MINISTERUL EDUCAŢIEI TINERETULUI şi SPOPRTULUI al REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL NAŢIONAL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 796.853.26:615.8 SLĂVILĂ MIRCEA

STRATEGII DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ÎN KARATE-DO SHOTOKAN

TEZĂ DE DOCTOR ÎN PEDAGOGIE Specialitatea: 13.00.04 Teoria şi metodica educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare Conducător ştiinţific: ---------------------------------- DORGAN Viorel, Conf. universitar, doctor în pedagogie, INEFS Consultant ştiinţific: ---------------------------------- PINTILEI Sergiu, Conf. universitar, doctor în medicină, INEFS Autor------------------------------------------------------Slăvilă Mircea ©Slăvilă mircea

Chişinău, 2006

CUPRINS

Preliminarii .................................................................................................... CAPITOLUL 1 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ŞI METODICĂ A PROCESULUI DE ANTRENAMENT ÎN KARATE-DO SHOTOKAN ASOCIAT CU METODE FIZICE ŞI PSIHOPEDAGOGICE DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ................................................................................. 1.1. Repere epistimologice privind originea şi evoluţia artelor marţiale .... 1.2. Analiza metodicii de antrenament a sportivilor care practică karate-do Shotokan....................................................................................................... 1.3. Concepţii contemporane privind traumatismele sportive..................... 1.4. Metode fizice şi psihopedagogice de recuperare a traumatismelor apărute în practicarea karate-do Shotokan ................................................... 1.5. Concluziile capitolului ........................................................................... CAPITOLUL 2 METODE DE CERCETARE, ORGANIZAREA ŞI VALIDAREA CERCETĂRII ............................................................................................... 2.1. Metodele de cercetare ............................................................................ 2.2. Organizarea cercetării ............................................................................ 2.3. Aprobarea şi aplicarea datelor cercetării ................................................ CAPITOLUL 3 ELABOTAREA UNOR STRATEGII DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ÎNTÂLNITE FRECVENT ÎN PRACTICAREA ARTELOR MARŢIALE .............................................................................. 3.1. Analiza viziunilor specialiştilor asupra apariţiei traumatismelor şi metodelor de recuperare în conformitate cu rezultatele anchetei-chestionar propuse …………………………………………………………………

4

11 11 22 33 37 53

54 54 69 71

73

85

2

3.2. Investigarea traumatismelor pe cele două loturi(experiment şi martor) în funcţie de vârstă, gen, vechime în practica karate-ului. 3.3. Testarea psihopedagogică a sportivilor prin scara de autoevaluare a depresiei (Zung) înaintea începerii programei de recuperare 3.4. Analiza şi interpretarea datelor pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres în perioada premergătoare procedurii de recuperare medicală ......... 3.5. Elaborarea programei de recuperare fizică şi psihopedagogică............. 3.6. Concluziile capitolului ........................................................................... CAPITOLUL 4 ARGUMENTAREA APLICĂRII PROGRAMEI EXPERIMENTALE ÎN PROCESUL DE RECUPERARE FIZICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ A TRAUMATISMELOR ÎN KARATE-DO SHOTOKAN ............... 4.1.Analiza rezultatelor testării articulare şi interpretarea datelor - entorsă cot .................................................................................................................. 4.3. Analiza rezultatelor testării articulare şi interpretarea datelor - entorsă gleznă ......................................................................................................... 4.4.Rezultatele şi interpretarea datelor privind zilele alocate recuperării sportivilor celor două loturi cuprinse în experimentul pedagogic .............. 4.5. Concluziile capitolului ........................................................................... CONCLUZIILE ŞI RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE

97

104

107 111 138

140 140

4.2. Analiza rezultatelor testării şi interpretarea datelor - entorsă genunchi . 153 159

171 177 178

REZUMAT LUCRARE……………………………………………………. 183 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 187 ANEXE ......................................................................................................... 202

3

PRELIMINARII

Actualitatea temei. Orice proces şi metodă de practicare a exerciţiilor fizice (bilateral, în mod special sau independent) trebuie să aibă o eficienţă maximă, mai ales în raport cu "investiţiile" pe care le presupun (Gh. Cîrstea, 2000). În scopul realizării acestui obiectiv major, se impune ca organizarea şi desfăşurarea procesului respectiv să se efectueze în concordanţă cu anumite normative, reguli, directive pe care le impune obligatoriu, comanda socială. Artele marţiale constituie o alternativă şi o realitate, un fenomen social puternic ancorat în viaţa noastră contemporană şi în perspectiva apropiată de promovare a unui mod sănătos de viaţă. Prin complexitatea şi originalitatea sa, karate-do Shotokan polarizează atenţia şi interesul persoanelor ce tind spre o perfecţiune moral-ştiinţifică şi fizică. Karate-do Shotokan se adresează în aceeaşi măsură corpului şi spiritului, obiectivul său principal fiind realizarea echilibrului psiho-fizic perfect şi al complementarităţii acestora în scopul dezvoltării unei personalităţi umane armonioase, integre, orientate spre valorile eterne sociale. Funcţiile karate-do Shotokan sunt destinaţii constante ale unui fenomen şi ele derivă din ideal, în sensul că se subordonează acestuia. Cu alte cuvinte, prin funcţiile sale, Karate-do Shotokan realizează idealul, face "apropierea" de ideal. Acestea sunt importante şi îşi dovedesc eficienţa dacă sunt realizate în "sistem", completându-se şi influenţându-se reciproc. Astfel funcţiile karate-do Shotokan, şi anume cele de funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice; funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice; funcţia igienică;funcţia narativă;funcţia de emulaţie; Marţiale. Principiile fundamentale în karate-do Shotokan rezidă în respectarea funcţia educativă; funcţia psihică, demonstrează aspectul polifuncţional şi multipludimensional al procesului de practicarea Artelor

4

următoarelor reguli: armonie; nonviolenţa; dragostea şi modestia; respectarea adversarului; prietenia. În acest context menţionăm că, karate-do Shotokan este o posibilitate sigură de formare şi dezvoltare armonioasă a personalităţii umane, făcând ca locul său să fie unic în tabloul artelor marţiale. În cadrul antrenamentelor şi competiţiilor sportive contemporane, tinerii practică karate-do Shotokan într-un număr din ce în ce mai mare, iar dorinţa lor de a realiza performanţe sportive competitive cât mai rapid, conduce la o creştere permanentă a numărului sportivilor accidentaţi. Aceste evenimente nedorite determină specialiştii să studieze evoluţia karate-do Shotokan, impactul pozitiv şi consecinţele negative obiectivate în diverse traumatisme. Între acestea se remarcă urmările suportate de sportivul accidentat, caracterizate prin suferinţe, întreruperi temporale ale activităţilor sportive, cotidiene, sechele de tip fizic şi psihic. De aceea sportivul necesită o reabilitare, reintegrare eficientă şi rapidă în activitatea sportivă şi socială.În această ordine de idei, reabilitarea devine nu numai o obligaţie medicală ci şi o obligaţie socială. "Reabilitarea reprezintă o formă de asistenţă medico-socială complexă, dar în acelaşi timp unitară în concepţie, care se desfăşoară continuu şi are ca scop final recuperarea deficienţelor în societatea productivă, mijloacele ei de acţiune urmărind obţinerea unor valori optimale ale tuturor celor patru parametri vitali ai oricărui individ: capacitatea morfo-funcţională, starea psihică, pregătirea profesională şi condiţia socială" (Cl. Baciu, 1981). Pentru o reabilitare cât mai bună a sportivului se acţionează prin anumite mijloace, şi anume: recuperarea fizică medicală, readaptarea psihică, educareareeducarea profesională şi readaptarea socială. Gradul de investigaţie al problemei şi premisele cercetării : Investigaţiile realizate în diferite ţări au vizat problematica dezvoltării Artelor Marţiale ca mijloc de formare a personalităţii( G.Funakoshi,J.Kano, M. Nakayama, J. Stevens, M. Anton, etc)

5

F. Gichin. M. D. să apară cercetări cu privire la factorii traumatizanţi în practicarea sporturilor de contact( I. V. Scopul cercetării constă în perfecţionarea procesului de recuperare funcţională a sportivilor traumatizaţi. Drăgan. Strategiile de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan vor contribui la diminuarea considerabilă a perioadei de recuperare a sportivilor şi optimizarea procesului vizat dacă: . T.vor fi elaborate strategii complexe de recuperare aplicate sportivilor cu diverse traumatisme ale aparatului locomotor. 6 .Alte studii cu privire la karate-do Shotokan se adresează în aceeiaşi măsură cizelării corpului şi spiritului( N. ce practică karate-do Shotokan. recuperare şi reducere a traumatismelor Situaţia dată generează problema cercetării: care sunt strategiile de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotoklan. J. . Macoveanu. . etc) Cercetarea de faţă pleacă de la premiza că accidentările dintr-un sport de luptă şi contact direct. Ifrim. Sbenghe.vor fi conştientizate bazele teoretico-metodice privind aplicarea metodelor şi mijloacelor de recuperare în procesul antrenamentelor sportivilor din karate-do Shotokan. Obiectul cercetării îl constituie procesul de recuperare a traumatismelor sportive. însă cunoaşterea şi înţelegerea legităţilor de producere a acestora poate conduce la stabilirea unor strategii de pregătire şi conduită sportivă . Steevans) În ultimii ani au început Maru. aşa cum este cazul karate-do Shotokan nu pot fi eliminate în totalitate. Ipoteza de lucru a cercetării. Amălinei.vor fi analizate structura şi conţinutul aplicări strategiilor actuale de recuperare în procesul de instruire a sportivilor ce practică karate-do Shotokan. ce survin în urma accidentărilor survenite în timpul antrenamentelor şi competiţiilor sportive în karate-do Shotokan . prin intermediul strategiilor complexe de recuperare a traumatismelor.

pedagogiei.Funakoshi.Ribot. Analiza literaturi de specialitate.V. teorii şi concepţii din domeniul filosofiei. Analiza structurii şi conţinutului aplicării strategiilor actuale de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan. Reperele epistimologice ale cercetării: cercetarea s-a pe idei. psihologiei. 7 .Piaget.Moraru.Epuran. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului(V. Atingerea scopului şi verificarea ipotezei a necesitat realizarea următoarelor obiective: 1.Taisen.Holdevici.T. concepte.Teoria proceselor psihice fundamentale (J.M. teorii şi concepţii din domeniul filosofiei. L.Marcu. I.Dragnea. Th. Elaborarea strategiilor noi.Manolachi. anchetă-chestionar. 3.. teoriei educaţiei fizice şi sportului: a). G.Vigotski) c). Observaţia pedagigică.A. pedagogiei. concepte.M. Metoda testelor. aplicate sportivilor cu traumatisme ale aparatului locomotor. V. Teoriile fundamentale privind cultura fizică de recuperare (I. 2.Siclovan) Metodele de cercetare s-au conformat obiectului şi scopului: 1. A. 3.Kano) b).Izano. Cercetarea s-a întemeiat pe idei.G.Drăgan .Sbenghe. Elaborarea bazelor teoretico-metodice privind aplicarea metodelor şi mijloacelor de recuperare în procesul antrenamentului sportivilor în karate-do Shotokan. I.) d). Filozofia orientală privind formarea personalităţii prin artele marţiale ( D.Ifrim. 2.Platonov.J. teopriei şi metodicii educaţiei fizice şi sportului.Cârstea.vor fi aprobate experimental strategiile complexe de recuperare în karatedo Shotokan. N. complexe de recuperare.

Spitalul Clinic Universitar. dinamometrul. chestionare. taliometrul. Inovaţia ştiinţifică constă în elaborarea strategiilor de recuperare a traumatismelor sportivilor prancticanţi de karate-do Shotokan obiectivată în: -Testarea prealabilă a sportivilor pentru depistarea unor eventuale depresii sau stres înainte de începerea procesului de recuperare. Etapa a III-a (2003 . Bucureşti. 5. după cum urmează: Etapa I (2001 .2002) a cuprins studierea izvoarelor literaturii de specialitate pe problematica artelor marţiale. Dinamo.2004) . cu vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani. s-au folosit aparatul de fotografiat. Eşantionul cercetării s-a constituit din 20 sportivi. componenţi ai echipelor Clubului Sportiv Şcolar nr. -Elaborarea şi implementarea unor strategii: din cultura fizică medicală cu 8 . Etapa a II-a (2002 . -Asocierea metodelor clasice de recuperare fizică cu cele psihopedagogice. Luca. fişe de evaluare şi tratament.prelucrarea şi interpretarea ştiinţifică a datelor obţinute în urma cercetării şi totodată verificarea eficienţei metodicii experimentale propuse. În cadrul cercetării. Etapele investigaţiei. datele au fost culese de la Spitalul Sf. traumatismelor întâlnite în artele marţiale. 5. cântarul. teste. tija rigidă. Spitalul de Ortopedie.4. România. spirometrul.2003) a constat în organizarea experimentului pedagogic. Baza experimentală a lucrării este reprezentată de următoarele aparate şi instrumente: goniometrul. Universitatea de Drept Bucureşti. metodelor de recuperare clasice şi psihopedagogice. De asemenea. Metoda statistico-matematică de prelucrare şi interpretare a datelor. Cercetarea de faţă s-a efectuat în trei etape. camera video. Experimentul pedagogic. -Substituirea unor termeni şi exerciţii exerciţii specifice karate-ului. banda metalică.

Reperele epistemologice privind originea şi evoluţia artelor marţiale. Rezultatele cercetării au fost publicate. Valoarea practică a cercetării este determinată de: -Posibilitatea utilizării programei de recuperare a traumatismelor sportivilor în karate-do Shotokan. au fost publicate în cadrul a două reviste de specialitate şi culegeri de materiale ştiinţifice. -Concluziile lucrării oferă oportunităţi de organizare a activităţilor de profilaxie şi recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan prin asocierea metodelor fizice clasice de recuperare cu cele psihopedagogice. Republica Moldova. Canada şi SUA. • Strategia de recuperare prin implimentarea unei alimentaţii raţionale şi a vitaminizării adecvate. -Implementarea strategiilor şi a programului de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan. examinate şi discutateîn 14 sesiuni de comunicări ştiinţifice din România. 2. • Strategia de recuperare prin substituirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu elemente din artele marţiale. -Rezultatele obţinute pot constitui baza perfecţionării sistemului de recuperare a traumatismelor sportive. la indicaţia specialistului. • Strategia recuperării fizice medicale prin intermediul kinetoterapiei şi masajului. analiza metodicii de antrenament în karate-do Shotokan au asigurat elaborarea strategiilor de recuperare a traumatismelor frecvent întâlnite în proba respectivă de sport.• Strategia psiho-pedagogică de depistare a stresului şi depresiei. Recuperarea sportivilor traumatizaţi prin aplicarea metodelor şi mijloacelor de reabilitare funcţională a sportivilor ce practică karate-do 9 . Tezele de bază ale lucrării pentru susţinere: 1. Aprobarea rezultatelor cercetării. • Strategia de recuperare prin intermediul relaxării şi autosugestiei.

98 tabele şi 27 de anexe. antrenament sportiv. relaxare şi autosugestie.Shotokan presupune din partea antrenorului cunoaşterea acordării primului ajutor medical. recomandări practico-metodice. Strategiile noi. Depistarea prematură a stresului şi a depresiei permite soluţionarea eficientă a problematicii recuperării funcţionale a sportivilor. complexe. aparatul locomotor. Cuvinte cheie: fundamentarea teoretică. epistimologie. karate-do Shotokan. experimentate şi validate au facilitat posibilităţile de recioltare a informaţiilor cu privire la relaţia medic-sportivkinetoterapeut-antrenor şi au contribuit la optimizarea procesului de recuperare a sportivilor traumatizaţi în karate-do Shotokan. Structura şi volumul tezei. Teza a fost structurată în patru capitole. traumatism sportiv. metode. 10 . strategii de reciperare. 3. Bibliografia cuprinde un număr de 190 titluri. bibliografie şi anexe. 26 de grafice. constituind 286 pagini de text dactilografiat. kinetoterapie. recuperare fizică şi psihopedagogică. concluzii.

În condiţiile date nu există decât două alternative: răspunsul activ. În opoziţie cu această stare de lucruri. artele marţiale reprezintă avuţia individului. transmite şi integrează informaţiile din mediul extern şi intern. care înăbuşe dorinţa şi voinţa de schimbare şi varietate. Practicate în mod sistematic. Încă de la naştere. sau răspunsul pasiv. în structurile cele mai intime ale organismului (gene).CAPITOLUL I. Fiinţa umană. devenită vulnerabilă. legile naturii aduc la cunoştinţă pur şi simplu ce se întâmplă în nişte condiţii date. FUNDAMENAREA TEORETICĂ ŞI METODICĂ A PROCESULUI DE ANTRENAMENT ÎN KARATE-DO SHOTOKAN ASOCIAT CU METODE FIZICE DE RECUPERARE A FRECVENTELOR TRAUMATISME 1. Eliade şi C. pus în slujba activităţilor conştiente. este un produs al mediului. adică fuga sau tolerarea( M. prescripţii despre ceea ce ai voie şi ce nu ai voie să faci. de pregătire pentru orice 11 . cu muşchi antrenaţi şi coordonat de un spirit deschis. Prea multe fiinţe umane păşesc în viaţă fără să fi primit armele necesare pentru a reuşi să se integreze corespunzător în societate. 1993). obţinută în concordanţă cu spiritul de conservare. pentru desăvârşirea unui trup sănătos. un trup sănătos. această entitate complexă şi raţională. adică lupta. Repere epistimologice privind originea şi evoluţia Artelor Marţiale Omul. în cea mai elaborată organizare socială. îngrădindu-se la activităţi zilnice monotone. Desigur. omul are toate trăsăturile codificate într-un limbaj chimic. născând legi. se află cauza pornirilor noastre instinctuale şi imboldul spre mişcare. datorită sistemului său nervos complex. care recepţionează. perfect adaptat la spaţiul nostru existenţial este un lucru de dorit. în codul genetic. este condamnat la o luptă continuă pentru realizarea celor mai înalte idei atât pe plan material cât mai ales în plan spiritual. Trăim într-o lume imperfectă şi o agresiune asupra fiecăruia dintre noi oricând este posibilă.1. Petru. La acest nivel.

originare în Extremul Orient. 1993). filosofia şi religiile orientale au fost văzute de M. ultimele 3 decenii înregistrând contribuţiile reprezentanţilor altor popoare la evoluţia lor. este o procedură fizioterapeutică specială ce are la bază stimularea dorinţei de a învinge. Practica artelor marţiale este şi o modalitate de luptă împotriva stresului. virtuozitate şi execuţie. sau poate. filosofia artelor marţiale(105. adoptând-o pe cea a celui mai potrivit. nici o manifestare atavică. 1994). ea poate activa energia vitală şi circulaţia sangvină. modul cel mai eficace în diminuarea stresului şi în reuşita vieţii actuale (M. în care se încadrează şi preocupările pentru artele marţiale. A fi preocupat astăzi de ele nu este o dovadă de cosmopolitism. De aceea. o nouă evoluţie a omului în Univers. yoga. trebuie susţinută ideea conform căreia apărarea motivată prin dreptate şi umanitarism nu trebuie neglijată niciodată de nimeni. Chiar dacă pentru un neavizat. care este. dar şi . reânvierea credinţei în calitatea lui de fiinţă perfectibilă şi o reconsiderare a trupului ca mijloc al 12 . al femeii faţă de bărbat.106. disciplina artelor marţiale pare a fi numai o modalitate de apărare bazată pe forţă.potenţială agresiune. răspunzătoare pentru bolile de adaptare. lucrând la refacerea funcţiilor şi structurilor afectate. având virtuţi fortificante în cazurile de astenie şi hipotonie (D. noi observăm că ea se ghidează după o filosofie a curăţeniei trupului şi spiritului. nici de snobism. care selectează cu precizie formele de viaţă cele mai adaptate sau cu putere de adaptare mare şi reacţiile de adaptare cele mai potrivite. Taisen. Pornind de la observarea legilor naturii. anulează complexul de inferioritate şi nesiguranţă al omului slab.119) înlătură concepţia celui mai puternic. a omului antrenat. Interesul actual pentru cultura orientală. poate. sunt pe cale să devină un bun al întregii umanităţi. Eliade ca a doua Renaştere. apt de deconectare spirituală conştientă. atribuind o mare însemnătate considerentelor psihologice şi complicatelor interacţiuni biochimice (umorale). Anton. implicat adânc în realităţile vieţii. Artele marţiale. împotriva unor potenţiali agresori.

orice lucru nu este decât un fenomen energetic. Izvoarele concrete din care se alimentează elementele descrise sunt: Daoismul: din principiile energetice fundamentale. motorul evoluţiei Universului. Am numit rădăcini 3 entităţi. este doar un rezultat local şi momentan al confruntărilor energetice permanente. Hidetaka.Sacrul şi credinţa: spiritul religios se manifestă în chipul unui con de transcendere a aspectului dureros al luptei. deci al vieţii. o contopire de vibraţii efemere.desăvârşirii spirituale şi nu ca o piedică în calea ei. care se vor a fi canale de receptare a principiilor propagate de sistemele morale: . Pentru a înţelege mai bine legătura artelor marţiale cu doctrinele misticoreligioase şi filosofia orientală. Confucianismul: conferă valenţe importante ritualului. care în orice alte împrejurări nu se manifestă. a satisfăcut pe 13 . orientată către ataşarea spirituală de un plan sacru. Războinicul îşi adună forţele numai prin comportament impregnat de noţiunea sacrului. sacrul este definit de religii în chipul desăvârşirii separate de lumea percepută. iar dacă nouă ne apar ca obiecte în echilibru. 1990). vom porni la definirea artelor marţiale ca o simbioză a fenomenelor războinice cu gesturi sacre. prin convingerea deplină că această comunicare conferă puteri deosebite. evidenţiind mai întâi rădăcinile. nu acceptă pur şi simplu durerea şi moartea. decât doar având credinţa împlinirii supreme prin aceasta. drept consecinţă de oscilaţie a contrariilor.Lupta şi creaţia: elemente acceptate de marile sisteme de gândire ale omenirii. Budismul tantric: uneşte gestul. apoi sevele ce le hrănesc necontenit (N.Ritualul: aspectul concret al unităţii credinţă-luptă reprezintă tehnica de mobilizare a fiinţei. gândul şi cuvântul Budismul Zen: ca sinteză esenţializată a celor precedente. Shintoismul: aduce simplitatea credinţei. . sperăm clar conturate. .

semn vizibil de respect. fiecare situaţie de opoziţie se materializează fizic şi fiecare moment în care vigilenţa nu este prezentă se plăteşte foarte dur.de-antregul particularităţile artei marţiale. al ierarhiei. respectul individual. nici o schimbare nu se va produce în spiritul practicantului dacă din contra. dar mai ales implicarea spirituală pe care aceasta o invocă. atunci spiritul practicantului se va schimba în profunzime şi aceasta se va transfera şi dincolo de sala de antrenament. al obiectelor. dar fără semnificaţii interioare. Dacă salutul rămâne un semn obligatoriu. care nu poate fi neglijat în această lucrare este practicarea salutului. Din acest motiv se pierde calitatea cea mai importantă pentru siguranţa personală: vigilenţa. Salutul rămâne unul din obiectivele artelor marţiale şi el se repercutează atât în momentele cele mai dure ale luptei. elevii mai vechi în grad decât el. specifică populaţiei asiatice. chiar dacă reprezintă practic o luptă în fiecare moment. serioasă şi sinceră a artelor marţiale dezvoltă politeţea. astfel de situaţii sunt rare). al lucrurilor. acest gest fizic capătă o semnificaţie reală şi reprezintă într-adevăr o marcă de respect atât în formă cât şi în fond. artelor marţiale. datorită antrenamentului cotidian. Rezultatul este echilibrul sufletesc de netulburat. În viaţa obişnuită. În practica artelor marţiale. Astfel. cât şi în viaţa de toate zilele (N. agresiunea nu se manifestă direct (sau dacă se manifestă. maestrul. poeziei. vigilenţa se dezvoltă gradat şi constant şi ea devine un element care. curajul. se transferă dincolo de Dojo. Un aspect foarte important. Aceste tehnici s-au potrivit minunat artelor plastice. Inazo. partenerii şi aceasta se traduce prin practicarea salutului. • desăvârşirea se poate obţine "aici şi acum" şi nu în afara condiţiilor pământeşti. Practica profundă. din contră. 1990). voinţa. 14 . Practicantul de arte marţiale învaţă de la început să respecte Dojo (sala de antrenament). înclinarea trupului. datorită unor reforme îndrăzneţe: • sacrul şi ritualul nu mai implică o desprindere de lumea percepută.

respiraţia corectă. umilinţei. spiritul ofensiv. Toate acestea s-ar putea grupa în: . imediat după accident.armonie fizico-psihică. 15 . discernământul. tsu . prin inhibiţii reflexe. atenţia. sensul strategiei. făceau reducerea fracturii.condiţie fizică. fără anestezie. din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre. prudenţa.tehnică) celor care au suferit pierderi de cunoştinţă. inteligenţa. în timpul şi după desfăşurarea acţiunii Zanshin ( spirit treaz). cunoştinţa totală de sine. samuraii practicau sei-fuku.tehnicile KUATSU erau socotite ca un ultim nivel de pregătire a samurailor (T.dorinţa de perfecţionare. Astfel. . cât şi tehnica de acordare a primului ajutor în reanimarea kuatsu (kua . În 1732. .autoapărare. calitatea diferitelor tipuri de percepţie. În fracturile cu deplasare. în cazul accidentelor. medicul japonez Akiyama Shinobu a plecat în China pentru a învăţa tehnica de luptă wu-shu (kung-fu). arta de a restabili forma iniţială a accidentaţilor. logica. controlul spaţiului şi timpului. Namikoshi. competenţele fizice şi psihice ale opoziţiei. Stevens. Astfel. sensul ritmului. în tulburări respiratorii la înecaţi etc. În luxaţii ei făceau rapid reducerea acestora. intuiţia. spontaneitatea. a elementelor fizice şi psihice (J. Această reanimare kuatsu face parte din traumatologia sei-fuku şi are o vechime de multe secole. concentrarea. grija detaliului prin cântărirea formală şi estetică a situaţiilor de luptă studiate. apoi imobilizarea între scândurele din lemn de dud. . răbdării. prezenţa totală înaintea. Cu toate acestea. 1995). poziţiile corecte ale corpului. stăpânirea. 1996). apariţia şi dezvoltarea competiţiilor sportive au dus la apariţia a noi forme de traumatisme. indivizii traumatizaţi în urma accidentelor survenite în practica artelor marţiale au beneficiat de un tratament corespunzător ortopedic. dar şi la necesitatea unei reintegrări rapide în cadrul procesului de antrenament.viaţă. fiind în strânsă legătură cu artele marţiale .performanţă sportivă.

foarte eficiente. de curajul şi neînfricarea lor. pentru realizarea unui tratament de recuperare funcţională eficient. războaiele şi bătăliile erau decise mai puţin de calitatea şi superioritatea armelor. Acum suntem martorii naşterii celui de-al treilea imperiu: cel al informaţiei. Ceea ce li se recunoaşte însă popoarelor orientale este aportul decisiv la elaborarea unor principii şi reguli tehnico-tactice care au mărit în mod 16 . De asemenea. căci forme asemănătoare găsim şi în alte părţi: "savate" la francezi. Apoi. în cazurile în care erau atacaţi de animalele sălbatice ori de triburi vrăşmaşe. Tot în acest scop tebuie să fie respectată conduita medicală ca ţel terapeutic şi recuperator de către sportiv şi antrenor. Trebuie spus încă de la început că acele concepţii potrivit cărora metodele de luptă cu braţele şi picioarele ar fi "sută la sută" de origine chineză sau japoneză sunt complet greşite. Originea artelor marţiale Omenirea a cunoscut două mari imperii: cel al forţei fizice şi cel al banului. până la apariţia armelor de foc. zonale sau generale ale traumatismului. De aceea. La început ea a contribuit la pregătirea oamenilor primitivi pentru a-şi apăra viaţa. pentru menţinerea la o cotă cât mai ridicată a nivelului de pregătire sportivă. tehnicile luptei corp la corp au căpătat un pregnant caracter militar. "capoeira" la brazilieni. realizându-se aşa-zisa recuperare multifuncţională. Şi alte popoare au avut şi încă mai au în cultura lor sisteme de luptă specifice. este important să se asigure continuitatea pregătirii sportive în limitele permise de contraindicaţiile locale. Se cunoaşte din istorie că. trebuie să se facă apel la toate posibilităţile de care dispune medicina modernă (în special kinetoterapie). "pancratiul" la vechii greci. şi mai mult de performanţele individuale ale luptătorilor. "boxul" la englezi.în familie şi societate. Lupta dură şi fără milă este cea mai veche formă de manifestare a omului şi aparţine cu siguranţă primului imperiu. iar pe teritoriul ţării noastre "trânta".

Astfel. 17 .000 de ani în China. Unele consideră Orientul Mijlociu sursa majoră. caracterizate pe plan spiritual de credinţa în budism. cât şi cu armele epocii. Aşadar. Se consideră a fi cel mai bun reper. s-a construit o ierarhie militară foarte puternică.500 ÎH. credem în mod magistral. conceptul de artă marţială a fost iniţiat şi fundamentat. Hiduismul a pus capăt unei epoci prospere. Din acest motiv. un scurt istoric va porni de la viziunea conform căreia începutul artelor marţiale este legat de mănăstirea budistă shaolin. dar nu o pot găsi în mod explicit. în China a sosit un călugăr numit Bodhidharma (Daruma în japoneză). în India. altele indică momentul apariţiei primelor forme de luptă acum aproximativ 5. mai precis o ramură a acesteia. pe fondul invaziei ariene (popoare migratoare denumite astăzi indo-europene. ritual şi filosofie. surprinse în confruntările animalelor. în jurul anului 1. stil numit vayamusthi. cea indo-europeană) şi subjugării autohtonilor dravidieni. Cei care şi-au păstrat credinţa budistă au ales calea exilului.substanţial eficacitatea metodelor de luptă fără arme (C. Indiferent de origine. Buşe şi S. care ar fi sintetizat un stil de luptă cu mâna goală. fără de care o simplă tehnică de luptă nu ar fi cristalizat într-o artă marţială (N. ulterior dezvoltarea fiind în India iar mai târziu în China. probabil datorită îngemănării cu practicile religioase. cercetările actuale pot doar să intuiască originea comună a artelor marţiale. Zamfir. iar argumentul ar fi imitarea mişcării corpului. situaţie care ne proiectează astăzi pe un teren nesigur în încercarea de a lămuri o evoluţie ordonată. Mai multe teorii încearcă să aducă argumente viabile cu privire la originea fenomenului marţial. de şcolile de luptă orientale. considerat a fi cel care a propagat primul conceptul de arte marţiale. 1990). în India. Inazo. în anul 520 al erei creştine. Începuturi chineze – orientul La cinci secole după moartea lui Iisus din Nazaret. 1990). Există concepţia potrivit căreia.

ansamblul acestora fiind cunoscut şi sub numele de Kemo sau Chuan-Fa (Calea pumnului). motiv care întăreşte mai mult conceptul de artă. Se povesteşte că maestrul a pus chiar bazele unui sistem de disciplină călugărilor marcaţi de osteneala rugăciunilor. wu-shu a căpătat o sumedenie de ramuri sau forme derivate. călugării se răspândesc şi creează noi stiluri. deşi probabil cel mai renumit templu budist din lume. Astfel. Apare astfel învăţătura Ch'an. totuşi fără ascetism exagerat sau mortificări. a născut arta Wu-shu. Nu se ştie exact dacă Daruma era un luptător dar. Shaolinul. Daruma evitând epuizarea fraţilor. care nefiind slujbaşii vreunei armate. continuând simbioza cu disciplinele "interne". 1993). însă pe fundamentele ideologice ale maestrului. nici mercenari solitari. 18 . mai probabil este faptul că un sistem de luptă a fost creeat ulterior chiar de către chinezi. După 1644. Tang Su Do în Coreea. 1992). şi-au păstrat statutul de călugări independenţi. el a fondat imediat Templul Shaolin-su (Shorin-ji în japoneză) care. sub numele de Zen. Taisen. În comunitatea mănăstirii s-a instalat o severă disciplină. mai târziu s-a constituit în metoda "externă" Shaolin-su care. sub titulatura "Cele 18 mâini ale lui Lo han". Viet Vo Dao şi Quan Qi Do în Vietnam. Când a ajuns în provincia Henan din China. dezvoltarea ştiinţei din Shaolin a determinat mai întâi redenumirea în "Cele 72 de mâini ale lui Lo Han". care se va muta mai târziu în Japonia. în timp şi-a câştigat reputaţia de lăcaş al unor luptători deosebiţi. Te în Okinava (L. când luptele interne duc la distrugerea templului. Shikarom în Filipine. Frederic. În secolul al XVI-lea. este recunoscut astăzi mai mult datorită conexiunii sale cu artele marţiale decât cu budismul (D. Influenţa acestora a determinat peste ani apariţia în Asia a altor şcoli de sine stătătoare: Bersilat în Malaisia.Scopul său era să fondeze în China o mănăstire budistă şi să unească diferite şcoli taoiste şi de meditaţie existente la acea vreme în China. Muay-Tai în Thailanda.

Gichin Funakoshi a făcut primele demonstraţii în 1917 la Kyoto şi în 1922 la Tokio. întemeiată de Jigoro Kano. Astfel. repede acceptat de localnici. cunoscând limba şi obiceiurile japoneze. Cu toate acestea.tehnici pentru uzul propriu-zis în confruntările luptătorilor inferiori – kachi. Funakoshi avea nevoie de suportul cuiva cu notorietate în artele marţiale japoneze.Japonia. Începutul secolului al XX-lea este caracterizat pe meridianul Yamato de o penetrare a formelor de luptă din Okinawa. În acest mod judo a devenit spor olimpic. specialiştii sunt de acord că această formă de luptă tinde în cea mai mare măsură spre perfecţiune. răspândit în lumea întreagă. Morihei-Ueshiba întemeiază şcoala Aikido după mai bine de 30 de ani de căutări. timp în care a practicat diferite forme de arte marţiale. cu puternic caracter sportiv. pentru a se impune cu adevărat. Fiind un artist complet (mai practica pictura şi caligrafia) şi foarte dotat. Acestea din urmă s-au constituit în două forme: . În 1882 apare o nouă şcoală. Realizarea şcolii de Karate a fost posibilă 19 . . Astăzi. el a avut cele mai mari şanse de a realiza acest salt în afirmarea stilului de luptă okinawan.Sumo – luptă cu puternic caracter ritual.originalitate şi împrumut Începând din secolul al VIII-lea dH în Japonia se conturează discipline de luptă cu arme sau fără. procedeele de eficienţă decisivă preluate din ju-jitsu au fost transformate în acţiuni care să nu pricinuiască vătămarea sau moartea adversarului. Misiunea de popularizare în exterior a revenit lui Gichin Funakoshi. În 1925. iar puternicul spirit naţionalist le-a asimilat şi le-a modelat ca forme japoneze de karate. Este vorba de Judo. Succesul său a fost deplin după cucerirea conceptului Karate.Ju-Jitsu .

nicidecum a violenţei. sensul ideogramelor se va schimba din "mâna chinezească" în "mâna goală". fapt care a dus la învestirea lui Funakoshi cu calitatea oficială de a preda Karaté în câteva universităţi japoneze (A. Potrivit acestui proiect. cele mai periculoase. pentru a nu răni adversarul. O mişcare sportivă care dorea să aibă răsunet internaţional terbuie să convingă că nu propagă decât dezvoltarea corpului şi a spiritului. Nakayama a propus un cod de conduită şi un stil de competiţie. având în vedere că restul statelor păstrau încă reticenţe. au creat Nipon Karate Kziokai sau Japan Karate Association. Funakoshi nu a putut rămâne rigid în faţa forţei lucrurilor. Sensul de "gol" se va finisa. O echipă de arbitri decide dacă execuţia poate fi considerată eficace. Muraru. întemeietorul Judo-ului. se fixează un număr de tehnici competitive. vechii elevi care au supravieţuit. care va fi timp de 40 de ani instructor şef la J. S-a ajuns la concluzia că lupta liberă era necesară evoluţiei fiecărui practicant.numai prin ajutorul marelui maestru Jigoro Kano. Inspirându-se din alte sporturi. A. 1994). dar să oprească tehnica la timp. În timp ce denumirile okinawană şi chineză au fost înlocuite cu cele japoneze. luptătorii trebuie să atace liber şi în plină forţă. Pentru conservarea tehnicii originale. devenită o ţară pacifistă. K. Nakayama s-a străduit să găsească soluţia unei competiţii care să se adapteze la noua situaţie politică a Japoniei. s-a realizat 20 . care l-a invitat deseori la cursuri şi demonstraţii. Karate-do se răspândeşte cu repeziciune prin cluburile marilor universităţi. nefiind permise. dar abia în 1935. Sensei (maestru) Gichin Funakoshi a avut un demn continuator în persoana lui M. După război În 1949. experimentând mult. restul. iar kan – sală de antrenament) (Anexa 1). ajungându-se la noţiunea naţionalistă a definit karate-do drept arta marţială japoneză. Nakayama. De asemenea. părintele acestui stil va avea propriul dojo: Shotokan (shoto – titlul unei opere caligrafice a marelui maestru.

A fost creată o şcoală de măiestrie pedagogică. K. ca să reprezinte Karate-do în lumea sportului.O.K. are o filială europeană European Karate Union (E. în toate ţările lumii şi crearea a cât mai multe organizaţii. A. Prima încercare se face în 1953. În 1968 se înfiinţează o organizaţie unică. U. cel creeat de J. în vederea includerii în Programul Jocurilor Olimpice. cu câteva luni înaintea acestui eveniment. (International Traditional Karate Federation) apoi ambele federaţii vor încerca să obţină separat recunoaşterea Comitetului Olimpic International. K. Mai târziu I. Apare scindarea în organizaţie şi chiar între experţii japonezi. T. W. A. A. F. O. K. s-a întâmplat la fel.U. cu I. U. unde japonezii au dominat corpul de control şi decizie. În 1982 W. Noul Shiai (luptă liberă) are un succes enorm. K. Ei au invitat maeştri din alte stiluri pentru ca viitorii profesori să înţeleagă unitatea de principii a artelor marţiale şi în activitatea lor să militeze pentru anularea tensiunilor dintre diverse şcoli. I. K. Astfel. Iniţiatorii şcolii de cadre au fost Nakayama şi Nishiama. Astfel s-a fondat World Union Karate Organization (W. F. F. modifică regulamentul competiţional şi separarea de 21 . A. începe să controleze răspândirea Karate-ului în lume.competiţia de Kato.). C. propune unirea W. A. imediat va avea o filială în Europa (E. dar lupta politică continuă şi astăzi.) În 1970 se organizează la Tokyo primul Campionat Mondial. T. F. U.). K. Funakoshi a murit în aprilie. Nishiyama întemeiază o nouă federaţie internaţională: International Amator Karate Federation (I. J. G. U. K. în care erau incluşi cei mai dotaţi practicanţi. la Paris. iar în 1957 se organizează un campionat naţional. O. K. astfel că Japonia devine campioană mondială. K..) în 1974 care. la acea oră cei mai reprezentanţi elevi ai lui Funakoshi. a devenit I. Cursul urmărea promovarea de către absolvenţii acestei arte marţiale. de asemenea. K. O. F. Regulamentul competiţional era acelaşi. În 1972. O. K. Pe de altă parte..

Lipsa de unitate a aspectului competiţional de Karate este o confirmare a gândirii profunde a marelui Funakoshi (Funakoshi. T. "Karate începe prin muncă şi perseverenţă şi se termină prin respect şi umilinţă" (Funakoshi. Karate-do Shotokan se conduce şi se bazează pe principii.Karate începe cu Rei şi se termină cu Rei (salutul tradiţional japonez). Oare ar mai exista această libertate într-o unică organizaţie mondială? Ne mai amintim şi de credinţa lui sensei Funakoshi. conform căreia Karatedo nu poate fi redus la o mişcare sportivă. Hidetaka (Coach Manual. întemeietorul stilului Karate-do Shotokan).2. 1922). 1.Karate nu trebuie utilizat fără raţiune. 1990). pe etape. tehnici de învăţare. ne exprimăm totuşi speranţa că toate aceste ramificări vor fi mai fertile decât un singur bloc. Fiecare încearcă să cuprindă cât mai multe organizaţii de Karate. . metode. al practicanţilor. spre exemplu. În Karate-do Shotokan sunt încercări de planificare şi structurare a lecţiei de antrenament şi o clasificare a acestora de către N.I. I. devine şi mai accentuată. chiar dacă în interiorul acestor organizaţii s-au petrecut şi se petrec numeroase scindări. cum ar fi Judo. F. perfecţionare şi analiză a aspectelor fizice. există programe de instruire. este deschisă şi altor stiluri. K. iniţiere. T. Analiza metodicii de antrenament a sportivilor din karate-do Shotokan expuse în unele surse bibliografice actuale În literatura de specialitate s-a constatat că nu există un sistem suficient de bine argumentat ştiinţific în ceea ce priveşte planificarea şi organizarea antrenamentului sportiv în Karate-do Shotokan. . În sprijinul acestei afirmaţii amintim că în Codul Bushido. F. unul dintre principii este cel al creativităţii: fiecare luptător este liber să-şi urmeze propria cale. Astfel. K. spirituale etc. perfecţionare. anuale şi plan de perspectivă. care să subordoneze sub un mănunchi de reguli întreaga mişcare de karate. psihice. este mai întâi de toate o metodă de împlinire spirituală. pregătirea sportivilor pentru competiţii de nivel ridicat. În alte arte marţiale. 22 . Există planuri de pregătire săptămânale.

. Karate-ul. .Karate nu se practică decât cu un sentiment de dreptate. iar contracţia permite conversia energiei cinetice dezvoltată în forţă utilă. forţă-relaxare pe parcursul mişcării. o metodă. Se cunoaşte din mecanică orice acţiune a unei forţe active determină o acţiune de sens invers a unei forţe de reacţiune. Eficienţa loviturilor de Karate rezidă în utilizarea corectă a timpilor de contracţie-decontracţie. în timp ce expiraţia favorizează contracţia musculară. • Concentrarea energiei. privit din punct de vedere modern este o artă.Practica Karate-ului este o problemă rezervată pentru toată viaţa (D. • Durata de aplicare a forţei. • Alternanţa contracţiei musculare cu decontracţia musculară. . ca rod al acestui potenţial într-o manieră inteligentă şi optimizată. Principiile biomecanice • Mobilizarea energiei.Eşecul naşte neglijenţă. Decontracţia musculară permite atingerea vitezei necesare. trebuie evitat orice moment de dispersie a acesteia. Acestea sunt o mică parte din principiile morale care stau la baza Karate-do Shotokan. • Utilizarea forţei de reacţie. prin care potenţialul energetic uman este mobilizat total. Inspiraţia atrage după sine o relaxare musculară. cu cât timpul de aplicare este mai scurt. realizându-se performanţe deosebite.. În momentul impactului. • Importanţa respiraţiei în tehnicile de Karate. 23 . 1996).Din tehnică se naşte intuiţia. forţa de impact dezvoltată este cu atât mai mare. Macovescu. în condiţii de forţă şi de viteză date. • Timpul scurt de mobilizare a energiei. Pentru ca mobilizarea energiei să fie totală. Unul din principiile de bază ale Karate-ului este mobilizarea şi eliberarea acestei energii într-un mod asemănător unei explozii. Din acest punct acţionează factorul tehnic care intervine în ultimul moment al acţiunii (momentul impactului).

Echilibrul mental se realizează dificil şi numai prin antrenamente speciale. • Unitatea corp-spirit. gata de acţiuni fulgerătoare la orice stimul. Poziţiile pot îmbrăca forme variate. Spiritul nu tebuie să fie acaparat de nici o idee preconcepută. cu o durată relativ scurtă de timp (D. bioenergie într-un singur punct. măiestria tehnică. • Noţiunea de Kime. Fără Kime nu există Karate. Kime este termen japonez specific Karate-ului. ar fi stăpânită de practicant. într-o stare de maximă tensiune". şi anume: 24 . pot fi asemănătoare manifestărilor de care se ocupă acum parapsihologia. puţin accesibil marii majorităţi. Prin metodica de antrenament în Karate-do fac să lucreze în armonie şi simultan atât corpul cât şi mintea. Toate aceste aspecte mentale se numesc spiritul Karate-ului şi de la un anumit nivel. chiar dacă respiraţia este perfect stăpânită şi chiar dacă energia internă. • Voinţa trebuie să intervină în momentul foarte precis în care este posibilă penetrarea apărării adversarului după vechiul principiu japonez "a învinge pentru a nu fi învins". el este complet liber. să admitem. Poziţia este o atitudine predeterminată a corpului care conferă acestuia forţă şi o bază puternică de susţinere de pe care orice tehnică poate fi executată cu maximă eficienţă. într-o stare de receptivitate totală.Principiile psihologice ale Karate-ului În Karate. "o aşteptare fără scop. psihică. chiar dacă corpul este stăpânit. Tehnicile de Karate-do Shotokan Poziţiile. Macoveanu. aceasta nu înseamnă nimic fără stăpânirea mentalului. 1992). • Stăpânirea de sine rezultă în bună măsură din controlul asupra corpului. • Vidul mental. a spiritului. Noţiunea de Kime înglobează focalizarea tuturor energiilor: fizică. Un spirit Zanshin înseamnă un spirit alert. o concentrare completă a mentalului şi în special o păstrare mentală a vigilenţei. dificil de tradus.

ce se execută pe diferite traiectorii (Anexa 5). cu braţul vertical şi şoldurile la acelaşi nivel. Metode de antrenament Kata este o formă superioară de luptă şi antrenament cu adversari imaginari care ne permite să învăţăm singuri munca de formare a corpului şi ne obişnuieşte cu tehnici de atac şi apărare de o mare diversitate. Blocajele de bază în Karate-do Shotokan sunt: .Lovituri de picior în faţă. centrul de greutate al corpului nu se ridică.blocaj cu muchia palmei.Lovituri de picior în spate. Cuprind numeroase procedee tehnice de lovit cu pumnul. ci se păstrează la acelaşi nivel. Kumite este kata aplicat.Lovituri de picior lateral. secerarea dintr-o poziţie în alta se execută suplu şi continuu. . De obicei cotul este pivotul loviturii. înaintarea. Tehnici de picioare (Anexa 6): . indiferent de poziţia de luptă în care ne aflăm. Tehnicile de apărare Tehnicile cu antebraţul sau piciorul. Tehnici de lovire biciuite sunt tehnici de braţ care lovesc ţinta pe traiectorie circulară. practicându-se cu distanţă şi cu parteneri reali (M. .blocaj jos. pentru a ne apăra în atacul adversarului (Anexele 7 şi 8). Ungurean. apărare. Tehnici de pumn: Tehnici de lovire liniară.Lovituri de picior circular. Deplasările. retragerea. 1993). . . . aşteptare şi schimbarea direcţiei (Anexa 4). pivotarea.atac. . Forme de luptă 25 .blocaj din interior şi exterior.blocaj prin ridicarea braţului.

cum să-şi controleze emoţiile. Prin antrenamente de Karate se urmăresc obiectivele: ■ Karate-do. . . cel mai mare număr de antrenamente se va desfăşura în Dojo. Cu toate acestea. Dojo are un rol esenţial în împlinirea cu succes a travaliului. atât în metodele de arbitrare cât şi în cele de judecare a unei competiţii (M. Acest termen desemnează interiorul în care adepţii îşi unesc eforturile în practica fizică şi mentală a Karate-ului.Khihon kumite. Ungurean. a călirii organismului. Karate-do Shotokan are reguli ce au fost instituite cu scopul de a asigura imparţialitatea şi uniformitatea.kumite liber.kumite competiţional. Antrenamentele de karate-do Având în vedere faptul că prin antrenamentele de Karate-do corpul omenesc poate şi trebuie să ajungă la indici superiori de manifestare a calităţilor motrice de bază şi specifice. .Jiu kumite .. . tot aşa cum în orice credinţă religioasă incinta sacră a templului purifică şi întăreşte credincioşii.Jiu ippon Kumite . 1995). 26 . în orice condiţii geo-climaterice. artă a vieţii ■ Cultura fizică ■ Cultura conduitei şi acţiunii ■ Cultura spirituală ■ Performanţa sportivă ■ Autoapărarea Începătorii vor învăţa principiile de bază ale fiecărei tehnici: .Shiai . la menţinerea şi întărirea sănătăţii. acestea se desfăşoară şi în aer liber.şcoala de bază a kumite-ului.kumite semiliber.cum să se relaxeze şi să-şi dezvolte viteza şi detenta. .cum să folosească puterea întregului corp.

-cum să simtă ritmul adversarului. să nu depăşească 10% din şedinţa de antrenament.alinierea . . să nu depăşească 45% din şedinţa de antrenament. să nu depăşească 15% din şedinţa de antrenament. . astfel încât să fie capabili să reacţioneze oportun la încercarea acestuia de a ataca. utilizând anumite strategii.demonstrări repetate .cum să lupte împotriva unui agresor.Nishiyama .studiu . exerciţi de respiraţie.zarei (salutul) b) partea fundamentală: (lecţia propriu-zisă) Intensificare efortului: ■ mică: 40% din capacitate. Pentru o mai bună înţelegere a procesului de antrenament tebuie să spunem că lecţiile de antrenament sunt de mai multe tipuri: 1.cum să reacţioneze imediat. ■ medie: 50-60% din capacitate.Avansaţii vor învăţa: .Coach Manual. Lecţii de învăţare . 1990): a) partea pregătitoare: .intensitate mică . .cum să lupte împotriva mai multor agresori. c) partea de închidere dedicată revenirii la parametrii normali ai organismului. de relaxare. ■ mare: 85% din capacitate. Structura lecţiei de antrenament este asemănătoare cu cea din alte sporturi şi cuprinde 3 părţi(H.număr mediu de repetări pe serie 27 .cum să lupte împotriva agresorului înarmat.mare .

supravegherea strictă din partea profesorului .ocazionale .adaptarea tehnicii la dotarea nativă .intensitate mare .număr mare de serii 4.diversificare tehnică în şcoala de bază .anduranţă .intensitate mică . Lecţii de verificare . Lecţii de consolidare .număr mediu de serii 2.maximă .număr mic de repetări pe serie . tradiţional (forma veche de practicare a 28 .intensitate medie .o oră pe lună sau mai rar Tematica acestora cuprinde: istoric.intervenţii rare ale antrenorului .intensitate maximă 5.precizie .număr mare de repetări pe serie . Lecţii de încheiere a ciclului de instruire . Lecţii de perfecţionare .examene de grad .dinamică .. Lecţii de adaptare .număr mic de sarcini tehnice 3.eficacitate . Lecţii teoretice .anticiparea următoarelor trepte de evoluţie 7.selecţii pentru competiţie .intensitate mică 6.

ci educarea comportamentului are ca finalitate mutarea patimii de dominaţie într-un alt plan. energia nedirijată a acestui generator născând efecte imprevizibile. reguli de competiţie. Pentru o înţelegere mai bună a competiţiei de Karate şi a acuzelor producerii accidentelor. este nevoie să prezentăm pe scurt câteva elemente ale regulamentului de desfăşurare şi probele specifice de concurs (H.Karate-ului). Lipsa unei astfel de educaţie determină ca dorinţa de posesiune să fie un veşnic izvor de convulsii sociale. acesta este saltul reuşit de umanitate odată cu manifestarea sportivă. însă ne exprimăm încrederea în rolul creativ pe plan social al întrecerii sportive. Artele marţiale sunt foarte concludente în sprijinirea ideii noastre. Manifestările extreme sunt aproape întotdeauna regăsite la oamenii needucaţi fizic şi psihic. voinţa şi puterea oamenilor. Nu se naşte cu această calitate. precum şi integrarea demnă în comunitate. Astăzi se vor a fi un mod de viaţă. Tehnica şi tactica erau în trecut vocile nevoii de putere şi răspândeau moarte. alte informaţii. haotice. nenaturale. întrecerea sportivă captează atenţia. Excepţiile probabil nu sunt chiar puţine. Din acest motiv ne exprimăm părerea că prima societate care a conceput întrecerile sportive în vremuri străvechi are marele merit de a fi promovat armonia. orientându-le către acţiuni curate. Omul este singura fiinţă dăruită cu proprietatea de a se comporta în mod orientat spre realizarea unor performanţe psihomotorii mereu superioare. De la arta de a ucide la cea de a trăi. gravelor probleme sociale ale umanităţii şi direcţionarea individului spre autodepăşirea şi canalizarea energiei psiho-fizice în modelarea armonioasă. informaţii despre alte arte marţiale. exterior.Nishiyama - 29 . noţiuni de medicină naturistă. Acolo unde legile politice nu au efecte (interdicţia generează reacţii sociale: poftele). Oricine poate confirma comportamentul social adecvat al majorităţii sportivilor.

1990). Ţinuta sportivului . capetele ei rămân lungi de 10-30 cm. Tururile se desfăşoară astfel încât finala să se desfăşoare pe proba de Kumite. .(Anexa 2.Coach Manual.individual . Probele de concurs I. 2. . Competiţia propriu-zisă 1..individual .feminin . Kata: .echipe (sincron) III.feminin IV. Participarea concurenţilor I.masculin .masculin .poate fi expus însemnul clubului sau cel naţional. Fuguko: individual . .masculin .Karate-gi (costumul) alb şi centura corespunzătoare.centura înconjoară de două ori talia şi după strângerea nodului.feminin .feminin Fugoko este o probă nou introdusă. învingătorul mergând în turul următor.feminin . Kumite: . . Enbu: .3) A. astfel: cei 2 sportivi execută simultan un Kato impus.masculin . fiecare încercând să 30 .masculin .echipe II.unghiile de la mâini şi de la picioare sunt tăiate scurt.masculin .întregul echipament este curat. în care alternează proba de Kata şi cea de Kumite. Kumite Este vorba de lupta directă dintre 2 sportivi. dar discret. unde va întâlni un alt concurent de la proba de Kumite. fără cusături sau rupturi.feminin .echipe . B.

ignorarea etichetei. simularea. se poate acorda Wazari (jumătate de punct). aruncarea. ignorarea deciziilor arbitrului. în mod repetat. la a doua atenţionare se acordă hansoku-chui. dar acţiunea nu este Penalizări: fi penalizat prin acordarea unui wazari (1/2 punct) adversarului său. comportament nesportiv între concurenţi. în paralel cu anihilarea atacului partenerului de întrecere. în sistem non-contact (loviturile trebuie oprite la mică distanţă de zona de ţintă) şi fără categorii de greutate. un sportiv care iese în afara spaţiului de luptă (Jio gai). − încălcările minore şi accidentale ale regulamentului vor fi sancţionate prin atenţionare. Lupta se desfăşoară fără protecţie. finalizată. Un ippon pune capăt meciului. Arbitrii acordă un punct întreg (ippon) atunci când un atac îndreptat spre capul sau abdomenul adversarului este executat foarte corect.aplice procedeele preferate (selecţionate dintre cele admise de regulament). se acordă avertisment (Hansoku chui). al doilea hansoku chui atrage după sine Hansoku. în cazul în care o lovitură nu are suficientă forţă şi energie. atac asupra organelor genitale (Gedan). izbirea adversarului. Acţiuni interzise: − − − − − − − − − − − contactul ferm asupra ţintelor Jodan (capului) şi Chudan (abdomenului). într-un moment în care partenerul de întrecere este surprins în imposibilitatea de a se apăra. împingerea. (Hansoku). 31 . atac cu mâna deschisă. agăţarea. va comiterea voită a unui act interzis are ca rezultat descalificarea dacă intenţia de încălcare a regulamentului este clară. cu o mare degajare de energie. apucarea.

precizia sincronizării mişcărilor celor 3 coechipieri. Arbitrii dau note separat pentru bunkai. arbitrii urmărind.echipa este formată din 4 sportivi. .în caz de egalitate. al patrulea fiind de rezervă. în acest meci nu se iau în considerare rezultatele anterioare ale concurenţilor. Penalizări: . utilizarea energiilor întregului corp în execuţia fiecărei Kata şi gradul de măiestrie atins în execuţia respectivă. În competiţie. dintre care numai 3 vor lupta. .Concursul pe echipe: . arbitrii urmăresc forma şi corectitudinea procedurilor tehnice.echipa care totalizează un număr mai mare de puncte în cele 3 meciuri este desemnată câştigătoare. Ele apar ca o succesiune de tehnici şi deplasări pe mai multe direcţii. . meciul acestuia se încheie la limita de timp sau la obţinerea unui ippon.ţinută devenită dezordonată. . precum şi realismul şi siguranţa execuţiei.pierderea stabilităţii. Kata Sunt exerciţii (forme) de antrenament individual tradiţionale. II. . pe lângă aspectele prezentate la Kata individual.desincronizări. care simulează o luptă cu mai mulţi adversari imaginari. tranziţia (uşurinţa deplasărilor). 32 . apreciind în primul rând concepţia acestuia.devierea poziţiei faţă de cea iniţială. rămase de la marii maeştri ai Karate-ului.fiecare membru al echipei luptă individual în ordinea de concurs. care le-au conceput astfel încât totalitatea Kata-surilor dintr-o anumită şcoală să reprezinte esenţa şcolii respective. .nesiguranţa. . echipele îşi desemnează reprezentanşii pentru meciul decisiv. Kata pe echipe este proba în care o echipă formată din 3 sportivi execută un Kata sincron.

elementele declanşate în ţesuturi de agresiune reprezintă înseşi cărămizile cu care se va face repararea ţesutului (T. Enbu . Arbitrii urmăresc siguranţa execuţiei. citologic. Cu alte cuvinte. Evoluţia procesului de apărare-vindecare este influenţată de foarte mulţi factori. concepţia lor aparţinând celor 2 sportivi şi antrenorilor lor. Aceste elemente sunt de tip vascular. ale cărei elemente se organizează într-un proces de timp inflamaţie. Concepţii privind apariţia traumatismelor sportive Orice agresiune asupra ţesuturilor organismului viu determină imediat o reacţie de apărare locală.. 1. care cuprinde aceleaşi elemente. 33 . la rândul ei ţine de un complex de factori).ignorarea etichetei şi deciziilor arbitrului.lupta demonstrativă între 2 sportivi de acelaşi sex sau sexe diferite. metabolic şi mecanic. Sbenghe. tipul şi calitatea intervenţiei "terapeutice" etc. în urma execuţiei. transmise genetic.lovirea sau accidentarea unuia dintre parteneri.3. III.ieşirea în afara spaţiului regulamentar. starea generală – reactivitatea – organismului (care. . atitudinea marţială şi spiritul de luptă al celor 2 "adversari". starea morfofuncţională preexistentă a zonei agresionate. cele două fenomene nefiind decât sensuri ale aceluiaşi proces. Penalizări: . factori de mediu. Obrascu. sangvin. a cărei durată este stabilită de regulament la 1 minut ± 5 secunde. se iniţiază şi fenomenul de reparare locală. 1968): a. cum ar fi: agentul etiologic al agresiunii. 1981). originalitatea combinaţiilor de luptă prezentate. . pe baza unei scheme biologice nespecifice. odată cu reacţia de apărare. Combinaţiile de luptă sunt prestabilite (incluzând şi câteva procedee tehnice impuse de regulament). Traumatismele survenite în timpul practicării diferitelor discipline sportive pot fi favorizate sau provocate de o serie de factori (C.depăşirea sau nerealizarea timpului regulamentar de execuţie. Dar.

Teama influenţează. devenind sensibil la durere. mai ales a celui de mare performanţă.sistemul cognitiv şi afectiv al pacientului. 1. agresivităţii din partea adversarilor. materialelor sau echipamentului sportiv. într-o măsură mai mare sau mai mică . factori aparţinând terenului de sport necorespunzător. El va face eforturi de a-şi dovedi capacitatea. de accidentări. şi aceasta cu atât mai mult în situaţia în care recuperarea durează mai mult decât spera. e. datorită dezvoltării însăşi a psihologiei sportului. Heil (1993) reprezintă teama de accident în felul următor: 34 . Cordun (1996) arată că sportivul îşi dă seama de stresul produs de accident. care este o sursă mai amplă de riscuri. Mecanismul psiho-fiziologic al riscului şi accidentării M. Problemele psihologice ale traumatismelor au devenit foarte importante în ultimele decenii. precum şi a medicinii sportive. factori datoraţi organizării defectuoase a activităţii de educaţie fizică şi sport. după structura temperamentală şi experienţa de viaţă. d. factori aparţinând pregătirii sportivului. mărind simultan tensiunea musculară şi activitatea nervoasă. c.b. Teama reduce nivelul concentrării şi al încrederii în sine.4. J. datorită în mod deosebit dezvoltării sportului de performanţă. dar subconştientul îi va menţine prezenţa de teamă de accident sau de recidivă.

uzură. conceptul de stres îşi are originea în cercetările de fiziologie întreprinse de H. Selye. reacţii de apărare). După cum arată I.TEAMA DE ACCIDENT FIZIOLOGIC MUSCULAR Reacţii specifice de apărare PSIHOLOGIC DEPRINDERI Slăbirea concentrării Distrugere crescută SISTEMUL AUTONOM Creşterea frecvenţei cardiace INTERPRETARE Scăderea încrederii în sine MODIFICĂRI NEUROCHIMICE CREŞTEREA FRICII DE DURERE PERFORMANŢĂ J. Holdevici (1988). Selye (1970) realizează o schemă a factorilor care influenţează rezistenţa organismului la stres. Heil 1993 Stresul traumatismului – conceptul de stres. Acesta a observat că agenţii vătămători care acţionează asupra organismului produc atât efecte specifice stimulului respectiv. 35 . cât şi efecte nespecifice (leziuni. Holdevici (1988) realizează o schemă – Rezistenţa la stres: REZISTENŢĂ LA STRES Reacţia de alarmă Faza de rezistenţă Faza de epuizare H.

. au fost departajate în două categorii. tineri şi vârstnici. După I. sportivi şi nesportivi.ORGANISM CONDIŢII EXTERNE: . de importanţă majoră pentru om. Cordun (1996). medicina sportivă este o specialitate medicală cu un conţinut propriu. Se cunoaşte că traumatismul este un stresor puternic. în acelaşi timp ea trebuie să îl convingă pe pacient să accepte durerea şi regimul sever al terapiei.preventive.EREDITATE . tratând 36 .curative. în deplinătatea capacităţii de efort sau handicapaţi din punct de vedere sportiv.EXPERIENŢĂ INDIVIDUALĂ . Drăgan (1994). "intervenţia psihologică" are totodată rolul de a grăbi şi de a face mai puţin stresantă recuperarea. După cum considera M.STIMUL FACTOR STRESANT EFECT SPECIFIC CONDIŢII INTERNE: . care acţionează asupra personalităţii bolnavului din punct de vedere al intensităţii şi severităţii traumatismului şi al răspunsului psihologic. Un rol important în prevenirea şi recuperarea traumatismelor îi revine medicinei sportive. Holdevici (1988) arată că la aceste aspecte trebuie adăugaţi în mod obligatoriu factorii socioculturali.ALIMENTE I. Medicinei sportive îi revin următoarele sarcini: . care la rândul lor. orientare şi supraveghere. în sfera activităţii de selecţie. care nu se regăseşte în alte specialităţi medicale şi se adresează tuturor.CLIMĂ .MEDICAMENTE .

.4. Noţiunea de asistenţă psihologică este deosebit de complexă. a cărei dezvoltare determină evoluţia şi progresul celor precedente. psihologia sportivului s-a dezvoltat simultan cu medicina sportului. de medicaţie şi de cunoştinţe. psihologia sportului s-a bazat pe concepţia triadică a determinării persoanei de trei factori: biologic. Aşa cum arată M. dar mai ales măsuri de formare a unor mecanisme (atitudini şi deprinderi) eficiente de autoconducere şi autocontrol ale activităţii sportivului (M. Metode de recuperare a frecventelor traumatisme apărute în practicarea karate-do Shotokan A. psihologic şi social. conceptul modern de "asistenţă medico-sportivă" şi de "asistenţă psihologică" apropie şi mai mult aceste ştiinţe. coordonare şi control ale activităţii sportivului.de cercetare ştiinţifică. cât şi pe cele chirurgicale. de instrumentar. ştiind că succesele fiecărui procedeu depind de indicaţia justă şi măiestria cu care el este executat. evitându-se toate cursele şi greşelile ce pot apărea pe parcurs. aspecte de protecţie şi sprijin. 1. prin ele însele interdisciplinare. Orice chirurg care se ocupă şi cu tratamentul traumatismelor membrelor trebuie să cunoască şi să stăpânească în egală măsură atât procedeele ortopedice. în raport de leziune. ea însăşi în curs de constituire. 1994). stimulată de dezvoltarea sportului de performanţă. Epuran. Epuran (1995). Metode de recuperare medicală convenţională a.diverse afecţiuni apărute la sportivi şi folosind activitatea fizică în scop şi mijloc terapeutic. aplicându-le după indicaţie. de ajutorare. 37 . Tratamentul ortopedico-chirurgical Tratamentul traumatismelor membrelor se bazează pe două mari grupe de procedee – ortopedice şi chirurgicale – care se folosesc după caz. implicând măsuri de organizare. cu spirit eclectic. Depăşind punctul de vedere psihosomatic. în strânsă legătură cu ştiinţa sportului.

etanşeitatea aparatului gipsat. El poate fi grevat de unele greşeli. de obicei. fără scăpări sau greşeli de execuţie ce pot contribui mai mult sau mai puţin la insuccesul final şi deci la deformaţii condamnabile. De asemenea. Tratamentul chirurgical constă în reducerea fracturii pe cale sângerândă şi fixarea fragmentelor osoase cu ajutorul a diferite mijloace. Intervenţia chirurgicală se indică. Începând cu indicaţia operatorie. schimbarea la data stabilită a aparatului iniţial. Numai răspunzând afirmativ la fiecare din aceste întrebări îşi poate permite să procedeze la intervenţie chirurgicală (Gh. cu ce operează. unde efectuează operaţia şi ce trebuie să facă postoperator. trebuie respectate nişte reguli. confort şi condiţii de lucru satisfăcătoare. se uită adesea că "intervenţia operatorie trebuie să fie operă de tehnică şi de înaltă ţinută profesională. cum operează. De multe ori însă. el trebuie să-şi pună următoarele întrebări: când operează. şi anume: precocitate în execuţia reducerii. indicaţie adecvată de reducere ortopedică medicală. fiecare element legat de actul chirurgical necesită a fi bine fundamentat. continuând cu intervenţia chirurgicală şi terminând cu urmărirea postoperatorie şi la distanţă. pe cine operează. şi nicidecum o improvizaţie" (Al. a celorlalte metode de tratament. supravegherea suficientă a aparatului gipsat în zilele următoare aplicării. Ori de câte ori chirurgul general sau ortopedul se decide să efectueze o osteosinteză. cu cine operează. sau poate fi făcută de la început ca o recunoaştere a ineficacităţii şi consecutiv a lipsei de indicaţie. Niculescu). execuţie tehnică corectă. controale radiografice periodice.Tratamentul ortopedic al fracturilor. b. D. cu precădere piese metalice. kinetoterapia (gimnastica medicală) Kinetologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul mişcării organismelor vii şi 38 . fie dintr-un exces temperamental al chirurgului general. fie dintr-o necunoaştere suficientă a procedeelor ortopedice. înclinat să rezolve totul prin operaţie. tratamentul chirurgical este făcut abuziv. ca urmare a insuccesului metodelor ortopedice. în cazul respectiv. pentru a avea succes. Rădulescu).

.sportul curativ.al structurilor care participă la aceste mişcări. kinetoterapia reprezintă un mijloc terapeutic de bază. .ameliorarea capacităţii generale de mişcare şi a marilor funcţiuni.hidroterapie . Terapia prin mişcare intră în acţiune concomitent cu celelalte mijloace. . preocupându-se totodată de înregistrarea. . . Kinetologia medicală studiază mecanismele neuromusculare şi articulare care asigură omului activităţile motrice normale.scăderea forţei musculare (hipotonie).gimnastică medicală selectivă. Limitarea activităţii motrice poate fi determinată de: .gimnastică generală şi respiratorie. În cadrul reabilitării.reeducarea prehensiunii. . creşterea forţei musculare (hipertonie) sau spasticitatea musculară (contractură). analizarea şi corectarea mecanismelor neuromusculare deficitare (după T. 1997). . .redoare articulară. Scopurile kinetoterapiei: . în cadrul planului terapeutic unitar. Sbenghe.reeducarea mersului.ameliorarea funcţiei segmentului sau segmentelor interesate direct în afecţiune.lipsa coordonării mişcărilor. 39 . ca proces medico-social complex.prevenirea instalării deprinderilor compensatorii defectuoase şi stimularea stării psihice Formele kinetoterapiei Principalele forme de aplicare a kinetoterapiei sunt următoarele: . .imitaţii şi jocuri. .dansul curativ.

30 de minute. mecanică sau instrumentală a diferitelor părţi ale corpului. 40 .ngan-mo (cu efect sedativ).în profilaxia şi terapia hipotoniilor musculare. se foloseau una din aceste două metode: .stimulare a metabolismului. masajul se folosea fie ca metodă unică de tratament. .analgezic. Masajul poate fi de două feluri: Miorelaxant .îmbunătăţire a stării trofice locale.vasodilataţie periferică activă. . c. . În funcţie de afecţiune. Shiatsu. prin inactivitatea după un traumatism. pentru combaterea edemelor traumatice şi infiltratelor tisulare. Tao-inn.relaxarea musculară. O şedinţă de masaj trebuie să dureze 20 .. Kuatsu etc. . cu următoarele efecte: .stimulare a circulaţiei limfatice.ergoterapia. insistând 2’-3’ pe fiecare zonă. . Miostimulent . .sedativ.tonei-na (cu efect stimulent). . fie ca adjuvant al altor tratamente. În China. .folosit în cazul contracturilor musculare.favorizează eliminarea produşilor toxici rezultaţi din arderile energetice şi acumulaţi în ţesuturi.terapia ocupaţională. Masajul Este o cale de influenţare manuală. . pe musculatura din apropierea zonelor traumatizate sau în afecţiuni reumatice. Este contraindicată masarea zonelor care prezintă leziuni musculare sau leziuni traumatice. Medicina tradiţională orientală ne oferă alternative la masajul "clasic" prin micromasajul chinezesc (presopunctura).

shiatsu.procedură ce foloseşte curentul continuu. potenţâmd astfel şi penetraţia în tegumente a unguentelor. de relaxare musculară şi efecte trofice.Kuatsu. • curentul dinamic . spre deosebire de aceasta. îmbunătăţire a circulaţiei sangvine şi a mobilităţii articulare în zona afectată. cu varianta sa modernă . ca masaj de urgenţă. folosit în cadrul manevrelor de reanimare. cu manevre asemănătoare presopuncturii. de îndepărtare a contracturii musculare. fără a avea cunoştinţe deosebite despre traiectele meridianelor şi localizarea punctelor. leziuni musculare) şi bolilor reumatice.au efecte analgezice.presopunctura. prin îmbunătăţirea circulaţiei în zona tratată. un automasaj. 41 . Practicarea zilnică a acestei tehnici permite energiei blocate să circule din nou liber. contribuind la mobilizarea energiilor în organism. • ultrasunetele . realizează o "încălzire" a ţesuturilor în profunzime şi este un utilizator cu rol analgezic. d. contuzii. • undele scurte . Are efect analgezic în cazul bolilor traumatice (entorse.Una dintre cele mai cunoscute tehnici de masaj este tao-inn. luxaţii. dând naştere unei relaxări complete. Electroterapia • Ionoforeza .este o procedură ce foloseşte curentul cu impulsuri unidirecţionale de joasă frecvenţă şi cu acţiune analgezică în stadiul acut al afecţiunilor traumatice şi reumatice. poate fi practicată de oricine.favorizează producţia de vitamina D în organism. .micromasajul chinezesc. care degajează ţesuturile din tensiunile acumulate în timpul efortului fizic. cunoscută în Japonia. Acesta este. . Do-in se aseamănă ca principiu cu acupunctura dar. de fapt. SUA şi Europa sub numele de do-in. Alte metode de masaj ce pot fi utilizate în recuperarea sportivului sunt: . • ultravioletele . pe anumite zone reflexogene.procedură fizioterapeutică ce foloseşte curentul alternativ de înaltă frecvenţă. cu acţiune la distanţă asupra inimii şi plămânilor. pentru a induce ioni medicamentoşi în zona afectată. ce sa asociază unor manevre corporale.

nici cel contemporan. aşa cum adesea se crede. yang şi yng. o concepţie despre relaţiile permanente ale organismului viu cu mediul înconjurător. există prin confruntarea permanentă a două principii antitetice. care nu se exclud. Acupunctura nu este o metodă de tratament cu rezultate spectaculoase. acupunctura înseamnă înţepare şi. ea se realizează prin canale definite – meridianele – iar punctele active reprezintă căile de comunicaţie energetică ale organismului cu mediul înconjurător. Această denumire se conservă simbolic. În sensul direct al cuvântului. Omul este un produs al cosmosului – afirmau străvechii filosofi care fundamentau acupunctura – şi tot ce este conţinut în univers. şi ca organ efector în reflectarea fenomenelor funcţionale şi patologice din interiorul organismului. distincte. totodată. ca agent terapeutic. Fl. Sunt folosite în special în cadrul helioterapiei. ca şi organismul viu. Acupunctura Istoria acupuncturii este o legendă a ştiinţei. ci se întreţin într-o dialectică simbioză. având o corespondenţă funcţională pentru fiecare structură organică. ca agent terapeutic. punctul. somatice şi viscerale iar. Datorită proprietăţilor sale electrice. Circulaţia energiei în interiorul organismului viu nu este întâmplătoare. pe care milenii de observaţie minuţioasă o aduc zilelor noastre ca un adevăr. în acord cu tot ce descoperim (I. punctul activ este denumit şi punct electrodermic. Ea este o concepţie despre interacţiunile funcţionale dintre structurile de înveliş şi cele interne. Numeroase argumente experimentale îndreptăţesc să-i fie atribuit un rol important în schimburile energetice organism 42 . Dumitrescu). cu toate că nu exprimă nici sensul istoric. ca organ receptor în actul terapeutic. tinde să devină anacronic în competiţie cu arsenalul modern al procedeelor de stimulare. e. reprezentând caracterele opsuse ale materiei (+ şi – ). asupra unor puncte determinate pe suprafaţa învelişului cutanat. se referă la acţiunea acului.normalizează metabolismul calciului şi întăresc organismul în general. al unei adevărate discipline ştiinţifice. într-o accepţiune convenţională. pe un plan mai cuprinzător. Dacă acul. este o realitate anatomo-funcţională care se manifestă.

– mediu electric. ca de exemplu în chirurgie. . În acupunctură. Psihoterapia modernă este încadrată într-un sistem teoretic coerent de înţelegere a relaţiilor dintre psihic şi somatic şi tehnicile sale îl pot ajuta substanţial pe acupunctor în lupta pe care o duce împotriva disfuncţionalităţii. fizic. Constantin). Pentru alte domenii ale intervenţiei medicale. În cadrul climatoterapiei pot fi utilizate următoarele metode: .Fl. În numeroase centre de cercetare care includ sau se întrepătrund cu cercetarea ştiinţifică în domeniul acupuncturii se descoperă sau se confirmă realităţi obiective ce fac ca străveche metodă de tratament extremorientală să rămână permanent în actualitate. 43 .talazoterapia. În acupunctura chineză. problema pregătirii psihologice a bolnavului a început să fie pusă cu tot mai multă seriozitate (Ionescu.aero. . Dumitrescu. asistăm la restructurarea vechilor concepţii. la explicarea unor fenomene necunoscute pentru medicină (I. 1975).nămolul terapeutic. biologic şi social. D. De fapt.hidroterapia. .psamoterapia etc. Climatoterapia este o metodă ce utilizează clima ca factor profilactic şi terapeutic în menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului. . pregătirii psihologice a pacientului i se acordă un rol important. cu viziunea holistică asupra omului şi interacţiunilor sale cu mediul înconjurător. Poate fi folosită în asociere cu balneoterapia sau alţi factori naturali. precum şi în menţinerea homeostaziei electrice a organismului viu. o astfel de pregătire este în deplin acord cu spiritul disciplinei.şi helioterapia. şi aceasta îşi are aportul său la obţinerea vindecării bolnavului. f. la precizarea unor sensuri noi. Pregătirea psihologică a bolnavului înaintea începerii terapiei reprezintă o necesitate a cărei înţelegere şi respectare poate asigura o mai mare probabilitate şi chiar rezistenţă şi rapiditate a vindecării.

pletismogramei. Metode Psihopedagogice a. inervaţie. al doilea. având ca efect activarea formaţiunilor neuromusculare şi deci creşterea eficienţei lucrului practic (M. electrodermogramei. deplasări lungi. Creierul nostru are şi capacitatea de a reactualiza prin cuvânt experienţa perceptivo-motrică dobândită prin exersare. pneumogramei. întreruperi fortuite ale antrenamentului practic. cât şi de către sportivii care le-au utilizat.Epuran. retinogramei şi electroencefalogramei. s-au putut înregistra modificări de tipul electromiogramei. pe care îl completează.B. Fl. Argumentele în favoarea antrenamentului mental au fost aduse atât de către cercetători. nu concret-practice şi se bazează pe capacitatea dobândită prin instruire şi exersare de a conştientiza propriile acţiuni. ca urmare a înregistrării unor mişcări. şi deci obiectivate. Holdevici. de a le reactualiza gândul la ele. cu tehnici fiziologice potrivite. Când cineva se gândeşte la o anumită mişcare. Cu ajutorul acestor tehnici s-au putut dovedi experimental efectele pozitive ale antrenamentului mental. îl putem înlocui pe acesta cu rezultate deosebit de satisfăcătoare. Practicarea acestui gen de antrenament este justificată din cel puţin 3 puncte de vedere: primul ar fi acela că orice mijloc care aduce un progres cât de mic în antrenament şi performanţă. este procesul de menţinere şi consolidare a reprezentărilor mişcărilor şi acţiunilor. de fond. Toniţa). Încă de la sfârşitul secolului trecut. că este o continuitate nesolicitantă fizic a antrenamentului practic. I. Antrenamentul mental constă în repetări în reprezentare. antrenamentul mental s-a impus în ultimele decenii ca un mijloc complementar şi deosebit de valoros al pregătirii tehnico-tactice a sportivilor. al treilea că în anumite situaţii. sau ideomotor. ca accidentări. După ce tehnicile de investigare au progresat. Antrenamentul mental. Antrenamentul mental Parte a "antrenamentului total". în muşchii săi se produc modificări de tonus. dându-le numai exprimare 44 . influx sangvin. au fost descrise fenomenele de exteriorizare a imaginii mişcării. care pot fi înregistrate.

a deplasărilor lungi etc. celelalte condiţii sunt de ordin metodic: sportivul trebuie învăţat să se concentreze asupra execuţiei şi să şi-o reprezinte. de forţă. Sugestia şi autosugestia O caracteristică a situaţiei. Practica antrenamentului mental are şi efecte educative asupra sportivilor. Întrucât actul imaginat produce şi modificările corespunzătoare în sistemul neuromuscular este lesne de înţeles că acest gen de antrenament conduce la îmbunătăţirea indicilor funcţionali psihomotrici. 60. creşterea capacităţii de concentrare şi. sportivul primind la început sarcina de a observa atent execuţiile colegului. viteză şi coordonare ale acestora. Unii metodişti consideră că antrenamentul mental este util atât pentru învăţarea. a unor îmbolnăviri. în general. deşi doar rareori subiectul supus influenţei sugestive realizează faptul că dispune de această alternativă în absenţa aceleia de a nu reacţiona se poate vorbi despre o situaţie cu caracter coercitiv. la câteva ore după antrenamentul practic. 81. a concentrării conştiente a propriei activităţi.verbală corespunzătoare. să efectueze şedinţe de 10 minute zilnic. Capacitatea de concentrare se educă progresiv. b. În afară de această utilitate. 103). cât şi pentru îmbunătăţirea unui procedeu motric (37.. de învăţare. în toate aceste situaţii el fiind un înlocuitor al antrenamentului real. apoi pe ale sale şi să relateze despre caracteristicile spaţiale. consolidare şi perfecţionare. antrenamentul mental s-a dovedit deosebit de eficient în situaţiile în care sportivul nu a putut efectua antrenamentul practic din cauza unor accidentări şi imobilizări. să controleze în antrenamentul practic valoarea celor imaginate. prin dezvoltarea autodeterminării. prin disciplinarea gândirii. Prima condiţie în efectuarea antrenamentului mental este ca sportivul să aibă un nivel satisfăcător de însuşire a mişcărilor şi acţiunilor. În literatura de specialitate se discută despre: 45 . să precizeze de fiecare dată asupra căror caracteristici sau detalii ale mişcărilor sau acţiunii se va opri într-o anumită şedinţă. prin creşterea nivelului de conştientizare a activităţii. sugestia reprezintă existenţa alternativei de a nu reacţiona.

reacţii neutre sub aspectul adecvării sau neadecvării la realitate (sugestii neutre) Practicienii domeniului au arătat că pentru a fi eficiente. orientare în raport cu un "obiect" şi înglobează credinţele. (sugestii negative).sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacţiona la sugestie Situaţia sugestie este definită ( 81. distorsionări etc. Ea presupune o anumită structură comportamentală a persoanei în "faţa lumii". adevărate şi false. să servească scopului propus.. . Subconştientul nu raţionează. cum ar fi confundări. eficient şi oportun ("pozitiv").reacţii care potenţează adecvarea la realitate şi în consecinţă o mai bună adaptare la condiţiile existenţei (actualizarea disponibilităţilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitive). De aceea am spus că gândirea "pozitivă" este o atitudine.reacţii neadecvate ale subiectului.comportamentul sugerat. . să fie exprimate în termeni pozitivi. Le stochează pe toate. . simţămintele şi tendinţa de a acţiona într-un anumit mod în raport cu "obiectul". c. un anumit mod de a se "vedea" pe sine şi pe celilalţi. şi anume un mod constructiv. Informaţia trece de la nivelul conştientului în subconştient. ca 46 . convingătoare. 84. . El nu împarte informaţiile în corecte şi eronate. simţi şi acţiona în relaţiile cu ceilalţi. susceptibil să declanşeze: . Gândirea pozitivă Atitudinea este o anumită predispoziţie. de a înţelege. să nu fie prea lung. A gândi pozitiv înseamnă a ne folosi pozitiv de sugestibilitatea subconştientului nostru. în înţelepte şi prosteşti.) ca un stimul sau constelaţie de stimuli cu caracter provocativ. să concorde cu sistemul de valori al persoanei.situaţia sugestie sau stimul sugestiv. în terapie sau în optimizarea comportamentului uman sugestiile trebuie să respecte următoarele condiţii: să fie acceptate de subiect. cu situaţiile cu care este confruntat. să fie realiste. simple.

d. selectând gânduri noi. vor prinde rădăcini în subconştient. prin analogie cu tehnicile hipnotice. în inducerea prin exerciţii psihofiziologice a unei decontracturi generale a organismului. cu care să ne alimentăm în mod repetat şi sistematic conştientul. Toată lumea preferă să se afle în preajma unui om relaxat. Principiul metodei constă. reducerea durerii.un slujbaş credincios şi astfel. Acesta definea antrenamentul autogen ca un exerciţiu generat (genos) din interiorul eului (autos). Negativitatea aceasta trebuie "întoarsă" pentru a obţine rezultate comportamentale pozitive (125. 129). devenind capabili să-i influenţăm şi pe cei din jur. repetate. în sensul că se învaţă uşor şi durează relativ puţin. metoda a fost elaborată în Germania anilor 1920 de către medicul psihiatru I. verificată experimental şi clinic. permite comunicarea unor sugestii. aşadar. 47 . generate de subconştient. îl vor influenţa în rău. Gândurile acestea pozitive. se cristalizează mai târziu comportamentul. Gândurile negative. care poate fi considerat punct de plecare în elaborarea unei tehnici de relaxare mai comlexe. ceea ce este lucrul cel mai important. Antrenamentul autogen este o metodă bine fundamentată ştiinţific. decontractură care. Schultz. care la rândul lor se vor transforma în gânduri. care se caracterizează prin simplitate şi economicitate. Construindu-ne o anumită stare de spirit pozitivă. creşterea autocontrolului voluntar. Schultz (1967) arată că antrenamentul autogen ajută subiectul să obţină o serie de avantaje. nu numai că ne vom simţi mai bine în propria piele. din datele înregistrate. autorelaxare. dar vom şi face faţă mai bine evenimentelor. pozitive. dorinţe şi idei negative. Derivată din hipnoza medicală. Dacă vrem să ne schimbăm comportamentul şi să devenim mai performanţi trebuie să intervenim asupra subconştientului. cum ar fi: odihnă şi recuperare după efort. autoreglarea funcţiilor autonome. administrate cu regularitate. astfel că ele se vor materializa prin rezultate negative. H. Relaxarea Cea mai cunoscută metodă de relaxare o constituie antrenamentul autogen. fericit şi cu o atitudine pozitivă.

Este indicat ca relaxarea să se realizeze în condiţii de linişte. Pentru însuşirea unei respiraţii ritmice este absolut necesară o poziţie comodă. La aceasta se adaugă stresurile psihice. . Condiţiile vieţii urbanizate. Respiraţie şi relaxare Omul civilizat şi-a pierdut capacitatea de a respira corect.perceperea unei vasoconstricţii în zona frunţii. Schultz subliniază faptul că mai ales în faza de învăţare este necesară respectarea unor condiţii menite să faciliteze relaxarea prin reducerea stimulilor exteriori. practicarea insuficientă a educaţiei fizice şi a sportului modifică ritmul respirator normal. în vederea încetinirii ritmului cardiac. această 48 . controlul deficitar al emoţiilor care contribuie la rândul lor la o respiraţie defectuoasă( 55. organe abdominale şi zona capului. Respiraţia ciclică cuprinde două etape importante: inspiraţia şi expiraţia. Pentru însuşirea unei respiraţii ritmice este absolut necesară execuţia unei respiraţii ciclice.Metoda include exerciţii în care decontractarea concentrativă vizează următoarele direcţii: musculară. . Exerciţiile pe care le învaţă subiectul sunt următoarele: .concentrarea asupra cordului. sistem respirator.reglarea funcţionării organelor abdominale prin concentrare asupra plexului solar. 144). poziţia "birjarului" şi poziţia decubit dorsal (culcat pe spate).experienţa căldurii.controlul respiraţiei pentru calmarea acesteia. de temperatură normală şi de semiobscuritate. e. activităţile predominant sedentare. perturbatori. . 79.experienţa greutăţii. anxietatea. Se recomandă trei poziţii în care relaxarea se obţine mai uşor: poziţia şezând în fotoliu. cu coloana vertebrală dreaptă. . Un element important de care trebuie să ţinem cont în efectuarea unor exerciţii de gimnastică respiratorie este ritmarea acesteia. sistem cardiovascular. Respiraţia pe nas reprezintă o regulă de bază a respiraţiei corecte şi eficiente. .

stomacului. Antrenarea acesteia este deosebit de utilă în anumite ramuri şi probe sportive în cadrul cărora exerciţiile se realizează cu apnee prelungită (Karate-do Shotokan)(70.poziţie putând fi culcat pe spate. 169. Se poate practica în poziţie culcat. apneea voluntară a devenit un exerciţiu de educare a respiraţiei. aerul pătrunde într-o cantitate foarte limitată. asigurând o hiperventilaţie secundară compensatorie. După o expiraţie se inspiră lent pe nas.). depărtând coastele. 1958). Apneea contribuie la amplificarea mişcărilor respiratorii. abdomenul se contractă. Tipuri de respiraţie a) Respiraţia înaltă sau claviculară se realizează prin ridicarea uşoară a umerilor şi contractarea abdomenului. Acest tip de inspiraţie contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui în zona ficatului. splinei. În cadrul acestui tip de respiraţie se întrebuinţează numai partea superioară a plămânilor şi. diafragma se ridică. Acest tip de respiraţie este mai eficient decât cele descrise anterior. vezicii biliare şi intestinului (Yesudian şi Heich. De asemenea. şezând sau stând cu spatele drept. Se realizează prin coborârea diafragmului şi 49 . Datorită efectelor sale benefice asupra organismului. În multe exerciţii de educare a respiraţiei sunt introduse faze de oprire a respiraţiei (apnee voluntară) care pot să urmeze deopotrivă după inspiraţie sau după expiraţie. şezând cu coloana dreaptă sau stând în picioare. Acest tip de respiraţie se întâlneşte la numeroşi sportivi şi în special la practicanţii artelor marţiale. c) Respiraţia abdominală sau diafragmatică. în consecinţă. după încetarea acesteia. apneea măreşte rezistenţa centrilor respiratori la consumul de oxigen din sânge şi contribuie la creşterea cantităţii de bioxid de carbod eliminat. dilatând cutia toracică. Aerul este dirijat în special spre zonele mijlocii ale plămânilor. Respiraţia claviculară nu este utilă ca atare decât înglobată în cadrul respiraţiei complete. Abdomenul şi umerii îşi menţin poziţia. În cadrul respiraţiei mijlocii. coastele se depărtează uşor. b) Respiraţia mijlocie sau costală.

.creşte capacitatea organismului de a rezista temperaturilor scăzute. contribuie la scăderea tensiunii arteriale. stimulează digestia prin masajul realizat asupra organelor abdominale. cât şi masajului 50 . Se practică în poziţia culcat pe spate. asigurând organismului o cantitate sporită de oxigen. solicitând întregul aparat respirator şi musculatura respiratorie în totalitate. concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte. Se produce astfel un efect considerabil asupra organismului.dilatarea toracelui cu depărtarea coastelor. .contribuie în mod indirect la o mai bună funcţionare a tuturor organelor interne.umflarea abdomenului. este odihnitoare pentru activitatea inimii. datorită oxigenării mai bune a sângelui care îl irigă. cu o cheltuială minimă de energie. aerul se elimină în ordinea pătrunderii sale în plămâni. Efectele respiraţiei complete asupra organismului: . d) Respiraţia completă este cel mai eficient tip de respiraţie. depărtarea coastelor şi ridicarea umerilor. cu coloana dreaptă şi corpul relaxat. Respiraţia completă se realizează prin coborârea diafragmului. .creşte rezistenţa la răceli şi la alte tipuri de afecţiuni ale aparatului respirator. După o expiraţie amplă urmează o inspiraţie care cuprinde trei segmente: . Respiraţia completă se practică cel mai bine în poziţia stând. se contractă uşor abdomenul.amplifică vitalitatea generală a organismului. Acest tip de respiraţie prezintă următoarele efecte terapeutice: este o respiraţie relaxantă.coborârea diafragmului. Se constată că aerul pătrunde oarecum "de la sine" în partea inferioară a plămânilor. . se apropie coastele şi se coboară umerii. şezând cu coloana dreaptă sau în ortostatism. umflarea abdomenului trebuie executată fără a se manifesta intenţia de a inspira. Respiraţia completă îmbină cele trei tipuri descrise anterior.ridicarea claviculelor. În expiraţie. . concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte.

Bazându-se pe rezultatele cercetării ştiinţifice. încetinirea voluntară a respiraţiei contribuie la rândul său la instalarea mai rapidă a stării de relaxare. psihologic. structura. subiecţii îşi conservă capacitatea de a-şi autocontrola comportamentul (Lynn. respiraţia devine tot mai lentă şi mai profundă. Deosebit de importante sunt informaţiile referitoare la motivaţia pentru tratament.. f. Calmarea. 80. precum şi la istoria vieţii şi problemele sale psihologice. 81). în sport etc. nevrotic.exercitat de diafragm asupra organelor aflate în cavitatea abdominală. la nevoile. 1989). 51 . . Rhue şi Weeks.în timpul hipnozei.hipnoza nu este acelaşi lucru cu somnul. Weeks şi Milano. Este necesar să obţinem informaţii cu privire la starea psihică (dacă este psihotic.) a pacientului.în timpul hipnozei. Între respiraţie şi relaxare există o foarte strânsă legătură. precum şi la atitudinea acestuia faţă de hipnoză (79. Rolul regulator şi autoregulator al gimnasticii respiratorii creşte şi mai mult dacă combinăm exerciţiile de gimnastică respiratorie cu exerciţiile de relaxare şi destindere psihică. la nivelul său intelectual. terapeutul trebuie să precizeze următoarele aspecte: . practicată de către specialişti calificaţi. caracterul. În stările de destindere şi relaxare musculară. epileptic etc. subiecţii sunt conştienţi de ceea ce se petrece în jurul lor şi pot recepţiona şi stimuli care acţionează în afara contextului hipnotic (Lynn. .respiraţia completă contribuie şi la o mai bună funcţionare a sistemului nervos şi implicit a proceselor psihice. . . 1990). Hipnoza Hipnoza reprezintă o metodă acceptată în tratamentul medical. Aplicarea hipnoterapiei trebuie să fie precedată de o corectă evaluare a subiectului ce urmează să fie supus acestei intervenţii.hipnoza reprezintă o stare realizată într-o mai mare măsură cu concursul subiectului faţă de acela al psihoterapeutului.

ci de a-i spori încrederea în sistemele alternative de gândire care.să ne cunoaştem mai bine şi mai profund. să se concentreze asupra unei imagini mentale. cum ar fi consumul abuziv 52 . se recomandă cât mai mult practicarea autohipnozei. asupra unei zone a corpului. Hipnoza nu reprezintă o metodă de a-l convinge pe subiect de faptul că gândurile sale negative n-au nici o bază reală. se poate sugera efectuarea unor mişcări monotone. să gândim mai lucid şi să ne autoprogramăm psihicul pentru o viaţă mai sănătoasă şi mai eficientă.să ne relaxăm după o zi încordată şi agitată. irascibilitate. prin utilizarea autosugestiilor. Ce se poate realiza prin autohipnoză?: . asupra unei idei. se poate cere subiectului să se relaxeze cu ochii închişi. de anxietate. în mod automat. Tot datorită hipnozei.să ne debarasăm de unele deprinderi negative. sub îndrumarea unui terapeut calificat. . vor submina forţa gândurilor disfuncţionale. o dată întărite. tristeţe. insomnii. . de asemenea. să fixeze un obiect strălucitor sau un punct fix. printre care şi sport (Holdevici. care are şi menirea de a-l învăţa pirncipiile şi tehnica autohipnozei.Există numeroase tehnici de inducţie hipnotică utilizate de către specialişti.să ne îmbunătăţim capacitatea de concentrare a atenţiei. Astfel. g. de gânduri negative şi complexe de inferioritate. gândurile alternative se vor declanşa mai uşor.să ne eliberăm. asupra respiraţiei. Hipnoterapia este aplicată cu succes în multe domenii. 1999). mai ales după ce subiectul a realizat câteva şedinţe de hipnoză. voinţa. Autohipnoza Pentru încurajarea independenţei şi autonomiei pacientului. în timp ce terapeutul administrează sugestii de relaxare. memoria. automate sau concentrarea asupra unor scenarii imaginare. Kirsch (1993) subliniază faptul că hipnoza reprezintă tehnica cea mai potrivită pentru a ajuta "mintea" să convingă "inima" de un lucru de care "mintea este deja convinsă". dureri de cap. . .

dar şi foarte sensibilă la sarcinile ce depăşesc toleranţa individuală la efort.să se utilizeze doar afirmaţii cu conţinut pozitiv (de exemplu. Vârsta pubertară este foarte antrenabilă. Pregătirea tehnică insuficientă este cea mai 53 . . trebuie să respectăm câteva reguli elementare: . echilibrat!") . Accidentele grave din karate se produc asupra sistemului osos şi a celui articular(66. Pentru ca vizualizarea să aibă efectul dorit.să se folosească imagini detailate. vii. Concluziile capitolului Karate este un sport de luptă şi karate-ka sunt expuşi producerii de accidente. Pentru construirea autosugestiilor şi ca acestea să fie eficiente. se impune îndeplinirea anumitor condiţii: .autosugestiile se combină cu tehnica vizualizării. structurile aparatului locomotor pasiv prezentând un risc mărit pentru traumatisme sau leziuni. acţiunilor de proiectare-cădere. Vizualizarea este o tehnică de autoprogramare a inconştientului ce constă în reprezentarea mentală a modului în care dorim să fim sau a situaţiei pe care dorim să o creăm. în special traumatisme prin contactul direct. puternic. Autosugestiile sunt afirmaţii prin care subiectul îşi propune în gând cum doreşte el să fie sau ce doreşte el să realizeze.imaginea să fie asociată cu autosugestia şi cu starea afectivă corespunzătoare.de alcool sau medicamente. atunci când ne simţim nervoşi.71). manifestarea capacităţilor de forţă.61). . precum şi alte manifestări complexe determinate de specificul luptei.după ce am practicat un timp autohipnoza sau relaxarea.70.59. Ea se deosebeşte de simpla reverie sau visare diurnă prin faptul că se realizează numai în stare de relaxare sau autohipnoză şi are un caracter dirijat şi planificat (58. putem utiliza şi autosugestia în stare de veghe.imaginile să aibă un conţinut pozitiv.60. . h. 1.5. în loc de "nu-mi va mai fi niciodată teamă" trebuie să spunem "sunt deja calm.

(1990). CAPITOLUL 2. Sbenghe T. (1981). Obsevaţiile au vizat sportivii ce 54 . cursuri. Eliminarea în totalitate a accidentărilor este imposibilă. METODELE DE CERCETARE. Metodele psihopedagogice au un rol determinant în recuperarea psihică a sportivului. ORGANIZAREA ŞI VALIDAREA CERCETĂRII 2. manuale etc. (1978). respectiv de metodele de recuperare fizice şi psihopedagogice a celor traumatizaţi. articole din reviste de pedagogie şi psihologie. ajutându-l să elimine anxietatea provocată de accident. dicţionare. (1992). Observaţiile pedagogice Observaţiile pedagogice au fost efectuate respectând cerinţele ştiinţifice prezentate pe larg de numeroşi cercetători. (1972). Epuran M. să-şi recapete starea de bine interioară. confortul psihic. Ionescu (1975). în interdependenţă cu ceilalţi factori ai antrenamentului sportiv. monografii. toate alcătuind bibliografia selectivă a acestei lucrări. optimismul. Hidetaka I. referate. dar trebuie evitate pe cât posibil. Autorii studiaţi au tratat în lucrările şi studiile lor probleme legate de traumatismele cele mai frecvente ce apar în timpul antrenamentelor sau competiţiilor de karate-do Shotokan. traduceri. Holdevici I. Heil (1993). printre care Piaget I. Rădulescu Al. Metodele de cercetare Analiza literaturii de specialitate Pentru fundamentarea ştiinţifică a temei am selecţionat lucrările care tratează acest subiect. încrederea în metodele psihopedagogice.1.). În acest context.responsabilă de accidentele din karate. (1988). concretizate în peste 200 titluri de autori străini şi autohtoni (tratate. J. recuperarea medicală convenţională aplicată corect ne ajută să redăm sportivul cât mai repede sportului şi vieţii sociale.

traumatismele cele mai frecvente care apar în timpul antrenamentelor şi al competiţiilor. o reducere a numărului de zile afectat recuperării. ce au suferit diferite accidentări care s-au soldat cu entorse în zona cotului. .metodele de recuperare fizice şi psihopedagogice utilizate în procesul de recuperare. Holdevici I. o dată analizate. date anamnestice. . . observaţii indirecte efectuate de antrenorii şi specialiştii din preajma sportivilor cercetaţi. ne pot duce spre recuperare acceptată de sportiv.înregistrarea datelor antropometrice.practică karate-do Shotokan cu o vechime cuprinsă între 4 şi 9 ani şi vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani. Observaţiile pedagogice au fost efectuate în timpul imobilizării cu aparat gipsat. de asemenea. tratamente de urgenţă acordate etc. Anchetarea prin chestionar şi interviu a specialiştilor şi sportivilor Anchetarea specialiştilor şi sportivilor a fost efectuată în cadrul cercetărilor prealabile.metodele de recuperare psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia). (1990). .metodele de recuperare fizice clasice (kinetoterapie şi masaj). alegerea celei mai potrivite metode de recuperare. (1992). eliminarea pe cât posibil a sechelelor posttraumatice. . . după cerinţele ştiinţifice recomandate de Epuran M. lucru care ne-a permis să stabilim: . cât şi după. 55 .testarea sportivilor înaintea începerii procesului de recuperare prin cele două teste: scala de autoevaluare a depresiei (Zung) şi testul pentru depistarea stresului. genunchiului şi gleznei. Sbenghe (1981). Au fost folosite.modul cum s-au desfăşurat testările. Testarea Această metodă de cercetare a urmărit obţinerea de date care. au fost concentrate în fişa de evaluare şi tratament. testarea articulară.

cu membrele superioare la orizontală şi cu toate articulaţiile în extensie.kinetoterapie .Pentru o testare completă şi complexă a sportivului accidentat. Date anamnestice .concluzii – evaluarea recuperării. între vertex şi planul plantar. fractură etc. şanţul interfesier şi coloana vertebrală în dreptul omoplaţilor. Subiectul va fi aşezat în ortostatism. profesor. neatenţiei.mişcări izometrice . Se măsoară în kilograme şi grame.mijloace: . Capul va fi aşezat astfel încât o linie imaginară ce uneşte unghiul extern al ochiului cu marginea superioară a conductului auditiv extern să fie paralelă cu planul plantar. ruptură. antrenament sau competiţie. 2. am întocmit fişa de evaluare şi tratament. astfel încât tija verticală a taliometrului să atingă călcâiele. 10. Anvergura – se măsoară cu ajutorul unei tije rigide gradate în centimetri. Date antropometrice (Anexele 9.. Greutatea – măsurarea acestui parametru reprezintă măsurarea greutăţii corpului cu ajutorul cântarului de persoane. care cuprinde următoarele date: Testări medicale: În cadrul testărilor medicale am întocmit la fiecare sportiv accidentat o fişă de evaluare şi tratament care cuprinde următoarele date: 1. .forma – întindere. Subiectul este aşezat în ortostatism cu articulaţiile în extensie.cauza – în urma încălzirii insuficiente. . . .obiective: menţinerea tonică şi trofică musculară.tratament de recuperare: ..tratament de urgenţă acordat de antrenor. Cursorul taliometrului va fi sprijinit pe vertax şi se va citi şi consemna valoarea în centimetri. Se măsoară în 56 . medic. esecuţiei incorecte a unei tehnici etc. . aşezate între punctele digitale.data accidentării. 11 şi 12): Talia se măsoară cu ajutorul taliometrului.

4 – 6 puncte. Testarea articulară s-a executat cu ajutorul goniometrului şi s-a testat flexia dorsală şi plantară.peste 7 puncte indică o discrepanţă serioasă între solicitări şi capacităţile personale. . Menţionăm faptul că nu se admite nici o sugestie sau influenţă de la examinator. exprimarea făcându-se în centimetri cubi (cm3). întotdeauna. adesea. . Fiecare subiect a primit un formular cu 19 întrebări la care trebuia să răspundă cu: rar sau niciodată. sunt la limita normalului. antebraţ. Perimetrul braţ. Scala de apreciere: Interpretare 57 . În experiment am solicitat 15 sportivi cu diverse traumatisme ale aparatului locomotor. gambă (bilateral) – testarea a fost executată cu banda metrică în contracţie şi relaxare. Capacitatea vitală s-a executat cu ajutorul spirometrului. Test de autoevaluare a depresiei (Zung): În cercetarea noastră am recurs la testul de autoevaluare a depresiei pentru depistarea la timp şi stoparea eventualelor depresii care pot apărea în perioada traumatică şi post-traumatică. uneori. Dinamometria s-a făcut cu ajutorul dinamometrului. înseamnă că răspund normal la stres. inversia şi eversia. Perimetrul toracic – testarea a fost executată cu banda metrică şi s-a făcut măsurarea perimetrului toracic în inspiraţie şi expiraţie maximă. coapsă. Test pentru depistarea stresului Experimentul constă într-un sondaj efectuat pe un lot de 15 karate-ka prin testul intitulat "Cum răspundeţi la stres?" Scala de apreciere Interpretare .0 – 3 puncte.centimetri.

. În cercetarea noastră am utilizat următoarele metode de recuperare: Metode de recuperare funcţională: • Kinetoterapia sau "terapia prin mişcare" este principala armă a asistenţei de recuperare funcţională. .20) am alcătuit programe de recuperare mai complexe 58 . Tocmai de aceea învăţarea de către sportivii traumatizaţi încă din prima etapă a procesului de recuperare a autoinducţiei stărilor alternative de conştiinţă constituie o etapă-cheie a tehnologiei de pregătire psihologică prin relaxare şi autosugestie.peste 70 – depresie gravă. Dacă rezultatele celor două teste psihologice sunt pozitive.19.între 60 – 70 – depresie medie. putem începe procesul de recuperare. antrenament mental.mai mic de 50 – nu este depresie. legate de specializarea unor calităţi motrice specifice. constă în îmbinarea schimbărilor perceptive cu formarea unei stări emoţionale pozitive. care însoţeşte succesul în recuperarea sportivilor. . metode folosite în cercetarea noastră. În anexele (18. . Cea mai importantă trăsătură distinctivă a acestor metode constă în exprimarea orientării psiho-pedagogice direcţionată spre formarea calităţilor şi deprinderilor psihice care condiţionează gândirea pozitivă şi încrederea în obţinerea unui procent cât mai ridicat în recuperarea propriu-zisă. Din fişa de evaluare şi tratament întocmită fiecărui sportiv în parte reiese diagnosticul cu tratamentul kinetoterapeutic adecvat.între 50 – 60 – depresie uşoară. care depăşeşte brusc toleranţa la stres a sportivului şi creează premisele unui model psihic elocvent pentru realizarea scopului propus. O altă trăsătură importantă a acestor metode psihopedagogice este construită de un sistem structurat integrat de pregătire psihologică. Calculul indicelui de depresie = nota totală x 100 : 80 Trăsătura distinctivă a stării alternative a conştiinţei. orientat spre antrenarea mecanismelor de bază ale creierului.

deoarece este principala armă a asistenţei de recuperare funcţională. Unele exerciţii utilizate în cadrul programelor kinetoterapeutice au fost subsituite cu exerciţii specifice din karate-do Shotokan (anexa4). întrucât sunt mult mai bine cunoscute de către sportivi şi pot fi executate mult mai corect. . În perioada de imobilizare trebuie obligatoriu făcute exerciţii pentru păstrarea tonicităţii musculare. Tratamentul recuperator are două perioade distincte: . În cercetarea de faţă am ales ca metodă de recuperare medicală kinetoterapia sau "terapia prin mişcare". • Masajul. genunchi gleznă aplicate celor două loturi de sportivi (martor şi experimental) cercetaţi. 59 . Kinetoterapia este un mijloc al tratamentului de recuperare ce foloseşte un sistem de exerciţii fizice cu acţiune asupra întregului organism. În cercetare am urmărit 20 de sportivi practicanţi ai artelor marţiale stilul karate-do Shotokan. În cercetarea noastră am utilizat masajul. Masajul folosit este de tip miostimulent şi are aplicaţie în profilaxia şi terapia hipotoniilor musculare. din mai multe puncte de vedere. exerciţii specifice însemnând executare de lovituri cu membrele inferioare şi superioare (anexa5 şi6).după scoaterea aparatului gipsat. ceea ce duce la creştere şi îmbunătăţirea procesului de recuperare. cu diverse traumatisme căpătate în timpul antrenamentelor şi competiţiilor. Am considerat util şi benefic de a introduce exerciţii specifice karate-ului. Metode de recuperare psihopedagogică În actul terapeutic. psihologia este solicitată plenar.pentru entorsele de cot. privind: .exerciţii de respiraţie (anexa23). inactivitatea după un traumatism pentru combaterea edemelor traumatice.aplicarea principiilor umaniste psihologice şi pedagogice. care este o cale de influenţare manuală a diferitelor părţi ale corpului.în timpul imobilizării.

După cum preciza I. Aceasta a fost materializată prin antrenamentul autogen. S. pe care le-am adaptat condiţiilor specifice în cazul nostru a sportivilor cu diferite traumatisme ale aparatului locomotor. Testarea psihologică a sportivilor traumatizaţi În cercetare am fost confruntaţi cu aspecte psihologice ale traumatismului. Holdevici (1995). De această metodă beneficiază numai lotul experimental format din 10 sportivi cu entorsă de gleznă. pe baza studiului bibliografic. 1980. stresant în viaţa individului. I. am materializat-o prin antrenament autogen – I. • Relaxarea. faţă de medic. De asemenea. Investigaţiile pregătirii psihologice reprezintă un sector mult mai dificil decât cel al investigaţiilor somato-funcţionale şi motrice. privit ca eveniment deosebit. nu se poate efectua nici măcar teoretic delimitarea dintre manifestările psihice şi cele somato-fiziologice. psiholog. Epuran. . . cu reacţiile specifice la acest gen de stres. gr. experimentul s-a desfăşurat pe acelaşi lot şi aceleaşi traumatisme. H. . ca metodă psihopedagogică de recuperare a traumatismelor întâlnite în practica karate-do Shotokan. genunchi. sportivul suferă nişte transformări somato-fiziologice-psihice. cu trăirile subiective ale pacienţilor şi atitudinile lor faţă de procesul de recuperare. • Autosugestia este a doua metodă de recuperare utilizată în cercetare. Holdevici. terapeut şi uneori chiar faţă de membrii familiei. Imediat după accident. Putem exemplifica faptul că iritabilitatea şi gândurile obsesive le-am alăturat simptomelor de ordin somatic sau psiho-fiziologic. III. cot..întărirea eu-lui. Pentru realizarea cercetării. .reînvăţarea actelor motrice. M. pentru relaxare (M. am selectat un set de pregătire psihologică.individualizarea procedurilor şi abordărilor psiho-medicale. Scultz.comunicarea sau dialogul terapeut – pacient. I. 1989. Epuran. II. 1990).adaptarea actului terapeutic la personalitatea pacientului. Experimentul pedagogic 60 . Langer.

. masaj). ignorându-se partea de recuperare medicală (kinetoterapie. după cum reiese din cercetările preliminare. în cazul nostru entorsele de gleznă.Cercetarea s-a făcut pe un lot de sportivi cu vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani şi o vechime în practica karate-do Shotokan de 4 – 9 ani. De aceea am acţionat prin cele două teste. 1979. metodelor de recuperare medicală clasică. Sbenghe T.66%. starea de anxietate pe care o capătă datorită imobilizării.De cele mai multe ori în recuperarea traumatismelor. (stres şi depresie). 1981). Baciu C. Alcătuirea programei experimentale a ţinut cont de indicaţiile specialiştilor din domeniu (Epuran M.. 1988. 1980. Kurt E. modul de reacţie al acestuia la durere. substituirea unor exerciţii din kinetoterapie cu unele din karate ne-a permis să verificăm dacă modul în care am aplicat testele şi metodele de recuperare propuse de noi şi parcurse de grupa experimentală a contribuit la îmbunătăţirea procesului de recuperare prin obţinerea unui procentaj ridicat şi diminuarea zilelor alocate recuperării. 61 .. Popescu V. metodelor psihopedagogice. . Programa experientală propusă de noi se referă doar la o modalitate de recuperare a traumatismelor întâlnite în karate-do Shotokan pentru a determina cât mai precis efectele aplicării ei.Experimentul pedagogic a urmărit evoluţia a două loturi – experimental şi martor – formate din practicanţi ai stilului karate-do Shotokan cu o vechime între 4 şi 9 ani şi vârste cuprinse între 14 şi 23 de ani. genunchi şi cot..Recuperarea deficitară se produce datorită necunoaşterii suficiente a laturii psihice a sportivului în momentul accidentării. aprofundarea lor implică o pregătire fizică şi psihică ridicată.. 1996. Compararea rezultatelor testelor psihice. cele mai multe accidente se produc în timpul antrenamentelor – 74.. . Dragnea A. Holdevici I. pe când în competiţii 24. 1980.. 1991. nu se recurge decât la imobilizarea în aparat gipsat. .Au fost selecţionate cele mai frecvente traumatisme ce se produc în antrenamente şi competiţii.44 %.. 1999. Gagea A. Datorită complexităţii artelor marţiale. .

Asocierea metodelor de recuperare medicale clasice cu cele psihopedagogice grăbeşte perioada de recuperare şi totodată se îmbunătăţeşte şi tonusul psihic al subiectului. .Substituirea unor termeni şi exerciţii de karate cu cele din programul de kinetoterapie are un impact pozitiv asupra subiectului. Exerciţii specifice metodelor psihopedagogice: Relaxarea – tehnica lui Schultz . . Hangetsu. exerciţii specifice karate-do Shotokan.exerciţii pentru recuperarea genunchiului: executarea loviturilor de picior.inducerea senzaţiei de greutate la nivelul braţului. 1.exerciţii de respiraţie prin Kata (lupta cu adversar imaginar). Exerciţii de recuperare specifice kinetoterapiei: . 62 . . 4.generalizarea senzaţiei de greutate. constituie suportul de bază în procesul de recuperare. De asemenea. Exerciţii specifice karate-do Shotokan care au substituit exerciţiile de kinetoterapie: . Teste psihologice aplicate: . Unsu.exerciţii pentru recuperarea cotului: executarea loviturilor de braţ. vitaminizarea.test pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres. . 3. .complex de exerciţii pentru recuperarea gleznei. .exerciţii pentru recuperarea gleznei: executarea deplasărilor specifice karate-do Shotokan.complex de exerciţii pentru recuperarea genunchiului. datorită faptului că mişcarea respectivă este cunoscută şi este executată cu uşurinţă. .Alimentaţia raţională. programa experimentală propusă conţine teste psihologice.complex de exerciţii pentru recuperarea cotului. 2. .testarea prin scala de autoevaluare (Zung). ..

04 Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. .06 2. .generalizarea senzaţiei de căldură.exerciţii de relaxare.02 2.00 1.exerciţii pentru trăirea senzaţiei de căldură în regiunea plexului solar. .inducerea senzaţiei de căldură la nivelul braţului drept.98 0.02 2. Autosugestia . .18 0. stâng.00 1. după cum urmează: INDICATORI STATISTICI (Semnificatie si interpretare) SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC (Exemplificare) Indicatori statistici Saritura in lungime de pe loc T1 1. .15 0. .00 1.003 0.10 0.27 1.96 0.10 0.07 0. membrului inferior drept. stâng.04 T2 2.exerciţii pentru calmarea respiraţiei.04 0.exerciţii pentru liniştirea bătăilor inimii. Metode statistico-matematică de prelucrare şi interpretare a datelor Pentru cercetarea şi interpretarea datelor s-a utilizat testul Student şi testul Anova.exerciţii de tensionare.0%) SEMNIFICATIE INDICATORI 63 .83 2.94 2.07 0.21 1.19 0.exerciţii pentru inducerea vasoconstricţiei în zona frunţii.003 0..

dupa cum valoarea sa este mai mica respectiv mai mare.se obtine ca diferenţă dintre maxim si minim.este dat de rezultatul cu valoarea cea mai mica. Modulul . Daca numarul de subiecti. Eroarea Standard Mediana .reprezinta tot un indicator al împrăştierii datelor si este egala cu valoarea obtinută prin ridicarea la pătrat a abaterii standard. A = (∑ABS(Xi . Reprezinta media aritmetica a abaterilor.reprezinta raportul dintre suma rezultatelor si numarul de subiecti. n.reprezinta raportul dintre abarerea standard si radicalul din numarul de subiecti.Raportul dintre suma diferentelor in valoare absoluta (in modul) a abaterilor de la medie si numarul de subiecti. numarul de subiecti minus 1.reprezinta un indicator al imprastierii datelor care indica omogentiatea sau neomogenitatea populatiei studiate. Dispersia (S2 sau s2). de la medie. adica. n. Minim . Nivelul de incredere (95 %) – este o valoare cu ajutorul careia se obtine 64 ..reprezinta valoarea (rezultatul) cu frecventa cea mai mare. Amplitudinea . Abaterea medie . este par.. CV = S / M Maxim .m)) / n Coeficientul de variaţie .Media aritmetica (M sau m). mediana este valoarea aflata pe pozitia (n+1)/2. Se obtine prin extragerea rădăcinii pătrate din fracţia care are la numărător suma pătratelor diferentelor dintre valorile observate ale populatiei si media lor aritmetica iar la numitor numarul n-1.este dat de raportul dintre abaterea standard si media artimetica. .reprezinta valoarea (rezultatul) situata la jumatatea sirului ordonat (crescator sau descrescator) al rezultatelor. Abaterea standard (S sau s) . Daca numarul de subiecti.este dat de rezultatul cu valoarea cea mai mare. mediana este media aritmetica a valorilor aflate pe pozitiile n/2 si n/2 + 1. este impar. in valoare absolută.

80 65 . din tabel) 1. (1.05 atunci t Statistic (calculat) este mai mare in valoarea absolută (considerat pozitiv) decât t Critic (valoare ce se găseşte in tabelele pentru t – test) Diferenta mediilor – Ipoteza privind diferentele dintre mediile celor două grupe. Intervalul de incredere se calculeazã astfel : (media aritmetica – nivelul de incredere . 2.40 0.02) OBS.98 – 0.20 Valori 0. 2.00 2. la cele 0. t – Test dependent se utilizeaza in cazul verificarii ipotezei nule pentru o grupa de subiecti testată de doua ori asupra aceleasi variabile. Restul indicatorilor sunt cunoscuti SEMNIFICATIE INDICATORI t – Test DEPENDENT (Exemplificare) Indicatori statistici Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. Ipoteza nulă (H0) presupune că nu există nici o diferenţă între mediile rezultatelor (M1. Experimentatorul este interesat de modificările apărute intre cele două testări. respectiv M2) obţinute de sportivi.intervalul de incredere in care se gasesc 95 % din datele studiate.94 .00 11 -7. la proba considerată.98 + 0.04.04) sau (1.00 1. Daca P <= 0. 1. media aritmetica + nivelul de incredere) Exemplu de calcul interval de incredere pentru T1. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.

Ipoteza alternativa (HA). presupune ca diferenţa mediilor este 0. H0 versus H1 ) P(T<=t) test unilateral – probabilitatea pentru cazul in care T obtinut din tabel este mai mic sau egal cu t calculat (t – Statistic) în cazul testului unilateral. se considera in cazul 1 H0 versus HA. t Critic test bilateral .05 / 2. H0: M1 = M2 versus HA: M1 < M2. t – Statistic – valoarea calculata pentru t – test.05) si df grade de libertate. H0: M1 = M2 versus HA: M1 # M2. m1 poate fi mai mic decât m2 sau m1 poate fi mai mare decât m2)) P(T<=t) test bilateral – probabilitatea pentru cazul în care T obtinut din tabel este mai mic sau egal cu t calculat (t – Statistic) în cazul testului bilateral In acest exemplu caşsiîin toate testele realizate în lucrare. Cu alte cuvinte M1 – M2 = 0. sau M1 = M2. 3. p = 0. (testul bilateral. ipoteza nulă H0.Test bilateral. Prin urmare suntem în cazul unui t. este cea care neagă ipoteza nula. Ipoteza alternativa presupune m1 # m2. 2. T2). se considera in cazurile 2 si 3. (testul unilateral.valoarea ce se obtine din tabelul t-test pentru probabilitatea p propusa (de obicei p= 0. H0: M1 = M2 versus HA: M1 > M2. adica p = 0. INTERPRETARE t – test 66 . unde n = nnumarul de subiecţi din grupa.doua testari (T1.025) si df grade de libertate. cu alte cuvinte. t= M1 . Numarul de grade de libertate df = (n – 1). Exista trei cazuri: 1.M 2 2 S12 S 2 + n1 n2 t Critic test unilateral .valoarea ce se obtine din tabelul t-test pentru probabilitatea p propusa (de obicei.

Grupa 1 vs Grupa 2 Groupe Grupa 1 Su biecti N1 I Su ma ∑X 1 M edia M Dispersia S12 S22 Grupa 2 N2 J ∑X 2 M Sursa Variatiei Intre Grupe SS CB AC AB df K-1 P-K P-1 B)/(K-1) MS MS1 = (CMS2 = (AC)/(P-K) F MS 1/MS2 P p In Grupe Total 67 . daca valoarea lui P calculată este mai mică decât probabilitatea propusa (p = 0. Daca valoarea lui P calculata este mai mare decât 0.(diferentele dintre mediile variabilei analizate in cele doua testari sunt semnificative). Rezultatele obţiute vor fi prezentate astfel: ANOVA: .05).05 atunci acceptam ipoteza nulă (diferentele dintre mediile variabilei analizate in cele doua testari nu sunt semnificative) TESTUL ANOVA – Semnificatie si interpretare. (Exemplificare) Cu ajutorul acestei metode de analiza studiem dacă exista sau nu diferenţe semnificative statistic între mediile rezultatelor obţinute de sportivii din cele doua grupe (sau loturi) la proba considerată.Se respinge ipoteza nulă .

ridicarea sumei la pătrat şi apoi impărţirea la numărul total de subiecti. atât pentru "Intre grupe" cât şi pentru "In grupe" prin raportarea valorilor corespunzătoare SS la df. Se obtine. pentru fiecare sursă a variaţiei. ridicarea la pătrat şi împărţirea la numărul de subiecti N1 din grupa 1.05 / 0.+.(In exemplul considerat F = 0. repetarea aceluiaşi procedeu pentru toate grupele. F – Constanta Fisher rezultată din calcul.(∑ Xi)2/ Ni . Daca F este mai mare 68 . va fi 0. df – numarul gradelor de libertate : intre grupe df = numarul grupelor – 1 in grupe df = numarul total de rezultate – numărul grupelor Între grupe: Total C -B.B.MS se obţine. • Constanta Fisher .SS – Suma patratelor unde: A = ∑ X2 . La final se însumează toate rezultatele parţiale. A-C.00) F crit – Constanta Fisher rezultata din tabele statistice pentru probabilitatea de risc fixata (p = 0. prin imparţirea valorii MS pentru sursa “intre grupe” la valoarea MS pentru sursa “in grupe”. indiferent de grupa din care face parte.ridicarea la pătrat a rezultatului fiecărui subiect şi apoi însumarea tuturor valorilor rezultate indiferent de grupa din care fac parte B = (∑ X)2 / N .F .În grupe: • Media pătratică .01).însumarea rezultatelor fiecărui subiect din grupa 1.se obţine prin impartirea valorii MS pentru “Intre grupe” la valoarea MS pentru “In grupe” MS – Media patratica. C = (∑ X1)2/ N1 + (∑ X2)2/ N2 + ………….însumarea rezultatelor fiecărui subiect. prin impartirea valorii SS la df (Ex MS in cazul sursei de variatie “In Grupe”.21 / 21 = 0. . A .05) si numarul gradelor de libertate.01 = 5.

04 1.02 Su M edia 2.0 1 05 0. Exemplu . SS df S 0. in cazul variabilei studiate. Daca P calculat are o valoare mai mica decât 0.0 2 21.2 21 01 0. exista o diferenta intre mediile celor doua grupe. In calculele efectuate s-a lucrat cu valoarea de 0. 0. 95 M F P crit 4. in cazul variabilei studiate (in exemplul de mai sus Saritura in lungime de pe loc) In caz contrar (P calculat mai mare decât 0.05. Valoarea indicatorului P ne spune daca aceasta diferenta este statistic semnificativa sau nu. P – (P value) .05 respingem ipoteza nula (acceptam ipoteza alternativa) si spunem ca intre cele doua grupe exista o diferenta semnificativa statistic.00 Dispersia 69 .Reprezinta probabilitatea dupa care apreciem daca exista sau nu o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic intre cele doua grupe.Săritura în lungime de pe loc ANOVA: Grupe Grupa 1 Grupa 2 Su biecti 12 46 11 41 Sursa Variatiei Intre Grupe In Grupe 1 5 0. 0. 5.00 38 0. Valoarea lui P se obtine din calcul si se compara cu probabilitatea de risc fixata in momentul efectuarii testului ANOVA.05) acceptam ipoteza nula. si spunem ca nu exista diferente semnificative statistic intre cele doua grupe.decât F crit.3 F ma 24.

05 respingem ipoteza de nul care presupunea ca diferenta dintre mediile celor doua grupe este egala cu zero. Observarea unui număr de 20 de sportivi ce au suferit entorse în zona cotului.2 22 In exemplul de mai sus. efectuate pe următoarele direcţii: a. Cum 0. Testarea sportivilor prin cele două teste psihologice – depistarea stresului şi depresiei.038. Intervievarea sportivilor – abordarea problemei din unghiul subiecţilor accidentaţi. kinetoterapeuţi. după cum urmează: Etapa I (2001 – 2002) a cuprins studierea izvoarelor literaturii de specialitate. c. care este de 0. medici. Observarea subiecţilor accidentaţi în perioada de recuperare medicală clasică (kinetoterapie şi masaj). Afirmatia se bazeaza pe valoarea lui P. e. 2. legate de tema cercetată (a se vedea bibliografia). exista o diferenta statistic semnificativa intre cele doua grupe. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă s-a efectuat în trei etape.Total 6 0. genunchiului şi gleznei. b. Această activitate a condus la formarea unei impresii clare în ceea ce priveşte stadiul actual al cercetărilor şi cunoştinţelor din domeniu şi a permis deschiderea unor strategii noi de cercetare evidenţiate în etapele ulterioare ale prezentei cercetări. d. în număr de circa 200. Chestionarea specialiştilor – completarea cunoştinţelor privitoare la problema cercetată prin fructificarea experienţei practice a 25 de profesori.038 este mai mic decât 0.2. Etapa a II-a (2002 – 2003) a constat în organizarea cercetărilor prealabile. f. Observarea subiecţilor ce au folosit exerciţii specifice karate-ului în locul 70 .

. 2001 . depistarea depresiei înainte de începerea programului de recuperare. Republica Moldova. Republica Moldova. 2002. 2003.Relaţiile psihopedagogice dintre Oradea. 2002. Republica Moldova.Importanţa testării sportivilor accidentaţi prin scala de autoevaluare (Zung).Forme de traumatisme întâlnite frecvent în practicarea artelor marţiale.Consideraţii asupra antrenamentelor în karate-do. Chişinău. . 2003.celor de kinetoterapie. terapeut şi pacientul traumatizat.Metode psihopedagogice şi medicale de recuperare a traumatismelor frecvent întâlnite în procesul de pregătire în artele marţiale (karate-do Shotokan). România. . h. g. Aprobarea şi aplicarea datelor cercetării Rezultatele cercetării noastre au fost prezentate şi publicate : . Observarea modalităţilor optime de recuperare a traumatismelor cercetate a fost realizată prin fişa de evaluare şi tratament a fiecărui sportiv accidentat. Chişinău. România. Bucureşti. intermediare şi finale ale grupelor de cercetare. Observarea subiecţilor accidentaţi care au participat la recuperare prin metode psihopedagogice (relaxare şi autosugestie). Târgu-Jiu.3. 2.Metode de recuperare a diferitelor traumatisme ale aparatului locomotor folosite în artele marţiale. precum şi analiza rezultatelor obţinute de sportivi după procesul de recuperare. 2002. . Chişinău. prin compararea rezultatelor testărilor iniţiale. Etapa a III-a (2003 – 2004) a constat în efectuarea experimentului pedagogic şi totodată verificarea eficienţei modelului experimental propus de noi. . Canada.Studiu privind dezvoltarea artelor marţiale de la origine până în perioada actuală. 2003. Montreal. România. 71 .

2006 Toate aceste publicaţii servesc ca material metodico-ştiinţific atât pentru kinetoterapeuţi. 2004.Autosugestia. 2006.metodă indispensabilă în recuperarea traumatismelor în Karate-do Shotokan// Galaţi. România. România. 2006 – Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan // Craiova. România 2005 -Acordarea primului ajutor în cazul accidentărilor survenite în practicarea Artelor Marţiale// Bucureşti România. Bucureşti. studenţi. – Strategii de recuperare a traumatismelor aparatului locomotor întâlnite frecvent în practicarea Artelor Marţiale// Piteşti România. 2005 -Kinetoterapia. antrenori. metodă psihopedagogică utilizată în recuperarea diferitelor traumatisme în artele marţiale// Chişinău. 72 . Rep. -Frecvenţa traumatismelor ce apar în antrenamentele şi competiţiile de Arte Marţiale în funcţie de zona afectată şi locul de producere al accidentelor// Bucureşti România. Moldova.Rolul kinetoterapeutului în echipa multidisciplinară de îngrijire a bolnavului. profesori. . 2005..

ca şi la sportivii de performanţă.CAPITOLUL 3. altele au drept cauză diversele afecţiuni care forţează organismul. tehnicii incorecte sau nerespectării indicaţiilor elementare date de antrenor sau medic. antrenorul sau instructorul trebuie să fie în măsură să aprecieze gravitatea lui. suprasolicitarea fizică şi psihică la antrenamente şi competiţii poate duce la apariţia unor accidente.98. Unele dintre ele sunt datorate durităţii efortului.106).76.105. să acţioneze prompt în acordarea primului ajutor şi. după caz. efortul putând contribui la declanşarea unor afecţiuni patologice grave( 75. ELABORAREA UNOR STRATEGII DE RECUPERARE A TRAUMATISMELOR ÎNTÂLNITE FRECVENT ÎN PRACTICAREA ARTELOR MARŢIALE În practicarea artelor marţiale.99. cât şi de antrenorul de arte marţiale. alteori punând în pericol viaţa sportivului. succesul sau insuccesul tratamentului. promptitudinea măsurilor luate condiţionează evoluţia bolnavului în ultimă instanţă. deoarece comportarea imediată sau ulterioară. uneori minore. Odată cu apariţia accidentului.100. Noţiunea de traumatism al aparatului locomotor este foarte largă şi se 73 . Aceste accidente trebuie cunoscute atât de medic. să solicite ajutor medical calificat.

renunţându- 74 . asistenţa de urgenţă comportă 3 etape: asistenţă la locul accidentului sau primul ajutor propriu-zis. ea cuprinde totalitatea măsurilor de ajutor medical. Acordarea primului ajutor la locul accidentului: . În general. plagă a părţilor moi şi până la politraumatisme. Deşi a intrat în practica curentă obiceiul de a aplica un garou deasupra plăgii sângerânde. atât în primele 24 de ore.scoaterea rănitului de sub influenţa agentului traumatizant. Traumatismele sunt datorate tehnicii incorecte sau nerespectării indicaţiilor elementare date de antrenor sau de medic. adică de la locul accidentului. de asemenea menţinerea garoului nu trebuie să depăşească 45 de minute. deoarece panica poate produce mai multe victime decât accidentul iniţial. entorsă.administrarea de lichide. Este necesar ca orice traumatism. Riscurile mai sus amintite fac ca astăzi aplicarea garoului să fie limitată la cazurile cu hemoragii evidente. . ci şi de organizare care presupune atât scurtarea timpului scurs de la acordarea primului ajutor la locul accidentului şi pînă la rezolvarea terapeutică calificată sau specializată. Impunerea calmului. cât şi de înlăturare a oricăror gesturi neadecvate şi greşeli de comportament medico-chirurgical.întinde de la o simplă contuzie. asistenţă pe timpul transportului şi aceea care se dă imediat în spital. se comit încă multe greşeli în aplicarea lui: garoul nu este strâns suficient sau este strâns prea puternic. Indiferent de etapele parcurse. 1. sau datorate efortului. asistenţa medicală de urgenţă a traumatizaţilor este nu numai o problemă de competenţă medicală propriu-zisă.161). . indiferent de intensitatea şi localizarea lui să constituie o urgenţă care să solicite asistenţa medicală calificată cât mai precoce.în cazul unei plăgi hemoragice. până chiar imediat după sosirea accidentatului la spital. În ceea ce priveşte noţiunea de asistenţă de urgenţă. prima grijă este hemostaza provizorie. necunoaşterii suficiente a tehnicilor sau a regulamentului( 145.

după caz. să acţioneze prompt în acordarea primului ajutor şi. pulsul. se recurge la pansament. antrenorul sau instructorul de arte marţiale trebuie să fie în măsură să aprecieze gravitatea accidentului. putând fi însoţită sau nu de 75 . total reversibilă. Nu este permisă ridicarea verticală şi cu atât mai mult mersul unui accidentat suspectat de o fractură sau luxaţie la nivelul membrelor pelvine . 2. Forme de traumatisme A. autocamioane etc. este hemostatic şi poate preveni şocul. tensiunea arterială. – să se evite pe cât posibil zdruncinăturile. 3. Pentru aceasta prezentăm în continuare cele mai frecvente accidente care pot apărea în practicarea artelor marţiale.177). Este recomandabil ca transportul să se facă cu mijloace sanitare specializate. Pe timpul transportului este indicat ca accidentaţii să fie sub observaţie. Traumatismele capului şi gâtului Comoţia cerebrală . . Acesta are rol de protecţie contra infecţiei.la orice politraumatizat trebuie să se verifice respiraţia. . împreună cu manevrele de prim ajutor recomandate.pierderea bruscă a cunoştinţei pe scurtă durată (de la câteva secunde la câteva minute). starea de conştienţă. Tratamentul de urgenţă la sosirea în spital se acordă de medicul specialist Profesorul.se la obiceiul de a-l aplica sistematic pentru orice plagă superficială sângerândă. Asistenţa pe timpul transportării accidentatului este acordată de specialişti Prima greşeală se săvârşeşte în modul de transport a rănitului de la locul accidentului la vehicolul ce asigură deplasarea la spital. controlul stării generale. să solicite ajutor medical calificat. În cazul în care se folosesc mijloace improvizate – automobile. al tensiunii arteriale şi al pulsului(161.în cazul unei plăgi a părţilor moi.de un traumatism vertebral sau purtarea de garou la nivelul membrelor inferioare.

vărsături. Se poate întâlni la accidentele la sol. Tratament: îndrumarea de urgenţă a pacientului către un sistem medical specializat.pierderea cunoştinţei. producând mici sângerări. greţurilor. scăderea sau abolirea reflexelor oculo-palpebrale şi miotatice. vărsăturilor. Efectul vibrator al loviturii se transmite şi asupra creierului. sub supraveghere medicală (control neurologic şi examinare electroencefalografică).apariţia după un interval mai lung sau mai scurt de timp de la traumatism a cefaleei. În cazurile mai grave. producându-se şi o rotaţie a capului în jurul artiuclaţiei occipito-atlatoidiene (cap . Sindromul de compresie cerebrală . în Karate. după acordarea primului ajutor(165. fără tulburări tardive. cât şi o întindere şi o rotaţie a trunchiului cerebral. prin lovitura directă cu pumnul în bărbie. 76 . vomă alimentară. Prin aceasta. aceasta se produce printr-un mecanism de "accelerare rotatorie". leziuni de nervi cranieni).177). Tratament: repaus total 5 . cu ruperea vaselor sangvine cerebrale dintre meninge şi creier. cianoză) şi de semne neurologice (reflexe modificate.puls tahicardic sau bradicardic. este expresia existenţei unui hematom intracranian sau a unui edem cerebral traumatic. Fracturile craniene . apnee sau hipopnee.6 zile. În comoţia cerebrală suferinţa este trecătoare şi nu produce leziuni în substanţa cerebrală. midriazei unilaterale. însoţită de fenomene vegetative (apnee. care poate duce brusc la stop cardiorespirator (moarte clinică). pentru îndrumarea rapidă a bolnavului spre serviciul medical specializat. pareze. Tratament: solicitare de urgenţă a ajutorului medical calificat. bradicardiei. paralizii.zile). dispneee. mai profundă şi mai îndelungată (ore . capul este împins brusc înapoi. hemideficitului motor sau senzitiv. unde capul este compresat între două planuri (sol şi greutatea adversarului). Contuzia cerebrală . Revenirea este completă.apar extrem de rar.gât). dar semnele lor trebuie cunoscute.

echimoze. .denivelări. pansament şi în cazul iminenţei hematomului comprese reci aplicate pe locul loviturii. Tratament: imobilizare cu un bandaj cu faşă numit "bandajul în căpăstru" 77 .hipoacuzie. favorizând apariţia hematomului epicranian.strabism (în fracturile de stâncă temporală).paralizie facială periferică. Cel mai grav accident în fracturile craniene este fractura osului temporal. . . tulburări ale raportului de ocluzie. Reluarea activităţii competiţionale după o fractură craniană necomplicată nu este posibilă înainte de 6 luni şi numai după "restitutio ad integrum". spălare simplă cu apă şi săpun.Semne indirecte: . Tratament: în aceste condiţii trebuie efectuată dezinfecţia plăgii cu apă oxigenată. Evoluţia hematomului este foarte rapidă şi de aceea este de cea mai mare urgenţă. hematoame. .sindrom vestibular. . tumefacţii.pierdere de sânge şi lichid cefalorahidian prin orificiile nazale şi auriculare. .edem. .hematomul sub scalp. . cu interesarea arterei meningo-temporale şi apariţia hematomului extradural. alcool. durere spontană sau provocată de mişcări ale mandibulei. Accidentatul este transportat la o clinică de specialitate şi supus intervenţiei chirurgicale.în practica sportivă se întâlnesc deseori plăgi ale ţesuturilor moi epicraniene. atingând de multe ori doar pielea capului şi aponevroza epicraniană şi.evidenţiate de întreruperea continuităţii osoase. uneori. Leziunile scalpului . Fracturi de maxilar .echimoze.

dacă există plăgi bolnavul este 78 . Traumatisme oculare . cu impact pe frunte şi tâmplă. vit. fractura interesează orbita înainte.compresiunea digitală a narinei. deplasări sau deformări. fotofobie.presopunctură pe ceafă. .apar mai rar la nivelul globului ocular şi mai frecvent la nivelul anexelor (orbită. Fracturi ale arcadei temporo-zigomatice se produc prin cădere directă în cap şi faţă. sprâncene) şi se manifestă prin echimoze. un edem al obrazului şi deformarea lui.după intensitatea şi direcţia agentului vulnerant. pleoape. Traumatismele nazale .sau cu benzi de leucoplast şi transportul la spital în poziţie şezând. la 0. dezinfecţia plăgii şi îndrumarea spre secţia ORL. .masarea dosului mâinii în punctul situat la unirea policelui cu indexul. în loviturile directe pe tâmplă. în direcţia înăuntru şi în sus. ele pot interesa numai partea cartilaginoasă sau numai partea osoasă a piramidei nazale. edeme. tumefacţii. unde hemoragia este abundentă. iar înapoi arcada temporozigomatică.aplicarea de comprese reci pe urechi şi pe coloana vertebrală. Tratament: oprirea hemoragiei. Şi aceasta constituie o urgenţă medico-chirurgicală şi impune ajutor de specialitate. Semnele ce apar sunt dureri la nivelul piramidei nazale. dureri oculo-orbitale. după dezinfecţie se aplică comprese reci. tumefacţii. epistaxis. scăderea acuităţii vizuale. . K sau Adrenostazin. scurgeri de LCR (în cazul unei fracturi la nivelul lamei ciuruite a etmoidului). este bine să aplicăm câteva soluţii simple şi eficiente: .culcarea accidentatului pe spate. Prezenţa fracturii se manifestă printr-o vânătaie (echimoză) în jurul orbitei. În cazurile mai grave. între omoplaţi. În artele marţiale. sau pe amândouă. Epistaxisul (hemoragia nazală) apare frecvent în practica artelor marţiale şi de cele mai multe ori se opreşte spontan. .5 cm deasupra marginii de inserţie a părului . Tratament: în cazul traumatismelor anexelor orbitale.tamponarea cu apă oxigenată sau antipirină 10%. pansamente sterile.

constând în combaterea şocului prin metode de resuscitare. C. B. În acest caz trebuie solicitat ajutorul imediat al specialistului. Traumatisme ale pavilionului urechii . O atenţie deosebită trebuie dată hematomului masiv palpebral. Traumatisme hepatice . hematurie. comprese reci. scăderea acuităţii auditive. disfonie. Traumatisme ale organelor interne. unde se va face profilaxia stenozelor laringiene.C3) sau la apariţia paraplegiilor flasce. ceea ce generează o stare foarte gravă pentru accidentat. hematoame până la rupturi de timpan. se îndrumă pacientul spre serviciul medical de specialitate. cu fracturi de coaste. putând duce rapid la exitus (cele de C1 . şoc traumatic. de îndată ce se suspectează o astfel de leziune. care poate fi expresia unei fracturi de perete orbital. Traumatismele laringelui . Acesta este motivul pentru care. otoragie. cavitare sau parenchimatoase Traumatismele renale. durere. În Karate se produc prin lovituri în spate.extrem de grave. trebuie solicitată salvarea. oprirea hemoragiei se transportă bolnavul la secţia ORL. fără a mişca pacientul de la locul accidentului(144. paravertebral sau pe torace. Tratament: după acordarea primului ajutor.mai rare şi mai puţin grave. apar în urma loviturilor primite în hipocondrul drept şi sunt reprezentate de rupturi ale capsulei sau pediculului 79 . Loviturile pe rinichi pot produce chiar rupturi renale cu vărsare de sânge şi urină în cavitatea abdominală. lateral.145). Se manifestă clinic prin durere lombară. Traumatisme vertebro. cu tendinţă de difuzie spre părţile învecinate. constând în toaleta plăgii şi pansament steril. leziuni tegumentare.manifestate prin dispnee. contractură musculară. manifestate prin excoriaţii. în care apar dureri vii.îndrumat spre medicul de specialitate. pansament compresiv (în cazul hematomului).medulare Sunt rare dar extrem de grave. Tratament: după primul ajutor. frecvente în accidentele abdominale.

. ca mijloc de prim ajutor. ca urmare a unei lovituri într-una din zonele reflexogene ale capului. Tratament: în toate cazurile când se suspectează o leziune a unui organ intern. . se impune un consult de specialitate şi o supraveghere medicală timp de câteva zile. dată fiind posibilitatea apariţiei leziunilor în doi timpi.apărute în special la lovituri pe o vezică plină.în cazul sincopei datorată loviturii în plexul solar se adaugă masajul energic în centrul tălpii piciorului. chiar dacă manifestările sunt minore. sau se apasă cu unghia pe şanţul dintregingie şi buza superioară. oferind prin presopunctură. Medicina clasică ne indică. paloare a feţei şi buzelor cu transpiraţii reci. se execută percuţii pe 80 . Iată câteva soluţii: . cu respiraţie artificială şi masaj cardiac extern. Se manifestă prin semnele clasice de şoc însoţit de hematurie. D. disurie. . slab perceptibil şi tahicardic. metode simple. sedative şi pungă cu gheaţă pe locul respectiv. Traumatisme vezicale . Sincopa Reprezintă oprirea bruscă a respiraţiilor şi bătăilor cordului şi apare în practicarea artelor marţiale accidental.tonifierea punctului situat la unghiul unghial extern al degetului mic de la mână. dar eficiente de reanimare. puls rapid.tonifierea punctului aflat pe pliul pumnului în afara arterei radiale. resuscitarea cardiorespiratorie. cu hematom intracapsular şi ruptură tardivă a capsulei organului respectiv. pereţii abdominali sunt puternic contractaţi. Se manifestă prin dureri abdominale mari.tonifierea punctului situat pe şanţul nazo-labial. falsă retenţie urinară (semne ale unei eventuale rupturi vezicale). . La locul accidentului se pot aplica analgezice.în cazul sincopei datorată loviturilor la testicule. Medicina tradiţională orientală vine cu o alternativă la cea clasică.hepatic. la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare.

• Ruptura musculară se întâlneşte relativ frecvent. echimoză. În ruptura 81 . la luxaţii şi fracturi complicate(132.marginea internă a tălpilor.134. percuţii uşoare cu palma pe regiunea lombară şi cu vârful degetelor pe vertebra L3. a unor stări de oboseală sau în cazuri de supraantrenament. durere şi impotenţă funcţională. începând cu întinderile musculare până la rupturi de ligamente şi muşchi.135). cu pumnul. ca urmare a unei încălziri insuficiente.masaj blând pe tâmple şi ceafă. iar tratamentul imediat constă în refrigeraţii şi pansament compresiv în cazul hematoamelor. Tratament: nu prezintă gravitate. Contuziile apărute în urma unor lovituri directe sau indirecte se fac simţite prin edem. hematom. impotenţă funcţională şi durere vie. variind de la simple contuzii. la palpare se simte o depresiune şi uneori poate fi şi o colecţie sangvină locală. crampe musculare. sunt: blocarea membrului respectiv în plin efort fizic. Tratament: aplicarea locală a unei pungi cu gheaţă sau clorură de etil spray şi aplicarea de pansament compresiv (dacă ruptura este parţială). se execută percuţii uşoare cu vârful degetelor pe vertebra C7. . • Întinderea musculară este un accident frecvent în sport şi apare mai ales în urma unei încălziri neglijate şi insuficiente. Ea constă din întreruperea continuităţii fibrelor musculare şi apariţia de mici hemoragii locale. Apare mai frecvent la muşchii extensori ai coapsei. În ruptura totală a muşchiului. Se produce în urma unui efort intens sau a unei mişcări bruşte a unui muşchi care nu a fost suficient încălzit. pe lângă contractură. Tratamentul constă în masaj şi presiuni cu policele de la baza muşchiului în sus. Ele sunt de diferite grade. Traumatismele aparatului locomotor Sunt cele mai frecvente la practicanţii de arte marţiale. Leziunile musculare apar în special prin suprasolicitare. . E.în cazul loviturilor la cap . Semnele întinderii musculare.în cazul loviturilor la gât.

creşterea temperaturii locale. impotenţă funcţională. semnele clinice se manifestă prin dureri. edem. Nu se face masaj în primele 8 . determinate de practica artelor marţiale. se impune pansament compresiv.ruperea totală a ligamentelor articulaţiei. Entorsa moderată (de gradul II) . edem. unguente locale antiinflamatoare.intervenţie chirurgicală. putând fi şi smulgeri parcelare de os. iar în cazul rupturii de tendoane . care se manifestă prin leziuni capsulo-ligamentare. fizioterapie. accidentatul necesitând internare pentru sutura muşchiului. unguente antiinflamatoare. fără a fi rupte: 2. rupturi tendinoase şi se manifestă prin dureri localizate. antiflogistice. de asemenea. Articulaţiile cel mai frecvent lezate sunt: . Tratament: refrigeraţia. Tratament: repaus. Entorse gravă (de gradul III) .gleznei . În funcţie de gravitatea entorsei. Entorsa uşoară (de gradul I) . Periostita traumatică . entorsele sunt de 3 grade: 1. Entorsa este o afecţiune articulară. Entorsele După traumatismele directe (contuzii). sinovite. echimoză. creşterea temperaturii locale. sedative. dureri la palpare şi.apărută prin contuzii ale crestelor sau feţelor osoase superficiale.genunchiului 82 . Leziuni tendinoase .12 zile.apar de asemenea ca urmare a suprasolicitărilor şi sunt reprezentate de peritendinite. După gravitatea leziunilor. crepitaţii. iar local apar echimoze. uneori. rezultatul unor solicitări dinamice care depăşesc capacitatea de rezistenţă a componentelor articulaţiei respective. Local se percepe o tumefiere.întinderea ligamentelor articulare. sunt cele mai frecvente afecţiuni ale aparatului locomotor.totală. 3.ligamentele articulare sunt parţial rupte. fizioterapie.

Se manifestă prin: deformarea articulaţiei (caracteristică fiecărei articulaţii în parte). Tratament: primul ajutor constă în imobilizarea provizorie. Diagnosticul sigur este pus prin examen radiologic.cotului . imobilizare. iar vârfurile osului ies prin plagă). Aici se va practica reducerea sub anestezie generală. este mai bine ca bolnavul să fie transportat la cea mai apropiată clinică de ortopedie.scapulo-humerală . pentru a infirma posibilitatea existenţei unei fracturi sau rupturi ligamentare(86. La inspecţie se pot observa poziţii deformate. contractură musculară.fracturi închise (când osul este rupt. Există însă şi fracturi determinate prin suprasolicitare. durere. scurtarea tegumentului. Reducerea trebuie efectuată cât mai rapid după producerea accidentului. edem.. care constau în ruperea ligamentelor şi a capsulei articulare cu pierderea contactului normal dintre extremităţile osoase. ele fiind: . care are drept 83 . în lipsa unui personal calificat.metatarso-falangiene Tratament: repaus. de preferat înainte de apariţia edemului dar. sedative.metacarpo-falangiene . unguente antiinflamatoare. . refrigeraţie. impotenţă funcţională. care să cunoască manevrele. iar tegumentul intact). Luxaţiile sunt accidente ale articulaţiilor. Cele mai frecvente fracturi se produc la membrele superioare şi inferioare. De cele mai multe ori agentul determinant este traumatismul direct sau indirect. durere vie din momentul accidentului. iniţial invizibile radiologic şi confundate cu periostitele sau entorsele. Tratament: reducerea luxaţiei prin manevre ortopedice. mobilitate anormală.1249. care acţionează cu violenţă. apoi imobilizare. urmând un consult ortopedic şi radiologic. cu administrare de decontracturante musculare. Fracturile sunt accidente foarte grave.fracturi deschise (când pielea este perforată.

masarea tălpii hemilaterale.scop împiedicarea mişcărilor osului fracturat în timpul transportului. Se pot administra sedative. analgezice. . microtraumatisme. în vârful fosei formate prin ridicarea braţului înainte. medicina tradiţională pune în ajutor o serie de tehnici de masaj şi stimulare prin puncte.masarea în fosa spinoasă la nivelul apofizei spinoase T4. În cazul unei fracturi deschise se vor badijona marginile plăgii cu tinctură de iod sau alcool. pe marginea internă a tendonului bicipital. mai pot apărea leziuni microfibrilare. peste care se aplică vată şi se fixează totul cu o faşă circulară.masajul punctului situat pe planul cotului. la jumătatea distanţei dintre gât şi umăr. care dau naştere unor dureri aparent fără substrat fiziologic. apoi se imobilizează braţul sau segmentul respectiv. În afara acestor cazuri "clasice". Dureri de mâini .masarea punctului de unire a claviculei şi humerusului. peste care se aplică compresă groasă de tifon steril. după care se va transporta accidentatul la o clinică de ortopedie. cât şi împiedicarea transformării unei fracturi închise într-una deschisă. 84 . ca şi pentru cele de mai înainte prezentate.masarea punctului situat pe dosul mâinii în depresiunea dintre metacarpianul IV şi osul cu cârlig. care pot fi uneori de mare ajutor în combaterea durerii. . Dureri de cot . .masarea punctelor situate la unirea degetelor şi a punctelor situate în apropierea primelor articulaţii interfalangiene. cu mari posibilităţi de sângerare şi infectare. în zona situată între metatarsienele IV . pe pliul posterior al pumnului.V. Dureri de umăr .masarea punctului situat pe marginea superioară a trapezului. . Atelele trebuie să fie suficient de lungi încât să cuprindă şi articulaţiile (proximală şi distală). Pentru imobilizare se pot folosi atele sau bastoane căptuşite cu un strat gros de vată şi fixate prin legături improvizate. Pentru acestea. la baza degetului mic.

Altele PROCENTAJE RĂSPUNS 39. Membre inferioare c. 3 medici.masajul muşchilor dureroşi şi masajul punctului situat pe faţa externă a gambei.81 85 . Rezultatele chestionarului sunt detaliate în tabelul 3. 10 antrenori.Dureri de genunchi . .masaj în unghiul dintre tuberozitatea internă a tibiei şi marginea sa posterioară (spre genunchi). . 7 kinetoterapeuţi. Viziunea specialiştilor asupra apariţiei traumatismelor şi metodelor de recuperare în conformitate cu rezultatele anchetei-chestionar propuse.1. La acest chestionar au avut amabilitatea să ne răspundă 15 profesori. Membre superioare b. kinetoterapeuţi şi medici ortopezi care se ocupă cu recuperarea sportivilor. Pentru elucidarea concepţiilor expuse în scopul şi sarcinile prezentei lucrări.55 0. Cap d. 3. Trunchi e.masarea punctului situat în fosa de sub rotulă. cu variante alese de noi. Nr crt 1 ÎNTREBĂRI ŞI VARIANTE DE RĂSPUNS Care sunt cele mai frecvente traumatisme întâlnite în Karate-do Shotokan? a.62 43. lateral de ligamentul rotulian.CHESTIONAR Tabel 3.1. REZULTATELE ANCHETEI .masarea tălpii piciorului de aceeaşi parte. noi am efectuat un sondaj în rândul profesorilor şi antrenorilor de arte marţiale. Întrebările formulate în chestionar au avut răspunsurile de tip închis. Dureri musculare ("febra musculară") . în dreapta maleolei externe. În acest sens am alcătuit un chestionar cu 10 întrebări. în zona laterală.1. sub şi înaintea capului peroneului.80 6.22 9.

Criterii psihologice c. Altele Care din criteriile enumerate mai jos consideraţi că trebuie să le posede practicanţii de Karate-do Shotokan a. peste 10% d. Altele Consideraţi benefică corelarea metodelor de recuperare clasice cu cele psihopedagogice a. Criterii funcţionale b.00 36. Altele Indicaţi cea mai frecventă metodă de recuperare medicală convenţională a.8 62.80 12.10 3.60 3.5 7. Fizioterapie c. Climatoterapie f.88 14. 0% b.11 64.80 10. Altele Indicaţi cea mai eficientă metodă de recuperare psihopedagogică a. Kinetoterapie( gimnastica medicală) b.80 17.81 82. Altele Cum v-aţi propus să cunoaşteţi particularităţile psihice ale practicanţilor de Karate-do Shotokan a. Acupunctură e. Cadre specializate d. Criterii somatice d.00 1.55 0. Masaj d.80 86 . Sugestia şi autosugestia c.00 16.20 1. Altele Ce pondere acordaţi antrenamentului mental în timpul imobilizării cu aparat gipsat în urma unui traumatism a.30 1.şcoală d. Alte modalităţi e.9 84. Antrenamenul mental b.45 22. Relaţia antrnor . La antrenamente b.10 6. Da b.02 14.80 13. În competiţii c.88 32. Nu c. Hidroterapie g.60 21.65 0. Medicul b.10 1.75 21. Profesorul / antrenorul c. Criterii de motricitate e. Gândirea pozitivă d.2 3 4 5 6 7 8 9 Precizaţi unde se produc cele mai frecvente accidentări a. Altele Menţionaţi cine poate acorda primul ajutor în cazul unui traumatism cranio-cerebral a.familie c.44 0. 5 . Relaxarea 74. Relaţia antrenor .00 41.10% c.80 0. Teste psihice b.45 66.70 5.66 24.10 11.80 0.

1 Metodele de recuperare psihopedagogice constituie un element de bază în procesul de recuperare. Altele 10 Consideraţi eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor).10%.55% 4. 1 Metode de recuperare psihopedagogice 0. sugestie şi autosugestie 21.80% 12.75%. Antrenamentul mental poate fi practicat cu succes atât în cadrul antrenamentului sportivilor cât şi în perioada de recuperare. Din sondajul efectuat am constatat că în procentaj de 41.10%).80 0. dar procentajul ar trebui să fie mult mai mare.10% 10.60 21.80% 2.10% 41. gândire pozitivă 12.75% 6. Autohipnoza h. respiraţie şi relaxare 10. Da b.e. dar din păcate nu sunt folosite decât în cazuri foarte rare.10% Antrenament mental Sugestie şi autosugestie Gândire pozitivă Relaxare Respiraţie şi relaxare Hipnoză Autohipnoză Alte metode 21.80%. psiholog? a. iar celelalte în procentaj destul de mic după cum reiese din fig. Antrenamentul 87 .55 77.30 1.80% Fig.10% din specialişti apelează la antrenamentul mental. Hipnoza g.10 4. kinetoterapeut.10 2. Altele 10. Respiraţie şi relaxare f. medic. 1 Am observat din sondaj că ponderea foarte mare o are antrenamentul mental (41. Nu c.

Gândirea pozitivă (12. O altă metodă de recuperare psihopedagogică. Introducerea antrenamentului mental în procesul de recuperare are o eficienţă deosebită pe de o parte înlocuieşte antrenamentul real. întrucât ajută foarte mult sportivii accidentaţi să îşi elimine anxietatea provocată de accident. I. Sigur. dar aplicate în foarte puţine situaţii. cu un efect benefic asupra celor care practică în mod sistematic aceste metode. să-şi recapete starea de bine interioară. Consider important ca această metodă psihopedagogică să fie inclusă cu mai multă seriozitate şi într-un procentaj mai mare decât cel înregistrat de noi în procesul de recuperare. Epuran. Respiraţia. este un procent scăzut pentru această metodă importantă. Informaţia trece de la nivelul conştiinţei în subconştient. Toniza). având ca efect activarea formaţiilor neuromusculare şi deci creşterea lucrului practitc (M. care ar trebui utilizată atât în antrenamentul sportiv cât şi în procesul de recuperare. iar pe de altă parte ajută la recuperarea unor traumatisme suferite de către sportivi. A gândi pozitiv înseamnă a ne folosi pozitiv de sugestibilitatea subconştientului nostru. Trebuie pus accent pe metodele de recuperare psihopedagogice. de a le reactualiza gândul la ele. dându-le numai exprimare verbală corespunzătoare. nu concret practice şi se bazează pe capacitatea dobândită prin instruire şi exersare de a conştientiza propriile acţiuni. hipnoza şi autohipnoza sunt metode psihopedagogice de o reală importanţă.mental sau ideomotor este procesul de menţinere şi consolidare a reprezentărilor mişcărilor şi acţiunilor. Holdevici. care a fost în "topul" preferinţelor în sondajul realizat este sugestia şi autosugestia (21.75%) este o altă metodă care ar trebui utilizată atât în antrenamentul sportiv cât şi în procesul de recuperare. Gândurile pozitive administrate cu regularitate vor prinde rădăcini în subconştient.80%). Antrenamentul mental constă din repetări în reprezentare. Întrucât actul imaginat produce şi modificările corespunzătoare în sistemul neuromuscular este lesne de înţeles că acest gen de antrenament conduce la îmbunătăţirea indicilor funcţionali psihomotrici. relaxarea. cât şi în antrenamentul sportivilor. care le-a creat o stare de 88 . F.

kinetoterapeut . în acelaşi timp subiecţii trebuie să accepte durerea şi regimul sever al terapiei mult mai uşor utilizând metodele psihopedagogice de recuperare.psiholog. 21. şi de aici randamentul scăzut al sportivilor în activitatea următoare în ceea ce priveşte antrenamentele şi competiţiile. psiholog 1.60% 89 .10% 21. optimişti şi mult mai încrezători. iar calitatea actului recuperator este scăzută.medic . Consider de asemenea eficientă.30% dintre cei intervievaţi au considerat că nu este eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor) . 2. foarte puţini dintre specialişti colaborează între ei. medic. devenind cooperanţi. Din sondajul efectuat în rândul specialiştilor exprimat prin fig. perfecţionare a antrenamentului sportiv şi o recuperare medicală în procentaj cât mai aproape.medic .30% Da Nu Alte păreri 77.60% au considerat ca eficientă colaborarea profesor (antrenor) . ceea ce denotă o mare lipsă de informare a respectivilor şi implicaţiile acestora care se răsfrâng asupra sportivilor.kinetoterapeut . În realitate. utilă şi benefică colaborarea specialiştilor pentru ridicarea procesului de instruire. kinetoterapeut. desprindem următoarele: 77. iar posibilitatea ca sportivul să rămână cu sechele posttraumatice este foarte mare.psiholog. De asemenea. metodele psihopedagogice de recuperare au rolul de a grăbi şi de a face mai puţin stresantă recuperarea. dacă nu de 100% Colaborare profesor (antrenor).confort psihic. Această lipsă de colaborare între specialişti duce implicit la o mărire a duratei de recuperare. educare.

Cu toate efectele pozitive pe care antrenamentul mental le are. Foarte mulţi recurg la metodele clasice de recuperare .kinetoterapie. a concentrării conştiente a propriei activităţi. este o cale.) în procesul de recuperare.45% 82% Nu Nehotărâţi Fig. dar în realitate foarte puţini dintre specialişti apelează la metodele psihopedagogice (antrenamentul mental. fizioterapie etc. hipnoza.55% Da 1.Fig. autohipnoza etc. gândirea pozitivă. 82% din cei intervievaţi sunt de acord cu corelarea metodelor de recuperare. 3 Antrenamentul mental nu ar trebuie să lipsească din procesul de recuperare şi mai ales în timpul imobilizării cu aparat gipsat. masaj. 3) Păreri asupra corelării metodelor de recuperare 16. un mod de a menţine tonusul fizic şi psihic la un nivel ridicat. Acesta este un aspect pozitiv.(vezi fig. creşterea capacităţii de concentrare şi în general prin dezvoltarea autodeterminării. din 90 . prin disciplinarea gândirii. iar o parte din sportivii accidentaţi rămân cu sechele fizice şi psihice. 2 În ceea ce îi priveşte pe specialişti. Dar nu întotdeauna procentajul realizat este cel mai bun. relaxarea. Antrenamentul mental este un înlocuitor al antrenamentului real. Practicarea antrenamentului mental are efecte educative asupra sportivilor prin creşterea nivelului de conştientizare al activităţii.

. 4 Din sondajul efectuat reiese faptul că o mică parte din metodele de recuperare medicale clasice sunt utilizate în procesul de recuperare. 1997) Păreri privind ponderea antrenamentului mental 10. hidroterapia etc.sondajul efectuat am constatat faptul că 66.8 0. . şi anume: . Din fig.subiecţii supuşi antrenamentului mental.inexistenţa colaborării dintre subiect – specialist şi invers.80%).10%). 5 reiese un procentaj foarte scăzut în ceea ce priveşte utilizarea celorlalte metode de recuperare convenţională.6 Alte păreri Fig. 91 .60% nu practică antrenamentul mental (fig. climatoterapia.aplicarea incorectă a metodei psihopedagogice. fizioterapia (13. 4).10% peste 10% 66.8 21.8 0% 5 . Antrenamentul mental este o metodă şi o tehnică de imaginare prin care se pot determina efecte asupra stării psihice a individului şi mai ales efecte de învăţare şi de reglare a conduitei acestuia (M. Epuran. respectiv antrenamentul mental. cum ar fi acupunctura. şi anume cea mai mare pondere o are kinetoterapia (în procent de 62. nu au o pregătire teoretică. Insuccesele practicării antrenamentului mental are la bază anumite cauze. masajul (17. psihologică specifică şi atunci subiecţii nu răspund la tratament – antrenament mental.80% în sondajul nostru).

10% Metode de recuperare clasice Kinetoterapie Fizioterapie Masaj Acupunctură Climatoterapie 62. psihică sau senzorială a unui individ în vederea restabilirii 92 .10% 3. recuperarea ne apare ca multidisciplinară. ar scădea numărul zilelor alocate recuperării. Scopul kinetoterapiei( gimnasticii medicale) este de a recupera la maximum posibil mobilitatea articulară. dar motivând a fi în acelaşi timp şi interdisciplinară. Rezultă că analiza şi decizia pe linie de recuperare a unui caz aparţin unei echipe care să cuprindă pe toţi acei specialişti implicaţi în alcătuirea programului de recuperare pe termen lung a respectivului pacient. având în vedere că în orice ţară civilizată piramida asistenţei medicale are la bază medicul generalist. În acest fel.80% Fig. Asistenţa de recuperare medicală are sarcina de a îndepărta sau de a ameliora cât mai mult posibil starea de infirmitate fizică.80% Hidroterapie Alte metode 13. 5 Dacă s-ar apela şi la aceste metode de recuperare într-un procentaj mai mare. Recuperarea se efectuează printr-o activitate planificată a unui colectiv unde sunt implicaţi mulţi specialişti din diverse domenii de activitate. iar probabilitatea de a rămâne cu sechele este mult mai mică. atunci şi recuperarea s-ar realiza într-un procent mai mare. în strânsă legătură cu psihologul clinician.20% 17. nu numai din cel medical. activă şi pasivă) şi întreţinerea ei prin reeducarea musculaturii atrofiate(144.1% 1% 1. medicul de familie. Considerăm o mare eroare.145). Până în prezent în această "echipă" nu au fost incluşi medicul de medicină generală şi psihologul clinician. printr-o mobilizare ("dulce".

Sportivii care au suferit astfel de traumatisme acceptă faptul că Shotokan-karate este un sport de luptă cu dese contacte. de la greşeli tehnice până la situaţii bizare (călcare greşită).55% 6. 6 Aceste accidentări s-au produs din mai multe cauze şi anume: .22%). Frecvenţa traumatismelor în funcţie de zona afectată 9. Traumatismele produse din aceste cauze caracterizează situaţii diferite. acupunctura. Din localizarea traumatismelor pe segmente corporale.22% 0. hidroterapia etc. Traumatismele de acest gen au fost provocate de grăbirea reintrării în activitatea sportivă pe fond de 93 . În acest context. .Contactele dure specifice karate-ului. membrele superioare (39. iar o parte dintre ei au considerat că aceste evenimente nu s-ar fi produs dacă erau mai robuşti fizic. insist pe o recuperare medicală completă.capacităţii acestuia de a trăi în manieră integrată pe un plan fizic.62% Membre superioare Membre inferioare Cap Trunchi 43. trunchi (9. raportat la sondajul efectuat am identificat membrele inferioare (43.Neatenţia. climatoterapia.80%) cu cel mai ridicat procent de accidente. masajul.55%) (vezi fig. cap (6.Refacerea incompletă sau traumatism cronicizat. adică asocierea kinetoterapiei cu fizioterapia.62%). psihologic şi social(167. 6). pe fond de lipsă de concentrare.177). . Din această cauză se pot produce accidente ale membrelor inferioare.21% 39.80% Altele Fig.

pentru care nu au întrerupt activitatea sportivă şi care.refacere incompletă. prin măsuri adecvate. perfecţionarea. . .Organizare defectuoasă a competiţiilor (saltele. conştientizarea. spaţii de siguranţă). Nefolosirea echipamentului de protecţie. au provocat instalarea cronicizată a unei afecţiuni musculare ori ligamentare. atât la antrenament. Cu toate că regulamentul preîntâmpină. pe fondul lipsei de promptitudine a arbitrilor desemnaţi să conducă lupta. ori în cazul depărtării saltelelor în timpul luptei. În asemenea situaţii se pot produce foarte frecvent entorse în raza gleznei sau chiar a genunchiului. . cât şi în timpul competiţiei. În caz contrar pot surveni accidentări în orice zonă a corpului. apariţia unor situaţii de accidentare ori efectuarea unor procedee periculoase în cadrul luptei. în timp. fie ca greutate. Acest lucru corespunde principiilor de antrenament numai în măsura în care diferenţa dintre cei doi sportiv nu este prea mare. Sportivii în cauză reclamă faptul că unii antrenori folosesc ca mijloc de antrenament lupta cu un adversar superior. Sportivii cercetaţi au suportat accidente datorate contactului cu podeaua la spaţii de luptă neasigurate regulamentar. Unii sportivi au reclamat dureri nu foarte intense. duce la accidente în toate zonele corpului.Echipament de protecţie. . Asimilarea. fie ca valoare. iar altele s-au produs chiar în competiţie. Aceste accidente pot fi uşor prevenite prin oprirea luptei şi reamenajarea spaţiului ori de câte ori se impune. atât în zona membrelor inferioare. .Greşelile metodice.Încălzirea insuficientă este o cauză care poate produce accidentări cum ar fi întinderile musculare. 94 . analizarea serioasă a celor relatate mai sus duc spre o diminuare a numărului de accidente pe toate zonele corpului.Aplicarea de către adversari a unor procedee interzise. cât şi în zona membrelor superioare. dar de lungă durată. unele accidente s-au produs în sala de antrenament pe fondul lipsei de control a antrenorului. în antrenamente şi competiţii.

pregătirea tehnică insuficientă.24. cu privire la starea de sănătate a sportivului şi calitatea echipamentului. ci sunt implicaţi direct. şi anume: . Locuri de accidentare 0. 7 La apariţia accidentelor sportive.pregătirea teoretică precară. . Competiţia este o formă superioară în care sportivul îşi poate etala cunoştinţele asimilate în perioada de pregătire şi deci pot accede numai sportivi bine pregătiţi din toate punctele de vedere: fizic.44% Antrenament Competiţie Alte locuri 74.66%) (vezi fig.50. a factorilor care predispun la accidentare.Din sondajul efectuat reiese faptul că cea mai mare parte a accidentelor se produc în timpul antrenamentelor (74. ceea ce denotă o pregătire tehnică. uneori fiind numiţi chiar răspunzători de producerea acestor evenimente. tehnic. teoretică şi fizică mult mai bună.66% Fig.pregătirea fizică insuficientă.165).încălzirea insuficientă.44%).165). antrenorii sportivilor accidentaţi nu sunt doar spectatori. iar în privinţa factorilor declanşatori. 7). Explicaţia acestei responsabilităţi face trimitere la semnalarea din timp.condiţiile materiale necorespunzătoare. psihic. . . 95 . La baza producerii accidentelor stau anumite cauze. Procentajul accidentărilor este mult mai mic în timpul competiţiilor (22.indisciplina.90% 24. de către antrenori. . motric etc( 2. teoretic. . cu trimitere directă la metodica pregătirii sportive(49.

Majoritatea specialiştilor (82%) consideră benefică corelarea metodelor 96 . 64. cea mai frecventă cauză a accidentării sportivilor în timpul competiţiilor o constituie încălzirea. 5.44% au considerat competiţiile cauzatoare de accidente. 22. în general.88% relaţia antrenor .Totuşi.şcoală şi numai 7% au răspuns teste psihice.60% au considerat antrenamentele locul unde se produc cele mai multe accidentări. tehnică sau tactică destul de bună. procentaj mult mai scăzut decât la antrenamente. pe când în concursuri se conduce. motivând prin faptul că nu au o pregătire fizică. 74. 3.30% din specialiştii chestionaţi au ales criteriile de motricitate.60% din specialişti au fost pentru intervenţia medicului în acordarea primului ajutor în cazul unui traumatism cranio-cerebral.88%. încălzirea se efectuează sub îndrumarea antrenorului. o slabă pregătire fizică. 2. şi în acest sens criteriile psihologice au fost într-un procentaj mic . tehnică. 1.45% au răspuns relaţia antrenor familie. La întrebarea "Cum v-aţi propus să cunoaşteţi particularităţile psihice ale practicanţilor de karate-do Shotokan?". psihică mult mai bune.5. 24. un prcentaj scăzut. ceea ce dovedeşte o pregătire fizică. Sondajul efectuat în rândul specialiştilor în ceea ce priveşte locul unde se întâmplă cele mai frecvente accidente.80% au răspuns "cadre specializate" şi numai 3. 84. 11.10% au optat pentru profesor/antrenor. 4. Se solicită astfel dezvoltarea capacităţilor de autoconducere şi autoorganizare. 36. individual. tactică. execuţia defectuoasă a anumitor tehnici. Explicaţia ar fi următoarea: în cadrul antrenamentelor. ceea ce denotă un interes destul de mic pentru testarea psihică. necunoaşterea suficientă a regulamentului. Consideraţii asupra anchetei specialiştilor Cercetarea ştiinţifică efectuată cu ajutorul chestionarului a confirmat opiniile specialiştilor din România care se ocupă cu antrenarea sportivilor ce practică artele marţiale şi a speciliştilor care se ocupă de recuperarea diferitelor traumatisme care apar în urma antrenamentelor şi competiţiilor.

97 .) din care reies: traumatismele cercetate.8%) sunt pentru utilizarea kinetoterapiei la polul opus aflându-se acupunctura (1. ceea ce mă determină să trag un semnal de alarmă în sensul acesta. din diverse motive.2. care sunt de o importanţă majoră în recuperare.6% nu utilizează antrenamentul mental. La întrebarea "Ce pondere acordaţi antrenamentului mental în timpul imobilizării cu aparat gipsat?" 66.10% dintre specialişti sunt de acord că cea mai eficientă metodă de recuperare psihopedagogică este antrenementul mental. locul traumatismelor. 21. Pentru o bună centralizare a datelor am întocmit un tabel (3. 7.2. Cercetarea şi repartiţia traumatismelor pe cele două loturi (experimental şi martor) în funcţie de vârstă. practicanţi ai stilului karate-do Shotokan. Majoritatea specialiştilor chestionaţi (62. dar în realitate. kinetoterapeut.80%. 3. Acest procentaj ridicat este încurajator şi am obţine rezultate foarte bune în recuperare dacă şi aplicabilitatea ar fi la fel. cu o vechime de 4 . Chestionarul după care s-a desfăşurat ancheta conţine 10 întrebări cu 2. 41. 8. respiraţia şi relaxarea. Tabel 3.30% nu sunt pentru colaborare. hidroterapia (1%). psiholog?" majoritatea specialiştilor (77. medic. cât şi cele două loturi: experimental şi martor. gen. vechime în practica karate-ului Cercetarea noastră îşi propune observarea unui număr de 20 de sportivi pacienţi posttraumatici de vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani. dar şi în antrenamnet este indicată într-un procent destul de mic (2.2. 4 variante de răspuns (vezi anexa 13) 3.9 ani.1%).1%). Între 5 şi 10% dintre specialişti folosesc antrenamentul mental în proporţie de 24.6%) sunt pentru colaborare. La întrebarea "Consideraţi eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor). lucru destul de grav. nu se întâmplă aşa. 9. 6.de recuperare clasice cu cele psihopedagogice.

B.A. faţă de competiţii (vezi fig.M. P. B.O. D. M.D.L.A.crt .M.C. B. 1). N. P.N.M.C. P.R. Repartiţia traumatismelor în funcţie de locul unde s-au produs 20 numar cazuri 16 antrenament competitie 15 10 5 0 4 Aspectele fundamentale care deosebesc karate-ul de celelalte sporturi de 98 . N.D.I. S.M. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 subiecţi vârsta sex vechime în karate-do Shotokan 5 6 6 4 4 5 5 6 8 5 6 4 7 7 4 8 8 9 9 8 cond. accident antrenament antrenament competiţie competiţie antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament competiţie antrenament antrenament antrenament antrenament competiţie antrenament antrenament diagnostic E/M C. M. I.D.C. P. B. V.G. 17 21 18 14 15 16 15 16 20 18 17 19 20 23 14 21 22 20 23 18 f m m m m m f f m f f f f f m m f m m f entorsă gleznă stg entorsă gleznă dr entorsă gleznă dr entorsă gleznă stg entorsă gleznă stg entorsă gleznă dr entorsă gleznă dr entorsagenunchidr entorsa genunchidr entorsa genunchi stg entorsa genunchi stg entorsa genunchi stg entorsa cot stg entorsa cot stg entorsa cot dr entorsa cot dr entorsa genunchi dr entorsa genunchi stg entorsa genunchi dr entorsă gleznă dr E E E E M M M E E E E M M E M E M M M M Legenda: E = lotul experimental M = lotul martor Din cercetarea datelor existente în tabelul de mai sus am constatat că o mare pondere de traumatisme se produc în timpul antrenamentelor. N.NR.N. E. D.D.

luxaţii. În practicarea karate-ului. Am făcut această scurtă introducere în judo pentru a demonstra complexitatea pregătirii pe care trebuie să o parcurgă un karate-ka pentru a putea accede spre un nivel superior de pregătire. în special. Legarea acţiunii adversarului de acţiunea proprie (proiectarea efectuată de unul din parteneri şi efectuarea căderii de către celălalt) prezintă toate însuşirile unei mişcări complexe(3. cele mai multe accidentări se produc în perioada de iniţiere / învăţare. proiectărilor. în cadrul acţiunii ori intenţiei de proiectare a unui sportiv şi apărarea ori căderea efectuată de celălalt sportiv. Repartiţia traumatismelor în funcţie de vechimea sportivilor în practicarea artelor marţiale 10 9 8 uri 99 8 7 . disipându-se. interesul studiului teoretic şi practic al căderilor este fundamental. provocând o reacţie de atenuare. în timpul zborului. Trebuie să menţionăm faptul că un karate-ka complet trebuie să stăpânească judo . (1989) observa că absorbţia energiei cinetice a corpului proiecţia se efectuează prin două procese: • un proces disipativ: absorbţia unei părţi a energiei cinetice (de impact) care se transferă în energie cinetică rotaţională. prin două tipuri de faze: faze inconştiente (iniţiale) şi faze conştiente (ultima parte a zborului şi contactul cu solul).99.luptă se recunosc. Făcând o analiză ştiinţifică a controlului căderilor ca urmare a proiectării. De aceea.tehnica căderilor.8. Din cercetarea datelor am observat un număr mare de traumatisme ce se produc în perioada de iniţiere/învăţare şi scad pe măsură ce sportivul capătă vechime şi implicit experienţă (vezi fig. în principal pentru a evita traumele fizice. • un proces impulsiv-reactiv: absorbţia restului de energie cinetică (cea rămasă în urma scăderii energiei de impact) prin bătaia braţului în saltea. Acelaşi autor arată că sportivul care urmează a fi proiectat trece.69.100). Sacripanti A. 2). iar în detaliu prin înţelegerea şi efectuarea unei absorbţii optime a impactului propriului corp cu solul.

Dar. 2 Problema prevenirii în karate a accidentelor este deosebit de importantă. greşeli metodice. încălzirea insuficientă. La sportivii cu o vechime mai mare şi experienţă competiţională. dar noi considerăm.106). mobilitate). perfecţionare a sportivilor. aplicarea unor procedee interzise de către adversari. că sunt foarte puţine studii îndreptate spre dezbaterea acestei probleme. Aceste cauze le putem asocia cu încălzire insuficientă. indisciplina. şi anume: contacte dure specifice karate-ului. rezistenţă. un nivel scăzut al calităţilor motrice (îndemânare. viteză.Fig. 100 . procesul de pregătire devine mult mai complex şi implicit apariţia altor cauze provocatoare de accidente. trebuie să luăm în calcul pregătirea psihologică pentru a putea depăşi stările stresante. lucru care se rezolvă în timp şi pe fondul pregătirii multilaterale. pregătirea fizică insuficientă. pregătirea teoretică precară. iar consecinţele afectează într-o mare măsură procesul de instruire. în urma cercetării noastre. şi anume: pregătirea tehnică insuficientă. condiţiile materiale necorespunzătoare. în perioada de perfecţionare a sportivilor. refacerea incompletă sau traumatism cronicizat. lipsa unei pregătiri psihice corespunzătoare(105. forţă. Evitarea cauzelor expuse putem elimina riscul de accidentare într-un procent cât mai mare. lipsei formei sportive. La baza producerii accidentelor stau anumite cauze.

Prin aliment se înţelege orice produs natural sau prelucrat care. reducerea duratei de refacere. Glucidele reprezintă o importantă sursă energetică. "Organismul se transformă în funcţie de ceea ce îl alimentează" (Paracelsus). introdus în organism. legate de schimbul permanent de substanţe ale organismului cu mediul înconjurător. accidentări. dezvoltarea sistemului imunitar. competiţii. 4. asigură desfăşurarea activităţii acestuia în condiţii normale. cu alte cuvinte contribuie la menţinerea proceselor vitale. prin ardere. în creşterea şi dezvoltarea celulei.depresive.)(3. eşecuri etc. competiţională şi în procesul de recuperare. Viaţa nu este. prin urmare.15). Regimul alimentar variat. Vitamina A este indispensabilă unei bune funcţionări a aparatului vizual. Vitaminele înlesnesc diferitele reacţii chimice şi. au acţiune plastică şi de protecţie a unor organe interne. deci. se impune şi datorită faptului că anumite substanţe hrănitoare nu se pot metaboliza decât în prezenţa catalitică a celorlalte substanţe. Un accent important trebuie pus pe alimentaţia raţională a sportivului deoarece constituie unul din factorii de bază care condiţionează succesul în pregătirea fizică. creşterea şi refacerea celulelor. La baza vieţii stau prefaceri biochimice multiple. posibilă fără proteine.8. complex. O alimentaţie raţională trebuie asociată cu consumul de vitamine pentru creşterea rezistenţei la efort. ele intrând în compoziţia protoplasmei şi a nucleului şi participând la toate funcţiile celulei.1 calorii. Lipidele sunt substanţe nutritive energetice. Poteinele sunt constituenţi fundamentali ai materiei vii. au o importanţă deosebită în procesele metabolice celulare. întăreşte şi regenerează tegumentele şi mucoasele respiratorii. fiecare gram eliberând. anxioase cauzate de diverşi factori (antrenamnt îndelungat. digestive şi 101 . Din aceste substanţe fac parte alimentele.

Aceste tipuri de traumatisme (vezi fig. au un rol plastic (sărurile de calciu. previne infecţiil şi formarea calculilor biliari şi renali. contribuie la creşterea rezistenţei la oboseală. fier) şi catalitic (sărurile de cupru. Vitamina B1 joacă un rol important în metabolismul glucidelor. diminuează oboseala nervoasă. fier). solicitarea până la limită a sistemelor muscular şi nervos se cer compensate printr-un echilibru alimentar asociat cu administrarea de vitamine. 3) au fost alese de noi. elemente indispensabile vieţii. cobalt. Vitamina D deţine un rol însemnat în asigurarea creşterii tonusului muscular. fosfor. efortul extrem depus în timpul antrenamentelor şi competiţiilor. În cercetarea de faţă am investigat 20 de sportivi cu entorse de gleznă. 102 . dar sunt şi cel mai des întâlnite în rândul celor ce practică karate-do Shotokan. lucru care conduce către o slabă rezistenţă fizică şi psihică şi implicit un randament scăzut în antrenamente şi competiţii. reglarea oxidărilor intracelulare şi funcţionarea normală a sistemului nervos şi a musculaturii. genunchi. lipsa administrării vitaminelor şi a sărurilor minerale. Sărurile minerale.urinare. Magneziul influenţează creşterea normală a corpului. O cauză a producerii accidentelor în perioada de iniţiere o constituie lipsa unei alimentaţii corespunzătoare. lipidelor şi proteinelor. iod. produse în timpul antrenamentelor şi competiţiilor de karate-do Shotokan. Sodiul. cot. clorul şi potasiul controlează cantitatea şi repartiţia normală a apei în organism. dinamica circulatorie. intră în constituţia scheletului (în special cele de fosfor şi calciu). facilitează transmiterea influxului nervos. reglează excitabilitatea nervoasă şi musculară. potasiu. Complexitatea karate-ului. sodiu. contribuie la reglarea tuturor funcţiilor celulare şi la creşterea excitabilităţii neuromusculare şi a tonusului muscular. Ele sunt constituenţi esenţiali ai celulelor.

3 Cele mai solicitate articulaţii în timpul antrenamentelor sunt articulaţiile gleznei şi genunchiului. apărători pentru protecţia tibiei. De asemenea. spaţii de luptă nesigure în raport cu pereţii apropiaţi. saltele necorespunzătoare sau fixate incorect. genunchi. factor determinant în pregătirea sportivilor. o altă cauză determinantă în producerea traumatismelor.). şi aici facem trimitere la glezniere. Lipsa echipamentului de protecţie.Tipuri de traumatisme cercetate în experiment 9 8 7 numar cazuri 6 5 4 3 2 1 0 Entorsa glezna 8 8 4 Entorsa genunchi Entorsa cot Fig. autosugestie. Pregătirea psihică insuficientă. Foarte puţini antrenori apelează la metode de pregătire psihopedagogică (antrenament mental. Cauzele accidentărilor sunt multiple şi au fost prezentate în subcapitolul precedent. antebraţului etc. 103 . genunchiere. Greşeli metodice. Sportivii sunt solicitaţi de antrenor să execute tehnici pe care nu le stăpânesc suficient. Încălzirea insuficientă specifică karate-ului (Jumbi-Undo) este una din cauzele cele mai des întâlnite în producerea traumatismelor. lucru pentru care noi insistăm pe cauzele specifice traumatismelor din cercetarea noastră (gleznă. lucru care scade foarte mult pericolul accidentărilor. fapt ce provoacă accidentări. Neglijarea sau necunoaşterea elementelor de încălzire specifică duc la accidentări. autohipnoză etc. locuri în care se produc cele mai frecvente accidentări. cot). hipnoză. relaxare. sugestie.

în cercetarea noastră am recurs la testarea a 15 sportivi cu diferite traumatisme prin "scala de autoevaluare a depresiei (Zung) (tabel 3. 59. prin creşterea rezistenţei fizice şi psihice. Lipsa unei alimentaţii raţionale. depresia etc (58. Latura psihică suferă transformări negative. administrării de săruri minerale într-un mod ştiinţific şi sub un strict control poate conduce la diverse dezechilibre. . . .80).Alimentaţia raţională şi vitaminizarea.o scădere a rezultatelor sportive.oboseală nervoasă. În artele marţiale accidentările sunt foarte frecvente şi provoacă diverse traumatisme pe o perioadă în care sportivul este imobilizat cu aparat gipsat ori este supus unei intervenţii chirurgicale. Fiecare subiect a primit un formular 104 . .o durată mai mare de refacere. O cauză care provoacă foarte multe accidentări.dezechilibre metabolice.3. Evitarea cauzelor expuse mai sus reduce riscul producerii accidentelor şi influenţează pozitiv rezultatele sportive. 79. agresivitatea.scăderea rezistenţei la efort. Pentru depistarea şi stoparea la timp a acestora. . Testarea sportivilor ce practică karate-do Shotokan prin scala de autoevaluare a depresiei (Zung) înainte de începerea programului de recuperare. sportivul este supus unei solicitări fizice şi psihice. • bugetul precar al clubului.scăderea tonusului muscular şi psihic. . cum ar fi: agitaţia. nervozitatea. din două motive: • necunoaştere.rezistenţă scăzută a sistemului osos.3). apatia. rigiditatea. În toată această perioadă cât durează tratamentul. 3. cum ar fi: . vitaminizării. după care urmează recuperarea medicală. dar care nu este luată în calcul de către antrenori.

depresie medie 15% nu au depresie 55% 60 50 40 30 15% 20 10 0 depresie uşoară depresie medie lipsă depresie 30% Fig. 1 Depresie gravă nu s-a constatat. SCALA DE AUTOEVALUARE A DEPRESIEI (ZUNG) sugestii sau influenţă externă. Mă simt mai bine dimineaţa 3. deoarece în lotul pe care s-a făcut experimentul nu au fost sportivi cu accidentări foarte grave.3 Se completează individual de către subiecţii din lotul experimental şi nu se admit 105 . uneori.depresie uşoară 35% . după cum reiese din fig. Mă simt abătut şi trist 2. 1: 55% . Dorm rău noaptea rar sau niciodată 1 4 1 1 uneo ri 2 3 2 2 ades ea 3 2 3 3 totde auna 4 1 4 4 Total Tabel 3. Întrebarea 1. După calcularea indicelui de depresie s-au constatat următoarele. Plâng sau îmi vine să plâng fără motiv 4. Menţionăm faptul că nu se admite nici o sugestie sau influenţă de la examinator. întotdeauna. adesea.cu 19 întrebări la care trebuia să raspundă cu: rar sau niciodată.

Viaţa mea este suficient de plină 18. presiunea conducerii clubului şi chiar a familiei. lucrurile se modifică din punct de vedere fizic 106 . presiunea publicului. Totdeauna mi-a plăcut să fac lucrurile pe care le fac şi în prezent 4 4 1 1 1 4 4 1 4 1 4 4 4 1 4 3 3 2 2 2 3 3 2 3 2 3 3 3 2 3 2 2 3 3 3 2 2 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 4 4 4 1 1 4 1 4 1 1 1 4 1 TOTAL: Calculul indicelui de depresie = nota totală x 100:80 Indice de depresie: Mai mic de 50: nu este depresie Între 50 – 60: depresie uşoară Între 60 – 70: depresie medie Peste 70: depresie gravă Suprasolicitarea sportivilor este multiplă: efortul fizic al antrenamentelor numeroase şi dure. dar de regulă repetate şi necompensate conduc în scurt timp la oboseală. să întâlnesc oameni interesanţi. în cel mai bun caz. Sunt agitat şi nu pot sta 13. Nu încerc nmici o greutate în a lua o hotărâre 16. Am sentimentul că ar fi mai bine să fiu mort 19. conduite neadaptate. efortul psihic al concursurilor cu adversari puternici. atmosfera din stadioane. Sunt mai iritat în prezent 15. Am sentimentul de a fi util 17. Inima îmi bate mai repede 10. Sunt constipat 9. Privesc viitorul cu încredere 14. Îmi place să fiu într-o societate agreabilă. la eşec. Lucrurile obişnuite le fac la fel de uşor ca şi în trecut 12. Am slăbit 8. În momentul accidentării. la care se adaugă firesc propriile aspiraţii şi anxietăţi. să vorbesc cu ei 7. Mă simt obosit fără motiv. Acestea sunt generatoare de disconfort. Am poftă de mâncare ca şi mai înainte 6. surmenaj.5. ca şi mai înainte 11.

presiune abdominală etc. agitaţie. 80). ghidare. 107 . agresivitate. cum ar fi. aspecte de protecţie şi sprijin. Asistenţa psihologică cuprinde un ansamblu de măsuri menite să-l sprijine pe sportiv de a trece peste punctele critice datorate traumatismului. recomandări sau dispoziţii (ordine) din partea antrenorului şi psihologului. . slăbirea memoriei. răbdării. în cazul nostru. depresie. reţinere. ci şi psiho-sociale. cum ar fi: anxietate. dar mai ales măsuri de formare a unor mecanisme eficiente de autoconducere şi autocontrol ale propriei activităţi. apatie etc( 78. stare afectivă schimbătoare (de la veselie exagerată la plâns). . iniţiativei. nerviozitate. irascibilitate. a autoasigurării şi autoadaptării.fiziologic: intensificarea pulsului şi respiraţiei. coordonare şi control a activităţii sportivului traumatizat. creşterea tensiunii arteriale. depresia gravă. lipsa curajului. Procesul pregătirii sportivului urmăreşte adaptarea acestuia la solicitări.. neatenţie. ci şi în stimularea forţelor interne. iar ca punct final realizarea "deprinderilor" psihice care vor satisface aceste nevoi în condiţii de fiabilitate a sistemului psihocomportamental. tremurul mâinilor şi picioarelor.psihic: agitaţie accentuată. dar nu numai la solicitări fizice. Trebuie să subliniem că asistenţa psihologică activă nu constă numai în îndrumare.volitiv: abţinere. sfătuire. Demersul pregătirii şi asistenţei psihologice a sportivilor are ca punct de plecare nevoia creşterii capacităţii psihice şi de adaptare a acestora la solicitările limită (cum este în cazul nostru traumatismul). implicând măsuri de organizare. Noţiunea de asistenţă psihologică este deosebit de complexă. subiective ale sportivului în vederea autoasistenţei.şi psihic. perseverenţei. Nedepistarea la timp a depresiei care poate apărea foarte uşor în perioada traumatică sau posttraumatică poate duce la anumite modificări din punct de vedere: . indicaţii. 79. nervozitate. Din aceste motive am hotărât această testare a sportivilor pentru a putea preântâmpina unele probleme mai grave. agresivitate. Durerea fizică datorată traumatismului poate genera probleme psihice.

3. sunt la limita normalului. în cercetare am făcut un sondaj pe un lot de 15 karate-ka. Calcularea scorului şi rezultatelor: Primiţi câte un punct dacă aţi încercuit răspunsul 3 sau 4 la itemul 3. ● 45% au obţinut între 4 – 6 puncte. 1): ● 60% au obţinut între 0 – 3 puncte. În urma chestionării celor 15 karate-ka. ceea ce înseamnă că răspund normal la stres. reechilibrarea sau normalizarea stărilor psihice a sportivilor ce au suferit diverse traumatisme (entorse.). prin chestionarul 3. Se impun măsuri de echilibrare psihică. intitulat "Cum răspundeţi la stres?". el a şi verificat scala sa de măsurare a stresului pe un număr de 1600 de adulţi din Manhattan (New York).4. incapacitate de stăpânire. întinderi. dacă aţi încercuit răspunsul 3 la itemul 11 şi 2 la itemul 14. 5% 35% normal limita normalului 60% stres major 108 . fracturi etc. Longer a imaginat un test compus din 22 de întrebări. ● 5% au obţinut un scor de peste 7 puncte. lipsa controlului asupra emoţiilor negative. trebuie consultat un specialist. Analiza şi interpretarea datelor pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres în perioada premergătoare procedurii de recuperare medicală Pentru echilibrarea. am obţinut următoarele rezultate (vezi fig. Psihologul I.afectiv: instabilitate afectivă.. ceea ce indică o discrepanţă serioasă între solicitări şi capacităţile personale. S. Pentru fiecare din ceilalţi itemi primiţi câte 1 punct dacă aţi încercuit cifra 1. Sondajul efectuat prin acest test ne conduce către rezultate superioare în procesul de recuperare. luxaţii. dezechilibru afectiv. (anexa 14).4.

îngustarea câmpului conştiinţei. . antrenor. 1980). dezorganizarea coordonării motrice fine. Asistenţa psihologică este un demers complex care cuprinde un întreg arsenal de metode şi tehnici. întărită pe baza principiilor dominaţiei.psihici: reacţii comportamentale neadecvate. structurate şi interconectate sistemic. Holdevici. motrici: tremurături. În urma sondajului efectuat. 1 În cazurile cercetate. Termenul de asistenţă este bine cunoscut şi are. dezvoltarea unei motivaţii neadecvate. Epuran. demers în care psihologul ajută sau îndrumă sportivul în vederea realizării cât mai bune a 109 . scăderea amplitudinii. Echipa de asistenţă psihologică poate fi compusă din psiholog. traumatismul constituie factorul stresant care atrage după sine o seamă de modificări din punct de vedere: .comportamentali. În cazul de faţă se apelează la asistenţă psihologică. în anumite privinţe.fiziologic: creşterea frecvenţei cardiace. sensul de ajutor dat aceluia care are nevoie de el în vederea îmbunătăţirii stării sau situaţiei în care se află. scăderea simţului critic. . I. am depistat 5% din cei chestionaţi cu o discrepanţă serioasă între solicitări şi capacităţile personale. sau chiar oprirea mişcării (blocaj motric). Asistenţa psihologică cuprinde un ansamblu de măsuri menite să-l sprijine pe sportiv în vederea atingerii celui mai înalt nivel al performanţei de care este capabil (M. medic.Fig. modificări respiratorii (de regulă accelerare). creşterea gradului de sugestibilitate. modificări ale tensiunii arteriale. kinetoterapeut.

dezvoltarea calităţilor psihice solicitate de activitatea specifică din antrenament şi concurs şi care constituie baza obţinerii succesului (performanţei). care se aplică în cazurile manifeste şi repetate de dezadaptare. în timp ce asistenţa urmăreşte reglarea sistemului psihocomportamental al sportivului în secvenţele impuse de evoluţia acestuia pe traiectoria performanţei. în stările de stres care pot fi însoţite de fenomene de dezadaptare. Acest fel de asistenţă urmăreşte. sau în cazurile de carenţe ale unor calităţi de ordin psihic. cum sunt cele în care se află sportivii hiperemotivi sau cu complexe de inferioritate. cunoscute. pregătirea psihologică urmăreşte dezvoltarea capacităţii psihice a sportivului în vederea realizării optimale a finalităţilor sale individuale şi sociale. nu din cauza acestora.(58.59). Altfel spus. Asistenţa psihologică se dă sportivilor în stare de limită (în cazul nostru – traumatism). asistenţa psihologică înseamnă întărirea şi stimularea unor calităţi sau funcţii psihice în direcţiile în care pentru moment sportivul manifestă lipsuri. asistenţa psihologică a sportivului cuprinde măsurile şi mijloacele 110 . Pregătirea psihologică a sportivului înseamnă educare. Am putea numi aceste funcţii ale asistenţei psihologice ca profilactice. este constituit din tratamentul cu caracter psihologic sau psihiatric aplicat sportivului în caz de accident sau stări psihopatologice care pot apărea în viaţa acestuia.sarcinilor. de comportament. subiective. evidenţiate şi înscrise în fişa caracterizării psihologice a acestuia. Aşadar. Subliniez legătura pregătirii psihologice generale şi pentru concurs a sportivului cu asistenţa psihologică. deci. cum ar fi traumatismul. ci din cauze interne. Un aspect particular al asistenţei psihologice. depăşirea de către sportiv a momentelor de criză a situaţiilor critice. în care este deficitar sau generatoare de crize (dificultăţi) de adaptare. Există însă şi asistenţă psihologică cu caracter mai pregnant curativ. înrudit cu asistenţa medicală. în care comportamentul sportivului nu este deplin adecvat sarcinilor şi situaţiilor.

tonifică musculatura. Am recurs la această metodă de recuperare întrucât are o serie de efecte pozitive. cât şi după scoaterea aparatului gipsat. atât în timpul imobilizării. sportivul trece mult mai uşor peste traumă.combate stazele şi edemele posttraumatice prin îmbunătăţirea circulaţiei periferice. stimulează. dirijează comportamentul sportivului pentru o mai bună adaptare la sarcinile şi situaţiile specifice activităţii(80. Ea are mare valoare în recuperarea completă sau parţială a deficienţelor de ordin morfologic şi funcţional apărute în afecţiunile traumatice ale aparatului locomotor. . Elaborarea programei de recuperare fizică şi psihopedagogică A. cum ar fi: .readaptează bolnavul din punt de vedere funcţional. . Kinetoterapia ( gimnastica medicală) este un mijloc de recuperare ce foloseşte un sistem de exerciţii cu acţiuni asupra întregului organism. . medic.posturale. Metode de recuperare fizice. kinetoterapeut. făcându-l apt pentru a se integra progresiv în procesul de antrenament. cu rolul de a menţine într-o poziţie corectă diferite segmente ale 111 . Depistarea stresului prematur este foarte importantă pentru specialişti de a recurge la cea mai eficientă metodă de tratament şi recuperare.82). recuperarea se realizează într-un interval mai mic de timp. antrenor) previn. În acest context.prin care persoane calificate (psiholog. ajută. Gimnastica medicală foloseşte exerciţii: .5.menţine diverse segmente ale corpului în poziţii corecte. combătând atitudini vicioase. 3. reintegrarea cât mai repede a sportivului în activitate cu tonus fizic şi psihic ridicat.menţine elasticitatea structurilor capsulo-ligamentarte şi mobilitatea articulară. Gimnastica medicală este metoda pe care am utilizat-o în tratamentul de recuperare funcţională. a. .81.

Organizarea programului de kinetoterapie ( gimnastică medicală) În alcătuirea programului de recuperare se iau în considerare o serie de parametri generali şi locali: 1. care pot contribui la încetinirea ritmului de vindecare. Aceste tulburări sunt: edeme.dinamice . Scopul prim este acela de a ridica cât mai precoce deficientul în poziţie ortostatică şi de a-i oferi posibilitatea de mişcare în această poziţie. Programul de recuperare al unui muncitor manual este mai îndelungat decât al unui intelectual.folosesc contracţii musculare izometrice.corpului.statice . Parametrii generali Tipul şi specificul deficienţei Diagnosticul medical complet al afecţiunii şi localizării trasează privind jaloane generale ale programului. de asemenea. comparativ cu al unui trăgător de tir. Profesiunea şi ramura de sport au un rol important. de asemenea. hipotrofia 112 . .folosesc contracţii musculare izotonice. la adulţi şi adolescenţi gimnastică. 2. şi deci alcătuirea unui plan de acţiune pe întinderi variabile. ergoterapie şi sport. Capacitatea fizică generală indică intensitatea programului de recuperare şi se determină cu ajutorul testelor asupra consumului de oxigen în efort. programul urmând să se alcătuiască în vederea restabilirii condiţiilor optime de muncă specifice. indicaţii generale asupra naturii programului de recuperare. Parametrii locali Scopul reeducării. făcând profilaxia redorilor articulare şi atitudinilor vicioase. La copii se recomandă imitaţii şi jocuri. asupra dinamometriei şi ergometriei. decât acela al unui atlet. Durata bolii şi a recuperării. Vârsta deficientului dă. Scopurile secundare ale reeducării sunt legate de prevenirea apariţiei tulburărilor posttraumatice sau postoperatorii locale. Tipul afecţiunii impune durate diverse de recuperare. .

10 minute încălzire . sub nici o motivare. este acela de a nu aplica un tratament decât cu siguranţa de a îmbunătăţi starea pacientului şi niciodată. care antrenează participarea amplă a întregului tren superior.25 de minute partea fundamentală . Tratamentul trebuie început cu precocitate şi pentru a preveni apariţia şi fixarea diverselor compensări mai frecvente la mers şi ca atitudine corporală.Programele au un caracter individual şi cuprind exerciţii adaptate fiecărui caz în parte. programul de recuperare. Suplinirea unor mişcări cu ajutorul segmentelor învecinate. de asemenea. Posibilităţile de percepţie joacă un rol important şi trebuie cunoscute. expiraţiile făcându-se cu forţă şi zgomot. 3. Caracteristicile morfo-funcţionale ale segmentului interesat – fiecare leziune şi fiecare segment au propriile caracteristici morfo-funcţionale. de a face rău. se datorează fie lipsei de forţă.10 minute încheiere . vechi cât ştiinţa medicală. Caracteristici generale: . Tratamentul de recuperare funcţională trebuie început cât mai devreme cu putinţă. . dintre care: .Programele sunt presărate cu numeroase exerciţii de respiraţie.Durata unei şedinţe de kinetoterapie este de 40-45 de minute. Tipul intervenţiei chirurgicale efectuate diferenţiază.musculară şi redoarea articulară. în special ca durată a etapelor. fie durerilor. impusă de necesitatea menajării segmentului în cauză. . Principiul precocităţii tratamentului.Programul zilnic al unui kinetoterapeut nu poate fi mai mare de 10 – 12 bolnavi Principiile kinetoterapiei "Primum non nocere". 113 . principiul de bază al oricărui tratament medical.

factori legaţi de personalitatea bolnavului. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrală. un rol important în succesul recuperării. Înainte de orice. Efortul localizat la segmentul afectat trebuie să urmeze o curbă uşor ascendentă. Diversitatea localizării.Principiul gradării efortului. Bolnavii obişnuiţi cu practicarea exerciţiilor fizice în mod organizat participă incomparabil cu mai mult succes la tratamentul prin gimnastică medicală. Principiul individualizării tratamentului. ci şi un important regres. reprezintă reguli riguroase. Trecerile de la uşor la greu. care este proporţional cu durata întreruperii. Tratamentul prin gimnastică medicală solicită organismul în totul lui. de la cunoscut la necunoscut. chiar atunci când exerciţiile fizice folosite sunt analitice. având un aparat locomotor mai bine dezvoltat şi înţelegerea mai cuprinzătoare a mişcării şi a efectelor ei. varietatea afecţiunilor şi a intervenţiilor chirurgicale şi nenumăratele forme de reacţii ale organismului la tratamentul prin gimnastică medicală obligă la o strictă individualizare. ce se pot împărţi în următoarele categorii: . În gimnastica medicală recuperatorie. gradarea efortului este obligatorie şi de importanţă hotărâtoare. de la simplu la complex. atât în cadrul unei şedinţe. Instituirea tratamentului trebuie să ţină seama de o serie întreagă de factori. în mod obişnuit. Posibilităţile intelectuale ale bolnavilor joacă. fiecare de importanţă majoră. cât şi de-a lungul întregii perioade de antrenament. bolnavul trebuie cunoscut temeinic. Într-o măsură mai mare decât la oricare alt tratament medical. Tratamentul prin gimnastică medicală trebuie continuat până la refacerea totală a calităţilor fizice (în primul rând forţa şi mobilitatea). întreruperile au ca urmare nu numai prelungirea evoluţiei proceselor de vindecare. Tratamentul prin gimnastică medicală este. Sexul condiţionează durata tratamentului prin deosebirile specifice referitoare la calităţile fizice. de asemenea. de lungă durată. iar tratamentul individualizat pe baza datelor personale. Mobilitatea se recapătă mult mai uşor la 114 .

