Liviu rebreanu

~PORTOFOLIU~
IVAN GABRIEL

Limba romana
Prof. Vlad margareta

1927.cls: a IX-a B ~ Viata si activitatea ~ Prozator si dramaturg. “Universul literar”. Vicepreşedinte al Societatii Scriitorilor Romani (din 1923).ungare. din tinutul Nasaudului. Golanii. in comuna Tarlisiua. demisionează din armata austro-ungara si se întoarce la Prislop. In 12-14 octombrie 1909ia parte la serbările “Astrei”. 1940. 1916. 1926. ţinute la Sibiu. Lauda Taranului Roman Discurs de recepţie: rostit la Academia Romana.1940). plecând la Iaşi. ~ opera ~ Nuvele: Framantari. Pdurea spanzuratilor.arestat de autoritatile austro–ungare si intemnitat la Guya. ca trimis al ziarului “Revista Bistriţei”. apoi revine si-si reia activitatea literara si publicistica la Bucureşti. Amândoi. 1929. ediţie îngrijita de Niculae Gheran . Discursul de recepţie – Lauda taranului roman. 1934. 1916. Apostolii. este eliberat după câteva luni. In 1910. 1922. saptamanale ca: (“Mişcare literara”. 1919. Teatru: Cadrilul. apoi urmează cursurile Academiei militare “Ludoviceum” din Budapesta. 1920. s-a nascut la 27 noiembrie 1885. Răfuiala. A urmat scoala primara in clasa parintelui sau. Amalgam. La propunerea lui Mihail Sadoveanu este ales membru al Academiei Romane. “Viata”). 1923. se casatoreste cu actriţa Fanny Radulescu. Răscoala. conduce “România literara”.este ales preşedinte (19250. 1940. unde se mutase intreaga familie. Mărturisiri. (1939). in satu Maieru. Craisorul.(29 mai.Gorila.1925. Plicul. In 1906 este declarat sublocotenent si repartizat la regimentul din Gyula (Ungaria). Urmatorii trei ani a invatat la Scoala civila de baieti din Bistrita. 1938. “Rampa”. Ciuleandra. In 1928este numit director al Teatrului Naţional din Bucureşti. nascuta in Diuganu. (culegere de eseuri). lângă Piteşti. “Scena”. Reuseste sa scape.1943. Jar.1912. la 1 septembrie 1944. In timpul primului război mondial este arestat si anchetat de autoritatile militare germane de ocupaţie. Se stinge din viata in comuna Valea Mare. funcţionar la primărie). 1932. ocupând diverse funcţii mărunte (ajutor de notar. cotidiene. Vine la Bucureşti si începe o susţinuta activitate publcistica si literara (colaborează la ziare si reviste ca: “Ramuri”.dorind sa se dedice literaturii. Romane: Ion. In 1900 se inscrie la cursurile Scolii reale superioare de honvezi din Sopron. primul copil din cei treisprezece ai invatatorului Vasile Rebreanu si al Ludovicai. sub acuzaţia de a nu se fi supus legilor militare austro . A trecut apoi la Gimaziu graniceresc din Nasaud. 1919. In 1911 pleacă la Craiova si in anul următor. Opere. vol I-X. localitate din nord-vestul Ungariei.Adam si Eva.

Zestrea. 1984. dintre jucători se desprinde Ion. Urmărindu-si cu viclenie si tenacitate scopul. studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu. dorind cu orice preţ sa aibă pamnt mult. i care eroina. nu-i da pace. a mâncat repede zesrea Zenobiei “fiindcă toate crasmele le bătea. prezentare de Niculae Gheran. un exerciţiu epic al viitoarelor mari construcţii epice. barbatul Floricai. Text ales si stabilit. In colaborare cu Nicolae Liu). care vedea in el graniţa pastrarii pamanturilor lui Vasile Baciu. deşi ere urata si n-o iubea. urmărind-o pe Ana cu ceva straniu in privire. fiind astfel pedepsit pentru faptele sale nelegiuite. interferându-se. Ana isi curma viata. Caiete. A crescut jinduind si pizmuind pe cei bogaţi. se anunţa conflicte viitoare. din acest punct de vedere o drama a căsniciei taranesti in lupta pentru pamant. viata familiei invadatorului Zaharia Herdelea. note si comentarii de Nicolae Gheran. Problema rurala o găsim iniţial in nuvela Rusinea. “sărac iasca si lenevitor de n-avea pereche”. o prima varianta a romanului Ion. Apariţia lui Ion. romanul cuprinde in albia lui viata satului transilvănean înainte de război. intenţiile unor personaje. Cu o structura bine echilibrata.(primele 3 vol. romanul începe cu un eveniment tradiţional in viata satului.R. căci tatăl sau. cat e Armadia de mare”. Rodovica este victima a iubirii. Ion Pop al Glanetasului doreşte pamantul cu o patima ce-i mistuie fiinţa. “mai . “parca nedumerire si un vicleşug neprefacut”. Aici se conturează forma de organizare a satului. In acest scop o seduce pe Ana. I. sugerând astfel curgerea eterna si impasibila a vieţii. dar iubirea ascunsa pentru Florica. Addenda. Romanul este. Romanul începe cu descriere drumului care duce spre satul Pripas “pitit intr-o scândura de coline” si se încheie rotund. opoziţiile unora in comparaţie cu ale altora. Scena horei de la începutul romanului indeplineste funcţia “unui adevărat centru strategic al întregii construcţii epice”. ~1~ ~ Romanul ion ~ (comentariu) A fost mult subliniat faptul ca nuvelele au constituit pentru L. ii răsare. ademenitoare. prin. hora duminicala din bătătura Todosiei lui Maxim Oprea. si apoi. Conceput circular. Tratata inuman si de către Ion si de către tatăl ei . Copilul rămas se imbolnaveste si moare spre disperarea lui Ion. si se încheie cu sărbătoarea sfinţirii noii biserici inaltata prin osteneala preotului Belciug. cea frumoasa si săraca. iar alâturi. in doua parţi. destinul eroilor este previzibil: “hora din primul capitol este o hora a soartei”: Vasile Baciu bea de necaz pentru ca nu-i place fata pe care o are. Sărăcind din ce in ce. Ion intra in posesia pamanturilor la care jinduise cu lăcomie. intitulate sugestiv Glasul pamatului si Glasul iubirii. In prim plan se afla viata tanarului taran Ion Pop al Glanetasului si paralel. Jurnal (I si II). Ion iubea pamantul de mic copil. a fost apreciata de Eugen Lovinescu drept “o data in istoria literaturii romane contemporane si ca prima creaţie obiectiva “ Compoziţia. prin care vedea asigurata demnitatea si împlinirea lui umana. “bocotanul” satului. cu o intrig simpla. fiica lui Vasile Baciu. Ca un destin implacabil Ion este ucis de către George Bulbuc. cu satul “rămas înapoi acelaşi”. Subiectul are o intriga simpla.

o surprinde realist. Fiu al satului romanesc traditional. demnitatea sa umana. viata satului ardelean de dinainte de război. monumental si simbolic. Scriitorul urmareste mobilurile psihologice ale acţiunilor lui Ion. consumandu-se intre iubire si patima pentru pamant. a carui existenta Rebreanu o surprinde realist. structurat si diferenţiat social. le insoteste cu gesturi hotărâte. “a existentei poporului romanesc” – cum marturiseste el insusi. Dar nu numai atât. ~2~ conflictul se conturează deci de la început. ci “patima ravasitoare a lui Ion. “fata văduvei lui Maxim Oprea”. declanşate cu forţa instinctelor obscure. Liviu Rebreanua inteles ca problema pamantului era insasi problema vietii romanesti. monumental si simbolic prin tragismul sau. Calinescu). cu cine vorbesc oamenii. Destinul lui Ion este strâns legat de viata satului di primele decenii ale secolului al XX–lea. In pamant el vede realizate ambiţiile sale. Scriitorul “a grefat psihologia pamantului universal pe structurile morale traditionalecaracteristice primelor decenii ale deceniului nostru: drama taraneasca si asuprirea . trage cu urechea si Alexandru Glanetasu. “ca un câine la uşa bucătăriei. Primarul si fruntaşii satului ies la poarta intru întâmpinarea “domnilor”. apasă vorbele. Intre aceste planuri se zbuciuma o lume. structurat si diferentiat social. In celalalt plan al romanului se desfasoara viata familiilor de cărturari care se păstrează oarecum izolate din “orgoliu de casta”. slujbe religioase duminicale. o “epopee a taranului roman”. primarul sta de vorba cu bătrânii fruntaşi.(G. târnosiri de biserici. In prim planul romanului se afla viata tanarului taran Ion Pop al Glanetasului. cu o intuitie artistica de exceptie. devorat de patima pamintului. in conditii specifice pentru romanii din Transilvania – o realitate complexa si tragica. Destinul lui Ion este srans legat de viata satului din primele decenii ale secolului al XX-lea. barbatii scot palarile la apropierea preotului Belciug si a familiei Herdelea. bătaia dintre George si Ion de la cârciuma. botezuri. Florica. ca forma ca forma a instinctului de posesiune” (N. Moartea lui Moarcas sau lui Avrum anunţa si uciderea Anei. In prim planul romanului se afla viata tanarului taran Ion Popal Glanetasului. mecanismul social al luptei pentru pamant. O anumita ierarhie sociala este vizibila după locul unde stau. Manolescu). tinereţea sa robusta. a cărui existenta L. Pe laturi. in condiţiile specifice ale romanilor din Transilvania – o realiate complexa si tragica. invatatorul satului. ~ Ion ~ (caracterizare) Apreciat constant drept ca o mare constroctie epica. inmormantari. este ca o repetiţie generale in vederea crimei. Titlurile celor doua parţi in care este structurat riguros romanul – Glasul pamantului si Glasul iubirii – sugerează patetica poveste a lui Ion Pop al Glanetasului. sfiinduse sa nu se vâre intre bogatasii. In centrul lui nu se afla pur si simplu “problema taraneasca”. Ion este romanul unui destin individual. consumându-se intre iubire si patima pentru pamant. grefata pe elemente de viata cotidiana si pe evenimente tradiţionale care alcătuiesc pulsaţia vieţii rurale: nunti.frumoasa ca oricând”.R. asa cum insusi autorul precizeaza.

slujbe religioase duminicale. hora duminicala din bătătura Todosiei lui Maxim Oprea. urmarind-o pe Ana cu ceva straniu in privire. I). “parca nedumerire si un viclesug neprefacut”. avocatii. Titlurile celor doua parţi in care este structurat riguros romanul – Glasul pamantului si Glasul iubirii – sugerează patetica poveste a lui Ion Pop al Glanetasului. ~3~ grefata pe elemente de viata cotidiana si pe evenimente tradiţionale care alcătuiesc pulsaţia vieţii rurale: nunti. “mai frumoasa ca oricand”. vitalitate a dorinţei si a voinţei”. in studiul Monografie si caz. remarcând numărul mare de personaje si varietatea lor caracterologica. declanşate cu forţa instinctelor obscure. ii rasare. precum si aspiraţia realizării visului lor de unire cu Tara. Conceput circular. după gradul de dependenta. Scriitorul urmareste mobilurile psihologice ale acţiunilor lui Ion. Fapte. opzitiile unora in comparatie cu ale altora. intonarea marşului Desteapta-te romane! Toate acestea vorbesc despre permanenta vieţii romaneşti cu rosturile ei statornicite si neclintite. Scena horei de la inceputul romanului indeplineste functia “unui adevarat centru strategic al intregii constructii epice”.bataia dintre George si Ion de la carciuma. destinul eroilor este previzibil: “hora din primul capitol este o hora a soartei”: Vasile Baciu bea de necaz pentru ca nu-i place fata pe care o are. se anunta conflicte viitoare. este ca o repetitie generale in vederea crimei. le clasifica in doua serii fundamentale ale căror prototipuri sunt Ion si Tiu Herdelea adică seria taranilor “in multiple variante posibile” si seria “inteligentei”. George. In pamant el vede realizate . la ezitările lui intre legalism si nevoia de eliberare de sub jugul opresiv. In adincul tesaturii narative actioneaza si condiţia asupririi naţionale a romanilor din Ardeal. “acestea sunt elemente ale unui rit existential al existentei”(N. In celalalt plan al romanului se desfasoara viata familiilor de cărturari care se păstrează oarecum izolate din “orgoliu de casta”.nationala”(Valeriu Ripeanu. Vasile Baciu)sunt concepuţi ca “pasiuni dezlantuite. dintre jucatori se desprinde Ion. arborarea însemnelor naţionale (costumul popular. Celalta categorie. ca expresie a unei noi generaţii un entuziast. Manolescu Arca lui Noe. si se încheie cu sărbătoarea sfinţirii noii biserici inaltata prin osteneala preotului Belciug. iar alaturi. asistam astfel la tribulaţiile invatatorului de la tara Zaharia Herdelea. profesorul Spătarul este un extremist. ca materie oarba. romanul începe cu un eveniment tradiţional in viata satului. Avocatul Victor Grofsoru militează pentru emanciparea sociala si naţionala pe cai legale. intentiile unor personaje. O serie de elemente de viata sociala si politica configurează stări tensionale. Aici se contureaza forma de organizare a satului. devorat de patima pamintului. conflicte cu reprezentanţi ai instituţiilor oficiale (şcoala.( Marian Popa. judecătoria)pentru rezistenta unitatii vieţii spirituale: apărarea limbii naţionale (confruntarea dintre preotul Belciug si inspectorul şcolar Hovart: efortul preotului roman de a construi o biserica. tricolorul miniaturizat). inmormantari. fixaţie si instinct incapacitate de disimulare. Moartea lui Moarcas sau lui Avrum anunta si uciderea Anei. vol. Seria taranilor (Ion. “fata vaduvei lui Maxim Oprea”. ademenitoare. preoţii simplii funcţionari si reprezintă constiinta naţionala. cuprinde invatatori. Scrisori dintre cele doua razboaie). situaţii concrete exprima raporturile reale dintre instituţiile statului austro-ungarsi romani. la pendulările de constiinta ale lui Titu Herdelea. Toate acţiunile sociale si politice sunt organizate de ei. botezuri. Constiinta asupririi naţionale se manifesta diferit. a ‘inteligentei”. reacţie violenta si spontana. târnosiri de biserici. Florica.

sa cosească. Era chipeş.” Construit monumental. reacţii spontane pun in lumina caracterul personajului. iar in cerul gurii simţea o uscăciune parca i s-ar fi aprins sufletul. După ce-l bătu zdravăn pe George Bulbuc. Fapte. existenta lor este privita fara relativism si fara ironie. mecanismul social al luptei pentru pamant. Nici o brazda de moşie nu s-a mai insrainat de când s-a făcut dansul stâlpul casei. “hoţ”. toate componentele organice ale omului toate componentele organice ale emoţiilor. Orgoliul sau rănit se mai tempera in urma acestei . viata satului ardelean de dinainte de război. Se simţea stăpânul lor si-si făcea planurile cum va ara faneata cutare porumbişte va semăna-o cu trifoi. Personajele seamănă aici cu forte ale naturii. Ii clocotea tot sângele. de o obiectivitate rece. doar inima ii sfărâma coastele ca un ciocan înfierbântat. violent: “stătea neclintit. romanul informează cititorul asupra personajelor sale. Tatăl lui Ion. Ion “era mulţumit acuma si răcorit”. frumoasa si săraca. apreciază ca “nici in cele mai izbutite momente ale Răscoalei viziunea realista nu atinge maretia lui Ion. Manolescu). Le cântarea din ochi. intr-o dimensiune tragica. In centrul lui nu se afla pur si simplu “problema taraneasca”. fiindcă era silitor si cuminte. determinata nu numai de elementul social. “tâlhar”. zecile de fiori care zgaltaie trupul omului. fiind flăcău bogat. înglobându-se in sine”. sa fie veşnic insotit cu pamantul”. se uita daca sunt bine lucrate si se supăra când vedea ca nu sunt toate cum trebuie. reapar in nenumărate descrieri. pe care scriitorul le doreşte puternic. conturat realist si obiectiv. gesturi. Fiece vorba îl împungea drept in inima. dar mai degrabă cu viziunea unui naturalist. ci “patima ravasitoare a lui Ion. parca înadins. ca sa-l poată apoi sfârteca in bucatele. pamantul ii era drag ca ochii din cap. La şcoala din sat. Genunchii ii tremurau. harnic dar sărăntoc. dar la care renunţa. isteţ. directe. pe lingă pamanturile lui Vasile Baciu. pe care Vasile Baciu îl voia ginere.ambiţiile sale. Jignit de Vasile Baciu in fata satului. pe care o iubeşte. Ion reactioneaza potrivit firii sale impulsive. si Vasile Baciu care nu-l vrea fiind sărac. cu deosebire fiindcă auzea tot satul”. destinul fiecărui personaj devine o problema de psihologie umana. frigul. tinereţea sa robusta. ca forma ca forma a instinctului de posesiune” (N. cuprinsa intr-o temporalitate lenta. mai ales ca la spatele lui îl văzuse pe George care privea dispreţuitor si mulţumit. fiindcă toate crasmele le bătea cat e Armidia de mare”.. Dar nu numai atât. Alexandru Glanetasu “sărac iasca si lenevior de n-avea pereche “mâncase repede zestrea Zenobiei. Ion schimba fete. Nicolae Manolescu. Scris din perspectiva unui observator omniscient. “senzaţia organica ocupa un loc mare in toate romanele lui Rebreanu. sa ţie coarnele plugului. Sudoarea. Asfel. Dorinţa de a avea pamant îl obsedeaza: “Trecea deseori. ci si de impulsurile interioare mai adânci ale fiinţei. in care viziunea naturalista a omului retine in primul rând aspectul lui animalic. zguduitoare”. Ion a fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea. care-l numeşte “sărăntoc”. personajul intruneste atât trasaturile eroului clasic cat si ale celui romantic. Dar ii era mai drag “sa păzească vacile pe câmpul pleşuv.. Aflam astfel ca feciorul Glanetasului era “iute si harnic ca ma-sa”. ~4~ Doua obstacole ii stau in cale in dorinţa lui de căpătuire: Florica. care răbufnesc in situaţii limita. demnitatea sa umana. ce trece parca pe deasupra istoriei. ca un lemn. si parca aştepta înadins sa-l atingă măcar cu un deget. Aşa cum observa Tudor Vianu in arta prozatorilor romani. “fleandura”.

Va sa zică va trebui sa fie veşnic sluga la alţii. Numai ticalosii sunt asfel loviţi in fata lumii întregi. căruia i-a micşorat bucata de pamant. fara sa-si dea seama se lăsa in genunchi isi cobora fruntea si-si lipi buzele cu voluptate . confirma aviditatea lui Ion “Inima ii tremura de bucurie ca si-a mărit averea”. Ion e cuprins de beţia fericirii infratindu-se cu pamantul intr-un ritual mistic al procesiunii:. ca mijloc economic. Se simte mic si slab. tremurind de ursine. Eugen Lovinescu vedea in Ion “expresia instinctului de stăpânire a pamatului in slujba căruia pune o inteligenta ascuţita. ~5~ pentru ca-l bătuse pe George. sau ca o frunza pe care vântul o valtoreste cum ii place. simţind privirile celorlalţi cum îl sfredeleau neandraznind nici măcar sa se mişte din loc”. sublimând instinctul pur al procesiunii sta fata in fata nu cu acel pamant. Isi zicea din ce in ce mai des ca. dezvăluie in Ion “bruta ingenua. Sprijinit in coasa pieptul i se umfla. intrând cu plugul. A batjocorit o fata i-a luat averea.”încet. o cazuistica strânsa o viclenie procedurala si. Intrând in posesia mult râvnitului pamant. daca n-are si el pamant mult.. Ion dovedeşte un comportament bine calculat inteligent si viclean fara scrupule el isi adaptează atitudinile in funcţie de datele realitatii. Monologul interior dezvăluie structura intima a personajului: “ Dojana preotului îl sficuia ca un bici de foc. In planul creaţiei. Vâjâiturile stranii pareau nişte cântece de închinare. si după ce l-a obţinut. Ii ardeau obrajii si tot sufletul de ursine si de necaz.(N. se adaugă celor dinainte alcătuind prin Ion o fiinţa generica si mareata: “Glasul pamantului pătrundea năvalnic in sufletul flăcăului ca o chemare. Si atunci se văzu crescând din ce in ce mai mare. Gândurile insa îl frământau mereu. Ion e o bruta. Doamne !. Brazda culcata îl privea neputincioasa. robotind oricât. pe care Tanase Scatiul si Dinu Paturica îl exploatează ca sa se imbogateasca. deoarece cu ani in urma era al Glanetasilor. izgonita si bătuta când de bărbat când de tata. Coflictul cu Simon Lungu. copleşindu-l. colosala. mult” Scena cositului. Manolescu). a împins-o la spânzurătoare si a rămas in cele din urma fara pamant. umplându-i inima deodată cu o mândrie de stăpân. sa muncească spre a imbogatii pe alţii. Dar el de ce e ticălos? Pentru ca nu se lăsa călcat in picioare.. pentru ca vrea sa fie in rândul oamenilor. care traieste in preistoria moralei. nu va ajunge sa aibă si el ceva. Supina prelung umilit si infricosat in fata uriaşului. cu deosebire o voinţa imensa”. spinarea i se îndreaptă. Ion “puse ochii in pamint. Cat pamant. Paginile care narează existenta dramatica a Anei. cucernic. ci cu un pamant-stihie primara la fel de viu ca si omul având in maruntaile lui o uriaşa anima”. cat un vierme pe care îl calci in picioare. Se simţea atât de puternic încât sa domneasca peste tot cuprinsul”.. iar ochii i se aprinseră intr-o lucire de izbânda. Comentând aceasta scena Nicolae Manolescu adancste observaţia asupra personajului: Aceasta fiinţa simpla. Dojenit de preot in biserica in fata lumii.. a sărutării pamantului – memorabile.isprăvi. biruita. intr-un paradis foarte crunt”. Toata isteţimea lui nu plateste o ceapa degerata. Scriitorul isi urmareste personajul in doua ipostaze care il definesc substanţial: frământat de dorinţa de a avea pamant cat mai mult.

o ceata de balauri îngrozitori. ca si când ar fi vrut sa potolească cele din urma zvârcoliri ale unui duşman doborat.. Si pamantul parca se clătina. Si-n sărutarea aceasta grăbita simţi un fior rece ameţitor.. Isi înfipse mai bine picioarele in pamant. Se vedea acum mare si puternic ca un uriaş din basme care a biruit. se închina in ~6~ .de pamantul ud. in lupte grele.

ca in clasicism. Conflictul psihologic in care se afla Apostol Bologa intre constiinta aparentei sale la neamul romanesc si datoria catre statul austro-ungar. in care a fost crescut. fundamentale. incepe si se incheie cu scena executarii prin spanzurare. analiza unor cazuri de constiinta. dar si prozei europene de factura existentialista. Critica literara a relevat tragismul personajului macinat de doua obsesii infiltrate adanc in constiinta sa: vocea interioara a tatalui sau din care rezulta princiipiile morale superioare. “un personaj dilematic si indecis”(N. Padurea spanzuratilor Roman “realist. Se anunta. problema razboiului cu toate implicatiile si consecintele asupra omului. aflat sub semnul fatalitatii. caci. fusese abordata de scriitor mai intai in unele din nuvele sale. fiindca nu se pomenise in Pripas omucidere de cand se tine minte” Prin Ion eroul romanului cu acelasi nume. eroul romanului Padurea spanzuratilor este prefigurat in nuvela Catastrofa de personajul David Pop Romanul are o constructie circulara. Manolescu). De fapt. Dominat de porniri primare. Drama lui Apostol Bologa vine din situatia sa de cetatean si ostas al Imperiului Austro-Ungar si sentimentul national. Din punct de vedere tematic. Scena executarii lui Svoboda scena cheie. a omului in infruntarea cu natura. Ion este o victima a instinctelor sale riguroase si neclintite. certitidinea datoriei si a constiintei implinite. in condiitii limita ale razboiuluijustifica prima obsesie. desi nu intra in atributiile sale. Marian Popa in studiul amintit il considera pe Ion prin faptele sale. Manolescu). intre datorie si sentiment. aproximativ pe sapte pagini. Personajul central al romanului este Apostol Bologa. revenind obaesiv si zdruncinandu-i echilibrul ~7~ . apoteotica. imputare chinuitoare. “scancet de bolnav”. multumire de sine. nu-l va parasi pana la moarte. daca cine ti-e pe lume drag nu e al tau”. a doua obsesie se contureaza in momentul executarii sublocotenentului ceh Svoboda.. astfel de la inceput.. “ce folos de pamanturi. careia i se subordoneaza toste celelalte. Conflictul esential se dezvolta in planul consiintei. in continua si dramatica transformare eroul a fost alaturat lui Julien Sorel din romanul Rosu si Negru al lui Stendhal. Calinescu) si “al constiintei morale” (N.”E o viziune grandioasa. declanseaza criza de constiinta a lui Bologa care vaa evolua pe tot parcursul romanului. teama. care va suscita mereu noi introspectii in adancimile fiintei umane. N. “un caz”. Ion nu are insa liniste si fericire nici dupa dobandirea pamantului pentru ca revine “glasul iubirii”. Privea condamnatul la moarte. il califica drept “bologizat”. fiindca el este impregnat de starea sufleteasca a tanarului locotenent: orgoliu.fata lui . ordin pe care il indeplineste exemplar. Liviu Rebreanua creeat un personaj de referinta in literatura romana. Construit unitar. care se intinde. Referindu-se la acest pasaj. inaintea executiei lui sub streang. Apostol Bologa. pe o trasatura de caracter fundamentala. Padurea spanzuratilor este romanul unui destin individual. psihologic” (G. Manolescu. rusine si umilinta.

decorat de trei ori. Crescut intr-o atmosfera excesiv religioasa de mama sa. tanarul Bologa. relativizarea imaginii despre personaj. pentru care. se inroleaza ca voluntar pe front. asigurandu-se astfel mai multe puncte de vedere. gelozie. Intelectualul avid de a gasi certitudini. ca o “mustrare”. De fapt.sufletesc. dialogul si monologul interior.a urmat apoi executarea prin spanzuratoare a condamnatului.. prin decizii prprii. o reconstituire cronologica obiectiva care va fi un "eveniment de constiinta" (N. sunt infirmatee de viata. traieste dureros de acutin sine insusi. Tehnica simbolului asigura unitatea actiunii si o evolutie in spirala a dramei constiintei lui Bologa. de filozofie. unele element simbol au devenit laitmotive. caci au urmat: Curtea martiala care l-a judecat pe Svoboda. lumina.Manolescu). dragalasa si iseata”. privirea. sraind intre stari total opuse. inaintat ocotenent. (si altele. care nu mai inceteaza. dupa fiecare etapa. Imaginea condamnarii la moarte prin spanzurareva deveni simbolica. “o fetita de vreo saptesprezece ani. Toate certitudinile lui esueaza. in Parva. ceata). Certitudinea “datoriei”fata de stat se clatina si ea. imagine care revine in finalul romanului cand Bologa are viziunea spanzurarii multiplicate a lui Svoboda si a privirii lui. are. Apostol Bologa traieste o succesiune de crize morale si dupa fiecare criza iese “primenit”. devenita obsesie. Fragmentul privirii retrospective a vietii sale pana la experienta frontuluise incheie cu logodna cu Marta. cantatul doinei de catre ordonanta sa. la sase ani. In doi ani de front a fost ranit de doua ori. Scriitorul foloseste ca tehnica narativa introspectia. iubirea pentru Marta si sentimentul national inlocuite si impacate cu iubirea pentru Ioana. vantul. este un om care gandeste. judecate si evaluate de el insusi. inlocuind total perspectiva actoriala cu ceea ce personajele insesi pot vedea si intelege observand. precum timpul. Din nou echilibrul moral se clatina. certitudinea iubirii penru Marta inlaturata de evadarea nereusita. In numeroase pasaje realizeaza profunde patrunderi in zonele constientului si subconstientului. Simbolistica romanului este bogata. Vorbind de acracterul obiectiv al romanului lui Liviu Rebreanu . convins ca isi face datoria. din orgoliu. Fire sensibila. viziunea divinitatii in biserica. intelectualul cu studii de inscriere. . razboiul. se simte "parasit izgonit strain si neputincios". Aceasta scena. provoaca lui Bologa ganduri chinuitoare si retrospectiva biografica. Moartea neasteptata o tatalui sau ii declansaza prima criza de constiinta. retrospectia. din oraselul transilvanean Parva. spanzuratoarea. Aflam astfel ca Apostol Bologa este fiul avocatului memorandist Iosif Bologa. aflat la cursurile liceului din Nasaud. care ocupa acum locul de frunte in conceptia lui asupra existentei.. cu sinuozitatile lor. va anticipa hotararea finala a lui Apostol de a nu lupta impotriva fratilor sai romani si a muri. cu luciditate. lucide. care vrea sa opteze liber.Nicolae Manolescu observa ca in Padurea spanzuratilor scriitorul aduce un alt tip de obiectivitate. discutia cu capitanul Otto Klapka pe tema vinovatiei sau nu a comandantului. Isi gaseste echilibrul vazind in pererele odaitei o icoana cu Iisus Hristos rastignit pe cruce. Scena tragica a pregatirii si executiei de la inceputul cartii. la care participa cu zel. statul era priit ca un vrasmas. condamnat la doi ani inchisoare. coborand cu analiza pana in zonele cele mai adanci ale constiintei individuale si subconstientului. exaltare tinereasca. solutii pentru intrebarile care il framanta. potretul direct al autorului. ale constiintei sale. pentru ca acasa. Traieste o noua experienta de viata. intre exaltare si cadere: certitudinea evadarii este spulberata de ranirea suferita.

caderi. care se vra lucida si responsabila. “Atunci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvorata parca din rarunchii pamantului. In numele iubirii de oameni. Conflictul sau interior se rezolva prin iubire universala. discutile cu camarazii lui – Gross. a obtiunilor proprii. este tragica. Dialogul si monologul personajului arata o constiinta treaza. Fgaptele cuprinse in roman sunt putine.. intr-un cadru mioritic. a unui aord intre lumea lui interioara. discutiile de la popota ofiterilor despre constiinta. stat. Apostol isi potrivi singur streangul. care este un roman tolstoist. in lumea lui “cea mica” unde isi descopera “sinele”. Pamantul i se smulsese de sub picioare. de “somnambul” a perioadei finale. El se simte inaltat. despre om.. indoieli.~8~ asupra a trei intrebari fundamentale care apar succesiv in existenta sa: datoria fata de stat. Bologa este un personaj complex. Drept in fta lucea tainic luceafarul. de aceea refuza sprijinul lui Klapka. Crestele muntilor se desenau pe cer ca un fierastrau uriascu dintii tociti. Scena executarii sale. De fapt. dar pun in lumina miscarea sufleteasca a personajului: condamnarea ofiterului ceh Svoboda. staruitor. un intelectual avid de explicati logice despre bine si adevr. camaradul sau. Padurea spanzuratilor foloseste tehnica analitca din romanele lui Dostoevski.” Nocolae Manolescu afirma: Padurea spanzuratilor este: “. Ridica ochii spre cerul tintuit cu putine stele intarziate. credinta – iubirea in Dumnezeu. Alexandru Piru releva corespondentele cucu romanele din literatura universala:”Spre deosebire de Ion. Isi simti trupul atarnand ca o povara.. dar si o capacitate de auto iluzionare si de traire aproape “hipnotica”. cu ochii insetati d lumina rasaritului. echilibrul sau individual. Klapka – ii provoaca lui bologa adanci momente de introspectie. Linistea sufletului sau e curmata de veste adusa de Klapka ca vor trece pe frontul romanesc din Transilvania. elanuri. vestind rasaritul soarelui. ideea ntionala. cu o bogata viata interioara contorsionat de intrebari.. Apostol Bologa este un inadaptat superior. cu lumea exterioara. In cautarea continua a unui echilibru sufletesc. mereu in cautare de certitudini. nerabdatoare spre stralucirea cereaca.”. in vreme ce in urechi i se stingea glasul preotului. despre tradatori. eliberanddu-l de intunericul vinovatiei. dar de o liniste cosmica. Doborarea reflectorului rusesc nu-l salveza de trimiterea pe frontul romanesc.. ceea ce da cazului sau o si mai cetoasa obscuritate cazuistica”. Lumina orbitoare a reflectorului inamiceste asemanata cu lumina sralucitoare din ochii lui Svoboda. George Calinescu subliniaza faptul ca: “Limbajul lui Bologa este de un misticism profeticcu o puternica sententiozitate ibseniana. datorie. El cauta. Privirile insa ii zburau. dezertari. Eugen Lovinescu aprcia ca Padurea spanzuratilor este “cel mai bun roman psihologic roman”.Un . De aceea el este un suflet chinuit torturat de propria-i constiinta. Apostol isi va gasi fericirea in ispasirea prin suferinta. doua evenimente sunt hotarate pentru destinul personajului: tercerea pe frontul romanesc al divizieisale si numirea pentru a doua oara ca judecator la Curtea Martiala cand trebuia sa participe la condamnarea unor civili romani.

. RODICA CHIRESCU Editura NOVA 2001. un roman al constiintei morale..roman al constiintei. Bucuresti 1995 CONSTANTA BARBOI – Dictionar de personaje literare MARIETA POPESCU Editura NOVA 2001.al revelatiilor succesivesi al momentelor exceptionale.” ~9~ Bibliografie CONSTANTA BARBOI – Dictionar antologie de texte comentate. Bucuresti 1995 SILVIU BOATCA .

~8~ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful