5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă Abilităţile de comunicare presupun să ştii nu doar ce să spui, ci mai ales cum să spui

. Acorda atenţie modului în care vorbeşti! Doar în acest fel ideile tale vor fi înţelese pe deplin! O pronunţie clară şi cursivă denotă o personalitate puternică, echilibrată, impune respect şi convinge interlocutorul că are în faţa sa un profesionist. Pentru a da formă limbajului verbal, trebuie să uzezi de o respiraţie corectă şi de o serie de elemente din registrul paraverbal: nuanţă de tonalitate, volum, ritm şi în special, de dicţie. Mai jos găseşti un program în cinci paşi cu ajutorul căruia te poţi pregăti: 1. Respiră eficient: actul vorbirii se produce în timpul expiraţiei, astfel că pentru a pronunţa cursiv, fără întreruperi dese, ai nevoie să-ţi dezvolţi un timp de expir mai mare decât cel de inspir:  Inspiră scurt, reţine aerul numărând 1,2,3,4,5, expiră scurt, forţat.  Inspiră (1,2,3,4,5), reţine (1,2,3,4,5), expiră (1,2,3,4,5).  Inspiră scurt, reţine aerul numărând 1,2,3,4,5, expiră numărând 1,2,3,4,5.  Inspiră scurt, reţine (1), expiră numărând 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10. După 5 minute, relaxează-te, apoi reia exerciţiul încă 5 minute. (Urmăreşte să integrezi ritmul inspir scurt - expir prelung în respiraţia uzuală) 2. Dă volum vocii tale: o voce voluminoasă este instrumentul prin care te poţi face auzit! Pentru a pronunţa volubil este necesar să exersezi în vederea ridicării laringelui:  Scoate limba mult în afară şi decontractează gatul.  Cu voce foarte înceată, caută registrul cel mai de sus pe care-l poţi atinge şi pronunţă vocala E, menţinând limba cât mai în afară.  Când simţi că se apropie momentul de inspir, coboară tonul în aceleaşi condiţii pronunţând vocala E pe notele gamei (Do, Si, La, Sol, Fa, Mi, Re, Do). Exersează timp ce cel puţin trei minute. 3. Tonul autoritar: este cel care convinge în timpul unei conversaţii şi presupune o voce moderată, hotărâtă (fără a fi agresivă) şi cât se poate de serioasă. Pentru exersare, citeşte în acest fel cel puţin zece rânduri dintr-o carte, urmărind să-l integrezi apoi în vorbirea curentă. Nu uita să-l utilizezi în timpul dialogului! 4. Uzează de un ritm verbal moderat: nici prea rapid, nici prea încet- este ritmul verbal ideal. Pentru a-ţi dezvolta un ritm echilibrat exersează citind o propoziţie în cele trei moduri: încet, moderat şi rapid, iar în final alege calea de mijloc- atât în vorbirea curentă cât mai ales la interviu sau discuţie de vânzare!

5. Pronunţă clar: exersează citind pe rând textele de mai jos, ţinând cont de semnele de punctuaţie, pronunţând cu voce tare (fără a ţipa) - astfel încât să se audă fiecare sunet - mai întâi rar, liber, apoi cu un creion între dinţi ca în imaginea de mai sus (chiar dacă este greu la început, urmăreşte să pronunţi cât mai clar), pentru ca în final să repeţi textul liber şi în ritm moderat*:
*

Merită făcut în grupuri formate din cel puţin patru-cinci persoane. Textele înşiruite în continuare sunt transcrise fiecare pe câte un bileţel separat, pe care membrii grupului îl extrag la întâmplare şi îl deschid exact în momentul în care le vine rândul să citească. Textul va fi citit dintr-o suflare.

îl apuc. îl hurduc. zâmbitoare şi glumeaţă. piatra-n patru a crăpat. Dar bididiile ififlii. Deoarece. din dreptul coloriflorilor. coseşte sasul şi-n şosea. nu-i brotac.Aha! Dar dinamometamorfismele? Feromicroazotează? .  Cinci fine meduze.Oarecum. dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe. capac cu cupa. cât şase saşi sasul coseşte.. scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de poezii azurii cu copii şi făclii. capu’ căprii crape-n şase! Capra noastră n-are lapte. nu-i gândac. cum a crăpat piatra-n patru! Capra neagră calcă-n clinci. Capra paşte lângă casă.Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi: sunt Saşa Cosaşul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case. popa pupă poala mea! . . au lumini difuze şi defecte la diuze. E mai pestriţă prepeliţa pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. versuri andaluze. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi. dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor. iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.  Baba bălana mănâncă o banană babană. codobăturoiu codobătureşte codobătura.  Duc în bac sac de dac.  Eu pup poala popii. mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.  . aud mac.  Capra neagră-n piatră calcă. geometrii confuze.  Două autobuze lovite de-obuze. cu unghiuri obtuze şi ipotenuze  Colo-n vale p-un pitroi stă o codobătură şi un codobăturoi.  Boul breaz.  Cupa cu capac.Nu! Dinamometamorfismele nu mai feromicroazotează calificabilele imitativităţii anemomanice.  Cele şapte muze cu priviri de zuze.  Coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti. crape capu’ căprii-n cinci Cum a călcat capra-n clinci. . crăpa-i-ar coarnele-n şapte! Capra-n piatra a călcat. Codobătura nu poate codobături codobăturoiu. condroblastiase zozoalinierea metiloazolinonului. E tot drac. scriu ca să se amuze.  Bucur şi Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în Bucureşti...  E pestriţă prepeliţa pestriţă.Antiguvernamentabilele septentrionale au paralelipipedizat tiradele cernoziomurilor. pe hârtii. sunt recognoscibiliante? . nu e rac. lesne-a zice boul breaz.. Şi-n sus şi-n jos de casa sa. nu e cuc.  Creaţa isteaţa.. aud crac. teleenciclopedianta paralelogramiată. ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropisniţă. ci doar pronosportifializează pojijiile ce le remarcaserăm prin ihtiotomii coccigiene.. bârlobreaz. Şi şase case Saşa-şi ştie. Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi.  Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite. o fi rac? O fi drac? Face pac.  Barza brează face zarvă pe-o varză. Povestea s-a terminat!  Cântecul cântat de cântăreaţa încântătoare încântă cântăreţul încântat de cântarea cântăreţei.  Cosaşul Saşa când coseşte. aud oac. cum o calcă-n patru crapă! Crape capul căprii-n patru.

Iar acum ştie a zice Râuri.  Patru buburuze. În porumbar.Nu doresc să fiu protopopizat de către protopopianicul ce propovăduieşte prin poveţe postite povăţuit.  Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei. într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefantocamerosul.  Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali. pila-n pungă. da-i greu a destitiridvi titiridvitura  Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă.Doreşti să fii protopopizat? El a răspuns: .  Sinucisul asasin Silică se suise simandicos sus pe scândura scăriţei. State-i sortit ca să sară şi să sâsâie necontenit. ţânţărind şi înţepând nesăţios. a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriţă.  Rege Paragarafaramus. şapte sape late şi încă alte sape late şi alte şapte sape late  Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.  Şase saşi în şase saci soseau pe şosea. cel mai original dintre cei mai originali. zburând pe peluze  Pila-n pungă. şi-odată pe scara sucită se opreşte  Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţânţăreasă. care încă nu este protopop.  Sighitibum ala bim bum bam.  Găina porumbacă în porumbar s-a urcat. iar când protopopul l-a întrebat: . şi care a propovăduit numeroase apostile protopopianistice. roşii archebuze. porumbaca tot porumbul l-a mâncat. şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte. răţuşcă. strigătul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un cris cras. când te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Repejor. . dar papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi. eu voi fi protopopizat doar când preotul neprotopop va propovădui popistice protopoape. regele Paragarafaramus. prispa are flori. bâzâie ursuze. rămurică. ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazină şi se brohănise cu brohoteele în dramandau. punga-n pilă.  Nu-i greu a zice titiridva tidva. rămurice…  Sapa lată. raţe. dar doresc să fie protopopizat acel protopop. Pili-aş cu pila lungă.  Preotul a fost la protopopiat în timpul postului apostolesc.  Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiţă în lumina ochilor. în timp ce. pili până când punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. Fata are flori pe prispă. prisma are flori  Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.  Spre sfânta sa soră Suzana se suie. nici eu. două sape late. gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza. punga-n pilă. pilălău cu pila lungă pileşte pila lungă pe dungă.  Rică nu ştia să zică Râu. spăşită din suflet suspinu să-şi spuie. nu mă voi dezoriginaliza.  Sică spune Siţei să se suie sus pe scară şi să scoată sacsia din săcsiac.  Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine. ci doar preot popit. fata are flori pe prispă. atunci învaţă O poveste despre raţă.

Fiecare exerciţiu se repetă până este realizat corect. jre. gri.  Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea. cre. mro.  cra. mri.  Trei babe mofluze.  Un codobăturoi a putut să codobăturească pe o codobăturită. vru. bru. încălzeşte-ţi vocea timp de 10 minute.  Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. fru În final. cri.  Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. ci doar o enciclopediatică teleciclopă ce cuprinde cicluri de clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedică. vri. real şi natural. cru  gra. fără rival. bri. egal şi actual. caz în care exerciţiul nu va mai avea efectul dorit) şi citeşte-le după indicaţiile date mai sus. vra  jra. bra. fără să se scuze. bre. unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi. Mai jos aveţi un set scurt de exerciţii folositoare şi la îndemână oricui are 5 minute la dispoziţie. bri  vra. jri. Alt tâmplar. cro. vra. Astfel. 30 de minute înainte de o întâlnire. ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui. printează exerciţiile pentru a le putea exersa mai uşor învaţă-l pe de rost şi rosteşte-l repede fără să-l mai citeşti . dar o codobăturită nu a putut să codobăturească pe un codobăturoi. gru  fra. jru. jro. gro. Poţi tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel caricaturist?  Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie. fro. fri. trag turte pe spuze. împarte-le în fragmente a cate maxim 16 rânduri (daca citeşti mai mult pot apărea dureri ale colturilor buzelor. vre. O pronunţare corectă şi fermă a cuvintelor te transformă într-o persoană convingătoare. fre. O dicţie buna te poate transforma intr-un speaker mai bun. rostind din ce în ce mai repede:  bra. pal. mre. mru. alege doua pagini dintr-o carte. Scurte indicaţii: exersează fiecare exerciţiu în parte repetă fiecare exerciţiu (10-20 de ori) trebuie să încerci să-l spui cât mai repede. gre.  Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas  Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc. jra. bro. vro.  Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indescriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi. jra  mra. fără dinţi şi buze. Veţi găsi în acest articol câteva exerciţii care să va fie de folos în îmbunătăţirea dicţiei. Teleenciclopedia este o enciclopedică enciclopedie ciclopică fără a fi un ciclop enciclopedic teleciclopiat.

- reia exerciţiul după câteva zile .