. Această rezistenţă este formată din grupul unui segment anatomic şi a unui obiect oarecare sau dintr-o forţă cu acţiune contrară. Gradul acesteia. Numai prin practica exerciţiului fizic se pot recăpăta forma şi calităţile unui segment afectat de imobilizare prelungită sau de un tratament medical prea îndelungat.factori generaţi de natura intervenţiei chirurgicale. localizarea. imobillizarea pre. Atunci când intervenţia chirurgicală interesează numai sistemul osos. 3. Localizarea intervenţiei chirurgicale la nivelul articulaţiei (părţi moi. vindecarea este totală. iar recâştigarea calităţilor fizice pretinde o perioadă de timp relativ scurtă. cu influenţe apreciabile asupra duratei recuperării. Mijloace folosite în kinetoterapie pentru recuperarea diferitelor afecţiuni al aparatului locomotor. Din punct de vedere terapeutic exerciţiile fizice se împart în două mari categorii: 1.femei. Vârsta reprezintă un alt factor legat de bolnav. iar atonia şi atrofia musculară nu pot fi combătute decât prin exerciţii cu rezistenţă din ce în ce mai mare. şi anume atunci când forţa musculară este atât de redusă încât nu poate învinge nici rezistenţa 115 .145). capsulă sinovială) determină o recuperare mai anevoioasă şi uneori chiar incompletă(144. tehnica aleasă. . Cea mai mare parte a mişcărilor omului sau a exerciţiilor fizice practicate constau în învingerea sau eliberarea unei rezistenţe. Mobilitatea unei articulaţii este recuperabilă numai prin mişcări cu amplitudine crescândă. din ce în ce mai apropiată de normal. iar forţa la bărbaţi. Principalul mijloc al recuperării în afecţiunile aparatului locomotor este exerciţiul fizic. Exerciţii cu scăderea rezistenţei. ligamente. Calitatea tratamentului medical aplicat este un factor determinant al duratei recuperării în sensul scurtării sau prelungirii timpului necesar.factori determinanţi de calitatea tratamentului.şi postoperatorie determină durata şi rezultatele recuperării funcţionale. Exerciţii cu reducerea rezistenţei îşi găsesc aplicarea numai în gimnastica medicală. sub multiplele lui forme. fără urmări. după consolidarea leziunilor.

Greutatea corpului poate fi şi ea folosită pentru îngreuierea exerciţiilor la care se poate adăuga şi o greutate suplimentară (minge medicinală. Numai astfel segmentul afectat care a suferit o intervenţie chirurgicală se poate reintegra în complexul solicitărilor impuse de nevoile cotidiene de mişcare.exerciţii efectuate cu ajutorul aparatelor formate din scripeţi şi greutăţi .exerciţii în care se foloseşte gravitaţia – forţa de gravitaţie poate fi mărită deplasând centrul de greutate al segmentului. aceste exerciţii se utilizează numai în prima parte a tratamentului. Posibilitatea de deplasare a centrelor de greutate ale segmentului şi implicit de creştere a rezistenţei este în raport direct proporţional cu oblicitatea segmentului şi cu greutatea lui. Exerciţii cu creşterea rezistenţei Rezistenţa este elementul principal al progresiei.exerciţii combinate . haltere. mingi medicinale). în funcţie de factorul care produce îngreuierea. Deplasarea centrului de greutate al unui segment sau al întregului corp se mai poate realiza şi cu ajutorul diverselor aparate portative cunoscute (bastoane. 116 . în muncă şi sport. măciuci. ajungându-se la solicitări maximale. 2.exerciţii efectuate din poziţii favorabile din punct de vedere biomecanic . prin oblicizarea acestuia sau a întregului corp. Exerciţiile bazate pe creşterea rezistenţei se împart în patru categorii. Dintre exerciţiile cu diminuarea rezistenţei enumerăm pe cele mai frecvent folosite: .exerciţii executate cu ajutorul corzii elastice . şi anume: . Exerciţiile astfel efectuate se pot adresa tuturor articulaţiilor şi axelor de mişcare.mişcări pasive .exerciţii fizice care folosesc inerţia . În principiu. saci cu nisip. până la reluarea integrală a mişcărilor active.rezultată din greutatea segmentelor respective.exerciţii efectuate în apă.exerciţii în care se folosesc aparate sau sisteme de pârghii şi greutăţi .

mai adaptat scopului urmărit în activitatea cuplului recuperator – bolnav sau a unui cuplu de bolnavi.blocarea toracelui şi abdomenului implicit a funcţiei respiratorii. coardă elastică etc. Exerciţiile statice prezintă şi unele dezavantaje: .staza circulatorie creată la nivelul muşchilor în acţiune scade mult aportul de substanţe energetice. îndeosebi celor cu inserţii pe trunchi. suficient de stabil muşchilor aflaţi în contracţie. . Modul de utilizare a exerciţiilor fizice statice în vederea recuperării 117 . 3.exerciţii cu autorezistenţă . Lucrul muscular are două componente: una obligatorie. pentru a oferi punct fix.sac cu nisip etc. exerciţiile izometrice au un rol important din prima până în ultima zi de tratament. Autorezistenţa poate fi opusă şi de segmente sănătoase. Rapiditatea dezvoltării forţei este legată de numărul de unităţi neuromusculare mobilizate în efectuarea exerciţiilor fizice. intensitatea şi durata efortului se pot doza cu mai multă exactitate. Această blocare are drept consecinţă creşterea presiunii venoase intracraniene. . Contracţia izometrică corespunde primei componente.exerciţii cu rezistenţă în perechi – constituie procedeul cel mai sigur. Orice exerciţiu poate fi exerciţiu dinamic (izotonic) şi static (izometric).rezistenţa realizată cu ajutorul diverselor obiecte portative (minge medicinală cu aruncări şi prinderi.).).sunt cele în care rezistenţa este opusă chiar de către executant prin contracţia concomitentă a muşchilor antagonişti. care constă în creşterea tensiunii fibrelor musculare ca urmare a excitaţiei nervoase şi o alta neobligatorie care constă în scurtarea sau lungirea fibrei musculare şi care duce la deplasarea unor segmente. Exerciţii statice. . Pentru recuperarea funcţională după intervenţii chirurgicale. stânjeneşte procesele de eliminare şi tulbură procesele metabolice. . Forţa se dezvoltă foarte bine cu ajutorul exerciţiilor izometrice.

15.84). 16. Pentru centralizarea datelor s-a întocmit următoarea fişă de evaluare şi tratament pentru fiecare sportiv în parte (anexa 15): În cercetarea de faţă am desfăşurat studiul pe două loturi. punând deci în contracţie numai un număr mic de muşchi. Menţionez faptul că am utilizat pentru lotul experimental. pentru creşterea eficienţei procesului de recuperare al sportivilor. Strict analitic.poate diminua dezavantajele de mai sus.79. În fişele de evaluare şi tratament sunt trecute testările articulare în momentul în care sportivul este investigat la spital. . Psihologia kinetoterapiei . 18. 6. 3. 10. 4. exerciţiile izometrice nu pot fi utilizate după regulile clasice. spre deosebire de alte specialităţi medicale. 19 şi 20. 17. 9. În concluzie. 1994).lotul martor cuprinde fişele de evaluare şi tratament nr: 1. 7. dar nu numai al acestora(63. 8. nici creşterea presiunii intracraniene. În cadrul kinetpterapiei. exerciţiul fizic este în multe cazuri factorul de risc traumatic şi în toate cazurile mijloc terapeutic (M. pe lângă exerciţiile kinetoterapeutice. Numai astfel se poate realiza o încărcătură musculară mare într-o perioadă când aceeaşi încărcătură nu este posibilă prin exerciţii izotonice. exerciţiile izometrice nu impun blocarea toracelui şi abdomenului şi. 11. De aceea am considerat important să menţionez amplitudinea fiziologică a fiecărei articulaţii 118 . care sunt trecute în fişa de evaluare şi tratament. implicit. 20. dar trebuie folosite în cadrul tratamentului de recuperare a aparatului locomotor. scurtându-se astfel la maximum perioada de convalescenţă a deficitelor locomotorii care au suferit intervenţii chirurgicale. 14. deci după accident. cuprinse în anexa 14. 2.lotul experimental cuprinde fişele de evaluare şi tratament nr: 5. 19. îndeosebi în prima parte a acestuia. 13. şi anume: . Epuran. un complex de exerciţii kinetoterapeutice pentru fiecare articulaţie cuprinse în anexele 18. 12. cuprinse în anexa 13.domeniul kinetoterapiei are multe particularităţi care merită şi necesită să fie analizate din punct de vedere psihologic.

pronaţie: 0o → 90o Subliniez faptul că în fişele de evaluare şi tratament nu este trecută perioada de recuperare medicală. şi anume: Articulaţia gleznei prezintă următoarea amplitudine fiziologică: . II.45 – 60 de zile pentru entorsă de cot gr.supinaţie: 0o → 90o .flexia: 0o → 145o Articulaţia cotului prezintă următoarea amplitudine fiziologică: . În karate-do 119 0o → 20o 0o → 50o 0o → 25o 0o → 45o Articulaţia genunchiului prezintă următoarea amplitudine fiziologică: . 22.cuprinsă în cercetare. Exerciţiile pentru membrele inferioare (anexa 25) . pe lângă exerciţiile de bază ale kinetoterapiei. .inversia: . 23.flexia dorsală: . însumând exerciţii executate cu membrele inferioare şi superioare (anexele 21. II. Kata înseamnă lupta cu adversari imaginari şi este un complex de atacuri şi apărări.flexia: 0o → 140o .Pentru îmbinarea exerciţiilor pentru membrele superioare/inferioare şi respiraţie am considerat Kata Unsu (anexa 27) punctul forte în procesul de recuperare. dar cu accent pe respiraţie.flexia plantară: . Perioadele de recuperare medicală prin metodele clasice date de specialişti este de: .60 de zile pentru entorsă de genunchi gr. membrele superioare (anexa 23) şi articulaţia cotului( anexa 24) au fost concretizate prin Kihon (şcoala de bază). Trebuie precizat că datele prezentate mai sus reprezintă perioada de când a fost scos aparatul gipsat şi până la recuperarea finală. exerciţii specifice karate-ului. Pentru lotul experimental am utilizat. .eversia: . 24 şi 25). Exerciţiile de respiraţie au fost materializate prin exersarea Kata Hangetsu (anexa 26). II.30 – 45 de zile pentru entorsă de gleznă gr.

b. omul poate fi considerat ca fiind un sistem 120 . care este folosit în profilaxia şi terapia hipotoniilor musculare. . .îmbunătăţirea stării trofice locale..110). Am introdus masajul în cercetare deoarece exercită o influenţă pozitivă asupra zonei unde se acţionează. întrucât sunt mult mai bine cunoscute de către sportivi şi pot fi executate mult mai corect. insistând de 2 – 3 ori pe fiecare zonă. .analgezic. benefic. O şedinţă de masaj trebuie să dureze 20 – 30 de minute. B. inactivitatea după un traumatism. util şi important de a introduce exerciţii specifice karate-ului.stimularea circulaţiei limfatice. Kata Unsu înseamnă chintesenţa stilului în ceea ce priveşte tehnicile de atac şi de apărare. şi nu în ultimul rând inspiraţia şi expiraţia. pentru combaterea edemelor traumatice(89.sedativ.favorizează eliminarea produşilor toxici din arderile energetice şi acumulaţi în ţesuturi. . De asemenea produce: . o micşorare a timpului rezervat recuperării propriuzise.Shotokan.relaxare musculară. . . poziţiile superioare şi forţa explozivă a loviturilor. Metode psihopedagogice Pornind de la ideea că ". Este contraindicată masarea zonelor care prezintă leziuni musculare sau leziuni traumatice.. Întotdeauna şedinţa de masaj trebuie să aibă loc după cea de kinetoterapie. ceea ce duce la o îmbunătăţire şi uşurare a procesului de recuperare. Masajul pe care l-am întrebuinţat în cercetare este de tip miostimulent. Am considerat necesar.stimularea metabolismului.vasodilataţie periferică activă. .

• mobilizarea motivaţională şi energetică generală a organismului pentru a răspunde cât mai bine solicitărilor situaţiei. caracterizat prin capacitatea de autoreglare şi autoorganizare. atât în plan teoretic-aplicativ.contracţie musculară şi viscerală cu respiraţie adecvată Metode: . Relaxarea În cercetare.relaxare musculară combinată cu respiraţia . care au ca rezultat: • controlul emotivităţii şi implicit educaţia stabilităţii psihice. Reglarea şi autoreglarea stărilor psihice presupune o serie de procese complexe şi intercondi-ţionate. putem afirma că randamentul maxim şi comportamentul optim în activitatea sportivă nu pot exista fără o valorificare a resurselor fizice şi psihice. dar şi practic-aplicativ" (M. Schultz – ce reprezintă o metodă prin care decontracţia musculară şi viscerală împreună cu o respiraţie adecvată devin mijloace de relaxare psihică. • controlul şi mobilizarea capacităţilor intelectuale.cibernetic complex. Pregătire Antrenament autogen Obiectiv: . Epuran. • mobilizarea motorie corespunzătoare sarcinilor stabilite. • capacitatea de angajare voliţională maximă în activitate. 1980). iar mecanismele reglatorii ale stărilor psihice prezintă o importanţă deosebită. pe care am materializat-o prin antrenamentul autogen – I. a. probabilist.încordare musculară combinată cu respiraţia 121 . H. am utilizat ca metodă psihopedagogică relaxarea psihică. Prezint în continuare modelul tehnologiei de pregătire psihologică prin antrenament autogen a sportivilor ce au suferit diverse traumatisme.

utilizată în pregătirea sportivilor. somn mai odihnitor. începând cu odihna activă şi terminând cu modalităţile statice de deconectare. care urmăreşte realizarea unei decontracturi musculare şi nervoase. Acest proces îmbracă forme variate. precum şi în tratamentul unor afecţiuni de tip nevrotic sau psihosomatic. Relaxarea este o tehnică psihoterapeutică şi autoinformativă. Avantajele antrenamentului autogen sunt bine cunoscute în psihoterapia unor nevroze şi afecţiuni psihosomatice. Este un tip de antrenament complex care a fost demonstrat de Schultz în 1967. Relaxarea este în acelaşi timp o metodă de autoreglare a stărilor psihice. contribuind la reducerea durerii şi întărirea eu-lui bolnavului. El poate fi folosit în completarea tratamentului medicamentos al oricărei afecţiuni somatice. având ca efect un repaus cât mai eficient.Experimentul a fost efectuat pe un lot de 10 sportivi cu diferite traumatisme ale aparatului locomotor. reducerea anxietăţii. fundamentată ştiinţific. Antrenamentul autogen. Mai recent. Antrenamentul autogen Termenul de relaxare semnifică o deconectare generală a individului de activitatea sa cotidiană. capacitate de concentrare mai mare şi memorie mai bună). metoda a început să fie utilizată în medicina preventivă. În experiment am utilizat un complex de exerciţii ce aparţin ciclului inferior.cea mai uzitată cale de a ajunge la relaxare. creşterea rezistenţei la stres a organismului şi diminuarea efectelor negative ale stersului deja instalat. pentru creşterea rezistenţei la frustrare şi la 122 . economisirea energiei fizice şi psihice. Efectele acestui tip de antrenament pot fi observate de subiecţi încă din primele zile de practică (relaxare mai bună.

picioarele sunt grele. ciclul inferior (model adaptat după tehnica lui Schultz): a) Inducerea senzaţiei de greutate la nivelul braţului: "sunt în întregime liniştit şi cu desăvârşire calm" "toţi muşchii îmi sunt destinşi şi relaxaţi" "o linişte plăcută mă înconjoară" "nimic nu-mi tulbură liniştea" "simt o pace şi o linişte interioară profundă" "sunt foarte calm şi liniştit" "braţul meu drept e greu. braţele. 1999). foarte grele" "întregul meu corp este foarte greu" 123 . Antrenamentul autogen cuprinde două cicluri de exerciţii: A. b) Generalizarea senzaţiei de greutate: "o linişte plăcută mă împresoară" "calmul mă inundă tot mai mult" "simt o linişte şi o pace interioare" "sunt complet calm" "întregul meu corp este destins şi relaxat" "umerii. mâinile. mâna şi ajunge până la degete" "braţul meu drept este foarte greu" "braţul meu drept este greu ca de plumb" "simt linişte şi greutate" Formule asemănătoare se folosesc şi pentru inducerea progresivă a senzaţiei de greutate la nivelul braţului stâng. a membrului inferior drept şi a celui stâng. precum şi în pregătirea sportivilor de performanţă (Holdevici. braţul.alţi factori stresanţi. Ciclul inferior: Voi prezenta în continuare un model de antrenament autogen. din ce în ce mai greu" "o greutate ca de plumb îmi cuprinde umărul.

d) Generalizarea senzaţiei de căldură: "întregul meu corp este relaxat. ca într-o baie caldă" "sunt liniştit şi relaxat" "liniştea şi echilibrul mă împresoară" "mă las cuprins de tihna senină şi necontenitul echilibru" "sunt în întregime liniştit" "sunt cu desăvârşire calm" "întregul meu corp este destins. mâinile. greutate. inert" "întregul meu corp este greu" "simt în tot corpul o greutate copleşitoare" 124 . perfect liniştit" "o căldură plăcută îmi cuprinde umerii."întregul meu corp este cuprins de o greutate foarte mare" "corpul meu este greu. braţele. mâna dreaptă şi ajunge până la degete" "vasele se dilată şi simt căldură în braţul drept" "o căldură plăcută îmi cuprinde braţul şi mâna dreaptă" "braţul meu drept devine cald. ca şi cum ar fi cufundat într-o baie caldă" "braţul meu drept este învăluit într-o căldură odihnitoare" "linişte. greu ca de plumb" "sunt foarte calm şi liniştit" c) Inducerea senzaţiei de căldură la nivelul braţului drept: "o căldură puternică îmi cuprinde braţul drept" "o căldură puternică îmi cuprinde braţul drept. picioarele" "o căldură plăcută îmi cuprinde tot corpul" "întregul meu corp este învăluit într-o căldură plăcută" "întregul meu corp este învăluit într-o căldură plăcută. relaxat. căldură" "liniştea şi echilibrul mă împresoară" Comenzi asemănătoare se folosesc şi pentru inducerea senzaţiei de căldură în braţul stâng şi în picioare.

împrăştiind tot sângele în corp" "inima parcă lucrează de la sine" "inima bate liniştit. împrăştiind tot sângele în corp" "inima mea bate liniştit şi egal. calm şi egal" "sunt perfect liniştit şi relaxat" f) Exerciţiu pentru calmarea respiraţiei: "respiraţia mea devine liniştită şi rară" "respir liber şi aproape de la sine aerul din jurul meu" "respir calm şi liniştit. foarte liniştit" "inima mea bate liniştit şi egal."corpul este greu şi destins. ca un arc în repaus" "o căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul" "tot corpul meu este învăluit într-o căldură plăcută şi liniştitoare" "simt o căldură plăcută care îmi cuprinde tot corpul" e) Exerciţi pentru liniştirea bătăilor inimii: "inima mea bate liniştit. orice tensiune dispare" "plexul solar este cuprins de o căldură plăcută" "plexul solar e cald şi relaxat" h) Exerciţiu pentru inducerea vasoconstricţiei în zona frunţii: "îmi simt capul liber şi uşor" "muşchii feţei sunt relaxaţi" "bărbia este destinsă şi relaxată" "fruntea devine rece şi tot mai destinsă" "simt cum aerul rece îmi împresoară tâmplele" "simt răcoare în zona frunţii" 125 . fără efort" "respir foarte calm şi liniştit" g) Exerciţiu pentru trăirea senzaţiei de căldură în zona plexului solar: "sunt perfect calm şi relaxat" "sunt perfect liniştit" "muşchii abdominali sunt destinşi.

apleacă uşor coloana din talie.în absenţa terapeutului. ceea ce înseamnă că. După însuşirea tehnicii se poate ajunge până la 15 minute.temperatură normală . Ciclul superior – presupune un stagiu de 6 luni până la 2 ani de practicare a ciclului inferior."creierul îmi este limpede ca un izvor de munte" "îmi simt capul foarte limpede" "sunt perfect liniştit şi relaxat" Exerciţiile din cadrul ciclului inferior al antrenamentului autogen au deci menirea să determine o "decontractură concentrativă" a subiecţilor. Ciclul inferior al antrenamentului autogen poate fi utilizat cu succes atât în psihoterapie. timp de 5-7 minute.semiobscuritate Se recomandă trei poziţii în care relaxarea se obţine mai uşor: . datorită 126 .practicarea poziţiei nr.poziţia decubit dorsal (culcat pe spate). cât şi preventiv.linişte . În cercetare nu folosesc ciclul superior. iar coatele sprijinite pe coapse . prin concentrarea pe formulele sugestive. . Condiţiile în care se realizează antrenamentul autogen: Este indicat ca relaxarea să se realizeze în condiţii de: . Picioarele sunt depărtate. în pregătirea psihologică a sportivilor. se recomandă utilizarea unei înregistrări audio a textului Tehnica de relaxare se aplică individual sau în grup (7 – 10 persoane). 3 sub îndrumarea unui specialist (psiholog. În perioada de învăţare a tehnicii este indicată: . deoarece este foarte greu de a ajunge la acest nivel. aşezat pe un scaun.poziţia şezând pe un fotoliu . de 2-3 ori pe săptămână subiectul fiind instruit să continue exerciţiul acasă.poziţia "birjarului": subiectul. acesta îşi creează o stare de detaşare de tip hipnoid care provoacă la rândul său o destindere musculară" B. medic).

Lăsaţi corpul să respire de la sine. subiectul nu plasează relaxarea pe lista priorităţilor zilnice. reglarea circulaţiei periferice. Schultz a subliniat importanţa combinării exerciţiilor de relaxare cu forme sugestive. autoobservându-vă calm respiraţia. "Exerciţiile de relaxare sunt foarte plictisitoare". amortizarea rezonanţei stărilor afective negative. În acest caz este recomandabil ca subiectul să-şi găsească un asemenea loc. După părerea lui Scultz. "Nu sunt suficient de disciplinat pentru a putea practica relaxarea". Respiraţi normal. "a.contribuţiei sale la liniştirea generală a organismului. "Nu am timp pentru relaxare". Cu alte cuvinte. b. Permiteţi organismului să inspire de la sine. 4. ►Obstacole care stau în calea practicării relaxării Foarte mulţi subiecţi sănătoşi sau cu tulburări neuropsihice ori psihosomatice încep să practice exerciţiile de relaxare cu entuziasm. De aici se desprinde concluzia că subiectul nu a perseverat suficient în practicarea relaxării. Cele mai frecvente scuze sunt: 1. aşa-numitele formule "intenţionale". Ignoraţi inspiraţia. creşterea capacităţii de concentrare şi dominarea propriului organism. Persoanele care gândesc astfel sunt prea agitate şi trăiesc la un nivel prea ridicat de tensiune psihică. astfel încât aceasta să se transforme într-o deprindere cu efecte benefice. aceste formule trebuie să fie utilizate numai după însuşirea celor şase exerciţii standard din cadrul ciclului inferior al antrenamentului. după care le abandonează mai devreme sau mai târziu. Observaţi ciclul respirator în mod pasiv. 127 . 2. pe care le descrie ca pe nişte sugestii posthipnotice. 3. Exerciţii de relaxare prin expiraţie Curtis (1987) dă câteva indicaţii metodice pentru intrarea subiectului într-o stare de relaxare utilizând tehnica respiratorie. fără a conştientiza actul inspirator. "Nu am un loc potrivit pentru relaxare".

organismul se linişteşte tot mai mult. Simţiţi şi trăiţi senzaţiile specifice expiraţiei: senzaţia de scufundare. subiectul se concentrează asupra fazei expiratorii. Atunci când respiraţi.). 1987): "a. De asemenea. se va inspira adânc. de pace interioară.c. de greutate". în cercetare am utilizat şi alte exerciţii de relaxare. încercaţi să simţiţi relaxarea în acea parte a corpului. bătăile inimii se domolesc. concentraţi-vă asupra zonei simetrice (braţ. .în timpul expiraţiei simte cum corpul se scufundă. se contopeşte cu mediul înconjurător. respiraţia devine tot mai liniştită. de linişte. Concentrţi-vă atenţia asupra expiraţiei. După câteva cicluri respiratorii. Atunci când se doreşte ieşirea din această stare. cum ar fi: Exerciţii de relaxare în etape Şi acest exerciţiu se bazează pe utilizarea tehnicii expiraţiei. gândiţi-vă şi vizualizaţi expiraţia. tot mai mult cu fiecare expiraţie. gambele etc. cu fiecare expiraţie. gleznele. Pentru exerciţiile de relaxare prin expiraţie trebuie adoptată o poziţie comodă (culcat dorsal sau şezând cu capul şi braţele sprijinite. c.în continuare. . Se va observa cum. se instalează o senzaţie de linişte. timp de câteva cicluri respiratorii (2-5) se va observa aerul care intră şi apoi părăseşte căile nazale. picior) sau asupra părţii corporale imediat următoare. 128 . percepe căldura aerului care părăseşte căile nazale. b. se relaxează purtat de senzaţia de relaxare. Subiectul va rămâne un timp în stare de relaxare. se fac câteva mişcări de extensie şi flexie a membrelor şi se deschid ochii. Indicaţii metodice (Curtis. Concentraţi-vă asupra unei anumite părţi a corpului (Este bine să porniţi de jos în sus: labele picioarelor. b. pe parcursul altor câteva cicluri respiratorii. .cu ochii închişi. În timpul exerciţiului menţineţi o atenţie pasivă.

deschideţi ochii.. Rămâneţi un timp în stare de relaxare. la expiraţie se retrage uşor. încordarea. Expiraţia seamănă cu un uşor şuierat. revenind de pe vârfuri. T2 – expiraţie lentă pe gură.d. câteva mişcări de flexie şi extensie a membrelor.C. T1 – stând. toracele nu se mişcă de loc sau aproape de loc.stând (în ortostatism) expiraţie puternică pe gură de câteva ori. deschizând pumnii şi imaginând că aerul iese chiar prin vârfurile degetelor. Subiectul se va folosi de sugestia verbală: "inspir calmul.E2.. Notă: Timpii respiratori: pentru calmarea emoţiilor este de preferat ca expiraţia să fie mai lungă decât inspiraţia (2 secunde inspiraţie.C.. Recomandare: Exerciţiile de respiraţie încep cu faza 0. R. inspiraţie apnee expiraţie apnee inspiraţie Indicaţie: Această respiraţie este bine să fie numai abdominală." – se vor pronunţa în gând. Parcurgeţi toate zonele corpului până când majoritatea acestora sunt relaxate. după care reveniţi realizând o inspiraţie profundă. e.". "expir agitaţia.. inspiraţie uşoară pe nas cu ridicare pe vârfuri şi strângând pumnii. Schemă: 4 secunde – 2 secunde – 4 secunde – 2 secunde – 4 secunde etc.E1. . adică cu expiraţia. la inspiraţie abdomenul se umflă uşor. 4 secunde expiraţia)." Exerciţii de respiraşie pentru calmarea emoţiilor R. Exerciţii pentru concentrarea atenţiei 129 .

R7. – Conştientizarea ritmului . în timp ce aerul se scurge uşor pe nas. – Respiraţia completă în patru timpi T1 – inspiraţie uşoară pe nas. ridicând uşor peretele abdominal. retragerea în acelaşi timp a abdomenului. T3 – aerul va trece în partea superioară a plămânilor. numărând fiecare pulsaţie. Când subiecţii au perceput astfel ritmul. C. C. fără efort şi autoimpunere. 130 . numărând tot până la opt. . continuarea inspiraţiei pe nas. Cutia toracică va fi lăsată să se relaxeze de la sine. . controlând periodic exactitatea ritmului. Se admite că subiectul nu va putea inspira mai mult în momentul în care ajunge la cifra 8.R8. Degetele pe dosul mâinii stângi.poziţia relaxată. Formula se repetă de mai multe ori. numărând în gând după propriul ritm (idem C. ridicând abdomenul.7). va trebui să execute un efort cu muşchii abdominali. T2 – fără oprire.C. fără dilatarea părţii superioare a pieptului. înainte de a trece la exerciţiile următoare. C. . numărând în gând acelaşi ritm sistolic. însă cu braţele de-a lungul corpului. – Respiraţia ritmică . în gând. pentru a putea elimina complet aerul viciat.A1.R9. Expiraţia are loc lent. inspiraţie uşoară pe nas. policele dedesubt. subiectul respiră de câteva ori. Numai la sfârşitul expiraţiei. se va încerca acelaşi lucru.poziţia relaxată. fără retragerea abdomenului. încearcă să-l resimtă interior. ridicând regiunea mijlocie a pieptului. El pronunţă în gând formula "sunt perfect stăpân pe forţele mele". în corp.R. cu mâinile aşezate pe marginea inferioară a abdomenului. subiectul îşi va simţi pulsul şi mental.în poziţie relaxată pe fotoliu.expiraţia se face natural.se va învăţa şi exersa la început respiraţia lentă cu regularitate şi continuitate. continuând inspiraţia pentru a umple pieptul la maximum.

T4 – expiraţie uşoară pe nas, făcând un efort ca la sfârşitul acesteia să se golească aerul complet din plămâni. C.R4. – Respiraţia fragmentată -toracică T1 – în relaxare, inspiraţie lentă pe nas, ridicând lent cutia toracică, dar retrăgând abdomenul. Când pieptul este dilatat, subiecţii execută încă un efort de inspiraţie pentru ca aerul să intre şi în vârful plămânilor. T2 – expiraţie lentă, completă. C.R5 – Gimnastica şi controlul diafragmei T1 – în relaxare, inspiraţie lentă pe nas, ridicând uşor peretele abdominal, fără dilatarea părţii superioare a pieptului şi menţineţi aerul. T2 – în apnee, retragerea abdomenului repede, dar fără a-l brusca, menţinând apneea, împingerea din nou a abdomenului înainte, relaxând toracele. T3 – dilatarea abdomenului; toracele retras şi expiraţie lentă, pe nas, pentru golirea completă a plămânilor. C.R6 – Respiraţia completă T1 – mereu relaxat, inspiraţie uşoară pe nas, ridicând uşor peretele abdominal, fără dilatarea părţii superioare a pieptului. Când nu mai poate fi ridicat se continuă inspiraţia fără a retrage abdomenul. T2 – ridicarea coastelor. T3 – continuarea inspiraţiei, ceea ce determină ca aerul să ajungă în vârful plămânilor, printr-un efort intern care să ridice aerul mai mult în regiunea superioară. Indicaţie: - cei trei timpi nu sunt distincţi; cele trei faze se succed fără întrerupere. - numărul de repetări este mai mare pentru acest exerciţiu (10-20x), pentru ca respiraţia completă să decurgă uşor, uniform; executată fără grabă şi fără bruscare. Atingerea acestui stadiu reprezintă faptul că toracele a devenit suplu; plămânii se vor dilata cu uşurinţă.

131

►Caracterizarea psihofiziologică a stării de relaxare Analizând cu atenţie starea în care se găseşte subiectul în timpul relaxării, putem desprinde câteva caracteristici generale ale acesteia, valabile în primul rând pentru antrenamentul autogen, dar şi pentru alte tehnici de relaxare: 1. La subiectul în stare de relaxare se constată o limitare a motricităţii, o lipsă a nevoii de a acţiona. 2. În stare de relaxare, subiectul trăieşte în mod frecvent o senzaţie de greutate şi căldură în membre. 3. Se remarcă, de asemenea, o modificare a dinamicii atenţiei, în sensul unei orientări selective a acesteia asupra formulelor comandate şi, în acelaşi timp, o scădere a interesului manifestat de subiect faţă de stimulii exteriori. 4. În timpul relaxării, subiectul trăieşte o stare de pasivitate în raport cu ambianţa; pasivitatea se accentuează atunci când relaxarea este comandată din exterior de către terapeut şi scade pe măsură ce subiectul învaţă să-şi autocomande starea de relaxare. 5. Aproape toţi subiecţii remarcă instalarea în timpul relaxării a unei stări afective aparte, de nuanţă pozitivă; ei trăiesc o stare de linişte, de calm, de destindere. 6. Starea de relaxare este o modalitate de activare a disponibilităţilor latente ale fiinţei umane, fapt demonstrat de efectele favorabile ale relaxării asupra stării psihice şi fizice a subiecţilor. 7. Relaxarea poate fi considerată, aşadar, o metodă de autoreglare a stărilor psihice ale subiectului, de autoorganizare a eu-lui acestuia, fiind nu numai o tehnică de psihoterapie, ci şi una cu caracter autoinformativ. b. Autosugestia este o metodă psihopedagogică care se referă la influenţarea asupra unui element psihologic de care depinde obţinerea unui avantaj. Am folosit autosugestia în sens pozitiv, în ceea ce priveşte o mai bună funcţionare a organismului, o creştere a capacităţii de concentrare înlăturând

132

efectele negative ale emoţiilor şi nu în ultimul rând scurtarea perioadei de recuperare879,80,81,82). Pentru realizarea acestui lucru am acţionat prin antrenamentul psihoton. În continuare prezentăm modelul de pregătire psihologică prin antrenamentul psihoton pe un lot de 10 subiecţi cu diferite traumatisme ale aparatului locomotor.

ANTRENAMENT PSIHOTON Obiectiv: - relaxare progresivă

Metode: - relaxare - autocontrol - activare Mijloace: - grupe musculare tren superior - grupe musculare tren inferior - grupe musculare combinate

Antrenamentul psihoton este o formă prin care se realizează autosugestia, fiind o metodă de reglare şi autoreglare a stării psihice a sportivilor, de optimizare a mecanismelor de adaptare la situaţiile dificile ale perioadei traumatice şi posttraumatice. În cercetarea noastră, metoda antrenamentului psihoton a vizat crearea unor stări fizice şi psihice de relaxare. Scopul antrenamentului psihoton este reprezentat de obţinerea unui nivel optim de funcţionalitate neuropsihică. Metoda antrenamentului psihoton reprezintă o metodă eficientă pentru

133

liniştirea sportivului şi economisirea energiei sale nervoase în vederea obţinerii unui repaus cât mai eficient şi, implicit, a unei conservări a energiei psihice. Metoda folosită a cuprins două faze: una de relaxare şi una de activare. Pentru eficienţa practică a metodei, am alcătuit un sistem de relaxare progresivă, adaptat după procedeele de relaxare progresivă descrise de Bernstein şi Borkovec, pe care le-am utilizat în recuperarea traumatismelor. Relaxarea progresivă, după cum sugerează numele, cuprinde tensionarea şi relaxarea diferitelor grupe de muşchi. Deşi este o tehnică de relaxare, începem cu tensionarea, deoarece majoritatea indivizilor găsesc că este mai uşor să treci de la o stare de tensiune la o stare de relaxare, decât pur şi simplu să relaxezi muşchii. Prima şedinţă de antrenament de relaxare progresivă a durat 45 de minute. Pe măsură ce antrenamentul continuă, şedinţele au devenit din ce în ce mai scurte iar grupele de muşchi pot fi combinate, şi faza de tensionare poate fi atinsă. Scopul antrenamentului de relaxare progresivă este autocontrolul. În cercetare am aplicat acest sistem, cu scopul ca subiectul să poată să recunoască nivelurile de tensiune şi să relaxeze musculatura. Instrucţiuni generale Pe măsură ce înaintăm în cadrul acestui exerciţiu, diverse grupe musculare vor fi tensionate pentru un scurt timp, şi apoi relaxate la următoarele comenzi: - "Acum" – pentru tensionare; - "Relaxaţi" – pentru relaxare. La comanda "Acum", subiecţii trebuie să tensioneze muşchii şi să susţină încordarea până la comanda "Relaxaţi", şi atunci să elibereze încordarea dintr-o dată, şi nu treptat. Pe măsură ce traversăm stările de încordare şi relaxare subiecţii au dat atenţie senazaţiilor de tensiune şi relaxare. În timpul execuţiilor nu s-a vorbit, sunetele şi activităţile care distrag atenţia concentrată asupra senzaţiilor din muşchi au fost ignorate. De fiecare dată metoda de tensionare a fost dată la semnalul "Acum" pentru încordare, iar apoi semnalul "Relaxaţi". Am

134

traversat tensionarea şi relaxarea a doua oară şi apoi am trecut la următorul grup muscular. Cele 16 grupe musculare cu care s-a lucrat şi instrucţiunile generale care s-au urmat pentru încordarea acelor muşchi a inclus următoarele: 1. Mâna dreaptă şi antebraţul. Strânge pumnul. 2. Bicepsul şi braţul drept: împinge cotul în jos şi trage-l înapoi. 3. Mâna stângă şi antebraţul stâng. Strânge pumnul. 4. Bicepsul şi braţul stâng: împinge cotul şi trage-l înapoi. 5. Fruntea: ridică sprâncenele cât poţi de sus şi încruntă fruntea. 6. Centrul feţei: încreţeşte nasul. 7. Partea inferioară a feţei şi maxilarul: trage înapoi colţurile gurii. 8. Gâtul. Trage bărbia în faţă şi gâtul înapoi. 9. Pieptul, spatele şi umerii. Apropie omoplaţii şi respiră adânc în timpul încordării. Expiră uşor şi încet în timpul relaxării. 10. Stomac şi abdomen. Încordează stomacul. 11. Coapsa dreaptă. Contracţia muşchilor coapsei. 12. Muşchii gambei. Trageţi degetele de la picioare în sus. 13. Piciorul. Strâgerea degetelor spre interior. 14. Coapsa stângă. Contracţia muşchilor coapsei. 15. Muşchii gambei. Trageţi degetele de la picioare în sus. 16. Piciorul stâng. Strâgerea degetelor spre interior. Pentru şedinţele mai scurte, grupele musculare au fost combinate astfel: - mână, braţ, antebraţ (dreapta); - mână, braţ, antebraţ (stânga); - faţa, muşchii feţei; - gâtul; - zona trunchiului (piept, spate, umeri, stomac, abdomen); - coapsa, gamba, piciorul – stânga; - coapsa, gamba, piciorul – dreapta. Pentru buna desfăşurare a experimentului am considerat eficient să acţionez

135

Pentru înviorare: Sunt treaz şi în stare de alertă – inspiraţie Elimin toată oboseala – expiraţie d. Respiraţia de reîncărcare a organismului 136 . Pentru concentrare: Mă concentrez asupra problemei de rezolvat – inspiraţie Dar sunt relaxat şi liniştit – expiraţie c. Pentru relaxare: corpul relaxat – expiraţie mintea activă – inspiraţie b. Pentru a face faţă cu succes unor competiţii: Concurez cu toate forţele – inspiraţie Dar am controlul relaxat al corpului – expiraţie Concurez calm – expiraţie Rece – inspiraţie Adunat – expiraţie Combativ – inspiraţie Câteva exerciţii de respiraţie cu autosugestie pentru autoreglarea stării psihice: a.şi prin exerciţii de respiraţie cu autosugestie. Pentru creşterea rezistenţei organismului: Sunt ca un munte – inspiraţie De rezistenţă – expiraţie e. Exerciţii de respiraţie cu autosugestie Jencks (1977) ne prezintă câteva modele de exerciţii respiratorii în cadrul cărora respiraţia se continuă cu formule autosugestive cu caracter reglator: a. Pentru reducerea anxietăţii: Teama mă părăseşte – expiraţie Curajul pătrunde în mine – inspiraţie f.

se respiră ritmic (4 – 2 – 4 – 2 sau 6 – 3 – 6 – 3 ). ajungând la fiecare organ al corpului. cu coloana vertebrală dreaptă. vă imaginaţi că posedaţi deja calitatea dorită şi că aceasta se dezvoltă. În continuare. imaginându-vă vasodilataţia în diverse zone ale capului. e. Apoi. expirând.Culcat sau şezând cu coloana vertebrală dreaptă. vă imaginaţi că la fiecare inspiraţie se introduce în organism o mare cantitate de energie. Exerciţiul este indicat pentru persoane cu circulaţia periferică deficitară. Executaţi în 137 . Vă închipuiţi apoi că la fiecare inspiraţie energia se distribuie în tot organismul. Exerciţiu pentru calmarea durerii Culcat într-o poziţie relaxată sau şezând cu spatele drept. Inspiraţi imaginându-vă din nou că starea organismului se ameliorează. iar la o nouă expiraţie vă închipuiţi că senzaţia de durere dispare. se respiră ritmic. c. b. Culcat într-o poziţie relaxată. vă închipuiţi că la fiecare inspiraţie se introduce în organism energie. cu palmele la nivelul plexului solar. înviorând şi vitalizând întregul organism. Exerciţiu de reglarea circulaţiei Culcat pe spate sau şezând cu coloana vertebrală dreaptă. Pentru sporirea efectelor autosugestiei se poate aşeza palma pe regiunea dureroasă. se expiră ritmic. pe care o înmagazinaţi la nivelul plexului solar. d. se respiră ritmic utilizând respiraţia abdominală (4 timpi inspiraţie. vă închipuiţi că daţi afară toate toxinele din organism. Exerciţiu de respiraţie cu distribuirea energiei în organism. În timpul inspiraţiei vă închipuiţi că introduceţi o anumită cantitate de energie în organism. vă închipuiţi că la fiecare expiraţie se trimite un curent de aer în zona dureroasă pentru a restabili circulaţia sângelui în regiunea respectivă. 4 timpi expiraţie). După ce v-aţi familiarizat cu ritmul respirator. imaginându-vă că aerul se scurge de-a lungul braţului până la zona dureroasă. Exerciţiu pentru dezvoltarea unor calităţi fizice sau psihice Culcat sau şezând într-o poziţie comodă.

abdomenului. • recuperarea după diferite traumatisme într-un procent cât mai mare şi într-o perioadă cât mai scurtă. f. muşchii braţelor. ca şi cum v-aţi elibera de tot ce este rău şi inutil în organism. În timpul pauzei respiratorii strângeţi pumnii încordaţi. Repetaţi până la cifra 10. • recuperarea rapidă şi eficientă după efort. numărând "unu" şi imaginaţi-vă că cifra 1 se aşază odată cu expiraţia la nivelul abdomenului. picioarelor. menţinând cât mai mult timp imaginea mentală creată. Imaginaţi-vă aerul care pătrunde prin căile respiratorii până în plămâni şi de acolo în zona abdominală. g. spatelui. • un control eficient al emotivităţii. 138 . • creşterea încrederii în sine. inspiraţi lent pe nas. bazinului. Inspiraţi din nou. • ameliorarea odihnei.acelaşi timp o respiraţie ritmică. • creşterea rezistenţei la stres. În aplicarea acestei metode psihopedagogice am urmărit obţinerea următoarelor efecte pozitive: • echilibrarea tensiunilor musculare. În timpul următoarei respiraţii plasaţi cifra 2 lângă cifra 1 în abdomen. concentrându-vă asupra cifrelor 1 şi 2. Expiraţi lent. Exerciţiu pentru reducerea rapidă a încordării emoţionale (Holdevici. concentrându-vă din nou asupra cifrei 1. Inspiraţi din nou lent. Vasilescu 1988) Inspiraţi profund ca pentru o respiraţie completă şi reţineţi aerul timp de 10 – 15 secunde. Faceţi câteva mişcări de scuturare a braţelor şi picioarelor. Exerciţiu de respiraţie pentru creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei (Jenckson 1977) Stând cu corpul relaxat. Expiraţi vioi şi relaxaţi toţi muşchii corpului. • creşterea capacităţii de concentrare.

3. În procesul de cercetare am alcătuit un program de recuperare care cuprinde următoarele etape şi strategii: • Testarea sportivilor ce practică karate-do Shotokan prin scala de autoevaluare a depresiei (Zung). nefolosirea drogurilor şi a dopingului conduc sportivul către rezultate pozitive nu numai în activitatea sportivă. s-a utilizat relaxarea şi autosugestia ca metode psihopedagogice. deoarece erau exerciţii cunoscute de către ei şi implicit rezultatele au fost mult mai bune. uşor de parcurs şi aplicabil subiecţilor noştri în funcţie de traumatism.Am considerat util şi necesar de a face aceste testări înaintea procesului de recuperare pentru a depista eventualele probleme legate de stres şi depresie pe care le-ar putea avea subiecţii datorită traumatismelor. eficient.Informarea sportivului în ceea ce priveşte alimentaţia raţională. dar şi în procesul de refacere -recuperare. respectarea programelor de refacere şi recuperare. metodele de recuperare fizice şi psihopedagogice. • Analiza şi interpretarea datelor pentru depistarea sportivilor predispuşi la stres. De asemenea.6. De asemenea. • În programul de recuperare fizică s-au utilizat kinetoterapia şi masajul. vitaminizarea. o problemă importantă în programul de recuperare o constitue alimentaţia raţională. Viziunea specialiştilor asupra apariţiei traumatismelor şi metodelor de recuperare utilizate în cercetare în conformitate cu rezultatele ancheteichestionar m-au determinat să trag o serie de concluzii asupra modului de gândire a specialiştilot în ceea ce priveşte frecvenţa traumatismelor. 139 . Concluziile capitolului Cunoaşterea frecventelor forme de traumatisme întâlnite în practica karateului ne îndreptăţeşte să alcătuim un program de recuperare util. colaborarea factorilor de răspundere. administrarea de vitamine. acordarea primului ajutor. • Substituirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu exerciţii specifice karate-ului au fost acceptat foarte bine de către subiecţi. adaptabil.

După ce m-am convins că nu sunt probleme majore din punct de vedere psihologic am început programul de recuperare medicală clasică şi psihopedagogică. Din testarea efectuată s-au constatat următoarele: 55% depresie uşoară. lucru ce ne-a permis din punct de vedere psihologic să începem programul de recuperare.Din sondajul efectuat s-au constatat următoarele:60% au răspuns normal. Strategia de recuperare prin substituirea unor termeni şi exerciţii din Strategia de recuperare prin implimentarea unei alimentaţii raţionale şi a masajului. Strategia recuperării fizice medicale prin intermediul kinetoterapiei şi Strategia de recuperare prin intermediul relaxării şi autosugestiei. 35% depresie medie. 15% nu au depresie. vitaminizării adecvate. unde s-au impus măsuri de echilibrare psihică.• • • • • Strategia psiho-pedagogică de depistare a stresului şi depresiei.1. kinetoterapie cu elemente din artele marţiale. Tot în această etapă s-au testat sportivii predispuşi la stres.entorsă cot Supinaţie . la indicaţia specialistului. 4. Amplitudinea 140 . 35% au fost în limita normalului şi 5% au avut un stres major. CAPITOLUL 4 ARGUMENTAREA APLICĂRII PROGRAMEI EXPERIMENTALE ÎN PROCESUL DE RECUPERARE MEDICALĂ CLASICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ A DIFERITELOR TRAUMATISME CARE APAR ÎN PRACTICA KARATE-DO SHOTOKAN Prima etapă a cercetării a constat în testarea sportivilor prin scala de autoevaluare a depresiei (Zung).lot martor În urma testării articulare efectuate pe lotul martor înainte şi după recuperare s-au obţinut rezultatele exprimate prin tabelele 1 şi 2. Rezultatele testării articulare şi interpretarea datelor .

50 Centru interval o Dupã Normal 43. Rezultate (grade) SUPINATIE.86. Lotul experimental tabel 5 Nr. Fisa N.00 45.65 35 .C. P. tabel 2 Nr.P.00o 3. Fisa N.00 . Inainte 30 .50 Centru interval o Dupã Normal 45.25o 1 B.5 . Fisa N.fiziologică a articulaţiei cotului este de 0o .P.(%) 90 90 Dupa 3.75 45. P.88.P.R.C. după cum reiese din tabelele 5 şi 6.00 45. 1 2 Inainte 50.R.00 47.M. Fisa N. Lotul martor tabel 1 Nr.C.00 Supinaţie -Lot experimental Recuperarea prin metode fizice şi psihopedagogice a sportivilor testaţi s-a realizat în procent de 90%.88.M.50 .00 Din figura1 putem evidenţia rezultatele pozitive obţinute prin recuperarea fizică.90o. Inainte 30 . B.75 45.00o 1 2 tabel 6 Nr. P.70 30 .00o 4. 50.00 40.87.5 . 2 P.70o o Date Rec. 1 2 Inainte 50. I.65o o Date Rec.75 45. I.P.(%) 85 85 Dupa 4.00 52.37 45.00 1 Sportivi Inainte Dupã Normal 2 Normal Inainte 141 .C.00 45.

05.31 0.00 1 Sportivi Inainte 2 Normal Inainte Dupã Normal fig 2 Comparând cele două loturi.00 1 3. din tabel) I. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.D.10 6. Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 3). ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 3 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. Din calculele efectuate s-a desprins P calculat cu o valoare mai mică decât 0.71 142 .01 0.fig1 Progresul obţinut în urma tratamentului de recuperare clasică şi psihopedagogică este exprimat şi în figura 2 Rezultate (grade) SUPINATIE. observăm un câştig de 5 procente obţinute de sportivii din lotul experimental.20 12.00 45. Recuperarea sportivilor după programul de kinetoterapie şi masaj s-a efectuat în procent de 85%. 0.20. 55. În acest caz P=0.00 50.00 35.00 40. .

77 3.00 44.0%) Valori Inainte Dupa 51.03 2.71 143 . deoarece P = 0.25 1.25 0.00 0.75 1.50 50.56 0.00 52.31 0.41 2.77 3.27 0.00 1.50 15.71 48. 0.25 0.75 1.03 2. din tabel) Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.75 1.56 0.50 50.38 45.75 2.00 0.19 0.02 12.25 1.01 0.00 1 26.02. tabel 8 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.13 1.25 51.75 45.88 45.00 43.75 12. .Indicii statistici (tabel 4) exprimă valori pozitive obţinute după recuperare. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.19 45.07 0. De asemenea.37 45.88 44. indicatorii statistici evidenţiază valori pozitive după programul de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice (tabel 8). tabel 4 Indicatori statistici Valori Inainte Dupa Testul STUDENT (t-TEST) tabel 7 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.25 48.0%) I.D.04 2.41 Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 7) din care reiese că se respinge ipoteza nulă.50 47.75 1.00 15.13 1.01 6.

P. P.P. Inainte 15 .00 35.85. I.M. P. I.P.00 40.00 .50o Centru interval o Dupã Normal 44. Lotul experimental tabel 12 Nr.70 20 . 1 2 Inainte 47.25 .70 15 . Fisa N. Inainte 25 .Pronaţie . 2 P.C.00). Fisa N.C.00 144 .30o 1 2 tabel 13 Nr. N. Fisa 1 B.00o 85 2.(%) 90 90 Dupa 2. Fisa N.R.62 45.50 la 44.50 .P.00 Din figura 3 se observă o creştere a amplitudinii fiziologice în articulaţia cotului de la 42.00 Centru interval o Dupã Normal 45.C.87 45.lot martor După efectuarea recuperării prin metode fizice s-a obţinut un procent recuperator de 85% (tabel 9 şi 10).C.00 Pronaţie .00o 2. Tabel 10 85 2.15 45.(%) Dupa 1 2 Nr.88. Lotul martor tabel 9 Nr.P.00 43.73o o Date Rec.25 45.00 45. B. PRONATIE 45.87.60o Inainte 42.62 (normal = 45.M.25 .50 37.88.R.lot experimental Asocierea metodelor de recuperare fizice cu metodele psihopedagogice a realizat un procent recuperator de 90% (tabel 12 şi 13).50 46.50 o Date Rec.

Din calculele efectuate s-a desprins P calculat cu o valoare mai mică de 0. din tabel) I.00 0.31 145 . adică 0.00 46. . deci respingem ipoteza nulă.00 fig 4 Făcând o comparaţie între cele două loturi.00 1 -2. 0.D.00 47. Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 11).Fig3 Din figura 4 se desprinde progresul realizat de lotul experimental faţă de lotul martor în urma procesului de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice.15 45.00 43. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 11 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.25 45.05.50 45.00 Inainte Dupã Normal 1 47.00 44.30. PRONATIE 48.00 2 46.15 6.00 45. observăm o creştere cu 5 procente a lotului experimental faţă de lotul martor.00 45.

75 45.30 12.87 44.50 40. 0.00 1 2.00 2.54 12.P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 14 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.38 0.0%) Valori Inainte Dupa 40.75 43. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.50 0.38 44.25 0.21 0.31 0.71 Valori pozitive au înregistrat şi indicii statistici după programul de recuperare prin metode fizice (tabel 12).50 31.28 0.75 0.00 37. din tabel) I.50 42.D.62 4.01 0.53 0.20 0.09 5. tabel 12 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.14 6. din tabel) 0.25 0.27.77 44.05 146 . din care reiese P=0. .50 2.71 Indicatorii statistici (tabel 15) evidenţiază valori pozitive înregistrate de lotul experimental faţă de lotul martor. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.00 3. tabel 15 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Valori Inainte Dupa 46.76 Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 14).27 12.

(%) 90 90 Dupa (-)1. Inainte (-)15 .07 0.0o (-)2.0 .0o o Date Rec.50 9.0o 1 2 tabel 17 Nr.50 .0 (-)15 . P. B.75 -7.R.20 0.C.R.Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. Fisa N.25 0.00 0. P.0 (-)10 .0%) 46.0o o Date Rec. Lotul martor tabel 16 Nr.5 . P. Lotul experimental tabel 20 Nr. B.C.50 46.25 .15 45.00 -0.M.75 1. I.0o 1 2 tabel 21 147 .13 0.lot experimental Recuperarea prin metode fizice şi psihopedagogice a evidenţiat un procent de recuperare a sportivilor testaţi de 90% (tabel 20 şi 21).C.50 -1. Inainte (-)10 .10 45.06 1.0o (-)1.53 45. Fisa N.P.P.00 47.12 Extensie .75 0.05 0.02 1. Fisa N.lot martor Recuperarea prin metode fizice a evidenţiat un procent recuperator de 85% (tabel 16 şi 17).64 Extensie . 1 2 Centru interval o Inainte Dupã -5.(%) 85 85 Dupa (-)1.00 0.P.

P.P.00 -0.50 -0. întrucât P=0. 148 .00 -4.75 2 -7.00 -6.00 -6.00 -0. din care reiese că se respinge ipoteza nulă.00 -8.C. EXTENSIE 0.00 -2.M. EXTENSIE 0. Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 18). 1 2 Centru interval o Inainte Dupã -7.75 2 -5.13.00 -4.00 Inainte Dupã 1 -5.Nr.50 Progresul obţinut în urma programului de recuperare prin metode fizice se poate observa din figura 5.50 -0.00 -8.50 Fig6 Comparând cele două loturi observăm o creştere a procentului de recuperare cu 5% la lotul experimental.00 Inainte Dupã 1 -7.75 -5.00 -0. Fisa N.00 -2.50 -1. I.12 Fig5 Progresul obţinut de către lotul experimental în urma metodelor de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice este exprimat în figura 6.

71 149 . din care reiese P=0. ceea ce respinge ipoteza nulă.07 0.71 De asemenea.00 0.31 0.88 -0.D.25 -6.06 6.25 1.35 Statistica matematică s-a efectuat prin testul Student (tabel 22).25 -0.0%) Valori Inainte Dupa -6.99 0. 0.19 -0.12 -0.26 0.94 0. .37 -1.50 -7.25 1. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 22 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.13.77 3. . din tabel) I.06 6.13 1.19 -0.28 2. indicatorii statistici (tabel 19) ne evidenţiază valori pozitive înregistrate după programul de recuperare prin metode fizice. tabel 19 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.D. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.50 -5.00 1 -5.75 2.00 15.94 0. 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.31 0. din tabel) I.28 0.Testul STUDENT (t-TEST) tabel 18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 1 -4.13 12.13 12.

P.18 0.90 45 . Fisa N. Menţionez că amplitudinea fiziologică în flexia cotului este de 0o .75 .00 .25 -6.63 0. 1 2 Inainte 65.90o o Date Rec.13 -0. Fisa N.R. Lotul martor tabel 24 Nr.136.13 -0.lot martor Programul de recuperare prin metode fizice a evidenţiat o recuperare a sportivilor testaţi în proporţie de 85% (tabel 24 şi 25).37 72. B. tabel 23 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.75 -0.25 -0.00 67.136.lotul experimental Asocierea metodelor de recuperare fizice cu cele psihopedagogice a condus către o recuperare a sportivilor testaţi din lotul experimental la un 150 .(%) 85 85 Dupa 6.25 1. Inainte 40 .50 -7.R.0%) Valori Inainte Dupa -6.50 Flexie .145o. P.50 Centru interval o Dupã Normal 71.50 1.63 0.77 3.75o 6.25 -0.88 -0.C.Indicatorii statistici (tabel 23) ne evidenţiază valori pozitive înregistrate de lotul experimental în urma procesului de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice.03 0.75 72.25 1. B.28 2.50 -5.00 15.C.59 Flexie .50 71.13 1.28 0.75o 1 2 tabel 25 Nr.P. P.

75 72.00 .00 Inainte Dupã Normal 1 61. I.00 Centru interval o Dupã Normal 71.37 72.50 71.50 2 65.00 71.00 70. 1 2 Inainte 61.00 71.M.00 70.M.30 .50 71. I.C.90o o Date Rec.procent de 90% (tabel 28 şi 29). P.50 Fig8 151 .40 72. P. Fisa N.C.50o 4.50 71. Fisa N.50o 1 2 tabel 29 Nr. Lotul experimental tabel 28 Nr.40 72.75 72.80 40 .(%) 90 90 Dupa 4.139.00 65.50 65.50 Progresul obţinut de către sportivii din lotul martor în urma procesului de recuperare prin metode fizice este evidenţiat de figura 7.75 72.00 50.50 2 67.00 Inainte Dupã Normal 1 65. FLEXIE 75.P.138.P.00 60.00 60.50 Fig7 Progresul obţinut în urma procesului de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice este evidenţiat în figura 8. Inainte 43 . FLEXIE 80.

din tabel) P(T<=t) (test bilateral) I. . 0.07 0.25 1. tabel 27 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.31 0.13 12. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.41 Statistica matematică a fost efectuată prin testul Student (tabel 30) care ne relevă P=0.0%) Valori Inainte Dupa 66.01 0.25 66.50 65.31 0.29 0.50 15.25 1. din tabel) I.37 71.19 0.12 152 .77 3.38 71. 0.12.75 2.06 6.Statistica matematică a fost efectuată prin testul Student (tabel 26).00 1 -5.D.06 6.00 67.56 0.25 0.56 0.00 1 -5.88 71. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 26 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.03 2.27 0. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 30 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.D.19 71.71 Indicatorii statistici (tabel 27) ne arată valori pozitive înregistrate de sportivii din lotul martor după programul de recuperare prin metode fizice.13 1.00 0. . din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.13. din care reiese P=0.

13 1.22 Testul STUDENT (t-TEST) tabel 2 Indicatori Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.58 0.0%) Valori Inainte Dupa 63.71 Indicatorii statistici (tabel 31) au înregistrat valori pozitive după programul de recuperare prin metode fizice şi psihopedagogice de către sportivii din lotul experimental.58 0. din tabel) 12.00 1.2.00 9 -6. din tabel) Valori 0.145o.entorsă genunchi Extensie .25 1.26 4.18 71.t Critic test bilateral (val.04 3. Rezultatele testării şi interpretarea datelor .00 0.43 0.75 63.75 0.75 2. În urma tratamentului de recuperare aplicat.06 0.25 2.47 6.00 2.00 22.24 71.lot martor Amplitudinea fiziologică a articulaţiei genunchiului este de 0o .35 71.25 0.50 65. adică kinetoterapie şi masaj. tabel 31 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.40 71.17 0.50 61. s-a 153 .83 0.

40 -5.D.lot experimental În urma procesului de recuperare medicală şi psihopedagogică s-a obţinut un procent recuperator cuprins între 92% şi 95% (tabel 5 şi 6) Lotul experimental Tabel 5 Nr.0o o Date Rec.M. Fisa N.A.0o (-)12 .0.8 .2 .0 -0.A. N.0 -0. E.O. M.60 Extensie .75 -4. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã -5.7 .P.I. Fisa N. figura 1 . P.0. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã -5.M.0.2 .O. N.lot martor EXTENSIE 0.5 .0 -0.0o o Date Rec. Fisa N. D. D.0o (-) 0.35 -5.0 -0. observăm o creştere substanţială la subiecţii lotului experimental a amplitudinii articulaţiei genunchiului. E.D.5 .0.0o (-)10 .I.25 -5.0o (-) 0.obţinut un procent recuperator de 85% (tabel 1 şi 2) Lotul Martor Tabel 1 Nr.(%) 85 85 85 85 Dupa (-) 1.8 .0o (-)10 .0 -0.0 -0.90 -4.A.C.0 154 . B.60 -6. Inainte (-)10 .P.0o (-) 1.0o (-) 1. P.0.7 . Inainte (-)10 .(%) 93 95 92 93 Dupa (-) 0.N. D. Fisa N.0o 1 2 3 4 Tabel 2 Nr.0o (-)8 . D.0. B.0.0 -0.0o (-) 1.A.0o 1 2 3 4 Tabel 6 Nr.0 -2.P.0 -1.35 Dacă facem o comparaţie între lotul martor şi lotul experimental (vezi figurile 1 şi 2).0 -0. B. P.C.0o (-) 0.0 (-)8 . M. B.0.0 (-)10 .N.

lot experimental EXTENSIE 0.0 -4.0 -0.0 -0.35 Creşterea amplitudinii articulaţiei genunchiului este justificată şi de prezenţa unor exerciţii specifice karate-ului.40 4 -5. de unde rezultă P=0. care au înlocuit unele exerciţii şi termeni din programul kinetoterapeutic.00 la ambele loturi şi deci se respinge ipoteza nulă.35 2 -5.0 -1.0 -3.0 -5. Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 3 .0 Grade -2.0 -0. Statistica matematică a fost efectuată prin textul Student (tabel 3 şi 7).25 Sportivi 3 -5. Metodele psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia) au contribuit la îmbunătăţirea procentului recuperator.lot martor 155 .0 Inainte Dupã 1 -5.figura 2 .0 -0.

22 0.20 2.00 -4.20 0.18 Analizând indicatorii statistici ai lotului martor (tabel 4) şi lotului experimental (tabel 8).35 156 .11 -0.68 -0.00 -0.35 0.02 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. 0.75 0.00 -6.D.D.REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 0.60 0.07 -0. . Tabel 4 .00 3.23 Tabel 8 .00 0.00 -5.96 0.30 -0.00 2.00 1. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.48 -4. 0.03 -0. am constatat o creştere semnificativă în cadrul lotului experimental.34 0.00 3 -9.92 0.14 0.00 3 -148.71 0.lot experimental Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Valori Inainte Dupã -5. .lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.35 0.35 -0.00 2.90 -0.00 -5.00 3.18 Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 7 . din tabel) I.50 -4.75 -0.lot martor Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.52 -0. din tabel) I.60 0.92 0.0%) Valori Inainte Dupã -4.

(%) 85 85 85 85 Dupa 7.5 Recuperarea efectuată pe lotul experimental a condus către un procent recuperator de 92% .75 72.lot martor Recuperarea efectuată pe lotul martor.100 60 .50 .5 72.00 0.141.00 0.40 -0.142. Lotul experimental Tabel 13 Nr. B.10 Flexie . D.25 0.5 73. D.137. N.15o 2.C.O. P.00 0.50 .141. Fisa N.138.(%) 93 95 92 93 Dupa 4. care a constat în aplicarea metodelor prin mijloace fizice (kinetoterapie şi masaj).I. P.87 72.90o 60 -100o 60 -100o Date Rec.50 .04 -0.06 0.95o 50 . Inainte 60 .00 -5.90o 50 .25o 4.136. B. B. Inainte 50 .00 72.00 0.95o o Date Rec.A.00 0. am obţinut un proces recuperator de 85% (tabel 9 şi 10).80 . M.20 .Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.5 75. D.40o 4.P.95% (tabel 13 şi 14). Lotul Martor Tabel 9 Nr.00 0. P.A.5 71. Fisa N.00 -5.0 Centru interval o Dupã Normal 73.141.20 . E.O. Fisa N.50o 7. N.M.25 72.0 77.15 -0.85o 1 2 3 4 157 .85o 55 .19 0.00o 8.0%) 0.A.25 .M.50o 9.5 67.137.00 0.50o 1 2 3 4 Tabel 10 Nr.0 .D.P.N.C. 1 2 3 4 Inainte 75.

P.10 72.00 3 1.31 2. Rezultate (grade) 78.0 66. am observat o creştere evidentă a procentului de recuperare la cei din lotul experimental faţă de cei din lotul martor. din tabel) I.0 72. 0.61 iar lotul experimental (tabel 15) P=0.lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.35 0.0 64. FLEXIE.0 80.lot martor REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. E.37 72.00 3 0. din tabel) I.D.Tabel 14 Nr.55 0.N. . Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 11 . B. 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. Fisa N.0 1 2 3 Normal Dupã Inainte 158 . M.18 Testul STUDENT (t-TEST) Tabel 15 .5 73.0 1 2 3 4 Centru interval o Dupã Normal 72.0 74.02 72.A.11 2.0 68. Lotul martor (tabel 11) a înregistrat P=0.0 70.0 76.22. .56 0.I.5 72.5 Statistica matematică a fost efectuată prin testul Student pentru ambele loturi.0 80.61 3.D.D. Inainte 75.67 72.0 62.0 70.35 0.22 3. D.18 Analizând figurile 3 şi 4.5 73. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.

0 64.0 70. Rezultatele testării articulare şi interpretarea datelor .3. Rezultate (grade) 80. Recuperarea prin metode fizice (kinetoterapie.0 66.entorsă gleznă Flexie dorsală .lot martor l FLEXIE.lot experimenta 4.0 1 2 Sportivi Inainte Dupã Normal 3 4 Normal Dupã Inainte fig 4 .fig 3 .0 68.0 78.0 74.0 76.0 72.lot martor Amplitudinea fiziologică a articulaţiei gleznei în flexie dorsală este de 0o 20o. 159 . masaj) aplicată lotului martor a înregistrat un procent recuperator cuprins între 83% şi 87% (tabel 1 şi 2).

N.5 9. P.0 Comparând figurile 1 şi 2.75 10. C.0 7. Inainte 0-15 0-10o 0-15o 0-15o o Date Rec.0 7. ce reprezintă lotul martor şi cel experimental se evidenţiază o creştere vizibilă înregistrată de sportivii lotului experimental.5 9.19.20o 0 . M.(%) 85 83 85 87 Dupa 0 .N.M.D.19. V.77 10. Fisa N. N.15o o Date Rec.62 10. Lotul experimental tabel 3 Nr.0 7.15o 0 .D.50o 0 .19. N.P. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã Normal 7. P.D.0 Flexie dorsală .57 10. B.Lotul Martor tabel 1 Nr.5 9.G.35o 1 2 3 4 tabel 2 Nr. C. N.5 9. N. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã Normal 7.87 10. V. S. superior lotului martor (tabel 3 şi 4). Inainte 0 .15 0 .L.0 7.62 10. 160 .5 9.70o 0 .0 5.25o 0 . Fisa N.19.D.P.25o 0 .P.15o 0 .55o 1 2 3 4 tabel 4 Nr.P. M.0 7.D.5 9.D.60 10.19.19.(%) 90 92 94 91 Dupa 0 . Fisa N. Fisa N.15o 0 .lot experimental Asocierea metodelor fizice cu cele psihopedagogice au condus la obţinerea unui procent recuperator cuprins înter 90% şi 94%.5 9. S.M.L.19.19.M.G.0 9.85 10.M. B.

0 8.lot experimental Analizând indicatorii statistici ai celor două loturi . 161 .0 0.0 2.0 2.0 0.0 6. Rezultate (grade) 10.0 4.0 8.lot martor FLEXIE DORSALA.0 1 2 Sportivi Inainte Dupã Normal 3 4 Normal Dupã Inainte fig 2 .FLEXIE DORSALA. Rezultate (grade) 10.0 6.0 1 2 Sportivi Inainte Dupã Normal 3 4 Normal Dupã Inainte fig 1 .0 4.experimental şi martor (tabel 5 şi 6) am observat o creştere evidentă a sportivilor din lotul experimental faţă de cei din lotul martor.

lot martor 162 . din tabel) I.00 3 -32. 0. din tabel) tabel 8 I.00 7.00 0.57 9.00 0.50 7.50 0.0%) Valori Inainte 7. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.87 0. D.18 Flexie plantară .22 Testul Student (tabel 7 şi 8) aplicat celor două loturi au înregistrat P=0.62 0.96 0.35 0.22 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.50 0.62 9.05 0.tabel 5 .00 7.50 0.0%) Valori Inainte Dupã 7.57 9.00 7.50 0.lot martor ndicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie oeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim elul de incredere(95.18 Testul STUDENT (t-TEST) REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 7.35 0.00 0.00 3 -4.00 0.00 0.14 0.00 0.00 9.00 pentru lotul martor şi P=0.30 9.50 7.00 0.10 0.02 3.14 0.00 3.07 9.62 9.D.67 0. .lot experimental Dupã 9.00 2.50 0.01 0.62 0.02 pentru lotul experimental. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 7 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.10 0.01 0. deci se respinge ipoteza nulă în ambele situaţii.87 0.00 tabel 6 . 0.02 0.50 7.67 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.01 2.07 9.00 0.30 9.02 0.50 7.50 0.

45 25.7o 25.0 35. Menţionăm faptul că amplitudinea fiziologică a flexiei plantare este de 0O 50o.G.0 . autosugestie).6 .6o 91 3. 1 2 3 4 Inainte 35.0 Centru interval o Dupã Normal 26.2 . 2 P.G.0o 33. metode psihopedagogice (relaxare. Inainte 20-50 40-60o 30-60o 30-60o o Date Rec.L.0 38.0 27.51. Fisa N.P. P.80 25. S.P.0 o Date Rec.0o 94 1.50.51.6 .N.0 50. masaj.5o 1 M.0 Acelaşi lucru poate fi observat şi din graficele 3 şi 4 care evidenţiază un real progres înregistrat de către sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei 163 . N.(%) Dupa 1 2 3 4 Nr.0 45.D.N. adică 90% .0 26.50 25. S.20 25.0 38.9o Centru interval o Dupã Normal 27.50 25. B. N.0 45.5 .(%) 85 83 85 87 Dupa 3.0o 92 1. fapt ce a condus către un procent de recuperare superior faţă de lotul martor.51.0 25.D.M. Lotul Martor tabel 9 Nr.M.0 42.D.M.0 50. C. 4 N. Fisa N.D. N. V.51. Inainte 30-60 20-50o 30-60o 40-60o Inainte 45.00 25. tabel 10 Nr. N.P.50.D.50.25 25.lot experimental Lotului experimental i s-a aplicat un program recuperator mult mai complex.80 25.0 Flexie plantară . B.50.D. Fisa N.8 .M. P.0 .5o 26.În urma procesului de recuperare prin metode fizice.94% (tabel 11 şi 12). Lotul experimental tabel 11 Nr. C. care a constat din kinetoterapie.1 . s-au înregistrat următoarele date: lotul martor a obţinut un procent recuperator cuprins între 83% şi 87% (tabel 8 şi 9). Fisa 1 2 3 4 90 3.0 45.L. M. 3 V. care a cuprins kinetoterapia şi masajul.

0 Sportivi fig 3 .50 25.0 Inainte Dupã Normal 1 35.din lotul martor FLEXIE PLANTARA 50.0 42.0 Sportivi fig 4 .0 20.lot martor FLEXIE PLANTARA 50. P=0.00 25.0 26.0 40.0 20.01 (lotul experimental.0 0.0 0.0 3 45.0 2 35.0 38.0 27. lot experimental Testul Student (tabel 13 şi 14) a evidenţiat o creştere vizibilă înregistrată de lotul experimental faţă de lotul martor.0 2 50.0 Inainte Dupã Normal 1 45. 164 .20 25.50 25.80 25.0 38.0 10.25 25.0 25.0 27.0 4 50.00 (lotul martor) faţă de P=0. ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă.45 25.0 3 45.0 4 45.0 26.0 Grade 30.80 25.0 10.0 40.0 Grade 30.

D.00 6. 18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. . din tabel) I. 00 2.75 3.23 5.15 45.00 45.95 26.45 11.68 0.03 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.19 15. 35 0. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.0%) Valori Inainte Dupã 43. 35 0.56 165 .lot martor Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. .29 39.29 39.58 4.38 0.60 0. 00 3.56 3. 0.46 0. din tabel) I.58 4.00 50.34 26. 01 0. 00 2.14 15.70 0.15 45. 00 3 1 3.50 42.01 36.D.00 45.75 3.05 tabel 16 .00 6.00 35.lot martor Testul STUDENT (t-TEST) tabel 14 .Testul STUDENT (t-TEST) tabel 13 .56 0. tabel 15 .65 6.47 38. 18 Indicatorii statistici (tabel 15 şi 16) au evidenţiat valori pozitive înregistrate de lotul experimental în comparaţie cu lotul martor.94 48. 01 3.00 10.38 26. 0.lot experimental Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Valori Inainte Dupã 43. 00 3 6.

Lotul martor tabel 17 Nr.lot martor În cercetarea de faţă.01 0.25o (-)1.M.lot experimental Procesul recuperator aplicat lotului experimental este mult mai complex şi cuprinde kinetoterapie. Fisa N.3 .0 12.25 1. Fisa N.7 .L. după cum reiese din tabelele 19 şi 20 166 . Inainte (-)10 .90 12. V.5 .24.25o (-)1.24. V.45 25. M. M. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã Normal 5.L.00 35.5 .D.24.M.50 Inversie .35o 1 2 3 4 tabel 18 Nr.D.50 5. fapt ce a condus la o îmbunătăţire a procesului de recuperare kinetoterapeutică.20o o Date Rec.50 5. Procentul recuperator înregistrat a fost cuprins între 83% şi 87% (tabel 17 şi 18).05 12.0 11. masaj.20 (-)10 .Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.15o (-)1. P. N. P. Menţionăm faptul că amplitudinea fiziologică în inversie gleznă este de 0o . Procentul recuperator a fost cuprins între 90% şi 94%.24. N.00 10.00 50.0%) 0. lotul martor a parcurs un program de recuperare prin metode fizice.50 5.75 12.(%) 85 83 85 87 Dupa (-)1.08 Inversie .03 1.M. autosugestie).80 27.M.20o (-)10 .82 12.25o.0 11. metode psihopedagogice (relaxare. o înţelegere mai rapidă a tehnicilor de recuperare şi o simplificare a programului de recuperare. compus din kinetoterapie şi masaj.14 15.20o (-)10 . Subliniem faptul că unii termeni şi exerciţii specifice kinetoterapiei.P.0 11.P. au fost înlocuite cu exerciţii specifice karate-ului.

S. Fisa N.9 . N.D.0 Inainte 6. 2 N.50 Analizând cele două figurile (5 şi 6).0 12. C.55o 1 C.lot martor 167 .50 12.6 .G.75 5.N. 1 2 3 4 Centru interval o Inainte Dupã 5.G.0 . 3 S. 4 3 Sportivi 2 1 0.24. Fisa N.20o (-)10 .5o (-)0. am observat diferenţe majore obţinute de sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei ai lotului martor. tabel 20 Nr.N.0 11.24.0 2.0 11.0 11.0 14.0 Normal 10. Inainte (-)10 . 4 B.7o (-)0.20 (-)5 .0 4.P.0 fig 5 .P.24.05 5.D.90 5.50 12.20o o Date Rec.15o (-)10 .2o (-)0.D.24. INVERSIE.0 12.0 Dupã 8.(%) 90 92 94 91 Dupa (-)1. B.50 12.82 Normal 12.D.4 .Lotul experimental tabel 19 Nr.

35 0.00 3 -106.INVERSIE.00 3.0 Fig6 Testul Student (tabel 22 şi 23) aplicat celor două loturi evidenţiază P=0.00 2. din tabel) I. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. .lot experimental REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.0 12.00 -106. 0.35 0.00 2.0 2.0 4. .00 3.D.0 Normal 10.0 14. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.18 Indicatorii statistici (tabel 24 şi 25 evidenţiază valori pozitive înregistrate de sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei din lotul martor.D.0 Inainte 6. ceea ce respinge ipoteza nulă. 0. 168 . Testul STUDENT (t-TEST) tabel 22 .lot martor Testul STUDENT (t-TEST) tabel 23 .18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.00 3.80 0.00 pentru ambele loturi. din tabel) I.80 0.0 Dupã 8. 4 3 Sportivi 2 1 0.

00 0.00 11.D.lot martor tabel 25 .tabel 24 .44.02 0. V.50 22.45o.86 0.77 22.0 25.00 0.30 11.44.M.75 12. Lotul martor tabel 25 Nr.00 0.M.0 25. în această cercetare.87 23. N.M.88 0.01 0.00 0.87 22.4 .5 .00 0. Procentul recuperator obţinut a fost de 83% la 87%.00 5.0 Centru interval o Dupã 22.01 0.13 0.40 20 .00 5.15o 1. după cum reiese din tebelele 25 şi 26.44.86 0.5 .L.02 0.00 5.05 0.00 11.(%) 85 83 85 87 Dupa 1. 1 2 3 4 Inainte 25.40o 10 . V.00 0.10 0.00 5.25o 3.00 0.13 0.00 0. M.00 5. compus din kinetoterapie şi masaj. Fisa N.25o 1.82 Normal 22.50 22.00 0.35o 1 2 3 4 tabel 26 Nr.L. P.D.75 12. metode psihopedagogice (relaxare şi autosugestie). N.M. unele exerciţii kinetoterapeutice fiind substituite cu exerciţii specifice karate169 . P.30 11.44.0 30. M.00 0.00 5.50 Eversie .50 22.00 0.06 11.21 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.P.00 0.00 5.lot martor Lotul martor a parcurs.3 .0%) Valori Inainte Dupã 5.88 0. Menţionăm faptul că amplitudinea fiziologică în eversie gleznă este de 0o .00 5.lot experimental Valori Inainte Dupã 5.10 0.0%) Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. un program de recuperare prin metode fizice. Fisa N.00 0. pe lângă kinetoterapie şi masaj.21 Eversie .40o o Date Rec.P.06 11.00 0. Inainte 10 .05 0.lot experimental Recuperarea prin metode fizice aplicată lotului experimental a cuprins.40o 10 .

0 25.50 Analizând şi comparând cele două figurile(7 şi 8). C.P. Fisa N.0 0. S.75 22.D.N. Inainte 10 . Fisa N.80o 0. B.0 20. Tabelele 27 şi 28 ilustrează cele afirmate mai sus. 1 2 3 4 Inainte 25.D.G.30o 10 . constatăm că lotul experimental a cunoscut o creştere semnificativă faţă de lotul martor.D.50o 0.G.0 20.0 25.6 .0 Inainte Dupã Normal 3 1 Fig 7 lot martor 170 . Procentul recuperator înregistrat de lotul experimental este cuprins între 90% şi 94%.50 22.0 .44.ului. Lotul experimental tabel 27 Nr.0 10. EVERSIE 30.40o o Date Rec.0 5.43. S.0 25. fapt ce a condus către o îmbunătăţire semnificativă a stării fizice şi psihice a sportivilor din lotul experimental.40o 10 .44.50 22.(%) 90 92 94 91 Dupa 1.0 15.N.55o 1 2 3 4 tabel 28 Nr. C.P.8 .D.44.72 Normal 22. N.50 22. N.9 .70o 0.30 22.0 Centru interval o Dupã 22.40 10 . B.65 22.

0 5.00 3 3.00 3.0 15. REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val.18 Indicatorii statistici înregistrează valori pozitive evidente la lotul experimental în comparaţie cu lotul martor (tabel 31 şi 32). din tabel) I.0 0.0 10. Testul STUDENT (t-TEST) tabel 29 Testul STUDENT (t-TEST) tabel 30 0.0 Inainte Dupã Normal 3 1 fig8 .lot experimental Testul Student (tabel 29 şi 30) a evidenţiat o creştere semnificativă a lotului experimental.00 2. 0. .00.0 20.05 3.EVERSIE 25.03 2.35 0.18 REZULTATE Diferenta mediilor (Ipoteza nula) Grade de libertate t Statistic (calculat) P(T<=t) (test unilateral) t Critic test unilateral (val. unde P=0. 171 .D.80 0.D. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val. .P=0.05 faţă de lotul martor .10 0. din tabel) I.00 3 -106. Ambele loturi resping ipoteza nulă. din tabel) P(T<=t) (test bilateral) t Critic test bilateral (val.35 0.

tabel 31 - lot martor

tabel 32 - lot experimental Valori Inainte Dupã 26,25 1,25 25,00 25,00 2,50 6,25 1,88 0,10 5,00 25,00 30,00 3,98 23,08 0,23 22,87 22,87 0,46 0,21 0,34 0,02 0,95 22,82 23,77 0,73

Indicatori statistici
Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Indicatori statistici
Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Valori Inainte Dupã 5,00 0,00 5,00 5,00 0,00 0,00 1,88 0,00 0,00 5,00 5,00 0,00 11,88 0,06 11,86 0,13 0,02 0,15 0,01 0,30 11,75 12,05 0,21

4.4. Rezultatele şi interpretarea datelor privind zilele alocate recuperării sportivilor celor două loturi. Entorsă gleznă Procesul de recuperare aplicat lotului martor, adică kinetoterapie şi masaj au condus la rezultatele exprimate în tabelul 1.

tabel 1
Nr. Crt.

1 2 3 4

Rezultate (Zile) Experiment Martor 35 40 32 42 27 44 28 45

Recuperarea aplicată lotului experimental a constat din kinetoterapie (s-au înlocuit unele exerciţii specifice kinetoterapie cu exerciţii specifice karate-ului), masaj, metode psihopedagogice (relaxare şi autosugestie). Aplicarea acestor metode de recuperare a condus la obţinerea unui număr mai mic de zile alocat recuperării în ceea ce priveşte lotul experimental în comparaţie cu lotul martor (tabel 1 şi figura 1).

172

ZILE DE RECUPERARE
1 45 40 35 30 25 20 15 10 4 5 0 2

Experiment Martor

Statistica matematică pentru compararea lotului experimental cu lotul martor s-a efectuat prin testul ANOVA (tabel 2), de unde reiese P=0,00 ceea ce respinge ipoteza nulă.
Testul ANOVA:
tabel 2 Lotul EXPERIMEN T MARTOR Subiec ti 4 4 Sum a 122,0 0 171,0 0 Medi a 30,50 42,75 Disp . 13,6 7 4,92 F Sursa Variatiei Intre Loturi In Loturi Total SS 300,13 55,75 355,88 df 1 6 7 MS 300,1 3 9,29 F 32,3 0 P 0,0 0 crit 5,99

De asemenea, indicatorii statistici (tabel 3) evidenţiază valori pozitive înregistrate de sportivii lotului experimental în comparaţie cu cei din lotul

173

martor.

tabel 3

Indicatori statistici
Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Valori Exp. Martor 30,50 42,75 1,85 1,11 30,00 43,00 3,70 13,67 3,00 0,12 8,00 27,00 35,00 5,88 2,22 4,92 1,75 0,05 5,00 40,00 45,00 3,53

Entorsă genunchi În urma cercetării efectuate pe cele două loturi - martor şi experimental - sau desprins următoarele: Lotul martor a urmat un program de recuperare prin metode fizice, constând în kinetoterapie şi masaj, în urma căruia recuperarea s-a obţinut într-un număr de zile ce reiese din tabelul 4.

tabel 4
Nr. Crt.

1 2 3 4

Rezultate (Zile) Experiment Martor 45 58 43 59 44 60 46 58

Lotul experimental a parcurs un program de recuperare ce a constat din kinetoterapie, masaj, metode psihopedagogice (relaxare, autosugestie). Menţionez faptul că am substituit unele exerciţii din kinetoterapie cu exerciţii specifice karate-ului, ceea ce a constiuit pentru spotivii din lotul experimental o scurtare evidentă a perioadei de recuperare, în comparaţie cu cei din lotul martor
174

(tabel 4 şi figura 2).
ZILE DE RECUPERARE
1 60 50 40 30 20 10 4 0 2

Experiment Martor

fig 2 Pentru compararea celor două loturi - martor şi experimental - am utilizat testul ANOVA (tabel 5), de unde s-a desprins P=0,00 deci se respinge ipoteza nulă.

Testul ANOVA:
tabel 5 Lotul EXPERIMENT MARTOR Sursa Variatiei Intre Loturi In Loturi Total Subiecti Suma Media Disp. 4 178 44,50 1,67 4 235 58,75 0,92 SS 406,13 7,75 413,88 df 1 6 7 MS 406,13 1,29 F 314,42 P F crit 5,99 0,00

Indicatorii statistici (tabel 6) evidenţiază valori pozitive înregistrate de sportivii din lotul experimental în comparaţie cu cei din lotul martor.
tabel 6

Indicatori statistici

Valori

175

Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95.0%)

Exp. 44,50 0,65 44,50 1,29 1,67 1,00 0,03 3,00 43,00 46,00 2,05

Martor 58,75 0,48 58,50 58,00 0,96 0,92 0,75 0,02 2,00 58,00 60,00 1,52

Entorsă cot Cercetare a evidenţiat următoarele aspecte în ceea ce priveşte procesul de recuperare aplicat celor două loturi. Lotul martor a beneficiat în cadrul procesului de recuperare de mijloace de kinetoterapie şi masaj, care au condus la rezultatele exprimate în tabelul 7.
tabel 7
Nr. Crt.

1 2

Rezultate (Zile) Experiment Martor 40 50 37 58

Lotului experimental i s-au aplicat în cadrul programului de recuperare kinetoterapie, masaj, metode psihopedagogice (relaxare, autosugestie). Menţionăm faptul că am substituit unii termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu cele specifice karate-ului, fapt ce a simplificat mult, atât munca sportivului, cât şi cea a kinetoterapeutului. Aplicarea acestui program de recuperare a influenţat pozitiv, pe de o parte starea fizică şi psihică a sportivilor, iar pe de altă parte s-a obţinut un număr mai mic de zile alocate procesului de recuperare, ceea ce demonstrează tabelul 7 şi figura 3. fig 3

176

25 F 13. 77 38.50 276.00 1.06 deci se respinge ipoteza nulă.06 Indicatorii statistici (tabel 9) au înregistrat valori mai ridicate la lotul experimental în comparaţie cu lotul martor.ZILE DE RECUPERARE 60 50 40 30 20 10 0 Experiment Martor Compararea lotului martor cu cel experimental s-a efectuat prin testul ANOVA .50 54.12 5.25 18.25 36.75 Suma Media Disp.00 2.50 108 54.din care reiese P=0. Testul ANOVA: tabel 8 Lotul EXPERIMENT MARTOR Sursa Variatiei Intre Loturi In Loturi Total Subiecti 2 2 SS 240.00 38.tabel 8 .50 4.51 0.66 177 .00 32. tabel 9 Indicatori statistici Media aritmetica Eroarea Standard Mediana Modulul Abaterea Standard Valori Exp.16 P F crit 18.50 54. Martor 38.50 4.00 df 1 2 3 MS 240.

substituirea unor termeni şi exerciţii specifice karate-ului în programul de kinetoterapie. o recuperare mai rapidă în comparaţie cu subiecţii din lotul martor. masaj) cu metodele psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia) au condus spre o creştere a procentului de recuperare şi o scădere a numărului de zile alocat recuperării.00 37.50 0. Programul înregistrat de lotul experimental pe tot parcursul experimentului demonstrează veridicitatea programei de recuperare propuse .10 8. metode de recuperare fizice. Concluzii şi Recomandări practico-metodice Concluziile lucrării • În urma analizării datelor din literatura ştiinţifico-metodică reiese că stilul 178 .00 19. întrucât starea lor fizică şi psihică este mult îmbunătăţită. fapt care a condus la o parcurgere mai uşoară a programului de recuperare. dorind să le perfecţioneze.82 4.50 1.06 3.00 4.00 50..5.0%) 4.00 58. Înainte de a începe programul de recuperare.00 50. Substituirea unor termeni şi exerciţii specifice karate-ului cu cele din kinetoterapie a avut un impact pozitiv asupra subiecţilor. Asocierea metodelor de recuperare medicale convenţionale (kinetoterapie. Concluziile capitolului Programa experimentală propusă asigură însuşirea unor teste. aceştia. la încheierea perioadei de tratament. Având în vedere rezultatele bune obţinute de pacienţi în urma aplicării metodelor psihopedagogice. metode de recuperare psihopedagogice. am efectuat testarea sportivilor prin două teste pentru a depista existenţa stresului şi a depresiei.00 40.Dispersia Abaterea medie Coeficientul de variatie Amplitudinea Minim Maxim Nivelul de incredere(95. şi-au exprimat dorinţa de a practica în continuare aceste metode.06 32.00 0.

karate-do Shotokan, ca sport de luptă, expune practicanţii la producerea de accidente, în special traumatice, prin contactul direct, manifestarea capacităţilor de forţă, viteză, îndemânare, mobilitate, precum şi a altor manifestări complexe determinate de specificul luptei. Pregătirea tehnică este cea mai responsabilă de producerea traumatismelor din karate, în interdependenţă cu ceilalţi factori ai antrenamentului sportiv. Practicanţii de karate depun un travaliu fizic şi psihic foarte mare, de aceea, atât în timpul antrenamentelor, cât şi al competiţiilor se produc accidente de gravitate diferită.Din cercetarea de faţă reiese faptul că cea mai mare parte a accidentelor( 74,66%) se produc în timpul antrenamentelor şi doar 24,44% din accidentări se produc în competiţii. • Cele mai frecvente traumatisme sunt contuziile, atât la nivelul feţei, dar mai ales la nivelul membrelor. Cu toate acestea, ele nu sunt şi cele mai grave sau cu impotenţă funcţională mare. Dintre traumatismele grave în urma cărora, de cele mai multe ori, rămân sechele, cele mai numeroase sunt entorsele la nivelul cotului, genunchiului şi gleznei.Din sondajul efectuat reiese că:cel mai ridicat procent de accidente(43,80%) apare la membrele inferioare, (39,62%) la membrele superioare, (6,22%) la cap,(9,55%) în zona trunchiului. • Tratamentul în aceste traumatisme trebuie să fie de urgenţă, ceea ce presupune din partea antrenorului cunoşterea şi acordarea primului ajutor. Primul ajutor, acordat în sala de antrenament sau în sala de desfăşurare a competiţiei sportive, este uneori decisiv în aplicarea cu succes a tratamentului chirurgical şi ortopedic. • Am constatat că traumatismul este un stresor puternic care a acţionat asupra sportivului din punct de vedere al intensităţii şi severităţii traumatismului şi al răspunsului psihologic pe care l-am putut realiza cu ajutorul celor două teste pentru depistarea stresului şi depresiei. După calcularea indicelui de depresie s-au constatat următoarele: 55% din subiecţi au avut depresie uşoară; 35% depresie medie;15% nu au avut depresie.În cercetare am efectuat, pe un lot

179

de 15 karate-ka un sondaj prin chestionarul” Cum răspundeţi la stres” la care am obţinut următorul rezultat: 60% dintre subiecţi s-au situatîn limita normalului; 35% sub limita normalului; iar 5% au manifestat stres major pentru care se impun măsuri speciale de echilibrare. Depistarea prematură a stresului şi/sau depresiei ne permite să putem interveni cu cadre specializate în vederea rezolvării problemelor în timp util. După cum consideră M. Cordun (1996), "intervenţia psihologică" are totodată rolul de a grăbi şi de a face mai puţin stresantă recuperarea; în acelaşi timp, ea trebuie să-l convingă pe pacient să accepte durerea şi regimul sever al terapiei. • Tratamentul recuperator are două perioade distincte: - în timpul imobilizării – timp în care trebuie obligatoriu făcute exerciţii pentru păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare; - după scoaterea aparatului gipsat – timp în care se recomandă efectuarea unor exerciţii specifice kinetoterapiei. • Asocierea metodelor de recuperare fizice (kinetoterapie şi masaj) cu metodele psihopedagogice (relaxarea şi autosugestia) au avut efect pozitiv asupra lotului experimental, fapt exprimat prin creşterea procentului recuperator cu 5-15% şi scăderea cu 16-28% a zilelor alocate recuperării. De asemenea din sondajele efectuate am observat că metodele de recuperare fizică şi anume kinetoterapia(62,80%), masajul(17,10%) şi fizioterapia(13,80%) sunt cele mai utilizate.Acupunctura (3,20%), climatoterapia (1,10%), hidroterapia (1%) sunt metode mai piţin uzitate. În ceea ce priveşte metodele psihopedagogice , antrenamentul mental (41,10%), relaxarea (21,80%). gîndirea pozitivă(12,75%) sunt cele mai folosite, iar celelalte metode psihopedagogice sunt folosite într-o mică măsură: respiraţia şi relaxarea(10,10%), sugestia şi autosugestia (6,80%), autohipnoza(4,80%), hipnoza(2,10%). .• Substituirea unor termeni şi exerciţii din programul de recuperare kinetoterapeutic cu exerciţii specifice karate-ului, a înlesnit foarte mult munca kinetoterapeutului pe de o parte, iar sportivul a suportat mult mai uşor

180

programul de recuperare, pe de altă parte. • Elaborarea şi implementarea unor raţii alimentare individuale administrate în mod sistematic de către un specialist produc o creştere a rezistenţei organismului la efort, o imunitate mult mai bună, întărirea sistemelor osos şi muscular. • Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării metodelor de recuperare fizice asociate cu metodele psihopedagogice ne dă posibilitatea recoltării unor informaţii cu privire la relaţiile dintre medic – sportiv – kinetoterapeut – antrenor, a înţelegerii mai bune a sensului şi semnificaţiei pentru bolnav a simptomelor şi afecţiunii sale, de unde rezultă necesitatea aplicării metodelor psihopedagogice corelate cu metodele fizice convenţionale. Din sondajul efectuat în rândul specialiştilor reiese că 77,60% au considerat eficientă şi necesară colaborarea interdepartamentală, în realitate însă foarte puţini dintre specialişti colaborează între ei, iar calitatea actului recuperator este scăzută. • Strategia psiho-pedagogică de depistare a stresului şi depresiei; • Strategia recuperării fizice medicale prin intermediul kinetoterapiei şi masajului; • Strategia de recuperare prin intermediul relaxării şi autosugestiei; • Strategia de recuperare prin substituirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu elemente din artele marţiale; • Strategia de recuperare prin implimentarea unei alimentaţii raţionale şi a vitaminizării adecvate, la indicaţia specialistului.

Recomandări practico-metodice • Cercetarea de faţă demonstrează importanţa deosebită pe care o are recuperarea fizică şi psihică a sportivilor accidentaţi în timpul antrenamentelor sau competiţiilor de karate-do Shotokan. • Instruirea periodică a antrenorilor şi profesorilor în acordarea primului
181

ajutor este deosebit de importantă şi uneori decisivă în aplicarea cu succes a tratamentului chirurgical şi ortopedic. • Instruirea sportivilor pentru evitarea atât a accidentării proprii cât şi a partenerului de întrecere; educaţia în spiritul respectării "adversarilor", al acceptării deciziilor arbitrilor, al disciplinei şi seriozităţii în sala de antrenament şi în afara ei. • S-a dovedit necesar de a cerceta subiecţii traumatizaţi şi de a introduce înaintea programului de recuperare a unor teste pentru depistarea stresului şi depresiei şi a interveni în caz de nevoie cu cadre specializate. • Recomandăm o colaborare mult mai strânsă între profesor (antrenor), medic, kinetoterapeut, psiholog. • Asocierea metodelor de recuperare fizice cu cele psihopedagogice are un impact pozitiv asupra sportivului traumatizat şi se asociază în strategiile nominalizate. Programul de recuperare şi strategiile propuse trebuie să fie conceput în funcţie de vârstă, sex, posibilităţile fizice şi psihice ale subiectului. • "Actul medical este în acelaşi timp şi dintotdeauna un act ştiinţific, un act social şi un act psihologic" (G. Ionescu, 1973). Deci, se impun următoarele recomandări: - Dezideratul ştiinţific al medicinei nu poate face concesii, se impune reconsiderarea laturii subiective a actului medical, în vederea îndeplinirii dezideratului umanitar al medicinii. - Psihologia medicală îşi înscrie aceasta ca deviză: repunerea în drepturi a subiectivităţii insului aflat în situaţie de boală trebuie să constituie astăzi un postulat al medicinii. - Din punct de vedere al răspunsului psihologic se impune o aprofundare psihologică a pacienţilor prin completarea schemei anamnezei cu date concrete raportat la trăirea accidentatului, anxietăţii, încrederea în sine, kinetoterapeut, psiholog etc. - Comunicarea între cei trei participanţi la relaţia interpersonală – pacient,

182

medic şi kinetoterapeut – unde medicul şi kinetoterapeutul vor căuta o înţelegere mai amplă a reacţiilor psihice şi a atitudinilor specifice stării de stres de care pacientul nu duce lipsă. - În această perspectivă a înţelegerii sensului şi semnificaţiei pentru bolnav a simptomelor şi afecţiunii sale trebuie înscrisă relaţia psihopedagogică dintre kinetoterapeut şi pacientul traumatizat. • Recomandăm utilizarea unor exerciţii specifice karate-ului în programul kinetoterapeutic, fapt ce conduce pacientul către o înţelegere mai rapidă a mişcării respective, execuţie mult mai corectă, parcurgerea programului de recuperare cu un tonus fizic şi psihic mult mai ridicate. • Recomandăm introducerea alimentaţiei raţionaleşi a vitaminelor în programul de recuperare sub îndrumarea specialiştilor. • Continuarea practicării metodelor psihopedagogice învăţate şi după perioada de recuperare. • Recomandăm informarea sportivilor de către factorii răspunzători (familie, şcoală, antrenor) şi de către factorii specializaţi (medic, psiholog) de efectul nociv al folosirii drogurilor şi dopingului.

183

genunchiului şi gleznei sub formă de entorsă.14 – Teoria şi metodica educaţiei fizice . scăderea zilelor alocate recuperării şi asimilarea unor exerciţii ce au îmbunătăţit tonusul fizic şi psihic. kinetoterapie. Alternativa propusă şi demonstrată de prezenta cercetare este de a testa sportivii prin cele două teste psihologice de depistare a stresului şi depresiei. masajul.) cu metode psihopedagogice (relaxarea. traumatism. etc)şi implementarea unei alimentaţii ştiinţifice.ADNOTARE în pedagogie a domnului Slăvilă Mircea Tema: Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan Specialitatea:13. karate-ka. autosugestia. Aplicarea metodei experimentale propusă a contribuit la creşterea procentului recuperator. 184 . Forma cea mai uzitată de recuperare este cea prin metode fizice ( kinetoterapia şi masajul). recuperare fizică şi psihopedagogică.epistimologie. substiutirea unor termeni şi exerciţii din kinetoterapie cu cele din karate-do Shotokan. Rezultatele cercetărilor pot fi folosite în procesul de recuperare al tuturor sportivilor accidentaţi şi din celelalte dişcipline sportive. asociera metodelor fizice (kinetoterapia. etc. relaxare şi autosugestie. Cuvinte cheie: Antrenament sportiv. antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare Teza” Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan” este destinată procesului de recuperare prin argumentarea teoretică şi experimentală a unei programme de recuperare a traumatismelor ce apar în timpul antrenamentelor sau competiţiilor de karate-do Shotokan Cercetările prealabile demonstrează că majoritatea traumatismelor ce apar la sportivi ce practică karate-do Shotokan se produc în zona cotului.00.

to the diminution of the number of days allocated to the rehabilitation and to the assimilation of some exercises which improved the physical and psychic tonus. 185 .ANNOTATION Dissertation for PhD s degree in pedagogy by Slăvilă Mircea The theme: Strategies of traumatism recuperation in karate-do Shotokan 13. Key words: sporting training. the knee area and the ankle area by producing a wrench. traumatism.The suggested and proved alternative by this research is to test the sportsmen by using the two psychological tests of tracking down stress and depression.00. kinesistherapy. massage) with the psycho-pedagogical methods (relaxation. relaxation and autosuggestion. The previous research proves that most sporting accidents in Karate-do Shotokan affect the elbow area . sports trening’s and physicals recuperation’s Theory and Methodical The thesis "Strategies of traumatism recuperation in Karate-do Shotokan" is meant to perfect the recuperation process by theoretical and experimental argumentation of a prevention program of macro-trauma which occur during the trainings of Karate-do Shotokan. the substitution of some of the terms and exercises from kinesitherapy with the ones from Karatedo Shotokan. autosuggestion ) and the implementation of a scientific alimentation. The research results can be used in the rehabilitation process of all sporting who suffered an accident. physical and psychopedagogical recuperation . karate-ka. The most effective way of recuperation is the one through physical methods (medical rehabilitation and massage). Applying this experimental method suggested contributed to the raise of the recuperation percentage. the association of the physical methods (medical rehabilitation.04 –Physical education’s.

00. 186 . замену традиционных понятий и названий упражнений лечебной физической культуры. путем теоретической разработки и практического внедрения программы восстановительного лечения травм полученных во время тренировочных занятий. что основное количество травм полученных спортсменами практикующих каратэ-до Шотокан приходится на зону локтевого. Результаты предварительных исследований указывают на то.) и внедрение системы научно обоснованного режима питания. данные спортивные травмы восстанавливаются путем использования методов лечебной физической культуры (кинетотерапии) и массажа. которые включают: предварительное психологическое тестирование с целью определения состояний стресса и депрессии. а также соревнований. самовнушение и др. спорта упражнениями и понятиями специфичными данному виду каратэ-до Шотокан. коленного и голеностопного суставов. Традиционно. спортивной тренировки и востановительной физической культуры Диссертационная работа «Стратегии восстановительного лечения травм в каратэ-до Шотокан». посвящена проблеме посттравматического восстановления спортсменов. в виде растяжений связочного аппарата.АННОТАЦИЯ Диссертации Слэвилэ Мирчя на соискание ученой степени доктора педагогики Тема: Стратегии восстановительного лечения травм в каратэ-до Шотокан Специальность: 13. методов (лечебная физкультура психолого- восстановления педагогическими методами (релаксация. Нами разработаны и внедрены в практику лечения стратегии спортсменов посттравматического восстановительного каратистов.04 – Теория и методика физического воспитания. объединение и физических массаж).

теоритическое обоснование. каратэ-до Шотокан. а также улучшению их физического и психического тонуса. спортивная тренировка. снижению количества дней необходимых для полного восстановления спортсменов. Ключевые слова: стратегии восстановительного лечения. самовнушение и релаксация. епистемология. Результаты исследований могут быть использованы в процессе восстановления травмированных спортсменов. кинетотерапия. методы. спортивная травма.Разработанные и использованные нами в практике стратегии. практикующих и другие виды спорта. способствовали значительному росту процента восстановления травмированных спортсменов. физические и психолого-педагогические методы восстановления. опорно – двигательный аппарат 187 .

21-37 Antonescu D. 188 . 1990. Bîcov E. şi prim ajutor medical în educaţie fizică şi sport. . 20-67 2002. . Manual de fiziologie – Medicală – Bucureşti 1957 – pag 98103 11. Edit Humanitas. Buga M.1945. Iaşi. Iliescu. Bucureşti. pag. A92. Bucureşti. Edit. Editis. Fiziologia educaţiei fizice şi sportului. şi Zamfir S. 84 pag. 2. 1993. Amălinei N. Bota C.. pag. 1998 Birkenbihl . Bucureşti.Teoria antrenamentului. ANEFS. 26-29 15. 11-45 Edit.Metode de Alexandrescu C.Japonia un secol de istorie: 1853 .pag 37 13. 5.Bucureşti 1973 –pag.BIBLIOGRAFIE 1.. Bucureşti. Teora. . U. . 7..Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. Bucureşti. 101-105 6. Cârstea Gh. N. . Tehnică. 1995. 9.Elemente de biochimia efortului. Igiena şcolară – Medicală. 466-530 calcul şi tehnici experimentale de analiza tensiunilor în biomecanică. pag.. Edit. 1995 pag.E. . pag. Bucureşti.Puterea în Judo. 45-52 10. un prieten preţios? . Edit. Sport-turism. Bucureşti.Antrenament sportiv modern. Constantinescu I. Edit. 193-205 14.. .Ergofiziologie – Antim Ivireanu –Bucureşti – 1997. Antal A. Bocioacă L. 65 4. 1996. Bucureşti. pag. 1999. 36-39 12. Bucureşti. 1977.Arte marţiale. Edit. Edit.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Brovns F.Îndrumar de lucrări practice pentru control medical Alexe N. Edit.Stresul.B. 8.Alimentaţia sportivilor de performanţă . . pag. 3.Shotokan Karate-do Kumite. . . Apostu M. 1986. Bren.Edit. Bădescu L. Gemma Pres. pag. Baciu C. pag. 2003. Buşe C. .

pag. Bucureşti. .. Coche R. . 41-50 23. New Jersey. 73-94 18. 39-40.Atlas de anatomie umană. 1993. I.T. Ciccozzi G.Future Youth.Primul ajutor în accidentele din artele marţiale. 2003. Cesnokov A. 306-307. . pag. Christina R. Celikovsky Şt. Sport de performanţă nr. 15-34 25. Bucureşti. 55-59 16.C. . De Hillerin P.. Cleland N.S. 98 24. 83-115 19.Raportul automatizare .1973 nr.Propunere asupra desfăşurării fazelor interacţiunilor biomotrice . . vol I-II.pag. Ştiinţifică şi Enciclopedică.N. Bucureşti. Bucureşti.P.Despre selecţia copiilor pentru practicarea sportului (traducere ) .J. Dahnovschi V. 76 20.Judo. . Guidelines for coaches and athletes. pag. pag.consecinţe în optimizarea comenţilor şi a controlului neuro-muscular. Cerbulescu C şi colab. Bucureşti.. Edit. 1999. Edit. 1971.. pag. Ciucu G. Edit. Paris. 2002. 38 21. 1989. pag. .Universul. Stretching. 1973 .. 1975. Edit.P. 1990.S.C. Polirom. Pennsylvania.D.S. Edit. pag. pag.P. Didactică. Emmaus. How to reverse the agineg process. Garell Publishing House. Cratty B. .Psyching in sport. 1982. 5-15 22.Teoria I Praktika Fiziceskoi Kulturî – Moscova. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.Introducere în teoria probabilităţilor şi statistica matematică. 1995. Cungi Ch. Conferinţa naţională de psihologie. şi Lescenko S.J. De Hillerin P.S. şi colab. 8488. 220 28. vol 1. Craiu V. pag. 3 –pag 27-30 17. M.. Crişan V. . . şi Enescu M. Pretince Hall.T.Pregătirea luptătorilor de mare performanţă. pag.S.variabilitate în 189 .W.Manualul antrenorilor pentru instruirea sportivilor. 168-179 27. . M. C. . Rodale Press.Cum putem scăpa de stres. Bucureşti. pag. Robert Laffout. 98-99 26.J.S. Corcos M. .O problemă de acţiune şi reacţie..

Bucureşti. şi Ionescu C. Edit. 1981. Studiu privind corelaţia indicilor de realizare a activităţii tehnico-tactice ale sportivilor cu specificul stilului individual de conducere a luptei. Dima M.Bucureşti 1978. 1959. Devries H. Edit. Leipzig. . Deshimaru T. 147. 32-36 39.Zen adevărat. 44 36. . 1993.Chişinău 2003 pag 46-49 190 . 82. . Bucureşti. pag.Effects of various warm-up procedures on 100 Zard times of competitive swimmers. Bucureşti. 11-30 37. Troponwerke. Bucureşti. Edit. 30. pag. Demeter A. Edit. De Marcees H.Serious sports injuries requiring hospitalisation seen in a pediatric emergency department. 36 35. Apimondia.INEFS – Chişinău 2003 pag 49-51 40. 1990. Unele aspecte de individualizare a instruirii în sport. Antrenament şi refacere //Sportul de performanţăCNEFS. Axis Mundi. Koln Munhleim. pag.INEFS. pag.Aikido. 1981.D.D. 66 31. 43 30.Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor motrice.Sportphysiologie. Universul. 1994. .J. Sport-turism. 141Devis J. 1994. Bucureşti. Dorgan v. Demeter A.sporturile cu adversitate directă.Fiziologia şi biochimia educaţiei fizice şi sportului. 1977. pag. Edit.calea perfecţiunii. Sport-turism. pag. . Bucureşti.S. pag. pag. 1993. 1001-1004 32. Apimondia.nr 164 pag 19-23 38. Edit. şi colab. Derlogea Ş. Barth. 1979.Taigiguan . Dorgan V. Conferinţa "Mutaţii în sportul de performanţă la sfârşitul secolului XX".M. Bucureşti. A. Derlogea Ş. pag. . 43-46 34. . Research Quart. nr.Sport im Wachtums und Entwicklungsalter. . 104-108 29. Diacicov V.Arta Marţială de la război la armonie. 1979. pag. . 45-105 33. şi colab. pag. şi Chihai M. . Demeter A. Calea armoniei.

şi colaboratorii Selectia medico-biologică – Educaţie fizică şi sport. Dumitrescu I. . I. Editis. 29-33 48. Edit. . Bucureşti. Iaşi. Bucureşti.Antrenament sportiv . Craiova. pag. Dragnea A. pag.E.Suferinţele musculare ale sportivilor. . Dumitru G. Drăgan I. Stadion. Selecţia şi orient area medico-biologică în sport Educaţie fizică ş sport. pag.ştiinţă modernă. Edit.Selecţia medico-biologică în sport. Edit. Drăgan I. 171 54.Bucureşti 1973 nr 6 pag 15-17 49. Junimea. Drăgan I.Edilis - 191 . 2002. . Drăgan I. pag. Constanţa. vol. 1999. 1993. Bucureşti. Dumitrescu V. Slăvilă M.şi colaboratorii Medicină sportivă . Drăgan I. Bucureşti. Mondograf. Dorgan V. Edit.Sport-Turism – Bucureşti 1989 pag 112-119 51.Medicină sportivă aplicată. . Dragnea D. 282 43.2003 pag 51-55 42. Edit.Acupunctura .Bucureşti 1989 pag 67-69 52. Sport-turism. . Drăgan I. 1994. Fest..N. 78 46. Dragnea A. şi colaboratorii Bucureşti 1994 pag 437 50. . 1994. 1993.F. Bucureşti. 22 55. pag. 1971. 55-57 53. Eliade M. Modelarea conduitei sportive -Sport-Turism Bucureşti 1990 pag 135 47. 24-35 Medicina sportivă aplicată .. 79-107 44.Yoga.S. pag. Edit. Edit.Metode statistico-matematice în sport. pag. . Edit. Mariana.Teoria sportului. Drăgan I. şi Teodorescu M. 1977.41. pag. Sport-turism. pag. Bucureşti. Studiu privind dezvoltarea Artelor Marţiale de la origine până în perioada actuală INEFS – Chişinău.Antrenamentul sportivilor.F. şi Constantin D. 1991. 55-58 45.teorie şi metodologie.A. .

Findeisen D. Sport-turism. Barth. Edit. Leipzig. 1980. 1990. pag. Garell.Karate-do Shotokan calea mea în viaţă. . Modelarea conduitei sportive – Sport-Turism – Bucureşti 1990 pag 49-53 59. 34-64. pag.Dezvoltarea şi menţinerea capacităţii de efort la copii şi juniori. 68-72 64. Bucureşti.. Frohner G.ANEFS – 192 ..P. şi colab .N. Eliade M. . Humanitas. M. Edit. Epuran M. 9. Sportul la copii şi luniori. şi Culianu P.Sport-TurismBucureşzi 1980 pag 83-86 61.. Metodele cercetării activităţii corporale Bucureşti 1991 pag 33-37/ 59-63 63. Sport-turism. . 118-121 65.Metodologia cercetării activităţilor corporale.N.Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport. Forrisier G. şi colab. nr 127.E.Compendiu de psihologie pentru antrenori. Fundaţia "România de mâine". 2001. 1993.Traumatologie de l'attaque on competitions de judo. Epuran M. 450-458 58. Epuran M. Gagea A. 1975. II. teorie şi practică. pag. 1992. Ghid psihologic al antrenorului IEFS – Bucureşti 1982 pag 23-27 62. nr. 55 66. 1983. 27 67. . pag. . 114-148 60.S. 227-231 69.S. Capacitatea de efort în sportul de mare performanţă la copii şi juniori. Bucureşti.Dicţionar al religiilor. . 89-98 57. Epuran M. I şi II. Epuran M. I. pag. Bucureşti.F.Grunlagen der Sportmetiyin.T. 1999. Psihologia educaţiei fizice şi sportului .Modelarea conduitei sportive. . şi Holdevici I. . Gichin F. Bucureşti.Psihologia sportului de performanţă. Bucureşti.56. pag. Bucureşti.S. Epuran M. . 262-293. Edit. Epuran M. pag. 2002. vol. 126. Fest. pag. Kinesitherapie Scientifique. Possibilités de prevention. trim. 5-40 68. Edit. Bucureşti. Epuran M. Edit. pag. . A.C.

. Aldomars. Bucureşti. pag. Gugiuman A. . 1989. Edit.C. pag. 1989.The radiologist's opportunity to teach bone 193 .Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie. pag. Revue de chirurgie et orthopedie.Judo. 186 73. Bucureşti. 88-92 70. Edit.Hipnoza şi forţele nelimitate ale psihismului. . Didactică şi Pedagogică. . . 1999.Psihologia succesului. 1993. nr. Paris. Chişinău. 1992. .. Bucureşti. Bucureşti. 683-689 78. Holdevici I. 1973. Bucureşti.Introducere în cercetarea pedagogică. pag. Bucureşti. 22-34 80.Manual de judo. pag.Judo curs opţional. Hantău I. 49 74. Edit.P. pag. Ştiinţă şi Tehnică. Edit. şi colab. Holdevici I. 1993. 3642 82.S. 239 77. Orizonturi. Instruirea copiilor şi juniorilor. Edit. 64-73 75. Didactică şi Pedagogică. Hergenroeder A. Pediatrics. IEFS. . 1995.S. hypotalamic amenorrhea and sex steroid therapy in female adolescents and young adults. 1996. 68-70 81. Îndrumar pentru cadrele didactice. 1. . .Fiziologie medicală. . 6 76.Ghid practic de psihoterapie raţional-emoţională şi cognitiv-comportamentală. Handtu J. . pag.Bucureşti. pag. 210 71. Edit.Gândirea pozitivă . Groza P. Ceres. Etude critique du traitement par la technique de Dewar et Barington. Bucureşti. pag. Bucureşti. pag. Tehnică. Holdevici I. Holdevici I. I. . 66-78 83. Glorion B. Edit. 449-461 72. Bucureşti. Houtson C. Holdevici I. 66-78 79. pag. 1996. pag. pag. .Manual de Jodo. .Bone mineralization. Victor. 1991. 1991. şi Vasilescu P. Hantău I. Edit.Sugestiologie şi psihoterapie. 1995. Handtu J. pag. Edit.F. 1998. şi colab.Luxation acromio-claviculaire.E.

nr. Ifrim M. efecte. 1978. 34 92.Calcium supplementation and increases in bone mineral density in children. 113-119 96. Jianu M. . pag. 1. Bazele sistemice ale progrmului antrenamentelor sportive. Kosendiak J. Edit. 1981. pag.Anatomia şi biomecanica. .E. Lasinski G. Edit. Bucureşti. . şi colab. Anz 124. 1969. Studii de fiziologie a exerciţiilor fizice – Cultură fizică şi sport – Bucureşti 1953 pag 63-65 97. 28 87. 1996. Krestovnikov M. Joch W. nr. . 1986.M. Die Lehre der Leichathetik 27. Bucureşti. Ioffe L. 1995. 1992. pag. . . Bucureşti.Wie erwarmen wir uns vor dem Wettkampf?. Procedee tehnice.A. Bucureşti. 15-18 93. . Iordache E.Ortopedie şi traumatologie pediatrică.Elemente und Gliederungstruktur der Motrik. I.A.dynamics. Edit. Kralovitz G. pag. Journal Canadian Assoc. Ştiinţifică şi Enciclopedică. pag. pag. Edit. 36-45 90.E. metode.Antropologie motrică. Bucureşti. 1994. . 192 85. Ifrim M. pag. 65 88. pag. . Aspecte de termoreglare a încălzirii. Bucureşti.J. Ştiinţifică şi Pedagogică. Bobcov G.. 82-87 94. Ionescu A. 105-108 86. 194 . Radiologist. şi Darwish Z . Ifrim M.Actualităţi în antropologie cu aplicabilităţi în sport. Edit.. Anat. 1988. pag. Johnson C. aplicaţii în sport. 232-238 84.Sport Lasinski G (traducere) – Wyczyhowz – Varşovia 1987 nr 8-9 pag 30-35 95.Teoria I praktika fiziceskoi kulturî (traducere) 1988 nr 4 pag 23 89.F. All. 29. Kuntoff R..Masaj. 1993.Die Elastizitat der Gelenkknorpel. 327. nr. Bucureşti. N.S. Tradiţie. pag.Criterii somatofiziologice în selecţia sportivă. Edit. Scaiul.. Didactică şi Pedagogică. pag.Arte marţiale aplicative. 1989. 48 91. Ifrim M.A. şi Zamfir T. .

W. pag. 1998.Dicţionar de arte marţiale. Edit. Sportturism.G. 2000. 1969. . . Lumina Lex. 66 106. strategii de înfrânare a anxietăţii. Lullies H. Chişinău. Edit.Tehnici de luptă la sol. Chişinău. Enciclopedică. Edit.Leichtathlet. Ann Chir Gynecol. 123-125 104. Sport-turism. pag. nr. Kurzgefastes Lehrbuch der Physiologie. Malina R. 109.. 14 105. şi Goteleţ V.Judo . 16-26 108. 1991.Karate Shotokan pentru avansaţi.Judo şi kata. Edit.Muscle injuries. Laşcu V. . 250-252 99. Garell. Bucureşti. 80-102 102.U. Macoveanu D.Judo competiţional. . Keidel. Laşcu V.J. Louis F. Bucureşti. Edit.G. pag. pag. 1981. 1997. 1992. 1992. Review and critique of current concepts.Erregung und Erregungsleitung: Nervenphysiologie. pag. 1999.G. pag. //Îndrumar metodic. Bucureşti. Bucureşti. . 1972. Thieme. 8. Manolachi Veaceslav – Particularităţile de structurare şi verificare a pregătirii precompetiţionale a luptătorilor de performanţă // Lucrare metodică. Bucureşti. Koln. Manolachi Veaceslav – Pregătirea fizică a judo-ka-nilor de performanţă// Manual pt. 195 . Macoveanu D. 92 103. şi Juvinen M. 37. 1986. pag. Stutgart. 88. 38-43 107. Bucureşti.D. Letho M. Medicală. Clinic pediatric.M. 2000. Luban-Plozza B. 7172 100. şi colab. . Edit. Manolachi Veaceslav – Selectarea incipientă a copiilor şi adolescenţilor pentru şcolile sportive specializate de luptă în baza aplicării programei informative. 1975. 183-189 101. . 56.Jiu Jitsu. pag. Chişinău. pag. Sport-turism. . 110. 28. . 5-8 98. instituţiile de profil sportiv. pag.Convieţuirea cu stresul.Exercise as an influence upon growth. 2001. pag. Edit. Laşcu V. . Bucureşti. their healing process and treatment.

Bucureşti. . 1961. The Bulletin of European Postgraduate Centre of Acupunture and Homeopathy Nr 3. 1991. Didactică şi Pedagogică. ştiinţifico-practice în domeniul balneologiei şi fizioterapiei – Cahul. 1985. Bucureşti.P. . Moraru Agafia . 548.P. Testemiţaru”. 2000.Beobachtungen einiger osteoarticularer Veranderungen am Fus und den Sprunggelenken von Fusballspielern. Maroti Ş..111.C. Manolachi Veaceslav – Structura şi realizarea ciclului anual de pregătire a tinerilor luptători în baza alegerii optime a influenţei de antrenament// Lucrare metodică. 2000. libere// Manual pt. 45 116. Mănescu S. 2001. 5-18 117. Missoum G. Medved R. Novikov A. 211 p.Chişinău. 65-71 118.3. . Buletin informativ nr. Edit. Moraru Agafia – Kinetoprofilaxia şi sanocreatologia// Analele ştiinţifice USMF”N. P439-443 123. şi colab . 1994 P13 121. Contribution a l'Etude de la psyhologie du sport.Igiena.D. Materialele conf. şi colab. Paris. Moraru Agafia – Studiul comparativ al eficienţei terapiei manuale. Edit. Chişinău.terapie în fibromialgie// Analele ştiinţifice 196 . 112. 114.G.D. pag. Univ. . preso. 2000. pag..Les femmes sportives de haute performance. Matveev L.Kinetoterapia şi medicul kinetoterapeut. Medicală. 1999. vol. C. 100 p. 119. Mc Pherson B. Moraru Agafia – Acupunctura. Med u Sport 1.şi vacuum. Manolachi Veaceslav – Teoria şi metodica sporturilor de luptă ( judo. Chişinău.Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă. pag. şi Carton M. şi Petrovic F.Ghid simplificat de statistică pentru psihologie şi pedagogie. Bucureşti. 1971. Milton S. 2003 113. 5-58 120. greco-romane.Violenţa în sport. kinetoterapiei. . Institutul biblic "Emanuel". instituţiile de profil sportiv. şi colab. P 19-21 122. Oradea. kinetoterapia şi terapia manuală în terapia durerii cervicale de origine degenerativă .S. Teoria şi metodica educaţiei fizice Sport-Turism – Bucureşti 1980 pag 580 115. pag.

Petrofski J.Metode matematice în clinică. Bucureşti. 139. 1990.Chişinău. 1990. Edit. Bucureşti. Muraru A. şi Hagron E. pag.Kinetoterapie activă. 67. pag. pag. Bucureşti. C. pag. 19. Metodica antrenamentului sportiv (traducere) – Stadion – Bucureşti 1972 pag 53-57 133. The soul of Japan. Didactică şi Pedagogică. Edit. Polirom. biomecanica şi antropologia aparatului locomotor. 55-58 197 . Schorndorf. 1990. Peiffer V. 1998. Niţescu V. 1980. pag. 66.USMF”N. şi Cosma Th. Paul B.C. 46. Bucureşti. 183 p.Die Ernahrung des Sportlers. Pfluger A.2.Bazele performanţei. .Gândire pozitivă. Psysiologist 16. 54-78 127. şi Lind A. 70 137. Ozolin N.P. Mureşan P. laboratoare şi ocrotirea sănătăţii. Edit. pag. 422 136. Bucureşti. Piasenta J. Garell. 1998. . Berlin. 231 p. New York. pag. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 82-84 134. . Plas F. . Medicală. .Psihologie şi pedagogie. . .Chondro-synoviale Korelation im Anfangsstadium von degenerativen Gelenkveranderungen.S. . 200.Judo . . 64-68 129. Nishiyama H.R. pag.25 Shotokan-katas. P500-506 124. Testemiţaru”.Isometric endurance in men who are overweight. Edit. 1983. 98 128. 86 131. . Bucureşti.. 1972. pag. 1994. Med u Sport 3. Cum trebuie sa fie un bun antrenor – Stadion – Bucureşti 1972 pag 8-15 132.G. Nitobe I. 75 130. şi colab. Teora. 126.Anatomia funcţională. 2001. pag. pag. 51-54 125. Edit. pag. 55 135. Bucureşti. Nicolau A. Piaget J. 1995. Edit. exerciţii terapeutice. Nocker J. 1973. Edit. . . vol. Hofman.G. Didactică şi Pedagogică. . 1979.Cercetarea observaţională.Psihologie.Coach manual. . Ozolin N.S.Bushido. 1990. 136 138.

. Edit. Sbenghe T. Bucureşti. Edit medicală. pag. 2. şi colab. 321. atitudini în diagnosticul şi tratamentul traumatismelor aparatului locomotor.Traumatologie şi recuperare funcţională la sportivi. 1991. Edit. Rishi J.Biomecanica stilurilor de lupte. 1974. . şi San-Marina E. Bucureşti. Edit.P.Dificultăţi. Timişoara. . 207 146. Bucureşti.When wrestlers shed pounds quikly. Timişoara. Sportul de performanţă. M. nr.C. Reginato M. 1991. 57-75 150. pag. şi colab. Mediteranee.Un masaj la îndemâna oricui.B. pag. . terapeutică şi de recuperare. pag. riscuri. Roma. 30 147. Popescu C. Rădulescu F şi colab. 153. . pag.V. . C. 1985.Arta masajului. pag.140. pag. Sabin I. profilul.S. . Ribisl P. Italian Journal of Sports traumatology.Kinetologie profilactică. . 1983.Traumatologie şi recuperare funcţională la sportivi.Antrenorul. 89-181 151. Edit.Danger Index or the Frequency of Accident in Sport.. Sacripanti A. . . Sandler R. pag. 28-30 144. . Bucureşti. presopunctura. Stadion. 1987. Medicală. nr. 48-56 141. personalitatea şi munca sa. Jurnalul Clinic Nutrition. 270-274 152. 1978. Bucureşti.M.Metode matematice în cercetarea biologică. şi colab. Physician und Sport Med. Militară. pag. Facla.B. 1979. Săhleanu V. 1985. Edit. Sacripanti A. 1973. 318 p. . Facla.T. Edit. 1987. 42. 100-103 145.Biomeccanica del Judo.S. 9-23 143. 1985. pag. 44-45 149. nr.Recuperarea sportivilor traumatizaţi.V. Edit. medicală. . Poenaru D. Poenaru D. Radovici I.. Edit. 57 148. . Molda. pag.postmenopausal bone mineral density and milk consumation in childhood and adolescence. pag. Sport-turism. 72 142. pag. 3. 1980. 49 198 . Bucureşti. Suceava. 1989.

71 155.Chişinău. 2001.Effect of Weight reduction in selected antropometric. Relaţiile psihopedagogice dintre terapeut şi pacientul traumatizat// American-Romanian Academy of Arts adn Sciences. the 26-th annual ARA Congress. pag. 361 159. Importanţa testării sportivilor accidentaţilor prin scala de autoevaluare(Zung).Jiu – 2003 pag 44 164. Medicine and Science in Sports. 1998. Rep. Scanlan T. physical and performance measures of wrestlers. şi Weiss S.M. Bucureşti. . P51-55 199 . pag. Montreal. România 2002. Montreal. 38. . şi Passer M.170-175 160. Metode de recuperare a diferitelor traumatisme ale aparatului locomotor în artele marţiale//Bucureşti. 103-108 156. Singer R.154.Metodologia cercetării activităţii omului în mişcare. 2001. Simu O. 10. ştiinţifică. pag. Universităţii din Piteşti. Bucureşti.208-211 162. 5-115 157. Slăvilă M.depistarea depresieiînainte de începerea programului de recuperare// American-Romanian Academy of Arts adn Sciences. Simion Gh. medicală. Slăvilă M. Slăvilă M. 1981. Edit. 1994.Factors related to competitive stress among male youth sports participants. 1978. Forme de traumatisme întâlnite frecvent în artele marţiale – C-tin Brîncuşi – Tg. Q. Slăvilă M. Edit.Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor.A. pag. Studiu privind dezvoltarea artelor marţiale de la origine până în perioada actuală . Sbenghe T. Moldova.P. Consideraţii asupra antrenamentelor în karate-do – INESF –Chişinău 2002 pag 101-104 163. 34 158.2003.K. Canada. 1968.Civilizaţia japoneză tradiţională. ISBN-973652-563-5P. . . Slăvilă M. Edit. pag.22-26 161. . Canada. Slăvilă M.P. the 26-th annual ARA Congress.

2006 P.318-322. Universitatea Ecologică Bucureşti România. ISSN:1453-1194 169.2005. P. Ed. S.2005. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Chişinău.11. Internaţionale de comunicări Ştiinţifice” Prospectiv. Slăvilă M. Pintilei.194. Moldova. ISBN 200 . Rep Moldova. ISBN:973-627-245-1 170. creativ. România P. Universitatea Piteşti România.165. Autosugestia. metodă psihopedagogică utilizată în recuperarea diferitelor traumatisme din artele marţiale// American-Romanian Academy of Arts adn Sciences.2005. Slăvilă M.11. Slăvilă M Rolul kinetoterapeutului în echipa multidişciplinară de îngrijire a bolnavului //International Congress of Paleative Care. Fizică şi Sport. P. Conf. Rep. Galaţi.Experience and Perspectives . 18.internaţionale de comunicări ştiinţifice”Performanţă în cultura fizică şi sport”. 2006 P. Slăvilă Mircea. Conf. S. Universitatea Ecologică Bucureşti România. Metode psihopedagogice şi medicale de recuperare a traumatismelor frecvent întîlnite în procesul de pregătire în artele marţiale (karate-do Shotokan)//Chişinău.metodă indispensabilă în recuperarea traumatismelor în Karate-do Shotokan//Mat. Pintilei – Strategii de recuperare a traumatismelor aparatului locomotor întâlnite frecvent în practicarea Artelor Marţiale//Mat. Slăvilă Mircea – Frecvenţa traumatismelor ce apar în antrenamentele şi competiţiile de Arte Marţiale în funcţie de zona afectată şi locul de producere al accidentelor// Sesiunea de comunicări ştiinţifice. România. aplicativ în domeniul educaţiei fizice şi sportului din România în perspectiva integrării Europene”.P38-41 167.Kinetoterapia. P.120-125 166. 2003.191. the 26-th annual ARA Congress. 2526. Bucureşti. Universitatea „Dunărea de jos”. Fac.5862.27-31 168. ISBN 171. Slăvilă Mircea – Acordarea primului ajutor în cazul accidentărilor survenite în practicarea Artelor Marţiale// Sesiunea de comunicări ştiinţifice. Slăvilă Mircea.ISSN. 2004.

Med. 21. 139. 1978.Karma Yoga. 4. 55-62 176. pag.P. Stevens J.Secretele Aikido-ului. Stadion. ISSN 173. . .W. .J. Slemenda C. Tittel K . 54-58 201 . . 6. Slăvilă Mircea S. 2006. . C. Edit. Bucureşti.A. Speer D. România. Clin.Accidentările în sport şi primul ajutor. Tokujiro N. Jurnalul Bone Mineral Researches. 76-78 181. Edit.L. şi Dahners L.172.S. .. Kracow. u sport. colecţia Lotus. pag. 5. Garell. Swami V. pag. Craiova. Braşov.C. şi Bruyere de Geyter L. Fischer.Beschreibende und functionelle. Sterkowicz S. şi colab. New York. 67 179. Anatomie des menschen. Bucureşti. Thomson P.Karate Shotokan Kihon & Kumite. Ungurean M. Teora. Tittel K. 1991. 267-274 175. pag. Bruxelles. . 1990. . Revista Ştiinţifico-Practică. Société Belge de Psychologie des Sports et de l'Education physique. Stănescu N. Corelation of scaning electron microscopy observation. 5-99 173. 2002 175. 1975. 205 174. 1979. 1972. 1995. 7-14 178. pag.Die functionelle Anpassugsfahigkeit des passiven Buwegungsapparates an sportliche Belastungen.The colagen architecture of articular cartilage. P47-52. . pag. MIX.Pintilei – Strategii de recuperare a traumatismelor în karate-do Shotokan //Medicină Sportivă.Metoda terapeutică japoneză. Edit. pag. . Stuttgard. pag. Bucureşti. pag. 1993. nr.Accidents and Bodily injuries in Karate. şi Schmith H. pag. vol. Bucureşti. .S. Edit. 26-32 177. Scientific Yearbook of Academy of Physical Education. 6. 129-136 180.Role of physical activity in the development of skeşetal mass in children. 1974.La function agonale et structure de personalité dans l'exercise sportif. Orthop. N5. 1996. 1986. 1227-1233 174. Timsit M.Traumatologie sportivă curentă. pag.

. 107-120 190. Sport-turism. Medicală. pag. 1996. *** Pregătirea tinerilor gimnaşti. 80-83. Bad Hamburg. pag. pag. 122-126 189. 50. Bucureşti. *** Manuel de Medicine du Sport. 38-52. 1982.Einfuhrung in die Methodologie der Trainingwissenschaft. Kulin N. 159-187 183. 1979.R. . pag 139-143 187. Vasilescu I. Sportturism. Smirnov N. .O. pag.I. vol. Edit. 36-44.Biologische und soyiale Komponenten der motorischen Entwicklung. Scorndorf. 88-90 184. Wasmund-Bodenstedt U. 75-93 Relaţii reciproce alr însuşirilor fizice (traducere) – Theoria und praxis du korperkultur – 1979 – nr 19 202 . Edit. . pag. Edit. Militară. Zaţlorski V .. 234-341 186.. Vasiliu F.Statistică informatizată pentru ştiinţe despre om. pag. Bucureşti..P. pag. I-II. Lousianne. 1993. 1976.G. Bucureşti. 1987. Switzerland. Didactică şi Pedagogică. *** Tratat de pedagogie şcolară.M. 7-38 185. Commision medicale du C. 458 188. Bucureşti. Die motorische Entwicklung im Kindes un Jugenddalter. *** Ortopedia şi traumatologia .Pe meridianul Yamato. 1990. Band 1. Comité International Olimpique.182. Wolanski N. Cultură fizică şi sport.Mica Enciclopedie. Bucureşti. Edit. 1992. Edit. pag.

caractere moderne “DO” semnifică practicarea karate-ului ca mod de viaţă 203 .vechile caractere “Mâna goală” .KARA KARA TE TE DO Anexa 1 “Mâna chinezească” .

ANEXA 2 REGULI DE CITIRE A TERMENILOR SPECIFICI ÎN ARTELE MARŢIALE CHA = CIA CHU = CIU CHI = CI CHO = CIO JA = GIA JI = GI JU = GIU GI = GHI GE = GHE GY = GHI SHA = ŞA SHI = ŞI SHU = ŞU SHO = ŞO TSU = ŢU WA = UA Y=I

204

ANEXA 3 SEMNALE VERBALE UTILIZATE DE ARBITRI YAME = oprirea temporară a meciului TSUZUKETE HAJIME = Continuaţi lupta! JIO-GAI = în afara suprafeţei MOTONO ICHI = comandă pentru revenirea la poziţia iniţială KEIKOKU (CHUI) = atenţionare IKKAI = primul, prima NIKKAI = al doilea, a doua TENTO = cădere HANSOKU CHUI = avertisment HANSOKU = descalificare din proba respectivă SHIKAKU = descalificare din întreaga competiţie FUKUSHIN SHUGO = convocarea arbitrilor SHIBARAKU = anunţarea ultimelor 30 de secunde ale meciului TORIMASEN = nici un punct NO KACI = declararea învingătorului HIKI WAKE = egalitate TSUKAMU = agăţare, prindere HAYAI = recunoaşterea unei tehnici deosebit de eficace DOJI = acţiune simultană cu expirarea timpului sau păşirea în afara spaţiului ATO = tehnică executată după yame FUJYUBUN = nici un punct NIGE = tehnică incorectă

205

AIUCHI = atac simultan YOWAI = tehnică slabă UKE = tehnică blocată NUKE = atac pe lângă ţintă MAAI = distanţă incorectă TIMING = coordonare slabă ATE = contact CHUI – MUSHI = ignorarea avertismentului acordat anterior FUKEI = comportare indisciplinată SAI – SHIAI = reluarea meciului ce s-a încheiat egal KETTEI – SEN = meci final, după Sai-shiai încheiat egal, în care primul punct recunoscut implică încheierea meciului şi desemnarea învingătorului.

206

207

Anexa 4

Poziţiile specifice stilului Karate-do Shotokan

Armele naturale de lovire specifice Karate/do Shotokan

208

Anexa 5 Tehnici de atac cu membrele superioare 209 .

Anexa 5 Tehnici de atac cu membrele superioare 210 .

Anexa 6 Tehnici de atac cu membrele inferioare 211 .

Anexa 7 Tehnici de ap[rare cu membrele superioare 212 .

Anexa 8 Tehnici de apărare cu membrele inferioare 213 .

Anexa 9 Măsurători antropometrice 214 .

Anexa 10 Măsurători antropometrice 215 .

Anexa 11 Măsurători antropometrice 216 .

Anexa 12 Măsurători antropometrice 217 .

Relaţia antrenor – familie c.Anexa 13 ANCHETĂ CHESTIONAR 1. Alte modalităţi 5. Medicul b. Criterii de motricitate 218 . Criterii psihologice c. Membre inferioare c. În competiţii 3. Cum v-aţi propus să cunoaşteţi particularităţile psihice ale practicanţilor de karate-do Shotokan? a. Membre superioare b. Criterii funcţionale b. a. Trunchi 2. Menţionaţi cine poate acorda primul ajutor în cazul unui traumatism cranio-cerebral. Precizaţi unde se produc cele mai frecvente accidentări a. Teste psihice b. Cap d. Profesorul / antrenorul c. Criterii somatice d. Care din criteriile enumerate mai jos consideraţi că trebuie să le posede practicanţii de karate-do Shotokan? a. Relaţia antrenor – şcoală d. Care sunt cele mai frecvente traumatisme întâlnite în Karate-do Shotokan? a. Cadre specializate 4. La antrenamente b.

Nu medic. Consideraţi benefică corelarea metodelor de recuperare clasice cu cele psihopedagogice? a. Fizioterapie c. Hidroterapie 9. Kinetoterapie b. Autohipnoza 10. Indicaţi cea mai eficientă metodă de recuperare medicală convenţională: a. a. Nu 7. Acupunctură e. Da b. Consideraţi eficientă colaborarea dintre profesor (antrenor). Climatoterapie f. Masaj d. Respiraţie şi relaxare f. peste 10% 8.6. Relaxarea e. Ce pondere acordaţi antrenamentului mental în timpul imobilizării cu aparat gipsat în urma unui traumatism? a. Sugestia şi autosugestia c. 5 – 10% c. 0% b. Antrenamentul mental b. Gândirea pozitivă d. kinetoterapeut. psiholog? 219 . Hipnoza g. Da b. Indicaţi cea mai eficientă metodă de recuperare psihopedagogică: a.

Foarte bună 4. Care este. Uneori 3. Bună 3. în general. Da 2. Slabă 2. starea dvs. Niciodată 6. Excelentă 2. Aveţi poftă de mâncare? 1. Normală 3. Da 2. Aţi suferit de palpitaţii? 1. Bună 4. Adesea simt că "mă ia cu călduri" 1.Numele şi prenumele: Vîrsta Profesia Vechimea în activitate Data Anexa 14 CUM RĂSPUNDEŢI LA STRES? 1. Nu 5. Adesea 2. Da 2. Nu 2. Prea bună 220 . De mai mult timp mă simt peste măsură de slăbit 1. Nu 3. Proastă 4. psihică? 1. Am avut perioade de timp în care m-am simţit depăşit de situaţie 1.

Niciodată 10. Adesea 2. Aţi avut stări de leşin? 1. Uneori 3. Vă deranjează aciditatea gastrică (concomitent mai multe zile)? 1. tensiune psihică)? 1. Niciodată 2. Nu 14. Foarte rar 3. Sânteţi tipul de om care vă faceţi griji din orice? 1. Rar 12. Aveţi memoria bună? 1. Nu 8. Niciodată 11. Sânt atât de obosit încât nu pot sta nici măcar pe scaun (trebuie să stau lungit) 1. Adesea 2. Nu 9. Adesea 2. Aţi avut dificultăţi de respiraţie (fără a face o muncă foarte grea)? 1. Uneori 3. Nu 221 . Uneori 3. Întâmpinaţi dificultăţi când încercaţi să adormiţi sau rămâneţi treaz? 1. Da 2.7. Da 2. Niciodată 13. Da 2. Aţi avut accese de nervozitate (iritare. Da 2.

dacă merită să mai doreşti ceva 1. Aud zgomote în cap tot timpul 1. Da 2. S-a întâmplat să aveţi "transpiraţii reci"? 1. Nimic nu mi se întâmplă după cum îmi doresc 1. Vă simţiţi izolat. Uneori 3. Da 2. Suferiţi de dureri de cap? 1. Da 2. Niciodată 17. Uneori nici nu mai ştiu dacă ceva mai are preţ. Adesea 2. Nu 18. Adesea 2. Da 2. Da 2. Vă tremură vizibil mâinile? 1. Am spaime personale care îmi provoacă prăbuşirea psihică 1. Uneori 3. Niciodată 22. Nu 19. chiar între prieteni? 1. Nu 20. Uneori 3. Nu 222 . Adesea 2. singur. Nu 21.15. Niciodată 16.

Anexa 15 Fişa de evaluare şi tratament Nr. Perim. dr. coapsă dr. contr. Perim. exp. contr. max. ap. contr. fişă: Numele şi prenumele: Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia Diagnostic Date antropometrice: Statura: relax. ziua bl. dr. relax. Membr. Elasticitatea toracică Perim. sc. stg. contr. toracic rep. judeţul Disciplina sportivă: Karate sex 223 . Anvergura relax. contr. Perim. Membr. insp. dr. gambă dr. contr. relax. contr. Bust stg. stg. str. dr. max relax. relax. localitatea luna nr. br. stg. relax. stg. Perim. sup. antebr. sup.

Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: Cauza Forma Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic Spital Tratament de recuperare: Obiective: Mijloace: stg. contr. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie (-) 224 .Perim. abdominal relax. Greutatea Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg.

17. 16 Lot martor . 13. 19. 5. 15.Concluzii: ANEXA nr.fişele de evaluare şi tratament nr. 7. 6. 20 225 . 12. 18.

dr. relax.Fişa de evaluare şi tratament Nr. fişă: 5 . 4 sc. stg. 8 bl. contr. sup. 26. contr. 29 Membr. br. 30 30 relax. relax. dr. 28. Griviţei Bucureşti nr. 3 ap. stg. dr. 90 judeţul Disciplina sportivă: Karate localitatea 1976 luna august ziua 5 sex Diagnostic: Entorsa gleznei stângi – gradul II Date antropometrice: Talia: 167 Bust 86 72 86 stg. contr. sup. 27 226 . 26 Anvergura 166 stg.Lot martor Numele şi prenumele: Mişu Lucian Data naşterii: anul M Domiciliul: Profesia elev str. 72 86 Perim.5 Membr. dr.5 Perim. contr. antebr.

coapsă dr.5 85 exp. toracic rep.5 relax. contr. max. s-a imobilizat provizoriu glezna în faşă elastică Spital: s-a procedat la imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii 0o → 15o 20o → 50o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. relax. 34.2001. contr. 44 67 Perim. 25.200 cm3 44 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 14.5 Perim. 30 Greutatea 60 kg 4. abdominal relax. contr. 30. 76 stg. gambă dr. max relax. grad II. 50 80 Perim. 50 insp. în timpul desfăşurării Cupei României la Karate Tradiţional Cauza: instabilitatea piciorului.09. provocată de suprafaţa de luptă (saltele) Forma: entorsa gleznei stângi. tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: s-a procedat la aplicarea de medicaţie antiinflamatorie. 34 stg. 49 Elasticitatea toracică 9 Perim. 51 (-) 10o → 20o 10o → 40o 227 . contr.relax.

şold stâng) . judeţul Disciplina sportivă: Karate sc. Kinetoterapie: . stimularea proceselor de vindecare. ap.articulaţiilor neafectate.variante de mers: pe vârfuri.joc de glezne cu sprijin la scara fixă . Cameliei nr. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.contracţii izometrice ale membrului inferior drept . fişă: 6 . recuperarea mobilităţii gleznei stg. pe călcâie .genuflexiuni .program de recuperare pentru gleznă b. II Date antropometrice: 228 . 9 bl.Lot martor Numele şi prenumele: Popescu Marius Data naşterii: anul M Domiciliul: Profesia elev str. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete stângi . localitatea Bucureşti 1970 luna mai ziua 25 sex Diagnostic: Entorsa gleznei drepte – gr.

stg. abdominal relax. toracic rep.Talia: 178 Bust 89 76 88 stg. cu ajutorul unor feşe elastice. 76 88 Perim. 24. dr. br. antebr. dr. max. max relax. în timpul desfăşurării Cupei Iaşului la Karate Tradiţional Cauza: în urma unei eschive laterale. urmată de deplasare rapidă cu pas adăugat Forma: entorsa gleznei stângi grad II. contr. contr. 50 insp. cu tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: imobilizarea gleznei în unghi drept. dr. 24. dr.5 179 87 exp. contr. relax. 30 Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg.5 relax. relax. 29. gambă dr. contr. stg.5 Greutatea 62 kg 4. contr. contr. 46 0o → 15o 40o → 60o (-) 10o → 20o 20o → 40o .5 stg.500 cm3 47 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 09. 33 71 stg. 24 Perim. 83 Perim. 26 Membr.2001. 27 26 relax. 24 Membr. 24 Anvergura relax. contr. 33. 51 Elasticitatea toracică 10 Perim. 52 93 Perim. sup. 229 Perim. 51 stg. relax. coapsă dr.11. sup. contr.

mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degetelor stângi . şold stâng) .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.genuflexiuni . Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 83% Fişa de evaluare şi tratament Nr. stimularea proceselor de vindecare.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.joc de glezne cu sprijin la scara fixă .contracţii izometrice ale membrului inferior stâng . subiectului i s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. Kinetoterapie: . recuperarea mobilităţii gleznei stg. pe călcâie .variante de mers: pe vârfuri.Lot martor Numele şi prenumele: Voicu Marius Data naşterii: anul 1977 luna aprilie ziua 11 sex M 230 . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . fişă: 7 .program de recuperare pentru gleznă b.medicaţie antinevrelgică şi antiinflamatorie Spital: în urma radiografiei.

63 Elasticitatea toracică 13 38. sc. toracic rep.Domiciliul: str. 12 judeţul bl. 83 91 Perim. br. relax. stg. coapsă dr. 31 Perim. max relax. 66 191 stg. sup. max.5 relax.5 Greutatea 89 kg 5. contr. contr. contr. 40 Perim. contr. dr. gambă dr. 110 exp. în timpul antrenamentului 0o → 15o 30o → 60o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. dr.5 (-) 10o → 20o 10o → 40o 231 . 34 Membr. 39.05. 33 Membr. 64 insp. 39 relax. localitatea Profesia student Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsa gleznei drepte . 53 84 stg. stg. relax. 65 106 Perim. 97 stg.5 Perim.000 cm3 53 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 09.grad II Date antropometrice: Talia: 183 Bust 91 82 91 stg. relax.2002. 38 37. contr. sup. 31. ap. dr. abdominal relax. dr. antebr. contr. contr. 31 Anvergura relax. 30 Perim. Călugăreni Bucureşti nr. contr.

program de recuperare pentru gleznă b. Kinetoterapie: .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi. Masaj 232 .genuflexiuni .contracţii izometrice ale membrului inferior drept . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .Cauza: lovituri de picior la sacul de box. 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete . recuperarea mobilităţii gleznei dr.variante de mers . executate necorespunzător tehnic Forma: entorsa gleznei drepte. stimularea proceselor de vindecare. grad II.variante . tumefiere şi durere puternică Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare în faşă elastică şi trimitere la spital Medic Spital: s-a aplicat imobilizare cu bandaj gipsat. şold drept) .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.joc de glezne cu sprijin la scara fixă .

br. dr.500 cm3 Testarea articulară flexie 50o → Capacitatea vitală 68 Perim. 24.5 159 stg. 77 stg. fişă: 12 .Lot martor Numele şi prenumele: Dumitrache Olga Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea Profesia vânzător 1975 luna mai nr. contr. contr. stg. contr. 56 Perim.5 233 . 26. sup.5 Greutatea 58 kg 3. dr. toracic rep. 35 stg. dr. gambă dr. relax. sex F ap.5 80 Perim.5 relax. 53. 23. 33 84 exp. contr. max. 25. 68 79 Perim. contr. max relax. antebr. 55 Perim. sup. 35. stg.Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr.5 Membr. contr. abdominal relax. 28 28 relax.5 Anvergura relax. 35 Elasticitatea toracică 7 Perim.5 Membr. relax. Pielari Diagnostic: Entorsa genunchiului stâng – gradul II Date antropometrice: Talia: 165 Bust 87 69 79 stg. str. dr. 35. contr.5 insp. 31. 52. judeţul Disciplina sportivă: Karate sc. coapsă dr. relax. contr. 23 Bucureşti ziua 22 bl.

31 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 17. gleznă dreaptă . troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. stimularea proceselor de vindecare. recuperarea mobilităţii genunchiului stâng Mijloace: 1) În timpul imobilizării: 32 extensie (-) 10o → .contracţii izometrice – membrul inferior stâng . cu rezistenţă progesivă – şold.2002. genunchi.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. picior stâng 234 .mişcări analitice – gleznă. în timpul antrenamentului Cauza: cădere directă pe genunchiul stâng Forma: Entorsa genunchiului stâng – gradul II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a articulaţiei cu bandaj elastic compresiv şi pe atelă lungă Medic Spital: imobilizarea articulaţiei în aparat gipsat timp de 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.100o Dinamometria: dr 0o stg.mobilizări analitice. Kinetoterapie: .09.

genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . 25 22 relax.5 235 . antebr. II Date antropometrice: Talia: 159 Bust 80 65 76 stg. br. max relax. max. relax. gr. contr.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior stâng .Lot martor Numele şi prenumele: Broască Cătălina Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea Profesia economist 1973 luna iunie Bucureşti ziua 15 nr. coapsă dr. dr. contr. relax. contr. Eminescu Diagnostic: Entorsa cotului stg.. stg. sex F sc. dr. M.5 Perim. contr. 22. dr. 50 insp. 64 76 Perim. dr. 33 judeţul Disciplina sportivă: Karate bl. 51 154 stg. sup. 49 75 Perim. 22 Anvergura relax. 20 Perim. 20. fişă: 13 . contr.program de recuperare pentru genunchi c.. sup. relax. 72 stg. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. str. ap. în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. contr. toracic rep. 21 Membr. 24 Membr. 48 82 exp. în urma tratamentului. stg.

5 relax. se face susţinerea / imobilizarea în aparat gipsat timp de 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. abdominal relax. 31 stg.5 Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg. 31. 16 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 09. contr. cu ajutorul unei feşi elastice şi susţinerea lui în eşarfă Spital: în urma radiografiei. accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.2002. imobilizarea cotului în unghi drept. gambă dr. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat 236 . contr. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie 40o → 90o (-) 10o → 30o → 75o 15o → 70o 31. 31 Greutatea 50 kg 3.10. în timpul desfăşurării "Cupei Iaşului" la Karate Tradiţional Cauza: cădere pe mână. în urma unui atac al adversarului Forma: entorsă cot stâng – gradul II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: aplicarea locală de refrigeraţie (Kelen).Elasticitatea toracică 10 Perim. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate.000 cm3 28 65 Perim. stimularea proceselor de vindecare.

1 ap. 13 sex M sc.5 relax.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. 30 237 . 22 ziua 20 bl.mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn.Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr.Lot martor Numele şi prenumele: Popa Robert Data naşterii: anul Domiciliul: 18 localitatea Bucureşti Profesia elev judeţul Disciplina sportivă: Karate 1979 luna iulie nr.mişcări de flexie-extensie ale cotului. 31. br. umăr drept .mişcări analitice ale membrului superior stâng . Chimiştilor Diagnostic: Entorsa cotului drept .exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici .gradul II Date antropometrice: Talia: 180 Bust 89 Perim. dr.contracţii izometrice ale membrului superior stâng . Kinetoterapie: . str. pe o masă talcată .flotări .program de recuperare pentru cot b. fişă: 15 . contr.

