Prezenta lucrare cuprinde 0 expunere succintA a instinJtjUor pi!r1ii generale a drepwlui procesual civil. in corespundere cu JegisJapa in vigoare Ia 01.09.

2007, expusA in ordinea ~i in confoonitate cu programul de stlJdiu al di5CipJjne~ aprobat la Facultatea de Drept a Universj~j de Stat din Moldova, destinatA stlJden~Jor ~i practicienilor. pentru 0 ins~re suficientA ~i rapidA a cun;ului. . Descrierea CIP a Camerei Nationale a CArtii Drept procesuai civil: Partea gen. : (Note de curs) / Centro I juridic "Dalini". - Ch. : S. n., 2007 (F.E.-P. "Tipogr. Centrala"). - 112 p, Bibliogr. p. 112 ISBN 978-99 75-78-547-1 500 ex. Tema I. Noţiuni introductive in studiul dreptului procesual civil 4 Tema n. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil 18 Tema llL Raporturile juridice procesuale civile..............31 Tema IV. Competenta generala a instanţelor judecătoreşti ~ 36 Tema V. Competenta jurisdictiona1a a instantelor judecatoreşti 4S Terna VI. Parţile in procesul civil......................................: 52 Tema vn. Participarea intervenienţlor in procesul civil...59 Tema vm. Participarea procurorului in procesul civil.....63 Tema IX. Participarea in procesul civil a autorităţilor publice, organizaţiilor ~ cetaţenilor pentru apărarea drepturilor şi intereselor altor persoane....................66 Tema X. Reprezentarea judiciara in procesul civil............" 69 Tema Xl Actele de procedura civila, rermeneJe ~ sancţiunile procedurale................75 Tema xu. Cheltuielile de judecata........................80 Tema XIn. AcJiunea civil1i. ;..............................85 Tema XIV. Probele ~ probaJillJ1e<! in procesul civil....97 BIbUograDe...............112 ~ TEMA l. :'/OTIVSI Ii\TROOl'CTIVE OREPTl "LlTI PROCF.sUAL CIVIL iN sn:OIt!L

I. ;-';opunea ~ clasifJCare3 fonnelor de aparare a drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei. 2. Tr:i'iiiturile caracteristice ~i importanta fonnei judiciare de apiirare. 3. Nopunea dreptulul procesual ci\iI. 4. w'oarele dreptulul procesual ci\iI. 5. Nopunea ~ dasIficarea nonnelor de proceduri ci\ila. 6. Nopunea ~ dasIficarea felurilor procedurii civile. 7. Nopunea " cIasif1carea fazelor procesulul civiL

1. Nopunea " d~ fonnelor de apirare a dreptmilor " intereseJor legitime ale persoanei. in cadrul raportului juridic subiectele apar mereu ca titulari de drepturi ~i obligapi. Acesle drepturi ~i obJigatii sint pre\'Uute in db-pozitiile nonnelor juridice de drept material. La rindul ei. no!iunca de drept subiectiv presupune trei posibilitap cumulative: I ) posibilitatea de a avea 0 anumitii conduita, 2) posibilitatea de a pretinde 0 conduita corespunzAtoare din panea subiectului obligat. 3) posibilitatea de a recurge. la nevoie.la fol'\8 de constringere a statului. Cel dc-al trei1ea anibut aI dreptului subiectiv aClioneazA atunci clnd sint pertulbate primele doua. Conduita umana. deseori. de~ Jimitele legalitapi. avind drept rezultat lezarea dreptului subiectiv ~ cauzarea de prejudiciu. astfel punindu-se problema apamrii drepturilor subiective. Prin UIlTIaI'e, una dintre sarcinile de baza ale ~1atului este garaJJtarea ~i apararea drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei. in vederea rea1izArii acestei sarcini. statui stabilf$e o <;erie de principii fundamentale care permit rea1izarea in p~ a apamrii drepturilor ~i , intereselor legitime alepersoanei. Astfel. art. 20 aI Constitutiei Republicii Moldova stabil~ cA: mice persoanii are dreptul la ,mti,ifac(ie efectMi din portea imtan/elor jlldeciitore~ti competente impotriva acrelor care \'iolea:p drepntrile. libertd{ile ~i interesele sale legitime. prevedere preluata din continutul art. 8 aI Declaraliei Universale a Drepturilor Omului ~i art. 6 al Convenpei Europene pentru Apiirarea Drepturilor Omului ~ a Libertiiplor Fundamentale. . De asemenea, art. 26 aI Constitutiei Republicii Moldova garanteaza dreptul la apArare. fiecare om al'ind po.ribilitatea .'Iii reac(i()ne~ independent. prin mijloace legitime. la incalcarta drepturilor ~i imereselor sale. Anume aceste douii principii de baza. garantarea acc:eJllfui liber fa justi(ie ~i garantarea dreflll/lui la apOmre. serve<;(; drept gardlliij juridice a apararii drepturilor ~i intereselor legitime ale pt:NXlI1ei de catre stat Odatii tiind ~1abilite aceste gar.mlii. se pune problema cum ~i in ce r'nod are loc acea.~ ap[1I111\: a drcpturilor subiective? Aici trehuie sA facem loe unor noi noliuni. precum: mijloc de afliimre ~i ./iJ/7/1li de apamre. in caz de inciilcare a unui drept subiectiv din panea altor persoane. apare necesitatea ohiL't:ti\'fl de apliC'dI'e de ciitre titular a unor rnasuri de protec!ie a dreptului. Aceste masuri de pro!cqic poartii denumire-d de mijlo(' (metoda) de apOmre a dreptl//lli subiecti\'. Mijlll<:ul de apiirare a dnptului repreVnld 0 categorie de drepl material $i con.Whtie a('('le mii.mri de pmtec(ie care necexitd a fi ultreprillSe In vederea apiiriirii 111lui drepl sllbi£ctiv il/ciikal saIl cIlI/tes1llJ, alvld drept SC/lp ,nliitararea il1lpedimenJe/or de rea/kpre a dreptului re,lp1'ctil'. Mijloacele de apflmre a drcpturilor civile sint prevazute in ,U1. II Cod Civil 011 RM ~i

anurne: recun~terea dreptului. restahilirea situaliei anterioare. suprimarea ac~unilor prin L"are se 'in,'alca sau se Creaz8 pericolul inddL'iirii dreptului. declararea nulitii!ii actului juridic ,'il'il sau actUlui emis de 0 autoritatc publica.. impunerea la execuUtrea obliga!iei. repar.m::-J prejudiciului. inclusiv moral. autoapamrea etc. Important este de menlionat ca. doar un singur mijloc de apamre poate Ii realizat individual de ciitre titularul dreptului subiectiv incaleat ~i anume - allfOllpiirarea. in rest. L~lela1te metode necesita adresarea titularului la organele cornpetente. care prin hotarirea luata vor dispul1e intaptl.lirea miisurilor de proteclie cuvenite. Astfel. in dependenta de faptulla care organe se adreseaza persoana inleresam ~i ce tip de norrne reglementea71i activitatea acestor organe. putem deosebi mai multe fomle de apOrare a drt'f)turilor ,fi imereselor legitime ale !,<'rsoanei. Fonna de apiirare a dreptului repre:jnJii 0 ca/egorie de drept procesual care constd diJ/tr-un mlumil tip de acavitaJe a organe/or compelellle, In vedma apiirarii unui drqJt sau ullt!1"eS legitim oJ persoanei, activitoJe reglemenJo/d de normejuridke. Altfel spus. fomla de aparare a dreptullli constituie activitarea organeJor jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examiniirii ~i soluponiirii cauzelor civile. in vederea apariirii drepturilor inciilcate sau contestate ale persoanei. or ~ mai simplu este 0 activitate' de solutionare a lirigiilor. E.<.enta unei astff'1 de activitap constii din: I ) stabilirea circum<;tantelor de fapt. 2) stabilirea norrnei de drept competente ~i aplicarea acesteia. 3) pronuntarea unei hotariri cu privire la litigiul iscat ~i executarea acesteia. Premisa acestei activitap de aPArare a unui drept sau interes legitim aI persoanei constituie existenta unui litigiu de drept. avind drept obiectiv examinarea ~i solutionarea litigiului. Examularea unui litigiu cuprinde in sine primele douii componente ~i poote sa nu se finaliz.eze in mod obligatoriu cu solu~onarea propriu-zisii. La rindul ei, solu(iOllal'ea litigiului presupune erniterea unei hoti'iri'ri prin care pretenpile inaintate se satisfac total sau partial. cu precizarea mi jlocului de apiirare care necesitii a fi intreprins sau se resping. Execl/farea hotari'rii pronuntate la soluponarea litigiului reprezinta transpunerea in practica a rnijlocului de apiirdre care necesita a fi intreprins in vederea apAmrii dreptului (de exemplu: impunerea la executarea obligaliei contractuale, repararea prejudiciului cauzat prin delict ~.a.) IApari~a unui litigiu de drept poate fi determinata de inciilcarea sau conte<;tarea unui drept subiectiv. illcalcarea ",uli dreDt. Dreptul se considera inciilcat atunci cind piirlile recunosc existenta raportului juridic din care rezulta drepturi ~i obligapi, dar exista impedimente in procesul executarii sau onorarii lor. Contestarea 10l/li dre",. Dreptul se considera conte.~1at atunci cind pfu1ile nu recunosc

care ~ independente fat! de organeIe puterii executive ~ legislative ale statului ~ in ansamblu alcAtuiesc cea de-a treia putere in stat .activitate a ac:estora se stabiIesc conform anexei nr.insIante ~ de drept comun de grad inferior.M. specificul ~i natum juridiai a1 dreptului inciilcat. Sistemul instantelCX'~ de drept COIJIII\ este alcAluit din UIJl1§toarele instante: ]. Judedtorii . Confonn art. atunci cind vorbim despre fonnajudiciarA de apW"are se are in vedere inrnpuirea juSlipei propriu-zise. judedrorii specializate. Putem distinge urmiitoarele douii criterii de delimitare a unei fornle de apiirdre de alta: I) criteriul subiectiv .: . 0I1fik de apel pjudea'1torii". . Multitudinea forrnelor de apiimre sA datoreazii unui ~ir intreg de factori: gmdul de complexitate aI litigiului.justifia se tnf6ptuiqte tn numele legii numai de instanJele judecOtorqri': irI" oonfonn art. . repartizate pe trei niveluri.1 drept e. in afarA de cele date prin lege in competenta altor instanfe.Ul. Forma judiciara reprezinta acetl forml de opiirrue a drepturiIor ~ inJereselor 1egiIime ale persotl1U!i care ate rm/i:tpJ4 de ci1re inskzn(eIe ~ ~ regkmenl/1/ii de rrormek de]11'lJMlurd cMI4. I.. ] a Legii privind organiztuetIjudeciitormscl1 nr.care are Ia bazA IIlIIUra juridica a normelor de drept care regIementealA activitatea aces10r ~ TmincI CXJI1t de aces1e douA criterii putem deosebi unTI§toarele tipuri de fonne de 3pArare a drepturiIor~ intereselor Iegbne aI persoanei:judiciani. AtXimrea I/II/Ii inreres..'ite sau va Ii in viilor imposibil de realizat.itate ~i a formelor de apiirdrea a drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei.justifiJ1 Sf! tnjQptuiqre prin Curtea Supremii de JUSIifk.ii activitatea de apiirdl'e a dreptului sau interesului legitim aI per. Din punct de vedere aI aiteriului subiecliv. Pentn1 anumite categorii de cauze pot functiona.. I] 5' aI ConstitlJliei RM .1995.existenta raportuluijuridic ~i solicita constatarea existen!ei sau inexistenICi unui drept sau obligalii. Sistemul judiciar aI Republicii Moldova este constituit din instante judec!t~ de drept comun ~ instante judedItore§Ii specializate. fnfiin1area de insIante extraordinare este interzisA. 0JEanizarea instantelor ju~ competenta ace&ora ~ procedUJ1i de judecatA sint stabilite prin Iegi <Ig8J1ire. putem caracIeriza aceast! fonnii ca fiind 0 activitate reaIizaIi de inscittJ1ii speciaIizare numite .puJereajudeditoreasrii De areea. atunci clod nu exista un lirigiu de drept adica nu se indiJca sau con~ ncmijloeit un drept dar din anumite considerente ace!. 514 din 06.are aI statului ~i existenta anumitor trcK!ilii juridice. 114 II Constitu1iei R. gradul de democmtiz. lnteresul este ocrotit de lege prin intennediul unor proceduri speciale. existii 0 diver..ocaIMtiJe din raza de.oanei: 2) criteriul obiectiv .instanJe de judecaJQ.. administrariviI# pmratiJ (~ascii~ A. Ca ~i in cazul mijloacelor de ap6rare.care are la ba7li statl/tul jurillic III ()(~lIl1l'l(Jr care rea1izeaz. cai'e functioneazii in sectoare ~ judedi toate ~Ie ~ cereriIe. potrivit Iegii.

in circumspcriptia dreia sint cuprin~ toate raioahele. putem caracteriza aceast! formA de apmre ca fiind reglementali de norme juridice cu caracter special. 514 din 06.inti ~ judecitoriiIe din ciraunscrippa lor ~ preWmre confonn anexei nr. apel ~ recurs.otiirfmJ emisd pe caJea odmi1Ustrativ6 poole fi ataco1iJ tn insIanfa de juI:/eazrii in mtele camri. fonna adminisIrativA constituie 0 condi1ie obligatorie peaIabilI adres. de regulA. Sistenlll instantelor j~ economice este constituit din: I. Din punct de vederea aI aiteriului subiecliv.eriului obiectiv. Conform an. Judedtoria Ec:momici de C1raumcriDtie .instanta judecatoreascA specializat! de grad superior care judedi cauzele date in ~ta ei ca insIanti de fond.1995.A1i publice. fonna judiciarA mai este numit! ~i foona procesual-civiJA de apW"are a drepturilor ~ intereselor legitime ale persoanei.e vedere aI crit. corectA ~ unifonnA a legislaliei de cAtre toate instante1e ju~ in cadruI dreia functioneazii trei co/ega speciolizt1te (civil ~ de contencios administrative. dup1i categorii de cauze. iar cea de ap!b'3re a dr::pturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei fiind W18 facul1aDvi. aceste organe au.instanta judedtoIeasdl suprerM care aSigum aplicarea . economic ~ penal) care judedi cauzele date prin lege in cnnpetenta ei ca insIanti de recurs. dupA care. Din punct <. care judeci cauzele date prin lege to competenta ei ca instatJ1! de fond. De aceea. Din punct de vedere aI aiteriului obiectiv.'bii in instanta de judecatl (de exemplu: cererea prealabil! in procedUJ1i contenciosuIui administrativ). 0 altii activitate de bazA.instanta judecatoreasdi. 3 a Legii privind organiulreajutltriitoreascii nr. exponente ale jXltfrii executive san persoane de drept privat care presteazA W1 serviciu public. ~Ie ~ municipiile RepJbIicii Moldova.instanta juded!toreasdi specia1izatA de grad inferior.(17. jar h. 3) Cod Ovil aI RM: t. care in mare parte se co'!pn in Codul de procedurA civilJi aI R. AstfeI. in RepJblica Moldova exist! dou! categorii de Instante ~ specializate: economice ~ militare. organe de stat. care se conpn in Iegile ~ ac:Iele normative subordonate Iegii prin care sint instituite aceste organe. care infaptuK$ justitia la so]uponarea IitigiJlor apIinJte in cadrul relapilor economice dintre persoane fizice ~ juridice. Fonna adminIstrativi rep1'f!1inJ4 acetlf0mr4 de opiirare a drq1turi1or ~ inIe1'f!selor /egiIime ale persoanei care este rea/izaI4 de ci1re uuJorit4(ik publia ~ regkmentoJ4 tk ade nonnaJive specia1e. 3. precum ~ aIte colegii constituite de Plenul 0Jr1ii. B. in C8l1J1 in care cererea nu este examinatA in tennenuI stabilit de lege san persoana nu este satisBcut! de decizia .2 CurtiIe de ApeI. a cAror III1idl activitate este infaptuirea justipei. CSJ . ape] ~ recurs. numite nonne de pn:x:edum civilA. putem caracteriza forma judiciarA de apArare ca fiind 0 activitate reglementatA in exclusivitare de nonne juridice distincte. W1 cdegiu liirgit. LocaIitatea de . fonnate din mai multe coIegii. Spre deosebire de instmJtele de judecati. ]0 aIin.1piirarea dreptwiJor civile pe caka odmi1Ustrativ6 se face door rn Ctl1JU'ile previimte de lege.M. 2 Curtea de AoeI EconomIcii .. 'i:. este necesarA depunerea cererii cAtre organul emitent san organul ierarhic superior. in caml conteslArii unui act administrativ emis de 0 autoritate publicA. putem caracIeriza aceastA funnii de apArare ca fiind reaIizatJi de diverse autorit. de drept comun de grad superior care ~ exen:itl oompetenta intr~ cilt:urmcriptie care 0Jprinde mai ITI1Ite juded!taij.

in IegAtura cu solu~.11. 793 din 10. forma privata (obsteasca) repretjnt4 acetl form4 de opiIrrzre a drtpturilor ~ inIe1'f!se1or legiIime ale persoanei care ate rea/iqrJ4 tk c6Jre onumiIe pt!I'SIJ(IM. 1453 din 08.re persoanc:: lizi:e ~ juridice. Acest tip de formi de apmre include activitatea unnAtoareIor organe: I) antoritAtile tuteIare (de exemplu: art. Arl>ib1J peate fi orice persoana fizidi care ~-a dat consilJ1f1lmintuI ~i care.I994. 2 aI Legii contenciosului administraJiv nr. in oompetenta carom prin lege este dati examinarea ~ soluponarea liligiilor.-are reprezintA .).:marea conflictelor coleclive de II1UIId!. judecata arbitralA este 0 instantli care are functia de a soluliona \itii!ii . Ea d1UU< hipe8'A calea altemativi\ de roltJtionare a diferendelor dintre persoanele de drept privat in acest tip de fonnA de apArare se include ac livitatea unnAroarelor organe: l)judecata arbjtraJJi (arbitrajul).tre piirtiIe aflate in lili£iu. de aceea activitatea lor se include in forma adminisIraIivA de api!rare. Un exponent tipjc aI fo~ ~ de apA.) sau poote fi creara ad-lwc (ocarional) penttU examinarea ~ soIu~onarea unui litigiu concret Judecara aIbitraIa poote avea competenfd generaIii sau poate fi spe~ penttU anumite categorii de 1itigii sau penttU anumite categorii de subiede. a9Xiatii ~. Conform art. Confonn art. Fonna privati de apmre este reaJjzatA prin acthiialfa organelor nestataIe. neguvemonumtale) ~ este reglemen1tzJ4 de IJiJt7M. 4) alte organe administrative. dupA pi!rerea . lffiiuni. 5) organeIe de noIariat. Notariatul nu are func!ia de apIrare. Judocata arbiIraIi peate fi instiJupoTWli1Jzt4 ca un organ pennanent (pe ling! camere de COITIeJ1. ci W18 de ocrotire ~ protectie a drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei.~.jutkcata arbitraJii.luatA.' apar in. iul pArtilor aflate in litigiu ~ investite cu competen\8 de a solutiona litigiul. C. prin indeplinirea de acre nocariaIe in numele statuIui. 56 Codul Familiei aI RM). aceasta se poate adresa in instanta de judecatA cu 0 acpune in CXJI1tenciosul adminisIrativ. 2) comi~ia de oonciliere. I aI Legii cu prMI-e fa judecato arbitm/d nr. create liber ~ benevol de d!. 3Ibitrajul se in~ ca 0 modaIitate privata de soIu~onare a 1itigiului din1re ~ de c3tre 0 persoana aleasii de c3tre acestea.a. 3) alte organe nestatale CJ'eiIte prin acor.2002. 2 aI Legii cu privire fa notariaJ nr. organe $aU organitJzlii priwde (obFF. nocarian1l este 0 institupe publicA de drept abilitatii sA asigure in conditiile legii ocrotirea drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoane1or ~ statului. Jar. 3) comisia de ape) a Agenpei de stat de eh'bernre a brevetelor de invenpi. Din punct de vedere procedural.. ce se con{in in ode nonnaJive specia1e. 2) organele de stare civiJA (de exemplu: art. 36 Codul Familiei aI RM).2(XX).o2. ] 29 din 3] . burse. potrivit art. organele de noIaria1 sint asimilate autoritatilor publice.

Conform art. fnsii existenta acestei clauze nu constituie impediment Ia adresarea in instanta de judecalA. . de pe IingA Uniunea Repub1icanA a AsOclatillor ProducatoriJor Agricoli "Uniagroproiea". Astfe~ orice hotMre arbitraIA peate fi caliestatA in instanta de judecata de c3tre p'i11i.. Pentru anumite categorii de litigii-Iegea prevede fonna privati (~) ca concJitie .M (RegulamentuJ pIblica1in MO. de pe IingA organizapa neguvemamentala "Agroconsu1tant". in decurs a 3 luni de 1a data primirii hotMrii. conform art.200]). in situapa in care parpJe nu ajung 1a 0 intelegere sat! nu sint de acord cu decizia coinisiei de conciliere. fiecare din ele este in drept sii depunA. Astfel. in caz contrar. l70alin. Examinarea litigiilor are loe in confomIitate cu regulamentuI judecapi arbitraJe ~ cu regulile de examinare a litigiilor adoptate. este preconizata introducerea unei noi rnocIa1itati de soItJtionare a litigiilor dintre persoanele de drept privat . la initiativa uneia din e\e. 131-132 din 31. in cazuriJe in care Jegea sau contractuJ face referintA la ca\ea amiabil1i pentru anumite categorii de litigii. 1) lit (a)CPC aI RM . partea care a avut ~g de cauzA se poate adresa in instanta de judecata cu 0 cerere de eb'berare a titluhri executorilL in Republica Moldova functioneazA unniitoarele judedIp arbitraIe ca organe pennanente: J) Curtea de Albitraj Comen:ia1 International. in tennen de 10 zile ca1endaristice. in viitorul apropiat. Convenpa arbiJraJIi (c1aum de 3IbitraJ) ~t1 acortIul de voinlA aI piIrtiIor in \eganri cu solu{ionarea diferenduJuj dintre ele pe ca\e arbitra1a. obligatorie preaJabiJa sesi1Arii instantei de judecata. De exemplu. 3) AIbitrajul cu SI3Iut pennanent in sfera agran1. soJutionarea litigiului intre ~ pe caJe amiabiJA poate fi caracterizatii ca 0 modaJitare de manifestare a fonnej private de soluponare a 1itigiilor. in Conditille in care nu sint ridicate careva 00iecpi. fonnat1 dintr-un nwnar egal de reprezentanp ai parpJor aflate in conflict. in tennen de 3 zile de la data decl~ contlictului. 0 cerere de soJutionare a conflictuIui in instanta de jJdecat§. 2) Curtea de Arbitraj ~ Mediere. Oriar ~ soIupooarea litigiului de ditre judecata arbittal! nu peate ingIMj accesuIla justipe. de pe ling! Camera de Cornett ~ Industrie a R. 10 alin. este competentA a soJutiona litigiul. Arl>itrajul are un izvor contractual. respectarea acesteia va constinri 0 conditie ob1igatorie preaJabila sesjzarii instantei de judecalA. in caz de neexecutare a hotMrii unei jtxIecAp arbitrale. Jar.p3i1iIor.pe calealTU!dieri. or. in cazuI conflictelor co1ective de munca. TotDdata. 2) Cod CJViI aI RM modJJJ de aplanarr a IiligiuJui ~ pdrfi pM fa adresarea in instanfa de jutkcatQ poate ji prevt'iW prin lege SGlI contract. . PaI1iIe pot transmite jtIcIecltii arbi1ra1e orice litigiu cu conditia exislentei c1auzei de arbitraj. cererea de chemare in judecata fiind restituitaconfonn an.10. 359 Codul Muncii aI RM se constituie comisia de condliere.

Mediator poote fi orice persoana care are capacitate deplina de exercipu. speciaJkpJ4 In coJiJoJe de medioJor. are stUdii supenoare. confiden(ia/iloJe. forma mixta nu poate fi ~ca fiind una independenta. administrativa ~ privata.Astfel. conJradk:toriJJJiJoJ£ ~ egaJitoJe a piirfilor. dupAcaz : a) prin incheierea unei intelegeri intre pib1i. Medierea poate avea ca obiect soJuponarea in totaIitate sau par1iaIa a 1itigiului. a litigiilor in cauzele civile. cu ajuJoru1 unei terte IN!1'SOtlM. pe ca\ea medierii. c) prin denuntarea contractului de mediete de ditre pIirti sau de d!tre una dintre ele. cu privire la drepturiIe asupra aUora parpJe pot dispune. parple pot introduce 0 c/ouzii de mediere. PArtiIe pot conveni asupra soluponArii. este apta din punct de vedere medical penttU d~ acestei activi~. in literatura de specia1itate mai este evidenpata ~ forma mixtii de apmare a drepIuriIor ~ intereselor legitime ale persoanei. impar(ia1itote. in unna soIuponarii 1itigiului. In condifii de neuJraliJoJe. medierea poart! un caracter facultativ ~i a1temativ fatA de celelalte forme de aparare a drepturilor. aparute intre eJe. b) prin constatarea de cAtre mediator a ~ medierii. cu t:rasiibJri carncteristice propm. cu excep\ia litigiilor de muncA. in marea majoritate a cazurilor. precum ~ alte autorit3~ cu atribupi jurisdicponale pot informa p3r1i1e asupra posibili~i ~ avantajelor folosirii procedurii de mediere ~i Ie pot indruma sa recurga la aceasta penttU soluponarea litigiilor dintre ele. a absolvit cursurile pentru pregAtirea mediatoriJor ~ a obtinut atestarea calitApi de mediator. Organele judiciare ~ ~ittale. prin gasirea unei solu~i reciproc convenabiJe. ca persoan1i apta sa faciliteze negocierile dintre ele ~ sa Ie sprijine in soluponarea litigiului. nu are antecedente penale ~i se buct. din codrul diferiJor forme de apiirare. Medierea se bazeaza pe increderea pe care p3rtile 0 acordA mediatorului. Procedura de mediere se poate fina1iza. in once fazii a acestuia. reprezentind 0 combinare a formei judiciare cu una dintre ce1elalte douA fonne. inclusiv dup3 intentarea unui proces in instantele competente. De asemenea.ri de 0 bun! reputape. cu exceptia cauzelor date in competenta exclusivA a instantelor jud~ apararea drepturiJor ~ intereselor legitime ale . . p3rti1e pot recurge la mediere benevol. in OIice convenpe. Medierea are un izvor contractual. Rei~d din faptul ca aceastA forrm se bazeazA pe existenta celor trei forme: judiciarli. validitatea c3reia este independenta de validitatea conventiei din care face parte. J aI proiectului Legii cu privire fa metIiere: medierea reprezinta 0 moda/i1ate de so/u~ a Ii1igii1or pe caJe amiobil4. eficiente ~ durabile. in conditiile legii. Fomw mixtii reprerjntii DCetlformii de apiimre a drepturi/or ~ inJereselor /egiJime ale persoanei Ct1Tf! este reo/i:uJIQ de ciiJre mai muIte orgone. in uItimele doua cazuri partes interesal! se poate adresa instantei ju~ sau arbitrale competente in vederea aparnrii drepturiJor sale. Dadi legea nu prevede altfel. poseda limba de stat. potrivit art.

ftabilitti de I1OIT11ele de procedura civila. Astfel. posibilitatea sesizArii ulterioare a instantei judeditorr$i ii este garantat1i. Din muItitudinea fonneIor de api!rare.a. care trebuie sii fie intemeiatA pe circumstanJeIe care au fast dovedite prin probele examinate in $Cdinta de judecatii. . stabilind ordinea examinarii ~ soluponarii cauzelor civile in toate categortile de proceduri. . pan:urging succesiv maj multe etape numite faze ale procesului civil. .este realizata cu parricipareJl ill $edin/a de judecatii a persoaJ1elor illferesate. care se contin cu preponderenIA in Codul de procedura civila $i alciituiesc in ansamblu 0 ramurii de drept distinctA numitA Drept procesual civil.111"ict-pre. numite lIonlle de procedllra cM/ii. .este reaIizata in excJusjvitate de anumite institu~i de stat specializate. fiind considerata ca cea mai prestigioasa ~ sigurA formA de apmare a drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei. gratie principiului garantiirii oa:esului liber fa justipe. orice hotarire data cu privire la un litigiu in cadroI unei alte forme (administrativA sau ~) poate fi atacatJi in instanta de judecat. dispunind de un caracter imperativ atil pentru in~1anta. rei~ind din drepturile $i obligaliile procedurnle de care dispun. Tr3s3turiIe caracteristice ale fonnej judiciare de aOOrare a dreDturilor si intereselor le2itime ale oersoanei: . care in ansamblu constiruie sistemul judiciar aI Republicii Moldova. la toate etapele procesului (examinare in fond. care sint inzestrate cu un $ir de drepturi $i obligapi procesuale.e!>1e realizatA intr-o ordine .con~1ituie un aJ1samblu de at:(iuni iptreprinse de clIre instanta de judecatA $i participanpi la proces. Importanta $i sarcinile fonnei procesual-civile Ie deducem din prevederile art. executarea hotAririlor). . Trasaturile caracteristice si importanta formei judiciare de aparare. numite insfan!e de judecatii. . dt $i pentru paI1icipantu la proces. . .~1e Ilnidi pentrlJ toate categoriile de cauze de un anumit gen. in apel. 4 CPC aI . indiferent 1a care forma ar apela inipal persoana in vederea aparnrii dreptului siiu incaIcat (administrativA sau privata). in revizuire. in recurs. Specific penttU fonna judiciarli constituie faptul cA este muh mai perfectionat3 ~ muh mai detaliat reglemental!. Grape principiului garant3rii accesului liber 1a justitie.persoanei imbrncA forma mixta.se finaIizeazA cu emiterea unei hotMri.este reglcmentatA in exclusivitate de nonne juridiee concrete. dech celelalte fonne. 2.este ullil'ersa/ii. fonna judiciari (pr"oc:esJakivila) ocupii Iocul dominant.

adic!! sa intreprindJ! 0 ac~une proeesuaJa. $i anume: . . in cadrul realizarii actiunilor procesuale. ca ramura de drept. 3) consolidarea legalitAtii $i a ordinii de drept $i prevenirea cazurilor de incaIcare a legii.t tk at:(UlIIi procesuale $i roporturiJe juridiJ:e legate de a£estea. Ac(i1l11ile procemale di~"pun de uJ1Tl§toarele trasaturi caracteristiee: . a libertaplor ~i intereselor legitime ale persoanelor fiziee $i jurldice. 3. Astfe~ procesul civil reprez.RM. PI\X'UC anumite consecin!c juridice ~i genereazA. Cuvintul proces provine de la verbuI latin "procedere". rei~ind din drepturile $i obligapile procedurale de care dispun. actiunile procesual-civile sint considerate ca mijloc de realizare in I prJctica a drepturilor ~i obliga~ilor procesuale.tJ«iiIore~ . . . Procesul civil constituie 0 mOdaJitate de rea1izare a justipei. modificarea sau incetarea mportului juridic procesuaJ civil. Notiunea dreptuJuJ procesual dviL in literatura de specialitate notiunea "proces civil" este susceptibila de mai multe inJe~: . Existenta unui anumit drept procedural (de exemplu: dreptul de a pre:z. continu(uJ fiecarei actiuni este pre\'azut de nonnele procesuale. Prin urmare. deruleaz1i intr-o strictA consecutivitatc previizuta de nonnele procesual civile.enta probe) nu presupune realizarea de la sine a aeeswi procedeu.intA prin sine derularea sucx:esiw a unui 3nsamblu de aqiuni.t(kJnarea cauzelor civile $i execuk1rea IwtiirfriJor ju. 4. . . apari~a.. aceSUJi drept sa intreprinda careva ma. ca activitatea a instantei de judecatA cu privire Ia examinareacauzelor civile.rapOl1Uri juridice procesual civile. Pentru 0 maj buna intelegere a notiunii dreptului procesual civil urmeaza sa facem distinqia dintre OO\iunea de "drept procesuaI civil" $i "prcx:es civil". inJreprinse de cii/re instonp de jud£caJil $i par1icipan(ii iLl proces in legiiturii cu ex. reglertrentaJe tk nonnele dreptuJui procesual civil. 2) apiirarea intereselor statului $i societAtii. se exercitf intr-o anumita forma procesuala. De aceea. a inainJa. numite ac{iwti procesuale. 3. ca prim civila concretA examinatA in instanta de jucIecatA.aminarea $i sob. Continutul procesului civil este fOrmat din activitatea instantei de judecatA ~i a paI1icipantilor Ia proces. intreprinse de catre instanta de judecatA ~i participantii la proces. numite . care inseamnA a merge fnainte. ca disciplina de swdiu. I. ci este nevoie ca titularul.~uri prevAzute de nonnele procesuale in acest sens. -' 2. I) judecarea justa $i in termen rezonabil a cauzelor de apW'are a drepturilor incalcate sau contestate. unii autori definesc procesul civil ca fiind un ansombb. intre instant<! de judecata ~i celelalte subiecte se stabiJesc anumite relapi sociaJe.

esual civil ca fiind imperativ-dispolitivii. in viziunea unor autori. Cert este daar caracterul mixt aI metodei. I CPC aI RM este data definipa legala a obiectului de reglementare a dreplUlui procesudl civil $i anume "re/atiile socia/e referitoare iLl raporturile procesuale civile ce apar la Infaptliirea justifiei de ciitre illstanfele judecO."\.Ji re1afiile sociak ce apar inJre inston(ek de jud£caJil $i par1idpan{ii iLl proces in cadnd exaniinaru $i sob. Sistemul dreptului procesual civil este COI1stituit din nonnele ~ institutiile de drept care reglementeazA activitatea instanJei de judecata ~ a participantilor la proces in legiitura cu examinarea ~ soluponarea cauzelor civile ~i executarea hotiiririlor j~. preCIUII . Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesuaI civil. intr-o alta viziune. similar izvoarelor altor ramuri de drept.Glize. ConventionaJ sistemul poate fi divizat in partea general a ~i special!!. iar alpi ca fiind dispOvm'-imperatiltr'i.lzvoarele dreptului procesual dvil.un anumit sistem. . clreptul procesual civil reprezintA ansamblul normelor juridice care reglementeaza procedura de judecare a cauzelor civile $i de executare a hotaririIor judeciitOl'e$ti. dU10cate inJr.tii activitate a instanJei de judecatA $i a participantilor la proces este reglementatA de nonnele procesuale.<. 4. Totodatii. precum $i jinolizarea sa prin executarea siliJa a Iwtiirfrii judec~ Altfel spus. Astfel. Partea generala se riisfringe asupra tuturor procedurilor $i fazelor procesului civil ~i include: Sardnile ~i principiile procesului civil. actele $i tem1enele dc procedura.\ ~i feluriJe de proceduri. Panea speciala cuprinde in sine normele $i institutiile de drept care reglememeazii in detaliu (oate fazele procesu\ui ci\.Dupii cum este mentionat in defini~e. probele ~i probapunea in procesul civil. procesul civil in esenlii constituie obiectul de reglementare a dreptului procesual civil. Divergentele de opinii apar la stabi1irea rolului dominant aI celor doua C3rdCtere. in privinta metodei de reglementare a dreptului procesual civil. in li~ de specialitate. acea. Unii autori definesc metoda dreptului proc.zeaza in izvoare in sens material ~ in sens formal. competenta generala ~i cea juri!'dic1ional:1. Izvoarele dreptului procesual ci\. se di\. dreptul procesual civil reprezinta 0 ramllra autonomii tk drept care constii d1nJr-o Ibtt1liJate de norme juridke. nu exist! 0 parere unica. de asemenea. ac!iullca ch'il.intA ansombhd normelor $i principii10r de drept care reglelTWnteazii $i guvemea:zii ~ derularea procesului civil.t(kJ' JJrii ClIUZelor civile $i executiirii Iwtiiririlnr judeciilore~ in art. panicipantii la proces. dreptul procesual civil reprez. compunerea complenJlui de judecam.dreptul procesual cMI. dnte in competenta lor de preun1ld cod $i tk la!e legi". izvoarele dreptului procesuaI civil. care reg!emenJea. constituind 0 uniune dintre cam:terul dispolitiv ~i eel imperativ. organizarea judccatoreasca. care in ansamblu constituie 0 ramura de drept distinctii .q a a/tor C. denotA C3rdcterul imperativ aI metodei. cheltuielile de judecatA. existenta principiului dispooibilitiitii Ii alribuie $i caracterul dispolitiv.or~ de drept comWl $i cele specialiwte In cadrul judecOrii camJ!lor In ac{iuni cilti/e. precum ~i pozitia de subordonare a participantilor la proces falii de instanta de judec3tii.I.

12 1. L. 1453 din 08.03. 15. .elor eMle ill in. i::voarele dreptllhd pmeesual eM1 con. L.wlllI(t'!e .rtantele judeciitorqri a .egea cu pJivire la statutul judec1itorului nr. 7. Constitulia RM. 1 {otarirea Plenului CSJ eu pril'ire la apliearea de eiitre in. 10. 8. Curtea Suprerm de Justipe generalizeaz1i. 789 din 26.2OC 2 13.egea taxei de stat nr. Pentru sistemul judiciar aI Republicii Moldova precedenlUl judiciar nu constituie izvor de drcpl Confo-m an. 514 din 06.200t 4.proCt'dllra de jlldecare a CGII:.egea cu pJivire la instanjele judec1it~ economice nr.II.05. L. 26.illd('('ii((/re~'ti ('ste srabilitii de Constill/(ie. 632 din 15. codul fhr>:ia.lul IX). 1260 din 19.. L.egea cu privire la procuratura nr.1994. 3.1. adopta. Specific pentru dreptul procesual civil este faptul ca a~tfel dc rcglen"k:nlfui ~ conlin numai in ConStitu!ie ~ legi organil'e.M. 2. Legea cu privire la organizarea judecAtoreasd nr. 2 a1 CPC a1 RM. 118 din 14.1994 (an.2002.072002. 970 din 24. I 2. . L.1996. ~i d1i publicit1ipi hotMri explicative pJivind aplicarea corcctii a normelor de drept ~ soluponarea just1i a cauzelor civile.~i de aUe legi organice. nr. codul fiscal conlin ~ ele unele norme de procedur. .. 129 din 31. 2.tituk actele Iwnno/ive care COli !ill rt'1:wmentiiri ale procesul11i civil. 12. Capito.. Astfel.53. Codul de procedura civil1i aI R M. 443 din 24.2000.'. Dintre cele mai importante hotariri ale Plenului CSJ ce vizeazIi aplicarea normelor de procedura civil1i sine I. Codul de executare a deciziilor judiciare nr.102003. 793 din 10.1996.01 !OO3.07.052003. Legea insolvabilit1itii nr.1216 din 03.. 225 din 30. legiJe (. Un roJ important in si!'lemul izvoarelor dreplUJui pmcesual civil it au actele nonnative intcma!ionale. 544 din 06. din 29. Legea cu privire la avocatura nr. Legea cu privire la Cunea Suprem1i de Justitie nr.02. 30 din 24. Hotarfrea Plenului CSJ eu prMI't' fa I/ne/e ehestil/ni api1rute in practica judiciarii in II's:iif/lro ell pl/Tlerea in aplicare a Codl/illi de procedllrii eMlii at R.07. I'c:lul familiei. practica examinWii de c1itre instanjele judecato~ a unor anumite categorii de cauze.in >ens formal. nr. 9.07.rdinare ~i actele normative subordonate legilor nu constituie izvoare ale dreptului procesual civil. din oficiu. 14.07.egea contenciosului administrativ nr. 20.1995. I I. codul muncii. Legeacu pJivire lajudecat!arbitral1i nr. 6. Codul civil. penbU aplicarea corect1i ~ uniform1i a legislapei. Legea cu pJivire la notariat nr. 6. 17 CPC aI RM. de pre::e/l1111 cod .1995.\. Conform an. \z"oarele nationale ale dreDtului Droc:esual civil: I. 5.02.)92.

iron'~'ri a //II/II' I'r/'I'/'dc'ri ale It'gisilltic'i ('/e/'t/Iml/' nr.il'il'l' III tll'limrea dc' nitrc' illst/lll/d/'.rti a (.(/1I:.0:L~OO7. I In¥rea Plenului CSJ l'II pril'ire la ap/icarea us:ii insloll'ahilitii(ii de ciitre iru'tanlele jllt/cnnorc. .07.elor cn'ile pm'illd incll\'iilltarea examenlllui psilria17ie .1998 (ratijieato de RM la 10.05. Hotarfrea Plenului CSJ CII pril'ire la practiea jlldeciirii de nitre il/.2003. 34 din 22. HOIi'irirea Plenului CSJ cUl'ril'ire la IIplicarellllO/7/wlor Codll/lli dc pm('et/llni cMla la judecarea cau:elor ill prima imtwl{ii.12.11.10. 1298 dill 24.i. Dedarapa Universa11i a Drepturilor Omului.15 din 03.11anlele jllt/('('(jrore. nr.nxUleifi:kc' nr. H(. Hotarirea Plenului CSJ ell pm'ire la I/nele ('he.1998. 2005. 5. 10. Roma din 04.\'1alllele jlldecarore$ti (/ leR':I'/a(iei de.lpl't' incasarea eheltllielilor de judecatii ill eall:ele eMle nr.les:isla(iei ee res:lementeam asigurarea aclillnii fa jlldecarea cauzelor m'Ue nr. Haga. nr.2004.1 /.rri e(. Hotarirea Plenului CSJ /11 plil'ire la exall/inarea colI::t'!or cil'i/l' ill on/illl' de al't'! nr. Conven~a EuropeanA penbU ap1irarea DreplUrilor ~ a LibertAtilor fundamentale. 18 din 31.11. 13./997).1950 (ralifieatii de RM prin Hotiirfrea Parlamenntlui nr. 25 din 28.WII spitali:iirii persoaneifiirii /ibend ei collsimtamall1 sail al repre:entantllllli ei legal. ' 6. 7. Convenpa privind ~erea ~i executarea sentinjelor arbitrale stn1ine.2 din 02.35 din 22.1'11111. 1954 (ratificaJiide RM fa (N.06..2004.06. ' 4.l'Ior iI/ on/illl' dc' reI'i:JIi1~' nr.tfmrea Plenului CSJ ('II pril'irc la pmctica aplil'lilii legi. 9.2004. 3./992).2005.2005.elor pril'inti /imitarea in capacitatea de exerci(iu $i declararea incapacitii(ii pcr. Hotarfrea Plenului CSJ eu pril'ire fa acte/e judeeiitorului in f(lllJ i/l1entdrii proceslllui eMI .\1ratil' nr. 4.10. 5. Hot. 12. II. Convenpa privind notificarea ~i comunicarea in striiin1itate a acteJor judiciare ~ .24 din 12.2001. 2. 24 din 28.12. Convenpa privind Proceduracivil1i.2004. 17 din 31.mllli admillj.ri pl't'giiririi callzei penrru de:baterijudiciare nr.3.06.\'/III/il/area f/lu:.1 J .10.irirea Plenului CSJ 11I1'. din 03.l.(}lIoll/ia nr. 27 din 24.2004.05. 8.' la /'.rlalit'i 1'1'/1('('.tiuni ee I'izeam procedllra de e/iIJerare III nr/mulllielor jlloeeiitore$ti nr. Ilotarirea Plenului CSJ ell pril'ire la praetiea emll/intirii de ciitre in.I'lIIlI{ele judeciiror~ a cau:.illdl'('. 32 din 24. Hotarirea Plenului CSJ /'II pm'ire fa practica aplieiirii de eiitrt in.06. ~a Izvoarele intemationale ale dreotului Dmcesual civil sin!: I. } lotarirea Plenului CSJ eu pril'ire la practica aplidirii de ciitre installlele jlldeciitore~ a IIl/orprC'\'cderi ale ugii eontencio. New-Yak 10.2004.

8.ehi: a) nOn/It' s:encrale .a. Federalia Rusa. Romiini~ Letonia. familiale ~i penale.\'/:i .01.care reglementcazii desl~urdrea procesului civil precum ~i punerea in executare silit1i a hotaririlor judl'Ci\tore~ti. Dupa caracteruJ oonchlilei prescrifoe deosebim: a) nonne imperatil't' . b) nonne dispowve .C'cII'e se aplica in mod limital.rpecilile .care prescriu a'itfel de reguli conform dIrora instanta de judecata sau participantii la proces pot alege 0 conduita sau alta..C'cIre reglementeaz1i organizarea ~ funcponarea in~1anjelor judecAto~.care conlin definitii ale anumitor nopuni procesuale civile.eXbajudiciare.(ii -C'dre reglementC<l71\ compctenta generdlA ~i cea jurisdicliooal1i in materia examiniirii cauzelor civile.care conlin reguli de conduita a inslantei de judecata ~i a participanlilor la proces. Haga 1980. b) nOn/Ie .. Notiunea ~ da9flcarea nonnelor de proceduri chiilA. indiferent de materie. Izvoarele unei ramuri de drept au la baz1i normele de drept re!. Conventia privind ob\inerea de probe in striiin1irate in matene civil1i sau comerrial1i.". 6. 22. Convenpa privind facilitarea accesului intemationallajustitie. 7. care prescriu reguli de conduita de la care nu foe admite nici 0 abatere. Dupa c/I1I(iIll/hillTomrei doo~him: a) nonne r{'Rulotorii . . Haga 196. numirea ~i de~mnareajudeditorilor: b) nOn/Ie de compete.1993 (ratifieatii de RM la /6. Normii juridicii de procedurii civilii reprezillJii miisura de reglementare a eondniJei instan(ei de judecoJii $i participan(i/ilr fa proces in legii1urii cu (!XQJ1Wuuea $i solu{ionorea cauzelor civile $i executJJTea hotiitfriJor judeeiitore$1L Literatura de specialitate clasifJd normele de procedUr. unanim acceptate.1 civil1i in functie de mai ITllIte cJiterii. 5. Trntatele privind asistenta juridici ~i reialiiie juridice in mateJie civila ~i penal1i incheiate de Republica Moldova cu Ucraina. b) nonne definitorii .care ~ aplica la soluponarea tuturor litigiilor deduse judedilii. la 0 numit1i materie care este determinatii de lege. Dupa inJinderea cimpuhd de ap1icare putem c!eo<. Convenpa CSI privind a~stenta juridica ~i raporturile de drept in procesele civile. In functie de obiectullwmrelor di~1ingem: a) nonne de orgwlilllre judeciitorea'iCQ ./995).03.pectiv. Haga 1970.. c) nonne de procedurii proprill-:i. Lituania ~. fi ind strict determinatA. 9.

" Cu privire la aplicarea nonnelor de proceduri\ civil!! in spatiu putem menpona ca se aplicJi principiu/teritoriaJitii(ii. ' 6. locative.adidi Icgea procesual~ dispune numai pentru viitor. Cu pri\ire ]a aplicarea nonne]or de proceduril civil!! in limp. organizatiile striIine ~ intemaponale beneficial!. legislapa proceduraiA civil!! stabil~ modalitatea de judecare a cauzelor in actiuni civile ce rezultA din raporturi juridice civile.. . 2) normele de competent!!. tarci noastJi poate aplica retorsiunea fatA de persoane1e statelor in care exist!! restricpi ale drepwrilor cetAtenilor ~i OIganizatiilor din Republk:a Mo]dova. spatiu ~ a'iUpra persoanelor. de muncA. a cauzelor cu proceduril special!! ~ cu procedum in ordonanlA. apatrizii. 2 alin.iudecllo~ ~i actelor altor autoritap. 3) normele de proceduril propriu-zisA sint de irnediatA aplicare.4) CPC aI RM. Iegile Republicii Moldova aplicindu-se pe intreg teritoriul tArii. b) pAstrarea cornpeterltel penlJU cauzele in curs de judecatA doar dac! procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. 3 CPC aI RM. ceea ce determin:i stabilirea unorreguli speciale de judecare a acestora. permit exi!iten1a m:Ii multor solutii: a) pAstrarea compelentei penlJU cauzele tn curs de judecatA. ceea ce msearnn!! cl noua lege nu duce Ia modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat aI aplicArii legii vechi ~ nu Ie desfiinteazA. precum ~ a ce]or care apar in IegIturi\ cu executarea actelor instantei . Aplicarea normelor de proceduril civil!! asupra persoanelor are Joe sub incidenta prindpiJdui egaJi14(ii. Litigiile care se examineazA pe calea judiciaril sint diferite dupA natura ]01' juridicA. conform art. 454 CPC aI RM.igoare fa da1a judeciirii COllUi cr. . CetAtenii striIini r. raportind la pre\'ederiJe Con~tutiei.: "instan{ele judee6tore~ ap/icd {egile proceduraIR eMle In I. Confonn art. familiale. efeCTUl1rii aetelor de procedurd sau executiirii actelor judeciitorqli.Actiunea oormelor de proc:Wwi civiJa se impune a fi analizatA din tripl!! perspectivA ~i I anume prin rnportare la limp. eco]ogice $i din aile raporturi juridice. care modificA competenta instantei sesizate in momentul aparipei legii noi. Conform art. c) de2investirea ~ transmiterea cauzei instantei nou competente. putem spune cA ~i in cadrul dreptului procesuaI civil se aplicl principiul nererroactMJiifii legii . De . acest principiu cu~ anumite nuante: I) nonnele de organizare judecAtoreasdi sint de imediatA aplicare. in fata instantelor judecAtOl'e$ti ale Republicii Moldova de acel~i dreptu~ ~i au ace~i obligapi procedurale ca ~ cetAtenii ~ organizapile din Republica Moldova. funciare.'ile. insA. in cadrul procesului civil. Notiunea ~i dasl6carea feluriJor procedurii dvIIe.

familia procedurilor civile cla.e reguli de examinare distincle.276 cpc). b) existenta a douA pArti cu interese opuse: reclamant ~ pirit). cu privire ]a numArul exact de proceduri ~ cJasificarea ace. putem spune cA. Specific procedurilor contencioase ]e sint lJJ111!itoare]e trilsAturi: a) existenta unui litigiu de drept. c) intentarea procesului civil prin depunerea cererii de chemare in judecatA.) procedura in contendQSU) admfnistrativ . de muncA. funciare ~ altele care au ]a bazA un liligiu intre douA persoane de drept privat (art.te ordinea de examinare a cauze]or civile. La rindul ei.I66 . nu exist!! 0 opinie unicA. I.te considerente legislatia procesuaiA prevede pennu anumite categorii de cauz. am putea face 0 primA cJasificare a feluri]or de proceduri civile in doua mari familii: procedurile cJasice ~ procedurile de control. finalizatA cu adoptarea unei hotAriri. vamaI $i altele.) ProcedurlJe dasice (de bazA) sint acele proceduri care stabilesc ordinea de examinare in fond a diferitor categorii de cauze. in cadrul procedurilor clac. care au la bazA un litigiu intre 0 persoanA de drept privat ~ una de drept public sau dintre douA persane de drept public (art. ac.<.200».care stabi]~ Jrdinea de examinare a cauzelor care rezult! din litigii de drept adminiSlrativ.. 277 . procedura ci\ilA cunoa. d) existenta unei faze distincte a procesului.02. numitA: faza dezbateriJor judiciare.Uce cuprinde in sine douA grupuri distincte de proceduri: A) procedurile contendoase . ' . familiale. Astfel. cu stabilirea circumstantelor de rapt ~ cen:etarea probelor.<. detemlinaJiJ de naturajuridicii diferiJii Q acestora.<. electoral fiscal.e. examinare ~ solupo1U1Tf! Q anumiJorcaJegorii de cauu. 793 din 10. Astfel.278 CPC ~i Legea contenciosului adminisIrativ nr.tfe] interesu] fiind ocrotit de lege prin intermediul unei proceduri speciale.care stabile.ei bazata pe contradictorialifatea $i egalitatea in drepturi proceduraIe ale pArtilor. Fel de proceduriJ civi1i1 T'f!J1TY!1PUi1 ordinea procesua/i1 de inlenJore. care constituie actul final de aplicare de ditre instant!! a norme]or de drept material.~ora. in dependent!! de fwlCfia pe care 0 TealizeQljj i/Lf1aJ!{a de julkcatii in Ieg3luril cu examin~ unei cauz. f) incheierea unui act de proceduril civil!! numit proces-verbal aI ~tei de judecatA. e) existenta unei ordini de examinare a cauz. in literatura de specialitate.ice instanta de judecatA realiz. 2.eazA functia sa de bazA .care constau in examinarea in cootradictoriu ~ unui litigiu de drept intre dooA pArti cu interese opuse.) procedura in actJune dvili . Din ace. fmanciar. Din cacbul procedurii contencioase face parte: I. aplicarea procedurii de judecare a litigiilor nu este rezonabilA.cea de examintJre &lfond ~i solllponore a cauzelor.te mai multefeluri de procedllri. comerciale.asemenea. atunci cind nu cxista un litigiu de drepl ci foe pune problema apArilrii unui interes.

3) procedura de dedarare a insolvabilitatD .ta sa fie contestat.) procedura in ordonanfii lsimplificatii) . Din cadrul procedurilor nec.ontencioase face parte: 1. numite petitionar. cu scopul de a confirrna legalitatea acestei hotariri. Famil ia proceduriJor de control contine in slOe mai multe feluri de proceduri: I) procedura de recun03. ci ex. instanta de judecata are de a face cu 0 hotarire deja pronuntata pe cauza respectivii de catre un alt organ jurisdiclional (arbitraj. Astfel.a un litigiu de drept C"are se manifesta prin incaIcarea unui drep! tara ca ace. c) intentarea procesului civil prin depunerea unei cererii.C. se examineaza tara citarea pilr\ilor.care stabil~ ordinea de intentare a procesului de insolvabilitate ~ de suprd\'eghere de catre instanta de judecata a realizArii acestui proces.?1Cre ~i executare a hotaririlor judeciito~ ~i arbitrale striiine (an.<. Specific proc:Wurilor necontencioase Ie sint urmAtoare]e trils!!turi: a) lipsa unui litigiu de drept (cu exceppa procedurii in ordonant!!). 467 -476CPC). II. 279-343 CPC). Tara dezbateri judiciare ~i tara de incheiere de proces \'crbaJ. 344-3:H CPC). 355-356 ~i Legea insolvabilitapi or. e) existenta unei ordini de examinare a cauzei care nu se bazata pe contradictoria\itatea pATti lor.'<Iuri. in cadrul acestor procl. ci una de control a respectarii unor formalitap. 477 . in baza malerialilor prezentate de creditor (an.judecatorul adoptind unipeoonal 0 ordonanliijudeditoreasca.te ordinea simplificatii de e\aminare a cauzelor. 2. in vederea recun~rii ~i executarii acesteia.eazA funcpa sa facultativii (secundan1) ~i anurne cea de control.2(02). solu!ionind toate chestiunile rele\'ante pentru procesul de insolvabilitate.) procedura speciala – care stabileste ordinea de examinare a cauzelor care nu sunt legate de examinarea unui litigiu de drept. constau in examinarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea pArti]or. 2) procedura in cauzele de contestare a hotanruor arbitrale (an. instanta judeditoreascA strlI. b) lipsa celor douA pArti cu interese opuse (reclamant ~i pin'\).tre stabile. care ~i au la baz. adicii pricina a fost deja exarninata in fond.B) procedurile necontendoase . iar funcpa instantei de judecata este nu de a exarnina fondul cauzei ~ a aplica normele de drept material. 632 din 15..02.481 CPC). . ci are drept scop stabilirea unor fapte care au valoare judiciare sau stari ale persoanei ori ale bunuri (an.istenta unei singure persoane. .sint acele proceduri care nu !in de examinarea in fond ~i solu!ionarea cauze~ Tara stabilirea circumstantelor de fapt ~i rercetarea probelor.inii).) ProceduriJe de control . d) \ipsa unei astfel de faze precum sint dezbaterile judiciare. cu exceppa celor ce tin de un liligiu de drept (an. in cadrul procedurilor de control instanta de judecatii realiz.

t4) judecata in revizuire . Sladiu cuno>cut ~i sub denumirea de execurio. A1.lillitio: }u(/('('(/f{/.i examinarea in fond a cauzei. b) pregiitirea spre exarninare. care nu-~i executii de bunii voie obligatiile care decurg dintr-un a. cu~te mai multe deluri. Executarea silitii este procedura prin mijlocirea ciireia creditorul. 7. constringe. Aceste scopuri se aring atanci dnd. 482 .~ului civil are un scop propriu. l/l 0 anumiii etapii a desr~ procesului.eazA declan~ procesului civil ~i finaiizarea sa prin pronun!<Jre3 unci hotiiriri jud~ definitive ~i irevocabile. care mai sim numite ~if~ ale procesului civil. atingerea succesivii a carora. ca primul stadiu al procesului civil. parcurging succesiv mai multe stadii.finalizata cu adoptarea unei inheieri. cu concursul organelor de stat competente pe debitorul siiu. titular al dreptului recunoscut printr-o hotarire judeciitoreascii sau printr-un alt titlu executoriu.:!iile). de a Ie aduce la indeplinire in mcxI SiliL . Proccsul civil in tOlalitatea sa parcurge doua stadii distincte ~i anurne: stadiuljudecdfii ~i stadiul de execlltare siliJii. Fiecare din dclu 1rL'l'C prin um1iitoarele elape: a) intentarea (elapa scrisii in care p1irtile i~i comunicii reciproc preten!iile ~i obie. tinalizatii ca adoptarea unei hotariri. care se finali/caza prin emilerca actclor de dispozi!ie ale instantelor de judecatii respective ~i anurne: I ) judec:lta in fond (in prima instan!A) . CeJelalte cicluri nu pot exista in atiua primului. se creaza condipi optirne de a t -ere de la 0 faza la alia.ele procesului civil sint pilr\ile componente care prin derularea lor formeazii imegtilatea procesului civil ~i se caracterizeazii prin atingerea unor scopuri imediate.ernenea titlu. F tUii a procesuJui civil este 0 toIilliJaJe de acte procedurak indepliniJe de caire instan~ de judecatd $i par1idpan(ii l/l proces."!fel.3) procedura in cauzeJe de eliberare a titlurilor de executare silita a hotaririlor arbitrale (art. fiecare faza a proce. urmatii de deliberfui ~i pronuntarea hotaririi. Notiunea ~ cIasificarea fazelor procesulul dviL Procesul civil reprezinta activitatea instantei de judecatii ~i a participantilor la proces realizatii intr-{J ordine strict-prestabilita.solu{ionarea justii a cauzei civile.c. I) stadiuljudecd(ii propriu-zise viz.tinalizata eu adoptarea unei hotariri.. Faz. este indreptatii spre alingerea unui seop unic . sradiu cunoscut ~i sub denumirea de cO. Cea mai nmre impol1an!ii 0 are jlldl'mta l/lfo/l£1 care vizeaza imentarea pRx:e"ului ci\'il .486 Cpc). printr-{> tOlalitate de aqiuni procesuale intreprinse. c) exarninarea. cicluri ~i etape. 2) stadiul de executare silkii vizeaz1I declan~ procedurii de executare silitii a hotaririi judcclito~ti ~i tinalizarea sa cu efectuarea ultimului act de executare. indreptate spre aJingerea Unul seop unic apropiat.

3) sechestrarea ~i vinzarea bunurilor. mai multe etape cum ar fi: I) efectuarea formalitiiplor prealabile ~i necesare executarii silite. "fundament". 2) judecarea in recurs (an. 192-237 CPC). la tindullui.396 CPC). PtincipiiJe intemaponale ale dreptului procesual civiL I. Dupii piirerea mai multor autori. FtllIlfaJ:Ultativii a procesului civil este ftllll pe care 0 poole parcurge examinarea unei cauze. CaI1ea D. 4) dbtribuirea surnelor obtinute.Stadiul de executare silitii cuprinde. procesul civil consta din: faze obligatorii ~i faze facultative. Faze facultative ale procesului civil sint I) judecarea in ape1 (art. 397 . 357 . 3) dezbaterile judiciare (an. 3) judecarea in revizuire (art. idei fwulmnen1/lle. 2) urmfuirea bunurilor. 183-191 CPC). 4) executarea benevolii a hotaririi judedito~.166-173 CPC). PRINCIPIILE FUNDAMENf ALE ALE DREPTULUI PROCFSUAL CIVIL 1. . illdiferent de soliciJorea partidpan(i/Dr fa proces.~ului civil este ftllll pe care ineviJabil 0 parcurge orice cauzii civilii In cadtul desfi4urarii procesuJui. 4) executarea silitii a hotiiririlor judedito~ti (Codul de executare al RM.445 CPC). 7. F tllIl obligalorie a proce. Aceste dispozipi de bazli tree ca un fir ~ prin toate institupile dreptului procesual civil . dreptul procesual civil este guvemat nu numai de norme de drept. "inceput". 446 . Nopunea ~ dasifkarea pJincipiilor dreptului procesual civiL La fel ca ~ la alte rdITluri de drept. In deperukn(ii de solil:iJorM partidpan(i/Dr l/l proces. :-':opunea de principiu este de origine latina ~i in traducere inseamna "bazii". care se contin UI kgisln{ia procesULJla civiJii ~ exprimii esenp dreptuWi procesuol ciVil. TEl\ fA n.Clegem acek di. E~e important de rnenponat di parcurgerea tuturor fazelor procesului ci\'iI nu este necesarn pentru exarninarea unei cauze civile. ~O~ulX'3 ~i dasificarea pJincipiilor dreptului procesual chiL 2.453 CPC). Ptincipiile functionale ale dreptuIui pro<XSl3l civiL 4. 2) pregiitirea cauzei pentru dezbaterile judiciare (art.'qxm(ii de bazd. Faze obligatorii ale procesului civil sint: 1) intentarea procesului civil (art. Tinind conl de acea~ta. ci ~i de anumitc principii fundamentale. prin nopunea de prindpii ole dreptuhJi procesULJl civil in\. Ptincipiile organlzaponal-functionale ale dreptului procesual civiL 3.

ci c!oar luatc Impreuna pot expriml1 esen(a dreptului procesULJl eMI ca ramurn de drept ~ a procesului chi\. Rei~ind din faptul cli principiile dreptului procesual civil sintaplicate in procesul de intaptuire a justipei civile. precum $i in Codul de procedura civil1\. ideea sau conceppa de drept care nu este intarlta intr-o norma de drept. I) Dupaforra jwidiea a aetl/hli nonllativ in care sint consaCrdte. ele pot fi consider die ~i principii ale procesului civil.~ detennina 0 astfel de ~ a acestora ca sa asigure adoptarea in practicli de clitre instan\. unele principii smt consacrate ~ in diverse acre normative inremationale. In literatura de specialitate sint evidenpate citeva crlterii de c\asificare a principiilor dreptului proce.ia de garanpe a realizarii altor principii. c) principii ramuraJe. Otice principiu a unei ramuri de drept trebuie sa-$i gaseasdi pennanem rejleetarea intr-v anumira nonnii de drept sau trebuie sa fie abstractizat rei~d din acestea. unul sau mai multe principii indeplii1e::c funq.la 0 mai buna inte\egere a acesLOra. simlegare intre e/e ~i constituie in ansamblu un sistem juridic concret. . De a. altele in Legea eu pm'ire fa org~rea jUtleciitoreasca sau Legea eu pril'ire fa ~1andul judeciitonuui. Datorita importan\.emenea.~al civil.Cle judeclto~ a unor holMri intemeiatc ~i legale ~i respectiv sa asigure ~i exccutarea lor. ramine a exista numai in domeniul ~intei dreptului. deosebim: a) principii constitu~ionale. Sistemul principii lor dreptului procesua1 civil constitute acel fundament juridic pe care se ridicli intrega ramurn de drept Tinind cont de continutul principiilor este elaborata intreaga Il"gislape procesuala. Pe de alta pane. b) principii interamurale. unele principii ale dreptului procesua1 civil se regasesc in Constitutie. deosebim: a) principii generaJe de drept. d) principii instituponale. t-) principii consacrate in legislapa procesuala civil~ 2) Dupa . Principiile oricarei ramuri de drept. incaJC<1re3 unor principii poate duce ine\itabil la inca1carea alter principii. De asemenea. De altfel. .<. inclusiv ale dreptului procesual civil. in dreptul procesual ci\il rolul esenpal aI principiilor este acela de a eonrrib/li fa 0 mai buna imerpretare $i aplk:are a teXlelor de lege.gera de ac(iwlc.Ci lor. adica de soluponare ~ examinare a cauzelor civile.

. Art.it reglememarilor kgis/a(iei proceduraJe cMle $i munai de cii1re in. cur(ile de apel $i jlldeeiitorii. Elementele constitutive ale principiului sint urmatoarele: . I 14 aI Constitupei: .3) Dupa ohiectul de reglemenrare. 19 CPC: . .prioritatea formei judiciare de aparare a drepturilor ~i intereselor legitime ale persoanei fatA de alte forme.intaptuirea justipei in persoana judecltorilor numip in functie.. potril'it legii.. 2.. intaptuiesc justi~a pe cauzele civile prin examinarea si suluponarea acestora.Justi(ia se infliptuie$te prin Cuneo Suprema de JIISti{ie..I1anfek judeciitorf!$1i $i tk judeeiitorii ei.rte imerzjs(i . b) principii functionale .jusDfia se infiiptuieF in exclu. competen(a aeestora $i procedura de judeeata sfnt stabilite prin legi OI'gank:e. Constituirea de im1an{e extraordinore e.~ivitate de ciiJre instan(ele jwleeakJre$li. 115 al Constitu\iei: . Pentru QJU(}nite earegorii de ~ pot fWIC/iona. Ca 0 categorie apane pot fi examinate principiile intema\ionalc ale dreptului procesual civil.caracterul exclusiv aI instantelor de judecata in ceca ce priv~ infaptuirea justipei. infiinfarea de instanJe exrraordinare este iJlter:i'iii Organiwrea instl11lfelor judeearore$fi.functionale ale dreptului procesual civiL 2. jllSti(ia se illfaptuiqte potril. 1IU1ni(i in func(ie in modul stabilit de lege. Esenta vrinciviului: . Astfel.j/lsti(ia se injaprllie$1e ill Ilwllele legii numai de imran(e/e j/ldecarorf!$ti': Art.Cle judecato~ in persoana judecatorilor. aplicabile in cadrul examinarii ~i soluponarii litigiilorcu element de extnmcitate. conform competentei anibuite de lege ~ in stricta conformitate cu normele de procedura civila. instan\. . legal constituite.egea cu privire la statutul judecatorului: "plllerea judeeiitoreasca se eXi!rcitii numai prill instl11lfa judeciitoreasca in persOQ11Gjudeeiitorului. unieul purtiitor al acestei puteri. in eauzele civile.interzicerea constituirii unor instante judeclt~ extraordinare. .care reglcmenteaza numai activitalca proccsuala a instanICi de judecata ~i a panicipan~ilor la proces. Art. deosebim: a) principii organiza\ional-func~ionale . .1 Principiul infaptuirii iustitiei in exdusivitate de cltre instantele iudecltoresti Sediul materiei: Art. I din l. judeccnorii specia/i:t1fe. dupa 0 procedurn specifica door instantelor judecato~. Ptincipiile organizational. . in persoana jwleciiJorilor murri{i.care determina organizarea instantelor de judecata ~i procesul civil concomitent.

Garanliile de asigumre a independen!ei judecAtorilor sint unnAtoarele : a) procedurd de infaptuirii a justiliei.a pe baza principiul/llullirii judeiitorilor in func{ie.: superioare. suspendare. I alin. I) al Constitupei: . impartiali ~.jwleciiJorii in actil'iJatea lor sin! independen(i.. impartiali $i ilIanWl'ibili $i se Sllpun lIIonai legii.'\:~.Ja illfiipntirea jllsti(iei in ('Qlt:.. e) SCCJ'eml deliberiirilor ~ interzicerea de a cere divulgarea lui.'Catorului in proce~lIl examinarii ~i solu~onarii unei cauze falfi de in.i illanlOlibili. pc care Ie executa pc baza profesional1\. Sediul materiei: Art. . . b) proccdurd de numire.JudeclilOrii sint persoane\e investite constitutional cu atributii de inf3ptuire a justi~ei. .~ti Sll1t indepellden.. c) declamrea inviolabilitapi judecatorului. .lnstantele judecato~ se formeaz.indeJ'<:nden1a jlKh-atorului in proce~ul examinarii :.. Elementele constitutive ale principiului sint urmatoarele: . 3) din Legea cu privire la statutul judecltorului: "judeecnorii imtwl{e!or judeccnore. 20 alin. .e/e ci1>ile.\1).il1<kl'<:nJenta juda:atorului in pnx. ."t:S.indepcnden1a jud<. Orice imextillne ill actil'itatea de judecara este inadmisibilii $i atrage riispwwerea prel'l2:)lla de lege.. cu exceplia acti\itcitii didactice?i ~inpfice.\.i ~Iulionarii unei C"Juze concrete rata de cl1ncluziil~ date de participantii la pl'O<.supunerca judeciitorului in procesul examinarii ~i solulionarii unei cauze numai legii.111 illdepelldell(i $i se Sllplllllllullai legii. 2) CPC: . jlldeciitorii . d) incompatibilitatea funqiei de judeditor cu exercitarea oricarei alte funqii retnooite. 2. 48 CPC al RM). demisie ~i eliberare din funqie a judeditorilor.indcpendenta judc:X:alorului in procesul examinarii ?i ~Iu!ionarii unei cauze fal<1 de organcle putcrii c\l'Cutive?i legislati\'e?i altor persoane!>au organizapi de drept public sau privat. I 16 a1in.ul examinarii ~i ~Iutionarii unei cauze concrete rata de opinia CCII Irlalli judCI. . 130 epe al R. .1aJl\Cle judeciitnre~ti iemrhi.:5tori C"dre fac part~ Jin complerul de jUdec-dta (art. f) stabilirea raspunclerii pentru lipsa de respect faIA de judecatA.jlldeciitorii instanfelor judeciitore$1i sillt indepelldenti. impar{ia/i ~ inanwvibili ~ se suplln lIIunai kgii. porril'it legii." Art. Esenta vrinciviului: . Art.. indiferent de statutullor juridic (cm.2 Ptincipiul indeoendentei iudecitondui sf supunerii Iui nwnai \e2ii.. judeditor ~ pentru imexliune in judecarea cauzei.

mlu~ ale dinti limite $i 01 canti COIl(UIlIt s. /illll'ei. in exercitarea drepturilor ?i qbligaliilor lor pl1x"cdul1llc.mrarea pmce.~iC'. ell'.i(t'IIii Rl'pl/blicii Moldo\'{/ . domici/il/.acortlarca sprijinului participanlilor fa pJ'OCe!. reli. . Art. a{i///1('III'II/J po/ilini.. . II(/[i/lllolilllll'. Ec.elor adecvate pentru functionarea sistemului judiciar.i polilini. orin indeolinirea llI1TI1itoarelor actiuni: .JI/. .. i) alte masuri pre\'3zute de lege. origille .wdalii. sC/1'iC'ill.jn. . 2) crearea de ditre iudecator a conditiilor necesare bunei cbtasurdri ale oroce!>Ului. h) asigurarea materiala ?i socialii a judecatorilor. orin indcDlinirea ulTlltitoarelor actiuni: . conJribuind Ia crearea cOlldi{iilor favorahik. origilll: l'mini.explicarea participanlilor la proce!O a drepturilor ~i obligapilor lor procedurale.~/('/'C. se. .. /imhi.rfii.r.g) aJoearea resur. farli dcoschirc de ra.i IIIl/Inl/' IJeI:malll'lor. 22 al epc: .'>titiei.conduccrea dezbaterilor judiciare. Opillil'. ras.jrukciilond are UIl rol activ si diri~itor in organimrm $i desr~rorea procesuJui civil.in codrul infiiptuiriijusti(iei in CllUZele civile. illdepmdelll de cl'lli/I'llie.punerca in di~lI!ie p!uticipanlilor la proccs oriciiror imprejuriiri de fapt sau de drept .4 PrinciDiul e{!alit:1t1i tuturor oersoanelor in rata lecii si a il1. origi/!(' emidl. pentru exerritare de ciitre participan(ii Ia proces a drepturiJor sak procedumk si crearea condi{iilor necesare bunei desr~ ak procesuluL Elementele constitutive ale principiului !Oint unm\oarele: I ) crearea de c3tre iudectltor a conditiilor f3VOrdbile oentru exercitare de caire oarticioanlii 13 oruces a dreDturilor!>ale orocedurale. 9 CPC: . la ~Iicitarea (J'Jrticipanlilor la proces. la procesul de colectare a prohelor care pot contrihui la adoptarea unei hotiiriri legale ~i inlerneiale. 2.. lIa(iOlla/ilale.ercctuarca allor aqiuni pre\'azute de lege.i. ann'. prc('//m ~i 01 cgalilii(ii Tl/lllmr mgalli:fl[iilor. IIp///1I'IIl'II(.vran(ei jlldeciilore$n Ii rel'ine un rol diriguitor . crearea de conditii organizatorice ?i tehnice fa\'orabile acti\'italii instantelor judecato~ti. 16 al Constimlid: .'/'(' SII// origillc soc.m Slabilile de prezenllli cod $i de aile ~.~ilPlegll/i ill .i.a/J.contribuirea.enta orincioiului: .~i. loc tic I/(I.de.~i 0 IIIIlII/illi[ilor pllb/ice.JII(i C/'/. 2..n organizarea $i . n'ligil'. SI:t opilli£'.preintimpinarea a'iUpra unnarilor pe care Ie poate produce exercitarea sau neexercitarea aClului de proccdurii concret .. Sediul materiei: Art. .ftlfll legii .\'li[ia ill ('(/1/:('/1' cil'ile Sf "/(iiplllil'!fle 1'(' prilldpil/I I'galil.3 Princioiul rolului diri1!uitor al iudeditomlui in Drocesul civiL Sediul materiei: Art.

. pre(1nn $i de alTt' imprejl/rari.'(jt(l/"('~'i ~edin(ele de jlldecata sim puhfice..enta orincioiului: . 23 al CPC: .i jllsti(i('i pe calm. .ri extraordinare.11 cad". origille eTllicii. 117 aI eon~1itutiei: ..~. ap<1I1ellCII(ii l. Ec. care of era posibilitatea tuturor . care of em posibilitatea aceslom de a participa nemijlocillajudecarea cauzei..urile .~pe('larea pmcedurii..\iguml toole gaml/(iile IIoce.11 ~edin(a inchisa ...mr£' apiiriirii sale. Elemenlele constitutive ale principiului sint ulTl11iloarele: .11 cadrll/ itifiiptuirii jllsti(iei itl cauzele civile toale pm.illtiffin'lll d(' lipl/I de pmpriel/ITl' . 5) exi!Oten1a unor facilitati procesuale. CI/ /'e.fard deosehire de rasa. E... In cursUllUlui f}/'()ces iudiciar mthlic.. opillie. Judecarea call:elor . nu col)stituie ternei de discriminare.11 k/all' ill.\1OOilile prin lege.ndli. 4) privilegiile proce!>Uale ale persoanelor care beneficiazli de imunitatea rnspunderii ci\ile sint expres prev3zule de lege ~i Irdtatele intema~onale...II/iipl.5 Princioiul Dublicititli sedintelor de iudecati in orocesului civil.oIincd m 'ere sail de origille social Ii. 2) egalitatea .orice persoana aoctlla de un delicl eSle pre<Junala fIe\'inomla pilla cjlld \'inOl'a/O sa \'Oft dOl'edita.\'. lIariollalilate. In cadnd cantia is-au a.1'/111 puNice".'it. S"'I egali il/ fara legii ..l" ('Mle. Judtnlrea ClIll:('/elr .'Catorea. ffirn de careva descriminari. . (KlIlele ji<ke $ijuridke .ve admile lIIunai In c:a:. " Art.tal1telor judecatore. Ot re.11 fara jusnriei: a) exi~nta unui !Oistem judiciar unic ~i interdictia infiintarii irt<. 8 din Legea cu privire 101 organizareajud<.~i alllorilti[ile jl/dcnilo/"('$n. 2.111 publice.~'('d.lIt egak itl fap leg.'I11a orincil1iului: .. precum scutirea sau ~Ionarea plalii taxei de stat a~isten\li juridica gratuitA ?a.~i fOn/1ll jlllidicli de OIgal/i:tII~. .to(i c('lli/ellii R. Art..publicitalea ~inlelor de judecatA pentru puhlic..~: . 21 al Constituliei: .jn toat£' ilLwall!ele jude(./ . " Art. III lOale i/~~'(l1/lele .\u . 10 al Legii cu privire la organizarea judecalorea<ci: .\'tnll(ele jlldeciib're~ ~iJl{ele de jllflecoJli .M. .'i rdigie.1'. Art.'I(ele de judt'('(/Iii . se...\f'ectarea Illntror reguli/or de procedurii.~edin(ele de judecata sim puNicl'. . Sediul materiei: Art. b) existen1a unci proceduri ul1ice de examinare ?i !>Olulionare a cauzelor civile. 3) acordarea regimului national cetAtenilor?i organizaliilor srraine.puhlicitatea ~intelor de judecata pentru particip<U1lii la proccs.\'e admile IIIII/Ilti /11 m:JIrile slabilile plill I('~e. c) exislen1a unui ~tatut juridic proce!Ouai unic pentru !oale categoriile de participanti la proces ~i inzestmrea lor cu acel~i nurnar de drepturi ?i obligatii procesuale.II mod legal.'it'd il/ ~i de /clll' cilt'l/II/SlClII(e". sl/l'lI/rlonare.. si illSWI(r!lor judeciitore~ Elemenlele constitutive ale principiului !Oint ul'l113toarele: I) egalitalea tuturor ill fa(a legii $i aplicarea unifol1Tl3 a legii. .n ~edill(ii . limb.

. Des~rarea procesului civil. precum ~ secretul corespondentei. In ~in!a de judecata nu se admite pre7.iste la judecarea cauzei.<. care doresc siI a<. to cazuJ clezbaterii cauzei in' ~intii inchisa.3 poate fi declardl! inchisa penlJU intregul proces sau nUlnai penlJU efectuarea unor anumite acte procedUl'3le. La baza acestei excep\ii stau prevederiJe art. instan\. rapoarte de expertizA sau declaratii ale martorilor doar cu permisiunea data de ~intele instantei de judecata. .eXl.iJor la proces.3 acestora.e[1. poate avea loe la dispozipa instantei de judecata.ii inchisa poate avea Joe numai in scopul protejarii informaliei ce constituie secret de <.ii a carei divulgare este interzisA prin lege. demnitatea sau reputatia profesionala ori alte circum<.e11\. HotMriJe ~in1ei inchise se pronun\. conform prevedcriJor an.pcrsoanelor. pot fi elilJerate unor alte persoane dech pi!r1ile copii de pe incheieri. care !ezeaza onoarea.a de judecata se des~ara in condipi ce asigura acth~tatea normaIii a instantei ~i a participan\.\. 28 ~i 30 aI Constitutiei. sa 0 l:. to vederea piistriirii confidentiaJitatJj. 2. ~ m 21 !~ . ~rdre3 procesuJui civil in ~in\. to aces! sens instanta emite 0 incheiere motivata. speciaJistului sau interpretuJui.w (s('('/'('Iiil poate avea loe numai in cazurile ex pres pre\'cizute de legc. Acea.'CPliile de 101 regula geneml1i.tA exceptie nu se nlsfiinge asupra participantiJor la proces.tat.. ~in\3 de judecata inchisa avind loe in prezen\.unlrea pl'\x''Csului civil in ~inl<i il/chi.ii public. Dezhaterea cauzei in ~in\. ordinea pubJifa sau moralitatea. conform prevederiJor an. I I CPC.. familiaJe ~ private. . care garanteaza respectarea ~ ocrotirea vietii intime.tan1e care ar pre judicia interesele panicipantiJor la proces. daca nu sint cita\.6 PJinejpiullimbii de proceduri $I I!aI'8I1tarea drerJtului Ia interpret. Participanpj la proccs.3 de judecatA previne partcipantJj la proces cu privire Ia nlspunderea pe care 0 vor purta in caz de divulgare a infolTTl31ei obtinute in cadruJ procesuJui. Cu toate acestea.a minorilor in vi~13 de pina la 16 ani. in vederea prevenirii divulgarii unor informatii care se refera la aspectele intirnc ale vielii. precum ~i celelalte persoane prezente in sala de ~in1e judiciare au obliga!ia de a re~pecta ordinea ~1ahilita penlJU juclecarea cauzei. $edin\. judecarea cauzei in ~intii inchisa se efectuiazi aJrespectarea tuturor reguliJor de procedunl civilA. in ~intii inchisa.i in calitate de participant la proces sau martor. ~i anume dest1i. 195 ere. tainA corncrcialA ori a unei alte informa\. iar in caz de necesitate fiind posibiJii ~i participarea martorulu~ expertuJui.

2. adica conform legii. 410.3 de judecata nu numai ca i~i realizeaza acthitatea in strictii conformitate cu legea. ".Sediul materiei: . Rei~ind din acestea. Alt.ii prin interpret Totodata.tfellegalitatea. 20. Persoanele care nu posedii sau nu I'(Jrbesc limha moldOl'eneascii au dreptul de a lua cUIW~. de a WJrbi in instantii prin interpret. ulllJ01e inslL1n(el£ judeciitore~ ~(el£ tk jUJkcatQ se tksf~ii in lilllba tk stilt.in cadnd infiiptuirii justi(iei pe C(I1Jzel£ civik. Principille funct:Ionale ale dreptuiui pl'OCero3l civil. Codul de Procedurd Ch~lii contine numeroase prevederi cu privire la principiullegalitatii in procesul civil ~ anume art. Esenta orincipiuJui: . Legile altar statl' se aplicii llWllOi III moduf prl! lii:J/t de kgislaria Republidi Moldol'a. 13.1 Principiulleziliratii procesului civil Sediulmateriei: Articolele 2. existii ~ posibilitatea ca procesul sa se ~ ~ intr-o altA limM acceptabilii penlJU majoritatea participantilor la proces. Legalita1ea in proccsul civil rcprezintii 0 modalitate de realizare principiului legalilii(ii.scii.fli!ki in cadml exmniniirii $i sob. 3. care a fest inciilcatA odatA cu lezarea unui drept sau interes aI persoanei. la solicitarea lor. Tennenul "Iegalitate" provine de la cuvintul fr&lcez "Iegalite" ~i presupune cardClCrulla ceea ce este legal.~ura $I /1lIr-o alto limbO acceptabilii persoanelor care participii la proces. . in astfel de cazuri. :.ewr mile $i executiirii IwtiiririJor judeciil1Jre~ InStall\.a. ca principiu general de drept.' Persoanele interesate in solu\ionarea cauzei care nu posedii sau nu vorbesc Jimba de stat sint in drept sA ia cun~tii aJ materialele dosarului ~ sA vorbeasca in instan\. 24 CPC: .rjQ!joarii in limha lIIoldol'l'lleasco.. An. procedurale care se inmineaza participanjilor la proces se traduc. 1 18 aI Constitutiei: "procedura judiciard se de.d . procedura judiciarii se poote desfii. dar 0 ~ aplica nemijloeil la solutionarea cauzelor. In mndi(iik legii. in cadrul unui domeniu concret de activitate aI vietU sociale. An. Esentil Drincioiului: -legaliJotea constii in fndeplinirea exacta. 11. am putea desprinde urmAtoarele elementele consritutive aIe. 5 aI Lcgii eu privire la organizarea judeciitorea. 12.\1ricra COl!fonnitaTe cu legislaria. neabliuJii $i wzifomui a IWnnewr tk drept tk dim illslL1n~ tk judecatii. 373.tin(ii de toate actele ~ lucrorile dosandui. 9 aI Legii aJ privire la organizarea judeciitoreascll ~i art.acestui principiu: .. 3. in aces! sens instants adopti'nd 0 incheiere. 3. I~stabilind ao.judecarea cau:Rlor in insIan(ele judeciitor~ se desfti$oarii in limbo moidol'enea. Actele. in~\.jU.tponiirii cau:.20 ale Codului de Procedura CivilA. 442 ~. in limba de stat sau in limba la care ac~tea au recurs la proces. . I.l'ti{io se /llflipmie~e in ..a de judecatA emite obligatoriu hotAtirea ~i in limba de ~1at. 3.. 239. de cOJre top participan(ii /Q proces $i persoanek core ronJribuk 1a infiiptuirea ju.

410. inclusiv participantilor la proces ~ persoaneJor care contribuie la infaptuirea justitiei. care poate fi verificatA de ciitre instantele ierarhic superioare pe calea exercitiirij apelului ~i recursului (art 373.~ir /I/trfg de drepturi procedurale ~. am putea desprin~ urmiUoarele elementele con~1itutive ale acestui principiu: J) eXiJ1e11ra UIlU. preClml $i de a di<qJwle de drepturik procedura/e. astfeJ incit instan\. 2 CPC). intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc. 239 CPC). 3 CPC).2 PrlnciDluI disoonibilltatiL Sediul materiei: an. dreprul de a Il'nunta 1.iloacek procedurole de apiirare.. egaJitatea acesrora pel/m/ c01egoriile respmil'l' dl.I) normele de procedunl civilft se pot contine numai in Constitutie. este ~ legalitarea acesteia (alt. (an. 72 CPC). 4) aplicarea legislapei altor state de catre instantele judecAto~ ale Republicii Moldova se aplica numai in cazurile ~i in modul previizut de lege ~i tratatele intemationale la care este pane (art. aliituri de temeinicie. 65. '1'1 23 A~el.' l'aT1i( 'ipal/ri la pr()('('s (art. de a a/I.'gf independent nwdalitoJea $i mi. judecfttorii ~int independenti ~ se supun fUD1lOi leg. 12CPC). 2) instantelt' judeciito~ aplica normele de procedun1 civilii in vigoare la data judecarii cauzei civile (art.. 6) la infaptuirea justitiei. putem ~i: dreprul de a introduce aqiunl. tk a dispUlU! liber tk drepl1JJ ..1 dreprul . to conJinurul sltu pnncipiului disponibiJitAlii cuprinde 0 sene de drepturi procedurdlt' ~i libertatea de a dispune de ele dupil propria optiune. 60. 3) pe lingii nonnele de procedura.1 aCtiune ~au de 1. instan1ele judeciito~ la solutionarea cauzelor aplicA ~i norme de drept material (an.au ale ap3rfuii. iar ~ din UI1111I pot contesta actiunile instan\. 27 aI CPC. ci tuturor subiectelor participante Ia raporturile procesuaJe ci\~Ie. 56.wbiectiv material SQ1J de interesu/ kgitim supus judecii(ii. . in prinruJ rind a piir{ilor.Ci pe care Ie considera ilegale.'3 ci\'ila.442 CPC).3 de judecatii vegheazii respectarea procedurii de catre participantJj la proces. 3. Esenta Princioiului: disponibiJiJolea in drepturi se ofirmii in posibili1oteo partidpanfilor fa proces. Codul de Procedum Civilii ~ alte legi organice (art. 20 CPC).68. dreprul de a dctem1ina limitl'le ac!iunii -. 5) una dintre conditiile de bazii ale hotAtirii judeciito~. principiul legalitAtU nu este adresat doar instantei de judecata. Rei~ind din acestea. insii. 13 CPC).

sA introdudi in judecatii terte per. instanta nu va admite dispunerea de un drept sau folosirea modalitii~i de aparare de ditre un participant. A~ttel. nu poille inainta ac~unea..~te drepturi proceel/lmle. dreptul de a l\. precum ~i in alte cawri prevAzute de lege (art. Sediul materiei: art. disponibilitatea in drepturi proceduraIe determina evolu!ia ~i continuitatea procesului civil. dacl p1ir\ile au capacitate de dispozipe. Disponibilitatea se rasfringe asuprn tuturor fazeJor procesului civil.. ins1\. 26 aI CPC. Elemcntele constitutive ale acesrui principiu sint: . principiul disponibilitii!ii ~e opus principiului oficialitiitii.. partite oricind pot inceta procesul prin incheierea unei tranzaetii de imp1icare (art. Esenta princiniului: procesul civil este organiuIJ a. disponibilitatea procesuala se realizea1A sub controlul instantei judecato~. daca aceste acte contravin legii sau incaJca drepruriJe ori interesele legitime ale unei persoane. Instan13 nu ~te ~ limitele acpunii fixate. iar pinu.~tfel illc. sA-~i constIUiasca aparari in fapt sau in drept. A~tfel. 2) CPC. 60 alin.1torea-d.. argumenta ~ tlovedi pozj(in in proces. cu exceppa acpunii obi ice. Potrivit art.lInOO$1c prl:tcn~ile din ac\iune s:. Prin esen13 sa. dreprul de a ataca hotluirea judec-. Detem1inarea limitelor apArarii apartine piritului care este in drept sa ridice exceptii de fond sau de procedum. Dreprul de a detennina limiteJe aCliunii const! in aceea ca reclamanrul fixeaz!i in cererea sa de chemare in judecatii limitele ~i obiecrul actiunii. precum ~i daca <. inzestrindu-i cu dreptul 1.:onsim\1iminrul a fost dat in mod legal.oane. cind legea CII.~ton(ei de judecaJii. dreprul de a cere execut. 3. se traduce prin aceea ca tirulaJ1J1 dreprului este liber ~ se adre5eze S<lU nu justi!iei. Reclamanrul poote renunta oridnd 1.1 initiativa.'CiI tirularul dreprului ~biectiv incalcat. dl.tU dc a ~tinge litigiul printr-o trJl1Z<Il:\ie. Astlel.~us(inerii ei independenJ de in.trea silitii a hotiiririi. in toote cazurile."orda tertelor persoane dreptul de a introduce actiuni civile. 60 ~ 212 CPC).' parpJe ~ ceilol(i partkipan(i fa proces dispun de posibililo/ea de a-~ fonnula.tI poote recun~ in tot sau in pane pretentiile care au fost inaintate. . de a alege tTUJda/iJii{i1e ~ mi. Disponibilitatea procesului civil es1e detem1inatii de camctelUl dispozitiv aI ramurilor de drept pri"at ~i confera 0 autonomie subiectelor rnporrului materiallitigios in cadrul procesului civil. de alte organe ~ pmOtl1U!. 2) posihiliratea de a disp/lne /iher ele {/C/'. 27 alin.J1oacele . care este specific procesului penal.\.subiecti\'. imemarea procesului civil din oficiu nu poate a\"Ca loe ~ nici alte persoane. 4) CPC instanta judecatoreasca nu este in drept sA modifice din oficiu obiectul sau temeiul acpunii. de a-}i explllle opulin osllpra oriJ:iirei probleme de fapt ~ de drept core are legliJura cu COUlll ~ de a-}i expllne (Junetlll de vet/ere a.. dreprul parpi interesate de a imroduce ac!iunea civil1\. in sensul de a-i acorda mai mult sau ahceva dedt a cerut Confom1 art.3 PrinciDiul rontradictorialitltii 51 eeaIItitii in dreoturi procedurale ale DIrtIIor.~ton(4. Rolul activ al instantei implica ~ obliga!ia de a stabili daca actele de dispozipe ale JW1ilor nu s-au facut in vederea unor scopuri ilicite..~lIpra ini{kzJivelor in.71 ~ 73 CPC).1 judecatii. TotodatA.

4) pihtmrea impaJ1ialitiitii ~i obiectivitIitii de catre instanta de judecatii ~i crearea condi!iilor prielnice de catre aceasta in vederea realizarii dreprurilor ~ obligatiilor procedunlle ale panicipan!ilor la proces. fitza de bazii a procesului ci\il. procesul poate ti aminat (art.lpt ~i de drept care au legarura cu cauza ~i a~pra initiativelor ins'tantei de judecatA. in ~in13 de judecatii. Juclecarea cauzelor are loe in ~inta de judecatii cu in~iintarea obligatorie a participantilor 1. Contmdictorialitatea repl'C7. e) publicitatea initiativelor ~ lururor actiunilor procesuale ale instantei de judecatii. 3) po.l~n1CnC<l e~(c pre7..ele f. precum ~i de alte pcfS( ..ibilitatea de expunere de catre participantii la proces a opiniei cu privire 1."ului chil.<cl circumstantele pe care Ie invoca drept temei 011 prelen!iilor ~i obiecliilor sale. 194 alin.Il'ultative ale procesului aces1 prin..1decvate de lolosire a nlruror mijloacelor procedumle pentru ~\ls!inerea pozipei a~prn circumstantelor de fap! ~i de drept. 26Q. ~intele ~intei de judecatii da explicapi asupra aC\iunilor sale. . in vederea realizArji acestei condipi.261 cpc).ii nu tie defavorizatA.intfl ml. c) temeinicia hotiiririi pronuntate poate fi bazatii numai pe circumstantele de fapt ~i de drept care au fOS! conSf'ltate nemijloeit de caire instan\1l. care inainte de a fi realizate trebuie sA fie propu!'oe spre discupe participantilor Ia proces. 239 CPC)..1 proces (art. a.. Acest principiu cs1e viabil in tome ~wdiile ~i fazele proce. 5) egalilatca piir1ilor in drepruri ~i obliga\ii procedurdle..'a~' ~i lip~~te in cazul proccdurilor neconteocioa<.inml de bazii a procedurik'r contct. d) repartizarea sarcinii probapunii (an. dacll principiul disponibilitiqii se referii mai mult la c>1>il'CIIII lirigillllli. 2 CPC). Condiliile l"e<1lilArii acesrui orincioiu sim: a) egalitate'd pl\r!ilor in drepruri ~i obliga!ii procesuale (art.1 pmeeslIl de proba(i/l/l". daca legea nu dispune altfel.me de drepl public sau privat. 205 CPO ~u suspendat (an. atunci principiul contrddictorialitl\!ii :. 26 alin. lno.. Fiecare parte in proces trebuic sa dovedea. in care principiul contrJdictorialitii!ii i~i dcst~arii poten! ialulla ma..1 proces (an. EgalitatC<1 p1lJ1ilor in dreprurile proceduraJe ~1e gammata prin lege ~i !'oe a~igura de ciitre instan!1i prin crearea posibilitatilor egale.1 proces pri\ind loeul.:ipiu. exccp!inJ ctapa ddihcr.I) posibilitatea panicipan~lor la proces de a-~i fOm1ula ~i su!>1ine pozitia in proces. suticiente ~i .a.e ref ern 1..ent.trii ~i pronun!iirii houiririi... in 1'a7. ~ CPC). 193 Cpc). data ~i ora ~-din\ei de judecatii sau de efectuare a anumitor acte de proc:edura..1 toate problernele de 1.c. in baza probelor care au fost prezentate ~ aprec:ate de catre participanpi 1.-'i. b) citarea regulatii a panicipanplor 1. in opinia prof.. 2) independenta panicipanplor 1.. iar obiecpile impotriva acestor acte se consemneaza in proeesul-verbal aI ~intei de judecatii (an.\tfel indt nici una din parti . 118 CPC). de .1 proces fa!1i de instanta de judecatii. Triu~niko\'.xim constiruie fuza dezbaterik'r judiciare..

a de chemare in judecatA (art. ~Ieanu el este regula in procedurn contencioa.. 231 CPC .. art.ca 1m 24 I CPO. art. . atunci acestora Ii se ~ citirii in ~ln!3 de judecatA (art."esuale. impreuna cu grefielUl veritica prezenta 1. 197 CPC). 198 CPO. 3) CPC . se perfectea1A in form1i scrisa.. Dupa prof. 202 CPC). 213 CPC . inscrisuri (art. 233 CPC .<. an. 24 25 ~ Martorii fac dl'poljlii in forma orala. acestord Ii se dau citirii rn ~in\A.cercetarea concluziilor date de autoritiitile publice..11 CPC.ca de insemnari care .e anexeaza la dosar (al1. 233 CPC .' judiciare este complementar principiului publicitll!ii ~i a. hotarirea judeditorea. 216 alin.explica!iiJe panicipanplor 1.i ~i nemijloeirii...1 proces (art. raportul de expertiza (art. I.f) ordinea de petrecere a clezbaterilor judiciare: an. recurs.s~ard gra!ic unci simbio7.prezentarea probe lor materiale. art. 1 66 CPC). Uncle 3C\iuni proce. 25 ..:ea serisa de exercitare a dreprurilor ~i obliga!iilor pro<. Ct'"t ~ rn scris. art. art. 2 J7 O'C). art.<. 3.ea proccsuala... 228 CPC ccrcetarea concluziilor experrului.c dimre forma orahi ~i <. . ExistA in cadrul procesului civil exigenta formei scrise referitoare la ceret"'.c. 224 CPC . tome ace. 222 CPC cercetarea inscrisurilor. imputemiciriJe . I 37cpc). Principiul oraIitiipi dezbaterilo.sustineriJor ornle. Sediul materiei: art. d~ au dreptul sa se foloseac.. 158 CPC). 25 CPC dezbateri1e judiciare se desf~ oral.igurn eficienta principiului contrddiclorialitii\i. Cererile de apel.tea avtnd un caracter conmldictoriu.C/T1C11Ca. tranzactiile de impacare. inaintarea demersurilor ~i obiec!iilor la acestea.a.1 judeca (an..4 Prindplul oralltltil dezbaterilor ludlclare. solu!ionea71i ccrerile ~i demersurile particip. ~imele ~in!ei de judCC'cltii deschide ~dinta ~i anun!l\ procesul C'. De exemplu. ale panicipan!ilor la pmces (art. revizuire. Esenta nrincipiului: dezbaJeriJeftuJk:are se desr~K11ii oral.d depozitiile martorilor au fost obtinute ca urmare a unei delegalii judiciare sau in urma asigurMii probelor. 203CPC).1 proces dup<i a<.tre se \'. Oralitatea este regula generdlli. insa.audierea martolUlui. If.a ~i exceptia in cea necontencioao.mplor 1. iar fOm1a serisa este obligatorie door in C'dZUrile pre\'azute de Icg. Confom1 an.cultan:a opiniilor cdorlal!i participan~ (mt. de 3<.dreptulla replica.1 proees. 199 CPC).. 221 CPO.uale se pol exercita atj'"t in fanna oraJa. explica dreprurile ~i obliga!iile interprerului (art. in realitc1le proceSll1 civil se de.

~ nemijlocitii a tuturor probeJor din dosar in ansamblu ~i intert:onexiunea lor. precum ~i pentru fiecare act de procedura indeplir. La ora judeaUii cauz.7) CPC). nep!irtinitoare.bal. iar dupa pronuntarea hotMrii. . p~intele anuntA desd1iderea !jedintei de judecatl! ~ ?f'OCeSU1 care se va judeca (art. 4 CPC). Elementele constitutive ale rnincioilllui sint: 1 ) examinarea directO ~i nemijlocita a probelor de ciitre judeciitor. Conform art. precum ~i pentru tiecare ac!iune procesuala intrcprinsa in afam ~intei se incheie un procesveJbal in scris (art 273.it in afara ~intei (de exemplu: audierea martorului la loeul.t:Ulor civile jutkciiJoml trebuie sa cerr:ete:£ dired $i nemijlocit probek $i sa emiJjj /wtiirirr!4 nwnai in lemeiul circumstan(elnr roilState $I al probelor cerr:etate $i verijiJ:oJe in ~~ de judeco1ii. Toate actele de proredura ale instantei de judecarA ~ ale participanplor la proces. Confonn art. cap. 3. cit $I in baza unui inscris (procura). 3) desl~lIrarea dezbaterilor judiciare in fata acelui~i complet de judecatii. 237 alin. Confonn art. Pe parl. Esenta DrinciDiului: in codnd exmniniirii $i solufioniiril (XIl. din care am dedus cii cercetarea trebuie sa aiba loe .'Ursul derularii procesului. ~nta de judecatA poate fi intrerupra. reluarii ~ ihchiderii ~intei de judecarA este consemnat obligatoriu in procesul-veJbal al ~in\Ci de judecat!. aflarii luj). in mod direct ~i nemijlocit de nimeni toate probele. in care se indica momentele esen~ale ale dezbaterii cauzei. pentru fiecare ~intA de judecatii in prima instanlA ~i rn instanta de apel.reprezentantului se pol atesta ~i prin declara~e ora1!i darA in judecarA de c!itre rcprezcntat (art. Ca rezultat aI aprecierii probelor. Sediul materiei: art. . XXlal CPC). complerA. prejedintele ~tei 0 dc. ~ incheie proces-vt'. adica in cadrul ~intei de judecata. precum ~i argurnentarea preferintei unor probe fatA de alta. Pentru tiecare ~in!!i de judecarA in prima instanlA ~ in instanta de apel. trebuie sa fie realizate doar rn cadrul acestui interval de limp. 130 CPC. 275. Faptul deschiderii. iar apoi reluat!i. 273 CPC. intreruperii. ins'WIta apreciaza probele dupA intima ei convingere. 2) examinarea probeJor ~ realizarea allOT acte de procedura numai In cadnd ~ediJllei de jlldecatii. judecarea cauzelor chile are Joe in ~ta de judecata .ei. pentru a produce efecte juridice. legala ~i temeinicl a cauzei deduse judeca!ii. 80 alin. 25 CPC. A~el. 197 CPC). pentru ~ putea fonna propria convingere judec!itorul lJ'eOOie sA analizeze personal.clara ihchisa (art. Tinind cont de primele doua elemente. 193 CPC.5 Principiul nemiilocirii dezbaterilor iudiciare. Principiul nemijlocirii confern instantei dreptul ~ tIXOdatA obligapa de a cerceta rn mod nemijlocit ~ nemediat toate eJementele care se impun a fi analizate pentru soluponarea rn corecta. instanta este obligatA sa reflecte in horArire moti\'ele concluziilor sale privind admiterea unor probe. bazatA pe cerretarea multia~tuala.

dezbaterile se reiau de la inceput (an. 125-126 G>c). In cazul rn care are loe stramutarea cauzei de la 0 in~1an1A la alta. acte~ procedurale.vizeazA determinarea instantei competente a solu~ona litigiul. iar procesele-verbale ~i probele adunate in legiiturn cu indeplinirea delegapei se remit instantei care judedi pricina. c) efectele hotMrilor judeciiton$ sau arbitrale straine. sin! . 25 alin.'a.:arA. Participan!ii la proces interesa!i sa previna disparitia ori imposibilitatea admini~i in viitor a unei probe utile pentru dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecato~ a... nemijloeit de ditre de catre judecatorul sau judec!itorii care ul1TleaZ. 127-129CPC). Probleme de drept procesul civil in legatura cu litigiul ch~1 cu element de extraneitate tin de: a) competenta in dreptul intema~onal privat .a unei inchcieri. instanta care judedi pricina poate da instantei respective.Il>ul 26 examinarii cauzei. produc efecte juridice rn masura rn care noua instanlA considera ca nu este necesara modificarea lor. in ba1. care ajung a fi examinate in fata instantelor judedito~ sau a:bitraj. 4. Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului se efectuiazA de c3tre notari sau persoane ofJCiaie ale misiunilor diplornatice. o delegalie penml efectuarea actului de procedum respectiv (de exemplu: audierea martorului).!i sa ia hotfuir\. Realizarea aces1Ui principiu cuno~tc unele exc':P!ii: I) delegatiile iudccatoresti (an.vizeazA determinarea legii proceduraJe aplicabile (a c!irui stat anume). 43 CPC). Delegapa judec!itorea. componenta completului de judecatA trebuie sa rdmina ncschimbarA pe parcl. Procesele verbale ~ probele adunate in leg!itur3 cu asigurarea 1X'Obe1or se remit instantei care judedi pricina. rndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei. 2 CPC). 2) asil!UTarea Drobelor(art. in vederea solutionarii accstor probleme de drept procesual civil international. Prindpiile intemationale ale drcptului procesual chi!. in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei. Aceste litigii ar putea fi numite litigii dl'ile cu element intema{io/Jal (strai/J).<cl se indeplin~ in ~inta de judecatA conform regulilor generale. 3) str!imutarea cauzei (art. in cazul necesita~i de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare inIT-un alt or4 municipiu au mion.in ~ima de judel. Astfel. b) procedura aplicabila . In cadrul raporturilor juridice de drept privat cu element de extraneitate se pol ivi litigii.~igurarea (conservarea) probelor. din motivile s-pecificate in lege.

Esenta nrincipiului: daca prin tro1LlJul intema(iollll.?.~i o(1alli:ii.xi. Totodalli.ute de le?islapa proce. existenta cautiunii (de excmplu: eel fr.1ceslll civil de egaJiJoJea iI/ dre(1lllri ~ obliga[ii procesuaJe Cll persoallele din !itallli respectiv. E. Com'entia de la Haga din 1954 ell pril'ire la procedllm eMla prevede di.daca e. Art. Pcr.cia:p ill ..mcez..U PrinciDiul acordirii recimului national strdinilor. insii.yi dn'pncri $i ell/ (/cc/e'IL')i oh!iga(ii co .~i ce/afl!l/ii.\4 CPC .a/afel/ii straill} .mala cMla a Rt'puhlicii Mold(JI'(1.yi (I/'Rw/i:t/fiilc RCf1l1hlidi Moldo\'Q ill ceJ/ldifiile legiL . reclamantul strain nu pcXlte fi obligat sa depuna cauliune sau 0 alia garantie din moti\1I1 ca este persoanii snaina sau di nil are domiciliu sau sediu in Republica Moldova. sint scutiti de cautiune numai eetJi\enii statelor.~ mai multe sisrerne de drepl pre\'ad.II/!a illstal/fe/or de jllde(1//a ale Rl'f1l1hlidi Moldom dc' ace/ea. Republica Moldova poate stabili retorsiunea fat! de persoanele statelor in care existii resniqii ale drepturilor procedurnle ale eetAtenilor ~i organizatiilor din Republica Moldova. polonez. 4 aI Constitutiei: .. 2 alin. &>diul materi~i: :\n..3 PrinclDiuI imunitatii iudiciare a statelor striine 51 oremUzatiilor Intematlonale.ttO necollcorckmre iJltre pactele ~i tratatele prMtoare fa dreptwile fimdal1lentale ale ornldui la care Republica Moldol'Q cste pal1e ~i kgile ei intel7le. 3) CPC: . doco din ace. . Ce.-emanatoare cuno~ dreptul bulgar ~i al \! Iilor ex-sovietiee. Astfel. deei pe bazA de reciprocitate. en.. a .enta orincioiului: anJrell/U'ea . 2) CPC.lli1 care Republka Moldova este parte.. 27 . 454 alin.'itea 1111 re::Jlltli co pentnl aplicarea lor cste necesara adoptarea ullei legi lIariollale.~trtiille $1 apatri:ji se bllellra ur p11.!ez. sc aplica /J01l1lele tratantlui ill1ernariollal.c. ~. prioritalC au reglcmentarile u!1ema{io/Ja1c.. Sediul materiei: 457 CPC. german.:. proceslll civil. 4.dacii prill tratatul illtemariollal fa care Republica Mo/dOl'a este pal1e suit stahilite alte IIO/111J! decit cele prel'o::. 0 soilitie a.tea IIU re'lJl/tii ca penJru ap/icarrJIJ WI' esle necesara odoptarea unei /egi na{it.. conform art.~i cell' i/lfenw{iOnllle bt'llc/. reh).aplicabile UI11l3toarele principii: 4. p1irti contrdctante. E-ent<l nrincioiului: pernlQ11ele . . se ap[jca mlnl/ele tro1LlJubli illtema(ional daca dill ac/?!.1 PrindDiul prioritltii contractelor si conventiilor intemationale. sil/I stahilite alJe lIormc deciJ ce'e prel'li:JlJe de legisli1(ia procesualii civilii a Repub6cii Moldova. ungar. m:f!ell1i:tlfiife strailll' . Art.male.nmele straine sau apatride nu pot dispune de careva drepturi sau obligatii procedurnle suplimentare. Ur ca/ili1Je de piril sou interwmient. Sediul materiei: AJt27 din Conventia cu privire la dreptul tratatelor.

in masura in care legea Republica Moldova nu atribuie t:ompetenta in dreptul intemational privat instantelor sale. E.l. in legatum cu schimbarea cetliteniei. astfel il1C1"'t. cu privire la acel~i pretenlii ~i in ba7. . sediului pfu1i1or.. organiza~ile intemaponale ~i repre:zentanlii diplomatici ai statelor striiine cad sub incidenta jurisdictiei instantelor judec1ito~ti din Republica Moldova.'Ompctenta sau incompelenta ins1antelor ju~ti strmne. (e) ('PC).. Dc ascmenea.cmene-ci.:ea na{iona/ii . ~7' alin. pricina pe care instanta de judecatA din RepubliC'd Moldova a re\inut-o spre judccare. Dc .lUia ~ nu de legile altui stal (vezi art. 4. 460 alin. acesta 0 poate depl. daca Ie.5 PrinciDiullccli forului in materie de oroccduri (/ex DTrleessl/ali~ fori). cu respectarea normelor de compelen\1i.mIJ.enta rnincioiului: Ur nriisura Ur care legik UllUi stat nil aJribuie competen{a Ur dreptul iJltenra. domiciliului. ' Dctcmlinarea instm!t:i dt: judeeatii competent~ int1uent~. Competenta in dreptul international privat ee apaI1ine unui s1at anume se determina de legile ace!.umal privat instan(ewr sale. lit. Sediul materiei: 458 CPC. 2 CPC). daca 0 instanlii judeditoreasdi s1riiinii se declarii nccompetentfl a !'Olutiona eererea inaintatA de un eetA{ean a Republicii Moldova. instanta juded\torea<di din Republica Moldova refuzil sA primea'idi ccrcrca spre cxaminare sail dis-pune iocCIarea procesului pomit in cazul in care se constatli ca existii o hotfuire datii in litigiul dintre acel~i pilrti. E. ~ ~i 461 CPC). pricina a devenit competentli unei instante judecato~ striline (art. inseamnii ca in inod indirect recuno~te 0 asernenea competentli instantelor altui stal $i invers. Ursemn1ra cii Ur nwd indireet recunosc 0 asemellea c011lpeten(ii imtan(ewr altui.a acelor~i tcn-x:iuri. 463 CPC).U1~ la instanta judecatorea.'SIX'Ctareajurisdiclici instantelor judecato~ti a unui stat constituie un ten-x:i de relitz de a recun~1c ~i ineu\'iin!<\ CXl.ent. in legislalia procesuali'i mai es'te consfinlitA ~i regula 1/t'.~tat .. Normele care determina competenta in dreplUl intemational privat nu reglementeazii exp~s (..~trtii/I poale uvea loc nwnai eu corrsim(iinrultul orgmrelor competerrte ale satllkli SaIl (lfX(lIIi:tr(iei mpt'Ctive.'idi competentli din Republica Moldova (art.4 Prloo'oiul resneCt3rlI iurlsdlctiei Instantelor iudeditoresti striIne.'Cutarea silitii a hotfuirii judecato~1i slmine pc teritoriul stllului respecli\' (art. trebuie sA lie exarninatli de acea<.1 orincioiului: ill '''alerie de p11. Sediul materiei: 459-462 CPC. de c[ltre 0 instan!1l judeciitoread dintr-un all stat cu C'dre Republica Moldova are incheiat un aClIrd intl'mational cu privire la recun~terea ~i executarea hotAririlor.11riimlllarii locll/lli dC' e.n/mil/arc a nllI::J!i.tan\3 in fond chiar daca ulterior.tJi in.c.!Zi\ in mod direct ~i It:g~a p. 4.. in limitele stabilite de lmtalCle intcrna!ionale ~i de legile nalionale.:x~dumla aplicabilii la examinarea ~i soluponare cauzei.c.~all traJatul urtema{innal fa can Repllblica MII/d(}l'a este parte IW prevede alIfeL in cauzele civile.1Cedurii ('MIa este apli('abild legea fOn/hli (/egea .willi .. 2R Nen.

a~ Procedurd de examinare ~i solu~onare a cauzelor cu element de extranietate ~i procedura execut1irii silite e.-i.<. ExeeuatUr-ul are un obiec:t dublu: I) acordii hotmiriijudeclito~i Slraine all/Olira/ea de /II(. ~70 alin.-. adoptatli conform art.~e eere exeel/tarea.ca strilinii sa di~nii de fol1ii executorie in tocmai ca ~i 0 hotmire proprie a statului pe teritoriul direia se va executa este nevoie de a obline e. aeeastli folii de constringere nu se poate reuli7. iar organele de executare silitli ale unui stat nu se pot supune ordinului clat de instanta altui stat.1e prevazut de legea \!Iii uncle se judedi pricina sau >e face exeeutarea. A<.7 Princioiul reciorncitatii in aconian'D a'.(iirii ill care . 4. . in are" fel cstc pusn in mi~are fOJ1a de constringere a statului pentru realizarea justitiei. este Ilevoie Cil aceasttJ sa lreaea procedura de recunoa.w:ii striiina e1I1e dednroJa execuulrie. Exequatur-Ill este procedurajl/didarii ill cadrul eiireia. fOJ1a executorie a unei hotmiri judeciiio~ are un caracter strict teritorial.scii strniro:i nu poatc di~ne de fO$ executorie ~i autoritate de lucru judecat.<cl Sbiiinii nu poole 3\'ea eficacitate'd in acel~i condipi ca ~i 0 hOlfuire clatli de 0 instanlii nalionalii. Iwtiirireajruleeiilorea.e.tfel. 4. E.~ea no(i01wlii..rl/l'tnuri/ii{ii slC//efor. chiar cladi una din piiJ1i este strilina.enta orincioiului: pentru Cil 0 hotiirire jl/deciitorenscii striiitra sa displ/nii de fo~ exeel/torie $1 aIdoritatea de luau judecal. prin ("Ife '-e rccuno~ elicaeitatea hotiririi judedllo~ti stri\inc.~e jl/deea CaIl:. insa. 3 CP(").ffL1n{a jl/deeiitorea.'i organelor de executare silitli. deoarece se opune suver. iar pentru ca 0 hotArire judeditorea.~te in unul dintre principiile dreptului intemational public ~j nume . 2) acordii hotmirii judeciito~1i Slraine fOl"(a ex('C/(/mie.~eql/an"'-II/. Aeestc douii efecte se dobindesc in temeiul hotMrii de cxcqualur (iocheierea de incu\'iintare a executlirii silite. Icgea tbrului este legea locului de jud~dre a cauzei ~i de executare a llL'tiiririi judcc!lto~ti.principiul . pc al carui terituriu sc invocll acea hotMre.ytere ~ ilrcl/viin~ a exet1ltlirii siJiJe (exequatur).mitIi!ii statUlui. in unna ClmtlTllului exercitat asupra Iwtiiririi judeeiilore~ striiitre de eiitre in.a decit pc teritoriul stanllui care 0 exercitli. o hotmire judeditorea. Ra\iunea acestci o.c. De aceea. fntocmai Cil 0 hotiirire data de 0 in. de a aduee Ie indeplinire dispozitivul hotliririi. Sediul materiei: 466 CPC.~tLlIl~ de jlldeca/ii pe terilorilll eiirrlw .tan\<1 de jlldccat.olutii se gll.6 PrinciDiul exeauatur-ulul hotaririlor ludeditoresti striine. 0 hotmire judeciitorea. Formula executorie e!o1e ordinul dat de in<.tentci iuOOk:c.llIjlldeml.

de aceea ele poart! caracter protectionist. c.1rile c. Dadi unele raporturi materiale (de exemplu cele civile sau farniliale). IIl'itanta de judecata .uale civile. RAPORTURILE JURIDICE PROCE. 2. Raportul juridk procesUlll civil repreVnJii refa{ia sociolii.. subiect obligatoriu aI rdporturilor juridice proce. Nopunea. judeciitore~ Procesul civil reprezintA 0 acrivitate. particularitatile. A~ relapi sint reglementate de normele de procedura civila ~i se numesc raporturi procesual civile. 3. Particlpanpi la proces ~i persoane1e care contribuie Ia intaptuirea jl1'ititieL 1. constituitA din ac!iunile procesuale realizate de ditrc instan\3 de judecat! ~ participantii la proces. In I£giiJurii cu exomilUlrea $i solu(ionarea cauzelor roUe $I execu1area IwtiirfriJor .. regkmenJalQ tk normele de procedllrii civiJii. pe de 0 parte $i partidpanfii fa proces.UALE CIVILE. premisele ~i structura raportwilor juridice procesuale ci. pot exista indiferent . particularitapJe.:unoscUI d~ Icg~ p[lJ'\ilor in pn:x:cs..irnm Ic apaJ'\in Slrainii.Prin regimul reciprocitiitii se intelegc cii unumite drepturi ~int acnrrutte strjinilor numai in miisum in care ~i stantl s'lrliin a<.IA m.ki ar Ii (~ ncin\cb ca strliinul sa se hucure in fa!a instUllcior noa<tre de ill'dca:. stobiJiJii intre instan~ de judecaJii. pe tk altii parte. Particu laritAtile raooriurilor orocesuale civile: I.o. se modifica ~i se Sting odatA cu reaJizarea acestor acpuni. Raporturile procesual civile apar ~ exist! pentru a asigura realizarea normaIa a raporturilor juridice materiale.igurn un trdtament idl:ntic celalcnilor n~tri aflali in t. intre instan\3 de judecatA ~ subiectele participante la proces se stabilesc un ~ intrcg de relatii sociale. in procesul examinarii ~i soluponarii cauzelor ci\ ile. 1. Raporturile procesual ci\ile reprezinta un anumit gen de relapi sociale stabilite in cadrul unui domeniu concret (procesul civil) ~ dispun de specificul sau.. Nopunea. re~ind din drepturile $i obligatiile procesuaIe de care dispun. Existen\3 raporturilor procesuale civile doar In Jannii juridkii.:i dn:pluri ca ~i cctu!cnii " TEJ\.a mitalllentului egal rc. precum $i dimr-o mulritudine de raporturi proccsuale ci\i!e care apar.. motiv pentru care ac:eastIi f(mOO contribuit: la a~iguran:a cgaliti1tii in drepturi a statelor ~i a reliilenilor siii. ci dimpotriva ca 0 eonlimmre a acc. premi~ ~ structura raportwilor jinidice procesuale civile.i!e.tlli tralament egal. ClIndilia redprncitiitii nu trehuic privitli ea 0 atingcre adu.

Procesul civil constii dintr-o multitudine de raporturi relativ independente. in proces sint implicate ~i un ~ir de per>oane care contribuie la infaptuirea justitiei: grefienJ1.de reglementArile juridice. or. Astfel. p3r1iJe: reclamantul ~i pizitul. indiferent de fdZa procesului ~ felul de procedura. fiecare din subiectele participante la proces interaetioneaza de sine st!tAtor cu instan\3 de judecatA.entate de cAtre reprezentanp (art.!!ie faptului ca obiectul ~i ~opul rJporturilor procesual civile sint unice. 62 ~ 63 CPC).cauza CiviJa concrera aflata pe rol sau raportul materiallirigios. instanta ~i reprezent<mti. 5. in prinull tind. in procedura contencioasil paIticipa. care difera in dependen!ii de felul de procedura $i complexitatea cauzei judecate.fntl!T'Cfmexiunea $i interrlepl!lIden(n raporturilor procesual civile. Toate raporturile procesual civile care apar intre instan!3 de judecatA ~i participantii la pmces au un obiect comun . Prezen\3 instantci de judecatA ca subiect obligaJoriu aI raportului procesual civil. acestea sint omogene din pun<. De aceea nu putem separa raporturile procesuaJe civile dintre instanlii ~i reclamant instan!ii $i pirit. pot fi reprez. Tinind cont de faptul ca raporturile procesuale civile apar in cadrul infaptuirii justitiei re cauzele civile. interpretul. pot interveni in proces ~i persoane terte (art. 3.c. 75. .emenea. in tennen rezonabil a cauzelor civile. atunci raporturile procesuale nu pot exista in Jipsa unui suport nonnaliv. Fiecare dintre aceste mporturi cu obitXtul sau 'fX'cilic forme<Jl. iar ju~pa este realizatA in exclusivitate de c3tre instan!Cle judecat~ acestea din urma participa la toate raporturile procesuale civile in calitate de subiect obligatoriu. ca subiecte ale raporturilor procesuaIe civile participa un numar mare de participanp la proces. Unitatea . PluraIiJaka de mbiecte in cadrul raporturilor procesuaJe chile. 31 in"an\ii ~i intcrvenienti. Alaturi de instan\3 de judecara. 74 CPC). precum mai este posibila ~ participarea procurorului (art.1 de vedere juridic. 4. Utzitarea ~i wrifonniloJea raporturilor procesual civile.emenea. 2. cOl1solidarea fegalitiitii ~i ordinii de drepL prevenirea cazurilor de incalcare a legii. analogia in cadrul dreptului procesual civil aproape ca nu exist!. De aceca. 65 ~ 67 CPC).iL'Ctului dct~nnina ~i unitatea scopului rdporturilor PI1.:j.. expertul.3 sa realizeze sarcinile previizute de wt.a 0 parte din obiectul uni. specialistul. Raporturile proce~uale civile sint intotdeauna biJaterale. 79 CPO. 71 CPC) ~i autoriratilor publice (art. fiind posibila ~ institupa coparticiparii procesuale (art. martorul. la tindullor. cu temeiurile lor . 4 CPC al Repllblicii ~\'Ioldova: jud=rea justii.x:esual civile intaptuireajustitiei pc cauze . Gr.: al procesului ch'iI concret.'ile. de a. in acest 'Cop pl\X:l>dUrd civila Unneaz.c.*. care. De a.

.de aparitie. faplele: jutidice se impwt in c\'cnilllente ~i actiuni. La rindullor. Oar se poate trece la executarea hotiiririi. are consecinje juridice.p'" Ii l'i.alltoritiili de stat spcciali71lte inefecnmreajustitiei. apari~a. De exemplu.3 un sistem specific fiecarei cauze con<:rete. deosebim: a) raporturi procesuale principale . Subordonarea prezentii in cadrul procesului civil. toate acestea confinna aceastii particularitate. adica atrage dupA sine.adica titularii de drepnlri :ii obJigatii procesuale ci\ ilL'. . or. care fonneaz. Astfel.tJ1lelcjudec[llo~ti . Norma juridica reprezinta premisa generala care contureaz1i in abstract faptul juridic.:) pcT'ooancie care wntribuie la intaptllirea justitiei. S"mtem de parerea ca in cazuf liecarei cauze civile concrete apare un singur raport procesual care are un caracter complex. constii din mai multe raporturi generate de exercitarea actiunilor procesual civile. 58 CPC). b) panicip.uaJ chil. Carocterul mdoritor aI raporturilor procesual civile. Caroi:teruI dinomi£ al roporturilor procesuale civile. Vorbind despre raporturi procesuale civile la plural evident apare intrebarea cite raporturi procesuale apar in cazul examinarii ~i solutionarii unei cauze concrete. 3) producerea faptului juridic . conti nut :ii obiL'ct. subiectele. numite faze ale pracesu/ui. nu se poate trece la faza dezbaterilor judiciare daca nu s-au intreprins actiunile de pregatire a cauzei. I) Suhicl1ele raportuluJ proc-c. b) raportUri procesuale facultative . T~i acestea nu pot exista absolut independent ~i separJt unlll de a)tul. evitind anumite faze ale procesului cele facultative. con~nut ~i obiect propriu. insa pentru aparitia rdportului procesual civil au importantfi doar actiunile.atii in concret."ili<:alC in trei gmpuri distin<:tc: a) in'I.care este imprejurarea prevazutii in ipoteza nonne juridice. 2) capadJoJeajurididi procesuala a subiectelor participante la proces (art. el trece dintr-o fazA in alia. Illodilicarca sau stingerea unui rapon procesual civil. Unii autori. subiecte.mtii la proc\. 7. Stru<:tUrd rdoortului Drocesual civil es1e alc"dtuita din trei elemente: subiecte. caracterul imperdtiv aI tmor nonne de drept procesual civil. con~nutul ~i obiectul ra)X)rtului. in Jipsa nonnelor de procedura mporturi procesuale nu pot exista. prezenta instantei de judecatii ca subiect obJigatoriu al procesului.care apar intre instanta $i celelalte subiecte pwticipante la proces. care reali7. 57.care aparintre instanta de judecatii ~i p~. ' 6.'S. Clasifica raporturile procesual civile in functie de cercul subiectelor ~i valoarea continutului pentru atingerea scopului principal aI procesulu'i civil. Aparilia unui raport juridic procesuaJ civil este precedatii de existenta unor premise: I) existenta nonnewr de procedura civi1a. In miisura in care procesul civil este pomit ~i ia amploare. respectindu-Ie consecutivitatea. in cadrul procesului ch'iI intotdeauna sint prezente 0 totalitate minima de raporturi procesuale. Procesul civil este in pennanentii mi~are.

Instants dejudecatA . dintre care unul este p~inte at ~intei de judecatii."bicclelor in functie de sC'I. in apel ~i recurs. Rei~ind din prevederile art. Normcle de drept p!\"CCsual civil stabile~ volumul drepturilor ~i obJigaliilor . dintre care unul este pre~inte aI ~injei de judecatii. constituie 0 garantie a imp~alitii~i acesteia. nu iau forma unei obligatii pentru celaJait subiecL Intrucit drepturile ~i obliga~ile procesuale nu pot fi realizate decit prin ac~uni procesuale. In acest sens. Instanta organizeazA $i dirijeazA actiunile celorlalte subiecte. adica sint actiunile procesuale propriu-zise intreprinse de caire instanta de judecatii ~i celelalte subiecte. Instanta de judecatii este principalul subiect aI raporturilor procesuale ci\ ile. Se ~tie ca rdporturile procesuale apar intre instanta ~i participan~ la proces. putem evidentia dOltii modaIitiiti de judecare a cauzelor civile: a) judecarea unipersonala (un singur judecator).s1e format din drepturile ~i obligatiilc slibiCClclor aceslOrd. Problema judecarii colegiale a cauzei se examineazA de catre p~intele sau vicep~intele instafljei. in instanta de apel. de regula. Comptmerea instanjei.i} este conduita subiectelor. Ptivitor la carJCterul corelativ aI drepturilor ~i obliga~ilor C~ fonneaz1i continutul raporturilor proccsualc civile. Drepturile procesuale sint exercitate ca rezultat al lInl~~ l11anifestiui unilaterale de \'oin!<1.2) Conpnutul raportului procesual civil e. 21 CPC. 3) Obiectul raportului procesual ci. doctrinarii sint de parerea ca ~i ac~unile procesuale fac parte din continutul raporturilor procesuale.)pul pwticiparii ~i de calitatea lor procesuala. 46 CPC cauzele se judeca in prima instanta de catre un singur judecator sau de un complet din 3 judecatori. . cauzele se judeca de tm complet compus din 3 judecatori. b) judecarea colegiala (complet format din mai multi judecatori). 2. ~i acestora nu Ie corespunde 0 obligatie impusa unui alt subiect. sublect obtigatoriu a raporturiJor procesuaIe civile. Drepturile procesuale ale pfu1ilor sau ale instanjei de judecatii. instanjei de judecatii ii sint impuse exigenje de ordin cantitativ ~ calitativ. care rezultii din drepturilor ~i obJiga~ile lor procesuale. a\ind un rol diriguitor in cml procesului civil. Conform art. potrivit legii. unii auton sint de parerea cii acesta lipse~te. Colegiul civil ~i de contencios administrativ largit ~i colegiul economic largit aI CuJ1ii Supreme de Justitie judeca recursurile in componenta a 5 judecatori. £'(igenrele CGntitatil'e se refera la numarul judecatorilor din care se compune completul de judecatii care judeca cauzele in fond.

ei in instanja de apel.anta de apel. Jar nu se cit~te in ~inta de judecatii. 49 CPC stabil~e inadmisibilitatea participiirii repetate a judecltorului ]a judecarea aceJej~ C'clUze. judcaltorul care a luat pane la judecarea cauzei in prima instanjA nu mai peate participa la judecarea acesteia in in!'t. Exigelllele calitatil'e detem1ina cine poote ~i l'CSpe<:tiv cine nu poale face pwte din completul de judecatii la judecarea unei C'dU7.. c) recuzarca. in sens resmns. in instanta d ape] ~ nid in instanta de recurs.. an. " 32 33 . b)ab~nerea. in sens geneml. Nici un judecator nu are dreptul sa se abpna de 1a vOl ~intele ~injei de judecatii voteazA ultimu!. de recurs ~i nici ]a rejudecarea ei in prima instan\ii.. incompatibilitatea se refeffi la situa\ia in care un judecator este oprit sa ia pane la judecarea IInei cauz. <:are se anexeazA la dosar. iar toate problemele care apar in judecatii se solutioneazA cu votul majotitii~i judeditorilor.e in cazurile expres prevAzute de lege.'CAtomllii de a indcplini concomitent cu func~a de judecalor ~i alte functii privatc...o. ludecatorul care a ]uat parte la judecarea cauzei in instanta de recurs nu mai poate participa la judecarea ei in prima instanta ~i nici in in~1aI1ta de ape!. 265 lit a) ~ b) CPC ~i nici . S<lU pubJice. repetat.e concrete. Astfel. dupa ca. . Aceste reguli de inadmisibiJitate nu au incidenta ao. 48 CPC. judecatorii se bucura de drepturi egale in solu~onarea problemelor ce apar la examinarea cauzei ~i emiterea hotiiririi. ludecatorul care a luat parte la judecarea cau7.. dar este in drept se expuna in ~s opinia separatii. pot apiirea incidente procesuale cu privire la formarea completului de judecatii: a) incompatibilitatea. in legiitunl cu accstea.in cadrul judecarii colegiale a cauzelor. f1lcompatihiJiJa/l!tl. wnstii in imposibililHtca jlldt.are. Prin urman~. conform art.upm cazurilor de scoatere a cererii de pe rol sau de incetare a procesului in temeiu] an. Judecatorul care nu este de acord cu hotiirirea majori~i semneazA hotiilirea. eu exceptia activitiitii didaelice ~i ~tiin!ifice (art. 8 Legea cu privire la statutul judeci'ltomlui).. nu mw poate participa la judecarea ei in prirm instan\ii.

. 55 CPC se consideffi participanp Ia proces: a) piirliJe (rec]arnantul ~i pititul). care conform legii. inipativa parvine de la in~i judecAtor ~i este prevAzutli de norme imperative.. Partidpantfi Ia proces ~ persoaneIe care contn'bule Ia infliptuirea justitIeL Cea dea doua categorie a subiecte]or raporturilor procesuaIe civile este reprezentata de cAIre un cere larg de subiecte. specialistului. aceasta din unn1i avind posibilitatea de a-I recuza pe judecltor sau de a accepta ca . Temeiuri]e ~ procedura de abJinere sau recuzare a judecatorului se extind ~ asupra expertului. Ceea ce difeffi In cazullor este caracterul normelor care Ie reglementeazli ~ subiectuJ de la care parvine ~pativa. t) peti!ionarul ~i persoana interesatli in cauz.partidpanpi fa proces. 2) in cazul reculiirii. Procedura de soluponare a ce]or douA incidente procesuale este comunA (an. Ea ~ are motivapa in stari de fapt diverse.ual penal ale Republicii Moldova exigente]e legale referitoare la incompatibilitate. 3.) special1l.rea drepturilor ~i intereselor legitime aI altor~: e) autoritli!ile publice in vederea depunerii concluziilor. care sint numite . Cazurile de abtinere ~ ce]e de recuzare sint acel~j (an. anterioare sau concomitente procesu]ui in cauzA. b) intervenien\ii (principal ~i accesoriu). inipativa paI"\1ne de Ia partes interesata ~ este prevAzutli de norme I dispozitive. Ponhit normelor de drept procesual civil ~i proceo.emenea.. d) persoanele. .. De a.ei in componenta Plenului Cur1ii Supreme de Ju!'ti~e. nu se extind asupra judecltorilor din Colegiul civil ~i de contencios administrativ ~i Co]egiului economic al Curtii Supreme de Jusripe la judecarea recursurilor in plinA componenta ~ nid asupra P]enu]ui Curtii Supreme de Justipe la adoptarea hotMriJor explicative.asupra cazuri]or de judecare a cauz. in acest caz nerespectarea obligaJiei de abJinere a judecltoru lui nu afecteazli vaJabilitatea hotMrii. grefieru]ui ~ executorului jlJdedtoresc (an. abpnere ~ recuzare sint norme care se refer. sint imputemicite s1I se adreseze in instanta co cereri in apiirJ.. Conform an. 52-54 cpc). pricina sa fie judecatli de ci!tre acesta. dupii cum urrneazIi: I) in cazul ab(inoii. 51. 50 cpc).) ]a compunerea ]egalA a comp]etului de juclecati\. 151 CPC).ele cu procedur. ci atrage numai sancJiuni disciplinare pentru eel in cauzA. Abpwrea ~i recUlP/"ea reprezintli situapi reg]ementate de lege pennu a proteja partes in proces in acele cazuri in care se presupune ca judecAtorul nu ar fi obiectiv. interpretului.. de natum a crea sU~'Piciuni in privinta modului corect de soluponare concret! a acestuia. c) procurorul.

71 CPC). 51 CPC vor fi recuz. care sint prevAzute in an. participantii]a pl\>. 280 alin. care se caracteri7. iar dacA se va constata ca acestea sint in vre-un fel cointeresate. 56 CPC.ei. ci numai interes procesuaI in soluponarea justa ~ mpidA a cauz. . 59 CPC)..<. Din aceastIi categorie fac pane: procurorul (an.uaIe civile e<.. Aceste subiecte ~i au locul in procesul civil grape functiei pe care 0 depn sau faptului cIi dispun de informa~i utile pennu judecata.:-11 dispun de interes juridic pennu solu!ionarea cauzei. 73 CPC). 74 CPC). sint imputemicite sa se adreseze in instan!3 cu cereri in apararea drepturilor ~i intereselor legitime a] altor persoane (an. cu unele exceppi stabilite de lege.. Specific ace. peti!ionarul ~i persoana interesatli in cauz. tuturor participanplor la proces Ie Slnt acordate un ~ir de drepturi ~ obIigaJij procesuaIe. toP participanpi la proces se bucurn de drepturi procesuaJe egale ~i au obligapi procesuale egale. care poate fi material sau procesual.To\i participan\ii la proces se caracterizeaz1i prin faptul .ei.. Din aceastA categorie fac parte: partile (an. Astfel. 60 CPC. ..ei. iar menirea lor este de a connibui la infaptuirea justa ~i rapidA a justipei pe cauz. 65 ~i 67 cpc).ei. Fiecare din categoria respectiv!i de participanp ]a procesul civil dispone de un anurnit statut juridic procesual. autoritli!i]e publice in vederea depunerii concluziilor (an. numitli pozipe procesualli.. numite drepturi generaIe.tora ]e este cIi nu au Interes juridic nici material ~ nici procesual in soluponarea cauz.eaza prin COIl\inutul sIiu. numite drepturi speciale. in conformitate cu an. 2) participan~ care nu au interes material.ate sau se vor abpne de la judecati\. intervenientii (an.:es se clasifica in: 3~ I ) panicipanti care au atJ) interes material. adidi prin ansambluJ de drepturi ~i obligatii procesuale de care dispun. cit ~i interes procesua. Din acest pune! de vetiere. 2 CPC). in dependenta de pozipa pe care 0 ocupli in proces.l in soluponarea ju~1A ~i mpidli a cauz.1 special1l (an.ele civile. unele categorii de participanp pot dispune de anumite drepnui procesuale. de exemplu drepturiJe speciale ale piirtilor an. care conform legii. Cea dea treia categorie de a subiectelor raporturilor proce. persoanele. Prin urmare.te reprezentatA de ci!tre persotlll£re core oonJriblik 1a &r/iiptuireajllsti/i. Specific este cA.o.ele cu procedur.

Dclimitan:'d competentei instantelGr jUdl'Cito~ de competenta Cu1\ii Constltutionale. iar termenul de a fi ('OlnpettnI desemneazA capacitatea de a avea anibupe.competence" ~i semnifica capacitatet. covinwl competenrii provine de la cuvinlUl francez . 6. inclusiv instanta de judecatA. Din punct de vedere etimologic. martorii (an. Competen~ generalii . specialistu] (an. sint in drept sa examineze ~ soluponeze numai acele cauze civile. Competenp generalii exclusivd tine numai de instantele judecato~ ~i constii in aptitlldinea exdJL~ivd a inslLlntelor judeciiJore~ de a exomina $i sohl(iona nemii10cit amuniJe categdrU de caul.ificarca competentei genl'rate. 47 .'o. . daca legea atribui examinarea ~i soluponarea unei categorii concene de cauze in competenta unui singur organ sau in competenta mai multor organe jurisdicponale. cuiva de a se pronunta a<rupm unui lucru. autoritatea 1egala de a face ce\'a. care Ie sint atribuite prin lege. I'opunea de competenti generala ~ daslficarea eL De dreplUl de a examina ~i solupona litigii de drept ~i alte probleme de ordin juridic cu caracter indh'idllal (stabilirea unui fapt juridic sau a unei stari a persoanei ori bunurilor) dispun: instantele jU<b. grefierul (an.Din acea<.tli categorie de subiecte fac parte: reprezentantu] (an. CPC). Jiecare din organele nominalizate. 132 CPC).. Delimitarea competentei instantelor judeclto~ de competenta judeclfilor arbitrale in soluponarea cauzelor chile. 1. COMPETI:'\TA GE. in dependenlA de faptul. adica care sint date prin lege in competet1ra lor. . 149 CPC). 2. TE:\IA IY. Din acea. diferite organe de stat ~ organe sau organizatii nestatale.. Efecte1e inciilc:irii reguIiIor co pri'ire la competenta generali. expertul (art. ~.\ A INSfANTELOR JUDECATORE$TL I. interpretul (an. 3. pe temeiul unei cu~teri adinci a problemei. aptiJudinea recunoscuJii de kge und insttm(e jw:IeciiJorqii SOU unui all organ eu adiviJotejurisdk(iona/ii de a exomina $i sohl(iona 0 anwnild cauz4 Com~tenta generata se raponeaza la instanta de judecatA sau la un alt organ cu activitate jurisdic~onall dar nu la judec:3tori.. ori capacitatea unei autoritAp de a exercita anumite anibupi. 5..'itA categorie de cauze fae pane: . acestea prin esenta lor neputind fi examinate de aIte organe cu activitate jurisdic~onala. . Competenta injudecarea revendicirilor conexe.. >. 199 CPC). 75 CPC).iito~. 230 CPC). . competenta generala poote fi clasificatA in competent! exclusiva (unica) ~i competenlA cu pluralitate de organe.t!. Delimitan:'d competentei instantelor judeciito~ de drept comun de competenta instantelor judeciito~ economice. :"opunea ~i cla<.ERAL..

COl1lpeten{a get/era/d a/Jenwm'd reprerjntd aptiJlIdulea daJd prin lege de a .1 r:xJ7). b) decaderea din drepturile parint~i (art. 41 Codul Familiei al RM). jurisdiclionalil. litigiul va reveni spre solu!ionare nemijlocit instan!clor judtX:ato~i. e) cbfaccrea cAo.oona intt!r~atd tnVld dreprul de Q alege u1/1I1 dbl1re organele men(ionate m lege. Mai mull decit ath. in compl. e.2000 privind accesulla informatie)..l. care au plenilUdinea de competen!A. art22 $i 23 ale l.J iA-r:..'tenta insulO!clor judcdllo~i mai cste anibuil1i ~i cxeldtarea {.tfel. or. c) incu\'iintarea adop\iei (art I 19 Codul Familiei aI RM). poate fi clasificata in competen!A.'Ontrolului hotilririlor pronuntate de alte organc Cli ac:lh iUti. I 163-XD din 24. in dependentii de modalilat~1 dc alcgcre a organului com~tent. asta ar semnifica impiedicarea accesului liber la justitie. 21. Trebuie mentionat ca aceste oporrunitAti nu se exclud reciproc.. Astfel. A<. conditionata ! imperati\'a).egii nr. Cmllp('tc1/(n CII plum/itate de (1rgane. (art. ins!\. d) dedararea nulil1i~i clsatoriei rart.:::.05. 982-XIV din 11. jiJ! prin stohiIirea und procedurii prwlabik de .\aminarea ~i solulionarea unei bune p3r!i a litigiilor este data ~i in competenta altor organe cu acli\'iulIC jurisdiclionala.a) contestarea patemirapilmatemitAlii (art 49 Codul Familiei aI RM). Competen~ generalil coru:lqionatii (imperaJivd) repreVnJii aptiJwJinea doJii prin lege de a sofu(iona 0 anllmiJd pricinli mai mu/Jor organe cu activiJaJe jurisdic(iona/ii 'introO aruuniJjJ omine succesivii.wllupl/1/a (1 anllmitd callzQ mm 11I1I/tor (1rgane ClI activiJtJJe jllrisdicponafii. altemativa.. 10 Cod Civil sUlbil~te cd. alin. ori concomitent la ambele.mfu(ionare pe cole extrajwliciard a fiJigiuhlL .. apardrea drepturilor civile se face pe cale jlldil'i:mi. conven!ionalil. un litigiu putind Ii examinat ath de in~tanta de judecatA. Hotanrea emisA pe cale administrdtiva poote ti atacata in instan\!! de judecatil Ir. AstfeI. cil ~i de aile organe administmtive SIIU private. iar apiirarea dreplUrilor chile pa call. fie de caire alte organe jllrisdictiooa1e.04. Ori de cite ori 0 lege speciaUI nu prevedc exprcs compelen\!! allui organ cu activilate jurisdic!ionalil. pe". f) cauzcle de declarclre a insol\'abilitii!ii. b) persoana care se consicJera IezatA intr-un drept sau interes legitim de c:3tre fumizotul de informapi poote ataca actiunile acesruia atlt pe cale extrajudiciarn. cit ~ direct in instanta de contencios administrativ competentA.atoriei in cazurile prevaztate de art 37 Codul Familiei aJ RM).' adminiAAlli\'a se fill'C J\W in cazurile expres prevazlltc de lege.legea of em reclamantului dreprul de a alege ~i valorifica posibilitatea eXar:linarii ~ solu!ionarii unei cauze civile tie de catre instanta de judecati. tilUlarul dreptului subiectiv se poate adresa consecutiv organului extrajudiciar competent ~i apoi instan!ei judec:3to~ti competente. De exemplu: ' a) decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestapei poate fi contestatA la Inspectorawl Fiscal Principal de Stat sau atacatA in instanta de judecatA competentA (art 2~ Codul Fiscal nr. 68 Codul Familiei aI RM). Astfel :ut.

in astfel de cazuri este vorba de judecata arbitrala ~i convenpa de arbitraj. previizuta de lege penbU categoria respectiva de cauze sau de contraClU1 parplor.egea nr.d va scoate cererea de pe mi. reprezintA 0 conditie obligatorie prealabila sesizmii instantei de judecatA. alUnci conform art 170.I29-xm din 31.jntQ aptiJudinea dot4 prollege de a solu{iona ° l1IIUI1IiJii cauZJi mai mu/Jor organe cu adiviJoLe jUri.03. alUnci conform art 267. d) litigiile privind transporrul auto de nWfuri ~i calarori (art. 105 din 13. c) litigiile privind transportul marfurilor ~i trdl1sportul de aiUitori ~i bagaje pe calea femtA (art 155.<.156Codul transpOrrului feroviar. AceastA procedum extrajudiciara poote reZlllta $i din contmctul incheiat de M. ~ " 36 37 " " Competenp generalii conven{ionalii (conJradualii) repre. Daca aceasta caren!A este depistatA pe parcursul examinarii cauzei.05. Astfel. Daca judecatorul constati.1994. 49 Codul transporrurilor auto. 2 aI Legii nr. 332 Codul Muncii).2003).. in caz de aparipe a litigiului.l.1r:xJ8).te stipulalA clauza ponivit clreia p.egea 116 din 29. pennu anumite categorii de cauze legea stabil~te respectarea in mod obligatoriu a procedurii prealabile: a) litigiile de contencios administrativ (art 14 Legea contenciosului administrativ). Ia faza intentArii procesului. (e) CPC in.1 lit (a) CPC va restitui cererea de chemare in judecatA. 300 din 17. b) litigiile privind repararea prejudiciului material ~i celui moral cauzat salariatului (ar.2003). I e) litigiile privind apararea drepturilor consumatorilor (art. in astfel de cazuri. parple au dreptul sa .07.'lrtile contmClate. vor incerca solu~onarea acestuia. ca reclamanlUl nu a respectat procedura de soluponare preulubila a cnuzei pe calea extrajudiciarn. De regula.Existenta procedurii prealabile de soluponare pe cale extrajudiciara a litigiului poote fi condiponata de lege sau de ac6rdul Mlor. prin inaintarea de pretenpi ~i rec1amatii. lit. alegerro orgarwlui competenJ avind 1nc prill acordul piir(ilnr. Cooform art. alin.07. Procedura extrajudiciarn. pina la adresarea in judec<u:L pe caJe mTliabila. in cazul in care e.'ilJk(ionalii.l..tanta judeditorea. eu condqit1 eo au conveniJ a~upm aceStukl fapt prin indu!ierea unei conven(ii.<.. 13 Legea privind protectia consumatorilornr.

la sesizare. convenpalclauza de arbitraj este una btlaterala.a judeclpi arbitraIe orice litigiu. acestea nu vor putea fi atribuite spre soluponare altor organe nici chiar plin inJ. Delimitarea competentei instantelor judecato~ de competenta CUrpi Constituponale are la bazA deoSl'birea co/ttrolului constinr{ionoJitiitii aI actelor normative. in cazul competentei alternative dreptul de a alege organul competent revine reclamantului. Conform art. spre judecare arbitrala. 135 aI Constitupei. velificindu-se a<afel corespunderea actului normativ contestat cu prevedelile Constitu! iei. De asemenea.api de a alege organul care va judeca pticina.area acestor Droceduli. Misiunea sau scopul de bazii a controilJui constitu{ionalitii(ii este vrore. 2. pl'el-"Um ~i mJ!surile care trebuie luate du~ reah7.elegerea MIor. in ceea ce ptiv~te cOlltrolllllegaliJii(ii aetelor normative. a decretelor ~intelui RM. cererea urmind a fi scoasa de pe rol. pina la emiterea hotMlii.c. Pentru ca reclamantul sa poatii alege alternativa soluponarii litigiului de cltre arbitraj este nevoie ~ de acordul piritului. ConJrolul colt~tiJu{iollaJjJd!ii e. plicina civilli care este de competenta instantei judeclto~ de drept cornun sau a celei specializate poate Ii stramutata.api legilor ~i hotaririlor Parlamentului. dt ~i pe parcursu 1 exarninarii acestora in instanta de judecata. de cOlltrolll1 legalitii(ii actelor normative. dadi pfu1ile consimt ~i daca 0 astfel de stramutare nu este interzisa prin lege. fusa. Daca reclamantul in virtutea optiunii legale decide sa se adreseze nu in arbitraj. AJtfel spus.tii vetificare.mtu(ia. DeIimitarea oompetentei imtantelor judecl~ de competenta Cw1iI Constitutfonale.a (imperativa). obiecpile piritului inaintate in condipile art.transmir. CUrtea Constitutionala rezolva cazurile exceptionale de neconstituponalitate a actelor sesizate de CUttea Suprema de Justitie. altemativa sau conditionar. in contexnd aceslOr prevederi putem afirma ca intelegerea piirtilor despre solutionarea unor cauze civile se va putea incheia atit inainte de apatipa eventualelor litigii. procedura de urmat. semnificativa fiind ~i denumirea acestui control. Pottivit art. 30 CPC. iar ca institutie cuprinde regulile ptivitoare la organele competente de a face acea. a hotaririlor ~i ordonantelor Guvemulu~ precum ~ a tratatelor intemaponale la care Republica Moldova este parte. exercitat de Curtea Constitutionala. or. . Competenta contractuala se aseamana cu COI11pdel1ta altemativa prin faptul existentei posibilir. izvorit din relapi economice conform clauzei despre arbitraj din contract sau din alt acord. exercitat de instantele de contencios adrninistrativ.. ci in instanta de judecata. care conpn .area lerzii fillldaJlle11lale. Important este ca legea sa nu internca soluponarea acestora de catre alt organ decl't instanta de judecata. impoitant este faptul ca acestui control ii sint supuse numai acte/e lIonnorn'e subordollate leg/lor. CUrtea ConStltuponala exerei\1i. controlul constitu\ionalir. Conform art.\e acmWtea de verijicore a coliformitiJtii legilnr ~ a/Jor acle normative cu CoII. vointa piritului in aceste cazuri nu conteazA. '2fJ71it (e) CPC afecteazA alegerea reclamantului. CUrtea Constitu!ionala este unica autoritate de jutisdictie constitutionala. 134 aI Constitutiei RM. atunci cind in plivinta unor categorii de-litigii legislapa va institui competenta generala exceptionala.<.

judecata arbitraIa este 0 instantli care are functi~! de a solupona litigii ce apar inlre persoane fizice ~i juridice. velifidndu-se a. pottivit art. b) litigiul nu trebuie sa tiM de competenta exc1usivii a instantelor judecat~. care nu pot nici sa modifice expres legea ~i nici sa 0 contrazidi. Jar daca in procesul judecarii cauzei. Conform art.a in forma scrisa.'Stat. b) clauza de arbitraj lI'eOOie sa fie incheiar. de accea. ca orice alt organ cu activitate julisdictionaIA. Scopul de t. In aces! sens urmeazA a fi intrunite un ~ir de condipi: I) Conditii rnatelial-iutidice: a) litigiul trebuie sa rezulte din rapoItUri julidice de drept ptivat ~ sa carla sub incidenta clauzei de arbitraj.dZA a cOlltrollllui judiciar allegalitapi actelor normative consta in TJrore. DeJimitarea competentei instanteJor judeclto~ de rompetenta Judedtilor arbitrale in solutionarea cauzelor civile. Judecata arbitrala.reglementari adoptate in vederea O1:r:Glli::Jjrii execl/rarii sau exJ!cutiirii ill cOllcret G legii.area resvecriirii vrinciDiullli lefwliratii in adiviratea alUoritiitilor u. cind vorbim despre cU/ltroilJ legaliriitii. determinind daca actul nonnative cu putere jJridica inferioara corespunde prevederilor actului nonnabv cu putere juridici supetioara.a este in contradiqie cu prevederile Constitupe~ instanta inainteazA. 2 aI Legii cu pril'ire /a judecata arbitra/d.ublice. 2) Conditii mocesuale: a) litigiul trebuie sa tiM concomitent ~i de competenta instanJ. parple au dreptul sa transmita judecatii arbitrale spre solutionare olice litigiu. c) convenpa de arbitraj trebuie sa fie incheiat:1 pina la examinarea cauzei in fond de catre .ttel corespunderea actului normativ contestat cu prevederile legilor ~ altor acte normative subordonate legilor ierarl1ic supetioare. Ii CpC. I aI Legii eu prMre /a judecata arbitralii. Judecata arbitraIA poate avea competenta generala sau poate fi specializata. Acest control este rea\izat de instantele de judecatii 38 competente. CurJji Supreme de Justitie propunerea de a sesiza Curtea Cvn~1ituponala in vederea vetificarii constituponalitBtii. lnstanta de judecat(j nu poate decide asupra constituponalimpi sau neconstituponalitatii actului normativ conl1.elor judecato~. t:Ste compcten~ sa judece doar acele cauze care sint date in competenta ei. se constar. conform c\auzei de arbitraj din contract sau din alt acord.api. deoarece nu dispune de astfel de atribupi. c) persoanele care au incheiat convenpa de aroitraj trebuie sa fie capabile. 3. iar reprezentanpi trebuie sa dispuna de imputemicirea respectiva. pentJU anumite categotii de litigii sau pentru un anun lit cere de subiecte. instanta sOlupc:JeaZA coliziunea ~ta inlre difetite acte normative. Conventia de arbitraj este un ctiteliu de delimitare a competentei instantelor ju~ de competenta judecatilor arbitrale..a ci norma de drept wmeazA a fi aplicar. ci du~ cum menponeaza unii auton. izvon't din relapile economice. vorbim despre un cOIltrolul judiciar aI actelor normativ sub aspectullegalir. Conform art.c.

131-132 din 31.20011. iar conform an. Sint competente sA judece contestapile impotriva hotMrilor judedilii arbitrale ew. Conform art 30 CPC.instanta de judecatA. La acest efect principal ~ refera djspozi~ile an. obieqiile piritului inaintate impotriva exarninMii litigiului in instanta de judecatA. c!" \ 11'itJ. astfel dadi reclarnanrul in condipa existentei clauzei de arbitmj decide !.. ci in instanta de judecatA. afecteaza alegerca reclamanrului.tirc. dar ~i in 1cgalur. dar daca III1Ji organ arbitral ad-hoc.COIIOIt1Ice..Ulrea judt:ditii arbitraie. d) in convenpa de arbitraj se indicma .nt..locul de solutionare ~i regulitt' judcciJ~i. in cazul in care ~.:ald :l:nitrala in care ~. I lit (C) aI Legii CII pm'ire la jlldecat arbitra/ij constatarea fclptului ca litigiul nu este de competcnJa judcca~i constirui temei de clao. ::ll~n( ! ~ xanh. .'1 Cl. organ arbitral cu soluponarea litigiului dintre rarti.~:.:e arl'iuii sau modul de numire a lor.: fu 1-1ioneazA arbitrajul.l: <. 4.i.\ !Xir\il~ prevad trJnsmjlf'. ExistenJa unei convenpi arbitrale e.)INi. ba chiar mai mult ~ dupA intentarea procesului in instanta de judecata.ul-:: . hI cazul in CaJ'I' pat1ile nu respecta una dintre condipiJe menponare mai sus clauza de arbitraj est. Obliga!ia de a~i \'erifica competenJa revine ~i instantei sesizate cu un litigiu.. Ca ~i olilX' cr~:U1 eu atrihulii Juri<..!.3 excludii competenta instantelor judecato~ti QJ privire la acellitigiu...ile de apel de drept comun sau dupA caz Curtea de apel econornidi.t:.l. el va emite 0 inc~ie:re ~i va rcstirui cererea de arbitrare ~i documentele anexate reclamanrului..... ide u1il1~". ~2 d1l1 Regl.. ef<.tigiulu: spre examinare unui tn'bunal ar.: :1'.: nulit Conventia mb:tmlii arc ca afe.10..allnlemaponal de pe 39 linga Camera de: Come.~\ia l~ linga .:. :'--:1formitate ("u regulile aprobate de orga1J'.:t'<ll pe" r... ~i Industrie a Repuhlicii Moldo\'a (M.'i.'I caU/4 e:\PU~ in ccrerea de arbitrdre nu line de competenta Cu.'_1i~. eererea urmind a fi scoasa de pe mI. ) J1~nutullonventiei.. Dl~jmltarea competentei instanteJor judeditorqd de drept comun de competenta bNanteJor jud~ f. pin! la erniterea hotMrii.: dio' e':. daca in fd\il ace"eia una din p3J1i invoca 0 convenlie arbitmla.are a procesului.(.it spn:: solutionare toate litigiile ~te sau doar ('pan.te ca pAJ1ile pot decide strAmutarea litigiului la judecata arbittal! chiar ~ dupA aparipa litigiului.~ i. 267 lit (e) CPC. i:J prooule iliu:t:p~.'ar.iudc ..t l.a Je wbitrai p1\r\il~ treP:I!I' ~1 in Ii.::u procedura de umlal.. spre judecare arbittalA dacA pArlile consimt ~ dadi 0 astfel de strWnutare nu este interzisA de lege. Confonn an. Important e. k. ei~'te ('JI1' det'urg din .O.ii de Arbitraj.<.'k "". dupA ~ se verifica valabilitatea clauzei de arbitra j sau faptul ca ea nu ~i-a pierdut valoarea sau faptul ca este aplicabila.\J1~: It. )).. pricina care este de competenta instanjei ju~ de drept comun sau a eelei speciaIizate poore fi strAmutatA..'1. nr. II alin. ~'('lnl'rc. trinunalul arbitral \'a veriflCa competenJa sa in ~Iulionarea litigiului.3 se adreseze nu in arbitraj. pin! la examinarea cauzej in fond. in clauz.\'a stabili c.1e de natura !..i('nak~' iW:lecCita ari:'lra'a este obligatii sa-~i ventice ..! in\.::ompelen!J.1J'ea lui se va laC(' in .

29 CPC.i juridice. c) competenta instantelor judecato~ de drept comun ~ econornice in judecarea cauzelor in ordinea procedurii in ordonantA. Criteriile de delimitare a competentei instantelor judecato~ de drept comun de competenta instanlelor jlldeciito~ economke sin! COmr1Ollfll(a . Acca. I) Comoonenta subiectiva a raoortuJui materlallitieios (starurul juridic aI subiC\: (elor pmticipante la raporrului material litigios).zeaza mai multe aspecte ~ anume: a) competenta instantelor judecato~ de drept comun ~i econornice in soluponarea cauzelor civile.JJ{ia care are IIn parrimonill .oanelor flzice . privind ap1lrarea drepturilor incalcate sau contestate. a avut ca urmare aparipa problemei cu privire la delimitarea competen\ci in~1antelor judecAto~ dMrept comun de competenJa instantelor ju~ econornice. elabomte de doetrina $i I'\: larg folosite in pmctica. autorit!l\ilor publice. in lipsa unci dctini~i legale a no\iunii de liJigW eco1/(/mic. 29 CPC componen(a sllbieefi\'(j a rapol1/1l/1i mflferiallitigios trebllie sa I!e eonstitllifa din: a) oersoane iuridit:e.. d) competenJa instantelor judecato~ de drept comun ~ economice in examinarea cauzelor cu privire la contestarea hotMrilor arbittale ~ de eliberare a titlurilor executorii penttu executarea sHira a hotaririlor arbittale. instantele judecato~ de drept cornun judedi cauzele civile. funciare ~i alte mporruri . Regulile generctle cu privire la competenta instantelor judecato~ economice sin! stabilite in an. ' e) competenJa instantelor judeciito~ de drept comun ~ econornice in examinarea cauzelor cu privire la recun~re ~i incuviinJarea execut!lrii silite. b) competenJa instantelor judecato~ de drept comun . ell parTidparea pen.i econornice in soluponarea cauzelor ee decurg din raporruri juridico-publice (contenciosul administraliv). 0 hotliririlor instantelor judcclto~ti striiine ~i arbirrajelor intemalionale. in conformitate cu care in competenta instantelor economiee este datA judeC'clrea /iJigillor economice care rezuIra din mporruri juridiee civile.ta nu pOale con~titlli un criteriu exact de dclimitare a competentei instm\elor economice de eele de drept comun.1a dclimitare poatc ti rcalizma prin lIrili71trea in climul a doua criterii. precum ~i persoane fiziee care dispun de statutullegal de intreprinzAlor individual (practidi activitate de intreprinzAtor tam a constitui 0 persoanajuridica).~lIbiecfil'il II / 1/flort/lllli maTerial litigios ~i I/antra jllridica (/ raflOlllll/li maferiallitigios. dacA apArarea nu se efecrueaz!l pe 0 alra cale judiciarA.\'tahilite imre persoane juridice. Rei~ind din prevederile an. Conform art 28 CPC. acea<. Delimitarea competenjei vi. Conform art 55 Cod Civil: perslX11li'i jllridieii este organi.Crearea instantelor economice ca 0 mmum independentA a sistemului judiciar aI Republicii Moldova. financiare.

Persoanele jllridiee de drept privat aI cArei soop este alrul decit eel de obpnerea de venit sint numite organi. uniune de persoane juridice. Pe ling! societ!ltile comerciale. . in conforrnitate cu competenJalor (art. 179 Cod Civil). care pot avea forma de ac.ii.~tat . Persoanele jllridiee de drepf privat pot avea soop lucmtiv (comercial) ~i scop nelucmtiv (necomercial).societate cu mspundere IimitatA.asociapi benevole de persoane fiziee $ijuridice.ml/d ~i riirpunde pentnl obliga{iile sale cu acesr patrimonil' poote sa dobi1ulea.ociate prin comunitatea de interese penttu sarisfacerea unor necesit!l\i necomerciale. sa-~i QSlune obliga{ii. Persoanele jllridice de drept privat eu scop lucrati\. infiinJaIA de una sau mai multe persoane fiziee sau juridice in vederea atingerii anumitor scopuri necomerciaIe (art 182 Cod Civil). sint numite sociefii{i comerciale ~i potrivit an. 106 Cod Civil pot fi constiruite doar sub formA de: . a intereselor lor economice ~ ale altor interese legale (art 171 Cod Civil). se constiruie liber ~i doar in una din formele previiZllte de lege (an. care pot fi . patronat." . sint siruate pe pozipi de egalitate (art 57 Cod Civil). prin acliunile comune ale membrilor sAi. .fCii ~i sa exm:ite in mune proprill drepfUri patrimoniale ~i personale neparrillloniale. poofe ft reelamanf # pirft in insran(a de judecatO. b) funda{ii/e .organizape necomercial! tlIrii membri.societate in comanditA. sindicat. Un loe aparte in sistemul persoanelor juridice QJ soop lucrativ i1 ocupA intreprlnderile de .organizape necornercialA constiruira penttu exercitarea unor funcpi de administrare. culrumle.Jz{ii neeomercwle (art ISO Cod Civil). organizate pe principii corpomtive in scopul favorizilrii $i garant!lrii. 192.societate pe acpuni. asociap religioac. 40 . Persoanele jllridiee de drept public reprezinIA starul ~ unit!l\ile administrativteritoriale care participA la mporrurile juridice civile pe pozipi de egalitate cu celelahe subiecte de drept. alte forme in oondipile legii (an. in raporturile civile. mai deosebim $i cooperativele . ~ciale. .organizape neoomercaI! constiruiIA benevol de persoane fiziee $i juridiee a. 58. 59 Cod Civil).ocialie ~c. 181 Cod Civil). Organizapile necomerciale sint: a) asocia(iile . partid sau de alIA organizalie social-poliridi. 193 Cod Chin. de invA!funint ~i altor func~i cu caracter necomercial.di.cA. Alribupile starului ~i ale unilAplor administrativ-teritoriale se exerciIA in asemenea raporruri de organele acestora.fondate ~ dotate de catre Guvem sau aIte organe abilitate ~ intreprinderile municipale fondate ~i dotate de ditre autorit!l\ile administratiei publice locale (an. c) in. Persoane1e juridice pot fi de drept public sau de drept pmm care.societate in nume colectiv.~tifU{ii/e .c.

pe munca personala unei singure persoane sau a membrilor unci familii (membri ai gospodariei ~).oana juridic!.ad Civil.. Gospodaria t1ir8ne3Sdi are statutul juridic de persoana fizica.onfonn art 26 C.fondate ~i fmantate de 0 autoritate publidi sau private . pnerea evidenJei contabile ~i financiare..m.1ii de intreprinzator individual se aplidi regulile care reglementeazA acrivitatea persoanelor juridice cu scap lucrativ dadi din lege sau din esenta raporturilor juridice nu rezulta altfel. efectuarea operapilor de cac.1353-XIV din 03. capitolul2 Cod Civil aI RM. atunci litigiul se va examina de c1itre 0 instan!1i judec1itoreasca de drept comun. dar ~ tma de.93-XIV din 15. pcrsoana fizidi are dreptul sa practice activitatea de intreprinzator. dar dintre toate categcxijle persoanelor juridice constituite in una din formele preV3zute in ti1lul II. avmd ca scop oblillerea de produse agricole. Des~rarea acrivitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de stat a titularului acesteia ~ primirea licenJei. 90 din Codul fiscal. PentJU ca un litigiu sa fie examinat ~ soluponat de ditre 0 instanta judeditoreasdi economica este necesar ca ambele p1ir1i ale litigiului sa dispuna de statuI de persoanii juridici sau persoanii jizjca cu statut de antreprenor. dobindit in modul prevazut de lege. or instanJele economice nu judec1i numai litigiile dintre societatile comerciale. bazata pc proprietate privata asupra terenurilor agricole ~i asupra altor bunuri.41 ~ plJJ/ice . Patenta se elibereaza pentJU unul din genurile de activitate. b) oersoane fizice care dispun de statutulle231 de intreprinzator.1i ~ decontarilor. pre1ucrarea lor primara. ce atesta dreptul de a deslasura genul de activitate de intrcprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp. Conform art I al Legii cu pril'ire In patenta tk intreprinziitor nr.gospodiiia (iiriitreascii este 0 intreprindere individual!. paJenJa de 'inJreprinziikJr este un certificat de stat nominativ. scop comercial (organizatiile necomeiciaJe). . precum ~ prevederile art. Conform art.dividuala de intreprinzator in agricultura. a caror lista este anexata la lege.I998.2roJ. numai pentJU ~rsoana fizica. Asupra titularului patentei nu se extind cerinJele privind prezentarea darilor de seama financiare ~ statistice. Este impatant de menponat ca este obligatoriu statui de intreprinWtor (comerciant) . 2 aI Legii privind gospodarii1e filrdnqti (tkfennier) nr. comercializarea co preponderenja a propriei producpi agricole.. dar nu ~ pentJU persoanele juridice. C. Numai gospodariiJe ~ pot destasura acrivitate in.fondate ~i finantate de persoanc de drept privat (art 183 Cod Civil). Dac1i cel pulill una din p1ir1ile litigiului va fi persoana fizica. Patenta este valabila numai pentJU titurarul ei ~ nu poate fi transmisa altei persoane.ll. Asupra acrivil8. care dopa cum am precizat pot fi cu scop comercial (societatile comerciale). din momentul inregistl3rii de stat in calitate de intreprinzator indhidual sau in alt mod prcV3zu1 de lege. tara a con~1itui 0 per.

financjare ~. rccun~rea ~i apararea dreptului de proprietate ~i altor drepturi reaIe. in opinia unor autori (Iarkov). organizapilor intemaponale care pracridi acrivitate3 de intreprinzator. stllbilite fntre persoane juridice sou persoane pe care dispun de stl11Uf de antreprenor indiIiduaI (art 29 alin. a. repararea prejudiciului material cauzat Aceste dOllli criterii sint intr 0{) suinsa legatur1i ~i door aplicarea lor in cumul garanteaza determinarea corccta a competel1Jei generale a instanJelor judec1it~ economice. c0ntinutul ciiruia poote fi evaluat in bani. 468 CPC). precum ~ organizapilor ~i cetatenilor str1iini ~i apatrizilor. Astfel. I) lit (d). 36 alin.a) cl1l1Zl!le patrinwnioJe care rezulta din raporturi juridice civile. d~i in practica preponderent se pune in aplicare criteriul dupa compoTll! n(a suhiectil'll. daca plin lege sau tratat international sau prin inJelegerea p1irtiJor nu este stabilita o alta modalitate de solutionare a litigiilor (art. funcjare.mice.fntre agenpi economid sau natura rapoItului juridic din care rezllitii litigiul . 477 alin. 3 O'C).in:a corectii a esenJei notiunii de "economic". importanta este determin. c) cauzcle de recuno~re ~i incliliintare a cxecut1irii silite 0 hot1iririlor instanJelor judec1ito~ economice straine ~i aJbitrajelOi intemaponale (art 36 alin.InstanJele judecato~ economice judec1i cauzele ce tin de competenta lor co participarea organizapilor ~i et:dJenilor Republicii Moldova. Acest tip de litigii rezulta din raporturile juridice materiale patrimoniale stabilite in legawr1i cu incheierea ~ executarea contractelor civile.5lIbiec(ele Intre care apare litigiul. constatam di instanJele judedito~ economice judec1i litigii/r ecollc. 2) Natura huididi a raoortuIui materiallitb!ios: Reie~ind din dispozitiile legale. adidi cu caracter ecol/omic. 3 CPC). intrebarea este daca acest caracter denota . Competen\<! genera/ii a instanJelor ju~ economice are la baz1i cele dou1i criterii enuntate ~i include in sine: . instanJele economice ar ii fast competente sa judece litigiul in fond in prima instan!1i (art art 29 alin. I) lit (e). dupa care urmeaz3 precizarea subiectclor raporturilor juridice din care rezulta aceste litigii patrimonialc. daca in lipsa convcnti ~ aJbitrale. 29 aIin. Expunerea art. organiza1jilor cu investipi straine. I) lit (a) CPC).rapol1 juridic patrimonial. avindu-se in vedere in primul rind notura acestora. raspunsul fiind . putem face delimitare intre competenta generalii ~ cea specialO. Dat fiind faptul di lip~ 0 definitie legaIa a "litigiului economic". d~i contravine art. I lit (a) CPC favorizeaza idee3 conform direia. Atunci cind votbim despre competen\<! instanJelor judec1it~ economice. 29 alin. Competenta specialii este stabilita plin lege indiferent de componenta suhiectiva a raportului materiallitigios sau caracterul patrimonial allitigiului ~ include in sine: . I) lit (e) cpc. initiallcgiuitorul preciZe3Z1i di in~1an!ele economice judec1i litigii/e eCO/lOmice. b) cauzele de contestare a hot1iririlor aJbitrale ~ cauzeJe de elibernre a titlurilor de executare silita a hotaririlor aJbitrale pronun{ate pe teritoriul Republicii Moldova. adidi cu camcter patrimonial.

~tfe1 de catl'gorii de cauze. 36 alin. d) cauzele privind ~ drepturilor ~ intereselor statului. b). privind rezilierea contractelor ce Jezeaza interesele statului. R. 36 alin. k) an.1ia mediului inconjurator (art. 29 alin. I) lit d) CPC. I) lit (ci. Competenl3 in judecarea rewndiciriJor conexe. iL 42 43 5. intre membrii altor societati ~i societate. instanJele judecato~ti economice vor examina in ordinea pl\1cedurii h ordonan!ii acele cauze care. ce rezulta din activitatea economidi a socielA\ii respective (art 29 alin..:gulile CtJ privire la com~enta in judecarea revendidlrilor conexe sint ~abi1ite in an. c). unele dintre care sint de competenta in'~mtei jlJucdit~i de drept cornun. .. tOa!~ pn:l~nliilc ~ examine-dZA de catre instanta judedtoreasca de drept comun. iar allele de competenta unei instante specializate. I) lit (h) CPC).\'Ifel. c) cauzele pri. 31 CPC. incIiferent de subiecte. in competenta instanJelor judec1ito~ economice pot fi date prin lege ~i alte categorii de caUle.j).'CA va putea fi emisa doar in caw pretentiilorprev3zute la lit a). i).. I) lit (b) CPC). trebuie de rnen~onat di ordonanta judeditoTea. I) lit c) CPC1. privind prote. in<! contestarea actelor administrative ce \izeaza dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat in circuitul civil (art 29 aIin. sint date prin lege in competenta lor spre solutionare in ordinea aqiunii civile.. in cazul conexiunii mai multor revendicari. 36 alin. b) cauzele privind declararea insolvabilitatii (art. I) lit a) CPC).ila sau alte legi. ale unita~lor administrati\teritoriale ce pn de huget. in cazul concxiunii mai mullor revendidlri. unele dintre care sint de competenta instanlei .. Rcic~ind din faptul ca procedura in ordonan!ii reprezintii procedura simplificaw J pJ\1cedurii in actiunc civila. fapt car pune sub indoiala legalitatea examinarii unor a. insa. Competenta examin1irii cauzelor in ordinea procedurii !fICCiaJa ~i a cauzelor in ordineJ procedurii in ordonan!ii de ditre instantele judeditore~ti economice nu este expres prev3zuta i:1 Codul de Procedllr:'i Ch. 345 CPC.a) cauzele dintre acponar ~ societate3 pe acpuni.

orialii . Conflictele de competent! juRidictionaliL 1. atunci C(Jlllpetenra juriwicriono/ii constituie totalitatea normelor de procedurti civila potri\it cArol"cl se face distinctia intre imputemicirile legale de a examina ~i solutiona callR civile in cadrul sistemul judiciar. Efcctele inci\lc:irii regulilor cu pri\ire In compctentll jurisdlctionalii.'ldic(iona1ii materialii repre'dnta aptitzulinea recUlwsellla de lege unei instan(e ftukciiWre¥i de un anumit grad de-a exomuw ~ solu(iona 0 amllnitti cauzd in fond in prinw urstan(ii Competenta jurisdictionala materialii delimiteazii competen!a intre diferite verigi ale instantelor judec8lo~ti cu privire la examinarea ~i solulionarea cauzelor civile in calitate de prima instan\8.tanl3 sesi7.'CAton:~ti de drept comun sau economice.wJlu(iona 0 aJlllmita Ct11lZJl in fond in prima imtmrtii. Competenl3 jurisdiqionalii teritorialii $i felurile ci. de lege IIIIei instan(e jlldeciiWre~ concrete de a examina ~ SOlu(iOl1/1 a anlllllitii cauziL In cadrul aceluil1$i sistem de organe. Temeiurile $i proctodura strimutarii cauzei de la ino. iar altele de competenla instantei de contencios <Juillinistr.'.. distingem competenta material! ~i competenta teritoriali. Notiune'd ~i felurile competentei jurisdicponale. .ui\'. cu exceplia' cauzelor privind contestarea legalitlitii actelor administrative CtJ caracter nonnativ. 5. TEMA V. Dad\ normele de cOInpetenra genera/a fac delimitarea intre imputemidrile instantelor de judecatli ~i ale altor organe cu activitate jurisdicponal1l. 2.1antclor jl1dl'Cato~ti de drcpt l'onUI11 ~i a insbmtclor judedito~ economice. Notiunea ~I felurile competentel jumdiqionale. Competell(ll juri. acestea fiind din cadrul diferitor sisterne.tre judeditorie. aptiJudinea reellnoscula de lege unei instan(e judeciihJre~ de ace~ grad de a exnmina ~ . adica a compctentei jllrisdiclionale. intre instantele de judecatA. Dupa ce s-a stilbilit cA pricina tine de competen\!! instantelor jude. urmeaz1l a se stabili daca pricina respectiva va fi ~Iulionatli de c3.1to~ti. in C"ddrul sistemului ace&or organe. toate Prctcnliile se cxaminca7A de cAtre instanta de drept comun sau cconomic1l. mspunzind la intrebarea ce solutioneaz8 fiecare instanlii de judecatli in fond Competen~ jurisdic(UJna1ii teriJ. 4. Competen~ jllri'ldic(ionalti reprdlliti aptillldinea reellnt>selltc. dupa cum ne rdportAm la instantele judecato~i de gl"cld diferit (pe verticala) sau la instante de acel~i gl"cld (pc orizontala).competenta jurisdictionala a instantelor judecatoresti I. 6.tanpi. 3.ata la 0 alta ino.jllJc. Compctenta jurl-dictionnla materiali\ n iru. Curtea de apel $3U Curtea Suprema de Justipe. pe vertical1l.

se face distirx:tia intre competenta ca in.(}1II1II~ uuidi in ordinea proceduriiin aCliune civiiA (art. 33 alin. pentru: a) Curtea de apel Chi. 33 CPC. 2. 33 CPC) ~i ca instanta de apel sau recurs (art.Competenta jurisdiclionala teriloriala delimiteazii competen\!! instantelor judec8to~ de acel~i grad in vederea soluponarii cauzelor civile in funclie de teritoriul asupra cAruia se extinde activitatea (jurisdictia) lor. 7 din Lege<! comenciosului administrdtiv). .<.1 Comoetenta iurisdiclionala matc:rialii a instantclor iudl'Ciitoresti de dreDl comun.care verifidi in exclusivitate legalitatea actelor emise de . b) Curtea de Ape/ ComraJ . este genera/ii. 32 alin. de Comisia electoral!! Central!! cu privire Ia indilcarea legislapei electorale. Precizari : .iudl'Oitor~ti de drept comun a instantelor judecltol'e$fl economice.1antclor . PrecizAri : judeca nllmai in prima instanl1l. sc face distinctia inlre compctcnl<l ('(/ imltlllrd tk d~'('111 (. 2 ~ 3 CPC ~i art.se face distincpa intre competenta ca instanta de fond (art. . adica judeca toute categoriile de cuuze cu exceptia celor care sint date in compctenta altor instante judecatore~ti. 8 Lege<! contenciosului administrativ). Competenl3 jurisdiqionaJii materiali\ a in. a) Competen~jllri'idic(ilJlralii materia/a ajlldeciit(lrii/(lr .rtan{ii t:k conlendos administrativ (art. in matene de contencios administrativ. adidi judeca numai categoriiJe de cauze date in competenta lor expres ~ excauStiv prin lege. 32 CPC.este !. I CPCr ~i compctcn\1t ca ill. .este speciala.$iniiu .stabilitA in art. I CPC) ~i competenta ca in. h) Competenp jurivdiJ:(kmoM mt1kriaJii a Cur(i/or lk apel. 358 ~i 399 CPC). 32 alin. 2 CPC ~i art.care judedi in exclusivitate in prima instanta litigiile de contencios adminj~trativ privind nesoluponarea in tennen a unei cereri sau legaJitatea actelor administrative emise de autoritapJe publice centrale de specialitate.rtan{ii de drept camun (art. adicA in ordinea procedurii contenciosului administrdtiv (art. 32 alin. 2.1abiJitA 0 competeni3 exclusiva.slabilitii in an.wclllrci tiC' m11lC'lIdos atlmillisfralil'.

se face distinctia intre competen!3 ca instanl!! de fond (an.autoritaple publice centrale ale Gagauziei. PrecizAri: . . reprim!!rii concUren{ei neloiale. adidi judedi toate categoriile de cauze cu exceppa celor care sint date in ~'Omreten!3 altor instan1e judecAto~ economice.judedi numai in prima instanta. Clinea de Apel Economka judeca in prima instanl!!: 46 a) cauzele privind ap!!rarea drepturilor ~i interese!or statului. 36 CPC) ~i ca instanl!! de apel sau recurs (an. indicatillor geografice (inclusiv a denumirilor de origine). a) Compete1lp jurisdic(ionalii materia/4 a judeciiItJriei economke de circumscrip(ie stabilitA in art 35 CPC.lin!!tate $i de ditre cetA1eni strnini ~ apatrizi. . curple de apel judedi in prim!! instanta cauz. b) Competenpjurisdic(ionalii materio14a Cur(ii Supreme de Justi{ie. desenelor ~ modelelor industriaJe. soiurilor de plante. ale unitAtilor administr3tivteritoriale ce tin de buget. 36 CPC. "judeca cauz. topografiilor circuitelor integrate. Potri\it art. .ele civile privind: a) apararea drepturilor de autor ~i drepturllor conexe. e) lichidarea ~ suspendarea activitAtii asociatillor ~ de nivel republican. dreptului asupra inventiilor. privind protectia mcdiului inconjllrator. f) incuviintarea adoppei copilului de ditre cetateni ai Republicii Moldova domiciliap in str. privind rezilierea contrdctelor ce lezeaz. Preciz1iri: . numelor comerciale. adidi judec!! numai categoriile de cauze date in competen\3 ei expres ~i ~xc3u~tiv plin lege. marcilor de produs ~ m3rcilor de serviciu. Pooivit art.proprietapi intelectuale. 2. ca instan1e de drept comun.2 ComDetenta lurlsdictfonali materIaJA a instantelor ludeditoresti economlce. indiferent de calitatea persoane~ b) contestarea hotAririlor Comisiei de Apel a Agenpei de Stat pentru Proprietatea Intelectual! emise in litigiile din domeniul protecpei. h) Compl. 358 ~i 399 CPC).a interesele statului.e numai ca instanta de recurs (399. c) declararea legalitAtii unei greve.eSte generaJa.'tenpjurisdic(ionalii materialii a Cur(ii de apel Ecofl(Jmice. 33 CPC. d) ~rea ~ incuviintarea executarii silite a hotMriJor judedito~ strnine. 431 CPC). .eSte speciala.

in conditiile legii. Competenta jUJ'ic. conform direia . 38 CPC. pretentiile urmeazA a fi conexate ~i examinate de instan1e ierarl1ic superioara. in cazul in care mai multe pretentii legate intre ele sint de competenta mai multor instan1e de diferite grade. care este determinatA de ciitre reclamanl . 2) Competenp jurisdJcponaM f£ritoriolii alt£nlllJMi -. competenta jurisdic\. Stabilirea ~i schimbarea sediului sint opozabile din momentul inregistrarii de Stat. Conform art. f) ahe litigii date de lege in competen\3 sa. 67 Cod CiviJ per. a hotaririlor arbitrale: e) recun~rea ~i incuviintarea executfuii silite a hotaririlor instan1elor judecato~ economice srrn.aqiwlea unpotriva unui cerii(ean se inJenlea:ii In in. domiciliul copilului minor pma la virsta de 14 ani este la parintii sID sau la acel p!!rinte la care locu~ permanent.ionalA teritorialii delin'riteazA coffipe\enta IDstan1elor judedito~ de acel~i grad in vederea solution!!rii cauzelor civile in funqie de teritoriul asupra c!!ruia se extinde activitatea (jurisdicpa) lor. Conform art. 31 Cod Civil.ttan(a de jlloecatii In a carei jurisdic(ie ~i are domicilild sou ltx:u/ de aflare. Regula generaJa de determinare a compe(e01ei teritoriale este stabilitA in art. Este numitA ge1lera1ii san de drepr comun deoarece se aplidi in toate cazurile. Se consider!! di persoana i~i piistreazA domiciliul an'ta timp dt nu ~-a stabilit un altu\.care este . Conform art.b) cererile de declarare a insolvabiliraUj: c) cauz. Persoana aI cArei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se considem domiciliatA Ia locul ~intei sale..oana jurididi are un sedill. Competenta jurisdicponalii tentoriala poate fi de mai mute feluri: 1) C. indicat in actele de constituire. persoana este consideratA di domiciliazA unde se ~ iar dacli acesta OU se cu~ la locul ultimului domiciliu. In lipsa de ~in\1i. iar domiciliul persoanei lipsitc de capacitate de exercitiu este la reprezentantul ei.ele privind contestarea actelor administrative ce vizeaza dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat in circuit civil. Rqedin(a persoanei fizice este ltx:ullll1'fk ~i are locuill(a temporara sau seamdara.<ci sesizatA cu cerere. 30 Cod CiviJ aI RM: tkJmiciliul persoanei fizice este /md lmde acesf(J ~i are /ocuin[a statomicii sau principalii.ompetmta jurisdk(ionalii f£ritoriaIii generaIii (de drept COnlWl) . Competenta in caz de concurenta a oretentiilor Potrivit an. cu exceptia celor pentru care legea prevede expres altfe\. 37 CPC. Dispozipa de conexare a pretentiilor 0 emite instan\3 judeditorea. iar acpunea impotriva unci organizatii se intenteazA in instanta de judecarii In a ciireijuri. Dup!! cum s-!! mai mentionat.sdicpe ~i are sediul sau se ajlii orgamd ei de administratie.dJqionaIA teritorialA ~ felwile ei.ine ~i arbitrajelor intemationaJe. d) cuntestaTea. 3. determinatA dup!! domiciliuVsediul sau locul de aflare a piritului.

tragere . Prin urrnare.. iar alegerea uneia sau alteia este pus!! pe seama reclamantului.t. Astfel de cauze sint prevazute in art..-. d) in direi jurisdiclie se atla loeul incheierii sau executarii contractului. 39 CPC. .i din :11\ 'P. incapabil din cauza unei boli psihioe ori este condamnat la privatiune de libertate peate Ii intentata ~i in instanta de Ja domiciliul reclamantului. din momentul in care reclamantul a ales una dintre in'tan!t:le L'0mp:tcnte ~i a dcpus actiu~J nu mai p. adica in a cilrei jurisdiclie i~i atla domiciliul sau . c) in ciirei jurisdictie se aflii loeul . aqiunea impolriva piritului aI carui domiciliu nu este cunoscut sau care nu are domiciliu in Republica Moldova poate Ii intentara in instanta de la locul de atlare a bunurilor acestuia sau in instanta de la ultimullui domiciliu din Republica Moldova. Totodata..lCl1!ul dcpuncrii ac~unii..1 in in-.ibilitatea de a se adresa ~ la ins1an\il: a) in cilrei jurisdiqie i~i are domkiliul reclamantul.-'diul piritul. 0 instan!ii de judecat!! nu este in drept s!! re!'titui cererea.m\il de judecata conform regulii gencmle.. Acliunea pentnl plata pensiei de intretinere ~i acliunea pentnl constatarea patemitatij pot Ii intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului. invocind faptul c!! pricina data poat~ Ii judecatii ~i de c!!1re 0 altA instanl!!. . 14 CPC. la Iocuin\!. Acpunea de desfaoere a casatoriei peate fi intentata ~i in instanta de la domiciliul reclamantului daca in grija lui se atla copii minori sau daca deplasarea lui la instanta de la domiciliul piritului intimpina diflCUlt. alegerea instan1ei se face la libera voini3 a reclamantului.. disparut tara urrna. Ac!iunea care izvo~ din acti\"itatea unei filiale sau reprezentan\C a unei persoane juridice sau a unci aile organizatii poate fi intentata ~ in instanta de la locul unde filiala sau reprezentanta i~i are sediul."\Ite solicita ulterior tnmsmiterea cauzci spre c\:uninare unci alte instan!t: deoarece dreptul de a alege instanta competcntii incetea7. de revendicare a .\Itemati\a acontua reclamantului constii in taptul ca pc linga posibilitatea de a se adres:. Actiunea impotriva unci persoane juridioe sau a unei alte organizalii peate fi intentata ~i in instanta de la locul de atlare a bunurilor acestora. acliunea de divort in cazul in care unul dintre soli este declarat.in a!>ttel de cazuri legea inv~ mai multe instan1e de judecara cu aptitudinea de a judeca 0 caw concretA. 39 alin. de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegala. reclamatului i se mai acorda p. De asemeea. bunurilor sau a valOru lor. b) in direi jurisdictie se atlii bunurilor pinrului.la pensie.a!i intemeiate. Potrivit art.auzfuii prejudiciului. in modul stabilit. Ac(iunile oe tin de restabilirea in dreptulla muncii.

Ac(iunea impolriva piritului care c"te 0 organizalie sau un cetatean al Republicii Moldova cu \Cdiul ori cu domiciliul pe teritoriul unui alt stat peate fi intentata ~i in i~tan!" de la sediul ori domiciliul reclamantului sau in instan!" de la locul de atlare a bunurilor piritulu. de 101 "x:ul aflilrii hunurilor sau de la locul accidentului. actiunile cu privire la dreptul asupm terenurilor. Daca bunurile oe constituie obiectul actiunii sint situate in circumscrip!ia mai multor instan\C. acliunile privind repararea prejudiciului cauzat mediului ilk.II1!J1 din aoelloe. de la elc nu ~ admite nid '0 derogare ~i se ga. pe teritoriul Repuhlicii Moldova. A~unile in rep'. subsolurilor.tan\ll de la locul prejudiciului.emenea. asupm IInor ca.esc in W1. constnlc!ii. Examinarea acpunelor privind tezaurul statului line de competenta instan\Ci de la re~inta org"dIlului imputemicit sa reprezinte vistieria statului in litigiul respectiv. precum ~i ac!illnile in ridicare a sechestrului de pe bunuri. 40 CPC. planta!iilor perene.care e~1e atribuitii expres de lege unci anull1ite insl. se intente:1Z1i in instanta de la loeul atliirii acestor bunuri.'OI1jurator se intenteaza impotriva proprietarilor (posesorilor) de utilaje in instanta de la locul instaliirii utilajului. res'Urselor acvatioe izolate.e. Actiunea in apamre a drepturilor consumatorului peate fi intentath ~i in instanta de la domiciliul reclamantului sau in instanta de la loeul incheierii sau executarii contnK'tu1ui. in astfel de cazuri nu func!ionea71i competenta generala ~i nici rea ahemativa. Nom1Cle de procedura C'Me reglementeaza competenta exclusiva sint impemtive. Ac!iunea niiscutii din contractul in care se indica locul executarii lui poate' ti"'intentatii ~i in in-r. altor obiccth'e fixate de pflffiint. Ac(iunile in materie de a~igumre ~ pot depune in instanta de la domiciliul asigllrdtului. cererea se depune in orice instantii in a carei raza teritoriala se atla 0 parte din bunuri. Acpunile creditorilor defunctului intentate inainte de acoeptarea de catre ~nitori a sucoesiunii tin de competenta instantei de la locul atliirii averii sucoesorale sau a p3rtii ei preponderente.uape a daunei cauzate bunurilor unci persoane fizice Shll ale unci organiza!ii pot Ii intentate ~i in instanta de la loeul daunei. . De a. cu exceptia cazurilor cind aoesta este instalat in striiinatate. prin aplicare ilegala a masurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu parasi Iocalitatea ori prin aplicarea ilegala a sanc(iunii administrative a arestului pot fi intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului.-.<.-.m!e de judCC'dtii in exclusi\"itate. incaperi. 3) Competenp juri!idk:(iJmalii terituriaJii exChL~ivii .ilegala la raspundere penala. Acliunile in reparare a prejudiciului cauzat prin vatamare a integritapi corporale on prin aha vatiimare a siinAtapi sau priD cIeces pot Ii intentate ~i in instanta de la domiciliul reclamantului ori in ill'. fj~iilor forestiere. Astfel.

'Imintul sAu de dreptul judeduii proce<:ului in in!>1aJ11J1 ~i de judeditorii in a caror competenlJl caU7A1 e. in . in cazul in care mai multe pretenJii legate intre ele sint de competenta mai multor instan\C de acel~i grad.l~tfCl de situalii u-cbuie s:1 sc !ina coni de doufll'l:guli: I) .1 cpc). pretenpile urrneazii a fi conexate ~i examinate de instanta sesizata mai intii (art. i-a fost inaintata pretenpa. alin. care (:onstii in schimbarea competen!ci jurisdictionale teritoriale. 42 alin.<. se inainteazA in instanta de la sediul dWu~lui. . cu exceppile expres prev!l7. 37 CPC) Acrtiunea impotriva mai multoI' Piriti cu diferite domicilii se intenteazA in instanta de la domiciliul sau locul de atlare unuia dintre ei. nimeni nu poate fi lipsit ram consim\. in instanta care judecli acliunea initiala (art.impolriva carau~lui. Ac!iunile civile oerezultii dintr-o cauzii penala.mlllahilitatl'll compete1/(ei jllrisdic(iona(e. Temeiurile ~ procedura ~utJirii cauzei de La instanfa sesizatJi la 0 altJi instantJi. An.care este determinata dupa instanta in care se examineaza 0 alta cauzA. se intenteazA potrivit normelor de procedurn dvla. oe rezulta dintr-un contract de trdllsport de pasageri ~ bagaje sau de incarcaturi. Competenta teritorialii dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputemicire unei anumite instan\C de a solutiona intr-un prooes cauze de diferita competen!ii. caruia. Cererile in judecata ale actionarilor se depun numai in instanta de la sediul societapi pe ac!iuni.3 CPC). Strdmutarea cauzei este 0 masura intreprinsa de citre insttmta de judecatii dupii oe a pol nit proccsul.42 alin. 45 CPC prevede cA.Actiunile . 4. potrivit regulilor de competen!i\ stabilite de Codul de prooedura civila.2 CPC) Actiunea intervenientului principal se inainteaz1i in in~1:mta care judedi ac!iunea initiala (W1.la alegerea reclamantului (art. Acpunile acoesorii ~ incidentale pn de competenta instan\Ci care este in drept sa judeoe ac~unea principaJa (art39 alin. dadi intre ele existA 0 strinsa legiitura.IS CPC) Acliunea reconvenponalii se inainteazii.te dati! prin lege. in modul stabilit. 4) Competenp jurisdic(kmalii teritoriaJii dupii legiitura fntre cauze .ote ~ Codul de procedurn . indiferent de ins1anta competentA. 42. daca nu a fost pomitii sau solulionata in cadrul procesului penal.

civiiA. Instanta ierarl1ic superioari nu 'este in drept s1i strnmute din oficiu 0 pricina la 0 aM instanJA, ori sa 0 preia pentru judecare in procedura sa. 2) pd-ftrarm compelell(ei. A<;tfel, cauza primiti! ~;pre examinare in conformitate cu nonnele de competen!ii va continua s1i fie examinati! in fond de acei~i instan\3, chiar dadi ulterior ea devine de competen!a altci instan\C. (art. 43 alin. I CPC). Aici se impune mentiunea ca la momentul pomiJii procesului competenta jurisdictionala nu s-a incalcat or, judec3torul a pomit corect procesul. Dadi pe parcursul judedirii se depisteazii ca proc~1 a fast pomil ~it, cu incalcarea normelor de competenl! jurisdicponala materialS. aruoo cauza \'a fi strl\mutati! la instanta competenti! (art. 43 alin.2lit (b) CPC). Chiar dadi nu s-a incalcat compctenja jurisdictiona!!i teritorials. oricum se pot produce situapi care, fiind expres previizute de lege, pot fi invocate de ditre participanli ~u pot fi aplicarc din ofJCiu pentru a strnmuta examinarea unci cauze de la 0 instan\3la alta. Temeiurile stmmutmii sint diferite dupA natura lor jurldica, ceca ce determinA diferite proceduri de inf3ptuire a acesteia. Astfel, tot in.fIa1I/a care a incepuJ eXL/lIIinarea cau:.ei va decide sttamutarea cauzei, printr o incheiere SIL.~ceptibiio de recurs daca: a) piritul aI c3nJi domiciliu ~u loe de aflare nu ern cunoscut va cere stramutarea cauz.ei la instan\3 de la domiciliul sAu sau locul de aflare aI sAu (art. 43 alin. 2 lit (a) CPC), b) ambele pW1i soliciti! strAmutarea cauzei la instanta de la locul aflArii majoritaJii probelor (art. 43 alin. 2 lit (c) CPC). in ambele C8Z1Iri, legislatia prevede expres unde se va !ltrAmuta pricina. in primul caz, strnmutarea se face in scopul respecti!rii normei de competenl! teritoriala generalA, in al doilea caz - in scopul facilitiirii solutionlirii mai rapide a cauzei, ' Instanta ierarhic superioarA, prin Yncheiere im'ocahi/o (nesusceptibila de recurs) va dispune !;tr/imutarea cauzei in urmlitoarele cazuri: a) daca recu7.area sau ablinerea de la judecati! a unui sau mai multor judeditori on alte molive intemeiate fac imposibila substituirea juclecatori1or (art. 43 alin. 2 lit (d) CPC), b)dacAexistl motive pentru mAsuri desecuritatepublidi (art. 43 alin. 2 lit (e)cpc), , c) dacA exi!>1Ji banuieli ca nepAJtinirea judec3rorilor ar putea fi ~tiIbita de circum~\fle cauzei sau de c:alitatea participantilor la proces (art. 43 alin. 2 lit. (f) CPC), d) daca in circumstan\e excepponaJe. instanta competenti! s1i judec~ pricina nu poote functiona timp indelungat (art. 43 alin. 2 lit (g) (]'C). in toate aceste cazuri, instanta ierarhic superioara va dispune stltmutarea cauz.ei doar la cerere, inuuci't conform art.45 alin. 2 CPC, ea nu este in drept s1i stltmute din oficiu 0 pricina la 0 alti! instanlli ~u s1i 0 preia pentru judecare in procedura sa. 5. Efectele inc:11cArii regulilor cu privire la competenta generaliL

Daca cererea nu urmeaz1l a Ii judccatli in instantele jud~ in ordinea procedurii civile. adiclli~~te competenta general1l. judecatorul refuzA primirea cererii printr-o incheiere motivatA. poni\ it an. 169 alin. I) lit (a) CPC. Refuzul in primirea cererii exclude posibilitatea aclresmii repetate in judecatli a acelui~i reclamant CtJ ~ acpune impotriva acelui3$i pirit, CtJ acel3$i object ~j acel~j terneiuri. Din acei3$i cauza ~i CtJ acel~i consecinte juridice se va dispune. conform art 265 alin. I) lit I a I CPC. incetarea procesului dacA acesta a fost pomit ~it In cazul in care, reclamantul nu a respectat procedura dE' soluponare prealabilii a callzei pc calea cxtrajudiciara. prevAzutli de lege pentru categoria ~.1CiCtjv!i de cauze sau de contractu! piir1i1or. judec8lorul dispune printr-o incheiere restituirea Cf -erii, conform art 170 alin. I) lit (u) CPC. Daca to~ procesul a fOS! pomit ~it, 01r. 'l(;C1i'~: cons;derent, cererea va Ii scoasa de pc rol. ponivit an. 267 alin. I) lit. (a) CPC. Conform an. 267 alin. I) lit. (e) CPC. instanta de judecat! va scoate cererea de pe rol in cazul in care pArtile au incheiat un contract prin care litigiul urmeazii a Ii soluponat pe cale aibitral1l. iar pina la examinarea cauzei in fond, pin"tul a ridicat obiecpi impotriva soluponarii in judecatA. 6. ConOictele de competenta jurisdictionali. in prnctidi pot apArea conflicte de competenlli. intruci\ conform nonnelor de competenlA jurisdicponala teritoriala altema1iva mai multe instan\e pot fi competente sa judece aceiB$i cauza. in acest caz sintem in prezen\3 unui confliCt pozitiv de competen\8. De exemplu: in cadrul unei instan\e de judecati! a fast admisa Spre soluponare 0 cerere de chemare in judecati!. in cadrul altei instante s-a dispus conexarea cauzelor. astfel incit urmeazA a fi exarninati! ~ cererea care deja a fast admisA. In aces! caz ambele instan\e sun competente sa judece. Tot din cauza competentei teritoriale altemative se pot produce conflicte negative de competenl! - atunci cind prin incheieri irevocabile mai multe judecatorii se declara necompetente. Confonn art. 44 CPC. dadi in fata unci instan\e de judecaUi apare un confliCt de competenlli. arunei aceasta este obligati! s1i suspende din oficiu procesul ~ sa inainteze dosarul instan\ei competente sa solutk>neze conflictul de competen\A. Astfel, Curtea de Apel va judeca conllictul de competenlA (pozitiv sau negativ) ap.'!rut intre instan\ele de drept comun din cin:um."CIiPtia sa. Dad! conllictul de compelenta apare intre judecatorii care nu tin de a::ei~ curte de apel

sau intre 0 judec3torie ~ 0 curte de ape~ ori inere curti de ape~ atuoo acesta se va solutiona de c3tre Colegiul civil ~ de contencios administrativ aI CuJ1ii Supreme de Justitie. Curtea de Apel economica judeca conflictele de competenl! care apar intre judecatoriile economice de cin:umscrippe. Colegiul economic aI CuJ1ii Supreme de Justitie exarnioeaza conflicteJe de competenta intre judecAtoria economica de circumscrippe ~i Cunea de Apel Economica. Conflictul de competenlA dintre 0 judec3torie de drept comun ~ una economica de circumscrippe se soluponeaz! <re ditre CUItea de apel de drept comun de la locul de aflare a reclamamului. Conflictul de competenlA dintre judec3toria economica de circumscrippe ~i 0 CUlte de apel de drept comun se vajudeca de C3tre Colegiul ci\il ~i de contencios administrativ aI Curtii Supreme de Justipe. Conflictele de compelenlJl se solulioneaza tara citarea participan~lor la proces. printr-o incheierea. care nu se supune nici unei cai de atac TEl\1A VI. PARTILE iN PROCESUL CIVIL iLlentitatea Intre pt~tmana I'in'lului ~i eel ol:>ligat in cadrul rdpottului material (calitate pr\)cesuaUi pasiva). I. notiunca de p3r1i in procesul o\iI. 2. notiunea, temeiwiJe ~ feluriJe coparticiparli proccsuale. 3.notiunea de parte respectiva ~ nerespectM in proces. 4. notiunea ~ temeiuriJe succesitmii in drepturi procrouraJe. 1. No!iunea de Pirti in procesul chiL Procesul civil. de regula. se intenteaza in legalUra cu aparipa unui litigiu intre subiectele rdpottului juridic material. in cazul in care nu mai exist1i posibilitatea solutionfuii contlictului pe calc amiabilii. Din momenlUl intentiirii procesului civil, subiectele raporrului materiallitigios devin ~i subiecte aJe rapottului juridic procesual civil ~i cad sub incidenta dreptului procesual civil. Din IllOmenlUl apari!iei raporrului juridic procesual civil. subiectele ra(X?ttului material litigios sint numite reclamant $i p"uit sau pir1i in procesul civil. ' Piir(i1e in procesul civil - sint persOl11re1e, care la momenJul intenJdrii procesulu~ se prrnunii subiecte ale mportu1ui material UtigiJJs, litigiul ciirora, cu privirr! la dreptul subil!ctiv inciilcat .Wl conJestat sou intemul ocrotit de lege, umreazjj aft exominaI # solu(ionot de cliJre in.~tanp d£ judecatii. Este important de menponat ca. in orice cauzA examinat1l ~ soluponat1i de d!tre instanta de judecata. in ordinea pnxedurii contencioase. exist1l numai douA p1U1i: reclamantul ~ piritul, indiferent de numArul subiectelor care participa pe 0 parte sau alta.

Pititul panicipa ca parte pasivll in proces.tive ~i pasi\'e. deoarece impotriva lui se pom~ procesul in vederea apararii drepturilor sau intereselor legitime ale reclarnanwlu~ care se presupune ci ar fi fost incalcate sau contestate de citre piril. d~-oarece rJpol1uljuridic p!\"X. Ohliga!ia Je legitimare a calila!ii procesualt: revine n~damantului care trebuie sa i~i jus1ifice atit calitatea sa p!\"X.reprezinti'i identitatea intre persoana reclamanrului ~i permana care cstc tilUlwlIl dreptului subiectiv dedus judecapi (calitate procesuali'i activi'i). respectiv Pal1ile trehuie sa-~i legitimeze dreplUllor de a sta In instan!a. ca ftind prevonot cd aT ft incliIcat sou conlestot dreptuI reclamantllhli. obligam sa veriti~-e existen\U calila!ii pnx:esuak . chiardin oficiu.lc. in once faza a procesului. persoanele de drept public ~i privat in cazurile preV3zute in art 73 CPC. actiunea se respinge ca fiind neintemeiatii. Calitatea ceruta pentrU a putea exercita 0 aqiune in justitie trebuie sa corespund. 2. Piir1ile In procesuf civil se caracterizeaza. tinut cont ci nopunea de reclamant $i persoana la solicitarea dlreia are loe " intentarea procesului civil nu coincid intotdeauna. Pentru l-d un subiect de drept sii dobindeasca calitatea de parte In proces trebuie sa Indeplinea<di cumulativ mai multe condipi.<. prin urmi\toarele tra. 3.h"a a celui chemat in instan\A.d sau inJere. iar drept consecinta impune inloeuirea piirtii care tigureaza ~it In proces. Reclarnanwl participa ca parte activa in proces.~e sus(ine ell e.~tan(li de jUflecatii.Reclmnantul este pmupuslll sllbil!ct al roportu/ui moJeriol liJigios. fata de alte subiecte participante fa rclporrul pnx:esual civil. deoarece acpunea are ca obiect protoctia dreplUlui sllbiectiv. 71 CPC). pot sa inipeze proce. 4. CmuJi{iile penJnl aft parte in proces sint urmatoarele: A) CaliJaJea pnJCesllalii . cit ~i procesual.'Csualse IntemeitlL1 doar pc un mpol1jllridic de drept material existent.'\ cu cea de tilUlar al dreplUlui care se atla in discu!ie. .~lll legiJinl al caruia . care poote fi invocat de oricare dintre piirti. drrpl1. Lipsa calitiitii procCSllale cOrl'>lilUie 0 exceppe de fond. Persoana care potrivit legii poote sa pomeasci procesuf civil nu intotdeauna este ~reclarnant Reprezentanpi (art 79 CPC). Trebuie de. procurorul (ar. PiriJ este presupusul subiect al mportului ma/£rialliJigios Impotriva cliruia se pomeF proceslll eMl in in. precum ~i de catre instanta din oficiu.<.'Csuala acth"j dt ~i calitatea procesuala p~l. iar in cazul in care procedurii de susbstitllire nu este aplcabila.1\turi: I. deoarece la solicitarea lui procesul a fost intentat in vederea apamtii drepturilor sau intereselor sale legitime.~te inclilcot sou conJestal # prin llmurre se solkiJli apiirarl!/1 sou rec~ Iui in instan(li de judecatii.) piir!ile due procesul din nume propriu.e civile in apararea intereselor altor persoane.) pii'1ile sint prezumate ca subiecte ale mpottului materiallitigioS.) piirlile au interes juridic atit material. Insa.) piir!ile supol11l chellUielile de judecata. Instanta este.

39 CPC). piritul poate cere strdfllutarea cauzei sau conform art. stalUl Republica Moldova ~i unit1l!ile administn. C) Interesul. de a.' . in cazul lipsei capacitatii procesuale de foiosint1l . imediat pe care iI are 0 pate in vederea justifidirii intentiirii proeesului civil. B) Capacitoll!/1 proctSUQ/ij .esuale de exercipu nulitatea relativii.i in procesul civil pot ti OIice permana tiziea sau juridica. 2) liL (a) CPC. Conform art59 CPC. de cltre orice parte. poote ridica obiectii impolriva soluponmii litigiului in judecata. reprezentate in modul stabilit. pfu1.1a de 18 ani. DreplUrile pfirtilor se clasifidi in dreplUri generale. [}dca pin"tul recun~ pretcntiile care-i sint Inaintate.emenea.oane juridice. ii apartine dreprul de a aJege competenta teritoriala in cazurile previizute de lege (art. dar au propriile organe de conducere.ttiv-teritoriale. capacitatea procesualll se manifestA sub forma capacit1lpi procesuale de folosinta ~i a capacit1ipi procesuale de exercipu. Confonn an. Renuntarea poate fi pat1iala sau totalii. iar in cazullipsei capacit1itii proc. reclarnanlUl este in drept sa moditice terneiul sau obiecwl ac!iunii. sa mareasdi sau sii redudi cuanwmul pretenpilor din acpune sau sii renunte la acpune. 1h7 lit (e) CPC. P1ir\ile au drepruri ~i obligatii procesuale egale. 43 aJin.<. " Capacitatea procesuala de exercitiu este aptilUdinea generala a persoanelor de a-~i excrcita in volum deplin ~i personal dreprurile ~i obligatiile procesuale (art 58 CPC).reprezint1i aplicarea pe plan procesuaI a capacimpi civile. [}adi reclamanlUl renunt1i la pretentii..tiwpa reprezentiirii ~i asistarii. PirilUl este in drept sii recunoasca integrcil sau pat1ial pretentiile. PirilUl mai are dreptul ~ inainteze impotrivJ rcclamantului actiunea reconvenponalA in condipile specificate in art. A~tfel."Calitatea procesuala se poote traI1smite pe parcursul derulArii procesului civil in cazurile in care este posibilll succesiunea in drepturi procedurale. ~1abilite in an.nulitatea absoluta. 6 CPC). ({) CPC. ReclamanlUlui. Persoanele fizice dobindesc capacitatea de exercipu deplinll la vm. 4 CPC). anmci procesul continua pinfl la adoptarea hotiiririi. Capacitatea procesuali de folosinti este aptiwdinea genercilll a persoanelor rle a dobindi dreplUri ~i de a-~i asllma obligapi pe plan procesual (art 57 CPC). Asistarea intervine in cazul minorilor care au virsta intre 14 $i J-g ani precum $i adulplor limitap in capacitatea de exercipu (art 58 alin. PentrU persoanele care nu au capacitatea de exercipu este prev1izutii im.reprezint1i lolosul practic. in baza dreplUriior speciale. 56 CPC ~i drepwri speciale. specificate in art. La fel ca ~i in dreptul material. Capacitatea procesual1l de folosint1i ~ exercipu a persoanelor juridice este dobindit1i din mornenlUl inregistrarii ~i pierdutii din momenwl radierii din registrul de stat Exceptia lipsei capacitiipi procesuale poate fi invocat1l in OIice falA a procesului. iar in cazurile previizute de lege chiar ~i asocia!iile care nu con~1ilUie per. alUnci procesul inceteazii. precum ~i de ditre instanta din oficiu ~ atrage dup1l sine.172 CPC. Reprezentarea intervine in cazul minorilor sub 14 ani ~i persoanelor declarate incapabile (art 58 alin.

Procesului civil ii este specifidi existenta a dou! p1ir1i: partea reclam~bJ1ui ~ partea pirl'tului. in cadrul procesului . 62 CPC. 118 CPC. 2. DupA criteriul p/'()('esuol-jllridic deosebim: .ta fiind 0 inte1egere prin care p1\J1i]e i~ fac coocesii reciproce. libertAlile sau intere. In astfel de cazuri are loe . fapt care exclude erniterea de hOlMri contradictorii in cazu I unor cauze similare dupA obiect ~i temei.ului. Tr3I'IZOC\ia de impi!care admisii de ditre instan\8 de judecara duce la incetarea proce. P3J1jIe. acea. Obligapile p1ir1ilor in proces. Obli~liile speciale depind de faza procesuala.<. precum ~ despre motivele oeprezenmii in ~in{A de judecata. instibJipe care mai este numit! litis consor(iu. !n. Instiwtia coparrieipmii procesuale nu schimbii num1inJ1 p1ir1ilor. reclamanwl este obligat sA prezinte un numA/' de copii ale cererii de ehemare in judecata egal cu nurmrul piri\ilor pl~ un exemplarpentJU instanta de judecara.c. Notfunea. potrivit art. Coparticiparea procesuaM repmintil pordciparea concomi/ent4 de partea rec/anwnJubd ~ / sau pirilului nud mulJor subiecte. Coparticiparea procesualA contn'buie la concentrarea in cadrul acelui~i proces a intregului material probant.c. cIadi p3J1j1e ~ valorifidi ace. Fiecare din p3J1j]e in proces. p3J1jle sint obligaie sA anunte instanta de judecara despre schimbarea domici1iu]ui dup1i intentarea procesului. de a onora instan\8 de judecata.P1ir\ile pot incheia 0 tran:o('pe de impacare. de ac. Exisra.eJe altor pcrsoane. de a respecta ordinea in cadrul ~intei de judead. De a. ternelurDe ~ felurDe copartldpirli procesuaJe. Obligatiile genemle sint de a beneficia cu bunA credin{A de drepwrile sale. de ac. 0 aC{iune poote fi intenta in comun de mai mulp rec]amanp sau impotriva mai multor Puiti. sint generale ~ speciale.tan\8 nu va admite renuntarea sau recu~rea acpunii ~ nici tranzacpa de impacare. Scopul coparticipmii procesuaIe este de a nu admite ca drepturile altor persoane sA fie afectate prin soluponarea cauzei ~ de a optimiza examinarea ~ soluponarea justa a anumitor cauze civile. pot instiwi prin inte]egere competenta generdUl conventionala.te drepturi cu rea-credinti. Uderesere ~ pmen(iik clirorrl nu se exclud reciproc.c.emenea. mmin a fi door dou1i p3J1j cu interese contradictorii. adidi contrar 1egii sau afectind drepturile. insii. se numesc coreclamanfi sau copin"1i. in functie de partea cui particip1i in proces.emenea. dac!lJegea nu prevede altfel.emenea. Conform art. Legislatia ~i doctrina procesului civil definesc mai multe feluri de coparticipare. Chiar dacli 0 aepune poate fi inaimra in cornun de mai multi reclamanp sau impotriva mai muhor pJritj. siUJatii clnd de partea reclamanwlui sau pirl'tului particip1i mai multe persoane. reprezentate de regulA a cite 0 persoanA de fiecare parte. coparticiparea procesualii. Astfe]. trebuie s!i dovedeasdl circumstantele pc care Ie invodi drept temei aI pretenpilor sau obieqiiJor sale.c. la faza intentarii procesului.c. Coparticipantii.

e este detenninalii in cumul de cele 3 conditii stabilite in art. Da. b) copartidpare pash'A . Copaniciparea proce.litigii locative (de ~xemplu: anu]area bonuJui de repartipe a spapului locativ in cazul in care exisra mai mulp ehiri~ majori).) b) copartidpare faaJItatM (art. dar persoanele intere...] ) lit (c) cpc}. b) drepUJri]e ~i obligapile coreclamanplor ~iIsau copirip]or decurg din acel~i temeiuri de fapt sau de drept. hotarirea va fi cao.awnci ciod de parte reclamanbJlui participA mai multe persoone. 63 CPC) . Coparriciparea facultativA are loe in siUJatiile cind participarea la judecarea cauzei a unuia sau mai mulp coparticipanp poaIR avea 1oc.185 alin. .1i . demnira~i ~i reputapei profesionale (acpuniJe se vor inainta impotriva autorului ~ publica!iei).CtlTe are loe indiferenJ de di~Po piir(i1or ~ inston(ei d(' jud£cata.aUJnci cmd de parte reclamantului ~i pirirului partici~ mai multe persoane. Coparticiparea obligatori~ se produce in cazurile cind are ]oe examinarea lirigii]or ce rezulta din raporUJrile de proprieUite comunA. 62 CPC) .1e imposibila.:a nu sint atr~i copal'ticipanlii obligatorii in proces. c) drepwrile ~i obligapile ce forrneaza obiecUJllitigiu]ui sint de acei~i natura.atA de c1itre in~1a/1ta ierarhic superioarii in cazul contestarii acesteia. adidi in mod nonnal pretentiile pot fi examinate ~ separat. ap1irarea onoarei. c) copartidpare mb. 2 CPC ~i anume: a) obiectullitigiului i1 consUUJie drepUJrile ~i obligapi1e comune ale maj multor rcclamanp sau piop.uaIA obligato. Coparticiparea se admite doar in instanta de fond. rela~i de ~ire (de exemplu: imp(U1irea masei succesora]e). DupA criteriul moterial-jwwic deosebim: a) copartidpare obligatorie (art.aUJnci clnd de parte piritului parricip1l mai multe persoane.care poaIR avea /oc fa disporj{kI instan{J!i dejudecaJ4. Conditiile de admisibilitate a coparricipmii facultative sint prev1izute de art. La faza preg1itirii cauzei pentnJ dezbateri judiciare judecatorul solu\iOnea1A problema intervenirii in proces a coparticipantilor (art. prin pretenpile inaintate sau pmbele comun~.<. 62 alin.~ti in mnd nbligaJfI1iu de lege ~ determinatii de natura mportu1ui maMia] liJigins. 63 CPC: a) pretenpile se af1A in conexiune prin raporUJl material juridic dintre coparticipanti.ate solicii3 examinarea in comun a pretenpilor inaintate.. anuldrea rmsuriIor de asigurare a acpunii (anu]area sechesttului pus asupra casei care apartine cu drept de propriewe comun1l mai multor pcrsoane. Examinarea ~i soluponarea in Jipsa unui coreclamant sau copin) sau examinarea ~dla a cauzelor in astfel de cazuri C!. b) exista posibilitatea de a Ie examina de catre acei~ instan{A ~i in acei~ procedurA.a) copartldpare activi . ea jiind preseri.

Stabilirca ~i dO\"~dire acestci idcntitllti e~1e numitll kgitimlUCil piirtilor. adicli doar se presupune cli per.mbiect al raportului fTUlIeriaJ litigWs. ReclamonJ ~pectiv este persOtlJUl in privinp ciireia se exclude presuplmerea este titu. Parte nerespectivli in proces este persoann in privinp ciireia se exclmle presrtPUneretl cli este . De aceea. 63 alin.pectiva.<. coparticipanpi pot incredin\8 sustinerea procesului unuia sau mai multor coparricipanti.<d cli ~e titularul dreprului subiectiv incalcat.Satisfacerea sau respingerea cererii de atragere in proces a coparticipanlilor se perfecteazA printt'oO ineheiere a instantei./antl dreptului subiectiv sou interemlui dedus judecii[U. In cadru] procesului civil sint utilizate dou1i C"dtegorii distincte de pane respectivA ~i nere. ursa existli presupunerea cli pfrilul a incii1cat acest drept sou u/Jeres. dup1i cum recun~ aqiunii de cltre un copirl't nu-i afectealA pc ceilalp. Notfunea de parte respedM ~ nerespectid in proces. Numai cli constatarea acestui fapt are loe dupii intentarea procesului $i impune necesitatea inloeuirii reclamantului nerespectiv. respectiv idenJiJaJea ultre persoatlll piritubd $i eelobligat in cadrul ropnr1Ului nll1lerial (co1iJote procesualii paswii.. Renuntarea la acpune de ditre unul dintre coreclamanp nu produce efecte pentJU cei]alp. 361 ~ 401 CPC coparticipanpi care au parricipa11a proces din partea ape]anUJlui sau recurenUJlui se pot alanua ]a apel sau recurs. instanta. 3. poIrivit art. 52 CPC.1fel de cazuri persoana nu intrun~ una din condipile pentru a fi parte in proces $i anume . Anurne reclamantul trebuie sa dovedea. iar pinwl este titularul obligatiei care nu a fost executatii ExisUi situapi in c-are pentru a sc stabili c-alitatca procesualii trebuie administrate acel~i probe ca ~i pcntru dovacla terneiniciei prelenpilor inaintatc. calitatca procesualii activii. Dacli in cadml examiniirii cauzei se va constata ca. atunci sintem cazul unei pcirti I/t'I"e~pecril'(' in proces. tam a inceta procesu~ poate dispune inlocuirea .. In acest caz cererea scrisA de al1iturare nu se taxeaza. Parte respecti~'ti in proces /!!lie recUtlOstwd partoo in ca:oll in care existd idRnJiJaJea ulJre persoana reclonul1Itului ~ pemxuw ('me esle titularul dreptu1ui subiecm' dedus judeeapi (caliJok procesuaM O£tivii). la mornentul intentarii procesului civil existll doar prezumpa. aceastiI identitate nu exista in privinta uneia din piirti.oanele indicate in cererea de chcmare in judecaIA sint subiecte ale rJjXJrtului materiallitigios. Obligapa Icgitin1. 2 ~ Fiecate coparticipant apare independent in proces in rdport cu cealalta parte. fnCheierea prin care Sea admis ori Sea l'CS!'ins cererea de admitere a coparticipmii facultative nu se supune recursului.1rii este pusa pe seama reclamantului. ' in a. daca pretenpile lor coincid cu cele ale apelantului sau recurenUJlui. in astfel de cazuri. Conform art. potrivit art. Astfel..

i pridna COnf0n11 ac\iunii int~ntate. indifcrent (I~ acordul reclarnantului. 2) claea reclamantul respectiv este de acord de a i~i din proces. in dependentA de existenta consimt3mintului reclamantului respectiv $i a eelui ncre~iv. pl\~ten\iile redarnantului falft de pin"tlll nerespt. Plin unnare: I) claea reclamantul respectiv este de acord de a iC$i din proces. in astfel de cazuri persoana nu inlrUn~ una din condipile pentru a fj parte in proces $i anume . instanta adoptll 0 incheiere de incetare a procesului. instanta va dispune din oficiu substituirea piritului nerespectiv.ului. iar reclamantul respectiv estc de acord de a interveni in proces. in depcndentA de faptul'dacli sint sau nu intemeiate. care nu se supune recur. iar eelui respectiv se admit sau resping. iar reclamantul respectiv nu este de acord de a interveni in proees. in toate cazurile de substitUire a p1irtii nerespective instanta adoptA 0 incheiere rootivata. instanta va examina in fond pricina cu adoptarea unei holMri prin care pretenpile reclamantului nerespectiv se resping. dclbaterile judiciare se reiau de la inceput . 2) dac1\ n:clamantlll nu este de acord de a inlocui pin"tul nere~'PCCtjv. iar dlCii examinarea cauzei va fj imposibili\ larj de p. PiriJ nerespectiv este persoann in privinp ciireill se exclude presupunerea cd este tiJIt/antl obliga{iei.~a extftli presupunerw cli dreptul sau interesul reclonumJului este illciiIaJ1.\:tiv unnind a Ii respinse. iar independentA de existenla sau inexistenta are. instan\11 iI va atrJge in proces din oficiu in calitate de al doj[m pMr. 3) daea reclamantul respectiv nu este de a cord de a i~i din proces. instan\a adoptii 0 inchciere de sllbstituire (subrogare) a pinwlui ncrespectiv cu eel respectiv ~i examineazA pricina in ll\l1o. daca prin inloeuire nu se va schimba competenta in examinarea cauzei. putem avea mai multe solu\ii: I) dadi reclamantul este de acord de a inlocui piritul nerespectiv. iar reclamantul respcctiv nu este de acord de a interveni in proces. dt ~i a pirihllui nerespectiv.~vii. in. La inlocuirea pin"tului nerespectiv se cere acordul reclamatului. 4) daca reclamantUl. calitalea procesualli pa. Dupa inlocuirea reclarnantului sau pinwlui nerespectiv.1Uia. 3) in cazul cind pinwl neresJX'Ctiv trebuie sa ocupe polipa de intervenient acccsoriu de p:lJ1ea pin"tului. instanta adoptA 0 incheiere de substituire (subrogare) a reclamantUlui nerespectiv cu eel respectiv $i examineazA pricina in fond. Legislapa procesualii a Republicii Moldova prevede posibilitatea substituirii atit a reclamantului nerespectiv. respectiv nu este de a cord de a iC$i din proces. putem avea mai . multe solupi.reclamantului nerespectiv cu reclamantul respectiv. iar eele fa\<1 de pin"'tul I\. acesta va interveni in proces in calitate de intervenient principal.'spcctiv urmeazli a fi admise in depcndenlft de faptul dacii sint sau nu interneiate.U1iciparea pinwlui respectiv. iar instanta va examina in fond pricina cu adoptarea unci hotMri prin care prelen\jjle reclarnantului nerespectiv se resping.. Nu este posibilii atragerea a mspundere civilii a unei persoane pcnlrU 0 fapIA de comiterea clireia nu este vinovata. iar reclamantul respectiv este de acord de a interveni in proces. in ceca ee pri~ procedura substituirii reclamantului nerespectiv. instiU1\11 c:\amincaz.

ulterior. este vorba de litigiile eu caracter pattimonial.2006. atunci proccsul in mod obligatoriu unncazi'i a fi sU~1JCndat confonn an. e) alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material. institUpa substitUirii piirtii care figureazli ~it in proces devenind inaplicabilii. in vananta sa inipalii.. 70 CPC sint enumerate cazurile care condiponeazA succesiunea procesualii: a) decesu I persoanei fiziee. suocesiunea procesualii se poate produce $i in privinta inlen '('//ientilor nril/cioali.'ialii. in art.!! sau preluiirii dmoriei. dadI predecesorul in calitute de reclarnant a renuntat partial la actiul1C. de exemplu in calul cesiunei de crean\. 4.c) eesiunea de creanta. or. Notlunea ~ temeiwile succeslunii in drepturi procedurale. 2ffJ alin. in litigiile legate de recul108$lerea patemitiipi este inadmisibilii succesiunea procesualii a pinwlui. atunci cind predecesorul trdJ1smite eonfonn legii 0 parte din drepturile sau obligapile sale. care anterior nau partidpaJ in proces. Mai mult ca atil actele s!ivil'$ite pinii la intrarea hproces a suecesorului sint obligdtorii penuu acesta in rniisura in care ar li fos! obligatorii pentru personna subrogatii (art. d) transferul de datorie. Dac1l in procesul deja jXJmit apar temeiurile succesiunii univcr.'SOI'\J1 in drepturi nwllerialc preia intreg volurnul de drepturi ~i obligatii ale predecesorului..07. ~. ~i aces( anicol se refera la piirti. Succesiunea procesualii are loe doar daca legea materialii admite trecerea clitre alte persoane a drepturilor $i obligapilor predecesorilor. 2 CPC) De exemplu. de exemplu in C-dZll1 decesului sau reorganizllrii. Succesiunea procesualii este singulali sau pW1ialii. . in func\ic de aceste dOllu categorii de su<x:csiunc difcr~1 :. b) reorganizarea persoanei juridice. Succesiunea in drepturi procesuak repreDnili trecerea drepturilor $i obliga{ii1or procesuak de fa predecesorii in dreptltri mi1le:rio1e fa alJe persoane.l) lit (a) CPC. Succesiunea in drepruri procesuale este reglernentatii expres in art. 70 CPC. 6t insa. De regulii..ale. reglernenta aceastA institu\ie in art. succesiunea procesualii parpalii nu se admite.Actualul Cod de procedum civilii aI Republicii. Succesiunea procesualii poote Ii l/IIiI'er.i proccdum infiipluirii accsteia.uccesorul nu va putea cere satisfaeerea integrala a pretcnpilor. Dadi are loc succesiuneu " . acest anicol a fost exlus. Moldova. Astfel. prin Legea pentnl modificarea ~i complelarea Codl/llti de procedltrO eMla al Repl/blicii Moldol'O din 21. 70 alin. Succesiunea procesualii se admite in OI'lee falA a procesului. in cazul succesiunii procesuale la succesor VOl' trece toate "drepturile $i obligapile procesuale ale preclecesorului. atunci sUCt't.

. .procesuala p3I1iala atunci ea se produce tara a suspenda p~ul.] in. insA dispun de un statut juridic procesual deosebit Calitatea de inetrvenient este deosebitii de calitatea de parte in proces sau coparticipant DupA cum s-a menponat interVenienlii au atl) interes material juridic. blleTvenien(ii in procesuJ civil repreWtt4 O£ele persoane. Spre deosebire de substituirea piir1ii nerespective.nU fa procesuJ eM! core au legiiJurd cu raportul nlateriallitigios si inJervin sau ~.oane pot interveni in eadrul proceselor care au fOS! deja pomite la inipativa reclamantului. CI"t ~ procesual juridic. pt111idpa. in funC\ie de gradul de rointeresare deosebim douA feluri de intervenienti: . tie intreJUperea. insA cointeresarea lor juridici! in proces este diferitA. 1.'~.l CU privire la admiterea !. PARTICIPAREA INTERVENIETILOR iN PROCESUL CIVIL. ci continua de unde s-a aplit incheierea instan1ei de jUdecat. c) intervin sau sint atrase intr-un proces deja pomit intre piir1iIe initiale. avfnd inJeres juridk materioJ si procesual in desf~ prrxesuJui.aU refuzul in admiterea succesorului poate fi atacata cu recurs. in aceS! caz instan\3 va dispune incetarea procesului din cauza renun\iirii la actiune. Notiunea ~ felurile intervenientilor in procesul ci. 0 astfeJ de categorie de participanp la proces sint numiti intervenicnti. AJAturi de pro.w in legiiJurd cu sow(kmarea cauzei m injbJen(a dreptJ.iJ. b) au interes juridic material ~ procesual in proces. in aceS! caz are loe fie aminarea.. 3. cadrul procesului civil pot participa anumite pen.eA pronun\3tii in legAtura cu soluponarea cauzei va influen\3 drepturile sau obligapile Jor. Succesiunea procesuala a calitii\ii de piri\ se produce tara acordul succesorului pinrului.e sa preia <irepurile ~i obliga\iiJe proce. in caz.uiJe sau ob/iga{ii/e lor. Aceste per.ul su~. astfeL indllwt4rireD . 1. Inten'enientii care nu fonnuleaza pretentii proprii Ia obiectullitigiului. care in virtutea principiului disponibilitii~i poate sa refuz.unii procesuale procesul nu se reia.oane drepturile ~i intereseJe caroJq ar putea fi afectate prin hotarirea judecAtoreasca adoptatii in legarura cu solu~onarea litigiului.nt aJrose intr-un prrxes deja pomiJ intre piir(ile inifiaIe. Intervenientii care fonnuJeaza pretentii proprii Ia obiectullitigiului. care este supus judecalii in procesul civil intentat.iud«iiJoreased pronun. Succesiunea pmcesuala a calitiitii de reclamant se poate produce doar cuacordul succesorului in drepturi materiale. Notitmea ~i felurile intervenientilor in procesul civiL 2. InterVenien~i participA in proces de rind cu piir1iIe. TmsAturile caracteristice ale intervenienlilor sin! unnAtoarele: a) au 0 anurnitii legAtum cu raportul material litigios. astfel iocI) hotArirea judecatorea<. TEl\-tA VII.Jale ale predecesorului !>Au. Cauza admiterii de ciitre lege a unei atare interventii este faptul ca aceste persoane sint cointeresate in procesul respectiv din punct de vedere aI dreptului material.

evitindu-se astfel emiterea de hotMri care ar putea afecta drepturile ~i interesele altor per. fJ interesele intef\'enientului principal. care inJervine intr-un proces deja pomit !lItre piir(iJe uli/k1le. intervin in proces volumar. 3 CPC). ch:r sa nu coincida cu interesele celeilalte p1irti. in instanta de apel intervenpe principala se poote face d0ar eu acordul ambelor parti (art. gra~e intervenientiJor instan\8 de judecata examineaza diferite circum<. orice persoanA interesata poate interveni intr-un proces ce se des~ intre alte persoane.. Intervenpa e. prin irwintarea preten {iilor proprii fatd de obied1d liJigillJui.'lwntia are Ie\: prin depunerea unei (/C{illll. Daca aqiunea intervenientului principal este depusa cu respectarea regulilor generJle ~i este aehitatii taxa de SIal judedtorul printr-o incheiere \'a dispune primirea spre exarninare a ac!iunii intervcnientului principal concomitent eu aetiunea initiala a . 2. cu respectarea nOllTlelor stabilite cu pri\ire la forma ~ con!inutul cererii de ehemate in judecatii (art.i pot pretinde la intreg obiectullitigiului sau la 0 pane din el.c. l"tervenimJul prillcipal1Y!p~ltd acel participant.{i. in Icgatur:i eu . atragerea fortatii in proces tiind imposibila. are-tc p~tcntii fiiOO d. Trl l!urile ~ri~ice ale intervenientului principal sint urmitoareJe: a) inaintcalA pm"'.:osebite de cele alc reclamantului sau pin"lului.ervenlie prillcipalQ. De ac. la judecitorul care judeca aqiunea initiala. Procedura intervemiei DrinciDale: Intef\'enientul principal depune ac~unea in instanta unde a fOs! intentat procesul. care se bazeazA pe acel~i material probant avind loe 0 econornie de tirnp.re in interes propriu cind inervenientul invoca un drept aI sill! a. Inten'enientli care fonnuleaza pretentii proprii la obiectul Iitigiului. Conform art 65 alin. d) int<.:are se jud<. .i falii de obiectul litigiului.'r"\'en~a poate avea loe pina la inceperea dezbaterii caurei in fond in prima in~tan\ii. I) CPC. a\ inJ loe 0 illl('/wntie mltUltarii. 167-167 CPC). e} int<. de regula sint in contradiCiie cu interesele ambelor pfu1i. Intervenpa principaJa poote avea loe pina la inceperea examin1irii cauzei in fond. iar interventia lor in proces este nurnita interVentie in interes propriu sau int. d~i este posibil ca sa fie in contradic!ie cu interesele unei p1irti. iar intervenpa lor in proces este nurnitA intervenpe in interesul altei persoane sau interventie accesorie. Participarea intervenientilor permite exarninarea in cadrul acelui~i proces a mai multor pretentii. ell eonsim!iimintul p3i1ilor interventia poate avea loe ~i in instanta de ape!.a) intetverzien(i prindpaJi . ill vederra apiiriirii un drept !Iall ulteres al siiu.oane. 65 alin.care formuleazA preten\ii proprii cu privire la obiectul litigiului. b) intervenien(i tliXesorii .'di p:u~il~.upra obiectului litigiului. e) prin formularea pretentiilor propl.c.emenea.tan1e care se refem la rdportul materiallitigios. la li~rn lor alegere. propr. ditre una sau elUre am~le Parti.care nu formuleaza pretentii proprij cu privire la obiectul litigiului. b) gra!ie principiului disponibilil4itii.

achite taxa de stal Dar.reclarnantului. in caz de refuz. intervenientul principal nu este dec1izut din dreptul de a cere intentarea unui proces confonn regulilor generale. atunci acestea sint in ipostaza de pirili in rapott cu intervenientul principal. sa renunte la pretenpi. ca pin"tul sa ae!ioneze eu rea credin\ii. de regula.'Ces . instanta pronun\1i 0 incheiere prin care refuza sa. Htigiul dintre reclamant ~i pin"t nu va inceta.1i pretentii proprilla oblectullitigiuluJ. b) il1lcresele coreclamantilor coineid ~i totodat1i sint in eontradielie eu eele ale piritului. in eazul in care constatii d!. satisfacerea pretCn!iilor intervenientului principal. . Moti\'atia se rezuma la faptul ca dll'a instan!a \'a decide plata pensiei de intrelinere.c. interesele inter\'cnientului principal nu coincid ~i sint. de reclamant. afectindu-Ie pe ambele.\:atl)Il'a.'iI1i. in acest proces prima sotie va pu!ca intcf\'eni in pn. Totodat1i.\'IIlu~fiirii a fonnulll pretenpi proprii farii de ohiectlllliJigiuhli 00 '. intervenientul principal poate inainta 0 aC\iune. in contradictie eu interesele ambelor p.)ana.l. dar intervenientul principal il1lcf\'inc intr-un pmces deja pomit intre alte persoane. ea aceasta sa-I actionere in juda"atfl. (art. 3: Intcrvenientii care nu fonnuJea7. Intervenientul principal se afla in rela!ii specifice eu celelalte douA p1ir1i in litigiu. ac!iunea intervenientului principal nu se raportii la obiectullitigiului.. care sfnt coi1/teresa/e In . sa.. poate sa administreze probe.~aturi de pin) ea inter\'enient aceesoriu. dac1i intervenientul principal va incheia 0 tranzaqie de implicare eu una din p1ir\i sau ambele. ceara executarea acesteia trebuie ~i este obligat sa. 0 examineze concomitent cu aepunea inipalA a reclarnantului.mll e.\ ar putca ~ intluen!eze drepturile ~IU ohligaliile lui fa!ii de una din p1irti. sa atace hotiin"rea.. Inter\'enientul principal se deosebe~te de reclamantlcoreclarnant pn"n urrnatoarele: a) coreclamanlii intenteaz1i sau pol intenta actiunea in comun.lIl )re~ti pensica de intretinere a eopilu lui minor din prima c1ismorie.~ Intervenientul accesoriu ~st~ t~rta per~xlOa care poate sa pattieipe inlJ'-un pn.3torie.. obligati. pe lingii 0 parte sou al1o. Intef\'enientul principal are dre{Jwri $. sa incheie tranzactii de imp1icare. care poate Ii atacatii cu recurs.mar1a pmce. ammri de reclamllOt sau de pin"" intrueil hotiirirea judL. 67 CPC) De exemplu: 0 pern.~te a/ra.~ . Illtervellientul accesorill repreVntii acel participallt care inlervine . este ae!ionatii in judecatii pcntru a plati pensie alimentarft copilului din a doua C. C'dre plate~te deja in baza hotiin"ri juJL'\:. aceasta nu inseamna ea ipostaza lui procesual1i este identica cu cea a reclamantului sau eom:lamantului in cadrul acelui~i proces.ws deja pomit intre Parti. in\Clegindu-se eu a doua sope.r ~. Daca pretenpa lui este inaintatii impotriva ambelor pfu1i. atunci cU<Ultumul primei pensii se \'a mi~rJ ~i nu este excht. Astfel.1//r UII pmces deja pomiJ 'IlITe piir(ile illi{iale.

impotriva unei organizatii este inaintatii 0 ac~une de reparare a pagubei eauzatii prin pierderea unei haine pe care a lasat-o la garderoba. Legea procesuala nu prevede posihilitatea eontcstfuii inchcierii de atmgere in proces a intervenientilor acccsorii eu recurs.prc Ix>mirea prnce~ului ~i \i'1-i cxplice drcptul de a interveni in tconen de 15 zile.. Potrivil art. Potrivit art.ircrea privitor la introduccrea in proces a intervenientului aecesoriu. de a lua cuvintut in sustineri verbale..~ vorba de dreptul de ren~nta la acpune.Sau. 2 ~i 3 CPC. prc7. Partile sint in drept s1i~i expuna p. 360 CPC ~i intervenientii acoesorii au dreptul de a ataea hotiin"rea eu ape!.ca de respingere a cererii de introducere in pmces a intef\'enien!ilor accesorii. insa.ace ~i inchcierea de atrdgere in proces a acesluia. .mte Ii atacalU cu recurs doar ineheierea judec1itoreao. Potrivit art. 69 CPC prevedc ca. pm1ea interesatii eslC obligatii sa-I in~tiin\C7c ~. Aceste eonditii dure sint explicabile.tre creditorul cesionar debitorului poate interveni de partea reclamantului. de a' inainta aepunea reconvenponala. art. Pe parcursul procesului interesele procesuale ale Partii ~i intervenientului accesoriu nu se exclud. de a da explicatii. iar odatii eu ~tacarea hotiiririi sa at. Astfel. Astfel. intervenienpi accesorii nu pot avea preten!ii proprii. de a cere executarea silitii a hotiin"rii. p. in proces va fi atras in C'J. Pe de altii parte. el are dreptul de a prezenta probe. in procesul intentat de d!. 67 alin. De exemplu: in cazul cesiunii de datorie. are. la solicitarea uncia din p1ir1i sau din oliciul im.au al'casta \'a putca inainta prclCn!ii impotriva ei.litate de intef\'enient aceesoriu ~i salariatul garderobier. intef\'enien! ii accesorii i~i ap1ir1i drepturile preventiv. daca in uona pronuntfuii hoUin"rii partea in proces va obtine un drcpt fa\i1 de intervenientul accesoriu <.. Daca interventia este solicitatii de poten!ialul intervenient. insa. E. fie din alte considerente. acesta ca intervenient accesoriu iI va ajUta pe reclarnant sa dud procesul.. atunei cererea motivatii va Ii depusa instantei ~i cite 0 copie fiecareia din p1ir1i.ta \'a putea inainta 0 actiune in regres c1itre creditorul cedent AdicA intef\'enientii accesorii au un interes juridic in solutionarea cauzei f:e din eauza perieolului de fi actionati in regres.cntind totooaUi \>i jlldecrl!ii un dCl11c~ in aeN scop. intef\'enicnJii accesorii pol intef\'eni in proces la cererea lor motivat1i. dar to~i posibil ea intef\'enientul accesoriu .tan\Ci. de a modiflea temeiul sau obiectul aetiunii. 67 alin. de a majora sau a reduce cuantumul pretentiilor din aepune. att. care ~ creditorul cedenl Intrueil creditorul cedent raspunde in fata creditorului cesionar pentru valabilitate'J crean!Ci cedate. Este mai putin probabil. Daca intervenientul accesoriu este atrds in proces la solicitarea uneia din p1ir1i sau din oliciul instantei. atunci partea sau Partile pot sa eonteste introducerca in proces a intervenientului accesoriu. de a pune intreb1iri. dar nici nu eoincid ca in eazul copartieipantilor.ii apara in proces de partea reclamantului. de a inainta demersuri.reia i se alatum.68 CPC prevede ~i anumite exceptii. de a recun~te aepunea sau de a incheia tranzac~a de impacare. in calul in C'are instanta \'a respinge pretenpile reclamantului din cauza nevalabilit1i\ii crean\Ci. or. jntervenientul accesoriu are toate drepturile ~i obligaliile procesuale ale p1irtii d!. 5 CPC.

apMA ordinea de drept.Acea. T emeiurilc ~ fonnele de partidpare ale procurorului in procesul civil 2. incaoocitate). Daca interVenienrul accesoriu i~iin\3t in mocIul cerut de lege nu intervine in proces din motive neintemeiate.2003. 1. Temeiurile p fonnele de participare ale procurorului in procesul civil. lnterven~a accesorie poote avea loe pinA la inchiderea dezbaterilor judiciare in orice instanlii. rclpOl1Urile juridice Slabilite prin hOLariri . incapabilitate sau alte motive intemeiate va solicita . el va pierde dreprul de a dovedi ca litigiul a fcst solu~onat ~it din cauza incorectitudinii in proccs a pAr!ii la care urma sA se alAture. dad! 0 persoanii nu se poote adresa in judecatA personal din cauzii de siinatate. Conform art 124 din Constirupa Republicii Moldova ~i art. 1. aqiunile ~ mijloacele juridice ale p3J1ii au fcst ~ite din inten\ie sau din culpii grava. Potrivit art. Admiterea intervenienrului accesoriu. TEMA VIII. acestea nu VOl' avea fol'\ii juridi<2. procurorul participA la judecarea cauzelor civile ~i a litigiilor economice dacii el insu~ I-a pomit in condipile legii. art 9 ~i art.) la cererea oersoanelor fizice. se perfectea7A printr-o incheiere a instantei. Noul cod de procedura chilii al Republicii Moldova a limitat paniciparea procurorului in procesul civil. A~eL procurorul po~e procesul ci. "milA. 55 CPC procurorul se numBrA printre participan~i la proces. liS-XV din 14. in cazul inain~i ulterioare impotriva acestUia a acpunii in regres ea va trebui sa probeze din nou in judecata faptele sau raporIUrile juridice care au fcst deja constalate prin hotMrea irevocabilii a judecii~i. II ale Legii CII pm'ire fa procllmtwii. aceasIa fiind cea de-a doua formii de participare.'-13 prevedere cxi~13 din considerentele puterii lucrului judecat Faptele constate. Conform art 7\ CPC $I art 4 lit d). procuratW'a prin exercitarea atribupilor sale reprezintJ! interesele genemle ale soci~tii. Conform art (f) CPC.il: 1. daca nu doved~ ca explicatiile. [}ddi partea interesa~ nu atrage intervenienrul accesoriu in proces.iudecAto~ irevocabile nu mai necesi~ dovczi suplimentare in cazul invoclrii lor in cadrul altoI' procese. Din cele menponate re21l1tA cii intentarea procesului este unica fOnnQ de participare a procurorului in procesul civil. care nu-si DOt aOOm dreDrurile si interesele personal dinanumite motive CboaIA. dreprurile ~i liberta~le cetAtenIlor. PARTICIPAREA PROCURORULUI iN PROCESUL CIVIL. virstA inaintatA. Conform art 71 CPC. Pozitia proasuali a procurorului in procesul civil. Conform prevederilor vechii legislatii procesuale procurorul putea sa intervinii in procesul civil deja pornit pcntru a depune concluzii.03. 2 alin. TemeluriJe partidpIrIi procurorolu1 in procesul civil sint specificate limitattv delegislape. in comparatie cu prevederile vechii legislatii procesuale. incheierea prin care este refuzatA introducerea in proces a intervenientului accesoriu peate fi ataca~ cu recurs de aceasta sail de partea careia i se aliilun1. 2 aI Legii ('// prMre /a prlX1//llfUra nr.

i) alte cazuri prevazute de lege. in art 9 aI ugil Cli prilire fa procuraturii printre aceste categorii de persoane rnai sint specifica~ ~ minorii... .tatul are cotA-paI1e. in cazul in care drepturiJe urei persoane incapabile necesi~ apiirare nu este absolut necesara cererea acesteia sau a reprezentanrului ei legal..'lamrea.\. conform art 68 alin. Pomirea procesului civil de catre procuror la solicitarea socieralilor comerciale nu este posibilii. procurorul e:. d) f\:I'Cepere3 tmei sume OOn~ti in beneticiul agenlilor economici in a caror capital statutar <. 3. 2.printH> cerere serisa procurorului )Ipiirarea drepturilor ~ intereselor sale.a ~ in alte cazuri in care sint vizate drepturile un cere ne1imitat de persoane (de exemplu: protecpa consumatorilor. a actelor nonnative ale autoritlitilor publice. 2) Codul Familiei. procurorul este imputemicil sa pomea. . procurorul are dreptul ~ cearA desfacerea sau declararea nulitiipi adop~ei copiIului.: ~i organil<llii. De asemenea. se peate adre. 1) lit (f) ~ art 140 lit (b) Codul Familiei. conform art 42 Codul Familiei.<.:. De regulii.tii virstii nu a fcst redusii in modul stabilit. ale peooanelor oticiale sau funclionarilor publici C'd fiind nule.) aDiirarea dreDrurilor si intereselor starului si ale socie~tii in cazurile previizute de Iege. e) d\. b) protec~a propri~pi aflate In proprietatea exclusivii a starului.) aDiirarea dreoturilor. g) mlUlarea inregistrArii ~i lichidarea persoanei juridice in carol indilcarii modului $tabilitde. poluarea mediului).tituire. .ca acpunea de deciidere din drepturile piirin~. c) rezilierea contractului care lezeazii stand in interesele lui. conform art 137 alin.: con. in conditiile legii. f) pcn:cpcrea in bcneticiul statului a bunurilor dobinditc ilicit. Conform art 71 alin. sint cazuriJe in care procurorul contestii legalitatea actelor normative in inStallta de judecatA emise de organele administra~ei publice centrale sau locale. h) prolcctia mediului inconjurator. Exemple de camri cind legea prevede posibilitatea participarii procurorului in procesulcivil: " . ale altor nr~ane. IibertAtilor si intereselor legitime ale unui numiir nelimitat deoersoane. 3) CPC.te in drept sa adreseze injudecatA 0 actiune sauo cerere in apiirarea dreprurilor sau intereselor ~'tarului ~i ale societil\i ce pn de : a) formarea ~i executarea bugetului. precum ~i urmarirea veniturilor d ilicite. procurorul are dreptul de a cere declararea nulitA{ii ciisiitoriei daca ciisiitoria a fcst inchei~ de 0 persoanii care nu a alins virsta matrimoniaIii ~i acea.

ins1i p:U1icipareu sau . fapt care determinA lipsa interesului juridic material ~ existenta numai acelui procesual. I) CPC. 336 CPC). inclusiv in cazul pierderii procesului. el nu poatc. 713-XV din 06. care din anumite motive nu poUle ~-I apcre peoonal.asupra procurorului nu se rasmng efCctele hotaririi judedito~ pronllntate pe pricina de:grevcillii peooana in a dlmi interes a It)st p-1mit procesul sau reprezentiUlli)(. 2. Pozitis procesuaIi a procuroroJui in prc>cesul civil.impotriva procurorului nu poute Ii inlentara 0 aCliune reconventional!\.ci. dacA creditorul solicira in condi\iile art 71 CPC acest lucru SOli creditore. Procurorul dispune in procesul civil de 0 calitate procesuaiA deosebitli.lta de cain: in.\rii cU1I1. in procedum specialA. pentru obligarea trdtarnentului stalionar sau ambulator in institutii narcologice sau medicale de profil general a peooarelor in privinta carom se confirmA depeodenta lor de aloool. . procurorul care a inaintat 0 aCliut1e are drepturi ~i obligapi procesuale de redamanl insa. Toote aCel>'tea detennina stubilirea unor restricpi in privinta procurorului ~i mlUl11C: .nu ~uport1i cheltuielile de judecatii.r ci legali dc dreplul de: a cere e\aminarea cauzei in It'nd. . Nu este exc1us1i initierea unei proceduri in ordonanlA de cAIre procuror.lulia procesual civilA admite pomirea procesului de cAIre procuror in toate felurile de proccduri civile existente. 15 alin.1" "001 ). trebuie sa lie in~tiin!. Pozitia procesuaiA a procurorului in procesul civil rezulta din interesele procesuale pe care Ie are acesta ~ din volumul de drepturi ~ obligaIii pe care legea procesualA i Ie of em. Reclamant este titularul dreptului subiectiv incAlcat. CI"t ~ in procedurn contenciosului administrativ (an.iI' de alc(Jol. 302 CPC) sau s1i inilieze 0 procedum de reconstituire in cazul in care a participat la proces in insmnta care a solulionat pridna in fond sau a dispus iJ1\:etarea acestuia (an. cA procurorul nu este subiect aI rnportului materiallitigios. de droguri sau de alte suhstaJ'1!C psihwope (an.'iA in actiu~ civilA. Pc:rsoana in intcresul careia a fost intentut procesu1.displlne de obiectullitigiului.rte STatu/. 5 lit (c) Legca contenciosului administrativ). . . 72 alin. ~i la solicitarea lui are Joe intentarea procesului civil.nu poole incl1eia trdOZaClia de impacare. cit ~i in cea economica. procurorul poute pomi procesul de limitare a capacitAlii de exercipu ~i de declarare a incapaciraIii persoanei din cauza unei tulbun1ri psihice (an.'1I1 cxm11in. cCl/IslUnllllli ilirit de drogllri $i de alte slIbsTan(e psil1otrope or. au"t in procedurn contencioa.Legi. 3) al Legii plMlld controllli $i pm'enirea conswmdlli abll:. Conform an. in funclie de naturnjuridicA a preten!iei procurorul se poate adresa atl"t in instanta de drept cornun. pnind cont de faptul.tan!il uespre data ~i )(1I. adicA de dreptul subiectiv material sau de inreresullegitim supus judedilii. acea~ta tiind indrcptalii impotriva reclamantului. Procurorul nu are calitatea de reclamant.

neprezentarea procurorului. care exclude once incMcari ale drepturilor ~i Iibert1iplor cetA\enilor..oanei de a interveni in pl\1CCS. Totodat!..~i nu are calitatea de reclamant. Pentru realiL1/'C3 acestui rezlIltat procurorul este inzestrat cu drepturi ~i obliga\ii de reclamant pentru a~i putea sustine pozitia in rroces.. 447 ~i 449 CPC Procurorul General poate depune cerere de revizuire in cazul in care Curtea EuropeanA pentru Drepturile Omului a derulat 0 procedura amiabilA inir-o cauzii care tigureaza ca parte in proces Guvemul Republicii MoldoViL care considerA prin hotfuirea instantei s-a inc1ilcat gray un drept prevAzut de Cons1itu!ia Republicii Moldova sau de Convenlia EuropeanA pentru Apilrcuea Drepturilor Omului ~i Libert1i~lor Fundamentale. udicA dacA a awt sau nu ci~ig de cauzii. refuzul per.nutea obligaliilor sale iunclionale. 4) participarea la procesul de colectare ~ administrare a probelor.. instanta va dispun incetarea prot..imine la discrelia ei. recurs sau de a depune cererea de revizuire.renunlareu f'l'\:larrumlUlui 13 aCliune duce la stingerea tcmeiului de panicipare a pl\"'Urorului in proces. unii autori (fri~icov) admit po51bilitatea intervenirii procurorului intr-un proces deja pomit in apArarea dreprurilor unui intervenient principal.ncpiU1icir~ln:a ei in ~'(lin!<1 tk .'\ interese private propriuzise. 2) determinarea competentei generale ~i jurisdicponale. Conform an.. doar dacA renuntarea reclamantului nu contra\ine legii ~ nu incalca clrepturile ~i interesele legitime ale altor peooane (an.Ordinea de panicipare a procurorului in procesul civil este urmAtoarea: I) solicitarea intenUirii procesului numai in cazul unor preten~i inten1eiatc.iudecara r. el apArA drepturile altor peooane pentru interesele societatii in generdl ~i nu uITOAre~te decit scopul men\inerii ordinii de drept. procurorul apare in instanIA in \'. fapt care necesira verificarea temeiniciei acestor Pretenlii. prin intermediu~ pirghiilor de C'd/'C dispun organele procuraturii.. in cazul in care reclamantul \'a renunta la acpune.'\. Cu toate acestea procurorul nu reprezint. va c. . ins. 2 CPO. adidl de a prelua calitatea de f'l'Clamant. 3) intocmirea cererii de chemare in judecara sau a altei cereri in conformitate cu di~pozi\iile generale. 72 alin. Astfel. el dispune ~ de dreptul de a ataca hotarirea emisA in prima instanIA cu apel. . 6) participarea procurorului in procesul civil la falll executiirii silitc dcpinde de rezultatul ob\inut in urma procesului.ual[l. in ~inta de judec'dra nu impiedica examinarea cauzei dacA persoana in intereselc cArcia sou inaintat actiunea sus\ine examinarea cauzei in lipsa procurorului. 5) dacA procurontl a pomit procesul.in doctrinA.. 7'l alin. Astfe1.de a admite actiunea.:on! o1imi tel11ei de ~'OOtere a cererii de pe rol. . deoarece sarcina proba\iei temeiniciei pretenliilor este pusA pe seama procurorului. dtut legal. pozitia procesualA a procurorului diferA de cea a reprezentantului. cu indicarea obligatorie a temeiului participArii sale in proces. ..'esuilli. 3 CPC. procurorul avind doar interes juridic procesual. de a alege modaIitatea $i mijloacele procesuale de apArare a drepturilor aItor persoane. procurorul are posibilitatea de a dispune de drepturi procesuale. care coincide cu cel al reclamantului $i anume .. Conform an. .

ul cI.~ necesara cererea lor sau a reprezentanplor lor legaJi). organizatiJlor ~ cetiitenilor care apArA drepturile..ul civil a autoritiitilor publice. organizatillor ~ cetiitenilor care apArA drepturile. pentru apararea drepturilor ~i intereselor legitime ale unui nuoW nelimitat de persoane. b) organe ale administra~~ publice locale. ORGA]\~lL\TIlLOR ~I <.:1:. potrivit ciireia intentarea procesului civil. LmERT ATILOR ~IINTERESELOR ALTOR PERSOANE. organizatiile ~i cetii!eni in toate felurile de procedura chilA existente. Conform an. A TEN I LOR PE:'\TRIJ AJ>ARAREA DREPTURILOR.ari3 altor subiecte. PARTICIIJAREA iN PROCESUL CI\lL A AUTORIT ATILOR PlJBLK... ol"l!3J1Jzatiile si per. an. Temeiurile ~ fonnele de partidpare in proce. ada a titularului dreptului subiectiv indlcat sau contestat.iJ a autoritiitiJor publlce.'i!i pe actiuni civile procesul poote Ii pomit de: . Participarea acestor subiecte are Ioc in legiitura cu cemperen\3 atribuitii de lege ace. d) cetAteni. IIbertiitiJe ~ intereseJe aItor persoane. organizapi sau cetAteni intr-un anumit dorneniu de activitate al vietii sociale. Potrhit an..<. 73 CPC). libenAtile ~i interescle altor persoane.egislatia procesualA ci\111i admite pomirea procesului de caire autoritatile pubJice. in apararea drepttJrilor altor persoane. 1. 73 ~i 74 CPC pot ti exercitate dOliA forme de participare in proces a subiectelor menponate: A) Int... 73 CPC este stabilitii 0 regum special!!.oaneJe ftzIce in cazurlJe pm'Azute de lege (art. in procedura contencioa. c) organizatii ~ti. in cazul cArora nu e. (ca exceptie apare door apArarea intereselor persoanelor incapabile. !mate pe principiul disponibilitiipi. la proces se nuoWa $i autoritAple publice. organlzatillor ~ cetiitenUor care apara drepturile. Pozi(ia proasuala a autoritiitilor publlce. printre participanp.tor organe.oanelor care considera ca Ii se incalcA drepturile. Terneiurile de participare sine .TE!\1A IX. lI'bertiitile ~ IntereseJe altor persoane. organizapile $i cet8!enii care apAr3 in instanlii drepturile. I.. 2. . 1. libe:tJiple $i interescle legitime. propria initiativ!!. decil reclamantu I ~i anume: a) ~ ale administrapei publice centrale. insa. poate avea loe ~i la solicit. 55 CPC. in .entarea procesu)uI civil in apir'area IntereseIor altor persoane de cUre autoritiitile publlre. 'cererea per. IIbertiitile " Interesele altor persoane. intentarea procesului civil are loe la solicitarea reclamanrului."E. Scopul de bazA aI participArii este de a acorda a~istenlii juridica in procesul ch11 persoanelor care nu sint in stare din anumite motive sa-$i apere drepturile ~i interesele personal. Conform regulii generate. Temelurile ~I fonnele de partidpare in proce..

egii nr. 2 ~i art..I. in procedura speciala procesul poote Ii pomit la cererea: .1997). profesionale. 5 liL (d) aI I. .) ac!iunilc privind protectia drepturilor consumatorilor pot Ii depu~ la instan!8 judecatorea. desfaccrea ~u declardrea nulitiitii adoptiei ropilului (art.'ocatul parlamentar.OOul Fal11iliei). 25 alin.goare (an. II din HOt.area pensiei de intretinere a copiilor minori sau a celor majori inapt.) autoritiitile tutelare care au dreprul sa ceara: .di de caire autoritiitile administratiei publice abilitatc sau de citre asoda!ille ob~~ de consurnatori (rut. in modul stabilil.2003 pri1'illd pmtec(in dl'C'pturilor COl1sw7I(1/orilor). 243 din 03.declardrea nulitApi cA.) asoda(iile o~ de consumatori au dreptul sA solicite instan!ei de contencios administrativ competente anularea in tOI sau in parte a actelor.<. atit in nun~le unl'r autori sau linllari ai drepturilor de autor ~i conexe. la) (. 26 aI L. 1) liL (e) ~i un./05.decaderea din drt.. 3. 4. 2 lit.XV din 13. care lezeazA drepturile ~i interesele legitime ale consumatorilor ~i care contravin Iegisl8!iei in '.) a. 3.2 al L. care conform art.(»./0.) avocatul parlamentar este in drcpt sa deschidii din prootie initiativA un pt'{Xe<o in legl1tura cu faptele depistate de incaJcare a drepturilor ~i inleresclor omului (an. 2. 25 alin. emise de autoritA~1e publice.egij eu pril'ire la a1'Oca(ii pm1lVI1Clllari nr.03.-. Ii I Codul Muncii. B49-XIII din 17. ataca actele administrative (an.. alin.i'turi pArinte~ (art.re la aprobarea Regulamennllui Agen!ia de Stat penlIU Drepturile de Autor). . prevAzute de legislatia in vigOClTe. . \ A~'Cntia de Stat pentnJ Drepturile de Autor in interesul titul. alin. 68 Codul Familiei). de I11l1nca (an.'irirea GUl'emului nr. :. 140 lit.area pcrsoanei vAtAmate intr-un drept aI sau.inca.uilor de drepturi are dreplul sa inaintc7e a. dt ~i in nurnele sau (art. actele normative care lezeaza drepturile la munca. in procedura contenciosului administrativ procesul poate Ii pomit de: I. economicc ~i sociale ale ~ariatilor.2001 cu p'l\.'07 alin. :! liL (d) CPC).'liitoriei (an. care la !oesiz..2l. la !'Oiicitarea acestora. sint in drept sa con~. 386.. i4 Codul Fall1iliei).:tiuni in in~1an!ele judeclto~ti. 42 Codul Familiei). 1.) sindicate.egii contenciosului adminiStrativ)...

De exemplu. 3 CPC). 2 CPC'). 302 CPC).12. de droguri sau de alte substan!e psihotrope (an. ~runcrea concluziilor de c!itre autorilA\ile pul>lice ~ face in \'inutciJ obliga~ilor funcponale. 5.tfel.xm din 16.713-'>.oanei in capacitatea de exercipu sau declararea incapacitApj persoanei (rut.2001 ).) Institufiei rnedJro.in cazullimit3rii pen. 309 CPC) sau comlslei penlnJ problernele sodaJe pentru obligarea tratamentului staponar sau ambulator in institupi narcologice sau rnedicale de profil general a persoanelor in privinta c!rora se confum. intere~l~ ale altoI' persoane. 312 alin.) Iffitjtutiel de psihlatrie in care estc spitaJizatii persoana .au po:. 1402.egii privind controlul $i prevenirea consumului abuziv de alcool. Legea poote s1i pre\'ada obligmi\'itatea depun~rii condul. organizapile $i cetAtenii care aparn in instanJii dreprurile.in cazul incuviinliirii examenului psihiatric tara lil>erul consim[!mint (an. a intereselor statului ~i ale soci~li1\ii. din proprie initiativ1i.in cazul solicit3rii declar. 3 CPC $i an. precum ~i in instanta de apel (art.'~ moment piniila pronuntarea hot.) organului de administrare a proprietaPi munldpale . IA'J'Unt.12. din oficiul in~1an!ei. 3. A<.I. 32 alin.c.in cazul necesitApi spitalizArii fortate sau tratamentului foJ1at (an.sanitar . Scopul depunerii concluziilor este de a apara drepturile. 312 alin. care se exercitA in ba7a a 3 ~mciuri: . 327 alin. consumului ilicit de droguri ~i de aile substan!e psihotrope nr. .ibilitllea aceqei ac\iuni. libeni1\ile. in ori\. B) depunerea concluzillor de dtre autoritiitile publice in cazuriIe pre\'azute de 1e2l' (art. Nu este exciusA ini~rea unei proceduri in orclonanta de caire autoritiitile publice.15 alin. 2.:V din 06.) OJ'ganeior de tutela ~I curatcla . 4.sA solicite perceperea salariului sau altor drepturi . 74 CPO. 3 aI I. J 997).in cazul spitalizarii in staponarul de psihiatrie tara bberul consim[!mint (an..iilor . IibertAtile ~i interesele altor persoane. la cererea participariP lor la p!'OCt:s. A doua forma de participare e~1e depllnerea conclllziilor de ciilre autoritii~le publice.) medicului psIhIalnJ . .are a pensiei de inlrelinere a copilului minor ar putea fi inaintatA ~i de organuJ de ttJtel! ~i cumtelii sau organiza!ia sindical1i . cerere de inca.1rii dreptului de proprietate municipalii asupra unui bun imobil tara stApin (an.calculate sau nepliitite salariatului. 74 CPC). 2 aI Legii privind asistenta psihiatria'i nr.:rca concluziilor ca form~ de panicipare a autorilil\ilor publice 101 procesul chil ~ fiK~ numai dadi legea pre\ere ~xpres ace~1Iu'::1J.'lririi. piJniciparea l'L'Prezentantului autl'ritA\ii tutelare este obligatorie: .'1 dependenta lor de alcool..

organizatillor $I c:etitenilor care apirA drepturile. b) existen\3 solicitArii persoanei interesate. Dacii autoritA~le publice intervin intr-un proces deja pomi!. Principala condipe de panicipare in procesul civil a organelor ~ per. . si1vi~ind numai acele actiuni procesuale care sint indreptilte spre des~. Conditiile de DOmire a oox:esului ci\il de cltre subiectele mentionate sint: a) existen\3lD1ei prevederi in lege. Aceste ~ubiecte nu sint pu1icipante 101 ralX'f!Ul materiallitigios. -.<d procesul.teia respe:ctivele organe sau persoane nu sint in drept nici sa pomea. nici eu cea a intervenientilor. in acest sens. in lipsa ace. organizapi1e ~i ceta\enii pot participa doar pe un cere limiwt de eauze. prevAzute de art 56 CPC ~i de alte legi..uea drepturilor altci persoane pe orice categorie de eauze. 42 alin. care sint ex pres prevAzut in lege. daca ne referim door la autoritAp stata1e.in cazul incuviintarii adoppei (art 119 alin. cu e. Cele douA forme de participare 101 procesul civil a autori~lor publice. in cazul primei forma de panicipi. 2. . fapt CW"e detenninA lipsa interesului juridic material ~ existen\3 numai a celui procesual. De a. pentnJ a depune concluzii. . pozitia lor diferA ~i de pozi\ia procesuaiA a procurorului.\ceppa cazurilor persoanelor incapabile sau in cazul ap3riirii drepturilorunui cere nelimitat de persoane. cu exceplia posibilitAtij ineheierii tranzactiei de impacare (art 73 CPC).oanelor enun\3te este prevederea expresi1 dill lege.. restricPile procesuale stabilite pentru procuror sun aplicabile ~ in cazul participarii subiectelor vizate.. de acea e1e nu pot dispune de dreptul material..art 291 CPC). ele dispun de drepturile ~i obligatiile 'procesuale ale reclamantului. hbertatiJe ~ 1nterese1e aItor persoane. care siot necesare pentru apar. in cazul celei de a doua formA de participare. .in cazul examinarii cererii privind d~lararea nulili1pi cisatoriei incheiate cu un minor care nu a mins \'irsta matrimoniala sau cu 0 pcrsoana dedaratA incapabila (art. DacJi organele sau persoanele flZice pomesc procesul. . :2 Codul Familiei). Iibe~1e ~i interesele aItor persoane conditioneaza volumul diferit de drepturi ~i obligatii procesuale ale acestora.ll'e. Procurorul este in drept sa se ad~ze in in~1an\ii in apar.in cazul declararii capaci~i depline d~ exercitiu a minorului (art 295 CPC). nici sa depuna concluzii. ele valorilica doar drepturile generale ale participantilor la proces. dar tara de a dispune de obiectullitigiului.uea ~i finisare procesului in beneficiul pilrtii a carol' drepturi sint aparJte. Pozitia p~ a autorititiJor publice.uea drepturilor ~i intereselor altei persoane. Pozitia procesuala a acestor subiecte nu coincide cu eea a parplor.emenea. organizatiilor ~i cetA\enilor care apiira in instanjA drepturile. Autoritii\ile publice. fie din proprie initiativa. 2Codul Familiei. la solicitarea p1\I1ii interesate.in cazul declararii persoanei disparutA tarn urmi1 sau clecedatA (art 299 CPC). in ace~1 sens ele SlD1 inzestrdte numai eu acele drepturi procesuale.

. I.! suficiente statu 1. este posibila grd~e in.onalA in proces nu face ca persoana flZica si1 decada din dreptul de a avea reprezentant Persoanele juridice participA in procesul civil prin intermediul organelor lor de admiriistrare. in accep\iunea sa restrinsi1.q. 2.ibilitatea per. Participarea altOI' persoane.TEl\fAX.<. ii. numiJ4 reprezenJanl.e. In aceastA acceptiune largA se include ~i posibilitatea folosirii l:nui reprezentat profesionist. 2 CPC).stitupei reprezentarii judiciare. lIll11Iele ~ in . una largii $i alta restrinsa Dreptulla apardre. care din anumite motive nu pot sau penbU care este complieat si1 Ie realizeze pef!.Onal. gamntlte de Constitu\ie ~i trJtatele intema\ionale ~i care nu pot si1 depinda de nivelul economic OIl justitial>ilului sau de resur. 75 alin. deci't subiectele ruportului material litigios. F elurilc ~i tcmeiurile reprezentiiril judiciare.~pru antreniirii in proces a unui reprezentant profesionist. Potrivit art 75 alin. pe care persoana i1 poate exercita SIlU nu. dreptulla aparare cuprinde door po-. Notiunra ~ functiile reprezentiiriijudiciare.isten\3 juridici calificatA obligatorie. Nopunea ~i funqiile reprezentiiril judiciare. I) CPC..oanei de a beneficia de asistenjA juridica ca1ificatA acordatA de un reprezentant profesionist. precum ~i asupra renun\fuii 101 acesta in favoarea altuia sau chiar de a nu beneficia de 0 asistenIA califieatA. Participarea per. Posibilitatea participiirii in proces a reprezentantului constituie una din garanpile rea1izarii dreptului eonstilU\ional 101 apArare ~ asigurA realizarea drepturilor ~i obliga~ilor procedurule ale participantilor 101 proces. care actioneaz1 in limitele anibuite de lege ~i !. adiea persoana are deplina faeultate de a hotiiri a. indepline~e actele procesuole intr-un proces ~ partkipd /a raporturile proc~'uale. Reprezenl/u'ea judkiorli repmPllli situa(ia in CtlI'f! 0 persoan4. respectiv de a avea posibilitatea de a participa 101 acesta este existen\3 calitAtii procesuale. Dreptulla aparare ~i acce. 3. nu poate fi conceputA ram existen\3 celor doui1 parp: reclamant ~i pin't Conditia obligatorie pentnJ a Ii parte in proces. 4..£NTAREA JUDICIARA iN PROCESllL CIYIL 1. REI'RE7.tIla justitie sint drepturi ftmdamenta1e. adica a identitAtii dintre subiectele rdportului materiitl litigios ~ a pArlilor in proces. Statui juridic aI reprezentantului judiciar. Ae\iunea dviiA in eazul judecApi contencioa. Din continutul prevederilor ronstitutionale rezultA existen\3 unui drept. pe riseul ei. eu excptia cazurilor in care legea in~1ituie ac. in doctrinA se afinni'i ca dreptulla apArare are douA accepliuni. introO acceppune largA cuprinde totalitatea drepturilor ~i regulilor procedurulc care of era persoanei posibilitatea de a-~i valorifica pretenpile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor pW1ii adverse.cle pe care Ie consider. imputemicirile reprezentantului in judecatii.1atu!. CtlI'f! nil este subiecl al raporlului material /iJigins. in cadrul procesului civil. in procesul civil persoanele fizice i~ pot apara interesele personal sau prin reprezentanti. precum ~i prin reprezentantii slii (art.

interesul aIIei persoane, nllmild reprezentaJ, CtlI'f! este .~lIbiect al raportului material /iJigins. Reprezentarea judiciarli nu este 0 in!.titutie pur proc:esuala. ci reprezintA aplicarea in dreptul procesuaI a normelor de drept civil din materia reprezentl\rii. mandatului $i a eapaei~i juridice a per.;oonei. Spre deosebire de reprezentarea din caclrul raporturilor de drept material, care are drept scop incheierea de acte juridice pentru a genera. modifiea sau stinge drepturi $i obliga\ii juridice. scopul reprezentarii judiciare este determinat de necesitatea asigurArii unei apArari eflCiente a drepturilor ~i intereselor legitime ale permanelor. nemijlocil in proces sau a~istind-ul in pmces !ji oferind-ui cono;ullatii. sfaturi !ji recomandari. Prin aces! ajutor juridic acordat. reprezentantul contribuie la eXClCitarea din plin a drepturilor !ji obliga~ilor procesuale a pcrsoanelor, care din cauza lipsei CIJI1O!iIintelor juridice nu ar fi putul atinge re2llllatul sconlaL Totodata, repre:z.entantul pe linga functia de apiirare a intereselor reprez.cnlatului. mai exen:ilii !ji pe cea de conuibulie la infaptuirea justitiei. ajutind in ace.<;t sens instan)a de judecaui la stabilirea adevilrului, colectarea !ii aprecierea probelor, aplicarea corectA a normelor de drept, fapt care conuibuie direct la !ji justa solutionare a cauzei. Necesitatea reprezentArii este condilionalii de trei motive: ) ) exi!\1en\8 situa\iilor in care participantulla proces nu e.~ in stare sa participe la proces personal (minorii. ~ele incarabile) sau cind participarea lui este dificila (in caz de boaJa. deplasare, distanIA mare p.), . 2) existen\8 principiului contradictorialiliitii, care pune sarcina probatiei pe seama ambelor p3rti. ci nu pe judecltor, fapt care face dificila atingerea rezultatului dorit in lipsa unor cu~nte juridice calificate, 3) fictiunea persoanelor juridice, care nu pot parlicipa la raporturi juridice, inclusiv procesuale civile, decl"t prin intennediul unor persoane fizice, care au 0 anumiti leghlra cu ele, in limitele imputemicirilor stabilite in lege, statui, contract. De aceea, persoanele fizice pot avea reprezentanti in procesul civil, iar cele juridice intotdeauna participa prin intennediul reprezentantilor. Reprezentarea judiciara implica realizarea de c3tre reprezentant a drepturlior procedurale in numele !ji in interesul albJi participant la proces. AbJnci cind se mentioneaza ca reprezentanbJI 8C\ionaza in numele reprezentatului, se are in vedere ca primul actioneazA in proces din insaJcinarea celui de-al doilea ~ 11 angajeaz3 intr-un raport juridic cu prezenJa sau tara ca el sa fie prezenL Altfel spus, reprezentantul este ! ji ..amine purtitorul de nume !ii de voinlA proprie, insa.. prin cumul devine ~i pul1IDorul de nume!ii de voin)! aI altei'persoane. a c3rei voin)! 0 exteriorizeaz1i la indeplinirea actului procedural. Substituirea repre:z.entatului C1l reprezentannJ\ nu este un scap in sine, respectjv este posibila participarea concomitenta a acestora in proces. in astfel de cazuri reprezentatul pAstrindu~ dreptul de a indeplini personal actele procedurale, nedtind la faptul ca concomitent partcipa repreu:ntantul sau. Expresia in in1£resul reprezenlatului sugereazA ideea di efectele actului efectuat de reprezentant se vor produce in persoana celui reprezentat !ii el va fi eel care va suporta consecintele juridiee ale acelui act. precum !ii efectul benefic pe care it va produce activitatea reprezentantulu~ menirea diruia este supravegherea respect.iirii !ji

realizmii din plin a drepturilor !ji obligatiilor procesuale ale persoanei pe care 0 reprezint!. Din aceste considerente, nu poate fi reprezentant persoana care a acordat sau acordA in pricina respectiva asistenta judiciara unor persoane ale c3ror interese sillt in contradictie cu interesele persoanei pe care 0 reprezint!. In cazul existenJei unei astfel de circumstante. reprezentantul poate fi recuzat de participantii la proces. 2. Felurlie " temelurlie rcprezentJril judidare. In cadrul reprezentarii judiciare se poate face distinctie intre reprezentarea obligatorie !ii voluntara. (facultativa). Reorezentarea iudiciara obligatorie este reprezentarea care are loe indiferent de \'oin\8 reprezenlatului. Reorezentarea iudiciara voluntara este reprezentarea care poate avea Joe in dependen\3 de voin\3 reprezentatului. ' in functie de natura juridica a raporturilor juridice dintre reprez.cntant !ji reprezentat c):isui mai multe feluri de reprezentare: 70 Conlonn art. 79 CPC reprez.cntanti legali sin;: a) piirintii. infietorii, n,llorii. curatorii ~i aJ~ p,,~e pre\iizute de lege care apara in judecata drepturile, liberui!ile !ji interesele legitim. ale persoonelor lara capacitate de exercitiu sau cu capacilale limitata. b) admillistralorii fitluciari sau tutorii care apard drepturile peJX>anelor declar.ite disp3rute lara unna, c) cu.<;tOdele SJU tutorele care apara drepturile !ji interesele legitime ale ~torilor. daca ffiO!itenirea inca nu a fast acceptati de nimeni. Reprez.cntantul legal indepli~ in numele celui reprezenlat lOate actele procedurale pe care acesta din Urm3 are dreptul sa Ie exercite. cu exceptiile stabilite de lege. ReprezentanbJllegaJ poate incredin\8 unei persoane teT)e reprezentarea in instanfa judecatoreasca. insil dupa caz. instan\8 iI poate cita pentru a da explicatii referitor la actele care Ie-a incheiat sau saviJ'!iit in calitate de reprezentant legal. b) ,0 varietate a reprezentArii obligatorii 0 constituie reprezentarm din ojidJ,l. Confonn art. 77 <:PC, reprezentarea din oficiu se dispune de c3tre instanta de judecat3, dad! in procesui pregatirii cauz.ei pentru examinare sau mai tirLiu constat! di . partea in proces sau intervenientul sint lipsiti sau limitati ;n capacitatea de exercitiu !ji nu au reprezentanti 1ega1i, . in cadrul examinarii cauzelor in care domiciliul pirJului nu este cunoscut, respectiv solutionarea litigiului avind loe in lipsa acesttlia, . intre reprezentant ~ reprezenlatul limitat sau lipsit de capacilatea de exercitiu exislii conflicte de interese, . in cadrul procesului privind limitarea sau lipsirea de capacitatea de exercitiu. daca persoana respectiva nu este asistata de un avocat (art.304 CPC),

. in cadrul procesului de spitalizare in Slationarul de psihiatrie persoana nu este asistata de un avocaL c) rcprezentarea judJdari conventionalA . care poote avea loe atunci clnd intre reprezentat ~ reprezentant exist! 0 intelegere. de exemplu un contract de mandat (art. 1030 Cod Civil) sau un contract de asisten)! juridica. Reprezentarea conventionala constituie 0 reprezentare judiciara voluntar3, ea nu este necesare in toate cazunle, ci poote avea loe la dorinta persoanei intere,<;ate. Repre:zentarea conventionala are ca temei acordul reprezentantUlui !ii reprez.cntatului. tnsa.. imputemicirile reprezentantUlui contractual oricum trebuie specificate in procura. Reprez.entarea coparticipantilor de c3tre unul dintre a~a are drept temei declaratia vertJaJa a coparticipantilor consemnata in procesul verbal aI ~intei de judecat!. ReprezellJana judidarii ronven(iona/4 ronstiJuie 0 activi1/lJe a unui reprezelltant profesionist in cmJruJ procesului civil, reaJiWii in numele # in interesuJ reprezenJoJului in ba:.a UnpllJemicirilor QC()rtlaJe, cu scopuJ de a ob(ine penJru reprezprJaJ 0 hotiirfrc nwi favorabilQ, de ai QC()rr!a ajuJor fa exercikrre4 drepturiJor sak # de a Unpiedial inciJlcarea wr, precum # de a-; QC()rr!a ajuJor blStan(ei de judeCtJtii fa infiJptuirea jusd{iei. Totodata, repre:z.entarea judiciara profesionala constibJie una din fC>m1ele serviciilor juridice existente pe piaJ3, unde are loe eererea !ji oferta !ji chiar concuren\8. Reprezentant judiciar conventional poate fi oriee persoana cu capacitate de exen:i\iu deplina care are imputemiciriJe respective, lega1izate in modul Slabilit, pentnJ a sus~ne procesul. Viza\~ de aceste cerinte. ar fi oportuna introducerea unei cerinte noi. obligatorii pr.\':nd dobi'ndirea calita!ii de reprezentant conventional in procesele civile ! ji anurne dispunerea de ~1I1d;i jllridice sup('/iollrr'. AceS! fap! ar ,bigurd ridi<.~1 dicacitf1lii ~i C"dlilAlii a~istentei juridice acordate in cadrul reprezentarii judiciare conven!ionale. d) rrprezentarea judlciani statutani - care ~ produce in virtutea prevederiJor aL1elor de constitui~ a unci peNXme juridice. conl,'nn careia in calitate dc reprezenlmlt a unei persoane juridice in procesul civil apar conducmorii ace,lora. Reprezentarea legala ~i cea statutarJ face parte din reprezentarea judiciarii obligatorie. deoarece ele au loe in virtutea legii. indiferent de vointa persoanelor reprezentate. Reprezemarea conven!ionala constituie 0 reprezentare judiciara voluntara, ea nu este necesara in tDate cazurile. ci poate avea loe la dorinta persoanei interesate. Temeiurile reprezentiriijudiclare depind de feluJ acesteia. Astfel. reprezentarea Jegalii are drept temei relapa de rudenie. confinnatA in modul corespllnzalor (prin bulerinul de identitate ~i acrul de n~ere a copilului sau prin hotArirea

de ofiter de urmiirire penalii.~i co/llpletarea C.entarea contractuala are ca ternei acordul reprezentantului ~ reprezentatului. Nu peate fi reprezentant per. cu exeeplia procurorului ~i reprerenlmltului.t exlus. aenll admini!.. 3. Repre7.Ir3. in cazul existentei unor astfel de circumstante reprezentanlUl peate fi recuzat de participanpi la proces.'. prin U. Statui juridic aI repre:zentantului judiciar.. in procesul civil reprezentanllli nu are calitate de participant. imputemicirile reprezentanwlui contractual oricum trebuie specificate in proct. de procuror. in iU1. cu eXL'Cptia cazurilor partieiparii lor in proces in calitate de imputemieiti ai acestor autoritap sau in calitate de reprezentanti Jegali..judeditoreasca de incuviintare a infierii). ofiterii de lInnarire penala. hOtarirea judecatoreasdi ~i contractu I de administrare fiduciara pentru' administratorul tiduciar (art 50 Cod Civil). . Amel.. ReprezenliUlt in judecma poate fi ori~ per. insii.oana care a acordat sau acorda in cauza respecti\'a a~isten\ii judiciarji uner persoane. adicii a participantilor la p~. politi~ii.entarii stallltare sint prevederile statuwlui. reprezentantul liind . membru aI a~atiei ~ aceasta. Subicctul care sti~ disculii aprin~ intre doctrinari referitor la reprezentantul judiciar line de statu/ill procesual aI acestuia.. P.'emnalA in procesul-verbal aI ~inr.. nu pot fi reprerentanp in judecalA judecatorii. 76 CPC).tTativ de numire a tutorelui sau cumtorului. Reprezentarea coparticipanlilor de cAIre unul dintre ~ia are drept temei declampa verbala a coparticipanplor COl1. Aetualul ('od de pl\l. dupa unii autori. iar in cazul asociapilor ~ mai este necesani ~ intelegerea dintre lillllami de drepturi .l:I'(/ IWlIlm 11f(~l(fi('area .uticipantii la proces. 78 CPC.U1e rel'rezentatul. Temei aI r"'pre1. in varianta sa initiala. procurorii. de expert. punl't de vedere formal.~(XXj.. 55. el nu ptxlte sa lilL. aClUI notarial de numire a custodelui averii succesorale (art 1555 Cod Civil). .ei de judecalA. uhclior. ale caror interese sint in cootmdicpe eu inte~le persoanei pe care 0 reprezinta sau care a participat in calitate de judec!itor.luni civilii al Rcpublicii Moldova. pot fi asistap in proces de un singur reprezentant ori de mai multi reprezentanti care ii pot reprezenta in comun sau pe liec-Jre in parte (al1.~lllilli de pmdwii dl'jlG al Repllblidi Moldam dill 2W7. indudl:a rcprczcntantul in cak'g\1ria p. pentru a suspne procesul. Potrivit an.i p.oana eu C"Jpacitate de exercitiu deplina care arc imputemicirile respective. a fo. insii. Icgalizate in modul stabilit.lstteJ pla~t in C'Jtegoria persoanelor care contribuie la inl1ipnlirea justiliei.U1e din aha categorie decit rea din l'are I:K'e p.u1icip:U1lilor la pl\x'es.

entind intere!1ele panicipanlilor la proces reprezentantul nu are cum sa fie indifcrent ta\. Prin wmare. chiar dimpotriva reprezentantul va fi extrem de cointeresat in obtinerea unei hot!iriri favorabile pentru eel reprez. sint de p!irere ea reprezenlmltul judiciar face parte din cercul panicipanplor la proces.entat dar ~ de catre legiuitor. Astfel. invoeind unniitoareJe argumente: a) faplUl paniciparii in nurnele altuia nu inseamna tmnsmiterea pasivii a vointei reprezentallllui. elibemtA ~i legalizalA in modul stabilit de lege. Potrivit art 80 CPC.i de rnersul procesului ~i falii de rezultatul final allui. Formularea imputemieirilor reprezentantului in procesul ch'il este in dependenIA directa de temeiul reprezentArii. reprezentantul singur ~ cum trebuie !iA acponeze pentru a reprezenta Cl1 mai eficient ink. a<. exercira drepturile ~i execulA obligaliile proceclumle ale eelui care-I imputerni~ ~ numai acesta din urma este <. din 4. ca purlAlor de drepturi ~i obligapi procesuale. semnitica interesul procesual at reprezentantuJui pe dumta judeciilii.II participantului la proces pe care-I reprezintA. De a<. iar acea~ta. .tfel el neplilind fi un subiect de sine slAlAtor. b) reprezentanllli judieiar. in limitele imputemicirilor. imDutemicirile l'eDrezentantului in iudecatA. se suspne ca reprezentantul dear . A'ilfel. iar in acea~ calitate. cu condi!ia cii este investit cu respectivele in modul stabilit de lege.'l'CSCle clicntului siiu.e intre el ~i instanta de juc1ecatA. AlIi autori.lJbieclUl mportului procesual. pentru fiecare tip de reprezentare judiciarii in procesuJ civil am putea distinge anumite reguli de legitimare a stawwlui de reprezentant ~i formulare a imputemicirilor. Reprezentantul exprirna ~i vointa lui in proces. tarn indoiala. d) dispunind de acel~i drepturi ~i obligapi procesuale ca ~i persoana reprezentatA. imputemicirile reprezentanwlui convenlional trebuie sa fie formulatc intr-o procW'ii.entaL Cu alte cu\'intc. un rezultat final pozitiv. in ~i masurc1 ca persoana pe care 0 reprezintA..emenea. reprezenlmltul judiciar u~. fiind inzestrat cu drepturi ~i obliga!ii de ciilre reprez.deoarece el intervine in proces in nurneJe ~i interesul reprezentalUlui ~i este dependent de acesta. apare ca 0 figurc1 de sine statiitoare in rapornlrile ce !1e na<. c) rcprc7. reprezentantul judiciar se prezinta ca un dublor procesual '.

sub sanCtiunea nulitii\ii.ei sau de expirarea tel111CneloJ' de atac.ProCurile elibemte de persoane fizice se autentifica notarial. . cit ~i instanta cu eel pulin 10 zite inainte de data judeciirii caU7. 2. Potrivit art 81 CPC.de a prezenta un titlu executoriu spre urmanre. . con!"oemnatA in procesul-vcrhal ~intei de judecatli ~i semnatli de acesta din ulTTlli sau printr-<> cerere scrisA care!"oe anexeazA la dosar (art. . eliberat de biroul de avocJ\i !iaU prin alt act prcvAzut de lege.\. 8 CPC). 80 alin. Reprezentantul care renuniA la imputemiciri trebuie sIi i~inteze all) reprezentatul.<. Conditille de \'aJabilitate ale actelor de proceduri d\ilA. de catre autoritalile administratiei publice locale. cu exceptia: .ificarea acteIor de proceduri d\ilA. in procur'ii. . . de a incheia trnnzaclie de iinpacare.de a renunta total sau partial de la pretenpi. ci e!. Procurile elibemte de c!itre persoanele juridice se contrcl.de a majom sau reduce euantumul pretenpilor. ACfELE DE PROCEDUR. No!iunea ~ cla. Mandatul clat reprczentantului nu inceteaza prin decesul manclantului ~i nki prin suJ'venirea incapacitA\ii lui.de a str!imuta pricina la judecata arbitralii. .de a intenta actiunea reconventionala. Drepturi care trebuie men\ionate expres.de a modifica terneiul sau obiectul actiunii. imputemicirea de reprezentare acorda reprezentantului dreptul de a exercita in numele reprezentallllui toate acteJe procedurdle.1e valabil pinA la retragerea lui de cAtre ~nitori sau de reprezentanpi legali ai pe~i incapabile. de a 0 recu~te.c.de a schimba modul. TEMA XI.emneaza de c!itre administmtorul aeesteia sau 0 alta persoana imputemicitA ~i cu aplicarea obligatorie a ~igiliului.de a primi bunuri sau bani in terneiul hotiiririi.de a ataca hotilJirea judecatoread .\ CIVIL. iar in localitaple in care nu sint birouri notariale. . imputemicirile date avocatului Sf a~11 printr-un OIdin scris. imputemicirile reprezentantului se atestA ~ prin declaralie omlli data in judecatA de cAire repre7entat. 255 Cod Civil. . Valabilitatea procurii incetealA in temeiul art.de a transmite imputemicirile unci alte persoane. No(iunea ~ cI~ tennenelor de proceduri d\ilii. 1. Reprezentantullegal depune in judccatA actele ee atcstli statutUl ~i imputemicirile sale. 3.dreptuJui de a semna cererea ~i de a 0 depune in judecalA. TERMENELE ~I SANCTIUNILE PROCEDURALE. . . amina sau ~Iona executarea holAririi.

.elor ci~le ~i executarea hotririlor judecat~. in procedura ci~IA se folosesc diferite expresii reprezentind octele de procedurii: .cii con. se exercitli intr-o anumitli formA procesualA stabilitli de lege. 5. acestea sint mijloace prin intermediul cMora instat1\3 ~ panicip~ Ipi la proces ~i exercitli drepturile ~ i~ onoreazii obligapile prooesuale. NOliunea de. hotIirirea judea1toreascA. 1. Procesul ci\~1 reprezintli prin sine derularea succesivii a unui ansamblu de aqiuni.4. deruleazii intr-<> strictIi conseculi~tate prevAzutli de normele de procedurii ci~lii.<cl. reoli:tPJQ in cumd ori in codrul procesubd civil. de dovadii a realizArii unei operapuni juridice concrete. Cele mai imJX>rtante sin! ul1TlAtoarele: . in legiiturii cu examinarea $i !'. . . CaIcuJarea tennenelor de proceduri d\iIA. . in vetkrea prodJJcerii Ulwr efecte juridice detenninaIe. Actele de procedurii civim dispun de ul111A!oarele trIisiituri caracteristice: . avem in . in .creti1JdA inJr-o anwnitIifomu'i previi2:JJ14 tk lege. reflec(tneJ pozipa ~i rr.vedere in~i raportul juridic procesual civil stabilit intre instan\3 de judecatli ~ panicipantul la proces in legiiturii cu exercitarea unui drept sau executarea unei obligapi procesuale concrete.acpuni procesuale". 2) inscris (il1tnunentwn probstionesJ.act proce~'UaI". actele de procedurii civilii se cIasifid dup1i mai multe criterii. Cind vorbim despre actul de procedurd ch~lii. modificarea sau incetarea raJX>rtului juridic procesual civil.. produc anumite consecinte juridiee ~ genereazii. adicA manif~tarea de voinlii dC!'tinatii sA produc eft.. Principalele categorii de acte de procedurii ci\~IA sine cererile.Oluponarea cauz. incheierea judecatorea. adicA operapunite materiale concrete realizate de c3tre in!'tan\3 de judex::3~. De aceea.. aparitia. adidi mijlocul de constatare. citatia.act de procedurii" are mai multe acceppuni: I J opera(illlle juridkii (negotiwn . ..s).. Actul de procedurJ civiJij este OCI!Q monifestore de voin(4 ~ flperafiulll!Q juridi.i r:lJ'ticipanpi la proces. la definirea corectii ~i completli a actului de procedurii ci\~11I stau ambele aceppuni.act procedural". Fiind multe ~i diverse. Actele de procedurii sint destinate sA impulsioneze procesul civil ~ sA determine soluponarea litigiului. In acel~ limp. con1inutul fiecarei act este prevAzut de nol111Cle de procedurii civilii.(.'\e jl. numite a'1e de procedurii eM/ii.ani estIirile de voiniA an) a participanplor la proces. cit ~ifaptele juridiee. rei~nd din drepturile ~i obligapile procedurale de care diSJXln. No(iunea ~ ~ acteIor de proceduri dvilii. tk ciitre instLm~ de judecoJii sou ceiIolp partidpan{i fa proces. intreprinse de c3tre in~"tan)a de judecatli ~i panicipanpi la proces. care include atit sensul de ad juridic.Iur. No(iunca ~ felurile sanctiunilor proceduraJc. cit ~ ale instantei de judecatA. ordonanta judecAtoreascA etc.ens de opero(iUM juridid.1ridice.

a. care pol fi realizalc 1r. deosebim acre de pl'CX.\ judeditorea. Dup.1cedul<l: .acte extraprocesUtlle (extraftllliciJJTe). deosebim: .lIIaterillk. pronuntarea hotiiririi ~. in dependenlii de caliktJl!Q pmoanei Sllll organuJui de fa cme emanii. incheierca SaUl)rUomU1\. impuse in mod iperath' c.. tie dupii intentarea procesului.l<lponul de expeniz. delega\iile judeciilo~). . in rest fiind aplicabila proredurJ serisa (cererea de chemare in judecaL hoIMrea judecatorea. declard\iile martorului.). dar in afara acestuia Ide exemplu: expeniza judidara. repn:lentind majoriwlca actelor efectuate in cadrul proceslui civil. relatare.. . Co Dupii nwmenJul indeplirlirii lor.:te de pl\.mplu: eererea de chemare in judecatli. cererea reconvenponalA ~.e Ie!" sa'.'idi ~. inta\i~ in fata instantei ~. explicatiile paI1ilor. acte ob/igaJorii.. indeplinite in afara raponului procesual. 2.). .. Dupii caractent/juridic al actelor. iependenIA de voinlA ~i solicitarea per. InWlIC\ia fXlr1i1or.). rei~ind din faptul ca principiul omlitii\ii se aplicii numai in faza dezbaterilor judiciare. .a. care se sav~ in rimpul ~i in cadrul procesului.'ifimlla lor. concJuziile specialistului :>.'edurii: .acte faculJoJiJve. B. depozi\iik manorului. gamnJeazii va/nhiJiJatea actuln~ produdnd efecte ftuidice.acte/e orgaz/euJr auxe/inre akjllstipei (de exemplu: actele execull)rului judeciilon:sc).octe ale piir{ilor (de exe.aete ale imtall{ei de jlloecatii thntanrea.aete ale al1ar partkipallp In proces (cererea de inter\'en\ie principala ~IU accN1rie.cii). deosebim a. procesUtlle propriu-me.Icri~e. conduziik autorita\ilor publice ~.oanei interesate.A. referin\3. . c~rute de un pricipiu fundamenal al procesului civil.a. deosebim: . proclamare vebaJa (de exemplu: raspunsuriJe la intrebarile adresate de catre in!>tanlA. dezbaterile. care mai sin! numite acre preprocesuale (de exemplu: in cazul asil.url\J.a.acte/e persoalleuJr care cm/tribllie In I/ifiiptuirea jllsti{iei 1.).a. . D. care constau in efectuarea unoI' opemtiuni piocedurale de ordin material (de exemplu: cercetarea la fata locului. . . core fihuJ intnmiJe in allSlllTlhhl. . fie anterior procesului. Condi(iile de valabilitate ale actelor de proceduri dviliL Printre condi~ile de valabilitate ale acreJor de procedura civilA intelegem acek exigell{e stabiJiJe de lege cu privire ILl felnl cum aratii actul precum ~ con(inuul acestuia. in li!eratuta de specialitate pot fj intilnite ~i alte clasificiiri ale actelor de procedura civila.). probelor).1.a ).. acele acte ce se concretizeaza intr-o declaratie.orale.

p. Sanc~iunile sint previizute de lege ~i vi2.cuprinsul cererii de ehemare in judecatfl.. . Formalirailie constituie elemente de detaliu care compun actul de procedura..' con\imllul a('tului. .~tfel ea poole cOnduce la !>'tabilirea. 3) CPC .:t in parte. in r.cuprinsul ordonantei judecarore~ti.oe sanciiuni. oralA sau materiala. b) intocmirea in limba dc stat. c) capacitatca jurididl pt\-. legC:I penllilc' I"NI11<1 Ol<llfl '. ins[ll:hiar :. Forma actului de pl'CX.'I. Penffil uncle acte. . Numai in felul acesta ea poote fi cunosct1A de ceilaJ~ panicipan\i la proces ~i de instan\JI de judecara ~i numai a. unele esen\iaJe.cuprinsul hotiiririi judecatore~ti. inditerent ca aceSte'd sint .:)(:esual. I) CPC . majoritatea actelor efectuate in cadrul procesului civil. e) respectareacondi\iik)r spt. modificarea ~u stingerea mponului juridic procesual civil. . .(l) in cazul nerespectarii c.. ... art. 347 CPC .:st tiind aplicabila pl1x.('on\inutul citatiei ~i aI in~1iin\arii.c:azii toate actele de procedura..1\1 maleriala.Condiiiile de valabilitate ale actelor de pl'CX.cuprin$UI incheierii judeciitore$ti. art.cuprinsul procesului-vebal aI ~inJei de judecatil. allele aocesorii. trebuie sa fie manifestata in fonnele stabilite de lege.. prin forma a actului juridic se intelege felul de a fi aJ mari"lfestmii de vointa sau mijlocul de exleriori7. Condipile de con\inUL sint stabililC de legisla\ia pt\x'eSuala pentru liecare a.ilor angajate in proces. art. lie prin int.tului rc.'edura civilA pot fi divizate in douA categorii: I ) condi~i de fonm. dupa cum urmeazii: . pen I'll ~U1umite aelC de pl\ '\. de regula intr-un prex:cs-\'ebal. art 270 CPC .:esualii a subiectlilui care exercita actul p. in general.'i.::ndipilor de valabilitate legea stabi1~e di\'er. art..'Cialc impuse de kge. 0 expl\'Sic 'l:ris[l. 241 CPC . 2) CPC . c'..'dul<l scris. art. art. dar care toate luate in ansamblu alcatuiesc forma acrului. 2) condiiii de con\inut. 158 alin..i aceslea rrcbuie sa imbmcc. lI) indeplinire'd actului in tennenul stabilit de lege. . Fatii de aClele de pl'CX.1I\: ar cuprinJc in inll:q. deoarece principiul omlila\ii se aplica numai in faza dezbalerilor judiciare.are a voinJei inteme.'l:ti\'.'edura civila sin! inaintate urmatoarele condi~i de valabilitate: a) n:specatrea fonnei serise.\:min:a lInui inscris. Pentru a produce efecte juridice. Respecrarea ronnei scri-e rcprezinra regula genemlii.'edUltt include in sine re~pectarea unor formuliill\i prescrise de lege pentru manifesrarea de vointa ~i realizarea opemtiunii juridice concrete. 103 alin. tie prin l'l'I1SC'ml1an:a il1lkplinirii ac. liind intocl11ite in seris. vointa piir1.inll.uurfl. 274 CPC . in \'1t1uleil leii. ~.cuprinsul rJponului de expenizii. Arele de procedura civila pot fi realizate in forma serisa. 166 alin.

legale .slabilite prin lege.este sanetiunea care inte['\. .emise de instanIA sau de particip. posibiliJatm b. Natura juridiea a tennenelor de procedur. un rol deosebit revine tennenelor pmces'Uale.'l)sehil11lemlCl1e proceslla1e: . . .ii de catre inslim\JI de judecatii (an.mtii la proces. Anume din acest ClInsidercnt (lvem tennene de procedurn stahilite de lege.'J:alt.i estc de camcter public. Icrmcnul de pmccdurii se fixeaz. In ftmcpe de care existl. or. Dupii suhiL'Cnll ClU'e Ie slabil~1C dl. Sllll llecesiJaJea de "'faptun a ac{iu. Sanc\iunile Merit in finclie d~ insemniitatea fonnei procedumle ~i de inetresul care impune re~ll1rea fonnei. Instiluirea lennenelor de pmcedura este o abilitate legaUi sau judecatoreasca. Tennenek de procedllrii cM/ii Slllt illtervale de limp.te de a judcca just ~ in termen rezonabil eauzele civile.niwr proceslllJle ori de survellir:e . 3. Sanqiunile nerespetiirii regulilor de intocmire a actelor de procedurli sint ulTlliiitoarele: a) nulitatea actului de procedurit . A. c) deciiderea din dreptul de a efectua actul de procedurii. iar in cazul in care nu este stahilil prin leg. lipsindu-I total sau paI1ial de efecte.. ~ersiiturilor sau sehimbarilor din cuprinsul hotiiririi care nu sint semnate de judeciilor. III CPC).. Chl<. Conform ariA CPC.'iugirilor.:..1tor. b) obligapa de a completa sau reface aetul indeplinit necorespunz. una din sarcinile procedurii civilc e.ificarea temlCnelor de pt\1Cedllr~1 are la haza mai multe eriterii.cazul in care a e~pi"'dt temenul de procedura stabiliL d) sanctiuni specifice.7 clms('dll{e juridice pn!VillJlte de lege. Printre alte mijloace procesuale care contrihuie la realiz. de exemplu: neluarea in considerdre a ad.area acestor sarcini.ne in cazul actului de procedura care nu indepli~te condi\iile prevazute de lege pentru validilatea lui. panicipantii la proces nu pot sa Ie modifice unilalcml sau prin intelegcre. stabiliJe de lege !iOn de ciiJre illSfa1/~ de ftufecaJii. in . Notiunea ~ clasif'JC3J'e3 tennenelor de proceduri chilii.

adresate participan!i]or la prooes (de exemplu: art362. luni san zile incepe sa curga in ziua inlCdiat urmiitoare datei calendari~ce stabilite. . 5 CPC). 171 alin. acesta expire in urm1itoarea zi ]ucffitoare. instanJa judecltoreasca Gudecatorul) poate prelungi tennenul de procedura. Dacii cerenle de apel sau de recUJ3.1abilit in ani. a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor ~i cert di se va p. Calcularea tennenelor de procedura d\ila. 4.uJ intregii penoade.temlCnul acordat d~ i~"1lU1!a penuu inliiturarca neajnsurilor oererii de chemare in judecatii). 116 CPC. Tennenul stabilit in luni expim pc data respecti\'a a ultil11Ci ]uni a termenu]ui. datei comunicarii acrului de procedura.1Uat nemUJocit in inslan\8 judec1itoreasca on in 0 altii organizatie. 169 alin. 242 CPC). iar pouivit art. actul de procedum poote Ii efectuat in decur.:xluoe.. Efectele neindeplinini in termen a actului ae prooedum constau in decaderea din dreptul de a efectua aend respectiv. Cererile ~i doculOentele depuse dupA expirdl'ea tem1Cnului de proc~dum nu degreveaz1i ':Ie indeplinirea obligatiei procedurcile. tennenul expim in ultima zi a lunii. pcrsoanele care. termenul de procedum suspendat continua sA curgii. Astfel. La cererea panicipan~]or la proces. . 171 cre . Daca ultima zi a tennenului este nelucratoare. 113 CPC. Dupii subiectele pentru care sint stabilite ~bim tem1Cnc procesuale: adresate instan\Ci de judccatii (de exemplu: art. 2 CPC. B. sau prin alte mijloace de comunicatie inainte de ora 24 din ultima -zi a tem1Cnului. 449 CPC). 434. dreptul de a efectua actul de procedum inceteaza 0 dat1i cu expirare3 tem1Cnu]ui prevazut cle lege ori stabilit de instanta judec1itoreasca GudecAtor). .judecito~i . acrul de procedum se considem indeplinit in tcrmen. Confonn 3It. documentele sau sume!e biin~ti au fost predate ]a ofJciul ~ sau la telegnn. 1) ere.. I 19 alin.pectiva a ultimului an aI tennenului.in cazul in care nu C"1C stabilit prin lege. ActUI de procedure penuu care este stabilit un tennen peate fi indeplinit pina la ora 24 a ultimei zile din tennen. . au omis . in uJtimu] caz. art. potri\'it art. curgerea termenului de proct:dura se suspend1i 0 datii cu su"-pendarea pJ'OCC5U]ui. din motive intemeiate. tennenul de procedura ~ lixcaza de ciitrc inSlaJlta judccatorca. datei comunicarii actu]ui de procedure sau producerii evenimentului on momentu]ui care a conditionat inoeputul lui ~i expim in ziua re. Daca aew] de procedure trebuie efa. 402. adresate altor subiecte (de exemptu: art. .xpimt ]a ora care incheie programul lor sau]a care inceteaz1i operatiunile respective.<. . Termenul de p~urd ~ instituie prin indicarea unei date calendaristice.<dI (de exemplu: an. Daca ultima luna nu are data respectiva. teffilCnul se considem e. Din ziua redeschiderii procesului. Tennenu! de procedure !. 1]4 CPC.

"(II l('{illni procedura/e.edin\t:!.l) cre pcnnite identificarea temeiurilor pentnJ aplicarea sanc!iunilor procedurale ~i anume: I) neindepJinirea unui act de procedura. . repara10rie ~i represivii. decaderea din dreplUri penuu neindeplinirea in temlCn a ace~tuia. Cererea dc repunere in tem1en se depune la in~tanJa judeciitorea. ]a data savir~irii inc1ilcarii procedurale.'Ursului. incheierea judec1itoreasc1i prin care e. sa fie prez..te rcspinsa ce~rea de repunere in tell1lCl1 poate fi ataeatii cu reclOrs. in cazurile ~i in proportiile stabilite de codul de procedura civiJa. Participanplor ]a prooes Ii se comunicti locul.:ntate actcle respective etc. 161 CPC). care sun. Notiunca ~i fclurile sanqiunilor procrouralc. La cererea de repunere in tem1en se anexeaz1i probele ce dovede. PrincipaJe]e feluri de sanctiuni procedurale ~int: . 2) indepJinire defectuoasa a unui act de prooedura.~ impo~ibilitatea indeplinirii actului. . Amenzile judiciare se aplica de catre in~tanta judecatoreasc1i.C1i ine~tarea motivelor care ju~'tifica dep~irea tcnr1<:nului de procedure. persoanelor care au savir~it inealcari procedurale.. 78 5. incheierea prin .tCffilCnul de ind plinire a unui aCt de procedum pot fi repuse in tmnen de catre in~'tar11ii. nu au implinit virsta de 16 ani.'are s-a taeut repun~rea in tcml~n nu ~ . Neprezentarea lor.). sanctiunile pecuniare. in~ nu impiedica solutionarea repunerii in tcmlCn. calculat din ziua in care a CUI10SCllt sau trebuia sa cunoa<. 0 unitate conven\ionala eSle egala cu 20 de lei. Defini!ia pe care 0 gasim in art. obligapa de a refaoe sau de a completa aewl indeplinit cu nere~ legii.. 3) exercitarea abuzi\'a a unui drept procedural. Sam:{UlIlile pmeedliraJe Stilt unniirile nefavorabile. Rcpunerea in tennen nu ponte fi dispusa decit in cazul in care rJnt'~l ~i-a exercitat dreptulla aC!iune inainte de implinirea termenului de 30 de zile.a in ~din\ii de judecata.upllnl. Totodatii. numite -.<ea care efectUeaz1i actUI de procedure ~i se examinea7. data ~i ora ..IIdep/inirc deft'Ctuoasii a Illlni act de procedurii. insii. . . fapt care it faC£' sii 1111 intrullMscd cOIldipile pn'Seri~e tk kge pelltru vaIabilitatea lni. 10 alin. restabilirea drepturi]or procedurale. precwn ~ In CQZ de exercit.are aiJuzft'ii a unui drept procedural.WI . anularea actului de procedure defectuo~. La sanctiunile procedura]e pecuniare se atribuie amenzile jlldiciare (art.. . Amenda se stabi]e~te in unitAti convention ale. In caz de neUukplinirt . tn::'uie cfCCtUat actuJ de procedum care nu a fo~t indeplinit in tcmlen (sa fie depusa cererea. stahilite de nonnele procesual cil'ile.n pelltru . Ca ~i alte ramuli de drepL dreptul procesual civil dispune de propriile sanc!iuni. . Func{ii/e sancpunilorprocesuale sint urrn1itoarele: educativa.. cu excep!ia minorilor care.mhiecJul oh/igat In raportul procesual eM1.'re\. despagubirea p1ir1ii v1itiimate.

~pectiv.12. cek)r sanqionap Ii se va comunica incheierea judec1itorea. De asemenea. contribuind la executarea benevola a obliga~ilor ~i prevenind adresari cu cereri r. Tara de stat reprezintii 0 sun13 de bani.xa de !out 2. Cererea <. precum ~i in ~in1i\ apaJ1e. 121CrXII din 03. a caror neprezentare 11. chiar daca autoritatea.oane]or vino\'ate. 79 TEMA XII.'lii amenzii. \o(:iunea ~ felurilor cheltuielilor de judecat. la judecarea careia s-au comis incalcari procedurcile. . a carer neprezentare nu exclude SaJ1C\ionarea vinova\ilor. I.a.1i pnn incheiere. Cheltuielile de judecare a caU7. 3. Confonn art.. cu in~iintarea persoanelor interesate. Repartizarea cheltuielilor de judecatii intre parp ~ compcnsarea lor..<oeaza din contul acestor persoane. se determina prin propof\ii fixe stabilite. care se determina in functie de camcterul ~i laloarea ac!iunii in ac\iuniJe patrimoniale.. . in cadrul procesului civil. car~ poate Ii atacatl\ cu recurs. chdnliclile de judecata se compun din taxa de stat ~i cheltuielile Jc judecare a cauzei. Pemru compensarea partiala a cheltuielilor suportate de $tit in legiitum cu intaptuirea jusli!iei. sa amine on sa e~lIonae exC('ut:lr~ ace~tei sanc!iuni pe tcm1Cn de pina ]a 2 luni. executotie in ~in\8 in care se examineaza cauza.'C1i.a. Cererea se soluponea7. :"Io(:iunea ~.mclor intcresate. In cazul in care aplicarea aJnenzii este exanlinata in Jipsa per..ei.. ] 64 ere. iar in ac!iunile nepatrimoniale ~i in alte cazuri stabilite de Legca tmd ell' stat nr. ] 65 CPC instanta care a adoptat incheierea cu pri\'ire Ia a/llCndii este in drept. Taxa de stat. organul sau organizapa in care activeaz1i cei sanctionali panicipa sau nl! in prooesul re. Aplicarea aJnenzii nu exonereaza persoana sancti<>natl\ de obligalia de a exercita aewl procedural. in cauzele civile legea prevede obligatia achitarii taxei de stat Taxa de stat joadi un rol compensator pentIU intretinerea instan\Ci de judecatii ~i preventiv-educativ. felurilor cheltuiclilor de judecat.Anlenzile judiciare aplicate de instan\a judecatoreasca persoane]or cu functie de mspundere din autoritl\ti]e publioe. persoana sanqionat1i cu amendii poate depune in aoeei1~i instanp cerere de reexaminare a incheierii in vederea anularii on reduc. in baza art.] impiedic1i examinarea. I.eintemeiate la inStan\Cle judecato~i. din alte organe ~i organiza\ii se inca. la cererea persoanelor interesate. Aplicarea aJnenzii se stabile~ prin incheiere judec1itoreasc1i. emisa in camera de deli~rdJ'C.1992. CHELTtrrEULE DE Jl'DECA TA.e depune in temlCn de IS zile de la data emiterii incheierii de sanctionare sau de la data comuniearii ei ~i ~ examineaz1i in ~il1ta de judecat1i cu citarea perso. Ta.

. e) din suma (otala pretinsa pe 3 ani . I'aloarea (/crillllii \'a cnmtitui SLUM de ~OOO lei).yoreazii ori se reduc sumele de plata. SilU din pre\U1 . stabil~te regulile eu privire la determinarea valorii acpunii.valoarea actiunii se determina din suma cerutii (de eXI'I1If1II1: ill w::JtI In can Je solicitii incasarea lmei datorii in l1Iiirime de 1000 lei.cererea de eliberare a orelonantei jud~ore~ti. putem deosebi doua reguli cu caracter general ~i anume: a) in ac\iunile pentru plata unei sume .~orii.1ufuii pla!ilor sau a livr:irilor. dar nu mai mull d~it pe un an . g) din \'aloarea clMirii. Pentru anumite categorii de litigii patrimoniaJe acponeazJi reguli aparte in vedcrea dClerminnii \'alorii actiunii: a) din -. Calcularea taxei de stat.. .in ac!illnilc releritoan: la dreptul de proprietate aSlipra dadirilor proprietate a persoanelor fizice sau din valoarea cladirii. dar ou mai mult decit pc un . .'dtiune. b) in actiunile de re\'endicare a unor bunuri .in <K'!iunile de majordre sau de reducere a sumelorde plata.e m.in cazlil cladirilor care apai\in persoanelor juridice.in aqiunile de revendicare a terenurilor.cererea de ape!. liar nu mai mull decit pe 3 ani . se impune cu taxa de stat: .in aqiunile de incctan: a CfC<.. dar nu mai midi de valoarea indicata in im'entar .. de evaillan:a fikula in kganlra eu asigumrea obligatorie . f) din suma tl)tala a !:hiriei in tem~nul ramas de \'alabilitate a contmetlilui.in ac\iunilc de reziliere a !:ontmctului de Ic)(.uma totalA a obliga!iilor de plat1i pe un an .valoarea acpunii se determina din vaJoarea bunurilor revendicate (de exemplll: ooca se rel'endicii WI allto/lwbil al ciinli mloarl! este de /50 lIlii Id..mtlli SWllQ de 150 mii lei).in aqiunile pentn. in lipsa \'.in actiunile privitoare la pliiti tara telT. 87 CPC. c) din suma 100alii de plata sau a livrarilor restante. Art. dar nu mai mica de \'aloarea indicata in inventar sau. . h) din pre!ul stabilit aI terenului .lCn ~i la plata imre!inerii viagcre.U1.'akJlU'l!a ac(iunii. . mloar('(/ ac[iunii \\1 con.cererea de eliberare a copiilor (duplicateJor) de pe actele judecato~ti. Astfel. . dar nu mai mult decit pe 3 ani .1 p!!ita .Conform art 84 CPC.in aqiuf'lile privitoare la pl.cererea vizind eauzele cu procedum speciala. ccrerea imcrvenientului principal.cererea de eliberdt'C a titlului executoriu privind executarea hotaririlor arbitrale. de recurs ~i de revizuire.Jensiei de imre!inere.liecare cerere de chemare in judecatii (inipala ~ reconvenponala). . d) din suma cu care <.ccrcrea de declarare a insolvabilit1ipi.i!ilc scadcJ1Ic. b) din suma totaJa pretinsa.

c. care trebui achitatii pentIU 0 cauza concret1i se determina in dependenlii de caracterul actiunii Astfel. exprimatii in moneda nationala. PentIU cererea de eliberare. iar in cazul unor necorespunderi insllli1ta poote dispune. .de inca'>Ut'C a pensiei de intre~nere. cuantumul !axei de stat va constitui 3% din vaIoarea actiunii. cercetarea la fata locului sau efectuarea expertizei din colltul reclamantului.area unci datorii in marime de 10 mii lei. prezentarea re probe. Cuantumul !axei de stat adicii suma exacta.~upra proprieta~i intelectuale. 3 alin. . potrivit art 346 CPC. dar nu mai PUtin de 150 lei de la persoanele fizice ~ nu mai putin de 270 lei de la persoanele juridice (de exemplu: in cazul in care se solicitii inca. din dreptul a. Scutirea de plata taxei de stat.ce rezulta din raporturi de contencios administrativ. seJ"\. precum ~i din alte drepturi a.upra invenpilor. .lui de pialii dacii pre\U1 nu a fOSl stabilit in acpunile care cons\au din mai multe preten~i de sine stiitiitoare valoarea actiunii se determina din valoarea fieciirei pretentii apane.<. .de repam\ie a daunei materiale cauzate prio infrdC\iune. . soiurilor de plante.de repara\ie a prejudiciului eauzat prin vatamare a integritf1lii corpomle sau prin alia vatamare a siiniitatii ori prin deces. in actiunile cu caracter patrimonial cuantumul taxei de stat va constitui 3% din valoarea acpunii. exprimate in lei.de reintegrare in. de revendicare a sumelor de retn'buire a muncii ~i in alte revendicari Il:gate de raporturile de muncii. Potrivit art 84 CPC. Va\oarea acpunii se indica de reclamant in cererea de chemare in judOOIta. taxa de stat ' se achitii in proporpe de 50% din cuantumul taxei de stat achitate la depunerea cererii in orelinea ac\iunii civile. Legea tarei d£ stat stabil~te sume fixe. adica 300 lei). PentIU cererile de recurs cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa de stat care a fost sau trebuia sa fie achitatii la depunerea actiunii in prima instan\ii. .ce decurg din dreptul de autor ~ din drepturile conexe. topografiilorcircuitelor integrate.. PentIU celelalte categorii de actiuni ~ cereri depuse in prima instantii. Penml cererile de revizuire taxa de stat nu se achita.ciu. pentIU stabilirea ei. I) lit (a) din Legea tllrei de stat. PentIU cererile de apel impotriva hotiinlilor jud~o~ti cuantumul taxei de stat constituie 75% din taxa de stat care a fost sau trebuia sa fie achitatii la de(XInerea actiunii in prima instan\ii. desenelor ~i modelelor industriale. de taxa de stat pentIU judecarea cauzelor civile sint scuti)i: a) reclamanpi in acpunile: . potrivit an. a orelonantei jud~o~ti.

de revendicare a repam\iei prejudicililui cauzat prin poluarca mediului inconjuriitor ~i folosirea imtionaJa a resut>elor nalumle.1 incAlcate. d) panicipm1tii la proces . I) $i art. . unnind ~ se incaseze ulterior 0 taxA suplimenwa in corespundere cu partca din valoarea acliunii.de revendicare a indemniza~ilor de protectie soc:ia1a.. 89 CPC. 84 CPC. g) alte subiecte prevaz. potrivit art. taxa de stat se pl!!~te cU aproxima~e. ~1iwirea taxei de stat. De a<emcnea.C restiwie suma plAtit!! in plus). . parpal!i sau integral!!. Confonn art. fata de care instanta poote decide aminarea sau ~onarea plAlii taxei de stat. ins1\. reclamantul pl~ tax!! suplimentarA ~i pennu partea cu care ac)iunea !Oe majoreaz!i.. d) in cazul restituirii cererii in temeiul alt 170 alin. ~onarea achit!irii taxei de stat sau mi~rarea cuantumului ei. Daca. Jegea ii rczervA judedltorului dreptul de a scuti persoana fizica de plata taxei de stat sau de plata unei p3r1i a ei. Restituirea taxel de stat. . Eliberarea. detenninarea valorii ac)iunii este dificilA.. confonn legii. Examinarea cauzei va continua dupa.in cauzele privi1]d revizuirea hotiiri'rilor..pennu cereriJe privind apW'area interesclor ~titionariloc al~ carar drepturi ~i lihertali con"1itu~onale au fO. in func)ie de situapa materialA a acesteia. e) avoealii parlamentari .169 alin. stabilita de instanta la solulionarea cauzei in fond. organizaliile ~i persoanele fizice care. libertiiplor ~i intere!Oe10r legitime ale unor alte pe~ ori in ap1irarea intereselor statului sau ale societalii ~ ~ depuna cereri de eontestare a hoIMrilor inSlaJ1!e1or judecato~i.171 alin. . autoritatile puhliee. drept care nu se r.Jte in art. e) piir\ile . sint imputemicite sa adreseze in in"1anta cereri in ap1ird/'e3 drepturilor. la cecere.ei de ~1at. 86 CPC. in cadrul examinArii cauzei. 2) CPC.pentIU plingcrile lor impotriva inchcicrilor judl. c) in cazul refuzului de a primi ~ spre examinare in temeiul art. i~ majoreazA pretenpile fonnulate anterior in ac)iune. in cazul in care. t) proc:urorul. a copiilor de pe actele jud~ti pennu participantii la proces se face tarn plata taxei de stat. pennu care nu s-a pl!itit taxa de stat la momenwl depunerii cererii. 348 CPC.lsfringe asupra persoanelor juridiee. la momenwl depunerii cererii. eliberarea repetata de copii de pe acel~ act !Oe supune ta>. ee reclamanwl prezinta proba achit!irii taxei de stat 53U a I soluponArii de c!itre instan)A a problemei privind aminarea.'Catore:?li. poote avea loe numai in urm!itoarele cazuri: a) in cazul depunerii intr-o sum!! mai f!I8Te deci"t cea prev!izut!! de legislapa in vigoare (!. I) CPC. b) in cazul refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonan)ei judedlto~ in temeiul art.

h) cheltuielile de executare a actelor judiciare. Cheltuielile de judecat!! a cauzei se compun din sumele bAn~ pllitite de participantii la proces.Wii eheltuielilor suportate de e!!tre inslanta la efectuarea actelor de procedur!i.cA.1enta juridicA. . e) ehelwielile suportate de cet8)enii strliini ~ de apatrizi in legiiturli cu plata interpretului. e) alte sume care rezult!i din anumite cauze. f) in cazul scoaterii cererii de pe rol pcntru motivele ~ificate la art. in tennen de eel mult un an de la data emiterii incheierii ~i eliberarea titlului executoriu. OIeItuieme de judecare a cauzel. intentind ae)iunea de judecatA. 408 ~i 400 CPC.peciali~ilor. j) cheltuielile de declarare a insolvabilit!!lii. I) alte cheltuieli necesare. b) desp1igubirea pennu timpul de mune!! pierdut in cazul in care se dov~ reaua credinta cu care a ac)ionat ceaIaIt!! parte. i) cheltuielile de asi!. daca tratate\e intemationale la care Republica Moldova este parte nu prev!id altfeL f) eheltuielile de cautare a pin"tului.e) in cazul incet!irii procesului pennu mocivele specifiCate la art. h) in cazul refuzului persoanei care a p\!itit tax!i pennu intoemirea sau primirea documentelor pin!! la adresare in instanta judecltorea. suportate de instanta ~ de partieipantii la proces. Nu se incadreaz!i in notiunea de chelwieli de judecare a cauzei: a) sumele ~ achitate expe~lor sau interp~lor pennu prestarea muncii care intra in atributiile lor de serviciu. ca recompensii persoanelor care au acordat instan)ei asistenta la infliptUirea justi)iei intr-o cauz!i concrelii. 369. k) compensapile pennu timpul de munc!i pierdut. g) in cazul restiwirii cererii de apel ~ cererii de recurs pennu motivele prevAzute la art. PotThit art.c. expertilor ~i ~. 2. care nu se incadreaz!i in criteriile stabilite in . b) ~ e) cpc. d) cheltuielile de transport ~i de cazare suportate de p1ir)i ~i de aJ~ ~U1icipanti la proces in IegAtum cu prezentarea lor in instan\A. j) in ahe eazuri stabilite de legislapa in vigoare. din eheltuielile de judecare a cauzei foc parte: a) sumele platite martorilor. Restituirea taxei de stat se efecttJeaU de c!itre organele fisca1e prin in. 90 CPC. precum ~i eele destinate compen. 267 lit.ennediul Trezoreriei Centrale. c) chelwielile de i~in)are ~i chemare a pArtilorin judecatA. interpretilor. 2651it. a) ~i b) CPC. a). g) cheltuielile de efectuare a expertizei. b) chelwielile de efectuare a cercet!irilor la fata Jocului.

proportional sau solidar. eeilalti nu sint responsabili de cheltuielile lui.. instanta j) obligil. instanta. Repartizarea cheItufeIi)or de judecati mtre PArti ~ compemarea lor. ~ compenseze acestuia cheltuielile suportate.1 compenseze ace~ia toate cheltuielile de judecat!! suportate in leg!itum eu intentarea procesului.f3cute bencvol de c!itre piJit dup!i intentarea ac)iunii. recurs ~i in cadrul revizuirii. Aceste reguli se aplica ~i la repartizarea intre parti a cheltuielilor de judecatA in instan\ii de ape!. in func)ie de interesu I fiec!iruia ori de caracterul litigiului dintre ei. in. cheltuielile de judecat!! se suporta de caire reclamant. iar piritul a recunoscllt in judecata imepiat pretentiile. inclusi\' suma cuvenit!! pentru a~istenta juridic!!. 99 CPC toate incheierile judeclto~ cu privire la cheltuielile de judecat!! pot fi atacate cu recurs. Dac!i reclamannll a intentat actiunea tarn a inainta in prealabil preten~i pin"tului. a~a smt obligati ~ compenseze eheltuielile de judecatii in mod egal. A~el.'i moJifici hotiirirea atacatA sau pronun\ii 0 noua hotiirire. daca. 94 CPC este stabilita regula generalii cu privire la repartizarea chelwielilor de judecat!! intre pAr1i. D-dCa. j) oblig!! pe pint S. Dacii el a renuntat dupa comunicarea cererii de chemare in judecatA. acestea se considera compensate. in cazul in care ~i retrage cererea de chemare in judecat!! 53U renun~ la acliune pina la comunicarea e!!tre pirit a cererii. Potrivit art. la cererea reclamantului. la cererea pir1tului. partilc . iar piritului proportional p1!r1ii respinse din pretenpile reclamanwlui. in art. la inchcierea trJ/'lZacliei. reclamantul nu beneficiaz!i de compensarea cheltuielilor sUPOrtate.1 sati. Dac!i unul dintre coparticipan)i a utiJizat mijloace speciale de ap!irare judiciara. On instan!3 ierarhic superioar. [nsa. farjj a trimite cauza spre rejudecare. instanla solutioneaza probkma in conformit<lte cu intelegerea pfutik'r. instanta judeditoreasci\ poote obliga partea care a intentat cu reacredin!3 0 actiune nefondatA sau care s-a opus insistent judecarii juste ~i rapide a cauzei sa despagubea<ci cealalta parte pentnJ timpul de mundi pierdut Instanta stabil~ . Dac!i reclamantul nu~i susline pretentiile din cauza faptului ca au fo. Did actiunea reclamantului a fast admisA partial. parple nll au pre\'iizut modul de repanizare a cheltuielilor de judecatii. 3. inclusiv a sumei cuvenite reprezentantlllui pentnJ asistenIA juridica.ffanp de jrukCtlla obliga partea care Q pimbJJ procesul sa pliiteosca piir(ii care Q avuJ ci¥ig de CtIld tooIe c1.Ill previiz1lt modul de reparrizare a cheltuielilor de judccatii. acestUia i se compen!Oeaz!i cheltUielile de judecat!! propot1iona1 pAr1ii admise din pretenpi.. CPC 95. 90 CPC. in cazul mai muhor reclamanp sau piriti. Conform an. la incheierea mlnzacliei.art. ea poote schimba corespunziitor repartizarea cheltuielilor de judecatA..eltuie1iJe de judecoJd.

4. dintre care face pane ~i procedum COlltencioasii. Notiunea dreptului la acPW1C. cheltuielile de judecatA i se restituie reclamantului din mijloacele bugetului respectiv. 98 cpc. suportate de instanla judeciitoreasca. potrivit art. Jar. 2. Daca actiunea a fost intentata de 0 persoan!l sau organ in apArarea drepturilor. 6. in caz de admitere a actiunii de ridicare a sechestrului pus pe bunuri. necesare ~i rezonabile.sdi oblig! partea care a pierdut procesul sa compenseze p!ir!ii care a avut ci~ig de cauza cheltuielile ei de asistent!i juridica. Actele de dispozipe ale par!ilor. conform an.cuantumul acestor des-pagubiri in limite rezonabile. iar pMtuI este scutit de plata cheltuielilor de judecatA.. procedura civila cuno~te mai multe feillri de proc:edllri. Nopunea ~i elcmcntde acPunii chile. Din cadrul procedurii contencioase fac parte: procedura in actiune ch i!a ~i procedura contenciosului administrativ. precum ~i taxa de stat. .~fa1. se incaseaza la buget de la reclamant daca acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecatA.. care se examineaza pe calea judiciara. cheltuielile de judecare a cauzei suportate de instan\!i. din mijloarele bugetului de stat. ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.libertAplor ~i intereselor altei persoane. in acea parte a pretenpilor reclamantului care i-a fost respinsA. in cazul in care actiunea se respinge.. instanla judecatorea.(r!i de judecatli ~ a po:rticipan(ilor 1a proces. Modalitiitile de aparare a pin1uJui impotriva actiuniL 5. integral sau paI1ial. 1. Nopunea ~ elementele actiunli chile. cu prow 1a examinarea ~ Sbhl(WnJ1Tf! (lliJigiilor civik. Asuel. 3. cheltuielile de judecare a cauzei suportate de instant!i se incaseazA la buget de la reclamant. ACTIUNEA CIVIL. chehuielile de judecatA pc care Ie-a suponat integral sau partial. 96 CPC. TEMA XIII. . in funclie de circum<. se incaseazA la buget de la pin"'! proportional p3r!ii admise din acpune daci pin"'tul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecatii. in masura in care acestea au fost reaIe. dac!i acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecara. in caz de respingere a ac\iunii. Cheltuielile aferente judecarii cauzei. precum ~ taxa de S1at.~ii in acpune civi1ii este activiIatea in. yi CPC. CIlI!>ificarca actiunilor chile. Oaca ac\iunea a fost admisa partial. Asigurarea acPunii. de a cliror plata reclarnantul a fOS1 scutit.tantele cauzei ~i Qe remunerarea muncii din profesia resrectiva. I Procedum de jumdiJ:(ie contencioa. I. Cauzele. De asernenea. proportional partii respinse din acpune. putem spune ca.\. sint diferite dupa natura lor juridicii. in baza art. piritului i se restituie.

jllridic:a. f) incheierea unui act de procedura civila numit proces-verbal aI ~intei de judecatA. fapt pentnJ care mai este numitA ~i procedura in actiune civilii. Notiunea de ac\iune ci. dispune de un caracter universal. g) apararea unui drept sau interes prin punerea in aplicare a unui mecanism. 2) acceptillllea proc:e~'lIa/ . De aceea. temelia procedurilor civile. Adresarea reclamantului . studierea procedurii in acpune civili\ e~1e utila ~i permite cuno~terea dispozipilor generale cu privire la examinarea tuturor cauzelor care tin de competenla instantelor judecato~ti.'ila este una dintre cele rnai discutate no\iuni ale dreptului procesual civil. adidi adresarea reclamantului in in~ta de judecatA cu cerinta de a pune in aplicare fOI\3 de constringere a statului in vederea apararii dreptului silu. potrivit careia ac\iunea civila reprezintA preten(iile moJDiol-juridice inaintate de catre titularul dreptului subiectiv inciilcat sau contestat c!itre persoana vinoV'dtA.reclamantul ~ pin"'tul.~1a(in procesunla cnilii ~ declanFQ prin intennediul actfunii civile. numit actiunea civilii. e) existenla unei ordini de examinare a cauzei bazatA pc contradictorialitatea ~i egalitatea in drepturi procedurale ale p!irtilor. sau completAri de la regulile generale de judecare a cauzelor civile. c) intentarea procesului ci. Procedura in ac\iune civila. generala. ParticularitAple procedurii contencioase in acpune civila sint urrnatoarele: a) existenta unui litigiu de drept privat. Yarkov).il prin depunerea cererii de chemare in judecatA. numitA faza dezbaterilor judiciare. dupa natura sa juridici\. Astfel.reg1ementatii de legi. Putem face di~1inctie intre dooil acceppuni ale notiunii de actiune civili\: I) acc:ep(iullea /ni/terial . specific pentnJ acest tip de procedura de jurisdic\ie contencioasa este intentarea actiunii civile. Celelalte feluri de proceduri au la bazA procedura in ac\iune civila ~i constituie doar ni~ de. d) existenta unei faze distincte a procesului.jllridica. evidentA este importanta acestei institutii a dreptului procesual civil.la definipa ac\iunii civile pun pe primul plan cea de-a doua accep\iune. Ea este recunoscuta ca fiind procedura de bazii. b) existenla a doua parti cu interese contradictorii . Oat fiiOO faptul ca acest fel de procedura are la baza punerea in aplicare a actiunii civile. potrivit careia actiunea civila reprezintA adresarea in instanfl tkjudecatli a titularului dreptului subiectiv incalcat sau conte~1at Unii autori (Komisarov.

c[11re instan\a va duce la intentarea pn:x:esului civil. eit ~i in afam lui. . Astfel. aqiunca civila repre7jnIA un my70c prOf. prcten~ile material-juridice ale unei persoane c3tre 0 altii per. I) pretenJijle 11If11erial-juridice. pune la haw delini!ici ac~unii civile accep!iunea materialjuridica.'>1a fu~e fiind indeplinilA de caire eerereo de cI1£more ill jlldeeafii.an\3 de judecatii pentru apar. Autorul coosidera ca actiunca civila nu trebuie confundaIA cu adresarea persoanei intcrcsate in instan!a de judecalii. Orice adresare in judecatii trebuie sa fie insotiIA de inaintarea de d!tre reclamant a unor pretenpi c3tre pin'" Dadi nu smt pretentii. iar in cazu] in care se \"01' dovedi a fi intemeiate. in caz contrar sa Ie respinga.. considerind in primul rind (/("(. ce unneazA aft uJlllluwla ilztro(1 ollU1lliJa ordille proeesualii. orice persoana se poate adrcsa in inst. autorul citat critd ideea definirii ~unii civile ca tiind doar un mijloc de intentare a procesului civil sau de adresare cu privire la apararea dreptului. 0 3C\iune civiJa va constitui acea adresare in instan\<! de judecatA care este inSOlitii de inaintarea unor preten~i material juridice unei persoane ditre 0 a1tii persoana.dui sau interesului in ordinea altor feluri de proreduri (speciala. acea. din momentu] intentiirii procesului. care constituie un mijloc de imenlare a procesului civil.:esum de apiirare a dreptului suhiectiv priJ/ uiJermedilll ciiruia se itU{iazii o£'liviJaJf!Q UlSftul(d de judecaJii eu privire III exomulOTe $i . Un alt autor (friu~nikov).~(}hlp(}/lJJTe 0 liJigiuhti.oana pot exista pina la intentarea procesului.jurididi illmllJoJa de etitre (} pmiOQllii alJei pcrnKllle.tfel de adresare in judecatA a prctentiilor material juridice C\1e numitA . con!inutul ac\iunii civile este constituit din imbinarea a doua e]emente. nu existi nici actiunea civila. nu poate fi vorba nici despre existen\<! acpunii ci\ile. constituiIA din douii \aturi: latura material-juridicii ~i latura procesual-juridicA. Prin urmare. instan\3 nu va respinge adresarea reclamatului in judecata (pretenpile procesuat-juridice). Totodatii. adeesate de ditre reclarnant insiantei de judecatii cu privire la inlentarea procesului civil ~i examinarea pretentiilor inaintate fatA de pirit. 2) pretentiile procesual-juridiee. rei~ind din naturn inc3lc3rii dreptului subiectiv. adresate de caire reclarnant fatA de pirit. insa dad\ nu existi 0 adresare in judecatii.illtemarea ae(iwzii eM/e.uea dreptului indilcat sau contestat Anume 0 a<. intreaga activitate a instantei de judecatii. care va avea lex: indiferent de temeinicia pretcn!iilor lui falii de pin". ordonantii. Potrivitlegii. Aoeastii acceptiune nu ar permite delimitarea aC\iunii civile de adresiirile cu privire la apiirarea drepn. ci va respinge pretentiiJe inaintate de d!tre reclamant fa~ de pirit. in aceastii ordine de idei./11":0 eMlii ca liind preten(ia material. ~ indreptatA spre verificarea temeiniciei preten~ilor material juridice ale reclamantului. contenciosului administrativ). sa Ie admitii. acpunea civil!i reprezintii 0 acceppune unica. ambele laturi existind intr-o unitate indispensOOila. De aceea. in ultimul caz. Prin umlare. doua categorii de pretentii (cerinte): .

De asemenea. in doctrina ru~ de regula. C'O.t art 166 alin.u:r(1i::Jdii ill C('1'('O de eheman ill jluJecatii.ctul ac~unii nu trebui confundal eu litigiul propriu zi~ ~i nici cu dreplUl subicctiv dedusjudecatii. Obie. ori sa renun\C la actiune. obiectul ~ cauza a<:tiunii civile. am putea defini acpunea civi1!i ca fiind adresarea in in. De fapt acestea sint metodele de ap3raIi a dreptului previizute de art 11 .. cauzarea prejudiciului. Astfel. lemeillida dirda im. demolarea ~.: locuil) se (XIt inainta preten\ii dili:rite (de exel1lplu: re:. Circum'itantele de fapt constituie femeiul de fapf aI aqiunii ~i de regula. Conform principiului disponibili~i (art 27 CPC). Din momentul in care temeiul actiunii a fost determinal.tij pretell(iJJ materiJJ/-juridka 0 ree/mnanJuhli forii de piriJ. De aceea. sint evidentiate trei ele~nte ale actiunii: subicctell:. inregistrarea ca. concedierea) De regula. O/liectul ac{iIlTIU repre-jn. panajul. in doctrina.). va dovedi existenta acestor circumstal1te. Potri\"it art 166 alin. sint e\"identiate douii elemente: obieCtul ~i temeiul 3C\iunii. e\'ocuarea unui locatar. care r(7JJl1ii dill rapt. lucrUl.i\toriei. Pretenpile reclamantului rezultii din anumite fapte juridice (mcheierea unui contrdCt.. Instan\3 nu este in deept sa modifice din oficiu obiectul 3C!iunii. COll(illlltul ac(iwui cil'ile este format din acpunile instanjei pe care Ie solicitii reclarnantul. 1. ~uni fa~ de aItele.<.ftul(ll de ft«kcata trebuie sa 0 verifice $i sii adopte IIllOtiirire ill O('est IiCIlS. care rem/lii din raportu1111l1leriJJlliJigios. 2) lit (f) CPC. sint previizute in ipotezele oormelor juridice.anje]e de fapt invocate COI1stituie fC'/neilll de drept al 3Ctiunii. Ca ~i in cazul obiectului actiunii. de dt'ept pe care reclarnantul i$i intemeil12A pretenliile. 118 CPC.unoa~erea dreptului de proprietate. temeiul unci ac\iuni it formeazA mai multe fapte juridice.. prin prezentarea probelor. care poate a]ege ~ingur modalit. Potri.!e) l1lateriale ale litigilllui. dreptul de dcterminare a obk>ctului actiunii ii apal1ine in exclushitate redamantului. Obiectul ac!iunii nu trebuie confundat cu ohiectele (bunurile. pentru detcrminarea corecta a circum'itanjelor de fapt este necesar de a determina norma de drept material care reg]ementeazJi raporturile respective. in pri\'int:1 unui obiect material (de exemplu: easa d.wan(ll de judearJQ eu privire /a amninLITea ilztr-o anumiJjj ordine procesunlii a pretetl(iilor material-juridke ale ullci pe1'SOQIle fapi de alto. in doctrina romana. in cererea de chemare in judecatii se indicl preten!iile reclal1lantului ditre pin". detenninarea ~i modificarea temeiu]ui aqiunii Ii IfpaJ1ine in exe]usivitate reclamantului. 2) lit (e) CPC. rec]amantul. ansamblul normelor de deept material care fac referire la circumst.1tea $i mijloacelc proc:edUrd)c de aparnre.in fine. in cererea de ehemare in jude. numai reclarnantul cstc in drept sa modifice obiectul actiunii.a. Temei1d OJ:{iullii reprezintii drcumsftu/{de de fapt $i de drept dUI care rewl1a $i pe care se u/tel11£iJJzii pretenpile rec/amantuilli fara de pfrfJ.rllli moteriJJl litigills. potrivit art 60 CPC. sa mareasca sau redudi cuantumu] preten!iilor. Elementele ac(itmii eMIl' constituie acele M componente care in ansamblu cardcterizeazii strUctura aC\iunii civile ~i permit individualizarea unei. potrivit art.1 care unii autori adauga ~i cOIltinutul. nu existii 0 parere unicii nici in pri\in\<! numarului elementelor aqiunii civile.atii se indicA circumstalJ!ele de rapt $.

cuprinzind acel~i mijloace procesuale indiferent de dreptu' ce se valorifica. penuu acestea calea justi!iei fiind obligatorie. Alpi. Temeiul aqiunii. cu pri\"ire la acel~i obiect ~i pe acel~i temeiuri s-a emis 0 hotiirire irevocabila. in ~ fel se repaniz. am put~a e\"identia' unniitoarele tr3. incadrindu-se in ipoteza normei juridice. acea care a tulburat exerci~ul normal al dreptu]ui subiectiv (subiectul pasiv aI raportului material-litigios). piritul trebuie informal despre obiectul ac~unii pentru a pregari obiec~ile sale. alUnci respectiva actiune nu \"a putea Ii exanlinatii repetal. I lit.obiectul ~i temeiurile. A~tfel. imediat ce tinJiarul dreptului subiectiv apeleazii la actiune.lr3 cu protectia drepturilor subiective ch'ile ~i a unor intere<e apiirnte de lege. PenlIU atribuirea ]. atunci in baza art. c) ac(i/lllea cMla cuprinde. precum ~i componen\3 subiectivii raportului materiallitigios. (b) cre. duce implicit la refuzul de a primi cererea d~ chemare in judecata. nu consider§ ca este rezonabil sa impovArAm conceptul actiunii civile eu un element in plus. (b) CPC. b) (/c(ilml'O eMla cuprinde totalitatea mijloacelor proce. In fine. devine proces.'\:'e~uala pcntru protec!ia dreplUlui subiectiv sau altor interese care se pot renliza numai pa cale<1 ju~ti!ici. pe de aM pane.1 elementele actiunii a continutului acesteia se pronunlii mai multi autori ~i. .e temeiul acpunii sale. PiiI1ile ac\iunii civile ca element aI ac\iunii civile sint invocate in special in doctrina romanii. cerinta reclamantului catre instanta de judecatJi de a primi spre examinare cauza (Iatum procesual-juridica) ~i sa se expun1l.Cod Civil. stabilitii de lege. asupm preter.:iI-litigios) ~i 0 a doua persoana. aceasta nu poate Ii CO£ICI'1'UIA tarn existenta cel pupn a unei persoane care sii fie interesata in apiIrarea dreptului siiu subiectiv incalcat (subiectul acth' aI raportului rnater.eSlOra . depinde aparent de voin\<! titularului. Depistare3 unei atare carente la faza intentiirii procesului.eazA sarcina probaliei. ci Ie atnooie doar func\ia de elemente de identificare a unei actiuni fa\fl de allele.uale organizate de legea pr(. Reclamantul lrebuie sa probez. Doctrina rusa nu recuno~te subiectele acpunii deept element de structura a acesteia. adicii obiectul acpunii.'a dispune incetarea procesului. intrucit 3C\iunea este legatA de dreptul subiectiv. Elementele ~unii sint interdependente. e) aC(illnea ol'ila se individualize-dZA.~turi C"drdcteristice aI aqiunii civile: a) (/c(illllea eil'ila este de conceput numai in Jegiitl.!iilor reclamantului c3tre pirit (latura matcrial-juridica). ~~onform art 169 alin.. Dadi totu~ procesul a lost pomit gre~it. 265 alin. instanta .1 iiI. daca intr-un litigiu inlre acel~i piir1i. pe de 0 pane. determina natura juridica a raportului material litigios din care rezu]tii preten!ia rec]amantului. Pentru a stabili dadi dOlla aqiuni civile sint identice este necesar sa identificam elementele ac. d) {/('(ill/tea ol'i(ii este uniforma. intrucit metoda de apiirare a dreplUrilor.

c) acliunl civile de colNItuire (trdtlsformare). recuoo~erea dreptului de autor. 347 alin. ne avind loe executarea silitA a holMrii.) Daca se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant ~ pirit.in baza hotaririi nu se elibereaza titlul executoriu. fa coniine UTn1A1oarele categorii de actiuni: a) actiuni civile de reaJizare a dreptului (cu putere executorie). a dreptului de foJosintA a spatiului locat.are drept scop exercitarea coercitiv1i a dreptului subiectiv. Potrivit art. iar art.m:a sau stingerea raportului juridic. Doctrina cu~ mai multe clasifJc3ri ale actiunilor civile in functie de diferite criterii. . carom Ie este caracteristic faplUl c:i: . O1odul de folosire a bunului comun se stabil~1e. b) actiunl civile de comtatare a existentel sau lnexlstentei dreptuIuI (de confirmare). Astfel cea mai raspinditA ~i utila cJasificare a acpunilor civile este cJasificarea procesual juridica.in ba7. cArora Ie este caracteristic faptul cli: . . 2) lit. . in caz de divergen!e. a raportului juridic dintre pitrti. . (c) Cod Civil. acliunea in constatare este negativli (de exemplu: con/estarea patemita(ii. ne avind Ioc executarea silitA a hotJiririi. drepturile civile pot Ii ap1irdte prin modifiC'. . scopul urrrWit de reclamant ~ natura solupei instan\Ci.prin hotiirirea instantei nu se va conlirma un raport juridic preexistent. . 2) Cod Civil.) . Daca se cere confirmarea existentei unui raport juridic.2. > .v etc. hotarirea judecatoreasdi poate genera drepturi ~i ohliga!ii civile.adresarea in judecata cu ac!iuni de constituire este cauzata de dive. cArora Ie este carncteristic faplUl c:i: .nu se pune la indoial1i existenta raportului juridic material litigios. 8 alin. Clasificarea actiwillor civile.a hotAririi nu se elibereazii titlul executoriu.are drept scop confinnarea existentei sau lipsei unui drept sau obligalii. Hotarirea pronuntatA intr-o aCliune civil!i de transformare dut:c'la modifiC'dI'Ca dreplUrilor ~i obligaliilor cxistente. avind loe executarea silita a hotAtirii.. acpunea in coostatare este pozitiva.modilicarea sau ~1ingerea unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in baza hotItririi judedito~ti. De de exemplu: conform art. (j) Cod Civil menlioneaz1i expres ca.au ca scop apari!ia.in baza hotiiririi se elibereazli titlul executoriu. .gen\Cle dintre pArti. . avind drepl criteriu: obiectului actiunii. . II lit.nu se pune 1a indoial1i existenta raportului juridic material litigios. modificarea sau stingerea unor raporturi material-juridice. prin . ci se va con~titui 0 ~itua!ie juridid\ nou1\. dce/oTr11T!a nll/itatii cdWtorieL a /lnlli testament Satl a /lnlli contract etc.se pune la indoial1i existenta raportului juridic material litigios.in~ta nu va putea examina ~i solutiona astfel de ac!iuni decit dacli legea prevede expres acest lucru. (de exemplu: constatarea patemitApi.

, hotfuire judeditorelt'iCa in halll unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor copmprietuilor. Actillnile de l'Onstituire pot duce ~i 101 stingere.'\ drepturilor ~i obligalii1\)r dvile (de e\cmplu: desfu~erea dl.~toriei. dud\ exista l"opii minori. nu poate fi fficutJi altfel <!loci! prin hOlanre judecatorea.o;cli S(IU privarea de drepturi parin~ti). DlIp1I lIantrcl clrepntl/li ce se valoritica prin intermediul aC!iunii. dt:l.)sebim: . ac\iuni peoonale. . actiuni reale, . acpuni mixte. Dup1l calt'a procedllmla a1ea.<:1i de parte penuu apararea dreptului decN:bim: . acliuni principale, . acPuni accesorii, . acpuni incidentale. Dup1l caraetenll dreptului ~i interesului ap1lrat deosebim: . acpuni individuaJe. . acPuni in ap1irarea drepturilor ~ intereSClor statului ~ socierapi, . actiuni in ap1lrdl'Ca drepturilor ~i intereselor altor persoane sau a unui cere nelimitat de persoane. . acpuni colective, . actiuni oblice. Clasificarea material-jl/ridiea a acliunii juridice. la baza citreia sta natura variata a litigiilor materiale, care la lindul lor determina intentarea actiunilor in jude ata. totodata determinind $i 0 diversificare afanne/or procedura/e de l11anifeSlare a (/c(ilutii in pmce.ml eMI. Clasificarea material-juridic1i a actiunii civile permite determinarea ~i aprecierea corecta a direc\iei $i volumul aparani judiciare a dreplUlui lezat. competenta generaJa ~i jurisdictional1l, componenta subiectiv1l, precum scoate in evidentA ~i s~ificul particularitJililor procesuale ale litiului dat. 3. NotilU1e3 dreptuIulla actiune. Cu privire la natura juridici a acpunii civile sin! necesare unele preciz1iri, in ceca ce priv~ raportul dintre nopunile "drept subieetiv" ~i "ae(iunea eMlii', Astfel, nopunile de .drept .mbieetiv" ~i ..I./C(iwrea cil'i/ii', de$i sint in strinsa legatum. aparlin unor diferite ramuri de drept: drept civil (in sens larg) ~i respectiv, drepl procesual civil. Leg1itura dintre ,4reptul subiectiv cil'il" ~i ,.ac/iunea cil'i(a" este "drepntlla ac(ilure".

care constituie 0 garanlie a reali7Arii dreptului subiectiv. "Dreptu//a al.'(iune" se nll$te in momentul in care este inclilcat ..drepw( subieeti\' eM/", in acest sens, art. 272 Cod Civil stabi1e$te: "tenneltul de pre.'il.'rip{ie e.\1iiKtilv'i incepe sO curga de la datu IIll$terii drcpt/l/ui la ac{illne, Drepnliia ae(ill/re se IIll$te 1(/ dllw cind perS(}(/l1a a aj/llt ,WII o'ebl/ia .'ia aj/e de.'ipre incafearca drepwl/li. I}M penuu a pune in mi$(:are formele procedurdle ce alc3IUiesc conlinutul,.ac(iultii" es[e'necesara $i vointa titularului acclui drepL La rindul sau. dreptul (a ac(illlte cuprinde in sine douil atribute OalUri) s1Tins legate intre ele, ~i anurne: a) dreotu//a inten/JITeO. adami, care constituie /amra prrJ/:c.~Iw1-j/lridiea a dreplUlui la actiune $i con~1! in posibilitatea de a cere in~'taI1tei de jUdeC'dta primirea cauzei spre examinare. b) dreotu//a admiterea actiunii, care constituie lalllra materiLll-jllridiea a dreplUlui 1a actiune ~i consta in posibilitatea de a apela la forta de constringere a ~1atului penuu a-I determina pe debitor sa-~i execute obliga\ii1e, in C'clZltl in care pretcn!iile, se vor dovedi in fapt ~i in drept. Existen\3 ~i valorificarea dreptll/ui la il/fellwre(/ {/('(iwlii. fie (/ drr'ptllilli la admitcrea {/c{iwtii. este detcm1inata de inbUnirea cumulativa a uoor condi~i. Prin um1are. dco~bim: a) crHuli{ii de il1ll'1lfare a lIcfilmii. care oonstituie acele imprejurnri de fapt ~ de drept de care dcpinde aparitia ~i valorificarea drepru/rli (a ill/eII/arc(/ ac(illllii in procesul ci"il. . b) c(NIdi(ii de admi.\'ibili1a1e a a{1iunii. C'cIre con~tituie ace1e imprejurari de fapt ~ de drept de care dcpinde aparitia ~i valorificarea dre!,1ufui fa admi1erea (/crillnii in procesul civil. Exercitiul actiunii civile cste liber in sensul cA dccl~ aCliunii nu e~1e SlJpusa unor gardlltii S.1U autorizatii prealabile nimcni neputiOO fi tras 103 raspundere pentru cA a invocat pretentii nejustiticate. cu excep!ia unor oonsecin!C pe care Ie poate suporta. Aceasta nu inseamrm insa ca oricine poate exercita actiunea. Pentm a pune in mi~ acJiune.a civiJa. este necesara indeplinirea cumulativa a unorcondi!ii. numite mndi(ii de intentare a ac(iunii civile. Conditiile de intentare a acpunii civile pot fi grupate in doua c.aregorii: a) premise{t!. C'cIre au valoarca unor cO/wi(ii de ba;Ji ~ care constituie acele imprejurari de fapt ~i de drep! de care depinde aparifia dreptului la intentare.a acpunii. h) conditii. care cOl1~ituie accle imp~jurari de fapt ~i de drept de care depinde I'O/orificarea drep!u]ui Ia intentarea aqiunii. Premise/e dreptului fa inJmJorell QJ:FJnU stnt.

I) oompetenta genera]a a instantelor iudecAtoresti, adicA aptitudine.a, recunoscuta de lege, instan!Clor judeclt~ de a infaptui justitia !\Oluponind cauza data in procedura civila (an. 169 alin. I lit. a) CPC). 2) absenta unci hOlMri iudecAtoresti irevocabile cu privire ]03 un ]itigiu intre ace~i p1ir!i. a<;upra acelui~ obiect ~i avind acel~i temeiuri sau a unei incheieri iudecAtore~ti, prin care se admite incetarea procesu]ui in legatura cu renuntarea rec]amantului ]03 actiune sau a fost intarita tranz.actia de imoacare a OOrtilor (art 169 alin. I lit b) CPC). 3) absenta unci hotAriri irevocabiJe a iudecAtii arbitra1e, obligatorie pentru p1ir1i, cu pri\;re la litigiul dil1tre ace]e~ p1ir1i, a<;upra acelui~i obiect ~i avind ace~i temeiuri (art 169 alin. I lit. (d)CPC). 4) capacitatea de folosinta a drenturilor orocedurale ci\;~ adicA capacitatea de a avea drepturi $i ob]igalii procedurale civile, care este premisa capacitapi de exerciliu procesuale chile (art 169 alin. I lit (c), art. 57 CPC). Condi(iiJ.e de exercifiu a QJ:(izUlii cMJe sint: I) respectarea regulilor cu pri\ire la competenta iurisidictional~ adica aptitudinea. n~unoscuta de lege, instan{ei judecAtore$ti sesiz.ate de a intaptui justitia pe cauza data (an. 170 alin. I lit (b)CPC), 2) respectarea regulilor cu pri\ire la capacitatea de exerci.iu a dreDturilor Drocesuale civile, adicA capacitatea de a-$i exercita personal sau prin reprezentant drepturi]e in instanta de judecata (artI70alin.llit(c) ~art.58CPC), 3.) respectarea reguli]or cu pri\;re la f( rma si continutul ce~rii de chemare in iudecata (art. 166, 167 CPC), 4.) respectarea reguliJor cu pri\;re la timbrarea cererii de chemare in iudeca~ adica achitarea !axei de stat $I anexarea cecului p]atilorefecbJate (art 84 CPC), 5.) respectarea regulilorcu privire la formularea ilT1DutemicirilorreDre&ntantu]ui (art. 80 $i ]70alin.llit.(e)~(f)CPC). Premisele $i condipile de exerci~u ale acpunii chile $UprdeOuntate poarta carac1er gem'm/. fiiOO ap]i::abi1e in toate cazurile $i fonne/e procedumle de lIIall[{estare a IIc{i/lllii eMit'. inc]usiv in cazul 3C\iunii in procedura contenciosului administrdti\'. indiferent de natura litigiului material (de exemp]u: lirigiu de drept comun, litigiu de contencios adminb1mtiv.litigiu economic). De asemcnea. legis]alia procesual-civi]a mai prevede ~i unele condi\ii sl'l'cialc, ca"~ necesit:1 a fi intnmite doar in anumite cazuri in depeOOen\1i de natura litigiului iSC'dt. De exemplu. respec;area regulilor aJ pri\ire 103 solutionarea orealabila a cauzei PC C'dle extraiudiciara. procedurj ~'tahiiita de lege penuu cauze]e de calegoria respectiv3 tlitigii de muncll litigii de contcnck)~ adl11il1l~tmtiv) SilU rcs(n."Iarea unei astM de reguli. pre\3zlJle de art. 34 Codul Familiei al R.M.. care-I lip~1e pc SO! de dreptul de a intenta actiunea de divoJ1, d.acii SOli a estc gravida sau are un copit pina 103 un an, tara acordul acesteia. Pre7..cnla sau absenta drel'm/ui fa ill1mwrca ac{iwlii. adic!1 a Janlrii pmccslIaljuridice. se verifica la momentul primirii cererii de chemare in judecata de catre

pastri"ndu-se posibilitatea de a se mai adresa instan(ei cu a~i cerere dupa in]arurarea obstacolelor $i intrunirea condiliilor necesare. Esenta fOlTllCi judiciare de aparare constii in verific. totodata. 267 CPC. pe de alta pm1e. dar anume in cerin(ele reclamantului catre pirit. ~i cerinta catre in~1anta de iudecata de a primi spre examinarea c.aUl. in cazu] unci ac!iuni ce are obiect patrimonial.u1 pomit oonform art 265 CPC. adopUnd 0 icheiere motivata in ~ sens. instanta restituic cererea de chemare in judecata conform art. oompleta $i obiectiva.at va primi apararea cuvenita. Instanta de judecat1i retine spre cercetare numai acele probe prez. Daca recllimantu] dispune de drepntl fa ill/ell1area acpunii $i de drepntl/a admiterea actiunii. insa ooncomitent sa-i lipsea<cl dreptulla admiterea acliunii.. Instanta apreciaza probe]e dupa intima ei convingere. per. care au .au fnceteazii proce. daca nu a fast exercitata in termenu] stabilite de lege.ii intre acel~i pii/1i. De exemplu.P/'(l('e~'lIa/-juridicii (care .area temeinicii in fapt $i in drept a preten!ii]or reclamantului catre pirit ~ dacA acestea sint intemeiate. anumite pretentii (cerinte) catre pin'\. a tuturor imprejurari]or c. in C'dZ de absen\1i a unci prellli~e de ill1eltlare a acriullii. drepntlla ilI1l! 111area ae(illllii. dind 0 icheiere rnotivatii in ace~1 sens $i avind ca efect imposibilitatea de a se mai putea face 0 nouii cerere de chemare in judecat.a neintemeiata.tan\1i de a primi cauza spre examinare. c31auzindu-se de lege. fie nu dO curs cererii oonform art 171 Cpc. imponantA pentru pricina.a $i satisface pretentiile rec]amantului. aceasta mnd condi~a de baza de admisibili1a1e a ac(iwlii.<. 170 CPC.'iCo circW1lS1antele pe care Ie illl'Ocii drep1 femei al pre1en(ii/or $i obiec(iilor safe dacii fegea nil dispw1e altfel. cu privire la acel~ obiect $i avind ace~i 1el1leiuri.a sub toate a'>peCte]e. fie SCoale cererea tk pe rol conform dispozitiilor an. dreptul/a ad:mi1emJ ac(iImii se stinge prin prescriptie. orice adresare in instan!3 cu 0 ac!iune trebuie sa oontina. Conform prevederi]or an. atunci dreptul sau ]ezat sau contest. Totodata. Din dubla natura a oonpnutului drepntlui fa ac(iwle rezulta cA. Latura material-jurididi a dreptului 103 actiune se stabil~ $i verifica in cadrul examinArii in fond a cauzei.auzei in ansamblu lor. instanta admite aqiunea. pe de 0 parte. in $Cdinta. In caz contra!'. intemeiata pe cercelare. in caz de ab~n\1i a unei cO/wi(ii de ill1t'11tare a ac(illllii.oana interesatii poate dispune de dreptulla intentarea actiunii. adica cAIre 0 pe~ii concretii. Acea~ inseamna cA se stinge dreptul de a apela ]a forta de constringere a statului pentru a-I determina pe debitor sa-~i execute ob]iga~ile.a $i darea unei hotiitiri in vederea admitcrii sau respingerii pretentii10r sale catre pirit AnUlne unitatea dilltre {arum ma1eriaf-juridicti a dreptului la acliune (care constitui~ cerin!cle reclamantului catre pin"!) ~i la1Uro. insA. 0 respinge c. Ramine vaiabiJ. instanta refic:Ji In primirea cererii conform di~-pozilii]or art 169 CPC <. insa.entate. [j1Nl unei premise sau colldi. o alta coOOitie de admisibilitate este intentarea actiunii in cadrul termenului de prescriptie.instan\1i. 117 CPC: jiecare pane rrebuie sa dOl 'edeo. pc care consiclera cA i-a ]ezat sau contestat un anumit drept sau interes.ii constituie temei de refuz in primirea cererii de chemare in judecatii <.au ~1ituirea acesteia. Instanta refuza nu in cerinta reclamantului catre inc. atunci instanta este in drept sa admita actiune. DacA oretentiile rec]amantu lui se vor dOl 'edi In (am si III drem.

pirilUl are posibilitalea de a se apara impotriva ac!iunii reclamanlUJui. actul de investire a instan!ei. ori printr-<> inchciere definiti\'~ a fost admis1i renunJarea reclamantului la 0 actiune identicA elc.cacrea de ('''(?/Iare ill jlldecala'. l1o!iul1c:3 de .zeazA lemeiurile de fapt ~ de drept ale actiunii. Obiecliile piIitului Iind sa dovedeasdi cA reclamanlUl nu are dreptulla acpune nici in sens procesual.ac(illllea" este gcn\.<.1l de pe 1'01 din cauza cA nu sint respectate premisele sau condipile inaintllrii 8C\iunii.. 4. Moda1italile de apirare a piritului impotrh'a aqjuniL Pii11ile in litigiu au posIbilita!i egalc de a folosi toate mijloacele procesuale penbU sus!inerea pmpriilor pozi!ii (art 26 alin. Rezullil ca. ori cererea s1i fie scoa. Obiec(iiJe 11U1IerioJ. Obiec(iiJe &npotmYl Dt:(iunii sUri controrgrunentele de fapt ~ de drept prin core pFriluI combaJe preten(iiJe m:lanumJuJui.'e procesuale 1ii preexi~ indilc~i dreptului subiecti\'.clrepflllla ac(illlle" CU . Dreptul subiectiv 1ii ac!iul1ca ITebuie sa existe inainte de a introduce cererea. De c\emplu: in procesul examinArii cauzei. piritul a\'ind ca ~op sa probeze cA procesul trebuie sa fie suspendat sau sa inceteze.. Tt )looalJ. ca un tot de mijloa\.e sint indreptale spre combaterea drepntllli fa admirerea ac(iUllii 1ii \. imrucit au tUnc!ii dilelite.'rdlii. . in primul rind prin faptul cA i se aduc la cu~nt3 pretentiile acestuia ~ i se ofera dreptul de a depune referinlA (art.. nici in sens material. AlUnci clnd pinwl intenponeaza sa se apere cu adevW'at el poate uti!iza dOlI! modalitati: inaintarea obiecpilor 1iilsau a OCtiunii reconvenponale.. acea. . piritul probeazA cA exista deja 0 hotarire irevocabiJ~ intr un litigiu idenlic sau cA procesul a tast pomit 1ii esre suspnut de 0 persoan~ neimputemicitA. intrucit . nu se confundii .. in virtutea principiului contradiclorialitapi.constituie cerin\<! reclamantului carre instanta de judccatii de a primi spre examinare amza \ in ansamhlu alcAnliesc a('(illllcn in prl)('I'Jld dl'i{. 186 CPC).trdCt3.ac(iwwa". 185..l1c(illlle" nu cste sinonim cu . Obiec(iik procesrUJk sint indreptate spre combaterea drepl/lllli la intent area ac(illllii..ra tiind actul prin care se dccl~ procesul civil. ab.. 4 CPo. Piritul afirmA ~ incearca sa dovedeasdi ca .

depunerea referintei este obligatorie penbU taote categoriile de cooze judecate in ordinea procedurii contencioase. Accsle cazuri sint urrnatoarele: I.'Omilent cu actiunea parincipaJa. numele sau denumiTe'd reclamantului ~ revendicarile lui. in referinlA se iOOidi instanJa la care se depune. in cadrul preglltirii cauzei penbU dezbaterile judiciare. ac!iunea reconvenlionalll poate fi inaintata pina la finisarea examinibii cauzei in fond. judecalorul fiiOO in drept. . adicA reclamantului nu-i aparpn dreplUriJe fa C'dTe prclinde ~ dovezile prezentate SIDI insuficiente sau impertinente.~eparaJii a pirillilui illlpotriva redll/nantului ce unneazjj sii fie examinatii concomitent cu OJ:{iullea principalii.. in asernenea situatii Nt: facililata execut:\Te'J ho~rii. 186 CPC. fapt care are importan~ la ~tabilirea competen\t:i jurisdictionaJe teritoriale. dJdi aCliunea reconventionalii urmlreSle comnensarea Drelentiei initiale. Potrivit art 172 CPC. La referinlA se anexeaz1l atitea copii de pe referinlA citi reclamanli 1ii intervenienJi sinl Neprezentarea in termen a probelor 1ii a referinlei de cAtre pirft nu impiedidi examinarea ~i soluponarea cauzei in baza materialelor din dosar. judedtorul propune pirilUlui sa prezinte in judecata in termen probele necesare ~ ii explicA obligaJia de a depune referillla impotriva aqiunii reclamanlUlui. probele care dovedesc acesre obiecpi. Accs1e condi!ii semnitidi lrei cazuri cind ac!iunea reconventional~ poate fi admisi'i spre examinare COI1\. instal1!a va .'ler patrin1l)niaJ. sa 0 (aea. iar nonneJe jutidice care se invoca nu sint aplicate sau interpretate corect Potrivit art. AC'{illf/(!Q recollven{iona/ii coll. ci nu obligat.preten!iiJe reclamanlUlui sint neinterneiate 1ii nelegitirne. dad sint respectate conditiile prevAzule de art. dernersurile piritului. obiecpile procesuale ~ maleriale penbU fiecare pretenlie in parte. precum 1ii alte date importante pcnbU solu!ionarea cauzei. Astfel. C'ompensarea se pmdUc.'ifii diIlJr-o preten{ie materitd-juridicii . Ac!iunea reconvenlional~ este 0 modalitate mai complicata 1ii mai rar aplicata de aparare a piritului.'e alunci cind acliunea principal~ poarti camc.. or. Ac!iunea reconven!ional~ are caracter inciJelllal. 173 CPC.

'ianlclor de tapt sau de drept pe care Ie invocA reclamantul pentru a-1ii justifica prclen!iile. Rolul actelor de dispozipe ale p1\I1. total sau rortial. Actele de dispozltie ale pArtilor.re la fotml ~ conpnurul cererii de chemare in jUdeC'dt3. in instan\3 care judecA aCliunea initial1\. Cererea recon\'entional~ se intoc~e poni. indiferent de care instan~ ar fi competentA s1i 0 judece.'I'Itestarea palcmitatii.':l!ar plaia ~ntrll chiria apartamenlUlui. actiunea reconventionaJ~ nu poate fi examinata sepamt.ifacerea cvnIrUctlllui. silUa!i~ in care in gt'ncre nu se elibereazil titlul e"C\:uloriu). dadi actiunea reconventionalll si rea initial~ sint in (. De exemplu: locatorul cere de la 1C\. De aceea. ci doar a reclamantului. iar in al doilea tind de a stinge orice posibilitate de litigiu pe viitor in leg~rii cu obieclUl cauzei respective. or.ilor sint drepturi speciale ale ace!.l !l)r sepamt3. 5. Ponivit art 42 alin. 173 aJin. iar Itllerior cere lip. Parplor Ie este recunoscut dreptul de a dispune de obiectul procesului ~ de mijloacele procesuale acordate de lege. 2. 4. ModIfkind obJectul actiunH reclamantul !oChimbii pretenpile initial inaintate. de aceea. actiunea este inaintat~ in cadrul aceluiasi Iiti2iu intre aceleasi D~ni. ele pot intaptui un ~r de acte de dispozitie. care pot fi definite ca manifestllri de voinlA ale p1\I1.. admiterea actiunii DrinciDale.5ilTa piritllJui de dreprul fa Jpa(illllocatil'. 1111 se cCJJlsiderii ca $ia l1Iocl(ficat (/C/iwl('(/. dac~ admilerea actiunii reconventionaJe exclude.. 3. astfel s-ar emite hotariri conttadictorii 1ii soar incalca principiul prejudiciabiliratii faptelor.it regulilor generate cu pri\. 2 CPC.1 doar un titlu e"\. Schimbarea obiectului sau terneiului ac)iunii nu poate avea Ioc la iniliati\'a instanJei de judecata. actiunea reconvenponal~ se inainteaza. redaJl/iJ1It111 cere ulterior dcdararea llillilii{ii acestllia. Moditkarea temelulul actiunll pn. fapt care face imposibila c"amin:lTe'.'CUtoriu (posibil compcnsarea sa slinga intcgml prelenliile p1\I1i1or in liligiu. in primJl rind. 60 CPC). 2) ac. iar iudecarea lor simultanll ar duce la solutionarea raoi~ si iusta a litieiilor.ilor privind dreplUrile mareriale supuse jlldecApi ori mijloacele procesuale recunoscute'de lege. Actele de dispozipe ale p1\I1. solicita costul repampei capitale ~ care a fik'Ut-o. la lindul sau. or. in aces! C'cIZ ambele ac!iuni sint organic legate intre ele. de a pune ~t situapei litigioase 1ii a procesului diiltre ele in conditii care Ie mul\U~ deoponiv1\. on in acpunea de partaj a bunurilor succesomle piritul succesor legal conte~ Iegalitatea testamenlUlui.'tom (an. reiC1iind din art.IIfCII 0 nOlla ac(iwle. ci a iJla. De exemplu: in cadrul examin~i acpunii de achitare a pensiei de intretinere penbU copilul minor pin"tul solicita CI. sau in procesul de divort p"uitul solicita declararea nulitatii ~riei.'()OC{iune.ilor este. De exemplu: in procesul de desfacerea a cAsatoriei pinw I cere partajul averii sau plata pensiei de intreJinere. De excmplu: rc:jlierca allTicipalii a contractlllili de loca(illlle la illi(iatil'a lomlontllti poote Ji . iar acesta.elibcr. hotarireajudecAtoreasdi irevocabil~ va a\-ea puterea lucruluijudecat. De exemplu: rec/tll1llllrJul care a cenll ini{ial plata pensid de illtrelillere.:supllne schimbarea circum. De exemplu: solicitind initial de. in acest caz ac!iunile se exclud reciproc. Important este ca toate pretenpile care au suportat modificAri sa nu depii$easc1l cadrul mportului materiallitigios care s-a conlUrat inlTe pfu1i.

in reali7m~ Can. De exemplu: cererea de desfilccre a cii. Renuntarea Ia a~une ca act unilateral de dispozipe 3p3r\ine' ~i persoanelor care pornesc p~sul in interesul altor titu]ari in condi{iile an. insa admiterea acestei renun!3ri ilu duce la incetarea procesului atj)a limp cil reclamantul insu~ nu renunta. 60 alin. Reclamantul poate sa modifice acliunea.tit. solicilarea compcnsiirii vcilorii obia:tului pierdut sau distru~.. 3 CPC).mle (al1. Nu se con:.'iiituriei . Atunci clnd se completeazA obiectul acliunii. inlocuirea aCliunii in c. admisi! de instanta de judecali. .~piigllbirilo. de renuntarea la ac\iune.'O!)!\1atare prin ac!iunc.26O lit c) CPC constituie temei de incetare a procesului. completarea lemeiului acestcia. adica fie obiectul. n'c/cllllilllllli lIIai .\'oli('. cit ~i in sens p~sual. care trebuie si! se supuna tunlJU premiselor ~i condi~ilor cerute de lege. ulrerior moi cere $i I'Cll1ajIl/Ol'crii.j{k uniloJeroJ a/ reelanwnJubJi care are drept scop Uu:etarea procesuJui in acest fel reclamantul renuntii la ac\iune atit in sens material.folicitarea pensiei de intre(illere a so(ului illcapabil de mullCii.C'UII::atii (Ie folosirca b. Renun(l11m fa ac(inne ~1e un act de dispo. Schimbarea concomitenta a ambelor elemente semnifica inaintarea unei noi aC\iuni. ~~ Cod CMI) ..Mc'.iderii modificare a aC)iunii.1 r/'illleRran'(/ la . De de exemplu: . Nu urmeaza a confunda retragerea cererii de c1tre reclamant inainte de emiterea incheierii privind intentarea procesului. ~ mai bazeazii # pe a/te fapte juridice. I lit (i) CPC este temei de restituire a cererii de chemare in judecala cu toate efectele juridice care rezult!.11a I'(JClle n!llllllla la aceastci COll:ii $. Motivele renunlMii pot fi diverse: nejustilicarea preteI1!iiJor. . care conform an.T'CI1TCl (('17IIC!IIul"i de plalii.wi illl'OCe lIeplara d.l"e ill1en1i!ia:a pe alU/mite fapre. pe p(lInmml a 3 IlIIli dupe:. exp. 71 ~ 73 CPC. implicit se va impune ~i co~ temeiului 3Ce!. eXlinderea sau reducerea prelen!iilor pnncipale sau accesorii. care conform an. iar (vmpletarofiind eu . precum ~i onorarea benevo]a a obliga\iiJor de caire pint . tie temeiul acesteia. sau imposibilitatea de a Ie proba. /lion/Ie 1/{!lI1nt (¥ II!H'diae nde1?itima.~CIlI IIllerior ace. Evident renunjarea poate fi 100II11 sau partiaJ1i.I'c'I1'icill. incetarea procesului face imposibila adresarea repetata cu 0 acpune identica. ori cerind desfacerea Cii'iiitOliei.ullclili indliriat colltrur desrina(iei .\'olidl(i $i plata dl'.1eia. ]70 alin.

erea ac(iunii me un act de t/ispo'd#e uniJatera14 a pUfJuhd prill care acesla 4i exprimii acordul cu pretenfile &winJa!e de ciiJre reclamant $i care. iar persoane]e care pomesc procesul din nume propriu in interesele altor persoane (art 71 ~ 73 CPC) nu dispun de acest drept p~sual. COlu:1i(iOneazQ admiJJ!rm ac(iunii. Instanta de judecata poate ~i sa refuze printr-o incheiere motivata admiterea renunt3rii ]a actiune. aplaJled litigiul $i sting prot%fU/ civil Motivele inLi1eierii unei tranzactii de imp1ica. in camI admiterii de c1tre instan{4 a ~i 3C\iunii de catre pirit se va prmmta 0 hotWire de admitere a pretentiilor reclamantului (an.~i reclamantul nu este obligat sa explice motivele renunfArii la aqiune. fapt menponat in procesulverbal aI ~intci (art121 CPC). in acest fel. 94 . instanta este obligal3 sa-i explice consecin\C1e juridice ale respectivului act de dispozi\ie. ReculUJt1$.IJ!4 la apararea intereselor sale. Renuntarea la 8C\iune trebuie exprimata in cereri scrise. pentru a verilica daca acesta i1 co~entiz. Drl'Ptul de a incheia trnnzac\ii de impacare apartine p4r\ilor raporrului material litigios.-d. Ca ~ in cazul renun!3rii la 3C\iunea.eaza ~i nu-i este viciata voin{a. ci ~i de mijloacele procesuale.mzaclia de impacare poate fi incheiata pe tot parcursul pn1Ce:. este numiJ lid de dispo:i(ie biJoJem/ii a plir(iJor prin care acesteo. Tr. daca acestaefectueaza drepturile ahor persoane. fikind concesii reciproce. 5 CPC). pinrul rent.ului. adresata instanJei.re pot fi diverse. inclusiv intervenientii principali. 212 alin. De regula. care se anexeaza la dosar. ~ acesreia poate fj integraJa sau partiala. dilicu]tatea probarii ~ nedorinta de a fi implicat intr -un proces indelungat Plin incheierea unei tranzactii de imp4care pArple dispun nu numai de drepturile materiale ce Ie apaI1in.* de a verifica dadi vointa pititului nu este viciata sau nu este exprimara cu rea-vointa. Trrulzac(io tk impiit:are este un conJrru:t. dosarului. care in FUrP dreptului procesuoJ civil. se perfecteazA printr-o cerere scrisa anexata la materia!ele. nu inai. intrucit tranzacpa de impacare va inlocui hotarirea judeci1torea. chiar ~i la faza executarii 11l)tiiririi. de regulii.

>cin\Cle juridk. 345 aJin.De regula. de achitare a pensiei de intre~nere. daca ea a fOS! omo]ogata. Tranzocpa de imp1lcare poate fi temei pentru eliberarea titlului de executare siJit!. instanta de jUdec-dta dispune incetarea procesului. e) sa suspende urmarirea. Asigurarea ac(buUi este un act procesUill pe core i1 dispune instanp fa so1k:iJarea participan(ilor fa proces in siIu. ea are puterea lucrului judecat. nu se poate face tranzaqie cu privire la capacitatea persoanei sau la alte chestiuni care intereseaza ordinea publica. inclusiv transmiterea de bunuri catre pirit sau indep]inirea unor alte obligapi fata de el. inclusiv pc cele care se afla la alte persoane. Propunind pW1i1or sa se impace. De asemenea. Conform an. dupa caz. 174 CPC. la cererea participanplor la proces. 6. d) sa suspende v"1I\Zare8 bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de ridie-Me a sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar). tranzaC\ia de impacare se negociaza in afara ~intei de judecata ~i in <K.mzac{iei Ii este re2. Daca una din pa'1i nu-~ va OIlora obligaPiJe care rezulta dintr-o astfel de tranzactie. b) sa interzica piritului sa~ire. Asigurarea acpunii se admite in once faza a procesului. se semneaza de ambele pW1i ~i ~ anexeazii la materialcle dosarului. 265 lit (d) cpc.judecatoru] sau instanta este in drept: a) sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului. in vederea asigurarii ac\iunii.nta obiectului in litigiu.mzaclia de impiic'dre se incheie in cadru] ~intei de judecatJi. pot Ii . Dacii in baza art 133 I Cod Civil tranzactia a fost incheiata pentru a preveni un p~s. De exemplu: in cazurile de constatare a patemita{ii.a(ia in care pot apiirea dificultii!i in solu(innarea ~ sau execlltarea lwtiiririi or devcni imposibiM. Conform an.'e ale acestui act p~suaJ. c) sa interzica altor persoane sa\"~irea unor anumite acte in pri\.:\ unor anumite acte.oane ~i daca trdl1Z8C\ia de impacare nu este expres interzisi! de lege. in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a ac\iunii ar crea dificultali judecato~ sau ar face imposibila executarea hotaririi judeclto~. contestat de catre debitor pe cale judiciara. de reparare a prejudiciului cauzat prin accidente de munca sau boli profesionale. Dacii tr. atunci condipile acesteia se comemneazii detaliat in p~l-vert>al aI ~dintei care se semneazll de ambele parp. insa nu poate fi prezentata spre executare silitA.Crvat capitolul XX"V1l aI Cod Civil aI RM.1 lit (b) CPC. ~i alte masuri de asigurare a 3C\iunii care sa corespunda scopuri]or specificate in an. intemeiata pe un document executoriu. atunci ea trebuie sa se adre<oeze in judecata cu 0 cerere pentru a pomi procedura in ordonan{4 in baza art. Tr. Omo]ogarea semnifica admiterea ei de catre instanta de judecata ~i dispunerea incetarii procesului in temeiul acesteia. 1332 Cod Civil. ~ perfecteaz1i in scris. Asigurarea aqiunii. judecatorul trebuie sa veritice dad prin traI1Z3C\ia de impacare nu sint afectate drepturile altor per. Mai mull decil atit. judeci1torul trebuie sa Ie explice conSt.'est C3l. Judecatorul sau instanta poate ap]ica. daca confil1Tl3 0 tranzacpe de impacare mtre parp. judecatorul s8u instanta peate lua masuri de asigurare a ac\iunii.

.admise concomitent mai multe masuri de a.igurare a actiunii daca valoarea bunuri]or sechestrate nu ~ valoarea acpunii. instala~i. sechestrdTea bunurilor se efectueazA numai in limita valorii re\endicarilor din actiune. lara a-I i~ta pe pirit ~ pe ceilalp participanp la proces. mi. in baza incheierii de asigurare a acpunii. Dupa aplicarea rmsunlor de asigurdre in pri\'inta unui bun.. destinate utiliziirii nemijlocite in produc!ie.ea ti cauzate piritului. in ordinea stabilitA penbU executarea actelor judecato~i. DacA incheierea de asigurare a actiunii a fOS! cmisa tM1 ~irea recurentului. judecltorul sau instanta pOate cere reclamantului 0 cau!iune a prejudiciilor care ar put. Pe linga aceasta. Incheierea de a~igumre a ac\iunii se execuIA imediat.c. pe produsele finite (m1irfuri). judec3torul sau instanta ~inteazA. 3) CPC. Plivitor la asigurarea actiunii. judecatorul sau instanta pronun{8 0 incheiere. in cazul asigurarii ac{iunii.. obiecte de design din oticii ~i alte bunuri. rec]amantul poate u:re vinova\i]or repararea prejudiciu]ui C'duzat prin neexecutarea incheierii judecatore$ri de asigurare a acpunii. unelte. a~igurdre a actiunii printr-o alIA forma. termenul de depunere a recursului se calculeazA din ziua in care persoana interesatA a aflat despre pronuntarea incheierii. se efectueaza in um1i1toarea ordine: a) in Primu ~ nd. Aplicarea sechestru]ui pe buriurile organiza\iei sau ale per. Masura anterioar3 de a~igurare a acpunii poate ti substituiIA sau anulata. Incheicrile de asigurare a actiunii pot Ii atacate cu recurs. vinovaplor Ie se poate aplica 0 amenda de la 10 la 20 de unitali convenlionale. precum ~i pe alte bunuri materiale care nu par1icipa nemijloci in pl'OCeSul de productie ~i care nu sint destinate utiliziirii nemijlocite in produc!ie. pe bunurile predate unor alte persoane. d) in aI panulea rind. Depunerea recursului impotriva incheierii de asigurare a acpunii nu suspenda executarea incheierii. organul care inregistreazA bunul sau dreptul asupra lui. la cererea participan)ilor la proces. Participantilor la proces Ii se . du[Xi caz. pe bunurile care nu participa nemijlocit in produc~ie: valori mobiliare. b) in al doi rind. Acceptind asigurarea acpunii. materiale. Substituirea unei forme de asigurare a acpunii printr-o alIA forma se solu~oneaza in ~in{8 de jodecatA. se admite substituirea unei forme de . 176 alin. in dependen{8 de masura asiguratorie intreprirtsa. Plin u~. Cererea de asigurare a acpunii se solu~onea1A de judec3tor sau de instanta care exwnineaza pricina chiar in ziua depunerii ei. judecatorul sau instanta elibereazii titlul executoriu reclamantului.iloac~ bfu1e.~pra bunului reSJX'CIiv.. c) in al treilea rind. m~ini. pe bunurile imobiliare. in cazul incalcarii interdicpilor. precum ~i pe materia prima. utilaje.ti de pe nturi.oanei fizice cu statut de intreprinz4tor.~bindi \'re-un drept a. autoturisme. echipamente ~i alte mijloace fixe. incheierea adoptata in acest sens face opozabil sechestru] tuturor celor care vor d. iarcopia incheierii de asigurdre a acpunii p"uitului. Pooivit art.

Aceste proces de ~re in1bradi 0 anumitA forma proc:esuala ~i este numit proba{illlle judiciarii. data ~ ora ~in\Ci de judecata. luate la cererea acestuia.!i in situa~a de a cuno~ careva circumstan\C de fapt care au avut Joe in trecut ~ mai rar se intimpla ca instanta sa ia cun~{8 nemijlocit cu anumite circumstante. piritul este in drept sa intenteze impotriva lui ac~une privind repararea prejudiciului cauzat prin masurile de a~igurare a actiunii. insa. FelurlIe mljloacelor de probatte." . indiferent de vinov~a reclarnantului. Participan~lor la proces Ii se comunidi locul. combaterea probelor piiT{ii adI'erse. in locul masurilor de asigurare luate. Dupii parerea unor autori. Potrivit an.. nu impiedidi examinarea problemei. PROBELE!>I PROBA TIUNEA iN PROCFSl1. data ~i ora ~in!ci. Illai/lIarea de demersllri cu privire la solicitarea probelor. in literatura de specialitate nu existA 0 opinie unidi cu privire la delinirea proba~unii judiciare. proba{iunea in procesul civil este acril'itatea eXc/lIsivQ a piir(ilor. 6. participarea la cerretarea probelor. TEMA XIV. pTell!ntarea de probe. Notiunea ~ scopul probatiuniljudJclare. No!iunea ~I scopul probatiuniljudlciare. 7. 3. Daca ho!iirirea de respingere a actiunii reclamantului a devenit irevocabila.. Anularea masurii anterioare de a~igurare a ac~unii se solu~onea1A in ~in!ii de judecatA. 180 alin. Notiunea de obiect at probatiunil. in cazul a<. Recursul impotriva incheierii de anulare a masurilor de a~igurare a acpunii sau de substituire a unei fOnTle de a~igurare cu 0 alta ~1Jspenda executarea incheierii. CIVIL I. 4. ~ pe totalitatea drepturilor lor procesua/e.<. Repartizarea sarcInII de probatiune inlre pirti 5. . Neprezentarea lor repetatli. Notiunea ~ clawkarea probelor. care constii dill afirma{iile despre circlonstan{ele de fapt ak CtlllZei.. in cazul admiterii a~unii. Delegatillejudeclto~ ~ ~ probelor. De regula. masurile anterioare de a~igurare ~i pasneaza efectul pina la executarea hotaririi judecato~ti. instanta de judecatJi in cadrul procesului civil este pu.comunidi loeul.. in cazul respingerii ac\iunii. 1. nu impiedicl examinarea problemei. . Diversitat. 3 CPC. care in opinia diferitor autori difera. Neprezentarea lor. masurile anterioare de a~igurare a aC\iunii se mentin pina cind hotarireajudecltoreascl devine detinitiva. sa depuna pe contul de depozit aI instan)ei suma cerutA de reclamant.igurnrii acpunii prin care se cere plata unei sume.ea de opinii este determinatA de cercul subiectelor implkate in procesul de proba)iune. (de exemplu: examinarea Ja fata locului). Pertinenta probelor ~ admIsibllitatea mljloacelor de probat\e. 2. Masura de asigurcue Ii acpunii poate Ii anulatA din oficiu sau la cererea p"mwlui de ditre judecatorul sau instanta care a ordonat masura de asigurare ori de judecatorul sau instanta in a camr procedurii se at1a pricina. piritul este in drept ca. insa.

5 CPC). adid! exclude instanta de judecatA ca subiect aI probapunii. verificarea ~ aprecierea probelor. T otodatA. indreptoJ6 spre ajIaretl infonna(iei veridk. 130 CPC. procurorul ~i persoanele care pot pomi procesul in baza art. 56 ~i art. precum ~i ceilalli participanp Ia proces: interVenienpi. legaturd instantei cu probele cste dc~1 de mare penuu a afinna dl ~i aetivitatea acesteia se include in probaliunea judiciara. proba(iunea judiciarii este activitatea slIbiectelor procesului civil.ea lor (art. in aceac. scopul proba\iunii judiciare nu se reduce door la colectarea ~i prezentarea probelor. dadi p3r)i1e sau alii participanp Ia proces solicilA ajutorul instantei din cauza dificuJtAtilor inulnite (art. 118 alin. conpnutul nopunii de proba~une nu include a. .xistenfa anwnitor circumstan(e. acestea din Urm3 fiind doar p3r)iJe. reprezentanpi. ci ~ instanta de judecata. ~i anume: a) detenninarea definitiva a circum~tan\Clor care au importan)ii penbU solu~onarea justA a cauzei (art. ci ~i la aprecierea acestora de c3tre instanta de judecatA. Instanta de judecaIA nu 'poate fi exclusa din cadnJl proba~unii judiciare. insa. c} contribuirea la procesul de adunare a probelor. d) aprecierea probelor dupa intima convingere.Potrivit acestei opinii.. 4 CPC. care sint realizate de ditre instanta de judecata. art. b) propunerea p3r)ilor ~i altor participan~ la proces sa prezinte probe suplimemare ~i sa dovedead faptele ce constituie obiectul probapunii penbU a se convinge de veridicitat. Astfel.. dar sarcinile ~i drepturile acesteia SIDt diferite de cele ale piirtilor. InUlIa participa indirect la eolectarea probelor. Dupa parerea altor autori.1Mgind cercul subiectelor.ta ordine de idei.nel de etape precum cercetarea. AceastA afumape poate ti preluatA numai cu anumite precizari. conform art. 3 CPC). modijiciirii ~ stingerii rrzporturilor juridice. 55 CPC aI RM prevede ca drept general aI participan)ilor la proces prezentarea de probe ~ participarea la cercetarea 10r. adicA la formularea unor concluzii logice care ar permite motivarea hotaririi judecato~ti. 73 CPC. subiectele probapunii sint nu door piir1i1e.e despre drcrum10nfele de fapt ok apariJiei. 119 alin. Trebuie de repnut faptul eft. I CPC). iar cercetarea ~i aprecierea probelor tiind una din obligapile principale pe pan:ur. instanla de judecata nu probeaza. 118 alin. necesare pentru solu{ionarea litigiului intre piirti. de~uratQ cu ajutorul mijloacelor procesuaJe stabilite de lege aI privire fa stabiLirea adeviirului obiecth' despre existenfa sou ine. am putea da urmatoarea definilie: Proba{i1m«ljudidorii ate adivikJJea 1ogico-juridka pe care 0 tksfipJra parlkipmr(ii fa proces ~ tongen(iol instonp de judecaJii.ul procesului. in mod special. ci soluponeazA 0 eauza civila. in primul rind din sarcinile procedurii civile stabilite in art.. infliptuiJii inJr-o anumiJii fOnTl/l procesUlllii. Scopul probatiunii rezida.

colectarea si orezentarea orobelor care confinna sau infinm existenta circumstantelor de fact De care se intemeiazA oretentiile si obiectiile OOrtiIor. DeIerminorea probelor consta in stabilirea surselor de infonnatie care at putea dovedi existenta cirt:umstantelor de fapt pe care se intemeiazA pretentiile ~ obiectille pArtilor. detenninarea obiectului probapunii este pus3 pe seam! pAr1iIor. Aceastil etapa a probapunii judiciare nu este obligatorie. nemijlocirii ~i continuita\ii ~i . 372 CPC. in cazul in care pArtilor Ie este dificil de a Ie prezenta .~tere. este prevAzut acest lucru cu referire la reclamant in art. 2) detenninarea.\A in detenninarea obiectului probatiunii in cauza concretA. ~. dt ~i de inslanta de judecatA. Cokctarea probelor este realizatii de catre participanpi la proces. I 18 alin. conform an.Proba\iunea judiciarn. 119 cpc. Jar.. pe parcursu1 dezbaterilor judiciare.1 CPC. Atunci cind sint cen:etate probele se aplica toate formele de percepere a realitilpi.oerceoerea lor de catre instanta de iudecatil. penuu dezbateri judiciare. fUnd admisibila door prezentarea inscrisurilor noi in ca1itate de proba. Potrivit art. Cercetarea probelor se face doar in cadml ~intei de judecata. 0 parte din temeiurile declmrii revizuirii sint indispensabillega(e de corectitudinea administriirii ~ aprederii probelor. 119 alin. toate procedee logice de gindire.. 166 lit (e) CPC. h) CPC. Mai mutt deCJ1 at!'"\. consta din mai multe etape. 185 alin. g). consecutivitatea carora unneazii a fi respectata atit de participanpi la proces. adica legile el1lpirice de CuJloa. Rec/omarea probelor de catre instan\il are loe in baza an.tan!ei in acest soap. Conform an.ul im. potrivit art. PreZJ!ntorf!t1 probelor ca act procesua1 const! in punerea lor la dispozipa instantei. 186 alin. in recurs. 3 CPC. tiind un proces complex. 3) cercetarea orobelor . probele se prezintil de catre pArti ~i alp participanp la proces. panicipantii sa invoce anumite probe. in virtutea art. ~ nu este exclus ca ulterior. pnindu-se cont de principiile oralitilpi. cu condipa ca probele reclamate sa fie pertinente ~i admisibile..t lit b). acest lucru poote fi tOCut ~ 1a faza exarninArii cauzei in ape!. ~ solicita concur. care regleme:ntealA fonna ~ conpnutu I cererii de chemare in judecatA. T~i detenninarea definitivil a circumqantelor care au importan\il penuu solutionarea justa a cauzei revine instantei. 3) CPC este specificat acel~ luCIU in privinta piri'tului.<. Initial. conform art. &eeSI lucru urmeazA a fi fkut la faza pregatirii cauzei . 4 to CpC. Acestea sint: I) detem1inarea circumstantelor de f3tJI De care se intemeiazA oretentiile si obiectiile AceastA prima etapa con.

ei. care S/II/ adllli1l. cercetare. 2. .~e ref1ectare in partea morivatil a hotaririi. inscrisurile. eit ~i in legislatia procesuala. Ea i~i ga.infonnapa despre circu~tele cauzei.c.rprc cirelOnrtall(ele carr all illlp0l1Q11{O pellf7U eXlIlIIillarra OOII:1'i. or. au 0 fonna procesuala. De~i. prrcllln $i a altor cirelll/won(e inrpo11ame pelltnl jll. legisla\ia procesuala stabi~e reguli generate de apreciere a probelor ~ necesitatea elucidilrii rezultatelor aprecierii prohelor in hotarirea judeditorea<d.. depozipile martorilor. procesul proba\iunii. precum ~ argumentarea preferintei unor probe faIA de allele" (art. . probele materiale.ren'esc la co/I. 4) aprecierea orobelor este etapa finalil ~ definitorie aI procesului de proba\iune judiciaJii.rall iIIjimra cirelOlIstall(ele de fapt. in sens larg. probeJe in doctrina ru. Mijloacele de cercetare a probelor sint actiunile procesuale grape carora probele devin accesibile penuu pen:eperea ~i intelegerea lor de dilre instanla de judecatil ~ de catre participantii la proces. in acest sens legislapa procesuaIiI civilil enumerA III111iItoarele mijloace de probape: . . unde instan\8 indica . 2) in aI doilea Md. exprinrate /ntr-o anlOlIita fonna procesllafii.J11Otivele conc1uziilor sale pri\ind admiterea unor probe. probele au un anumit COII/i1lllt . explicapile pilrtilor ~i altor persoane interesate. Probele constituie un concept unie in care se intercaleazA infonnapile despre anumite fapte ~i mijloacele prin care se obtin acestea. An.rtii a cau<I!i. unii doetrinari exc1ud acea!o'ta etapa din. .rtatarea dmollstQ/1{elor ce justijica preten(iile $i obiec(iile pOr(i/or.rtrate littr-o consecuti!'ilale procesuala srabilita de lege. care . numita mijloc de proba(ie.rta sofll(iollare a CQII::. Fiecare categorie de probe ~ are fonna sa procesuala liP. I 17 CPC al RM defi~ probele ca elenrell1e de fapt. sintem de parerea relor care cred ca rnm aprecierea probelor n-ar avea nici un rost celelalte etape. 130 alin. in sens ingu~ probele reprezjllfa illfOlma(iile pe11illellle care direct sau indirect pot conjimra . care all impo11all{O penI1U solu(ionarea jll. inregistrnrile audi()-\ideo. Notiunea ~ dasificarea probelor.contradictorialitatii. Definilia de proM este reflectata atit in doctrina. Natura juridica a probelor este tripl1\: I) in primul rind. 4 CPO. dob/lldi/e lit modul previilJlt de lege. care garanlea1! veridicitatea informapei. .iI sint definite ca mijloacele legale prill care se ob(in infonnafii w!ridice de.

Potrivit art. de aceea con\inutul ace!o1eia poale condipona mai multe concluzii. . precum ~i a regu1i1or de apreciere a acestora. concluziile expertului.inscrisuriJe. adica la informatia care confinm sau infilTTlA o circumc. deI. relevarea importantei lor penuu soluponarea unci cauze concrete. preaun ~ alte circwnsIrzn1e imporlon/e pentru jusf/1 so1u~nare a CtlUZei. or. Diferenta intre probele directe ~i indirecte este evidentA. Oasificarea probelor dupa diferite criterii permite studierea lor mai aprofundata. 3) in aI treilea nnd. probele materiale ~ inregist$1e audio-video. depozi!iile martorilordespre ce-3o auzit de 1. b) probe secundare . 3) Duoo sursa orobatiei deosebim: a) probe personaIe .oane. depozipile manorilor.1 aile per. ceea ce face ca ~I sA dureze mai mult 2) DuIXi modul de fonnare a continulUlui orobei (adica a infonnatiilor d~-pre anumite circum~tanle) dC{"><. core in ansambbJ alciiJuiesc obiectul probtJlli in CtIUlJl dati. concluziile expertului. in concluzie. 117 alin.au 0 legarura multi pIa eu obiectul probapei. De exemplu: inscrisuri in original.care implica un raporL 0 interactiune directA intre circumstantA ~ sursa probatiei. De exemplu: copiile de pe inscrisuri. depozitiile martorilor oculari. prezentare ~ cercetare). probele trebuie sa urmeze 0 anumitil ordi1le de administrare (colectare. datele obpnute co indilcarea 1egii nu au putere de probapune ~i nu pot fi puse de instanJil in temeiul hotMrii.ebim: a) probe primare .ermitudiJ. cornplicat! mai ales prin subdivizarea probeIor personate in verbale ~i scrise.din continutul eareia rezulta cen 0 singura concluzie. b) probe materiaJe .explicapile p8r1ilor ~i altor persoane interesate. infomltl{ie core se confine pe anumiJe supoT1uri (surse) luunite miilool% de proba(ie ~ core trebuie sa ji£. 1 ) Duoilleeatura continutului orobei co faPlUI Drobant deosebim: a) probe directe . alte criterii se referil la forma procesualil de adminb1:rare. prezentaJa. Unele criterii se referil la conlinutul probei. proM constiJuk infonntJ#a cu privire fa drcrunston{e1e de fapt pe core se in1ettreia1)J prelmfiik ~ obiec(ii1e pi1r(ilor. 4) Duoo. b) probe indirecte . to aceast! ordine de idei. cocetat6 ~ apredatii inJr-o anumi/ii ordine pT'OCl!$Ull/ii stabi1it4 de lege. probeJe indirecte sint necesare intr-un numar mai mare instan!ei pentru a pul~ condiliona anumite concluzii. deseori probele indirecte luate in comul pot confirma sau infinna veridicitatea unei probe directe. in doctrina se discuta inca despre corectitudinea acesteia clasificari. dar aceasta nu diminueaza din valOare<l probantil a celor din urma. cokctoJ4. 3 CPC.care implica un raport indirect intre sursa probatiei ~i fapta produsA ~i au drept continut infonnatii ce provin din alte surse.tant!...locuI de fonnare a crobei deosebim: .

obieclUl probaliunii va fi con~tuit din unniltoarele circum. a fi neapiirat conslatate ~ elucidate pc de plin in fiecare cauzii. De exemplu: in procesul asigurnrii probelor audierea martorilor este tacutA de aitre notari. care nu sint recunoscute de aitre top 3Otorii. I) CPC.ilor.care se constituie pe parcursul examinArii nemijlocite a cauzei. De exemplu: depozitii1e martorilor. UITI13toarea definipe: Obiect1d probafiunii repmjnJ4 ansamblul ciraJmstDnfelor de fopt pe core se intemeiaz4 pretenFJe Ii obkc(iik piir(ilor. Unii 3otori afinnii di obieclUl probapunii it formeazii totaIitatea faprelor juridice 1. explicatiile pm. reprezet1tanp ai misiunilor diplomatice sau in procesul delegatiilor ju~.care se formeazA in afara ~tci de judecatl. Altii. De exemplu: in c. 2) prejudiciul cauzat . De aceea ele sint numite circumstante faCtlltatil't' sau de ajutorare. prezentarea ~ examinarea inscrisurilor. in m1.. uItirn1i piirere 0 regiisim in art 117 alin. sint de piirerea ca ~ alte circumstante pot fi irnportante pentru solutionarea justii a cauzelor. spre deosebire de celelalte circum\1ante. intruCl"t in anumite cauze putind sA lipsea<ci.Ci'i3re a hotiiririi de catre instanta de apel sau recurs (art 386 alin.1 care fac referire pAr1ile in pretenpile ~ obiecpile lor. 906 Cod Civil sint enumerate temeiurile rezilierii contractului de locatiune din inipativa locatorului.. AstfeL am putea da . Nopunea de oblect aI probatiunJI.lZUl actiunii de reparare a prejudiciului material. in art 67 Codul Familiei sint enumerate temeiurile de dedidcire din drepturile piirin~. I lit (a) CPC.tante: I) acpunea ilegalii a pirirului. care cuprind in sine: a) faptele probatorii .circumston(ele de fapt. m doctrinii nu existii un concept unic aI obiectului probapunii. I) lit (a) cpc). precum Ii alJe drcumsfJJn{e impoT1llnJe penJru justJl solu{ionareacauzeL Conpnutul obiectului probatiunii este format din mai multe categorii de circumstante ~ anume: I) cirr:umst1zntele de fapt cu CtlJTJdo juridic moIeriol. CI1Te dupii ce ror fi stabiJiJe de ciiJre illstan~ de judec:atii ror fi uJi/i2pJe pentru dovet:lina circumsfJJn(elor de fapt care constituie ohiectul pmha{iunii. . deoarece ele au loe ocazional. Aceastii. De exemplu: in art 41 Codul Familiei sint enumernte temeiurile declaJirii nulitApi ciisiitoriei. Aceste circumstante constituie baza obiectului probapunii ~ necesilii. 2) cirr:urm1JJn(ele defaptfacu1Jo/ive sau de ajutorare. art 400 alin. in caz contrar va exista terne! de . b) probe exfnVudidare .a) probe judidare . Ele sint unanim recunoscut ca element aI continutului obiectului probatiunii. 3.

ei sint determinate dejinitil' de in. circumstanrele mre au impol1an(D pentnl justa so/u{ionare a calt.in referintA).in cerea de chemare in judecat1. Tot de aici fac parte ~ dmunstantele de /apt necesare aft stobi/ite pen!nl adoptarea unei illcht'ieri cu priviJe 1. in lipsa carora nu poote fi 8OluponatA pricina concret1.rtanta judec:dtoreascti pomind de /a pretel1{iile ~i obiec:{iile pdrtilor ~i ale altor participan{i fa proces.1rtilor.tlt loe . ill<.lipsa actiunii ilegale./i rolul decisiv iI are instanta. Or. Deosebim douii surse de formare a obiectului probaliunii: a) temeiul actiunii ~ obiectiile inaintate. precum ~i de la normele de drept material ~i procedural ce urmea!Ji a fi aplicate. b) ipoteza ~ dispozipa normei de drept material ce urmeaza a ti aplicatii. Sint faptele care au semnificatie exc1usiv procesualii ~ de care este legalii exercitarea dreptul 1. Jar dacii va fi necesar de a constata respectarea anumitor premise sau condipi (de exernplu: respectarea procedurii prealabile). Premisele ~ conditiile de exercitare a dreptUlui la actiune sint prev1lzute in art 169 ~i 170 CPC. De exemplu: in cadrul uneiactiuni civile.1 momentul cauzarii prejudiciului se afla cu tOlllI intr-un . reclamantul 801icit1 punerea sechestrului pe un bun imobil in calitate de masuri de asigurare a actiunii. Determinarea corectii II obiectului probapunii inseamnii predarea directiei corecte a procesului de colectare ~ administrare a probelor. initial determinarea obiectului este tkulii de piir!i (reclamantul .VfJJn{e de fapt ell ctDTJJ:ler juridiJ: procesual. 3) legalUra cauzaUl Daca instanta va constata ca pml\ll 1. deoarece ele au loe ocazionaJ.tantelor care constituie obiectul de cun~ a instantei utilizeazii nopunea de limite/e probafi/lnii judiciare.1 excluderea posibilitJItii ca el o1e taliil copilului. ~ totu~ prezintii importantA pentru justa 8Oluponarea a cauzei. ceca ce va duce 1. . Unii autorii nu recunosc circumstantele facultative ca parte a conpnuttJlui obiecru/ui proba{iunii j/ldiciare. existenta airora instanta trebui sA Ie verifice indiferent de 80licitarea p.1 unele chestiuni adiacente exarninarii pretenpilor de bazii. 3) CPC. spre deosebire de circum<. pinrul dov~e faptul atliirii sale peste hotare un timp indelungat (3 ani). iar pirirul. m cazul dat instanta va trebui sA constate existenta circumstantelor care justificl aceast! cerere a reclamantului. iar importanta lor este mai redusii dedI cea a faptelor cu caracter material juridic.reclamantulJi.U1e din obiectul proba!iunii. in cazul 8C!iunii de constamre a palemiliipi. astfel in anumite cauze purind sA lipseasca.tantele care au importanIA material-juridica. Plin unnare. dar pentru a contura ansamblul circumc. Modificarea obieclUlui probatiunii pe parcursul procesului poote avea loe in legiiturii cu modificarea temeiului acpunii sau modificarea cuantumului pretenpilor. Potrivit art 118 alin. astfel obiectul probapunii IMgindu-se. partea respectiva va trebui sA dovedeasd aceastJi circumstantA de fapt. insii odalii stabililii va servi ca dovadii a inexistentei uncia dintre circum\1antele importante \?Cntru solutionarea cauzei . Astfel este important de ~ut cum trebuie sA aibii loe determinarea obiectului probapunii ~ cine lrebuie sA fadi acest lucru.1 inlentarea actiunii. Sint numite circumstante facu/tatil'e SOli de ajutorare. circumstantA de fapt care nu face p. b) ciraun.

I) CPC stabll~ ca nu se cer a fi stabilite circumc.'iellfin{a sau hotiirirea rounai daca ace.tanlele pc care instanta le a declarat unanim cunm:ute. ral1wse irevocabile. 5) CPC faptele constaiate printr-un act aI autoritJi1ii publice nu au pina la judecata putere pentru instan\1i ~ pot fi contestate in condqiile legii. Acestea sint: I) faptele de notorietate publici (notorii).11 siilll~ite de persoana in cau:ii.ftale la judecarea Wlei aile cau::.e civile La care partidpii acell!a$i persoane. care pot fi puse 1. Potrivit art. I) CPC. Legea of era instantei dreptul de a declard anumite fapte de notorietate public. Aces! cardCter este determinat de puterea lucrului judecat aI hotaririi ju~ definitive ~i irevocabile. Potrivit art. lar. existen\3 circurnstantei de fapt invocate. inclusiv judeaitorii. 3) din Legea COI/fcnciosuilli . 24 a1in.fpecialill1la sun obligatorii pelltru im1al1(a care judecii pridllQ $i nu se cer aft dovedile dill IIOU $i nid IIU pOlft cOIrte. sell/il/(a prollW/(a/ii de instanJa judeciiloreasca ilrtr-o cauza penalii $i Ju}tiirirea organului de unllarire penulii pril. atunci aceasta parte este obligatA sa dovedeasca. 123 alin. 2) CPC. Repartizarea sardnIi de proba(iune intre pit1i. in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit ~ nu va putea fi pus la baza hotaririi. Sarcina proba{illnii repreVntii obligapa piir(ii de a dovedi anumite CircwrtrfaJl(e de Repartizarea sarcinii probapunii indica pe seama cui este pusa aceasta obligape. faplele . ji£core pat1e in proces trebuie sa dovedeascii drCums/all(ele pe care Ie illvoca drepl lemei aI prelen(iikJr $i obiec{iilor sale. dacii legea IIU dispWle altfeL Astfel. Sint fapte pe care Ie cun~ toatii lumea. Timpul afeaeaza camcterul notoriu al anumitor fapte. I 18 alin.rle lll. careva calamitii!i natumle. care-i justifJdi pretenlia sau obiecpa. faptele invocate de una din parti nu trebuie dovedite in masura in care cealaltil parte nu le-a negat.rolu(ioIUlla anterior in install(a de drepl COI1IWI sou . Potrivit regulii generale. sint obligalorii pell11U Ul11011(a cllemaliisa. 3) CPC. Sarcina proba~unii nu se Iimitea7A doar Ia etapa coIectarii ~i prezentiirii probelor in instan\3 de judecatil. 123 alin. Art 123 alin. De exemplu: actele de terorism din II septembrie 2001. Potrivit art. 4.ind incetarea unniiririi pellOle. 123 alin.'\.1 baza hotMrii.Existii anumite circumstante de fapt care nu necesilii efectuarea activitiitii procesuale de probaliune. Regula generaIa este aplicata daca pentru anumite categoni de cauze legea nu prevede altfel. dadi una din parp face 0 anumita afirmape cu privire la 0 circurnstan\1i de fapt.reprmuul(e asupm efectelor juridice cMle ale adelor persoanei unpotrim careia . ci se rasfiinge ~i asupra examinarii ~i aprecierii lor de c3tre jucIecator.NI prOlIlIl1(al .11Obilite printr-o lIolarire judeciiloreasca irel'(}cabiki intr-o pricinii c:iI'ilii . ins!. contlictul armat din 1992 din Transnistria. Exceppa de Ia regula general! 0 gAsim in art.'le au al'W Ioc $i IUJ11llli illl11iisum III care aufo. prevazute in art. rcmarca care Unneaz3 a fi fiicuta in hotfuire. 2) faptele prejudicial stabilite.

123 alin.1toriti sau in limp de 300 de zile din mornentul desfacerii casatoriei. declararii casatoriei l1ule sau dcce~lui SI. imporfaJ11e penl1u sohlponareajustii a cauzei.art. instanta de judecata retine . au loe in cazulprewlll[iilor. Mai mult decit 00') instan\3 are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezumate. partea in defavoarea careia se instituie prezum~a poate aduce probe care. in cazul prezumpilor 0 anumita cin:urnstantA de fapt este invoeata de una din pilJ1i. potrivit art. 306 Coo Ci\'il. procesul de proba~une necesita respectarea regulilor privind pertinenta probelor ~i admisibilitatea mijloacelor de probapune. de ohligapo de a dovedi allwnUe CircwnsfaJl(e de fapt pe care Ie illl'OCa..)!ului. sarcUIO proba(iunii esre pusii pe seamii pirfrului. prezumtia egalitatii cotelor paJ1i ideale din proprietate comuna in devaJ~ie. pot fi contestate conform regulilor genernle de probatiune. dar dovedirea ei este pusa pe seama celeilalte paJ1i. comba1 ori pWlfa indoiald COII£b. vor dovedi vice-versa.<.art. Astfel. 3) Codul FamiJiei. Deosebim prezumtii legale ~ de fapt Deexemplu: . in favoarea careiJl eo este pm'ii:wJii. dadi nu a fost stabilit contnuiul.pre examinare ~ cercetare numai probele per1inenle care conftrmii.art.an. . ceea ce ar insemna ca.administratil'. prezumpa de paternitate a so\Ului: copilul na. prezum~a pierderii inc3rcaturii. prezum~a bunei credinte. iar In /1lOlerie de despiigllbire. 4 CPC. 121 CPC. administrate fiind conform legii. . Per1inenta probelor ~i admisibilitatea mijloacelor de probatie. 305 Cod Civil. art.. Potrivit art. de la regula generaIA cu privire la repartizarea satcinii probapunii intre P3J1i. sarci110 proba(iunii rel'ine ambelor piirrL Alte exceptii. Prezumliile.art. 47 alin. in cadnil examinarii unei cauze civile concrete. Prezumpo rqRY!lPl1ii eliberarea piJr1ii. 307 Cod Civil. 346 Cod Civil.'iCUt din parin~ cl. 5.qjj!e referiJoare fa emten~ sau inexisten~ de circumstan{e.. in care este stabilit ca la examulOrea in instan{a de contencios administrativ a cererii '" 1/1 anulare a actului administratil'. are ca lata pe so\U1 (fO~1u1 sot) aI rnan'lei copilului. prezum~a proprieta~i: posesorul est prezumat proprietar al bunului daca nu ~~te dovedit ':3 a inceput a JX>~ pentru altul. . 10 II Cod Civil. . prezumtia de posesiune neintrerupril . .

. dupa care verificam dadi aceste circurnstante fac parte din obiectul probapunii in cauza data. se decide in ce masura proba sau probele administrate pot confuma. circWIISfaJl(ell! cauzei care tlY!huie sa fre dovedite prill anumUe mijkKlCe de probapune. ~. I) CPC. 2) CPC stabil~ . nu inseamna ca despre probele impertinente nu se porne~ in hotarirea jucIecatoreasca. Conform art.('1!/area ~ adlllini~trar('a Illr. 122 alin. admisibi]itatea prohelor este 0 nopune care senmificl formal corespw1derea . pre:. trebui sa clarificam care circurnstante pot fi dovedite cu ajutorul acestei probe.retine sore examinare si cercetare". adica asupra caracterului mijloacelor procesuale de proba~une. De exi!1nphl: drept nlOtil' de evacuare din apal1ament este invocat compol1amelllul amoral aI piritul. celelalte subiecte ale procesului de probapune pot da ~ in determinarea pertinentei.AceastA norma este adresata instantei de judecata. expres illdkate ill lege. in motivarea hotaririi se indica "argwnentele invocate de instanfii La respingerea unor probe ".l'ibi/iratea probelor in procesul ci\'il depinde de intluenta pe care 0 are nonnele dreplUlui material. Pertinen\3 probelor presupune pe de 0 pane cercetarea tururor probelor necesare examinarii ~ soluponarii cauzei civile. pe de alta parte excluderea probelor care nu au legatura cu cauza. AdmisihiJiJaka my7oacl!klr de proha(iune rl!preWltii amdifia plltrivit ciireia.rursei de infon/Il/(ie $i a formei proc:eslIllle a acesteia t'xigen(l'lor le~(/Ie. 122 alin. asupra procedurii. Docninarii procesual~ sint unanim de acorcl ca. 241 alin. Adl1li. de aceea art. Regula cu privire la admisibilitate se contine in art. arunci admisibililalea mij/ooceill/' de proh(/{il/lle are incidentil a~upra formei procesuale de administrdre. civil in special. astfel probele trebuie sa fie necesare ~i importante pentru cauza data.ui dintr-un al1locaL Pertinen\3 probelor presupune nu numai excluderea probelor care nu au 1eg1itur3 cu fapt. 4) CPC. ell respectareo regulilor (1l pri~'irl' fa colectarea. Prin urmare. pentru a de termina dadi 0 proI:JA este pertinentil sau nu. care Sint gala sa depllJ/ii miil1l/ri~ imlallfei Ii va ft sl/ficiclrt sa audiel£ cf{iWI dilll1lO/10/'i pellt/l/ a COIWafa existell(a circwnslall(elor unpol1a/1le penml solu(iOllOrea cauzei. cauzaa. la informapa pe care 0 utilizam. Legea nu poate prevedea probele pertinente pentru fiecare cauzA concreta. 2) in aI doilea rind. combate on pune Ia indoialA faptele ce forrneaza obiectul proba~unii. de aceea procesul de calificare a unei probe ca fiind pertinenta trece prin 2 etape: I) in primul rind. prin pertinen{i1 se subintelege legiilum cauwki intre con{inutul probei (informatiei) ~ obiectul proba{iunii (circ:urnstantele de fapt care necesita a fi dovedite). '. De exemplu: 111 cowl in care /110110ri a produce/'ii unui accident rutier au fast 100 de pe/'soolle. legea specifica ca instanta . ci la mijloace de probaliune. llU pot fi dOl'edite prill 'alle mijkIQa dJ! pmhafWne. Regulile de admisibilitate sint preluate din dreplUl material. or. din normele dreptului material se determinA obiectld proba{ilmii. iar acestea pot fi respinse ~i din cauza impertinentei. Daca pertinell(a probelor se referii la calitalea cOIl(inu1lllui acestora. adica nu se refera la con~nutul probei. Astfel.

orezentarea si administrdrca lor. 2) Cod Civil). Clun ar ft indut:erea in eroare a paT1icipanllllui la proces. 625 alin. mobil) cu conditia inlJ'etinerii pe vial! (art. iar SIarea de ebrietate la locul de munca se va constata prin certificatul eliberat de institUpa . . a) admiterea tuturor miiloacelor de orobatie oreviizute de Ie!!e. inc/teierea actului de nirre 0 pers()(lIIii neimpllremicitii. Aprecierea veridicitAtii se face dupA urm!itoarele reguli: I) cste veridica proba ob\inutA dintr-un mijloc de probapune care inspirii 0 mare . necesitA a fi respectate douii condipi: I) conditia utilizarii numai a miiloacelor de orobatiune orescrise de Ieee oenb1J dovedirea circum~telor resoective (admisibilitate DOzitiw) sau interzicerea utiliziirii unor miiloace de orobatiune (admisibilitate ne23!ivii). 2) Cod Civil).. fn toate aceste cazuri. Pentru cJauza penalii (art. contractul de insb'iiinare a unui bun (de regulA. nerespectarea fonnei scrise semnifica nulitatea ca sanctiune. 3) CPC. (d) ~ (e) Codul Muncii. Alaturi de pertinenlii ~ admisibilitate. 2) conditia resoectArii remJlilor de orocedurii cu orivire la Drivire la colectarea. Potrivit art. De asemenea. celelalte miiloace de orobatie fiind excJuse.re cOI1~iderii inadmisibile probele obfinute cu incii1carea prel'ederilor leg. nu se va putea cere proba cu marteri in caz de litigiu. (k) Codul Muncii).ca . 636 Cod Civil). deosebim $i alte condiPi. 2) Cod Civil). 63 I alin. ContinutUl nonnelor de drept material cu privire la admisibilitatea probelor se reduc la urmatoarele exigente: . 76 lit. contractul de credit bancar (art. VeridiciJaJea e!I'te «ell CllIiJoJI! a probe~ caraderiqrt/i prin preciW ~ corecti1luJinea detenniniirii circumstan(elor importante penJru soIu(ionarea cauzei. au fast colectate. ~ dovedesc circum~tele cauzei. (~ali~p) ale probelor $i anume veridicitatea ~ suficienta. 1054 Cod Civil). daci nu s-a respeo. In alin. alte acPWti iIe~ale. De exemplu: leges prevede necesitatea fonnei scrise simple pentnl arvunA (art.. 122 alin. De exemplu: certifJCatul medical sau hotMrea comisiei de atestare trebuie sA constate cii saJariatul nu corespunde functiei depnute sau muncii prestate (art.. 1236 alin.. . insemnA a verifica daci informapa fumizatii corespunde realitA\ii. franchising (art. inadmisibile se vor considera probele care. prezentate sau administrate cu inciilcarea regulilor. cu exceotia deoozitiilor martorilor.admisibi/irareo probelor se determinii ill emifonl/irare clliegea in \'igoare la momellt/II eliberiirii lor. I) lit. contractul de depozit bancar (art. nu pot fi inlocuite prin proba cu martori actele de fondare a persoane]or juridice. contractUl de asigurare (art. b) admiterea dear a inscrisurilor de 0 anumitA formA si un anumit continut. incIteierea defecmlXlSii a actului de 'procedurii. 840 Cod Civil). 86 alin.. De asemenea. in ceea ce priv~ regula admisibilitApi.tat forma simpJa scrisii. garantie (art. 3) Cod Civil). 1172 Cod Civivl). A veri fica veridicitatea probei. contractul de administrare fiduciarii (art. medical!! competentA sau prin actul comisiei formate dintr-un numAr egal de reprezentanp ai salarialilor ~i ai angajatorului (art. . 1223 Cod Civil).

iar toate probele in ansamblu. pentru nici 0 instanta nici un fel de probe nu au fortii probantii prestabilitA tam aprecierea lor (art. prom esre declarata co fiilld \'(!ridieii dC/co il/. Explicapile pot fi date oral sau in scrls.uaJe.. 6.{tanta cOI1~ratii prill cercetart'iJ ~i comparaT'l'CI eu atte probe cii dnlele pe care II' coll(im' coreJplmd realitii(ii. Suji£ien~ prr>belor este «ell CllIiJoJI!. Aprecierea autoritarii 0 face insIanta dupA intimLJ ei comingere. Cel din urmA a. Aprecierea probelor. atunci cind inst'anta se expune in hotArire. Ca rezultat aI aprecierii probelor. FeIurlIe mljloacelor de probatiune. 2) vcridicitalei1 probei se verifica cu suprapunerea ei altor probe. instanta este obligatA sA reflecte in hotArire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe. 3) de verificare. or. Acesl. nu~ expertize suplimenrare etc.~: unul care tine de gindire. analiza ~i altUl care releva materializarea rezultate]or gi'ndirii judeciitorilor.c. fel de apreciere poartii carncter de recomandare. 6. Expliazfiile dam de pilr(i Ii in/mIenim(i repmjnJ4 infi1muzlinfumi1pt4 de ciiJre «esIe penoane in cadru1 ~(ei de judeaJI4 cu privire fa circumstlln(ele importanJe penJru jus/Il sohl(ionare a cauzei. se abibuie la cele primare. satisface demersurile participantilor de a administra noj probe. 3) \'eridicitatea se verifica prin aprecierea in ansamblu a tuturor probe]or administrate. 131 CPO. 1 cpc). 5) CPC. atunci cind instanta admite anumite probe ca fiind pertinente.. precum ~ argumentarea preferin)ei unor probe falii de altele. 130 alin. admisibi/itatM. Astfel.qerli fa detennUUlTf/Q perlinen(e~ admisibilit4fil. Fiecare probA se apreciazA de instanta in ceea ce ~ pertinenfa. veridiciJii{ii. 2) finalA. Necesitatea $i imponanta aprecierii probelor rezultii din regula ca.pect este exprimat in anumite actiuni proce:. 130 aJin. nepOrrinitoare Ii nemijlocitd a tuturor probelor din dasor in ansamhlul Ii interconexillnel1 lor. ci1Jiiu:jlldli-se de lege (art. ]ogica.e octiviJDtea subiectelor procesu1ui de pro/xzfiJme care decurge in /xrQllegilor Iogicii ~ in condi(iile stDbi/ite de nonnele juridiee ~ se . compIetii. atunci cind instante1e ierarhic superioare sint solicitate sA verifice legaJitatea ~i temeinicia hotAririi.incredere.~ambbllui nel:esar de prr>be penJru CQU1I1 doJii.1 ExoIIcatille Dirtilor sllntervenlentllor (art. in special in cadml StJStineriIor vetbaJe. ei. Explicapile date de pArti ~i de intervenienp sint 0 categorie de probe cu caracter personal ~i de regulA. in ceea ce priv~ legiitllra lor reciprodi ~ sllftcienfa pentnl soluponarea cauzei. Deosebim urm!itoarele etape ale procesului de apreciere a probelor: I) preaJabilA. bazatA pe cercetarea multiaspectuald. veridicitatea. sujicien(ei ~ inJerconexiunii probelor. fiind ultima etapA a procesului de probatiune are dou! a. I Aprecierea probelor 0 pot inf8ptui ~ participanpi la proces atUnci cind se e)(pun asupra probelor. 2 cpc). potrivit art. insIanta nu este obligatA sA tina cont de ea. 130 aJin. cnrrJJ:terizaJQ prin existen~ OI/. Ap1'f!Cierea probelOr est. .

futrueJ'.2 Deoo7JtiiIe martondui (art. 132-136 CPCI. deline. avind ca reDJlJoJ efiberrJTe(l de obligoJia dovedirii lor.acea explial/k core constii in 'recullfHl. Martorii fac parte din categoria persoanelor care contribuie la infAptuirea justipei. calitatea de manor nu poate fi dublata de nici 0 alta calitate procesuaJa. Nu pot fi subiect al acestui mijloc de probapune reprezentanpi.au integrala.\1 urtemeiazil preten(iile SlJU obkc{iik. dar nu 0 prezintA la solicitarea in~1antei. acea. Pottivit art. lTIonor poote fi orice persoanii rore 1111 ore interes in proces ~i carew ii sint cwwscute fapte referiloare fa pricillii. in primul rind. 131 alin..finna(k . Din punct de vedere procesual ele se divizealA in generale ~ speciale.di afimw(ii/l' sale. Faptele care genereazA.WY!a !IOU illcuviin(aTt!tl de ciiJre 0 porte 0 circU11l!l1illr(elor pe core ceaJo/Jii porte £.. pot ulterior sA dea anumite informatii despre cele intimplate. procurorul ~i persoanele previizute de art. D-dcl panea obligati\ sa dovcdcao. dar nu prezintA in judecatA.~inge prin incheiere recu~tere. aceste mijloc de probapune fiind specific cIoar p! iJ1ilor ~ intervenienplor. dac3 0 pane recu~ in ~in13 de judecatA sau in cadntl indeplinirii delega~ilor judiciare faptele pe care cealaitA pane ~i intemeiaza preten~ile sau obiectiile. ~i se admite ca reprezentanpi legali sat! autoritatea tutelarii sA poatA explica anumite circum~Je grape faptului ca le-au observat personal.ta din urma este degrevatA de oblig-d~a dovedirii lor.onare a CtlUzeL In!>1anta poate conSiderd suflciente pentnJ proc:es circum~tele detenninate in baza explica\iilor uneia dintre piiJ1i dad! cealalta parte detine proba. 132 CPC. Instanta poate re. explicatiile p!ir\ilor ~i ale intervenienplor provin de la ~ care au interes material-juridic ele nu poartii intotdeauna caracter obiectiv ~ nepArtenitor. Din considerentullipsei intere. Pottivit art. iar iecu~ efectuatA in prima instanlA i~i pastreazi! veridicitatea ~i in instanteJe ierarhic superioare. De aceea.ului de orice fel. pe motiv d este rezultatul unei erori. probele nccesare. 4) cpc. Cele generaJe se refern la datele de identificare a manorului.c. Recu~ i~i pierde valabilitatea numai in caz de renuntare la recun~ere. Cele speciok constau din relatarile manorului referitoare la unele aspecte ale cauzei examinate ~ din raspunsuri la intrebarile instantei ~i panicipan\ilor la proces. de reguI!. care nefiind implicate. .«eo explica(k care confine informll{ia cu privin fa circumstan(ele importanJe penJrujustn solu(i. se produc in prezen13 unor persoane. 2) recu~ (nuutwi~ire) .<. in~ta este in drept s1i-~i intemeieze concluziile pe explica\iile date de partea adversa. in ce relatii se aft! cu p8rti1e. Recun~rea poate fi MaUl <. 131 alin. participarea judecAtOlUlui la . 73 CPC. 6.. DepoV{iik mortorilor co m!J7oc de proba{bme constml din infonntJ{ii core COllfinnlJ SlJU ilifuma tlIUIJtJiJ£ circumslon{e importanJe pentru juslll solu(ionare a CtllJZt!i. legiuitorul reoornan<lii verificarea ~i evaJuarea lor deopotrivii cu celelalte probe (art. in carol in care acea~'ta va avea dubii falA de acest act. Explicaliile ca mijloc de probapune se pot manifest! sub formA de: I) a. 1 cpc). modifica sau sting drepturi ~ obligapi.

c. adica dreptul de a refuza depunerea marturiilor. dt ~ cea civil! instituie imunitatea manorilor. prietenie cu 0 parte in proccs. . in ambele carori Jegea stabil~ consecinte juridice ale neonorarii acestor obIigapi. dreptul de fi audiat la locul aflarii sale. De aceea. 216alin. a~a pot refuza safaca depozitii.examinarea anterioarn a cauzei in calitate de manor este temei de recuzare (art. fhrn a suporta careva C'L)nsecin\e nefaste. de asemenea. 134 CPC pot depune mArturii. 136 CPC. de asemenea nu are nici un fel de interes in '<. Afll111atia ca martorul este lipsit de interes in soluponarea cauzei nu este pe deplin adev1irdtA. la indicapa instanl!. Martorul f. Instanta va stabili in fiece caz aparte daca este posibil! audierea persoanelor minore sau cu deficiente fIzice sau mintale.»)U\il1mU-ca cauzei.' judccatl\. 50 alin. I) lit (a) CPC aI RM). 135 CPC.e deose~e de expert care. d:U' care ia cuno~tin!3 de materialul probant dupA pomirea cauzei. intrucit acesta poate fI totu~i in relapi de rudenie. 313 din Codul Penal. dadi se afl! in imposibilitate de a !'oe prezenta in judecat!. iar manorul care face declarapi mincinoa. dar dad conpnutul acestora sint de naturn sa atecteze. in aI doilea rind. ori date pe care Ie-au . ca noutate. pentru aprccierea justa. Martorul in procesul civil are 2 obligapi de ba1A: . inclusiv prin prejudicierea moral! ~ material!. categoriile de persoane rnenponate in art. in aI doilea caz.'unoscut in exercitiul functiunii.~ndere conform art. 3 t 2 din Codul Penal. rudeJe rnentionate in lege sau sa dezv!luie secrete profesionale sau comett:iale. confonn art. atunci manorul va repard prejudiciile cauzate pfu1ii interesate in n1futuria sa ~i V'd putca fi supus unei (\11~nzi de 10 lInitfl\i conven\ionale. sa faca manurii veridice. legea stabil~ cine nu poate fi audiat ca manor in judecata. Confonn art. Neprezentarea repetata poate cauza aducerea fortatA a manorului ~ 0 amend! de pin! la 10 unitati convenponale. logodnicii. 2) CPC).e cu buna ~intA . sa se prezinte in fata instantei la ora ~i data stabilita. 133 CPC fonneaz!i ~-numitul cere aI incompatibilitii(i/or l'ellJnt ca!itatea de manor. pot fi martori.conform art. Drepturile manorului in procesul civil sint urrnatoarele: . Cele 5 caregorii de persoane enumerate in art. neprezentarea ma\1orului in judecatA tara motive intemeiate poate fi sanctionatA printr-o amend! de pina la 5 unitAli conventnale.firmam d minorii. ma\1orul trebuie sa declare in I'Cris despre motivatia n:{I/:'/I/l/i eI(' (/ depwlt' miMl/rii. fapt care ne pennite sa a. Legea nu stabil~ cert 0 anumitA virstA de la care persoana poate fi depune manurii.'i d!. sotii. inaintea audierii manorului va veri fica in ce fel de relapi!'oe alla ~1acu piirtile~ intervenientii (art. instanta de judecatA. in ~ sens. . iar legea reglementea1A 0 procedura deosebita a audierii lor. in aI treilea rind. in primul caz. Daca nu motiveaz!i sau instanta considerci motivele nejustificate. manorul care refuzA sau se eschiveazA de a face declaratii poartA ra. legislapa procesuala atit penal!.

in aI doilea rind. inscrislirile!'oe clasiflCa in: a) oficiale . veridicitatea depozipilor depind de cit limp a treCUt de la procIucerea fllf4elor ~ elucidarea lor in depozipi. 137-141 CPC). 6. in aI treilea rind. este vorba de aprecierea depozipilor ca fiind probe primare sau secundare. De a. bonul de repartitie a ~pa!iului locativ. procesele-verbale ale ~intelor de judecatA. de orice volum. desene etc. ~I.3iOsaisuriIe(art. Toote . precum ~i primit prin fax. . in art. modullui de percepe lumea inconjurAtoare ~ nu in ultimul rind. atunci dnd informatia pe care 0 prezintA contine date. persoane cu funqii de raspunckre ~i exprima imputemicirile autoritatilor sau persoanelor care Je. care ulterior sint anexate la materialele din dosar. alt material expus in scris cu"litere. hotAririle . hotaririle ~i alte acte judecat~. actele de fondare ale persoanelor juridice. semne grafice. ordinele de angajare. cum ar fi cioplirea. ~ electronidi ori prin all mijloc de comunicare sau in alt mod ce pennite citirea infonnatiei care se referA la circumstantele importante pentnJ solu~onarea cauzei ~ care pot confirma veridicitatea lor. capabiI sa p8streze semnele scrise. Se considerA di inscrisurile sinJ obiecte ale fumij moteriak pc core cu ajutorul senmelor sin! imprirntde infonntl{ii relevanJe pentru C(JlllJ1 civilii. vopseaua sau aplicarea unor mijloace mecanice. . in primul rind. forma ~i ca1itate. concediere..li mullitudinea inscrisurilor in procesul civil ~ necesitmea c\asificarii ace. certificat scrisoare personaJa.au emis ~i/sau dispun de anumite rechizite ~i au 0 anumitli procedura de perfectare ~i eliberare. transferare.o. contea1A lipul psihologic aI martorului. De exemplu: certiticatul de n~tere.sint actele care prO\in de la autoritati publice. Aprecierea depozipilor manorilor tacuta dupa reguliJe stabilite de lege depinde de mai multi factori..c. cum ar fi cerneala. anexele (scheme. arderea) trebuie sa fadi posibiUi perceperea lor de c8tre om pentnJ a Ie citi. in functie de statutul juridic al ~bicctul de la care pro\'in. ck inregistrare a disatoriei sau a decesului. proiecte. sentintele.tora dup3 anumite criterii. atitudinea manorului ratA de cauza aflatA pe 1'01 ~i persoanele implicate in ea. conventie.iudecato~. procesele-verbale ale actelor procedurale. dreptul de a i se pastra locul de munca ~ de a i se compensa cheltuielile legate de citai-e ~ pentnJ sustragerea de la obligapile sale obi~uite.) la pl'l"lCe!'oele-verbale ale acteJor procedurale. dreptul de face depozitii in limba matem~ ~i respectiv dreptul de a fi asistal de un interpret. cifi'e. cifre greu de memorizat. dreptul de utiliza notite. Modul de imprimare a semnelor pe suporntri (aplicarea unor mijloace chimice. Aceastli enumerare legala denot. !'oe considem proba scrisa sentintele. Suportul material aI inscrisului i1 constituie orice obiect aI lumii inconjurAtoare. 137 CPC se enumarn doar inscrisurile care pot fi utilizate ca mijloace de proba in procesul civil ~i anume: orice document act.ernenea.

138. . care nu necesitli a fi inregistrate. E. dacii originalul este pierdut. recipise. indicindu-se locul aflarii originalului.provin de la particulari.. in funqie de fonna in care sint perfecta~ i". adicii originale ~i copii. convenpi autentificate notarial. dispun de anumite rechizite ~i au 0 anumitli procedura de perfectare ~i eliberare. De exemplu: scrisori. care nu au caracter normativ. actele persoanelor juridice.~ clasifJCare se tine cont pentrU a stabili admisibilitatea probelor. adicii care genereazA. te:stameAte olografe etc. .ste obligatorie prezentare<i inscrisului original atunci . conp'1u lJl carom nu exprimA 0 manife~tare de voin!A. Ele nu au 0 forma prestabilita. chiar daca unele dintre ele.:. . de asemenea. Legisla!ia stabi~ anumite exigente cu privire la administrarea ~ aprecierea inscrisurilor autentice ~i ale copiilor. Acestea sint actele autoritlitilor pubHce .. Astfel. timpul. modificii sau sting raporturi juridice. ci 0 simpla informape prin care se descrie. b) neofidale .rosurile se clasificli in 4 categorii: . acestea se impart in: a) dispoj(ionole sint inscrisurile care confirma manifestliri de vain\! cu caracter autoritar. Confonn art. Alia clasificare deosebit de importanta are la baza modul de formare a inscrisului. 4) CPC. . alin. Contractele. in caml in care nu corespund caracteristicilor enun{ate nu pot Ii utilizate ca probe scrise.acestea se caracterize'dZA prin faptul ca exprima imputemicirile autoritaplor sau persoanelor care Ie-au emis. 0 dare de ~~ arm. . . cum ar Ii un certificat. cind conform exigentelor actelor normative circumstantele trebuie confirrnate doar prin docurnente in originai. se calif -:a circumstantele importante pentrU solu!ionarea cauzei. inscrisuri perfectate in forma scrisa Iibera. concluziile unor organe de control etc. partituri.loall intocmirii Dupa conpnutul probelor scrise. De acea. inscrisuri itttocmite in forma scrisa simpla. convenpile. scrisori protocolare sau personale. important este ca ele sa pennitli stabilirea identitlipi persoanei care Iea intocmit. iar copiile acestuia prezentate de . cind copiile de pe documentul prezentat au conpnut contradictoriu. perfectate de patti in forma scrisil b) infonna{ionoJe sint miJloace de probapune. conven!ii care necesitli in mod obligatoriu inregistrarea dupa autentificare. 139 alin. contin ~ rechizitele persoanelor fizice semnatare. Conform art. instanla nu poote consiclera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe un document. care necesitli ~i respectarea anumitor exigente. adeviirata manifestare de voin\! a acesteia. ale coTlducatoriIor acestora emise in limitele ilTtputemicirilor de care dispun. 4) CPC. opere scrise. se ambuie la probe scrise oticiale. in procesul civil avem inscrisuri autentice. cind instanla considera necesara prezentarea originalului. inscrisul se depune instantei in original sau in copie autentificata in modul stabilit. .

fiind inregisttate intr-un registrU special. proprieti1{i. De exemplu: un act scris anmci dnd este e"\aminat in instanIA din punctul de vedere at conpnutului constituie 0 proha scrisa. m. coJiJJJk. probele rnateriale perisabi1e sint examinate de urgenlii la locullor de .a constitUi 0 proba materiala.. Modul de cercetare a probelor materiale. Informapa neces:ua pentrU ~Iuponarea cauzei nu este imprimata prin semne. dupa caz. averea detenoram. produsele defectuOOse etc. adicii instanla Ie exarnineaza $i apreciaza nemijlocit farli a solicita copii. Ca exemple de probe rnateriale SIDt insu~i obiectele rnateriale ale litigiului .1itUrilor sau altor agresiuni fizice sau chimice. .in aI doilea rind.. iar cele care nu pot fi prezentate in judecatli se pastreaza la locul aflarii lor. iar dad acel. ~ cum . este in C'dZUl inscrisurilor.in primul rind.\i act este examinat din cauza ~er. obiecte ale dreptului de autor. !be de aj1are . prezinta careva particularitati. Mai mult decit ati\.W1 prin alte camcteristici. instanta poate atrage pentrU cercetarea lor !>peciali~ sau experti.automobile. .. Prin aceasta se deosebesc probele materiale de cele scrise. .vuFi.4 ProbelemateriaJe (art. probele materiale in procesul civil aproape intotdeauna constituie probe cu C3rdCter primar. fiind fotografiate $i sigilate. I) CPC). Dacli proba rnateriala este obiect aI litigiului intre parti.Wllu(imllJrea cauZI!i. 2 CPC).paTli nu sint identice $i prin alte probe conpnutul veridic aI originalului nu poote fi dovedit 6. punerea sechestrului ca mAsura de asigurare a aqiunii serv~ in ocel~ timp $i ca mijloc de pastrare a probei. imobile. atunci .\. (art.'epem din cardCteristicile obiectelor lumii materiale.. lar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege. de asemenea.~chil1/biiri.in aI treilea rind. 143 alin. prin aspect. pot servi fa consfJJ/Qrea circumstan(elor impOr1aJIIf! pelltru . . probele materiale care nu pot Ii anexate la dosar se predau in scopul pastmrii in camera de ~ a instantei. 142 alin. ci 0 pen. 142 -145 CPC)' I'robele moJerioJe sin! obiectele care.(art. Legea procesuali\ nu poote da 0 enumerare exhaustiva a probelor materiale.

145 aIin. Suporturile inregistrarilorse '*~~ in instan!A. 6. I CPC ). fie se VOl' comercializa in modul stabilit (art. tehnicii.c. F.\'wbilitii de legea pmcesrwlii. adicli du~ ce hotlirirea judeclitoreascii ramine irevocabila.in aI patrUlea rind. 146-147 CPa. psihiatricl rnerceologica.5 ill1"e2istririI audio-video (art. PentrU a ~ veridic anumite aspecte ale realita~i trebuie sa posedatn cun~nte specillle (de exemplu: din domeniul ~tiintei. de regula.. Persoanelor care au prezentat . . Persoana care prezinta 0 inregistrare audio-video pe un suport electrOnic sau de alta natura ori solicita reclamarea unor astfel de' inregistrari.2CXX> cu privire la exoertiza iudiciara. Pmctica a evidentiat urmatoarele categorii de expenize judiciare: medico-Iegala. intrUcitjudecatorul nu poate cunoa:?te lotul. 144 alin. intotdeauna du~ tenninarea procesului. Nu poote servi ca proM inregistrarea ascunsa daca nu este pennisa prin lege. este obligata sa indice persoana care a ef~ inregistrarea. 1086 din 23. acestea Ii se pot restitui ~i inainte de finalizarea procesului numai daca ocest lucru nu impiedicii soluponarea cauzei.aflare. MOnr. sint ordonate expertize. Ca exceppe. tehnica. pentrU ca ulterior sa se dispuna restituirea lor persoanelor care 1e-a prezentat sau organizapilor care Ie pot folosi dupa destinape (art. OUpa ce hotarirea judeciitorea. 144-145 din 16.11. artei.6 Raooartele de exoertizi (art. timpul $i conditiile inregistr3rii.. efectuatii fnlr-o allumiJii ordule .. 148-160 CPC. . probele rnateriale sint restituite fie persoanelor care 1e-au prezentat. fie celor carora Ii s-a confirmat dreptul asupra lor. judedtoruJ va cerceta ~i va aprecia probele rnateriale in baza proceselor verbale intocmite de clitre instantele care au indeplinit delegatii judiciare.06. Ca mijloace de probapune aparte au fost introduse in noul Cod de Procedura Civila aI R. Cercetarea probelor materiale. I CPC). suporturile inregistrarilor pQt fi restituite persoanei care le-a prezentat 6.xpertivJjudkioriJ este cercetarea ~ apm:ierea de catre exper(i pe baU1 cWIO$fin(elnr .tanlii ia mAsuri pentrU pastrarea lor 1nd.<cl devine irevocabila. Legea nr.probe materiale.~peciaJe a obiectelor pre'll!nJa/e de ciitre instan{ii cu scopul ajliirii uifoT71llJ(iei importaJlIe penbU cauzii. ~ugurilor artizanale ~i din alte dornenii). se face nemijlocit de clitre judeclitor in ~inlii publica.M. inso!ite de un registrU special. In.2CXX>1.

<ae necesara expertiza psihiatricA sau confonn art. videofonoscopidi. . Expeniza suplimentara 0 poate efectua acel~ expert sau altul.expel'tila ooIegIaIA. ordonatJI d<: alte organe cum ar fi Consiliile de expertiza a vitalitJIpi muncii. anterioarii nu pot participa la cea repetata. AGEPI etc. ci raportul expenului intoemil in unna petrecerii expenizei. ori apar noi probJeme referitor la circumstantele examinate ulterior (art. . Ea constl din urmAtoareJe reguli procesuaJe: . ca mijloace de proba~une. Concluziile acestor organe. Expeniza poote fi ordmatii la cererea unci p3i1i sau alt participant la proces. cind au fOS! incalcate nonnele procesuale de efeclUare a expertizei. . I CPC). 2) CPC poate fi dispusa de instanta in urmatoarele cawri: -. . cind temeinicia sau veridicitatea raportului de expertizA este pusa la indoiala de cAIre instanJ3. A'itfel in funcJie de organul care a ordonat expeniza ~ scopurile acesteia existJI . etc. expertiza oomplexi. expertfza suplimentari. anei. dar pcX da explicapi in legAtura investigapa intreprinsa. . iar in cazurile prevUute de lege de d!tre instanJa din oflciu ( de exemplu: potrivit art.87 alin. oonform art. care constJI din investigapi oomplicate. cind concluziile maj muJIor experJi sint COI1tradictorii.grafologica. 2) CPC. R:Jrma proresual!! de ~ire a expertizei este 0 garanpe a veridicitJIpi concluziilor experplor. ordonatii de instanta de judecatJI in see'pul elarlficArii anumitor circumc.I56 alin. formulate in urma expenizei extrajudiciare in il1!il3rtta de judecatJI i-au forma unor inscrisuri. 148 CPC. . expertim e:drajudidtri. infaptuite de cAIre mai multi experJi de acei~i specialitate (art. Expertiza ca activitate este de mai multe feluri. psihologica. . in domeniul con~1nIC\iilor. nu cxpcniza e~1c mijlocul de pmbatie. care are loe atuoo c"md raponul de expertiza nu este siJficient de elar sau este incomplet. expertiza repetati.tante ale unci cauze civile. pentru a declara 0 persoana incapabilA e. Legislapa procesuaIA ~ mai multe categorii de expertize judiciare: . insa. pentru a afta valoarea reala a acJiunii in scopul achitarii corocte a taxei de !iIat). 157 CPC). 159 alin. Expertiza repetat1i este efectuatJI de 0 comisie de experJi.experWii judi£iarii. 159 alin. I CPC). care ~ ordonatJI atunci clod pentnJ constatarea circumstantelor importante pentnJ soluponarea cauzei sint necesare date din diferite domenii ~in~fice sau din diferite ramwi ale acelui~ domeniu (art. . Expertii care au efectuat expertiza. companiile de audit.

c. Delegapa judeditorea. 149CPC). dau explicapi. Astfel. 127-129 CPC. in. (art.tanta care judeca eauza da in~1anlei judeaitore~ti res~'Ctivc. Delegatillejudecito~ ~i asigurarea probclor. cen:etarea la fata loeului ~ prin alte modalitJIp.c.participanpi la proces .Jegea procesual!! prevede anumite exigente fata de raponul de expeniza (art.tantei judecato~ asigurarea probei. Ac. disparitia ori impoSibiJitatea administrarii in viitor a unei probe utile pentru dovedirea preten~ilor pot cere in. municipiu sau mian. 158 cpc). Asigurarea se face prin audierea martorului. procesul se suspend3. ei depun ~j. prin incheiere.~ est. insa. Ac. Procedura. in modul prevUut de Jegislapa in vigoare. au dat explica~i ori au expus concluzii in faJa instantei executoare a delegatiei se prezintJI in fata instantei care jucJeca cauza. .. ~i ei anumite drepturi in IegAtum eu ordonarea expertizei. In cawl in care panicipantii la proces.~ti este prevazute in art. nu impiedicA indeplinirea delegatiei.ca se indica fondul cauz. data ~ ora ~intei. .normele procesuale prevAd anumite calitJIp necesare pentru persoana desemnatJI ca expert.dupA desemnare expel11d devine subiect aI raponurilor procesuale civile. . . in cazul necesitJIJii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intr-un alt o~..d se indepli~ in ~inta de judecatJI conform regulilor stabilite de COOul de Procedurc1 Civil!!. Proceseleverbale ~ probeJe adunate in leg!!tum cu indeplinirea delega~ei se remit imediat instantei care jucJeca cauza. temeiurile ~i mAsurile de asigurare a probelor sint prevUute in art. 125126 CPC. inclusiv domiciliul sau locul af1!irii lor.tantele ce unneaza a fi elarificate ~ probele pe care trebuie sa Ie adune instanJ8 executoare a delegatiei. In cazul in care se dispune efectuarea deJega~ilor jdec!ito~.1 cfectUarea unoranumite acte de procedura in incheierea privind delegapa judec!itorea. . o delegat~ penD1. Neprezentarea lor. caruia ii sint atribuite anumite drepturi ~ obligatii (art. Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judec3toreasca se efectueaza de cAtte notari sau de persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova in privinta cet1itenilor Republicii Moldova.ca a incheiere este obligatorie pentru in~1anJ8 cAreia ii este adresatJI ~ ttebuie sA fie indeplinitJI in regim prioritar. 154 CPC). efectuarea expertizei.ei. Instantele judedit~ ale Republicii Moldova pot da delega~i instantelor judiciare strlline in vederea efectu!irii diferitelor acte de procedum in conformilate eu legislalia Republicii Moldova ~i cu tralateJe intemaponale la care acea. Participantilor la proces Ii se comunicA locul.e parte. circumo. 7. Procedura de efectuare a delega{iilor jlldeciit()rc'. dateJe referitoare la pfu1i. expun concluzii conform regulilor generale.. martorii sau experpi care au depus m!irturii.tte\. participanpi la proces interesap sA previna.

data ~ ora asigurarii probei. instanta examineazii cererea de asigurare a probei de indata. 454 alin. de regula. Principiu reciprocit1itii are 0 importanta mai mare atunci cind Ii~te un tratal bilateral incheiat intre doua state in maleric de a~is1Cnta juridica.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care jucJeca cauza san. incheierea emis!! in timpul judec!iri. Regimul rcciprocit1i!ii poate Ii privil subiect doua a. nu impiedicA luarea m!isurilor de asigurare a probei.pecte: I ) recipmdtalc materia/a. ins!!. faptele ce urmeazA a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe. Asigurarea probelor se efectueaz3 de ditre jucJecator. acpunile procedurale fiind reaJizate in baza reciprocitapi. In cererea de asigurare a probelor se indicA esenta cauzei.i cauzei nu poate fi atacata decit 0 datA co fonduJ. datele pArtilor. Se apfica. 2) recipmdwle. dnd celc doua state acorda strainilor aceJ~i drepturi. alp participanp 1a proces se in~inteaz3 despre locul.c. probele a caror asigmare se cere.. procesele-vert:>ale ~i toate probele adunate in cadrul asigurArii lor se trimit instantei care jucJeca cauza. i~intind despre aceasta participanpi la proce.. Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite 0 incheiere. in limp ce a~ia ar Ii ~lIpu~i unor dispozipi discriminatorii in f~ instanlelor din statui caruia ii apai1ine slrdinul. Republica Moldova poate stabiJi retorsiunea fata de persoanele statelor in care exisra res1riclii ale drepturilor procesuale ale cet1itenilor Republicii Moldova. Potrivit art. la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor. dadi s-a emis cu citarea participanplor la proces sau de 1a comunicare. . '. fata de statele cu sistcme social-politice diferite. doc3 50a emis &!i citarea lor. Neprezentarea lor. . dupA caz. conform prevederilor Codului de Procedurc1 Civil privind cercetarea probei. motivul solicit1irii asigurarii probelor. In astfel de cazuri. Persoana interesat1i.!Ontlll/ii. Rcpublitii Moldova. adica conform regulii '"fii /Jlm eu eel ee esle bWI CII rille $ifii rail cu eel ee cste rau cu . 2) CPC. &!i citarea pArtilor. dnd liccare Stat acordA strainilor drepturile prevazule in Icgisla!ia sa. Inclusiv domiciliul ori sediul lor. incileierea de respingere a cererii de asigmare a probelor poote fi atacat1i eu recurs in termen de 5 zile CIe Ja pronunJare. Ineheierea. In cazul pericolului de intirziere. incheierea de asigurare se comunicA pArtilor ~ altor persoane interesate.

tille". .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.