Olimpiadele de matematica 2009

Posa Bogdan-Petre,Dragoi Marius-Valentin,Stoean Bogdan,Voinescu Sorin
”Nu te ingrijora de dificultatile tale la matematica;te asigur ca ale
mele sunt mult mai mari.”
Dedicam aceasta carte profesorilor nostri de matematica Paicu
Gheorghe,Drula Valeriu si Paralescu Iustin , precum si familiei si
prietenilor.
2
Cuvant inainte
Prezentul volum reprezinta debutul editorial al unor tineri entuziasti,interesati
de lumea matematicii,dar care,in relatie cu domeniul pasiunii lor,nu mai sunt
de mult timp niste debutanti.
Marius-Valentin Dragoi,Bogdan-Petre Posa,Bogdan Stoean,Sorin Voinescu sunt
fosti elevi ai Colegiului National ”George Cosbuc” din Motru,participanti la
zeci de concursuri de matematica,castigatori a numeroase premii in cadrul unor
competitii organizate la nivel interjudetean si national,rezultate concludente fi-
ind obtinerea medaliilor de argint si de bronz la faza natioanla a olimpiadei de
matematica,timp de 5 ani consecutivi,si selectarea in lotul largit al Romaniei
pentru pregatirea Olimpiadei Balcanice de Matematica.
Cartea de fata ofera suport pentru pregatire scolara celor aflati acum pe ban-
cile liceului si invita in acelasi timp la colaborare pe taramul matematicii,tinerii
autorii fiind oricand deschisi dialogului cu cititorii.
Structurandu-si materialul in trei capitole -”Enunturi” ,”Solutii”,”Probleme
propuse”-,autorii dovedesc interes si pentru zona cercetarii matematice,ultima
parte o volumului cuprinzand,alaturi de probleme care apartin unor matemati-
cieni cunoscuti,probleme originale,personale,rod al preocuparilor pentru studiu
consecvent,al placerii de a raspunde la provocari,de a crea si de a traversa ob-
stacole.
Ca truditor alaturi de acesti matematicieni in devenire,am participat la pre-
gatirea lor stiintifica,le-am fost alaturi in momentele de cumpana,le-am impar-
tasit bucuriile si am trait propriile satisfactii urmarindu-le traiectoria promi-
tatoare, de la statutul de rezolvitor de probleme pana la insusirea unui mod
personal de a gandi lumea,logic,rational,activ si creativ.
Prof.Valeriu Drula
Cuprins
3
Partea I
Enunturi
4
Capitolul 1
Clasa IX
1.1 Etapa locala
1.1.1 Arges
1. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: 27d
2
(r) − 2[r] + 3 = 0
(unde [x] reprezinta partea reala a numarului real x, iar d(r) = :in∣r − /∣,
/ ∈ 7)
Marian Teler, profesor Costesti
Marin Ionescu, profesor Pitesti
2. Sa se arate ca daca numarul natural r ≥ 2 si patratul sau sunt termenii
unei progresii aritmetice infinite crescatoare de numere reale, atunci aceasta
progresie contine toate numerele r
n
, pentru orice n ∈ ·.
I.S.J Arges
3. Fie functia 1 : 1 → 1 avand proprietatea 1(r + 2) + 1(r − 2) = 1(r),
r ∈ 1.
5
CAPITOLUL 1. CLASA IX 6
a) Sa se arate ca functia este periodica.
b) Aratati ca functia 1 : 1 → 1 , 1(r) =
r
12
−[
r
12
]
I.S.J Arges
4. Se dau vectorii nenuli ⃗n, ⃗· astfel incat ∣⃗n +⃗·∣ = ∣⃗n∣ + ∣⃗·∣. Aratati ca cei
doi vectori sunt coliniari si au acelasi sens.
Marian Teler, profesor Costesti
1.1.2 Braila
1. Fie triunghiul ABC. Paralela prin A la BC taie paralela prin B la AC in P si
paralela prin C la AB in M. Paralela prin B la AC taie paralela prin C la AB in
N. Fie G
1
,G
2
,G
3
centrele de greutate ale triunghiurilor ACM, ABP si respectiv
BCN. Sa se arate ca triunghiurile ABC, MNP si G
1
G
2
G
3
au acelasi centru de
greutate.
prof. Carmen si Viorel Botea
2. Fie o = n + (n + 2) + (n + 4) +... + 3n, n ∈ ·

.
a)Determinati valorile lui n stiind ca numarul S are 3 cifre.
b)Pentru n=2009, aflati cate cifre are numarul de cifre ale lui o
2009
.
prof. Valentin Damian
3. Sa se arate ca (1 +r
2008
)
2009
≥ (1 +r
2009
)
2008
.
prof. Valentin Damian
CAPITOLUL 1. CLASA IX 7
4. Sa se determine m,n,p ∈ N cu n ∕= 0 astfel incat [r+
1
n
]+[r+
:

2
n
] = [jr],
∀r ∈ 1, unde [x] reprezinta partea intreaga a numarului real x.
prof. Dan Negulescu
1.1.3 Caras-Severin
1. Sa se demonstreze ca daca x,y,z, ∈ (0. ∞) si xyz=1 atunci:
1
r +n +

.
+
1
n +. +

r
+
1
. +r +

n
<
3

2
4
.
Lucian Dragomir, Otelu-Rosu
2. a)Sa se arate ca nu exista numare reale x pentru care [
r
2
] = r
2
+ 1
b)Sa se determine numerele reale y pentru care [
n
2
] = n
2
.
Lucian Dragomir, Otelu- Rosu, articol RMCS 25/2008
3. Sa se arate ca numarul o
n
= 3
n+1
+ 2n + 1 este divizibil cu 4, ∀n ∈ ·.
Marin Chirciu, Pitesti, RMT 4/2008
4. Pentru orice triunghi ABC se noteaza AB=c, BC=a, CA=b, iar I este
centrul cercului inscris, iar G este centrul de greutate. Sa se arate ca:
a)
−→
G1 =
1
o +/ +c
(o
−→
G¹+/
−−→
G1 +c
−−→
GC).
b)daca c=3,b=4,a=5, atunci IG este paralela cu AC.
CAPITOLUL 1. CLASA IX 8
Gabriel Popa, Iasi, GM 3/2008
1.1.4 Calarasi
1.a) Daca n ∈ ·, n ≥ 2 atunci sa se calculeze produsul
2
3
−1
2
3
+ 1
3
3
−1
3
3
+ 1
...
n
3
−1
n
3
+ 1
.
b) Daca ABC si ¹
1
1
1
C
1
sunt triunghiuri dreptunghice (A si ¹
1
unghiuri drepte)
aratati ca 1C1
1
C
1
≥ ¹1¹
1
1
1
+¹C¹
1
C
1
.
Cristina Bornea, Calarasi
2. Aratati ca propozitia ” ∀o. / ∈ (0. ∞). o ≤ / si ∀r. n ∈ [o. /]. 2 ≤
r
n
+
n
r

o
/
+
/
o
” este adevarata.
Gheorghe Fianu , Stefan cel Mare
3. Fie ¹
1
¹
2
...¹
7
un poligon cu 7 laturi. Sa se arate ca daca G este centrul
de greutate al poligonului,G
1
este centrul de greutate al triunghiului ¹
1
¹
3
¹
5
iar G
2
este centrul de greutate al patrulaterului ¹
2
¹
4
¹
6
¹
7
,atunci G. G
1
. G
2
sunt coliniare.
Dan Marinache, Calarasi
4. Se considera progresia geometrica (/
n
)
n≥1
. Sa se arate ca:
n

|=1
(−1)
|−1
/
2
|

4n

|=2n+1
(−1)
|−1
/
2
|
.
G.M. 4/2008
CAPITOLUL 1. CLASA IX 9
1.1.5 Cluj
1. Sa se rezolve ecuatia: [

16 −r
2
] =
r
2
+ 1
5
, unde [x] reprezinta partea
intreaga a numarului real x.
prof. Violin Gorcea, Lic.T. Avram Iancu
2. Sa se rezolve in R ecuatia: [
r −2
3
] = [
r −3
2
], unde [x] reprezinta partea
intreaga a numarului real x.
prof. Alb Nicolae, Lic.T. O.Goga Huedin
3. Se considera progresia geometrica (/
n
)
n≥1
. Sa se arate ca:
/
2
1
−/
2
2
+/
2
3
−/
2
4
+... +/
2
2n−1
−/
2
2n
≥ /
2
2n+1
−/
2
2n+2
+... +/
2
4n−1
−/
2
4n
, oricare
ar fi n ≥ 1
prof. Ilie Diaconu, Lic.T. Avram Iancu
4. Demonstrati ca daca a,b,c,x,y,z sunt numere reale strict pozitive, atunci:
a)
r
o
+
n
/
+
.
c

(r +n +.)
2
or +/n +c.
;
b)
o + 2/
o + 2c
+
/ + 2c
/ + 2o
+
c + 2o
c + 2/
≥ 3.
prof. Ilie Diaconu, Lic.T. Avram Iancu
5. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Notam H
o
ortocentrul triunghiului
BCD si cu `
o
mijlocul lui AH
o
. In mod similar definim punctele `
b
,`
t
,`
J
.
Demonstrati ca punctele `
o
,`
b
,`
t
si `
J
coincid.
prof. Magdas Camelia, prof. Jecan Eugen, Col.Nat. A.Muresanu, Dej
CAPITOLUL 1. CLASA IX 10
1.1.6 Dolj
1. Sa se arate ca pentru orice numar natural n ≥ 2, avem identitatea:
[

1] +[

2] +... +[

n
2
−1] +1
2
+2
2
+... +n
2
= n
3
, unde [a] reprezinta partea
intreaga a numarului a.
GM nr.4/2004, E:24957
2. Fie functia 1 : 1 → 1 cu proprietatea ca 1(r) + 21(
1
r
) = r
2
+ 3 +
2
r
2
,
∀r ∈ 1

. Sa se calculeze suma
2007

|=2
1
1(/) −2
.
GM nr.2/2008, E:25840
3. Fie o
1
. o
2
. o
3
. .... o
1
2 o progresie geometrica crescatoare cu termeni pozi-
tivi. Demonstrati ca o
12
−o
1
≥ 11 ⋅ (o
7
−o
6
).
***
4. Fie ABCDE un pentagon inscris intr-un cerc. Notam cu H
1
. H
2
. H
3
. H
4
ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD, CDE, respectiv ACE. Sa se demonstreze
ca H
1
H
2
H
3
H
4
este paralelogram.
Olimpiada faza local, Bucuresti, 2008.
1.1.7 Galati
1. Sa se rezolve ecuatia [
r −2
2
] +[
2r −1
4
] =
3
2
r −2, unde [x] reprezinta partea
intreaga a numarului real x.
CAPITOLUL 1. CLASA IX 11
Conf. Dr. Ion Mirica
2. Sa se calculeze expresia:
1 =
sin 53

−2 cos 40

sin 13

cos 63

.
prof. Veronica Grigore
3. Fie o
n
0, n ∈ ·

, pentru care o
n
2
≤ o
n
−o
n+1
, (∀)n ∈ ·

.
Sa se arate ca [n⋅ o
n
] = 1, (∀)n ∈ ·

.
prof. Iuliana Duma
4. Fie unghiul ABC si ¹

∈ (1C), 1

∈ (¹C), C

∈ (¹1) astfel incat AA’,
BB’, CC’ sunt concurente in M. Demonstrati ca:
a)



=
C

¹
C

1
+
1

¹
1

C
b)



+
`1
`1

+
`C
`C

+ 2 =




`1
`1


`C
`C

.
c)



+
`1
`1

+
`C
`C

≥ 6.
prof. Vasile Dumbrava
1.1.8 Gorj
Subiectul 1
Daca o. / ∈ 1

si o + 2008

o/ = 2009/, sa se calculeze
o
/
.
Subiectul 2
CAPITOLUL 1. CLASA IX 12
a) Daca o si / sunt numere reale, aratati ca: o
2
−o/ +/
2

o +/
2

2
.
b) Demonstrati ca:

r
2
1
−r
1
r
2
+r
2
2
+

r
2
2
−r
2
r
3
+r
2
3
+⋅ ⋅ ⋅+

r
2
n
−r
n
r
1
+r
2
1
≥ r
1
+r
2
+⋅ ⋅ ⋅+r
n
∀r
1
. r
2
. ⋅ ⋅ ⋅ . r
n
∈ 1 si n ∈ ·. n ≥ 2. In ce caz avem egalitate?
Subiectul 3
Se considera punctele ¹. 1. C. `. ·. 1 necoliniare doua cate doua astfel ca
−−→
`¹+
−−→
`1+
−−→
·¹+
−−→
·C+
−−→
11+
−−→
1C =
− →
0 . Daca H si O sunt respectiv ortocentrul
si centrul cercului circumscris triunghiului ¹1C , sa se arate ca:
−−→
O`+
−→
On
−−→
O1 =
−−→
OH.
Subiectul 4
Sa se determine prima zecimala a numarului o =

n
2
+n. ∀nin·

.
1.1.9 Hunedoara
1. a) Fie o
1
. o
2
. o
3
. .... o
n
. ... termenii pozitivi ai unei progresii aritmetice. Sa se
demonstreze inegalitatea:
o
1
⋅ o
2
⋅ o
3
⋅ ...⋅ o
2n+1
o
2
⋅ o
4
⋅ ...⋅ o
2n


o
1
⋅ o
n
b) Determinati x,y,z ∈ 1 −
¸
t
2
. / ∈ 7
¸
pentru care
2 (to r +to n +to .) −

to
2
r +to
2
n +to
2
.

≥ 3
2. Rezolvati in · ecuatia:
1
r
+
1
n
=
1
41
.
3. a) Demonstrati ca: [rn] ≥ [r]⋅ [n]. (∀) x, y ≥ 0
b) Fie o(n) =
n

|=1
1
[

/
4
+ 4(/
3
) + 5(/
2
) + 4/ + 1]
, n ∈ ·

, unde [k] reprez-
inta partea intreaga a lui k. Demonstrati ca: o(n) < 1, (∀)n ∈ ·

.
4. Fie triunghiul Δ¹1C, punctele ¹

∈ (1C), 1

∈ (¹C), iar P = ¹¹


11

.
a) Demonstrati ca oricare ar fi punctul M in planul triunghiului Δ¹1C, exista
c. a. ∈ (0. 1) astfel incat
CAPITOLUL 1. CLASA IX 13
−−→
`1 = c⋅
−−→
`¹+a⋅
−−→
`1 +⋅
−−→
`C.
b) Aratati ca daca
¹

C
¹

1
-
1

C
1

¹
= 1, atunci punctul P este mijlocul segmentului
(BB’).
1.1.10 Iasi
1. Sa se rezolve ecuatia [r +/] {r +/} = r/, unde / ∈ 7.
2. Sa se arate ca pentru orice numere reale pozitive a,b si c, are loc inegali-
tatea:
o +/
o
2
+/
2
+
/ +c
/
2
+c
2
+
c +o
c
2
+o
2

1
o
+
1
/
+
1
c
.
3. Fie ABCD, un patrulater convex.
a) Construiti punctele N pe (AD) si Q pe (BC) astfel incat
−−→
¹· =
5
7
−−→
¹1 si
−−→
1Q =
4
7
−−→
1C.
b) Determinati locul geometric al punctelor M din planul patrulaterului ABCD
pentru care modulul vectorului 2
−−→
`¹ + 3
−−→
`1 + 4
−−→
`C +5
−−→
`1 are valoare con-
stanta.
4. Se considera punctele D si M in planul triunghiului ABC astfel incat
34
−−→
`¹ + 36
−−→
`1 + 5
−−→
`C =

0 si
−−→
¹1=
18
35
−−→
¹1. Fie Q punctul de intersectie
dintre dreptele AM si BC.
a) Demonstrati ca punctele C, M si D sunt coliniare.
b) Aflati

`Q
.
Subiect elaborat de Ioana Galan
CAPITOLUL 1. CLASA IX 14
1.1.11 Prahova
1. a) Demonstrati ca daca produsul a doua numere pozitive este constant, atunci
suma lor este minima cand numerele sunt egale.
b) Formati o progresie aritmetica cu n termeni pozitivi stiind ca produsul dintre
primul termen si ratie este a, iar suma celor n termeni ai progresiei este minima.
***
2. Sa se rezolve sistemul:
o[o] + c {c} - [/] {/} = 0,16
4/[/] + 4o {o} - 4[c] {c} = 1
c[c] + / {/} - [o] {o} = 0,49
unde [x], x reprezinta partea intreaga respectiv partea fractionara a numarului
real x.
Prof Gabriel Necula, Plopeni
3. Fie triunghiul ABC si punctele D-piciorul bisectoarei din A, 1
1
si 1
2
-
centrele cercurilor inscrise in triunghiurile ABD respectiv ACD. Se stie ca BC=12,
AD=8 si 1
1
1
2
∣∣1C.
a) Demonstrati ca AB=AC;
b) Daca
−−→
¹1
1
= ⃗n si
−−→
¹1
2
= ⃗·, exprimati
−−→
¹1 si
−−→
¹1 in functie de ⃗n si ⃗·.
Prof Claudiu Militaru, Ploiesti
4. In triunghiul ABC se considera punctele D, E, F - mijloacele laturilor
AB, BC, AC si ` ∈ (11), · ∈ (C1).
CAPITOLUL 1. CLASA IX 15
Aratati ca AE, DM, FN sunt concurente daca si numai daca
1`
`1
=

·1
∕=
1.
Prof. Ion Nedelcu, Ploiesti
1.1.12 Sibiu
1. Determinati sirul (r
n
)
n∈Þ
∗ cu termeni strict pozitivi, astfel incat:
r
1
3
+r
2
3
+... +r
n
3
= (r
1
+r
2
+... +r
n
)
2
. ∀n ∈ ·

.
***
2. Fie o
n
= 5
n
+ 7
n
, n ∈ ·. Aratati ca:
a) o
n+2
= 12o
n+1
−35o
n
, ∀n ∈ ·;
b) o
n
∣o
n+1
⇔ n = 0.
Gazeta Matematica
3. Se considera o progresie aritmetica (o
n
)
n≥1
cu ratia : ∈ [0. 1). Demon-
strati ca exista n ∈ ·

, astfel incat [o
n
]=[o
n+1
]. (Prin [x] s-a notat partea
intreaga a numarului real x).
Prof. Alin Pop
4. Se considera triunghiurile ABC si A’, B’, C’ inscrise intr-un cerc de centru
O. Daca H
1
. H
2
. H
3
. H
4
. H
5
. H
6
sunt ortocentrele triunghiurilor BAA’, CAA’,
CBB’, ABB’, ACC’ si respectiv BCC’. Demonstrati relatiile:
CAPITOLUL 1. CLASA IX 16
a)
−−→
OH
1
=
−→
O¹+
−−→
O1 +
−−→


(Relatia lui Sylvester);
b)
−−−→
H
1
H
2
+
−−−→
H
3
H
4
+
−−−→
H
5
H
6
=

0.
Prof. Petru Vlad
1.1.13 Timis
1. Sa se rezolve ecuatia [-2x]+[-x]+[x]+[2x]+1=0.
Prof. Andrei Eckstein
2. Fie [AA’ bisectoarea interioara a unghiului A al triunghiului ABC cu
¹

∈ (1C) si A” simetricul cu A’ fata de mijlocul laturii (BC).
a) Sa se exprime
−−→
¹¹” in functie de
−−→
¹1 si
−→
¹C;
b) Sa se arate ca (/ +c)
−−→
¹¹”+(c +o)
−−−→
11”+(o +/)
−−→
CC”.
Prof. Aurel Dobosan
3. Daca a,b,c sunt numere reale a caror suma este 0 sau 1, sa se demonstreze
inegalitatea:
o/ +/c +co <
3
2
.
***
4. Fie x,y,z trei numere reale pozitive, cu x+y+z=1, iar Δ¹1C un triunghi
oarecare. Pe laturile acestuia se considera punctele ¹
1
∈ (1C), 1
1
∈ (C¹),
C
1
∈ (¹1), astfel incat:
CAPITOLUL 1. CLASA IX 17
¹
1
1
¹
1
C
=
.
n
,
1
1
C
1
1
.
=
i
:
,
C
1
.
C
1
1
=
u
i
.
Aratati ca:
a) dreptele ¹¹
1
, 11
1
, CC
1
sunt concurente intr-un punct S.
b) pentru orice punct P din plan are loc egalitatea:
−→
1o = r
−→
1¹ + n
−−→
11 + .
−−→
1C.
Prof. Mihai Chis
1.1.14 Vaslui
1. Sa se rezolve ecuatia: [
r −2
2
] −(r −2)=
i
2
-
2i−1
4
.
Prof. Teclici Daniela
2. Fie numerele x,y,z ∈ 1
+
si x+y+z=1. Sa se demonstreze ca au loc ine-
galitatile:
0 ≤ rn +n. +.r −rn. ≤
8
27
.
Cand au loc egalitatile?
Prof. Mihalache Dumitru
3. Fie ¹
1
. 1
1
. C
1
puncte pe laturile BC, CA, AB ale triunghiului ABC.
notam cu G
1
. G
2
. G
3
. G. G

. G” centrele de greutate ale triunghiurilor ¹1
1
C
1
,
1C
1
¹
1
, C¹
1
1
1
, ABC, G
1
G
2
G
3
respectiv ¹
1
1
1
C
1
. Sa se arate ca G, G’, G”
sunt coliniare si G”G = 3G”G’.
G.M. 7-8/2008
CAPITOLUL 1. CLASA IX 18
4. Fie 1 : · → · definita prin f(0)=0 si f(n+1)=2(n+1+f(n)), ∀n ∈ ·.
a) Demonstrati ca f(n) < 2
n+2
, pentru orice n ∈ ·.
b) Aflati n pentru care f(n) este putere (cu exponent intreg) a lui 2.
***
1.1.15 Valcea
1. Fie p,q doua numere reale care verifica relatia (j
2
+c)(j +c −1)+q-1=0. Sa
se arate ca daca p este numar natural nenul, atunci q este irational.
Prof. Vasile Pop, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
2. a) Sa se arate ca:

n −1
n
<
2n −1
2n
<

2n −1
2n + 1
, ∀n ∈ ·

.
b) Sa se arate ca:
1
2

n
<
1⋅ 3⋅ 5⋅ ...⋅ (2n −1)
2⋅ 4⋅ 6...⋅ 2n
<
1

2n + 1
, ∀n ∈ ·. n ≥ 2.
***
3. Se considera 2009 puncte in plan, oricare trei necoliniare, astfel incat aria
oricarui triunghi determinat de acestea sa fie mai mica decat 1. Sa se arate ca
toate punctele considerate sunt in interiorul unui triunghi de arie egala cu 4.
***
4. In patrulaterul convex ABCD se noteaza cu G centrul de greutate al tri-
unghiului BCD si cu H ortocentrul triunghiului ACD. Sa se arate ca patrulaterul
CAPITOLUL 1. CLASA IX 19
ABGH este paralelogram daca si numai daca G este centrul cercului circumscris
triunghiului ACD.
***
1.2 Olimpiada judeteana
Subiectul 1.Pe laturile ¹1 si ¹C ale triunghiului ¹1C se considera punctele
1 si respectiv 1,astfel incat

1¹+

11+

1¹+

1C = 0.Fie T intersectia dreptelor
1C si 11.Sa se determine c real astfel incat

T1 +

TC = c

T¹.
Gazeta Matematica
Subiectul 2.Elementele multimii ` = 1. 2. 3. .... 99. 100 se aseaza intr-un tablou
cu 10 linii si 10 coloane,astfel:
1 2 ... 10
11 12 .. 20
... ... ... ...
91 92 ... 100
Sa se arate ca oricum am sterge 10 elemente ale tabloului , printre cele 90 de
numere ramase exista cel putin 10 numere in progresie aritmetica.
Bogdan Enescu,Buzau
Subiectul 3.a)Fie o. / ≥ 0 si r. n 0.Sa se arate ca
o
3
i
2
+
b
3
u
2

(o+b)
3
(i+u)
3
.
b)Fie o. /. c ≥ 0 si r. n. . 0 astfel incat o +/ +c = r +n +..Sa se arate ca
o
3
i
2
+
b
3
u
2
+
t
3
:
2
≥ o +/ +c.
Dan Marinescu,Viorel Cornea,Hunedoara
CAPITOLUL 1. CLASA IX 20
Subiectul 4.Sa se determine functiile 1 : ·

→ ·

pentru care
](i+u)+](i)
2i+](u)
=
2u+](i)
](i+u)+](u)
pentru orice r. n ∈ ·

.
Nelu Chichirim, Constanta
1.3 Olimpiada nationala
Subiectul 1.Fie ¹1C un triunghi oarecare si / un numar real nenul.Pe laturile
¹1 si ¹C ale triunghiului consideram punctele variabile `,respectiv ·,astfel
incat
11
1.

ÞC
Þ.
= /.Aratati ca dreapta `· trece printr-un punct fix.
Dan Nedeianu
Subiectul 2.Fiind date numerele reale o. /. c. d 0 si c. 1. o. ℎ < 0, demonstrati
ca inegalitatile oc + /c 0. c1 + co 0. 1d + oℎ 0. do + ℎ/ 0, nu pot fi
simultan indeplinite.
Ion Nedelcu
Subiectul 3.Fiind date numerele reale pozitive distincte o
1
. o
2
. .... o
n
. n ∈ ·,si
o rearanjare /
1
. /
2
. .... /
n
a lor ,demonstrati inegalitatea (o
2
1
+/
1
)(o
2
2
+/
2
)...(o
2
n
+
/
n
) ≥ (o
2
1
+o
1
)(o
2
2
+o
2
)...(o
2
n
+o
n
).
Dan Nedeianu
Subiectul 4.Fiind date secventele ordonate de numere reale distincte o
1
< o
2
<
... < o
n
si /
1
< /
2
< .. < /
n
. n. : ∈ ·. n. : ≥ 2, consideram multimea {o
.
+
/
;
; 1 ≤ i ≤ n. 1 ≤ , ≤ :}. Demonstrati ca aceasta multime are exact n +:−1
elemente daca si numai daca ambele secvente sunt in progresie aritmetica de
aceeasi ratie .
Vasile Pop
CAPITOLUL 1. CLASA IX 21
1.4 Concursuri interjudetene
1.4.1 Concursul ”Alexandru Myller”
1. Determinati n ∈ ·

pentru care exista o multime ¹ ⊂ 1 cu n elemente,
avand proprietatea o(/
3
+ 6) ≤ /(o
3
+ 6), ∀o. / ∈ ¹.
Gheorghe Iurea
2. Care este numarul minim de elemente care trebuie eliminate din multimea
{1. 2. 3. .... 100}, astfel incat in multimea ramasa sa nu existe trei elemente x,y,z
astfel incat xy=z?
***
3. Fie triunghiul ABC si punctele ` ∈ (¹1), · ∈ (¹C) astfel incat BM +
CN = MN + BC. Notam p raza cercului inscris in triunghiul AMN. Aratati ca:
j(

/c +

(j −/)(j −c)) ≤ :(

/c −

(j −/)(j −c)).
Dan Branzei
4. Numarul intreg m are proprietatea ca, pentru orice numar natural n,
exista o
n
∈ 7 astfel incat ∣n:−80o
n
+ 1∣ < 20. Aratati ca 80 divide m.
Dinu Serbanescu
CAPITOLUL 1. CLASA IX 22
1.4.2 Concursul ”UNIREA”
1. Rezolvati ecuatia:

r
2

+{4r} = 4

5 −7.
2. Se considera patrulaterul ABCD, fara unghiuri opuse congruente si punc-
tul 1 = [¹C] ∩ [11]. Aratati ca patrulaterul este inscriptibil daca si numai
daca 1C⋅ C1⋅ ¹1 = ¹1⋅ ¹1⋅ 1C.
3. Fie (o
n
)
n≥1
, (/
n
)
n≥1
doua progresii aritmetice. Aratati ca sirul (n
n
)
n≥1
,
dat de:
n
n
= o
n+2
/
n+2
−2o
n+1
/
n+1
+o
n
/
n
, ∀n ≥ 1
este constant.
4. Fie I centrul cercului inscris in triunghiul isoscel ABC (AB = AC) si
11 ∥ ¹1, 1 ∈ (¹C). Demonstrati ca 1O ⊥ C1, unde O este centrul cercului
circumscris triunghiului.
1.4.3 Concursul ”Petru Morosan-Trident”
1. Sa se determine 1 : 1 → 1 cu 21(r) − 31(
1
r
) = 2r
2

3
r
2
+ 12r −
18
r
− 9,
(∀)r ∈ 1

.
Calculati suma: S =
2009

|=1
1
1(/) −4
.
Prof. Daniela Covaci, Braila
2. Aratati ca ∀n ≥ 2. n ∈ ·, [

1]
2
+[

2]
2
+...+[

n
2
−1]
2

n
2
(n −1)(4n + 1)
2
36(n + 1)
,
unde [x] este partea intreaga a numarului x.
Prof. Carmen Botea, Braila
CAPITOLUL 1. CLASA IX 23
3.a) Sa se arate ca in orice patrulater conveg EFGH avem relatia:
11
2
+1G
2
+GH
2
+H1
2
= 1G
2
+1H
2
+ 4`·
2
,
unde M este mijlocul segmentului EG si N mijlocul segmentului HF.
b) Consideram triunghiul ABC. Atunci oricare ar fi punctul 1 ∈ (1C), avem:

¹1
¹1 +11

2
+

¹C
¹1 +1C

2
≥ 1
Prof. Gheorghe Stoica, Petrosani
1.4.4 Concursul ”Vasile Dumitrache”
1. Sa se rezolve sistemul cu coeficienti reali:



r
2
+n. = o
2
n
2
+r. = o
2
.
2
+rn = o
2
, o ∈ 1.
2.Daca o
1
. o
2
. .... o
n
∈ [0. 1]. n ∈ ·

n ∕= 1 sa se demonstreze inegalitatea:
o
1
o
1
o
2
+n−1
+
o
2
o
2
o
3
+n−1
+... +
o
d
o
r
o
1
+n−1
≤ 1
3.Fie P un punct in interiorul unui triunghiu echilateral ABC.Notam1
1
. 1
2
. 1
3
proiectiile punctului P le laturile triunghiului.Sa se arata ca
−−→
11
1
+
−−→
11
2
+
−−→
11
3
=
3
2
−−→
1O
1.4.5 Concursul ”Victor Valcovici”
1.Fie numarele o
1
. o
2
...o
n
∈ (0. ∞),astfel incat o
1
+o
2
+... +o
n
= 1. Demon-
strati urmatoarea inegalitatea:
CAPITOLUL 1. CLASA IX 24
(o
2

o
2
1
+o
2
4
+o
3

o
2
2
+o
2
5
+... +o
1

o
2
n
+o
2
3
)(
o
1
o
2
+o
3
+
o
2
o
3
+o
4
+...
o
n
o
1
+o
2


2
2
2.In triunghiul ABC,[AD] mediana,1 ∈ (1C). 1
1
. 1
2
centrele cercurilor in-
scrise in triunghiurile ABD si ACD,G centrul de greutatea al triunghiului ABC
si 2o / + c,unde a,b,c sunt laturile triunghiului.Daca 1
1
. G. 1
2
sunt coliniare
atunci 2¹1 = 2o −/ −c
Alexe Gheorghe, Braila
3.Sa se arate ca orice progresie aritmetica formata din numere naturale con-
tine termenii unei progresii geometrice.
***
1.4.6 Concursul ”Grigore Moisil”
1.Fie o. /. c. r. n. . ∈ (0. ∞) astfel incat o
2
+ /
2
= c
2
si r
2
+ n
2
= .
2
.Aratati
ca :
* * *
(o +r)
2
+ (/ +n)
2
≤ (c +.)
2
2.Scrieti numarul


5 + 2 +


5 −2


5 + 1
sub forma
o+b

t
J
cu a,b,c,d numere
intregi.
* * *
3.Determinati o ∈ ·

si o. /. c. d ∈ 1 astfel incat : ∣or
3
+/r
2
+cr +d∣ ≤ 2
oricare ar fi r ∈ [−2. 2] .
Cristinel Mortici
4.Pe laturile AB si AC ale triunghiului se considere punctele D si respectiv
E,astfel incat
−−→
1¹ +
−−→
11 +
−→
1¹ +
−−→
1C =
− →
0 .Fie T intersectia dreptelor DC si
BE.Determinati c ∈ 1 cu proprietatea ca
−→
T1 +
−→
TC = c
−→

CAPITOLUL 1. CLASA IX 25
Gazeta Matematica
1.4.7 Concursul ”Laurentiu Duican”
1.Fie 1 : 1 → 1 o functie de gradul al doilea.Sa se arate ca numarul ele-
mentelor multimii ¹ = {r ∈ 1∣1(1(r)) = r} este diferit de 3.
Octavian Purcaru
2.Sa se determine toate functiile monotone 1 : 1 → 7 care satisfac conditiile:
i)1(r) = r. ∀r ∈ 7
ii)1(r +n) ≥ 1(r) +1(n). ∀r ∈ 1
Aurel Barsan
3.a)Fie numerele reale x,y,z si t cu proprietatile r < n ≤ . < t si r + t =
n +. 0.Sa se arate ca r
3
+t
3
= n
3
+.
3
b)Sa se demonstreze ca pentru oricare o. /. c. d 0 are loc inegalitatea:
3(o +/ +c +d)
4
+

(o +/)
4
2

(o +/ +c)
4
,
unde

(o +/)
4
= (o +/)
4
+ (o +c)
4
+ (o +d)
4
+ (/ +c)
4
+ (/ +d)
4
+ (c +d)
4
iar

(o +/ +c)
4
= (o +/ +c)
4
+ (o +/ +d)
4
+ (o +c +d)
4
+ (/ +c +d)
4
Eugen Paltanea
4.Fie triunghiul ABC,cu unghiul B ascutit,bisectoarea unghiului B inter-
secteaza inaltimea si mediana corespunzatoare varfului A in punctele P si re-
spectiv Q.Sa se demonstreze ca daca AP=AQ,atunci
S
.TC
S
.1C

(

2−1)
2
2
.Sa se
determine masura unghiului B in cazul in care se realizeaza egalitatea in relatia
de mai sus.
1.4.8 Concursul ”Gheorghe Lazar”
1.Notam cu F multimea functiilor 1 : 1 → 1 care verifica relatia : 21(2 −
3r) +1(
3−i
2
) = r. ∀r ∈ 1
a)Sa se arate ca F contine cel putin o functie bijectiva.
a)Sa se arate ca multimea F contine o infinitate de elemente.
CAPITOLUL 1. CLASA IX 26
2.Fie (o
|
)
|≥1
o progresie aritmetica cu ratia : 0 si primul termen o
1

1
2
.
Sa se calculeze partea intreaga a numarului
:
n
=

1 +
:
o
1
o
2
+

1 +
:
o
2
o
3
+... +

1 +
:
o
n−1
o
n
+

1 +
1
o
n
3.Sa se demonstreze egalitatea:
1
co:o
+ 2
co:o
co:2o
+... + 16
co:15o
co:16o
= 0 unde o =
t
31
4.Daca ABC este un triunghiu de laturi a,b,c iar 0 < r ≤ n <
t
2
, atunci:
/
2
+c
2
to
2
n o
2
:in
2
r
Capitolul 2
Clasa X
2.1 Etapal locala
2.1.1 Arges
1.Fie .
1
. .
2
∈ C

astfel incat ∣.
1
+ .
2
∣ = ∣.
1
∣ +∣.
2
∣. Sa se arate ca exista c 0
astfel inca .
1
= c.
2
.
2.Sa se rezolve ecuatiile :
a)9
i
−5
i
−4
i
= 2

20
i
b)

1 +r +

1 −r = 2
i
+ 2
−i
.
3.Fie 1 : · → 7 astfel incat (1(n+1) −1(n))(1(n+1) +1(n) +4) ≤ 0. ∀n ∈
·.Sa se arata ca f nu este injectiva .
Marin Ionescu, profesor Pitesti, Marian Teler, profesor Costesti
4.Fie o. /. c 1.Sa se demonstreze inegalitatea :
(|oo
o
/ −1 +|oo
t
/)(|oo
b
c −1 +|oo
o
c)(|oo
t
o −1 +|oo
b
o) ≤ 1.
Marin Ionescu, profesor Pitesti
27
CAPITOLUL 2. CLASA X 28
2.1.2 Braila
1.a) Sa se demonstreze ca numarul |oo
3
2 este irational.
b) Sa se arate ca exista numere irationale x si y astfel incat r
u
sa fie rational.
2.Determinati . ∈ C stiind ca ∣. −i∣ ≤< 1 si ∣. −2 −i∣ ≤< 1 .
Gazeta matematica
3. Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatia:
[

r + 1+[

2 −r] = [2−|nr],unde [A] reprezinta partea reala a numarului real
A.
prof. Valentin Damian
4. Sa se rezolve ecuatia: 149 + 5
i+2
= 25r
2
+|oo
2
(r
100
)
prof. Gabriel Daniilescu
2.1.3 Caras-Severin
1. Sa se determine numerele naturale n pentru care exista . ∈ C cu ∣.∣ = 1 si
.
n
+. + 1 = 0 .
GM 4/2008
2. Sa se determine r ∈ · pentru care
4
i
+ 4r + 1
2
i
+r
= 2
i
−1.
GM 2/2008
3.Sa se determine functiile injective 1 : 1 → 1 cu proprietatea ca:
1(r)1(n) = r1(n) +n1(r) −1(rn), ∀r. n ∈ 1.
Iacob Didraga, RMCS 23
CAPITOLUL 2. CLASA X 29
4.Sa se determine numerele naturale m si n pentru care egalitatea :
r
n+2
⋅ r
3n+1
= r
2nn
este adevarata pentru orice r 0 , r ∕= 1.
RMCS ,enunt modificat
2.1.4 Calarasi
1.Fie . ∈ C

fixat.Sa se arate ca numarul t =
:
∣:∣
+
∣:∣
:
∈ 1 si apoi sa se demon-
streze ca exista numerele reale m si n astfel incat .
2
+:. +n = 0.
2.Fie o. / 1.Se considera 1 : (1. ∞) → (1. ∞). 1(r) = o
log
u
b
a)Sa se studieze monotonia functiei f .
b)Sa se calculeze 1(1(r)) si sa se arate ca f este bijectiva.
c)Sa se rezolve in multimea (1. ∞) ecuatia
2
log
u
2009
+ 3
log
u
2009
= r −2004.
Dan Marinache ,Calarasi
3.Fie n ∈ ·. n ≥ 2 si 1 : 1 → 1. 1 ⊂ 1 cu 1(r) =
r

1 −
r+1

r + 1 +
r+1

r

r −1.Sa se determine domeniul maxim de definitie al functiei f.
4.Fie o. / ∈ C. o ∕= 0 si functia 1 : C → C. 1(.) = o. + /. Sa se arate
ca daca punctele de afixe .
1
. .
2
. .
3
sunt coliniare atunci si punctele de afixe
1(.
1
). 1(.
2
). 1(.
3
)
G.M. 10 /2008
2.1.5 Cluj
1.Fie o. /. c ∈ (0. 1). 0 < o < / < c < 1. Sa se compare numerele :
¹ = |oo
b
o +|oo
t
/ +|oo
o
c si ¹ = |oo
o
/ +|oo
b
c +|oo
t
o
Prof. Ilie Diaconu
2.Fie c o radacina nereala de ordinul 3 a unitatii si . = (1 +c)(1 +c
2
)...(1 +
c
2008
).
CAPITOLUL 2. CLASA X 30
Determinati ∣.∣ si o:o. .
3.a)Calculati suma : (1 −
1
4
) + (2 −
1
4
) + (n −
1
4
) .
b)Rezolvati n multimea numerelor reale ecuatia :

r
1
−1 +

r
2
−2 +

r
n
−n +
n(2n+1)
4
= r
1
+r
2
+...r
n
Prof. Ilie Diaconu
4.Se considera functia 1 : (0. ∞) → 1 cu proprietatea ca :
1(rn) = 1(r) +1(n). ∀r. n ∈ (0. ∞) .
a)Aratati ca 1(1) = 0
b)Aratati ca daca 1 este singura solutie a ecuatiei 1(r) = 0,atunci f este injectiva.
2.1.6 Dolj
1.Fie n ≥ 1 un numar natural dat.Sa se rezolve in multimea numerelor intregi
ecuatia : r
n
+ 25 = r
2
+ 5
n
2.Fie z si z’ doua numere complexe iar u una dintre valorile lui

..

.Aratati
ca : ∣.∣ +∣.

∣ = ∣
:+:

2
−n∣ +∣
:+:

2
+n∣.
3.Sa se rezolve sistemul:
i)2
log
s1r2u
i
< 1
ii)n
2
+n⋅

5 −r −
i
2(1+
4

(log
2
tos2ti)
= 0
4.Fie functia 1 : 1 → 1 ( I interval ) , astfel incat:
1(
o+b
2
) ≤
](o)+](b)
2
, pentru orice o. / ∈ 1.
a)Sa se arate ca pentru orice o. / ∈ 1 si orice j. c ∈ ·

are loc relatia :
1(
µo+oµ
µ+o
) ≤
µ](o)+o](b)
µ+o
b)Sa se arate ca functia arcsin verifica relatia data pe (0. 1) .
2.1.7 Galati
1.Sa se demonstreze inegalitatea:
(:in
2
o +:ino⋅ co:o)
s.no
(co:
2
o +co:o⋅ co:o)
toso
≤ 1. ∀o ∈ (0.
t
2
)
CAPITOLUL 2. CLASA X 31
2.Sa se rezolve in R ecuatia :
|oo
¬
2
(o:c:in(r −[r]) +|oo
¬
2
(o:cco:(r −[r]) =
2
log ¬
4
(o:t|gc
u
+o:tt|gc
[u]
)
Vasile Duma
3.Sa se demonstreze inegalitatea :
i
3
u
3
+
u
3
:
3
+
:
3
i
3

1
2
(
i
2
u:
+
u
2
:i
+
:
2
iu
) +
3
2
. ∀r. n. . ∈ (0. ∞) .
Dumitru si Rodica Balan
4.Sa se rezolve in C ecuatia :
∣.∣ +∣. −1∣ +∣. −2∣ +...∣. −2009∣ = 1005
2
Prof. Totolici Mihai
2.1.8 Gorj
Subiectul 1.Fie n ≥ 2. n ∈ · si .
1
. .
2
. .... .
n
∈ C. Sa se demonstreze ca
∣.
1

2
+∣.
2

2
+... +∣.
n

2
≥ 1:(.
1
.
2
+.
2
.
2
+... +.
n−1
.
n
+.
n
.
1
).
Subiectul 2.a) Fie c = cos
2t
7
+i sin
2t
7
. Sa se arate ca 1+c+c
2
+... +c
6
= 0
si ca pentru orice . ∈ C avem ∣. −1∣ +∣. −2c∣ +... +∣. −7c
6
∣ ≥ 28.
b) Sa se afle o relatie intre ` si o astfel incat locul geometric al imaginilor
numerelor complexe . care verifica relatia
o:+b
:
+
o:+b
:
= `. o. /. ` ∈ 1

este o
parabola sau o pereche de drepte paralele.
Subiectul 3.a) Sa se rezolve ecuatia :
3

41 −2r +

r −6 = 4.
b) Sa se rezolve sistemele:


27
−i
+ 16
−u
=
5
6
−16
u
+ 27
i
≥ 1
log
27
r −log
16
n ≤
1
6
si

o
ln i
= /
ln u
(/r)
ln b
= (on)
ln o
CAPITOLUL 2. CLASA X 32
unde o. / 1 .
Subiectul 4.Se considera un pentagon ¹1C11 inscris intr-un cerc . Sa
se arate ca ortocentrele tringhiurilor ¹1C. ¹C1. ¹11 si ¹11 sunt varfurile
unui paralelogram.
2.1.9 Hunedoara
1.a)Sa se arate ca :
r
3
+n
3
+.
3
−3rn. = (r +n +.)(r
2
+r
2
+r
2
−rn −n. −.r).
b)Fie o. /. c ∈ (0. ∞).Aratati ca a,b,c sunt in progresie geometrica daca si numai
daca
|n
3
(
o
2
bt
) +|n
3
(
b
2
ot
) +|n
3
(
t
2
ob
) = 0.
2.Fie punctul P situat in planul patrulaterului convex ABCD, Q simetricul
lui P fata de mijlocul laturii [AB], R simetricul lui Q fatta de mijlocul laturii
[BC], S simetricul lui R fata de mijlocul laturii [CD], T simetricul lui S fata de
mijlocul laturii [DA]. Sa se arate ca T = P.
3.Sa se determine . ∈ C

,stiind ca : ∈ (2. ∞) si ∣. +
1
.
∣ = ∣.
3
+
1
.
3
∣ = :.
4.Fie punctele A si B diferite , ` ∈ (AB) si punctele C, D, E in acelasi plan
cu A si B, astfel incat perechile (C,E) , (D,E) sunt de o parte si de alta a dreptei
AB, iar triunghiurile CAM, DMB si EBA sunt asemenea.
a) Aratati ca centrul de greutate, G, al triunghiului CDE se afla pe (AB).
b) Sa afle locul geometric al lui G cand M este variabil pe (AB).
2.1.10 Iasi
1.Fie .
1
. .
2
∈ C.Aratati ca daca ∣.
1
∣ = ∣.
1
∣ si .
1
+.
2
0 atunci .
1
⋅ .
2
0
2.Determinati o ∈ 1 astfel incat inegalitatea |ood−1
d+2
(r
2
−2r+3) ≥ 1 sa aiba
loc pentru orice x real.
3.Rezolvati in R ecuatia [
3

r −3] + [
3

r −2] = 1.
CAPITOLUL 2. CLASA X 33
4.Intr-un turneu de sah, fiecare dintre jucatori disputa cate o partida cu
fiecare dintre ceilalti.Stiind ca nicio partida nu se termina remiza si ca toti par-
ticipantii obtin cel putin cate o victorie, demonstrati ca exista un grup de trei
sahisti A, B, C astfel inct A il invinge pe B, B il nvinge pe C si C il nvinge pe A .
2.1.11 Prahova
1.Sa se rezolve in 1
+
×1
+
sistemul:
i)r
2009
−n
2009
= |oo
2009
i
u
ii)r
2
−rn +n
2
= 2009.
Coman Vasile
2.a)Fie r. n. .. t ∈ (1. ∞) astfel incat r
3
n.t.Sa se demonstreze ca :
|o
3
r |o(n)|o(.)|o(t)
b)Sa se generalizeze punctul a) .
Petre Nachila
3.Fie :. n ∈ ·

. : n si functia 1 : 1 → 1. 1(r) = n2
ni
− :2
ni
.Aratati
ca:
a)1(r) ≤ 1(0). ∀r ∈ 1
b)Functia f este strict descrescatoare pe (−∞. 0] si strict crescatoare pe [0. ∞).
Cezar Apostolescu
4.Fie . ∈ C

astfel incat [|oo
2
∣.∣] + [|oo
2
∣. + 1∣] = 0, unde [x] reprezinta
partea intreaga a numarului real x.
a)Determinati o solutie a ecuatiei.
b)Determinati valorile posibile pentru[∣.∣].
c)Sa se arate ca ∣1:(.)∣ ≤

15
2
Emil Vasile
CAPITOLUL 2. CLASA X 34
2.1.12 Sibiu
1.a)Rezolvati in R ecuatia:

|or +

|on −1 +

|o. −2 = |o

rn.
Alina Tintea
b)Rezolvati in 1 ×1 sistemul:
i)2
13
2
+2u
2
+ 2
2
u
2
= 2
i+
4
L
ii)2
13
2
+2i
2
+ 2
2
L
2
= 2
u+
4
u
Doriana Dorca
2.Determinati functiil 1 : 1 → [−1. 1] cu proprietatea ca :
3

1 +1(r) +
3

1 −1(r) ≤
3

2. ∀r ∈ 1
Mioara Macrea,Ioana Aleman
3.a) Demonstrati ca ∣.
1
∣ −∣.
2
∣ ≤ (.
1
+.
2
).
b) Daca . ∈ C

astfel incat ∣. +
1
:
∣ = 1,aratati ca:
2∣.∣
4
−4∣.∣
2
+ 81c
2
(.) ≤ 1 +

5 .
Ileana Otoiu
4.Daca o. /. c ∈ (0. ∞) si o +/ +c = : , demonstrati ca :
o+b

(s−o)(s−b)
+
b+t

(s−b)(s−t)
+
o+t

(s−o)(s−t)
≥ 3
Gazeta Matematica
2.1.13 Timis
1.Determinati 2 ≤ n ∈ · pentru care [|o2 +|o3 +... +|on] =
n
2
Prof. Budai Stefan ,Prof. Aurel Dobosan
2.Fie 2 ≤ n ∈ ·. Daca .
1
. .
2
. .... .
n
sunt n numere complexe cu proprietatea
ca: ∣.
1
∣ = 4∣.
2
∣ = ... = n
2
∣.
n
∣,aratati ca .
1
+.
2
+...+.
n
= 0 ⇔ .
1
= .
2
= .
n
= 0.
CAPITOLUL 2. CLASA X 35
Mihai Chis
3.Fie u,v,w,z patru numere complexe avand acelasi modul, astfel incat z=u+w+v.Sa
se calculeze 1 = (n +·)(· +n)(n +n).
Prof. Valerica Negru
4.Fie a,b,c,d patru numere naturale astfel incat c +d ∕= 0.Aratati ca functia
1 : ·

→ ·

,definita prin 1(n) = [
on+b
tn+J
] ∀n ∈ ·

este bijectiva daca si numai
daca o = d / c = 0.
Mihai Chis
2.1.14 Vaslui
1.Sa se determine numerele complexe .
1
. .
2
. .
3
de acelasi modul, cu proprietatea
ca .
1
+.
2
+.
3
= .
1
.
2
.
3
= 1
G.M. 12/2008
2.Sa se rezolve ecuatia: 5
i

1
2
+r + 7
i

1
2
−r =

25
i
+ 49
i
Gvan Traian
3.Fie o. / ∈ (0. ∞) diferite de 1.Sa se arate ca:
(|n
2
o +|n
2
/)(
1
ln
2
o
+
1
ln
2
b
) ≥
ln
2
(ob)
lno⋅lnb
Brasoveanu Diana
4.Fie .
1
. .
2
. .
3
∈ C

distincte astfel incat:∣.
3
−.
1
∣ +∣.
2
−.
3
∣ = ∣.
1
−.
2
∣.Sa
se arate ca:
∣.
1

2
∣.
2
−.
3
∣ +∣.
2

2
∣.
3
−.
1
∣ = ∣.
3

2
∣.
1
−.
2
∣ +∣.
3
−.
1
∣∣.
2
−.
3
∣∣.
1
−.
2

Cozma Constantin
CAPITOLUL 2. CLASA X 36
2.1.15 Valcea
1.Sa se rezolve sistemul :
i)r
u
= n
i
ii)r
i
= n
u
2.Fie functia 1 : (0. ∞) → 1 astfel incat :
a)f(xy)=f(x)+f(y)
b)singura solutie a ecuatie f(x)=0 este 1.
Sa se arate ca f este injectiva .
3.Fie numerele complexe .
1
. .
2
. .
3
. .... .
n
∈ C

de modul 1.
Sa se arate ca
(:
1
+:
2
)(:
2
+:
3
)...(:
1
+:
r
)
:
1
:
2
:
3
:
r
este numar real .
4.Sa se rezolve in 1 ×1 ecuatia :in(2r) +to
2
n +cto
2
n = 1 .
G.M. Nr. 1 / 2007
2.2 Olimpiada judeteana
Subiectul 1.Fie 1. o : 1 → 1 doua functii cu proprietatea 1(o(r)) = o(1(r)) =
−r pentru orice r ∈ 1.
a) Sa se arate ca 1 si o sunt functii impare.
b) Dati un exemplu de functii cu proprietatea din enunt.
Bogdan Enescu,Buzau
Subiectul 2.Sa se determine numerele complexe .
1
. .
2
. .
3
de acelasi modul,cu
proprietatea ca .
1
+.
2
+.
3
= .
1
.
2
.
3
= 1.
Gazeta Matematica
Subiectul 3.Se considera multimile ¹ = {r ∈ 1∣3
i
= r + 2} si 1 = {r ∈
1∣|oo
3
(r + 2) +|oo
2
(3
i
−r) = 3
i
−1}.Sa se arate ca:
CAPITOLUL 2. CLASA X 37
a)¹ ⊂ 1
b) 1 ∕⊂ Q si 1 ∕⊂ 1∖Q
Cristinel Mortici,Targoviste
Subiectul 4.a) Fie .
1
. .
2
. .
3
numere complexe nenule de acelasi modul astfel
incat .
1
+.
2
+.
3
= 0.Sa se arate ca punctele ¹
1
(.
1
). ¹
2
(.
2
). ¹
3
(.
3
) sunt varfurile
unui triunghi echilateral.
b) Fie n ≥ 3 un numar natural si fie l
n
= {. ∈ C∣.
n
= 1}multimea
radacinilor de ordin n ale unitatii.Sa se determine numarul maxim de elemente
ale unei multimi ¹ ⊂ l
n
cu proprietatea ca .
1
+ .
2
+ .
3
∕= 0 pentru orice
.
1
. .
2
. .
3
∈ ¹.
Vasile Pop,Cluj
2.3 Olimpiada nationala
Subiectul 1.a) Aratati ca, daca r. n ∈ (1. ∞) si r
u
= n
i
atunci r = n sau
exista : ∈ (0. ∞)∖{1} astfel incat r = :
1
r−1
. n = :
r
r−1
.
b) Rezolvati in multimea (1. ∞) ecuatia cu doua necunoscute r
u
+ r
i
L−1
=
n
i
+n
u
u−1
.
Cristinel Mortici
Subiectul 2.Fie o ∈ 1. o ∈ [2+

2. 4].Determinati minimul expresiei ∣.
2
−o. +
o∣, cand . ∈ C si ∣.∣ ≤ 1.
Wladimir Boskoff si Viorel Vajiitu
Subiectul 3.Determinati toate functiile 1 : 1 → 1 care verifica relatia 1(r
3
+
n
3
) = r1(r
2
) +n1(n
2
). ∨r. n ∈ 1.
CAPITOLUL 2. CLASA X 38
Vasile Pop
Subiectul 4.Vom spune ca un numar natural n ≥ 4 este nco/i:nnit daca se
poate aseza cate un numar real in fiecare din cele n
2
patrate unitate ale unui
patrat 1 de latura n , astfel incat suma celor 9 numere din orice patrat de 3×3
continut de 1 sa fie strict negativa, iar suma celor 16 numere din orice patrat
4×4 continut de 1 sa fie strict pozitiva.Determinati toate numerele neobisnuite.
Mihai Baluna
2.4 Concursuri interjudetene
2.4.1 Concursul ”UNIREA”
1.Rezolvati ecuatia:
[5r
3
] +
¸
2r
2
¸
= 4 −

5
2.Se considera : ∈ 1. : ≥ 1 si functia :
1 : [:. ∞) → (1. ∞). 1(r) = r
2
−2:r +:
2
+ 1.
a)Aratati ca functia este o bijectie
b)Rezolvati ecuatia :
r
2
−2:r +:
2
+ 1 = :+

r + 1
3.Fie 1 : 1 → 1 o functie cu proprietatea :
1(r
2
−n
2
) = (r +n)(1(r) −1(n). ∀r. n ∈ 1 .
Demonstrati ca 1(2009r) = 20091(r).
4.Fie o. / 0,astfel incat

o = 1 +

/. Demonstrati ca:
o
4
+b
4
2
< o
2
/
2
+ (o +/)
3
.
2.4.2 Concursul ”Alexandru Myller”
1.Determinati valorile lui n ∈ · pentru care 41 are un multiplu de forma
o 00...0
. .. .
n t.]:c
/, unde a,b sunt cifre zecimale nenule.
CAPITOLUL 2. CLASA X 39
Mihai Baluna
2.Fie ABC un triunghi si / ∈ 1. / ∕= 1 si punctele ` ∈ 1C. · ∈ C¹. 1 ∈
¹1 astfel incat
11
1C
=
Þ1
Þ.
=
1.
11
= /.Se stie ca AM = BN=CP. Demonstrati
ca triunghiul ABC este echilateral.
I. V. Maftei
3.Pentru r. n ∈ 1 definim f(x,y)=distanta de la ∣r − n∣ la cel mai apropiat
intreg, iar pentru o multime finita ` ⊂ [0. 1] definim
:(`) =
i,u∈1,i<u

1(r. n) .Determinati valoarea maxima pentru :(`) cand
M parcurge familia multimilor de 4 elemente.
Dinu Serbanescu
4.Fie a un numar real. Aratati ca sirul cu termen general o
n
= (−1)
[no]
. n ≥
0 etse periodic daca si numai daca e este rational .
Gheorghe Iurea
2.4.3 Concursul ”Victor Valcovici”
1.Sa se rezolve ecuatia:
16
i
+ 81
i
+ 256
i
+ 625
i
= 24
i
+ 108
i
+ 240
i
+ 320
i
.
Marius Damian, Braila
2.Fie c o radacina nereala de ordinul 3 a unitatii.Sa se arate ca daca z este
un numar complex cu proprietatile ∣. −1∣ ≤ 1 si ∣. −c∣ ≤ 1,atunci ∣.∣ ≤ 1.
***
3.Sa se arate ca ecuatia (r−4)
log
4
5
= r−1+(2r−5)
log
6
4
. r 4. are solutie
unica.
Carmen si Viorel Botea, Braila
CAPITOLUL 2. CLASA X 40
2.4.4 Concursul ”Grigore Moisil”
Editia a V-a,30 ianuarie - 1 februarie 2009
1.Rezolvati in numere complexe sistemul:
i). +n = 4
ii)(.
2
+n
2
)(.
3
+n
3
) = 280.
***
2.Se considera functia 1 : [−1. 1] → 1 definita prin 1(r) =

r + 1+

r −1.
a)Demonstrati ca f este crescatoare pe [−1. 0] si descrescatoare pe [0. 1]
b)Rezolvati ecuatia1(r) =

2 +|oo
2
r
Cristinel Mortici
3.Fie o. / ∈ (0. ∞) cu proprietatea ca o/ = 10

2
.Aratati ca |o
2
o + |o
2
/ ≥
1.Cand are loc egalitatea?
Revista Minus
4.Fie o. / ∈ C. o ∕= 0 si functia 1 : C → C. 1(.) = o. + /. Sa se arate
ca daca punctele de afixe .
1
. .
2
. .
3
sunt coliniare atunci si punctele de afixe
1(.
1
). 1(.
2
). 1(.
3
)
2.4.5 Concursul ”Laurentiu Duican”
1.Sa se arate ca pentru orice o. /. c ∈ C are loc inegalitatea:
∣o∣ +∣/∣ +∣c∣ ≥ 1c(o/) +1c(/c) +1c(co) +
1
6
(∣o −/∣ +∣/ −c∣ +∣c −o∣)
2
2.Sa se demonstreze:

o/ ≤
r

(o+nb)(2o+(n−1)b)...(no+b)
n+1

o+b
2
. ∀o. / 0,unde n ∈ ·. n ≥ 2.
3.Fie a un numar irational si b un numar real astfel incat :
/ ≥
o
2
−2o
4
.Demonstrati ca functia 1 : Q → 1 definita prin:
1(r) = (r
2
+or +/)
2
+o(or +/). ∀r ∈ Q, este injectiva.
CAPITOLUL 2. CLASA X 41
4.Fie [ABCD] un tetraedru echifacial, iar M,N,P,Q picioarele inaltimilor
sale.Sa se arate ca tetraedrele [ABCD] si [MNPQ] au acelasi centru de greu-
tate.
2.4.6 Concursul ”Gheorghe Lazar”
1.Sa se rezolve ecuatia: (
1
3
)
i+1
+ (
1
12
)
i
−3(

3
12
)
i
= 3.
G. M., 12/2008
2.Fie ` =
¸
. ∈ C −1∣.
2
−. + 1 ∕= 0. .
4
+ 5.
2
+ 1 ∕= 0
¸
si functia
1 : ` → C data de relatia 1(.) =
(:
2
+:+1)
2
+(:
2
−:+1)
2
+:
4
+:
2
+1
(:
2
+:+1)
2
+(:
2
−:+1)
2
−:
4
−:
2
−1
. Sa se arate ca
daca 1(.) ∈ 1 atunci 1c(.) = 0 sau ∣.∣ = 1.
Emil C. Popa, Sibiu
3.Se da triunghiul ABC in care are loc relatia:
2 +:in¹+:in21 −2

2(
t
4
+1)2
s1r.
2
≤ 0.
Sa se arate ca triunghiul ABC este dreptunghic.
Liana Agnola, Sibiu
4.Fie n numar natural , n ≤ 2. Sa se arate ca n! se divide la (1 +2
2
+...n
2
)
daca si numai daca n + 1 si 2n + 1 sunt numere compuse.
Dumitru Acu, Sibiu
2.4.7 Concursul ”Trident”
1.Fie ABC un triunghi inscris intr-un cerc de raza 1 cu ¹(.
.
). 1(.
1
). C(.
C
) si

t.tl.t
(/ + c + /o).
b
.
t
= /.Daca k=0,sau k=1,sau k=-2 atunci triunghiul ABC
este echilateral.
Gheorghe Alexe
CAPITOLUL 2. CLASA X 42
2.Fie a,b,c numere reale pozitive.Demonstrati ca daca o
2
+/
2
+c
2
+o/c = 4
atunci o +/ +c ≤ 3.
Olimpiada, Iran 2003
3.Sa se arate ca 39 este singurul numar natural n pentru care |oo
n−7
(n +
2009) ∈ Q .
Dan Negulescu
Capitolul 3
Clasa XI
3.1 Etapa locala
3.1.1 Arges
Subiectul 1
Se da functia 1 : (0. ∞) → 1 , 1(r) =
1
r
. Pe graficul functiei f se iau punctele
¹
n
(n. 1(n)) , n ∈ ·

. Se noteaza cu :
n
aria triunghiului ¹
n
¹
n+1
¹
n+2
, n ∈ ·

.
Sa se demonstreze ca sirul (o
n
) , o
n
=
n

|=1
:
|
este convergent.
Marian Teler, profesor Costesti
Subiecul 2
a) Se considera numerele naturale prime j si c si ¹. 1 ∈ `
n
(1) doua matrici
care verifica relatia: jc¹1 = j¹+c1
Aratati ca ¹1 = 1¹.
b) Fie functiile 1. o : (o. c
2
) → 1, 1(r) =

r pentru r ∈ (0. 1) si 1(r) = 1 +

r
pentru r ∈ [1. c
2
) , iar o(r) =
1(ln(1 +r
2
))
ln(1 +1(r
2
))
.
Sa se determine multimea punctelor de discontinuitate a lui g.
* * *
43
CAPITOLUL 3. CLASA XI 44
Subiectul 3
Sa se rezolve ecuatia matriciala: A
n
=


1 1 1
0 1 1
0 0 1


, A ∈ `
3
(1) , n ∈ · ,
impar.
* * *
Subiectul 4
Fie ¹ ∈ `
2
(1) cu proprietatile det(¹−31
2
) = 4 si det(¹+ 21
2
) = 9. Sa se
determine (¹−1
2
)
n
pentru n ∈ · si n ≥ 2.
ISJ Arges
3.1.2 Braila
Subiectul 1
Fie matricea ¹ =

o 1
1 o

, o ∈ 1−{1}. Calculati det (
n

|=1
¹
|
) , n ∈ ·

.
* * *
Subiectul 2
Fie matricile ¹. 1. C ∈ `
n
(C) astfel incat ¹1C = 1
n
.
a) Sa se demonstreze ca ¹. 1. C sunt inversabile.
b) Daca matricea l = 1
n
+¹+¹1 este inversabila , sa se denostreze ca matricile
\ = 1
n
+ 1 + 1C si \ = 1
n
+ C + C¹ sunt inversabile si suma inverselor lor
este 1
n
.
Emilian Runceanu
Subiectul 3
Fie sirul (r
n
)
n≥1
, r
1
= o , r
2
= / , o / 0 si

r
n
r
n+1

2
−1 =
r
n+2+(−1)
r+1
r
n+2
,
CAPITOLUL 3. CLASA XI 45
∀n ≥ 1. Sa se studieze convergenta sirului.
Nicolae Stanica
Subiectul 4
Fie c 1 si functia 1 : (0. ∞) → (0. ∞) , cu proprietatea
1(r + 1) −1(r) = : ∈ 1. ∀r ∈ 1.
Demonstrati ca sirul (o
n
)
n∈Þ∗
, o
n
=
n

|=1
1(/)
c
|
, n ∈ ·

este convergent si
calculati limita lui.
Marius Damian
3.1.3 Caras-Severin
Subiectul 1
a) Sa se dea exemplu de matrice ¹ ∈ `
2
(1). ¹ ∕= O
2
. ¹ ∕= 1
2
pentru care exista
j ∈ ·. j ≥ 2 astfel incat ¹
µ
= ¹.
b) Sa se arate ca daca n. j ∈ ·. n. j ≥ 2 si ¹ ∈ `
n
(1) astfel incat ¹
µ+1
= ¹
atunci :ono(¹) +:ono(1
n
−¹
µ
) = n.
RMCS 24 , articol
Subiectul 2
Un determinant 1 de ordinul 3 are elementele de pe diagonala principala egale
cu
1
2
, iar suma elementelor de pe fiecare linie si fiecare coloana este egala cu 1.
Sa se arate ca: 1 0.
* * *
Subiectul 3
Fie r
1
∈ (0. 1) si sirul (r
n
)
i∈Þ

definit prin r
n+1
= r
n
3
− r
n
2
+ 1. ∀n ≥ 1. Sa
se arate ca sirul (r
n
)
n∈Þ

este convergent si sa se calculeze lim
n→∞
(r
1
⋅ r
2
⋅ ... ⋅ r
n
).
CAPITOLUL 3. CLASA XI 46
* * *
Subiectul 4
Sa se calculeze lim
i→0

3
i
+ 5
i
2

t|gi
.
GM 10/2007
3.1.4 Cluj
Subiectul 1
Se considera matricele ¹. 1 ∈ `
n
(1) cu proprietatea ca 1 − ¹ = 1
n
. Ce cpn-
ditie trebuie sa indeplineasca matricea ¹ astfel incat , oricare ar fi / ∈ ·

, sa
aibe loc egalitatea: 1 +1
2
+1
3
+... +1
|
= /1
n
+
/(/ + 1)
2
¹ ?
Subiectul 2
Fie o. /. c. d ∈ (0. ∞) astfel incat o
2
+/
2
= c
2
+d
2
si matricea
¹ =




o 0 0 /
0 c d 0
0 −d c 0
−/ 0 0 o




.
a) Daca suma elementelor matricei ¹
2
este 0 atunci / = c.
b) Sa se calculeze ¹
n
unde n ∈ ·

.
Ilie Diaconu
Subiectul 3
Se considera functia 1 : 1 → 1 cu proprietatea ca ∣1(r) − r ⋅ sin r∣ ≤ ∣r
3
∣ ,
∀r ∈ 1. Calculati: lim
i→0
1(r)
r
2
.
Subiectul 4
Sa se calculeze limita sirului:
CAPITOLUL 3. CLASA XI 47
(r
n
)
n≥1
definit prin r
n
=
n

|=1
1
n +
3

(/ + 1)
2
(/
2
+ 1)
2
, ∀n ≥ 1.
Liviu Tivadar
3.1.5 Constanta
Subiectul 1
Fie ¹ o matrice de ordin n cu elemente reale , avand proprietatea ca ¹
2007
+
¹
2008

2009
= O
n
. Notam cu 1 = 1
n
+¹+¹
2
. Sa se demonstreze ca matricea
1
n
−¹1 este inversabila.
Subiectul 2
i) Fie ¹. 1 ∈ `
2n+1
(C) cu ¹
2
−1
2
= 1
2n+1
. Aratati ca det(¹1 −1¹) = 0.
ii) Gasiti ¹. 1 ∈ `
2
(C) cu ¹
2
−1
2
= 1
2
, dar det(¹1 −1¹) ∕= 0.
GMB
Subiectul 3
Sa se calculeze lim
n→∞
n(
!

n
|
+on
|−1
+
!

n
|
−on
|−1
−2n) , unde / ∈ ·

. / ≥ 2
si o ∈ 1
+

.
Dorin Arventiev
Subiectul 4
Fie sirul (o
n
)
n≥1
cu o
1
= 1 si o
n+1
=
o
n
2
+ 2
n + 1
. ∀n ∈ ·.
Sa se calculeze: lim
n→∞
o
1
+o
2
+... +o
n
1 +
1
2
+
1
3
+... +
1
n
.
GMB
CAPITOLUL 3. CLASA XI 48
3.1.6 Dolj
Subiectul 1
Fie o. /. c ∈ 1 care verifica o
2
+/
2
+c
2
= 1 si matricea
¹ =


o / c
c o /
/ c o


.
Aratati ca ∣ det ¹∣ ≤ 1.
* * *
Subiectul 2
Definim sirul (n
n
)
n∈Þ
prin n
0
= n
1
= n
2
= 1 si apoi prin conditia
det

n
n
n
n+1
n
n+2
n
n+3

= n!. ∀n ≥ 0.
Aratati ca n
n
∈ 7 , pentru orice numar natural n.
* * *
Subiectul 3
Fie sirul (r
n
)
n≥1
astfel incat r
1
= 1 si (n + 1)(r
n+1
−r
n
) ≥ 1 +r
n
, ∀n ∈ ·

.
Aratati ca (r
n
)
n≥1
nu este marginit.
* * *
Subiectul 4
Sa se calculeze:
lim
n→∞
(

1≤.∕=;∕=|∕=.≤n
1
i
1
,
1
/
(ln n)
2
−ln n).
CAPITOLUL 3. CLASA XI 49
Tatiana Ignat , Craiova
3.1.7 Galati
Subiectul 1
Se considera matricile ¹. 1 ∈ `
2
(1) care indeplinesc conditiile:
(i). det(¹+ 20081) = det(2008¹+1) ;
(ii). det(¹+ 20091) = det(2009¹+1).
Sa se demonstreze ca det ¹ = det 1.
Totolici Mihai
Subiectul 2
Fie o. /. c ∈ 1. o ∕= 0. Sa se arate ca det(oA
2
+ /A + c1
2
) ≥ 0. ∀A ∈ `
2
(1)
daca si numai daca /
2
−4oc ≤ 0.
Conf. dr. Jenica Cringanu
Subiectul 3
Fie c ∈ 1. Sa se arate ca sirul cu termenul general r
n
= {n ⋅ c}. n ∈ ·, este
convergent daca si numai daca c ∈ 7. (S-a notat cu {o} partea fractionara a
numarului o).
Conf. dr. Jenica Cringanu
Subiectul 4
Sa se calculeze lim
i→0
to
2008
(r) −o:cto
2008
(r)
r
2009
.
Dumitru si Rodica Balan
CAPITOLUL 3. CLASA XI 50
3.1.8 Gorj
Subiectul 1.Fie o. /. c ∈ 1

, t o radacina a ecuatiei r
2
+ r + 1 = 0 functia
1 : 1 → 1. 1(r) = o + /r + cr
2
si matricele ¹ =


1 1 1
1 t t
2
1 t
2
t
4


, 1 =


o / c
/ c o
c o /


. Sa se arate ca :
a) det ¹ = t(t + 1)(t −1)
3
.
b) det 1 = −1(1)1(t)1(t
2
).
Subiectul 2.Fie sirul (o
n
)
n≥1
definit astfel o
1
= 1 si
n
o
n+1

n + 1
o
n
=
n(n + 1). ∀n ≥ 1 . Sa se calculeze lim
n→∞
1
n
3
n

|=1
1
ln(1 +o
|
)
.
Subiectul 3.a) Se considera ¹ ∈ `
3
(C) avand proprietatea ¹A = A¹. ∀A ∈
`
3
(C). Sa se arate ca ¹ = o1
3
, unde o ∈ C.
b) Daca ¹. 1 ∈ `
n
(1) astfel ca 1¹ = −¹ si ¹1 = −1 sa se arate ca matricea
¹+1 +1
n
este inversabila.
Subiectul 4.Fie (¹
n
)
n≥1
un sir de numere reale cu proprietatea ca sirul
(/
n
)
n≥1
este marginit , unde /
n
= n
2
(o
n
−sin n)
2
.Aratati ca sirul o
n
este diver-
gent.
3.1.9 Hunedoara
Subiectul 1
a) Se considera o matrice ¹ ∈ `
2
(1) nenula pentru care T:(¹
2008
) = (T:(¹
1004
))
2
. Sa se demonstreze ca :ono(¹) = 1.
b) Sa se dea exemplu de 2 matrici ¹
1
. ¹
2
∈ `
2
(1) nenule pentru care T:(¹
.
2008
) =
(T:(¹
.
1004
))
2
. i = 1. 2 si :ono(¹
1

2
) = 2.
Subiectul 2
Fie n ∈ ·. n ≥ 2 si o permutare c ∈ o
n
. Se considera multimea ¹
o
=
{∣i −c(i)∣∣i ∈ {1. 2. 3. .... n}}.
a) Sa se arate ca

o∈S
r
¹
o
= {0. 1. 2. 3. .... n −1}.
b) Daca n = 4/+2 sau n = 4/+3. / ∈ · , sa se arate ca n−1 ≥ co:d(¹
o
). ∀c ∈
CAPITOLUL 3. CLASA XI 51
o
n
.
Subiectul 3
Pentru n ∈ ·

, se considera sirul de numere pozitive (r
n
)
n≥1
si sirul (n
n
)
n≥1
definit astfel n
n
=

r
1
+

r
2
+

... +

r
n
. Se cere:
a) Daca r
n
= 1. ∀n ∈ ·

, atunci (n
n
)
n≥1
este convergent.
b) Daca r
n
≤ c
2
r
. ∀n ∈ ·

atunci (n
n
)
n≥1
este convergent.
c) Daca exsita / 2 pentru care r
n
≥ c
|
r
. ∀n ∈ ·

, atunci (n
n
)
n≥1
este
divergent.
Subiectul 4
Fie sirurile (r
n
)
n≥1
si (n
n
)
n≥1
definite prin r
0
. n
0
0 , r
n+1
= n
n
+
1
n
n
si
n
n+1
= r
n
+
1
r
n
. ∀n ∈ ·.
a) Sa se arate ca lim
n→∞
r
n
= lim
n→∞
n
n
= ∞.
b) Sa se arate ca lim
n→∞
r
n

2n
= lim
n→∞
n
n

2n
= 1.
3.1.10 Ilfov
Subiectul 1
Sa se determine numerele reale o. /. c astfel incat:
lim
i→∞
r(

or
2
+/r +c −2r −3) = 2009.
Subiectul 2
Fie o ∈ C si matricea ¹ ∈ `
2
(C). ¹ =

o 1
0 o

. Daca se noteaza cu
1 = ¹+¹
2

3
+... +¹
n
. n ∈ ·

, sa se determine matricea 1.
Subiectul 3
Sa se arate ca sirul (o
n
)
n≥1
, dat de relatia o
n
=
6o
n+1
+o
n−1
5
cu o
1
=
1
2
si
o
2
=
1
3
este convergent si sa se calculeze limita sa.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 52
Subiectul 4
a) Fie ¹ ∈ `
2
(C) cu proprietatea ca T:(¹) = T:(¹
2
) = 0. Aratati ca
det(¹
2
) = 0.
b) Fie ¹ ∈ `
2
(1) cu proprietatea ca T:(¹) ∕= 0. Sa se arate ca matricea
1 ∈ `
2
(1) comuta cu matricea ¹ daca si numai daca comuta cu ¹
2
.
3.1.11 Prahova
Subiectul 1
Se considera sirul (o
n
)
n≥1
cu o
1
=

10. o
2
=

20 si o
[o
r
]
=
3o
n
+ 2[o
n
] + 11
5
. ∀n ≥
1 unde [r] = partea intreaga a numarului real r.
a) Calculati o
3
si o
4
.
b) Sa se studieze convergenta sirului (o
n
)
n≥1
.
c) Sa se determine lim
n→∞
o
n
n
.
Militaru Claudiu
Subiectul 2
Fie 1
1
. 1
2
: 1 ⇒ 1 functi periodice de perioade T
1
, respectiv T
2
astfel incat:
lim
i→0
1
1
(r)
r
= |
1
∈ 1 si lim
i→0
1
2
(r)
r
= |
2
∈ 1

.
a) Sa se arate ca (3 +

7)
n
+ (3 −

7)
n
= / ∈ 7.
b) Sa se calculeze lim
n→∞
1
1
((3 +

7)
n
⋅ T
1
)
1
2
((2 +

2)
n
⋅ T
2
)
.
Popa Dumitru
Subiectul 3
Fie n ∈ ·

si ¹. 1 ∈ `
n
(C) inversabile. Sa se arate ca:
a) Daca ¹1
−1
= 1
n
+1¹
−1
, atunci det(¹−1) ∕= 0.
b) Daca 1¹
−1
= 1
n
+¹1
−1
, atunci det(¹+1) ∕= 0.
Ion Nedelcu
Subiectul 4
CAPITOLUL 3. CLASA XI 53
Fie matricele A =

−1 1
−1 1

si Y =

o 0
o 1

, o ∈ C.
a) Demonstrati ca (AY −Y A)
2
= 1
2
.
b) Fie ¹. 1 ∈ `
2
(C) astfel incat (¹1 −1¹)
n
= 1
2
. n ∈ ·. Demonstrati ca n
este par.
c) Fie ¹. 1 ∈ `
n
(C) astfel incat (¹1 −1¹)
2
= 1
n
. Demonstrati ca n este par.
Dorin Vasile
3.1.12 Salaj
Subiectul 1
Calculati limita: 1 = lim
i→1
(1 −

r)(1 −
3

r)...(1 −
r

r)
(1 −r)
n−1
.
Subiectul 2
Aratati ca sirul (r
n
)
n≥1
, definit prin r
n
=
n

|=1
1
n +/ +/
2
. ∀n ≥ 1 este marginit
si calculati limita lim
n→∞
r
n
.
Subiectul 3
Sa se calculeze ¹
n
. n ∈ ·

, unde ¹ =


0 1 1
1 0 1
1 1 0


.
Subiectul 4
Fie (o
n
)
n≥0
dat astfel: o
0
= 1. o
n+1
=
4

14 +o
n
. n ∈ ·. Sa se calculeze
lim
n→∞
o
n
.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 54
3.1.13 Sibiu
Subiectul 1
Fie ¹. A ∈ `
2
(C) , unde ¹ =

2 0
0 6

si ¹⋅ A = A ⋅ ¹.
a) Aratati ca exista o infinitate de matrici A ∈ `
2
(C) cu proprietatea data.
b) Aflati A
n
pentru n ∈ ·.
c) Rezolvati in `
2
(1) ecuatia matriciala:
A
6
−A
3
=

2 0
0 6

.
d) Cate solutii are ecuatia de la punctul c) , daca A ∈ `
2
(C).
Liana Agnola
Subiectul 2
Fie ¹. 1 ∈ `
n
(C) cu det(1) = d
1
∕= 0. det(¹1−1¹) = d
2
∕= 0 si det(¹1
−1
−1
−1
¹) =
d
3
∕= 0. Aratati ca:
d
2
= (−1)
n
d
1
2
d
3
.
Constantin Tarnu
Subiectul 3
Determinati o. /. c ∈ 1 astfel incat sa fie indeplinita egalitatea:
lim
i→∞
(

r
4
+ 2r
3
−or
2
−/r −c) = 0.
* * *
Subiectul 4
Fie sirul (r
n
)
n≥1
strict descrescator cu proprietatea:
r
n
4
+ 4r
n
≥ r
n
2
+r
n
3
r
n+1
+ 4. ∀n ≥ 1.
Aratati ca sirul (r
n
)
n≥1
este convergent si aflati limita sa.
Gazeta Matematica
CAPITOLUL 3. CLASA XI 55
3.1.14 Timis
Subiectul 1
Sa se studieze convergenta sirului (r
n
)
n≥1
cu termenul general r
n
=


1 +
sin(2n + 1)
¬
2
n


n
, oricare ar fi n ∈ ·

.
Aurel Dobosan
Subiectul 2
Se da matricea ¹ =


o 0 0
o o 0
/ o o


unde o. / ∈ 1. Calculati ¹
n
. n ∈ ·

.
Valerica Negru
Subiectul 3
Fie ¹. 1 ∈ `
3
(C) doua matrice patrate de dimensiuni 3×3 cu elemente numere
complexe iar . ∈ C −1 o radacina cubica a unitatii. Aratati ca:
det(¹+1) + det(¹+.1) + det(¹+.
2
1) = 3(det(¹) + det(1)).
Mihai Chis
Subiectul 4
Fie o ∈ 1 un numar real oarecare fixat , iar (r
n
)
n∈Þ
sirul de numere reale
definit prin
r
0
= o si r
n+1
= c
−i
r
+r
n
. ∀n ∈ · .
Aratati ca:
a) Sirul (r
n
)
n∈Þ
are limita +∞.
b) lim
n→∞
ln(n)
r
n
= 1.
Mihai Chis
CAPITOLUL 3. CLASA XI 56
3.1.15 Valcea
Subiectul 1
a) Sa se arate ca det(A+Y ) +det(A−Y ) = 2(det A+det Y ). ∀A. Y ∈ `
2
(C).
b) Demonstrati ca pentru orice matrice din ¹. 1 ∈ `
2
(C) are loc egalitatea:
(¹1 −1¹)
2
= (det(¹1 −1¹) −4 det ¹det 1) ⋅ 1
2
.
* * *
Subiectul 2
Fie c ∈ 1. Pentru n ≥ 3 definim:
Δ
|
=

co:(c +
2/Π
n
) −co:c :in(c +
2/Π
n
) −:inc)
co:(c +
2(/ + 1)Π
n
) −co:c :in(c +
2(/ + 1)Π
n
) −:inc

.
Sa se calculeze limita sirului (o
n
)
n≥1
. o
n
=
n−2

|=1
∣Δ
|
∣.
Gheorghe Croitoru si Gabriel Popa
Subiectul 3
Fie sirurile: (r
n
)
n≥1
definit prin r
1
= o 1. r
n+1
=
1
2
(r
n
+
o
r
n
) si n
n
=
r
n


o. ∀n ≥ 1.
a) Sa se arate ca n
n+1
<
1
2
n
n
.∀n ≥ 1.
b) Sa se calculeze lim
n→∞
r
n
.
* * *
Subiectul 4
Fie matricea ¹ ∈ `
2
(C) cu proprietatea ca ¹
2009
= O
2
. Sa se arate ca ¹
2
= O
2
.
* * *
CAPITOLUL 3. CLASA XI 57
3.1.16 Vaslui
Subiectul 1
a) Sa se arate ca nu exista matrici patratice de ordin 2 , A , cu elemente numere
rationale astfel incat A
4
= −1
2
.
b) Sa se dea un exemplu de matrice A ∈ `
2
(1) cu proprietatea A
4
= −1
2
.
* * *
Subiectul 2
Fie sirul de numere reale (r
n
)
n≥1
definit astfel: r
1
= o. o ∈ 1. o ∕= 1 ,
2r
n
2
= r
n
(3r
n+1
−1) + 3r
n+1
+ 1. ∀n ≥ 1. Calculati lim
n→∞
r
n
.
Brasoveanu Valeriu
Subiectul 3
Se da determinantul:
d
n
(.) =

.
n
⋅ ⋅ ⋅ .
3
.
2
. + 1
.
n
⋅ ⋅ ⋅ .
3
.
2
+ 1 .
.
n
⋅ ⋅ ⋅ .
3
+ 1 .
2
.
.
.
. ⋅ ⋅ ⋅
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
n
+ 1 ⋅ ⋅ ⋅ .
3
.
2
.

.
Rezolvati in C ecuatia d
n
(.) = 0.
* * *
Subiectul 4
Calculati:
lim
i→∞


2
2 −r
r
+ 4
4 −r
r
+ 6
6 −r
r
+ 12
12 −r
r


i
.
* * *
CAPITOLUL 3. CLASA XI 58
3.2 Olimpiada Judeteana
Subiectul 1.Fie ¹. 1. C trei matrice de ordin 3,care au elemente numere reale
si care indeplinesc conditiile dct(¹ + i1) = dct(C + i¹) si dct(¹) = dct(1) =
dct(¹).Aratati ca dct(¹+1) = dct(C +¹).
Subiectul 2.Fie n ∈ ·

si o matrice ¹ ∈ `
n
(C). ¹ = (o
µo
)
1≤µ,o≤n
,cu
proprietatea : o
.;
+o
;|
+o
|.
= 0. ∨i. ,. / ∈ {1. 2. .... n}.Aratati ca :ono(¹) ≤ 2.
Gazeta Matematica
Subiectul 3.Fie (r
n
)
n≥1
un sir definit de r
1
= 2. r
n+1
=

r
n
+
1
n
. ∨n ≥
1.Aratati ca lim
n→∞
r
n
= 1 si calculati lim
n→∞
(r
n
)
n
.
Subiectul 4.a) Aratati ca functia 1 : 1 → 1. 1(r) = 2[r] − co:(3¬r) are
proprietatile : functia 1 este continua pe 1 si, pentru orice n ∈ 1, ecuatia
1(r) = n are exact trei solutii.
b) Fie / 0 un numar intreg par.Aratati ca nu exista nici o functie 1 :
1 → 1 cu proprietatile : functia 1 este continua pe 1 si,pentru orice n ∈ Im1
, ecuatia 1(r) = n are exact / solutii.
Benjamin Bogosel,Timisoara
3.3 Olimpiada nationala
Subiectul 1.Fie (t
n
)
n
un sir convergent de numere reale , t
n
∈ (0. 1) pentru
orice n ∈ · si lim
n→∞
t
n
∈ (0. 1).Definim sirurile (r
n
)
n
si (n
n
)
n
prin relatiile
r
n+1
= t
n
r
n
+(1 −t
n
)n
n
. n
n+1
= (1 −t
n
)r
n
+t
n
n
n
,pentru orice n ∈ · si r
0
. n
0
numere reale fixate.
a) Sa se arate ca sirurile (r
n
)
n
. (n
n
)
n
sunt convergente si au aceeasi limita.
b) Aratati ca daca lim
n→∞
t
n
∈ {0. 1} concluzia nu mai este in general adevarata.
Mihai Baluna
CAPITOLUL 3. CLASA XI 59
Subiectul 2.Fie 1 : 1 → 1 o functie continua cu proprietatea ca pentru orice
r ∈ 1 limita
lim
ℎ→0

1(r +ℎ) −1(r)

∣ exista si este finita.
Aratati ca in orice punct din 1 1 este derivabila sau admite derivate laterale
finite,de acelasi modul si semn contrar.
G.Rene
Subiectul 3.Fie ¹. 1 ∈ `
n
(C) cu ¹1 = 1¹ si dct1 ∕= 0.
a) Aratati ca daca ∣dct(¹ + .1)∣ = 1 pentru orice . ∈ C cu ∣.∣ = 1 , atunci
¹
n
= O
n
.
b) Ramane adevarata concluzia daca eliminam conditia ¹1 = 1¹ ?
Vasile Pop
Subiectul 4.Fie functiile 1. o. ℎ : 1 → 1, unde : este derivabila , o si ℎ sunt
monotone iar 1

= 1 +o +ℎ.
Demonstrati ca multimea punctelor de discontinuitate ale functiei o coincide cu
multimea punctelor de discontinuitate ale functiei ℎ.
Cristinel Mortici
3.4 Concursuri interjudetene
3.4.1 IMAR - Bucuresti
Subiectul 1
Pe o tabla n × n , cu n
2
patratele se aseaza un pion intr-un patratel arbitrar.
Pionul presupus a fi intr-o coloana / , poate fi mutat in orice patrat din linia /.
Aratati ca exista o secventa de n
2
mutari astfel incat orice patrat al tablei este
vizitat exact o data si pionul se intoarce la pozitia initiala.
Subiectul 2
CAPITOLUL 3. CLASA XI 60
Un punct 1 de coordonate intregi , din planul cartezian rOn , se numeste ·i.i/i|
daca segmentul O1 nu contine in interior puncte de coordonate intregi. Aratati
ca pentru orice n ∈ ·

exista un punct ·i.i/i| 1
n
aflat la distanta mai mare
decat n de orice alt punct ·i.i/i|.
Subiectul 3
Doua cercuri
1,2
se taie in punctele A si Y . Prin Y se duce paralela la tangenta
comuna cea mai apropiata. Aceasta intersecteaza a doua oara cercurile
1,2
in ¹
respectiv 1. Fie O centrul cercului tangent exterior la
1,2
si tangent interior la
cercul circumscris triunghiului ¹A1. Aratati ca AO este bisectoare in unghiul

¹A1.
Subiectul 4
Aratati ca pentru orice functie 1 : (0. ∞) → (0. ∞) exista numere reale strict
pozitive r. n astfel incat 1(r +n) < n ⋅ 1(1(r)).
3.4.2 Concursul ”Myller”
Subiectul 1
Fie sirul (r
n
)
n≥1
de numere reale definit prin r
1
= 1 si r
n+1
=

r
n

n
n + 1

,
oricare ar fi n ≥ 1. Sa se arate ca sirul este divergent.
Paul Gerogescu , Gabriel Popa
Subiectul 2
a) Sa se determine doua matrice ¹. 1 ∈ `
2
(C) cu proprietatea ca ¹
2
+1
2
= 1
2
si matricea ¹1 −1¹ este inversabila.
b) Fie n un numar natural impar si matricele ¹. 1 ∈ `
n
(C) astfel incat ¹
2
+
1
2
= 1
n
. Sa se arate ca det(¹1 −1¹) = 0.
Andrei Ciupan
Subiecrul 3
Fie 1. Q : 1 → 1 doua functii polinomiale neconstatne cu proprietatea ca exista
se este finita lim
i→∞
([1(r)] −[Q(r)]). Sa se arate ca exista n ∈ 7 astfel incat
1(r) −Q(r) = n , oricare ar fi r ∈ 1.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 61
Gheorghe Iurea
Subiectul 4
Fie ¹ ∈ `
n
(1) o matrice simetrica cu elementele de pe diagonala principala
egale cu 1 si cu suma modulelor elementelor de pe fiecare linie mai mica sau
egala cu 2. Sa se arate ca det(¹) ≤ 1.
Cosmin Pohoata
3.4.3 Concursul ”Unirea”
Subiectul 1
Aratati ca , daca ¹ ∈ `
2
(7) satisface ¹
4
= 1
2
, atunci ¹
2
= 1
2
sau ¹
2
= −1
2
.
Subiectul 2
Fie matricele ¹ ∈ `
3,2
(1). 1 ∈ `
2,3
(1). C = ¹1 si 1 = 1¹ . Aratati ca daca
C =


6 9 3
−3 −6 −3
3 9 6


, atunci :
1) C
2
= 3C si 1
3
= 31
2
;
2) 1 = 31
2
.
Subiectul 3
Fie r
0
= 0. n
0
0 si sirurile (r
n
)
n≥0
. (n
0
)
n≥0
definite prin
r
|
= r
|−1
−n
|−1
. ∀/ ≥ 1
n
|
= n
|−1
−c
i
!
+c
i
!−1
. ∀/ ≥ 1.
Sa se arate ca sirurile (r
n
)
n≥0
. (n
0
)
n≥0
admit limite si sa se calculeze limitele
lor.
Subiectul 4
Calculati
lim
n→∞
n ⋅ sin 1 ⋅ sin 2 ⋅ ... ⋅ sin n
CAPITOLUL 3. CLASA XI 62
3.4.4 Concursul ”Trident”
Subiectul 1
Calculati lim
i→0
(:in
3
r + sin r + 1)
n
−1
:in
n
r + 4 sin r
. n ∈ ·

Alfred Eckstein si Viorel Tudoran
Subiectul 2
Fie ¹ ∈ `
2
(7) si T:(¹) = 1. Sa se arate ca:
(det ¹) ⋅ det(¹
3
+¹+1
2
) ≤ 2det
4
¹−4det
3
¹+ det
2
¹+ det ¹+ 1.
Viorel Botea
Subiectul 3
Fie sirurile de numere reale pozitive (r
n
)
n
. (n
n
)
n
. (.
n
)
n
astfel incat
r
n+1
=
r
n
+n
n
+.
n
3
. n
n+1
=
3

r
n
⋅ n
n
⋅ .
n
. .
n+1
=
3
1
r
n
+
1
n
n
+
1
.
n
.
Demonstrati ca sirurile au limite si limitele lor sunt finite.
Dan Negulescu
3.4.5 Concursul ”Victor Valcovici”
Subiectul 1
Se considera sirurile (r
n
)
n≥1
si (n
n
)
n≥1
date de r
1
= 3. n
1
= 2. r
n+1
=
n
n
10
+ 3
si n
n+1
=
r
n
10
+2. ∀n ≥ 1. Sa se arate ca (r
n
)
n≥1
si (n
n
)
n≥1
sunt convergente si
sa se determine limitele lor.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 63
Marius Mohonea
Subiectul 2
Fie ¹. 1 ∈ `
n
(C) cu proprietatile: 3¹1
2
¹ = 21
2
¹
2
+¹ si ¹
2
1 = 1
n
. Aratati
ca det(¹1
2
−1
2
¹) = 0.
Andrei Alban
Subiectul 3
Sa se determine functiile 1 : 1 → 1 , derivabile pe 1 , cu derivatele continue
pe 1 , ce satisfac conditiile : ∀r ∈ 1. ∣1

(r)∣ ≤ 71(r) si 1(3) = 0.
Iulian Danielescu
3.4.6 Concursul ”Gheorghe Lazar”
Subiectul 1
Fie 0 < o < / < 2o. / ∕= o

1 +

2
2

iar (r
n
)
n≥0
. (n
n
)
n≥0
. (.
n
)
n≥1
trei siruri
reale ce indeplinesc conditiile:
i) r
0
= /. r
n+1
= o +

r
n
(2o −r
n
). ∀n ≥ 0 ;
ii) (n
n
)
n≥0
este un sir convergent ;
iii) ∀n ≥ 1. .
n
=
1
n

n

|=1
r
|
n
|
.
Aratati ca (r
n
)
n≥0
este divergent , iar sirul (.
n
)
n≥1
este convergent.
Doru Isac
Subiectul 2
Notam cu C[0. 1] familia functiilor continue 1 : [0. 1] → [0. 1] si definim aplicatia
CAPITOLUL 3. CLASA XI 64
. : C[0. 1] → C[0. 1] prin .(1)(r) =
1
2
1(r) + 2r(1 −r).
a) Aratati ca . e bine definita.
b) Calculati .
n
(ℎ) = . ∘ . ∘ ... ∘ .(ℎ) de n ori , unde ℎ ≡ 0.
c) Daca ℎ ≡ 0 atunci , pentru orice r ∈ [0. 1] sirul (.
n
(ℎ))
n
este convergent iar
functia definita prin 1(r) = lim
n→∞
.
n
(ℎ) apartine lui C[0. 1].
Nicolae Secelean
Subiectul 3
Fie c ∈ (0. 1) si functia 1 : 1 → 1 cu proprietatea ca exista lim
n→∞
(1(r + 1) −
c1(r)) = 0. Sa se arate ca lim
i→∞
1(r) = 0.
Emil C. Popa
Subiectul 4
Fie ¹. 1 ∈ `
2
(1) . Sa se arate ca det[(¹1 +1¹)
4
−(¹1 −1¹)
4
] ≥ 0.
G.M. 12/2007
3.4.7 Concursul ”Chindia ”
Subiectul 1
a) Calculati 1
2
+¹+¹
2
+... +¹
2009
, unde ¹ =




co:
¬
2
−:in
¬
2
:in
¬
2
co:
¬
2




b) Determinati multimea ` =

1 ∈ `
2
(1)∣

2009 9002
2008 8002

1 −1

2009 9002
2008 8002

= 1
2

Cristinel Mortici , Dinu Teodorescu
CAPITOLUL 3. CLASA XI 65
Subiectul 2
a) Calculati: lim
n→∞

1
2009

n
2009
+ 1
+
1
2009

n
2009
+ 2
+... +
1
2009

n
2009
+n

.
b) Aratati ca sirul r
n
= 1 +
1
2
2
+
1
3
2
+... +
1
n
2
este convergent , apoi calculati
limita sa , folosind eventual faptul presupus cunoscut ca:
lim
n→∞

1 +
1
3
2
+
1
5
2
+... +
1
(2n −1)
2

=
¬
2
8
Cristinel Mortici , Dinu Teodorescu
Subiectul 3
Fie functia 1 : [0. ∞) → 1 , data prin 1(r) = c
i
−1 −r −
r
2
2

r
3
6
.
Demonstrati ca 1(0) = 1

(0) = 1”(0) = 1”

(0) si deduceti ca:
c
i
≥ 1 +r +
r
2
2
+
r
3
6
. ∀r ≥ 0.
Cristinel Mortici , Dinu Teodorescu
3.4.8 Concursul ” Nicolae Coculescu”
Subiectul 1
Fie n ∈ ·. n ≥ 3. Sa se determine numarul permutarilor o ∈ o
n
astfel incat
o(o(o(1))) = 2.
Dinu Serbanescu
Subiectul 2
Fie ¹ = (o
.;
)
1≤.,;≤n
o matrice cu elemente reale pozitive astfel incat
n

;=1
o
.;
,
pentru orice i = {1. 2. .... n}.
a) Sa se arate ca pentru orice / ∈ ·

, suma elementelor matricei ¹
|
este
n.
b) Daca ` ∈ C verifica relatia det(¹−`1
n
) = 0 , atunci ∣`∣ ≤ 1.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 66
Vasile Pop
Subiectul 3
Fie sirul (o
n
)
n≥1
definit prin o
1
1 si o
n+1
o
n
+ 1
o
n
+n
pentru n ≥ 1.
a) Sa se arate ca (o
n
)
n≥1
este strict descrescator si lim
n→∞
o
n
= 0.
b) Sa se calculeze lim
n→∞
no
n
.
Florian Dumitrel
Subiectul 4
Fie (o
n
)
n≥1
un sir de numere reale cu proprietatea ca exista lim
n→∞
o
n
1 +o
n
2
=
1
2
.
Sa se arate ca lim
n→∞
o
n
= 1.
Florian Dumitrel
3.4.9 Concursul ”Nicolae Teodorescu”
7ino1
Subiectul 1
Pentru n ≥ 2. n ∈ ·, notam cu `
2,n
({−1. 1}) multimea matricelor de tip
(2. n) cu elemente in multimea {−1. 1}. Daca ¹ ∈ `
2,n
({−1. 1}), notam
cu :
.
numarul minorilor nenuli de ordin 2 ai matricei ¹. Sa se calculeze
max{:
.
∣ ¹ ∈ `
2,n
({−1. 1})}.
Laura Nastasescu
Subiectul 2
Sa se calculeze : lim
n→∞
n

|=1
[/c
1/|
]
n
2
.
Ionel Tudor
CAPITOLUL 3. CLASA XI 67
Subiectul 3
Consideram numerele o. /. c. d 1 astfel incat o+/+c+d = 8. Sa se demonstreze
inegalitatea: o
o
2
/
b
2
c
t
2
d
J
2
≥ 65536.
Viorel Tudoran , Ucu Crisan
Subiectul 4
Fie n ≥ 2 natural. Sa se arate ca polinomul 1 = A
n−1
+ A
n−2
+ ... + A + 1
este ireductibil in 7[A] daca si numai daca n este prim.
Marcel Tena
7ino2
Subiectul 1
Sa se rezolve in numere reale ecuatia:
r
3
3
−r +
¬
6
= o:cctor.
Aurel Dobosan
Subiectul 2
Se considera functia 1 : (0. ∞) → 1. 1(r) = r +
1
r
pe graficul careia luam
punctele ¹
n
(n. 1(n). n ∈ ·

. Notand cu o
n
aria triunghiului ¹
n
¹
n+1
¹
n+2
, sa
se calculeze lim
n→∞
n

|=1
o
|
.
Marian Teler
Subiectul 3
Demonstrati ca daca 0 < o. /. c. d. c ≤ 1, atunci
1
o +/ +c +d +c

1
5
+
+(1 −o)(1 −/)(1 −c)(1 −d)(1 −c).
Marin Chirciu
Subiectul 4
Aratati ca ecuatia r
5
= 4
i+1
are exact doua radacini reale r
1
< r
2
si calculati
[r
2
] −[r
1
].
Ionel Tudor
CAPITOLUL 3. CLASA XI 68
3.4.10 Concursul ”Vasile Dumitrache”
Subiectul 1
Fie ¹ =

i cos c sin c
−sin c −i cos c

. 1 =


i sin c cos c
−cos c −i sin c


. c ∈ 1.
a) Aratati ca ¹
2009
= ¹.
b) Gasiti n ∈ ·

, astfel incat det(¹+`1)
n
= det(¹−`1)
n
. ∀` ∈ 1.
Subiectul 2
Fie 1 : (0. ∞) → 1. 1(r) = r ⋅ [

r] si r
n
=
n

|=1
1(/
2
+/). ∀n ≥ 1.
Calculati: lim
n→∞

4r
n
n
4

n
.
Subiectul 3
Se considera 1 : 1 → 1 o functie continua cu proprietatea ca exista
lim
i→−∞
(1(r) +r) si lim
i→∞
(1(r) +r) ambele finite.
Aratati ca:
a) Functia 1 nu este marginita.
b) Daca 1 + 1
1
este periodica , atunci exista o ∈ 1 astfel incat
1(r) = −r +o. ∀r ∈ 1.
Capitolul 4
Clasa XII
4.1 Etapa locala
4.1.1 Arges
1. Pentru o ∈ 1 se definesc functiile 1
o
: 1 → 1, 1
o
(r) = r + o, o
o
: 1 → 1,
o
o
(r) = r +o. Fie G={1
o
∣o ∈ 1} ∪ {o
o
∣o ∈ 1}.
a) Sa se demonstreze ca (G. ∘) este grup necomutativ.
b) Sa se determine multimea ¹ = {n ∈ ·

∣(∃)ℎ ∈ G. o:d(ℎ) = n}
Marin Ionescu, profesor Pitesti
Marian Teler, profesor Costesti
2. Pe multimea R, definim legea de compozitie:
r ∗ n = (
2009

r +
2009

n −1)
2009
, (∀)r. n ∈ 1
a) Sa se arate ca (R, *) este grup comutativ;
b) Aratati ca (R, *) este izomorf cu grupul (1
+

. ⋅ );
c) Calculati r ∗ r ∗ r ∗ ... ∗ r, r ∈ 1, unde * se repeta de n ori, iar n este un
numar natural nenul.
Stefan Tudosie, profesor Campulung Muscel
69
CAPITOLUL 4. CLASA XII 70
3.a) Fie 1 : (0. ∞) → 1 o functie derivabila si F o primitiva a sa care verifica
egalitatea:
1(r) =
r
2
[21(r) −r−4] +2o:ctor, (∀)r ∈ (0. ∞); Sa se determine functia f.
b) Calculati:

1
r(r
ln18
+ 1)
dr, r 0.
Stefan Tudosie, profesor Campulung Muscel
4. Sa se determine cel mai mic numar natural n cu proprietatea ca exista
x,y,z∈ 7
n
, distincte doua cate doua, astfel incat r +n = 2⋅ . si r⋅ n = .
2
I.S.J Arges
4.1.2 Braila
1. Se da legea de compozitie ” ∗ ” : 1 ×1 → 1, r ∗ n = rn −3(r +n) + 12.
a) Sa se determine numarul real a astfel incat multimea G = [o. ∞) sa fie parte
stabila a lui R in raport cu legea ” ∗ ”.
b) Sa se rezolve in R ecuatia r ∗ r ∗ ... ∗ r
. .. .
n
= 4, n ∈ ·

.
***
2. Sa se calculeze

cos r
(2 + sin r)(3 + sin r)
3
dr, r ∈ 1.
Gazeta Matematica
CAPITOLUL 4. CLASA XII 71
3. Fie (G. ⋅ ) un grup si o ∈ G. Aratati ca daca r⋅ o
3
= o⋅ r
3
. ∀r ∈ G, atunci
o⋅ r = r⋅ o, ∀r ∈ G.
***
4. Sa se determine toate functiile 1 : 1 → 1 pentru care
1(r)⋅ 1(r −1) = 1 +r
2
, ∀r ∈ 1, unde F este o primitiva a lui f.
***
4.1.3 Caras-Severin
1. Fie 1 : 1 → (0. ∞) o functie bijectiva. Sa se studieze daca exista functii
o : 1 → [0. ∞) care admit primitive pe R si satisfac relatia o ∘ o = 1.
RMCS 26
2. Daca G este un grup multiplicativ in care, pentru orice r. n. . ∈ G, avem:
rn
2
= .
2
r ⇒ n = ., sa se arate ca:
a) r
2
∕= c, ∀r ∈ G−{c};
b) G este abelian;
c) Orice grup cu proprietatile a) si b) are proprietatea din enunt.
Prof. Marian Andronache, Bucuresti, RMCS
3. Fie (G. ⋅ ) un grup cu proprietatea ca r
2
= c, ∀r ∈ G. Sa se arate ca
pentru orice functie 1 : G → G si orice o ∈ G, o ∕= c, functia o : G → G,
g(x)=f(x)f(ax) nu este injectiva.
***
4. Sa se determine

r
2
+r + 1
r
2
+ 1
⋅ c
o:t|gi
dr, r ∈ 1.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 72
4.1.4 Calarasi
1. Pe multimea Z se defineste legea de compozitie: r ∗ n = 5rn + 6r + 6n + 6.
a) Sa se arate ca legea ” ∗ ” este asociativa.
b) Sa se determine elementele simetrizabile ale multimii Z in raport cu legea:
” ∗ ”.
c) Sa se rezolve ecuatia: r ∗ r ∗ r ∗ ... ∗ r
. .. .
Jc 2009 o:.
= −1.
***
2. Sa se calculeze

r
n−1
(r
2n
−1)
r
4n
+ 1
dr, n ∈ ·. n ≥ 2. r ∈ 1.
***
3. Fie S o multime nevida si ∗ : o ×o → o o lege de compozitie interna cu
proprietatile:
I) o ∗ (o ∗ /) = /; II) (o ∗ /) ∗ / = o, ∀o. / ∈ o.
Aratati ca legea de compozitie este comutativa.
***
4. Calculati:

2
ni
−2
i
(1 + 2
i
)
n+1
dr, n ∈ ·. n ≥ 2.
G.M. 9/2007
4.1.5 Cluj
1. Fie 1 : 1 → 1, f bijectiva si c ∈ 1 cu f(q)=2. Pe R se defineste legea de
compozitie ” ∘ ” prin: o ∘ / = 1(1
−1
(o) +1
−1
(/) −c), ∀o. / ∈ 1.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 73
a) Determinati elementul neutru al legii de compozitie si simetricul lui o ∈ 1 in
raport cu legea ” ∘ ”;
b) Pentru 1(r) = r
3
, r ∈ 1 rezolvati ecuatia: r
2
∘ r = (6 −c)
3
prof. Aura Buju, Lic.T. Petru Maior Gherla
2. Determinati matricea A ∈ `
2
(7
5
), stiind ca A
3
=

ˆ
1
ˆ
2
ˆ
3
ˆ
1

.
3.a) Aratati ca |n(1 +r) ≤ r, ∀r ∈ [0. ∞);
b) Demonstrati inegalitatea

|n(1 +r)
1 +r
4
dr ≤
¬
8
4. Fie j. n ∈ ·

numere fixate. Verificati daca exista functii 1 : 1 → 1

care
admit primitive, astfel incat pentru o primitiva F a lui f sa avem:
µ

|=1
1(1+/r)
-
µ

|=1
1(1 −/r) = 1(r
2n
), ∀r ∈ 1.
prof. Ilie Diaconu, Lic.T. Avram Iancu
4.1.6 Dolj
1. Fie grupul (G. ⋅ ) cu elementul neutru e si H un subgrup propriu al sau, astfel
incat G/H =
¸
r ∈ G´ {c} ∣ r
2
= c
¸
. Sa se arate ca:
a) H este comutativ;
b) G nu este comutativ.
2. Fie sirul 1
|
. / ∈ ·, definit astfel: 1
0
= 1, 1
1
= 0, 1
|+1
= 1
|
+ 1
|−1
,
∀/ ∈ ·

si ` =





1
|
0 1
|+1
0 1 0
1
|+1
0 1
|+2


´/ ∈ ·



. Sa se arate ca M este
monoid comutativ in raport cu inmultirea matricelor.
Gazeta Matematica 4/1998
CAPITOLUL 4. CLASA XII 74
3. Sa se calculeze integrala:

c
i
(r −c)
r(r
o
+c
i
)
dr, r ∈ (0. ∞). c ∈ 1.
Constantin Cristian Dinu
4. Fie 1 : 1 → 1 o functie injectiva si c. a : 1 → 1, c(r) = 2r
3
−r
2
−r+3,
a(r) = −r
3
+ 3r
2
+ 3r + 1, ∀r ∈ 1. Sa se demonstreze ca daca functiile c ∘ 1
si a ∘ 1 admit primitive pe R, atunci f este continua.
4.1.7 Galati
Subiectul 1.Fie legea de compozitie ∗ : 1 → 1. r∗n = 2rn−6r−6n+21. ∀r. n ∈
1 si r
n
solutia ecuatiei r ∗ r ∗ ... ∗ r
. .. .
n
= 35. n ∈ ·

. Calculati lim
n→∞
r
n
.
Subiectul 2.Fie (G. ⋅) un grup cu 30 de elemente in care exista o. / ∈ G∖{c}
distincte astfel incat o
2
= /
2
= c. Sa se arate ca (G. ⋅) nu este grup abelian , c
fiind elementul neutru al grupului.
Subiectul 3.a) Calculati

(r + 2)c
o:t|gi
(1 +r
2
)
2
dr. r 0.
b) Calculati

sin r
2009 sin r + 2008 cos r
dr. r ∈

0.
¬
2

.
Subiectul 4.Determinati functia 1 : [0. ∞) → (0. ∞) care admite primitiva
1 , stiind ca 1(r) = 2009
i
1(r). ∀r ≥ 0 si 1(0) = 1.
1. Fie G = (/. ∞) −/ + 1. / 0, pe care se defineste legea ”∗” astfel incat:
CAPITOLUL 4. CLASA XII 75
log
o
[(r ∗ n) −/] = log
o
(r −/)⋅ log
o
(n −/), (∀)r. n ∈ G, o 0, o ∕= 1.
a) Sa se determine numarul perechilor de numere (k,a) pentru care elementul
neutru al legii ” ∗ ” sa fie e=2009.
b) Sa se verifice ca legea ”∗” este asociativa si sa se determine elementele r ∈ G
care verifica relatia: x=x’, in cazul k=a+1=1005 (s-a notat cu a’ simetricul lui
a in raport cu legea ” ∗ ”).
c) Sa se determine 1 : (1

. ⋅ ) → (G. ∗), izomorfism de grupuri, cu proprietatile:
I. dreapta y=1 este asimptota orizontala spre −∞ la graficul functiei f;
II. f(1)=2010.
Prof. Ion Viorel, Liceul Teoretic Dunarea
2. Fie (G. ⋅ ) un grup cu proprietatea ca exista o ∈ G astfel incat o
2
r
5
o
2
= r,
(∀)r ∈ G. Sa se demonstreze ca r
8
= c, (∀)r ∈ G, unde c ∈ G este elementul
neutru al grupului (G. ⋅ ).
Dumitru si Rodica Balan, profesori, Galati.
3. Sa se calculeze:

sin r −rcos r
r
2
−sin
2
r
dr, r ∈ (0.
t
2
).
Prof. Dumbrava Vasile, L.E.R., Galati.
4. Fie 1
n
=

1
0
r

1 +r +r
n
dr, n ∈ ·. n ≥ 2.
a) Sa se calculeze 1
2
.
b) Sa se arate ca sirul (1
n
)
n≥2
este convergent si sa se determine limita sa.
Conf. dr. Jenica Cringanu, Univ. Galati
4.1.8 Hunedoara
1. Fie G = (1. ∞) si legea r ∗ n = (r −1)(n −1) + 1, (∀)r. n ∈ G.
a) Sa se arate ca (G. ∗) este grup.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 76
b) Sa se arate ca daca H este un subgrup al lui G care contine toate numerele
naturale din G, atunci H contine toate numerele rationale din G.
2. Calculati:
a)

1
r(1 +r)
3
dr. r ∈ (0. ∞).
b)
∫ ¬
2
0
cos 2r
(sin r + cos r)
n
dr.
3. Fie (G. ⋅ ) un grup cu elementul neutru e astfel incat r
−1
= r, (∀)r ∈ G
si o ∈ G´ {c}. Aratati ca oricare ar fi functia 1 : G → G, functia o : G → G,
g(x)=f(x)⋅f(ax), (∀)r ∈ G, nu este injectiva.
4. a) Aratati ca: lim
n→∞
n(
1
n
2
+ 1
2
+
1
n
2
+ 2
2
+... +
1
n
2
+n
2
) =
¬
4
.
b) Dovediti ca (∀)n ∈ (0. 1), exista un sir (n
n
)
n≥1
de numere reale astfel incat
lim
n→∞
n(
1
n
2
+n
1
2
+
1
n
2
+n
2
2
+... +
1
n
2
+n
n
2
) = y.
4.1.9 Iasi
1. a) Demonstrati ca functia 1 : 1 → 1, f(x)=

cos
1
r
. x ∕= 0
0. x = 0
, are primitive
b) Dati exemplu de o functie neintegrabila care sa admita primitive si un exem-
plu de functie integrabila care sa nu admita primitive.
2. a) Calculati

|n(

1 +r −

1 −r)dr, r ∈ (0. 1].
b) Fie 1 : 1 → 1 o functie cu proprietatea ca pentru orice functie continua
o : 1 → 1, functia f+g are proprietatea lui Darboux. Rezulta ca f este in mod
necesar continua?
3. a) Determinati toate subgrupurile grupului (7
13

. ⋅ ).
b) Fie (G. ⋅ ) un grup cu 13 elemente si 1 : G → G, 1(r) = r
6
. Demonstrati ca
f este automorfism al lui G.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 77
Subiect elaborat de Cristian Lazar
4.1.10 Prahova
1. Fie (G. ⋅ ) un grup finit cu n elemente, n ≥ 3, cu proprietatea: ∀r ∈ G. ∃n ∈ G
astfel incat r = n
2
.
a) Demonstrati ca n este impar.
b) Demonstrati ca grupul (7
n
. +), cu n impar, are proprietatea de mai sus.
Prof. Dorin Vasile, Ploiesti
2. Spunem ca o functie f are proprietatea ”P” daca f continua pe [a,b] si
∀c ∈ (o. /). ∃n. · ∈ [o. /]. n ∕= · astfel incat

u
u
1(r)dr = (· − n)1(c), unde
o. / ∈ 1. o < / fixati.
a) Pentru a=0 si b=2 aratati ca 1(r) = rc
−i
nu are proprietatea ”P”;
b) Sa se demonstreze ca pentru orice functie continua pe [a,b] care admite o
primitiva convexa pe [a,b] are proprietatea ”P”.
Prof. Octavian Purcaru, Ploiesti
3. Fie functiile f, F : [0. ∞) → [1. ∞), F(0)=1, [F(x)]=[f(x)], ∀r ≥ 0 si F
este o primitiva a functiei f. ([a] - partea intreaga a lui a);
a) Sa se arate ca exista o functie f cu aceste proprietati;
b) Demonstrati ca F este bijectiva;
c) Calculati lim
i→∞
1
−1
(r)
|n r
.
Prof. Emil Vasile, Ploiesti
4. Fie n ∈ ·

. Sa se calculeze:

r
3n−1
+r
n−1
r
4n
−r
2n
−1
dr. r ∈ 1.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 78
Prof. Ion Nedelcu, Ploiesti
4.1.11 Sibiu
1. Fie multimea G=

¹ =

n 0
0 ·

´n. · ∈ C; ¹
2009
= 1
2

;
a) Aratati ca G este parte stabila a multimii matricelor patratice de ordinul 2
in raport cu inmultirea matricelor.
b) Demonstrati ca (G. ⋅ ) este grup abelian.
c) Cate elemente are grupul?
Prof. Carmen Reich-Sander
2. a) Determinati o primitiva a functiei:
1 : [0. 2¬] → 1. 1(r) = arcsin(sin r).
Prof. Carmen Reich-Sander
b) Calculati:
lim
n→∞
¬
3n
(sin
¬
3n
+ sin

3n
+... + sin
(n −1)¬
3n
).
Prof. Adriana Pasca
3. Fie (G. ⋅ ) un grup finit cu proprietatea ca exista o ∈ G. o ∕= c, astfel incat
r
2
= c, ∀r ∈ G´ {o}. Demonstrati ca o
2
= c, unde e este elementul neutru al
grupului.
Gazeta Matematica
CAPITOLUL 4. CLASA XII 79
4. Fie 1 : [o. /] → (0. ∞) si o : [o. /] → [o. /] functii continue pe [a,b]. Atunci
exista c ∈ [o. /] astfel incat:

b
o
o(r)(1(r)dr = a

t
o
1(r)dr + b

b
t
1(r)dr.
Prof. Petru Vlad
4.1.12 Timis
1. Sa se calculeze primitivele functiei 1(r) = co:
3
r⋅ co:8r. r ∈ 1.
Prof. Aurel Dobosan, Lugoj
2. Fie G =



¹
o,b
´¹
o,b
=


0 o 0
0 o 0
o / o


. o ∈ 1

. / ∈ 1



.
a) Aratati ca G este parte stabila a lui `
3
(1) in raport cu inmultirea matricilor;
b) (G. ⋅ ) este grup comutativ;
c) Calculati ¹
n
o,b
, oricare ar fi n ∈ ·

;
d) Determinati A ∈ G astfel incat ¹
1,2
⋅ A = ¹
2,1
.
Prof. Aurel Dobosan, Lugoj
3. Fie (G. ⋅ ) un grup multiplicativ cu elementul unitate u, iar o. / ∈ G´n
doua elemente cu proprietatea ca:
a = bab si b = aba
Aratati ca au loc egalitatile:
i) o
2
= /
2
, ii) o
4
= n; iii) /
−1
o/ = o
−1
.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 80
Prof. Mihai Chis
4. Fie functiile 1. o : 1 → 1, definite prin f(x) = sh(x)=
c
i
−c
−i
2
, respectiv
g(x)= ch(x) =
c
i
+c
−i
2
. Aratati ca:
a) Functia f este bijectiva.
b) f’=g, g’=f si o
2
(r) −1
2
(r)=1, (∀)r ∈ 1.
c) Functia inversa 1
−1
este o primitiva a functiei ℎ : 1 → 1,
1

r
2
+ 1
.
Prof. Mihai Chis
4.1.13 Vaslui
1. Fie a,c ∈ 1, / ∈ 1
¯
1, G
o,b
= (o. /) si legea de compozitie ” ∗ ” definita prin
G
o,b
astfel:
r ∗ n = (r −o)(n −o) +c, (∀)r. n ∈ G
o,b
. Sa se arate ca:
a) Legea de compozitie ” ∗ ” este asociativa daca si numai daca a=c.
b) (G
o,b
. ∗) este grup daca si numai daca c=a si / = ∞.
***
2. Sa se calculeze:

sin r + 2 cos r
3 + sin 2r
dr.
Prof. Cozma Constantin
3. Fie functia 1 : (0. ∞) → G, f(x)=
r −1
r + 2
.
a) Sa se determine multimea G si legea de compozitie Δ : G × G → G astfel
incat (1

+
. ⋅ ) ≈ (G. Δ).
b) Sa se calculeze rΔrΔ...Δr
. .. .
n o:.
, n ∈ ·

.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 81
Prof. Cozma Constantin
4. Sa se arate ca functia continua 1 : 1 → 1 este periodica, de perioada T,
daca si numai daca pentru orice r ∈ 1 avem:

i+T
i
1(t)dt = const.
***
4.1.14 Valcea
1. Fie (G. ∘) un grup finit si H = {r ∈ G´r
n
= c}; n ∈ ·

, n impar. Sa se
arate ca H are un numar impar de elemente.
***
2. Pe multimea 1

+
se introduce legea r∗n = o
r

log
r
d
i+log
r
d
u−log
r
d
b
, unde a,b
∈ 1

+
´ {1}, n impar, n ∕= 1. Sa se arate ca:
a) (1

+
. ∗) este grup abelian;
b) Grupul (1

+
. ∗) este izomorf cu grupul aditiv al numerelor reale.
***
3. Fie 0 < o < /. Sa se calculeze lim
|→0
(

1
0
[/r +o(1 −r)]
|
dr).
***
4. Sa se calculeze:

1
−1
(1 +r
4
)⋅ c
i
(1 +r
6
)⋅ (c
i
+ 1)
dr.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 82
G.M. Nr. 6 / 2007
4.2 Olimpiada judeteana
Subiectul 1.Fie 1 : [0. ∞) → [0. ∞) o functie descrescatoare , astfel incat

i
0
1(t)dt < 1,oricare ar fi r ≥ 0.Sa se arate ca:
a) lim
i→∞

i
0
1(t)dt exista si este finita;
b) lim
i→∞
r1(r) = 0.
P.M.Tristar
Subiectul 2.Fie ¹ un inel comutativ cu n elemente , n ≥ 2.Sa se arate ca
urmatoarele afirmatii su8nt echivalente:
a) r
2
= r oricare ar fi r ∈ ¹;
b) numarul functiilor polinomiale 1 : ¹ → ¹ este n
2
.
Gazeta Matematica
Subiectul 3.Fie 1 : [0. 1] → 1 o functie continua astfel incat

1
0
(r−1)1(r)dr =
0. sa se arate ca:
a) functia H : [0. 1] → 1. H(r) =
1
i

i
0
t1(t)dt −

i
0
1(t)dt daca r ∈ (0. 1]
si H(0) = 0, indeplineste conditiile teoremei lui Rolle pe intervalul [0. 1];
b) Exista un punct o ∈ (0. 1) astfel incat

o
0
r1(r)dr = o1(o).
Mateforum,Cezar Lupu
Subiectul 4.fie 1 un corp finit cu c elemente si n ≥ c. n ∈ ·.Sa se determine
CAPITOLUL 4. CLASA XII 83
probabilitatea ca alegand un polinom din multimea de grad n din 1[A],acesta
sa nu aiba nici o radacina in 1.
Marian Andronache,Bucuresti
4.3 Olimpiada nationala
Subiectul 1.Fie functia 1 : [0. 1] → 1 derivabila cu derivata continua astfel
incat

1
0
(1

(r))
2
dr ≤ 2

1
0
1(r)dr.
Sa se determine 1 stiind ca 1(1) = −
1
6
.
G.Rene
Subiectul 2.Fie (¹. +. ⋅) un inel comutativ finit.Notam cu d numarul divizo-
rilor lui zero , iar cu n numarul elementelor nilpotente ale inelului. Sa se arate
ca :
a) daca r si n sunt nilpotente,atunci r +n si r ⋅ n sunt nilpotente.
b) n divide d.
Dorel Mihet
Subiectul 3.Sa se determine numerele naturale n ≥ 2 cu proprietatea ca in
inelul (7
n
. +. ⋅) exact un element nu se poate scrie ca suma de doua patrate.
Marian Andronache
Subiectul 4.Sa se determine functiile 1 : [0. 1] → [0. 1] continue si bijective cu
proprietatea ca

1
0
o(1(r))dr =

1
0
o(r)dr,
pentru orice functie continua o : [0. 1] → 1.
Dorin Andrica si Mihai Piticari
CAPITOLUL 4. CLASA XII 84
4.4 Concursuri interjudetene
4.4.1 Concursul”Alexandru Myller”
1. Fie f, g doua functii polinomiale reale, de acelasi grad, ambele avand coefi-
cientul dominant egal cu 1. Daca g nu are radacini reale pozitive, calculati:
lim
n→∞
n

1
0
r(
1(nr)
o(nr)
−1)dr
Radu Gologan
2. Fie A un inel.
a) Aratati ca daca r ∈ ¹ este nilpotent (exista / ∈ ·

cu r
|
= 0) atunci 1+x
este inversabil.
b) Daca A este finit, numarul elementelor inversabile este un numar prim iar
elementele neinversabile sunt nilpotente si numarul elementelor nein- versabile
este mai mare sau egal cu numarul elementelor inversabile, aratati ca A are 4
elemente.
***
3. Sa se determine functiile continue 1 : 1 → 1 care verifica egalitatea:
1(o:cto r) = (1 +r
2
)1(r),
pentru orice r ∈ 1.
Al. Gabriel Mirsanu
4. Fie p, j 2, un numar prim si f un polinom cu coeficienti intregi de grad
p-1 cu proprietatea ca: pentru orice a,b numere intregi pentru care p divide
f(a)-f(b) rezulta ca p divide a-b. Aratati ca f are coeficientul dominant divizibil
cu p.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 85
Marian Andronache
4.4.2 Concursul ”UNIREA”
1. Intr-un grup (G. ⋅ ) de ordin 6 si element neutru e se considera elementele a,b
o ∕= c, / ∕= c, astfel incat o
3
= c, /
2
= c. Fie c = ab.
a) Aratati ca c = /o
2
sau c = /o.
b) Calculati ordinul lui c cand c = /o
2
, respectiv c = ba.
2. Fie matricea ¹ =

ˆ
1
ˆ
4
ˆ
3
ˆ
2

∈ `
2
(7
5
). Decideti daca multimea G =
{¹. ¹
2
. ¹
3
. ¹
4
} este grup in raport cu inmultirea matricelor.
3. Fie 1 : [0. ∞) → 1, derivabila, cu derivata continua si satisfacand f(0) =
0. Aratati ca, daca 1(r)1

(r) ≥ r pentru orice r ∈ [0. ∞), atunci ∣1(r)∣ ≥ ∣r∣
oricare ar fi r ∈ [0. ∞).
4. Fie 1 : [0. 1] → 1 o functie integrabila Riemann si (r
n
)
n≥1
un sir conver-
gent de numere reale. Aratati ca sirul (n
n
)
n≥1
dat de:
n
n
=
n

|=1
r
|
n
1(
/
n
)
este convergent si sa i se calculeze limita.
4.4.3 Concursul ”Petru Morosan-Trident”
1. Calculati:

2
ni
−2
i
(1 + 2
i
)
n+1
dr, n ∈ ·, r ∈ 1.
Prof. Cantemir Iliescu, Curtea de Arges, Gazeta matematica nr. 3/2008
CAPITOLUL 4. CLASA XII 86
2. Pe R se defineste legea de compozitie:
r ∘ n = rn −n(r +n) +n(n + 1), n ∈ ·

, n fixat.
Notam cu:
r
(|)
= r ∘ r ∘ ... ∘ r
. .. .
|o:.
, / ∈ ·

. / ≥ 2.
a) Aratati ca: r
(2µ)
≥ n, (∀)j ∈ ·

, (∀)r ∈ 1.
b) Sa se calculeze: (n + 1)
(3)
+ (n + 2)
(3)
+... + (n +n)
(3)
.
c) Sa se determine partile stabile finite ale lui R, in raport cu legea de compozitie
” ∘ ”.
Prof. Gheorghe Alexe, Braila
3. Fie 1 : [0. 1] → 1, f(x) =



1 −(1 −r
2
)
n
r
2
. x ∈ (0. 1]
n. x = 0
, (∀)n ∈ ·

a) Aratati ca f este derivabila in 0.
b) Demonstrati ca

1
0
1(r)dr = −1 + 2n

1
0
(1 −r
2
)
n−1
dr.
c) Deduceti identitatea:
C
1
n

1
3
C
2
n
+
1
5
C
3
n
−... + (−1)
n−1
1
2n −1
C
n
n
= −1 +
2⋅ 4⋅ 6⋅ ...⋅ (2n)
1⋅ 3⋅ 5⋅ ...⋅ (2n −1)
.
Prof. Radu Vasile, Braila
4.4.4 Concursul ”Grigore Moisil”
1. Fie 1 : [0. 3] → 1 o functie de doua ori derivabila, cu 1” continua, astfel
incat f(3)=2, f’(3)=1 si

3
0
1(r)dr=6. Calculati

3
0
r
2
1”(r)dr.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 87
***
2. Determinati functiile derivabila 1 : 1 → 1, cu proprietatea ca:
(1(r))
2009
=

i
0
(1(t))
2008
dt, oricare ar fi r ∈ 1.
Cristinel Mortici
3. Determinati toate tripletele de numere complexe (p,q,r) astfel incat
G = {. ∈ C∣ .
3
+j.
2
+c. +: = 0} ⊂ C

sa fie grup in raport cu inmultirea numerelor complexe.
Revista Minus
4. Calculati:

1
−1
1
(3 +r
2
)(1 +c
i
)
dr.
Gazeta Matematica
4.4.5 Concursul ”Laurentiu Duican”
1. Se considera un grup comutativ (G. ⋅ ), cu cel putin trei elemente. Fie a
si b doua elemente distincte ale grupului, diferite de elementul neutru. Sa se
determine functiile injective 1 : G → G, cu proprietatea:
f(af(x)y)=bf(xy), ∀r. n ∈ G.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 88
D.M. Batinetu, Giurgiu.
2. Se considera o functie 1 : [0. 1] → 1, cu proprietatea:

1
0
(r −1)
2
1(r)dr = 0.
Sa se arate ca exista c ∈ (0. 1) astfel incat sa avem:

o
0
(c −r)1(r)dr = 0.
I.V. Matei
3. Fie 1 : [o. /] → 1 o functie de doua ori derivabila pe [a,b], cu f” continua
pe [a,b]. Presupunem ca f si derivatele sale sunt strict pozitive pe [a,b]. Sa se
demonstreze inegalitatea:

b
o

1”(r)
1(r)
dr ≤ |n

1(/)1

(/)
1(o)1

(o)
.
Sa se determine functiile f care satisfac cerintele enumerate si realizeaza egali-
tatea in relatia de mai sus.
Cristinel Mortici
4. Fie o. / ∈ 1, cu o ∕= 0. Sa se determine functiile continue 1 : 1 → 1, cu
proprietatea:
1(or +/

i
0
1(t)dt) = ax+b, ∀r ∈ 1
Romeo Ilie
CAPITOLUL 4. CLASA XII 89
4.4.6 Concursul ”Gheorghe Lazar”
1. Fie 1 : [0. 1] → 1 continua si crescatoare pe [0,1]. Sa se arate ca oricare ar fi
n ∈ ·

avem inegalitatea:

1
0
(t
n
+t
n−1
)1(t)dt ≥
2n + 1
n(n + 1)

1
0
1(t)dt.
Emil C. Popa, Sibiu
2. Fie 1(r) = o
n
r
n
+o
n−1
r
n−1
+... +o
1
r +o
0
, n ≥ 2, un polinom care are
toate radacinile reale si distincte.
a) Aratati ca polinomul j
]
(r) = (n−1)[1

(r)]
2
−n1(r)1”(r) are toate radacinile
complexe nereale.
b) Demonstrati ca:
(n −/)(/ + 2)(o
|+1
2
−o
|
o
|+2
) ≥ (n + 1)o
|+1
2
, / = 0. n −2.
Ioan Tincu, Sibiu
3. Functia 1 : [−1. 1] → 1, este integrabila si para.
a) Aratati ca 1 =

1
−1
1(r) arccos rdr =
¬
2

1
−1
1(r)dr.
b) Calculati J =

1
−1
arccos r
1 +r
2
dr.
Doru Isac, Sibiu
4. Se considera multimea:
` =

ˆo
ˆ
/
ˆ
/ ˆo

´ ˆo.
ˆ
/ ∈ 7
7
¸
CAPITOLUL 4. CLASA XII 90
si matricea ¹ =

ˆ
4
ˆ
3
ˆ
3
ˆ
4

∈ `. Sa se rezolve in M ecuatia A
6
= ¹.
GM 1/2008
Partea II
Probleme propuse
91
92
4.5 Probleme propuse
4.5.1 Clasa a IX a
1.Daca o. /. c 0 si abc=1,aratati ca:
o
2
(/
5
+c
5
) +/
2
(o
5
+c
5
) +c
2
(o
5
+/
5
) ≥ 2(o +/ +c)
Dragoi Marius,Posa Bogdan ,Revista Cardinal 1/2006
2.Sa se determine functia 1 : 1 → 1 cu proprietatea ca:
1(r) + 21([r]) + 21({r}) = 3r
2
Grigore C.Moisil 2003
3.Fie ABC si MNP doua triunghiuri avand H,respectiv H
1
ortocentre,iar
O,respectiv O
1
centrele cercurilor circumscrise.Aratati ca, daca
−−−→
HH
1
+2
−−→
OO
1
=
− →
0 ,atunci cele doua triunghiuri au acelasi centru de greutate.
Olimpiada locala Olt 2003
4.Fe a,b,c numere reale strict pozitive astfel incat abc=1.Sa se arate ca:
1 +/c
1 +o
+
1 +oc
1 +/
+
1 +o/
1 +c
≥ 3
Olimpiada locala Prahova 2003
5.Fie a,b,c numere strict pozitive astfel incat o/ +/c +oc = 1.Sa se demon-
streze:
1
o +/
+
1
/ +c
+
1
o +c


3 +
o/
o +/
+
/c
/ +c
+
oc
o +c
Olimpiada Harghita 2003
6.In triunghiul ABC,D,E si F sunt punctele in care bisectoarele interioare ale
unghiurilor A,B si respectiv C intersecteaza laturile sale.Demonstrati ca daca
AD,BE,CF formeaza un triunghiu,atunci triunghiul ABC este echilateral.
***
93
7.Fie 1 : 1 → 1 o functie cu proprietatea ca f(x+y)=f(x)+f(y) pentru oricare
x,y reale.Determinati multimea 1 = {r ∈ 1∣1(r) = r},stiind ca este finita.
Olimpiada locala Sibiu 2005
8.Determinati :. n ∈ 1,astfel incat [r] + [r +:] = [nr]. ∀r ∈ 1.
9.Daca r
3
+n
2
4 si n
3
+r
2
4. r. n ∈ 1,aratati ca r +n 1.
Alexandru Cojocaru 2005
10.Fie triunghiul ABC si M mijlocul laturii (BC).Daca triunghiul ABC veri-
fica proprietatea ca pentru orice 1 ∈ (¹1) exista Q ∈ (¹C) astfel incat centrul
de greutate al triunghiului MPQ apartine bisectoarei unghiului BAC,atunci tri-
unghiul ABC este isoscel.
Olimpiada locala Constanta 2007
11.Sa se arate ca exista o infinitate de valori ale lui o ∈ 7

pentru care
ecuatia 2o
2
r
2
+ 2r −1 = 0 sa admite radacini rationale.
Olimpiada locala Suceava 2007
12.Aflati aria unui patrat pentru care exista un punct P in interiorul sau cu
∣1¹∣ =. 1∣11∣ = 2. ∣1C∣ = 3.
Vranceanu-Procopiu 2005
13.Aratati ca oprice functie 1 : 1 → 1 cu proprietatea 1(r+1) +1(r−1) =

21(r). ∀r ∈ 1 este periodica.Dati exemplu de astfel de functie.
Mathematica-Modus Vivendi 2005
14.Sa se determine functiile 1 : 1 → 1 care verifica relatia 1(r
3
) −1(n
3
) =
(r
2
+rn +n
2
)(1(r) −1(n))
Grigore C.Moisil 2005
94
15.Fie ABCD un patrulater convex,` ∈ (¹1) si · ∈ (1C) cu
.1
11
=

ÞC
.Notam cu P si Q intersectia dreptei MN cu BD si respectiv AC.Sa se arate
ca [MP]=[NQ] daca si numai daca ¹1∥C1
Cristian S.Calude 2007
16.Demonstrati inegalitatea :
∣r +n∣ +∣n +.∣ +∣. +r∣ ≤ ∣r∣ +∣n∣ +∣.∣ +∣r +n +.∣. ∀r. n. . ∈ 1
Inegalitatea lui E.Hlawka
4.5.2 Clasa a X a
1.Fie numerele reale a,b,c astfel incat o ≥ / ≥ c 1.Sa se demonstreze ca este
adevarata inegalitatea |oc
t
(|oo
t
/) +|oc
b
(|oo
b
o) +|oc
o
(|oo
o
c) ≥ 0.
Dan Barbilian 2007
2.Sa se afle solutiile pozitive ale ecuatiilor:
a)4
i
+ 4
1
u
= 18
b)9
i
+ 9
1
u
= 84
3.Sa se arate ca pentru orice o. / ∈ C de modul 1,are loc inegalitatea:
∣o + 1∣ +∣/ + 1∣ +∣o/ + 1∣ ≥ 2
Olimpiada Buzau 2008
4.Sa se determine functiile injective 1 : 1 → 1 cu proprietatea ca :
1(1(r) +n) = 1(r) +1(n). ∀r. n ∈ 1
Olimpiada Caras 2008
5.Fie a,b,c trei numere complexe cu proprietatile : ∣o∣ = ∣/∣ = ∣c∣ si abc=ab+bc+ac=1.Sa
se calculeze a+b+c.
Olimpiada Neamt 2008
95
6.Sa se arate ca ecuatia .
3
+ .
2
+ . − 6 = 0 nu are radacini de modul egal
cu 2.
Grigore Moisil 2008
7.Fie A,B,C,D patru puncte din plan,distincte,de afixe a,b,c,d astfel incat
o
2
+/
2
= /
2
+c
2
= c
2
+d
2
= 0.Aratati ca ABCD este patrat.
Radu Miron 2007
8.Fie ABC un triunghi si G centrul sau de greutate astfel incat:
1C +¹G = ¹C +1G = ¹C +CG.Aratati ca triunghiul ABC este echilateral.
Arhimede 2007
9.Fie numerele o. / ∈ · cu a+b=9.Care este valoarea minima a expresiei
2
o
+ 4
b
.
Ion Barbu 2007
10.Rezolvati in R sistemul format din ecuatiile: 3
i
+ 4
u
= 5
:
;3
u
+ 4
:
=
5
i
;3
:
+ 4
:
= 5
u
Traian Lalescu 2007
11.Rezolvati ecuatia : 4
i
+ 9
i
+ 25
i
= 6
i
+ 10
i
+ 15
i
.
Olimpiada Iasi 2004
12.Fie a un numar complex nenul, cu proprietatea ca exista un numar intreg
n astfel incat o
n
si o
n+1
sunt intregi.Sa se arate ca a sau
1
o
sunt intregi.
Nicolae Teodorescu 2007
4.5.3 Clasa XI
1.Fie ¹. 1 ∈ `
n
(C) doua matrice ce satisfac realatiile ¹
µ+o
+ 1
µ+o
= O
n
si
¹
µ
1
µ
−1
o
¹
o
= 1
n
, unde j. c ∈ 7.Aratati ca 1
µ
¹
µ
−¹
o
1
o
= 1
n
96
Posa Bogdan,Marius Dragoi RMT 3/2008
2.Fie ¹ ∈ `
3
(1) o matrice simetrica si inversabila. Aratati ca det(¹
2
+
1
3
) + det(¹
−2
+1
3
) ≥ 16
Posa Bogdan,Marius Dragoi RMT 3/2008
3.Fie 1 : 1 → 1 o functie continua pe Q cu proprietatea:
1(r) < 1(r+
1
n
),pentru orice x real si n natural.Sa se arate ca f este crescatoare
pe R .
Al.Myller 2008
4.Fie 1 : 1
+
→ 1
+
pentru care are loc relatia 1(1(r)) + 9r = 1(6r). ∀r ∈
1
+
.Aratati ca 1(r) ≥ 3r.
Posa Bogdan,Marius Dragoi Recreatii Matematice 2/2008
5.Fie A o matrice de ordinul doi astfel incat Tr(A)=1.Sa se arate ca det(¹
2
+
¹+1
3
) ≥ 3
Olimpiada Mures 2004
6.Fie ¹ ∈ `
2
(7) o matrice pentru care exista un n natural astfel incat
¹
n
= 1
2
.Sa se arate ca exista k natural 1 ≤ / ≤ 6 astfel incat ¹
|
= 1
2
Olimpiada Mures 2005
7.Fie 1 : 1 → 1 o functie cu proprietatea lu Darboux .Sa se arate ca f este
crescatoare pe multimea numerelor irationale atunci f este continua.
Al.Myller 2005
8.Se considera o functie 1 : 1 → 1 cu proprietatea:
1(r + 1)1(r) + 1(r + 1) + 1 = 0. ∀r ∈ 1.Demosntrati ca urmatoarele afirmatii
sunt echivalente:
a)Ecuatia f(x)=-1 nu are solutii in R .
b) f nu este continua
97
Arhimede 2007
9.Determinati toare polinoamele P cu coeficienti reali cu proprietatea ca
pentru orice matrice reale de ordinul 2 distincte avem 1(¹) ∕= 1(1).
Olimpiada Dolj 2003
10.Fie A si B doua matrice de ordinul doi.Sa se arate ca daca det(¹1+1¹) ≤
0 atunci det(¹
2
+1
2
) ≥ 0
Olimpiada Harghita 2003
11.Sa se arate ca j(r) = det(¹ + r¹
|
) este un polinom simetric , unde
¹ ∈ `
n
(1).
12.Fie n ∈ ·,n impar si ¹ ∈ `
n
(1).Daca ¹
2
= O
2
sa se demonstreze ca
det(¹+1
n
) ≥ det(¹−1
n
).
13.Fie ¹. 1 ∈ `
n
(1) cu proprietatea ca 3¹
2
+ 1
2
= ¹1 − 1¹.Sa se de-
mosntreze da daca A este inversabila atunci n este divizibil cu 3.
Laurentiu Duican 2007
4.5.4 Clasa XII
1.Sa se determine functiile continue 1. o : 1 → 1 astfel incat

b
o
1(r)dr =
o(o) −o(/) si

b
o
o(r)dr = 1(o) −1(/)
2.Sa se determine functiile continue 1 : 1
+
→ 1 cu proprietatea:
1(r) =

i
0
1(r −t)1(t) pentru orice r ∈ 1
+
.
Laurentiu Duican 2007
3.Fie (G⋅ ) un grup cu 2004 elemente si fie o ∈ G, ord(a)=3.Sa se rezolve in
grupul G ecuatia r
2003
= o
Dana Heuberger
98
4.Fie G un grup finit cu proprietatea ca ord(G) este liber de patrate.Sa se
demonstreze ca G este ciclic.
5.Fie ¹(+⋅ ) un inel cu proprietatea ca r
6
= r
5
. ∀r ∈ ¹.Sa se arate ca inelul
este comutativ.
6.Sa se arate ca daca intr-un inel A cu element-unitate avem r
6
= r, pentru
orice r ∈ ¹ , atunci r
2
= r pentru orice r ∈ ¹.
7.Fie A un inel astfel incat r
n+5
= r
n
,pentru orice r ∈ ¹.Aratati ca inelul
A este comutativ.
8.Fie A un inel cu element-unitate avand 2
n
− 1 elemente inversabile si cel
mult tot atatea elemente neinversabile.Sa se demonstreze ca A este corp cu 2
n
elemente.
9.Determinati functiile derivabile1 : 1 → 1. o : 1 → 1

+
care indeplinesc
urmatoarele conditii:
a)1

o +1o

= 1
2
+o
2
b)o
2
(r) +1
2
(r) = r
c)f(0)=0
Bogdan Stoean
Partea III
Indicatii si raspunsuri
99
100
4.6 Clasa IX
Arges
2.Avem r
2
= r + nt unde t este ratia progresiei,iar n ∈ ·.Deci r
3
=
r
2
+ rnt = r + nt + rnt = r + n(r + 1)t.Deci si r
3
este termen al progre-
siei.Prin inductie se arata ca r
n
apartine progresiei.
3.a)1(r + 4) + 1(r) = 1(r + 2) ⇒ 1(r + 4) = 1(r − 2) deci functia f este
periodica cu perioada 6.
b)Se verifica
4.A se vedea manualul
Cluj
1.r ∈ [−4. 4] ⇒ 1 ≤ r
2
+ 1 ≤ 17 ⇒
1
5

i
2
+1
5

17
5
.
i
2
+1
5
∈ 7 ⇒
i
2
+1
5

{1. 2. 3} ctc...
2.Se explicita partile reale si avem de efectuat intersectia [3/+2. 3/+5)∩[2/+
3. 2/+5).Se analizeaza cele 4 cazuri posibile si se obtine solutia [1. 2)∪[3. 7)∪[8. 9)
3.Se trec toti memebri in partea stanga si fie q ratia progresiei:
/
2
1
(1 −c
2
+c
4
−... −c
2n−2
)(1 −c
4n
) = /
2
1
(1−o
4r
)
2
1+o
2
≥ 0
4.a)Se foloseste inegalitatea Cauchy-Buniakowski
b)Se aplica inegalitatea de la punctul a)
5.Fie O centrul cercului circumscris patrulaterului.Daca H
o
este ortocen-
trul triunghiului BCD atunci conform relatiei lui Sylvester avem:
−−→
OH
o
=
−−→
O1 +
−−→
OC +
−−→
O1,deci
−−−→
O`
o
=
1
2
(
−→
O¹+
−−→
O1 +
−−→
OC +
−−→
O1 =
−−−→
O`
b
=
−−−→
O`
t
=
−−−→
O`
J
Dolj
101
1.Se tine cont de observatia : exista 2k+1 numere naturale p cu [

j] = /.
2.Se obtine 1(r) = r
2
+ 1
3.Inegalitatea data este echivalenta cu urmatoarea:
1 +c
2
+... +c
10
≥ 11c
5
,inegalitate care reiese din inegalitatea mediilor.
4.Totul rezulta din relatia lui Sylvester.
Galati
1.Solutiile ecuatiei sunt
¸

2
3
. 0.
2
3
¸
2.1 =
sin 53

−2 cos 40

sin 13

cos 63

=
sin 40

cos 13

+ cos 40

sin 13

−2 cos 40

sin 13

cos 63

=
sin 27

cos 63

= 1
3.Folosind inegalitatea din enunt se ajunge la:
1
1−o
1
+
1
1−o
2
+... +
1
1−o
r−1
<
1
o
r

1
o
1
.Cum
1
1−o
1
1. i = 1. n obtine ca no
n
< 1
si cum no
n
0 rezulta concluzia.
4.a)Se aplica teorema lui Menelaus in triunghiurile ABA’ si ACA’.
b) si c) Se aplica teorema lui Ceva
Iasi
1.Fie r = n +o. n ∈ ·o ∈ (0. 1).Ecuatia data devine (n +/)o = (n +o)/,de
unde obtinem ca n(/ − o) = 0.In concluzia: daca k=0 soluia este [0. 1) ∪ 7,iar
cand / ∈ 7 solutia este [0. 1)
2.Inegalitatea de demonstrat se sparge in inegalitati de tipul:
o+b
o
2
+b
2

1
2
(
1
o
+
1
b
)
102
3.Consideram P mijlocul lui (NQ).Atunci 2`¹+ 5`1 = 7`· si 3`1 +
4`C = 7`Q.Deci 2`¹ + 3`1 + 4`C + 5`1 =
7
2
`1.Fie k valoarea con-
stanta data.
Prin urmare locul geometric cerut este un cerc de centru P si raza
7
2
/.
4.a)Se arata ca `1 = −
1
14
`C.
b)Se aplica teorema lui Menelaus in triunghiul BDC si se foloseste punctul an-
terior.
Sibiu
1.Pentru n=1 se obtine r
1
= 1.Se demonstreaza prin inductie ca r
n
= n
2.a)Calcul direct
b)Daca n=0 atunci o
0
= 2,si o
1
= 12
Avemo
n+1
= 12o
n
−35o
n−1
.Presupunem ca exista n ≥ 1 astfel incat o
n
∣o
n+1
,deci
exista k astfel incat o
n+1
= /o
n
⇒ 35o
n−1
= (12 −/)o
n
.Cum 35 nu divide pe
12-k,5 sau 7 trebuie sa divida pe o
n
,imposibil.
4.a)A se vedea manualul
b)Se foloseste punctul a)
Timis
1.
Se folosesc urmatoarele proprietati:
i)Daca r ∈ 7 atunci [r] + [−r] = 0
i)Daca r ∕∈ 7 atunci [r] + [−r] = 1
2.a)Se exprima vectorial AA’ si AM in functie de laturile triunghiului ,de
unde si AA’A”.
b)Se foloseste punctul a)
3.Avem o
2
+ 1 o. /
2
+ 1 o. c
2
+ 1 c,care prin insumare dau o
2
+ /
2
+
c
2
+ 3 o +/ +c.Folosind relatia o
2
+/
2
+c
2
= (o +/ +c)
2
−2(o/ +/c +oc)
se ajunge la concluzie.
103
4.a)Teorema lui Ceva
b)
−→
1o =
−→
1¹+
−→
¹o =
−→
1¹+n(
−−→
11 −
−→
1¹) +.(
−−→
1C −
−→
1¹) = r
−→
1¹+n
−−→
11 +.
−−→
1C
Vaslui
2.rn +n. +.r −rn. = (1 −r)(1 −n)(1 −.)
1 −r = n +. ≥ 0 si analoagele iar concluzia se obtine usor
3.Se scriu vectorii de pozitie ale centrelor de greutate G
1
. G
2
. G
3
. G. G

. G”
si se calculeaza GG

4.a)Se scrie relatia din enunt pentru toate valorile de la 1 la n si se insumeaza.
b)Se obtine 1(n) = 2
n+2
−2(n + 2) si n=1 si n=2 verifica cerinta.
Alexandru Myller
1.Pentru n=1 putem alege A orice multime cu 1 element
Daca n ≥ 2 ,schimband a si b intre ele rezulta o(/
3
+ 6) = /(o
3
+ 6) , de unde
o/(o +/) = 6.
Apoi,daca a,b,c sunt trei element diferite ale multimii A atunci o. /. c ∕= 0 si
o +/ +c = 0.Deci A are cel mult 3 elemente.
In sfarsit, pentru n=2 putem lua A=1,2 si pentru n=3 putem lua A=1,2-3
2.Trebuie eliminate cel putin unul dintre
¸
o. o
2
¸
,deci cel putin 10 elemente.
Pe de alta parte,daca eliminam 1,2...10 ramane o multime de tipul cerut.
Unirea
1.Fie n ∈ ·. [
i
2
] = n.Avem {4r} = 4

5 − 7 − n.Din 0 ≤ 4

5 − 7 − n < 1
obtinem n=1 si deci {r} =

5 −2 etc
2.Fie T intersectia dreptelor AD si BC.Se aplica teorema lui Menelaus in
triunghiul ATC cu D,E,B coliniare si folosind si relatia din enunt se ajunge la
asemanarea triunghiurilor TDC si TBA.
Observatie:in cazul in care AD si BC sunt paralele atunci se arata usor ca ABCD
este trapez isoscel,iar orice trapez isoscel este inscriptibil.
104
3.Fie o
n
= o
0
+ nc. /
n
= /
0
+ na.Deducem ca o
n
/
n
= ¹ + 1n + n
2
C,unde
¹ = o
0
/
0
. ¹ = o
0
a +/
0
c. C = ac.Folosind acestea se obtine n
n
= 0.
4.Fie A’ mijlocul lui BC.Paralela IL la AB taie BA’ in K.OL taie BC in
M.Aplicam relatia lui Menelaus in triunghiul AA’C si se obtine ca MC=LC
ceea ce este echivalent cu concluzia noastra.
Trident
1.Se face r →
1
i
si se ajunge 1(r) = (r + 3)
2
iar suma ceruta se calculeaza
usor.
2.Aplica inegalitatea CBS si obtinem:
(n
2
− 1)([

1]
2
+ [

2]
2
+ ... + [

n
2
−1]
2
) ≥ ([

1] + [

2] + ... + [

n
2
−1])
2
Tinand cont de egalitatea [

1] + [

2] + ... + [

n
2
−1] =
n(n−1)(4n+1)
6
rezulta
inegalitatea ceruta.
3a)Aplica relatia medianei in triunghiurile FMH,EFG si EGH
b)Construim bisectoarele unghiurilor ADB si ADC care taie laturile AB si AC
in punctele E si F.Fie M si N mijloacele segmentelor AD si EF.Aplicand punc-
tul a) in patrulaterul AEDF si tinand cont ca triunghiul EDF este dreptunghic
obtinem ¹1
2
+ ¹1
2
= ¹1
2
+ 4`·
2
⇒ ¹1
2
+ ¹1
2
≤ ¹1
2
(1).Aplicand
teorema bisectoarei in triunghiurile ABD si ADC si folosind relatiile obtinute
se ajunge la echivalenta relatiei (1) cu concluzia.
Vasile Dumitrache
1.Scazand primele doua ecuatii obtinem (r−n)(r+n−.) = 0 si se analizeaza
ambele cazuri.
2.
o
1
o
1
o
2
+n −1
+
o
2
o
2
o
3
+n −1
+ ... +
o
o
o
n
o
1
+n −1

o
1
o
1
o
2
...o
n
+n −1
+
o
1
o
1
o
2
...o
n
+n −1
+... +
o
o
o
1
o
2
...o
n
+n −1
=
o
1
+o
2
... +o
n
o
1
o
2
...o
n
+n −1
Deci ramane de
aratat ca o
1
+o
2
... +o
n
≤ o
1
o
2
...o
n
+n−1.Aceasta ultima inegalitate se obtine
tinand ca daca r. n ∈ (0. 1) atunci (1 −r)(1 −n) ≥ 0 adica r +n ≤ rn + 1.
105
3.Fie ABC triunghiul data.Se duc paralele prin punctul P la laturile tri-
unghiului ABC ca taie latura BC in M si Q , latura AC in N si T si latura AB
in R si S . In triunghiurile PMQ,PNT si PRS avem 11
1
. 11
2
. 11
3
mediane.Se
scrie relatia medianei vectorial si se aduna cele 3 relatii.
Victor Valcovici
1.Se aplica inegalitatea mediilor si apoi CBS.
2.Se exprima G1
1
si G1
2
,vectorial , in functie de AB si AC.
3.Fie (o
n
)
n≥1
progresia aritmetica.Printre termenii progresiei se gasesec o
1
. o
2
=
(1 +:)o
1
. o
1
(2: + 1) = o
1
(1 +:)
2
. .... o
1
(1+:)
!
−1
:
= (1 +:)
|
o
1
.
Grigore Moisil
1.Se aplica CBS.
2.o = 0. / = 1. c = 8. d = 2
3.12o = ∣1(2) − 21(1) + 21(−1) − 1(−2)∣ ≤ ∣1(2)∣ + 2∣1(1)∣ + 2∣1(−1)∣ +
∣1(−2)∣ ≤ 12.Se obtine o = 1. / = 0. c = −3. d = 0
4.c = 1
Laurentiu Duican
1.Avem¹ = 1∪C, unde 1 = {r ∈ 1∣1(r) = r} iar C = {r ∈ 1∣o1(r) +or +/ + 1 = 0}
si raman de studiat doua ecuatii de gradul 2.
2.Functia f(x) este crescatoare.
Fie / ∈ 7.Avem 1(r) ∈ [/. / + 1]. ∀r ∈ (/. / + 1).Presupunem ca exista o ∈
(/. / + 1) astfel incat f(a)=k+1.Atunci 1(no) ≥ n1(o) = n(/ + 1).Contradictie
cu faptul ca f este monoton crescatoare.
106
3.a)x,y,z,t se pot reprezenta sub forma:
r = :−/. n = :−o. . = :+o. t = :+/.Cu acestea inegalitatea este evidenta.
b)Se aplica punctul a)
4.Din AP=AQ cu P situat pe inaltimea din A obtinem 1 ∈ (1. Q),MA per-
pendicular pe BC si unghiurile PAQ si ABC egale.
Se obtine
¹1Q
¹1C
=
co:1(1 −co:1)
2(1 +co:1)

(

2 −1)
2
2
Gheorghe Lazar
1.Se cauta o functie liniara cu proprietatea din enunt.Se obtine 1(r) =

2
9
r +
5
9
2.Se foloseste inegalitatea dintre media aritmetica si media patratica.
4.6.1 Olimpiada Judeteana
Subiectul 1.Observam ca vectorii

1¹+

11 si

1¹+

1C au , respectiv directiile
vectorilor necoliniari

¹1 si

¹C , deci suma lor este 0 doar dacac amandoi sunt
0.
Rezulta ca punctele 1 si 1 sunt mijloacele segmentelor AB si AC , deci T este
centrul de greutate al triunghiului ¹1C .Din relatia

T¹+

T1+

TC = 0 rezulta
c = −1.
Subiectul 2.Vom incerca sa eliminam 10 elemente astfel incat printre cele
ramase sa nu existe 10 in progresie aritmetica.Observam ,mai intai, ca numerele
din fiecare linie si din fiecare coloana sunt in progresie aritmetica , deci va trebui
sa eliminam cate un numar din fiecare linie si din fiecare coloana .Implicit rezulta
ca oricare 2 dintre cele 10 numere eliminate trebuie sa fie din linii si coloane
diferite.
Apoi, daca numarul eliminat din linia i. 1 ≤ i ≤ 9 , se afla pe coloana / , atunci
numarul eliminat din linia i +1 trebuie sa se afle pe o coloana |, cu | < / ,altfel,
intre cele 2 numere raman in tabel neeliminate cel putin 10 numere consecutive
,care formeaza o progresie aritmetica.
Deducem ca,pentru a nu ramane in tabel 10 numere pe aceeasi linie sau coloana
sau 10 numere consecutive , trebuie sa eliminam numerele 10,19,28,...,91(adica
numerele de pe diagonala secundara a tabelului ). Dar atunci raman neeliminate
107
numerele 11,20,29,38,47,56,65,74,83 si 92 care formeaza o progresie aritmetica
cu ratia 9.
Sa remarcam ca pozitionarea numerelor intr-un tabel a fost facuta doar pentru
a indica solutia de mai sus.
Subiectul 3.a) Inegalitatea este echivalenta cu
(r
2
+ 2rn +n
2
)(
o
3
i
2
+
b
3
u
2
) ≥ o
3
+ 3o
2
/ + 3o/
2
+/
3
sau
i
3
b
3
u
2
+ 2
o
3
u
i
+ 2
b
3
i
u
+
o
3
u
2
i
2
≥ 3o
2
/ + 3o/
2
.
Observam ca;
i
2
b
3
u
2
+ 2
o
2
u
i
=
i
2
b
3
u
2
+
o
3
u
i
+
o
3
u
i
≥ 3
3

/
3
o
6
= 3o
2
/.
Analog,
2
b
3
i
u
+
o
3
u
2
i
2
≥ 3o/
2
.
de unde prin adunare obtinem inegalitatea ceruta.
b)Folosind inegalitatea precedenta , avem:
o
3
i
2
+
b
3
u
2
+
t
3
:
2

(o+b)
3
(i+u)
2
+
t
3
:
2

(o+b+t)
3
(i+u+:)
2
= o +/ +c.
Subiectul 4.Pentru r = n obtinem :
](2i)+](i)
2i+](i)
=
2i+](i)
](2i)+](i)
de unde
](2i)+](i)
2i+](i)
= 1
deci 1(2r) = 2r,adica 1(n) = n pentru orice n par.
Fie acum r si n impare , deci r +n este par, deci 1(r +n) = r +n.Din ipoteza
obtinem
(r −n)
2
+1(r)(n −r) +1(n)(r −n) = 0
sau
(r −n)(r −n −1(r) +1(n)) = 0
Deducem ca 1(r) − r = 1(n) − n, pentru orice r ∕= n deci functia 1(r) − r e
constanta.
Fie 1(r) −r = / deci 1(n) = n +/ pentru n impar.
Fie acum r par si n impar.Obtinem
i+u+|+i
2i+u+|
=
2u+i
i+u+|+u+|
,de unde / = 0 .Deducem ca 1(n) = n,pentru orice
n ∈ ·

.
4.6.2 Olimpiada nationala
Subiectul 1.Fie d paralela prin ¹ la dreapta 1C si 1 ,respectiv O , punctele
de intersectie a dreptei `· cu dreptele 1C,respectiv d.In cele ce urmeaza ,AY
desemneaza segmentul o:icntot de la A la Y .Conform teoremei lui Menelaus ,
1C
11
=
1.
11

ÞC
Þ.
Tinand cont de relatia din enunt si de faptul ca 1C = 11+1C , din egalitatea
108
de mai sus rezulta ca
1.
11
⋅ 11 = −
1
|
⋅ 1C
Din asemanarea triunghiurilor orientate `¹Q si `11 , obtinem
¹Q = −
1.
11
⋅ 11
deci ¹Q = (
1
|
) ⋅ 1C.Prin urmare,punctul Q este fix.
Subiectul 2.Inegalitatile se pot scrie /c o(−c). (−c)(−1) c(−o). (−o)(−ℎ)
(−1)d. do (−ℎ)/,cu toti factorii numere reale strict pozitive.Inmultind mem-
bru cu membru aceste inegalitati se obtibe /cc1oℎdo occo1dℎ/ absurd , caci
cei doi membrii au aceeasi valoare o/cdc1oℎ.
Subiectul 3.Pornim de la inegalitatea r
2
+n ≥
u(i+1)
2
u+1
adevarata pentru r. n
numere reale pozitive,fiind echivalenta cu (r − n)
2
≥ 0.Inmultind inegalitatile
corespunzatoare perechilor (o
.
. /
.
). 1 ≤ i ≤ n obtinem inegalitatea din enunt.
Subiectul 4.Una dintre implicatii este imediata , caci pentru ratia comuna
d rezulta o
.
= o
1
+(i−1)d si /
;
= /
1
+(, −1)d, deci o
.
+/
;
= o
1
+/
1
+(i+, −2)d,
in total n +:−1 valori distincte.
Pentru implicatia inversa , sa remarcam ca o
1
+/
1
< o
2
+/
2
< ... < o
n
+/
1
<
o
n
+ /
2
< ... < o
n
+ /
n
, deci multimea sumelor contine intotdeauna cel putin
n +:−1 valori.
Vom proceda prin inductie dupa n +:.Cazul n = : = 2 conduce la o
1
+/
1
<
o
1
+/
2
. o
2
+/
1
< o
2
+/
2
, de unde o
1
+/
2
= o
2
+/
1
, adica o
2
−o
1
= /
2
−/
1
.
Pentru n + : 4 , cel putin una dintre valorile n. : (fie ea :) este mai mare
decat 2.Atunci secventa obtinuta prin eliminarea lui /
n
contine :−1 elemente
si se pierde cel putin suma o
n
+ /
n
, maximul care nu mai poate fi obtinut ,
deci raman cel mult n + :− 2 valori posibile ale sumelor .Conform cu prima
observatie facuta , acesta este numarul minim posibil de valori, deci raman exact
n+(:−1) −1 valori .In mod analog , prin eliminarea lui /
1
se pierde cel putin
suma o
1
+ /
1
(minimul care nu mai poate fi obtinut),cu concluzie identica.Dar
atunci secventele initiale sunt in progresie aritmetica de aceeasi ratie.
4.7 Clasa X
Cluj
1.Notam r = |oo. n = |o/. . = |oc avem r ≤ n ≤ . < 0 si
¹ =
i
u
+
u
:
+
:
i
si 1 =
u
i
+
:
u
+
i
:
109
Atunci ¹−1 =
(i−u)(u−:)(:−i)
iu:
≤ 0.Deci ¹ ≤ 1
2.2008 = 3⋅ 669 + 1 ⇒ . = (1 +c)
669
⋅ (1 +c
2
)
669
⋅ 2
669
(1 +c) ⇒
. = 2
669
(1 +c) = 2
669
(co:
¬
3
+i:in
¬
3
)
Deci ∣.∣ = 2
669
si o:o(.) =
t
3
3.a) o =
n(2n+1)
4
b)Folosind punctul a) ajungem la relatia:
(

r
1
−1 −
1
2
)
2
+ (

r
2
−2 −
1
2
)
2
+ (

r
n
−n −
1
2
)
2
= 0, de unde concluzia .
4.a)Se face r = n = 1
b)Avem 0 = 1(1) = 1(r⋅
1
i
) = 1(r) + 1(
1
i
) ⇒ 1(
1
i
) = −1(r).Fie x si y astfel
incat 1(r) = 1(n)
Avem 1(
i
u
) = 1(r) + 1(
1
u
) = 1(r) − 1(n) = 0.Cum 1 este singura solutie a
ecuatiei 1(r) = 0 obtinem ca r = n
Dolj
1.Daca n = 2 atunci r ∈ 7
r = 5 este solutie pentru orice n
Daca n = 1 atunci r = −4. r = −5
Daca n 2 si r 0 atunci r = 5 este singura solutie
Daca n 2 , n impar si r < 0 nu avem solutii
Daca n 2 , n par si r < 0 solutie ⇒ -x solutie ⇒ x=-5
2.Alegem t si t’ astfel incat t
2
= . si t
′2
= .

, t⋅ t

= n
Relatia de demonstratt este echivalenta cu urmatoarea
2(∣t
2
∣ + ∣t


2
) = ∣t + t


2
+ ∣t − t


2
care reprezinta teorema medianei in numere
complexe.
3.Inpunem conditiile de existenta:
:in2r ∈ (0. 1). r 0
co:2¬r ≥ 1. r ≤ 5 .Obtinem x=4 , y=-2 sau y=1
4.Prin inductie se arata ca 1((
2
r

.=1
o
.
)´2
n
) ≤ (
2
r

.=1
1(o
.
))´2
n
110
Apoi se arata ca 1((
n

.=1
o
.
)´n) ≤ (
n

.=1
1(o
.
))´n .Aceasta ultima relatie se demon-
streaza tinand cont de prima inegalitate si de faptul ca orice numar natural se
poate scrie ca o suma de puteri ale lui 2.
Galati
1.In ipoteza data avem :in(o) 0 si co:(o) 0.
Se logaritmeza natural inegalitatea din enunt si se obtine urmatoarea inegalitate
de demonstrat:
:in(o)|n(:in(o))+co:(o)|n(co:(o))+(:in(o)+co:(o))|n(co:(o)+:in(o)) ≤ 0 ⇔
s.n(o)
s.n(o)+tos(o)
|n(:in(o)) +
tos(o)
s.n(o)+tos(o)
|n(co:(o)) ≤ −|n(co:(o) +:in(o)).
Aplicam inegalitea lui Jensen functiei concave r → |nr si obtinem:
1(
:in(o)
:in(o) +co:(o)
:in(o)+
co:(o)
:in(o) +co:(o)
co:(o)) ≥
:in(o)
:in(o) +co:(o)
1(:in(o))+
co:(o)
:in(o) +co:(o)
1(co:(o)) c.c.t.d
2.Se obtine solutia r ∈


2
2
+/. / ∈ 7
¸
3.Se inmulteste inegalitatea cu 2 si se sparge in inegalitati de tipul o
3
+/
3

o
2
/ +/
2
o .
4.Se foloseste urmatoarea teorema :
Fie .
1
. .
2
∈ C

atunci ∣.
1
+.
2
∣ ≤ ∣.
1
∣ +∣.
2
∣. Avem egalitate atunci cand exista
c 0 astfel inca .
1
= c.
2
.(vezi judetul Arges /problema 1)
Hunedoara
1.a) Calcul direct
b)Caz particular al punctului a):
r
3
+ n
3
+ .
3
= r + n + . = 0 ⇒ rn. = 0 .Deci |n(
b
2
ot
) = 0 sau |n(
t
2
ob
) = 0 sau
|n(
o
2
bt
) = 0 , de unde concluzia.
2.Se obtine ¹1∥1Q∥C1∥1o.Deci APDS este paralelogram,deci simetricul
lui S fata de mijlocul lui AD este chiar P .
3.Notam o = . +
1
:
. Relatia din ipoteza devine ∣o∣ = ∣o
3
− 3o∣ = : si cum
111
3∣o∣ + ∣o
3
− 3o∣ ≥ ∣o∣
3
(1) obtinem 4: ≥ :
3
deci 2 ≥ :. Acum daca : 2 nu
avem solutii. Daca : = 2 vom avea egalitate in (1), deci exista t ≥ 0 astfel incat
o
3
−3o = 3to de unde obtinem o ∈ {−2. 2}, de unde . ∈ {−1. 1}
Iasi
1.Observatie: in aceasta problema apare notiunea de inegalitatea in numere
complexe.Enuntul problemei este nemodificat.Se intelege deci prin expresia .
0 ca z este un numar real si pozitiv.
Revenind la rezolvarea problemei fie .
1
= o + /i. .
2
= c + di.Cum .
1
+ .
2
=
o + c + (/ + d)i 0 obtinem ca b+d=0 si o + c 0 .Cum o
2
+ /
2
= c
2
+ d
2
obtinem ca o
2
= c
2
⇒ o = c (a=-c nu convine). Deci .
1
= .
2
etc...
2.Se analizeaza cazurile:
i)
o−1
o+2
∈ (0. 1)
ii)
o−1
o+2
≤ 1
3.Avem [
3

r −3] ∈ · si [
3

r −2] ∈ · iar [
3

r −3] ≤ [
3

r −2].Deci [
3

r −3] =
0 si [
3

r −3] = 1.Se obtine solutia orice numar din intervalul [3. 4).
4.Fie 1
.
. i = 1. n cei n sahisti iar o
.
. i = 1. n cu numarul invinsilor jucatoru-
lui 1
.
.Din ipoteza obtinem ca o
.
≥ 1. i = 1. n.Multimea finita {o
1
. o
2
.... o
n
} are
un cel mai mic element,putem presupune ca acesta este o
1
iar 1
2
. 1
2
.... 1
o
1
+1
invinsii acestuia.Cum o
1
≤ o
2
exista un participant 1
|
invins de catre 1
2
, unde
/ o
1
+ 1.Alegand 1
1
. 1
2
. 1
|
cei 3 sahisti problema este rezolvata.
Sibiu
1.Se obtine solutia x=10,y=100,z=1000.
2.Aplicam inegalitatea mediilor si obtinem:
2
i+
4
L
= 2
13
2
+2u
2
+ 2
2
u
2
≥ 2
17
4
+u
2
+
1
u
2
.
Deci r +
4
u

17
4
+n
2
+
1
i
2
.
Analog n +
4
i

17
4
+r
2
+
1
u
2
.
Adunam inegalitatile si obtinem:
0 ≥ (r −
1
2
)
2
+ (n −
1
2
)
2
+ (
1
r
−2)
2
+ (
1
n
−2)
2
, de unde r = n =
1
2
3.a)Se ridica la puterea a treia si se obtine f(x)=1 sau f(x)=-1.
112
b)Se foloseste punctul a)
4.Aplicam inegalitatea mediilor si obtinem:
o +/

(: −o)(: −/)
≥ 2
o +/
2: −o −/
si analoagele.
1 =

o +/

(: −o)(: −/)
+ 6 ≥ 2(

o +/
2: −o −/
+ 3) = 4:

1
2: −o −/
Deci 1 ≥

[2: −o −/]

1
2s−o−b
≥ 9 , de unde concluzia.
Timis
1.Se obtine n=par.
Ecuatia se scrie [|on!] =
n
2
⇔ 10
r
2
≤ n! ≤ 10
r
2
+1
Prin inductie se demonstreaza ca n! 10
r
2
+1
pentru n ≥ 10, n=par.
Se obtine singura solutie n=8
2.Evident daca toate cele n numere sunt nule atunci si suma lor este nula.
Reciproc, daca .
1
∕= 0
∣.
1
+.
2
+...+.
n
∣ = ∣.
1
−(.
2
−...−.
n
) ≥ ∣.
1
∣−∣.
2
+...+.
n
∣ ≥ ∣.
1
∣−∣.
2
∣−...−∣.
n
∣ =
∣.
1
∣(1 −
1
2
−...
1
n
2
) 0.
Prin urmare daca .
1
∕= 0 atunci .
1
+.
2
+... +.
n
∕= 0
3.Fie ∣n∣ = ∣·∣ = ∣n∣ = ∣.∣ = :
Daca r=0 atunci E=0
Daca : ∕= 0 atunci . = n + · + n ⇒ . = n + · + n ⇒
::
:
=
uu
u
+
uu
u
+
uu
u

∣:∣
2
:
=
∣u∣
2
u
+
∣u∣
2
u
+
∣u∣
2
u

1
:
=
1
u
+
1
u
+
1
u
⇒ n·n = .(·n +nn +n·).
Dar 1 = .
3
−.
2
(n +· +n) +.(·n +nn +n·) −n·n = 0
4.Daca este indeplinita conditia o = d / ≥ c = 0 atunci
1(n) = [
on+b
tn+J
] = [
on+b
o
] = [n +
b
o
] = n,astfel ca f este aplicatia identica pe ·

care este bijectiva.
Presupunem ca functia f este bijectiva.Daca c ∕= 0 atunci pentru orice numar
natural care verifica inegalitatea
n
∣bt−oJ∣
t
2

J
t
rezulta ca
on +/
cn +d
=
o
c
+
/c −od
c(cn +d)
∈ (
o
c
− 1.
o
c
).Deci 1(n) ∈ ([
o
t
] − 1. ]
o
t
)] si functia f nu
poate fi injectiva,deci nici bijectiva.Rezulta ca c=0.
Se arata ca f este monotom crescatoare.Cum singura functie bijectiva si mono-
113
ton crescatoare de la ·

la ·

este aplicatia identica obtinem ca f este aplicatia
identica.
Rezulta ca pentru orice n natural au loc inegalitatile:
n ≤
on+b
J
< n + 1 de unde se obtine ca o = d si / < d
Vaslui
1.rn. = 1 ⇒ ∣r∣ = ∣n∣ = ∣.∣ = 1
∣. +n +.∣ = 1 ⇒ (r+n +.)(r+n +.) ⇒ (r+n)(r−1)(. −1) = 0 ⇒ r+n = 0
sau r = 1 sau n = 1.
Pentru x+y=0 obtinem solutia {i. −i. 1}
Pentru r = 1 obtinem solutia {1. i. −i}
Pentru n = 1 obtinem solutia {i. 1. −i}
2.Din conditiile de existenta ale radicalilor obtinem r ∈ (−
1
2
.
1
2
)
Aplicam C-B-S si obtinem
(5
i

1
2
+r + 7
i

1
2
−r)
2
≤ (25
i
+ 49
i
)(
1
2
+r +
1
2
−r) = 25
i
+ 49
i
Avem egalitate pentru 25
i
−49
i
= 2r(25
i
+49
i
),ecuatie cu x=0 singura solutie.
3.Notand |no = r si |n/ = n inegalitatea devine:
(r
2
+n
2
)(
1
r
2
+
1
n
2
) ≥
(r +n)
2
rn
Daca o 1 si / 1 atunci ea se sparge in (r
2
+n
2
) ≥
(i+u)
2
2
si
1
r
2
+
1
n
2

2
rn
Daca o 1 si / < 1 memebrul drept este negativ iar cel stang este pozitiv.
Cazul o < 1 si / < 1 se reduce la primul caz.
4.Daca ¹(.
1
). 1(.
2
). C(.
3
),iar O(0) atunci din relatia din ipoteza avem C ∈
(¹1).
Relatia de demonstrat este echivalenta cu O¹
2
⋅ 1C + 1O
2
⋅ ¹C = OC
2
⋅ ¹1 +
¹C⋅ 1C⋅ ¹1,care reprezinta relatia lui Stewart in triunghiul OAB cu ceviana
OC.
Valcea
Unirea
114
1.Considerand partea intreaga si partea fractionala, deducem
[5r
3
] = 1 si
¸
2r
2
¸
= 3 −

5.Deci 1 ≤ 5r
3
< 2 ⇒ 0 ≤ 2r
2
< 2
Daca [2r
2
] = 0 atunci 2r
2
= 3 −

5 etc..
Daca [2r
2
] = 1 atunci 2r
2
= 4 −

5 1. 7 ⇒ 5r
3
3. 6 ceea ce nu se poate
2.a)Functia f este strict crescatoare pe intervalul [:. ∞) deci este injec-
tiva.Pentru surjectivitate observam ca ecuatia f(x)=y are solutia r = :+

n −1
b)Ecuatia se poate scrie sub forma 1(1(r)) = r.Deoarece f este crescatoare
aceasta ecuatia este echivalenta cu ecuatia 1(r) = retc...
3.Se obtine f(0)=0 si 1(r
2
) = r1(r) si 1(−n
2
) = −1(−n
2
),de unde 1(−r) =
−1(r) pentru orice x real.
Apoi 1(r
2
) = 1(2r
2
−r
2
) = r(

2 + 1)(1(r

2) −1(r)
Dar 1(2r
2
) = r

21(r

2) de unde 1(2r
2
) = 21(r
2
).Folosind si imparitatea
functiei deducem ca 1(2r) = 21(r) pentru orice x real.
Rationand inductiv obtinem 1(nr) = n1(r) pentru orice n natural si x real.
4.Avem

o −

/ = 1 ⇒ o −/ =

o +

/ si o
2
−/
2
= (o +/)(

o +

/).
De aici obtinem (o
2
−/
2
)
2
= (o+/)
2
(

o+

/)
2
≤ (o+/)
3
de unde inegalitatea
ceruta.
Alexandru Myller
1.Avem modulo 41 : 10
2
≡ 18,10
3
≡ 16,10
4
≡ −4,10
5
≡ 1 .Se considera
n = 5:+i cu i = 1. 4,apoi se analizeaza toate cazurile.
2.Se exprima vectorial AM,BN si CP in functie de laturile triunghiului.
3.Daca ` = {o. /. c. d} . o < / < c < d atunci 1(o. /)+1(/. c)+1(c. d) ≤ d−o
si d −o +1(o. d) ≤ 1.
Apoi 1(o. c) ≤
1
2
si 1(/. d) ≤
1
2
deci :(`) ≤ 2. O multime M pentru se real-
izeaza egalitatea este ` =
¸
0.
1
4
.
1
2
.
3
4
¸
4.Daca o =
µ
o
atunci sirul are perioada 2q.
Reciproc,sa presupunem ca sirul are perioada m.Atunci[o(n + :)] − [on] este
par.
Pe de alta parte, o: − 1 < [o(n + :)] − [on] < o: + 1 , iar intervalaul
115
(o: − 1. o: + 1) contine cel putin un numar par A,deci [o(n + :)] − [on] =
¹,constant.
Deducem [o:j] = j¹ pentru orice p natural ceea ce implica o =
.
n
∈ Q
Victor Valcovici
1.Se noteaza 2
i
= o. 3
i
= /. 4
i
= c. 5
i
= d si ecuatia devine:
o
4
+ /
4
+ c
4
+ d
4
= o
3
/ + /
3
c + c
3
d + d
3
o.Folosind inegalitatea mediilor se
demonstreaza ca o
4
+/
4
+c
4
+d
4
≥ o
3
/ +/
3
c +c
3
d +d
3
o cu egalitatea pentru
o = / = c = d
2.c = −
1
2
+i

3
2
.
In repereul cartezian XOY notam ¹(1. 0) si 1(−
1
2
.

3
2
).Construim cele doua
cercuri cu centrele in A si respectiv B.Conform ipotezei problemei punctul de
afix z se afla in zona comuna celor doua cercuri .Fie M intersectia celor doua cer-
curi.Avem OAMB romb si triunghiul OAM echilateral.Deci OM=1,adica ∣.∣ ≤ 1
3.(r − 4)
log
4
5
= r − 1 + (2r − 5)
log
5
4
⇒ (r − 4)
log
4
5
+ r − 4 = 2r −
5 + (2r − 5)
log
5
4
⇒ 5
log
4
(i−4)
+ 4
log
4
(i−4)
= 5
log
5
(2i−5)
+ 4
log
5
(2i−5)
, de unde
|oo
4
(r −4) = |oo
5
(2r −5) = t.
Aceasta ultima ecuatia este echivalenta cu urmatoarea:
1 = 3(
1
5
)
|
+ 2(
4
5
)
i
.Folosind faptul ca functia 1(r) = 3(
1
5
)
|
+ 2(
4
5
)
i
este strict
crescatoarea si ca o(3)o(4) < 0 obtinem existenta si unicitatea solutiei.
Grigore Moisil
1.Se exprima n
2
+ n
2
si n
3
+ n
3
in functie de nn si n + n de unde se afla
nn.Avand nn si n +n se afla u si w.
2.x=1 este solutia
3.|oo +|o/ =

2 si se foloseste inegalitatea 2(o
2
+/
2
) ≥ (o +/)
2
4.Se foloseste urmatoarea observatie:
Daca A,B,C sunt coliniare atunci ∣.
1
−.
3
∣ = ∣.
2
−.
3
∣ +∣.
1
−.
2

116
Laurentiu Duican
1.Relatia din enunt se obtine din urmatoarele doua relatii:

∣o∣
2


1c(o/) =
1
2
∣o −/∣
2

∣o −/∣
2

1
3
(

∣o −/∣)
2
2.Se aplica inegalitatea mediilor pentru ambele inegalitati.
3.Solutia problemei se bazeaza pe urmatoarea observatie:
Fie 1(r) = or
2
+/r +c atunci relatia f(x)=f(y) implica x=y sau x+y=-a.
4.Centrele celor doua tetraedre coincid daca si numai daca:
−−→
¹` +
−−→
1· +
−−→
C1 +
−−→
1Q =
− →
0
Gheorghe Lazar
1.
1
3
i+1
+
1
12
i
−3
3
u
2
12
i
= 3∣⋅ 12
i
.Se ajunge la:
(3
u
2
+1
−1)[4
i
(3
u
2
+1
+ 1) + 3] = 0,de under = −2
3.Relatia data se poate scrie:
(:in
2
1 + co:
2
1) −2(:in1 + co:1)⋅ 2
s1r.
2
+ :in¹ + 1 ≤ 0 care se priveste ca o
ineecuatie de gradul 2.
4.Avem 1 + 2
2
+ ...n
2
=
n(n+1)(2n+1)
6
. o
n
=
n!
1+2
2
+...n
2
=
6n!
n(n+1)(2n+1)
=
6(n−1)!
(n+1)(2n+1)
.Se arata ca n+1 si 2n+1 sunt prime intre ele .
Daca n ≥ 6 si n+1 este prim sau 2n+1 este prim este o
n
nu este natural deoarece
n + 1 n −1 si n + 1 2n + 1.
Asadar daca n ≥ 6 si cel putin dintre numerele n+1,2n+1 este prim atunci o
n
nu este natural.
Fie acum n ≥ 6 si n+1,2n+1 numere compuse.
Daca n + 1 = jc avem ca j < n −1 si c < n −1 deci p si q sunt termeni in n!.
La fel pentru 2n+1=compus.
Trident
117
1.Avem .
.
.
.
= .
1
.
1
= .
C
.
C
= 1 ⇒ .
.
=
1
:
.
si analoagele.Relatia data
devine

t.tl.
(/ +c +/o).
.
= 0 ⇒ .
.
+.
1
+.
C
=
(1 −/)(o.
.
+/.
1
+c.
C
)
o +/ +c
Daca / = 1 ⇒ .
.
+.
1
+.
C
= 0 deci triunghiul este echilateral
Daca / = 0 ⇒ .
J
= .
J
deci triunghiul este echilateral.
Daca / = −2 ⇒ .
C
= .
J
deci triunghiul este echilateral.
2.Se priveste egalitatea data ca una de gradul 2 in c.
3.Fie |oo
n−7
(n + 2009) =
o
b
(o. /) = 1 ⇒ (n + 2009)
b
= (n − 7)
o
.Notam
n − 7 = r si avem (r + 2016)
b
= r
o
.Deci o /.Fie o = / + c ⇒ (r + 2016)
b
=
r
b+t
⇒ r∣2006 = 2
5
⋅ 3
2
⋅ 7.Se analizeaza toate cazurile si singurul convenabil este
n = 39
4.7.1 Olimpiada judeteana
Subiectul 1. a) Din 1(o(r)) = o(1(r)) = −r deducem ca o(1(o(r))) =
o(−r),pentru orice r real.Din o(1(r)) = −r obtinem ca o(1(o(r))) = −o(r)
pentru orice r ∈ 1.cele doua relatii de mai sus implica imparitatea functiei
o.Analog pentru functia 1.
b) Functiile 1. o : 1 → 1 date prin 1(r) = r si o(r) = −r verifica proprietatea
din enunt.
Subiectul 2.Din conditia data deducem ∣.
1
∣ = ∣.
2
∣ = ∣.
3
∣.Prin conjugare,
din .
1
+ .
2
+ .
3
= 1 deducem .
1
.
2
+ .
2
.
3
+ .
3
.
1
= 1 = .
1
.
2
.
3
.Din cele doua
egalitati precedente rezulta ca ecuatia cu radacinile .
1
. .
2
. .
3
este .
3
−.
2
+.−1 =
0, de unde {.
1
. .
2
. .
3
} = {1. i. −i}.
Subiectul 3.a) Fie r ∈ ¹.Atunci 3
i
= r + 2 de unde r = |oo
3
(r + 2) si
1 = |oo
2
(3
i
− r) .Prin adunare obtinem |oo
3
(r + 2) + |oo
2
(3
i
− r) = 3
i
− 1 ,
adica r ∈ 1,deci ¹ ⊂ 1.
b) 1 ∈ 1 deci 1 ∕⊂ 1∖Q
Fie o ∕= 1 astfel incat 3
o
= o + 2 .Atunci o ∈ 1 si aratam ca o ∈ 1∖Q’
deci va rezulta ca 1 ∕⊂ Q.Prin absurd ,daca o =
n
n
fractie ireductibila,implica
3
r
r
=
n
n
+2 ∈ Q, deci 3
r
r
∈ Q,adica n = 1 si prin urmare 3
n
= :+2,implicand
: = 1,absurd.
Subiectul 4. a) De exemplu,geometric,faptul ca numerele au acelasi modul
118
si verifica .
1
+.
2
+.
3
= 0 inseamna ca triunghiul cu aceste afixe are G = H,deci
este echilateral.
b) Daca n nu e multiplu de 3,nu exista triunghiuri echilaterale cu varfurile in
afixe din l
n
, deci maximul cerut este n.
Daca n = 3/ atunci cele / triunghiuri achilaterale cu varfuri in l
n
putem alege
cel mult cate doua varfuri din fiecare , adica cel mult 2/ elemente.De exemplu
¹ = {.
3
. .
6
. .... .
3|
} ∪ {.
2
. .
5
. .... .
3|−1
} unde . = cos(
2t
n
) +i sin(
2t
n
).
4.7.2 Olimpiada Natioanala
Subiectul 1.a) Daca r = n avem solutiile r = :. n = :. : 0.Daca r ∕= n
notam n = :r. Inlociund in egalitatea n⋅lgr = r⋅lgn obtinem solutiile r =
:
1
r−1
. n = :
r
r−1
. : ∕= 1.
b) Daca r
u
n
i
rezulta ca (r
u
)
(i
L
)
(n
i
)
(u
u
)
.Ridicand la puterea
1
iu
, vom
obtine ca r
i
L−1
n
u
u−1
, de unde r
u
+r
i
L−1
n
i
+n
u
u−1
, fals.
Deci r
u
= n
i
.Solutiile sunt cele indicate la punctul a).
Subiectul 2.Fie .
1
= .
2
=
o
2
+
.

4o−o
2
2
radacinile ecuatiei .
2
−o. +o = 0.
Avem ∣.
2
−o. +o∣ = ∣. −.
1
∣∣. −.
2
∣ = `¹⋅ `1,unde M,A,B sunt punctele din
plan corespunzatoare afixelor .. .
1
,respectiv .
2
.Fie T punctul de afix 1 si `
1
intersectia dintre ¹` si cercul unitate daca unghiul ¹`
1
1 este ascutit (in caz
contrar, `
1
va fi intersectia dintre 1` si cercul unitate).
Avem `¹⋅ `1 ≥ `
1
¹⋅ `
1
1 ≥ T¹⋅ T1 = (T¹)
2
, deci
:in∣.
2
−o. +o∣ = ∣.
1
−1∣
2
= (
o
2
−1)
2
+ (

4o−o
2
2
)
2
= 1.
Subiectul 3.Inlocuind n = 0 in relatia data si intelegand toate relatiile
urmatoare ca avand loc pentru orice valoare reala a variabilelor , avem : 1(r
3
) =
r1(r
2
) deci si 1(r
3
+n
3
) = 1(r
3
)+1(n
3
) adica 1(r+n) = 1(r)+1(n).Observam
ca 1 verifica ecuatia data atunci, pentru orice constanta c reala, si c1 verifica
relatia.Putem presupune atunci ca 1(1) = 1 sau 1(1) = 0.
Daca 1(1) = 1 , atunci din 1((r+1)
3
) = (r+1)1((r+1)
2
) avem 21(r
2
)+1(r) =
2r1(r) + r iar cu substitutia r → r + 1 obtinem 21((r + 1)
2
) + 1(r + 1) =
(2r + 2)1(r + 1) + r + 1. Ultimele doua relatii duc la 1(r) = r. Conform
observatiei avem 1(r) = cr. c ∈ 1

.
Daca 1(1) = 0 , atunci 1((r + 1)
3
) = (r + 1)1((r + 1)
2
) adica 21(r
2
) +1(r) =
2r1(r) . Analog cu cazul precedent avem 21((r+1)
2
)+1(r+1) = (2r+2)1(r+1)
ceea ce implica 1(r) = 0. ∨r ∈ 1.
In concluzie 1(r) = cr. c ∈ 1.
Subiectul 4.Vom arata ca numerele nco/i:nnitc sunt n = 4 si n = 5.Pentru
119
n ≥ 6 suma elementelor tuturor patratelor 3×3 din patratul mare este egala cu
suma elementelor tuturor patratelor 4×4 din acelasi patrat.Pentru a exemplifica
in acelasi timp ca n = 4 si n = 5 sunt numere nco/i:nnitc propunem cititorului
urmatorul exemplu: un patrat de dimensiune 5 × 5 in care coloana din mijloc
contine numai −5 celelalte fiind 2.
4.8 Clasa XI
Cluj
Subiectul 1.Pentru / = 1 ⇒ 1 = 1
n

Pentru / = 2 ⇒ 1 +1
2
= 21
n
+ 3¹
1+1
2
= 21
n
+3¹+¹
2
, deci ¹
2
= O
n
⇒ ¹
n
= O
n
. ∨: ≥ 2. : ∈ · ⇒ 1
n
=
(1
n
+¹)
n
= 1
n
+:¹ , de unde rezulta relatia ¹
2
= O
n
Subiectul 2.a) Prin calcul rezulta o = d deci / = c
b) Fie : =

o
2
+/
2
=

c
2
+d
2
0 si c. a ∈ (0.
¬
2
) astfel incat o = : cos c. / =
: sin c. c = : cos a. d = : sin a.Se demonstreaza prin inductie.
Subiectul 3.−∣r
3
∣ ≤ 1(r) − rsin r ≤ ∣r
3
∣ , adunam rsin r si impartim la
r
2
. r ∕= 0 ⇒
sin i
i
−∣r∣ ≤
](i)
i
2

sin i
i
+∣r∣
lim
i→0
(
sin r
r
−∣r∣) = lim
i→0
(
sin r
r
+∣r∣) = 1 deci lim
i→0
(
1(r)
r
2
).
Subiectul 4.Avem inegalitatile : /
3
< (/ + 1)(/
2
+ 1) < (/ + 1)
3
. ∨/ =
1. n. ∨n ≥ 1 ⇒ /
2
<
3

(/ + 1)
2
(/
2
+ 1)
2
. ∨/ = 1. n. ∨n ≥ 1
Deducem ca
n

|=1
1
(/ + 1)
2
+n
< r
n
<
n

|=1
1
n +/
2
. ∨n ≥ 1
Avem inegalitatile : n +/
2
≥ 2/

n. ∨/ = 1. n. ∨n ∈ ·

Asadar
0 <
n

|=1
1
n +/
2

n

|=1
1
2/

n
. ∨n ∈ ·

Avem ca
n

|=1
1
2/

n
=
1 +
1
2
+... +
1
n
2

n
. ∨n ≥ 1
.
120
Utilizand teorema Stolz-Cesaro , se arata ca
lim
n→∞
n

|=1
1
2/

n
=
1 +
1
2
+... +
1
n
2

n
Dolj
Subiectul 1. a) (dct¹)
2
= (dct¹) ⋅ (dct¹
T
) = dct(¹⋅ ¹
T
).
b) Fie r = o/ +/c +co atunci cu observatia de la a) gasim
(dct¹)
2
= dct


1 r r
r 1 r
r r 1


= 2r
3
−3r
2
+ 1 = r
2
(2r −3) + 1
c) Cum
r = o/ +/c +co ≤ o
2
+/
2
+c
2
= 1
din b) rezulta concluzia.
Subiectul 2. a) Pentru inceput observam ca n
n
⋅ n
n+1
= n!, pentru n =
0. 1. 2
b) Probam prin inductie ca relatia de la a) are loc pentru orice n.Presupunem
ca n
|
⋅ n
|+1
= /! pentru orice / ≤ n.Avem apoi
n!(n −1)! = n
n
⋅ n
n+1
⋅ dct

n
n−1
n
n
n
n+1
n
n+2

= dct

n
n−1
n
n
n
n
n
n+1
n
n
n
n+1
n
n+1
n
n+2

dct

(n −1)! n!
n! n
n+2

= (n −1)!n
n+1
n
n+2
−n! ⋅ n! ⇒ n
n+1
n
n+2
= (n + 1)!
si inductia este probata.
c) Din b) gasim ca
n
n
n
n−2
=
n
n
⋅ n
n−1
n
n−1
⋅ n
n−2
=
(n −1)!
(n −2)!
= n −1
sau echivalent ,
n
n
= (n −1)n
n−2
pentru orice n ≥ 2.Prin inductie se gaseste ca n
n
= (n−1)!! , de unde concluzia.
Subiectul 3.a) Conditia din enunt este echivalenta cu (n + 1)r
n+1
(n +
2)r
n
.
b) Din a) si r
1
= 1 rezulta ca termenii sirului sunt toti strict pozitivi.Fie / ∈
·. / ≥ 2.Scriind inegalitatea de la a) pentru n = 1. 2. .... / − 1 si inmultind
121
inegalitatile respective obtinem
2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ r
2
r
3
...r
|
3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (/ + 1) ⋅ r
1
r
2
...r
|−1
, de unde
r
|

/ + 1
2
r
1
=
/ + 1
2
. ∨/ ∈ ·. / ≤ 2
.Aceasta arata ca sirul este nemarginit.
Subiectul 4.a) Notam cu o
n
urmatorul sir :
o
n
=

1≤.∕=;∕=|∕=.≤n
1
i
1
,
1
/
= 3!

1≤.<;<|≤n
1
i
1
,
1
/
.
b) Aplicam identitatea lui Newton :
n

.=1
r
3
.
= (
n

.=1
r
.
)(
n

.=1
r
2
.
) −(

1≤.<;≤n
r
.
r
;
)(
n

.=1
r
.
) + 3

.≤.<;<|≤n
r
.
r
;
r
|
c) Atunci

1≤.<;<|≤n
r
.
r
;
r
|
=
1
3
[
n

.=1
r
3
.
−(
n

.=1
r
.
)(
n

.=1
r
2
.
) + (

1≤.<;≤n
r
.
r
;
)(
n

.=1
r
.
)]
=
1
3
[
n

.=1
r
3
.
−(
n

.=1
r
.
)(
n

.=1
r
2
.
) +
(
n

.=1
r
.
)
2

n

.=1
r
2
.
2
(
n

.=1
r
.
)]
=
1
3
[
n

.=1
r
3
.
1
2
(
n

.=1
r
.
)
3

3
2
(
n

.=1
r
.
)(
n

.=1
r
2
.
)]
.
d) Aplicand ultima identitate cu r
.
=
1
.
obtinem
o
n
=
n

.=1
1
i
3
+ (
n

.=1
1
i
)
3
−3(
n

.=1
1
i
)(
n

.=1
1
i
2
)
Atunci
o
n
(ln n)
2
−ln n =
n

.=1
1
i
3
+ (
n

.=1
1
i
)
3
−3(
n

.=1
1
i
)(
n

.=1
1
i
2
)
(ln n)
2
−ln n
e) In continuare vom folosi ca lim
n→∞
(1 +
1
2
+ ... +
1
n
− ln n) = c , constanta lui
122
Euler.
Ca o consecinta lim
n→∞
1 +
1
2
+... +
1
n
ln n
= 1
f) Din identitatea de la punctul d) obtinem ca
lim
n→∞
(
o
n
(ln n)
2
−ln n) = lim
n→∞
(
(
n

.=1
)
3
(ln n)
−ln n),
unde am folosit ca sirurile o
n
=
n

|=1
1
/
2
si /
n
=
n

|=1
1
/
3
sunt marginite si deci ,
lim
n→∞
n

.=1
1
i
3
(ln n)
2
= 0
si
lim
n→∞
n

.=1
1
i
ln n
n

.=1
1
i
2
ln n
= 0
g) Revenim la relatia de la punctul d)
lim
n→∞
(
o
n
(ln n)
2
−ln n) = lim
n→∞
(
n

.=1
1
i
−ln n)
(
n

.=1
1
i
)
2
+ ln n(
n

.=1
1
i
) + (ln n)
2
(ln n)
2
= 3c.
Galati
Subiectul 1.Fie functia 1 : 1 → 1. 1(r) = dct(¹+r1) −dct(r¹+1). ¹. 1 ∈
`
2
(1).Dupa calcule se obtine ca 1(r) = cr
2
+ar +. c. a. ∈ 1
Din ipoteza se obtine 1(2008) = 1(2009) = 1(1) = 0 adica ecuatia de grad
cel mult doi are trei radacini reale distincte . Rezulta ca 1 este functie nula:
1(r) = 0. ∨r ∈ 1.Asadar pentru r = 0 ⇒ 1(0) = 0 ⇒ det ¹ = det 1.
Subiectul 2.”⇐” Presupunem det(oA
2
+/A+c) ≥ 0. ∨A ∈ `
2
(1).Pentru
A =

0 r
1 0

. r ∈ 1 obtinem det(oA
2
+ /A + c1
2
) = (or + c)
2
− /
2
r ≥
0. ∀r ∈ 1 , adica o
2
r
2
+ (2oc − /
2
)r + c
2
≥ 0. ∀r ∈ 1, conditie echivalenta cu
(2oc −/
2
)
2
−4o
2
c
2
≤ 0 ⇒ /
2
−4oc ≤ 0.
” ⇒ ” Sa demonstram ca daca A ∈ `
n
(1). n ∈ ·. n ≥ 2 si / ≥ 0 atunci
det(A
2
+/1
n
) ≥ 0
Intr-adevar det(A
2
+ /1
n
) = det(A + i

(/)1
n
) det(A − i

(/)1
n
) = det(A +
i

(/)1
n
)det(A +i

(/)1
n
) = ∣ det(A +i

(/)1
n
)∣
2
≥ 0.
/
2
−4oc ≤ 0 si fie A ∈ `
2
(1).
oA
2
+/A +c1
2
= o[(A +
/
2o
1
2
)
2
+
4oc −/
2
4o
2
1
2
] = o(Y
2
+/1
2
).
123
unde Y = A +
/
2o
1
2
. / =
4oc −/
2
4o
2
Atunci det(oA
2
+/A +c1
2
) = det[o(Y
2
+/1
2
)] = o
2
det(Y
2
+/1
2
).
Subiectul 3.”⇐” Daca c ∈ 7 rezulta r
n
= 0. ∀n ∈ · si evident (r
n
)
n≥0
este convergent.
” ⇒ ” Presupunem ca (r
n
)
n≥0
este convergent si fie lim
n→∞
r
n
= r ∈ 1.Atunci
r
n+1
−r
n
→ 0.Cum r
n+1
−r
n
= {(n +1)c} −{nc} = (n +1)c −[(n +1)c] −
nc + [nc] = c −n
n
, unde n
n
= [(n + 1)c] - [n c] ∈ 7 , rezulta ca c −n
n
→ 0
deci n
n
→ c. Dar n
n
este un sir cu termeni intregi ⇒ c ∈ 7.
Subiectul 4.Notam limita cu 1
1 = lim
i→0
to
2008
(r) −o:cto
2008
(r)
r
2009
=
= lim
i→0
tor −o:ctor
r
2

1
r
2007

2007

|=0
to
2007−|
(r) ⋅ o:cto
|
(r) =
= lim
i→0
tor −o:ctor
r
2
⋅ lim
i→0
2007

|=0

tor
r

2007−|

o:ctor
r

|
= 1
1
⋅ 1
1
,
unde 1
1
= lim
i→0
tor −o:ctor
r
2
si
1
2
= lim
i→0
2007

|=0

tor
r

2007−|

o:ctor
r

|
1
1
= lim
i→0
tor −o:ctor
r
2
= lim
i→0
tor −r
r
2
+ lim
i→0
r −o:ctor
r
2
.
Deoarece sin r ≤ r. ∀r ∈


¬
2
.
¬
2

−{0} , avem
0 ≤

tor −r
r
2

tor −sin r
r
2

tor(1 −cos r)
r
2

tor ⋅ 2 sin
2
r
2
r
2

, pentru
r ∈

¬
2
.
¬
2

−{0}.
Cum lim
i→0

tor ⋅

2 sin
2
r
2

r
2

=

1
2
⋅ lim
i→0
tor ⋅ lim
i→0


sin
r
2
r
2


2

=

1
2
⋅ 0 ⋅ 1
2

= 0
, rezulta ca lim
i→0
tor −r
r
2
= 0
Notam o:ctor = n
lim
i→0
r −o:ctor
r
2
= lim
u→0
ton −n
n
2
⋅ lim
u→0
n
2
to
2
n
= 0 ⋅ 1 = 0
1
1
= 0.
124
1
2
= lim
i→0
2007

|=0

tor
r

2007−|

o:ctor
r

|
=
2007

|=0
lim
i→0

tor
r

2007−|
⋅ lim
i→0

o:ctor
r

|
=
2007

|=0
1 ⋅ 1 = 2008
1 = 1
1
⋅ 1
2
= 0 ⋅ 2008 = 0. Sibiu
Subiectul 1
a) Fie ¹ =

o /
c d

. Din A¹ = ¹A gasim / = c = 0 , deci A =

o 0
0 d

.
b) Se demonstreaza prin inductie ca A
n
=

o
n
0
0 d
n

. n ≥ 1.
c) Inmultind la stanga si la dreapta cu A , obtinem: A
7
−A
4
= A¹ = ¹A ,
deci A =

o 0
0 d

, iar ecuatia devine

o
6
−o
3
0
0 d
6
−d
3

=

2 0
0 6

.
Rezulta ca o ∈
¸
3

2. −1
¸
si d ∈
¸
3

3. −
3

2
¸
.
Multimea solutiilor pentru A ∈ `
2
(1) este:
o =

3

2 0
0
3

3

.

3

2 0
0 −
3

2

.

−1 0
0
3

3

.

−1 0
0 −
3

2

d) Daca A ∈ `
2
(C) , ecuatiile o
6
− o
3
− 2 = 0 si d
6
− d
3
− 6 = 0 au cate 6
solutii distincte. Numarul de matrici pentru care verifica relatia va fi 6 ⋅ 6 = 36.
Subiectul 2
Fie r = (−1)
n
d
1
2
d
3
= (−1)
n
det(1) det(¹1
−1
−1
−1
¹) det(1).
Folosind acum proprietatea : ∀A. Y ∈ `
n
(C). det(AY ) = det A ⋅ det Y .
Gasim ca r = (−1)
n
det(1(¹1
−1
−1
−1
¹)1) = (−1)
n
det(1¹−¹1).
Se cunoste de asemenea ca det(−A) = (−1)
n
⋅ det A.
Asadar , avem: r = (−1)
n
det((−1) ⋅ (¹1 − 1¹)) = (−1)
n
⋅ (−1)
n
⋅ det(¹1 −
1¹) = d
2
.
Subiectul 3
Daca o ≤ 0 , limita este +∞ , ceea ce nu corespunde cerintei , deci o 0.
Avand nedeterminarea ∞−∞ , expresia se poate scrie:
1 = lim
i→∞
(o −o
2
)r
4
+ (2 −2o/)r
3
−(/
2
+ 2oc)r
2
−2/cr −c
2

r
4
+ 2r
3
+ (or
2
+/r +c)
, de unde o = 1
1 = lim
i→∞
2(1 −/)r
3
−(/
2
+ 2c)r
2
−2/cr −c
2

r
4
+ 2r
3
+ (r
2
+/r +c)
.
Daca / ∕= 1 , limita este infinita , rezulta / = 1.
125
1 = lim
i→∞
−(1 + 2c)r
2
−2cr −c
2
r
2


1 +
2
r
+ 1 +
1
r
+
c
r
2
= 0 , de unde c = −
1
2
.
Subiectul 4
Folosind inegalitatea data si stricata monotonie , gasim
r
n
3

(r
n
−2)
2
r
n
−r
n+1
≥ 0. ∀n ≥ 1 , de unde rezulta ca r
n
0. ∀n ≥ 1.
Fiind strict descrescator si marginit inferior de 0, sirul este convergent.
Fie r ∈ 1. r = lim
n→∞
r
n
. Trecand la limita in inegalitatea data gasim
(r −2)
2
≤ 0 , deci r = 2.
Timis
Subiectul 1
r
2n
=


1 +
sin(4n + 1)
¬
2
2n


2n
=


1 +
sin(2n¬ +
¬
2
)
2n


2n
=

1 +
1
2n

2n
→ c
r
2n+1
=


1 +
sin(4n + 3)
¬
2
2n + 1


2n+1
=


⎝1 +
sin(2n¬ +

2
)
2n + 1



2n+1
=

1 −
1
2n + 1

2n+1
→ c
−1
=
1
c
Cum c ∕= c
−1
rezulta ca lim
n→∞
r
n
nu exista adica sirul este divergent.
Subiectul 2
¹ = o1
3
+1. 1 =


0 0 0
o 0 0
/ o 0


1
2
=


0 0 0
0 0 0
o
2
0 0


, 1
3
=


0 0 0
0 0 0
0 0 0


= O
3
⇒ 1
n
= O
3
. ∀n ≥ 3.
Cum o1
3
⋅ 1 = 1 ⋅ (o1
3
) , aplicam binomul lui Newton:
¹
n
= o
n
1
3
+no
n−1
1+
n(n −1)
2
o
n−2
1
2
=



o
n
0 0
no
n
o
n
0
no
n−1
/ +
n(n −1)
2
o
n
no
n
o
n



126
.
Subiectul 3
Notand cu C
.
(A) coloana a i-a a unei matrice A ∈ `
3
(C) , iar cu ∣C
1
(A)C
2
(A)C
3
(A)∣
determinantul matricei A , pentru orice numar complex . ∈ C are loc egalitatea
det(¹+.1) = det(¹)+
+.(∣C
1
(1)C
2
(¹)C
3
(¹)∣ +∣C
1
(¹)C
2
(1)C
3
(¹)∣ +∣C
1
(¹)C
2
(¹)C
3
(1)∣)+
+.
2
(∣C
1
(1)C
2
(1)C
3
(¹)∣ +∣C
1
()C
2
(¹)C
3
(1)∣ +∣C
1
(¹)C
2
(1)C
3
(1)∣)+
+.
3
det(1),
sau, notand
` = ∣C
1
(1)C
2
(¹)C
3
(¹)∣ +∣C
1
(¹)C
2
(1)C
3
(¹)∣ +∣C
1
(¹)C
2
(¹)C
3
(1)∣
j = ∣C
1
(1)C
2
(1)C
3
(¹)∣ +∣C
1
()C
2
(¹)C
3
(1)∣ +∣C
1
(¹)C
2
(1)C
3
(1)∣ ,
avem
det(¹+.1) = det(¹) +`. +j.
2
+ det(1).
3
.
In particular, pentru . ∈
¸
1. .. .
2
¸
, obtinem
det(¹+1) = det(¹) +` +j + det(1).
det(¹+.1) = det(¹) +`. +j.
2
+ det(1).
det(¹+.
2
1) = det(¹) +`.
2
+j. + det(1).
Adunand ultimele trei egalitati si tinand cont de faptul ca 1 +. +.
2
= 0,
obtinem atunci egalitatea dorita
det(¹+1) + det(¹+.1) + det(¹+.
2
1) = 3(det(¹) + det(1)).
Subiectul 4
Din relatia de recurenta avem ca
r
n+1
= c
−i
r
+r
n
r
n
. ∀n ∈ ·
. astfel ca sirul dat este strict crescator , si prin urmare are o limita | = lim
n→∞
r
n
.
Daca limita | este finita, atunci trecand la limita in relatia de recurenta obtinem
ca c
−1
= 0 , egalitate care este imposibila. Prin urmare limita sirului (r
n
)
n∈Þ
este +∞. Rezulta atunci ca lim
n→∞
c
−i
r
= 0 astfel ca
lim
n→∞
ln(n + 1) −ln(n)
r
n+1
−r
n
= lim
n→∞
ln

1 +
1
n

c
−i
r
= lim
n→∞
ln

1 +
1
n


c
i
r
n
= 1.
Folosind din nou lema Cesaro-Stolz, rezulta atunci ca exista limita lim
n→∞
ln(n)
r
n
si ca lim
n→∞
ln(n)
r
n
= 1.
127
Vaslui
Subiectul 1
Din ipoteza det A = ±1. ∀A ∈ `
2
(1). Daca det(A) = 1 se obtine A
2
= tA−1
2
, unde t este urma matricei. Atunci avem : A
4
= (t
3
−2t)A −(t
2
−1)1
2
.
Ecuatia din enunt devine: t(t
2
−2)A = (t
2
−2)1
2
⇒ tA = 1
2
daca A ∈ `
2
Q.
−t
4
1
2
= (tA)
4
= 1
2
⇒ −t
4
= 1 si analog cazul det(A) = −1.
Subiectul 2
Se demonstreaza prin inductie ca r
n
∕= −1. ∀n ≥ 1 , obtinand astfel:
3r
n+1
−2r
n
+ 1 = 0. ∀n ≥ 1 ⇒ r
n
=

2
3

n−1
(o + 1) −1 ⇒ lim
n→∞
r
n
= −1.
Subiectul 3
Se aduna toate coloanele la prina coloana , apoi se scade ultima linie din cele-
lalte.
d
n
(.) = (
n

|=0
.
|
)(−1)
n(n −1)
2
.
Cum d
n
(.) = 0 ⇒ .
n+1
= 1 ⇒ .
|
= cos
2/¬
n + 1
+ i sin
2/¬
n + 1
. / ∈ {1. 2. 3. .... n +
1}.
Subiectul 4
lim
i→∞


2
2 −r
r
+ 4
4 −r
r
+ 6
6 −r
r
+ 12
12 −r
r


i
=
= lim
i→∞




1 +
2
2
r
−1
2
+
4
4
r
−1
4
+
6
6
r
−1
6
+
12
12
r
−1
12




i
.
Utilizand limita fundamentala
o
u(i)
−1
n(r)
obtinem lim
i→∞


2
2 −r
r
+ 4
4 −r
r
+ 6
6 −r
r
+ 12
12 −r
r


i
=
576.
128
IMAR - Bucuresti
Subiectul 1
Este suficient sa gasim un astfel de drum care pleaca din coltul stanga sus si
se intoarce tot acolo , pentru ca alegand oricare punct facem exact mutarile
consecutive din acest drum considerat.
Notam cu (:. n) patratul de pe linia : si coloana n.
Pentru n = 2 exista drumul (1. 1) ⇒ (1. 2) ⇒ (2. 2) ⇒ (2. 1) ⇒ (1. 1).
Presupunem ca pentru n mai mare sau egal cu 2 exista un astfel de drum care
incepe cu (1. 1) si are un ultim patrat (n. 1) (dupa care evident ne putem in-
toarce in (1. 1)).
Atunci pentru un patrat de latura n + 1 consideram drumul care pleaca din
(1. 1) , parcurge patratul de latura n care contine pe (1. 1) si are ultimul varf in
(1. n) (aici folosind ipoteza de inductie).
Atunci consideram succesiunea de mutari:
(n. 1) ⇒ (1. n + 1) ⇒ (n + 1. 2) ⇒ (2. n + 1) ⇒ ... ⇒ (n + 1. n) ⇒ (n. n + 1) ⇒
(n + 1. n + 1) ⇒ (n + 1. 1) ⇒ (1. 1).
Astfel am gasit un drum si pentru n + 1 . Asadar din inductie problema este
rezolvata.
Subiectul 3
Consideram o inversiune de centru A si putere oarecare. Notam cu

transfor-
matele prin inversiune.
Atunci
1

.
2

sunt doua drepte perpendiculare pe diametrele care trec prin A
ale cercurilor initiale. Cele doua drepte se intersecteaza in Y

. Dreapta ¹1
se transforma in cercul ¹

1

Y

care trece prin A. Daca notam cu t tangenta
comuna a cercurilor initiale cea mai apropiata de Y si cu o. T puncetele de tan-
genta , atunci t

este un cerc ce trece prin A, este tangent in A la cercul ¹

1

Y

(pentru ca ¹1∣∣t) si este tangent la
1

.
2

respectiv in o

. T

. Mai mult , Ao

, AT

sunt bisectoarele unghiurilor

Y

A1

,

Y

AC

, respectiv (1). Cercul
de centru O se transforma in cercul inscris in triunghiul ¹

1

Y

.
Cercul t

este tangent laturilor triunghiului si cercului circumscris. Se deduce
ralativ usor ca O

∈ o

T

si este chiar mijlocul sau.
Mai departe , deoarece Y

este intersectia tangentelor la cercul circumscris tri-
unghiului AT

o

rezulta ca AY

este simediana lui A in acest triunghi. Din
acest fapt si (1) rezulta ca AO

este bisectoare unghiului

¹

A1

, adica AO
este bisectoarea unghiului

¹A1.
Unirea
129
Subiectul 1
Se stie ca ¹
2
= o¹+/1
2
, unde T:¹ = o si −det(¹) = /. Atunci avem:
¹
4
= o
2
¹
2
+/
2
1
2
+ 2o/¹ = o(o
2
+ 2/)¹+ (o
2
/ +/
2
)1
2
. (1)
Apoi , /
4
= (det(¹))
4
= det(¹
4
) = det(1
2
) = 1 si / ∈ 7 , deci / = ±1; cum
o ∈ 7 rezulta ca o
2
+ 2/ ∕= 0.
Astfel din (1) si ¹
4
= 1
2
rezulta ca o = 0 sau ¹ = c1
2
. c ∈ 7 ; in ambele cazuri
reiese ¹
2
= d1
2
. d ∈ 7.
In sfarsit , din 1
2
= ¹
4
= d
2
1
2
, rezulta d = ±1.
Subiectul 2
Egalitatea C
2
= 3C rezulta prin calcul direct , iar
1
3
= 1¹1¹1¹ = 1C
2
¹ = 31C¹ = 31¹1¹ = 31
2
(2)
Apoi , din :ono(C
2
) = :ono(C) = 2:iC
2
= ¹1¹1 = ¹1¹ rezulta :ond(1) ≥
2 , deci :ono(1) = 2 , adica matricea 1 este inversabila. Astfel , inmultind in
(2) cu (1
−1
)
2
obtinem 1 = 31
2
.
Subiectul 3
Avem r
1
= −n
0
< 0 = r
0
, n
1
= n
0
+ 1 − c
−u
0
n
0
, astfel , inductiv avem
ca r
n+1
< r
n
. n
n+1
n
n
, deci (r
n
)
n≥0
este descrescator , iar (n
n
)
n≥0
este
crescator.
In plus , prin adunare , n
n
= n
0
− c
i
r
+ c
i
0
< n
0
+ c
i
0
= n
0
+ 1 , deci sirul
(n
n
)
n≥0
este marginit superior.
Astfel (n
n
)
n≥0
⇒ n ∈ (0. ∞) , iar (r
n
)
n≥0
⇒ r ∈ [−∞. 0).
Prin trecere la kimita in relatia de recurenta , rezulta r = r − n , de unde
r = −∞. Apoi tot prin trecere la limita , n = n
0
+c
i
0
= n
0
+ 1.
Subiectul 4
Observam ca distanta dintre orice doua intervale consecutive de forma [n¬ +
¬´6. n¬+(5¬´6)] este ¬´3 < 2, iar un astfel de interval are lungimea (2¬)´3 1.
Astfel, pentru orice / ∈ ·, dintre numerele /. / + 1. / + 2 , cel putin unul se
afla intr-un interval de aceasta forma.
Rezulta
∣n ⋅ sin 1 ⋅ :in2 ⋅ ... ⋅ sin n∣ ≤ n ⋅ sin
[n/3]
¬
6

n
2
n/3
si din
lim
n→∞
n
2
n/3
= 0
reiese ca limita ceruta este 0.
Gheorghe Lazar
130
Subiectul 1
Avem r
n+1
= o+

o
2
−(r
n
−o)
2
= o+(r
n−1
−o) = r
n−1
, iar / = r
0
= r
1
=
... = r
2|
= ... si o +

2o/ −/
2
= r
1
= r
3
= ... = r
2|+1
= ...
Cum / ∕= o ⋅

1 +
1
2

⇒ r
2n+1
∕= r
2n
deci (r
n
)
n≥0
este divergent pentru ca are
2 subsiruri cu limite diferite.
Fie n = lim
n→∞
n
n
.
n
=
1
n
n

|=0
r
|
n
i
+r
|+1
n
|+1
2
+
r
0
n
0
−r
n+1
n
n+1
2n
t
n
=
r
n
n
n
+r
n+1
n
n+1
2
are subsirurile t
2n
si t
2n+1
convergente la | = n ⋅

r
0
+r
1
2

. Rezulta t
n
convergent.l
Fie n
n
=
t
1
+t
2
+... +t
n
n
⇒ n
n
convergent cu aceeasi limita | = n⋅

r
0
+r
1
2

.
Cum sirul (r
n
n
n
)
n≥0
este marginit rezulta lim
n→∞
r
n+1
⋅ n
n+1
2n
= 0
Asadar | = lim
n→∞
.
n
.
Subiectul 2
a) Se observa ca .(1) este continua.
1 ∈ C[0. 1] , 0 ≤
1
2
1(r) ≤
1
2
0 ≤ 2r(1 −r) ≤
1
2
⇒ .(1)(r) ∈ [0. 1] i.e. .(1) ∈ C[0. 1].
b) .(ℎ)(r) = 2r(1−r) si .
n
(ℎ)(r) = c
n
⋅ r⋅ (1−r) cu c
1
= 2 , c
n+1
=
1
2
c
n
+2.
Rezolvand c
n+1
= o ⋅ c
n
+ /. o ∕= 1 avem c
n
= 4 − .
2−n
i.e. .
n
(ℎ)(r) =
(4 −2
2−n
)r(1 −r).
c) lim
n→∞
.
n
(ℎ)(r) = 4r(1 −r) , unde 4r(1 −r) ∈ C[0. 1].
Subiectul 3
∀c 0. ∃c
·
0 a.i. c1(r) −c < 1(r + 1) < c1(r) +c
Aratam ca pentru orice / ∈ ·

c
|
1(r) −
c
c
< 1(r +/) < c
|
1(r) +
c
c
(1)
Inductie dupa /
Pentru / = 1 avem:
c1(r) −
c
c
< c1(r) −c < 1(r + 1) < 21(r) +c < c1(r) +
c
c
.
Presupunem (1) adevarata pentru un / ∈ ·

si demonstram ca:
131
c
|+1
1(r) −
c
c
< 1(r +/ + 1) < c
|+1
1(r) +
c
c
.
Avem: c
|+1
1(r) −
c
c
= c

c
|
1(r) +
c
c

+
1 −c
c
c < c
|+1
1(r) +
c
c
.
Cum c
|
→ 0 pentru orice r c
·
. ∃/ ∈ ·

cu ∣c
|
1(r)∣ < c.
Asadar −

1 +
1
c

c < 1(r +/) <

1 +
1
c

c de unde avem ca lim
i→∞
1(r) = 0.
Subiectul 4
Se stie ca pentru oricare A. Y ∈ `
2
(1) cu AY = Y A avem det(A
2
+Y
2
) ≥ 0.
Din ecuatia Hamilton-Cayley pentru ¹1 −1¹ avem:
(¹1 −1¹)
2
−t:(¹1 −1¹) ⋅ (¹1 −1¹) + det(¹1 −1¹) ⋅ 1
2
= O
2
Cum t:(¹1 −1¹) = 0 ⇒ (¹1 −1¹)
2
= det(¹1 −1¹) ⋅ 1
2
.
Asadar (¹1 −1¹)
2
comuta cu orice matrice , deci si cu (¹1 +1¹)
2
.
In concluzie A = (¹1 −1¹)
2
si Y = (¹1 +1¹)
2
.
Trident
Subiectul 1
Notand cu t = sin r , limita din enunt se scrie:
1 = lim
|→0
(t
3
+t + 1)
n
−1
t
n
+ 4t
=
= lim
|→0
(t
3
+t + 1 −1)

(t
3
+t + 1)
n−1
+ (t
3
+t + 1)
n−2
+... + 1

t
n
+ 4t
=
= lim
|→0
t(t
2
+ 1)

(t
3
+t + 1)
n−1
+... + 1

t
n
+ 4t
=
n
4
daca n ≥ 2.
Daca n = 1 limita este
1
5
, iar daca n = 0 limita este 0.
Subiectul 2
Din teorema Cayley-Hamilton avem:
¹
2
− t¹ + d1
2
= O
2
unde T:(¹) = t. det(¹) = d si 1
.
(r) = det(¹ − r1
2
) =
r
2
−r +d atunci
¹
2
− ¹ + d1
2
= O
2
⇒ ¹
2
= ¹ − d1
2
⇒ ¹
3
= ¹
2
− d¹ ⇒ ¹
3
+ ¹ + 1
2
=
¹
2
−d¹+¹+1
2
= ¹−d1
2
−d¹+¹+1
2
= (2 −d)¹−(d −1)1
2
Co.n|1
Daca det ¹ = d ∕= 2 ⇒ ¹
3
+¹+1
2
= (2−d)

¹−
d −1
2 −d
1
2

⇒ det(¹
3
+¹+1
2
) =
(2 −d)
2
1

d −1
2 −d

= (2 −d)
2
¸

d −1
2 −d

2

d −1
2 −d
+d
¸
= d
3
−2d
2
−d + 3.
132
Relatia de demonstrat devine:
d(d
3
−2d
2
−d + 3) ≤ 2d
4
−4d
3
+d
2
+d + 1 ⇔ d
4
−2d
3
+ 2d
2
−2d + 1 ≥ 0 ⇔
d
2
(d −1)
2
+ (d −1)
2
≥ 0.
Co.n|11
Daca det ¹ = 2 ⇒ ¹
3
+¹+1
2
= −1
2
atunci relatia devine: 2 ≤ 32−32+4+2+1
adevarat.
Subiectul 3
Din egalitatea mediilor avem ca:
3
1
r
n
+
1
n
n
+
1
.
n

3

r
n
n
n
.
n

r
n
+n
n
+.
n
3
⇒ .
n+1
≤ n
n+1
≤ r
n+1
. ∀n ∈
· ⇒ .
n
≤ n
n
≤ r
n
. ∀n ∈ ·

.
r
n+1
=
r
n
+n
n
+.
n
3

3r
n
3
= r
n
. ∀n ∈ · ⇒ (r
n
) descrescator ⇒ ∃r ∈ [0. ∞)
astfel incat r
n
→ r.
.
n+1
=
3
1
r
n
+
1
n
n
+
1
.
n

3
3
.
n
= .
n
. ∀n ∈ · ⇒ (.
n
) crescator ⇒ ∃. ∈ [0. ∞)
astfel incat .
n
→ ..
.
n
< r
n
⇒ 0 < . ≤ r ⇒ r. . ∈ (0. ∞). Notam cu :
n
= r
n
+ n
n
+ .
n
. ∀n ∈ ·.
Din r
n+1
=
:
n
3
. n
n+1

:
n
3
si .
n

:
n
3
obtinem :
n+1
= r
n+1
+ n
n+1
+ .
n+1

:
n
. ∀n ∈ · ⇒ (:
n
) descrescator si pozitiv ⇒ ∃: ∈ [0. ∞) astfel incat :
n
→ :.
Dar n
n
= :
n
−(r
n
+.
n
) → : −(r+.) si .
n
≤ n
n
≤ .
n
⇒ ∃n ∈ [.. r] astfel incat
n
n
→ n.
Trecand la limita in relatia de recurenta , obtinem:
r =
r +n +.
3
. n =
3

rn.. . =
3
1
r
+
1
n
+
1
.
⇒ r = n = ..
Victor Valcovici
Subiectul 1
Notand cu o
n
= r
n
+n
n
avem o
n+1
=
o
n
10
+ 5 ⇔ o
n+1

50
9
=
o
n

50
9
10

o
n

50
9

n≥1
progresie geometrica cu ratia
1
10

o
n

50
9

n≥1
convergent la 0 ⇒ (o
n
)
n≥1
convergent la
50
9
.
Notand cu /
n
= r
n
−n
n
avem /
n+1
=
−/
n
10
+ 1 ⇔
/
n+1

10
11
= −
/
n

10
11
10

/
n

10
11

n≥1
progresie geometrica cu ratia −
1
10

133

/
n

10
11

n≥1
convergent la 0 ⇒ (/
n
)
n≥1
convergent la
10
11
.
Atunci r
n
=
o
n
+/
n
2
este convergent la
50
9
+
10
11
2
=
320
99
.
De asemenea n
n
=
o
n
−/
n
2
este convergent la
50
9

10
11
2
=
230
99
.
Subiectul 2
Avem 3¹1
2
= 21
2
¹+1
n
(1)
Din 3(¹1
2
−1
2
¹) = 1
n
−1
2
¹ ⇒ det(¹1
2
−1
2
¹) =
1
3
n
det(1
n
−1
2
¹) (2)
Din (1) obtinem 2(¹1
2
−1
2
¹) = 1
n
−¹1
2
⇒ det(¹1
2
−1
2
¹) =
=
1
2
n
det(1
n
−¹1
2
) (3)
Din egalitatea det(1
n
+AY ) = det(1
n
+Y A) rezulta det(1
n
−¹1
2
) =
= det(1
n
−1
2
¹) (4)
Din (2) , (3) , (4) avem

1
2
n

1
3
n

det(1
n
−¹1
2
) = 0 ⇒
⇒ det(¹1
2
−1
2
¹) = 0.
Subiectul 3
Din ∣1

(r)∣ ≤ 71(r) avem ∀r ∈ 1. 1(r) 0. Vom arata ca 1(r) = 0. ∀r ∈ 1.
Presupunem prin reducere la absurd ca exista / ∈ 1 astfel incat 1(/) ∕= 0.
Sa presupunem, fara a restrange generalitatea, ca / ≥ 3.
Fie multimea ¹ = {r ∈ 1´r ≥ 3. 1(r) 0. Deoarece / ∈ ¹ rezulta ca multimea
¹ este nevida si este minorata de numarul 3. Notam ` = in1¹.
Daca ` = 3 atunci 1(`) = 0.
Daca ` 3 vom demonstra ca 1(`) = 0.
Din alegerea lui ` avem 1(r) = 0. ∀r ∈ [3. `).
Deoarece 1 este derivabila rezulta ca 1 este continua pe 1.
Fie un sir arbitrar (r
n
)
n∈Þ
cu r
n
∈ [3. `) si lim
n→∞
r
n
= `.
Trecand la limita in egalitatea 1(r
n
) = 0 si folosind continuitatea functiei 1
avem: lim
n→∞
1(r
n
) = 1( lim
n→∞
r
n
) = 1(`) = 0.
Din alegerea lui ` rezulta ca exista d ` astfel incat 1(r) 0. ∀r ∈ (`. d).
Deoarece 1

este continua si nenula pe o vecinatate (`. :) ⊂ (`. d) rezulta ca
1

(r) 0. ∀r ∈ (`. :) , astfel ar rezulta 1 strict descrescatoare pe [`. :) , adica
1(r) < 0. ∀r ∈ (`. :).
Inmultind inegalitatea ∀r ∈ [`. :). 1

(r) ≤ 71(r) cu c
−7i
obtinem:
(1(r)c
−7i
)

≤ 0. ∀r ∈ [`. :) , adica functia o(r) = 1(r)c
−7i
este descrescatoare
pe [`. :).
Avem ∀r ∈ (`. :). o(`) ≥ o(r). 0 ≥ 1(r)c
−7i
. 0 ≥ 1(r). Aceasta contradictie
incheie demonstratia.
134
Vasile Dumitrache
Subiectul 1
a) Cum T:(¹) = 0. det(¹) = 1 , din Cayley-Hamilton avem ca: ¹
2
= −1
2
.
Astfel avem:
¹
2009
= ¹⋅ ¹
2008
= ¹⋅ (¹
2
)
1004
= ¹.
b) det(¹+`1)
n
= det(¹−`1)
n
⇒ (det(¹+`1))
n
= (det(¹−`1))
n
dar det(¹+`1) = (cos c+`sin c)
2
+(sin c+`cos c)
2
= 1+2`sin 2c+`
2
≥ 0
iar det(¹−`1) = 1 −2`sin 2c +`
2
≥ 0.
Atunci:
(det(¹+`1))
n
= (det(¹−`1))
n
. ∀` ∈ 1 ⇒ 4`sin 2c = 0. ∀` ∈ 1 ⇒
⇒ sin 2c = 0 ⇒ c =

2
. / ∈ 7.
Asadar:
i) pentru c ∈


2
∣/ ∈ 7

egalitatea are loc ∀n ∈ ·

. ∀` ∈ 1;
ii) pentru c ´ ∈


2
∣/ ∈ 7

nu exista n ∈ ·

cu proprietatea ceruta.
Subiectul 2
/
2
< /
2
+/ < (/ + 1)
2
. ∀/ ≥ 1 ⇒ [

/
2
+/] = /.
1(/
2
+/) = (/
2
+/)/ ⇒ r
n
=
n

|=1
(/
3
+/
2
) =
¸
n(n + 1)
2

2
+
n(n + 1)(2n + 1)
6
⇒ r
n
=
n(n + 1)(3n
2
+ 7n + 2)
12
.
Atunci:
lim
n→∞

4r
n
n
4

n
= lim
n→∞
¸
n(n + 1)(3n
2
+ 7n + 2)
3n
4

n
=
= lim
n→∞
¸
n + 1
n

n

3n
2
+ 7n + 2
3n
2

n

=
= c ⋅ lim
n→∞



1 +
7n + 2
3n
2

3n
2
7n + 2




7n + 2
3n
=
= c ⋅ c
7
3
= c
10
3
135
.
Subiectul 3
a) Daca presupunem prin absurd ca 1 este marginita inferior, atunci exista
: ∈ 1 cu 1(r) ≥ :. ∀r ∈ 1 , de unde rezulta: 1(r) +r ≥ :+r. ∀r ∈ 1.
Trecand la limita in ultima relatie pentru r → ∞ obtinem lim
i→∞
(1(r) +r) = ∞
ceea ce contrazice ipoteza.
Asadar 1 nu este marginita inferior si in mod analog se arata ca 1 nu este
marginita superior.
b) Daca presupunem ca functia 1 + 1
1
nu ar fi constanta , atunci cum ea este
periodica nu ar exista lim
i→±∞
1(r) , ceea ce ar contrazice ipoteza.
In concluzie 1 + 1
1
este constanta , adica exista o ∈ 1 cu proprietatea :
1(r) = −r +o. ∀r ∈ 1.
4.8.1 Olimpiada judeteana
Subiectul 1.Fie functia 1 : 1 → 1. 1(r) = dct(¹+r1)−dct(C = r¹).Aceasta
functie este polinomiala si are gradul cel mult egal cu 3..
Din ipoteza , coeficientul lui r
3
este dct(1) − dct(¹) = 0. 1(0) = dct(¹) −
dct(C) = 0 si 1(i) = dct(¹ + i1) −dct(C + i¹) = 0.Rezulta ca functia este de
forma 1(r) = or
2
+/r cu −o+/i = 0. o. / ∈ 1,deci o = / = 0. 1(r) = 0. ∨r ∈ 1
si dct(¹+1) = dct(C +¹) = 1(1) = 0.
Subiectul 2.Aratam ca, daca n ≥ 3 atunci orice minor de ordin 3 este
nul.Luand i = , = / rezulta o
..
= 0. ∨i = 1. 2. .... n,iar / = | ⇒ o
.;
+ o
;.
=
0. ∨i. , = 1. 2. .... n.
Sa consideram un minor oarecare 1 de ordin 3,format cu elemente de pe liniile
i. ,. / si coloanele j. c. :.In 1, scazand prima linie din a doua obtinem linia
1 = (o

− o

. o
;o
− o
.o
. o
;:
− o
.:
).Avem o
;s
− o
.s
= o
;s
+ o
s.
= −o
.;
pentru
: = j. c. :, deci linia 1 are elementele egale .Analog,linia obtinuta prin scaderea
primei linii din linia a treia are elementele egale.De aici,1 = 0.
Subiectul 3.Avem,inductiv, 1 ≤ r
n
≤ 2. ∨n ∈ ·

si r
n
≥ r
n+1
. ∨n ∈ ·

,
deci sirul (r
n
)
n
are o limita 1 ≥ 1 care verifica relatia 1 =

1, deci 1 = 1.
Pentru a doua limita , scriem r
n
n
= n
u
r
n
, cu n
n
= (1 + r
n
− 1)
1
u
r
−1
→ c ,iar
pentru limita sirului ·
n
= n(r
n
− 1) observam inductiv ca r
n
≥ 1 +
1
n
. ∨n ≥ 5
136
si r
n
< 1 +
1
n−4
. ∨n ≥ 5,deci ,din teorema clestelui,·
n
→ 1.
Subiectul 4.a) Deoarece functia [.] este continua pe 1∖7 ,F este pro-
dus,compunere si diferenta de functii continue,deci este continua pe 1∖7.In
punctele o ∈ 7. lim
i↘o
1(r) = 2o −cos 0 = 2o −1. lim
i↗o
1(r) = 2(o −1) −cos 3¬ =
2o − 1. 1(o) = 2o − 1,deci 1 este continua.In plus,daca n ´ ∈ 27 + 1,ecuatia
1(r) = n are trei solutii ,situate in intervalul ([
u+1
2
]. [
u+1
2
]+1) ,iar daca n ∈ 27+1
ecuatia 1(r) = n are solutiile
u+1
2
.
3u+7
6
.
3u−1
6
.
b) Sa presupunem ca exista o astfel de functie .Fie ` ∈ Im1 si r
1
< r
2
< ... < r
2|
solutiile ecuatiei 1(r) = `.Atunci, pe fiecare din intervalele 1
0
= (−∞. r
1
). 1
1
=
(r
1
. r
2
). .... 1
2|
= (r
2|
. ∞) diferenta d(r) = 1(r) −` are semn constant.
Daca d(r) are semnul

+

pe 1
0
si 1
2|
, atunci 1 este marginita inferior pe fiecare
dintre intervalele 1
0
. 1
1
. .... 1
2|
,deci pe 1.In plus , marginea inferioara : = inf1
este atinsa in [r
0
. r
2|
].Fie t
1
< t
2
< .. < t
2|
punctele in care se atinge marginea
inferioara .In acest caz,alegand vecinatati disjuncte \
1
. \
2
. .... \
2|
, ale punctelor
t
1
. t
2
<. .... t
2|
si n : , suficient de apropiat de : , gasim in fiecare \
.
cate
doua solutii ale ecuatiei 1(r) = n.Rezulta astfel cel putin 4/ solutii ale ecuatiei
1(r) = n contradictie.Cazul cand d(r) are semnul



pe 1
0
si pe 1
2|
se trateaza
analog.
Daca d(r) are semne contrare pe 1
0
si 1
2|
,pe cel putin / dintre cele 2/ − 1
intervale 1
1
. .... 1
2|−1
functia d(r) are acelasi semn ,de exemplu

+

.In acest
caz,pentru n ` ,suficient de apropiat de ` , ecuatia 1(r) = n are cel putin 2/
solutii pe [r
0
. r
2|
] si o solutie pe 1
0
sau 1
2|
contradictie.
4.8.2 Olimpiada nationala
Subiectul 1.a) Fie 1
n
intervalul inchis cu capetele r
n
. n
n
.Rezulta imediat ca
... ⊂ 1
n
⊂ 1
n−1
⊂ ... ⊂ 1
1
⊂ 1
0
, incluziunile fiind stricte .
Notand cu |
n
lungimea intervalului 1
n
, avem |
n
= ∣r
n
−n
n
∣.
Prin inductie deducem |
n
= ∣(2t
0
−1)(2t
1
−1)...(2t
n
−1)∣∣r
0
−n
0
∣. Daca exista
n
0
cu t
n
0
=
1
2
avem |
n
= 0 pentru n ≥ n
0
.Altfel avem
l
r+1
l
r
= ∣2t
n+1
−1∣ ∈ (0. 1)
si criteriul raportului ne da lim
n→∞
|
n
= 0.Conform axiomei lui Cantor exista un
unic o
0
∈ ∩1
n
.Cum r
n
si n
n
sunt, pentru fiecare n, simetrice fata de mijlocul
intervalului 1
0
, rezulta ca o
0
=
i
0
+u
0
2
este limita comuna a sirurilor (r
n
)
n
si
(n
n
)
n
.
b) De exemplu se poate lua t
n
=
1
2(n+1)
2
Subiectul 2.Fie |
i
= lim
ℎ→0

1(r +ℎ) −1(r)

∣. Daca |
i
= 0 , 1 este evident
derivabila in r si derivata este zero.
Daca |
i
0 , sa presupunem de exemplu , ca 1 nu este derivabila la dreapta in
137
r . Exista atunci siruri (n
n
)
n
. (·
n
)
n
, cu termeni pozitivi , convergente la 0 , si
astfel ca lim
n→∞
1(r +n
n
) −1(r)
n
n
= −|
i
lim
n→∞
1(r +·
n
) −1(r)
·
n
= |
i
prin urmare
functia definita prin .(t) =
](i+|)−](i)
|
isi schimba semnul de o infinitate de ori
pe orice vecinatate la dreapta a lui r.
Din proprietatea valorii intermediare , . este continua , rezulta ca exista un
sir (ℎ
n
)
n
cu termeni pozitivi ,convergent la 0, cu 1(r + ℎ
n
) − 1(r) = 0, in
contradictie cu ipoteza.
Derivabilitatea la stanga se demonstreaza analog iar faptul ca numerele derivate
sunt opuse este evident.
Subiectul 3. a) Functia 1(.) = dct(¹+.1) = o
0
+o
1
. +o
2
.
2
+... +o
n
.
n
este polinomiala de grad n(o
n
= dct1 ∕= 0).
Conditia ∣dct(¹+.1)∣ = 1 pentru orice . , cu ∣.∣ = 1 se scrie 1(.) ⋅ (1(.)) = 1
, pentru orice . cu . =
1
:
.
Avem (o
0
+ o
1
. + o
2
.
2
+ ... + o
n
.
n
)(o
0
+ o
1
. + o
2
.
2
+ ... + o
n
.
n
) = 1 ⇔
(o
0
+o
1
. +o
2
.
2
+... +o
n
.
n
)(o
0
.
n
+o
1
.
n−1
+o
2
.
n−2
+... +o
n
) = .
n
Ultima egalitate avand loc pentru o infinitate de valori ale lui . , ea este
identitate de polinoame . Prin identificarea coeficientilor obtinem succesiv ,
o
0
⋅o
n
= 0. o
1
⋅o
n
= 0. o
2
⋅o
n
= 0. .... o
n−1
⋅o
n
= 0 , deci o
0
= o
1
= ... = o
n−1
= 0
si o
n
⋅ o
n
= 1 (adica ∣dct1∣ = 1).
In concluzie 1(.) = o
n
.
n
adica dct(¹ + .1) = dct1 ⋅ .
n
sau dct[1(1
−1

¹ + .1
n
)] = dct1 ⋅ .
n
adica dct1 ⋅ dct(1
−1
⋅ ¹ + . ⋅ 1
n
) = dct1 ⋅ .
n
, deci
dct(1
−1
⋅ ¹ + . ⋅ 1
n
) = .
n
cu ℎ(.) = .
n
care este polinomul caracteristic al
matricei C = 1
−1
⋅ ¹.Conform teoremei Cayley-Hamilton (−1
−1
⋅ ¹)
n
= 0 de
unde ¹
n
= 0.
b) Conditia ¹⋅1 = 1⋅¹ este necesara dupa cum se vede din urmatorul exemplu:
¹ =






0 ... ... 0
1
...
0 1






,
1 =






0 ... ... 1
1 . 0
...
0 1 0






¹ ⋅ 1 ∕= 1 ⋅ ¹ , dct(¹ + .1) = (−1)
n+1
⋅ .
n
, deci ∣dct(¹ + .1)∣ = 1 si evident
¹
n
= ¹ ∕= 0.
Subiectul 4.Prin inmultire cu c
−i
relatia data se scrie :
138
(c
−i
1(r))

= c
−i
o(r) +c
−i
ℎ(r).
Notam cu o
1
respectiv ℎ
1
functiile din membrul drept.Functiile o
1
si ℎ
1
au limite
laterale in fiecare punct deci si n = o
1
+ℎ
1
. Cum n are in plus proprietatea lui
Darboux , fiind o derivata , rezulta ca n este continua pe 1.
Notand 1
g
multimea punctelor de discontinuitate ale functiei o avem 1
g
=
1
g
1
. 1

= 1

1
.Daca prin absurd 1
g
1
∕= 1

1
pentru r ∈ 1
g
1
∖1

1
rezulta
r ∈ 1
g
1
+ℎ
1
, fals.
4.9 Clasa XII
Cluj
1. a) 1
−1
(c) = 1
−1
(2) ⇒ e=2 si o
−1
= 1(2c −1
−1
(o));
b) c =
3

2; se ajunge la ecuatia:
3

r
2
+
3

r − 6 = 0 notam
3

r = t ⇒
t
1
= 2 ⇒ r
1
= 8 :i t = −3 ⇒ r
2
= −27
2. det(r
3
) =
ˆ
0 ⇒ detX=0; fie A =

ˆo
ˆ
/
ˆc
ˆ
d

Aplicam ecuatia Cayley-Hamilton ⇒ A
3
= (o +d)
2
⋅ A ⇒ A =

ˆ
4
ˆ
3
ˆ
2
ˆ
4

.
3. a) fie 1 : [0. ∞) → 1, f(x)=x-ln(1+x);
1

(r) =
r
1 +r
≥ 0, ∀r ∈ [0. ∞) ⇒ f este strict crescatoare pe [0. ∞) ⇒ 1(r) ≥ 0
b) Folosind inegalitatea de mai sus si faptul ca 1+r
4
0 ⇒
|n(1 +r)
1 +r
4

r
1 +r
4
;
Integrand de la 0 la 1, obtinem inegalitatea din enunt.
4. Presupunem ca exista functii cu proprietatea din enunt. Derivand relatia
data, obtinem:
µ

|=1
/1(1 +/r) +
µ

|=1
/1(1 −/r) = 2nr
2n−1
1(r
2n
), ∀r ∈ 1;
Daca punem x=0, obtinem:
p(p+1)f(1)=0 ⇒ f(1)=0 ceea ce este fals pentru ca 1(r) ∕= 0, ∀r ∈ 1
Deci nu exista functii cu proprietatea din enunt.
139
Dolj
1. a) Fie o ∈ G´H. Atunci o
2
= c, de unde rezulta o = o
−1
.
Daca r ∈ H, atunci o⋅ r ∈ G´H (alftel a ∈ H), deci (o⋅ r)
2
= c si, cu ajutorul
relatiei de mai sus, rezulta
r⋅ o⋅ r = o. (1)
Fie r. n ∈ H arbitrare. Avem
r⋅ n = r⋅ o⋅ o⋅ n = (r⋅ o⋅ r)⋅ r
−1
⋅ n
−1
⋅ (n⋅ o⋅ n).
Folosind (1) obtinem
r⋅ n = o⋅ r
−1
⋅ n
−1
⋅ o,
apoi
o⋅ r⋅ n = r
−1
⋅ n
−1
⋅ o,
de unde
(r⋅ n)⋅ o⋅ (r⋅ n) = r⋅ n⋅ r
−1
⋅ n
−1
⋅ o
Folosind din nou (1), deducem
o = r⋅ n⋅ r
−1
⋅ n
−1
⋅ o
de unde rezulta
r⋅ n⋅ r
−1
⋅ n
−1
= e
sau, echivalent,
r⋅ n = n⋅ r.
140
b) Daca pentru un o ∈ G´H si un r ∈ H am avea o ⋅ r = r ⋅ o, atunci,
folosind (1), am obtine r⋅ r⋅ o = o, adica r
2
= c, ceea ce ar insemna r ∈ G´H,
fals. Asadar, o⋅ r ∕= r⋅ o si grupul G nu este comutativ.
2. l
|
=


1
|
0 1
|+1
0 1 0
1
|+1
0 1
|+2


, / ∈ ·. Se arata ca:
l
|
l
l
= l
|+l
, ∀/. | ∈ ·, ceea ce este echivalent cu:
1
|
1
l
+1
|+1
1
l+1
= 1
|+l
, ∀/. | ∈ ·.
Fixam | ∈ · si demonstram prin inductie matematica dupa / ≥ 0.
Pentru k=0 avem 1
0
1
l
+ 1
1
1
l+1
= 1
l
= 1
0+l
. Presupunem adevarata relatia
pentru k si k+1 si o demonstram pentru k+2. Adunand membru cu membru
relatiile
1
|
1
l
+1
|+1
1
l+1
= 1
|+l
,
1
|+1
1
l
+1
|+2
1
l+1
= 1
|+l+1
,
obtinem
(1
|
+1
|+1
)1
l
+ (1
|+1
+1
|+2
)1
l+1
= 1
|+l
+ 1
|+l+1
Folosind relatia de recurenta din ipoteza, relatia (1) se scrie:
1
|+2
1
l
+ 1
|+3
1
l+1
= 1
|+l+2
,
adica ce trebuia demonstrat.
Se verifica acum imediat ca (`. ⋅ ) este monoid comutativ.
3. Avem ca:

c
i
(r −c)
r(r
o
+c
i
)
dr =

c
i
(r
o
−cr
o−1
)
r
o
(r
o
+c
i
)
dr
Consideram functiile f,g : (0. ∞) → 1,
141
1(r) = r
o
, o(r) = r
o
+c
i
.
Avem ca 1(r)o

(r) −o(r)1

(r) = c
i
(r
o
−cr
o−1
). Astfel rezulta ca

c
i
(r
o
−cr
o−1
)
r
o
(r
o
+c
i
)
dr =

1(r)o

(r) −o(r)1

(r)
1(r)o(r)
dr =
=

o

(r)
o(r)
dr -

1

(r)
1(r)
dr = |no(r) −|n1(r) +C = |n(1 +
c
i
r
o
) + C.
4. Functia oc + /a este strict monotona, de exemplu, pentru a = b = 1.
Deoarece c + a este si functie polinomiala de gradul 3, ea este bijectiva. Cum
functia g := (oc + /a) ∘ 1 admite primitive si este injectiva, ea este continua.
Prin urmare, 1 = (c +a)
−1
∘ o este continua.
Galati
1. Din calcul se obtine: r∗n = /+(r−/)
log
d
(u−|)
, r. n ∈ G = (/. ∞)−{/+1},
/ 0;
Din c ∈ G element neutru ⇒ r ∗ c = c ∗ r = r, (∀)r ∈ G
r ∗ c = r ⇔ / + (r −/)
log
d
(c−|)
= r ⇔ (r −/)
log
d
(c−|)
= r −/ ⇔
a) |oo
o
(c −/) = 1 ⇔ c −/ = o ⇔ c = / +o ∈ G.
k+a = 2009, /. o ∈ 7. / 0 ⇒ (/. o) ∈ {(1. 2008). (2. 2007). (3. 2006). .... (2008. 1)}.
Numarul de perechi este 2008.
b) Se verifica asociativitatea;
k=1005, a=1004
r ∗ r

= c ⇔ r

= / +o
Iop
d
(c−!)
Iop
d
(!−!)
∈ G.
Pentru x=x’ obtinem: |oo
2
1004
(r −1005) = 1 ⇒
I) |oo
1004
(r −1005) = 1 ⇒ r
1
= 2009 ∈ G
II) |oo
1004
(r −1005) = −1 ⇒ r
2
= 1005 +
1
1004
∈ G
c) Fie 1 : 1 −{0} → G, 1(r) = / +o
i
. / 0. o 0. o ∕= 1.
Se verifica faptul ca functia f este izomorfism de grupuri.
Dreapta y=1 este asimptota orizontala spre −∞ ⇔ lim
i→−∞
(/+o
i
) = 1 ⇔ / = 1;
142
1(1) = 2010 ⇔ 1 +o = 2010 ⇔ o = 2009.
1(r) = 1 + 2009
i
. r ∈ 1 −{0}.
2. Pentru x=e, relatia din enunt devine: o
2
⋅ c
5
⋅ o
2
= c ⇔ o
2
⋅ c⋅ o
2
= c ⇔
o
4
= c.
Prin compunere la stanga si la dreapta cu o
2
, relatia din ipoteza devine
o
2
⋅ (o
2
⋅ r
5
⋅ o
2
)⋅ o
2
= o
2
⋅ r⋅ o
2
⇔ o
4
⋅ r
5
⋅ o
4
= o
2
⋅ r⋅ o
2
⇔ r
5
= o
2
⋅ r⋅ o
2
,
(∀)r ∈ G (1)
Inlocuind in relatia (1) pe x cu r⋅ n, unde r. n ∈ G sunt arbitrare, obtinem:
(r⋅ n)
5
= o
2
⋅ (r⋅ n)⋅ o
2
⇔ (r⋅ n)⋅ (r⋅ n)⋅ (r⋅ n)⋅ (r⋅ n)⋅ (r⋅ n) = o
2
⋅ (r⋅ o
4
⋅ n)⋅ o
2

r⋅ (n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r)⋅ n = (o
2
⋅ r⋅ o
2
)⋅ (o
2
⋅ n⋅ o
2
) ⇔
r⋅ (n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r)⋅ n = r
5
⋅ n
5

r⋅ (n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r)⋅ n = r⋅ (r
4
⋅ n
4
)⋅ n ⇔
n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r⋅ n⋅ r = r
4
⋅ n
4
, (∀)r. n ∈ G
In ultima egalitate, punand n = o
2
, obtinem:
o
2
ro
2
ro
2
ro
2
r = r
4
o
4
⇔ (o
2
ro
2
)r(o
2
ro
2
)r = r
4
⇔ r
5
rr
5
r = r
4
⇔ r
4
r
8
=
r
4
⇔ r
8
= c, (∀)r ∈ G.
3. 1 =

sin r −rcos r
r
2
−sin
2
r
dr =

sin r −rcos r
:in
2
r
r
2
−sin
2
r
:in
2
r
dr =
1
2
⋅ |n

r
sin r
−1
r
sin r
+ 1

+ C
143
=
1
2
⋅ |n

r −sin r
r + sin r

+ C.
4. 1
2
=

1
0

1 +r +r
2
dr =

1
0

r +
1
2

2
+
3
4

r +
1
2

2
+
3
4
dr=
=

1
0

r +
1
2

2

r +
1
2

2
+
3
4
dr +
3
4

1
0
1

r +
1
2

2
+
3
4
dr =
=

1
0

r +
1
2

r +
1
2

r +
1
2

2
+
3
4
dr +
3
4
|n

r +
1
2
+

1 +r +r
2


1
0
=
=

1
0

r +
1
2


1 +r +r
2


dr +
3
4
|n

r +
1
2
+

1 +r +r
2


1
0
=
=

r +
1
2


1 +r +r
2


1
0
-

1
0

1 +r +r
2
+
3
4
|n

r +
1
2
+

1 +r +r
2


1
0
=
=
3
2


3 −
1
2
−1
2
+
3
4
|n

3
2
+

3


3
4
|n
3
2
.
a) 1
2
=
1
2

3

3 −1
2
+
3
4
|n
3 + 2

3
3

.
b)
Pentru r ∈ [0. 1] si n ≥ 2, se obtine:

r

1 +r +r
n

r

1 +r

=
=

r
n
(
r

1 +r +r
n
)
n−1
+ (
r

1 +r +r
n
)
n−2
⋅ (
r

1 +r) +... + (
r

1 +r)
n−1


144
≤ r
n
, de unde rezulta
r

1 +r −r
n

r

1 +r +r
n

r

1 +r +r
n
.
Integrand aceste inegalitati pe [0,1], se obtine:
2
1
r
+ 1
1
n
+ 1

1
1
n
+ 1

1
n + 1
≤ 1
n

2
1
r
+ 1
1
n
+ 1

1
1
n
+ 1
+
1
n + 1
.
Trecand la limita, se obtine: 1
n
→ 1.
Sibiu
1. a) ¹⋅ 1 =

n 0
0 ·

r 0
0 n

=

nr 0
0 ·n

∈ G, deoarece produsul
are forma matricelor din G si din ¹⋅ 1 = 1⋅ ¹ avem (¹⋅ 1)
2009
= ¹
2009
⋅ 1
2009
=
= 1
2
;
b) Se verifica axiomele grupului: asociativitatea, existenta elementului neutru,
orice element este simetrizabil, comutativitatea;
c) ¹
2009
=

n
2009
0
0 ·
2009

, si din ¹
2009
= 1
2
rezulta ca u si v sunt radacini
complexe de ordinul 2009 ale unitatii, deci in G sunt 2009 ⋅ 2009 elemente.
2. a) Avem
1 : [0. 2¬] → 1, f(x)=


r. x ∈ [0.
¬
2
]
¬ −r. x ∈ (
¬
2
.

2
)
r −2¬. x ∈ [

2
. 2¬]

1 : [0. 2¬] → 1, F(x)=


r
2
2
+c
1
. x ∈ [0.
¬
2
]
¬r −
r
2
2
+c
2
. x ∈ (
¬
2
.

2
)
r
2
2
−2¬r +c
3
. x ∈ [

2
. 2¬]
Din conditia de continuitate a primitivei in punctele
¬
2
si

2
se obtine o prim-
itiva.
145
b) Fie o
n
=
¬
3n
(sin
¬
3n
+ sin

3n
+... + sin
(n −1)¬
3n
) =
=
n

.=1
sin
(i −1)¬
3n
(

3n

(i −1)¬
3n
) = o
Δ
r
(1. !
n
.
),
unde 1(r) = sin r, 1 : [0.
¬
3
] → 1 o functie continua, deci integrabila;
Δ
n
=

0.
¬
3n
.

3n
. ....
(n −1)¬
3n
.

3n
=
¬
3

iar !
n
.
=
(i −1)¬
3n
, i=1,...,n ,
⇒ lim
n→∞
o
n
= lim
n→∞
o
Δ
r
(1. !
n
.
) =
∫ ¬
3
0
sin rdr = −cos r∣
¬
3
0
=
1
2
.
3. Fie G = {c. o. r
1
. r
2
. .... r
n
}.
Presupunem ca o
2
∕= c ⇒ o ∕= o
−1
. o ∈ G ⇒ o
−1
∈ {c. r
1
. r
2
. .... r
n
}.
Deci (o
−1
)
2
= c si o
2
= c, contradictie cu ipoteza, deci o
2
= c.
4. 1 : [o. /] → 1, cu F(t) =

|
o
(o(r) −o)1(r)dr -

b
|
(/ −o(r))1(r)dr;
F(a)=−

b
o
(/ −o(r))1(r)dr si F(b)=

b
o
(o(r) −o)1(r)dr;
Dar 1(o)⋅ 1(/) ≤ 0 si F-continua pe [a,b], atunci exista c ∈ [o. /] astfel incat
F(c)=0;
deci

t
o
(o(r) −o)1(r)dr -

b
t
(/ −o(r))1(r)dr = 0,
deci

b
o
o(r)⋅ 1(r)dr = a

t
o
1(r) + b

b
t
o(r).
146
Timis
1. f(x)=
1
8
⋅ 8 cos
3
r⋅ cos 8r = =
1
8
⋅ 4 cos r⋅ cos 8r⋅ 2 cos
2
r =
=
1
8
⋅ 4 cos r⋅ cos 8r(cos 2r + 1) =
1
8
2 cos 8r(2 cos 2r⋅ cos r + 2 cos r) =
=
1
8
⋅ 2 cos 8r(cos 3r+cos r+2 cos r) =
1
8
(2 cos 8r⋅ cos 3r+6 cos 8r⋅ cos r) =
=
1
8
[cos 5r + cos 11r + 3(cos 7r + cos 9r)].
Atunci

1(r)dr =
1
8

(cos 5r + 3 cos 7r + 3 cos 9r + cos 11r)dr =
=
1
8

sin 5r
5
+
3 sin 7r
7
+
3 sin 9r
9
+
sin 11r
11

+C =
=
1
40
sin 5r +
3
56
sin 7r +
1
24
sin 9r +
1
88
sin 11r +C.
2.a) ¹
o,b
⋅ ¹
o

,b
′ =


0 o 0
0 o 0
o / o





0 o

0
0 o

0
o

/

o



=


0 oo

0
0 oo

0
oo

(o +/)o

+o/

oo



=
= ¹
oo

,(o+b)o

+ob
′ ∈ G, deoarece oo

∈ 1 daca o ∈ 1. / ∈ 1

si (o + /)o

+
o/

∈ 1.
b) Se verifica axiomele grupului comutativ.
c) ¹
2
o,b
= ¹
o,b
⋅ ¹
o,b
= ¹
o
2
,o
2
+2ob
¹
3
o,b
= ¹
o,b
⋅ ¹
o
2
,o
2
+2ob
= ¹
o
3
,2o
3
+3o
2
b
, etc.
147
¹
n
o,b
=


0 o
n
0
0 o
n
0
o
n
(n −1)o
n
+no
n−1
/ o
n


inductie dupa n ∈ ·

.
d) ¹
1,2
⋅ A = ¹
2,1
´⋅ ¹

1,2
A = ¹

1,2
⋅ ¹
2,1
Dar ¹

1,2
= ¹
1,−4
. Atunci A = ¹
1,−4
⋅ ¹
2,1
= ¹
2,−5
=


0 2 0
0 2 0
2 −5 2


.
3. Cu identitatile din enunt, folosind asociativitatea inmultirii din grupul G,
rezulta ca:
o
2
= o⋅ o = o⋅ /o/ = o/o⋅ / = /⋅ / = /
2
.
Atunci
o
−1
= o
−2
⋅ o = /
−2
⋅ /o/ = /
−1
o/
si obtinem ca
o
−2
= (o
−1
)
2
= (/
−1
o/)
2
= /
−1
o
2
/ = /
−1
/
2
/ = /
2
= o
2
,
de unde rezulta
o
4
= o
2
⋅ o
2
= o
2
⋅ o
−2
= n.
4. Pentru orice n ∈ 1, ecuatia f(x)=y, cu r ∈ 1, se poate scrie echivalent:
148
1(r) = n ⇔ c
i
− c
−i
= 2n ⇔ c
2i
− 2nc
i
− 1 = 0 ⇔ c
i
= n +

n
2
+ 1 ⇔
r = |n(n +

n
2
+ 1).
Prin urmare, pentru orice n ∈ 1, ecuatia f(x)=y are o unica solutie r ∈ 1,
data de r = |n(n +

n
2
+ 1). Rezulta ca functia f este bijectiva, iar functia sa
inversa 1
−1
: 1 → 1 este definita prin 1
−1
(r) = |n(r +

r
2
+ 1)
Prin calcul direct avem ca f’=g si g’=f. De asemenea, pentru orice numar
real r ∈ 1 avem ca:
o
2
(r) −1
2
(r) =
1
4
((c
i
+c
−i
)
2
−(c
i
−c
−i
)
2
) =
1
4
⋅ 2c
i
⋅ 2c
−i
= 1.
Fara a folosi tabelul de primitive, folosind proprietatile functiilor derivabile,
avem:
(1
−1
)

(n) =
1
1

(1
−1
(n))
=
1
cℎ(1
−1
(n))
=
1

:ℎ
2
(1
−1
(n)) + 1
=
1

n
2
+ 1
,
(∀)n ∈ 1, astfel ca:
1
−1


1

r
2
+ 1
dr.
Vaslui
1.a) (r ∗ n) ∗ . = ((r −o)(n −o) +c −o) (. −o) +c;
r ∗ (n ∗ .) = (r −o)((n −o)(. −o) +c −o) +c
⇒ legea de compozitie ” ∗ ” este asociativa daca si numai daca a=c.
b) (G
o,b
. ∗) −o:nj → c = o. c = o + 1 → / o + 1;
r

= o +
1
r −o
∈ G
o,b
⇒ / r

;
r → o ⇒ r

→ ∞ ⇒ / → ∞.
2. Fie 1 =

sin r + 2 cos r
3 + sin 2r
dr si J =

2 sin r + cos r
3 + sin 2r
dr;
149
1 +J =
3
2
|n
2 + sin r −cos r
2 −sin r + cos r
+C
1 −J =
1

2
o:cto
sin r + cos r

2
+C
⇒ 1 =
1
2

3
2
|n
2 + sin r −cos r
2 −sin r + cos r
+
1

2
o:cto
sin r + cos r

2

+C.
3. a) G =


1
2
. 1

;
1
−1
(r) =
1 + 2r
1 −r
; Aplicand conditia de morfism pentru 1
−1
, obtinem:
rΔn = 1

1 + 2r + 2n + 4rn
1 −r −n +rn

⇒ rΔn =
r +n +rn
1 + 2rn
.
b) Fie o
n
= rΔrΔ...Δr
. .. .
n o:.
. n ∈ ·

⇒ 1
−1
(o
n
) =

1 + 2r
1 −r

n
⇒ o
n
=
(1 + 2r)
n
−(1 −r)
n
(1 + 2r)
n
+ 2(1 −r)
n
.
4. f - periodica → 1(r +T) = 1(r). (∀)r ∈ 1;
Fie F - primitiva a lui f, o : 1 → 1, o(r) =

i+T
i
1(t)dt;
g - derivabila; o(r) = 1(r +T) −1(r). (∀)r ∈ 1; o

(r) = 0 → g - constanta →
concluzia.
Al VII-lea Concurs National de Matematica ”Alexandru Myller”
1. Schimbarea de variabila t=nx duce la:
1
n

n
0
t

1(t)
o(t)
−1

dt;
Limita de mai sus gandita ca limita de functii (de forma 0/0), cu regula l’Hospital,
devine: lim
u→∞
n

1(n)
o(n)
−1

;
Daca 1 = A
|
+o
1
A
|−1
+..., o = A
|
+/
1
A
|−1
+..., limita de mai sus este o
1
−/
1
.
150
2.a) Rezulta din identitatea (1+r)(1−r+r
2
−...+r
|−1
) = 0, pentru k impar
b) Fie p numarul elementelor inversabile si N multimea elementelor neinversabile.
Cum functia 1 : · → ¹, f(x)=1+x este injectiva, rezulta din a) ca N are cel
mult p elemente. Atunci A are exact 2p elemente;
Daca j 2 rezulta ca A este izomorf cu 7

care are p-1 elemente inversabile,
fals.
3. Functia f fiind continua, fie F o primitiva a sa. Rezulta ca F(arctg x) =
F(x) + c, cu c - constanta, iar valoarea in 0 da c = 0. Asadar F(arctg x) = F(x)
pentru orice r ∈ 1;
Consideram g(x)=arctg x. Se arata ca sirul (r
n
)
n
definit prin r
0
∕= 0 si
r
n+1
= o(r
n
) converge la 0.
Rezulta 1(r
n
) = 1(r
0
) deci 1(0) = 1(r
0
) prin urmare F(x)=F(0) pentru orice
r ∈ 1. De aici f=0.
4. Fie 1 = ˆoA
µ−1
+... privit ca o functie polinomiala in 7
µ
.
Conditia din enunt este echivalenta cu faptul ca f este injectiva (∈ 7
µ
), deci
bijectiva.
Rezulta ca 1(
ˆ
0) +1(
ˆ
1) +... +1(
ˆ
j −1) =
ˆ
0 +
ˆ
1 +... +
ˆ
j −1 = 0. Pe de alta parte
1(
ˆ
0) +1(
ˆ
1) +... +1(
ˆ
j −1) = (j −1)ˆo. Rezulta j∣o.
Concursul de Matematica ”UNIREA”, Editia a IX-a
1. a) Evident ord a = 3 si ord b = 2 si elementele c. o. o
2
sunt distincte iar
/ ´ ∈
¸
c. o. o
2
¸
(o:d / = 2. o:d c = 1. o:d o
2
= 3 = o:d o).
Elementele /. /o. /o
2
sunt distincte si fiecare diferit de c. o. o
2
(de exemplu, prin
absurd, din /o = o
2
, prin simplificare am deduce b=a).
Rezulta ca prezentarea lui G este:
G =
¸
c. o. o
2
. /. /o. /o
2
¸
si cum c ´ ∈
¸
c. o. o
2
. /
¸
deducem c ∈
¸
/o
2
. /o
¸
.
b) Daca c = /o
2
avem c
2
= /o
2
/o
2
= /oo/o
2
= /o/o
2
o
2
= /o/o = //o
2
o =
c⋅ c = c, deci ordinul lui c este 2;
Daca c=ba atunci c
2
= /o/o = //oo = o
2
∕= c. Analog se arata ca c
3
∕= c. c
4
∕=
c. c
5
∕= c iar c
6
= c
5
c = /o
2
/o = /
2
o
3
= c, deci ord c = 6.
151
2. Prin calcul se stabileste urmatoarea tabla de operatii:
¹ ¹
2
¹
3
¹
4
¹ ¹
2
¹
3
¹
4
¹
¹
2
¹
3
¹
4
¹ ¹
2
¹
3
¹
4
¹ ¹
2
¹
3
¹
4
¹ ¹
2
¹
3
¹
4
de unde rezulta ca G este grup cu elementul neutru ¹
4
(in fapt izomorf cu
(7
4
. +))
3. Prin integrare pe intervalul [0,x] deducem

i
0
1(t)1

(t)dt ≥

i
0
tdt,
adica
1
2
(1(r))
2

1
2
r
2
de unde rezultatul.
4. Notam cu | limita sirului (r
n
)
n
. Vom arata ca lim
n→∞
n
n
= |

1
0
1(t)dt.
Avem n
n
−|

1
0
1(t)dt =
1
n
n

|=1
(r
|
−|)1(
/
n
)+|

n

|=1
1(
/
n
) −

1
0
1(t)dt

.
Al doilea termen din membrul drept converge catre 0 din definitia integralei
Riemann.
Pentru primul avem:

1
n
n

|=1
(r
|
−|)1(
/
n
)

≤ sup
[0,1]
∣1(t)∣
n

|=1
∣r
|
−|∣
n
,
ce converge la 0 din lema lui Cesaro aplicata pentru sirul (∣r
n
−|∣)
n
.
Concursul interjudetean de matematica ”Petru Morosan-Trident”
1. Cu substitutia 1 + 2
i
= t, integrala devine:
152
1 =
1
|n2

(t −1)
n−1
−1
t
n+1
dt =
1
|n2


t −1
t

n−1
1
t
2
dt −

1
t
n+1
dt

=
=
1
|n2


1 −
1
t

n−1

1 −
1
t

dt +
1
nt
n

=
1
|n2

1
n

1 −
1
t

n
+
1
nt
n

+C
=
1
|n2

(t −1)
n
+ 1
nt
n
+ C =
2
ni
+ 1
n⋅ |n2⋅ (1 + 2r)
n
+ C, pentru n ≥ 2;
Pentru n=1 obtinem

0dr = C.
2.a) Prin inductie dupa ”k” avem:
r
1
∘ r
2
∘ ... ∘ r
|
= (r
1
−n)(r
2
−n)...(r
|
−n) +n, (∀)r
1
. r
2
. .... r
|
∈ 1 ⇒
⇒ r
(|)
= (r −n)
|
+n. (∀)r ∈ 1, / ∈ ·

, / ≥ 2 ⇒ r
(2µ)
= (r −n)

+n,
j ∈ ·

, (r −n)

≥ 0 ⇒ (r −n)

+n ≥ n, (∀)r ∈ 1 ⇒ r

≥ n.
b) Avem r
(3)
= (r −n)
3
+n
r = n + 1 ⇒ (n + 1)
(3)
= 1
3
+n
r = n + 1 ⇒ (n + 2)
(3)
= 2
3
+n
....................................................
r = n +n ⇒ (n +n)
(3)
= n
3
+n


+
⇒(n+1)
(3)
+(n+2)
(3)
+...+(n+n)
(3)
= 1
3
+ 2
3
+... +n
3
+n
2
=
n
2
(n + 1)
2
4
+n
2
=
n
2
(n
2
+ 2n + 5)
4
.
3.a) Pentru r 0 ⇒ 1−(1−r
2
)
n
= 1−(1−C
1
n
r
2
+C
2
n
r
4
−...+(−1)
n
C
n
n
r
2n
)
de unde:
1(r) = n −C
2
n
r
2
+C
3
n
r
4
−... + (−1)
n−1
C
n
n
r
2n−2
, (∀)r ∈ [0. 1].
153
b)

1
0
1(r)dr = lim
·→0

1
·
(
1
r
)

[1 −(1 −r
2
)
n
]dr = lim
·→0
(−
1
r
)[1 −(1 −r
2
)
n

1
·
]+
+lim
·→0

1
·
1
r
2nr(1 −r
2
)
n−1
dr = −1 + 2n

1
0
(1 −r
2
)
n−1
dr
c) Integrand de la 0 la 1 expresia lui f(x) de la a) obtinem:

1
0
1(r)dr = C
1
n
− C
2
n
r
3
3

1
0
+ C
3
n
r
5
5

1
0
− ... + (−1)
n−1
r
2n−1
2n −1

1
0
C
n
n
= C
1
n

1
3
C
2
n
+
1
5
C
3
n
−... + (−1)
n−1
1
2n −1
C
n
n
.
Stim ca:

1
0
(1 −r
2
)
n−1
dr =

1
0
r

(1 −r
2
)
n−1
dr = r(1 −r
2
)
n−1

1
0
-
-

1
0
r(n −1)(1 −r
2
)
n−2
(−2r)dr = (2n −2)

1
0
[(1 −r
2
) −1](1 −r
2
)
n−2
dr.
Notand 1
n−1
=

1
0
(1 −r
2
)
n−1
dr ⇒ (2n−1)1
n−1
= (2n−2)1
n−2
, (∀)n ≥ 2.
Aplicam relatia de mai multe ori si obtinem 2n1
n−1
=
2⋅ 4⋅ 6...(2n)
1⋅ 3⋅ 5...(2n −1)
si deci
identitatea.
Concursul ”Grigore Moisil”, Urziceni, Editia a V-a
1.

3
0
r
2
1”(r)dr = 91

(3) −

3
0
2r1

(r)dr;

3
0
r1

(r)dr = 31(3) −

3
0
1(r)dr;


3
0
r
2
1”(r)dr = 9.
154
2. 2009(1(r))
2008
⋅ 1

(r) = (1(r))
2008
; 1(r) = 0 ⇔ r = 0
1

(r) =
1
2009
. r ∕= 0; 1(r) =
r
2009
.
3. o:d G ≤ 3;
ord G = 1 ⇒ G={1}, finalizare;
ord G = 2 ⇒ G={1. −1}, finalizare;
ord G = 3 ⇒ G=
¸
1. .. .
2
¸
, finalizare;
4. Se foloseste schimbarea de variabila x=-t.
Concursul national de matematica ”Laurentiu Duican”, Brasov, Editia a
XVI-a
1. Fie f o functie care satisface ipoteza.
Avem: 1(o1(r)n) = /1(rn) = 1(o1(n)r), ∀r. n ∈ G;
f injectiva, deci o1(r)n = o1(n)r, ∀r. n ∈ G;
Deducem ca exista c ∈ G astfel incat sa avem r
−1
1(r) = c, ∀r ∈ G;
Obtinem c = o
−1
/. Astfel, 1(r) = o
−1
/r, r ∈ G, este unica functie care satis-
face ipoteza.
2. Fie G : [0. 1] → 1, G(t) = t
2

|
0
1(r)dr −2t

|
0
r1(r)dr +

|
0
r
2
1(r)dr,
t ∈ [0. 1].
Avem G(0)=G(1)=0;
G derivabila, cu G

(t) = 2

|
0
(t −r)1(r)dr, t ∈ [0. 1];
Concluzia se obtine prin aplicarea teoremei lui Rolle.
4.9.1 Olimpiada judeteana
Subiectul 1.a) Concluzia rezulta din faptul ca funtia 1 : [0. ∞) → 1. 1(r) =

i
0
1(t)dt,este crescatoare si marginita.
b) Daca r 0 atunci 1(r) −1(
i
2
) =

i
u
2
1(t)dt ≥
i
2
1(r) ≥ 0.
155
Cum lim
i→∞
(1(r) −1(
r
2
)) = 0,rezulta ca lim
i→∞
r1(r) = 0.
Subiectul 2.Mai intai aratam ca numarul functiilor polinomiale ale inelului
¹ este cel putin n
2
.
Fie 1. o ∈ ¹[A]. 1 = oA + / si o = cA + d.Daca 1 si o au aceeasi functie
polinomiala atunci 1(0) = o(0) si 1(1) = o(1), de unde / = d si o = c, deci
1 = o.Intrucat exista n
2
polinoame de grad cel mult 1, rezulta ca exista cel
putin n
2
functii polinomiale.
Aratam ca a) implica b) .Fie 1 = o
|
A
|
+o
|−1
A
|−1
= ... +o
1
A+o
0
. / ≥ 1.Cum
1(r) = (o
|
+o
|−1
+... +o
1
)r+o
0
= or+o
0
,oricare ar fi r ∈ ¹,rezulta ca 1 = o
, unde o = oA +o
0
.Prin urmare , numarul functiilor polinomiale este exact n
2
.
Pentru a demonstra implicatia inversa ,consideram polinoamele 1 = A
2
si o =
oA + /,unde 1 = o .Rezulta ca r
2
= or + /,oricare ar fi r ∈ ¹ .Pentru r = 0
,obtinem / = 0,apoi, pentru r = 1 ,obtinem o = 1.Deci r
2
= r oricare ar fi
r ∈ ¹.
Subiectul 3.a) Fie functiile derivabile 1. G : [0. 1] → 1. 1(r) =

i
0
1(t)dt
si G(r) =

i
0
t1(t)dt.Rezulta H(r) =
C(i)
i−J(i)
. 0 < r < 1.Intrucat lim
i→0
H(r) =
G

(0) − 1(0),rezulta ca H este continua in 0.Concluzia rezulta din faptul ca
H(0) = H(1) = 0 si H este derivabila pe (0. 1].
b) Din teorema lui Rolle rezulta ca exista un punct / ∈ (0. 1) ,astfel incat
H

(/) = 0.Intrucat
H

(r) =
i
2
](i)−C(i)
i
2
−1(r) = −
C(i)
i
2
. 0 < r < 1,
obtinem G(/) = 0.
Aplicand teorema lui Rolle functiei 1 : [0. /] → 1. 1(r) = c
−i
G(r),rezulta ca
exista un punct o ∈ (0. /),astfel incat 1

(o) = 0. i.c.G(o) = G

(o).
Subiectul 4.Fie 1 un polinom de grad n si o restul impartirii lui la polinomul
A
o
−A.Cum radacinile lui A
o
−A sunt toate elementele lui 1 ,polinoamele din
1[A] de grad n , care au aceeasi functie polinomiala cu 1 , sunt cele de forma
(A
o
−A)c +o , unde gradul lui c este n −c,deci numarul lor este c
n−o
(c −1).
Intrucat numarul polinoamelor de grad n din 1[A] este c
n
(c − 1),rezulta ca
numarul functiilor polinomiale atasate polinoamelor de grad n este
o
r
(o−1)
o
r−q
(o−1)
= c
o
adica exact numarul functiilor de la 1 la 1.
Cum numarul functiilor de la 1 la 1

este (c − 1)
o
, rezulta ca numarul poli-
noamelor de grad n, care nu au nici o radacina in 1 este (c −1)
o
⋅ (c −1)c
n−o
=
(c −1)
o+1
c
n−o
.Deci probabilitatea ceruta este
(o−1)
q+1
o
r−q
o
r
(o−1)
= (1 −
1
o
)
o
.
156
4.9.2 Olimpiada nationala
Subiectul 1. Avem
0 ≤

1
0
(1

(r) +r)
2
dr =

1
0
(1

(r))
2
dr +2

1
0
r1

(r)dr +
1
3
=

1
0
(1

(r))
2
dr +
2r1(r)∣
1
0
−2

1
0
1(r)dr +
1
3
=

1
0
(1

(r))
2
−2

1
0
1(r)dr ≤ 0,
deci

1
0
(1

(r) +r)
2
dr = 0.
Din continuitatea functiei 1 rezulta ca 1

(r) = −r.Asadar,
1(r) = −
i
2
2
+o. ∨r ∈ [0. 1].
Din conditia 1(1) = −
1
6
, obtinem o =
1
3
, deci 1(r) = −
i
2
2
+
1
3
.
Subiectul 2.a) Din r
|
= n
l
= 0 rezulta (r+n)
|+l
= 0 si (r⋅ n)
|+l
= 0, deci
r +n si r ⋅ n sunt nilpotente.
b) Notam cu l(¹) multimea elementelor inversabile ale lui ¹ si cu ·(¹) mul-
timea elementelor nilpotente ale lui ¹ . Observam ca daca r ∈ ·(¹) , atunci
1 +r ∈ ·(¹) , exista / astfel incat r
2|+1
= 0, deci
(1 +r)(1 −r +... +r
2|
) = 1 +r
2|+1
= 1.
Mai mult , daca r. n ∈ ·(¹), atunci
(1 + r)(1 + n) = 1 + r + n + rn = 1 + ., unde . = r + n + rn ∈ ·(¹). Prin
urmare ({1 +r∣r ∈ ·(¹)}. ⋅) este subgrup cu n elemente al grupului (l(¹). ⋅).
Intr-un inel comutativ finit , orice element neinversabil este divizor al lui zero.
Rezulta ca l(¹) are c −d elemente , unde c este numarul elementelor lui ¹.Din
teorema lui Lagrange obtinem ca n divide c −d.
Pe de alta parte (·(¹). +) este subgrup al grupului (¹. +).Folosind din nou
teorema lui Lagrange deducem ca n divide c.Prin urmare n divide d.
Subiectul 3.Cum 0,1,2 sunt toate sume de doua patrate , rezulta ca n ≥ 4
.Fie / ∈ {3. .... n − 1} astfel incat / se poate scrie ca suma de doua patrate in
7
n
si sa notam cu o = 7
n
∖{
ˆ
/}.Cum orice element din o se scrie ca suma de
doua patrate , rezulta ca o este inchisa la inmultirea din 7
n
.
Daca / ar fi par , atunci / = 2| .Fiindca
ˆ
| ∕=
ˆ
/ , rezulta ca
ˆ
| ∈ o.Cum
ˆ
2 ∈ o , ar
rezulta ca
ˆ
/ =
ˆ
2 ⋅
ˆ
| ∈ o , absurd .Deci / este impar.
Daca
ˆ
/ ´ ∈ l(7
n
), atunci −
ˆ
1 ∈ o.Fiindca
ˆ
/ = (−
ˆ
1) ⋅ (−
ˆ
/) ´ ∈ o , rezulta ca

ˆ
/ ´ ∈ o . Deci
ˆ
/ = −
ˆ
/ , de unde rezulta ca n = 2/.fiindca / este impar , avem
ca
ˆ
/(
ˆ
/ −
ˆ
1) = 0. De aici rezulta ca
ˆ
/ =
ˆ
/
2
=
ˆ
/
2
+
ˆ
0
2
∈ o , contradictie.
Daca
ˆ
/ ∈ l(7
n
) , cuml(7
n
)∖{
ˆ
/} este inchisa la inmultire , rezulta ca l(7
n
)∖{
ˆ
/}
este un subgrup al lui l(7
n
).Din teorema lui Lagrange ,Φ(n)−1∣Φ(n) ⇒ Φ(n) =
2. De aici rezulta ca n ∈ {4. 6}. Cum in 7
6
orice element se poate scrie ca suma
de doua patrate , rezulta ca n poate fi numai 4.Se vede usor ca
ˆ
3 este singurul
element din 7
4
care nu se poate scrie ca suma de doua patrate , deci n = 4 este
157
singurul numar cu proprietatea din enunt.
Subiectul 4. Functia 1 este strict monotona . Presupunem mai intai ca 1
este strict crescatoare.Atunci pentru orice c ∈ [0. 1] sa consideram functia
o
t
(r) =

r −c. r ∈ [0. c)
0. r ∈ [c. 1]
Relatia

1
0
o
t
(1(r))dr =

1
0
o
t
(r)dr este echivalenta cu

]
−1
(t)
0
(1(r) −c)dr =

t
0
(r −c)dr,
adica

]
−1
(t)
0
1(r)dr = c1
−1
(c) −
c
2
2
.
Notand 1
−1
(c) = t, obtinem

|
0
1(r)dr = t1(t) −
1
2
(t)
2


|
0
(1(r) −r)dr = −
(1(t) −t)
2
2
. (1)
Notand cu ℎ(r) = 1(r) −r pentru r ∈ [0. 1] , relatia de mai sus devine

|
0
ℎ(r)dr = −

2
(t)
2
. ∨t ∈ [0. 1]. (2)
Observam ca ℎ este continua si ca ℎ(0) = ℎ(1) = 0.Fie t
0
un punct de minim
global al lui ℎ. Daca ℎ(t
0
) < 0, atunci t
0
< 1. Mai mult , exista c 0 astfel incat
ℎ(r) < 0 pentru orice r ∈ [t
0
. t
0
+ c].Asadar,

|
0
+o
0
ℎ(r)dr <

|
0
0
ℎ(r)dr ⇒

ℎ(t
0
+c)
2
< −

2
(t
0
)
2
⇒ ℎ(t
0
+c) < ℎ(t
0
).
Aceasta contrazice alegerea lui t
0
ca punct de minim global.Asadar , ℎ(t
0
) ≥ 0,
deci ℎ(r) ≥ 0 pentru orice r ∈ [0. 1].Din (2) rezulta ca ℎ(r) = 0 , deci 1(r) = r
pentru orice r ∈ [0. 1].
Daca 1 este strict descrescatoare , observam ca functia 1 − 1(r) este strict
crescatoare si satisface conditia din enunt.Din cele de mai sus rezulta ca
1 −1(r) = r ⇒ 1(r) = 1 −r pentru orice r ∈ [0. 1].

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful