C A B C   2  sin 2 + sin 2 + sin 2  ≥ − 2  sin + sin + sin  ≥ sin + sin + sin ⇒ 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2   A B C A B C   π  ⇒ 2  sin 2 + sin 2 + sin 2  ≥ sin + sin + sin . Demonstraţi că: 1 − cos n ( n − 1) π π 2π n n− 1 + cos n + . b) Dăm o soluţie în triunghiul oarecare. 2 2R A B C A B C 3  ≤ 2  sin 2 + sin 2 + sin 2  . n n n 2 (problema 363 din culegerea „Mathematical Quickies” autor Ch. Am obţinut o “rafinare” inegalităţii date. . + ( − 1) cos n = n− 1 .. Gazeta Matematică Revista de Matematică din Timişoara UTILIZAREA UNOR IDENTITĂŢI COMBINATORICE ÎN REZOLVAREA UNOR IDENTITĂŢI TRIGONOMETRICE de Ani Drăghici şi Mădălina Călinescu În cele ce urmează vom prezenta o metodă de rezolvare a două probleme : 1. B.9 A B C A B C  − 2  sin + sin + sin  ≥ sin + sin + sin ⇒ 2 2 2 2 2 2 2  A B C 9 A B C 3  ⇒ 3  sin + sin + sin  ≤ ⇒ sin + sin + sin ≤ . 2. Trigg). adevărată în orice triunghi ABC. Asemănător se poate deduce cazul când triunghiul este dreptunghic sau obtuzunghic.

2.. autor Vasile Bivolaru. rădăcinile de ordinul m ale unităţii... + ( 1 + ε m ) = n ∑ n k= 0 k k k Cn ( ε 1k + ε 2 + . m sunt rădăcinile de ordinul m ale unităţii.    Pe de altă parte S = ( 1 + ε 1 ) + ( 1 + ε 2 ) + . atunci există numerele / naturale N şi r . m .. Conform propoziţiei 1 avem ∑    0 m 2m  m dacă k m  ε sk =  / s= 1  0 dacă m ⋮k  m  n  m m şi deci S = m  Cn + Cn + Cn + .. n ∈ ¥ avem: 1 + cos 2 n ( n − 1) π n π 2π n + cos 2 n + ... k = 1. k = 1. m . ∑= 1    cos m m  m m  m k k=1  m n Cum S ∈ ¡ obţinem imediat identitatea din enunţ. + ε m ) unde ε k . n ∈ ¥ ∗ . Cele două rezultate se vor demonstra utilizând următoarele propoziţii: Propoziţia 1 Fie m ∈ ¥ ∗ şi ε k = cos n ∈ ¥ . În plus. + ( 1 + ε n ) = n n n m 2 kπ 2k π  nkπ nkπ    n kπ 1 + cos + i sin = 2n ∑  cos + i sin .3 din 1994. 0 < r < m astfel încât n = mN + r şi Dacă m n atunci m m 2 kπ 2 kπ   ∑= 1 ε = ∑= 1 ε = ∑= 1  cos m + i sin m  = k k k n k r k m r 2rπ 2rπ   ∑= 1  cos m + i sin m  = k m k ∑ m k= 1 ε rk = ε r ε rm − 1 = 0 εr−1 ceea ce încheie demonstraţia propoziţiei 1. Să se arate că pentru n ≥ 2. + Cn   .. + C n  n  m m   n 2n = m n ∑ m cos n k=1 kπ nkπ cos m m (∗) Demonstraţie: Fie S = ( 1 + ε 1 ) + ( 1 + ε 2 ) + .. Timişoara ).. Dacă m m  m dacă m n  n n ε 1n + ε 2 + ... Propoziţia 2 Dacă m. m ≤ n atunci: C +C +C 0 n m n 2m n + . + cos 2 n = n ( 2 + C2 n ) n n n 4 (problema 22966 din Gazeta Matematică nr. atunci: 2kπ 2 kπ + i sin .. Dacă n ⋮m .. + ε m =  /  0 dacă n ⋮m  Demonstraţie: ε kn = 1 şi egalitatea este demonstrată.

Ch.1967 Gazeta Matematică.Trigg . BIBLIOGRAFIE 1. n 4 adică concluzia problemei 2.O.7-8/2008) Să se arate că în orice triunghi ABC avem: a2 + b2 + c2 1 1 1 a2 + b2 + c2 ≥ + + ≥ .2(ab + ac + bc) Pentru a calcula expresia ab + ac + bc se va proceda în modul următor: (1) . Craiova ASUPRA UNEI PROBLEME DIN GAZETA MATEMETICĂ de prof. 2rp sin A sin B sin C Rp Cristina – Paula Nica şi Nicolae Nica.Mathematical Quickies . Mihaela Giurca Utilizăm următoarele formule : S a b c abc . Dacă în ( ∗ ) înlocuim pe n cu 2n şi pe m cu n obţinem: 0 n 2n n ( C2 n + C2 n + C2 n ) = 22 n ∑ cos 2 n k= 1 n kπ cos 2kπ sau n ∑ n cos 2 n k=1 kπ n n = n ( 2 + C2 n ) .kπ nkπ sin = 0 m m k=1 Trecând acum la rezolvarea problemelor 1 şi 2 şi făcând n = m în ( ∗ ) obţinem: ∑ m cos n 0 n n ( Cn + Cn ) = 2n ∑ cos n k= 1 n kπ cos kπ sau n ∑ ( − 1) k=1 n k cos n kπ n = n− 1 . şi r = . Mihaela Giurcă C. Din egalitatea : (a + b + c) 2 = a 2 + b 2 + c 2 + 2(ab + ac + bc ) obţinem : 2 2 a 2 + b 2 + c 2 = (a + b + c) 2(ab + ac + bc ) -= 4 p . 2. n 2 adică concluzia problemei 1. Drăgăneşti-Olt Soluţie dată de prof.4961(Gazeta Matematică nr. = = = 2R R = p sin A sin B sin C 4S unde notaţiile sunt cele consacrate. Profesori.

≤ 3 4 27 R 2 4 R 2 r + r 2 R + 16 Rr 2 + 4r 3 Atunci vom demonstra că : p 2 ≤ .R ≤ 0 . obţinem: p 2 ≥ 3r (4 R + r ) . inegalitatea pe care trebuie să o demonstrăm. Utilizând substituţia Printr-o grupare convenabilă a termenilor inegalitatea anterioară este adevărată : . Demonstrarea inegalităţii a II-a: După eliminarea numitorilor şi separarea termenilor. inegalitatea este evidentă. După efectuarea calculelor se obţine: p 2 ≥ 3r (4 R + r ) .4] . se ajunge la inegalitatea : r 27 x 3 − 92 x 2 + 68 x + 16 ≥ 0. Calculăm suma: 2 2 1 1 1  1 1 1  ab + ac + bc  p + r + 4 Rr . ≤ 4 4r − R 27 r 2 ≤ 3(4 Rr + r 2 ) ≤ p 2 ≤ 16 R 2 r + 4 Rr 2 + 64 Rr 2 + 16r 3 − 108 R 2 r + 27 R3 ≥ 0 R = x . obţinem: 4 R 2 r + r 2 R + 16 Rr 2 + 4r 3 ≥ p 2 (4r − R ) . r După eliminarea numitorilor se ajunge la : (4 R + r ) 2 27 R 2 . ceea ce este echivalent cu faptul că discriminantul ecuaţiei de gradul al II-lea este pozitiv. Înlocuim în egalitatea (2) şi avem : r2 p = r 2 p2 S 2 = = p3 − 2 p 3 + p(ab + ac + bc) − 4rRp = − p 3 + p(ab + ac + bc) − 4rRp ⇒ p p r 2 = − p 2 + ab + ac + bc − 4rR ⇒ ab + ac + bc = p 2 + r 2 + 4rR Revenim în egalitatea (1) şi avem : 2 2 a 2 + b 2 + c 2 2 p − 2r − 8Rr =. devine: 2 p 2 − 2r 2 − 8 Rr p 2 + r 2 + 4 Rr 2 p 2 − 2r 2 − 8Rr .prelucrăm expresia S 2 p ( p − a)( p − b)( p − c) = = p 3 − p 2 (a + b + c) + p(ab + ac + bc) − abc (2). dacă 4r . p p dar produsul abc = 4rRp şi a + b + c = 2 p .R ≥ 0 avem că : 2 ≤ În cea de a doua situaţie avem că: R ≤ 4. dacă 4r . c sunt rădăcinile ecuaţiei: x 3 − 2 px 2 + ( p 2 + r 2 + 4rR) x − 4 Rrp = 0 Dar ecuaţia anterioară are trei rădăcini reale ceea ce implică faptul că derivata funcţiei f ( x ) = x3 − 2 px 2 + ( p 2 + r 2 + 4rR) x − 4 Rrp are două rădăcini reale. inegalitate care este adevărată deoarece a. b. Apar două situaţii: 17. 18. ∀ x ∈ [ 2. + + = 2R  + +  = 2R  =  sin A sin B sin C abc 2rp  a b c   Cu acestea. ≥ ≥ 2rp 2rp Rp Demonstraţia primei inegalităţi: Prin eliminarea numitorilor şi separarea termenilor.

deci are limită. ∀ n ∈ ¥ şi deci xn + 1 + yn + 1 ≥ xn + yn . De asemenea obţinem xn + 1 ≥ 2 xn yn şi yn + 1 ≥ xn yn ⇒ xn + 1 yn + 1 ≥ xn yn . ( yn ) n≥ 1 au limită şi limitele lor sunt egale. Colegiul Economic ”Ion Ghica ”. ∀ n ≥ 1 obţinem că ∃ lim xn yn = n→ ∞ n→ ∞ 2  2  i) Dacă L = ∞ atunci xn → ∞ şi yn → ∞ . xn + 1 ≥ b) Să se arate că şirurile ( xn ) n≥ 1 . 2 2 xn + yn xn + yn .  ≥ xn yn . Soluţie: ( prof. ∀ n ≥ 1 şi deci pn = xn yn este monoton crescător. Prof.( x − 2)(27 x 2 − 38 x − 8) ≥ 0 . ∀ n ≥ 1 adică 2 este monoton crescător. . deci are limită.astfel încât pentru ∀ n ∈ ¥ . b) Deoarece xn + 1 yn + 1 ≥  x + yn  xn + yn  lim n = L. Dan Negulescu ) a) Obţinem imediat că şi yn + 1 ≥ sn = xn + yn xn + yn . yn + 1 ≥ 2 2 a) Să se arate că şirurile ( xn + yn ) n≥ 1 . şi ( xn yn ) n≥ 1 au limită. Fie ( xn ) n≥ 1 . Brăila PROBLEME DATE LA OLIMPIADA JUDEŢEANĂ CU SOLUŢII INGENIOASE de Dan Negulescu şi Radu Vasile 1. Deci inegalităţile respective sunt demonstrate. ( yn ) n≥ 1 două şiruri de numere reale strict pozitive.

Murgoci”. Colegiul Naţional “Gheorghe M. Se ştie că 2   2   det C = λ 1λ 2 . Matricea C verifică relaţia C 2 = C + I n ⇒ C 2 − C − I n = On . B ∈  1+ 5  det A ≤   2  . M n ( ¡ ) cu proprietatea B 2 = I n şi A2 = AB + I n . 4...    n Profesori... Gazeta Matematică Revista de Matematică din Timişoara .ii) Dacă L < ∞ deoarece ( xn + yn ) n≥ 1 este convergent şi xn − yn = ( xn + yn ) − 4 xn yn ⇒ 2 ⇒ 4 L2 − 4 L2 = 0 obţinem că ( xn ) n≥ 1 . Fie λ o valoare proprie pentru C . Radu Vasile ) A2 = AB + I n ⇒ A3 = A2 B + A = ( AB + I n ) B + A = AB 2 + A + B = 2 A + B ⇒ A3 = 2 A + B ⇒ ⇒ B = A3 − 2 A ⇒ AB = BA ⇒ 2 ( AB ) 2 = A 2 B 2 = A2 ⇒ ( AB ) 2 = AB + I n Notăm AB = C . Deci orice valoare proprie a lui C este soluţie a ecuaţiei λ 2 − λ − 1 = 0 ⇒ 1± 5 .  1+ 5   1+ 5  deci det C = λ 1 λ 2 .. Fie λ 1 . Brăila BIBLIOGRAFIE 3. Din B = I n ⇒ det B = 1 ⇒ det C = det A .λ n .. Să se demonstreze că n 2. ( yn ) n≥ 1 au limită şi limitele lor sunt egale. λ i ∈   . λ 2 .. Atunci există un vector nenul v astfel încât Cv = λ v ⇒ C 2 v = C ( Cv ) = C ( λ v ) = λ 2 v ⇒ ( C 2 − C − I n ) v = ( λ 2 − λ − 1) v ⇒ ( λ 2 − λ − 1) v = 0. λ = 2  1− 5 1+ 5    . λ n ≤   ⇒ det A ≤   2   2  ⇒ det A ≤      n n  1+ 5    2  . Fie A. v ≠ 0 ⇒ λ 2 − λ − 1 = 0 .    Soluţie : ( prof.. λ n valorile proprii ale lui C .

TEOREMA DE EXISTENŢĂ A PRIMITIVELOR UNEI FUNCŢII CONTINUE de Mădălina Teodorescu Pentru orice funcţie continuă f : [ a . ( ∀ ) x ∈ [ a. Spunem că şirul nε ∈ ¥ . astfel încât ( ∀ ) n > nε şi ( ∀ ) x ∈ A . Dăm în continuare demonstraţia a două teoreme ce stabilesc legătura dintre derivabilitate şi convergenţa uniformă. Spunem că şirul dacă (∀ ) x∈ A şi (∀ )ε > ( f n ) n este simplu convergent pe mulţimea A către funcţia f 0 . există ( f n ) n este TEOREMA I (CAUCHY) Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe o mulţime A. a În manualele şcolare demonstraţia se bazează pe teorema de medie şi este făcută cu ajutorul noţiunii de integrală. Şirul convergent către o funcţie f definită pe A dacă şi numai dacă ( ∀ ) ε > 0 există nε ∈ ¥ astfel încât. ( ∀ ) n ≥ nε şi ( ∀ ) p ∈ ¥ . dacă ( g n ) n este un ( f n ) n este uniform . ( ∀ ) x ∈ A avem f n + p ( x ) − f n ( x ) < ε . DEFINIŢIE Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe mulţimea A. n ≥ nε şi ( ∀ ) x ∈ A avem f n ( x ) − f m ( x ) < ε . funcţia F : [ a. uniform convergent pe mulţimea A către funcţia f definită pe A dacă ( ∀ ) ε > 0 . Prezentăm în continuare o altă demonstraţie a teoremei care se bazează pe faptul că o funcţie continuă pe un interval compact este limita uniformă a unui şir de polinoame. ( ∀ ) m. b] este o primitivă a lui f care se anulează în punctul a.x să avem fn ( x) − f ( x) < ε .x ∈ ¥ astfel încât ( ∀ ) n > nε . b] → ¡ . Şirul încât . DEFINIŢIE Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe o mulţime A şi f o funcţie definită tot pe mulţimea A. În acest scop vom prezenta mai întâi câteva definiţii şi criterii de convergenţă la şiruri de funcţii. Pe baza acestora vom arăta că. convergent către o funcţie f definită pe A dacă şi numai dacă ( ∀ ) ε > 0 există nε ∈ ¥ astfel ( f n ) n este uniform CONSECINŢĂ Fie ( f n ) n un şir de funcţii definite pe mulţimea A. avem f n ( x ) − f ( x ) < ε . b] → ¡ definită prin F ( x) = ∫ x f (t )dt . există nε .

n ≥ nε . astfel încât 0 x− a 3 Putem scrie f n ( x ) − f n (a ) f m ( x ) − f m ( a ) ( f n ( x ) − f m ( x ) ) − ( f n ( a ) − f m (a ) ) ε ' − = = f n' (c ) − f m ( c) < x− a x− a x− a 3 ( Alegem n0 > nε . ( ∀ ) x ∈ I .( ∀ ) x∈ I . provenit din aplicarea teoremei lui Lagrange funcţiei f n − f m . ' '  f m  u → g obţinem f n'0 − f m  u → f n'0 − g iar din  ε ' inegalitatea precedentă deducem că f n0 ( x ) − g ( x ) ≤ . atunci funcţia f este derivabilă pe I şi f ' = g . Cum dacă m. a. atunci şi limita g are primitive pe I. Dacă: 1) şirul ( f n ) n este uniform convergent pe I către o funcţie f definită pe I. 3 Deoarece funcţia f n0 este derivabilă în a. avem f n − f m  u → f n − f . 3 (∀ ) x∈ I . există o vecinătate U a lui f n ( x ) − f n0 ( a ) ε − f n'0 ( a ) < . DEMONSTRAŢIE: Fie a ∈ I un punct oarecare. 2) şirul derivatelor ( f 'n ) este uniform convergent pe I către o funcţie g. ( ∀ ) x ∈ U ∩ I . Deoarece f 'n ) şir uniform convergent. arătăm că f derivabilă în a şi f ' ( a ) = g ( a ) Fie ε > 0 .şir de funcţii uniform convergent pe intervalul I către o funcţie g şi dacă funcţiile g n au primitive pe I. rezultă conform criteriului ε ' ' Cauchy că există nε ∈ ¥ astfel încât dacă m. din inegalitatea precedentă   0 0 deducem pentru n = n0 şi m → ∞ că f n0 ( x ) − f n0 ( a ) f ( x ) − f ( a ) ε − ≤ . f m  u → f . 3 3 3 . TEOREMA 2. TEOREMA DE DERIVARE TERMEN CU TERMEN A ŞIRURILOR DE FUNCŢII Fie ( f n ) n un şir de funcţii derivabile pe un interval I. n ≥ nε să avem f n ( x ) − f m ( x ) < . ( ∀ ) x ∈ I unde c este un punct cuprins între x şi a. pentru ε ales. x− a x− a 3 Cum Pentru ( ∀ ) x ∈ U ∩ I deducem atunci f n ( x ) − f n0 ( a ) f ( x ) − f (a ) f ( x ) − f ( a ) f n0 ( x ) − f n0 ( a ) − g (a ) ≤ − + 0 − f n'0 (a ) + x− a x− a x− a x− a + f n'0 ( a ) − g ( a ) < ε ε ε + + = ε.

Avem f n   f . Fie ε > 0 . f n ( x ) − f m ( x ) ≤ f n ( x ) − f m ( x ) − ( f n ( x0 ) − f m ( x0 ) ) + f n ( x0 ) − f m ( x0 ) Dacă notăm h = f n − f m . Aceasta înseamnă că f este derivabilă în x− a x = a şi că f ' ( a ) = g ( a ) . DEMONSTRAŢIE: Avem de demonstrat doar punctul i) deoarece ii) rezultă din teorema 5. ceea ce încheie demonstraţia. deducem că f este derivabilă pe I şi că f ' = g . h va fi o funcţie derivabilă pe intervalul închis cu extremităţile x şi  x0 . deci i se poate aplica teorema lui Lagrange. în acelaşi timp. (∀ ) x∈ I 2 2l Atunci. ( ∀ ) x ∈ U ∩ I . atunci şirul ( f n ) este uniform convergent pe I către o funcţie f limita f este derivabilă pe I şi f ' = g . n cos nx 1 ≤  n→ ∞ 0 . f n ( x ) − f ( x ) = n n ' Funcţiile ( f n ) sunt derivabile pe I. egalitatea n→ ∞ f '= g se poate scrie 2. Şirul derivatelor ( f n ' ) nu este însă convergent pe I. π ] → ¡ . Justificăm afirmaţia făcută prin următorul exemplu: cos nx u → Fie f n : [0. astfel încât h ( x ) − h ( x0 ) = h ' ( c ) ( x − x0 ) de unde . TEOREMA 3 Fie I un interval mărginit şi ( f n ) un şir de funcţii derivabile pe I. Convergenţa uniformă a şirului ( f n ) n nu atrage convergenţa uniformă a şirului derivatelor. Dacă ( lim f n = lim f n' de unde şi numele teoremei. Din ipotezele 1) şi 2) deducem că există n ε ∈ ¥ astfel încât pentru ( ∀ ) n ≥ nε şi ( ∀ ) m ≥ nε şă avem. astfel încât să avem f ( x ) − f (a ) − g ( a ) < ε .  → Într-adevăr.Aşadar. verificate următoarele inegalităţi: ε ε ' ' f n ( x0 ) − f m ( x0 ) < şi f n ( x ) − f m ( x ) < . putem găsi o vecinătate U a lui a. definită prin f n ( x ) = . Cum a a fost ales arbitrar. f n ( x ) = − sin nx. f ( x ) = 0 . Deoarece f = lim f n n→ ∞ ' şi g = lim f n . OBSERVAŢII 1. n→ ∞ n→ ∞ ) ' 1) şirul ( f n ) este convergent într-un punct x0 ∈ I i) ii) 2) şirul derivatelor ( f n ' ) este uniform convergent pe I către o funcţie g. Atunci există un punct c între x şi  x0 . pentru ( ∀ ) ε > 0 . Vom nota cu l lungimea intervalului I. Presupunem l > 0 .

. ( ∀ ) m. 2 2 Conform criteriului de convergenţă uniformă a lui Cauchy. ( ∀ ) x ∈ I 2l 2 ε ε În concluzie. Putem alege funcţiile Fn astfel ca Fn ( x0 ) = 0 .. atunci luăm F ( x) = Fn ( x). ( ∀ ) x ∈ I .. funcţia g este derivata unei funcţii Fn definită pe I n . Să presupunem acum că intervalul I este nemărginit. Rezultă că F este derivabilă în a şi F '(a ) = Fn' (a ) = g (a ). Ne interesează cum se comportă proprietatea de a avea primitive în raport cu operaţia de trecere la limită. n ≥ nε . dar Fn ( x0 ) = Fm ( x0 ) = 0 .. Conform observaţiei de mai sus. Conform primei părţi a demonstraţiei. Pentru a demonstra această afirmaţie vom considera un punct arbitrar ales a ∈ I . ( ∀ ) x ∈ I n . ceea ce încheie demonstraţia. Deci f n derivabilă pe I şi g n = f n . fie f n o primitivă a funcţiei g n . ⊂ I n ⊂ . DEMONSTRAŢIE Presupunem pentru început că intervalul I este mărginit şi fie x0 ∈ I . Funcţia F este derivabilă pe I şi F ' = g .f n ( x ) − f m ( x ) − ( f n ( x0 ) − f m ( x0 ) ) = h( x ) − h ( x0 ) = x − x0 ⋅ h '( c ) = ε ε = . Pentru ' fiecare n. deci x0 ∈ I n . Dar Fn derivabilă în a şi Fn' (a ) = g (a ) . Putem alege primitive f n astfel încât f n ( x0 ) = 0 . f n ( x ) − f m ( x ) ≤ + = ε . numărul F ( x) este independent de alegerea particulară a intervalului I n care conţine pe x. Deci diferenţa lor pe I n este o constantă. Putem construi un şir crescător ( I n ) de intervale mărginite. ⊂ I şi UI n= 1 ∞ n = I Fie x0 ∈ I1 . n ≥ nε . deci g admite primitive pe I. Suntem acum în condiţiile teoremei 3 şi rezultă că şirul ( f n ) este uniform convergent pe I către o funcţie derivabilă f şi f ' = g . Cum a a fost ales arbitrar în intervalul I. În teoremele care urmează vom demonstra că funcţiile continue pot fi aproximate uniform cu funcţii aparţinând unei mulţimi mai restrânse de funcţii continue. pe fiecare interval mărginit I n . Atunci există n ∈ ¥ astfel încât a ∈ I n . pentru orice n. rezultă că funcţia F este derivabilă pe I şi F ' = g . deci Fn ( x) = Fm ( x). rezultă că şirul ( f n ) converge uniform pe I către o funcţie f. ' = x − x0 ⋅ f n' (c ) − f m ( c ) ≤ l ⋅ TEOREMA 4 Limita g a unui şir uniform convergent ( g n ) de funcţii care admit primitive pe intervalul I este o funcţie care admite primitive pe I. ( ∀ ) m. De remarcat faptul că. Definim acum funcţia F pe întregul interval I astfel: dacă un punct x ∈ I se află într-un interval I n . deci f este o primitivă a funcţiei g pe intervalul I. a căror reuniune să fie egală cu I: I1 ⊂ I 2 ⊂ . deci F (a ) = Fn (a ). dacă x ∈ I n şi x ∈ I m . atunci Fn ( x) = Fm ( x) deoarece funcţiile Fn şi Fm au pe intervalul I n ⊂ I m aceeaşi derivată g. .

b către o funcţie F : a.1I ( x ) = x aparţine lui A [ ] pentru orice puncte x ' ≠ x '' există o funcţie f ∈ A astfel încât f x funcţie continuă pe I este limita uniformă a unui şir de funcţii din A. Fie f : a. Dacă: 1. pentru funcţia P şi f x ( ) ≠ f ( x ) . f (q. k1 + k2 ). deci a unui şir de polinoame. b şi Qn ( a ) = 0 [ ] [ ] [ ] [ cu F ' = f . În concluzie. deci orice funcţie continuă pe I = a. ( ∀ ) k1 . Conform teoremei 3. 2. funcţia identică egală cu 1 pe I. fără a-i face demonstraţia. ∗ ) este grup abelian. x '' ∈ I cu x ' ≠ x '' . m. Putem reveni în acest moment asupra demonstrării teoremei de existenţă a primitivelor unei funcţii continue. f ( x ) ≡ 1 este un polinom. Pe G se defineşte legea de compoziţie:  n  ( g1 . Perpessicius ”Brăila PROBLEME DE BACALAUREAT CU… PROBLEME de Botea Viorel m  1) Fie mulţimea ¤ 0 =  . b este limita uniformă a unui şir de funcţii din P . b primitivă a sa fiind F.⋅ ).  [ ] [ ] o funcţie continuă pe [ a.2) ∗ . g 2 ∈ ¤ 0 .Următoarea teoremă o vom enunţa. c) Demonstraţi că funcţia f : G → ¤ ∗ . b → ¡ polinoame ( Pn ) n≥ 0 cu proprietatea Pn  u → f. a) Demonstraţi că (G .. funcţia f admite primitive pe a. DEMONSTRAŢIE Orice funcţie continuă pe un interval compact I = a. Liceul Pedagogic „D. b) Calculaţi (1. ( ) ≠ f(x ) ' '' atunci orice TEOREMA 6 – TEOREMA LUI WEIERSTRASS – polinoame. m. ' Fie ( Qn ) n≥ 0 şirul de polinoame cu proprietatea că Qn = Pn . b → ¡ şi F derivabilă pe intervalul a.. ( ∀ ) g1 . b şi A o algebră de funcţii continue definite pe intervalul I. funcţia identică 1I : I → I . k ) = q ⋅ 2k este un izomorfism între grupurile (G. b ] . Conform teoremei 6.1) ∗ (1. o [ ] ] Prof. Am arătat ' '' astfel că sunt îndeplinite condiţiile 1) şi 2) din teorema 5. P. n ∈ ¢ . b . deci aparţine algebrei P . ∗ ) şi (¤ ∗ . k2 ∈ ¢ . există un şir de . Dacă x ' .2008). b este limita uniformă pe I a unui şir de [ ] Notăm cu P algebra polinoamelor. k2 ) = ( g1 g 2 . n impare  şi G = ¤ 0 × ¢ . TEOREMA 5 – TEOREMA LUI WEIERSTRASS – STONE Fie intervalul compact I = a. ∀ n ≥ 0 pe a. k1 ) ∗ ( g 2 . ∗ (1. . şirul ( Qn ) n≥ 0 este uniform convergent pe a.

( g1 . a ' impar . 2) ∗ .. k2 ) ⇒ f morfism de grupuri. Dacă a = 2l ⋅ a ' . k1 + k2 + k3 ) = ( g1 . b ∈ ¢ . b impare ⇒ g = ⇒ g = şi k = 0.  2   k1 + k2 k1 c) f (( g1 .1) ∗ (1. n2 n1 n2 m1 m2 = ⇒ g1 = g 2 şi k1 = k2 ⇒ n1 n2 impare ⇒ m1 ⋅ 2k1 ⋅ n2 = m2 n1 ⋅ 2k2 ⇒ m1n2 = m2 n1 şi k1 = k1 ⇒ ⇒ f injectivă. k1 ) ⋅ f ( g2 . ∀ ( g1 . k2 )] ∗ ( g3 . k ') astfel încât ( g1 . Dacă a.0) element neutru. k1 + k2 )) = g1 g 2 ⋅ 2 = g1 ⋅ 2 ⋅ g 2 ⋅ 2k2 = f ( g1 .  2008 ⋅ 2009  b) (1. k1 ) ∗ ( g '. 2008) = (1. a . k1 ). Dacă a = impar şi b = 2t ⋅ b' . g2 ∈ ¤ m1 . b) = 1 ⇒ g ⋅ 2 k = . k2 ) ∗ ( g1 . k1 ). b b a a 1.( g 2 . ⇒ g1e1 = g1 şi k1 + e2 = k1 ⇒ e1 = 1 şi e2 = 0 ⇒ (1. k2 ) ⇒ g1 ⋅ 2k1 = g 2 ⋅ 2k2 . k1 + k2 ∈ ¢ . b b a a 3. k1 ) ⇒ Demonstrăm că ( ∀ ) ( g1 . k1 ) ∗ ( e1 . ∗ (1. Fie f ( g1 . g 2 = 2 . m2 . n1 .. n1 .0) ⇒ g 'şi = 1 g1 k ' = -k1. k1 ) * ( g2 . k ) = y ⇔ g ⋅ 2k = y. cu m1 .. l ∈ ¥ şi b impar ⇒ g ⋅ 2k = 2l ⋅ .Soluţie : a) ( g1 . g2 = 2 . Demonstrăm că ∃ g ∈ ¤ Fie y = 0 şi ∃ k ∈ ¢ cu f ( g . Fie y ∈ ¤ ∗ . k2 ) = ( g2 . k1 ) ∗ ( g2 . k1 ) ∗ ( g 2 . k ') = (1. n1 n2 [( g1 . b b a' a' ⇒ g= şi k = l. k1 ) ∗ [( g 2 . 2 ⋅b b 2. k3 ) = ( g1 g 2 g3 . + 2008) =  1. 0 pentru că g1 = m1 m . k3 )]. n2 impare ⇒ m1m2 şi n1n2 impare. k1 ) = f ( g2 . k1 ) ∗ ( g 2 .. m2 . k1 ). ∃ ( g '. k2 )) = f (( g1 g2 . k2 ) ∗ ( g3 . e2 ) = ( g1 . k2 ) ∈ G. b' impar şi t ∈ ¥ ⇒ g ⋅ 2 k = t ' ⇒ g = ' şi k = t. ( a .1 + . k1 ) ∈ G avem ( g1 . k1 + k2 ) ∈ G deoarece g1 . g1 = m1 m . e2 ) ∈ G astfel încât ( ∀ ) ( g1 . k2 ) = ( g1 ⋅ g2 . a a . Demonstrăm că ∃ ( e1 .

n+ 1 lim g ( x ) = ∞ > 0. n→ ∞ c) Aflaţi lim n( xn − 1) . c ∈ ¡ şi rădăcinile polinomului f în cazul în care acesta are toate rădăcinile reale. b. x3 .2. Soluţie : a) f = 2 x 4 + 2(a − 1) x 3 + (a 2 + 3) x 2 + ax + a ⇒ f (− 1) = 10 ⇔ 2 − 2(a − 1) + a 2 + 3 − a + a = 10 ⇔ ⇔ a 2 . să se calculeze x12 + x2 + x3 + x4 .2a + 7 = 10 ⇔ a 2 . Fie a. x2 . g continuă.  → 3 n ( n + 1) n   1 1 3 3 c) xn + xn + 1 − 3 − = 0 ⇔ ( xn − 1) + ( xn − 1) = . n→ ∞ Soluţie : a) Fie g ( x ) = f ( x ) − 3 − 1 are o unică soluţie xn ∈ ¡ .2a − 3 = 0 ⇔ a = b = c ∈ { -1. n+ 1 n+ 1 1 1 n 1 1 ⇒ xn − 1 = ⇒ n ( xn − 1) = ⋅ 2 → ⇒ ( xn − 1) ( xn2 + xn + 2 ) = 2 n+ 1 n + 1 xn + xn + 2 4 ( n + 1) ( xn + xn + 2 ) 1 . g  1−  =  1−  + 1− − 2 − = − 3+ 2− − − =     n+ 1 n  n n n+ 1 n n n n n+ 1  − 5n3 − n 2 + 3n − 1 1   = < 0 ⇒ xn ∈  1 − . n ∈ ¥ ⇒ lim n ( xn − 1)  n → ∞  → . lim g ( x ) ⋅ lim g ( x ) < 0 . c ∈ ¡ şi polinomul f = 2 x 4 + 2(a − 1) x 3 + (a 2 + 3) x 2 + bx + c. n+ 1 1 . g : ¡ → ¡ . unde xn este precizat la a). f ( x ) = x + x + 1 . g strict crescătoare pe ¡ atunci x→ ∞ x→ ∞ x→ ∞ x→ ∞ ∃ xn ∈ ¡ rădăcină pentru g. b. 2 2 2 = 3 ( x12 + x2 + x3 + x4 ) − S 2 = 3 ( − 2a − 2 ) − 2 a) Demonstraţi că ∀ n ∈ ¥ . n→ ∞ 4 n * 4) Se consideră funcţiile f n : (0. x4 ∈ £ sunt rădăcinile lui f . 2 2 2 b) Ştiind că x1 . ∞ ) → R f ( x ) = x + ln x. 3 1 1 1 1 1 1 3 3 1 4 b) g ( 1) = − < 0 .3} 2 2 2 b) x12 + x2 + x3 + x4 = S12 − 2 S 2 = ( − a + 1) − 2 2 2 a2 + 3 = a 2 − 2a + 1 − a 2 − 3 = − 2 a − 2 2 2 2 2 2 c) 1≤ i ≤ j ≤ 4 ∑ (x − x ) i j 2 = ( x1 − x2 ) + ( x1 − x3 ) + ( x1 − x4 ) + ( x2 − x3 ) + ( x2 − x4 ) + ( x3 − x4 ) = 2 a2 + 3 2 = 6a − 6 − a 2 − 3 = − a 2 − 6a − 9 = − ( a + 3 ) ≤ 0 ⇒ 2 S 1− a 4 c b ⇒ a = − 3 şi x1 = x2 = x3 = x4 = 1 = = = 1⇒ = S 4 = 1 ⇒ c = 2 ⇒ − = S3 = 4 ⇒ b = − 8.1 ⇒ xn  n → ∞ 1 . ecuaţia f ( x ) = 3 + b) Demonstraţi că lim xn = 1 . lim g ( x ) = − ∞ . a) Să se afle a. unde xn este precizat la a). 4 4 4 2 2 3 3) Se consideră funcţia f : ¡ → ¡ . b. c dacă a = b = c iar restul împărţirii lui f la x + 1 este 10. c) Aflaţi a.

lim h( x) = − ∞ < 0 x→ 0 x> 0 şi x > 0 lim h( x) = + ∞ ⇒ ∃ ! xn ∈ (0. n ∈ ¥ * Ιn 0 2 a) Calculaţi Ι 1 . b) Demonstraţi că ( Ι n )n∈ ¥ este descrescător. h '( x) = nx + 1 > 0. 2  ⇒ lim xn = 2 .n a) Arătaţi că ecuaţia f n ( x) = 2 are soluţia unică xn . h continuă. unde ( xn ) n∈ ¥ * este de la a ). ∞ ) rădăcină pentru h .. + 2n − 1  + ln  2 −  . n n− 1 n− 2  1  1 1 1 1 1    1    h  2 −  =  2 −  + ln  2 −  − 2n =  −    2 −  +  2 −  ⋅ 2 + . 2 .. ∀ n ∈ ¥ *. n→ ∞ Soluţie : n− 1 a) Fie h( x) = x n + ln x − 2n . b) Arătaţi că lim xn = 2. definit deşi 0 = Ι cos = ∫ 2 . x ∈ (0.. ∀ x > 0 ⇒ h strict x crescătoare. + 2n − 1  . n n  n     Avem n− 1 n− 1 n− 1  1  1  1 1 1 1 1   ⋅   2 −  + ⋯ + 2n − 1  > ⋅  2 −  ⋅ n =  2 −  > 2 − > ln  2 −  deoarece x > ln x. n  n n n n n    n       Demonstrăm că: n− 1  1 1  1  ln  2 −  <   2 −  + . ∞ ). c) Demonstraţi că nΙ n ⋅ Ι n + 1 = Soluţie: π . n x dx. ( ∀ ) x > 1 ⇔ n  n n n n n    n    1 1 1     ⇔ e x > x ⇒ h  2 −  < 0 ⇒ h(2) ⋅ h  2 −  < 0 ⇒ xn ∈  2 − . n→ ∞ n n n     π π 5 ) Se consideră şirul de numere reale ( Ι n )n∈ ¥ .. x→ ∞ b) h(2) = ln 2 > 0.

sin x dx = ( n − 1) ∫ cosn − 2 x (1 − cos2 x )dx = ( n − 1)Ι n − 2 − ( n − 1)Ι n ⇒ nΙ n = ( n − 1) Ι n − 2 2k ⋅ Ι 2k − 1 .. π π 2 0 cosn x dx = cosn − 1 x ⋅ sin x / 02 − π 2 0 ∫ π 2 0 (n − 1) cosn − 2 x. (2k + 1)!! 2k + 2 2 2 Pentru n impar ⇒ Ι 2 k + 1 = Profesor. ∀ k ∈ ¥ * 2k + 1 2k − 2 Ι 2k − 1 = ⋅ Ι 2k − 3 2k − 1 .......... Ι 1 = 1 1 ________________ (2k )!! Ι 2k + 1 = ⋅Ι1.. (2k + 1)!! 1 π ⇒ Ι 2k ⋅ Ι 2k + 1 = ⋅ 2k + 1 2 π Pentru n impar (2k + 1) ⇒ n ⋅ Ι n ⋅ Ι n − 1 = 2 (2k + 1)!! π Pentru n par (2k + 2) ⇒ Ι 2 k + 2 ⋅ Ι 2 k + 1 = ⋅ (2k + 2)!! 2 (2k )!! 1 π π = ⋅ ⇒ n ⋅ Ι n ⋅ Ι n− 1 = .... π b) Ι n + 1 − Ι n = c) Ι n = 2 ∫ π 2 0 cosn x ( − 1 + cos x )dx ≤ 0........ Colegiul Naţional ” Nicolae Bălcescu” Brăila .. ∀ n ∈ ¥ ...a) Ι 1 = ∫ ∫ π 2 0 cosn x dx = sin x / 02 = 1.... 2 Ι 3 = ⋅ Ι 1....

Când avem egalitate? respectiv POB . c7 ∈ ¥ * . c2 . Fie unghiurile suplementare · AOB şi BOC cu m( AOB ) > m( BOC ) . 23 .7(7) ) şi c1 . distincte este 1602. a2 . Prof.. Craiova · · · 3. Craiova Clasa a VI a 1..Demonstraţi că m ( · · · interiorul · AOB astfel încât m MOP = m BOC 0 · sunt bisectoarele MOA şi Prof. cu media aritmetică egală cu 105 : Fie .25.. Brăila. z sunt numere cu proprietatea că 2 x − 3 y − 10 z = 0 ..... Secţiunea A (M 1 ).. Daniela Tilincă. Brăila 2. a) Arătaţi că 1 + 3 + 5 + . a2 ... y . Arătaţi că cel puţin unul este mai mare decât 80. nenule. a7 ) ( 1.. distincte. Arătaţi că ecuaţia 4 x − 5 y = 1 nu are soluţii în mulţimea numerelor naturale. naturale.CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “ PETRU MOROŞAN-TRIDENT ” Ediţia a V-a . + 2007 este pătrat perfect. ( OY · XOY ) ≤ 90 . (∗ ∗ ∗ ) 2. Împărţind un număr natural „ a ” la 2007 şi 4014 se obţin resturile 20 şi 23. 11.. Brăila Clasa a VII a 1. b) Suma a 40 de numere impare. a1 . a7 ∈ ¥ ∗ având media aritmetică egală cu 40 şi d ( a1 . Să se scrie numărul 20062005 ca: a) suma a cinci pătrate perfecte..2(2). Dacă x. Două puncte M şi P sunt în ( ) ( ) şi ( OX .. 2007 Clasa a V a 1. 2. Prof. Ani Drăghici.. Doina Chiriac.. Prof. distincte. Brăila 3. aflaţi ultima cifră a lui „ a ”.. Nicolae Ivăşchescu. Ştiind că diferenţa câturilor obţinute este 55. Prof. Nicolae Stănică. b) suma a şapte pătrate perfecte. nenule.7. demonstraţi că y ( x + z )( x + y ) este un număr divizibil cu 30.1(1). Nazeli Boicescu.

. Prof. y .. c) Arătaţi că A ' . . ∀ x.2(2)⋅ 3. Dan Negulescu. Brăila 3. Pn aria şi respectiv perimetrul figurii obţinute după n paşi. Fie A. c7 ..Chiriac.... b) Calculaţi sinusul unghiului dintre dreptele A ' C ' şi AN .. :  1. a2 . Prof. Exprimaţi pe S n şi Pn în funcţie de n . Se consideră pătratul de latură 1.1(1)⋅ 2. B. Brăila 2. În ce caz 3 6 (∗ ∗ ∗ ) 2. V. b) AB ≡ CD dacă şi numai dacă cele patru puncte sunt vârfurile unui dreptunghi. Dacă notăm cu S n .. Dan Negulescu. ştiind că aria V AMN este egală cu 32 29 cm..7(7) 7. d  1. Să se arate că pentru orice număr natural a .1(1) .1(1) 1.. C şi centrul de greutate al VDBC ' sunt coliniare. Se dă pătratul ABCD şi fie E . Daniela Covaci. şi ( c1 ... Bacău Clasa a VIII a 1. C . unde { M } = CE ∩ DF .2(2) 2. 6 Prof. c1 . Demonstraţi că avem egalitate? [ ] [ ] [ ] [ ] x( y + z) + 3 y ( x + z) + 3 z ( x + y) 5 ≤ ( x + y + z ) . b) AD = AM .7(7)⋅ 8.. Se dă cubul ABCDA ' B ' C ' D ' . Se aplică acelaşi procedeu pentru fiecare din pătratele rămase. . c7 ) Prof. F mijloacele laturilor AB . respectiv BC .6(6)⋅ 7.1(1) 1. Ploieşti . Prof. să se determine câte o relaţie de recurenţă pentru S n şi Pn .8( 8 )  Determinaţi a1 . Mircea Ganga.1(1) 1. Brăila Clasa a IX a 1. Brăila 3. Să se arate că: o a) AB ≤ CD .. Să se arate că: a) CE ⊥ DF .3(3) 6. numărul 2007 2 + a 2 este număr iraţional.  . a7 . Se divide acest pătrat în nouă pătrate congruente şi se elimină pătratul din mijloc. D astfel încât m ( S CAD ) = m ( S CBD ) = 90 . Prof. c2 . [ ] [ ] a) Aflaţi muchia cubului.. Daniela Tilincă.. c2 . Fie M mijlocul segmentului D ' C ' şi N mijlocul segmentului [ BC ] . z ≥ 0 .

n n Prof. în plus. Să se determine n ∈ ¥ pentru care a n + b n + c n + ( a + b + c ) = n oricare ar fi a... Mircea Ganga. ( an ) n ≥ 1 este şi progresie aritmetică. x2 . Fie ( an ) n ≥ 1 un şir strict crescător de numere reale strict pozitive cu proprietatea că lim n→ ∞ an = a∈ ¡ *. Prof. Clasa a X a 1. n a) Să se calculeze lim n→ ∞ 1 + 2a2 + . ∞ ) . Ion Nedelcu. b) Dacă. Ploieşti 2. Ploieşti . Viorel Botea. xn pentru care este atinsă valoarea maximă... b. 2 2 2 2 2 2  sin A sin B sin C  Prof. c ∈ ( 0.1 ≤ i ≤ n { } Prof. Se cere: [ ] [ x1 ] + { x2 } + [ x2 ] + { x3} + ... Să se arate că log xy ( x + y ) + log yz ( y + z ) + log zx ( z + x ) ≥ 6 . Să se arate că într-un triunghi echilateral de latură 1 nu se pot înscrie două paralelograme de arie fără să aibă cel puţin un punct comun.. n ∈ ¥ .. Ploieşti 3. Gheorghe Alexe. [ E ( x1 . x2 . xn ) / xi ∈ 0. a) max E ( x1 . + n an ( n + 1) an .. calculaţi lim n→ ∞ a1 + a2 2 + . y ... { x} sunt notaţii obişnuite. Brăila b) Să se determine x1 . Fie x1 .. xyz = 2 . Demonstraţi că avem relaţia: A B C  cos A cos B cos C  + +   ⋅ 4sin ⋅ sin ⋅ sin ≥ 1 .. ( a + b) n + ( b + c) + ( c + a) . xn ) = unde x . ∞ ) . Fie V ABC oarecare ascuţitunghic..2.xn = n. an + 1n Prof. x2 .... 8 3 ? 18 Prof. Dar dacă aria fiecăruia este 3 .. Fie x. Brăila Clasa a XI a 1. Mircea Ganga. Dan Negulescu. x2 ... ∞ ) .. + an n . x1 + x2 + . Brăila 3.. z > 1. + [ xn− 1 ] + { xn } [ + [ xn ] + { x1} . xn ∈ 0. n ≥ 2...

n ∈ ¥ * . ∫ (e e nx x + 1) n dx . Brăila 2. Dan Negulescu. b) Demonstraţi că ( G .. Focşani . a∈ ¡ +  . I 3 . n ≥ 2 fixat.. Ploieşti Prof. Brăila 3. Radu Vasile. n ≥ 3 .⋅ . Prof. G =    . ) ) este grup. ∀ n ≥ 1 . Fie M =  A ( a. n n n n n n n Prof.. + k  . + k < x < + 2 + . → −∞ → +∞ Prof. n ∈ ¥ * şi să (∗ ∗ ∗ ) 3. Demonstraţi că există şi sunt unice numerele naturale n = n ( x ) ≥ 2 şi 1 1 1 1 1 1 1 k = k ( x ) ≥ 1 astfel încât + 2 + .  a b     a a  a) Să se arate că ( M . Florin Rotaru.. + k + k + 1 . n  n n b) Fie x ∈ ( 0. ⋅ ) nu este grup. Carmen Botea. a. ⋅ ) este grup izomorf cu ¡ c) Să se arate că există o lege de compoziţie " Τ " astfel încât ( M . I 2 . b ∈ ¡ +  şi G ⊂ M . Fie A ∈ M 3 ( £ ) . Ion Nedelcu. b ) =    a a  a b * *  .. Prof. astfel încât AX − XA = 2 3 A.1) \ ¤ fixat. cu proprietăţile: Tr A b) Calculaţi An . x ∈ ¡ .2. a) Demonstraţi că An X − XAn = n ⋅ An . Fie f : ¡ → ¡ Arătaţi că există x0 ∈ ¡ astfel încât f ( x0 ) = 0 . a) Calculaţi lim  k→ ∞ 1  1 1 + 2 + . Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele I n = se calculeze I1 . ( ) = 0 şi ∃ X ∈ M ( £ ) .. Brăila Clasa a XII a 1. o funcţie continuă care admite o primitivă F şi există xlim F ( x ) = xlim F ( x ) . Τ  ( * + .

2 2 2 1002 2 1002 2 2 1002 2 2004 1002 2 2 2 2 2 2 2 1002 2 2 1002 2 1002 2 1002 2 1002 2 1002 2 x. Deci nu există a ∈ ¥ care să îndeplinească condiţiile problemei şi nu avem cum să aflăm ultima cifră. + 2007 = 10042 deci suma este pătrat perfect. Dacă le mărim pe cele mai mici decât 79 două devin egale deci 79 + 2 = 81 ... Cum x ≥ 1 şi 26 nu Object 818 Object 825 se divide cu 4 rezultă că . a) 2006 2005 = 20062004 ⋅ 2006 = 20061002 ⋅ 402 + 152 + 92 + 82 + 62 = 20061002 ⋅ 40 + + 20061002 b) 20062005 + 20061002 Clasa a VI a 1. 2 2 Dacă ( OM este în interiorul R AOM avem  R AOM  m ( R POB ) − m ( R MOP ) m ( R XOY ) = m ( R XOM ) + m ( R MOY ) = m  = + 2  2  m ( R AOM ) − m ( R MOP ) + m ( R MOC ) 180O − m ( R MOP ) = = < 90O.26 = 5 + 1 nu se divide cu 4. Dacă y = 0 ⇒ 4 x = 6 şi nu avem soluţie x ∈ ¥ .SOLUŢII: Clasa a V a 1. Object 816 2 x + 2 z − 3 y − 12 z = 0 ⇒ 2 ( x + z ) = 3 ( y + 4 z ) ⇒ ( x + y ) ⋮5 deoarece ( 2. 2 ) = 1 ⇒ 2 x − 3 y − 10 z = 0 ⇒ 3 y = 2 x − 10 z ⇒ 3 y = 2 ( x − 5 z ) . Din teorema împărţirii cu rest obţinem a = 2007c1 + 20 respectiv a = 4014c2 + 23 = 2007 ⋅ 2c2 + 23 ceea ce este cotradictoriu. z ∈ ¥ . 3. y . La fel pentru x = 0 .5 ) = 1 . 2. = 2006 ⋅ 2006 = ( 2006 ) ⋅ ( 35 + 20 + 15 + 10 + 6 + 4 + 2 ) = ( 2006 ⋅ 35 ) + ⋅ 20 ) + ( 2006 ⋅ 15 ) + ( 2006 ⋅ 10 ) + ( 2006 ⋅ 6 ) + ( 2006 ⋅ 4 ) + ( 2006 ⋅ 2 ) . + 79 = 402 = 1600 < 1602 deci cel puţin unul dintre numere trebuie mărit cu 2. adică cel puţin unul dintre numere este mai mare decât 80. Numerele fiind distincte..26 .. Dacă ( OM este în interiorul R AOP avem  R AOM   R BOP  m ( R XOY ) = m ( R XOM ) + m ( R MOP ) + m ( R POY ) = m   + m ( R MOP ) + m  = 2    2  m ( R AOM ) + m ( R MOP ) + m ( R MOP ) + m ( R BOP ) 180O = = = 90O. ( 3. Deci ecuaţia nu are soluţii în ¥ 2 . b) Presupunem că numerele sunt cel mult egale cu 79. ( x + z ) ⋮3 Deci 2.. Fie ( ( ( ) ( ) ( ) ⋅ 15 ) + ( 2006 ⋅ 9 ) + ( 2006 ⋅ 8 ) + ( 2006 ⋅ 6 ) .. y ⋮2 .. 4 x = 2 iar pentru Presupunem y ≥ 2 şi ultimele două cifre ale lui 5 y sunt 25 4 x = . 2 2 . a) 1 + 3 + 5 + . impare suma lor este 1 + 3 + 5 + . y 3. Cum 2 x + 2 y = 5 y + 10 z ⇒ 2 ( x + y ) = 5 ( y + 2 z ) ⇒ y ( x + y) ( x + z) ⋮ 30.

+ c7 c1 c2 Atunci = = .. c4 = 42. atunci AB < CD .. ... + 7. 7 ( 7 ) ⋅ 8.. = 7 = 9 ⇔ a1 = 10.... 2 2 b) Dacă suntem în cazul 1.a7 = 70.... c7 = 15 S= .1( 1) ⋅ 2. = 7 = 9 ⇔ 1 2 7 1... + c7 = 735. ( MB ) ≡ ( MC ) ≡ ( MD ) ⇔ ABCD este dreptunghi. a2 = 20. Fie AN ⊥ DM ⇒ ( AN ) linie mijlocie în LEDM ⇒ N mijlocul lui ( DM ) ⇒ b)Fie ( P paralelogram ⇒ V ADM isoscel ⇒ Clasa a VIII a ( AD ) ≡ ( AM ) . 7 ( 7 ) 5 ⋅ 7 ⋅ 8 1 2 7 9 9 9 9 a c + c + ...1( 1) S şi obţinem că 1. 10 20 70 7 9 9 9 c7 c + c + .8 ( 8 ) 10 81  1 1  9 1  63 ⋅ ⋅ + . a)  ( EB ) ≡ ( FC ) · ·   ECB ≡ FDC   o o · · · VEBC ≡ VFCD  ( BC ) ≡ ( CD ) ⇒  ⇒ DFC + ECB = 90 ⇒ m DMC = 90 ⇒ o · · dar DFC + CDF = 90  µ µ  o  B = C = 90  ⇒ EC ⊥ DF . + a7 = 280 .. 1 2 = 105 ⇒ c1 + c2 + . + ⇒ c1 = 420.Clasa a VII a 1.. a) Fie M mijlocul lui CD . avem: ( AB ) ≡ ( CD ) ⇔ M . A şi B se află de o parte şi de alta a dreptei CD şi atunci AB ≤ AM + BM = + = CD. 7 a7 a1 + a2 + ... ( EC ∩ DF = { M } ) . = = 1 2 1. ( ) LD P EC   ⇒ LEMD trapez AL ) ≡ ( AE ) ⇒ ( LE ) ≡ ( DC ) ⇒ LECD ¶ = 90o  M   dreptunghic. A şi B se află de aceeaşi parte a dreptei CD şi atunci AB ≤ AM + BM = [ ] şi cum ( MA ) ≡ 3. 7 ( 7 ) 1. c5 = 28. + c7 a a ⇔ 1 = 2 = .1( 1) + 2. 2 ( 2 ) + .1( 1) 2.1( 1) 1. B coliniare. 2. 2 ( 2 ) 2. A.1( 1) 1. + a7 a a1 a2 a a 280 = = . atunci avem următoarele cazuri: 1. 2 2 CD CD 2.. CD CD + = CD.. În cazul 2. c2 = 140.. + a7 = 40 ⇒ a1 + a2 .. = = = = 9 ⇒ 1 = 2 = ..3 ( 3) 7. 2 ( 2 ) ⋅ 3. 2 ( 2 ) 7. c3 = 70.... a1 + a2 + .. =  1−  = 9 100  1 ⋅ 2 7 ⋅ 8  10  8  80 c6 = 20.

n  8 − 1 . 2 8 b) Unghiul dintre dreptele A ' C ' şi AN este unghiul dintre AC şi AN . P = 4 + 4 ⋅ . unde O este centrul de 2 greutate al triunghiului coliniare. MN = 2 2 respectiv AM = 3x x 29 şi A [ V AMN ] = ⇒ x = 16cm.( ∀ ) n ∈ ¥ ∗ . C ' 3. P2 = P + 4 ⋅ 2 ⋅ 8 . ≤ 3 6 Adunând cele trei relaţii obţinem Egalitate are loc dacă: 3 x = y + z şi 3 y = x + z şi 3z = x + y . Avem imediat : ( M 6 + 1) 2 + ( M 6 ± 1) = M 6 ⇒ 6 2. 1 1 9 9 3 3 81  9  8 4  8 S n = ⋅ S n − 1 . Exprimând aria triunghiului 1 . Folosim inegalitatea mediilor: ab ≤ a+ b şi obţinem 2 x ( y + z ) 3 x + y + z y ( x + z ) 3 y + x + z z ( x + y ) 3z + x + y ≤ .1. Pn = 4 + ⋅   5   9  . 2 S1 = 1 − 1 8 1 1 64  8  = . VC ' DB .Obţinem AN = . S2 = =   . 2007 2 + a 2 = 6 6 ( 2007 2 + a 2 ) 6 2 ∈¤ ⇔ 6 ( 2007 2 + a 2 ) ∈ ¤ Deoarece 6 2007 + a 2 ( ) ∈ ¥ obţinem 6 ( 2007 2 + a 2 ) ∈ ¥ ⇔ 6 ( 20072 + a 2 ) = k 2 . Pn = Pn − 1 + ⋅   9 3  3 n− 1 2 Prin inducţie matematică obţinem că . ≤ 3 6 3 6 3 6 x( y + z) + 3 y ( x + z) + 3 z ( x + y) 5( x + y + z) . A ' BDC ' tetraedru regulat ⇒ A ' O ⊥ ( C ' DB ) ⇒ A. absurd. k1 ∈ ¥ * ⇒ 3 | a ⇒ 9 | 6k12 ⇒ 6692 + a12 = 6k22 ⇒ 2232 + a2 = 6k32 ⇒ ⇒ a2 impar şi 3 a2 ⇒ a2 = 6m ± 1 ⇒ Clasa a IX a 1. ≤ .  3   n 4   8 iar de aici tot prin inducţie matematică găsim că S n =   . O. a) Notăm cu x muchia cubului şi calculăm laturile V AMN . Atunci obţinem 3( x + y + z ) = 2 ( x + y + z ) ⇒ x + y + z = 0 ⇒ x = y = z = 0 x 5 x 6 2. k ∈ ¥ * ⇒ 2 ⇒ 2007 2 + a 2 = 6k12 . V ANC în două moduri. obţinem sin ( R CAN ) = 10 c) [ CBDC '] este piramidă triunghiulară regulată ⇒ C ' O ⊥ ( C ' DB ) .

pentru care x = ..... vor avea cel puţin punctul G în comun. .. 2 2 2 1 3 3 Considerăm funcţia de gradul al II-lea f ( x ) = − x 2 . Dacă inegalitatea este adevărată pentru n ≥ 3 atunci < 2 + 2 ⋅ 3n− 1 < 1 + 3 ⋅ 3n− 1 = 1 + 3n şi deci inegalitatea este demonstrată pentru n + 1 . + 1  [ x1 ] + { x2 } = 1  [ x1 ] = 1....... { x2 } = 0   n  [ x2 ] + { x3 } = 1  [ x2 ] = 1. n  . + 12 ) ( [ x1 ] + { x2 } + ... Luăm a = b = c = 1 şi obţinem 3 + 3n = 3 ⋅ 2n cu n ∈ ¥ ..2... a) Aplicăm inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz şi obţinem : n+ 1 ( 1⋅ = [ x1 ] + { x2 } + . deci. de exemplu pentru xk = 1 ... x ∈ ( 0..... c > 0. = [ xn ] + { x1} = [ x1 ] + { x2 } + [ x2 ] + { x3} + .. Avem inegalitatea: [ x1 ] + { x2 } = [ x2 ] + { x3} = .... Observăm că xmax = atunci + x 2 2 2 1 3 ..... Deci singurele soluţii sunt 1 şi 2 pentru care se verifică imediat egalitatea din enunţ pentru orice a. Pentru n ≥ 3 demonstrăm că 1 + 3n − 1 > 2n prin inducţie matematică... { x3 } = 0 = = 1⇔  ⇔  de unde obţinem x1 = x2 = . c > 0 avem ∑ b + c 2... adevărat. Avem. y > 0 xy x+ y Logaritmând această inegalitate obţinem log xy ( x + y ) − 1 ≥ log xy 4 − log xy ( x + y ) ⇔ 2 log xy ( x + y ) ≥ 1 + 2 log xy 2 .  . Scriem inegalităţile analoage şi adunăm cele trei inegalităţi: 1 log 2 xyz log 2 x 3 = 3 + 2∑ = 3 + 2∑ ≥ 9 + 2 ⋅ = 12 log 2 xy log 2 xy log 2 yz 2 a 3 ≥ deoarece pentru a.......... + 1⋅ [ xn ] + { x1} ) n ( x1 + x2 + . + xn ) = n ⋅ 1 = n 2 ≤ ( 12 + ...  [ x ] + { x } = 1  [ x ] = 1. Centrul de greutate aparţine acestui paralelogram. b. 2 3.1) .. b) Egalitatea în inegalitatea Cauchy are loc dacă şi numai dacă 1 1 + 1 + .. 2∑ log xy ( x + y ) ≥ 3 + 2∑ 2. două max ( S AMNP ) = 2 8 3 paralelograme de arie ... + [ xn ] + { x1} = x1 + x2 + . 0 nu este soluţie iar 1 şi 2 sunt soluţii.. Pentru n = 3 revine la 10 > 8.. 8 S AMNP = ( 1 − x ) ⋅ x ⋅ .... folosind formula cunoscută a ariei paralelogramului că 3 3 3 = − x2 + x .......... { x } = 0 1 1  n  n 1 1 Clasa a X a 1.. + [ xn ] + { x1} ) = Valoarea maximă a lui E este n şi se obţine . = xn = 1. b... + xn n x+ y 4 ≥ pentru x.

yn e a . Deci există.x∈ 2 2 3  2 Obţinem că paralele au  2  0.  2p  a a b b c c  şi deci trebuie să demonstrăm că b2 a 2 2 + ≥ a + b ⇔ b3 + a 3 ≥ ab ( a + b ) ⇔ ( a − b ) ≥ 0 şi inegalităţile analoage: a b c2 a2 b2 c2 + ≥ a + c. Egalitatea are loc pentru a = b = c.   3 şi este maximă pentru xmax = 1 3 şi S .. Dacă paralelogramul este „ sub ” paralelă. + ≥ b + c. conform criteriului Cesaro-Stolz. vom poziţiona paralelogramele faţă de o paralelă la latura triunghiului care prin G. + − c  ≥ = 1. Avem că ( yn ) n ≥ 1 este strict crescător şi a nemărginit şi ( n + 1) x − x 1 1 lim n + 1 n = lim = lim = a an+ 1 an an+ 1 n→ ∞ y n→ ∞ ( n + 2 ) − ( n + 1) n→ ∞  n + 2  − ( n + 1) a1 − an+ 1 e n + 1 − yn    n+ 1 an+ 1 an+ 1 1   deoarece lim  1 +  n→ ∞ n + 1  = e n→ ∞ n + 1 = e a . aria sa va fi x2 3 x 3 2  x 3 S =  − x = − + . R sin 2 A 2bca 2 R a 2bc Deoarece S abc = R şi r = obţinem p 4S  b2 + c2 − a 2 b 2 + c 2 − a 2 2r b 2 + c 2 − a 2 1  b2 c 2 ⋅ 2 Rr = ⋅ = = + − a  2 a bc a 4S 2 pa 2p  a a   1  b2 c 2 c2 a2 a 2 b2 + − a+ + − b+ + − c  ≥ 1.trece Pentru partea a doua... 2  3 2 r = 4 R sin A B C A B C r sin sin ⇔ 4sin sin sin = şi 2 2 2 2 2 2 R r cos A b 2 + c 2 − a 2 r b2 + c 2 − a 2 ⋅ = ⋅ 4R2 ⋅ = ⋅ 2 Rr . = 3 max 18 în comun punctul G. a) Fie xn = 1 + 2 a2 + .. pe care le adunăm şi rezultă 2 p  a c 2p  Avem Clasa a XI a 1. Dacă paralelogramul este situat deasupra acestei drepte. a c c b 1  b2 b2  a + b + c + . iar an − an + 1 < 0 ⇒ lim ( n + 1) n→ ∞ lim n→ ∞ an+ 1 an − an+ 1 = 0 . lim xn 1 = . n ∈ ¥ * . Avem: 1  1 3 şi max se obţine pentru x = . + n an şi yn = ( n + 1) n .  . nu convine deoarece x ∈  0. atunci S = ( 1− x) ⋅ x ⋅ 3.

iar lim n→ ∞ xn + 1 − xn an+ 1 1 1 = lim n + 1 n + 1 n = lim = 1 n+ 1 yn + 1 − yn n → ∞ an + 1 − an + 1 n → ∞  a  e . 1  Tr 2 ( A ) − Tr ( A2 )  = 0 ...2 n n b) Fie xn = a1 + a2 + . (1) n n n 1 1 1 Fie k „ primul ”care verifică relaţia (1) ⇒ x > + 2 + . + k + 1 . rezultă că x ≥ (fals). ∀ n ≥ 1 . ∀ k ≥ 1 . ∀ n ≥ 1 . (Sau prin calcul direct: Presupunem că det A ≠ 0 ⇒ det ( X + nI 2 ) = det X . S ( A ) = Tr ( A) = Tr ( AX − XA ) = 0 . Presupunem P ( n ) adevărată şi demonstrăm P ( n + 1) adevărată. n 2. Presupunem n≥ 2    n n − 1 n∈ ¥ prin absurd că x ≥ 1 1 1 1 + 2 + . n n n Pentru n = 1 este adevărat. a) + + . ∀ n ≥ 1 . n ≥ 2 astfel încât x ∈  .. + k = ⋅   → ⋅ = 2 1 n n n n 1− n n n− 1 n 1 1   1 1  b) ( 0.  1 1−   k→ ∞ 1 1 1 1 1 n− 1 1 . deoarece  2 . b) Folosind A X − XA = nA ⇔ n n n ⇒ An + 1 X − AXAn = nAn + 1 şi rămâne să demonstrăm că XAn + 1 + ( n + 1) An + 1 = AXAn + nAn + 1 ⇔ XAn + 1 + An + 1 = AXAn ⇔ ( XA − AX − A ) An = O3 ( A X − nA ) = n n n XAn ⇔ An ( X + nI 2 ) = XAn ⇒ ⇒ ( det A) lea det X = det ( X + zI 2 ) în necunoscuta z are o infinitate de rădăcini distincte (fals). n+ 1 3. n n n n− 1 1 1 1 Deci.. a) Demonstrăm prin inducţie că An X − XAn = nAn . Demonstrăm că A X − XAn + 1 = ( n + 1) An + 1 ..  . deci ecuaţia de gradul al III- ⋅  det ( X + nI 2 ) − det X  = 0 . + k ( x ∉ ¤ ) . + an şi yn = an + 1 . imposibil) i  Deci det A = 0. n − 1  ⇒ ∃ !n ∈ ¥ . Trecând la limită după k.1) = ∪  n .. ∀ k ≥ 1 . deoarece lim = 0 şi −1 n+ 2 n→ ∞ a n+ 1   − an + 1  an + 1   a −a  lim  1 + n + 2 n + 1  n→ ∞ an + 1   k n+ 1  a  = lim  1 +  n→ ∞ an + 1   n+ 1 = e n→ ∞ lim a ( n + 1) an+ 1 = e. n ∈ ¥ * .. există k ∈ ¥ * astfel încât x < + 2 + .   a b  X= d e g h  c  f  ⇒ n3 + n 2 ( e + i ) + n ( ae + ai − cg − fh − bd ) = 0. ( x ∉ ¤ ) . cu şirul ( yn ) n ≥ 1 strict crescător şi nemărginit. Avem An X − XAn = nAn | ⋅ A (la stânga) ⇒ (adevărat) ⇒ P ( n ) adevărată... + k + 1 . ∀ n ∈ ¥ * ..

Deci. ∀ x ∈ ¡ . b ) = A  f ( A ( a.  a b . 2  1 1 b) Înmulţirea indusă pe G este asociativă şi comutativă. bd ) . Funcţia g este derivabilă. a ) = 2a este evident bijectivă şi ( ) 2. ∀ ) n ≥ 1. a ) ) ⋅ A ( b. Ceea ce este fals : de exemplu. Facem schimbarea de variabilă e + 1 = t . ∀ a. Fie A ( e1 . b ) are „inversul ” A ' ( a.  ⇔ a ' = > 0. Dacă g ( x ) > 0. dacă  ae2 + be2 = b 1 a = b = 1 ⇒ e1 = care nu verifică pentru a = 1 şi b = 2 . e2 ) elementul neutru ⇒  ae + be1 = a A ( a. ∀ x ∈ ¡ . ⋅ ) nu este grup. . b ) ⋅ A ( c. b ) ) . Obţinem I n + 1 = I n − n ⋅ x ( e + 1) dt ⋅ = t− 1 ( t − 1) n ( t − 1) n− 1 ( ) ∫ ( t − 1) t n+ 1 dt . b ) Τ A ( c. ad + bd ) ∈ M . n t  Avem I1 = ex ex ex dx = ln ( e x + 1) + C . a ') = A  . d ) = A ( ac. a ) ⋅ A ( a '. Funcţia f : G → ¡ * + c) Definim pe M legea A ( a. 3. a ) ⋅ A ( a '. ∀ x ∈ ¡ ⇒ F ( x ) > F ( x + 1) . b ) ⇒  1 . De la punctul a) rezultă că A  .Folosind relaţia lui Cayley-Hamilton obţinem: A3 − Tr ( A ) ⋅ A2 + S ( A ) ⋅ A − det A ⋅ I 3 = O3 ⇒ A3 = O3 ⇒ An = O3 . Elementul neutru este A ( 1. n ( n ≥ 1 . ( M . t−1 n n 1  t − 1 dt =   + J n+ 1 . ⋅ ) este grup abelian. a) A ( a. e2 ) = A ( a. definită prin f A ( a. Asociativitatea este evidentă. atunci g ( x ) > 0. d ) = A ( ac + bc. a ') este„inversul ” lui A ( a. I 2 = I1 − x = ln ( e x + 1) − x + C şi ∫ ex + 1 e +1 e +1 1 e2 x I3 = I 2 − 2 ( e x + 1) 2 .1) ∈ M .  1 1 .  ∈ G este  2 2 element neutru. a ) ) ⋅ f ( A ( b. Fie funcţia g ( x ) = F ( x ) − F ( x + 1) . Dacă g ( x ) ≠ 0. x ∈ ¡ . b > 0 . t > 1 ⇔ e = t − 1 ⇔ x = ln ( t − 1) ⇒ dx = x x 1 1 n ' 1 n 1 Jn = ∫ ⋅dt = ∫ ( t − 1) dt = ( t − 1) n + n n ∫ tn t n t n t nx 1 e . Orice A ( a. A ' ( a. 2ab ) ) = 4ab = f ( A ( a. b ) = f ( A ( 2ab. a ) dacă 1  1 1 A ( a. 4a  2 2 deci ( G . ∀ n ≥ 3. în particular continuă. Clasa a XII a 1.  ∈ M. ∀ x ∈ ¡ . b ) ⋅ A ( e1 . ∀ x ∈ ¡ sau g ( x ) < 0.

Dacă notăm cu S n şi Pn aria şi. y2 . y2007 .. 1 ( x n − 1 + 6). x = n .2007 Clasa a IX a 1. Fie mulţimea M =  [ x] + { y} = 1. 4 . 2+ c) Să se arate ca x n < b) Să se arate că xn < y2007 . y3 . 2. Exprimaţi pe S n şi Pn în funcţie de n. prin trecere la limită. Clasa a X a 1. y ) ∈ M ştiind că x = 51.lim F ( n ) = L ≤ F ( 1) < F ( 0 ) ≤ L = lim F ( − n ) n→ ∞ n→ ∞ Obţinem F ( n ) < F ( 1) < F ( 0 ) < F ( − n ) . (∀ )n ≥ 2 . a + 1] . De aici. unde numărul radicalilor este n.3 = y 2 + y + 51} . unde [ x ] reprezintă partea întreagă a numărului  {x} + [ y ] = 3.. a) Să se calculeze y1 . ∀ n ∈ ¥ . Aplicând teorema lui Rolle pe intervalul [ a. respectiv. definit prin y = n 2+ 2 + . rezultă că CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “ PETRU MOROŞAN -TRIDENT ” Ediţia a V-a . Brăila. a) Să se determine ( x.. P0 = 4) . a + 1) astfel încât F ' ( x0 ) = f ( x0 ) = 0 . şi şirul ( yn ) n ≥ 1 2 + . b) Determinaţi elementele mulţimii M..Se aplică acelaşi procedeu pentru fiecare din pătratele rămase. rezultă (fals). + 2 . y ) ∈ ¥ × ¥ / x 2 3. Se divide acest pătrat în alte nouă(9) pătrate egale şi se elimină pătratul din mijloc. Să se rezolve sistemul de ecuaţii  real x.. iar { x} reprezintă partea fracţionară a acestuia. ∀ x ∈ ¡ . ( ∀ ) n ≥ 1. Se consideră şirul ( xn ) n ≥ 1 . Se consideră pătratul cu latură 1..11.2 . 23-25. Secţiunea B (M 2 ). Atunci există a∈ ¡ astfel încât ∃ x0 ∈ ( a. g ( a ) = 0 ⇔ F ( a ) = F ( a + 1) . Analog dacă g ( x ) < 0... { ( x. să se determine câte o relaţie de recurenţă pentru S n şi Pn ( S0 = 1. + 2 + 2 .. n ≥ 2 . perimetrul figurii rămase după n paşi.

Fie n ∈ ¥ * şi matricile A. Considerăm funcţia f : ¡ → ¡ determinată din relaţia f ( x 3 + 6 x 2 + 12 x) ≤ x ≤ f 3 ( x) + 6 f 2 ( x) + 12 f ( x) a) Să se arate că funcţia f este inversabilă şi să se calculeze inversa ei. c) Dacă A2 = A . 3. y . Fie G =  X =  c a b  a. Fie numerele reale x. b) Calculând det( X ). demonstraţi egalitatea: 1 a 3 + b 3 + c 3 − 3abc = (a + b + c)[(a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a ) 2 ] . b) ( A + B) 4 = A4 + B 4 . 2 Clasa a XII a 1. B ∈ M n ( £ ) . 3 2 x + 15 = 0 . X ∈ G .1. Să se arate că: log xy ( x + y ) + log yz ( y + z ) + log zx ( z + x ) ≥ 6 . y . cu proprietăţile: a) ( A + B) 2 = A2 + B 2 . A ∈ M 2 (¡ ). b) Dacă A nu este inversabilă atunci An = (a + d ) n -1 A. Să se rezolve ecuaţia f ( x ) + b) Să se calculeze f c) ( ( 0. c ∈ ¡  . n ≥ 2. b. Clasa a XI a 1. în două moduri.    a b c     2. Să se arate că ( AB ) = On . . a. b ∈ £ . Determinaţi a + b dacă în £ elementul neutru este 4. 2} .  c d 2 a) Arătaţi că A .bc) I 2 = O2 .19 ) ) . 2 3.(a + d ) A + ( ad . z cu proprietăţile: x.2.    b c a     a) Pentru a = b = 0 şi c = 1 arătaţi că X ∈ G este inversabilă şi calculaţi X − 1 . Pe mulţimea £ se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy + ax + ay + b. Fie A =   a b  . . xyz = 2 . atunci a + d ∈ { 0. z > 1. . n ∈ ¥ .

y2 = -51 . x x∗ x ∗ 3 a) Determinaţi numărul real a dacă ( ¡ \{a}.3 .5 . În concluzie x = 1. 2.2. şi cum 203 = 7 ⋅ 29 obţinem variantele: 2y − 1= 7  x = 51 x= 9 şi  . b) Rezolvaţi ecuaţia x∗ + 2 x∗ = 0 . Cu soluţiile:  2 y + 1 = 29  y = 50 y= 5 . Din x + y = 4.5 < 4. De asemenea. avem x ∈ [ 1.5 ⇒ [ y] = 3 şi { x} = 0. Pe ¡ de n ori x se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy − x∗n = 1 ∗ 44 2 ∗4. 6 3 x+ y 4 + şi 3 9 3.[ x ] ∈ [ 0.5 − x obţinem y} = 1. ∗ ) este grup abelian. egalitatea devine y 2 + y − 2550 = 0 . dar cum y ∈ ¥ rămâne doar soluţia y = 50 . Determinaţi F (1) dacă F ( x) = ∫ dx x x + 4x − 4 2 şi F ( 2) = 1 2− 2 arccos . 2 ) . 2 . Cum [ x ] = 1 .. 2 . Soluţiile ecuaţiei sunt y1 = 50. 2.5 .[ y ] = 0. Adunând cele două ecuaţii se obţine: x + y = 4. a) Cum x = 51 .x = 3. 2 . { Atunci { y} = y . ( ∀ ) n ∈ ¥ ∗ . 2 2 SOLUŢII: Clasa a IX a 1.1) ⇒ [ x ] = 1 .3 şi y = 3. y ∈ ¥ avem că 2 x . b) Avem din ipoteză că x = y 2 + y + 51 ⇔ x 2 − y 2 − y − 51 = ⇔ (2 x − 2 y − 1)(2 x + 2 y + 1) = 203 Deoarece x.2 y -1 <  2x − 2 y − 1 = 1  2x − şi    2 x + 2 y + 1 = 203  2x + 2 0 /⋅ 4 ⇔ 4 x 2 − 4 y 2 − 4 y − 204 = 0 ⇔ 4 x 2 − (2 y + 1) 2 = 203 ⇔ 2 x + 2 y + 1 .4 x .5 ⇒ y = 4..

n ≥ 1 . Prin prelucrare se ajunge la ( x n − 1 − 2) 2 > 0 . ∀ n ∈ ¥ . n ∈ ¥ . Se scriu şi analoagele acestei inegalităţi şi se adună. c) Avem că xn = . Folosind inegalitatea lui Nesbitt obţinem: . 4 x+ y 4 ≥ se logaritmează în baza xy şi se obţine : x⋅ y x+ y log xy ( x + y ) − 1 ≥ log xy 4 − log xy ( x + y ) ⇔ 2 log xy ( x + y ) ≥ 1 + 2 log xy 2 . Înlocuind în inegalitatea xn < 1 ( xn − 1 + 6) aceasta 4 devine echivalentă cu 2 + x n − 1 < inegalitate adevarată deoarece x n < 2 (din b). Deci cazul de egalitate cu zero este exclus. 5  3  9    Clasa a X a . 1. 2 + xn − 1 . S1 = 1 − 1 8 1 1 64  8  = . 2.  1  3  În figură am arătat primii doi paşi adică situaţiile particulare n = 1 şi n = 2 . P2 = P + 4 ⋅ 2 ⋅ 8 1 1 9 9 3 3 81  9  n− 1 2 8 4  8 Prin inducţie matematică obţinem că S n = ⋅ S n − 1 .3.( ∀ ) n ∈ ¥ ∗ . Pn = 4 + ⋅    − 1 . P = 4 + 4 ⋅ . tot prin inducţie matematică găsim că S n =   . a) y1 = y2 = 2+ 2 = 2 2 + 2 = 2. Se deduce uşor că y 2007 = 2 . S2 = =   . Pn = Pn − 1 + ⋅   9 3  3 n n  4  8  8 În final. n ≥ 2 . Inegalitatea 1 ( x n − 1 + 6) . y 3 = 2 b) Se demonstrează că xn < 2.

Cum det X = 1 ≠ 0 . de unde f este f − 1 : ¡ → ¡ .  a ∈ { 0. ∀ n ∈ ¥ . 2} .1}  a2 = a   ⇒  ⇒ a + d ∈ { 0. 3 b) Cum f este strict crescătoare . a) Se verifică prin calcul direct b) det A = 0 ⇒ ad . matricea X este inversabilă cu inversa  0 1 0    0 1 0   X −1 =  0 0 1  1 0 0   b) det X = a 3 + b 3 + c 3 − 3abc (regula triunghiului) ( 1) . prin prelucrare.   c( a + d − 1) = 0  d 2 + bc = d  Din ecuaţiile (2) şi (3) ale sistemului anterior rezultă că a + d ∈ { 0. a) Inegalitatea din ipoteză . 3 1. x + 8 + 3 2 x + 15 = 2 şi x = -7 este soluţie unică a acestei ecuaţii. deci injectivă. În concluzie. n ≥ 2 . f este inversabilă (bijectivă) iar inversa lui f este: ( ( x + 2 ) − 8 ) ≤ x ≤ ( f ( x) + 2 ) 3 3 − 8 de unde se deduce că : f ( x ) = 3 x+ 8 − 2.bc = 0 ⇒ A2 = (a + d ) ⋅ A . deoarece x + 8 + 3 2 x + 15 este strict crescătoare.  a 2 + bc = a   b( a + d ) = b 2 c) A = A ⇔  ⇔  c(a + d ) = c  d 2 + bc = d   a 2 + bc = a   b(a + d − 1) = 0 . a + d = 1 sau b = c = 0 pentru a + d ≠ 1 . deci Dacă b = c = 0 şi a + d ≠ 1 ⇒  2 d = d  d ∈ { 0.19 ) ) = ( 0. Prin inducţie matematică se demonstrează că: An = (a + d ) n − 1 ⋅ A. a) Matricea X devine: X =  1 0 0  .  log 2 xyz 1 1 1  2  log xy ( x + y ) + log yz ( y + z ) + log xz ( x + z )  ≥ 3 + 2  + + +  = 3+ 2   log 2 xy log 2 yz log 2 zx  log 2 xy     log 2 z log 2 xyz log 2 xyz  log 2 z log 2 x log 2 y  log 2 x + + + 1+ + 1+ + +  = 3 + 2 1+  = 9 + 2 log 2 yz log 2 zx  log 2 xy log 2 yz log 2 zx    log 2 xy log 2 yz +   log 2 y  log 2 z log 2 x log 2 y 3 + +  = 9 + 2  ≥ 9 + 2 ⋅ = 12. log 2 zx  2  log 2 x + log 2 y log 2 z + log 2 y log 2 x + log 2 z  f 3. 2} .1) . f − 1 ( x) = ( x + 2 ) − 8 .1}    0 0 1   2. obţinem f c) Ecuaţia devine funcţia f ( x ) = Clasa a XI a 3 ( ( 0. În aceste condiţii şi f ( ¡ surjectivă. )= ¡ . devine : Funcţia f este strict crescătoare.1.

  b = 12 1 1 1   y −  + iar din existenţa elementului neutru rezultă 3 3 3 1  1 1 1  4 4   că  x −   e −  + = x. Deci a + b = 9 .1 b c 1 det X = (a + b + c) 1 a b = (a + b + c)(a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc) = (a + b + c)  (a − b) 2 + (b − c) 2 + 2 1 c a + (c − a)2  ( 2 ) . Din AB + BA = On ⇒ A B + ABAB = On respectiv BABA + B A = On . Atunci ecuaţia 3 3 3 3  6 3  1 1 1  1  devine :  x −  + + 2   x −  +  = 0 . 3 3 3  3     b) Din definiţie avem că x∗2 =  x −   2 n 1  Utilizând substituţia  x −  = t . 3 3 1   x−  = − 1 3  3 .AB rezultă că 2( AB) 2 = On ⇒ ( AB) 2 = On . de unde : 2 2 2 2 ( AB) 2 + ( BA) 2 = On şi cum BA = .  3 3 3 1 1 1 1  n  + şi inductiv obţinem : x∗ =  x −  + . ( A + B )2 = A2 + B 2 ⇒ AB + BA = On . 3  2 are soluţia reală x = − . avem t 2 + 2t + 1 = 0 cu t1 = t 2 = − 1 . Din definiţia elementului neutru avem x ∗ 4 = x.  3. posibil doar dacă x ≠ şi deci a = . de unde e = . Din (1) şi (2) rezultă identitatea cerută. ( A + B ) 4 = A 4 + B 4 ⇒ ( A 2 + B 2 )( A 2 + B 2 ) = A 4 + B 4 ⇒ A 2 B 2 + B 2 A 2 = On . 3  3 3 3  3 3   Din existenţa simetricului avem :   1  1 1 4 1 1  1 1  x '−   x −  + = ⇒ x '− = 3  3 3 3 3 x − 1 . ∀ x ∈ £ ⇔ a+ 4= 1 ⇔ (a + 4) x + 4a + b = x. ∀ x ∈ £ ⇔  cu soluţia  4a + b = 0 2. ∀ x ∈ £ ⇔ 4 x + ax + 4a + b = x. deci. a) Legea se mai poate scrie x ∗ y =  x − a = −3 . Clasa a XII a 1. ( ∀ ) x ∈ ¡ . ( ∀ ) x ∈ ¡ ⇔  x −   e −  = 0.

a.XVI . 2 1 1 2 −u 2 2 1 1 − 1 1 2− 2 1  1 1 Cum F ( 2) = arccos 2  −  + C = arccos ⇒ C = 0 ⇒ F ( x) = arccos x 2 2 2 2 2 1  2 2 2 .3. 2 2 2 4 8 1 2 2 CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “VICTOR VÂLCOVICI” Ediţia a . . 1 1 1 2 1 π π F (1) = arccos 2 = arccos = ⋅ = . Avem succesiv F ( x) = ∫ x 2 dx 4 4 =∫ 1+ − 2 x x 1 = ∫  1 1  2 1 2 − 4 −  −  2  x 2   1 dx x2 1 dx x2 1  1 1 − −  2  x 2 2 = 1 − ∫ 2 1 dx = − ∫ 2 2 1  1 1 − −  2  x 2  1 1  −   x 2 ' 1 1 − u' 1 x 2+C du = arccos .

Brăila 3. ( ACC ') ) şi β = m R ( DD '. c) Presupunem β = 60o şi AC = 2 cm.. respectiv Q. Prof. Ion Nedelcu. y numere naturale mai mari sau egale ca 2. Brăila 2.. minim. care taie AB şi AC în M şi N. + an = 2004 . Fie G centrul de greutate al V ABC . b) Poate fi ( ) ( ) α = 30o ? Justificaţi răspunsul. Prof. a2 .. Fie a. Să se afle n ∈ ¥ nenul. pentru care există a1 . 2 4b + ( 3b − a − 2 ) ( a − b − 2 )  b a Prof. Ploieşti 2. Prof. iar a doua în P.  . Notăm α = m R ( ( ABB ') . Carmen şi Viorel Botea.. b > 0. Să se afle x şi y numere reale pentru care avem: x + x − 2 x ( 2 + y ) + y + 3 = 0 . a) Demonstraţi că sin β ⋅ tgα = 1 . Carmen şi Viorel Botea.. Dan Marinescu şi Prof. Oţelu Roşu Clasa a VIII a 1. Demonstraţi că: x 2 y 2 + 128 ( x + y ) ≥ 64 ( xy + 4 ) .. Fie trunchiul de piramidă patrulateră regulată ABCDA ' B ' C ' D ' cu baza ABCD . Demonstraţi că avem: 5 4a 2 + ( 3a − b − 2 ) ( b − a − 2 )  a b ≥ min  . Prin G se duc două drepte oarecare. an numere naturale astfel încât 2 2 a12 + a2 + . Hunedoara 3. Aflaţi volumul piramidei din care provine trunchiul. Dan Negulescu.Brăila. Demonstraţi că: BM 2 CN 2 BP 2 CQ 2 + + + ≥ 1. Ioan Şerdean. MA2 NA2 PA2 QA2 Prof. ( ABC ) ) . 5 aprilie 2008 Clasa a VII a 1. Lucian Dragomir. 4 2 2 Prof. Brăila Clasa a IX a . Fie x. astfel încât a + b < 8 .

∞ ) . 3. doc. Nicu Boboc. univ. primul formează o progresie aritmetică. Laurenţiu Panaitopol. Bucureşti 3. C într-un plan. b. dr.1] BC 2 − MB 2 − MC 2 2 MB ⋅ MC să se determine locul geometric al punctelor M din plan cu proprietatea Prof. Prof. doc. doc. Bucureşti α M =α . Prof. Prof. Se ştie că două şiruri au cel puţin două elemente comune distincte. C ∈ c . dr. Fie z1 . Se consideră trei drepte paralele distincte a. b) Dacă . dr. ∞ [ ) → [ 0. Laurenţiu Panaitopol. Se consideră două şiruri ( an ) n≥ 0 şi ( bn ) n ≥ 0 de numere naturale. B ≠ M . cu A ∈ a. c.1.. Soare Nicolae. univ. numărul real α este în intervalul − 1. Bucureşti Clasa a X a 1. univ. o progresie geometrică. Bucureşti 2. B ∈ b. iar cel de-al doilea. cu proprietăţile: . z2 . Prof. c într-un plan. z3 trei numere complexe care satisfac relaţiile: z1 − z2 + 2 z3 = 2 z1 z2 − z3 + 2 z1 = 2 z2 z3 − z1 + 2 z2 = 2 z3 Să se arate că z1 = z2 = z3 . Să se arate că există o infinitate de elemente comune. b. n. Se consideră două puncte distincte B. a) Arătaţi că există un triunghi echilateral ABC. Să se arate că numărul real 3 10 + 3 − 3 10 − 3 este între 1 şi 2 şi nu este număr raţional. Nicu Boboc. a) Să se arate că pentru orice punct M din plan. Să se arate că pentru orice două numere naturale k . cu 2 ≤ k < n are loc relaţia: 1 1 1 1 + + . C ≠ M .1 . + k < k k k k n ( k + 1) ( k − 1) Prof. b) Determinaţi lungimea laturii triunghiului ABC ca funcţie de distanţele între dreptele a.. M = [ α ] ∈ [ − 1. Să se arate că există o infinitate de funcţii continue f : 0. Bucureşti 2. Bucureşti Clasa a XI a 1. Nicu Boboc.

doc. Grigore Gheorghe. n ∈ ¥ . Prof. Conf. situat între dreptele d ' şi d '' astfel încât A. situate în planul dat. ∞ ) . Grigore Gheorghe. Bucureşti 2. C . ∞ [ ) . Nicu Boboc. Bucur Gheorghe. univ. Bucureşti Clasa a XII a 1. Bucureşti 3. Prof. Conf. ∞ ) → M ( n ) −1 care verifică relaţia ( xI + C ) A ( x0 ) . ∞ ) → [ 0. y > 0 şi astfel încât există x0 > 0 cu proprietatea că A : ( 0. d '' într-un plan şi A. Bucureşti . Să se arate că P nu se poate scrie ca produsul a două polinoame cu coeficienţii numere întregi. Să se arate că f este strict crescătoare. M să fie vârfurile unui paralelogram. 2. univ. Prof. y > 0 . Nicu Boboc. Se consideră polinomul P ( X ) = X + a2 X − a1 X + a0 . ∞ ) → M ( n ) . este o matrice inversabilă de forma A( x) = ( xI + C ) . C trei puncte necoliniare situate în plan între dreptele d ' şi d '' . Prof. iar I matricea unitate din M ( n ) . dr. a1 . ∀ n ∈ ¥ . Să se arate că există n dreptunghiuri disjuncte două câte două. dr. n ≥ 1 . unde a0 . ∞ proprietatea ) → ¡ o funcţie reală integrabilă Riemann pe orice interval [ a. ∞ ) neconstantă cu proprietăţile ( ∗ ) . Se consideră două drepte paralele distincte d '. Fie n ∈ ¥ . Fie f : ( 0. Bucureşti ( f ( x) ) 2 . ∀ x. Nicu Boboc. n ≥ 1 . Fie M o mulţime formată din 3n puncte. dintr-un plan. n ≥ 1 . b] din ( 0. dată de A( x) = ( xI + C ) A ( x ) = A ( y ) + ( y − x ) A ( x ) A ( y ) . unde C este o matrice cu proprietatea că este inversabilă pentru orice x > 0 . dr. ∀ x. f ( 1) = 1 ∗) (   f ( f ( x) ) =  Să se arate că există o unică funcţie derivabilă f : [ 0. ∀ x ∈ 0. univ. doc. ∞ ) şi în plus cu f ( nx ) < f ( ( n + 1) x ) . dr. astfel încât fiecare din ele să conţină exact trei din punctele date. dr. dr. ∞ ) . Să se arate că există un punct M în plan. B. M ( n ) inelul matricelor cu n linii şi n coloane de numere reale. b) Să se arate că orice funcţie verifică relaţia: A ( x ) = A ( y ) + ( y − x ) A ( x ) A ( y ) . B. x ∈ ( 0. a) Să se arate că dacă C ∈ M ( n ) este astfel încât matricea ( xI + C ) este inversabilă pentru orice −1 x ∈ ( 0. doc. de grad mai mare sau egal ca 1. Bucureşti 3. atunci funcţia A : ( 0. a2 sunt numere naturale cu 3 2 2 a0 ≠ 0 şi a1 > a0 + a2 a0 + 1 .

MB GD 1 NC MB NC = = = ⇒ + = 1 . celor AA ' ⇒ α = m ( R ( BE . Avem inegalitatea MA AG 2 NA MA NA 2 2  MB NC  + a + b) ( . Se observă că n ≠ 1 deoarece 2004 nu este pătrat perfect. Atunci + + + ≥ + = 1. Avem x = 2 + ( x − 2 ) ≥ 2 2 ( x − 2 ) ⇒ x ≥ 8 ( x − 2 ) . OE ) ) = m ( R BEO ) ⇒ tgα = OB (1). de exemplu. MB EB = MA AF NC EC MB NC EB + EC EB + EB + 2 BD VNCE : VNAF ⇒ = ⇒ + = = = NA AF MA NA AF AF 2 EB + 2 BD 2 ED GD 1 = = = 2 = 2 ⋅ = 1 deoarece VEGD : V AGF . OE . fie o paralelă prin A la BC care taie MN în { F } . 20. MN ∩ BC = { E} . Clasa a VIII a 1. y = 2m se ajunge la k 2 + m 2 = 3 ⋅ 167 ( se arată . AF AF AG 2 BP CQ BM 2 CN 2 BP 2 CQ 2 1 1 + = 1.Aşadar n ≠ 2 c) pentru n = 3 e suficient să observăm. y = 2m + 1. Avem Fie OB ⊥ AC   ⇒ OB ⊥ ( ACC ' A ') . Dacă am avea soluţii . a) pentru x = 2k + 1. că tripletul ( 2. OB ⊥ OO ' OB ⊥ ( ACC ' A ' )   OE ⊥ AA '. înlocuim şi ajungem că 2002 e multiplu de 4. într-un fel sau altul . Analog se obţine că PA QA MA2 NA2 PA2 QA2 2 2 MN P BC ⇒ b) Dacă MN P BC .SOLUŢII: Clasa a VII a 2 1. Atunci Analog se obţine că + + + ≥ + = 1. y ≥ 8 ( y − 2 ) ⇒ 2 ⇒ x 2 y 2 ≥ 64 ( x − 2 ) ( y − 2 ) ⇔ x 2 y 2 ≥ 64 xy − 128 ( x + y ) + 64 ⋅ 4 ⇔ x 2 y 2 + 128 ( x + y ) ≥ 64 ( xy + 4 ) a) Dacă 2. că nici această ecuaţie nu are soluţii întregi ). PA QA MA2 NA2 PA2 QA2 2 2 VMBE : VMAF ⇒ 3. Arătăm că ecuaţia x 2 + y 2 = 2004 nu are soluţii întregi . m întregi . Deci n = 3. fals b) pentru x = 2k . k . E ∈ AA '  ⇒ BE ⊥ 3 perpend . a) Fie O şi O ' centrele bazelor. T . 40 ) e soluţie. Analog. x şi y ar trebui să aibă aceeaşi paritate . deci MB 2 NC 2  MA NA  a 2 + b2 ≥  = 1 + ≥  2 2 2 MA NA 2 2 2 2 2 BP CQ BM CN BP CQ 2 1 1 + = 1.

Presupunem că a<b ⇒ min  ( a + b) 2 + 4 − 4 ( a + b ) + 4ab = ( a + b − 2 ) + 4ab > 0 . Arătăm că numitorul fracţiei din membrul stâng este strict pozitiv: ⇔ ⇔ b 2 − 4b + 4 + 4ab − a 2 > 0 ⇔ ⇔ 4b 2 + ( 3b − a − 2 ) ( a − b − 2 ) > 0 ⇔ 4b 2 + 3ab − 3b 2 − 6b − a 2 + ab + 2a − 2a + 2b + 4 > 0 ( b − 2) 2 − a 2 + 4ab > 0 ⇔ ( b − 2) 2 + 4a ( b − 2 ) + 8a + 4a 2 − 5a 2 > 0 (b− 2+ 2a ) + a ( 8 − 5a ) > 0 . de 2 ( ) unde x = 1 ⇒ ( − y + 1) 2 = 0 ⇒ y = 1. AO ) ) = m ( R A ' AO ) = m ( R EAO ) = β . deci numitorul este strict pozitiv. Atunci rezultă egalitate. avem: sin β = OA (2). vol ( ABCD ) = AB 2 ⋅ VO 2 3 . ( ABCD ) ) ) = m ( R ( AA '. 5  a b b I. VO = AC 3 = 2 3 . tgα ⋅ sin β = OB OE ⋅ =1 OE OA . 2  a b a a 2 + 4ab − 4a − b2 + 4 a . b) Dacă 3 = 1 ⇒ sin β = 3 > 1 fals. deci x 4 + 3 ≥ 4 x .Avem m ( R ( DD '. Deci.  = . Din (1) şi (2) ⇒ O Din V AEO. Presupunem că a ≥ b > 0 ⇒ min  . = 3 3 x 4 + x 2 − 4 x − 2 xy + y 2 + 3 = 0 ⇔ . EO µ ( m ( E ) = 90 ) . 4 4 2 ( x − y) 2 + x4 − 4x + 3 = 0 ⇒ x4 − 4x + 3 ≤ 0 ⇒ x4 + 3 ≤ 4 x Dar x + 3 = x + 1 + 2 ≥ 2 x + 2 = 2 x + 1 ≥ 4 x . 2 . Demonstrăm:  b a a 4a 2 + 3ab − 3a 2 − 6a − b 2 + ab + 2b − 2b + 2a + 4 b a 2 + 4ab − 4a − b 2 + 4 b ≥ ⇔ 2 ≥ ⇔ 4b 2 + 3ab − 3b 2 − 6b − a 2 + ab + 2a − 2a + 2b + 4 a b + 4ab − 4b − a 2 + 4 a ⇔ a 3 + 4a 2b − 4a 2 − ab 2 + 4a ≥ b3 − a 2b + 4ab 2 − 4b 2 + 4b ⇔ a 3 − b3 + 5a 2b − 5ab 2 + 4a − 4b ≥ 0 ⇔ ⇔ ⇔ ( a − b) ( a2 + ( a − b) ( a2 + ab + b 2 ) + 5ab ( a − b ) + 4 ( a − b ) − 4 ( a − b ) ( a + b ) ≥ 0 ⇔ ab + b 2 + 5ab + 4 − 4a − 4b ) ≥ 0 Avem a 2 + b 2 + 6ab + 4 − 4 ( a + b ) = II. Demonstrăm că 2 ≥ ⇔  b a b b + 4ab − 4b − a 2 + 4 b ⇔ a 2b + 4ab 2 − 4ab − b3 + 4b ≥ ab 2 − a3 + 4a 2b − 4ab + 4a ⇔ 3ab ( b − a ) + 4 ( b − a ) + ( a 3 − b3 ) ≥ 0 ⇔ ( b − a ) ( 3ab + 4 − a 2 − b 2 − ab ) ≥ 0 ⇔ 4 − a 2 − b 2 + 2ab ≥ 0 ⇔ 4 > ( a − b ) ⇔ 2 . 2 Cum a < a + b < 8 ⇒ 8 − 5a > 0 . unde V este vârful piramidei α = 30o ⇒ tgα ⋅ sin β = 1 ⇒ sin β ⋅ mari ⇒ AB = 2. 3 o c) Dacă β = 60o ⇒ m ( R A ' AC ) = 60 ⇒ VVAC este echilateral. 3. ceea ce trebuia demonstrat.( ABCD ) ) ) = m ( R ( AA '.  = .

2. cu Din q = rezultă q este un număr raţional strict mai mare decât 2. Punând nk = n ⋅ pk şi mk = k ⋅ m . din relaţia bn = b0 ⋅ q n . avem b − a < a + b < 8 < 2 . b1 p1 . deducem că p2 ⋅ bn = p1 ⋅ b0 . deci. Fie B. p2 ∈ ¥ . Fie q = b0 p2 p1 . atunci vom avea: M este situat între B şi C ⇔ α M = 1 . avem ) . p2 = 1 şi. Dacă M . M ≠ C . r ≥ 1. Fie a. Nu putem avea r = 0 deoarece ar rezulta că şirul ( an ) n ≥ 0 este constant şi. q ≥ 2 . p1 . în acest caz avem − 1 < α Din cele precedente. deducem că pentru orice k ∈ ¥ avem a q m ( ) este numărul natural.⇔ 4 > b − a = b − a ⇔ 2 > b − a . deci. B. deci b − a < 2 . atunci locul geometric va fi segmentul BC (fără capetele B şi C). C nu sunt coliniare. nu putem avea r < 0 .b doi termeni distincţi comuni celor două progresii. raţia progresiei ( an ) n ≥ 0 (respectiv a progresiei geometrice ( bn ) n ≥ 0 ). p1n n n Din relaţia bn = b0 n . De aici. ∀ n ∈ ¥ . m ∈ ¥ cu b = a + rn = aq m . p2 prime între ele. ∀ n ∈ ¥ deducem că bn > 0. iar dacă α = − 1 . + ( q m ) ( km − 1) = rn ⋅ pk . Din teorema lui Pitagora generalizată deducem că pentru orice punct M din plan. n.1) . deducem că dacă α ∈ ( − 1. < 1 . Aşadar. locul geometric va fi format din cele două semidrepte ale dreptei BC. pk = 1 + q m + q m r ⋅ nk = a q mk − 1 sau echivalent a + r ⋅ nk = a ⋅ q mk . C două puncte distincte într-un plan. bn + 1 = bn ⋅ q.. întrucât ar însemna şirul ( an ) n ≥ 0 să fie un şir descrescător de numere ( bn ) n ≥ 0 are cel puţin doi termeni distincţi. astfel încât M . unde pk k−1 . B. Întrucât De asemenea. naturale. adică rn = a q − 1 . ∀ n ∈ ¥ . contradicţie. atunci locul geometric căutat va fi o reuniune de două arce de cerc care sunt simetrice faţă de dreapta BC. q este un număr natural. Vom arăta că r şi q sunt numere naturale. numărul α M este egal cu cos ( θ M ( ) ( ) 2 + . ∀ n ∈ ¥ . Dacă α = 1 . ∀ n ∈ ¥ . M ≠ B. ceea ce dovedeşte că termenii a + r ⋅ nk cu k ∈ ¥ sunt comuni celor două progresii . B este situat între M şi C atunci C este situat între B şi M ⇔ α M = − 1 M Aşadar. Fie r (respectiv q). Există.. deducem că r este un număr întreg. ceea ce arată că orice p2 divizor comun prim p '' al lui p2 este astfel încât ( p '') n divide b0 . care se obţin după îndepărtarea segmentului BC. ceea ce trebuia 5 demonstrat. deci. C sunt coliniare. n-ar mai exista cel puţin doi termeni distincţi. Clasa a IX a 1. Din relaţia an + 1 = an + r . unde θ M este măsura unghiului BMC. contradicţie. .

3 x ≤ − 2 . iar din relaţia x 3 = 6 − 3 x . n  1 1 1 1  1  1 1  1 < ⋅∑  ∑k l k k − 1 l = k  l − 1 k − 1 − l k − 1  = k − 1  k − 1 k − 1 − nk − 1  < k − 1 k l= ) ) ) (  (  ( 3. 2. q numere întregi.3. Din definiţia lui x. astfel încât p. b2 . cu k ≤ l ≤ n . c trei drepte paralele diferite două câte două într-un plan... Fie a. 0 < x ≤ 1 ). am deduce 6 − 3 x = x 3 ≥ 8. + l ( l − 1) k− 3 ( l − 1) k−1 k−1 + ( l − 1) k− 2 l > lk−1 ( l − 1) ( l − 1) l k − 1 k− 2 ( k − 1) ( l − 1) = ( k − 1) > ( k − 1) k−1 ( l − 1) l k − 1 ( l − 1) l k − 1 l k − 1 k−1 − 1 = l k − 1 − ( l − 1) k−1 = şi deci. Fie k ∈ ¥ . z2 = a2 + ib2 . adică a1 = a2 = a3 şi b1 = b2 = b3 . Deducem că 3 = 6 − 3 . p ∈ ¥ . Se ia şi fie A ' ∈ b cu AA ' ⊥ a . Deducem 9 ( p ' ) = 2q 3 − 3 p ' q 2 . putem presupune că b se află între a şi c. b1 . Avem 1 k−1 = n l k − 2 + l k − 3 ( l − 1) + . avem x < 2 întrucât în caz contrar ( x ≥ 2 ). unde a1 . ar rezulta 6 − 3x = x 3 ≤ 1. Clasa a X a 1. x ≥ contradicţie. adică p = 3 p '. 3 divide q. Punem z1 = a1 + ib1 . contradicţie. a3 . a2 . 2 ≤ k < n şi l ∈ ¥ . 3 De asemenea. q sunt prime între ele şi x = p p3 p . q q q 3 Rezultă că 3 divide p 3 şi deci 3 divide p. b. 3 x ≥ 5. şi deci. Fără a restrânge generalitatea. întrucât în caz contrar ( 5 . rezultă x > 0 . Object 1403 . Relaţiile date devin: ( a1 − a2 + 2a3 ) + ( b1 − b2 + 2b3 ) = 2 2 ( a2 − a3 + 2a1 ) + ( b2 − b3 + 2b1 ) = 2 2 ( a3 − a1 + 2a2 ) + ( b3 − b1 + 2b2 ) = 2 2 2 4 ( a3 + b32 ) 2 4 ( a2 + b22 ) 4 ( a12 + b12 ) şi deci ( a1 − a2 + ( b3 − b1 ) 2 = 4 ( a12 + a2 + a32 + b12 + b22 + b32 ) sau echivalent ( a1 − a2 ) + ( a2 − a3 ) + ( a3 − a1 ) + ( b1 − b2 ) + ( b2 − b3 ) + 2 2 2 2 2 2 2a3 ) + ( a2 − a3 + 2a1 ) + ( a3 − a1 + 2a2 ) + ( b1 − b2 + 2b3 ) + ( b2 − b3 + 2b1 ) + ( b3 − b1 + 2b2 ) = 2 2 2 2 2 2 + 4  ( a1 − a2 ) a3 + ( a2 − a3 ) a1 + ( a3 − a1 ) a2 + ( b1 − b2 ) b3 + ( b2 − b3 ) b1 + ( b3 − b1 ) b2  = 0   2 2 2 2 2 2 Rezultă că 0 = ( a1 − a2 ) + ( a2 − a3 ) + ( a3 − a1 ) + ( b1 − b2 ) + ( b2 − b3 ) + ( b3 − b1 ) . x nu este număr raţional. Dacă x ar fi număr raţional. deducem x > 1 . atunci ar exista p. deci z1 = z2 = z3 . cu q > 0 . Un calcul direct ne dă: 10 + 3 − ) ( 10 − 3 + 3 ) ( 3 10 + 3 ⋅ )( 3 10 − 3 )( 3 10 + 3 − 3 10 − 3 ) adică x verifică relaţia x 3 = 6 − 3 x . z3 = a3 + ib3 . b3 sunt numere reale. Aşadar. adică p 3 = 6q 3 − 3 pq 2 . contradicţie. Fie x = 3 10 + 3 − x3 = 3 ( 10 − 3 .

Se alege E un punct pe b astfel încât unghiul EAA ' să aibă măsură egală cu 60o . avem CO = = . Într-adevăr. se va arăta că este neconstantă şi derivabilă. triunghiurile dreptunghice ACD şi AA ' B sunt congruente întrucât din faptul că AE = AD şi AB = AC prin construcţie. o o sin 60 tg30 3 3 unghiul AEA ' are 30o . ∞ ) . definită prin: f : [ 0. De fapt. că V ABC este echilateral. V ABC este echilateral. ∞ ) } . Primul caz – C se află de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta AA ' . CC ' = β . rezultă că unghiul CAB are de asemenea 60o . o funcţie continuă cu proprietăţile: f ( 1) = 1 şi 2 f ( f ( x ) ) = ( f ( x ) ) . . Într-adevăr. ∀ x ∈ [ 0. ∞ ) . ∞ ) . 2 Deducem că unghiurile BAA ' şi CAD sunt egale şi deci. ∞ ) . C se poate afla fie de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta AA ' . ∞ ) → [ 0. CC ' 2β DE α Punând AA ' = α . ∞ ) . şi deci. ∞ Notăm ) → [ 0. Evident.1) şi considerăm funcţia f a : 0. din faptul că 2 AE = AD şi AB = AC prin construcţie. 2 Deducem că unghiurile BAA ' şi CAD sunt egale. cu proprietăţile (*).Din ipoteză. Fie f : 0. fie C nu se află de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta AA ' . ∞ [ ) → [ 0. atunci AA ' = 2β   α AC 2 = α 2 +  +  . ∀ x ∈ [ 0. cu u0 ≠ 1 . Se consideră D mijlocul segmentului AE şi se alege C pe c cu proprietatea CD ⊥ AE . Al doilea caz – C nu se află de aceeaşi parte cu E faţă de dreapta AA ' . 2 A = [ 0. triunghiurile dreptunghice AA ' B şi CAD sunt congruente întrucât. Vom arăta că unghiul CAB are măsură egală cu 60o şi deci. Notăm cu B un punct de pe dreapta b cu AB = AC . 1 ∈ A şi luăm u ∈ f [ 2 A ⇒ f ( u) = u . Vom arăta că unghiul BAC are 60o şi deci. astfel încât A ' se află între B şi E. 3  3 II. atunci A va conţine cel puţin un punct u0 . DO = = şi deci. şi deci Să arătăm mai întâi că există o infinitate de funcţii continue Luăm a ∈ ( 0. Luăm un punct B pe dreapta b astfel încât A ' este între B şi C şi cu AB = AC . A = { f ( x ) x ∈ [ 0. cum unghiul A ' AD are 60o . rezultă AA ' = Clasa a XI a 1. unghiul AEA ' are 30o . atunci f ( x ) = x . Dacă f este neconstantă. I. unghiul BAC are aceeaşi măsură cu unghiul DAA ' adică 60o . ∞ ) .

∞ 2 ). a '≠ a '' 1 ≤ x < ∞ ⇒ fa ( fa ( x ) ) = fa ( x2 ) = ( x2 ) = 2  1  1 a ≤ x < 1 ⇒ fa ( fa ( x ) ) = fa   =   =  x  x ( f ( x) ) a a 2 ( f ( x) ) 2 Presupunem acum că f este neconstantă şi derivabilă întrucât există u0 ∈ A . ∞ 2 2 4 f ( 0 ) = lim f ( v0 n ) = lim v0 n = 0 . în acest caz. ∀ x ∈ 0. care = 0 . ( ) 2n n∈ ¥ şi cum f este continuă. cu v0 < 1 şi cu v = f ( v0 ) < v0 < 1 . Deducem de aici că f ( x ) = n→ ∞ 4n 0 x 2 . ∞ { )} . Din [ ) . rezultă α = f ( 0 ) = 0 şi deci A = [ 0. ∞ Aşadar. ∞ [ ). contradicţie.1) ⇒ f a ' ≠ f a '' . deci.1 întrucât. a '. ∀ x ∈ [ 0. din f ( 0 ) = lim f u0 n→ ∞ ( ) = lim u 2n (u ) 2n o n . A va conţine şirul descrescător v0 Deducem de aici că f ( x ) = x . 2 A conţine şirul crescător şi nemărginit u0 Notăm α = inf f ( x ) x ∈ [ 0. Avem. Pe de altă parte. f ' ( 1) = 0 . dacă a ≤ x < 1 x  x 2 . punctul 1 ar fi punct de minim pentru 2 funcţia f şi deci. ∀ x ∈ ( 0. care converge la 0.1  a . deducem că A ⊃ [ 0. f ( 1) = 0 . Aşadar. contradicţie. deci. rezultă că avem u0 > 1 sau u0 < 1 . de asemenea: 0 ≤ x < a ⇒ fa ( fa ( x ) )  1  1 = fa   =   =  a  a 2 2 ( f ( x) ) a 2 Evident. α ≤ 1 . Pe de altă parte. vom avea 2 0 α < 1 . Există deci v0 ∈ A . cu u0 ≠ 1 . dacă a ≤ x < a  1 f a ( x ) =  . ∞ ) . Deducem f ( 1) = 2 Din ipoteză. rezultă ca mai sus că A conţine şirul descrescător converge la 0 şi.1] . În al doilea caz ( u0 < 1 ). rezultă că A ⊃ u0 . din u ≥ 1 ⇒ u ∈ A ⇒ f ( u ) = u . deci A = 0. Din consideraţiile precedente rezultă că A ⊃ 1. Într-adevăr. în A există un punct v0 cu v0 > 1 . ∞ ) . Nu putem avea A = 0. Nu putem α = 1 . avem f ( u0 ) = u0 > u0 . . Prin urmare. în acest caz. În primul caz ( u0 > 1 ). [ ) şi . dacă f este neconstantă şi derivabilă. ∞ [ ] [ ) şi f ( x ) = x . punctul 1 este punct de maxim pentru funcţia derivabilă f şi. a '' ∈ ( 0. dacă 1 ≤ x < ∞   Se verifică simplu că f a este continuă şi că f a ( 1) = 1 . din x < 1 ⇒ x ∈ A ⇒ f ( x ) = x 2 . deducem că f ' ( 1) = 2 . n→ ∞ n→ ∞ ( ) 2n n∈ ¥ .

Fie d '. Avem de arătat că MM ' ≤ CC ' . 2 2 Întrucât AA ' ≤ BB ' . Notăm cu A '. Dacă OO ' ≥ BB ' atunci punctele O şi B sunt în semiplanul determinat de d ' care conţine pe d '' şi din OO ' ≥ BB ' rezultă că punctul M se află în acelaşi semiplan. avem q q  px   p'x  f ( γ x) = f  < f  = f ( γ ' x) . În trapezele dreptunghice MM ' BB ' şi AA ' BB ' . ∞ ) . adică exact inegalitatea dorită înlocuind d ' cu d '' . pentru orice x ∈ ( 0. γ '= Într-adevăr. din cele precedente. C '' punctele de pe dreapta d '' cu AA '' ⊥ d '' . C trei puncte necoliniare situate între d ' şi d '' . Clasa a XII a 1. ( a0 . Vom arăta că γ . Făcând eventual o alegere.2 2 2. Să presupunem că P admite o scriere de forma P = f ⋅ g . deducem MM ' ≤ CC ' . vom avea AA '+ CC ' BB '+ MM ' OO ' = = . cu p < p ' . p ' ∈ ¥ . BB ' ⊥ d ' . Rămâne să arătăm că M se află între d ' şi d '' . a0 ) . Pentru a arăta că M se află între d ' şi d '' va fi suficient să arătăm că distanţa de la M la d ' este ≤ CC ' . P ( − a0 ) > 0 . punând γ = . iar în al doilea caz avem a0 = P ( 0 ) = f ( 0 ) g ( 0 ) ≥ g ( 0 ) = χ > a0 . din a1 > a0 + a2 a0 + 1 > a0 − a2 a0 − 1 deducem ( 0. C . 3. B ''. unde f şi g sunt polinoame cu coeficienţi numere întregi şi de grad mai mare sau egal ca 1. p p' . De asemenea. unde q ∈ ¥ . BB '' ⊥ d '' . B. adică exact relaţia dorită. d '' două drepte paralele distincte într-un plan şi A. Evident. − a0 ) . dreapta OO ' este linie mijlocie şi deci. în caz contrar vom avea OO '' < BB '' . Fie M ' punctul de pe d ' cu MM ' ⊥ d ' . unde α . A.γ '∈ ¤ + . Fie O ' ∈ d ' şi O '' ∈ d '' astfel încât OO ' ⊥ d ' şi OO '' ⊥ d '' . Aşadar. că avem următoarele alternative: fie rădăcina lui f are modulul mai mare strict decât a0 . vom avea f ( x ) = x + α . putem presupune că OO ' ≥ BB ' . Notăm cu O mijlocul segmentului AC şi cu M simetricul lui B faţă de O. CC ' ⊥ d ' şi cu A ''. Făcând eventual o alegere vom avea AA ' < BB ' ≤ CC ' ⇔ CC '' < BB '' ≤ AA '' sau AA ' < BB ' ≤ CC ' ⇔ CC '' ≤ BB '' < AA '' . Din ipoteză rezultă P ( a0 ) < 0 . B '. χ sunt numere întregi. Fie ⇒ f ( γ x ) < f ( γ ' x ) . Făcând eventual o alegere. adică relaţii contradictorii. M sunt vârfurile unui paralelogram. fie rădăcinile lui g au modulul mai mare strict decât a0 . Într-adevăr. Rezultă.  q   q  f : [ 0. q > 0 şi p. β . g ( x ) = x 2 + β x + χ . CC '' ⊥ d '' . 0 < γ < γ ' . B. ∞ ) . ∞ ) → ¡ o funcţie ca în enunţ. C ' punctele de pe dreapta d ' cu AA ' ⊥ d ' . În primul caz avem a0 = P ( 0 ) = f ( 0 ) g ( 0 ) > α > a0 . polinomul P are câte o rădăcină reală în fiecare din intervalele ( − ∞ .

−1 −1 Notând C = ( A ( x ) ) − xI ... b a Din cele precedente. n a Notăm ξ = t0 . y ∈ ( 0. Utilizând criteriul A ( x ) inversabilă ⇔ det A ( x ) ≠ 0 . < tkn + 1 = b . n  n  2. 1 ≤ i ≤ kn şi deci ∫ f ( x ) dx ≤ f ( b ) ( b − a ) şi deci. Fie acum A : ( 0. ∀ x. deducem din relaţia (*). deducem că inversele lor comută de −1 asemenea.. Fie C ∈ M ( n ) cu proprietatea x ∈ ( 0. P2 . înmulţind ambii membri cu A ( x ) A ( y ) . P n } o mulţime formată din 3n puncte într-un plan. o funcţie cu proprietăţile A ( x ) = A ( y ) + ( y − x ) A ( x ) A ( y ) . cu a < b . i ≠ j .. Punem A ( x ) = ( xI + C ) . b ] dată de a = t0 < t1 < . ∞ ) . avem f ( a ) < f ( tin ) .. Pentru orice i. −1 −1 −1 ( A ( y ) ) + xI = ( A ( x ) ) + yI şi deci matricea ( A ( x ) ) − xI nu depinde de x . 3.. Se ia n ∈ N . Evident. 2. Dacă a < b şi alegem n ∈ ¥ cu a + 1  1  a < b .. b ∈ ( 0. înmulţind ambii membri cu ( A ( x ) ) ( A ( y ) ) . adică relaţia dorită.ξ . n k 1 k unde t1 = a + a. . deducem că A ( x ) este inversabilă pentru orice x ∈ ( 0. f ) .. Vom arăta că f ( a ) ≤ f ( b ) . ∞ ) cu proprietatea că matricea A ( x0 ) este inversabilă.. α ) .. a < b ⇒ f ( a ) ≤ f ( b ) . tkn = a + n a . tkn un sistem de puncte intermediare asociat diviziunii δ n .. t1 .. iar kn este cel mai mare număr natural cu proprietatea n n n kn b − a < . scrisă sub forma −1 −1 A ( x ) + xA ( x ) A ( y ) = A ( y ) + yA ( y ) A ( x ) . astfel încât 1 a < b − a şi considerăm diviziunea δ n a intervalului [ a. Avem yI + C = xI + C + ( y − x ) I şi deci. notăm di dreapta care uneşte punctele Pi şi Pj . −1 −1 −1 −1 Întrucât ( A ( x ) ) ( A ( y ) ) = ( A ( y ) ) ( A ( x ) ) . adică ( xI + C ) este inversabilă pentru orice −1 x ∈ ( 0. f ( a ) < f ( b ) . ∞ ) (*) şi astfel încât există x0 ∈ ( 0. n ≥ 1 .3n} şi astfel încât toate punctele mulţimii date să fie situate într-unul din semiplanele în care dreapta împarte planul. j ∈ { 1. Formăm suma Riemann ( ) σ ( δ n .. ∞ ) .. deducem A ( x ) = A ( y ) + ( y − x ) A ( x ) A ( y ) . j ∈ { 1. Fie { P . ∞ ) → M ( n ) . există o dreaptă d 0 în planul dat care nu este paralelă cu niciuna din dreptele d ij cu i. avem f ( a ) < f  a + a  ≤ f ( b ) . y ∈ ( 0. matricele xI + C şi yI + C comută..3n} cu 1 3 )⇒ xI + C este inversabilă. 2. ∞ Întrucât pentru x. avem ( A ( x ) ) = C + xI . Din (*) rezultă A ( y ) A ( y ) = A ( y ) A ( x ) ... tk = a + a. ∞ ) şi A ( x ) = ( xI + C ) ..Fie acum a.

. Prof.. Craiova Soluţie: Ecuaţia este echivalentă cu ecuaţia: 70( x + 1)  7x + 7  + 5  ⋅ 10 − 20 − 5 x 2 + 60 = 115 ⇔ − 5 x 2 = 25 ⇔ 70 x − 20 x 2 = 30.. P . PROBLEME REZOLVATE CLASA a V-a 1. între d k şi d k să fie doar punctele P k + 1 . d1 . Craiova Soluţie: Avem că 2005 = 1681 + 324 = 412 + 182 ... 3 3 3 ' ' ' ' ' ' De fapt. Monica Matei. P k + 3 . P 1 3 1 va fi cel mai aproape de d 0 .. P k + 2 . 1 3 5 6 ' ' şi aşa mai departe. P n . care să fie la aceeaşi distanţă de d 0 .  4  4  Se observă că x trebuie să fie mai mic decât 5. d 2 . d1 .. întrucât nu există două puncte P . k ≠ l ⇒ Dk ∩ Dl = o şi fiecare dreptunghi Dk conţine în interiorul său punctele P3 k + 1 . P2 . dreptele d 0 . d n − 1 astfel încât fiecare din ele să fie paralelă cu dreapta d 0 ' ' şi astfel încât între d 0 şi d 0 să fie doar punctele P . Pentru x = 3 ⇒ 70 ⋅ 3 − 20 ⋅ 32 = 210 − 180 = 30 . Scrieţi numărul 20052005 ca o sumă de două pătrate perfecte. P3 k + 2 . Prof. d 2 . P . Nicolae Ivăşchescu. P n − 1 . între d1 şi d1 să fie doar punctele P4 . 3. d1 . ducem dreptele δ k . pentru că: x = 5 ⇒ 350 − 20 ⋅ 25 = 350 − 500 ≠ 30. Remarcăm că aceasta este 3n posibil.. Craiova Soluţie: . ultimul va fi P . δ k' . şi aşa mai departe. Prin construcţie. P n în ordinea dată de distribuţia lor faţă de dreapta d 0 . 2. şi deci între d n − 1 şi d n − 1 să fie 3 3 3 ultimele trei puncte P n − 2 . Nicolae Ivăşchescu. P k + 3 .. Deci x = 3 . Rezolvaţi ecuaţia: {[(7 ⋅ x − 5) + 2 ⋅ 6] : 4 + 5} ⋅ 10 − [(4 + x 2 ) ⋅ 5 − 60] = 11 Prof.. Astfel. δ k' .Rearanjăm punctele P . P k + 2 . Reconstituiţi abbc = d 2 ⋅ aad . Pentru fiecare 0 ≤ k ≤ n − 1 . d 2 . perpendiculare pe d k astfel încât între ele să figureze punctele P k + 1 . d n − 1 . Deci 20052005 = 20052004 ·2005 = 20052004 (1681 + 324) = = 20052004 (412 + 182 ) = 20052004 ·412 + 20052004 ·182 = (20051002 ·41)2 + (20051002 ·18) 2 .. Ducem acum i ' ' ' ' dreptele distincte d 0 . P2 .. d k şi δ k . Pj cu i ≠ j . d 2 . d n − 1 sunt astfel încât d k este între d k − 1 şi d k pentru 1 ≤ k ≤ n − 1 . 3 3 3 ' Notăm cu Dk dreptunghiul având laturile date de dreptele d k . apoi P2 . d1 . d n − 1 . P . P3k + 3 .

Turcu Narcis. Există n ∈ ¥ ∗ astfel încât 1!+ 2!+ 3!+ . + n ! se divide cu 7? Prof. + ( − 9 ) ⋅ 9 + ( − 10 ) ⋅ 10 ∉ ¥ . 5. 2 3 9 10 Prof. Arătaţi că ( − 1) 1 ⋅ 1 + ( − 2 ) ⋅ 2 + ( − 3) ⋅ 3 + . b. distincte ştiind că xyzu = yzu + xzu + xyu + xyz . 2007 = 3 ⋅ 223 . Craiova Soluţie: 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 + . Pentru d = 3 ⇒ abbc = 9 ⋅ aa3 ⇒ u ( abbc) = u (9 ⋅ 3) = 7 ⇒ c = 7 . Constatăm că Deci aab7 = 9 ⋅ aa3 ⇒ a = 2 ⇒ 2bb7 = 9 ⋅ 223 ⇒ 9 ⋅ 223 = 2007 ⇒ b = 0 . z . u = 2 sau orice altă permutare.. Să se arate că s ⋮ 481 .. y . y = 12. Brăila Soluţie: . Dar = + ⇒ 1 = + + ⇒ 1 = + + + .. pentru că dacă d = 4 ar rezulta că aad ⋅ 16 ar fi mai mare decât abbc . 2. Prof. z = 6. Brăila Soluţie: a) s = 111111⋅ ( a + b + c ) = 481⋅ 231 ⋅ ( a + b + c ) ⋮ 481. Aflaţi x. b. Prof.. 4.. Nicolae Ivăşchescu. S = 873 ⋮7 deci răspunsul este nu . 2 Deci 4. Fie cifrele nenule a. Avem că 1 = 5. nenule. b) s = 3 ⋅ 7 ⋅ 11 ⋅ 13 ⋅ 37 ⋅ ( a + b + c ) ... Dar = + 2 3 6 3 6 2 4 12 6 2 2 2 3 4 12 1 1 1 1 + + + şi împărţind în relaţia dată cu xyzu obţinem 1 = egalitatea fiind adevărată pentru x y z u x = 4. u numere naturale. c şi numărul s = abccba + bcaacb + cabbac . c astfel încât 37 s . Turcu Narcis. Sorin Pîrlea. CLASA a VI-a 1..d < 4 . Dolj Soluţie: Se verifică pentru n ∈ {1. / 2. 6} iar pentru n ≥ 7 presupunem că n ! ⋮ 7 şi cum pentru n = 6 . 2 Demonstraţi că nu există a.Cum 3 ≤ a + b + c ≤ 27 rezultă imediat concluzia .

4. 625 d 1. 4.. Să se determine numerele naturale prime a. ştiind că a + b + c = 2000 şi b − c = 44.Nicolae Stănică. d = 24. = ⇒ c= = = 15 c 3 5 75 25 6a 5 + 4a 15 + 4a 25 = 394 ⇒ a = 150. 7.. CLASA a VII-a 1. Prin calcul direct se obţine a − b = 2 ⇒ ab = 42 . 6. Prof. . cu a ≠ b . b. b = 180.este pozitivă pentru orice k ∈ {1. c = 40. Ioan Gurmăzescu. c. = . Scrieţi numărul 394 ca o sumă de patru termeni a.9} . Deci este suficient să calculăm ultima cifră a lui n . ( 1) a 7. 0. Fie aceasta U ( n ) . Notăm cu n valoarea sumei de sub radical. Aflaţi numerele ab . ştiind că a b Soluţie: Efectuăm calculele şi obţinem Atunci a + = 0. 3. ( 6 ) d 2 Prof. Brăila a b = 5 6 ⇒ b= 6a 5 ⇒ a d = 15 4 ⇒ d= 4a d 5 3d 3 ⋅ 4 a 4 a . 2.10} . rezultă că n ∈ ¥ ∗ . Denisa Florică.. c.3. y+ z z+ x x+ y x + y y + z z + x 446 Prof. Atunci U ( n ) = U − 1 + 23 − 34 + .Brăila Soluţie: Din a doua relaţie se observă că b şi c au aceeaşi paritate deci folosind şi prima condiţie avem că a este par şi prim deci a = 2 ⇒   b + c = 1998 ⇒ c = 977 ⇒ b = 1021  b − c = 44 ab = ba − 3 .5 . Craiova Soluţie: .5.8. adică n∉ ¥ . a− b Prof. Deoarece − ( 2k − 1) [ ] 2 k − 1 ⋅ ( 2k − 1) + ( − 2k ) 2k ⋅ 2k ( ) De aici rezultă că n nu este pătrat perfect .. − 910 + 1011 = U ( − 1 + 8 − 1 + 4 − 5 + 6 − 1 + 8 − 1 + 0 ) = 7 . b. 75 c 0.Brăila 5. Fănica Fătu. Calculaţi x y z 1 1 1 1 + + + + = dacă x + y + z = 2007 şi . astfel încât Soluţie: Se observă că a − b ∈ { 1. = . d...2.

Brăila Soluţie: a a < 1 şi atunci   <   b  b n a a a> b⇒ > 1 şi atunci   > 4. Aflaţi cele trei numere ştiind că sunt direct proporţionale cu . Deci ecuaţia nu are soluţii în ¥ 2 . La fel pentru Presupunem y ≥ 2 şi ultimele două cifre ale lui 5 y sunt 25 ⇒  3. Cum x ≥ 1 şi 26 nu se divide cu 4 rezultă că . c prin înlocuirea în ( 1) şi apoi în ( 2 ) .3 0. (3) 0. Dacă   b  b 3. 4 x = 2 iar pentru y = 1 ⇒ 4 x = 6 şi nu avem soluţie x ∈ ¥ . b.   = 2007 ⋅ 446 2  y+ z z+ x x+ y E= 2. 1 . 0(3) Soluţie: 2 3 −2  . b. Media aritmetică a trei numere este   1 0.26 . Din ipoteză proporţionale cu a+ b+ c 9 27 = ⇒ a+ b+ c = ( 1) şi a. Arătaţi că ecuaţia 4 x . Doina Chiriac. c sunt direct 3 4 4 1 0. Marius Damian. adunând şi la numărător şi ∗ la numitor acelaşi număr raţional x > 0.5 y =1 nu are soluţii în mulţimea numerelor naturale. 1 . Craiova Soluţie: Dacă y = 0 ⇒ 4 x = . x= 0.3a = 0. b ∈ ¥ ) . cu proprietatea că. Neculai Carnaru.Fie  x   y  x y z   z + + ⇒ E+ 3=  + 1 +  + 1 +  + 1 = ( x + y + z ). b. ( 3) b = 0. 1 adică 0... obţinem o putere cu exponent natural a fracţiei date. Prof. Să se determine toate fracţiile de forma a b ( a. > b b+ x .5 ⇒ E = 4. Prof. 0 ( 3) c = k ( 2) şi se obţin a.5 − 3 = 1. 1 .26 = 5 y + 1 nu se divide cu 4. Prof.Brăila Fie a.5. y+ z z+ x x+ y  y+ z   z+ x   x+ y   1 1 1  1 9 + + = = 4.3 0. (3) 0. Dacă a < b ⇒ n a a+ x < b b+ x a a+ x .. Ani Drăghici. c cele trei numere. 4. 0(3) .

Din cele două cazuri obţinem că a = b . . Daniela Tilincă. Craiova Soluţie: Ridicând relaţia din ipoteză la pătrat obţinem x 2 + y 2 + z 2 + t 2 = − 2( A + B) ⇒ x2 + y 2 + z 2 + t 2 . Ileana Mândruleanu. Valentin Florin Damian. Brăila ) Soluţie: a) E x = 3 + ( ) 4 x + 4x + 6 2 2 = 3+ ⇒ 4 2 ⇔ x− 2= 0⇒ x = −2⇒ b) Ecuaţia devine 2 2 ( x + 2) + 2 Emax ( x ) = E ( − 2 ) = are valoarea maximă 5 ⇒ E ( x) ≤ 5 . atunci când x ∈ ¡ . z . a) Aflaţi valoarea maximă a expresiei: E ( x) = b) Rezolvaţi în ¡ × ¡ ecuaţia: 2 3 x + 12 x + 22 2 x + 4x + 6 2 . 3 x + 12 x + 22 x + 4x + 6 = 25 y − 10 y + 6 ≤ 5 ⇒ ( 5 y − 1) 2 ≤ 0⇒ y = 1 5 ⇒ x = − 2. 2 Prof. Arătaţi că 3 A + 5 B ≤ 0 sau 5 A + 3B ≤ 0. Dacă presupunem prin absurd că 3 A + 5 B > 0 şi 5 A + 3B > 0 . t ∈ ¡ astfel încât x + y + z + t = 0 şi A = xy + yz + zt . Brăila Soluţie: Ecuaţia devine ( 5 − x ) 2 6 − 5 = x x − 5 . Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia: ( 5 − x) ( 2 6− 5 = x ) 2 x + 25 − 10 x . Dacă x ≥ 5 atunci x = 5 este soluţie a ecuaţiei.  = b+ x  b n CLASA a VIII-a 1. Prof. iar 2 ( ) pentru x < 5 ecuaţia nu are soluţii pentru că am avea 2 2 4 5 = x 1 6− 4 3 <0 2 3. B = xz + xt + yt. Fie x. Atunci  a+ x  a adică fracţiile unitare satisfac ipoteza. deci 3 A + 5 B ≤ 0 sau 5 A + 3B ≤ 0. Prof. A+ B = − 2. 3 x + 12 x + 22 = x + 4 x + 6 2 ( ) ( 25 y 2 − 10 y + 6 . atunci 2 va rezulta că 8( A + B ) > 0 ⇒ A + B > 0 contradicţie. y .

PN = 2 . b) Dacă punctul M este situat pe segmentul lungimea segmentului BM . OC AC AC b) Exprimăm aria VBOM în două moduri şi anume: 8 2 5 2 2 2 Aria ( VBOM ) = BM ⋅ 2 = OM ⋅ 2 2 ⋅ . atunci PK = . aflaţi distanţa de la punctul P la dreapta AC. astfel încât sin ( R BOM ) = 2 5 5 . BC = b. 5 5 Din teorema cosinusului avem AB ⊥ ( BB ' C ') OM 2 = x 2 + OB 2 − 2OB ⋅ MB 2 8 2 4 = x2 − 4x + 8 ⇒ x2 = x − 4 x + 8 ⇒ x1 = 6. Apoi V AOC : V AKP ⇒ = ⇒ PK = = 2 6. ( BB ' ) . 4 Fie AB = a. respectiv ABB ' A ' . În VPNK ducem înălţimea PK . În triunghiul dreptunghic VPNK avem că a 2 + b2 PK 2 = − x2 ( ∗ ) . Fie ABCDA ' B ' C ' D ' un paralelipiped dreptunghic. BCC ' B ' . N. Notăm cu M. [ ] Prof. BO. K ∈ AC atunci VOC ' P : V AD ' P ⇒ PA = 2 AO = 2 ⋅ 2 6 = 4 6 PK PA PA ⋅ OC . Fie ABCDA'B'C'D' un cub cu AB = 4 şi BC '∩ CB ' = a) Dacă AO ∩ D ' C ' = { P} . Brăila Soluţie: S s = 16 3. Dacă este cub. nu convine şi x2 = < 2. AA ' = c. B ' C ⊂ ( BB ' C ')   Fie PK distanţa de P la AC . Notăm BM = x ⇒ x = OM . demonstraţi că paralelipipedul ABCDA'B'C'D' a2 + c2 . Brăila Soluţie:   T3 a) BO ⊥ B ' C  ⇒ AO ⊥ B ' C ⇒ V AOC dreptunghic în O. P centrele feţelor ABCD. Prof. 2 5 3 ( ) 5. notăm cu s aria triunghiului MNP şi cu S aria totală a paralelipipedului ABCDA ' B ' C ' D '. Marius Damian. ( 4 4 ( a2 + c2 ) 4 ( a2 + c2 ) 2 a2 + c2 . Nicolae Stănică. aflaţi { O} . Atunci PM = 2 b2 + c2 . Din ( ∗ ) şi   4 2   2 2 4 2 a +b a a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 a 2 − x= = ∗ ∗ ) obţinem că x = .Fie NK = x . De asemenea.4. NM = 2 a 2 + b2 2  b2 + c2  a 2 + c2 iar în triunghiul dreptunghic VPMK avem că PK 2 = − − x  ( ∗ ∗ ) .

c ∈ ¡ / ¢ 0. a. a. b ∈ ¥ . b.NM ⋅ PK S [ PNM ] = = 2 a 2 + c 2 a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 1 ⋅ ⋅ ⇒ S [ PNM ] = 2 2 2 a2 + c2 a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 ⋅ 16 3 ⇔ 8 2 a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 (∗ ∗ ∗ ) 8 ac ) = 3 ( a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 ) 2 S = 16 3 ⇒ 2 ( ab + bc + ac ) = s ⇔ ( ab + bc + ( ab − bc ) 2 + ( bc − ac ) + ( ac − ab ) = 0 ⇒ ab = ac = bc ⇒ a = b = c deci paralelipipedul este cub. c ∈ ¥ . Să se determine a. ∀ n ∈ ¥ . b < 0. 3   [ ] 2 [ ] [ ] 2 2) [ − a ] x + [ − bx ] + [ − c ] = [ ] [ ] 1) a x + b x + c = 0. 2 CLASA a IX-a 1. c > 0 x ∈ ¡ . Brăila Soluţie:  E (0)   E (1)   E (2)  1. E ( n) = n( n + 1). Prof. iar dacă 2) are rădăcinile reale atunci şi 1) are rădăcinile reale.  ( n + 2)( n + 3)  2   = n + 3n + 2.1.  3  3  E (0)   E (1)   E (2)   c  c + 2  c + 6 Ştim că   +  3  +  3  = 2 ⇒  3 +  3  +  3  = 2 ⇒  3             c  c + 2 ⇔   = 0 ⇔ c ∈ {0. a > 1. Să se arate că : i) − x = − 1 − x . Gheorghe Alexe. ∀ x ∈ ¡ / ¢ ii) Dacă 1) nu admite rădăcinile reale atunci nici 2) nu admite rădăcinile reale. Fie E ( n ) = an + bn + c. n ∈ ¥ . Brăila Soluţie: i). 3   3       Prof. Fie  9a + 3b + c   c    −  3 = 4 ⇒ 3      c  c + 2 2⋅   +  = 0⇔  3  3   c = 0 ⇒ c = 0. ∀ n ∈ ¥ . 0 ≤ { x} < 1 ⇒ − 1 < − { x} ≤ 0 ⇒ 0 < 1 − { x} ≤ 1   . b. a. c dacă: 2  E (n)   E ( n + 1)   E (n + 2)  2 +  3 +   = n + 3n + 2. a ≠ 0 ⇒ a = b = 1. Ştim că x = [ x ] + { x} ⇒ − x = − [ x ] − { x} ⇒ − x = − 1 − [ x ] + 1 − { x} ⇒ [ − x ] =  − 1 − [ x ] + 1 − { x}  =   = − 1 − [ x ] +  1 − { x}  . Deci a = b = 1 şi c = 0. 2} şi  = 0⇔  3  3    n( n + 1)   ( n + 1)( n + 2)  + atunci  + 3  3      2. Pentru n = 0 ⇒  + + = 2  3   3   3        E (1)   E (2)   E (3)   E (3)   E (0)  2. b. Pentru n = 1 ⇒   +  3  +  3  = 6⇒  3  −  3  = 4⇒  3           c  c ⇒ 3a + b +   −   = 4 ⇒ 3a + b = 4. a ≠ 0. Gheorghe Alexe.

α ∈ [ 0. Determinaţi funcţia f : ¡ → ¡ . iar x + k = m + k + α ⇒ [ x + k ] = m + k = [ x ] + k . avem: . ∀ x ∈ ¡ sau f ( x ) = . Dacă f ( x ) = 0 pentru un x oarecare.. Galaţi Soluţie: 1. f ( 0 ) = ( x + y ) = f ( x ) f ( a − y ) + f ( y ) f ( a − x ) . ( ∀ ) a ∈ 1 . luând y = 0 obţinem 2) Să se afle x ∈ ¡ astfel încât numerele întregi n [ x ] . ∀ x ∈ ¡ / ¢ . Fie n ∈ ¥ . b < 0 ⇒ [ b] < 0 .Obţinem f ( x ) = f ( x ) f ( 2 x ) + f ( 0 ) f ( x ) .1) . ∆ 1 = b 2 Nu putem avea 1 − { x} = 1. x = m + Fie x = m + α . c > 3. ( ∀ ) x.. α .   [ ] − 4 [ a] [ c] . 2) Dacã ∆ 2 ≥ 0 ⇒ ∆ 1 ≥ 0 . y . 2 Arătăm că f ( x ) = 0 nu convine. a) Fie x = m + α .. ∀ x ∈ ¡ fals deoarece 1 1 f ( 0 ) ≠ 0 . Discuţie: 1) Dacã ∆ 1 < 0 ⇒ ∆ 2 < 0 . consecutive. b) [ nx ] ≥ [ x ] + [ ( n − 1) x ] ≥ 2 [ x ] + [ (n − 2) x ] ≥ . 0 ⇒ [ c ] ≥ 0 .⇒ 0 < 1 − { x} ≤ 1 ⇒ ii). 2 2 3. 1 . [ nx ] să fie Prof. Vom demonstra că pentru ∀ t = 0. de unde f ( a − x ) = 0. deoarece ⇒ { x} = 0 ⇒ [ x ] = x ⇒ x ∈ ¢ fals ⇒  1 − { x}  = 0 ⇒ [ − x ] = − 1 − [ x ] .Atunci f ( x ) = 0 0 = f ( x + 0 ) = f ( x ) f ( a ) + f ( 0 ) f ( a − x ) . f 20. [ x ] + [ ( n − 1) x ] . 1) Să se arate că: a) [ x + k ] = [ x ] + k . [ ( n − 2) x ] + [ 2 x ] . 2 2 2 ∆ 2 = [ − b] − 4 [ − a ] [ − c] = ( − 1 − [ b] ) − 4 ( − 1 − [ a ] ) ( − 1 − [ c ] ) = 1 + 2 [ b] + [ b] − 4 − 4 [ c ] − 4 [ a ] − 2 − 4 [ a ] [ c] = [ b] − 4 [ a ] [ c ] − 3 + 2 [ b] − 4 [ c ] − 4 [ a ] ⇒ ∆ 2 = ∆ 1 − 3 + 2 [ b] − 4 [ c ] − 4 [ a ] . n ≥ 2.. ∀ k ∈ ¢ . cu proprietăţile: 19. Vasile Popa. ≥ n [ x ] .. *** Soluţie: sau f ( 2 x ) = Fie y = 0 şi a = 2 x . Dacă a > 1 ⇒ [ a] ≥ 1. n − 1 . avem: t [ x ] +  ( n − t ) x  ≥ ( t + 1) [ x ] +  ( n − t − 1) x  . m ∈ ¢ . 2 ¡. ∀ x ∈ ¡ ..     b) Fie x ∈ ¡ . ∀ x ∈ ¡ . Atunci f ( 2 x ) = .

. Să se demonstreze că. 1 sin1sin 2 2 + 1 sin 2sin 3 + .. y.1 .. Ion Dan. ≤ α < 1.. Prof. Avem n ⋅ x ≤ Fie x = m + (1) α . Prof. 2 ≤ 3α ≤ 3. [ nα ] = n − 1 sau 1 ≤ 2α ≤ 2.. ≤ α < 1⇒ α ∈  . Roxana şi Luminiţa Vasile. Rezultă relaţia 1. x2 .. 5. Fie x1 . x3 .. + 1 sin n sin ( n + 1) = sin n sin 1sin ( n + 1) 2 .. ceea ce este fals deoarece x1 + x2 + x3 ≤ 3 . are loc identitatea: 1 sin1sin 2 Soluţie: + 1 sin 2sin 3 + .... Numerele nm. CLASA a X-a sin ( n + 1) sin ( n + 2 ) sin 1sin ( n + 2 ) ⇒ sin n sin ( n + 2 ) 1. + 1 sin n sin ( n + 1) 1 = + 1 sin ( n + 1) 2 sin ( n + 1) sin ( n + 2 ) = sin 1sin ( n + 2 ) 2 sin ( n + 1) ⇒ sin n sin 1sin ( n + 1) + Prin calcule elementare obţinem cos 2 − cos ( 2n + 2 ) + 1 − cos 2 = 1 − cos 2 ( n + 1) adevărat... z > 0 astfel încât În ce caz avem egalitate? 1 1 1 1 1 1 + + ≥ 2. n − 1 ≤ nα < n sau 1 2 n− 1  n− 1  ≤ α < 1... x3 .b). x4 ≥ − 1. [ ] ( n− ( n − t − 1) α ( ⇔ α ≥ 0 ) .. Pentru n = 1 egalitatea este adevărată. Presupunem că pentru un n oarecare relaţia este adevărată şi o demonstrăm pentru n + 1 . aceasta fiind adevărată deoarece ( n − t ) α ≥ 2. ( n − 2 ) m +  2 ( m + α )  . x2 .. x4 ≤ 1. [ nα ] trebuie să fie consecutive... Brăila Demonstrăm egalitatea prin inducţie matematică. 2 3 n  n  4. ≤ [ x ] +  ( n − 1) ⋅ x  ≤ [ nx ] . 2 ) ⋅ [ x ] + [ 2 x ] + ≤ .. Arătaţi că x1 . x3 ..       Urmează că numerele: 0. 2x + 1 2 y + 1 2z + 1 x y z .   devin Aşa că [ 2α ] = 1 . oricare ar fi n ∈ ¥ * . m +  ( n − 1) ( m + α )  >  n ( m + α )  . [ 3α ] = 2 . Arătaţi că + + ≥ 12.... Craiova Soluţie: Presupunem prin absurd că x4 > − 1 ⇒ x1 + x2 + x3 = 2 − x4 > 3 .. [ 2α ] . x4 ∈ ¡ astfel încât x1 + x2 + x3 + x4 = 2 şi x1 .. Fie x. x2 .⇔ nt + ( n − t ) m +  ( n − t ) α  ≥ ( t + 1) m + ( n − t − 1) m + ( n − t − 1) ⇔  ( n − t ) α  ≥  ( n − t − 1) α        . [ 3α ] .

Craiova Soluţie: (a 3 + b3 ) 2 + 3abc 2 ( 2a 2 + ab + 2b 2 ) = ( a + b ) 2 2 (a 2 − ab + b 2 ) + 3abc 2 ( 2a 2 + ab + 2b 2 ) > 2 4 > c 2 ( a 2 − ab + b 2 ) + 3abc 2 ( 2a 2 + ab + 2b 2 ) > c 2 ( a 4 + 3a 2b 2 + b 4 − 2a 3b − 2ab3 + b 4 + 6a 3b + + 3a 2b 2 + 6ab3 ) = c 2 ( a 4 + 4a 3b + 6a 2b 2 + 4ab3 + b 4 ) = c 2 ( a + b ) > c 2 c 4 > c 6 x  y x  log 2007 y = 2007 − 2007 3. 2 4. Analog pentru y y x x < 1 ⇒ log 2007 < 0 şi 2007 y − 2007 x > 0 . b. 2 x y z xyz 1 Egalitate pentru xy = yz = zx = 4 xyz ⇔ x = y = z = . Rezolvaţi în numere reale strict pozitive sistemul de ecuaţii:   x 2 + y = 2007  Mircea Tereujeanu. Dolj Soluţie: 1 1 1 3 ≥ xy + yz + zx + 4 xyz ≥ 4 4 4 ( xyz ) ⇒ 4 = 2 ≥ 4 2 4 1 1 1 1 1 3 ⇒ ( xyz ) < 18 ⇒ xyz ≥ 26 .Prof. Marilena Andreescu . Podari. ( ∀ ) x ∈ ¡ . a) Determinaţi funcţia strict crescătoare f : ¡ → ¡ care satisface condiţia: b) Să se rezolve ecuaţia: 2 x ( − 1 = x + ( x + 1) ) log 3 2 . Craiova Soluţie: x x > 1 ⇒ log 2007 > 0 şi 2007 y − 2007 x < 0 fals. Brăila ) Soluţie: .2 = − 1 ± 1 + 4 ⋅ 2007 cu soluţia x = y = 2 f ( x ) + f ( f ( x ) ) = 2 x.2007. Fie a. x = y . c lungimile laturilor unui triunghi. Rezultă că y > x > 0 obţinem y y Presupunem x > y > 0 ⇒ x 2 + x − 2007 = 0 ⇒ x1. Apoi + + ≥ 3 3 ≥ 3 3 26 − 12 . Arătaţi că: (a3 + b3 )2 + 3abc 2 (2a 2 + ab + 2b 2 ) > c 6 Mircea Tereujeanu. Aşadar. log 2 3 8029 − 1 . (OLM. 4 Efectuând calculele obţinem 4 4 ( xyz ) ⇒ 3 2.

y = = 5log30 3. ∞ )→ ¡ f ( y ) = y log3 2 + 1 . c = log t 5. adică y log3 2 + 1 = y ⇔ x + 1 = x log 2 3 ⇔ 1 + deoarece funcţia − x log 2 3− 1 = 0 ⇒ x = 2 soluţie descrescătoare. Atunci deci ecuaţia devine f a) avem f ( f ( y) ) + f ( y) = unică f ( f ( y ) ) = y log3 2 + 1 ( ) log 3 2 +1 1 1 = x log 2 3− 1 ⇒ 1 + − x x 1 log 2 3− 1 g ( x) = 1+ − x este x 2 y . 5. Cătălin Cristea. t > 1 . Brăila(OLM. ε ∈ £ − ¡ rădăcină cubică complexă a unităţii şi n ∈ ¥ *arbitrar fixat. B ∈ M 2 ( ¡ ). f ( a ) < a ⇒ f ( f ( a ) ) < f ( a ) ⇒ f ( f ( a ) ) + f ( a ) < 2a   b) Se observă că x > 1 . Demonstraţi că det A + n ( ε B n ) + det ( An + ε 2 B n ) = det ( An − B n ) ⇔ ( det A) n = 2 ( det B ) n Prof. Notăm cu x log 2 3 = y > 1⇒ x = y 1 log 2 3 = y log 3 2 şi ecuaţia devine: 2 y = 2 + y log3 2 + y log 3 2 + 1 avem ( ) log 3 2 .2007. b = log t 3. z = = 5log30 5. Să se rezolve sistemul: strict  x 2 log 2 15 + y 2 log 3 10 + z 2 log 5 6 = 2( xy + yz + zx )  x+ y+ z= 5  Prof. Fie A. a a a+ b+ c a+ b+ c a+ b+ c CLASA a XI-a 1. Marius Damian. Brăila ) Soluţie: Notăm cu a = log t 2. unde f este o funcţie strict crescătoare şi conform punctului ( y) = y . Considerăm funcţia f : ( 1. z = x ⇒ x = = 5log 30 2.a) f ( a ) > a ⇒ f ( f ( a ) ) > f ( a ) ⇒ f ( f ( a ) ) + f ( a ) > 2a    ⇒ f ( x) = x .Craiova Soluţie: Folosim următorul rezultat cunoscut: . atunci ecuaţia a doua devine:  b b+ c 2 a+ c 2 a+ b 2 x + y + z = 2 ( xy + xz + yz ) ⇒  x− a b c  a Atunci a b   c y  +  x−   a 2 a   c z +  y− c   b 2 b  z = 0 c  2 y= b c 5a 5b 5c x.

g ( x) =  f ( x) f f ( g ( x) ) x g ( g ( x) ) = =  f ( x) g ( x) x Cum g are proprietatea lui Darboux ⇒ f ( x) . Fie f : (0. ∀ x.Liviu Smarandache. ∞ ) o funcţie cu proprietatea lui Darboux astfel încât f   = x. f ( x) x g continuă. atunci det ( A + B ) + det ( A − B ) = 2 ( det A + det B ) . xn xn xn − 1 − xn n = lim n n − 1 = lim ( n − 1) xn − nxn − 1 = 1 lim 4 = lim 3 3 n→ ∞ n n→ ∞ n n→ ∞ n → ∞ n n − 1 3n 2 − 3n + 1 n3 − ( n − 1) ( )( )  f (x)  3. ∀ x > 0 ⇒ g ° g = 1( 0. Avem: det ( An + ε B n ) + det ( An + ε 2 B n ) = = + = + 1 det 2 An + ( ε 2 + ε ) B n + det ( ε 2 − ε ) B n  =   2 2 1 1 1  det ( 2 An − B n ) + det ( ε 2 − ε ) B n  =  det ( 2 An − B n ) + det ( ε 2 − ε ) B n  =  det ( 2 An − B n ) +   2  2   2 ( ε − 2 + ε 2 ) det B n  = 1  det ( 2 An − B n ) − 3det Bn  = 1  det ( 2 An − Bn ) + det B n  − 2 det B n = 2 2 1 1 n n n n n n n n n n    det ( 2 A − 2 B ) + det ( 2 A )  − 2 det B = 4  4 det ( A − B ) + 4 det A  − 2 det B = det ( A − B ) + 4 det An − 2 det B n ⇒ det ( An + ε B n ) + det ( An + ε 2 B n ) = det ( An − B n ) ⇔ det An − 2 det B n = 0 ⇔ n ( ) ⇔ det An = 2 ( det B ) . y ∈ ¡ . Prof. ∞ ) . x Atunci    = f ( x ) = x .Dacă A. 2. Ionuţ Ivănescu.  x  Arătaţi că f este continuă. Calculaţi lim n .∞ ) ⇒ g este injectivă. Prof. ∀ x > 0. B ∈ M 2 ( £ ) . Gabriel Tica. 2 n→ ∞ n 4 n(n − 1)(3n − 3n + 1) Prof. ∞ ) → ( 0. Florentin Nicolae. ∞ ) → (0. Craiova Soluţie: Fie g : ( 0. Băileşti Soluţie: . Fie (xn ) n≥ 1 un şir de numere reale astfel încât lim n→ ∞ (n − 1) xn − nxn − 1 x = 1. 4. Determinaţi funcţiile continue f : ¡ → (0. Filiaşi Soluţie: Folosind teorema lui Cesaro-Stolz. dar f ( x ) = x ⋅ g ( x ) ⇒ f este continuă. Prof. ∞ ) care verifică relaţia: f ( x + y ) = f ( x − y ) ⋅ f 2 ( y ).

Pentru y = 0 ⇒ y = x ⇒ g ( 2 x ) = 2 g ( x ) ⇒ g impară. Deoarece f este continuă. Prof. g ( x ) = ln f ( x ) ⇒ g ( x + y ) − g ( x − y ) = 2 g ( y ) . Brăila(OLM. alegem un şir de numere raţionale ( xn ) n ≥ 1 . Dacă x = Logaritmând relaţia din ipoteză. cu 5. ∀ x ∈ ¤ . 6. q ∈ ¢ * ⇒ qx = p ⇒ q ⇒ g ( g ( x ) ) = g ( p ⋅ 1) = p ⋅ g ( 1) ⇒ g ( x ) = p g ( 1) = xg ( 1) . xn → x . p. Dacă y = 2 x ⇒ g ( 3x ) = 3g ( x ) .  =  4 3 2 1  σ calculând în două moduri σ  4 3 2 1   1 2 3 4  = σ  1 2 3 4  σ − 1 şi luând σ =  1 2 3 4  ∈ S obţinem Atunci   a b c d  4 3 2 1 4 4 3 2 1      1 2 3 4  =  1 2 3 4 1 2 3 4  a b c d ⇔  1 2 3 4  =  a b c d   4 3 2 1   a b c d   4 3 2 1   1 2 3 4  4 3 2 1   d c b a            1 2 3 4  sau σ =  1 2 3 4  . Dacă p . Brăila ) Soluţie: Trecând la determinanţi obţinem: det X există soluţii. ∀ n ∈ ¢ . 4} .3. de unde n→ ∞ n→ ∞ f ( x ) = e ax . Dan Negulescu. q Dacă x ∈ ¡ \ ¤ . În mod asemănător se tratează cazurile a ∈ { 2. Brăila ) Soluţie:  1 2 3 4  1 2 3 4 2008 .matematiă obţinem g ( nx ) = ng ( x ) . g continuă şi este a = g ( 1) = ln f ( 1) . Brăila (OLM. Să se determine σ ∈ S 4 cu proprietatea că σ 2007 =   1 2 3 4 . Discuţie după    1 m . Dan Negulescu. ( ) ⋅ 0 ⋅ ( det X ) = m − 1 ⇒ m = 1 . ∀ n ∈ ¥ . ∀ x. rezultă ln f ( x + y ) = ln f ( x − y ) + 2 ln f ( ) ( ) ( y ) . y ∈ ¡ . g ( x ) = lim g ( xn ) = lim xn ⋅ g ( 1) = x ⋅ g ( 1) . de unde prin inducţie Deoarece g este impară ⇒ g ( nx ) = ng ( x ) .2007. Notăm g ( 0 ) = 0 . Deci pentru m ≠ 1 nu . obţinem că σ  verifică ecuaţia iniţială. 4 3 2 1 Prof. Să se rezolve în mulţimea M 2 ( ¡ ) ecuaţia X ⋅ valorile parametrului real m.2007. Numai prima soluţie pentru a = 1 obţinem d = 4 şi deci σ =   4 2 3 1 4 3 2 1   Dacă σ este o soluţie.  1 − 1 1 1 ⋅X =   −1 1   .

( ∀ ) x ∈ ¥ obţinem că x ∗ 81 ∉ ¥ * . Brăila ) Soluţie: Avem că x ∗ ⇒ x ∗ 81şi = y y∗ x = 9 9y = 9y 3 ( x ∗ 9 y) ⇔ x∗ 1 y = 3y ( x ∗ 9 y) = y ⋅ ( x ∗ y) ⇒ x ∗ 9 y = y) = x∗ y 3 ⇒ x+ 1 2 xy x ∗ 9y 3 x∗ y = 81 9 ( x ∗ y) ( x ∗ ( x + 1) 2 ⇒ ( x + y ) 2 = ( x + 1). Luăm Y =  x y  obţinem det Y = 0 şi deci 2 2 Y = ( x + t ) Y . . Pe mulţimea M = ( 0.2007. x ∗ 9 y = y 3 ( x ∗ y ) şi ( x ∗ y ) ( x ∗ 81 y ) = x ∗ 81 ∈ ¥ . Deci t = − x şi yz = x . a) Să se studieze asociativitatea. y ∈ . de unde Y = O2 ⇔  z t    x ( x+ t ) = 0  y ( x+ t ) = 0  . Cum 18x nu divide x + 1. Gabriel Daniilescu. Obţinem ( x + t ) 2 = 0 ⇔ t = − x .2 ⇒ 36 xy 9 36 xy x∗ y = y+ 1 y+ 1 = deci legea nu este comutativă 2 yx 2 xy x+ 1 18 x 3 4   ≠ 3∗ 2 =  2∗ 3 =  şi analog nu 2 6 2 6  este asociativă. Mai departe luăm − x  y şi rezolvăm Y = X ⋅  1 − 1  − 1 1   .Fie m = 1 şi notînd Y = X ⋅  1 − 1  − 1 1   obţinem: Y 2 =  1 1 1  1  ⋅ 1  − 1 − 1  0 0  =  0 0 1   . x. ∗ astfel încât * b) Demonstraţi că nu există x∈ ¥ Prof. z = . − x2 ∗ Pentru x = 0 luăm t = − x . Din xt = yz găsim yz = ⇔   z ( x+ t ) = 0  t ( x+ t ) = 0  2 2 x . comutativitatea şi existenţa elementului neutru pentru operaţia "∗ " . y ∈ ¡ ⇒ Y = y Y =    x1 y1 x2  y2       x − x2 y   . Se obţin o infinitate de soluţii. CLASA a XII-a 1. b) x ∗ 81 = ∗ . ∞ ) se defineşte o lege de compoziţie "∗ " astfel încât x∗ 1 y = y( x ∗ y) . Se verifică uşor că legea nu admite element neutru. ( x + 1) 2 ( ∀ ) x. 36 xy M. Brăila(OLM.

care admite primitive astfel încât pentru o primitivă F . Brăila(OLM. ( − 2007 x ) '   h( x) =    1 x +1 2 cos ln x + a ( 1 x +1 2 ) . . să avem f ( x ) = 2007 ⋅ F ( x ) + sin x. Determinaţi a ∈ ¡ astfel încât funcţia h : ¡ → ¡ . Adela Dimov. F ( x ) =  este derivabilă pe ¡ g ( x)  0 . Să se afle f : ¡ → ¡ . x= 0  şi . Brăila ) Soluţie: Considerăm g : ¡ → ¡ . Brăila Soluţie: F ' ( x ) − 2007 F ( x ) = sin x ⋅ e − 2007 x ⇔ Fie ( F ( x) ⋅ e − 2007 x ) ' = sin x ⋅ e − 2007 x .x= 0   2 g x g ' x sin 1 + g ' x cos 1 .2007. deci ⇒ I  1+ = − ⋅ ( 2007 sin x + cos x ) ⇒ I =  2007 2  2007 2 20072 + 1   − e− 2007 x ⋅ ( 2007 sin x + cos x )  − e− 2007 x F ( x) ⋅ e '=  ⇔ F ( x ) ⋅ e − 2007 x = ⋅ ( 2007 sin x + cos x ) + C    1 + 2007 2 1 + 2007 2   − ( 2007 sin x + cos x ) ( 2007 sin x + cos x ) . Prof. Carmen şi Viorel Botea. ∀ x ∈ ¡ . x= 0 Prof.2. I = ∫ e− 2007 x sin xdx = − 2007 x ( − sin x ) dx ⇒ e− 2007 x e− 2007 x cos x e − 2007 x e − 2007 x cos x e ⋅ sin x + ∫ dx = − ⋅ sin x − + ∫ 2 − 2007 2007 2007 2007 2007 2 1 4 4 2 4 43 I 2007 2 − e − 2007 x ⋅ ( 2007 sin x + cos x ) 1  e − 2007 x  . 2 ) Obţinem că g '( x) = 1 x +1 2 . ( ∀ ) x ∈ ¡ şi  g 2 x sin 1 . x ≠ 0  ( ) g ( x ) = 0 ⇔ x = 0 . x ≠ 0 ( )  ( ) ( ) F '( x) =  dar g ( x) g ( x)  0 . Acum funcţia F : ¡ → ¡ . ∀ x ∈ ¡ ⇔ F ( x) = + C ⋅ e2007 x ⇒ f ( x ) = C ⋅ e2007 x ⋅ 2007 − 2 1 + 2007 1 + 2007 2 3. g ( x ) = ln x + ( x +1 .x≠ 0 să admită primitive pe ¡ .

o primitivă. an } în care ecuaţia t 3 = e are soluţie unică.. b ) arbitrar.. b2 .. an } ⇒ b1b2 ⋅ . Luăm mai departe x0 ∈ din ipoteză avem că Cum F x0 = 0. Brăila ) Soluţie: 5.. ( b1b2 . Brăila(OLM. rezultă că x3 = y 3 ⋅ y − 3 ⇒ x3 y − 3 = e ⇒ G ⇒ x = y ⇒ f este injectivă.. a = { a1 . bn ∈ G cu b1 a1 = e... atunci G ( x ) = F0 − F ( x0 ) F = F0 − F ( x0 ) este o primitivă pe ( a.bn ) a1a2 . De aici obţinem că g ( x)  0 .. xx =≠ 0 obţinem că h are primitive numai pentru a = 0 . g ( x)  0 ... şi este derivabilă pe ( a. Carmen şi Viorel Botea. b ) → ¡ .. −1 −1 abelian ( xy ) −1 3 = e ⇒ xy − 1 = e (soluţie unică) Cum a1 .. Arătaţi că ∃ b1 . care este unică conform ipotezei. Prof. Să se determine toate funcţiile f : ( a.. funcţia G : ( a. bn ∈ G distincte şi { b1 . ⋅ ) este finit.an ) 4 = e. f ( x ) = x ...an ) . ţinând cont şi de demonstraţia anterioară. −1 −1 sunt distincte ⇒ a1 ... f este derivabilă şi F este derivabilă obţin F ' x = 0 ⇔ F ' x = 0 . 4 Prof. 0 0 0 ( ) ( a.. pentru orice primitivă F a lui f . b ) atunci admite primitive şi considerăm F0 : ( a. b ) a lui f .. continue. Iulian Danielescu. 2 g ( x ) g ' ( x ) sin 1 .... x ≠ 0  ( ) h0 ( x ) =  are primitive pe ¡ .. rezultă că Dar. b2 a2 = e. b2 . bn } = { a1 . rezultă că f este bijectivă ⇒ ∀ ai ∈ G . e fiind 3 3 3 elementul neutru al grupului ( G ... b) .. a2 . ⋅ ) un grup abelian finit. b2 . 4. Fie f : G → G ... b ) → ¡ .. n . ∃ !bi ∈ G cu f ( bi ) = ai . ⋅ ) . ⋅ an . x= 0  Cum h − h ( 0 0 ) ( x ) = { 0. Fie ( G . an 3 b1 ...an = e ⇒ ( a1a2 .. deci. bn an = e . ( ) ( ) ... 3 Fie f ( x ) = f ( y ) .x= 0   g ' x cos 1 .. rezultă că f este şi surjectivă. ⋅ bn = a1a2 ⋅ .. a2 . ∀ i = 1. b) .. Brăila Soluţie: Ecuaţia t 3 = e are soluţia t = e .. G Calculaţi ( a1a2 . demonstrăm că f injectivă. x ≠ 0  u ( x) =  este continuă pe ¡ deci are primitive.... a2 . G ( x ) = F ( x ) este derivabilă pe ( a.2007.. b ) → ¡ f este continuă pe ( a. ce au proprietatea că. Dar cum ( G .... an distincte şi f fiind bijectivă.

Aflaţi cele două numere.2008 CLASA A V-A 1. Nicolae Stănică. nr. a) Determinaţi toate bipătratele de două cifre. ET ∩ AD = {F } Dacă P. Prof. Prof. Determinaţi ultimele două cifre ale lui n.01. E două puncte de o parte şi de alta a drepte AC . Brăila CLASA A VI A 5. B. Brăila 4. arătaţi că AD = BC . restul 5 şi câtul diferit de 0. la numerele 24. c ştiind că b are cea mai mică valoare posibilă. iar diferenţa lor este 16. astfel încât 13n + 8 dă restul 13 la împărţirea cu 80. a) Să se arate că 3a + 5b = 194. Brăila . Valentin Damian. de fiecare dată. *** 2. pe rând. Prof.Cum x a fost ales arbitrar f x = F ' x = 0 deci f este funcţia nulă. Determinaţi ultimele 3 zecimale nenule ale numărului raţional 2007 22008 . b. *** 2. astfel încât triunghiurile să fie echilaterale. F sunt coliniare şi D . b) Să se determine numerele a . Nicolae Stănică. Un număr natural se numeşte „bipătrat” dacă suma şi produsul cifrelor sale sunt pătrate perfecte nenule. Determinaţi cel mai mic număr natural care împărţit. b) Suma tuturor bipătratelor de trei cifre se împarte exact la 37? Justificaţi răspunsul. T ∈ ( BC ) astfel încât ° m ( S DSB ) = m ( S ETC ) = 90 şi DS ∩ EC = {P} . B . 6/2007 3. Fie B ∈ şi ( AC ) BCE şi D. G. Prof. 26.M. Dublul unui număr este egal cu triplul altui număr. Brăila 3. E sunt coliniare. iar 8n + 5 dă restul 5 la împărţirea cu 50. 0 0 0 0 ( ) ( ) OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ. c îndeplinesc simultan condiţiile: a + b + c = 72 şi a + 3b − 2c = 50. Valer Pop. Irinel Pancu. 40 şi 56 dă. Prof. b. Considerăm S ∈ ABD ( AB ) . Numerele naturale a . Fie n ∈ ¥ .

2 ) şi B ( − 2. [ AB ] . Să se afle măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri adiacente. unde { O} = BC '∩ B ' C .M. Fie a . Prof. din sistemul de axe perpendiculare xOy . G. b) Determinaţi distanţa de la M la ( AOC ) . Fie ABCD şi BCEF două paralelograme situate în plane diferite. *** 2. D ∈ ( AC ) . 2 2 Prof. În cubul ABCDA ' B ' C ' D ' . d ∈ ( 0. unde M este mijlocul [ AB ] . Brăila CLASA A VIII A 1. a) Calculaţi valoarea cosinusului unghiului determinat de dreptele DO şi A ' B . Într-un sistem de axe perpendiculare xOy . m ( S BAC ) = 90° . iar punctul P mijlocul Demonstraţi că AE P( FPC ) . Calculaţi suma elementelor mulţimii S . b. 7/2006 CLASA A VII A 1. Brăila 3.4 ) . Nicolae Stănică..∞ ) astfel încât ac = bd = 12 .0 ) să fie centrul de greutate al triunghiului ABC . nr. Determinaţi coordonatele punctului C . ştiind că raportul dintre suplementul sumei lor şi suma suplementelor lor este 1 4 . x∈ ¥  . Nicolae Stănică.  abc  3. Demonstraţi că: ( a + 3) ( b + 3) ( c + 4 ) ( d + 4 ) ≥ 482 . Prof. c. M este mijlocul [ BC ] şi BD ⊥ AM . Ştefan Iloaie. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia: y + y − 10 = 2 ( x + 3x ) ⋅ ( x + 3x + 1) . Liliana Stoian. aria triunghiului DOB este 3 cm2.⋅ 2007 + 2008 este iraţional. Demonstraţi că numărul 1⋅ 2⋅ 3⋅ . În triunghiul dreptunghic ABC . Prof. *** 4. Brăila . fie punctele A( − 4.4.. Demonstraţi că m( S ACB ) = 30° dacă şi numai dacă BD = 2⋅ MD. *** 4. Fie mulţimea S =   1  abc = x 2 + 3 x + 2. astfel încât punctul O( 0. *** 2.

Să se rezolve în ¡ ecuaţia  x+ 7 x+ 1   = 2 2   unde a este partea întreagă a numărului a . bx− 1 a x− 1 Prof. care verifică relaţia z − i + z − număr Brăila 3. 3 Prof. n∈ ¥ pentru care log n ( n + 2 ) este număr raţional. Vasile Berghea. nr. Să se determine 3 = 2 . Runceanu Emilian. Demonstraţi că. Prof. Prof.b∈ ( 0. Fie z ∈ £ cu modulul minim. Dacă a . G. 3− z Prof. Dan Negulescu.CLASA A IX A 1.a ≠ b . Brăila 4. Brăila 2 2 2 4. Marius Perianu. ( ∀ ) n ∈ ¥ şi ( ∀ ) a. G. Brăila 2. Demonstraţi că a 2 + 20082 ∈ ¡ \ ¤ . pentru acest z . Vasile Tarciniu. n n b) Demonstraţi că ( a + b ) ( a n + bn ) ≤ 2 ( a 2n + b2 n ) ( ∀ ) n ∈ ¥ şi ( ∀ ) a . Determinaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC . Prof. a) Demonstraţi că ( a + b ) ( an + bn ) . c sunt lungimile laturilor unui triunghi. Carmen Botea. nr. b ∈ ¡ + .( ∀ ) a ∈ ¢ .M. Prof. unde a . avem i− z ∈¡ .M. b. Nicolae Stănică. 6/2007 [ ] CLASA A X A 1. Să se rezolve ecuaţia a x − a− b bx − a− b − = a − b . Într-un triunghi ABC este verificată relaţia: sin A sin B + sin B sin C + sin C sin A = 3 . Brăila 3.1) . Dan Negulescu. b ∈ ¡ + . 8/2007 . n ≤ 2 n− 1 Prof. demonstraţi că 9 a + 9b + 17 c − 14 ac − 14bc − 6ab > 0 . Slatina 2.

. A ∈ M 2 ( ¡ 1 sin 2 x sin x + cos x sin x + cos x sin x + cos x .   Prof. Brăila 2. nr. ⋅ ) este grup abelian. Calculaţi  1 n  lim  ∑ ak  n→ ∞  n2 k = 1  . Prof. π     2 . Brăila 4. x ∈ sin x e + cos x 2  0. ( ∀ ) n∈ ¥ * .⋅ ) şi ( G .  1 2  − 2 − 1   nu este nilpotentă. k a) Să se arate că matricea nilpotente distincte. 2 G. Fie A ∈ M n ¡ astfel încât det A ( ( ) . n ≥ 2 cu det A ≠ 0 astfel încât A2 − A + I = O . Gheorghe Alexe. dacă b ⋅ c ≤ 0 . Roxandra Murea. ⋅ ) nu sunt izomorfe. Brăila CLASA A XII A 1. Dan Negulescu.CLASA A XI A 1. Viorel Botea. Brăila . Să se calculeze determinantul: sin 2 x ∆ = 1 sin x + cos x 8/2007 2.M. Determinaţi n n n Prof. Brăila 3. Să se calculeze ∫ sin x − sin x − 1 dx. ) se numeşte matrice nilpotentă dacă există k ∈ ¥ * astfel încât A = O2 . Prof. dar se scrie ca sumă finită de matrici b) Să se determine matricile nilpotente de forma  a b  c d  ∈ M 2 ( ¡ ) .   a b 2 2    a + b ≠ 0 ⊂ M 2 ( ¡ )   − b a  Să se arate că: b) grupurile ( ¡ *. Fie G = a) ( G . ) ¥ . n∈ 504 + I n = 512 . Marius Perianu. Fie şirul ( an ) n ≥ 1 de numere reale care verifică relaţia: ( an + 1 − an ) ⋅ ( an + 1 + an + 4 ) ≤ 0. Prof.

b) Se consideră funcţia f :  0. Într-o şcoală sunt 25 de clase. Ghetele au fost de 2 ori mai scumpi decât blugii. Să se arate că  → ¡ . Perimetrul unui dreptunghi este 1km. Într-o cutie sunt 25 bile albe. Craiova 2. a) Arătaţi că ( ∀ π ) x ∈  0. 11. 10. Prof. Să se calculeze „a” din egalitatea : 3  ( 8a . pentru a fi siguri că am extras 13 bile de aceeaşi culoare? CLASA a V-a 1. Arătaţi că există cel puţin 5 clase cu acelaşi număr de elevi. Să se afle numerele cuprinse între 30 şi 60.   4.  : cos x > 1 −   1 x 2  2 . 5. unde e     3  2 8 4. 8. Aflaţi dimensiunile dacă un sfert din lungime este cu 34m mai mare decât a treia parte din lăţime. iar un sfert din diferenţa de preţ dintre ghete şi blugi înseamnă cu 2. fără a privi bilele. Să se afle x din egalitatea:  420 . Şapte băieţi din clasa a cincea au numere de telefon asemănătoare. Să se arate că cel puţin doi băieţi sunt fraţi. Fie 10 bile colorate cu câte o culoare. Arătaţi că există 4 bile colorate la fel sau 4 bile de culori diferite. În fiecare clasă sunt cel puţin 30 de elevi şi cel mult 35 de elevi. Demonstraţi că fracţia { } 2008n + 1 este ireductibilă pentru orice n ∈ ¥ . Cât a costat cadoul bunicii ? 3. 6. 25 bile negre şi 25 bile verzi. Aflaţi numerele. şi i-a cumpărat şi bunicii un cadou. Suma a trei numere este 100.703 : 2 = 1.2 ⋅ 45 : ( 37 .   π  cos x şi F o primitivă a sa.3.72 ) : 8 + 234  . x ° y = xy − ax − 2ay + 4 a. asemănarea constând în faptul că cinci cifre sunt identice. Al doilea are cu 8 oi mai mult decât primul. iar suma lor reprezintă cealaltă cifră.   12. Aflaţi a astfel încât ( 1. Ana a câştigat la „ Robingo ” 100. 2. Să se afle numerele ştiind că primul număr este de 3 ori mai mic decât al doilea şi al treilea împreună. 2007 n + 1 Prof. iar al treilea dublul numărului de oi al primului cioban micşorat cu 15.500 lei mai puţin decât preţul cadoului. Dacă mărim un număr natural cu 2008 se poate obţine un număr natural cu aceleaşi cifre? . *** F  e  + ln 3 < F  e  + 13 . Câte oi are fiecare? 9. iar diferenţa dintre al treilea şi al doilea este jumătate din al doilea. + ∞ să fie parte stabilă a lui ¡ în raport cu legea "° ". Nicolae Ivăşchescu. Care este numărul cel mai mic de bile care trebuie scoase. Fie legea de compoziţie pe ¡ .000 lei din care şi-a cumpărat o pereche de blugi. f ( x) = 2 x este numărul lui Euler. Diferenţa a două numere naturale este cu 240 mai mică decât suma lor şi de 4 ori mai mică decât aceeaşi sumă. 7. Sergiu Romaşcu.7 x )  : ( 4 ⋅ 4 -1) = 25. Trei ciobani au 1997 oi. care împărţite la 4 să dea restul 3. a ∈ ¡ . Vaslui PROBLEME PROPUSE CLASA a IV-a ) 1. o pereche de ghete.

Se consideră numărul n = 13 + 12 ⋅ 13 + 12 ⋅ 132 + . y. 2 x + 4. Determinaţi cifrele x. Prof. Fie a. Se dau mulţimile A = { 2 x + 2. Prof. Gheorghe Stoica. . Nicolae Ivăşchescu. Să se afle x ∈ ¥ astfel încât cele două mulţimi să fie egale.Prof. 33 4. Să se găsească numerele prime de forma 9a9. Să se arate că dacă două numere naturale mai mari sau egale cu 2 au câte un număr par de divizori naturali şi au produsul un număr natural pătrat perfect. Petroşani 3. Nicolae Ivăşchescu. Hunedoara 2.Boicescu Nazeli. 4 x + 3. z . Prof. cu x < y < z astfel încât numărul A = x. Prof. Scrieţi numărul n ca o sumă de trei pătrate perfecte nenule. 2 x − 3} . Să se arate că a ( b + 8c ) ⋮ . Petroşani 6. Demonstraţi că n = 132008 7. + 12 ⋅ 132007 6. 4 x − 6. Craiova 8. Prof. Craiova CLASA a VI-a 1. Craiova 5. b. y. Să se rezolve în ¥ × ¥ ecuaţia xy + 2 x + y = 2005. Nicolae Ivăşchescu. Nicolae Ivăşchescu. z ( x ) + z . Craiova 7. Prof. Să se scrie numărul 20062005 ca o sumă de cinci pătrate nenule.5 x − 2. Ionuţ Ivănescu. z diferite de 9. atunci ele nu sunt prime între ele. Să se arate că există o infinitate de numere naturale nenule x. distincte două câte două astfel încât x 2 + 2 y 2 = 3z 2 . Prof. x ( y ) să fie natural. Craiova 3. Prof.. y ( z ) + y . c ∈ ¥ astfel încât 3b − 9c − 11a = 0 . Brăila 4. Viorel Cornea şi Dan Ştefan Marinescu. x + 2} şi B = { 3 x − 3. Demonstraţi că nu există b ∈ ¤ astfel încât ab( a + b) = 1.. Gheorghe Stoica.

Brăila 7. Hunedoara 5. Prof.Boicescu Nazeli. N mijloacele laturilor [ AB] si [ BC ] .D. Să se demonstreze că 3  2 + 2  − 5  +  + 4 ≥ 0 . Se dă V ABC cu M . numărul A = ( n 2 + 2005)( n 2 + 2006)( n 2 + 2007 )( n 2 + 2008) + 1 este pătrat perfect. Daniela Covaci. Nicolae Ivăşchescu. p . r ∈ ¡ . Dacă x. y∈ X ⇒ 1  x y ⋅ +  ∈ X .S. X = Φ / cu proprietatea că oricare ar fi x . Nicolae Ivăşchescu. Prof. Petroşani . y. c diferite de 0 şi 1. ∀ a. Să se arate că: a + b ≤ r . x+ y− a y+ z− a x+ z− a 1 + 2 ≤ 2 2 2 2 x + y + xy y + z + xy x + z + xz a 2 Prof. z şi a număr real strict pozitiv. q . Craiova 4.dr. Prof. 2  y x 6. y. b. Galaţi CLASA a VII-a 1. Să se ducă folosind o riglă negradată paralela prin B la AT unde T este un punct oarecare de pe ( MC ) . r ≥ q astfel încât a p − q + b p − q ≤ r − q şi + p p a p + q + b p + q ≤ r + q . z . b ∈ ¡ ∗ . demonstraţi că y ( x + z ) este un număr divizibil cu 6. Să se arate că oricare ar fi numerele reale nenule x. Prof.Prof. Gheorghe Stoica. Să se demonstreze că oricare ar fi n ∈ ¥ . ∞ ) . Petroşani Prof.I. a   b a b Prof. Gheorghe Stoica. Prof. b ∈ (0. Fie a . numere naturale cu proprietatea 2 x − 3 y − 10 z = 0. Rodica şi Dumitru Bălan. Brăila a b   a b 2. Craiova 5. Aflaţi numerele naturale a. Brăila 2 2 3.Marinescu. care verifică relaţia: ab + bc + ac + 6 = 3( a + b + c ) Prof. Şerban George. Determinaţi mulţimile X ⊂ ¢∗.Serdean.

b. Prof. c. Caraş-Severin . Lucian Dragomir. b..S. Galaţi 8. Brăila 2. Prof.D. 669 Prof Boicescu Nazeli. Dumitru Săvulescu Bucureşti CLASA a VIII a 1. Prof.. Craiova. Lucian Tuţescu. Şerban George. Aflaţi toate numerele abcd ştiind că: (a 2 + b 2 )cd + (c 2 + d 2 )ab = 20 şi a. d sunt nenule. DC ≤ AD ≤ max BD. Liviu Smarandache.. Prof.Şerdean.Marinescu.. Arătaţi că există 2007 numere naturale distincte a1 . } Prof. a2007 astfel încât [ ( ] ) ( ) a a1 a2 a3 + + + . Petroşani 9. Atunci are loc inegalitatea: min BD.. Prof. Fie a.I. Să se determine m ∈ ¡ pentru care x ∈ ¢ / x − 5 x + m = 0 ∩ { 2 } { x∈ ¢ / x 2 − mx + 3 = 0 ≠ ∅ . Oţelu-Roşu. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(R A) = 90o . Să se determine numerele naturale n ştiind că 5 n + 8 n + 12 n + 14 n se divide cu 13. Hunedoara 7.. Craiova 10. Pe ipotenuza BC a triunghiului dreptunghic ABC se consideră punctul D . Arătaţi că: (a 3 + b3 ) + 3abc 2 ( 2a 2 + ab + 2b 2 ) > c 6 2 Prof. h lungimea înălţimii din A iar S = aria ( ABC ) are loc inegalitatea: c   a b 2 2 2 2 2 2  1 + +   ⋅( a b + b c + c a )  +  bc ac ab   2  2 a− b−   c  ≥ 40 S 2  Prof. DC . + 2006 ∈ ¥ a2 a3 a4 a2007 . Demonstraţi că 3 7 11 2007 ⋅ ⋅ ⋅⋅ < 5 9 13 2009 1 . Gheorghe Stoica. Prof. Brăila 3. a2 . c lungimile laturilor unui triunghi.. Rodica şi Dumitru Bălan.dr.6.

4. Arătaţi că ecuaţia x 2 − y

(

) + ( x − y ) = ( xy − 1)
2 2 2

2

are în ¤ × ¤ o infinitate de soluţii. Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani

5. Dacă a, b, c, d ∈ [− 2, ∞ ) şi a + b + c + d = 16, atunci

a 3 + b 3 + c 3 + d 3 ≥ 40.
Prof.dr.D.S.Marinescu, Prof.I.Şerdean, Hunedoara 6. Să se rezolve în R următoarele ecuaţii, unde prin [a ] s-a notat partea întreagă a numărului real a:

 x − 1  2 x + 1   3x − 5   4 x + 5  5x − 8  3  +  6  −  9  +  12  = 9 .        
Prof. Rodica şi Dumitru Bălan, Galaţi 7. a) Rezolvaţi în ¢ × ¢ ecuaţia: x 2 = y ( y + 1)( y + 2)( y + 3) + 4 . b) Determinaţi m, n ∈ ¥ pentru care m 2 = n3 − n + 2 .

Prof. Daniela Tilincă, Brăila 8. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic atunci

c   ab ac bc   a b + + + +   ⋅  ≥ 10. b a   bc ac ab   c
Prof.dr.D.S.Marinescu, Prof.I.Şerdean, Hunedoara CLASA a IX a 1. Să se determine numerele întregi x pentru care x + 2 x + 1 ⋅ x + 4 x + 3 ≤ 2 x + 3 .
2 2

(

)(

)

Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin 2. Să se rezolve ecuaţia

1 1 2 2 1 1 + − − + + = 0. x x + 4 x + 8 x + 12 x + 16 x + 20
Prof. Lucian Dragomir, Oţelu-Roşu, Caraş-Severin

3. Fie A = { ai ∈ N * | ai ≤ 100} astfel încât card ( A) = 51 . Demonstraţi că există cel puţin o ecuaţie de gradul doi cu coeficienţi în mulţimea A ale cărei rădăcini sunt raţionale. Prof. Daniel Nicoară, Hateg

4. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii

 x 4 − y 4 = 15  3 3  x y − xy = 6 Prof. Butaru Zizi-Iuliana, Dolj

5. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Arătaţi că :

a 3 + 3b 2c + c 3 b3 + 3c 2 a + a 3 c 3 + 3a 2b + b3 + + > 3. b3 + 3bc 2 c 3 + 3ca 2 a 3 + 3ab 2
Prof. Dumitru Săvulescu, Bucureşti 6. Fie x1 , x2 ,..., xn ∈ ¡
+

astfel încât

n

i= 1

xi = 1 iar A1 , A2  , An mulţimi oarecare. Arătaţi că are loc:

card ( A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ An ) ≤

n

i= 1

xi ⋅ card Ai unde card A reprezintă numărul elementelor mulţimi A.
Prof. Ionuţ Ivănescu, Craiova

7. Fie x, y, z > 0 cu proprietatea că x + y + z = 3 . Să se arate că:

x y z + + ≥ 1. y+ 2 z+ 2 x+ 2
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti

8. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia: x − y = 3 xy + 17 .
3 3

Prof. Bran Nicoleta, Prof. Smarandache Liviu, Craiova 9. Fie an = 1 +

n ≥ 1 { an }

1 1 1 1 1 + ... + şi bn = + + ... + , n ≥ 1 . Să se arate că oricare ar fi numărul 3 2n − 1 2 4 2n ≠ { bn } . (Prin { α } am notat partea fracţionară a numărului real α ).
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani

CLASA a X a

1. Rezolvaţi ecuaţia

x5 x +

5

x x = 56 .
Prof. Valeria Ionescu, Dolj

2. Fie f : ( 0, ∞

)→

¡ , f ( x ) = log9 ( 1 + x 2 + x3 ) − 2 log 4 x şi A = { x | f ( x) = 0} . Să se
Prof. Carmen Folea, Brăila

determine elementele mulţimii A . 3. Să se arate că într-un triunghi, avem:

ra rb rc 108r 3 (Notaţiile sunt cele uzuale). + + ≥ a b c abc
Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani 4. Fie

α ∈ ¡ şi z1 , z2 ∈ £ . Să se determine z1 şi z2 ştiind că z1 = z2 = 1 şi z1 + z2 = α z1 z2 .
Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti

2 2 2 5. Fie a, b, c > 0 cu proprietatea că a + b + c =

1 . Să se arate că : 3 1 1 1 a+ b+ c+ + + ≥ 28 . ab ac bc

Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti 7. Aflaţi numerele naturale nenule a căror diferenţă este egală cu puterea n a câtului lor, n ∈ ¥ ∗ . Prof. Butaru Lili Iuliana, Dolj 8. Ştiind că a =

2 3− 3 + 2

2 3 + 3 , să se calculeze suma i 2 S=
2006

k=1

 (a 2 + 1)k + a 2 + 2  .  
Prof. Rodica şi Dumitru Bălan, Galaţi

9. Să se arate că într-un triunghi ascuţitunghic, avem:

a2 − ( b − c ) b2 − ( c − a ) c2 − ( a − b ) + 2 2 + 2 ≥ 3 , notaţiile fiind cele uzuale. a 2 + b2 − c 2 b + c − a 2 c + a 2 − b2
2 2 2

Prof. Gheorghe Stoica, Petroşani CLASA a XI a

1− x  1 ( 2n) şi şirul ( an ) n∈ ¥ , an = f ( 2 ) , ∀ n ∈ ¥ . Să se  → ¡ , f ( x) = 2 2x + 1  calculeze lim an . n→ ∞
1. Fie f : ¡ \  − Prof. Carmen Folea, Brăila 2. Fie n ∈ ¥ ∗ şi A, B ∈ M n (£ ) cu proprietăţile:

( A + B ) 2 = A2 + B 2 ; 7. ( A + B ) 4 = A4 + B 4 ; 2 Să se arate că ( AB) = On ;
6. Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti 3. Fie ( xn ) n ≥ 1 un şir de numere pozitive. Atunci l = lim n  n→ ∞

 1 + xn + 1  − 1 ≥ 1 . xn  
Prof. Carmen Folea, Brăila

2 2 4. Fie A, B ∈ M n (¡ ), n ∈ ¥ , n ≥ 2, astfel încât A = 2 A − I n şi B = − B − 2 I n . Dacă

f , g : ¡ * → ¡ , f ( x) = det( xA + I n ) , g ( x) = det( xB + I n ) , calculaţi lim
x→ 0

f ( x) + g ( x ) − 1 + (− 1) n + 1 x
1+ ( − 1) n +1 2

. Prof. Daniel Nicoară, Haţeg

 1 + 1 + ...+ 1  lim n  e n + 1 n + 1 3 n − 3  5. Să se calculeze n→ ∞  
Prof. Lucian Tuţescu, Craiova, Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti CLASA a XII a 1. Fie f ( x ) = cos x; f : ¡ → ¡ şi M =

G=

{

ϕ : ¡ → ¡ | ϕ continuă şi bijectivă f ° ϕ = f }

{

f : ¡ → ¡ | ϕ continuă şi f ° ϕ = f } respectiv

21. Demonstraţi că M este monoid şi G grup împreună cu operaţia de compunere a funcţiilor 22. Fie ϕ ∈ M . Demonstraţi că ϕ este derivabilă în orice punct x ≠ kπ , k ∈ ¢ . 23. Daţi un exemplu de funcţie

ϕ ∈ M care să nu fie derivabilă în nici un punct de forma
Prof. Radu Vasile, Brăila

x = kπ , k ∈ ¢ .

2. Să se calculeze primitiva următoare:

∫ 2sin x + 3(1 + cos x)e dx , x ∈  0, 2  .
x

1 − sin x

π 

Prof. Moanţă Cristian, Craiova 3. Calculaţi integrala: I =

∫x

dx
( n − 1) k + 1

1+ x

2k

; k ∈ ¥ , n ∈ ¥ , x ∈ ( 0, ∞

).

Prof. Mărculescu Mariana, Craiova 4. Să se determine f : ¡ → ¡ , ştiind că dacă F : ¡ → ¡ este o primitivă a sa cu proprietatea că

F ( 0 ) = 0 , atunci 12 ⋅ F este o primitivă a funcţiei 1¡ ⋅ f . ¡

Prof. Ion Nedelcu, Ploieşti 5. Calculaţi limita şirului:

    1 1 1 1 an = 16n   + + +  + ... 2 2 2 2 2 2   16n + 2 16n 2 + ( 4n + 1)   16n + 6 16n 2 + ( 4n + 5 )        1 1 ⋅⋅⋅+  + .  16n 2 + ( 4n − 2 ) 2 16n 2 + ( 8n − 3) 2    

prof. Puchin Iulia. prof. Trişcaş Oana. Zodilă Emil. Pascu Cristina Teodora. Bunea Rodica. Bălan Cristina Alexandra. Doxan Radu Mihnea. Tuţescu Lucian. prof. . Ichim Andrei . clasa a XII a. Vioreanu Roxana. Stroe Alexandra Ştefania. Popa Mircea Doru. prof. Judeţul BRĂILA: Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Brăila: clasa a XI a. Chiru Andreea. Judeţul DOLJ: Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”. Neacşu Adi Mădălin. clasa a XII a. Toader Horia. Dănciulescu Diana Elena.  5 4 3 1 2 Prof. Sidorof Alexandra. Nedelcu Cristian Vlad. Plopeanu Aura. Voicu Bogdan. Epifanov Denis Mirela. Smarandache Liviu. Bogzeanu Loredana.Prof. Ion Anca. Damian Oana. Istrate Andrei Valeriu. Gheorghiţă Eugen. Enache Angelo. Mareş Bogdan Mihail. Turcu Alexandru. Radu Adelina. Craiova Rubrica rezolvitorilor 1. clasa a XII . Danielescu Marina Cella. Haţeg 6. Nistor Lidia Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila: clasa a XI a. Tuţescu Anca. Boicescu Teodora . Perianu Armand Valeriu. clasa a XII a Toader Bogdan. Bratu Laura. Daniel Nicoară. Caracaţeanu Adrian. Boboc Iuliana. Botea Viorel.Botea Carmen. 2. Bercaru Andrei clasa a XI a. Kevorchian Andreea. Craiova clasa a VI a.Tudorache Andreea Cristina. Negulescu Dan Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila: clasa a IX a. Ivăşchescu Nicolae. Gurzu Mădălina Doina. clasa a X a. prof. Dumitrache Cătălin. Să se rezolve în S5 ecuaţia : 1 2 3 4 5 X 11 =  . Chiscăneanu Diana . Bardaş Alexandru. Muntean Ionuţ Alexandru. prof. Pintelie Andreea Mihaela. Dănăilă Georgiana. Stancu Alexandru Daniel. Matei Răzvan. Ghioca Iulia.

....... INEGALITĂŢI ÎNTRE ELEMENTELE UNUI TRIUNGHI de Neculai Carnaru..... nr................................. Materialele spre publicare.... Turcu Narcis Gabriel……………………….................1 2...C........R...................23 CONCURSURI INTERJUDEŢENE 1.. Propunătorii de articole şi probleme.......... 0722697363.CUNAX S..N..8 4........01............TRIDENT ” EDIŢIA a V a 2007……... Clasa a XI a C de la C......C... TEHNOREDACTARE: Bobocea Evelyn..………. FRACŢII CU SIMPLIFICĂRI FRAUDULOASE de Roxana Murea....... Se adresează tuturor elevilor şi profesorilor interesaţi de concursuri....... telefon .....SUMAR: ARTICOLE MATEMATICE 1........................ tel.....………………………………………………….......44 PROBLEME REZOLVATE şi PROPUSE 1................... 26.... UTILIZAREA UNOR IDENTITĂŢI COMBINATORICE ÎN REZOLVAREA UNOR IDENTITĂŢI TRIGONOMETRICE de Ani Drăghici şi Mădălina Călinescu…. BRĂILA All rights reserved © ....... ASUPRA UNEI PROBLEME DIN GAZETA MATEMATICĂ de Mihaela Giurcă.....…... S.............L....com sau pe adresa revistei: str...L. RUBRICA REZOLVITORILOR........... olimpiade şi rezultate deosebite la matematică. Cuza........................ Brăila..................14 6..... Filiala Brăila şi al sponsorilor METAL BAND S........BURKELL de Gheorghe Alexe.....16 7..L. / fax 0239 615333.................. Iugulescu Nicolae.. CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “VICTOR VÂLCOVICI” … EDIŢIA a XVI a 2008……….4 3.. PROBLEME PROPUSE …………………………………………………........................ şcoala........... REDACŢIA REVISTEI.......55 2............ OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ.....................B...........182. Soluţiile problemelor se vor scrie pe foi diferite şi vor fi redactate îngrijit................... INEGALITATEA LUI I....... clasa şi profesorul de la clasă (pentru elevi)..... PROBLEME REZOLVATE...N...S.........84 REVISTA DE MATEMATICĂ DIN BRĂILA “TRIDENT” este editată semestrial cu sprijinul S.... Expeditorii vor menţiona :numele şi prenumele..... localitatea...2008…………......12 5....……………76 4...M........ TEOREMA DE EXISTENŢĂ A PRIMITIVELOR UNEI FUNCŢII CONTINUE de Mădălina Teodorescu. PROBLEME DATE LA OLIMPIADA JUDEŢEANĂ CU SOLUŢII INGENIOASE de Dan Negulescu şi Radu Vasile…………………………….E..... îşi asumă responsabilitatea pentru originalitatea materialelor.................... OFFSET GRAFIC SERV S......…71 3.... precum şi soluţiile problemelor.R...... CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ “PETRU MOROŞAN …............... se vor trimite la adresa bcviorel@yahoo..... PROBLEME DE BACALAUREAT CU…PROBLEME de Botea Viorel.......R.. Alexandru I.............R.........27 2...........18 8.BRĂILA TIPARUL: S..........