You are on page 1of 2

Danila Prepeleac

- personaj principal de basm cult -
"Danila Prepeleac"
de Ion Creanga
- basm cult-
Pasiunea lui Ion Creanga (1839-1889) pentru literatura populara s-a concreti
zat in basmele pe care le-a scris, in care autenticitatea folclorica se imbina i
n mod miraculos cu plasmuirea artistica a realitafii, fantasticul fiind umanizat
si puternic individualizat. Cu "Danila Prepeleac", Creanga incepe seria basm
elor in care dracii nu mai sunt forte malefice periculoase pentru om, ci devin n
iste bieti prostanaci, usor de pacalit de catre taranul sau targovetul istet, vi
ziune ce ilustreaza "in cea mai inalta masura constiinta superioritatii. umane".
(Zoe Dumitrescu-Busulenga). Acestei teme, foarte tndragite de Creanga, ii apart
in si alte creatii literare: "Povestea lui Stan Patitul" (1877) si "Ivan Turbinc
a" (1878).
Basmul "Danila Prepeleac" se incadreaza in genul epic, iar ca specie literar
a este un basm cult, deoarece are autor cunoscut, Ion Creanga. Opera a aparut in
revista "Convorbiri literare", la 1 martie 1876.
Impletirea elementelor realiste cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca sp
ecific ancestral (stravechi) al basmelor, insa, in aceasta creatie narativa, Cre
anga imbina eresul popular (superstitie) cu evocarea realista a satului moldoven
esc, de unde reiese si originalitatea unica a acestei creatii.
Danila Prepeleac este personajul principal si eponim (care da numele operei
- n.n.) al basmului cult scris de Ion Creanga. Porecla Prepeleac o primise eroul
din cauza singurului lucru construit vreodata in gospodarie cu mana lui si de c
are era foarte mandru (prepeleac = constructie improvizata din prajini, pe care
se intinde fanul sau nutretul la uscat). Naratorul omniscient explica in mod dir
ect semnificatia poreclei intr-o paranteza: "Dar cine poate sta impotriva lui Da
nila Prepeleac? (ca asa ii era porecla, pentru ca atata odor avea si el pe langa
casa, facut de mana lui)".
Danila Prepeleac este un taran sarac, naratorul omniscient caracterizdndu-l
direct inca de la inceputui basmului si motivand, de altfel, si lipsurile in car
e se zbatea familia lui: "lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi". Dani
la este insurat si are "o multime de copii", pe cand bogatul sau frate, casatori
t si el, nu are nici un copil. Protagonistul este un om an'apoda, "toate trebile
pe care le facea, le facea pe dos", prost si indolent, incat "ii mancau cainii
din traista", naratorul reliefand, indirect, aceste trasaturi prin modalitati pa
remiologice (provefbe -n.n.). Singura lui avere era o pereche de boi tineri, put
ernici si grasi, dar cand avea nevoie de caruta, imprumuta de la fratele bogat,
care il sfatuieste sa mearga la targ si, cu banii obtinuti pe boi, sa-si cumpere
un car si doi boi mai mici.
Alte trasaturi morale reies, in mod indirect, din faptele si mentalitatea pr
otagonistului. Delasator, neobisnuit sa duca o treaba pana" la capat, Danila, ni
ci nu ajunge la targ, ca si face primul troc dezavantajos: da boii si ia, la sch
imb, un car. Cuprins de remuscari, barbatul mediteaza asupra neroziei facute, in
cercand, parca, sa-si regaseasca identitatea, prin monolog interior si autopersi
flare: "De-oi fi eu Danila Prepeleac, am prapadit boii; iar de n-oi fi eu acela,
apoi am gasit o caruta... Ba e Prepeleac, ba nu-i el...". Cu toate acestea, el
continua schimburile paguboase: da carul pentru o capra, capra pe un gansac si g
snsacul "pe-o punga de cele pe talger, cu baierile lungi, de pus in gat". Consti
ent de neghiobia sa, Danila se autodojeneste prin alt monolog interior, apeland
la pildele paremiologice: "Na-ti-o franta, ca ti-am dres-o! Dintr-o pareche de b
oi, de-a mai mare dragul sa te uiti la ei, am ramas c-o punga goala. [...] dar p
arca dracul mi-a luat mintile".
Caracterizat direct de catre fratele bogat, "mare natarau mai esti", Danila
are sentimentul vinovatiei si se autopersifleaza printr-o zicala rimata: "Cand e
minte,/ Nu-i ce vinde;/ Cand e branza,/ Nu-i barbanta" (putinica - n.n.). Drumu
l la targ poate fi, totusi, unul initiatic, deoarece multe invata barbatul din t

). usor inselat de istetimea taranului sau targovetului". nu nimereste nicio lisita. Danila gaseste singur solutiile de a iesi din impas. Zoe Dumitrescu-Busulenga afirma ca Danila Prepeleac are o "natura" bivalenta ". el nu invinge cu adevar at pe "Michiduta". deoarece vr ea sa fuga in lumea larga. prin acea agerime proprie taranului roman silit sa se descurce in imprejurari limita.n. in confruntari le pe care le are cu "dracimea". Autoadresdrea "Ei. nu-i rau: Danila face. unde cocoana Marghioala ("La hanul l ui Manjoala") ori Ianulea ("Kir Ianulea") simbolizeaza puterile diavolesti care sunt anihilate de istetimea si dibacia oamenilor. aceea de invingator.oate cate i se intampla. pentru ca avusese o "zi pocita". ci si in proza fantastica a lui I.). unde naratorul omniscient il defineste in mod direct: "omul lui Dumnezeu cu naravul dracului". il pun in conf lict cu dracii. "Ion Creanga") . pe fundul caruia isi avea imparatia Scaraoschi. chiuitul asurzitor il rezolva palind dracul in tample cu un drug gros de stejar. (Zoe Dumitrescu Busulenga. pe care barbatul o castiga punand sa alerge un iepure. protagonistul este supus unor probe. proba castigata de barbat cu ajutorul copi ilor care-l scarmana cu daracul (pieptene cu dinti metalici . Spre deosebire de Harap-Alb. forta blestemului. iese invingator nu prin indemanare sau puteri s upranaturale. prostia fara limita a personajului.. in sfarsit. drept care fratele il alunga iritat la culme si exclama cu na duf: "Se vede ca tu ai fost bun de calugarit. aruncarea buzduganului nu se infaptu ieste. astfel incat. probabil. care locuiesc pe luna.L. Trecand pe langa un iaz. protagonistul manifestand lasitate. con secinta fireasca a gandului crestin de a inalta un lacas lui Dumnezeu. ci "devine un biet prostanac. ci reuseste doar sa-i pacaleasca si sa obtina bani nemunciti. lupta corp la corp. Protagonistul invata din propriile greseli si "mai prinsese acum la minte".Caragiale. Aceasta noua ipostaza a lui Danila. precum si de spiritul crestine sc al romanului dintotdeauna. sa-si abandoneze familia. Ion Creanga imagineaza o noua ipostaza a diavo lului.n. in care diavolul se ia la tranta cu ursul. Aceste cuvinte ii dau ideea co nstruirii unei manastiri pe pajistea iazului si face mai intai o cruce de lemn. care nu pot fi de acord cu existenta unei manastiri construite l anga lacul. care nu mai este periculos prin faptul ca doreste sa ia cat mai multe suf lete omenesti. Victoria omului asupra dracilor este o tema prezenta nu numai in basmele lui Creanga. unde sa se calugareasca. In basmul "Danila Prepeleac". pe care Danila o incaleca. In cele sase probe la care-l supun dracii. "Sarsaila" sau "Scaraoschi". Pregatirile pentru a dura lacasul sfant.n. acum ce- i de facut?. norocul sau echilibrand neputinta de a fi gospodar si de a trudi cinstit pentru intretinerea familiei. Scena din padure reflecta. cu intentia de a-i duce una fratelui sau drept plocon pentru pierderea carului si a boilor.n.. iar toporul se duce la fundul iazului. desi adversarii sai sunt fiinte su pranaturale definitorii pentru fortele malefice. Insa. pe care trebuie sa le depaseasca pentru a reusi sa scape de saracia care psrea fara solutie. Totusi. car e asaza carul si boii fratelui in dreptul copacului pe care-l taie si care cade "peste car de-l sfarma si peste boi de-i ucide". chiar daca dracul rostise o afurisenie care-i crapase ochiul lui Danila. opinie ce reiese din textul basmului. Eu cred ca ce-i bine. indirect. el invingand de fiecare data puterile diavolesti prin inteligenta si ingeniozitate: inconjurul iazului cu iapa-n carca. sa necaje sti oamenii si sa chinuiesti nevasta si copiii!". iar nu de trait in lume. ar unca toporul intr-un card de lisite (pasari de balta . Danila se dovedeste istet si descurcaret. sub pretextul ca ar ramane la niste rude ale lui Danila. Danila trebuie sa de sfaca" este plina de amaraciune. ei. este. ci prin istetime umana. alergarea de vit eza. Ca in orice basm.