You are on page 1of 10

ОR D O N A N Ț Ă

mun. Chisinau 09 iulie 2019

Procuror în Procuratura Anticoruptie, Grigore Niculiță, examinînd materialele cauzei


penale nr. 2016970365,-
A C O N S T A T:
Urmarirea penală în prezenta cauza penala a fost pornită la 04 iunie 2016, de
către Direcția Generală de Urmărire Penală a Centrului National Anticoruptie, pe faptul
coruperii active, în privința unei persoane cu funcție dc demnitate publică, infracțiune
prevazută la art. 325 alin. (3) lit.a I) din Codul Penal.
Temei pentru pornirea urmăririi penale a constituit denunțul directorului-adjunct
al Centrului Național Anticorupție Cristina Țărnă, înregistrat la 15 mai 2015 în registrul
nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al CNA cu nr. 285. referitor la
pretinsele acțiuni ilegale ale cet. Stamate Gheorghe, manifestate prin influența
necorespunzatoare.
Potrivit denunțului la 25.02.2015, în jurul orelor 11:30, la insistența cet.
Gheorghe Stamate, directorul-adjunct al Centrului National Anticorupție, Cristina
Țărnă s-a întîlnit cu cet. Gheorghe Stamate în biroul de serviciu al acestuia, din incinta
Centrului International de Business ,,Le Roi”, amplasat pe str. Sfatul Țării 29, mun.
Chisinau, unde în cadrul discuției, cet. Gheorghe Stamate i-а comunicat că are intenția
să participe la licitațiile care vor fi anunțate și petrecute de CNA și ca ar putca să livreze
produsele furnizorilor preferați de CNA, dar are nevoie să-i cunoască, solicitandu-i
aceasta informatie.
De asemenea, Gheorghe Stamate i-а comunicat directorului-adjunct al CNA,
Cristina Țărnă, că toate tenderele se cîștigă prin înțelegeri prealabile, iar el prin
intermediul companiei pe care о reprezintă și parteneri cu care conlucrează a reușit să
cîștige multe din tenderele desfășurate dc către Delegația UE la Chișinău, și anume
tenderele ce se referă la echipamente electronice speciale, softuri, și că a făcut achiziții
de mai multe milioane de euro pentru beneficiari ca MAI, Serviciul Vamal, Serviciul
de Grăniceri al Republicii Moldova.
În vederea verificării circumstanțelor indicate în actul de pornire a urmăririi
penale, de către organul de urmărire penală au fost întreprinse mai multe acțiuni de
urmărire penală:
Fiind audiată in calitate de martor, cet. Țărnă Cristina a declarat că la 25 februarie
2015, d-ul Gheorghe Stamate a telefonat-o și a rugat-o să se intilnească cu d- lui pentru
a discuta о chestiune. I-а propus să vină la oficiul lui, situat în incinta Centrului
International de Business ”Le Roi", amplasat pe str. Sfatul Țarii 29, mun. Chisinau.
La aceiași dată, deplasîndu-se de la un eveniment la care a avut о intervenție care
s-a incheiat in jurul orelor 11:00 spre un alt eveniment, desfășurat în sala de conferințe
a hotelului „Jolly Alon", la care urma să aiba o interventie la orele 12:00, fiind în
imediata apropiere de adresa indicată a oficiului d-lui Stamate Gheorghe, în jurul orelor
11:30 min. i-а comunicat, că ar dispune de aproximativ 15-20 minute pentru discuția
cu el la o cafea în cantina Centrului International de Business ,,Le Roi”, situat la parter.
D-ul Stamate a fost categoric împotriva, menționînd că nu ar fi bine sa fie văzuți
împreuna discutînd, din care considerent cel mai bine ar fi să se urce în biroul acestuia
carce se afla la un etaj superior, iar el о va servi cu о cafea în oficiul său. În cele din
urmă, a acceptat și a urcat în biroul său.
Acolo, dupa un schimb de amabilități cu caracter general, Gheorghe Stamate i-а
comunicat ca are intenția dc a participa la procedura de tender pentru achiziționarea de
echipament special, pe care Delegatia Uniunii Europene urma sa-1 desfașoare în cadrul
proiectului de „Twinning" al cărui beneficiar este Centrul Național Anticoruptie. D-ul
Stamate a specificat că ar cunoaște în detalii despre acest tender. deși acesta încă nu
(fusese anunțat public, lucru care i-а părut suspect). El a rugat-o să faciliteze ca el să
afle furnizorii preferați de către Centrul Național Anticorupție pentru echipamentul care
urma să fie achiziționat, deoarece el ar putea livra orice produs. dar ar avea nevoie să-i
cunoască pentru a putea întocmi cea mai favorabilă ofertă pentru CNA.
În răspuns martorul Cristina Țărnă i-а menționat că nu există furnizori preferați
și că lista cchipamentului care urmeaza a fi achiziționat la tender a fost intocmită de
către un expert UE, carc a efectuat о evaluare a necesităților Centrului National
Anticorupție în anul trecut (2014). Atunci el a solicitat ca să-i faca cunoștință cu
persoana din cadrul CNA care ar putea cunoaște toate caracteristicile tehnice ale
echipamentului necesar, fiind convins că ea nici nu ar putea cunoaștc parametrii tehnici
necesari ai cchipamentului, pe care el încerca să-i afle. Ea i-а raspuns că nu are nici un
rost, deoarece pentru CNA este important sa cîștige oferta cea mai competitivă, care va
livra cel mai bun echipament și că CNA-ul urmarește doar îmbunătațirea condițiilor
sale de activitate, exprimindu-și totodată convingerea că nimeni din cadrul instituției
nu își dorește favorizarea oricăror producători anume.
În cadrul discuției Stamate a menționat că ar cunoaște faptul că costul
echipamentului este de doar о jumătate de milion de Euro și că nu este о sumă chiar atît
de mare, așa ca nu ar trebui sa-și facă probleme. Ea i-а răspuns că suma dată ar putea fi
chiar mai mică decît considera deoarece include nu doar prețul echipamentului, dar și
a unui soft costisitor pentru CNA, pentru care cxpertul a identificat chiar și furnizorul,
iar valoarea acestuia ar constitui aproximativ jumatate.
El a intrebat-o despre ce soft este vorba, iar ea i-а raspuns că ar fi vorba despre
soluția tehnica ,,Go-case”, aplicată deja cu succes de unele subdiviziuni ale CAN, iar
evaluatorul din partea UE a considerat de cuviință doar să extindă aplicarea softului dat
la întreaga instituție.
Atunci Stamate a intrebat-o daca ar putea avea careva influență pentru a convinge
să renunțe la soluția tehnică ,.Go-case” și că CNA să insiste pe elaborarea unui soft nou
în acest scop, deoarece în calitate de director al biroului reprezentativ al ,.LM Ericsson
Internațional AB” in Republica Moldova și directorul ICS „Ericsson
Telecommunications” SRE, ar avea capacitatea să elaboreze un asemenea soft, la care
ea i-а raspuns, ca CNA nu va merge împotriva recomandărilor expertului UE, că acest
soft este creat de о structură afiliată ONU, fiind implementat în diferite țări pentru
organele de drept, fiind, prin urmare, un soft verificat, testat, care nu va da erori și
pentru care se oferă garanții de deservire, astfel încît este în interesul instituției de a
urma întocmai recomandările expertului angajat de Delegatia UE în accst sens, astfel
dîndu-i de înțeles că nu are de gînd să-1 ajute nici cu această rugăminte.
Văzînd că nu dorește să conlucreze cu el, Gheorghe Stamate a adoptat о atitudine
ironică, menționind că nu înțelege ce vrea să demonstrezc refuzînd о conlucrare cu el,
deoarece el incearcă de fapt să ajute CNA și este doar pentru binele CNA să se asigure
ca în cadrul tenderului va fi prezentată о ofertă care să corespundă întru totul
așteptărilor instituției în acest context, Stamate a menționat că toate tenderele se cîștigă
prin asemenea înțelegeri prealabile, că el prin compania pe care о reprezintă și
partenerii cu care conlucrează a reușit să cîștige multe din tenderele desfașurate de
Delegația UE la Chișinău în ceea ce ține dc echipamente și ea ar fi livrat echipamente
în valoare de zeci de milioane de euro pentru așa beneficiari ca MAI, Vama și Grăniceri.
În acest context Stamate și-a exprimat nedumerirea ce ar și vrut să demonstreze
CNA, în persoana martorului cu faptul că refuză să conlucreze la о achiziție în valoare
de doar о jumătate de milion de euro.
Fiind alertată de faptul că, din spusele d-lui Gheorghe Stamate, el ar fi reușit în
trecut de fiecare dată să se înțeleagă cu beneficiarii proiectelor UE pentru care au fost
făcute achiziții de echipamente tehnice fiind convinsă că după eșecul de a о convinge
să conlucreze cel mai probabil va încerca să abordeze о altă persoană din cadrul CNA,
considerînd relevanța pentru mandatul instituției pe care-l reprezintă, informația aflată
despre tenderele fraudulos aranjate în trecut, avînd și obligația legală de a denunța
influențele necorespunzătoare ce se exercită asupra sa pentru a о determina să acționeze
illegal, la 28 februarie 2015 a făcut un denunț către directorul Centrului Național
Anticorupție, în scopul verificării informației dacă compania pe care о conduce
Gheorghe Stamate a cîștigat în trecut tendere organizate de delegația UE la Chișinău și
pentru a preveni alte tentative asupra angajaților instituției de a fi antrenați în discuții
similare.
De asemenea a declarat martorul că pe Gheorghe Stamate îl cunoaște din anii
2010, a lucrat împreună în cadrul proiectelor finanțate de UE, gestionate de Gheorghe
Stamate în calitate de manager de proiect responsabil de domeniul anticorupție în cadrul
Delegației UE la Chișinău pînă în anul 2012, acesta s-a angajat în cadrul reprezentanței
companiei Sony Ericsson in Moldova, iar locul său la Delegația UE din Chisinau a fost
ocupat de către Andrei Vrabie.
Ulterior, pe parcursul conlucrării lor a aflat că Gheorghe Stamate este soțul unei
foste studente de-a sa, căreia i-а predat la universitate și căreia i-а fost conducător la
teza de licență, pe nume Olesea Covali, care acuma poartă numele soțului său Stamate.
Сu Olesea Stamate a lucrat cînd aceasta activa în cadrul Fundației Soros-
Moldova în cadrul proiectului „Moldovacurată” ulterior în cadrul proiectului MIAPAC
finanțat de UE, beneficiarii căruia era CNA, MAI, Polița și alte instituții în care
martorul avea calitatea de expert local pentru componenta CNA, iar Olesea Stamate -
cea de expert local pentru componenta MAI și Poliție.
După finisarea activității sale în cadrul proiectelor menționate, a comunicat doar
ocazional cu Olesea Stamate, preponderent cu prilejul evenimentelor publice (seminare
conferințe organizate fie de CNA fie de ONG pe care îl conducea Olesea Stamate -
AGER).
Potrivit schemei proiectate de Secția analitică a CNA, Olesea Stamate conduce
Asociația pentru Guvernarc Eficientă și Responsabilă (abreviat - AGER). Din cîte
cunoaște, la moment, AGER implementează proiecte finanțate de Delegația UE la
Chișinău în domeniul monitorizării Strategiei de reformare în sectorul justiției, precum
și în domeniul îmbunătățirii procesului de achiziții publice în RM.
Consideră că Andrei Vrabie ar putea fi persoana care furniza informația lui
Gheorghe Stamate referitor la tenderele de achiziții inițiate de Delegația UE la
Chișinău, pe domeniul lui de responsabilitate, precum și putea facilita obținerea
granturilor de către ONG-ul soției lui Gheorghc Stamate, AGER. Această convingere
este susținută prin faptul că după denunțul pe care l-a depus în februarie 2015, în cadrul
unui evenimcnt public, purtînd discuții informale cu о persoană, numele exact al căreia
nu și-l aminteștc la moment, i s-a comunicat, printre altele, că Andrei Vrabie, ar fi
revoltat de faptul ca l-ar fi denunțat pe Gheorghe Stamate la CNA, deși îl cunoștea pe
el și pe alți membri ai familiei sale de mai demult. Persoana data i-а zis că Andrei ar fi
utilizat și cuvinte insultătoare la adresa sa, pentru ași descrie mai bine cît este de
indignat în raport cu ațiunile sale.
Cu Andrei Vrabie s-a întîlnit de mai multe ori cu ocazia diferitor evenimcntc
publice, deși nu a abordat niciodată faptul denunțării lui Gheorghe Stamate, avînd în
vedere, atitudinea sa despre care aflase în mod neoficial.
La 14 iulie 2015, la recepția organizată de Ambasada Republicii Franceze la
Chișinău, 1-a întîlnit pe Andrei Vrabie și 1-a întrebat ce se mai aude cu tenderul pentru
echipamentul CAN, care era preconizat să demareze în martie 2015, la care Andrei i-а
răspuns că are foarte mult de lucru la alte tendere cu о valoare mult mai mare,
beneficiarul cărora este MAI, iar volumul de lucru este același ca și pentru tenderul
pentru echipamentul destinat CNA, de asta este nevoit prioritar se se ocupe de tenderele
mai mari. La același eveniment din 14 iulie 2015 era prezent și șeful Delegației Uniunii
Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, de care s-a apropiat în momentul cînd
pleca de la recepție și i-а spus că ar aprecia dacă ar gasi timp să discute despre anumite
abuzuri care ar putea avea loc în cadrul Delegatiei UE la desfașurarea tenderelor.
D-ul Tapiola a spus că va reveni pentru a stabili о întrevedere. După mai multe
amînări datorate agendei încărcate a dlui Tapiola, în una din ocazii i-а spus că dacă nu
vor reuși să se vadă în viitorul apropiat va fi nevoită să comunice suspiciunile sale direct
Oficiului European de Luptă Antifraudă (OEAF). În scurt timp după această discuție,
dl Tapiola a venit la CNA pentru a discuta cu șeful instituției, iar după întîlnire i-а spus
că ar dispune de ceva timp ca să vorbească.
În cadrul discuției private cu D-lui, i-а comunicat despre discuția avută cu
Gheorghc Stamate în februarie 2015, despre faptul că a depus un denunț în acest sens,
precum și despre suspiciunilc sale în legătură cu faptul că Andrei Vrabie ar putea fi
persoana care îi comunica lui Stamate informații despre tenderele planificate de
Delegație, aceștia acționînd probabil concertat.
I-а mai spus părerea sa că dl Tapiola, în calitate de Șef al Delegației UE la
Chișinău, ar trebui să fie la curent cu cele relatate de ea, pentru a putea să întreprindă
acțiuni de remediere a eventualelor încălcări a procedurilor, dacă acesta într-adevăr
există. Ca răspuns, dl Tapiola i-а comunicat că dumnealui are о atitudine deosebită față
de legalitatea procedurilor desfașurate de Delegația UE ре care о conduce și față de
corectitudinea acțiunilor angajaților Delegatiei și că nu va tolera abuzuri din partea lor.
Totodată, d-lui i-а comunicat că Gheorghe Stamate a făcut mai multe probleme
Delegației UE la Chișinău, chiar anterior ca d-ul Pirkka Tapiola să fie numit șef al
acesteia. Ca exemplu invocat de dumnealui a fost faptul că înainte de eliberarea lui
Gheorghe din cadrul Delegației, acesta ar fi favorizat închierea unui contract cu „Sony
Ericsson" pentru prestarea anumitor servicii Delegației, la preț împovărător pentru
Delegație, după care Stamate a devenit conducătorul acestei întreprinderi, care a și
deservit contractul dat. În plus, d-ul Tapiola a menționat că Sony Ericsson și Gheorghe
Stamate deseori apar în cadrul tenderelor organizate de Delegația UE la Chișinau. La
sfirșit, d-ul Tapiola a rugat-o să-i dea о copie a denunțului pe care 1-a depus la 28
februarie 2015 și i-а promis ca îl va studia, fără cunoștința lui Andrei Vrabie, și că va
fi foarte atent la acțiunile pe care acesta le va întreprinde pe viitor.
În scurt timp după această întîlnire, aproximativ în toamna anului 2015, Andrei
Vrabie a contact-o și i-а propus să urgenteze tenderul pentru achiziționarea
echipamentului pentru CNA, care fusese tergiversat. In acest sens Andrei i-а propus ca
să aibă о întîlnire împreună cu Directorul CNA pentru a discuta cum ai putea realiza
acest lucru. Propunerea lui Andrei consta în faptul ca CNA sa transmită о scrisoare în
adresa Delegatiei UE prin care să solicite proceduri de achiziție în lipsa unui tender, pe
motiv că echipamentul care urma a fi achiziționat este destinat investigațiilor cu
caracter special și nu ar fi bine pentru instituția CNA să publice specificațiile
echipamentului ce urmează să fie utilizate în cadrul acțiunilor speciale de investigație.
Ea i-а răspuns că argumentul pe care îl aduce pare să fie valabil și că este în
interesul instituției să obțină cît mai repede echipamentul necesar pentru a îmbunătați
calitatea și performanța activității CNA, doar că pentru CNA este foarte important ca
toate procedurile aferentc procesului de achiziție să se desfășoare în cadrul strict legal,
conform reglementărilor UE în domeniu și că dacă acestea permit о asemenea
modalitate de achizițonare din partea CNA nu este nici о problemă.
În cadrul discuției a accentuat de cîteva ori importanța legalității procedurilor de
achiziție. Andrei a asigurat-o că asemenca proceduri sînt perfect legale. D-lui a insistat
asupra unei întîlniri pentru a putea clarifica conducerii CNA toatc aspectele legale
aferente procesului de achiziție prconizate, insistînd ре prezența martorului la această
întîlnire.
Din păcate, agenda acesteia și agenda Directorului CNA nu puteau fi sincronizate
pentru ca ambii să participe la această întîlnire, astfel încit Andrei s-a întîlnit pînă la
urmă doar cu Directorul CNA și responsabilul din cadrul CNA de tehnica cu caracter
special. Ulterior a fost transmisă о scrisoare în adresa Delegației UE, conform discuției
avute cu Andrei Vrabie.
Scrisoarea specifica expres rugămintea de a desfășura achiziția echipamentului
fără tender deschis și să-i fie dat curs doar dacă acest lucru este legal din punct de vedere
al procedurilor aplicabile în UE. Procedura de achizițonare a echipamcntului pentru
CNA așa și nu a mai avut loc, iar Andrei Vrabie s-a concediat între timp de la Delegația
UE.
La 23.01.2017, cet. Stamate Gheorghe a lost recunoscut în calitate de bănuit în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (3). lit.a) din Codul penal, care fiind
audiat în calitatea respectivă a declarat că la data invocată în ordonanță a avut о întîlnire
cu doamna Cristina Țărnă în cadrul oficiului ”Ericsson Telecommunications” SRL
amplasat pe str. Sfatul Țării 29 et.9. Discuția a avut loc în cadrul spațiului comun de
birouri în fața mai multor persoane care activează în cadrul companiei.
Tema discuției a fost diversă (familie, serviciu, copii. etc.), iar printre altele a
întrebat și despre cine ar implementa sistema de spălare a banilor din cadrul CCCEC
(soft, soluție implementată în cadrul unui proiect al Consiliului Europei).
D-na a spus că ea nu știe, dar se va informa. După această întîlnire, nu a mai
sunat-o și nici nu a mai avut întîlniri cu ea.
Cu referire la ce invocă Cristina Țărnă, a declarat că astfel de discuții nu au avut
loc. Compania pe care о conduce nu deține un astfel de soft sau asemănător. Din cîte
cunoaște, nici compania mama nu deține astfel de soluții, nu a solicitat detalii despre
persoanele care se ocupă cu о astfel de soluție din cadrul Centrului Național
Anticorupție, nu a avut intenția de a propune sau oferi careva procente din suma cu
scopul cîștigării licitațiilor. Compania pe care о reprezintă nu a participat și nu participă
în cadrul licitațiilor publice naționale în cadrul tenderelor publice nationale, precum și
tenderelor publice internaționale în cadrul cărora beneficiarii ar fi structurile
guvernamentale a RM.
În atribuțiile sale de serviciu nu intră ducerea tratativelor cu privire la tendere,
livrarea de produse, cchipamente pentru proiectele guvernamentale. De aceasta se
ocupă compania mamă prin structura globală. Compania pe care о reprezintă în atribuții
consemnate în statut are numai prestare de servicii, adică instalarea și deservirea
echipamentelor din domeniul telecomunicațiilor. Livrarea echipamentelor tehnice nu
ține de competența companiei pe care о conduce, precum și elaborarea softului pentru
astfel, de echipamente. Referitor la actualizarea soluței de spălare de bani a aflat din
cîte își amintește din programe de finanțare UE.
În vederca cxcluderii disensiunilor apărute în cadrul audierii martorului Țărnă
Cristina și a bănuitului Stamate Gheorghe, la 01 lebruarie 2017, a fost efectuată acțiunea
de urmarire penală, confruntarea. Astfel. în cadrul confruntării, la întrebarea
procurorului către Țărnă Cristina, dacă bănuitul Stamate Gheorghe a propus careva
bunuri, privilegii, servicii sau avantaje sub orice formă în schimbul informației
solicitate, martorul a declarat ca nu categoric, acesta nu i-а propus nimic. Scopul
discuției pentru care dl Stamate a invitat-o a fost aflarea informației solicitate într-o
atmosferă prietenească, pe care ea a calificat-o ca о influență necorespunzatoare în
privința sa în virtutea funcției pe care о deține în cadrul CNA.
De asemenea, la întrebarea martorului Сristina Țărnă care a fost scopul întîlnirii
lor și ce informație a dorit Stamate Gheorghe să-i comunice, ultimul a declarat că scopul
a fost de a cunoaște compania exactă care a implementat softul „Go case1”.
Compania pe care о reprezintă nu a participat și nu participă la nici un tender
lansat de Delegația Comisiei Europene la Chișinău, deoarecc statutul nu prevede
asemenca drept, exact nici nu cunoaște dace ei pot participa.
În continuare, ca rezultat al examinării probelor administrate în cadrul cauzei
penale, s-a constatat că, în acțiunile cet. Stamate Gheorghe nu erau întrunite elementele
infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (3) lit. al) din Codul penal, iar în consecință la 22
martie 2017, a fost emisă ordonanța prin care Stamate Gheorghe a fost scos de sub
urmărire penală. Motivarea acestei soluții s-a bazat pe faptul că răspunderea nu poate
și aplicată în speță cet. Stamate Gheorghe, deoarecc acțiunile acestuia nu se încadrează
în componența de infracțiune stipulată la art. 325 alin. (3) lit. al) din Codul penal și
anume lipsesc elementele obiective și subiective a infracțiunii date.
Totodata, întru verificarea aspectelor indicate în actul de sesizare, referitor la
faptul dacă, Stamate Gheorghe prin compania pe care о reprezintă și partenerii cu care
conlucrează a reușit să cîștige tenderele desfășurate de Delegatia UE la Chișinău în ceea
ce ține de echipamente și că ar fi livrat echipamente în valoare de zeci de milioane de
euro pentru așa beneficiari ca MAI, Vama și Grăniceri, au fost intervievate instituțiile
vizate, în ce privește tenderele (licitațiile) organizate de Comisia Europeană,
reprezentată prin Delegația Uniunii Europene la Chișinău, în perioada anilor 2007 pînă
în 2016, în cadrul proiectelor finanțate de către Uniunea Europeană, beneficiar final al
cărora a fost Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri și Ministerul Afacerilor Interne al
RM, la care cîștigători (contractori) au fost desemnate companiile „Ericsson AB”, ICS
„Ericsson Teleccommunications"SRI, „Ericsson International AB”,
Telefonaktiebolaget Im Ericsson”, „Ericsson Telekomunikasyon A.S.”, „Ericsson
Telecommunications Romania”, „Ericsson Telecom” SRI, „Ericsson
Telecomunicazioni SPA”. „Anite Finland OY”, „Telefon AB I.M Ericsson
Torshamnsg”, „Ericsson”, „Ericsson International Services B.V.”, „'T G T Gate LTD",
Ericsson France S.A.S 25”, „Hewlett Packard International”, care au participat
individual sau în consorțiu, inclusiv reprezentanțele acestora din Republica Moldova.
Aslfel, potrivit informațiilor prezentate, s-a constat că doar Departamentul
Poliției de Frontieră a beneficiat de finanțare din partea Delegației Uniunii Europene,
și anume în anul 2009, ca rezultat al incheierii între Delegația Uniunii Europene în
Republica Moldova și consorțiul Ericsson Motorola, în cadrul acestui contract urma să
fie realizat proiectul „’’Fixed and Mobile Communication Network for the Border
Guard Service of the Republic of Moldova. Phase I” „Telecomunicații Fixe și mobile
a Serviciului Grăniceri.”
În acest context, de către procuror, a fost dispusă efectuarea unei analize
operaționale a procedurilor dc achiziții desfășurate în cadrul proiectelor finațate din
fondurile UE în perioada 2007-2016, beneficiar al cărora a fost Departamentul poliției
de Frontiera (inclusiv Serviciul de Grăniceri pînă la reorganizarea din 2012) precum și
rolul pe care l-a avut Gheorghe Stamate.
Potrivit informației de analiză operațională prezentată de către Direcția general
analitică a Centrului National Anticorupție, s-a constat că Stamate Gheorghe a avut
tangență doar cu contractual EuropeAid/l30781/C/SUP/MD, unde acesta a activat în
cadrul Comitetului de evaluare/manager de proiect pînă la data de 01.11 2011, fiind
substituit de către Barbă Ghenadie.
Totodată nu s-a constat că compania ICS .„Ericsson Telecommunications" SRI.
ar fi participat în calitate de antreprenor sau subantreprenor la contractele analizate.
Potrivit art. 325 din Codul penal constituie corupere activă promisiunea, oferirea sau
darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice
străine de bunuri, servicii. privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvine,
pentru aceasta sau pentru о altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia
sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia.
Conform prevederilor art.51 din Codul penal temei real al răspunderii penale, îl
constituie fapta prejudiciabilă săvîrșită. iar соmponența infracțiunii, stipulată în legea
penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.
Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de legea penală.
Potrivit art. 275 pct. 1) din Codul de procedură penală, urmărirea penală nu poate
fi pornită iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care
nu există faptul infracțiunii.
Astfel, potrivit conținutului din prevederile normei cuprinse în art. 325 din Codul
penal, latura obiectivă a infracțiunii de corupere activă constă în fapta prejudiciabilă
exprimată doar prin acțiune, care se cxprimă în mod alternativ următoarele trei
modalități normative: promisiunea unei persoane publice ori unei persoane publice
străine, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvine;
oferirea unei persoane publice ori unei persoane publice străine de bunuri, servicii,
privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvine; darea unei persoane publice
ori unei persoane publice străine de bunuri. Servicii, privilegii sau avantaje sub orice
forma, ce nu i se cuvine.
Infracțiunea prevăzută la art.325 din Codul penal este formală și se consumă
odată cu savîrșirea acțiunii de promisiune. oferire (indiferent daca persoana publică ori
persoana publică străină nu se lasă coruptă și nu le acceptă ori nu a reușit să realizeze
solicitarea) sau din momentul dării în întregime a remunerației ilicite. Infracțiunea de
corupere activă exista atunci cînd promiterea, oferirea remunerației ilicite se realizează
înaintea indeplinirii acțiunii cerute de corupător.
Infracțiunea de corupere activă se săvîrșește numai cu intenție directă, faptuitorul
trebuie să cunoască că remunerația ilicită, pe care о promite, oferă sau о dă unei
persoane publice sau unei persoane publice străine, nu se cuvine, ci reprezintă contra-
echivalentul pentru a-1 determina să acționeze în interesul său sau al persoanelor pe
care le reprezintă.
Analizînd sub toate aspectele, complet și obiectiv materialele acumulate, se
constată că, în acțiunile cet. Stamate Gheorghe nu există faptul infractiunii prevăzute
la art. 325 alin. (3) lit. a1) din Codul penal.
Relevant pentru prezentul control este faptul că Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a reiterat în numeroase cazuri, că dimensiunea obligațiuniloi statului referitoare
la investigarea minuțioasă rezultativă a oricărui fapt pretins a fi infracțional nu implică
nici dreptul de a declanșa о anchetă penală împotriva unui terț sau că acesta să fie
condamnat la sancțiuni de natură penală, nici о obligație de rezultat care ar presupune
că orice urmărire penală trebuie să se finalizeze printr-o condamnare..
În special, în ipoteza în care se pune problema respectării unei reglementări care
are ca obiect protecția drepturilor garantatc de Convenție, acestea impun organizarea
unui sistem judiciar de anchetă eficace la finalizarea căreia să nu existe nici о aparență
de apreciere arbitrară a circumstanțelor care s-au aflat la originea faptei (a se vedea
cauza Draganschi împotriva României, cererca nr.40890/04).
Deci, prin prisma prevederilor art.51 din Codul penal, art.8, 252, 254 din Codul
dc procedură penală, a actelor normative și practicii СEDO citate supra, din probele
acumulate în cadrul urmăririi penale conform rolului activ al organului de urmărire
penală, a fost atins scopul acestui proces penal, fiind stabilit adevărul pe caz și conform
căruia stabilită lipsa infracțiunii prăvazute de art. 325 din Codul penal.
Din aceste considerente, reiterînd prevederile art. 8 alin. (3) din Codul de
procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de savîrșirea infracțiunii nu
pot fi bazate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi
înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului,
învinuitului, inculpatului și prevederile art.6 pct.2 al Convenției pentru apărarea
drepturilor omului și libertăților fundamentale din 04.11.1950 conform căruia „Orice
persoană acuzată de о infracțiune este prezumată nevinovată, pînă ce vinovăția sa va fi
legal stabilită și deoarece dubiile constatate în cadrul acestui proces penal nu au fost și
nu pot fi înlăturate prin careva mijloace probatorii, pe caz fiind efectuate toate acțiunile
de urmărire penală posibile.
În consecință, potrivit art.275 pct. (1) din Codul dc procedură penală urmărirea
penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată
dacă nu există faptul infracțiunii.
Astfel coroborînd prevederile art.286 din Codul de procedură penală, în
conformitate cu motivele invocate și epuizarea tuturor mijloacelor legale de a acumula
probe suplimentare, urmărirea penală pe cauza penală dată urmează a fi clasată.
În contextul celor expuse în conformitate cu prevederile art. 52 alin.(1) pct. 22),
art 255, art.275 pcl. 1). art.286 din Codul de procedură penală –

DISPUN:
1. A clasa procesul penal în cauza nr. 2016970365, din motiv că nu există faptul
infracțiunii.
2. A informa persoanele interesate despre decizia adoptată, modul și ordinea de
contestare a acesteia.

Procuror în
Procuratura Anticorupție Grigore Niculiță