50 Date anamnestice: 45o → 90o (-) 15o → 30o → 65o 15o → 60o Când s-a produs accidentul: 11. 97 Perim. contr. max relax.5 Perim. relax. 62 104 179 77 stg.5 Anvergura relax.11. 33 89. antebr. toracic rep. 89.Membr. 62. stg. 64 stg. gr. contr. coapsă dr. contr. contr. 26. max. cu ajutorul unei feşi elastice. 27 Perim. tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizarea provizorie a cotului în unghi drept. gambă dr. 38 Greutatea 85 kg 5. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: cădere pe membrul superior drept.5 insp. 30 Membr. abdominal relax. sup.500 cm3 25 85 Perim. contr. 39 39 Elasticitatea toracică 7 Perim. sup. dr. cu extensia şi răsucirea forţată a cotului Forma: entorsa cotului drept. contr. relax. mâna şi antebraţul sunt susţinute într-o eşarfă mică 238 . 40 stg.5 dr.2002. 28 102 exp. relax. 77 stg. II. 27 stg. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg. 63 relax. contr. dr.

program de recuperare pentru cot b. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . fişă: 17 .contracţii izometrice ale membrului superior drept .mişcări analitice ale membrului superior drept . 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.mişcări de flexie-extensie ale cotului drept.Lot martor Numele şi prenumele: Nagy Maria Andreea Data naşterii: anul 1977 luna august ziua 21 sex F 239 .flotări .exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici . Kinetoterapie: .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. stimularea proceselor de vindecare.mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn. pe o masă talcată . umăr drept .Medic Spital: imobilizarea în aparat gipsat. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate.

50 79 Perim. dr. 65 76 Perim. 18 Perim.5 relax.100 cm3 Testarea articulară flexie 60o → Capacitatea vitală 60 Perim. dr. br. gr. gambă dr.5 85 exp. 22 Anvergura relax. dr. 17 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 13. 31 stg.5 20. 79 stg. contr. 17. coapsă dr. 30 Greutatea 95o Dinamometria: dr 0o stg. relax. stg. relax. 22 judeţul bl. sup. contr. Berzei Bucureşti nr. contr. dr. 19 Membr. antebr. contr. 48 insp. ap. max. 22 Membr. 52 154 stg. max relax. toracic rep.5 240 . abdominal relax. sup. sc.5 Perim. stg.2002. II Date antropometrice: Talia: 156 Bust 82 66 76 stg. în timpul antrenamentului 30 extensie (-) 10o → 48 kg 3. contr. contr. 24.Domiciliul: str. localitatea Profesia student Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsă genunchi drept. relax.07. contr. relax. 30 30. 22. contr. 47 Elasticitatea toracică 6 Perim.

gr.Cauza: cădere cu răsucirea piciorului în interior Forma: entorsă genunchi stâng.mişcări analitice ale membrului inferior stâng .mobilizări analitice – umăr şi degete membru sup. reluarea treptată a activităţii sportive Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă progresivă – şold. II.contracţii izometrice ale membrului inferior stâng .2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea calităţilor fizice ale tuturor grupelor musculare şi articulaţiilor neafectate de traumatism. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. refacerea forţei musculare. accelerarea resorbţiei sechelelor şi proceselor inflamatorii. în urma tratamentului. Kinetoterapie: . în proporţie de 241 . restabilirea mobilităţii segmentului traumatizat. stâng . folosind o atelă lungă şi fixând membrul inferior cu legături improvizate Medic Spital: imobilizare în aparat gipsat .program de recuperare pentru genunchi b.mişcări analitice cu îngreunări ale membrului inferior stâng . gleznă 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. restabilirea deprinderilor motrice de bază şi specifice. hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a genunchiului stâng.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . genunchi.

sup. stg. 1 ap. coapsă dr.5 92 Perim. 27. relax. stg. 88 stg. dr. 32 32. II Date antropometrice: Talia: 178 Bust 88 80 92 stg. 55.5 181 stg.5 Perim. 26 Perim. 33.5 Perim. dr. contr. contr.5 Membr. 30 Membr. fişă: 18 . 81. Berceni localitatea Bucureşti Profesia lăcătuş mecanic Diagnostic: Entorsă genunchi drept. dr. max. 27. gambă dr. relax. contr.5 relax.5 relax. contr. contr. relax. 93 exp.5 Anvergura relax. 21 str.85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. contr. antebr. 54 insp. 35 ziua 30 bl.5 242 . toracic rep. dr. 28. 54 Elasticitatea toracică 5 32. 55 91 Perim. sup.Lot martor Numele şi prenumele: Băicoianu Constantin Data naşterii: anul Domiciliul: 1975 luna mai nr. max relax. contr. gr. 102 judeţul Disciplina sportivă: Karate sex M sc. br. 28.

Ediţia a XI-a Cauza: efectuarea unei lovituri din săritură şi aterizare greşită pe membrul inferior drept Forma: entorsa genunchiului drept. II şi apariţia hemartrozei Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie în atele de lemn învelite în vată şi fixate cu legături improvizate Medic: Spital: s-a evacuat sângele din articulaţie. gr.100 cm3 15 flexie extensie 50o → (-) 10o → Când s-a produs accidentul: 04.2002. abdominal relax. contr. recuperarea mobilităţii genunchiului afectat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . 40 Date anamnestice: 74 kg 74 stg. s-a executat imobilizarea în aparat gipsat de către medicul ortoped Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. 35 Greutatea 85o Dinamometria: dr 0o stg. stimularea proceselor de vindecare.contracţii izometrice ale membrului inferior drept 243 . troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate.12. Testarea articulară 35. în timpul desfăşurării Campionatului Naţional de Karate.Perim.5 Capacitatea vitală 5.

mobilizări analitice cu îngreunări . dr. contr. gleznă) 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. 25 Membr.program de recuperare pentru genunchi b. sup. 24 Membr. stg. dr.5 relax. relax. sex M ap. stg. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat.Lot martor Numele şi prenumele: Petrescu Andrei Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea Profesia student 1979 luna august nr. contr. 22 judeţul Disciplina sportivă: Karate Bucureşti ziua 21 bl. Berzei Diagnostic: Entorsă genunchi drept. în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 26. contr. în urma tratamentului. fişă: 19 . gr. sc. str. br. 72 76 Perim. dr.mobilizări analitice. antebr. sup.membrul inferior drept . relax.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . cu rezistenţă progesivă – membru inferior drept (şold. 24 Perim.5 244 . II Date antropometrice: Talia: 182 Bust 91 72 76 stg. Kinetoterapie: .5 25. dr. 24..

abdominal relax.07. timp de 3 săptămâni 245 . interzisă de regulament (lovitură cu piciorul direct în genunchiul subiectului) Forma: entorsa genunchiului drept şi hemartroză Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a articulaţiei. 17 Date anamnestice: 30 84 kg 4. contr. gambă dr. max relax. 47 85 Perim. 34 stg. contr. Testarea articulară flexie extensie Capacitatea vitală 55o → (-) 10o → Când s-a produs accidentul: 13.Anvergura relax. coapsă dr. contr. 20 Perim. contr. 33 Greutatea 95o Dinamometria: dr 0o stg. 54 stg. 50 relax. contr. 79 stg. 32 34.5 175 90 exp. în timpul antrenamentului Cauza: acţiune tehnică a adversarului. toracic rep. cu bandaj elastic compresiv şi pe atelă lungă Medic Spital: imobilizarea articulaţiei afectate în aparat gipsat.100 cm3 65 Perim. 50 insp. relax.5 Elasticitatea toracică 9 Perim.2002. 19. max.

gleznă şi genunchi drept .mobilizări analitice . reluarea treptată a activităţii sportive.mişcări analitice cu îngreunări membrul inferior drept . Berceni localitatea Bucureşti 246 . . fişă: 20 .contracţii izometrice ale membrului inferior drept . gleznă dr. 1 ap.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . genunchi drept .Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă progresivă – şold.Lot martor Numele şi prenumele: Niţoiu Doina Data naşterii: anul Domiciliul: 1974 luna mai nr.mişcări analitice ale membrului inferior drept .program de recuperare pentru genunchi b. 21 str. restabilirea mobilităţii şi forţei musculare a membrului inferior drept.şold. în urma tratamentului.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . troficităţii şi mobilităţii articulaţiilor neafectate. stimularea proceselor de vindecare. 35 ziua 30 bl. în proporţie de 85% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 102 judeţul sex F sc. Kinetoterapie: .

max relax. 30 Membr.5 79 Perim. relax. dr. dr. br. contr.12. 77 Perim. 79. 31 31. 35.grad II Date antropometrice: Talia: 170 Bust 78 78 79 stg. gambă dr. contr.Profesia studentă Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsa gleznei drepte . contr. 55 85 Perim. stg. 54 Elasticitatea toracică 6 32. grad II.2002. 55. coapsă dr. 29.5 Perim. antebr. toracic rep. 35 Greutatea 66 kg 4. max. 40 0o → 15o 30o → 60o (-) 10o → 20o 10o → 40o . executate necorespunzător tehnic Forma: entorsa gleznei drepte. sup. stg. 28. contr. 54 insp. sup. stg.5 68 Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. contr.5 relax. în timpul antrenamentului Cauza: lovituri de picior la sacul de box. 26 Perim.5 Membr. dr. 27.5 178 79 exp.5 Anvergura relax. dr. tumefiere şi durere puternică 247 Perim. contr. 27. contr. contr. relax.5 relax. abdominal relax.600 cm3 15 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversie eversie Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 04. relax.5 stg. 33.5 stg.

Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 87% 248 . recuperarea mobilităţii gleznei dr. 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.genuflexiuni .joc de glezne cu sprijin la scara fixă .variante . Kinetoterapie: .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . stimularea proceselor de vindecare. şold drept) .variante de mers .program de recuperare pentru gleznă b.Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare în faşă elastică şi trimitere la spital Medic Spital: s-a aplicat imobilizare cu bandaj gipsat.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.contracţii izometrice ale membrului inferior drept .

8. 17 Lot experimental .fişele de evaluare şi tratament nr. 10. 11. 2. 14. 4.ANEXA nr. 3. 1. 9. 16 Fişa de evaluare şi tratament 249 .

500 cm3 50 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia 0o → 15o 30o → 60o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. dr. dr. contr. dr. relax. 65 102 Perim. 31 Perim. sc. 82 90 Perim. abdominal relax. br. contr. 37 36. dr. contr. max. fişă: 1 . gambă dr. relax. contr. contr. 50 82 stg. antebr. 32 Anvergura relax. II Date antropometrice: Talia: 175 Bust 89 81 90 stg.Lot experimental Numele şi prenumele: Cândea Daniela Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia elev localitatea 1985 luna aprilie nr.Nr. 66 187 stg. toracic rep. str. 95 stg.5 Perim.5 Greutatea 73 kg 4.5 relax. 110 exp. 64 insp.5 (-) 10o → 20o 250 . sup. 39 relax. 35 Membr. 40 Perim. stg. 39. max relax. contr. coapsă dr. stg. 63 Elasticitatea toracică 13 38. 33 Membr. 30 Perim. relax. sup. contr. Călugăreni Diagnostic: Entorsa gleznei stângi gr. contr. sex F ap. 32. 12 judeţul Disciplina sportivă: Karate Bucureşti ziua 11 bl.

în timpul antrenamentului Cauza: lovituri de picior la sacul de box.contracţii izometrice ale membrului inferior drept .variante .joc de glezne cu sprijin la scara fixă . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . recuperarea mobilităţii gleznei dr.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.05.eversia Date anamnestice: 10o → 40o Când s-a produs accidentul: 09.variante de mers .executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) 251 . grad II. Kinetoterapie: . 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. executate necorespunzător tehnic Forma: entorsa gleznei stângi.2002. Exerciţii specifice: .genuflexiuni .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.program de recuperare pentru gleznă b. stimularea proceselor de vindecare. şold drept) . tumefiere şi durere puternică Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare în faşă elastică şi trimitere la spital Medic Spital: s-a aplicat imobilizare cu bandaj gipsat.

58 Elasticitatea toracică 6 35. 59 95 dr.5 Perim.Kata Hangetsu (anexa 23) . 102 exp. 31 Membr..Unsu (anexa 24) c.5 Perim. 81 stg. 36 relax. coapsă dr. sup. contr. localitatea luna sept. 31 Membr. 4 judeţul Disciplina sportivă Karate bl. 28. antebr. ziua 31 sex Diagnostic: entorsa gleznei drepte – gr. Brumărelelor Bucureşti student nr. 34 252 . dr. dr. contr. relax. 34 Bust 95 Perim. 58 insp. max. 58. 95 Perim. II Date antropometrice: Talia: 184 relax. br. fişă: 2 . toracic rep. 96 stg.5 81 stg. gambă dr. contr. 28 Anvergura relax. sup. contr. contr. contr. contr.executarea deplasărilor în poziţii specifice karate-ului (anexa 25) . relax. 2 sc. relax. dr. max relax. stg.Lot experimental Numele şi prenumele: Nan Dragoş Data naşterii: anul 1972 M Domiciliul: 12 Profesia str. 59 185 stg. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 90% Fişa de evaluare şi tratament Nr. 27.5 100 Perim. 1 ap.

50 51 74 kg 80 stg. cu rezistenţă progresivă (genunchi. subiectul a călcat greşit în momentul trecerii unui obstacol Forma: întinderea ligamentului peroneo-astragalian posterior. stimularea proceselor de vindecare.contracţii izometrice ale membrului inferior drept. .01. Testarea articulară 32. şold drept). 253 .500 cm3 flexie dorsală 0o → flexie plantară 20o → inversia (-) 5o → 15o eversia 10o → 30o Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 27. în urma radiografiei. recuperarea mobilităţii Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . 32 Greutatea 10o Dinamometria: dr 50o stg.2001. contr. în timpul antrenamentului desfăşurat în aer liber Cauza: alergare pe teren variat.mişcări analitice. însoţită de tumefierea gleznei şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic Spital: subiectul a fost transportat direct la spital unde.5 Capacitatea vitală 5. abdominal relax. s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.Perim.

dr.genuflexiuni . fişă: 3 . contr. 2 ap.variante de mers (pe vârfuri.Lot experimental Numele şi prenumele: Stan Gabriel Data naşterii: anul M Domiciliul: 25 localitatea Profesia elev Bucureşti judeţul Disciplina sportivă: Karate str. 27 254 .. br. Kinetoterapie: .executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) . pe călcâie) .program de recuperare pentru gleznă b. 14 sc. Exerciţii specifice: .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) . 30. 1975 luna martie ziua 01 sex Diagnostic: Entorsa gleznei drepte – gradul II Date antropometrice: Talia: 175 Bust 84 Perim. 12 bl.5 relax. Gen Eremia Grigorescu nr. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 92% Fişa de evaluare şi tratament Nr.Kata Hangetsu (anexa 23) .joc de glezne cu sprijin la scara fixă .Unsu (anexa 24) c.mişcări active analitice – articulaţia gleznei şi degete .

26. contr. în timpul desfăşurării unei competiţii neoficiale intercluburi Cauza: subiectul a călcat greşit în momentul unei acţiuni. gambă dr. contr. toracic: rep. 33. contr. 30. 52 insp. contr.Membr. sup.5 Perim. coapsă dr. 84 Perim.5 stg. 25. contr.5 relax.07. 25. 52 89 172 74 87 stg. Testarea articulară: flexie dorsală flexie plantară inversia eversia 0o → 15o 30o → 60o 34 Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg. stg. dr. relax. tumefiere şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizarea gleznei în unghi de 90o. contr.5 100 exp. 54 stg. 31. cu ajutorul feşelor late de leucoplast şi trimiterea subiectului la spital Medic 255 . dr. antebr.5 Greutatea 65 kg 4. 27 Membr. 31 stg. abdominal relax. 54 Elasticitatea toracică 5 Perim.500 cm3 46 68 Perim.5 Anvergura relax. max.2001. 46 Date anamnestice: (-) 10o → 20o 10o → 40o Când s-a produs accidentul: 27. dr. max relax. în timpul desfăşurării concursului (podea deteriorată) Forma: entorsa gleznei drepte (gradul II). 25 Perim. contr. relax. relax. 74 87 stg. sup.

program de recuperare pentru gleznă b.Spital: În urma radiografiei s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.Kata Hangetsu (anexa 23) . recuperarea mobilităţii gleznei dr. judeţul Disciplina sportivă: Karate sc. str.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. sex M ap. Deltei localitatea Bucureşti 256 .Unsu (anexa 24) Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 94% Fişa de evaluare şi tratament Nr.Lot experimental Numele şi prenumele: Bucur Nicolae Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia 1978 luna august ziua 13 nr. şold drept) .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete . Kinetoterapie: .contracţii izometrice ale membrului innferior drept . fişă: 4 .mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) .executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) .variante de mers: pe vârfuri. stimularea proceselor de vindecare.joc de glezne cu sprijin la scara fixă . Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . pe călcâie . 6 bl. Exerciţii specifice: .

78 91 Perim. contr. 34 Perim. sup.5 Membr. 53 184 stg. 33. dr.5 (-) 10o → 20o 10o → 40o 257 . contr. contr. contr.5 stg. dr. 54 85 Perim. 26.5 exp. toracic rep. abdominal relax. relax. contr. dr.5 Perim. max. 51 insp. 90. 52 Elasticitatea toracică 8 36. 82. 26. dr. 29. relax.5 Perim. antebr. 26. max relax. contr.5 Greutatea 71 kg 5.5 relax.Diagnostic: Entorsa gleznei stângi – gradul II Date antropometrice: Talia: 177 Bust 89 79 91 stg. contr. sup.5 30. 37 relax. br. gambă dr.5 Membr. stg.000 cm3 48 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia eversia Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 10. contr.2001. relax. coapsă dr. stg. 47 72 stg.02. 25. în timpul desfăşurării Campionatului Naţional de Karate Tradiţional Cauza: În timpul deplasării pe suprafaţa de luptă (neregularitatea podelei) Forma: entorsa gleznei stângi – grad II. 26 Anvergura relax 25 Perim. tumefiere şi durere mare 0o → 15o 40o → 60o Capacitatea vitală Dinamometria: dr stg.

program de recuperare pentru gleznă b. Exerciţii specifice: . recuperarea mobilităţii gleznei stg. pe călcâie .Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: imobilizarea provizorie a gleznei. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .Kata Hangetsu (anexa 23) .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei şi degete . cu ajutorul unor feşi late de leucoplast Spital: s-a aplicat imobilizare sub forma ghetei gipsate de mers – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.joc de glezne cu sprijin la scara fixă . stimularea proceselor de vindecare.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 91% Fişa de evaluare şi tratament 258 .variante de mers: pe vârfuri.genuflexiuni .Unsu (anexa 24) c.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi.contracţii izometrice ale membrului inferior drept . Kinetoterapie: .executarea loviturilor de picior (anexa 18 şi 22) .executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) . şold drept) .

32 Greutatea 58 kg 3. fişă: 8 . contr. br.500 cm3 Testarea articulară flexie dorsală flexie plantară inversia 0o → 10o 20o → 50o Capacitatea vitală stg. coapsă dr. 6 bl. max. 31. relax.Nr. 31 stg. 49 insp. 82 stg.5 Perim. 32. 25 Membr. antebr. contr. 13 sc. dr. 51 Elasticitatea toracică 7 Perim. contr.5 89 exp.5 Anvergura relax. Panselelor Bucureşti nr. 50 169 stg. dr. dr. contr. relax. 22 Perim. 22. max relax. 75 83 Perim. sup. contr. toracic rep. stg. gambă dr. 53 83 Perim. 1 ap. contr. 22. contr. 30 60 Perim.Lot experimental Numele şi prenumele: Enache Andreea Data naşterii: anul F Domiciliul: Profesia elevă str. 26 25 relax. 18 judeţul Disciplina sportivă: Karate localitatea 1977 luna august ziua 23 sex Diagnostic: Entorsa genunchiului drept – grad II) Date antropometrice: Talia: 165 Bust 87 74 83 stg. dr. 31 (-) 10o → 15o 259 . stg. contr. 24 Membr. relax. abdominal relax.5 relax. sup. 23 Dinamometria: dr.

mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. în timpul desfăşurării Campionatului Naţional de Karate. pe o scândură lungă.contracţii izometrice ale membrului inferior drept . genunchiului şi piciorului drept . stimularea proceselor de vindecare. 2 săptămâni.eversia Date anamnestice: 10o → 30o Când s-a produs accidentul: 23.06.mişcări analitice cu rezistenţă progresivă (genunchi. după care se imobilizează în aparat gipsat. Kinetoterapie: .program de recuperare pentru genunchi 260 . grad II.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă .mişcări active analitice – articulaţiile gleznei. hemartroză Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: imobilizarea provizorie a genunchiului. şold drept) . Ediţia a VI-a Cauza: lovitură de picior necorespunzătoare tehnic. în extensie.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior drept . Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii şi troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . recuperarea mobilităţii genuchiului drept. cu 3 legături improvizate (gleznă – genunchi – deasupra genunchiului) Spital: este evacuat sângele din articulaţia genunchiului.2002. cumulată cu blocaj violent din partea adversarului Forma: entorsa genunchiului drept.

5 Perim. stg.executarea poziţiilor specifice Karate-ului şi deplasări (anexa 25) .lovituri de picior (anexa 18 şi 22) . Exerciţii specifice: . br.b. 91 stg. 29. contr.5 Membr. 60 judeţul Disciplina sportivă: Karate localitatea Bucureşti Profesia student 1976 luna martie ziua 5 sex Diagnostic: Entorsa genunchiului drept – gradul II) Date antropometrice: Talia: 177 Bust 89 76 89 stg. 52 insp. max. 3 ap. 28. 28. contr. dr. contr. 14 bl. relax.Kata Hangetsu (anexa 23) . antebr. contr. 28 Perim. dr. 28 Anvergura relax. sup. dr. relax.Lot experimental Numele şi prenumele: Mitu Dorin Data naşterii: anul M Domiciliul: str. sup. 56 92 Perim. max 96 exp.5 261 . Marăşeşti nr.Unsu (anexa 24) c. dr. 54 176 stg. toracic rep. coapsă dr. fişă: 9 . contr. contr. 75 89 Perim. stg. 33 32 relax. 30 Membr. relax. 2 sc. Masaj Concluzii: subiectul s-a recuperat în urma tratamentului în proporţie de 93% Fişa de evaluare şi tratament Nr.

contr.5 73 .relax. 47 Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 15. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: în urma executării unui element tehnic dificil (săritură cu genunchii la piept. 34. 36 Greutatea 72 kg 5. cu ajutorul unor atele lungi şi fixarea membrului inferior drept prin legături improvizate Medic Spital: S-a evacuat sângele din articulaţie.000 cm3 48 Testarea articulară flexie extensie 50o → 90o (-) 8o → Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg. 54 Elasticitatea toracică 5 Perim.2002. contr. 36. abdominal relax. răsucire 360o) şi aterizarea greşită. troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. gambă dr. s-a executat imobilizarea în aparat gipsat. stimularea proceselor de vindecare.5 relax. de către medicul ortoped – 3 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.07. 34 stg. pe un singur picior Forma: Entorsa genunchiului drept – gradul II – şi apariţia hemartrozei Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: Imobilizare provizorie a genunchiului. recuperarea mobilităţii genunchiului drept Mijloace: 1) În timpul imobilizării: 262 Perim.

genunchi.Lot experimental Numele şi prenumele: Draghia Ionuţ Data naşterii: anul Domiciliul: 55 localitatea Bucureşti Profesia inginer judeţul Disciplina sportivă: Karate 1976 luna noiembrie nr. picior drept . 1 Mai Diagnostic: Entorsa genunchiului stâng – gradul II) Date antropometrice: Talia: 171 Bust 86 Perim. Exerciţii specifice: .5 relax.Unsu (anexa 24) Concluzii: Subiectul s-a recuperat. 29 263 .contracţii izometrice – membrul inferior drept . fişă: 10 .genuflexiuni cu sprijin la scara fixă .lovituri de picior (anexa 18 şi 22) .mişcări analitice – gleznă. dr. gleznă) 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. br. str. în urma tratamentului.Kata Hangetsu (anexa 23) . contr. Kinetoterapie: . cu rezistenţă progesivă – membrul inferior dr.program de recuperare pentru genunchi b.executarea poziţiilor specifice Karate-ului şi deplasări (anexa 25) . 2 ap. 52 ziua 20 bl. A2 sex M sc.mobilizări analitice. în proporţie de 95% Fişa de evaluare şi tratament Nr.. 30. (şold.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior drept .

max relax. abdominal relax.5 Perim.5 Perim. contr. relax. 75 87 stg. relax. 27 87.5 86 Perim.000 cm3 77. 36. 28 Membr. contr.5 Capacitatea vitală Când s-a produs accidentul: 08.5 exp. sup. 54 insp. contr. pe o targă 264 . 56 stg.07. Testarea articulară flexie extensie 60o → (-) 12o → 34. toracic rep. 30.Membr. 26 Perim. interzisă de regulament (lovitură de picior directă în genunchiul subiectului) Forma: Entorsa genunchiului stâng – gradul II – şi apariţia hemartrozei Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor Medic: Imobilizarea genunchiului cu faşă elastică ţi trimiterea subiectului la spital. Elasticitatea toracică 5. dr. 26 Anvergura relax. dr. stg. în timpul desfăşurării Finalelor Campionatului Naţional de Karate Cauza: acţiune tehnică a adversarului. 51 91. 34 Greutatea 100o Dinamometria: dr 0o stg. contr. contr. 27 stg. antebr. max.5 relax. 49 174 75 87 stg. relax.5 Perim. sup. coapsă dr. 45 Date anamnestice: 45 68 kg 5. 36 stg.2002. contr. gambă dr. contr. dr.

de către medicul ortoped – 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.lovituri de picior (anexa 18 şi 22) . picior stâng . Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat.mişcări analitice – gleznă.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă b.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior stâng . Exerciţii specifice: . în urma tratamentului.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. în proporţie de 92% Fişa de evaluare şi tratament Nr. troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate.executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) .Kata Hangetsu (anexa 23) . s-a executat imobilizarea în aparat gipsat. genunchi.Unsu (anexa 24) c.Spital: S-a evacuat sângele din articulaţie.Lot experimental 265 . Kinetoterapie: .mobilizări analitice. fişă: 11 . stimularea proceselor de vindecare. cu rezistenţă progesivă –şold şi gleznă stângă . recuperarea mobilităţii genunchiului stâng Mijloace: 1) În timpul imobilizării: .contracţii izometrice – membrul inferior stâng .

26. 23. judeţul Disciplina sportivă: Karate Diagnostic: Entorsa genunchiului stâng – gradul II Date antropometrice: Talia: 157 Bust 81 70 80 stg. 30 31 extensie (-) 8o → 50 kg 5. contr. 81 stg. relax. dr. contr.5 Elasticitatea toracică 6.5 87. contr. 32.5 25. toracic rep. stg.5 exp. relax. 34.000 cm3 Testarea articulară flexie 60o → Capacitatea vitală 67 Perim. 70 80 Perim. antebr.5 83 Perim. relax. 52.Numele şi prenumele: Buculei Nicoleta Data naşterii: anul Domiciliul: Profesia elev localitatea 1978 luna decembrie Bucureşti ziua 12 sc. coapsă dr. contr. dr.5 relax. max. contr. sex F ap. stg. 50. 4 bl. 55 156 stg. 24 266 . max relax.5 Membr. 24. contr. contr. 23 Perim. br. sup. 32 Greutatea 100o Dinamometria: dr 0o stg. 23 Anvergura relax. 24 Membr. dr.5 relax. dr. sup. 34 stg. Panselelor nr.5 Perim.5 Perim. gambă dr. contr. abdominal relax. 54 insp. str.

2002.mobilizări analitice.mişcări analitice cu îngreuieri – membrul inferior stâng . gleznă stângă .10.genuflexiuni cu sprijin la scara fixă . Kinetoterapie: .Date anamnestice: Când s-a produs accidentul: 17. cu rezistenţă progesivă –şold. în timpul antrenamentului Cauza: cădere. genunchi. troficităţii musculare şi a mobilităţii articulaţiilor neafectate. cu răsucirea piciorului în interior Forma: entorsa genunchiului stâng – gradul II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a genunchiului stâng. Exerciţii specifice: 267 .contracţii izometrice – membrul inferior stâng . stimularea proceselor de vindecare. recuperarea mobilităţii genunchiului stâng Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . picior stâng . folosind o atelă lungă şi fixând membrul inferior cu legături improvizate Medic Spital: s-a executat imobilizarea în aparat gipsat timp de 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii.mişcări analitice libere şi cu rezistenţă.program de recuperare pentru genunchi b. membrul inferior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.mişcări analitice – gleznă.

5 155 stg. în urma tratamentului. 51. 13 judeţul Disciplina sportivă: Karate sex F sc. 19. 11 ziua 8 bl. 79 dr. stg. contr. 23 Membr. fişă: 14 . dr. dr. contr.5 stg. 73 stg.5 Membr. relax. 49 insp. II Date antropometrice: Talia: 150 Bust 82 67.Lot experimental Numele şi prenumele: Piroiu Corina Data naşterii: anul Domiciliul: 1978 luna martie nr. Viorele localitatea Bucureşti Profesia student Diagnostic: Entorsa cotului stg. contr. 20 Perim.executarea deplasărilor în poziţii specifice (anexa 25) . 49 83 exp.lovituri de picior (anexa 18 şi 22) . gr. coapsă dr. dr. toracic rep. contr. 1 ap.5 Perim.. contr. contr. în proporţie de 93% Fişa de evaluare şi tratament Nr.5 268 . 22 Anvergura relax. max.5 77.5 79 Perim. antebr.5 Perim. max relax. 51.Kata Hangetsu (anexa 23) . 19. relax. sup..5 relax. 22. 13 str. relax. 67. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat. sup. stg. 24 21.Unsu (anexa 24) c. br.

5 Capacitatea vitală Dinamometria: dr 0o stg.Elasticitatea toracică 10 Perim.contracţii izometrice ale membrului superior stâng 269 . gambă dr. 31 stg. stimularea proceselor de vindecare. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate. contr.11. contr. 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . 17 Date anamnestice: 40o → 90o (-) 10o → 30o → 75o 15o → 70o Când s-a produs accidentul: 05.000 cm3 29 64. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: parare necorespunzătoare din punct de vedere tehnic a unei lovituri de picior Forma: entorsa cotului stâng – gr.5 Perim. abdominal relax. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie relax.2002. 30 31. mâna şi antebraţul aşezate într-o eşarfă improvizată dintr-o centură Medic Spital: s-a imobilizat cotul în atele gipsate. II – hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizarea cotului în unghi drept cu feşe elastice. 31 Greutatea 50 kg 4. accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.

executarea loviturilor de pumn directe şi indirecte (anexele 5. pe o masă talcată . 20 şi 21) . 29 Membr. Ploilor Profesia mecanic auto Diagnostic: Entorsa cotului dr.Unsu (anexa 24) c.Lot experimental Numele şi prenumele: Ioniţă Mircea Data naşterii: anul Domiciliul: localitatea 1972 luna mai nr. sex M ap.mişcări analitice ale membrului superior stâng . Exerciţii specifice: . 74 Perim. umăr stâng . 7.5 relax. stg. br. 14 judeţul Disciplina sportivă: Karate Bucureşti ziua 17 bl. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 90% Fişa de evaluare şi tratament Nr. sup.mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn.mişcări de flexie-extensie ale cotului. str. II Date antropometrice: Talia: 175 Bust 87 74 stg.flotări ..mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior drept 2) După scoaterea aparatului gipsat: a. sc. dr. 30 31. contr. Kinetoterapie: . 29. gr. fişă: 16 . dr.5 270 ..exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici . contr.Kata Hangetsu (anexa 23) . relax.program de recuperare pentru cot b.

56 relax. contr. II. 56 stg. sup. în timpul desfăşurării antrenamentului Cauza: cădere pe mână. cu extensia forţată a cotului Forma: entorsa cotului drept. mâna şi antebraţul vor fi aşezate într-o eşarfă improvizată (centură) Medic 271 . antebr.000 cm3 71 Perim. 47 Date anamnestice: 20 70 kg 5.Membr. contr. 27 Perim. max. max relax. 54 95 174 87 dr. coapsă dr. contr. gambă dr.5 90 exp. 54 insp. abdominal relax.06. contr. 35 36. 36 stg. cu hemartroză şi dureri mari Tratament de urgenţă acordat de: Antrenor: imobilizare provizorie a cotului în feşe elastice. 87 Perim. Testarea articulară flexie extensie supinaţie pronaţie Capacitatea vitală 40o → (-) 10o → 35o → 70o 20o → 73o Când s-a produs accidentul: 04. 24. 89 Perim. gr. contr. toracic rep. relax.2002. 36 Greutatea 90o Dinamometria: dr 0o stg.5 Elasticitatea toracică 6 Perim.5 Anvergura relax. contr. 25 stg. relax. 27. stg. dr.

executarea loviturilor de pumn directe şi indirecte (anexele 5. 7. pe o masă talcată . stimularea proceselor de vindecare.mişcări active şi cu rezistenţă progesivă – pumn.Unsu (anexa 24) c. 20. Refacerea mobilităţii prin: 272 .contracţii izometrice ale membrului superior drept .mişcări analitice ale membrului superior drept .exerciţii cu obiecte portative şi gantere mici .mişcări analitice libere şi cu rezistenţă – membrul superior stâng 2) După scoaterea aparatului gipsat: a.Spital: imobilizarea în aparat gipsat. Masaj Concluzii: Subiectul s-a recuperat în proporţie de 90% ANEXA 18 PROGRAM DE EXERCIŢII PENTRU RECUPERAREA ARTICULAŢIEI COTULUI 1. troficităţii musculare şi mobilităţii articulaţiilor neafectate. Kinetoterapie: .flotări . recuperarea mobilităţii şi forţei segmentului traumatizat Mijloace: 1) În timpul imobilizării: . 2 săptămâni Tratament de recuperare: Obiective: păstrarea tonicităţii. Exerciţii specifice: . 21) . accelerarea resorbţiei proceselor inflamatorii.Kata Hangetsu (anexa 23) .program de recuperare pentru cot b. umăr drept .mişcări de flexiune-extensie ale cotului drept.

cu coatele pe o masă. Adoptarea unor posturi Ex. coatele în afară. mâinile cu degetele întrepătrunse: se execută pronosupinaţia. 8 – Şezând. se fac extensii-flexii de antebraţ. cotul la 90o. 10 – Şezând. Mişcări active Ex. se execută intensiv. 3 – Şezând. Ex. cât mai aproape de cot. 5 – Şezând.2. 1. 7 – Şezând. 1. 4 – Şezând. motiv pentru care priza se modifică după cum se execută mai întâi pronaţia şi apoi supinaţia. presând în jos umărul. mâinile cu degetele întrepătrunse: se execută flexii-extensii de cot. pentru a creşte flexia. cu braţul menţinut la torace cu o chingă. mobilizări autopasive prin scripetoterapie. antebraţul în poziţie de maximă supinaţie sau pronaţie: la nivelul pumnului. Ex. Variantă: sprijin pe palme. astfel încât loja teară să fie mereu pe radius. cu ambele coate flectate sprijinite pe torace. mişcări libere de flexie-extensie din cot. în toate planurile: braţ la trunchi. Mobilizări autopasive Ex. 6 – Şezând. în mână. cu braţul în sprijin pe masă: prize pe braţ şi antebraţ. pentru a-l fixa de trunchi şi o priză pe extremitatea distală a antebraţului. Ex. 273 . Ex. cu cotul pe o masă talcată. se trece o chingă mică de suspendare. utilizând tracţiunea cu mâna sănătoasă sau chiar cu un membru inferior. braţ la zenit. Ex.1. braţ la orizontală (flectat sau abdus). mâna prinde o bară cât mai de sus a spalierului – se exersează extensia cotului. acesta alunecând pe masă. cotul flectat la 90o: o priză pe braţ. membrul sănătos antrenându-l pe cel afectat. Ex. antebraţele înainte. 9 – Şezând. după caz. 1 – Culcat ventral.4. cu sprijin pe antebraţele pronate. braţele în uşoară abducţie. Mobilizări pasive Ex. un baston de gimnastică – un capăt forţând pronaţia sau supinaţia. cu braţul la trunchi.1. 2 – Şezând sau în ortostatism.

12 – Stând. cu aplecarea trunchiului spre podea printre braţe. cu braţele în abducţie orizontală. 8 – Ortostatism. mâner etc. ceea ce solicită supinatorii mâinii superioare opuse. cu coatele semiflectate: subiectul întinde coatele. se produce şi o contracţie a flexorilor cotului opus (afectat). ca la box. picioarele în punct fix. ţine în mâini un inel de cauciuc: cu mâna sănătoasă execută o pronaţie. coatele întinse. "de piston". Ex. se fac flotări de braţe. răsucirea prin pronosupinaţie a unui baston. Ex. ca la aruncarea unei pietre. Refacerea forţei musculare Ex. 9 – Sprijin înainte culcat. Ex. Ex. 3 – Poziţia este aceea din exerciţiul 2: asistentul. cu avantajele cunoscute datorită temperaturii apei şi posibilităţilor de facilitare. "de lovire". Ex. automat. cu faţa la spalier. la o înălţime convenabilă. 6 – Ortostatism. Ex. 5 – Decubit dorsal. realizând din inelul de cauciuc un "8". 2. în mâini cu un baston: execută întinderea coatelor. care trebuie împinsă spre zenit. 4 – Poziţia ca la ex.Ex. asistentul opunând rezistenţă. coatele îndoite. cu articulaţia scapulohumerală şi coatele flectate. cu braţele ridicate pe lângă cap. Ex. 7 – Decubit dorsal. îndepărtând coatele – mişcare contrată de asistent. 2. 13 – Mişcări libere în apă (hidrokinetoterapie). din spatele pacientului. încât apucându-le cu mâinile. mişcări gestuale: "de lansare". cu membrele superioare întinse orizontal înainte. mâinile cu degetele întrepătrunse: se apropie de torace. apucă bara cu mâinile: cu membrul superior sănătos execută o împingere puternică în bara spalierului. 2 – Pacientul în ortostatism. Ex. 1 – Şezând sau în ortostatism. coatele să fie flectate: se ridică apoi capul prin extensia coatelor. cu sau fără opoziţia asistentului. 11 – Stând. trage înapoi bazinul acestuia. 274 . pacientul se opune (contracţie izometrică). Ex. în mâini cu o halteră. Ex. între două bare paralele.

Refacerea mobilităţii 275 . Se încearcă mereu să se atingă cu mâna umărul.Ex. Variantă: aceeaşi mişcare. ANEXA 19 PROGRAM DE EXERCIŢII PENTRU RECUPERAREA ARTICULAŢIEI GLEZNEI ŞI A PICIORULUI 1. 10 – Şezând. cu braţul atârnat. cu gantere de diferite greutăţi. se execută flexia-extensia antebraţului pe braţ.

3 – Decubit dorsal. se trece în ghemuit (călcâiele pe sol). 7 – Ortostatism. Ex. genunchiul îndoit.1. 9 – Mişcări active analitice în toate axele de mişcare ale piciorului. piciorul afectat prins pe un skate-board. iar cu cealaltă mână în zona tendonului achilian. care fixează la torace o mână. sprijinit pe o pernă. pe partea posterioară a gambei. Prin mobilizări autopasive Ex. Ex. care este plimbat înainte şi înapoi. Ex. cel afectat equinus. 11 – Mersul pe teren variabil este cel mai fiziologic exerciţiu activ. mobilizarea în abducţie-adducţie: priză pe calcaneu şi pe gambă distal.3.2. Ex. în timp ce calcaneul este rotit în afară – mobilizare în abducţie. în sprijin pe membrul inferior sănătos. 6 – Şezând. pentru a executa mobilizările necesare. invers pentru adducţie. 8 – Mers sau stând pe un plan înclinat în plan sagital sau frontal (pentru inversie-eversie). Prin adoptarea unor posturi Ex. 2 – Culcat ventral. 2. Ex.1. 1 – Ortostatism. Ex. flectarea trunchiului asistentului provoacă flexia forţată a piciorului. piciorul în flexie plantară. Refacerea forţei musculare 276 . faţa dorsală a piciorului. apăsând pentru mărirea extensiei în metatarsofalangiene. piciorul pe toracele asistentului. se aplică un săculeţ cu nisip. cu genunchiul flectat. cu degetele pe sol. 4 – Decubit dorsal. 1. 10 – Utilizarea bicicletei ergonomice. Ex. cu aplecarea tibiei spre anterior. ca şi în articulaţiile degetelor. Prin mobilizări pasive Ex. 1. 5 – Ortostatism. Ex. pacientul abordează piciorul cu propriile mâini. se roteşte gamba înăuntru.

Ex. continuă cu extensia genunchiului. Ex.Ex. Ex. apoi cu flexia coxofemuralei. asistentul împinge medial treimea inferioară a gambei. pacientul se ridică pe vârful picioarelor sau. dacă asistentul apasă în jos pe crestele iliace. în ortostatism. o bară. pacientul opunându-se mişcării. cu coxofemurala şi genunchiul întinse. 3 – Decubit dorsal. 6 – Culcat dorsal. luând sprijin în vârful piciorului. în poziţia "cavaler servant". o chingă): pacientul ridică trunchiul la verticală – este antrenat puternic tot lanţul anterior al flexorilor. asistentul schimbând priza şi trăgând spre în afară. 7 – Decubit dorsal. o mobilă. asistentul opune rezistenţă pe faţa dorsală a piciorului: pacientul execută flexia dorsală. flexie a genunchiului şi extensie a gleznei. Ex. genunchiul întins şi glezna în flexie dorsală. Ex. asistentul opunând rezistenţă în zona prizelor. Ex. se poate lucra şi invers. deasupra genunchiului şi pe faţa dorsală a piciorului (inclusiv degetele): se execută de către pacient o triplă flexie (coxofemurală-genunchi-gleznă). în plan frontal pentru supinaţie şi pronaţie. cu membrul inferior bolnav sprijinit pe o treaptă a scării fixe: pacientul îşi ridică bazinul de pe planşetă. 5 – Pacientul. Ex. asistentul contrează şi extensia coxofemuralei şi extensia gleznei. cu coxofemurala flectată (45o). în postură de "cavaler servant". 8 – Mersul pe planuri înclinate: în plan sagital pentru flexia sau extensia piciorului. cu coxofemurala întinsă şi genunchiul uşor flectat. 2 – Decubit dorsal. cu flexia degetelor. Ex. cu genunchiul opus 277 . 9 – Subiectul. cu susţinerea feţei dorsale a piciorului (mâna asistentului. forţa de contracţie creşte. creând tendinţa spre valgus a piciorului. stând cu spatele lângă un perete. se ridică pe vârful piciorului. 1 – Realizarea triplei flexii: decubit dorsal. 4 – Ghemuit. asistentul face priză sub tendonul achilian şi pe talpă: pacientul execută o extensie a coxofemuralei. priză pe coapsă. în timp ce membrul inferior opus are genunchiul flectat şi talpa în sprijin pe perete.

ANEXA 20 PROGRAM DE EXERCIŢII PENTRU RECUPERAREA ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI 278 . 10 – Mersul pe vârfuri. pe marginea externă sau internă a piciorului antrenează selectiv musculatura dorită.sprijinit pe o placă prevăzută cu rotile. mişcarea plăcii spre înapoi va determina punerea în tensiune a flexorilor piciorului şi a abductosupinatorilor. ca şi a extensorilor piciorului. Ex. realizează o solicitare a abducto-pronatorilor. acţionează ca un pivot: plimbarea plăcii cu rotile (pe un traseu de 45o faţă de planul frontal) spre înainte. piciorul afectat cu sprijin pe sol. prin marginea internă a piciorului. pe călcâie.

se lasă corpul în jos.1. 3 – Şezând. se flectează şi se extinde gamba. Ex. Prin mobilizări pasive Ex. 2 – Subiectul în decubit ventral: prinde glezna cu mâna şi ţine gamba în flexie. 9 – Ortostatism. 6 – Din poziţia în genunchi sau "patrupedă". 7 – Ortostatism. cu şoldul flectat: asistentul execută flexia genunchiului. cu şoldul flectat: asistentul fixează antebraţul în spaţiul popliteu al genunchiului. Prin mişcări autopasive Ex.1. pacientul pedalează în aer. 1 – Aşezat ghemuit (genuflexiune) cât permite mobilitatea genunchiului.3. Variantă: şezând. se execută genuflexiuni pe ambele membre inferioare sau doar pe membrul inferior afectat. Ex. 8 – Decubit dorsal. se lasă şezutul spre taloane.1. executând flexia.4. exerciţiul se poate executa de la o flexie de minimum 60o (pentru poziţia "patrupedă") sau de 90o (pentru poziţia în genunchi). cu mâinile în sprijin pe bară.1.1. forţând flexia genunchiului. Refacerea mobilităţii 1. 4 – Decubit dorsal. Ex. Prin adoptarea unor posturi Ex. cu gamba la marginea mesei: asistentul face priză pe treimea distală a coapsei şi a gambei. iar cu cealaltă mână ia priză pe treimea inferioară a gambei. Ex. 1. 279 . Ex. idem din decubit ventral. Prin mişcări active Ex. în genuflexiune.2. Reeducarea flexiei 1.1. cu mâinile în sprijin pe o bară. 5 – Decubit dorsal.1. 1. executând flexia. 1.

2. Variantă: Şezând. pentru a se putea ţine trunchiul vertical. corpul se deplasează înainte. cu gamba la marginea mesei sau din şezând. cu talonul sprijinit de un scaun. Reeducarea extensiei 1. pentru extensia completă se aşează o pernă sub coapsă. 3 – Poziţia "aşezat fără scaun". cu coapsa fixată: gamba şi piciorul contralateral împing spre extensie membrul inferior afectat. 1. încărcând progresiv gamba distal. Refacerea forţei musculare Ex. făcând 2 prize: una pe faţa anterioară a coapsei. pentru a se putea realiza o 280 . Ex.1. se trece în ghemuit şi din nou în ortostatism. prin tracţiunea mâinilor pe marginea mesei. exerciţii şi pentru extensia genunchiului.2. de fapt. Efortul extensorilor poate fi mărit dacă se iau gantere în mâini sau haltere pe umeri. cu coapsa fixată la masă. 2 – Din ortostatism. 2. Ex. Prin mişcări active: a se vedea exerciţiile pentru flexie. prin priza asistentului.1. cealaltă priză pe gambă distal.2. 4 – Decubit ventral.2.4. Ex. 12 – Decubit ventral. Ex. şi alta pe gambă. exerciţiul urmăreşte întinderea ischio-gambierilor. 13 – Decubit ventral. 1. Prin mobilizări pasive Ex. 1 – Decubit dorsal. cu sau fără o greutate pe genunchi. cu bazinul pe o pernă. se execută extensii. în poziţie "patrupedă": gamba interesată este fixată prin chingă la masă. 11 – Şezând. cu un sul la nivelul gleznei. Ex. 10 – Decubit dorsal.2. taloanele se ridică de pe sol în timpul exerciţiului. cu spatele sprijinit de zid. fixând-o la scaun. deoarece ele reprezintă. execută extensia. Prin adoptarea unor posturi Ex. cu trunchiul aplecat în faţă: kinetoterapeutul execută extensia. distal. 14 – Pacientul. Ex.

membrul inferior opus. Ex. 5 – Sprijin unipodal pe membrul inferior opus. Ex. asistentul trage înainte. ridicat de la sol. genunchii semiflectaţi: asistentul aplică presiuni cu direcţie medială pe feţele externe ale genunchilor. musculatura extensoare a genunchilor şi flexorii coxofemuralei. este ţinut de pacient cu mâna la nivelul gleznei: cu o mână pe bazin. Ex. subiectul contrând – se solicită astfel simetric rotatorii interni. treimea inferioară. se realizează flexii ale gambei pe coapsă. 10 – Folosirea diferitelor aparate existente în sala de kinetoterapie: • exerciţii pe bicicleta ergonomică: cu axul pedalier înaintea şeii – antrenează musculatura extensoare a coxofemuralei şi a genunchiului. cu picioarele paralele şi depărtate 20 cm. înălţimea şeii are importanţă: 281 . echilibrul este susţinut de mâini pe o bară. împinge înăuntru. ridicarea greutăţii determină contracţia concentrică. Ex. pe partea membrului inferior suspendat. 6 – Bolnavul. pe faţa externă a genuchiului de sprijin. să nu poată aluneca: pacientul va face să alunece înapoi genunchiul stâng (pe o bucată de stofă). cu genunchiul uşor flectat. 8 – Stând pe un genunchi (poziţia "cavaler servant"). piciorul drept fixat la sol. aplicarea de către asistent a presiunilor pe faţa internă a genunchilor determină solicitarea rotatorilor externi. Ex. în sprijin unipodal. membrul inferior afectat purtând o sanda cu greutăţi: se execută flexii cât mai complete. eventual. membrul inferior afectat poartă o sanda de reeducare pe care este fixată o greutate la partea antero-internă: pacientul duce vârful piciorului în sus şi lateral. cu axul pedalier înapoia şeii – antrenează. în special. pacientul "luptând" împotriva acestor forţe. posterior. revenirea lentă a gambei asigură contracţia excentrică. asistentul contrează această alunecare. se poate executa şi invers: pacientul va aluneca cu genunchiul stâng înainte.uşoară flexie a coapsei: asistentul face priză pe faţa dorsală a gambei. 9 – Subiectul în ortostatism. Ex. 7 – Sprijin unipodal pe piciorul sănătos. cu cealaltă mână. ceea ce va solicita pentru echilibrare ischiogambierii genunchiului drept.

ceea ce pune în contracţie extensorii lui. • exerciţii pe planşeta basculantă: stând pe genunchi. dacă se ridică foarte mult.dacă este lăsată foarte jos. Exerciţiile se pot executa şi din unipodal. • exerciţii pe placa prevăzută cu rotile: împingerea în picioare. aplecarea anterioară a planşetei cere pentru menţinerea la verticală a trunchiului o creştere a unghiului de flexie a genunchilor. antrenează doar extensia. Variantă: subiectul în ortostatism. cu deplasarea înapoi a plăcii cu rotile determină o dublă (coxofemurală şi genunchiul) sau triplă (se adaugă şi glezna) extensie. antrenează mai ales flexorii genunchilor. se face şi invers. 282 . prin bascularea posterioară. cu membrele inferioare uşor depărtate.

283 .

284 .

285 .

286 .

287 .

Anexa 23 288 .

Anexa 24 289 .

290 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful