Studiu comunitatea 11A Amenajare Piata Publica Str.

Treboniu Ilrian, Timisoara
Abstract: - Lucrarea reprezinta analiza unei comunitati din orasul Timisoara, urmarind principiile lui Cristopher Alexander si ale Chartei de la Leipzig. In urma acestei analize a rezultat necesitatea crearii unui nou centru al comunitatii sub forma unei piete publice. Este prezentat demersul luarii deciziilor asupra amenajarii si functiunilor noii piete pornind de la teorie si spatii publice realizate si terminand cu proiectul in sine pana la faza de detaliu.

1. Formularea teoriei de lucru
Teoria care sta la baza interventiei porneste de la scara orasului Timisoara. La acest nivel, orasul a fost impartit in comunitati de 7-10.000 de locuitori, dupa principalele artere de circulatie. La baza acestei operatii sta Charta de la Leipzig si teoria lui Cristopher Alexander.

1.2 Analiza situatiei existente conform teoriei lui Cristopher Alexander
O serie de patternuri cuprinse in lucrarea „A pattern language” au fost selectate si aplicate asupra comunitatii in studiu (11A). Fiecare dintre ele a fost analizat ca situatie existenta si propuneri de imbunatatire a acesteia. Comunitatea in studiu se afla in imdeiata vecinatate a centrului istoric al Timisoarei, fiind delimitata de strazile Spitalul Tudor Vladimirescu, Bvd. Mihai Viteazu, Str. Ciprian Porumbescu, Bvd. General Ion Dragalina si Bvd. Regele Carol I.

Fig 1. – Impartirea orasului Timisoara in comunitati

1.1

Principii conform Chartei de la Leipzig
Fig 2. – Principalele obiective ale comunitatii 1.2.1 Reteaua de transport public. Reteaua de strazi de categoria 1. Poarta principala. Comunitatea este bine deservita de reteaua de transport public, prin prezenta liniei de tramvai care o traverseaza si celor trei noduri de schimb aflate in Piata Balcescu, Maria si Moccioni. Limitele acesteia se afla pe strazi de categoria I si II, nefiind strabatuta de artere dificil de traversat. In prezent, portile de intrare sunt cele doua piete legate de linia de tramvai.

Conform Chartei de la Leipzig, orice oras ar trebui sa adopte o abordare integrata in dezvoltarea urbana. Aceasta ar trebui sa porneasca de la o analiza a situatiei actuale care sa descrie punctele tari si slabe ale acestuia. In urma analizei ar trebui definite obiective pentru dezvoltarea urbana, si investitiile ghidate catre indeplinirea acestor obiective. Ar trebui crescuta calitatea spatiilor publice pentru ca orasul sa devina mai atractiv si sa creasca conditiile de viata ale cetatenilor. Impreuna cu amenajarea spatiilor publice ar trebui modernizata infrastructura, pentru utilizarea eficienta a resurselor naturale, si sporirea eficientei energetice si economice.

1

1.2.2 Bacania de la colt. Standurile de mancare. Retaua de magazine. Comunitatea de munca. Caracterul rezidential al zonei, format in principal dintrun fond construit de case, a permis dezvoltarea unei retele bine definite de magazine si dotari publice. Aceste functiuni dau viata comunitatii pe timpul zilei si dau sansa rezidentilor de a isi gasi un loc de munca apropiat. Aceste functiuni se concentreaza pe arterele care delimiteaza comunitatea, si pe strazile din apropierea Pietei Maria, datorita legaturii imediate cu centrul. In partea de SE, pe Bvd. General Ion Dragalina apare o concentratie de spatii comerciale, numita Bazarul Brancoveanu. Dispunerea functiunilor comerciale in acest mod creaza un gradient de intimitate al zonei dinspre centru spre extremitati.

Fig 3. – Reteaua de transport public. Existent. Propunerea este de accentuare a celor doua porti de intrare prin interventii de amenajare peisajera/arhitecturala care sa le transforme intr-un semnal pentru locuitorii comunitatii.

Fig 5. – Reteaua de magazine. Existent. Propunerea este de a grupa aceste functiuni in clustere de munca, astfel incat ele sa functioneze impreuna. Bazarul Brancoveanu este zona in care aceasta masura ar trebui implementata in primul rand, pentru a face ca cele doua laturi ale strazii sa comunice, pastrand in acelasi timp artera de circulatie auto. Comunitatile de munca pot fi formate pe diferite domenii (comert, sanatate, servicii) si fiecare dintre acestea ar trebui sa dispuna de mici zone pietonale cu locuri de stat, standuri de mancare si cafenele. Fig 4. – Reteaua de transport public. Propus

2

îngheŃata. Conform teoriei lui Cristopher Alexander. Propus. cinema. Propunerea este ca fiecare piata sa aiba un loc care sa traiasca pe timp de noapte fie prin localuri si magazine fie prin amenajari specifice. – Reteaua de magazine. Propus. de privit cerul. Existent. Fig 8. cel dinspre canalul Bega fiind mai scump decat cel din mijlocul zonei. Fig 6. care se adreseaza unor clase de venit diferite. staŃiile de benzină. balansoare. – Cafenele.Viata de noapte. locuri in care se poate intra in contact cu apa). Viata de noapte.Fig 7. De aceea cafenelele si magazinele deschise noaptea trebuie grupate si din orice punct al comunitatii traseul catre acestea trebuie sa beneficieze de un iluminat stradal corespunzator. Acestea nu trebuie sa se adreseze doar tinerilor ci persoanelor de orice varsta care simt nevoia sa isi petreaca o parte din noapte afara ca un remediu psihologic pentru problemele de peste zi.2.3 Cafenele. „activităŃile de seara precum cafeneaua. 3 . 1. Persoanele care locuiesc in interiorul comunitatii trebuie sa aiba sansa sa isi petreaca noptile afara avand o destinatie apropiata locuintei si un drum sigur pana la aceasta. De aceea in aceste locuri se pot propune locuri cu activitati (ex: locuri de stat. locuri de joaca. Comunitatea gazduieste doar doua hoteluri. Amplasarea acestora pe arterele principale de circulatie fac ca in interiorul zonei viata de noapte sa fie inexistenta. Numarul mic al cafenelelor si a locurilor vii pe timpul noptii arata caracterul rezidential al comunitatii.Viata de noapte. – Cafenele. barurile trebuie adunate într-un singur loc pentru că nici una din ele nu rezistă singur”.

Fig 10. Pistele de biciclete. Fig 11. In acest scop ar trebui realizate programe care sa aduca mai multe generatii in acelasi loc. Fig 9. – Centre de sanatate. Reteaua de invatamant. – Traversarea arterelor. terenurile de sport sa fie deschise pentru copii. Traversarea arterelor. Scolile ar trebui sa functioneze ca si centre de invatare ale comunitatii in care varstnicii au sansa sa comunice cu cei mici.4 Centru de sanatate. atat prin cabinete medicale cat si prin centre de infrumusetare si binefacere. 4 .1. – Centre de sanatate. Propunerea este de a crea un cluster de sanatate in care zona formata sa cuprinda servicii de sanatate si binefacere complete care sa functioneze ca un pol in oras. Existent.5 Artere paralele cu sens unic. de catre Ministerul Invatamanturlui sau primaria locala Scolile ar trebui sa aiba un program care sa functioneze intreaga zi. Propus. iar salile interioare de sport sa poata fi inchiriate pentru activitati sportive organizate (promovand sportul in oras si aducand in acelasi timp venituri din sectorul privat). Comunitatea este complet acoperita de reteaua de invatamant.2.2. 1. Existent. Reteaua de sanatate este bine dezvoltata in partea superioara a zonei. Aceasta ar trebui sa gazduiasca activitati culturale prin care sa isi deschida portile catre comunitatea din care face parte. Universitatea ar trebui sa functioneze ca o piata de schimb in care o parte din cursuri sa fie deschise pentru populatie.

– Copiii in oras. Zonele verzi ale comunitatii sunt concentrate catre raul Bega si nu exista posibilitatea de a se amenaja altele in partea sudica a comunitatii. Datorita tesutului de case. Fig 12. legate unul de celalalt. 5 . ceea ce inseamna ca acesta poate gazdui locuri de joaca protejate de traficul auto. Propus. interiorul cvartalelor a ramas inca neconstruit. care. acolo unde e nevoie ca biciclistii sa fie protejati de traficul intens. Locul de intalnirea al adolescentilor. Momentan exista o singura artera care intra in piata Mocioni cu pista de biciclete.6 Copiii in oras. sa Fig 14. – Traversarea arterelor. Acestea descurajeaza traversarea zonei in viteza si dau posibilitatea cresterii numarului de parcaje. Locuri de joaca aventuroase. Acestea ar trebui realizate perimetral. este indicat sa se creeze sensuri unice in zig zag.2. Verdele accesibil. De aceea calitatea spatiilor publice ar trebui sa compenseze absenta squarurilor. Unul din punctele slabe ale comunitatii este deficitul de locuri de joaca si terenuri de sport. – Copiii in oras. O pista de biciclete poate fi amenajata prin mijlocul comunitatii pentru a lega bazarul de zona universitara si mai departe de complexul studentesc. Noi parcaje ar trebui amenajate in zona de blocuri. formeze o promenada pentru copii pe care acestia sa se poata plimba in siguranta pe jos sau cu bicicleta. Verdele accesibil.Pentru ca strazile din interiorul unei comunitati sa poata fi usor traversate. Sportul local. Fig 13. Propus. Zona deja beneficiaza de acest sistem de sensuri unice care nu necesita imbunatatiri. Existent. in zona bazarului si pentru a deservi clusterul de sanatate publica. Verdele accesibil. 1.

8 Concluziile analizei comunitatii si motivarea alegerii amplasamentului Interventiile care trebuie realizate in comunitatea 11A se impart pe mai multe nivele. Doja. etc. datorita absentei functiunilor publice si comerciale la mijlocul acesteia si scurtcircuitarii traseului de catre metrou.2. Fig 15. Primaria locala. Strada comerciala. Locuri sacre. Regele Carol I). Locuri sacre. Piete publice mici. Strada comerciala. aflata in spatele bisericii ortodoxe din Piata Mocioni. Piete publice mici. care este o operatiune de alt tip. – Accesul la apa. Primaria locala. De aceeea. bazarul. Intre cele doua piete. exista un amplasament cu potential pentru o noua piateta. Aceasta se poate face prin deschiderea unei institutii publice cateva ore in anumite zile pentru turisti si localnici (cladirea Institutului de Sudura). Propus. Fig 16. Cele trei noduri de activitate existente de pe sit sunt Piata Maria. In acest fel in zilele de intalnire ale comunitatii se pot desfasura activitati in fata primariei care sa continue pe promenada.2. care functioneaza. Promenada. fondul construit deosebit de valoros si viitoarea facultate care urmeaza sa fie realizata pe unul din loturile de pe strada. si Piata Balcescu care face parte din studiul cvartalului invecinat. Orice comunitate ar trebui sa se autoguverneze iar pentru asta are nevoie de o primarie locala. Strada comerciala. Existent. Potentialul consta in pozitia retrasa fata de artera de circulatie de categoria 1 (Bvd. in ceea ce priveste amenajarea pietelor publice. Cel mai inalt punct al zonei ar trebui deschis publicului pentru ca cetatenii sa aiba sansa sa isi observe cartierul de la inaltime. 1.7 Accesul la apa.1. Promenada. de la administrativ. Promenada. – Accesul la apa. Propunerea este ca aceasta sa se intareasca prin inserarea functiunilor pe parcursul ei si intarirea nucleelor excentrice de la capete astfel incat sa aiba o relatie de atractie care sa genereze flux de persoane intre ele. Primaria locala. proximitatea zonei de locuinte colective. Propunerea pentru amplasarea acesteia este in apropierea promenadei si a parcului Gh. Piete publice mici. 6 . In prezent acoperitrea lacasurilor de cult este suficienta avand in vedere proximitatea fata de alte biserici care se afla in imediata vecinatate a zonei. la mediul construit. Locuri sacre. si anume strada Treboniu Ilarian. zone verzi. Absenta zonelor verzi poate fi compensata prin prezenta canalului Bega fata de care ar trebui facilitat accesul. Maria si Balcescu exista o promenada care functioneaza doar la o treime din cat ar putea.

– Amplasamentul in cadrul comunitatii 11A Fig.Fig 18. Fig 17. – Studiu asupra centrelor din orasul Timisoara 7 . facandu-le sa reprezinte la. Prin aceasta operatiune. Fig 19. calitatea amenajarii locurilor publice. absenta spatiilor exclusiv pietonale). – Concluziile analizei comunitatii 11A O noua piateta ar trebui sa profite de calitatile amplasamentului propriu si sa contrabalanseze punctele negative comunitatii (numarul insuficient de locuri de joaca. nivel constient sau inconstient. porti catre centrul mare. de terase pentru comunitate. sensul de parcurgere al traseului catre centrul istoric al pietonilor va da viata automat acestor centre de cartier. amplasate pe directia centrului istoric fata de centrul fizic al comunitatii din care fac parte. numarul insuficient de parcaje. numarul insuficient de squaruti si accese la zonele verzi. contacutl cu apa. 19 ofera o imagine asupra centrelor. absenta locurilor cu viata de noapte. de locuri care sa ofere identitate.

Piata Muzeului din Cluj-Napoca este un exemplu de piata istorica renovata care sustine viata centrului istoric atat pe timp de zi cat si noaptea. 2. Fig 22. Analiza de exemple realizate. Tratarea centrului pietei. cu ciruclatii auto pe una dintre ele. Pavimentatia. si centrul acesteia e marcat de un obelisc care functioneaza ca simbol. – Schema functionarii pietei Latura insorita a pietei a fost mobilata cu terase care au oferit functiuni comerciale parterelor caselor istorice. Mijlocul pietei functioneaza prin locuri de stat in jurul unei zone verzi.1 Piata Muzeului din Cluj-Napoca. – Piata Muzeului. punand in evidenta cladirile si continuand modelul din centrul istoric. Fig 20. – Plan Piata Muzeului Cluj-Napoca Tipologia este cea a unui spatiu inchis pe patru laturi (pe una din ele fiind frontul unei biserici).2. Fig 21. Mobilare. si cu accese peietonale din toate cele patru colturi. – Piata Muzeului. 8 . Pavimentatia este simpla. – Piata Muzeului Cluj-Napoca. Fig 23. Fig 24.

9 . In plus. sa aduca pietonii pe langa fantana. Amplasarea in centrul pietei face ca diagonalele acestia. iluminatul. parcurgere principale.2 Amenajarea promenadei si Pietei Mari din Sibiu.2. Nicolae Balcescu Sibiu. Axul este marcat printr-o rigola de piatra care colecteaza apele pluviale la suprafata. Elementele cheie ale amenajarii Pietei Mari din Sibiu sunt pavimentatia. Felul in care sunt amplasate cele noua jeturi de apa care ies din pamant transforma centrul pietei intr-un loc de joaca pe timpul verii si spectacol vizual pe timpul celorlalte anotimpuri. Promenada care duce in piata mare (Str. Pavimetnatia e formata din trei zone: 50cm piatra cubica care urmareste zidurile constructiilor. Nicolae Balcescu Sibiu. Nicolae Balcescu) are ca elemente principale ale amenajarii pavimentatia. Fig 25. Iluminatul stradal produce un efect scenografic pe timpul noptii. 5m dale cu suprafara plata pe care sunt amplasate terasele. delimitate de o bordura fata de piatra cubica care merge pana in axul strazii. – Fantana arteziana din centrul pietei. care sunt directiile de Fig 28. Fig 27. – Iluminatul stadal Str. Fata de acest punc sunt asezate banci de pe care se poate observa spectacolul acvatic. marcarea monumentelor istorice din piata si fantana din mijlocul acesteia. locurile de stat si mobilarea cu terase. – Amenajarea Pietei Mari Sibiu. – Amenajarea Str. aduc elementul apei in contact cu cetatenii si pe timp de noapte cand acrivitatea din piata e redusa functioneaza ca un spectacol auditiv. Fig 26.

Comanaseti. In acest fel in fata bisericii a rezultat o piateta care leaga biserica si spatiul verde. Biserica Greco-Catolica de langa fabrica de bere din Timisoara avea o problema legata de circulatia auto din fata si legatura cu zona verde.2.3 Regularizare trafic auto Biserica GrecoCatolica de pe Str. s-a putut renunta la traficul din fata bisericii prin deviera acestuia. – Biserica Greco-Catolica. Plan. Trotuarul din fata acesteia era prea ingust pentru a face fata persoanelor care luau parte la slujba religioasa si se crea presiune asupra strazii in momentul unor evenimente importante care aveau loc in biserica. Ele ofera o perspectiva ampla asupra obeliscului si activitatii din piata. Aceasta functioneaza din cauza densitatii din centrul istoric. si obeliscul din centru. Plan.4 Piata Gesú. – Stuatia inainte de regularizarea traficului. Fig 33. Fig 31. Chiara. – Stuatia dupa regularizarea traficului. Fig 32. – Biserica Greco-Catolica de pe Str. Ea este marcata de prezenta a trei obiecte: Claustrul Sf. dar si pentru reprezentativitatea pe care o are pentru oras. Napoli. Pentru a prelua diferenta de nivel. pe marginea vestica a pietei au apartu trepte care sunt folosite pentru sezut. Timisoara. Biserica Gesú Nuovo. Timisoara. – Biserica Greco-Catolica. Lipsa altor amenajari pentru locuri de stat face ca zona treptelor sa fie dens ocupata de persoane. Comanesti. Cota planului de calcare coboara dinspre parta de nord spre partea de sud. 10 . 2. Fig 29. datorita multimii de persoane care trebuia evacuata intrun timp scurt. Fig 30. Profitand de reteaua stradala. Piata Gesú din Napoli este una din cele mai vii piete ale orasului.

Toate interventiile care se fac in cartierele istorice ale Timisoarei ar trebui sa aiba elmente particulare si elemente comune. Pentru a reduce costurile. 2. Unul din elementele comune ar trebui sa fie pavajul (piatra cubica alba). permite amplasarea unor obiecte din lemn care functioneaza ca locuri de stat si platforme de expunere pentru obiecte de arta. Fig 36. – Locuri de stat create prin ridicarea planului de calcare. Piata Traian. chiar daca nu inglobeaza natura intr-un mod organic.6 Armonizarea interventiilor in zona istorica Timisoara.2.5 Piata Furstemberg. cu circulatia radiala. Piata Frustemberg funcioneaza ca un spatiu inchis partial pe patru laturi. – Piata Frustemberg din Paris. Paris. Elementul circular din centru. 11 . – Ridicarea planului de calcare in centul pietei. Plan. Fig 38. Traficul redus permite folosirea spatiului central ca loc de joaca si de odihna. Fig 37. Fig 35. – Pavimentatie Piata Traian Timisoara. – Platforma de lemn amplasata in centul pietei. aceasta piatra cubica poate proveni din modernizari de drumuri unde este inlocuita de asfalt pentru a face fata traficului sporit. Fig 34.

Comunitatea 11A in cadrul cartierului Elisabetin. drept pentru care zona ia numele de „Maierele Germane”. intre 1716 si 1718 si purta numele de „Maierele Vechi” (germana: Mayerhof) sau „Maierele Românesti” pentru ca aici era instalata populatia romana. Analiza situatiei existente 3. Biserica ortodoxa adiacenta din Piata Mocioni (cunoscută in timp si sub numele de Piata Küttel. Fig 42. In perioada interbelica i se schimba numele in „Principesa Elisabeta”. Cartierul arata mai mult ca un sat construit in jurul unei bisercici din lemn. In 1837 izbucneste o epidemie de ciuma. 12 . Piata Asaneşti sau Piata Ştefan Furtuna) a fost construita in perioada 1931-1936 de catre arh. Fig 39. – Ridicarea Iosefina 1769-72. in cinstea imparatesei Elisabeta. Elisabetinulul a luat fiinta imediat dupa plecarea turcilor. Fig 40.1 Studiu istoric Comunitatea in studiu face parte din cartierul timisorean Elisabetin. – Cartierul Elisabetin in 1890. – Cartierul Elisabetin in 1857. Fig 41. In partea de nord-vest incepe sa construiasca si populatia de etnie germana. El nu apare pe harta din 1857 insa apare pe cea din 1890. Victor Vlad. cartierul incepe sa se dezvolte. Numele actual il preia abia in 25 mai 1896. In 1920 una din cladirile de pe Strada Treboniu Ilarian functioneaza ca sediu al Directieri Regionale a CFR. cu case mici risipite si inconjurate de livezi si gradini agricole. – Cartierul Elisabetin in 1920.3. iar abia dupa terminarea acesteia. Fondul construit a fost edificat undeva intre mijlocul secolului al XVII-lea si incepuputul secolului al XX-lea. Dupa 1882 se construiesc zeci de cladiri. si intre anii 1939-1946 a servit drept catedrala a orasului. insa in timpul socialismului revine la Elisabetin. sotia imparatului Franz Iosef I.

In prezent Str. Disfunctionalitati Fig 46. circulatia si locurile de parcare fac strada neprietenoasa pentru pietoni. dintre care doua sunt ale parohiei ortodoxe si una de administratie publica. – Harta de zgomot pe timpul noptii. – Harta de zgomot pe timpul zilei. De asemenea.3 Descrierea situatiei existente Fig 45.2 Studiu de zgomot puternic rezidential. Fig 44.4 Fig 43. 3. Aceste aparitii spontane spun despre amplasament ca ar putea sa se dezvolte in aceasta directie insa felul in care functioneaza in prezent strada (ca si parcaj neamenajat) si latimea trotuarului nu o permit. Supraincarcarea cu masini a dus la taierea spatiului verde de pe marginea trotuarului. Cladirile de pe latura inferioara (raportat la harta) gazduiesc la parter cateva sedii de firme iar pe strazile adiacente au aparut doua functiuni (cafenea si bar) care atrag persoane pe timpul zilei si noptii. – Functiuni existente.3. 3. – Disfunctionalitate – acapararea spatiului verde de catre locurile de parcare Absenta unor servicii care sa functioneze impreuna si care sa se ocupe de imaginea cladirilor duce la 13 . – Disfunctionalitate – supraincarcarea strazii cu masini In momentul de fata intreaga strada e folosita ca un parcaj pentru locatari. Din studiul de zgomot asupra orasului reiese ca parcul bisericii opreste zgomotul de pe bulevard atat pe timpul zilei cat si pe timpul noptii ceea ce face ca strada sa aiba un grad de intimitate diferit fata de limita comunitatii. si un caracter Fig 47. Treboniu Ilarian are o dezvoltare medie din punct de vedere al functiunilor. Latura superioara a strazii contine trei cladiri.

proportia alungita a strazii nu permite amenajarea intregii suprafete ca si piata. Inaltimea acesteia face ca jumatate din zi strada sa fie umbrita. in mare masura persoanele nu pot intra in contact cu ea din Fig 51. – Proximitatea bisericii 14 .5 Puncte pozitive ale amplasamentului Cel mai important atu al amplasamentului este retragerea fata de artera de circulatie si deci protectia fata de zgomot. de aceea acest aspect trebuie transformat in unul pozitiv tinand cont de clima calda a Timisoarei. Fig 50. In acest moment locatarii sunt cei care ar trebui sa plateasca reparatiile fatadelor istorice. – Disfunctionalitate – zidul dintre parc si strada Orientarea fata de punctele cardinale face ca fatada a laturii inferioare a strazii sa fie luminata doar catre sfarsitul zilei. absenta portilor). De aceea. lucru prea costisitor pentru a asigura longevitatea.deteriorarea acestora. pentru a nu iesi din scara si deveni nereprezentativa. aceasta ar trebui sa nu depaseasca o suprafata de 400mp. – Disfunctionalitate – deteriorarea fatadelor din lipsa fondurilor de intretinere Lipsa fondurilor publice sau a proiectelor pentru aceasta zona a dus la deteriorarea calitatii pavimentatiei sau amplasarea improprie a acesteia. cauza limitelor fizice de pe sit (ingradirea. – Disfunctionalitate – calitatea pavimentatiei Desi natura este unul din atuurile strazii. Avand in vedere ca propunerea este de a crea o piata pentru o comunitate. Fig 48. 3. Fig 49. Pe timpul noptii iluminatul stradal nu este suficient pentru o piateta de aceea se impune suplimentarea acestui.

– Concluziile situatiei existente 15 . Fig 55. Prezenta reprezentantei ENEL aduce automat persoane in zona pe timpul zilei. – Cladire in stil neo-romanesc functionand ca serviciu public de incasare a taxelor ENEL Fig 53.Fig 52. – Arcada cladirii parohiei ortodoxe Fondul construit de la sfarsitul secolului al XIX-lea si cele doua case in stil neo-romanesc de la inceputul secolului al XX-lea ofera un cadru pozitiv noii amenajari. – Amenajarea existenta a spatiului verde. Cadrul natural are o valoare deosebita fiind posibila amenajarea unui parcurs care sa se lege de piateta bisericii si de aleea existenta a parcului. Demisolurile cladirilor permit inserarea de functiuni cu conditia reamenajarii trotuarului din fata si rezolvarii acceselor. Fig 54.

Propuneri Orice piata publica ar trebui sa fie pietonala. Iar a doua propune legarea pietei de parc si biserica. Aceasta organizare a traficului permite realizarea mai multor locruri de parcare decat in situatia existenta. Fig 56. Urmeaza realizarea pavimentatiei pe suprafata definita si punerea in functiune a unui loc de joaca si a unei fantani. Fig 59. – Circulatie propusa Propunerea este ca piata sa se realizeze in doua etape. cu posibilitatea realizarii de parcaje noi si pe una din strazile adiacente. – Limitarea accesului auto si amenajarea parcajelor Vor fi pastrate accesele catre parcarea cladirilor parohiale si catre parcarea din interiorul curtii imobilului cu acces carosabil. – Darea in folosinta a demisolurilor cu crearea de accese noi 16 . – Etapele interventiei Prima faza se va desfasura in mai multe etape. in demisolul cladirilor se pot realiza baruri asemanator operatiunilor din centrul Timisorii. Fig 61. de aceea prima operatiune care ar trebui facuta este devierea circulatiei. – Circulatie existenta Fig 57. incepand prin limitarea accesului masinilor.4. Fig 60. – Realizarea pietei Eliberand strada de locurile de parcare si largind trotuarul. Fig 58. Fantana urmeaza sa fie alimentata cu apa colectata din scurgerea apelor pluviale de pe acoperisurile cladirilor invecinate. Prima include doar interventia asupra domeniului public.

Fig 62. – Etapa I de interventie Fig 65.1 Detalierea etapei I Pavimentatia va fi compusa din doua zone: una prin care se realizeaza largirea trotuarului si una care va acoperi mijlocul strazii. – Amplasarea mobilierului stradal Ultima faza a acestei etape este amplasarea mobilierului din lemn reprezentand o platforma pe care pot fi amplasate terasele pe timpul verii si care se continua cu gradene de sezut pentru a privi spectacolul strazii. Fig 63. 4. – Etapa II de interventie In etapa a II-a se poate realiza o alee prin parc care sa plece si sa revina in piateta. Marcarea limitelor pietei se va face prin copaci ornamentali care vor putea fi dublati de elemente de blocare a traficului (cilindrii ascunsi in pardoseala). avand in ax o rigola pentru strangerea apelor pluviale. – Amenajarea pietei 17 . Fig 64.

– Perspectiva aeriana Gradenele au o latime suficienta pentru a putea fi folosite pentru plaja pe timpul verii si ofera vedere catre fantana si locul de joaca. Centrul amenajarii foloseste piatra cubica cu o tenta rosie iar in zona scurgerii sunt folosite dale de piatra de 20x40cm. Trotuarul existent si zona verde vor fi pastrate. Fig 69. Fig 67. – Sectiuni caracteristice 18 . – Plan evacuare piata si iluminat stradal Iluminatul stradal va fi suplimentat pentru a asigura piatetei suficenta lumina pentru a sustine viata de noapte. Pavimentatia trotuarelor foloseste aceeasi piatra cubica ca si cea din Piata Traian. Fig 70. Fig 68. Fig 66. – Fatada desfasurata iluminat stradal Operatiunea de rezolvare a intrarilor in demisol se va realiza prin crearea unei trepte de 30cm in trotuar bordata de un cadru care va marca intrarea.Pavajul va urmari nivelul strazii. deci nu vor exista elmente care sa impiedice evacuarea rapida a pietonilor in cazul unui incident. Terasele sunt amplasate pe partea umbrita a strazii astfel incat sa fie protejate de caldura din timpul verii. – Perspectiva Atmosfera care se doreste este una care sa atraga populatii de toate varstele atat in timpul zilei cat si al noptii. lasand in acest fel accesul liber pentru salvare sau pompieri.

– Piatra cubica rosie Fig 76.8x17. – Rigola metalica Fig 72. pe o suprafata de 208mp si dale de piatra albe de 20x40cm pe o suprafata de 157mp.5m : o mica platforma de lemn si doua plase pentru sarit alcaturite din inele de cauciuc. Fig 71.4. Materialele folosite vor fi piatra cubica alba de 10x10cm. pe o suprafata de 388mp. – Detaliu rigola Locul de joaca va fi compus din trei elemente rectangulare de 2. – Sectiune la intalnirea cu spatiul verde In axul pietei va fi montata o rigola metalica pentru colectarea apelor pluviale si a apei provenite din cele sase guri ale fantanii. Fig 74.6m) incluzand trotuarele existente. – Piatra cubica alba Fig 75. – Dale de piatra 19 .2 Date tehnice Suprafata totala a amenajarii este de 808mp (45. Fig 73. piatra cubica rosie de 10x10cm.6x1.

Timisoara 2000. Timisoara.com/ Fig 77. – Exemplu de materialitate si rezolvare a gradenelor 5.Bibliografie: Charta de la Leipzig. ISBN 973-9485-71-5 Mihai Opris. de a sprijini biserica si rolul acesteia in comunitate.php?meniuId =1&viewCat=17&viewItem=787 http://www. Editura Brumar. comportamentul uman.primariatm. Topos comportamental. Editura Marineasa. Treboniu Ilarian va avea rolul: de a sprijini comunitatea prin crearea unui nou centru.robbrechtendaem. 2007 Cristopher Alexander. Fig 78.5cm de sol. de a imbunatati viata de noapte si de a aduce apa in contact cu oamenii acolo unde ea nu exista din surse naturale.uk/OnLine/Completed+Project s/ http://www. de a aduce un plus de spatiu verde si de parcari comunitatii. Concluzii Noua piata care se formeaza pe Str. – Excavare in pardoseala si plasa cauciucata pentru sarit Terasele de lemn tratat cu lac de exterior vor avea cota de calcare la 87. Monografie urbanistica. ISBN 978-973-602-245-6 http://www. Cele doua terase vor avea un culoar de trecere printre ele care va fi amplasat in dreptul fantanii. de a asigura salvgardarea fatadelor istorice.merthyr. ISBN 0-19-501919-9 Radu Radoslav. 20 . Oxford University Press.ro/monitorul/index. New York 1977. A Pattern Language. de a fi un loc de refugiu pentru statia de interschimb din Piata Mocioni si un nou loc de joaca pentru copii.Armonizarea dintre spatiul urban.gov.