1 Titlu PROCESUL DE EXTINDERE

2 Autor:Mandroiu Oana Vlad Elena Catalina Oncica Adriana 3Rezumat
Interesul pentru problematica integrării României în Uniunea Europeană este unul imens în perioada actuală de evoluţie a economiei româneşti şi în contextul crizei economice mondiale. Atingerea unui nivel de dezvoltare economico-socială apropiat de media comunitară reprezintă dezideratul principal al ţării noastre. La doi ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România se află în faţa unor provocări majore în adoptarea modelului european, provocări generate atât de decalajul faţă de nivelul mediu de dezvoltare european dar şi de contextul internaţional. Starea economiei româneşti în plan regional demonstrează diferenţe semnificative în dezvoltarea economico-socială şi determină traseul pe care România trebuie să îl parcurgă pe calea integrării europene.

4 Cuvinte cheie
Impactul extinderii U.E Fondul de Coeziune TRATATUL DE LA MAASTRICHT

5 Introducere
„Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilor regionale. Rolul Fondurilor Structurale”” îşi propune să răspundă la o serie de întrebări precum: Care este specificul modelului european? Cum afectează extinderea Uniunii Europene procesul de integrare europeană? Care este măsura optimă de atingere a coeziunii economico-sociale? Cum este privită şi ce rol joacă politica regională în contextul integrării europene? Cum influenţează procesul de extindere elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor regionale? Care sunt strategiile de dezvoltare ale României, în calitate de stat membru U.E.? Cât de pregătită este ţara noastră în a absorbi deplin Fondurile Structurale şi de Coeziune? Este exerciţiul fondurilor de

de la 6 la 9 membrii. introducandu-se si conditia – capacitatea administrative. conformandu-se conditiilor economice si politice formulate”. cat si de toate statele member ale Uniunii Europene. In conformitate cu deciziile adoptate in cadrul Consiliilor Europene de la Copenhaga(1993) si Madrid(1995). se traduce prin parcurgerea procedurilor ratificarii atat de catre statul candidat. cadrul general in care se desfasoara procesul de extindere al Uniunii Europene de la Copenhaga (iunie 1993). . apoi la 12. 15 si 25. Conditiile concrete legate de admitere si modificarile care urmeaza sa fie aduse Tratatelor Uniunii obiectul unui acord intre tarile Uniuni Europene si statul solicitant respectiv. care doreste sa devina membru al U. Acordul este supus. capabile sa faca fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii Europene (criteriul economic). economice si capacitatea de asumare a obligatiilor care decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene. care se pronunta in unanimitate.Acest document a condus la semnarea ulterioara aTratatului de la Maastricht si la pregatirea actiunilor necesare realizarii Uniunii Economice si Monetare. care vizau aspecte:politice. Setul de conditii definit cu acest prilej a fost consacrat sub numele de “criteriile de la Copenhaga”. Consiliul European a stipulat ca:”aderarea se va produce atunci cand statul asociat va fi in masura sa indeplineasca obligatiile care decurg din calitatea de membru.. drepturile omului. apoi. inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice. un stat candidat. ratificarii tuturor partilor contractante.” In acest sens.E. daca doreau acestea. ceea ce. • Existenta unei economii functionale de piata. statul de drept. Ulterior.pre-aderare util în folosirea Fondurilor Structurale şi în diminuarea inegalităţilor de dezvoltare? Care sunt lecţiile oferite la nivel comunitar şi care este modelul demn de urmat care să asigure succesul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune? 6 Expunerea Problemei Uniunea Europeana a cunoscut mai multe faze de extindere. Conform celor prezentate anterior.in conformitate cu normele lor constitutionale. economice si monetare(capacitatea de adoptare a acquisului comunitar). la 17 februarie 1986. statul interesat inainteaza cererea de aderare Consiliului Uniunii Europene. In legatura cu conditiile necesare atingerii acestui deziderat. Procesul de integrare europeana a iesit din starea de letargie odata cu semnarea Actului Unic European. • Abilitatea de a-si asuma obligatiile care decurg din statutul de membru. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • Stabilirea institutiilor care garanteaza democratia. Conditiile de baza pentru extinderea Uniunii Europene au fost stipulate in articolul 0 al Tratatului de la Maastricht care prevede: „orice stat European poate cere sa devina membru al Uniunii. cand s-a convenit asupra conditiilor de eligibilitate ale statelor care puteau deveni membre ale Uniuni Europene. in cadrul Consiliului European de la Madrid (decembrie 1995) criteriile de aderare au fost completate. precum si respectarea si protectia minoritatilor (criteriul politic). dupa consultarea Comisiei Europene si obtinerea avizului. Decizia legislativului European se adopta in conditiile intrunirii majoritatii absolute a membrilor sai. in termeni practici.

In anul 1973. beneficiind. astfel incat legislatia U. Italia si Regatul Unit). Germania a devenit principala putere industriala din Europa.E.E. de avantajele colaborarii cu economia germana.Mai mult chiar. Pilonii UE.E. Tot la Summit-ul de la Copenhaga. In aceasta perioada. Concepte: Uniunea Europeană. Aderarea Regatului Unit la C.A. Apartenenţa la Uniunea Europeană: aderare. deoarece Regatul Unit nu prezenta o structura economica si politica compatibila cu cea a C. retragere. care sa raspunda noilor necesitati ale integrarii. .E.Aceasta deoarece extinderea a necesitat crearea si adoptarea unor politici si programe complexe. in anii ’60.E.E. Cea mai mare crestere economica a inregistrat-o Germania Occidentala. anii ’70 au reprezentat o perioada de stagnare pentru Comunitate.sa fie transpusa in legislatia nationala si sa fie implementata corespunzator(criteriul capacitatii administrative). principiul subsidiarităţii.E. Progresele inregistrate de tarile candidate pe linia indeplinirii criteriilor de la Copenhaga sunt evaluate anual de Comisia Europeana.Adaptarea structurilor administrative si judiciare.E. s-a mai stabilit ca indeplinirea de catre statele candidate a criteriilor politice este considerata completa in momentul in care acestea au realizat stabilitatea institutiilor statului de drept care garanteaza democratia. considerat un miracol economic in cadrul procesului de reconstructie economica postbelica. Pe de alta parte.A. retragere.. Franta.E. suspendare. cuprindea cele mai mari 4 economii vest-europene (Germania. pe baza metodologiei elaborate in cadrul Agendei 2000. au obtinut rezultate macroeconomice deosebite. • 7 Concepte si terminologii Uniunea Europeană: clarificări conceptuale şi terminologice.) si de deciziile care trebuiau adoptate la nivel supranational. referitor la state membre . a fost un proces lung si dificil. natura juridică. 8 Lucrari similare pe acelasi proiect PRIMA ETAPA A EXTINDERII Cele 6 state fondatoare ale C. obiective.aderare. suspendare. datorita problemelor legate de Politica Agricola Comuna (P. Aceste conflicte s-au amplificat in legatura cu P. noua C. la randul lor.E.E.E.C. celelalte economii membre C. respectarea drepturilor omului si minoritatilor.E. excludere. si cu problemele bugetare.C. Extinderea C. din 1973 nu a fost urmata de un progress rapid in implementarea programelor de integrare europeana. s-au accentuat conflictele in cadrul organizatiei. excludere.

Un nou suflu a fost resimtit odata cu cea de-a doua extindere a C.Se realizeaza progresul si in domeniul cooperarii in politicile vizand securitatea si relatiile externe. s-a evidentiat lipsa consensului in legatura cu federalizarea C. C. In timpul negocierilor semnate de acest Tratat. aceste evenimente au acutizat problema necesitatii cresterii gradului de integrare la nivelul C. in anii ’80.. tratat si cunoscut sub denumirea de Tratatul Uniunii Europene. In domeniile referitoare la politica externa. sa fie statul care sa artifice ultimul acest tratat. Referendumul de ratificare desfasurat in Danemarca. instituirea U.E. Tratatul a creat noi structuri. guvernul nu avea dreptul de a transfera suveranitatea unor structuri institutionale straine. dar nu a reusit sa obtina progrese importante in domeniul crearii Pietei Comune.. cealalta la Uniunea Politica.Dar mare problema a aparut in Germania unde.In cazul Portugaliei.E. care era inferior mediei C. cu toate ca nu fusesera desfiintate un numar suficient de mare de bariere vamale.Ironia a facut ca Germania. TRATATUL DE LA MAASTRICHT La inceputul anilor ’90.Cu toate aceste Regatul Unit a obtinut derogarea de a amana implementarea politicilor aferente capitalului social.Noua extindere nu s-a facut fara dificultati. cel mai puternic sustinator al Tratatului de la Maastricht. Aceste Conferinte au pus bazele negocierilor aferente semnarii Tratatului de la Maastricht.Spre exemplu. intreaga tara.E. s-a orientat spre crearea unei uniuni vamale.E. care erau separate de institutiile existente deja in cadrul Comunitatii.In conformitate cu textul acestui Tratat. Danemarca a votat tratatul cu o mica majoritate..In plus fusesera realizate planuri detaliate pentru crearea Uniunii Monetare si crescuse rolul Comunitatii in rezolvarea problemelor sociale. de fapt.Tot in anii ’70. una referitoare la Uniunea Economica si Monetara.Aceste probleme au accelerat adoptarea Actului Unic European si au declansat procedurile de creare a Pietei Unice Europene. justitie si afacerile interne. Aceasta noua extindere a condus la crearea unei piete potentiale de 320 milioane consumatori. problemele candidatilor se refereau la parcurgerea unor perioade de timp mai mari pentru realizarea tranzitiei in zonele mai sensibile si a unor masuri clare de asistare a dezvoltarii structurale in regiunile dezavantajate. Problemele care au aparut imediat au fost cele legate de nivelul de dezvoltare a noilor membri.E. de mediu si regionale. acestea acopereau. El a fost urmat de un vot pozitiv. in Franta. s-a soldat cu un vot negativ.In acest sens au fost programate doua Conferinte Interguvernamentale.E.E. Tratatul de la Maastricht continea si un capitol social.In aceste domenii orice cooperare sau coordonare trebuia realizata la nivel interguvernamental.E.E. Spania si Portugalia(1986). care a vizat Grecia(1981). 1992. Comunitatea inregistrase progrese considerabile in asigurarea stabilitatii Sistemului Monetar European. Lucrurile au inceput sa se modifice radical. Reunificarea Germaniei si colapsul comunismului au condus la instaurarea unei noi ordini economice si politice in Europa. conform Consitutiei. In anul 1993.. reprezinta “o noua etapa in procesul de creare a unei uniuni cat mai stranse intre popoarele Europei”. .E.E. ca baza pentru extinderea competentelor Uniunii Europene in domeniul politicilor sociale.

principalele contribuabile nete de la bugetul comunitar. Finlanda. In plus. In plus. A TREIA EXTINDERE La mijlocul anilor ’90.. in timp ce Spania.E. tarile asociate trebuiau sa indeplineasca trei criterii fundamentale: • Democratia.Acest proces a fost dublat de efectele reunificarii Germaniei si de necesitatea de a se diminua deficitele bugetare in scopul implementarii Uniunii Monetare Europene. deoarece acestea din urma s-au vazut nevoite sa transfere mari sume de bani spre noile state membre mai sarace.E. Germania si Regatul Unit.Cu toate acestea. era cea mai dezvoltata economie din lagarul comunist.. Aceste demersuri s-au datorat conditiilor economice pe care Europa continentala le traversa. Economia germana s-a confruntat cu serioase probleme in procesul de integrare a Germaniei de Est.E.E. In anul 1993.D.A. U. Extinderea U. au acceptat conditiile de aderare la comunitate: Austria. A PATRA EXINDERE A U. Finlanda si Suedia au devenit membri cu drepturi depline ai Comunitatii. Extinderea U.. .Inca de la inceputul anului 1993. Comunitatea a reusit sa creeze Spatiul Economic European (S. si-au exprimat retinerea fata de costurile aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune.E. extinderea U.T.. • O economie de piata functionala. in cadrul Consiliului European de la Copenhaga.000 voturi contra.M.G.).E.E.In anul 1995. s-a decis sa se dea un raspuns favorabil tarilor asociate din centru si estul Europei in legatura cu o viitoare aderare a lor.E. Norvegia si Suedia.. drepturile oamenilor si justitia.Acesta era format din cele 12 state membre si din majoritatea statelor E. la 25 de membri creeaza dificultati imense structurilor institutionale existente la nivelul aceste organizatii. in timp ce Norvegia nu a mai dorit acest lucru.E. extinderea la 25 de membri va creea probleme in legatura cu respectarea acordurilor financiare legate de agricultura si de dezvoltarea regionala a U. La mijlocul si la sfarsitul anilor ’90. In martie 1994. Irlanda si Portugalia au procedat la substantiale devalorizari ale monedelor lor. inclusiv U. in conditiile in care fosta R. au inceput inca din anul 1993 cand.E. • Capacitatea de a indeplini acquis-ul comunitar. economiile europene au suferit o lunga si grea recesiune. atat Regatul Unit cat si Italia au cochetat cu mecanismul ratelor de schimb. U. dificultatii realizarii unor structuri institutionale eficiente si dorintei multor tari din Centru si Estul Europei de a deveni membre cu drepturi depline ale U. s-a concentrat pe examinarea rolului si propunerilor Comunitatii. Pregatirile pentru noua extindere a U. Pentru aceasta.E. spre centru si estul Europei a condus la sporirea ingrijorarii statelor bogate membre ale U.E.E. s-a extins . din anul 1995 a evidentiat deficientele structurilor institutionale ale Comunitatii. respingand parteneriatul cu o diferenta de 38. de la 6 la 15 membrii. Aceste probleme au determinat imense transferuri bugetare dinspre vest spre est.F. Austria.

Rolul fondurilor structurale oferă. complexitatea. fiind definita de Consiliul European de la Luxemburg(decembrie 1997) ca “un proces global.Slovenia si Cipru. Bulgaria si Malta. Romaniei si Turciei. Letonia.Practic.Uniunea Europeana . Prin urmare. definite în literatura de specialitate de Pelkmans (2006): „adâncire.pe parcursul anilor ’90 protagonista unor transformari semnificative.La aceste negocieri s-au alaturat. aflate într-o permanentă transformare şi interacţiune reciprocă.Pentru a sprijini procesul de adaptare a legislatiei din tarile candidate la legislatia europeana. multe decizii privitoare la statele candidate din cel mai recent val de extindere au fost controversate. care urma sa se desfasoare etapizat.in continuare .Estonia. inclusiv si evolutiv”.extreme de complexa. In octombrie 2002. a fost creat Programul TAIEX.extinderea depinde de trei factori:  Pregatirea interna a statelor candidate  Pregatirea interna U.Analiza dinamicii acestui process pana in present este un exercitiu pe cat de provocator pe atat de util. Comisia a recomandat Consiliului European aderarea statelor candidate in mai 2004.E  Negocierile de aderare propriu-zise 11 Concluzii . 10 Analogia Rezultatelor Elaborarea unei politici adecvate in ceea ce priveste extinderea a reprezentat o provocare majora pentru decidentii comunitari.In plus perspective unei largiri la o asemenea scara fara precedent a pus in discutie intreaga configuratie a demersului integrationist European atat in ceea ce priveste structura institutionala.Inexistenta unei politici anterioare in acest domeniu (combinata cu caracterul netu diferit al extinderii catre est fata de extinderile anterioare ) a necesitat un inalt grad de ivocare . Slovacia. Negocierile pentru noua extindere au inceput in anul 1997. Integrarea economică în Uniunea Europeană este un proces dinamic ce se desfăşoară în dimensiuni distincte.creativitate si actiune strategica. Trebuie remarcat faptul ca aceasta noua extindere a fost abordata unitar.in timp ce problema Turciei ramane. in anul 2000:Romania. lărgire şi extindere”. cu 6 state:Cehia. Această analiză este însoţită de identificarea unor soluţii de absorbţie a sprijinului comunitar.a fost ea insasi . Lituania. Romania si Bulgaria vor adera in anul 2007 .Ungaria. Cu toate acestea. pe baza unui cadru conceptual metodologic conturat în prima parte a lucrării. o analiză echilibrată asupra strategiei şi politicii regionale din România în contextul integrării europene.”in functie de ritmul propriu al fiecarui candidat in parte si de gradul sau de pregatire”.Polonia. dinamica şi diversitatea sunt atribute esenţiale ale procesului de integrare europeană iar experienţele statelor membre de-a lungul acestui proces de adaptare la valorile europene constituie un bun exemplu şi pentru România. reflectat îndeosebi prin Fondurile Structurale şi de Coeziune. cu exceptia Bulgariei. 9 Rezolvarea Problemei Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilor regionale.cat si celelalte politici comunitare.

2006 . ar constitui un eşec politic major pentru Europa. nişte vecini supăraţi şi plini de resentimente. dar şi irosirea eforturilor şi investiţiilor din trecut. Editura Universitaria. costurile nerealizării extinderii – atât pe plan politic. ar lipsi UE de câştiguri economice. ar descuraja investiţiile străine şi ar reduce creşterea economică.O întârziere a extinderii sau abandonarea acesteia. Craiova. Promotorul dezvoltarii Uniunii Europene. unde pacea şi stabilitatea sunt încă fragile. UE ar fi mai puţin capabilă să combată criminalitatea organizată. ♦ Pentru ţările candidate. 2006.Banca Europeana de Investitii. 12 Ce e de facut in continuare Astfel. Blidaru Gheorghe. 14 Bibliografie Avram Cezar. atât Uniunea Europeană. cât şi ţările candidate ar avea de suportat costurile: ♦ Nerealizarea extinderii pieţei unice. Editura Bibliotheca. Gaicu Laura . “Ceilalţi europeni” ar rămâne vecinii UE. Ea ar duce la o escaladare a riscurilor în regiunea Balcanilor. Aceasta ar presupune nu numai pierderea beneficiilor în viitor. acest lucru ar diminua stimulentele pentru realizarea reformei. ca rezultat al neratificării de către statele membre UE. Trecut si prezent. mai puţin dispuşi să participe la rezolvarea problemelor care depăşesc frontierele naţionale din Europa sau la împărţirea responsabilităţii de a modela rolul Europei în lume. ♦ În absenţa extinderii. 13 Multumiri Dorim sa multumim in mod direct BIBILIOTECII JUDETENE DIN ORASUL BRAILA si BIBLIOTECII din cadrul Universitatii Danubius din Galati. având drept rezultat o creştere mai mică în ţările candidate. Radu Roxana. precum şi de cei excluşi. Într-o asemenea situaţie. imigraţia ilegală şi terorismul. ♦ Deziluzionarea ţărilor candidate ar alimenta euroscepticismul din UE şi din alte regiuni. Targoviste. cu posibile repercusiuni pentru UE.Uniunea Europeana. ♦ O astfel de situaţie ar putea fi o sursă de instabilitate politică. cât şi pe plan economic – ar fi ridicate şi ar fi suportate de actualii membri. Florea Paul Tiberiu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful