You are on page 1of 7

Victimele traficului de persoane

• Definitii.
Traficul de persoane este un fenomen cu dimensiuni globale,o incalcare grava a
drepturilor omului,un fenomen social cu consecinte pentru intreaga societate. Traficul de
fiinte umane este o activitate infractionala prin care se obtine un profit mare cu riscuri
scazute,ce are efecte grave pentru siguranta si bunastarea victimelor sale.
Principalele documente internationale definesc traficul de persoane astfel:
Conventia de la Palermo din 13 decembrie 2000 - Protocolul privind prevenirea , reprimarea
si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia
Natiunilor Unite inpotriva criminalitatii transfrontaliere organizate defineste traficul de
persoane ca fiind:
a) “Recrutarea, transportul, transferul, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare
sau prin recurgere la forta ori la alte forme de constrangere, prin rapire, frauda, inselaciune,
abuz de autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori prin acceptarea de plati ori avantaje
pentru a obtine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in scopul
exploatarii. Exploatarea contine ,cel putin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau
alte forme de exploatare sexuala, munca sau serviciile fortate, sclavia sau practicile analoage
sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe.
b) Consimtamantul unei victime a traficului de persoane pentru exploatare intentionata ,in
sensul mentionat in paragraful de mai sus este irelevant, daca au fost folosite oricare dintre
procedeele aratate mai sus.
c) Recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unui copil in scopul
exploatarii vor fi considerate trafic de persoane, chiar daca acestea nu implica nici unul dintre
procedeele prevazute de paragraful a).
d) Termenul de copil indica orice persoana cu varsta mai mica de 18 ani.“
Conventia Consiliului Eeuropei privind lupta inpotriva traficului de fiinte umane,
adoptata la Varsovia, la 16 mai 2005, art. 4 pastreaza aceleasi definitii ca si Conventia de la
Palermo, adaugand in plus fata de aceasta precizari referitoare la termenul de victima ce
desemneaza orice persoana fizica care este supusa traficului de fiinte umane (art.4, lit. e al
Conventiei).

1

Lipsa ori insuficienta unor programe educationale relevante.Dezastre naturale sau catastrofe care provoaca saracirea brusca a unui numar mare de gospodarii.Scaderea drastica a nivelului de trai a populatiei si somajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populatie. precum si la comportamente de tipul violentei domestice. precum si deficitul de oportunitati educationale ori profesionale pentru anumite segmente de populatie.Lipsa de incredere in propriile forte si/sau un complex de inferioritate. . . . .Saracia gospodariei si lipsa de acces la locurile de munca. gospodariei pentru atingerea acestora prin mijloace legitime. spre exemplu: . .Dezagregarea familiei si/sau relatii deficitare intre adulti si copii.Lipsa de incredere in ceilalti si in institutiile care ar putea oferi asistenta si suport. b) Factori microsociali plasati la nivelul unor grupuri sociale si al gospodariilor: . violenta domestica si/sau antecedente penale. .Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului. 2 . . alienare.Nivel redus de educatie si lipsa unei pregatiri profesionale. .Labilitate psihica. • Factorii de risc ai traficului de persoane pot fi grupati in: a) Factorii macrosociali au un nivel ridicat de generalitate si se refera la : . prestatiile si programele de asistenta sociala disponibile. c) Factorii individuali sunt extrem de diversi.Comportamente deviante precum alcoolismul. .Un mediu tolerant la discriminarii pe baza de gen sau etnie. precum si o posibila istorie de agresiuni sexuale. in principal a celor care traiesc predominant din agricultura. . .Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea unui loc de munca in strainatate si lipsa de informare privind riscurile asociate.Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta adolescentei.Discrepanta intre nivelul de asteptari/scopuri si resursele individului. . .Dezvoltarea migratiei internationale a fortei de munca. atat a persoanelor traficate cat si a membrilor familiilor lor de origine (traficul de persoane este adeseori asociat cu abandonul scolar).

Constanta. menajera etc. Transportul 1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite rute. Dolj. fara stirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. dar si ulterior recrutarii chiar in tara de origine.membrii ai unor retele de trafic.) in tari ca Spania. Botosani. .in cele mai multe cazuri. Mures. familii. Calarasi. din tara de origine. sub pretextul unei excursii. femei. Galati. Alba. bucatareasa.rapire 4) principalele judete de recrutare: Teleorman. situatie in care calauzele promit trecerea granitei in siguranta in schimbul unei sume de bani sau chiar fara plata. Vanzarea se poate face si in tarile de tranzit. Grecia. Ialomita. dansatoare. Franta etc. Aspectul fizic si varsta sunt cele care 3 . 3) metode de recrutare: . Cehia. 2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele mai multe ori alta decat cea promisa victimei) se face cu autorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi: . Timis si municipiul Bucuresti. in cazul persoanelor minore sau fara pasaport. pot lua legatura cu familiile etc. Braila. cunostinta/ prieten . Olt. balerine in tara X. li se ofera cazare si masa. Iasi. plecare imediata.ilegala.) . 2) cine sunt recrutorii: . Italia. in cazul fetelor care au pasaport .are loc in tarile de destinatie (in cazul vanzarilor repetate.legala. Germania. • Etapele traficului: Recrutarea 1) exista trei categorii de recrutori si transportatori: barbati. spre tara de destinatie. barmani. in special profesii care nu implica o munca calificata (chelnarita. pot fi doar tari de tranzit). mai ales in tara de origine.presupun relatii cu publicul (vanzatori.anunturi la mica publicitate de tipul: Tinere fete pentru dansatoare.vecin. victimele sunt tratate civilizat. . .oferte false de locuri de munca in strainatate. pe parcursul transportului. Vaslui. taximetristi etc. sot/concubin. facute direct victimelor sau prin intermediul cunostintelor. Vanzarea . rudelor sau a altor persoane apropiate. baby-sitter.angajati ai unor firme false .

se face in conjuncturi favorabile. care a fost contactat si informat in prealabil si care va referi victima catre serviciile specializate de asistenta.Misiunile din alte tari.lipsa totala a posibilitatilor de comunicare (li se retin actele de identitate. . al politiei (razii) etc.victimele intra intr-un ciclu al falselor datorii deoarece cei care le cumpara pretind ca trebuie sa-si recupereze banii din munca lor. In chestiunile legate de repatrierea victimelor romane ale traficului de persoane. . . in functie de optiunea acesteia. dar depinde si de numarul vanzarilor de la momentul recrutarii la cel al destinatiei de exploatare.fixeaza pretul de vanzare (de regula.victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie. telefoanele mobile etc.in majoritatea cazurilor. Sechestrarea si exploatarea De cele mai multe ori victimele realizeaza ca au fost vandute in momentul in care sunt sechestrate si exploatate. vrea sa-si recupereze suma platita. in unele cazuri crima. maltratare. pana la. . in momentul in care victima a reusit sa-si plateasca datoria. intre 1000-4000 de dolari). urmeaza o revanzare catre un alt patron care. amenintare. . Revanzarea . in momentul in care incearca sa evadeze sau ameninta traficantii cu deconspirarea.) . Evadarea . etapa caracterizata prin: .se realizeaza cu sprijinul OIM . cu ajutorul unor clienti. al ambasadelor/ consulatelor Romaniei care se ocupa de formalitatile de repatriere si cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale din statul de destinatie.victimele se adreseaza ambasadelor sau consulatelor Romaniei din tara respectiva (de ce cele mai multe ori.tratamentului administrat victimelor: de la izolare. inchise. la randul sau.sechestrarea in locuri bine izolate. viol comis de una sau mai multe persoane. 4 . Repatrierea .primirea in tara se face de reprezentantii ANITP (Centrul Regional din aria de competenta). victimele nu apeleaza la ajutorul acestor institutii). ANITP este prima institutie care trebuie informata.

O astfel de decizie se manifesta mai puternic la persoanele care se confrunta cu o situatie materiala grea si cu lipsa de perspective in propria lor tara. Persoanele cele mai expuse traficului cred ca realizarea personala inseamna in primul rand a avea bani. vanzarea. sustinuta de speranta nefondata ca. Provenienta dintr-o familie dezorganizata sau dintr-un mediu in care persoana a suferit abuzuri creste riscul de a accepta o falsa propunere in strainatate. Lipsa de informare si situatia materiala precara reprezinta factorii favorizanti ai traficului. Nivelul scazut de educatie inpiedica viitoarea victima sa evalueze corect sir ealist informatiile si planurile prezentate de recrutor. retinut. din perspectiva victimei. 5 . Potrivit datelor Politiei Romane. prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia penala in vigoare in Statele Membre. dupa etapele pe care le-am prezentat mai sus: racolarea (recrutarea). Orasele mari din zonele sarace ale Romaniei ori ale Republicii Moldova sunt principalul mediu de racolare avictimelor. fara perspectiva in tara de origine ori dornici de castiguri mari intr-un timp relativ scurt. transportul. dar si din randul barbatilor. “victime inseamna persoanele care. inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul penal de putere“. exploatarea (sechestrarea). necalificati profesional sau calificati in meserii ce presupun munca bruta. cu putere de munca. Traficul de persoane. inclusiv o vatamare fizica sau psihica. Victimele traficului de persoane In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale de justitie pentru victimele infractiunii si abuzuri de putere. pus sub acuzare sau condamnat si indiferent de relatile de familie dintre faptuitor si victima„. realizarea personala este mai facila si mai rapida.victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13-33. iar pentru a-i obtine sunt capabile sa infrunte orice pericol. La baza fenomenului de trafic sta luarea hotararii de a pleca. ca fenomen infractional national si transnational.o vatamare. se desfasoara. o pierdere economica sau o vatamare grava adrepturilor lor fundamentale. individual sau colectiv au suferit . evadarea (eliberarea). in strainatate. o suferinta emotionala. . „O persoana poate fi considerata victima indiferent daca faptuitorul este indentificat.

respectiv 94%. dar indentificate in anul 2009. dintre care aproape un sfert au fost copii. cand au fost consemnate peste 1. Dolj (70). Date statictice ale victimelor traficului de persoane Bilanţul pe anul trecut al procurorilor DIICOT arată că au fost înregistrate aproximativ 1. respectiv 616 victime sunt barbati (comparativ cu 46% in perioada similara din 2007 si 25% in 2006). Restul victimelor au fost exploatate in alte 16 tari din Europa si in doua tari asiatice (R. În prezent. Potrivit Agentiei. ponderea victimelor de sex masculin este mai mare decat cea a victimelor de sex feminin. in timp ce femeile reprezinta totalitatea victimelor exploatate sexual. Olanda şi Cehia. Daca sunt incluse si Grecia.000 de victime ale traficului de persoane. 306 victime au fost traficate incepand cu anul 2008. restul fiind implicate in trafic in anii anteriori. Peste 85% dintre victimele traficului de persoane identificate in intervalul analizat sunt persoane adulte. Ialomita (54).Teleorman (97 victime). Chineza si Coreea de Sud). se constata o orientare a traficului de persoane catre un numar redus de tari ale Uniunii Europene. DIICOT a precizat că exploatatorii sunt de cele mai multe ori români în complicitate cu străini. Barbatii sunt cele mai dese victime ale traficului de persoane.P. 62% dintre victimele identificate anul acesta. aproape 400 de persoane sunt cercetate pentru trafic de persoane.200 de romani au fost anul trecut victime ale traficului de persoane. Acest fapt se coreleaza cu cresterea numarului de victime exploatate prin munca fortata 78%. cu varste cuprinse intre 14 si 17 ani). 51%. Potrivit procurorilor DIICOT. iar ţările în care sunt trimise victimele sunt Italia. fiind exploatate in Spania. In prezent. Spania. Peste jumatate dintre cazurile identificate provin din zece judete tarii . procentul creste la 87%. ca tari de destinatie. însă a crescut cel al persoanelor exploatate prin muncă. Olt (64). Botosani (49). se afirma intr-un raport publicat de Agentia Nationala impotriva Traficului de Persoane. . pe numele a jumătate dintre ei existând mandate de arestare. restul de 15% (179 victime) fiind minori (marea majoritate a acestora. in scadere totusi fata de perioada similara a anului trecut. Mures (63).700 de asemenea situatii. Pentru prima data de cand se pastreaza o evidenta a persoanelor traficate. Calarasi (52). Cehia si Germania. Italia si Romania. 6 . Peste 1. Iasi (76). Constanta (48) si Braila (43). Din totalul victimelor identificate. numărul românilor exploataţi sexual sau pentru cerşetorie a scăzut.

2004 . Prodan. Dublea. R. Editura Pinguin Book.Bibliografie: . Voinea.A..T. V. Onu. Traficul de fiinţe umane. Zărnescu. Butoi.anitp. Luca.ro 7 .. Luca... Infractor.L. C. S.. Iftemie. Ştefăroi..T. Butoi.. L.. www. Infracţiune.C.C. N.G. Curs universitar. ...G. Tărniceriu.M.V. Victimologie.A. D.. Bucureşti...I.R. A. A... Mateuţ. Prună. Petrescu. Nicolae. Butoi.. Victimă.E. Gh.. Gafta.. Iovu.. 2005..mai.gov. ... E. Asociaţia Alternative Sociale. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate.