You are on page 1of 11

1.

Introducere
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pentru oameni. Cadrul medical
isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala avand ca c9j6jj
Scop restabilirea stariinormale a pacientului. Pentru aceasta pacientul va fi ajutata sa isi
regaseasca modul normal de functionarenormala cea ce inseamna ca unii paci enti vor fi
capabili sa se ingrijeasca complet pe sine insusi, suportul medical ramane insa in cazul
pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc in general nursele sunt:
reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate.
Indiferent cu cine avem de-a face, este vorba de ingrijire, de fiecare data luam o decizie.
Este u n adevarat proces de judecata, deci de nursing.
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au de
terminat si influentat dezvoltarea lor.
Florence Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impreg narea
religioasa si morala, fiind astfel deschizatoarea de drumiri ale nursing-ului.
Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta
trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazata pe gandire. In
principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri:
“Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Nimic nu este mai putin adevarat
Medicina este chirurgia membrelor si organelor, nici chirurgia, niic medicina nu pot face
altceva decat sa inlature obstacolele, nici una nici alta nu vindeca numai natura poate
vindeca. Cea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune
conditi pentru ca natura sa isi faca opera.”
Gratie lucrarilor Virginiei Henduson, care a descris necesitatile fundamentale ale omului,
ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si cel care ingri jeste. Pentru
descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu per soana ingrijita.
Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile acordate
sunt privite ca sarcini distincte efectuate in serie. In consecinta in loc sa re partizam
sarcini , repartizam ingrijiri.
Profesiunea de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei
asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.
2. Scopul si motivatia
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din
literatura de specialitate.
Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele necesa re
despre aceasta afectiune astfel incat pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesa re unui
pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase gastro-duodenale sa nu
intalnesc piedici in scopul redarii acestiu in cel mai scurt timp, familiei si so cietatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistenta medicala pentru a fi apta in orice situatie de apreveni o recidiva a bolii si daca
este posibil, chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de
recidiva a bolii sa fie cat mai scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita condotiilor sociale,
factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra

portiunea superioara a duodenului. b) Diminuarea rezistentei mucoasei Hiperaciditaea. fara leziuni ulceroase .2. 3.3. a caror prezenta este necesara in organism. Dintre fac torii patogeni cei mai importanti sunt: hiperaciditatea. In absenta pepsinei si a acidului clorhidric fenomenul nu se produ ce. tutun. excitanta ale secretiei gastrice.coasei si factorul psihic. • Dantura deficitara. prea fierbinti sau prea reci. Ulcerul gastric si cel duodenal se deosebesc nu numai prin localizare ci si prin unele mecanisme de producere si aspecte chimice ceea ce dovedeste ca sunt boli deosebite. Factori favorizanti: • Igiena defectuoasa a alimentatiei. argumentele fiind urmatoarele: . pe fondul unei Suprasolicitari psihice. • Stresul 3. Definitie Ulcerul duodenal este o boala caracterizata pri aparitia unor ulceratii cu sediul pe stomac. cu localizare precisa . alcool.ulcerul este o leziune unica.exista hiperaciditate certa.sanatatii individului. cu unele asemanari. constand din mese neregulate si masticati in completa. Hiperclorhidria si hipersecretia nu sunt singurii fac.tori responsabili de aparitia ulcerului. Patogenie generala Patogenia ulcerului gastric si duodenal nu este definitiv elucidata. Scopul major al terapeuticii medicale sau chirurgicale consta in a reduce valorile aciditatii la nivelul inferior al concentratiei optime pentru actiunea pepsinei si nu in a obtine o anaciditate gastrica. • Alimente iritante. • Terenul neuroendocrin dezechilibrat. ca singur factor determinant nu poate explica in mod simplist apari tia leziunilor ulceroase. Ulcerul duodenal este mai frecvent la persoanele cu conditii de munca si viata “stresante”.exista ulcere fara hiperclorhidrie . existand si alte cauze ce determina ca mucoa sa sa fie sensibila la actiunea combinata a acidului clorhidric si pepsinei. infectii cronice nazofaringiene si amigdalite acute repetate. de obicei ulcerul duodenal precedandu-l pe cel gastric. a) Hiperaciditatea Factori majori implicati in agresiunea ulceroasa sunt reprezentati de acidul clorhi dric si pepsinei. picante. droguri.1. 3. Ulcerul duodenal este considerat o reactie anormala a mucoasei duodenale fata de prezenta acidului clorhidric si a pepsinei in bulb. 3. poate una dintre cele mai comune. ansa ana stomatica a stomacului operat.Notiuni generale despre boala Ulcerul gastirc si duodenal reprezinta o afectiune foarte frecvent intalnita. partea inferioara a esofagului. ceea ceridica problema factorului genetic . Etiologia Exista numeroase cazuri de “ulcer familial”. Se cunoaste cexistenta unui ulcer duodenal cu un ulcer gastric. Ulcerul duodenal este mai frecvent la varsta adulta (30-40ani) predominand la sexul Masculin in proportie de 1/6 si este mai frecvent in Europa. etc. diminuarea rezistentei mu.

vindecarea realizandu-se prin “restitutio ad integrum”. asemenea se dez volta o zona aderentiala la un organ invecinat. pe cale nervoasa sau umorala. Eroziunile acute realizeaza cel mai fercvent aspectul de gastrita hemoragica. a) Ulcerul acut Ulcerul acut apare ca o complicatie terminala a unei afectiuni acute si se realizea za in mucoasa duodenala. aspirina. care se prezintaub forma unei zone mai indenate. net vizibila la nive lul seroasei. sidefie. intereseaza progresiv toate straturile peretelui duodenal. fara a depasi “muscularis mu cosae”. Cercetarile au sesizat ca in mod real exista “un teren ul ceros” la indivizii nervosi. 3. de multe ori sub forma de leziune multipla cu potential mare de complicatii hemoragice si perforative. in ulcerul duodenal hiperacidic locul prelevarii se vindeca perfect si nu se transforma in “ ulcer”. la care se mai adauga conditii predispozante si favo rizante (alimentatia. Craterul ulceros creste in dimensiuni.) di-minueaza cantitatea si calitatea mucusului protector. etc. Vindecarea se realizeaza prin cicatricxe alba. iar hiperplazia de tesut conjunctiv determina o duritate parti culara tesutului de scleroza care delimiteaza craterul(colozitatea). ce a . Ulcerul duodenal apare atunci cand creste si predomina factorul de agresiune si Autodigestie clorhidropeptica. poate duce la ischemia sau staza si congestia mucoasei cu consecinte immediate asupra epiteliului. fiind inconjurat de o zona de edem. la nivelul carora sunt prezente intotdeauna infiltratele celulare de tip inflamatie croni ca. cu marginile bine determinate. care prin dereglarea sa. vagotonici.ulcerele de stres survin fara modificarea clorhidriei in cazul starilor septice sau al arsurilor. teama au efect inhibator al secretiei clorhidropeptice. anxiosi. dar cu absenta infiltratului celular de tip infla mator cronic. medicamentele ulcerogene) care au o pondere variabila de la individ la individ . Acestea pot determina aparitia unor noi ulceratii sau prelungirea fazei active a bolii. ce ii confera un “aspect pseudoneoplazic”. S-a emis astfel idea aparitiei leziunii ulceroase ca rezultat al diminuarii rezistentei mucoasei in anumite zone de frecventa maxima a ulcerului. enervare .in c azul unei biopsii a mucoasei gastrice. 2) Ulcerul acut profund -. Anatomie patologica: Evolutiv. cu remanieri tisulare profunde. rotunda sau ovala. Numeroase studii recente studiaza rolul microcirculatiei in submucoasa si mucoa-sa. fara a lasa cicatrice. uneori vizibila la nivelul seroasei. toxicele.4. Ulcerul acut poate avea urmatoarele aspecte morfopatologice: 1) Eroziunea . ulcerul poate fi acut sau croonic. nesiguranta.. fiecare dintre aceste doua eventualitati avand grade de profunzime. antinevralgice. fie se soldeaza cu o complicatie de tipul perforatiei sau erodarii unui vas parietal cu hemoragie consecutiva. lasand cicatrice. c)Ulcerul cronic Ulcerul cronic se caracterizeaza printr-o pierdere de substanta care poate interesa toate structurile parietale. stresul.intereseaza in exclusivitate mucoasa. Trebuie mentionat ca foarte multe medicamente (cortizon. cred conditii de aparitie a ulce rului. c) Factorul psihic Hipersecretia de acid clorhidric si pepsina creste semnificativ in perioadele de furie. Ulcerul acut se poate vindeca. suparare in timp ce frica. stelata. .

Ulcre post bulbar unic .Ulcere pilarice sau juxta-pilarice . iar cele ale fetei posterioare sunt.Ulcerul versantului orizontal al micii curburi . Ulcerele jonctiunii cardio-esofagiene .Ulcerul esofagian prin esofagizi de reflex . Ulceratii multiple . 3. Ulcerul diverticulului .Ulcerul esofagian distal .Anastomatic . Ulcerele fetei anterioare sunt acelea care realizeaza diferite forme de perforatie. Ulcerul postoperator . 6.Ulcerul versantului vertical al micii curburi . pe genunchiul posterior duodenal si in portiunea supravateriana a duodenului II.Ulcerul gastric al micii curburi .are potential perforativ sau/si hemoragic. care alterneaza cu dilatatii pseu da- diverticulare. ul cerele postbulbare avand o incidenta scazuta si plasandu-se la dreapta arterei gastro duodenale. coloase. de obicei. Forme anatomice si clinice particulare a) Ulcerul gastric juxtapilaric b) Ulcerul postbulbar duodenal: localizarea ulceroasa pe segmentul fix al duodenu lui ?.6. Clasificarea anatomo-topografica 1.Ulcer bulbar anterior .Ulceratiile liniare ale jonctiunii esofagiene 2. 3.5. Ulcerele duodenale pot fi unice sau multiple. unde intretin raporturi de vecinatate cu coledocul si cu ampula Vater.Ulcer post bulbar multiplu 4.Marginal 5.Ulcerele gastrice ale formixului.fost denumit si ulcer “terebrant” sau “ex teriorizant”.Ulcerul esofagian proximal . acestui tip de ulcer i se atri buie denumirea de “ angioterebrant” sau “vasculoterebrant”. Ulcerul duodenal cronic se situeaza cu frecventa maxima la nivelul bulbului.apar in sindromul Zolliger. prin erodare ulceroasa un vas din afara peritoneului bastro- duodenal.Ellison 3.Ulcer “inalt” juxta-cardial . stenozante sau se complica cu pancreatite cefalice (acute sau cronice). Daca penetratia intereseaza. Procesul sclerozant cicatriceal al ulcerelor duodenale determina deformari ale dife ritelor segmente udodenale cu aparitia de stenoza. Ulcerele gastrice . secundar si asociat unui ulcer duodenal. ralizand o adevarata fistula vasculara. Ulcerele duodenale . fetelor sau ale marii curburi gastrice . .

durerea poate iradia in spate. • dureri inconstante ca sediu. -in ulcerul duodenal penetrant in pancreas. sau de cate ori domina diverse forme de stres psihic. primavara si toamna. • penetratia apare constanta in pancreas si pediculul hepatic. Elementele definitorii in ulcerul postbulbar sunt: • ulcer vechi. -periodicitatea: § mica periodicitate.2 Varsaturile (vomismentele) -apar sporadic . • interval liber asimptomatic multi ani.3 Hemoragia . net predominant la barbati. cu o durata de cateva zile si apar. -apare noaptea (ora 0-4). debut prin complicatii. -aparitia are un orar relativ fix. 3. aparand la 2-3 ore dupa mese. § marea periodicitate. 3. 3. • uneori. adeseori iradiaza intre omoplate. • frecventa hemoragiei si stenozei. • neconcordanta radio-chimica. iu timp insa. calmata odata cu ingerarea alimentelor neiritabi le si neacide. pana in momentul in care bolnavul sufera aproape continuu. • scleroza periulceroasa importanta cu modificari si deformarilocoregionale.7. -durerea care survine in momentul cand stomacul este gol se numeste “foame dureroasa”. -aparitia varsaturile de staza constituie semnul caracteristic al stenozelor in formare.7. • raritatea perforatiei in peritoneul liber. in general. • fistule duodeno-coledociene sau duodenoveziculare. care apare la ore fixe in cursul zilei. ea poate fi de intensitate variabila si este adeseori ritmata de ingerarea de alimente(mica periodicitate). perioada dureroasa este urmata de lungi perioade de acal mie. Aceste sunt insa tipice pentru ulcerele insotite de hiperaciditate marcata. Durerea -este semnul principal si este determinata hiperperistalitismul musculaturii duode nale si de hiperaciditate. necaracteristice.Particularitati: • dificultatea stabilirii diagnosticului pozitiv preoperator. mai ales. § perioadele simptomatice sunt de la inceput scurte.7. perioadele devin din ce in ce mai fercvente si de mai lunga du rata. fiind foarte putin ameliorat de tratamentul medical. tip durere transfixianta “in frigare”.7.Studiul dinic general 3. si care este. • riscul aparitiei accidentelor coledo-duodeno-pancreaticein timpul operatiei sau al complicatiilor postoperatorii. lapte sau alimente antiacide. -uneori sunt provocate de bolnav cu scopul diminuarii imediate a durerilor. • seria de modificari anatomoleziculare. cu caractere atipice(biliopancreatice).1. -poate fi diminuata temporar prin ingestie de apa. -are caracter de crampa cu senzatie de arsura sau de torsiune in regiunea epigas trica.

In ulcerul duodenal evolutia chimica este de obicei. 3. Uneori numai laparatomia stabileste diagnosticul topografic pozitiv sau diferential cu un alt tip de leziune. mai degraba.4 Starea generala . Eructatia. b) semne indirecte: . care dureaza de la 15 minute la o ora si survine la ora dupa ingestia alimentelor(alteori dupa 2-3 ore). pe care semnele clinice doar il presupun. explorarea radiologica este un examen capital. este de intensitate scazuta uneori si apare tardiv postalimentar.daca crizele sunt intense si prelungite.durerea imbraca forma de arsura sau de crampa sfasietoare situata in epigastru sau paraombilical drept(punc duodenal) . Rezulta ca examenul radiologic are limitele sale.minima(prezenta sangelui sub forma de hemoragii oculte-reactia Alder pozitiva sau chiar de mici melene). .deformarea si rigiditatea segmentara.deformarea “in trefla” a bulbului duodenal.hematemeza si melena masiva sunt complicatiile grave ale ulcerului duodenal.7. . In acelais timp. 3. la slabirea bolnavului. de cat examenul radiologic.hipermobilitatea cu evacuare rapica. Gastroscopia si gastrografia sunt metode valoroase de diagnosticare.. 3.sediul durerii poate fi uneori localizat cu un singur deget .in afara complicatiilor. sialoreea.9 Examenul radiologic si endoscopic.10 Diagnostic si evolutie Concluziile studiului chimic si a celui paradinic conduc suficient la stabilirea di . care incepe sa ia aspect tipic “de ulceros”. . . 3. In diagnosticul leziunii ulceroase. etc. insa. dupa care vizualizarea semnelor indirecte poate fi rezultatul unor deformari morfologice cauzate de alte leziuni ale mucoasei sau de periviscerita. sunt sugestive pentru un ulcer mai mult sau mai putin activ sau indica o leziune cicatrizata.durerea este o colica continua.8.este. Caracteristic este absenta durerii inaintea ingerarii alimentelor. este relativ buna. El singur permite stabilirea diagnosticului. indiferemt care ar fi localizarea ei.in ulcerul postbulbar durerea este deplasata spre dreapta. In general semnele radiologice sunt de doua tipuri: a) semne directe: vizualizarea nisei ulceroase care semneaza diagnosticul pozitiv. mai ales in perioada de inceput..convergenta pliurilor mucoasei. mai ales in ulcerul gastric si cel postoperator. tulburarile de apetit si tulburarile de tran zit sunt semne secundare si inconstante ce pot insotii semnele clinice anterior des crise. . mai sigura in stabilirea diag nosticului. se poate confunda cu durerea veziculara. . arsurile retrosternale. lipsa de vizualizare a ni sei(semnul direct) nu infirma existenta leziunii. Tulburarile metaolice nutritionale survin in ulcerul cronic reactivat si duc treptat. In cazul localizarilor leziunilor ulceroase la dreapta arterei gastro-duodenale se pun probleme dificile de diagnostic radiologic. Semnele clinice particulare ale ulcerului duodenal . pacientii devi adesea nervosi si iritabili. . o complicatie decat un simptom.

in care participarea bolnavului este esentiala.). Este cunoscuta “trioda simptomatica” a lui Ewald. cu caracteristicile tipice ale leziunii ulceroase § hiperaciditate clinica § hemoragie microscopica(oculta) sau macroscopica. clinice si pa radinice. Durererea este primul si cel mai constant sindrom.etc. • este impus de examenul radiologic si(sau) endoscopic. pentru a elimina alte leziuni duodenale. . Curand. compusa din: § durere. in conditiile unui tratament medical corect condus si sustinut. Ulcerul duodenal furni zeaza procentul cel mai mare de perforatie. hemoragii oculte. datorate acestei complicatii. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential se face prin compararea semnelor principale. survine brusc si brutal(“in lovitura de cutit”) si imobilizeaza bolnavul. Este intensa. fiecare miscare sau respi ratie profunda exacerband durerea. • semne clinice si de laborator(chimisme. In functie de localizarea ulcerului si de tipul de evolutie. pana la 65% din decesele prin ulcer fiind. urmand drumul de scurgere al lichidului prin firida parieto- colica dreapta sau spre micul bazin. 3. Diateza ulceroasa se intinde pe perioade lungi de timp. perforatia poate avea loc in: • peritoneul liber? peritonita generalizata • punga peritoneala?peritonita localizata • intr-un organ vecin?perforatie inchisa sau oarba Prima eventualitate declanseaza peritonita generalizata si constituie sindromul cla sic de perforatie ulceroasa. Evolutie Evolutia leziunilor ulceroase recente are loc spre vindecare spontana in multe cazuri.11 Complicatiile ulcerului • ulcerul perforat • ulcerul stenozat • ulcerul hemoragic Ulcerul perforat Ulcerul perforat este cea mai acuta si mai frecventa complicatie. Diagnosticul pozitiv • anamneza aten si corect facuta. in pusee sucesive. uneori asociate cu hemoragie sau chiar cu stenoza. inca. ulcerul se poate vindeca cvazidefini tiv. de asemenea. durerea se generalizeaza si poate iradia uneori spre omoplat. pana la apari tia complicatiilor. La aceste semne se adauga semne radiologice si(sau) endoscopice. uneori pe toata viata. Sediul initial al durerii este epigastrul sau para iliacul drept si fundul de sac Douglas. de ani de zile.agnosticului leziunilor duodenale. Se poate croniciza si evolua in mod continuu.

apar dureri de intensitate maxima la nivelul flancului drept sau al fosei iliace drepte. • pancreatita acuta. Dupa 20-30 de minute de la perfo ratie. Examenul de laborator • leucocitoza accentuata cu predominanta neutrofilelor tinere. • ocluzia intestinala • apendicita acuta perforata 3. perito neal si este unica. care este preludiul socului septic hipovolemic. Tensiunea arteriala se mentine normala in primele ore. • durerea vie aparuta brusc in timpul unui puseu acut de ulcer. • hipertensiunea evidentiaza hemoconcentratia.12 Forme anatomice ale perforatiei ulceroase a) Perforatie in peritoneu liber . Examenul clinic: bolnavul palid cu transpiratii abundente si reci. Diagnosticul diferential • accident cardio-vascular. survine dupa episodul acut. La tuseul rectal se poate observa o bombare si\sau declansaza durere la nivelul fundului de sac Douglas. • amilazemia creste moderat. cu respiratie superficiala si cu tahicardie. de intensitate maxima in etajul supraombilical (epigastru si hipocondru drept). totusi. • azotemia se poate instala tardiv. Examenul radiologic • prezenta de aer sub cupola diafragmatica(pneumoperitoneu).Vomismentele sunt inconstante. • colecistita acuta. iar semiologia de abdomen acut se estompeaza.atunci cand insoteste perforatia. in pozitie semisezanda. Examenul obiectiv al abdomenului evidentiaza net sindromul de iritatie perito neala: • abdomenul imobil. . contractura este treptat inlocuita cu distensia peretelui. duce la confuzii de diagnosticare cu colecistita acuta sau apendicita acuta. b) Perforatia in . in timp ce la nivelul abdomenului. .dezvolta rapid o peritonita generalizata. de obicei prezente Contractura abdominala generalizata este. uneori mai ales la tineri. Diagnosticul pozitiv • anamneza(antecedente ulceroase). se poate observa la percutie disparitia matitatii hepa tice explicata de gazele care au invadat cavitatea peritoneala si se impun intre perete si ficat(pneumoperitoneu pus in evidenta pe radiografie abdominala pe gol).cea mai frecventa si mai severa forma. Daca nu se iau masuri terapeutice se instaleaza progresiv starea de soc. ce devine. . in scurt timp bacteiana. perforata poate fi primul simptom al ulcerului. Hemoragia . • sediul perforatiei (cu substanta de contrast).apare cu precadere in ulcerele situate pe fata anterioara a duodenului. care nu urmeaza miscarile respiratorii • contractura peretelui abdominal la palpare “perete de lemn” • palparea este foarte dureroasa • toate semnele peritonitei acute sunt.

.dupa debutul violent. Problemel particulare ale tratamentului chirurgical se leaga de prezenta crateru lui restant pe suprafata pancreasului.hemoragie ulceroasa unica sau moderata.reprezinta o perforatie blocata a unor ulcere duodenalec dezvoltata pe peretele posterior.prin obliteraera orificiului de perforatie de catre organele inconjuratoare. aceasta fiind semnul de invadare a capsulei pancreatice. in special. .ulcer complicat cu stenoza stransa. care poate e volua spre resorbtie sau spre generalizare. c) Prforatie acoperita . . a edemului. persistand doar semnele de iritatie peritoneala loca lizata.ulcer stenozat incipient. nu mai cedeaza la alcaline si alimentatie. Radiologic se pune. o rezectie modelanta. • majore: . ficatul. mezocolonul sau chiar colonul. . . pentru ca.evolutia spre abcedare determina aparitiaunui abces subfebril sau subhepatic. . . . preexistente momentului perforatiei. continuua sau discontinua care determina anemie medie sau grava.pneumoperitoneul poate fi prezent. pacientul localizand durerea cu toata palma.ulcer perforat acoperit. dar evolutiv. intr-un tesut sau organ cu care intretin relatii de vecinatate. uneori. . care nu cedeaza clinic. care a dera prin intermediul unei pelicule de fibrina. tabloul clinic ia aspectul unui abces subfebril.tabloul clinic debuteaza cu semnele cardinale ale perforatiei.poate aparea cand orificiul perforatiei este de dimensiuni mici sau foarte mici. cole docul. 3. in craterele inalte. . .ulcer tratat medical corect. radiologic si en doscopic dupa 6-8 saptamani. .ulcer complicat cu hemoragie mare. iar stomacul este relativ gol. . atunci cand este vorba de un organ cavitar.ulcer penetrat(perforatie oarba). reprezentata de zona ectopica a craterului ulceros. prin exprimarea acestei intr-o zona blocata cu aderentele gastro-duodenale si de organele inconjuratoare. iradiaza dorsal. penetratia se poate solda cu o fistula interna. de posibilitatea unui puseu de pancreatita se roasa postoperatorie si de necesitatea de a practica.peritoneu inchistat . in evidenta nisa impreuna cu o “punga accesorie”.13 Principii de tratament Indicatii operatorii: • absolute: . duodenul distal de ulcer apare mult ingustat. pancreasul. . ulterior sa apara o evidenta ameliorare. datorita elementelor inflamatorii de insotire. cu intens proces pe periduodenita.ulcre forma dureroasa.ulcer la hipertensivi arteriali si la hipertensivi portali. .se produce modificarea caracterului simptomatologiei tipice initiale.ulcer perforat in cavitatea abdominala. pentru defectul care rezulta la nivelul peretelui duodenal. durerea creste in intensitate si durata. d) Penetratia ulceroasa . organele mai frecvent interesate in procesul de penetratie sunt: vezicula biliara. continuua si necompensata. obligand bolnavul sa ia pozitii antalgice.o forma particulara de perforatie.

ulcere cronice.corectarea tulburarilor si carentelor bioumorale.etc.nu determina intotdeauna o scadere a aciditatii gastrice . • gastroduodenostomiile. .asigurarea unui drenaj gastric eficient si corect executat. • interviul structurat. . Metode operatorii .extirparea leziunii ulceroase.vagotomia. .echilibrarea hidroelectrolitica. Metode si mijloace de lucru Pentru a stabili planul de ingrijire a pacientului cu ulcer am recurs la urmatoarele metode de munca si anume: • comunicarea verbala cu pacientul si cu personaluldin sectie.operatii de “drenaj” gastric: • piloroplastiile. . .reducerea aciditatii gastrice pana la hipoaciditate(si nu pana la anaaciditate). metabolica si a afectiulinor croni ce coexistente. . in in conditiile de buna pregatire. • gastrojejunostenia.vagotomia supraselectiva sau proximala.14 Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal Obiective: . . Pregatirea preoperatorie . Momentul operator .vagotomia selectiva. hepatice. hemodinamica. pulmonare. c) rezectie larga de stomac (2\3 sau 3\4) cu anastomoza gastroduodenala(sau gas-tro-jejunala) 4. pe cat posibil. Cele mai bune rezultate se obtin prin: a) vagotomie tronculara bilaterala asociata cu operatie de drenaj gastric eficient. renale. in tranzital digestiv. cardiovasculare.nu determina staza gastrica si nu tre buie asociata cu un drenaj.se face in afara puseului acut. . complexa si pe un bolnav sedat. b) vagotomie tronculara bilaterala asociata cu bulbantrectomie larga(tinzand spre hemigastrectomie uneori si anastomoza gastroduodenala). 3. .. .mentinerea duodenului. Este foarte important pentru a diminua riscul operator si a evita complicatiile immediate si tulburarile tardive. . • pilorectomia anterioara cu antroduodenostomie.ulcer duodenal al carui bulb este deformat constant la deformari radi ologice repetate.vagotomia tronculara bilaterala. • vagotomie cu bulbantrectomie.ulcere multiple si combinate.ulcer postbulbar (de regula complicat). .

adaptat posibilitatilor din clini. in liniste. • interzicerea bauturilor alcolice si a cafelei. Masuri profilactice pentur a preveni recidivele Pentru ulcer profilaxia inseamna suprimarea sau neutralizarea factorilor de risc: • bolnavul ulceros trebuie sa isi asigure 5-6 mese/zi. care a contribuit la mentinerea unei increderi permanente in cadrele medicale si in eficienta ingrijirilor si a tratamentului.cile noastre. interviu. prin observatii. studiul foii de observatie. cu respectarea orelor de odihna. • stari de suprasolicitare psihica. care incepe la internare si se desfasoara pe tot parcursul ingrijirilor. date variabile. ceapa). lipsit de familie si mediul obisnuit. conflictele si enervarile vor fi pe cat posibil evitate. Un rol important in acesta perioada este si instruirea pacientilor privind compli catiile majore ce pot surveni in cazul nerespectarii regimului igieno-dietetic. consultarea pacientului. Aflat singur in acest cadru spitalicesc. • observatia. la ore regulate. Culegerea datelor are un rol important pentru ca este un proces continuu de culegere a informatiilor. munca de echipa. nu numai in fazele dureroase. impus la domiciliu. ci si in perioadele cu risc crescut de recidiva. anamneza celor 14 nevoi fundamentale. conform conceptului Virginiei Henderson. • programul de viata trebuie sa fie ordonat. eforturi intense. . 5. • evitarea de condimente sau produse iritante(acrituri. ce cuprinde:date fixe. • fumatul e contraindicat. Concluzii In urma observarii cazurilor de ulcer am constatat ca aplicarea planului de ingrijire. usturoi.• culegerea datelor utilizand grila pentru culegerea datelor. intre persoane straine lui’ afectivitatea oferita de asistenta a creat bazele unei legaturi po zitive. a avut o eficienta sporita bazata pe relatia afectiva asistenta-pacient. Din aceasta colaborare s-a obtinut o mentinere ridicata a moralului care a avut rezultate benefice in terapia pacientului.