You are on page 1of 43

Universitatea “Dunarea de Jos” Galati

Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor
Specializarea Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Proiect
Managementul
ospitalitatii

Studenta:
Grupa: 12231

An universitar
2009-2010

CUPRINS
I. Introducere
I.1. Descrierea zonei
I.2. Obiective turistice, economice si
culturale
I.3. Mijloace de transport
I.4. Atractivitati

II. Descrierea unitatii turistice
II.1. Descriere hotel
II.2. Tarife :
II.2.1. Cazare
II.2.2. Restaurant
II.2.3. Sali de conferinte
II.2.4. Relaxare

III. Structura unitatii
3.1. Compartimentele de conducere şi
administrare

3.2. Compartimentele interne

3.3. Compartimente furnizoare de servicii
pentru clienţi

IV. Bibliografie

I. Introducere
1.1. Descrierea zonei
Piatra-Neamţ, una dintre cele mai pitoreşti aşezări ale ţării, supranumită adesea "Perla
Moldovei", este nu numai centrul administrativ al judeţului, ci şi capitala istorică a unui
străvechi ţinut românesc, calitate ce i-o conferă vechimea sa bimilenară. Amintită încă de la
sfârşitul sec. al XIV-lea printre alte târguri ale Moldovei, este locul unde Ştefan cel Mare îşi va
ridica - în a doua jumătate a veacului următor - curte domnească şi biserică, ce constituie şi
astăzi nepreţuite podoabe ale oraşului, judicios integrate arhitecturii moderne şi ambianţei
noilor co Municipiul Piatra-Neamţ număra la 18 martie 2002 o populaţie de 104.914 locuitori
(oficial, conform recensământului), dintre care 49.818 de sex masculin şi 55.096 de sex
feminin.

Căile de acces către Piatra-Neamţ sunt DN15 dinspre Bacău şi Bicaz, DN15 C dinspre
Târgu Neamţ, trecând prin Humuleşti şi Bălţăteşti şi DN15 D dinspre Roman, trecând prin
Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuţei).
Accesul pe calea ferată se face pe linia 506, Bacău-Bicaz.

Distanţe rutiere:

 Bucureşti: 342 km
 Iaşi: 136 km
 Bacău: 61 km
 Suceava: 100 km
 Tihuţa: 218 km
 Bicaz: 29 km
 Târgu-Neamţ: 44 km
 Borsec: 143 km
 Lacu Roşu: 65 km

Municipiul Piatra-Neamţ a fost atestat, în octombrie 2009, drept staţiune de interes
naţional, devenind astfel a doua localitate din judeţul Neamţ, după oraşul Târgu Neamţ, ce a
câştigat acest statut. Un alt aspect interesant este acela că lucrările la telegondolă au fost
efectuate în interiorul unei arii protejată ca rezervaţie paleontologică.

1.2. Obiective turistice, economice si culturale

• Muzee şi case memoriale
• Monumente istorice
• Lăcaşe de cult
• Parcuri naţionale şi rezervaţii naturale
• Muzee şi case memoriale

Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ

Este unitatea de bază a C.M.J. Neamţ. A fost înfiinţat în anul 1934 de către preotul
Constantin Matasă şi deţine cea mai importantă colecţie arheologică aparţinând
culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III î.H.). Alături de aceasta, în muzeu sunt
prezentate civilizaţia traco-geto-dacică din zonă, locuirea medievală, aspecte ale istoriei
locale din epocile modernă şi contemporană, activitatea muzeografică din judeţ ş.a.
Muzeul de Istorie Roman

Înfiinţat în anul 1957, Muzeul de Istorie din Roman deţine cele mai bogate colecţii de
materiale de provenienţă dacică, rezultate din cercetările din cetatea de la Brad şi din
alte aşezări de pe Valea Siretului, cât şi valoroase vestigii medievale ale oraşului atestat
documentar la 31 martie 1392
Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz

Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei, din cele mai
vechi timpuri până în epoca modernă.
Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ

Prezintă o sinteză a bogatei istorii medievale a oraşului.
Muzeul de Artă Piatra-Neamţ
Deţine bogate colecţii de pictură, grafică, sculptură şi tapiserie, semnate de artişti români
renumiţi: Lascăr Vorel, Aurel Băieşu, C.D. Stahi, Ion Ţuculescu, Nicolae Tonitza, Aurelia
Ghiaţă, Iulia Hălăucescu ş.a. Periodic, sălile muzeului găzduiesc expoziţii temporare ale unor
artişti din ţară şi străinătate.
Muzeul de Artă Roman
Organizată după anul 1970, expoziţia de bază cuprinde lucrări ale unor cunoscuţi artişti
contemporani: Oscar Han, Nicu Enea, Aurel Nedel, Ştefan Hotnog ş.a.
Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra-Neamţ
Au fost organizate în anul 1992, în incinta lor funcţionând şi librăria Humanitas.
Găzduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani.
Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ
Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei, costumul popular
românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei
(prelucrarea lemnului, ţesutul, cojocăritul etc.).
Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz
Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei, din cele mai vechi
timpuri până în epoca modernă.
Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ
Expune meşteşugurile tradiţionale practicate în zonă; într-un pavilion special amenajat sunt
prezentate o serie de instalaţii ţărăneşti de mare valoare.
Muzeul Etnografic Nicolae Popa - Târpeşti
Deşi acest veritabil muzeu nu face parte din Complexul Muzeal Judeţean, nu putem să nu
menţionăm colecţia enofolclorică a lui Nicolae Popa din Târpeşti, cunoscut colecţionar pasionat
dar şi creator de artă populară autentică.
Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" Piatra-Neamţ
Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii române Calistrat Hogaş, funcţionează chiar în casa
în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii. Reamenajate pe baza consemnărilor
Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului), spaţiile muzeale oferă vizitatorului ambianţa casei de la
început de secol XX.
Muzeul Memorial "Ion Creangă" Humuleşti
În casa în care s-a născut scriitorul Ion Creangă, avem o reprezentare sugestivă a universului
descris cu atâta talent în Amintiri din copilărie. Remarcabile sunt atât interiorul casei părinteşti,
cât şi expoziţia foto-documentară referitoare la viaţa şi activitatea clasicului literaturii române.
Casa Memorială "Veronica Micle" Târgu-Neamţ
În casa în care poeta şi-a petrecut primii ani ai vieţii şi unde istoricul Nicolae Iorga a aşezat o
placă memorială, s-au reconstituit două camere de epocă şi s-a întocmit o expoziţie foto-
documentară.
Muzeul de Ştiinţele Naturii Piatra-Neamţ
A luat fiinţă în anul 1960, în imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu, ca urmare a
iniţiativei dr. Mihai Ciobanu. Deţine o colecţie de peşti fosili unică în lume, dar şi exponate
rarisime din geologia, flora şi fauna munţilor Neamţului (Ceahlăul, îndeosebi).
Muzeul de Ştiinţele Naturii Roman
Această unitate reprezintă rodul preocupărilor în domeniul cercetării şi valorificării
expoziţionale a materialelor colectate din zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, efectuate
după 1960.

• Monumente istorice

Cetatea Neamţ - Monument istoric situat în apropierea oraşului Tg. Neamţ, str. Arcaşului nr. 1,
pe un platou al dealului Pleşu, la 480 m altitudine. Este atestată documentar prima oară în 1395.
A fost refăcută, întărită şi reamenajată în timpul lui Ieremia Novilă şi Vasile Lupu. Istoria
cetăţii este strâns legată de zbuciumatul trecut al ţării, având un rol important în sistemul
defensiv al Moldovei. În 1691 aici s-a scris o importantă pagină de eroism când cetatea a fost
apărată de un mic grup de plăieşi împotriva armatei polone condusă de Ioan Sobieski.
Cetatea Bâtca Doamnei Piatra Neamţ (Petrodava) - Situată la 4 km sud-vest de oraş.
Primele elemente de cultură materială aparţin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află
un nivel de locuinţe din epoca bronzului şi apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă
dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. şi I e.n.Monument istoric accesibil doar arheologic.

Palatul Cnejilor - Ansamblu monumental situat în com. Ceahlău. A fost construit în trei etape:
- Hatmanul Gheorghe, fratele lui Vasile Lupu, ridică în 1639 o biserică de piatră pe locul unui
schit mai vechi şi o înconjoară cu clădiri din cărămidă şi lemn. Turnul clopotniţă, pătrat, pe trei
nivele este lipit de clădirea bisericii- Antonie Ruset, ginerele hatmanului Gheorghe şi domn al
Moldovei (1675-1678), construieşte în 1672 un zid de incintă de piatră. În acelaşi an marele
vistier Toderaşcu Cantacuzino înalţă zidurile şi construieşte cele 4 turnuri rotunde şi clădiri de
locuit. Această mică cetate a reprezentat în acele vremuri un adăpost bine întărit şi a fost asediat
de multe ori.

Curtea şi biserica domnească din Piatra-Neamţ

Este situat în centrul oraşului şi, potrivit izvoarelor istorice, acest
ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf.
Ioan" şi Turnul-clopotniţă îşi are începuturile în perioada 1468-1475
fiind ctitorit de Ştefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat
doar o parte din pivniţele casei domneşti (unde se află acum o expoziţie
muzeală) şi porţiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală şi elegantă,
este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă îmbinând tipul cu plan
dreptunghiular şi bolţi semicilindrice cu cel trilobat şi turlă pe naos. Turnul, construit în 1499
din piatră brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălţime.
Foişorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.

Monumentul - mausoleu al vânătorilor de munte

http://www.neamt-turism.ro/imagini/imaginimari/vanatorimon.jpgEste situat
în Tg. Neamţ pe o terasă largă creată artificial pe Culmea Pleşului, la o
altitudine de 491 m pentru a putea fi observat cu uşurinţă. Monumentul
realizat de arhitectul Theodor Burcă a fost ridicat pentru a comemora jertfa
eroilor neamului din Primul Război Mondial. A fost inaugurat în 1939 de
Regele Carol al II-lea . Este monument, deoarece reprezinta o opera de
arhitectură şi de artă de proportii mari, destinat sa comemoreze jertfele de
glorie şi de eroism ale neamului, din Primul RazboiMondial

CASE ŞI CONACE BOIEREŞTI

Casa Aristide Caradja -Com. Grumăzeşti

http://www.neamt-
turism.ro/imagini/imaginimari/karadjea.jpgÎn centrul comunei,
situat în mijlocul unui mic parc dendrologic, construcţia are un
singur nivel şi prezintă o terasă largă în faţa marelui salon din
care se deschid intrările în celelalte încăperi. Aici a trăit şi a
studiat timp de mai mulţi ani, mai ales după cel de-al doilea
război mondial cunoscutul entomolog Aristide Caradja (1861-1955), realizatorul unei
colecţii de lepidoptere de o mare valoare ştiinţifică, unică în lume, pe care a donat-o
Muzeului "Grigore Antipa" din Bucureşti.http://www.neamt-turism.ro/monumente.htm -
monument

• Lacaşe de cult

Mănăstirea Agapia (Agapia Nouă sau Agapia din vale)
SITUARE: Comuna Agapia, la 12 km sud de Tg. Neamţ. De aici se poate ajunge la Mănăstirea
Văratec pe drum asfaltat (7 km) sau pe drum forestier, peste deal (4 km).
DESCRIERE: Mănăstirea deţine o colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă şi o
bibliotecă ce cuprinde şi un fond de carte veche. Pe latura de sud se află paraclisul Naşterea
Maicii Domnului, iar în afara incintei mănăstireşti se mai află bisericile Adormirea Maicii
Domnului şi Sf. Ioan Bogoslovul. În cadrul satului mănăstiresc poate fi vizitată casa memorială
"Al. Vlahuţă". Prin amplasarea într-un peisaj foarte pitoresc străjuit de munţi acoperiţi de codrii
seculari, mănăstirea a atras în decursul timpului numeroase personalităţi ale literaturii române.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la căsuţele măicuţelor din satul
mănăstiresc sau la numeroasele pensiuni din com. Agapia.
http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacase
Mănăstirea Bisericani

http://www.neamt-turism.ro/imagini/imaginimari/bisericani.jpgSITUARE:
Comuna Alexandru cel Bun, la 12 km vest de Piatra Neamţ.

DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Bunavestire (25 martie).
Monumentul istoric degajă o atmosferă de echilibru şi austeritate. Iconostasul,
executat probabil în sec al XVIII lea, bogat ornamentat este de o rară
frumuseţe. De asemenea, uşile împărăteşti sunt remarcabile prin sculptura
densă de arabesc.

Mănăstirea Bistriţa
SITUARE: Comuna Alexandru cel Bun, la 8 km vest de Piatra-Neamţ
DESCRIERE: Mănăstire În pronaos sunt înmormântaţi Alexandru cel Bun şi prima soţie (Ana),
Alexandru - fiul lui Ştefan cel Mare şi celebrul cronicar Grigore Ureche (1647), autorul celei
mai vechi scrieri în limba română din Moldova. Cel mai preţios odor este Icoana făcătoare de
minuni a Sf. Ana, dăruită de împăratul bizantin Manuel II Paleolog pe la 1420. Mănăstirea
deţine şi o colecţie de artă medievală, aflată în fosta Şcoală Domnească de caligrafi, copişti,
preoţi şi cântăreţi bisericeşti.
Mănăstirea cuprinde şi două paraclise, turnul-clopotniţă, o Casă Domnească, corpuri de chilii şi
ziduri întărite.

Mănăstirea Brădiţel

SITUARE: Comuna Bodeşti, la 30 km nord de Piatra Neamţ.
SCURT ISTORIC: A fost construită în 1988 pe locul unui fost
aşezământ din 1927 şi a fost sfinţită în 1995 de către I.P.S. Mitropolit
Vlasie Mogârzan
DESCRIERE: Mănăstire de maici, pe stil vechi, cu hramurile
Acoperamântul Maicii Domnului şi Izvorul Maicii Domnului.
Mănăstirea are ateliere de pictură, sculptură, tricotaje, perdele şi croitorie.
Mănăstirea Horaiţa

http://www.neamt-
turism.ro/imagini/imaginimari/horaita.jpgSITUARE: Com. Crăcăoani,
la 25 km nord-vest de Piatra-Neamţ. Se poate ajunge pe un drum
forestier la Mănăstirea Almaş, 10 km sud-est sau la Schitul
Horăicioara cu hramul Buna Vestire (25 martie) urcând prin pădure
1,5 km, unde se află şi un izvor al tămăduirii.
DESCRIERE: Monumentul istoric şi de arhitectură religioasă are 8 turle, ziduri de piatră foarte
groase şi deţine mai multe obiecte de interes muzeal,. Constituie un unicat în Europa prin faptul
ca amvonul este situat deasupra catapetesmei.

Mănăstirea Neamţ
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 15 km nord-vest de Tg. Neamţ.
DESCRIERE: Specific este Aghiazmatarul circular din faţa mănăstirii, unde se face sfinţirea
apei la hram. În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel,
făcătoare de minuni. În camera mormintelor este îngropat Ştefan Voievod (unchiul lui Ştefan
cel Mare). În biserica mică se află Icoana Maicii Domnului cu trei mâini , iar în cimitir - o
gropniţă cu 300 de cranii de călugări.
Aşezământul are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) şi a avut
o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale.
De Mănăstirea Neamţ ţin schiturile: Procov, "Sf. Antonie" sau Icoana Veche, Vovidenia,
Bolniţa, Icoana Nouă .

http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacaseSchitul Icoana Veche
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ la 23 km NV de Tg. Neamţ, 67 km N de Piatra Neamţ şi 7
km V de Mănăstirea Neamţ
SCURT ISTORIC: biserică din lemn ctitorită într-o poiana de sub muntele Rusu, de
ieroschimonahul Iosif Crăciun, în amintirea şi pe locul unde a fost adapostită sfânta icoană a
Maicii Domnului, făcătoare de minuni, adusă aici cu alte odoare pe vremea Eteriei (1821) din
Iavra Neamţ;
Schitul Procov

SITUARE: situată în Com. Vânători-Neamţ la 17 km V de Tg. Neamţ şi
62 km N de Piatra Neamţ, la altitudinea de 600 m şi la o oră cu piciorul
pe poteci de la schitul Vovidenia.
SCURT ISTORIC: ctitorit din lemn în 1714 de Pahomie, Episcop de
Roman
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie);
obiecte de valoare: potir poleit cu aur din 1804, cruci de argint din 1802, brâu de la Ierusalim
din 1785, cruci de chiparos suflate cu aur, cărţi de cult din sec. XVII-XIX.

Schitul Sihla - com. Vânători-Neamţ
Este situat la 25 km de Târgu Neamţ. Aici se poate ajunge pe drumul care merge spre
Mănăstirile Secu şi Sihăstria.
Peştera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla
Acesta este un alt loc de pelerinaj şi rugăciune, ce se află în munţi, mai sus, ascunsă printre
stânci. Aici şi-a petrecut câţiva ani din viaţă, în izolare totală şi rugăciune, Sfânta Teodora.
Peştera este situată într-un spaţiu îngust dintre două stânci înalte, în care a fost creat un altar de
rugăciune, luminat mereu de lumânari şi candele aprinse de vizitatori.

Schitul Sfântul Ioan Bogoslovul
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ la 17 km NV de Tg. Neamţ
SCURT ISTORIC: A fost reconstruit din lemn în 1402 de Alexandru cel Bun pe vatra unui
schit tot din lemn datând din sec. XIV; biserica actuală a fost ridicată din piatră pe locul celei de
lemn, în 1835.
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Sfântul Ioan Bogoslovul (30 aprilie); Prezintă
obişnuitul plan treflat şi turlă pe naos, iar subsolul a fost amenajat ca osuar; serveşte de capelă
cimitirului în complexul monahal Neamţ;

Schitul Vovidenia
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 2 km SE de mănăstirea Neamţ, 17 km V de Tg. Neamţ şi
61 km N de Piatra Neamţ
SCURT ISTORIC: ctitorit din lemn de Episcopul Romanului Ioanichie în 1751, lângă alta mai
veche din 1749; biserica refacută tot din lemn în 1790 de ierom. Isaia, egumenul Ioanichie de la
mănăstirea Bogdana şi stolnicul Atanasie Gosan. În 1849 biserica Vovidenia a fost desfăcută şi
dăruită locuitorilor din satul Lunca (comuna Vânători), în acelaşi an începând construirea
actualei biserici de zid, ctitorită între 1849 şi 1853 de egumenii Daniil şi Gherasim Miron,
sfinţită în 1857

http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm -
lacasehttp://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacase

Mănăstirea Secu
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 22 km de Tg. Neamţ şi 3 km de
Mănăstirea Sihăstria.
DESCRIERE:Monument istoric şi de arhitectură religioasă cu influenţe

munteneşti. De Mănăstirea Secu ţin schiturile: Nifon (com. Vânători-
Neamţ) şi Ţibucani (com.Ţibucani).
http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacaseMănăstirea Sihăstria

SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 20 km de Tg. Neamţ şi 3 km de
Mănăstirea Secu
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii
Domnului (8 septembrie). Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Aici a trăit părintele Ilie Cleopa între anii 1992-1998. De aici se
pot face drumeţii spre Hangu (sud-vest, 4 ore), Pipirig (nord-vest, 3 ore),
Mănăstirea Agapia (est, 3 ore) sau Schitul Sihla (sud, 2 ore).De
Mănăstirea Sihăstria ţin schiturile: "Sf. Daniil Sihastrul" sau Râpa lui
Coroi, "Sf. Cruce" sau Poiana lui Ioan (com. Vânători-Neamţ) şi, cel mai important, Sihla
(sec.XVIII-XIX) în apropierea căruia se află peştera unde a trăit Cuvioasa Teodora.

Mănăstirea Văratec

SITUARE: Com. Agapia la 12 km sud-vest de Tg. Neamţ. De aici se poate
ajunge pe un drum asfaltat la Mrea. Agapia (7 km) sau pe un drum forestier ce
trece dealul (4 km) şi, de asemenea, la schiturile Sihla şi Horăicioara, pe cărări de
munte.
DESCRIERE:Monument istoric şi de arhitectură religioasă, aşezământul deţine
un muzeu de artă medievală şi o bibliotecă cu peste 6000 de volume, din care multe manuscrise
şi tipărituri vechi. Aici a lucrat mai mulţi ani arhimandritul Valeriu Anania. În apropierea
satului mânăstiresc se întind două rezervaţii forestiere celebre: "Codrii de aramă" şi "Pădurea de
argint".

Parcuri şi rezervaţii naturale

Parcul Natural Vânători - Com.Agapia, sat Văratec;
Apariţie relativ nouă în peisajul ariilor protejate nemţene, constituit
ca parc natural în anul 1999. Se află situat în nordul judeţului
Neamţ, la graniţa cu Suceava, în raza comunelor Crăcăoani,
Agapia, Vânători-Neamţ, a oraşului Tg. Neamţ, şi a staţiunilor
Bălţăteşti şi Oglinzi. Pentru exemplificare, vizitatorii pot afla
amănunte privind creşterea zimbrului, speciile vegetale toxice şi
otrăvitoare (inclusiv ciuperci), portul popular specific zonei,
putând admira totodată imagini şi eşantioane legate de aspectele
enumerate mai sus.

Pădurea de argint
Este situată pe teritoriul comunei Agapia lânga sediul Ocolului
Silvic Văratec, pe terasa inferioară a Topoliţei, la altitudinea de
540m. Pădurea de argint este un arboret de mesteacăn, având
arborii cei mai batrâni cu vârsta de peste 100 ani dar pădurea este
completată şi cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafaţă de 2,4 ha,
fiind o rezervaţie de tip mixt, forestieră si peisagistică.

Codrii de aramă
Este situată în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine
cuprinsă între 550 si 650 metri şi are o suprafaţă de cca. 21 ha.
Este alcatuită în cea mai mare parte din gorun, alături de acesta
aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai în
vârstă arbori au peste 135 ani. La poalele dealului se afla pârâul
Filioara, cu pâlcuri de rachitişuri şi mici mlaştini cu rugină si
izmă; pajiştea din jur este alcătuită din păiuş roşu şi iarba
vântului.

Rezervaţi de stejari Dumbrava
Pădurea Dumbrava, în suprafaţă de 56,6 ha este situată între valea Pârâului Neamţ şi a pârâului
Nemţişor, la o altitudine cuprinsă între 445 şi 470 m. Este o rezervaţie de tip forestier care
conservă o pădure de stejari seculari, foarte viguroşi. Arboretul este constituit din Quercus
robur, Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus, la care se mai adaugă Prunus
avium, Acer campestre, Fagus sylvatica şi Pyrus pyraster, fiind alcatuită dintr-o singură
asociaţie, şi anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Arboretul este o rezervaţie
naturală, interesant prin dimensiunile şi aspectul exemplarelor de stejar, prin particularităţile
subarboretului, bogăţia florei ierboase, infiltraţiile de conifere etc. Vârsta acestori arbori variază
între 150-200 ani. Din punct de vedere al biodiversităţii s-au identificat 209 specii de plante
vasculare aparţinând la 50 familii.

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă

A fost înfiinţată în anul 1968, se află în nordul judeţului Neamţ, pe raza
comunei Vânători Neamţ, în apropierea drumului naţional D.N. 15 şi a
Mănăstirii Neamţului. În anul 1970 se aduc primele exemplare de
zimbri, în număr de trei, originare din Polonia, dânduli-se numele de
Rarău, Roxana şi Raluca. În momentul actual, se gasesc 3 exemplare de
zimbri într-un ţarc de aproximativ 4 ha. Astăzi, în rezervaţie, pe lângă
zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi,
bursuci, iepuri, urşi, lupi, specii de avifaună.

Lacul Zimbrăria - Com. Vânători-Neamţ
Este aşezat într-un peisaj natural deosebit în mijlocul pădurii (în locurile preferate de pescuit ale
lui Mihail Sadoveanu), în cadrul rezervaţiei forestiere Vânători-Neamţ şi în incinta rezervaţiei
de zimbri şi faună carpatină "Dragoş Vodă". Accesul se face din şoseaua ce leagă oraşul Târgu
Neamţ de Mânăstirea Neamţ. "Zimbrăria" reprezintă un complex de trei iazuri în cascadă;
dintre speciile de peşti putem enumera: crap, caras, şalău, novac,chinezesc, ştiucă, biban.
Capturile pot depăşi 10 kg. Momeli predilecte: mămăligă, boabe de porumb.

1.3. Mijloace de transport

Distanta fata de alte orase
Bucuresti : 360 km; Iasi: 139 km; Targu Mures: 241 km; Baia Mare: 334 km;
Berlin: 1427 km; Moscova: 1673 km; Budapesta: 759 km;

Acces feroviar – Gara CFR Piatra Neamt.
Municipiul Piatra Neamt este situate pe magistrala feroviara ce face legatura dintre Muntenia si
Moldova. Accesul in Piatra Neamt se face pe linia 506 Bacau-Bicaz.
Legaturi cu alte orase : Bucuresti, Iasi, Suceava, Buzau, Roman.

Acces rutier – Autogara Piatra Neamt
Caile de acces catre Piatra Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 Cdinspre Targu
Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin girov (de
unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancutei).
Legaturi cu alte orase: Bacau, Suceava, Bucuresti, Iasi.
Mijloace de transport local - Transportul public de personae se realizeaza cu autobuze,
troleibuze si maxi-taxi.

Taxiuri
Tariful practicat de firmele de taximetrie variaza intre 1,5 lei/km si 1,7 lei/km
De la Bucuresti se poate ajunge cu autocarul la Piatra Neamt in 6 ore si 13 min, iar pretul unui
bilet este de aproximativ 31 lei
Cu autoturismul se poate ajunge de la Bucuresti in 4 ore si 48 min.

1.4. Atractivitati

Turul Caselor Memoriale din Judetul Neamt

Te invit in judetul Neamt intr-un pelerinaj de suflet in locurile unde au
copilarit si au trait mari scriitori si oameni de cultura ai neamului romanesc. Vei descoperi aici
povestile acestui tinut spectaculos care de-a lungul veacurilor au impresionat copii si adulti de
toate varstele.
In aceste mici muzee atmosfera a ramas neschimbata: mobila, obiectele personale, fotografiile,
stiloul uitat pe biroul de lucru, o carte deschisa pe o masuta langa un fotoliu. Experienta va fi
unica si personala pentru ca tot ceea ce vei vedea va rezona in interiorul tau: te …
9 Manastiri din Moldova care trebuie vizitate daca ajungi in Neamt

Renumitele manastiri din Moldova reprezinta o destinatie turistica la
care trebuie sa ajungi macar o data in viata. O calatorie in judetul Neamt iti va oferi
posibilitatea sa vizitezi o parte din aceste manastiri, sa admiri arhitectura religioasa
moldoveneasca si sa te bucuri de bogatia spirituala a oamenilor din aceasta zona.
Poti sa vizitezi aceste manastiri din Moldova fie pe cont propriu intr-un circuit cu masina
personala, pe care sa-l planifici de unul singur, fie cu ajutorul unei agentii de turism.

Traseu de Hiking in Cheile Bicazului: Saua Tifra – Lacul Rosu

Traseele montane din zona Cheile Bicazului sunt mai greu de parcurs
iarna, dar merita tot efortul depus pentru a admira natura inghetata. O plimbare usoara si
spectaculoasa pe o distanta de aproximativ 3,5 km poti sa o faci alegand traseul 7 (sau traseul
16 – depinde de unde vrei sa incepi traseul) al Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas,
care duce din Cheile Bicazului spre Saua Tifra, Drumul Vararilor, Saua Piatra Rosie pana in
centrul statiunii Lacul Rosu.

Traseu Turistic Targu Neamt – Manastirea Neamt

Targu Neamt – Cetatea Neamt – Casa memoriala Veronica Micle –
Muzeul de istorie si etnografie Targu Neamt – Casa memoriala Ion Creanga – Rezervatia de
Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda” – Manastirea Neamt – Casa memoriala Visarion
Puiu si Muzeul Mihail Sadoveanu – Schitul Vovidenia.
Un circuit de o zi din Targu Neamt prin imprejurimi asemenea unei excursii de explorare a
minunatului tinut unde a copilarit Ion Creanga si a domnit Stefan cel Mare reprezinta o
adevarata provocare pentru turistul care vrea sa descopere o parte din frumusetile, traditiile…
Traseu Turistic Piatra Neamt – Manastirea Petru Voda

Piatra Neamt – Manastirea Bistrita – Lacul Pangarati – Manastirea
Pangarati – oras Bicaz – Baraj Bicaz – Lacul Izvorul Muntelui – Portul Bicaz – Pastravaria
Potoci – Poiana Largului – Stanca Piatra Teiului – Manastirea Petru Voda
O excursie de o zi din Piatra Neamt pana la Manastirea Petru Voda reprezinta o adevarata
aventura pentru turistul care vrea sa descopere o parte din frumusetile judetului Neamt. Plecare
se face din orasul Piatra Neamt pe drumul DN 15 Piatra Neamt-Bicaz. La 8 km vest de oras vei
intalni Manastirea Bistrita ctitorie

Traseu Suhardul Mic in Cheile Bicazului

Ca sa urci pe masivul Suhardul Mic si sa ajungi la punctul de belvedere
de o rara frumusete asupra statiunii Lacul Rosu ai mai multe optiuni privind traseul. Noi am
urcat pe traseul marcat cu triunghi albastru care pleaca din centru statiunii Lacul Rosu spre Vila
Bucur, Cabana Suhard, Saua Suhard pana la crucea de lemn de pe Varful Suhardul Mic aflat la
1345 m altitudine. Traseul este accesibil iubitorilor de munte pe toata durata anului si are o
lungime de parcurs de aproximativ 3 km.

Trasee turistice Parcul Natural Vanatori Neamt
Traseul 1: Manastirea Secu – Manastirea Agapia Veche. Durata: 1 ora
Traseul 2: Manastirea Agapia Veche – Manastirea Sihastria. Durata: 1,5-2,5 ore
Traseul 3:Manastirea Sihla – Manastirea Varatec. Durata: 4 ore

Traseu in Parcul National Ceahlau – Cascada Duruitoarea

Traseul complet duce pana la cabana Dochia, pe marcajul cruce rosie pe
fond alb. Iata lista punctelor intermediare si cateva informatii suplimentare:
Durau (800 m) – Poiana lui Stefan – In Vesuri (1200 m) – Cascada Duruitoarea (1210 m) –
Polita Scaus (1400 m) – Piciorul Schiop (1780 m) – Cabana Dochia (1750 m)
Diferenta de altitudine este de 995 m iar lungimea traseului este de 7,5 km. Timpul aproximativ
de parcurgere al traseului este de 4 – 5 ore. Iarna traseul este accesibil numai pana la cascada
Duruitoarea.

Circuite Turistice din Targu Neamt

Circuite turistice din comuna Agapia:
Circuitul nr. 1: - com. Agapia – Manastirea Agapia – Manastire Varatec – Statiunea Baltatesti
– com. Agapia. Distanta de parcurs: 30 km
Circuitul nr. 2: - com. Agapia – Muzeul Neaculai Popa din Tarpesti – Davideni – Manastirea
Razboieni – Tupilati – com. Agapia. Distanta de parcurs: 50 km
Circuitul nr. 3: - com. Agapia – Manastirea Varatec – Manastirea Agapia – Casa memoriala
Ion Creanga din Humulesti – Muzeul Neculai Popa din Tarpesti – Cetatea Neamtului –
Manastirea Neamt – Manastirea Secu – com. Agapia
Circuite Turistice din Piatra Neamt

Circuitul nr 1: - oras Piatra Neamt – Manastirea Bistrita -
Manastirea Pangarati – Bicaz baraj – Cheile Bicazului – oras Piatra Neamt. Distanta de parcurs:
100 km
Circuitul nr 2: - oras Piatra Neamt – Lacul Izvorul Muntelui – Poiana Teiului – Statiunea Durau
– oras Piatra Neamt. Distanta de parcurs: 200 km
Circuitul nr 3: - oras Piatra Neamt – Manastirea Almas - Manastirea Horaita – Manastirea
Varatec – Manastirea Agapia – Cetatea Neamtului – oras Targu Neamt – Casa Memoriala Ion
Creanga din Humulesti – Muzeul Neculai Popa din Tarpesti – oras Piatra Neamt

II. Descrierea unitatii turistice

2.1. Descriere hotel
Hotel Central situat in Piatra Neamt, perla Moldovei, ansamblul hotelier
Central te provoaca la clipe de neuitat alaturi de cei dragi in orice anotimp, intr-un cadru ce
imbina elementele traditionale cu cele moderne.

Confort si relaxare de trei stele

Acum beneficiezi de locuri de cazare create special pentru tine: 4apartamente de lux, 12
camere matrimoniale, 23 garsoniere, 96 camere duble, toate
dotate cu televizor, minibar, telefon, feon, aer conditionat si
multe altel

De asemenea, micul dejun este inclus in pretul camerei. Peisajul
deosebit al orasului, monumentele precum si atractiile specifice
zonei completeaza atmosfera placuta in care te afli.

Calitatea serviciilor, promtitudinea si eleganta ne caracterizeaza si pun in valoare munca de
echipa, respectul pentru frumos si traditie.

Servicii oferite - Hotel Central sunt : mic dejun inclus, sali de conferinte, spalatorie, aer
conditionat in unele camera, sala de snooker si biliard.

Facilitati

• aer conditionat;
• minibar;
• telefon;
• TV prin cablu;
• uscator de par;
• baie cu cada;

Servicii fara plata

• acordarea de informatii turistice
• transmiterea mesajelor;
• internet wireless in holul si barul hotelului;
• distribuirea corespondentei;
• comenzi taxi;
• transportul bagajelor;
• trezirea la orele solicitate;
• pastrarea bagajelor;
• pastrarea obiectelor de valoare in seiful hotelului;

Servicii cu plata

• Servicii telefonice si fax: locale, interurbane, internationale;
• Spalat, calcat si servicii de croitorie;
• Vanzari de materiale turistice;
• Servicii de internet in camere;

2.2. Tarife

Cazare
Acum beneficiezi de locuri de cazare create special pentru tine: 4 apartamente de lux,
12 camere matrimoniale, 23 garsoniere, 96 camere duble, toate dotate cu televizor, minibar,
telefon, feon, aer conditionat si multe altele.

Camera Single Camere Double Garsoniera

45 EURO / noapte 60 EURO / noapte 77 EURO / noapte

Apartament de Lux 5* - 140 EURO / noapte
2.2.2. Restaurant
In cadrul Restaurantului, spatiile de alimentatie publica sunt structurate astfel:

Salonul Belvedere, situat la Mezanin, cu o capacitate de 150 de locuri, in care poti servi un mic
dejun consistent si iti poti gasi linistea diminetii…

Salonul Clasic, situat la Parter, cu o capacitate de 350 de locuri, cu posibilitati de
compartimentare , cu un specific international, unde poti opta pentru o seara romantica sau
pentru o intalnire de afaceri, intr-un ambient de mare tinuta.

Crama, situata la Subsol, cu o capacitate de 80 de locuri, unde poti petrece alaturi de traditia si
obiceiurile zonei, cu bucate romanesti preparate “ca la mama acasa” si muzica din belsug
stropite cu vinuri alese si multa voie buna.

Terasa de Vara, cu o capacitate de 400 de locuri, situata intr-un cadru natural unde iti poti gasi
linistea si poti savura renumitii “mititei” traditionali, stropiti cu o halba de bere.

2.2.3. Sali de Conferinte
Dotate conform cerintelor actuale se remarca printr-o tinuta business de mare clasa, cu
posibilitati multiple de a fi un cadru perfect de gazduire a intrunirilor de afaceri.

Designul atragator, confortul, acustica si fonoizolatia fac din Salile de Conferinte a Hotelului
Central mediul ideal al oamenilor de afaceri, in cadrul carora ideile, expunerile si parteneriatele
capata valoare si volum pe piata in care tu vrei sa fii remarcat si apreciat.

Conferinte

De la inaugurarea lor din Septembrie 2006, Salile de Conferinte au avut un real succes, aducand
un plus de valoare Complexului Central si creand bazele turismului de "business" din zon
Pentru conferinte, congrese, team building-uri i training-uri va punem la dispozitie o
sala pentru 100 de persoane dotata cu video proiector, flipchart, speaker sistem si internet.

Sala conferinte (capacitate 100 pers, ecran + flipchart incluse) = 150 euro / zi
Sistem de sonorizare (mixer, speaker sistem cu 5 microfoane) = 100 euro / zi
Video proiector = 100 euro / zi

.2.4. Bar & Billiard
Aici e locul tau preferat. Intr-un cadru ambiental cu servire ireprosabila poti avea
libertatea de a alege partenerii, rivalii si tactica de joc. Cel mai modern salon de billiard din
Piatra Neamt te provoaca la o partida si nu numai.

Ai ocazia sa cunosti si sa inveti din tainele jocului de billiard pe un camp de lupta creat
pentru profesionisti, cu mese perfecte ce asteapta lovitura perfecta.

2.2.5. Relaxare
 Telegondolă Gondoperla
Telegondola este cel mai simplu si rapid mijloc de transport pentru a ajunge la partia de
ski de pe dealul Cozla, si modul ideal prin care puteti admira orasul si imprejurimile de la o
inaltime considerabila.
Statie pornire: gara Piatra-Neamt
Statie sosire: muntele cozla, altitudine 657 metri
Program functionare: Marti-Duminica / 10:00 - 22:00
Pret urcare: 6 RON
Pret urcare-coborare: 10 RON
Reduceri de preturi:
» 7 RON pentru grupuri de cel putin 30 persoane.
» 50% pentru elevi, studenti si pensionari
Lungime (m): 1915
Diferenţă de nivel (m): 309
Durata (min): 5
 Parcul Cozla şi Grădina Zoologică

Parcul Cozla amenajat in terase succesive pe versantul sudic al muntelui cu acelasi
nume, este accesibil de pe strada Stefan cel Mare. Aici se afla un interesant punct zoologic ce
reuneste specii reprezentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasarile
si chiar un leu constituie o adevarata delectare pentru vizitatorii de toate varstele. De aici
vechea sosea pietruita urca in frumosul parc amenajat pe muntele Cozla.
 Baza hipică "Virgil Barbuceanu" Piatra Neamţ

Amplasată în Piatra Neamţ, în zona denumita "Peste Vale" alcătuieşte, împreuna cu
Mixmusic Land, un minunat complex sportiv, turistic şi de agrement. În prezent, Baza Hipică,
este administrată şi folosită de Clubul Sportiv Ecvestru, condus de preşedintele Prof. Costache
Lupu şi de Clubul Sportiv TCE 3 Brazi, condus de preşedintele dr. Vasile Pachiţeanu, cu
sprijinul Primăriei, al Consiliului Local Piatra Neamţ si al mai multor unităţi economice
sponsori.

Agrementul călare se desfăşoară zilnic între orele 9:00 - 13:00 şi 15:00 - 18:00.
Plimbările de agrement cu trăsurile trase de cai pe traseele propuse de solicitanţi, au loc la
cerere, pe bază de comandă telefonică. Trăsurile pot fi puse la dispoziţie şi pentru nunţi sau alte
evenimente şi ocazii.

 Muntele Cozla

În partea de nord a oraşului se ridica muntele Cozla, cu înălţimi absolute de 657 m în
punctul numit “ Trei Coline ” şi 679 m în punctul “ Trei Căldări ” ( aproape de satul Gârcina ).
Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de
marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la
Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.Pe raza municipiului Piatra Neamţ cele mai
importante ape curgătoare sunt Bistriţa şi Cuejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile, funcţie
anotimp şi sezonul ploios, mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.

 Pârtia de Schi "Cozla"

Grad de dificultate: mediu
Lungime (m): 965
Diferenţă de nivel (m): 260
Înclinare: 27%
Tipul zăpezii: zăpadă naturală şi artificială
Nocturnă: da

Program Telescaun şi tubing: 11.00 - 17.00, marţi - joi;
11.00 - 20.00, vineri - duminică.
Preţ: - Telescaun - urcare = 5 lei;
- urcare si coborare = 8 lei;
- Tubing - 2 lei/cursa (sezon rece cu zapada) ;Instalaţie gonflabilă pentru copii
(sezon cald) = 10 lei.
III. Structura unitatii

3.1. Compartimentele de conducere şi
administrare

Resurse umane
Nu este numai compartimentul care controlează şi pune la punct actele angajaţilor
hotelului, înca-sările salariale sau procedurile de angajare şi licenţiere; acest compartiment a
devenit astăzi extrem de productiv în viaţa unui hotel. Condus de către un director de resurse
umane, compartimentul încearcă să valorifice la maximum potenţialul fiecărui lucrător, angajat
pe baza unei selecţii riguroase. Scopul final este obţinerea unui personal antrenat, puternic
motivat, conştient de rolul său în construirea imagi-nei Casei.
Economic
Acesta este compartimentul care înregistrează toate datele activităţii financiare, sub toate
aspecte-le ei gestionare şi patrimoniale, de la întocmirea bugetului previzionat şi până la
controlul întregii activi-tăţi economice. Directorul economic, cu ajutorul unei reţele de analize,
previziuni, documente contabile şi bilanţuri, care nu lasă loc improvizaţiilor sau aproximărilor,
întocmeşte rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale şi anuale. Aceste rapoarte sunt adevărate
“barometre” pentru conducătorii diferitelor comparti-mente şi pentru directorulgeneral,
oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.
Marketing şi Vânzări
Este cosiderat vital pentru existenţa programatică a hotelului; rezultatele muncii lui –
mereu proiec-tată către exterior prin cunoaşterea şi exploatarea tuturor pieţelor existente şi
potenţiale – asigură exce-lente rezultate financiare şi atingerea obiectivelor propuse.
Statistică, Programare, Dezvoltare
Condus de un specialist în analiză gestionară şi prognoză, compartimentul – numit uneori
“Centrul de elaborare date” – adăposteşte inima sistemului informaţional al hotelului; aici se
elaborează perma-nent statistici şi rapoarte, dar şi propuneri legate de efectele unor eventuale
investiţii, a achiziţionării şi exploatării unui utilaj, sau a utilizării raţionale a personalului unui
anumit sector. Centralizarea datelor şi transmiterea informaţiilor necesare gestionării şi
controlului, permit elaborarea politicilor de dezvoltare şi modernizare. De aceea, acest
compartiment constituie, pentru celelalte compartimente şi sectoare, ba-za eventualelor erori
sau a schimbăriii radicale a planului de acţiune.

3.2.Compartimentele interne

Aprovizionare
Coordonatorul acestui compartiment, specialist şi bun cunoscător al conceptelor moderne
legate de depozitarea, păstrarea şi conservarea mărfurilor, dar şi a tehnicilor de evaluare a
pieţelor şi furnizo-rilor, determină necesarul de materii prime, materiale şi ustensile necesare
desfăşurării activităţii hote-liere în condiţii optime. În acest scop, se încheie contracte de
aprovizionare cu furnizorii aleşi, se recep-ţionează mărfurile, care ulterior se depozitează, iar
apoi se gestioneazăprin distribuire către colaborato-rii aflaţi în diferitele sectoare ale hotelului.
Întreţinere
Condus de obicei de către un inginer sau tehnician experimentat, acest compartiment
asigură exis-tenţa în condiţii de normalitate a hotelului. Întreţinerea hotelului, în concepţia
actuală, prevede sisteme raţionale de proiectare, cu rază lungă de acţiune, a celor mai moderne
echipamente şi instalaţii, capabi-le să menţină în bună stare întregul patrimoniu material al
hotelului şi să îi asigure exploatarea econo-mică.
În hotelurile mari, existenţa unui compartiment de întreţinere bine organizat devine
indispensabilă. Astfel, ateliere şi echipe specializate sunt destinate supravegherii permanente a
funcţionalităţii clădirilor, spaţiilor, instalaţiilor echipamentelor, dotărilor şi obiectelor de
inventar, in vederea prevenirii şi remedie-rii eventualelor defecţiuni.
Orientarea generală a unităţilor ospitaliere medii şi mici, este legată însă de reducerea
dimensiuni-lor acestui compartiment; se doreşte existenţa unui numaăr minim de lucrători
policalificaţi şi apelarea – în situaţii critice – fie la compartimentul dipecerizat al companiei
(societăţii) din care face parte hotelul, fie la firme specializate exterioare.
Paza
Este un compartiment reprezentat ca atare, mai cu seamă în cadrul marilor complexe, fiind
consi-derat de către specialişti serviciul cel mai puţin ospitalier din cadrul hotelului, deşi, fără
îndoială, extrem de util. Lucrătorii din acest compartiment răspund de supravegherea hotelului
în vederea prevenirii e-ventualelor acţiuni îndreptate împotriva vieţii sau bunurilor oaspţilor.
Dar şi pentru protejarea clădirilor, spaţiilor, echipamentelor şi dotărilor hotelului.
Cel mai adesea însă, acest compartiment se rezumă la activitatea unui detectiv al hotelului
în fie-care tură, care are sarcinade a organiza prevenirea incendiilor şi acţiunile de evacuare a
hotelului în caz de forţă majoră, supervizând totodată personalul operativ în acţiunea acestuia
de supraveghere a vieţii şi bunurilor clienţilor.

3.3. Compartimentele furnizoare de servicii pentru
clienţi
După cum se poate vedea în schema anterior prezentată, nivelul care constituie nucleul
comparti-mentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentruclienţi. Este normal să fie
aşa, deoarece acesta este producătorul celor două servicii hoteliere de bază, respectiv cazarea şi
masa: acest nivel este compus din două mari compartimente: Cazare (Rooms Division) şi
Restauraţie (Food and Bevera-ge Division).
Schema următoare prezintă subdivizarea acestor două compartimente.
Activitatea compartimentului de restauraţie constituie obiectul multor lucrări de
specialitate aparţi-nând unor reputţi autori români.
Compartimentul de cazare este structurat, în funcţie de caracteristicile individualizante ale
principa-lului serviciu hotelier de bază, în două sectoare: sectorul de recepţie (Front Office) şi
sectorul de etaj (Housekeeping)
Cazare Restauraţie
Concièrge Camere frigorifice
Recepţie Băcănie – Coloniale
Depozitare
Casierie Bufet – Bar
Recepţie Rezervări Producţie Bucătărie
Centrala Telefonică Cofetărie - Patiserie
Spaţii de cazare Saloane
Spaţii comune Bar
Etaj Servire
Lenjerie Banchete
Spălătorie Room Service
Curăţătorie

Sectorul de recepţie este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din
momentul intrării aces-tuia în unitatea ospitalieră şi până în momentul în care o părăseşte; de
multe ori contactul se menţine şi după plecarea clientului. Ca arie de acţiune, acest sector
acoperă o parte a spaţiilor exterioare repre-zentative (parcarea, trotuarul, spaţiile verzi, peronul)
şi spaţiul cunoscut în general sub denumirea de “hol de primire”, începând de la intrarea
principală în hotel şi terminând cu liniile de acces către etaje (lifturi, scări principale) sau cu
spaţiile comune specializate (saloane de recepţii şi conferinţe, baruri, restaurante, etc.). în
funcţie de capacitatea şi categoria hotelului poate exista un şef de recepţie, funcţie încadrabilă
în nivelul managerial inferior. Prerogativele funcţiei pot fi delegate asistentului şefului de re-
cepţie, care este în general şeful fiecăreia dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnică a
sectoru-lui.
Cele cinci subsectoare componente ale sectorului pot fi dispuse autonom în diferite puncte
ale ho-lului de primire, sau în spatele unui comptoir (“desk”), cu o delimitare formală
semnalizată prin inscripţii. Comptoir-ul, echipament specific funcţiei hoteliere de recepţie,
garanţie fizică a oficializării calităţii de client, întruneşte de obicei primele trei subsectoare
componente ale sectorului: concièrge, recepţie şi casierie. Celelalte două subsectoare (biroul de
rezervări şi centrala telefonică) sunt poziţionate adesea în “culise”, dar în imediata vecinătate a
spaţiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.
Concièrge este subsectorul ale cărui atribuţii principale sunt:
 Gestionarea cheilor spţiilor de cazare, prin predarea şi primirea lor zilnică şi
supravegherea ocu-pării spaţiilor, atât în cazul cheilor clasice cât şi în cazul cartelelor
magnetice.
 Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de recepţie: furnizarea de
informaţii, transmiterea de mesaje, sortarea şi distribuirea coresponedenţei, rezervarea de mese
la restaurante, de bilete la mijloacele de transport în comun, etc.
 Coodonarea activităţii “serviciului de hol” prin supervizarea directă a “personalului în
uniformă” (portar-uşier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectuează la rândul
lui o serie de servi-cii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul, comenzi
de taxi, etc.
 Supravegherea circulaţiei persoanelor în hotel, prin identificarea clienţilor, a
vizitatorilor şi a ce-lor care nu fac parte din aceste două categorii, pentru a asigura securitatea
clienţilor (mai ales prin inter-zicerea accesului străinilor în zona spaţiilor de cazare).
În unele hoteluri există şi funcţia de şef concièrge, care coodronează activitatea
recepţionerului-concièrge, a portarului-şef, curierului, comisionerului, bagajistului, liftierului.
Lucrătorul din spatele comptoir-ului concièrge este cel mai reprezentativ angajat al
sectorului de re-cepţie, deoarece prin natura obligaţiilor, este persoana căreia oaspetele i se
adresează în permanenţă pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune că în timpul
sejurului, recepţionerul-concièrge este “secretarul personal” al clientului. Dată fiind pregnanta
relaţie de reprezentare a acestui lucrător cu clientela, este de la sine înţeles că respectivul
angajat trebuie să fie extrem de prezentabil, impecabil ca ţinută personală şi vestimentară, cu un
comportament ireproşabil, volubil, persuasiv, mereu atent, dotat cu o bună memorie vizuală şi
auditivă şi bineînţeles, excelent cunoscător al unor limbi străine de circu-laţie internaţională. De
altfel, această ocupaţie din domeniul hotelier beneficiază de recunoaştere inter-naţională
datorită asociaţiei U.I.P.G.H. (Union Internationale des Portiers des Grandes Hoteles) – Clefs
d’Or.
Recepţia, ca subsector, rezumă următoarele atribuţii principale:
 Primirea clientului, care presupune o serie de activităţi preliminare, pornind de la
finalizarea situ-aţiei spaţiilor de cazare care pot fi valorificate în ziua respectivă (prin onorarea
cererilor de rezervare sau prin vânzare directă), trecând prin protocolul de primire, negocierea
închirierii, repartizarea spaţiului de cazare, fixarea tarifului, înregistrarea datelor personale ale
clientului în documentele de evidenţă o-perativă şi până la înmânarea cheii, adică tot ceea ce
este cunoscut în hotelăria internaţională sub de-numirea de “check-in”.
 Vânzarea serviciilor hotelului, în special a celor de bază, sprijinită de studierea
strategiilor ope-rative menite să ducă la creşterea gradului de ocupare a capacităţii de cazare
prin menţinerea unui ra-port optim cu alte hoteluri, cu agenţii de turism şi prin exersarea
abilităţii de prezentare convingătoare a serviciilor, de prezentare cât mai atractivă a unor
pachete incluzând serviciile Casei (cazare şi mic de-jun, demipensiune, pensiune completă,
cazare şi tratament, cazare şi “fitness”, etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, în
colaborare cu cel de concièrge, promovează celelalte servicii ale hote-lului, prin recomandarea
şi prezentarea lor oaspeţilor.
⇒ Asistarea clientului în timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor condiţii
oferite şi ca-lităţii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situaţii particulare (mutări,
îmbolnăviri, accidente, etc.) şi prin promta soluţionare a cererii şi reclamaţiilor.
 Asigurarea informării tuturor sectoarelor şi compartimentelor interesate de datele
clienţilor (sta-tutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea
eventualei rezervări, numă-rul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse în tarif, etc.).
 Asistarea clientului la plecare, împreună cu subsectorul casierie, prin efectuarea
operaţiunilor cunoscute sub denumirea de “check-out”. Astfel, după ce sunt îndeplinite
procedurile legate de încheie-rea contului şi plata contravalorii serviciilor, recepţia efectuează
protocolul de plecare, de multe ori con-tinuând relaţia cu clientul şi în faza post-plecare (prin
trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitări cu diferite prilejuri, prin expedierea
eventualelor obiecte uitate sau a corespondenţei întârziate, etc.).

În final, putem conchide că lucrătorul din subsectorul recepţie este “juristul” clientului,
persoana ca-re pledează în favoarea încheierii unui contract şi care veghează ca îndeplinirea
condiţiilor contractuale să fie respectate în cele mai mici amănunte.
Casieria este caracterizată de următoarele atribuţii principale:
 Deschiderea contului clientului şi ţinerea evidenţei contabile a tuturo serviciilor cu plată
prestate acestuia.
⇒ Încasarea contravalorii serviciilor prestate, ţinând cont de prevederile creditului hotelier.
 Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar şi păstrarea
valorilor clienţilor.
Astfel, casierul poate fi considerat “contabilul persona” al fiecărui oaspete.
În hotelurile mici, casierii pot fi coordonaţi de către un şef casier, lucrător dublu
subordonat: şefului de recepţie şi şefului biroului financiar-contabil.
Rezervări, ca subsector, are o deosebită importanţă pentru hotel, întrucât principala sa
atribuţie constă în vânzarea anticipată a produsului hotelier. În colaborare cu biroul de
marketing (sau de vân-zări), acest subsector oferă datele necesare planificării activităţii
hotelului şi previzionării gradului de o-cupare a capacităţii şi a volumului de încasări.
Soluţionarea cererilor de rezervare, incluzând negocierea tarifului şi a sejurului,
gestionarea co-menzilor şi corespondenţa hotelului cu beneficiarii constituie esenţa activităţii
acestui sector.
Amplasamentul biroului de rezervări trebuie să asigure comunicare directă cu lucrătorii din
subsec-torul de recepţie, pentru a permite facilitarea circulaţiei documentelor şi a informaţiilor
zilnice legate de sosirile previzionate ale clienţilor şi de cererile acestora.
Subsectorul de rezervări poate fi condus de un şef birou rezervări, iar lucrătorul-funcţionar
rezervă-ri, este de cele mai multe ori calificat în meseria de recepţioner hotel.
Centrala telefonică este inima comunicaţiilor din hotel. Pricipala sa atribuţie este
asigurarea rela-ţiilor clientului cu toate sectoarele şi compartimentele hotelului. Prestatoare de
servicii hoteliere, centra-la telefonică asigură cel mai solicitat servicu suplimentar şi anume
convorbirea telefonică, de pe urma căruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca şi biroul de
rezervări, ea trebuie amplasată cât mai a-proape de spaţiul fizic al recepţiei, pe de o parte
datorităfaptului că sectorul recepţie constituie punctul de referinţă al tuturor solicitărilor
clienţilor, iar pe de altă parte datorită necesităţii gestionării corecte a eventualelor convorbiri
telefonice efectuate de oaspeţi în afara spaţiului de cazare. În mod normal, spa-ţiul centralei
telefonice trebuie să adăpostescă şi echipamentele de fax sau telex ala recepţiei. Lucrăto-rul-
operator comunicaţii, centralistă sau standardistă, trebuie să cunoască limbjul de specialitate
speci-fic principalelor limbi de circulaţie internaţională.
O organigramă a sectorului de recepţie, valabilă într-un hotel de capacitate mare şi de
categorie superioară, ar putea fi următoarea:

Funcţiile compartimentului de recepţie rămân aceleaşi şi la hotelurile de capacitate medie
sau mică unde sunt cumulate în fişa postului lucrătorului. Astfel, în marea majoritate a
hotelurilor din România, re-cepţionerul este persoana care îndeplineşte, pe lângă sarcinile sale
specifice, şi pe cele ale lucrătorului concièrge, ale casierului şi funcţionarului de la biroul de
rezervări. În situaţia în care hotelul este mic, sau sezonalitatea este marcantă, centrala telefonică
este instalată chiar în spaţiul în care se află desk-ul, iar recepţionerul preia şi atribuţiile
centralistei. Aşa încât, organigrama cel mai des utilizată în hotelu-rile noastre pentru sectorul de
recepţie este următoarea:
În mod normal, sectorul de recepţie lucrează 24 de ore din 24, ceea ce ridică managerului
proble-me de organizare privind echitarea rulării turelor (mai ales a celor de noapte), acordarea
tuturor zilelor libere prevăzute în codul muncii, etc. De aceea, diversitatea hotelurilor implică şi
o diversitate organiza-torică a sectorului. Astfel, multe hoteluri de origine nord-americană
utilizează un “night auditor”, adică un recepţioner care lucrează numai în tura de noapte, având
ca principală sarcină încheierea situaţiei contabile a recepţiei din ziua respectivă, preluând
totodată şi atribuţiile şefului de tură (sau ale şefului de recepţie). Există de asemenea unităţi
ospitaliere în care şi recepţia îşi încetează activitatea în timpul nopţii (Formula 1 sau motel 6,
dar şi pensiunile, hotelurile mici gestionate în familie, hotelurile pentru ti-neret,etc): uşa
principală se încuie, iar proprietarul (sau gestionarul) nu răspunde decât solicitărilor acci-
dentale.
Serviciul de etaj
Cazarea, serviciul de bază proritar al hotelului, presupune – din punctul de vedere al
clientului, un spaţiu individual securizat, igienic, funcţional, comod şi plăcut. Toate acestea
conduc la ideea că parte din elementele clitativ superioare ale acestui serviciu – ca dimensiune
reală a ospitalităţii – depind de sectorul de etaj.
Denumirea de “etaj”, consacrată în limbajul de specialitate, provine din limba franceză
(arealul de origine al hotelăriei moderne). Ea este utilizată cu aceleaşi valenţe în toate limbile de
origine latine şi are o dublă explicaţie: pe de o parte faptul că cea mai mare suprafaţă a
sectorului este ocupată, în orice unitate hotelieră de spaţii de cazare, iar pe de altă parte, aceste
spaţii de cazare se află amplasate în mod tradiţional, “la etaj” (din motive de securitate şi de
respectare a discreţiei asupra intimităţii oaspete-lui). Din necesitatea de a gospodări spaţiile de
cazare, de a le menaja şi întreţine din punctul de vedere al curăţeniei şi igienizării, activitatea s-
a extins firesc şi asupra celorlalte spaţii în care hotelul îşi desfă-şoară activitatea.
Clasificare a spaţiilor hoteliere, adică a spaţiilor de care sectorul de etaj răspunde sub
aspectul în-treţinerii presupune următoarele categorii:
a) Spaţii de cazare, respectiv spaţii de folosinţă individuală, utilizabile numai de
către per-soanele care sunt repartizate prin recepţie, conform documentelorde evidenţă
operativă şi contabilă, e-vident, numai pe perioada de timp presupusă de “contractul” de
închiriere. Aceste spaţii pot fi reprezen-tate de:
• Camera cu un pat;
• Camera cu două paturi;
• Camera cu trei paturi;
• Camera cu patru paturi;
• Garsoniera;
• Apartamentul.
Aceste spaţii de cazare oficial recunoscute ca posibil existente în structura unităţilor
ospitaliere din România, conform OMT 510/2002. Camerele (începând de la cea cu un pat şi
terminând cu cea comu-nă) nu au o structură interioară bine definită: tipul camerei este stabilit
exclusiv în funcţie de numărul paturilor. Astfel, de pildă, camera cu două paturi a unui hotel de
4 stele, care are pe lângă dormitorul propriu-zis, un vestibul, un grup sanitar propriu cu instalaţii
complexe (cadă, duş, lavabou, bideu, vas W.C.), uneori o debara pentru bagaje şi un balcon,
deşi oferă un confort net superior camerei cu două paturi a unei vile de 1 stea, în care de pe
coridor se accede direct în dormitorul propriu-zis cu o suprafa-ţă de 12 mp, iar ca instalaţii are
doar chiuvetă, poartă aceeaşi denumiregenerică de “cameră cu două paturi”
Singurele precizări legate de structura camerelor sunt cele ce subclasifică tipul de spaţiu de
cazare care este “ camera cu un pat” în:
• Cameră cu un pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o persoană, lăţi-
mea patului fiind de 90 cm;
• Cameră cu un pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două
persoane, lăţimea patului fiind de 140 cm;
• Cameră cu un pat dublu, reprezentând spaţiul destinat folosirii de catre două persoane, lăţi-
mea patului fiind de minimum 160 cm;
• În mare majoritate a hotelurilor din lume, în camera “single”, patul are două dimensiuni:
“Queen size bed”, echivalentul patului nostru matrimonial, “King size bed”, echivalentul
patului nostru dublu.
OMT 510/2002 continuă enumerarea tipurilor de spaţii de cazare cu:
• Camera cu două paturi individuale;
• Cameră cu trei sau mai multe paturi individuale;
• Cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane; pri-
ciul reprezintă o platformă de lemn sau alte materiale, pe care se asigură un spaţiu de 100 cm
lăţime pentru fiecare turist, fiind tipic structurii de primire care este cabana;
• Garsoniera, reprezentând tipul de spaţiu de cazare în a cărui structură obligatorie intră: un
dormitor pentru două persoane, un salon sau un alt spaţiu separat un vestibul şi printr-un
glasvand sau alte soluţii ce permit o delimitare estetică şi are grup sanitar propiu;
• Apartamentul, reprezentând spaţiul de cazare alcătuit din unul sau mai multe dormitoare
(maximum 5), sufragerie, vestibul, echipare sanitară proprie; la categoria 5 stele va exista un
grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar în restul categoriilor minimum un grup sanitar la
patru locuri.
Trebuie precizat faptul că atunci când un apartament are un singur dormitor, numărul
locurilor este de două; când există mai multe dormitoare, unul singur va avea obligatoriu două
locuri, iar celelalte unul sau două locuri.
În hotelăria internaţională, garsoniera se regăseşte ca o derivaţie a spaţiului de cazare
superior ca-re este apartamentul (“suite”) sub denumirea de “junior suite”.
Atât apartamentul cât şi garsoniera au în mod normal o structură desfăşurată pe orizontală.
Atunci când structura lor este desfăşurată pe verticală (salon sau sufragerie la nivelul
coridorului de etaj, iar dormitorul deasupra camerei de zi), tipul respectiv de spaţiu de cazare
capătă denumirea de duplex. În România există duplexuri în hotelurile Împăratul Rmanilor din
Sibiu, Caraiman şi Piatra Mare din Poiana Braşov, Caro şi Majestic din Bucureşti, Silva din
Buşteni, Cioplea din Predeal, Holiday Inn Resort din Si-naia, la multe din vilele aflate la
Neptun – Olimp, Durău, Voineasa, etc.
Tipologia spaţiilor de cazare autohtone mai cuprinde un spaţiu cunoscut sub denumirea de
suită; este vorba în general despre un spaţiu de cazare, vandabil ca un tot unitar sau ca spaţii
separate, alcă-tuit din două dormitoare care comunică între ele printr-o uşă. Dormitoarele
(camerele propiu-zise, cu u-nul sau două paturi) pot avea acces separat pe coridorul de etaj, sau
acces comun într-un vestibul (în care sunt amplasate cele două uşi) cu ieşire pe coridorul de
etaj. Prin blocare uşii de comunicare, aces-te camere pot fi vândute şi separat. Ceea ce
deosebeşte suita de apartament sau garsonieră este ab-senţa unui spaţiu locuibil de tipul
sufrageriei sau salonului. Suita este des solicitată, mai ales de către familişti sau de către
persoanele cu handicap aflate în grija unor însoţitori. Denumirea acestui tip de spaţiu pe plan
internaţional diferă: spre exemplu în reţeaua Inter-Continental, el se numeşte “studio”.
b) Spaţiile de folosinţă comună sunt, aşa cum le arată şi numele, acele spaţii
hoteliere în care, fie clienţii şi personalul au drepturi comune de utilizare a facilităţlor, fie
personalul îşi desfăşoara activitatea zilnică.
Formal aceste spaţii se subclasifică în:
• Spaţii exterioare;
• Spaţii interioare specializate pentru clienţi;
• Spaţii de circulaţie;
• Spaţii anexe sau de serviciu.
Spaţiile exterioare pot fi: spaţiu verde aparţnând unităţii (parcul hotelului, curtea vilei,
spaţiul verde din camping, etc.), căile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru clienţi,
parcarea pentru per-sonal, curtea interioară amenajată pentru pasageri (vezi hotelul Raluca din
staţiunea Venus sau hotelul Crowne Plaza din Bucureşti), terenurile de tenis, minigolf, piscinele
în aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare, rampele de debarasare, etc.
Spaţiile interioare spacializate sunt acele spaţii din interiorul clădirii care au o destinaţie
foarte pre-cisă: holul de primire şi recepţie, spaţiile de protocol, sălile de conferinţe,
magazinele, barul de zi, coafo-rul, frizeria, salonul de cosmetică, salonul de masaj, piscina
acoperită, sala de gimnastică, clubul, biblio-teca, spaţiile de tratament, salon de televizor,
salonul de corespondenţă, sufrageria vilei… Spaţiul de fo-losinţă comună interior specializat
care se regăseşte în toate tipurile şi categoriile de unităţi ospitaliere este grupul sanitar comun.
Dacă la unităţile de categorie medie şi superioară grupul sanitar comun pen-tru clienţi este
exclusiv toaleta (separată pe sexe), aflată de obicei în perimetrul holului de primire şi re-cepţie,
la celelalte categorii se adaugă şi băile, duşurile şi W.C.-urile comune, aflate pe etaje. Persona-
lul dispune de spaţii comune interioare specializate cum ar fi: spaţiile pentru fumători, grupurile
sanitare comune, garderobele, etc.
Spaţiile de circulaţie pot fi reprezentate de: scara principală de acces pe etaje, ascensoarele
pen-tru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele şi scările de serviciu, scările de incendiu, etc.
Spaţii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.
Sectorul de etaj organizează întreţinerea curăţeniei permanente a marii majorităţi a acestor
spaţii, iar structura sectoarelor urmează clasificarea spaţiilor hoteliere. Funcţia de conducere a
sectorului este aceea de guvernantă şefă, funcţie de management interior, extrem de importantă
pentru crearea presti-giului şi imaginii unui hotel. Dacă hotelul este de categorie superioară şi
de capacitate mare, atribuţiile de coordonare şi control pot fi delgate unei guvernante şefă de
tură.
Subsectorul spaţii de cazare poate fi condus de o guvernantă de etaje, având ca
atribuţie prin-cipală asigurarea igienei absolute şi a confortului spaţiilor de cazare şi a celor
aferente acestora (cori-doare de etaj, paliere, etc.). Curăţirea zilnică a spaţiilor de cazare
eliberate şi ocupate, precum şi între-ţinerea igienei spaţiilor de cazare libere este asigurată de
către ocupaţia (presupunând clasificare) de-numită cameristă; ea poate fi ajutată de o ocupaţie
necalificată şi anume, aceea de valet.
Subsectorul spaţii comune poate fi condus de o guvernantă spaţii comune, care
răspunde de a-sigurarea întreţinerii permanente a curăţeniei spaţiilor de folosinţă comună: holul
de primire şi recepţie, grupurile sanitare comune, sălile de conferinţă, reuniuni, recepţii,
protocol, birourile personalului, spaţiile de serviciu ale recepţiei, etc. În general, lucrătoarele
care efectuează curăţenia acestor spaţii sunt mun-citoare necalificate, numite îngrijitoare spaţii
comune.
Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasă şefă, are ca principală sarcină
gestiunea inventarului moale (inventarierea şi sortarea lenjeriei hoteliere de pat şi de baie,
eventuale reparaţii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucrătoarele subsectorului se numesc
lenjerese-croitorese.
Subsectorul spălătorie-curăţătorie, condus de către o şefă spălătorie, are ca
principală atribuţie întreţinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale aparţinând unităţii de
restauraţie din cadrul hotelului şi a echipamentului-uniformă pentru personal. Muncitoarele
spălătorese sunt calificate.
În marea majoritate a hotelurilor de capacitate medie, organigrama sectorului de etaj de
simplifică, aşa cum se prezină în pagina următoare (prima)
Organigrama complexă a sectorului de etaj poate fi cea prezentată mai jos (a doua).
O unitate ospitalieră mare, de categorie medie sau superioară (de la 3 stele în sus) ar putea
utiliza structura propusă în continuare, în care numărul posturilor şi funcţiilor va fi stabilit
conform normativelor internaţionale, sau în funcţie de gradul de ocupare prognozat,de
sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La
unităţile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioară, se recurge, în general, la minimum
de compartimente, sectoare şi funcţii, capabile însă să a-sigure satisfacerea exigenţelor
clientelei şi mobilizarea personalului implicat.
Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie
Director hotel
Director economic
FINANCIAR Economist
Casier
ECONOMIC CONTABIL Revizor
Contabil

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie
Director cazare
Şef recepţie
Recepţioner
Lucrător concièrge
Casier
Lucrător rezervări
Centralistă
Recepţie Curier-comisioner
Bagajist
Portar
Liftier
Guvernantă şefă
Guvernantă etaj
Cameristă
Îngrijitoare
Etaj Lenjereasă
Şefă spălătorie
Spălătoreasă
Şef sector tehnic
COMERCIAL CAZARE Frigotehnist
Electrician
Lăcătuş
Tehnic Zugrav
Tapiţer
Tâmplar
Fochist
Pază Detectiv hotel

Comaprtiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie
Şef birou comercial
Lucrător achiziţii
COMERCIAL
Magaziner
Aprovizionare
Distribuitor

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie
Şef birou marketing
Marketing Economist
COMERCIAL Lucrător vânzări, promovare, publicitate,
relaţii publice

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie
Director restauraţie
Şef bucătar
Bucătar
Ajutor bucătar
Muncitor necalificat
Producţie Şef cofetar – patiser
Cofetar – patiser
Muncitor necalificat
Depozitare- Barman incintă
Bufetier
conservare
Cafetier
Şef sală
Ospătar
Somelier
Ajutor ospătar
Servire Muncitor necalificat
COMERCIAL RESTAURAŢIE Barman preparator
Barman
Ajutor barman
Şef room service
Ospătar – barman
Bucătar
Room service Muncitor necalificat
Casier

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie
Director resurse umane
Personal Şef birou personal
Lucrător achiziţii
RESURSE UMANE Învăţămât Şef birou învăţământ
Funcţionar
IV. Bibliografie

 Principiile operatiunilor de la receptia hotelului - Sue Baker, Pam

Bradley, Jeremy Huyter, Ed. All Beck.
 Hotelul- E conomie si managemt - Nicolae Lupu ,Editura ALL
BECK , 1998,1999
 Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G.

Stanciulescu si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti,