You are on page 1of 11

ORALITATEA BASMULUI CULT

Basmul cult este specie narativa de dimensiuni ample,cu numeroase
personaje purtatoare ale unor valori
simbolice din confruntarea carora este intotdeauna triumfator
binele.Actiunea basmului implica prezenta
fabulosului(elementele supranaturale)si este supusa unor
stereotipii(actiuni conventionale)care infatiseaza
parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Caracteristici:
-are autor cunoscut
-este o opera individuala
-se transmite in forma scrisa tiparita
-nu are caracter sincretic
-imbina naratiunea cu dialogul si descrierea
-personajele sunt complexe
-au caracter traditional vehiculand: teme,motive,situatii
tipice(calatoria,cei trei frati,viclesugul,probele,rasplata,
trocul,cifrele magice,imparatul fara urmas,calul nazdravan,obiecte
miraculoase etc)
-elementele reale se imbina cu cele fabuloase si
miraculoase(dracii,zanele,zmeii,celalalt taram,puterile neobisnuite)
-final fericit,optimist
-limbajul marcat de oralitate
-formele tipice initiale,mediane,finale
Basmul cult se caracterizeaza prin faptul ca reperele temporale si
spatiale sunt vagi,nedeterminate
-prin raportarea la erou personajele indeplinesc diverse functii :
*PROTAGONIST(personaj principal pozitiv )
*ANTAGONIST(personaj principal negativ)
*DONATORI(ajuta eroul)
*AJUTOARE(personaje care indeplinesc o sarcina in jurul eroului)
-caracter de BILDUNGSROMAN
-specificul artei narative(autorul reuseste pornind de la un model sa
creeze un stil individual care nu poate fi repovestit
-particularizarea fantasticului
-umorul(nota comica)

dar are si conventii proprii : dispunerea in pagina. -ERUDITIA PAREMIOLOGICA (foloseste proverbe. permite folosirea mijloacelor nonverbale (gesturi. acesta etc. se refera la situatia de comunicare prin cuvinte cu valoare de “gesture verbale” (ex : aici. Mesajul oral dispune de mijloace specifice pentru a transmite informatii si atitudini/stari subiective: intonatia. ce decurg din specificul situatiei de comunicare. verbe la imperativ. in vreme ce scrisul inseamna integrare. abrevierile. acum. forme verbale si pronominale la persoana a II a). vocative. De asemenea. Alte texte (mai ales cele literare) cuprind doar anumite trasaturi de oralitate. Caracteristici ale oralitatii Comunicarea directa. schemele grafice. Anumite texte – document reprezinta transcrierea cat mai fidela a unui mesaj oral. fata in fata. sunt: 1 Realizarea sonora 2 Comunicarea directa 3 Spontaneitatea 4 Secventialitatea Oralitatea este predominant fragmentara.zicatori. . variatii de cantitate(lungiri de sunete).). pauze. vorbitorul recurge la context. pentru ca suplineste contextul absent. pe baza unei selectii din trasaturile specifice. Mesajul scris utilizeaza mijloace prin care noteaza unele trasaturi orale (semnele de punctuatie). permite revizia si organizarea mesajului. mimica). Oralitatea in literatura – in dialogurile personajelor sau in discursul naratorului – nu este deci o transcriere fidele a veritabilei oralitati. accent suplimentar pe anumite cuvinte. variatii de viteza.vorbe de duh) 1 ORALITATEA Trasaturile definitorii ale oralitatii. se adreseaza direct interlocutorului (prin interjectii de adresare. ci o sugerare a acesteia. a rostirii. variatii de ritm.

este necesara o diversitate de semne grafice : de intrebare. nu se duce fraza pana la capat. Caracterul spontan al mesajului oral permite manifestarea puternica. Exprimarea spontana poate produce inovatii. dozare si prelucrare a acestora. a nejlijentelor in exprimare. locutiuni si expresii populare 8. 2 Stilul oral Stilul oral este specific anumitor autori sau unor creatii literare si se defineste prin utilizarea unor forme si procedee specifice limbii vorbite. in scris. prezenta vocativelor. puncte de suspensie. Apelul la acordul scris implica « prelucrarea » modului curent de exprimare. o evaluare. formule repetitive si tantologice 5. opunandu-se celui scris. mai directa a afectivitatii. anacoluturi). dar adesea se rezuma la stereotipii. lasa lucruri subintelese sau pare ca nu isi gaseste cuvinte. Caracterul sau secvential. Rezultat al intentiei autorului de a potenta impresia de autenticitate a discursului artistic si de a-si individualiz personajele. precum interjectiile si exclamatiile 6. la comoditatea cliselor si a expresiilor deja date. ezitante. structuri eliptice. de exclamare. asadar. a unor mijloace de exprimare a afectivitatii. oralitatea stilului propune selectia si stilizarea elementelor de limba vorbita. Mesajul oral are in genere o constitutie sintactica mai simpla bazata pe coordonare si pe repetitie. Stilul oral ofera posibilitatea unei reprezentari acustice. Unele mesaje se pot caracteriza prin : incoerenta. impune ca autocorectarea sa se faca prin reluare si reformulare (producand uneori constructii sintactice defectuase. prezentate de : 1. forme fonetice 2. forme lexicale cu caracter popular. impunand uzul variantei . Marcile lingvistice ale oralitatii sunt. pentru transpunerea unor astfel de texte. care implica o perceptie vizuala. de obicei. preponderenta raporturilor de coordonare 4. Un efect al spontaneitatii poate fi si aparitia anumitor erori. de linearitate temporala. uneori chiar regional 3. prezenta unor structuri anacolutice 7.

referendul este o lume imaginara. populare. opera literara/poezia este rezultatul unei prelucrari din partea artistului. arhaice. 3 Stilul beletristic (artistic) *Este specific domeniului literaturii. Alaturi de acele mijloace care isi au sursa in comunicarea orala curenta. regionale. justificata prin intentii de ordin artistic. caracterizeaza numai beletristica. promoveaza sensibilitatea 3.literare a limbii. esteticului. se adreseaza imaginatiei receptorului 4. Deschiderea fata de elementele regionale. generata de formatiunea creatoare 7. care definesc o oralitate « secundara ». genereaza emotie 2. scriitorul/poetul are liertate totala putand sa incalca sau sa modifice normele limbii literare 6. cuvantul este intrebuintat cu sens figurat si plasat in contexte expresive cu o mare forta specifica 5. are va incerca sa obtina efecte ritmice si eufonice deosebite 9. diferentiate ca urmare a folosirii lor in sfere distincte de activitatea sociala. familiare. din punct de vedere fonetic/prozodic. din punct de vedere morfologic. fiind definitorii pentru ceea ce s-ar putea numi oralitate « premara ». functia specifica de comunicare este cea estetica 8. Acesta din urma se obtine prin transferul unor elemente din limba vorbita deja prelucrata Stilurile functionale *Stilurile functionale reprezinta varietatii ale limbii literare. argotice. in basmul cult este posibila folosirea unor structuri si procedee preluate din literatura populara. . scriitorul are libertatea de a plasa in context artistic forme flexionare neuzuale. Trasaturi : 1.

limbajul este specializat. lipsita de incarcatura afectiva . comunicarea este. bogat in neologisme 7.modalitati de comunicare: monologul scris si oral. documente politice. psihologia.nerecomandate in limba literara sau in general 10. textul poate contine si mijloace auxiliare : scheme. citatul are rol de argument sau de material demonstrative 9. discursuri parlamentare. 4 Stilul juridico-administrativ *Indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor oficiale : legi. termenii sunt monosemantici 8. populare etc. accesibilitatea relativa deoarece se adreseaza unui public specializat 4. diagrame. dialogul. corespondenta oficiala etc.. dialogul oral.contribuie la educarea gustului publicului.sunt preferate sensurile conotative ale cuvantului. figurile de stil 12. in general. naratiunea. mai alea in poezie. limbajul se distinge prin claritate. exceptii : istoria. precizie si proprietate a termenilor 5. 3. la formarea si dezvoltarea limbii literare Stilul tehnico-stiintific *Indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii Trasaturi 1. apare frecvent persoana I plural (pluralul autorului) 10. monologul scris si monologul oral 15. tabele. Trasaturi : .artistul poate sa modifice sau sa creeze el insusi cuvinte si expresii noi 11. fotografii etc. formule. 6.modalitatile de comunicare sunt : descrierea.punctuatia dobandeste si ea valori stilistice 14.topica este subiectiva 13. sunt respectate normele limbii literare 2. hotarari judecatoresti. filosofia etc.

. statistici. neutru din punct de vedere expresiv. sursa de inovatie lingvistica. a reflexivului pasiv ( Se convoaca adunarea actionarilor…. »in calitate de ». modalitati de comunicare : monologul scris si oral. a componentai afective cu cea intelectuala 2. limbajul este clar. titlul are rol covarsitor in captarea atentiei si in convingerea publicului. sinteza a obiectivitatii cu subiectivitatea . alaturi de imaginile care pot insoti textul propriu-zis . harti. locutiuni si expresii precum : « conform ». 1. Scopul principal este informarea si formarea opiniei publice. dialogul scris si oral. caricaturi. adesea. Stilul publicistic *Este specific mass-media :ziare.. normele limbii literare sunt. impersonal. emisiuni de radio si televiziune etc.reiste.). se respecta strict normele limbii literare 2.) 5. se observa folosirea infinitivului cu valoare de imperativ ( A se revedea incadrarea….. tabele. a unor forme verbale impersonale (Vi se aduce la cunostinta…. stil accesibil 8. accesibil. sunt preferate anumite adverbe. prepozitii. fara a lasa loc de interpretari 4. respectate 6.. apar si mijloace extralingvistice : fotografii. textele au caracter obiectiv. dominata de sensibilitate 4. a viitorului cu valoare de imperativ (Elevii vor purta uniforma... tonul obiectiv. stiintific cu expresia subiectiva. imbina exprimarea oficiala cu cea familiara. Trasaturi : 1. »in conformitate cu ». vocabularul este extrem de divers 3. de raspandire si impunere a neologismelor 7. lipsit de incarcatura afectiva 3..). grafice etc. 5. »drept care » 6.).

• 1860: se naste Constantin.1853: Ion Creanga învata în scolile din Humulesti. • 1874: reintegrat în învatamânt de catre fostul sau director de la scoala normala.1882: publica primele doua parti din Amintiri din copilarie. • 1887: viziteaza pe Mihai Eminescu. Povestea lui Harap Alb etc. primul copil al lui Stefan a Petrei Ciubotariul si al Smarandei Creanga. • 1854 . Povestea lui Harap-Alb este un basm cult scris de Ion Creangă. • dupa 1885: starea sanatatii sale se înrautateste. iar în anul urmator este destituit din învatamânt. care se afla la Manastirea Neamt.1878: publica în Convorbiri literare: Soacra cu trei nurori. • 1863: Ion Creanga se înscrie la Scoala Normala din Iasi. Povatuitorul la cetire prin metoda fonetica. Învatatorul copiilor. • 1859: se casatoreste cu Ileana Grigoriu si este hirotonosit diacon. la 1 august 1877. • 1855 . • 1881 . Povestea lui Stan Patitul. • 1875: Creanga îl cunoaste pe Mihai Eminescu. • 1876 .1855: urmeaza scoala catihetica din Falticeni. Brosteni si Tg. unicul sau fiu. • 1871: intrat în conflict cu autoritatea bisericeasca este raspopit. • la 31 decembrie 1889 se stinge din viata în casa sa din Ticau-Iasi. A apărut în revista Convorbiri literare. Capra cu trei iezi. cu care leaga o strânsa prietenie si la îndemnul caruia începe sa scrie si sa frecventeze cercul Junimii. Geografia judetului Iasi s. . 5 ORALITATEA IN BASME CULTE ALE LUI ION CREANGA ION CREANGA : • 1 martie 1837: se naste la Humulesti. Preocupat de dezvoltarea învatamântului. • 1846 . apoi a fost publicat în același an în ziarul Timpul de catre Mihai Eminescu. Ion Creanga a contribuit la elaborarea unor manuale scolare ca: Metoda noua de scriere si cetire. Neamt. Ivan Turbinca.a.1858: frecventeaza cursurile Seminarului de la Socola-Iasi. functioneaza la scolile din Sararie si Pacurari. Mos Nichifor Cotcariul.

Pasarila. nu i-as trece pe dinainte. hai!..". • folosirea dativului etic: "Si odata mi ti-1 însfaca cu dintii de cap.. si hai.caci altfel nu-1 mai luam dupa mine ca sa-mi încurce zilele. ce mai zici? . "S-odata pornesc ei. mosule.. interjectii: "Si odata mi t-o însfaca ei. . Luminate împarate.." • imprecatii..Mai.. 7 • expresii onomatopeice. . daca vrei sa ramâi fara cap". când as avea eu o sluga ca aceasta. dându-i drumul de-acolo.) si când sa puna mâna pe dânsa. "Na! asa trebuie sa pateasca cine calcajuramântul!". zise atunci Flamânzila. si cum ajung în dreptul usii.Ia lasati.".. hai. zise Ochila.Modalitati de realizare a oralitatii stilului in basmul Harap-Alb: • dialogul: ".D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasa? Numai de vrednicia Iui -zise spânul . teleap-teleap-teleap. "Atunci spânul zice îngâmfat: .Ce sa zic.Ei. si de acolo si se duce de se ascunde tocmai dupa luna". hai! în zori de ziua ajung la palat" ". se opresc putin. unul de o mâna si altul de cealalta. "si când sa puna mâna pe dânsa.Parca v-a iesit un sfânt din gura. apostrofe: "Numai de nu i-ar muri multi înainte.. clipocind mereu din gene. zbrr!.".". apoi? Lasa-te în sama lor.. interogatii. zbrr!. ia!" "Ei. se face spânul pâna jos praf si pulbere.pe vârful unui munte si se ascunde dupa o stânca (.. • exclamatii.]. zboara cu dânsul în înaltul ceriului si apoi. nepoate! Ia. mai. sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri. iacata-o-i. [.

megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati. nepot de sora Iui Pândila. peste drum de Nimerila. ca belele curg gârla".". "La placinte. "vorba cântecului". atunci oi mai vedea eu. cine nu.n).". doamne. a zburat ca sageata pe lânga ceilalti". din sat de la Chitila. "frica pazeste bostanaria". ci-i dupa cum vrea Domnul". regionalisme: "m-ai bagat în toate grozile mortii" (m-ai îngrozit -n. ce n-am avut. nici carne moale". "Cine poate oase roade. "o lua în porneala" . 8 • proverbe si zicatori: "Capul de-ar fi sanatos. "Nu-i dupa cum gândeste omul.• adresare directa: "Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati".."vorba ceea". "Voinic tânar.) s-a prefacut în pasarica. fetisoara împaratului ne-a tras butucul (. • formule specifice oralitatii: "toate ca toate". "n-ai cui banui" (n-ai pe cine da vina ~n. • cuvinte si expresii populare.n). frate cu Orbila./ înainte/ Si la razboi/ înapoi... "Vorba ceea: Da-mi. ori din târg de la Sa-1-cati. "Ma. • diminutive: "Si daca-ti putea scoate la capat trebusoara asta.. "Sa nu dea Dumnezeu omului. "vorba unei babe". "de voie de nevoie". cal batrân. cât poate el suferi"."./ Greu se-ngaduie la drum!". "omul sfinteste locul". var primare cu Chiorila./ Sa ma mier ce m-a gasit". • versuri populare sau fraze ritmate: "Poate ca acesta-i vestitul Ochila.

). sireata . făcând inutile alte explicaţii şi produce haz. Ex.n.frazele rimate: “când e brânză. "a mâna porcii la jir" (a sforai .n. ş-apoi las’ pe dânsul”. Pentru a sugera că familiile celor doi fraţi au câte-un membru bun şi altul mai dificil naratorul remarcă: “Vorba ceea: Tot un bou şi-o belea!”. "teleaga" (partea de dinainte a plugului .). vorbe de duh. «Hârţi ! încolo. nici atâta!” sursa: www. pe care le ia din tezaurul de înţelepciune populară şi le introduce în text prin expresia: “Vorba ceea”. pentru a demonstra că e riscant să împrumuţi ce e al tău altora.n.). Creangă este un “erudit” în înţelepciunea populară. “Atât i-a trebuit lui moş Ursilă. huştiuluc ! în iaz… ».(se ducea la pascut . « Dracul.”.n. "arzuliu" (fierbinte . “De Năstasă nici că-i pasă. de Nichita. când n-are ce face. “Săracu Prepeleac! Se vede că i-a fost scris…” .n).).n. a se ameti . nu-i barbânţă”. "hatârul" (placerea . apar mereu în relatarea lui Creangă“Văzând nişte lişiţe în apă zvârrr! cu toporul…”. “Ce să facă dracii?”. Impresia de oralitate este dată de: . Modalitati de realizare a oralitatii stilului in basmul Danila Prepeleac Oralitatea stilului Deşi sunt scrise. cu mare plăcere. scârţi ! încolo. .n.).n. "a se chiurchiului" (a se chercheli. cum am spus. “Dracul. Citatul paremiologic dă rapiditate povestirii. ştiţi ce face…”. «Când pârrr ! cade copacul peste car…» .n.n). Citatul se potriveşte perfect cu întâmplarea relatată. “Apoi o ie la papuc şi hai! hai! hai! hai ! ajunge în sat » . când Dănilă începe să mai prindă la minte ni se dă un proverb potrivit: “Vorba ceea: “Nevoia învaţă pe cărăuş”. neavând ce-i face.wikipedia.folosirea expresiilor onomatopeice: Interjecţiile. omul nostru…”. "farmazoana" (vrajitoare. .n.erudiţia paremiologică: Ion Creangă citează la tot pasul. specifice exprimării orale. fratele lui Dănilă apelează la zicala:“Vorba ceea: Dă-ţi popă pintenii şi bate iapa cu călcâiele.n.org realizatori: *Dobre Adrian *Ghioaca Ionut *Georgescu Mihai *Oprisan Aron . carul se da înapoi ».n.exclamaţiile naratorului. frazele lui Creangă lasă impresia de spunere. proverbe. adresările directe către cititor: “Dar.n. zicători.

9 .