Iordache Ana-Maria,Istrate Andreea, Niţă Iulia, Truşcă Mădălina, Ulrich Tudor Clasa a XII-a F Colegiul Naţional

„Sf.Sava“

Proiect Limba şi literatura română „Teoria formelor fără fond“ vs. „Teoria sincronismului“

Bucureşti
-2-

1917). Unul dintre studiile reprezentative pentru spiritul critic junimist şi pentru viziunea asupra evoluţiei fenomenului cultural este “În contra direcţiei de azi în cultura română”. al literaturii şi al folclorului. emblematic pentru toată cultura română: neadevărul.“Realişti în politică. dar junimiştii aduc spiritul critic foarte pronunţat. teorie care a avut o carieră de excepţie în cultura română modernă. Acelaşi obiectiv îl urmărise şi generaţia paşoptiştilor. creatorul faimoasei teorii a „formelor fără fond“. care sunt un exemplu negativ al unui viciu general. un strateg al modernizării noastre culturale. care o cufundase “barbaria orientală” şi a intrat în contact cu formele -1- . Întemeietorul acestei societăţi şi creatorul doctrinei junimiste este Titu Maiorescu (1840. societatea românească s-a trezit din “letargia aceasta”. fiind apreciat ca reprezentantul tipic al „culturii critice“ româneşti. Aceştia doreau să contribuie la aducerea culturii româneşti la nivelul celei europene. dirijând-o spre respectarea unor principii estetice precise.Teoria formelor fără fond Junimea era o societate literară înfiinţată la 1863 de un grup de tineri de curând întorşi în ţară. „Teoria sincronismului“ I. o personalitate reprezentativă a culturii române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Folosind acest discurs discriminativ. fenomenului literar şi al limbajului publicistic. În linii mari. abordează direct opera unor scriitori reprezentativi. va demonstra lipsa de viabilitate a “Teoriei formelor fără fond“. fundamentând o direcţie importantă a receptării operei literare. Studiul face dovada atitudinii critice faţă de limbajul publicaţiilor ardelene. de la studii din străinătate. Ca o reacţie la excesul de politică din literatură. critica junimistă a supus literatura epocii unei examinări severe. depăşind decalajul care se crease în veacurile anterioare. El este considerat pe bună dreptate un ctitor al culturii române moderne. în domeniul limbii. creaţie. trăgând hotare între viaţa practică. în scopul de a face o separaţie clară între valorile autentice şi falsele valori. critică. critice. cel care. demonstraţia susţine că. junimiştii vor şti să delimiteze politica de drepturile obiectivităţii ştiinţifice şi de acele ale inspiraţiei artistice. în jurul anului 1820. Explicarea şi analiza conceptului generează una din cele mai cunoscute teorii maioresciene: „formele fără fond“. pe de altă parte. Titu Maiorescu activează în calitate de critic cultural. Junimea. manifestă iniţiative constructive în studii consacrate. Lovinescu.Proiect Limba şi literatura română Noiembrie 2010 „Teoria formelor fără fond“ vs. El a impus spiritul critic în mediul cultural şi politic românesc. ”. în mod special a revistelor “Transilvania” şi “Familia”. însă.” ( Tudor Vianu) Va fi continuat de E. Titu Maiorescu. apărut iniţial în revista “Convorbiri literare” şi apoi în volumul care reuneşte cele mai importante studii maioresciene. Titu Maiorescu afirma specificitatea esteticului.

curentul socialist şi poporanismul. Imitarea fără discernământ a formelor străine. ţăranul romîn. junimismul. Maiorescu. întemeiată la începutul secolului al XIX-lea. caracterul lor „reacţionar“. zădărnicind sincronizarea cu civilizaţia occidentală. este pentru Maiorescu. cultural etc. din unghiuri diferite. conform căreia coeziunea unei societăţi este dată de factori psihologici şi ideologici. arătând lipsa de fundament a viziunilor tradiţionaliste. grupurile sociale şi societăţile care au un statut inferior pe scara dezvoltării (sub raport economic. Aceeaşi problematică extrem de complexă străbate paşoptismul. sămănătoriste. În plan teoretic. atitudinile şi comportamentele grupurilor şi societăţilor dezvoltate. “Direcţia falsă”. Lovinescu se sprijină pe „legea imitaţiei“. care au abordat. a cărui opoziţie faţă de transplantarea unor forme apusene inadecvate fondului românesc e preluată -2- . Spre deosebire de Maiorescu. a etimologiei şi a gramaticii. pe falsificarea istoriei. care să le dea substanţă. semnul unei “superficialităţi fatale”. sămănătorismul. Este o întrebare la care sunt solicitaţi să răspundă oamenii politci. să legitimeze istoric acţiunile forţelor liberale. darji creatorii şi gânditorii din epocă. publicaţii. formulată de sociologul francez Gabriel Tarde. Eugen Lovinescu este cunoscut ca unul dintre cei mai importanţi criticişti.” Fidel doctrinei politice conservatoare. criticul constată anomaliile: “Înainte de a avea învăţători săteşti. pentru a susţine edificiul fictiv al culturii române. am făcut Societatea academică română […] şi am falsificat ideea academiei. de activitate ştiinţifică originală. sintetizată în întrebarea: „Pe ce cale evoluăm?“. acuză că aceste “pretenţii fără fundament” sunt un element de adâncire a prăpastiei între clasele superioare. filosoficşi cultural. Problemele privind dezvoltarea României în noul context european au generat dezbateri aprinse în mediile politicii culturale din perioada interbelică. Pe un ton de ironie amar. II. Gânditorii din perioada interbelică vor dezvolta această problematică. în absenţa unui fond autohton. fascinate de “fantasmagorii”. Este problema decalajelor faţă de Occident. cunoscută sub denumirea de teorie a sincronismului. Maiorescu demonstrează că viciul are rădăcini adânci în cultura noastră. se prelungeşte în a doua jumătate a veacului al XIX-lea. La această dezbatere au participat diferite personalităţi. exponenţi ai unor curente de idei. subsumată raportului dintre tradiţionalism şi modernism. datorate mişcărilor junimiste. iar confruntările se vor desfăşura concomitent în diverse planuri: politic. Spirit constructiv. şi singura clasă socială reală. cu efecte dezastruase asupra evoluţiei culturii noastre. problematica culturii române moderne: tranziţia spre modernitate. ideologic.) imită valorile. formula de evoluţie socială care ar fi potrivită cu specificul nostru naţional. criticul oferă soluţia de corectare a acestei situaţii: descurajarea mediocrităţii. care este astfel condamnat la suferinţa sporită. “Teoria formelor fără fond” defineşte sintetic starea culturii din epocă şi poate fi considerată “un barometru” al atmosferei spirituale din deceniile VII-VIII ale secolului al XIX-lea. Lectura acestei cărţi este obligatorie pentru a cunoaşte tematica. tradiţionaliste şi poporaniste. Indivizii.culturii apusene. teoreticieni literari care au marcat perioada interbelică. Revenind la “neadevărul” pe care îl evidenţiază în partea introductivă a studiului. Lovinescu dorea să demonstreze necesitatea sociologică a evoluţiei moderne a României spre formula de civilizaţie occidental. adoptată la începutul vârstei moderne a civilizaţiei noastre. amploarea şi semnificaţia confruntărilor ideologice şi culturale din perioada interbelică. […] Înainte de a avea o umbră. politic. care i-au dat “lustrul societăţilor străine”. măcar. cultura românească a fost confruntată cu o problematică relativ nouă. Cartea sa redeschide întregul dosar al culturii române moderne şi avansează o teorie articulată asupra evoluţiei noastre sociale. adaptarea la un ritm natural de dezvoltare şi eliminarea formelor fără fond. am deschis gimnazii şi universităţi şi am falsificat instrucţiunea publică. Eugen Lovinescu si Teoria sincronismului După Marea Unire din 1918. în opoziţie deschisă cu teoriile cunoscute ale evoluţiei organice. am făcut şcoli prin sate şi înainte de a avea profesori capabili.

În articolul Literatura “Sburătorului”. de pildă. în acord cu tendinţele europene şi cu o nouă sensibilitate a momentului.Proiect Limba şi literatura română aici critic. are rolul de a accelera procesul evoluţiei. -1- . pledoaria pentru recuperarea lirismului prin intelectualizarea expresieişi a emoţiei poetice. în concepţia sa. dezvoltată ulterior. publicat într-un număr din a doua serie a revistei. mentorul Sburătorului pledează pentru valorificarea potenţialului stimulativ al actului imitativ care. devine mai explicită.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful