Administraţie publică

Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01

“Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”

Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice

Această broşură este una dintre cele 6 realizate în cadrul Componentei 1 din proiectul de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 privind „Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”. Au mai fost realizate broşuri pe următoarele teme: - Planificare strategică - Comunicare - Managementul schimbării - Tehnici de negociere - Afaceri Europene – Fonduri Structurale

Echipa care a realizat broşura pe tema „Administraţie publică” este formată din membrii Reţelei Naţionale de Modernizatori care au participat la formările de formatori din cadrul Componentei 1 din proiectul sus-menţionat.

Ministerul Administraţiei şi Internelor Unitatea pentru Reforma Administraţiei Publice Piaţa Revoluţiei nr. 1A, etaj 7 Sectorul 1, Bucureşti Tel. 021 3037080 Fax. 021 3105362 ucrap@mai.gov.ro http://modernizare.mai.gov.ro

Cuvânt înainte Administraţia publică trebuie să asigure servicii publice, la acelaşi nivel de calitate, în toate zonele şi localităţile ţării. Membrii societăţii devin responsabili pentru soarta lor şi a comunităţii din care fac parte, numai după ce li se asigură cadrul legal de participare activă la deciziile care privesc viaţa lor. Ca partener al comunităţii, administraţia publică trebuie să asigure o deplină transparenţă a deciziilor. De aceea, consider că este necesar un parteneriat tot mai strâns al Guvernului cu reprezentanţii societăţii civile, cu formatorii de opinie. Avem nevoie de ajutorul dat de cetăţeni, dar şi de cel al membrilor organizaţiilor non-guvernamentale specializate în sfera afacerilor europene, pentru a aduce mai multă Europă în România, pentru a vorbi mai mult despre Uniunea Europeană, despre drepturile şi îndatoririle unui cetăţean european şi, de ce nu, despre cum va fi viaţa noastră în casa comună europeană. Personal, consider că administraţia publică românească cunoaşte un important şi cursiv proces de modernizare, astfel încât aceasta să se adapteze la realităţile economice şi sociale ale ţării noastre, pregătind în continuare structurile administrative pentru aderarea în anul 2007 la Uniunea Europeană. Dezvoltarea economică locală se înscrie în logica generală a procesului de descentralizare, conferind substanţă autonomiei locale, fiindcă nu putem să dăm la nivel local doar obligaţia asigurării activităţilor de administrare, păstrând pârghiile economice la centru.

LIVIU RADU Secretar de Stat

.... Sistemul informatic integrat în administraţia publică locală a judeţului Suceava .................................. Sistemul informaţional privind relaţiile cu publicul..........................................33 2............... Stabilirea scopului şi obiectivelor politicii.....42 2........................................ Studiu de caz: Sistemul informaţional al Instituţiei Prefectului – Judeţul Suceava ...................... Identificarea problemei .25 2.....................................47 Datele de contact ale formatorilor ............ 8 1.........2.................................36 2..........................2....................................................2. Creşterea calităţii administraţiei publice prin informatizarea instituţiilor ..............................48 ........................................22 1............................................................................6......... Sistemul informaţional al managementului instituţiei prefectului .....6.................................... Analiza Stakeholderilor ...........................................15 1.............38 2......3..44 Bibliografie......................................CUPRINS 1...2........ Implementarea politicilor publice.............6....6....................................................5... Dezvoltarea sistemului informaţional al administraţiei publice..........4............ Identificarea alternativelor şi alegerea soluţiei.....1... Scopul şi obiectivele cursului privind dezvoltarea sistemului informaţional al administraţiei publice .. 7 1...............36 2... Monitorizarea şi evaluarea politicilor............... Definirea problemei .................5.....................3...........2......... Societatea informaţională în viziunea europeană............................. World Wide Web.............................................37 2..................................4............... Conceptul de politici publice ......33 2...... 7 1..........................................22 1......2........................................6...........4.........1............................................ Politici publice ..................24 1.........40 2............11 1....................................................................................................................................... 8 1.................. Structura generală a sistemului informatic şi informaţional al administraţiei publice.................................1...3....23 1.............1.............6...................................... Introducere .......... Internet............. Intranet – în administraţia publică........................

.

diversitate culturală şi dezvoltare inovativă. administraţia publică trebuie să-şi ia propriile măsuri de restructurare. DEZVOLTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 1. Esenţa societăţii informaţionale constă în folosirea integrată. Se poate afirma. Sistemul informaţional trebuie să constituie suportul de aplicare şi de simplificare a unor reguli şi proceduri administrative în scopul asigurării unui acces larg şi nediscriminatoriu al publicului la servicii publice. transmiterea şi stocarea datelor sunt esenţiale pentru calitatea deciziilor şi finalitatea acestora. Informatizarea societăţii poate fi realizată cu succes numai în condiţiile unei infrastructuri informaţionale bine organizate şi eficient dirijate. copiatoare. Culegerea. specialistul francez Jaques Lesourne a identificat patru schimbări semnificative care gravitează în sfera mentalităţilor şi a comportamentelor din administraţia publică: transparenţa. fără nici un fel de îndoială. cunoaşterea sistemică. în special în condiţiile cerute de societatea informaţională. cea informaţională.Administraţie publică 1. incluzând administraţia publică. În contextul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Informaţia devine materia primă de bază a societăţii informaţionale şi sursa principală de modelare a mentalităţii şi a comportamentelor oamenilor. petrecerea timpului liber etc. telefoane. precum şi reducerii tarifelor pentru aceste servicii şi a costurilor de operare şi personal. accesul la informaţiile publice conferă transparenţă procesului de management şi în mod cert susţine dezvoltarea societăţii în ansamblul ei. 7 . faxuri etc. că informaţia a devenit una din cele mai importante resurse strategice pentru toate tipurile de organizaţii. serviciile. protecţie ecologică.1 INTRODUCERE Ultimele decenii ale secolului trecut au fost marcate de o serie de schimbări majore în domeniul tehnicii informaţionale. conducând la crearea şi dezvoltarea unui nou tip de societate. Totodată. modernizare şi chiar de regândire a rolului şi modului de funcţionare. În studiul intitulat Penser la societe d`information. Pentru ca societatea informaţională să aducă beneficii tuturor. libertate. abordarea sistemică a managementului public. Societatea informaţională integrează obiectivele dezvoltării durabile. în corelaţie cu mediul regional naţional şi internaţional. masivă şi generalizată a tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor în toate domeniile vieţii economice şi sociale. producţia materială şi artistică. Informaţia însăşi constituie un simbol al timpului nostru care necesită instrumente specifice: computere. bazată pe dreptate socială şi egalitatea şanselor. prin asigurarea accesului la informaţii utilizând tehnologia informaţiei în cadrul serviciilor publice. ea trebuie să se dezvolte într-un cadru naţional care să răspundă cerinţelor locale. procesarea. restructurarea industriei şi a mediului de afaceri. pregătirea polivalentă. inclusiv pentru administraţiile publice.

Un an mai târziu. 3) acces rapid la baza de date specifică administraţiei publice. de 59 de specialişti din 19 ţări în problemele comunicaţiei în societatea informaţională. 2) utilizarea mijloacelor moderne de comunicaţie. Conform “Declaraţiei de la Tartu” – Estonia. În anul 1996. a avut loc la Praga. 1. necesar procesului decizional.3 Societatea informaţională în viziunea europeană Constituirea societăţii informaţionale este o problemă de ordin global (planetar) şi care constituie o preocupare a multor ţări. Conferinţa pentru Societatea Informaţională. desfăşurată la Bruxelles. în 1995. în societatea bazată pe informaţie. bazată pe transparenţă şi satisfacerea cerinţelor cetăţenilor şi comunităţilor local. Obiectivele specifice vizează: 1) creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de administraţia publică cetăţenilor. Forumul ţărilor din Uniunea Europeană şi din Centrul şi Estul Europei asupra Societăţii Informaţionale. la nivel planetar. a suscitat numeroase discuţii asupra implementării unei infrastructuri informaţionale competitive. document adoptat la 31 mai 1997. din 1994. 3) de a transmite participanţilor dorinţa de perfecţionare continuă. mediului de afaceri. într-o societate informaţională. etc. 4) realizarea unui flux informaţional rapid şi eficient. Cu alte cuvinte. prin introducerea unui sistem informaţional corespunzător cerinţelor impuse de societatea informaţională. omul este în centrul atenţiei. “era informaţională se adresează oamenilor şi în nici un caz nu are un caracter tehnologic”. 1. 2) de a prezenta căile de îmbunătăţire a transmiterii datelor şi a circuitului informaţional. Iniţiativa “Societăţii Informatice Globale” aparţine summit-ului şefilor de stat şi de guvern a ţărilor G7 de la Napoli.Administraţie publică Modernizarea administraţiei publice din România – ţară candidată la aderare – nu se poate realiza fără a ţine seama de necesitatea îmbunătăţirii sistemului informaţional. Obiectivul general urmărit este de modernizare a administraţiei publice.2 Scopul şi obiectivele cursului privind informaţional al administraţiei publice dezvoltarea sistemului Scopul cursului privind dezvoltarea sistemului informaţional în administraţia publică este: 1) de a face cunoscută importanţa dezvoltării sistemului informaţional în realizarea unei administraţii publice moderne. care a reunit peste 400 de participanţi care au concluzionat printre altele că 8 .

înţelegerii şi cooperării. societate informaţională. Din această perspectivă. care vor avea impact asupra tuturor sectoarelor economice. vizează optimizarea actului administrativ”1. Faţă de obiectivele şi acţiunile prevăzute pentru ţările UE. comunicării. care să referă la accelerarea asigurării elementelor fundamentale pentru Societatea Informaţională în ţările candidate la aderare. SEMNE. care. obţinerea poziţiei de lider în noile tehnologii. crearea culturii antreprenoriale a Europei. Priorităţile au vizat: crearea unui nou cadrul de reglementări. prin dezvoltarea şi asigurarea accesibilităţii serviciilor de comunicaţie şi prin adoptarea elementelor din acquis-ul comunitar specifice societăţii informaţionale. din 15 – 16 iunie 2001. întreprindere şi instituţie din administraţia publică. de care să beneficieze investitorii dinamici. 33 9 . 1 Dan Nica: Guvern. Societatea informaţională se caracterizează prin democratizarea informaţiei. prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. să asigure încrederea consumatorilor şi să întărească coeziunea socială. promovarea unei noi culturi şi a spiritului întreprinzător în afaceri. Ed. ţările Europei şi-au definit strategii şi programe ce vizează toate domeniile vieţii pentru a face trecerea la Societatea Informaţiei. implementarea unor noi metode de business. cetăţean. Guvernarea bazată pe noile tehnologii. dispuşi să finanţeze şi să dezvolte aceste idei noi. pag. 2001. lansat oficial cu ocazia summit-ului european de la Göteborg. planul eEurope conţine un obiectiv suplimentar. administraţiei publice şi vieţii culturale şi sociale a cetăţenilor. Informatizarea societăţii poate fi realizată cu succes numai în condiţiile unei infrastructuri informaţionale bine organizate şi eficient dirijate.Government reprezintă ”ansamblul de sisteme şi resurse specifice managementului public. Un document strategic este planul ”eEurope – O Societate Informaţională pentru toţi”.Administraţie publică societatea informaţională face posibilă crearea de noi servicii şi activităţi bazate pe tehnologii moderne de prelucrare a informaţiei şi telecomunicaţiilor. guvernarea digitală e . Obiectivele cheie ale planului eEurope sunt: • • • asigurarea comunicării on-line pentru fiecare locuinţă. şcoală. asigurarea principiului conform căruia tranziţia la era digitală să fie un proces care să includă întreaga societate. educarea şi instruirea cetăţenilor.

Apreciem că în ţara noastră eforturile făcute în ultimii ani. ai căror beneficiari sunt cetăţenii (C). participarea. pentru realizarea unei reţele metropolitane de comunicaţii – City Net – ca sistem de management al informaţiei. În ţările Uniunii Europene se aplică din ce în ce mai mult principiile bunei guvernări şi anume: deschiderea. institutelor de cercetări. 2) G2B – sistemul de relaţii on – line Guvern – Business ( Afacere). serviciile publice descentralizate şi deconcentrate. şi se aplică la toate nivelele guvernului – global. 4) G2G – sistemul de relaţii on – line Guvern – Guvern Programul e-Government cuprinde următoarele măsuri: cooperarea cu autorităţile locale pentru dezvoltarea reţelelor informatice care asigură funcţionarea reţelelor regionale de învăţare şi a grupurilor de competenţă.Government” sunt: 1) G2C – sistemul de relaţii on – line Guvern – Cetăţean. Siguranţă Infrastructura pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei Instrumentele prin care se realizează practic strategia ” e. eficacitatea şi coerenţa. mediul de afaceri (B) şi angajaţii serviciilor publice – funcţionarii publici (E).Government G2C G2B G2E G2G Încredere. Fiecare principiu este important pentru stabilirea unei guvernări democratice. administraţiilor publice locale etc. european. G2E – sistemul de relaţii on – line Guvern – Employee (funcţionar public). regional şi local. 10 .Administraţie publică Structura ” e-Government ” se prezintă astfel: e . responsabilitatea. universităţilor. prin programe speciale de sprijinire a şcolilor. Confidenţialitate. cooperarea cu primăriile.. Ele pun baza democraţiei şi regula de drept în Statele Membre. naţional. au contribuit la înregistrarea unor succese fireşti în derularea procesului de tranziţie spre societatea informaţională. - Scopul final al ”e-Government” (G) îl reprezintă creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor guvernamentale. 3) 3.

cu scopul atingerii unui anumit obiectiv2.11 11 . provocările. Deoarece politicile pot fi eficace numai atunci când sunt pregătite şi implementate corect. sistemul informaţional joacă un rol deosebit de important în aplicarea acestor principii. lărgirea va crea o diversitate mărită. Participarea îmbunătăţită este creată în vederea acordării unei mai mari încrederi în rezultatul final şi în instituţiile care diseminează politicile UE. Editura DUAL TECH. pentru toate ţările Uniunii Europene şi mai ales pentru structura sistemului administrativ ale acestora. cât şi schimbările demografice întâlnesc graniţele politicilor sectoriale. Proiectarea Sistemelor Informatice. Prelucrarea informaţiilor este un proces de transformare în care datele ( intrările) sunt transformate în informaţii. în vederea obţinerii operative a informaţiilor cerute de multipli utilizatori. Coerenţa – Politicile şi acţiunile întreprinse trebuie să fie coerente şi uşor de înţeles. pag. evidenţa petiţiilor sau a programelor da finanţare şi de dezvoltare. între care se stabileşte o interacţiune dinamică. 1. Participarea decisivă depinde de modul în care guvernele centrale urmăresc o abordare cuprinzătoare când dezvoltă şi implementează politicile UE. Participarea – asigură o mai largă participare în lanţul politicii – de la concepere la implementare. resurse umane. pe când informaţiile sunt cele ce aduc un spor de cunoaştere. Sistemul informatic este o parte a sistemului informaţional prin intermediul căruia se asigură prelucrarea automată a datelor. Necesitatea coerenţei în Uniunea Europeană este sporită: alinierea la norme este crescută. Definirea sistemului informaţional al administraţiei publice trebuie să aibă în vedere caracteristicile generale ale oricărui sistem informaţional.4 Structura generală a sistemului informatic şi informaţional al administraţiei publice Un sistem reprezintă ”un ansamblu de elemente (componente) interdependente. 2 Victoria Stanciu. să comunice activ despre ce se întreprinde în UE şi deciziile care se iau. Responsabilitatea – fiecare dintre instituţiile UE trebuie să–şi asume responsabilitatea pentru ceea ce face în Europa. Eficacitatea – depinde de implementarea politicilor UE în mod proporţional cu luarea deciziilor la nivelul corespunzător. pe baza unor reguli prestabilite. fiind noţiunea prin care se desemnează fiecare din elementele noi conţinute în semnificaţia unui simbol. Ca orice sistem şi sistemele informaţionale transformă intrările în ieşiri.Administraţie publică Deschiderea – fiecare instituţie trebuie să lucreze într-o manieră mult mai deschisă. pe care Uniunea a fost construită. indiferent dacă se referă la contabilitate. Diferenţa dintre dată şi informaţie continuă să fie sursa multor confuzii deoarece: datele reprezintă ansamblul descrierilor unui fenomen sau proces. atât climatice.

ştire. înregistrarea şi transmiterea datelor în vederea prelucrării în scopul obţinerii de informaţii ce stau la baza luării deciziilor . După cum rezultă din tabelul de mai jos. creează cadrul necesar asigurării accesului oricărui cetăţean la informaţii care îl privesc sau care au influenţă asupra condiţiilor sale de muncă. bazată pe dezvoltarea infrastructurilor tehnice. Sistemul informaţional – în general – poate fi definit ca fiind ”un ansamblu de principii. o situaţie. o stare. Sub aspect static sistemul informaţional presupune înregistrarea faptelor survenite în baza informaţională. imagine cu care se exprimă un eveniment. Funcţiile sistemului informaţional Memorare Prelucrare Circulaţie Niveluri de modelare Date Activităţi Flux de informaţii (comunicaţii) Termenul de cinematică este utilizat pentru a reflecta ideea de mişcare pe care o dă schimburile logice de informaţii într-un sistem informaţional. logice. În condiţiile actuale datorate utilizării mijloacelor electronice de calcul în administraţia publică. Dezvoltarea societăţii informaţionale. umane şi care trebuie să fie într-o permanentă coordonare pentru ca organizaţia să funcţioneze bine. înregistrarea structurilor de date. fie că acestea sunt materiale. Administraţia publică evoluează odată cu progresul societăţii. în funcţie de responsabilităţile şi atribuţiile sale. de viaţă. sistemul informaţional urmăreşte procesarea informaţiilor prin aducerea la zi a datelor memorate în bazele de date şi schimbarea structurilor. Sistemul informaţional poate fi perceput şi prin elementele sale componente. permiţând schimburile de informaţii în interiorul aceleiaşi organizaţii şi a organizaţiei cu exteriorul. Instrumentul acestei coordonări este sistemul informaţional. Scopul principal al sistemului informaţional este de a furniza fiecărui utilizator. care posedă un dublu rol de legătură. regulilor şi restricţiilor modelului de date. introducerea sistemului informaţional devine tot mai mult legată de studiul sistemelor informatice. reguli şi tehnici folosite pentru culegerea. a regulilor şi a restricţiilor în modelul datelor.Administraţie publică grup de simboluri. de studiu. Sub aspect dinamic. toate informaţiile necesare. o acţiune. concepte. 12 Cinematica (schimburi logice de informaţii) De acces la date De prelucrare De dialog . eficientizarea acesteia impunând utilizarea tehnicilor moderne şi în primul rând a calculatoarelor. sistemul informatic poate fi privit ca o grupare a celor trei nivele tehnice asociate funcţiilor de bază ale unui sistem informaţional .

iar utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este vitală. lipsită de elemente oportunitate: informaţia trebuie să parvină utilizatorului în timp util pentru a-i servi la fundamentarea deciziei sale. o stare. semnal. ea se adaugă întotdeauna în baza de informaţii creată anterior. relevanţă: informaţia trebuie să ofere plusul de cunoaştere de care decidentul are nevoie pentru soluţionarea unei probleme.). informaţia reprezintă un tot unitar neputând fi divizată. printr-o evaluare corectă.Administraţie publică Informaţia furnizată de sistemul informaţional trebuie să se caracterizeze prin: • • • • • • • acurateţe şi realitate: informaţia furnizată trebuie să reflecte cât mai fidel realitatea. în timp ce informaţia poate exista concomitent în mai multe puncte. grup de simboluri. la utilizare sunt individualizate( electricitate. informaţia este noţiunea prin care se desemnează fiecare din elementele noi conţinute în semnificaţia unui simbol. Administraţiile publice sunt cei mai importanţi clienţi şi utilizatori ai tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. ea comportă patru proprietăţi fizice esenţiale : • informaţia este apriori inepuizabilă – dacă produsele şi serviciile se consumă pe măsura utilizării lor. o acţiune . o situaţie. • informaţia este indivizibilă – dacă celelalte resurse. apă etc. forma de prezentare adecvată: informaţia trebuie oferită utilizatorului într-o manieră relevantă. informaţia este nelimitată. Informaţia este o resursă esenţială în dezvoltarea unei societăţi. Se poate considera că. • informaţia este cumulativă – dacă acumularea de bunuri poate avea loc numai atunci când acestea nu sunt consumate. • utilitatea pentru receptorul său. cu care se exprimă un eveniment. informaţia fiind nelimitată şi multiplicabilă. consistenţă: informaţia trebuie să fie needificatoare pentru problema studiată. evitându-se elementele nerelevante. Toate ştiinţele operează cu informaţii. separată etc. ca elemente ale cunoaşterii senzoriale şi raţionale. investind pentru creşterea performanţelor propriilor activităţi. densă. • înlăturarea unei incertitudini sau îndoieli pentru cel ce o receptează. concizie: informaţia trebuie să ofere plusul de cunoaştere la obiect. • informaţia este copiabilă – prin transfer bunurile se mută fizic. dar mai ales pentru diversificarea şi îmbunătăţirea relaţiilor lor cu cetăţenii. astfel încât acesta să o recepteze rapid şi corect. imagine. succint. 13 . În sens larg. ştire. cost corespunzător în raport cu valoarea acesteia. deşi informaţia este imaterială. Rezultă că atributele informaţiei sunt: • adăugarea de noi cunoştinţe la fondul deja existent.

în aşa fel încât bunăstarea economică să se aproprie cât mai mult de cea optimă . Sistemul informaţional strict referitor la administraţia publică poate fi definit ca fiind ansamblul de date. rezumare/sintetizare). la satisfacerea necesităţilor generale ale populaţiei . extragerea rezultatelor prelucrării (regăsire. codificare. Într-o societate modernă problema centrală a teoriei economice este de a defini un sistem care transformă preferinţele individuale ale cetăţenilor. într-o alocare a mijloacelor deficitare. iar transformarea lor în informaţii devine posibilă numai printr-un proces de prelucrare cu diverse mijloace.). În administraţia publică informaţiile. care contribuie prin conţinutul lor. culorile etc. calcule. calitatea acestora şi a prelucrărilor sunt deosebit de importante pentru procesul decizional. alcătuite din semne convenţionale de reprezentare a informaţiilor (literele alfabetului. verificare. în primul rând cu cele electronice parcurgând următorul flux: introducerea datelor (culegere. decodificare. prelucrarea datelor (clasificare. sortare. fluxuri informaţionale şi mijloace de tratare a informaţiilor implicate în procesul de fundamentare a deciziilor elaborate.Administraţie publică Informaţia pentru a fi percepută trebuie exprimată într-o formă concretă care se numeşte dată. Datele constituie suportul simbolic al informaţiilor. semnele sistemului de numeraţie. informaţii conţinute în documente. transmitere). Prin noţiunea de dată înţelegem suportul material al mesajului informaţiilor. Înlănţuirea tipurilor de informaţii caracteristice administraţiilor publice sunt prezentate în figura de mai jos: 14 . difuzare). circuite informaţionale.

ministere şi în departamentele acestora. un principiu general aplicabil. deciziile fiind luate în Parlament şi de Guvern. Pentru ca aplicarea deciziilor politice de către sistemul administraţiei publice să se facă corect. utilizarea sistemului informaţional este esenţială. Fazele luării deciziei sunt: ♦ proiectarea politicilor. indiferent de domeniul de activitate sau de existenţa sectorului public sau privat.5 Creşterea calităţii administraţiei publice prin informatizarea instituţiilor Calitatea a devenit astăzi un concept de viaţă. intervine rezistenţa sau constrângerea din partea unor factori. democraţia reprezentativă şi aplicaţiile aparatului administrativ. Referendumul constă în supunerea unui proiect de decizie la vot în care rezultatul votării devine obligatoriu pentru întreaga comunitate.Administraţie publică Metodele de luarea deciziilor în sectorul public (excluzând sectorul public bazat pe schimbul de bunuri pentru bani) sunt: negocierea.complexitatea organizaţională. . sectorul public nu trebuie să fie reticent 15 . 1. În condiţiile globalizării. cum ar fi: . însă în momentul aplicării deciziei. .formalităţile sau regulile instituţionale. asigurarea unor condiţii mai bune de muncă).interesele actorilor implicaţi în aplicarea deciziei. referendumul.distanţa. fenomen contemporan tot mai pregnant. managementul calităţii reprezintă o metodă de sprijinire a organizaţiilor sau instituţiilor în scopul obţinerii unor rezultate remarcabile în domeniile lor de activitate. Aplicaţiile aparatului administrativ vizează transpunerea în practică a deciziilor luate de Parlament. Democraţia reprezentativă constă în a lăsa reprezentanţii aleşi să conducă negocierile. ci are loc o întrepătrundere a mai multor individualităţi. ♦ aplicarea politicilor de către birocraţie/ funcţionari publici. . Proiectarea politicilor este realizată de către economişti şi politicieni apelând la modele ideale. Considerând că prin globalizare nu se pierde individualitatea. Globalizarea reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea. distribuirea veniturilor.timpul. Guvern. rapid şi într-un spaţiu geografic mare. un proces ireversibil care ne afectează pe toţi în egală măsură şi în acelaşi mod. . Negocierea reprezintă soluţionarea unor conflicte de interese între persoane sau grupuri care au ca scop ajungerea la un rezultat acceptabil de către majoritate (ex.

să organizeze periodic diferite analize. Prin această poziţie se modifică însăşi semnificaţia 16 . în cadrul căruia trebuie să facă faţă unui dublu set de exigenţe. ceea ce presupune o interpretare foarte corectă a extensiei normative şi o iniţiativă deosebit de amplă şi fundamentată. peisagistică. Pentru a putea gestiona această presiune. În al doilea rând. să construiască inteligent imaginea care să îi reprezinte. consecinţe asupra unui mare grup de locuitori. aplicat şi în sectorul serviciilor publice. declanşat în ultimele decenii ale secolului trecut şi. Domeniul administraţiei publice reclamă în aceste condiţii folosirea unor specialişti bine pregătiţi. să pună la dispoziţia cetăţenilor toate informaţiile (legi. fiecare entitate căutând să-şi impună propria-i personalitate. Colectivităţile urbane europene se găsesc în prezent într-un amplu proces de competiţie. profesionist. impun ca managerii să aibă constituite baze de date puternice care să ofere posibilitatea nu numai a furnizării informaţiilor. precum şi de prestaţiile aleşilor locali. Impactul foarte mare al opţiunilor manageriale asupra populaţiei creează necesitatea fundamentării foarte atente a deciziilor şi manifestarea unui profesionalism ridicat.) pentru clasificarea problemelor. managerii trebuie: • • • • • să aibă o bază de date sau programe specifice administraţiei publice. În primul rând. Deciziile din administraţia publică au de regulă. date statistice. să organizeze bine. Acest lucru se realizează prin valorificarea poziţiei geografice. Caracterul accentuat normativ al acţiunilor întreprinse în cadrul administraţiei publice lasă uneori marje reduse de mişcare a conducătorilor. prin definirea identităţii şi spiritul locului. ci în calitate de clienţi în cadrul binomului cerere – ofertă. care trebuie să armonizeze eficient elementele economice. Dimensiunea complexă a actelor de conducere. Cetăţenii solicită să nu mai fie trataţi ca simpli consumatori. ecologice şi politice. compartimentele de relaţii publice şi relaţii cu publicul. au crescut exigenţele cetăţenilor faţă de calitatea serviciilor şi prestaţiilor oferite de administraţiile publice locale. hotărâri.. sociale. dar şi de cele economice şi sociale. cât şi a agregării acestora în raport cu obiectivele urmărite a se realiza. etc.Administraţie publică în a îmbrăţişa acele metode eficiente folosite de sectorul privat în asigurarea calităţii serviciilor oferite. a partenerilor sociali. administrative. Managementul în administraţia publică este puternic influenţat de presiunea solicitărilor permanente care vin din partea cetăţenilor. cultural istorice. în amplul proces de edificare a unei societăţi europene unite s-a declanşat o competiţie a ierarhiilor comunităţilor teritoriale: oraşe sau regiuni întregi caută să ocupe o poziţie privilegiată în spaţiul european. rezultând ideea consultării punctelor de vedere ale populaţiei sau a reprezentanţilor acesteia.

serviciile publice au un coeficient de capitalizare scăzut (în acest sector dotarea tehnică este mai redusă. În acest context apar două constrângeri: pe de o parte mijloacele şi resursele administraţiilor publice sunt insuficiente în raport cu nevoile cetăţenilor. precum şi agenţii prestatori de servicii publice. Gestionarea serviciilor publice este mai complexă faţă de funcţia de bunuri materiale. În prezent. iar pe de altă parte trebuie să se facă faţă unor exigenţe sporite privind calitatea serviciilor oferite. de delegări de responsabilităţi. Creşterea calităţii activităţilor desfăşurate de administraţiile publice locale se 17 . datorită specificului realizării lor.Administraţie publică conceptului de serviciu public ( în cadrul căruia fiecare cetăţean are obligaţia de a cotiza sub formă de impozite şi taxe locale ). în mod mai mult sau mai puţin voluntar. Activitatea administraţiilor publice capătă astfel o dimensiune antreprenorială de tip „proiect”. inspirate din principiile moderne de gestiune ale sectorului privat. însă destul de timid şi mai ales la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale dezvoltate. Funcţionarii publici din administraţia publică locală. precum şi implementarea unor programe de dezvoltare a localităţilor. au expresie imaterială. servicii administrative. serviciile publice nu sunt stocabile (există simultaneitate între momentul producerii şi cel al consumului). Considerăm că este imperios necesar a se schimba concepţia tradiţională despre serviciu public. Aceste particularităţi contribuie la întâmpinarea de dificultăţi în standardizarea serviciilor publice. punându-se accent pe calitate şi diversificare. care se pot cumpăra ca orice marfă şi pe care aleşii locali au obligaţia să le ofere cetăţenilor. serviciile publice au caracter interactiv. serviciile publice sunt orientate cu precădere în satisfacerea unor nevoi de bază a comunităţilor locale. fiind necesară prezenţa activă a consumatorului în momentul producerii lor. prin care se administrează un sistem de interese. În comunităţile locale mici şi mai puţin dezvoltate. şi anume: • • • • serviciile publice sunt intangibile. se manifestă o tendinţă tot mai evidentă. care să răspundă cerinţelor cetăţenilor. Totodată trebuie să manifeste exigenţă şi faţă de cetăţenii care. de a „rentabiliza” tot mai multe servicii publice. Pentru înlăturarea acestor constrângeri considerăm că parteneriatul public – privat reprezintă soluţia viabilă şi durabilă în vederea asigurării unor servicii publice de calitate. cum ar fi externalizarea serviciilor publice. nu respectă condiţiile de regularitate bugetară în achitarea taxelor şi impozitelor fixate de edilii locali. trebuie să adopte noi reguli de conduită în relaţiile cu cetăţeanul. pornindu-se de la ideea că cetăţeanul este un client care cumpără servicii. la fel ca productivitatea şi profitabilitatea). Acest parteneriat a început cu externalizarea unor servicii publice ale instituţiilor publice. care se transformă în servicii pentru public.

bănci de date de interes public). Comunicaţii şi tehnologia Informaţiei la nivelul Parlamentului româniei. Factorii care influenţează ritmul de trecere la Societatea Informaţională în România sunt: o Factori pozitivi: • Politica actuală. trecerea de la o administraţie dirijată. 64/2003. determină redefinirea relaţiei de tip ”Administraţie – cătrecetăţean” şi ”Administraţie-către-Administraţie” utilizând mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor”. 1007/2001 Guvernul României a adoptat Strategia privind Informatizarea Administraţiei Publice. înfiinţarea Ministerului Administraţiei şi Internelor prin fuziunea Ministerului Administraţiei Publice şi a ministerului de Interne. înfiinţarea Comisiei de Tehnologii Avansate.Administraţie publică poate realiza prin implementarea în cadrul acestora a unui sistem informaţional corespunzător. care înglobează.G. Astfel. nr. securitate.G. în sens larg: • Infrastructura de comunicaţii.G. Susţinerea societăţii informaţionale este realizată de: • Cadrul normativ şi instituţional necesar pentru construirea şi asigurarea accesului larg la infrastructura informaţională în condiţii de maximă performanţă. aflată în slujba cetăţeanului. creându-se astfel cadrul juridic. registre generale. la o administraţie descentralizată. prin educaţie şi comunicare. nr. Modernizarea comunicării instituţionale prin introducerea tehnologiei informaţiei are ca rezultat creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice. instituţional şi tehnic pentru abordarea unitară a acestei importante componente a procesului de reformă a administraţiei publice. facilitatea de dezvoltare a capabilităţilor. • schimbarea culturală orientată spre utilizarea serviciilor societăţii informaţionale. înfiinţarea 18 . Trecerea la Societatea Informaţională a fost unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2001 – 2004 şi una din condiţiile de preaderare la Uniunea Europeană. eliminarea birocraţiei şi creşterea calităţii serviciilor publice. favorabilă dezvoltării societăţii informaţionale: reorganizarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – H. Prin H. nr. 64/2003. înfiinţarea departamentului pentru informatizarea structurilor guvernamentale prin O. Motorul societăţii informaţionale îl constituie infrastructura informaţională şi de comunicaţii. conform O. Informatizarea administraţiei publice vizează îmbunătăţirea calităţii actului administrativ şi modificarea profundă a raportului dintre administraţia publică şi cetăţean. centralizată. • Calculatoare şi software-ul de bază. 744/ 2003. nr. • Resursele informaţionale de interes general (nomenclatoare. confidenţialitate şi la preţuri accesibile.G.

Mediul de afaceri insuficient de stimulativ pentru utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii şi pentru deschiderea către e-business şi e-commerce. cunoaşterea limbilor străine). numărul mic al aplicaţiilor informatice existente. care permite oamenilor să se informeze. în cadrul mai multor instituţii publice. • • o Factori negativi: • Nivelul scăzut al accesului la magistralele de comunicaţii şi Internet.Administraţie publică Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei. prin H. nr. Existenţa. Nivelul ridicat al birocraţiei. creativitate. Inexistenţa unui sistem eficient de evaluare a activităţilor.G. Nivelul mediu al salariilor specialiştilor din administraţia publică relativ mic. nr. Resursele şi potenţialul uman de înaltă calificare existentă în România. comparativ cu cel din ţările dezvoltate şi cu cel din sectorul privat.G. • Existenţa unor strategii coerente de modernizare a administraţiei publice prin intermediul tehnologiei informaţiei: Strategia eadministraţie prin H.G. să conlucreze în diverse domenii de activitate. Acesta permite accesul rapid şi la costuri scăzute la documentele oficiale şi la informaţiile guvernamentale. păstrarea datelor în mod redundant. Strategia Naţională pentru promovarea noii economii şi implementarea Societăţii Informaţionale prin H. 1007/2001. a sistemelor informatice cu acces la Internet. în prezent peste 50 de milioane de oameni utilizează internetul zilnic. în majoritatea instituţiilor publice. Flux dezorganizat de primire şi procesare a informaţiilor în cadrul instituţiilor publice. 271/2001. Arhitectura internet de tip client/ server permite organizaţiilor să utilizeze instrumente informatice în 19 . cu bogate resurse şi servicii. datorită politicii de preţuri şi a nivelului încă scăzut al investiţiilor în infrastructura de acces. să schimbe idei. Aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei privind respectarea drepturile de autor în domeniul TI. Conform statisticilor. nr. recunoscute pe plan internaţional( cultură generală. 1440/2002. • • • • • • • • Una dintre tehnologiile cele mai folosite astăzi în administraţia din întreaga lume este Internetul. cu urmări asupra nivelului încă ridicat al pirateriei software. Reţeaua Internet poate fi considerată ca un mediu informaţional şi de calcul.

certificate. scăderea redundanţei reţelei. Ulterior apariţiei Internetului. Astfel. posibilitatea îmbunătăţirii permanente a programelor de tip client. o nouă soluţie a venit în sprijinul instituţiilor administrative. . propunând un model tehnocratic de organizare a comunicaţiilor interumane. protocoale de securitate. sunete. varietatea formelor de lucru: text. de a primi informaţii şi a deveni producători de informaţie. accesul restricţionat la aplicaţii: autentificarea utilizatorilor. grafică. În prezent Intranet-ul este foarte puţin folosit în sistemul administraţiei publice locale. dar complementare: ca sistem informaţional intern şi ca instrument de comunicare externă. hiperlegături indicate de creatorul documentelor. sigură şi uşor de apelat pentru comunicarea interdepartamentală. Acesta permite utilizarea totală sau parţială a tehnologiilor şi a infrastructurii internet pentru transmiterea şi prelucrarea fluxurilor de informaţie interne ale unui grup de utilizatori. pe care le integrează într-o formă uşor accesibilă utilizatorilor. cu departamentele de stocare a datelor. prevenirea supraîncărcării informaţionale. cu depozitele de date. posibilitatea unei interogări dinamice cu sistemele existente de baze de date. securitatea sistemului. accesul permanent la informaţiile necesare.Administraţie publică două direcţii opuse. video etc. Principalele avantaje ale introducerii intranet-ului în instituţiile publice sunt: • • • • • • • • • • • • • • • • • suport pentru un număr mare de utilizatori. utilizare uşoară de către nespecialişti. Orice organizaţie conectată la Internet are posibilitatea de a utiliza servicii. reducerea costurilor sistemului informaţional. amatori şi începători. asigurarea integrităţii informaţiei. Intranet-ul aduce noutăţi conceptuale. interoperabilitatea dintre aplicaţii prin utilizarea protocoalelor şi standardelor deschise. creşterea productivităţii şi competitivităţii. Intranet-ul. care poate fi definit ca o implementare a tehnologiei internet în cadrul unei instituţii şi autorităţi sau ca un world wide web particular. intranet-ul este apreciat ca o cale rapidă. creşterea interfaţa utilizatorilor unică pentru toate aplicaţiile. de cele mai multe ori pentru discuţii în grup sau cu Centrul de informare al Uniunii Europene de la Bucureşti. Autorităţile administraţiei publice 20 . cât şi de a crea servicii. Prin intranet resursele din cadrul unei reţele sunt concentrate spre partea care oferă serviciile şi informaţiile din bazele de date.

conforme cu reglementările europene. care să conducă la o creştere a eficienţei operaţionale în cadrul organismelor administraţiei centrale şi locale. asigurarea accesului cetăţenilor la informaţia publică: centre de informare. Planul naţional de Acţiune ” e-administraţie”. computerizarea serviciilor publice pentru cetăţeni. norme. prin care să se asigure creşterea eficienţei operaţionale în cadrul organismelor administraţiei locale şi centrale. foarte bine integrate într-un proces amplu coordonat şi susţinut de către stat. prin Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat în anul 2001. - Experienţa multor state dezvoltate a arătat că. agenţi economici de la nivelul administraţiilor locale şi centrale etc. generalizarea treptată a schimbului de informaţii bazat pe documente electronice. Guvernul României.Administraţie publică care sunt conectate la Internet deţin pagină Web unde sunt prezentate informaţii de interes general despre instituţie. standarde. 9 din Strategia Naţională de Informatizare se prevede utilizarea tehnologiei informaţiei în vederea susţinerii reformei în administraţia publică pentru: asigurarea informatizării omogene şi coordonarea instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală. cât şi dezvoltarea unei societăţi informaţionale implică acţiuni complexe. simplificarea procedurilor şi practicilor administrative. diferite alte informaţii şi anunţuri. care cuprinde următoarele coordonate: computerizarea activităţilor desfăşurate în instituţiile publice. la nivel naţional şi internaţional. Informatizarea instituţiilor administraţiei publice locale este un proces continuu. asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii sistemelor informatice din administraţia publică. atât crearea. prin accelerarea elaborării şi aplicării de metodologii. înlăturarea arbitrariului şi corupţiei. 21 . - În articolul nr. optimizarea comunicării şi a fluxului de informaţii între instituţiile de la nivel local şi central. coordonarea achiziţiilor publice de produse şi servicii TIC. asigurarea cooperării interdepartamentale. inclusiv în sistemul justiţiei. de lungă durată. dar şi specifice activităţii desfăşurate. existând preocupări majore în acest sens. În acest context remarcăm atenţia acordată în general. tendinţei de informatizare a sistemului administrativ din ţare noastră şi care vizează trei coordonate majore: • Informatizarea activităţilor din instituţiile publice. chioşcuri electronice plasate în locuri publice.

1. prin tehnologia informaţională pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice. economici Birotică Elaborarea lucrărilor de birotică Operaţional 22 .6 Studiu de caz: Sistemul informaţional al Instituţiei Prefectului – judeţul Suceava 1. a funcţionat sub o responsabilitate sectorială. agenţie.care prestează. cetăţeni. Schematic. fapt ce implică uneori integrarea serviciilor prestate de organizaţii de servicii din administraţia centrală şi locală. Asigurarea accesului la informaţii. În administraţia publică locală. rezolvarea sesizărilor.Administraţie publică • Informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii economici. minister. coordonarea şi propunerilor de buget controlul lucrărilor privind elaborarea propunerilor de buget Gestiunea Organizarea gestiunii materialelor patrimoniului şi mijloacelor fixe Relaţii presa.6. • Până în prezent.1 Sistemul informaţional al managementului instituţiei prefectului Pentru a putea caracteriza structura Sistemului Informaţional al managementui instituţiei prefectului evidenţiem câteva caracteristici privind fluxul informaţional din cadrul cabinetului prefectului. Fără îndoială că rolul determinant în succesul acestui proces de informatizare a instituţiilor publice revine reprezentanţilor managementului public. Impactul noilor tehnologii informaţionale s-a resimţit mai ales. computerizarea aplicată de organismele administraţiei publice centrale din ţara noastră a fost cu precădere una elementară şi. Posibilitatea de acţiune. cât şi cea de interacţiune a funcţionarilor publici din instituţie a cunoscut mutaţii semnificative. care trebuie să identifice modalităţile concrete de acţiune de la nivelul fiecărei instituţii. a ONG. în general. în vederea atingerii unui obiectiv. cu Analiza serviciilor furnizate. la nivel de departament. în alegerea unei anumite căi de acţiune din mai multe posibile. în sensul asistării cu instrumente informatice a procesului de decizie. procesul de adoptare a deciziilor constă în esenţă. sistemul informaţional al managementului instituţiei publice se prezintă astfel: Sistem Descriere Nivel Organizaţional Tactic Tactic Tactic Tactic Implementarea Analiza determinarea serviciilor deciziilor publice furnizate Elaborarea Organizarea. agenţi calităţii acestora. în cel mai important domeniu al activităţii manageriale: adoptarea deciziilor.

circulare. materiale. vizite. etc.). evidenţă şi urmărire a scrisorilor.. • documente privind pregătirea şi desfăşurarea unor întâlniri de lucru. • situaţii statistice. principalele entităţi ale sistemului informatic al conducerii prefecturii: • Tab-pref – tablou de bord prefect/subprefect/secretar general/directori. Documente utilizate: • ordine cu caracter normativ emise de prefect. ce se trimit autorităţilor centrale. În acest context se poate spune că în linii mari este urmată structura şi organizarea unui sistem informaţional al unei organizaţii economice.2 Sistemul informaţional privind relaţiile cu publicul Principalele entităţi din domeniul relaţii cu publicul • • Regpet – gestiune BD/ registratură. • Agenda .administrarea datelor personale ale conducătorilor serviciilor publice deconcentrate. • documente privind organizarea şi desfăşurarea acţiunilor prilejuite de evenimente deosebite. etc. Privind instituţia prefectului ca organizaţia în care are loc producţia de servicii publice este normal să o considerăm drept locul în care se consumă resurse umane. • documente privind rezultatele acţiunilor de control desfăşurate. 1. registre de intrare – ieşire pentru corespondenţă şi pentru petiţii. directori etc. radiograme. de capital. 23 Documente utilizate: • . • Evserv – evidenţa serviciilor publice deconcentrate. petiţii şi reclamaţii. urmând circuitul registratură→cabinet →registratură→cabinet→organizaţii centrale sau locale destinatare sau Cabinet→registratură→cabinet. – tehnoredactarea actelor emise de • Utad – evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale. Aceste documente emise şi/sau gestionate de Cabinetul prefectului au un grad de repetivitate aproape zilnic.6. financiare.Administraţie publică Prezentăm mai jos. • documente privind susţinerea unor lucrări necesare activităţii prefectului. • recomandări. • Tehnoredactare computerizată conducerea prefecturii. note transmise în teritoriu. • Condun – agenda conducătorilor de instituţii ( primari. Asias – asistare activităţi secretariat. simpozioane. consilieri.

procent care s-a menţinut până la sfârşitul anului 2004 (a crescut în 2004 la 98%). 544 / 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.6. ceea ce reflectă o obiectivitate a mass-media în legătură cu eforturile instituţiei prefectului pentru îndeplinirea atribuţiilor legale. borderoul recomandărilor. Menţionăm că numai în anul 2004 s-au prezentat în audienţă 1846 cetăţeni. un sistem de evidenţă şi soluţionare a semnalelor critice din mass-media. din care 854 redirecţionate de autorităţile administraţiei publice centrale. a crescut progresiv ponderea neutră şi pozitivă a reflectărilor instituţiei în mass-media. Astfel. a creşterii transparenţei şi dezvoltării dialogului cu jurnaliştii şi societatea civilă.200. deschis şi oportun în beneficiul cetăţenilor şi al comunităţii pentru întărirea legislaţiei. gradul de repetitivitate al acordării audienţelor pentru acelaşi cetăţean şi nu în ultimul rând rezolvarea problemelor ridicate.3 Internet. doar 91. Aceste semnale au fost luate în evidenţă. în anul 2002 procentul a crescut la 95%. De asemenea numărul de petiţii înregistrate a fost de 3. cereri şi contestaţii administrative. Ca urmare. Pentru informarea corectă şi transparentă a cetăţenilor la nivelul instituţiei prefectului. şi în cadrul acestui compartiment se impune elaborarea unui sistem de gestiune pentru evidenţa audienţelor pe care le acordă conducerea instituţiei. Acest lucru este necesar pentru a se cunoaşte dispersia teritorială a semnalelor venite de la cetăţenii care reclamă anumite probleme. etc. din cele 113 unităţi administrativ-teritoriale. 1. şi obiectivul care a determinat apariţia şi dezvoltarea a două domenii: informatica administrativă şi cibernetica administrativă. Word Wide Web.Administraţie publică • • • registre pentru evidenţa audienţelor la prefect. Total 2004 Semnale critice semnalate 125 Măsuri aplicate 118 Grad de soluţionare 95% Ca urmare a atitudinii pro active promovate consecvent. începând cu anul 2004. numai un 24 . dacă în anul 2001. conform prevederilor Legii nr. verificate.1% dintre articole au fost pozitive sau neutre. prin compartimentul de informare şi relaţii publice a fost constituit. Acesta este. subprefect şi secretar general. Intranet – în administraţia publică Accesul la informaţiile publice conferă transparenţă procesului de management şi în mod cert susţine dezvoltarea societăţii in ansamblul ei. În judeţul Suceava. de altfel. aplicându-se măsuri şi informându-se opinia publică care a sesizat aspectele critice. Creşterea exponenţială a rolului activităţii desfăşurate de compartimentul relaţii publice relevă cu claritate consolidarea cadrului comunicaţional al instituţiei prefectului – transparent.

Aceasta se va putea realiza prin aplicarea în totalitate a Strategiei Guvernului privind informatizarea administraţiei publice la nivel central şi local şi a Planului de acţiune corespunzător aprobat prin HG nr.2003 s-a înfiinţat Centrul Informatic al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi operaţionalizarea Sistemului e-administraţie. 1007/2001. debirocratizarea şi creşterea calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor. prin introducerea tehnologiei informaţiei va avea ca rezultat creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice. priorităţile lor fiind altele. cu cele din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. serviciile publice deconcentrate. primăriile etc. sunt conectate la Internet în proporţie de 95%. Sistemul informaţional integrat va permite implicarea corectă şi nemijlocită a cetăţenilor în realizarea Programului de Guvernare.6. interconectarea cu Centrul de Management al Sistemului Informatic Integrat (SII). nu este posibilă decât prin accesarea unor baze de date. Instituţia Prefectului trebuie să reanalizeze posibilităţile de utilizare eficientă a resurselor umane şi materiale de care dispune şi să adopte o strategie de utilizare intensivă a tuturor posibilităţilor oferite de mediul informaţional.08. nu au găsit până în prezent soluţia tehnică optimă. Instituţia prefectului şi Consiliul judeţean au acces la Internet şi-l utilizează frecvent pentru realizarea sistemului informaţional cu instituţiile guvernamentale. ministerele. 1363/26. în realizarea obiectului său de activitate are ca atribuţii: crearea şi administrarea Sistemului Informatic Integrat pentru Prefecturi (SIIP). către cel care are iniţiativa legislativă. organizarea. 1. cu vegetaţie forestieră şi greu accesibile. coordonarea şi controlul aplicării actelor normative privind accesul la informaţiile şi serviciile publice electronice de către aparatul propriu. operaţionalizarea Sistemului Informatic e-administraţie. 25 . serviciile publice deconcentrate ale ministerelor care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului. interactive şi bogate în informaţii. Acest centru. simplificându-se şi chiar urgentându-se unele proceduri administrative. prin intermediul iniţiativelor legislative din domeniul administraţiei publice şi reducerea timpului de transfer al informaţiilor referitoare la reacţia cetăţenilor. Prin HG nr. Considerăm că prin înfiinţarea acestei structuri de specialitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor se va asigura coerenţa acţiunilor de reformă în administraţia publică.4 Sistemul informatic integrat în administraţia publică locală a judeţului Suceava Modernizarea comunicării instituţionale. aparatul de specialitate din prefecturi şi autorităţile publice locale etc. cum sunt cele situate în zona de şes a judeţului. Pe de altă parte. Considerăm că realizarea unor pagini web dinamice. Alte primării.Administraţie publică număr de 18 au acces la Internet (16%). multe primării care au resurse pentru susţinerea unei reţele de calculatoare. Deoarece 40% din suprafaţa judeţului cuprinde terenuri în zona muntoasă. nu dispun de resursele financiare necesare.

26 . Consiliului judeţean Suceava şi primăriilor din judeţ. create pentru a lucra integrat şi distribuit în acelaşi timp. care vor deţine seturi de atribute utile pentru ca informaţia să fie cât mai bine şi complet documentată. ceea ce va avea ca efect construirea unui GIS (Geographic Information System). Sistemul informatic specific Prefecturii judeţului Suceava. sistemul informaţional va oferi soluţia ca baza de date să păstreze şi informaţii geografice. prin baza de date completă pe care o va avea va deveni nucleul de coerenţă informaţională la nivelul judeţului. Nivelul 1. motiv pentru care este necesară poziţionarea geografică a informaţiilor deţinute. cât şi nivelului decizional al conducerii. deci în baza de date prin realizarea hărţilor electronice. Cele patru nivele create astfel vor avea roluri importante diferite. Sistemul informatic integrat al administraţiei locale a judeţului Suceava se va putea realiza prin: • constituirea de sisteme informatice proprii pentru prefectură. Administraţia publică gestionează un spaţiu geografic bine definit şi coordonează activităţile ce se desfăşoară în acest spaţiu. Pentru utilizatorii a căror activitate depinde de accesarea în timp real a informaţiilor geografice. consiliul judeţean. cât şi a componentelor software (baze de date şi aplicaţii). De aceea va fi nevoie de integrarea datelor geospaţiale în fluxul informaţional zilnic. astfel încât spaţiul electronic de comunicare creat să permită schimbul de date între primării. dezvoltarea de aplicaţii pentru punctele de injecţie informaţională în sistemul informatic al Prefecturii judeţului Suceava.Administraţie publică Suntem de părere că realizarea unui sistem informatic integrat înlătură barierele dintre informaţii şi îmbunătăţeşte fluxul informaţional existent în administraţia publică. Consiliul judeţean şi Prefectura judeţului Suceava şi dintre acestea şi alte entităţi cu care acestea colaborează. dar şi cu alte instituţii de interes judeţean cu care acestea colaborează. Consiliul judeţean şi instituţia prefectului. deci sisteme funcţionale independente. un cumul de date a căror prelucrare şi circulaţie electronică duce la realizarea unui schimb de informaţii între compartimentele funcţionale din primării. de fapt. respectiv cel al Sistemul informatic specific Prefecturii judeţului Suceava va concentra în baza de date informaţii care vor servi nivelului direcţiilor şi compartimentelor din prefectură. A informatiza administraţia publică locală a judeţului Suceava este echivalent cu a pune în funcţiune un mecanism care să antreneze funcţionarea infrastructurii hardware şi de comunicaţii. sisteme care vor interacţiona între ele. deci aplicaţii care pun în relaţii toate instituţiile administraţiei publice. Crearea Sistemului Informatic Integrat presupune şi crearea Sistemului Informatic propriu al Prefecturii judeţului Suceava. în scopul realizării democratizării accesului la informaţie. • În acest fel. Sistemul informatic integrat în administraţia locală a judeţului Suceava va avea ca scop interconectarea celor 113 unităţi administrativ-teritoriale cu Prefectura judeţului Suceava. primării şi instituţii publice de interes judeţean. Ansamblul rezultat este.

hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarilor şi ai consiliului judeţean. Nivelul 3. generare şi accesare de informaţii cu caracter public. de arhivare. furnizarea de informaţii complete despre o suprafaţă de teren. în funcţie de rolul şi drepturile pe care le au în sistem. oraş. Baza de date va fi utilizată pentru diverse prelucrări specifice. la care toţi utilizatorii se vor adresa pentru citire-scriere. Baza de date va fi şi depozitarul informaţiilor care circulă în sistem din exterior către Prefectura judeţului Suceava şi de la aceasta spre exterior. selectarea automată pe hartă a zonelor sau obiectivelor care întrunesc criteriile indicate de utilizator. arhivare electronică. Acest tip de sistem diferă de celelalte prin amploare şi complexitate. de sinteză. sociale. economice. deoarece se va crea pentru primării de municipiu. de prognoză. Aplicaţiile de interfaţă cu Sistemul informatic al Prefecturii judeţului Suceava vor face posibil transferul constant. Baza de date va fi unică. accesul la informaţie să fie controlat pe nivele de răspundere. stabilirea traseelor vehiculelor şi echipamentelor de intervenţie în situaţii de urgenţă. gestiunea reţelelor de utilităţi publice şi de transport. baza de date va asigura un complex de informaţii cu caracter operativ. se va dezvolta într-un mediu eterogen din punct de vedere al condiţiilor tehnice. utilizată pentru diverse prelucrări cum ar fi: • • • • • • • • analiza informaţiilor conţinute în harta judeţului . statistic. respectiv cel al Sistemului informatic specific Consiliului judeţean va concentra în baza de date informaţii care vor servi nivelului serviciilor şi direcţiilor din Consiliu. cât şi nivelului decizional al Consiliului. generare de informaţii agregate. în bază se va crea informaţie de tip hartă electronică. comună. unicitatea generând posibilitatea ca datele să fie lăsate libere de orice redundanţă. reprezentat de Sistemului informatic specific primăriilor. Depozitând informaţii pe diverse segmente de activitate. management de documente. Nivelul 2. va depozita informaţii care circulă în sistem din exterior către Consiliul judeţean şi de la acesta către exterior realizând un schimb informaţional des ca periodicitate şi divers ca problematică. toate aceste aspecte generând o gestiune corectă şi eficientă a informaţiilor. interfaţă informaţională cu verigile administraţiei locale. Aplicaţiile ce se vor realiza vor avea ca suport de date o bază unică de date a primăriei. administrarea să se facă într-un singur loc. gestiunea bugetelor.Administraţie publică Ca urmare. asistarea şi urmărirea planurilor de urbanism. Considerăm că prin realizarea acestui sistem va fi concentrat elementul fundamental – informaţia – iar în tratarea aplicaţiilor vor fi respectate anumite concepte: flux electronic de date. ritmic şi controlat către acesta a datelor de la 27 .

sociale. Acest feed-back informaţional va optimiza circulaţia datelor şi a documentelor între instituţiile administraţiei locale. În acelaşi timp vor sosi de la Prefectură informaţii sau date. La nivelul administraţiei publice locale există o nevoie de instruire continuă a funcţionarilor publici şi a consilierilor locali şi judeţeni pentru dobândirea de noi cunoştinţe care să conducă la creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor care se desfăşoară în sectorul public. Acest nivel este reprezentat de traficul de informaţie dinspre instituţii către prefectură şi invers. de mediu. De aceea. precum şi de domeniile şi activităţile informatizabile. având drept componente baze de date relaţionale. Arhitectura propusă pentru realizarea Sistemului Informatic Integrat în administraţia publică este arhitectura WEB. 28 . Reforma în administraţia publică nu poate fi realizată cu succes fără a se baza pe funcţionari publici şi oficiali aleşi competenţi şi performanţi care au participat la programe de training. unice. considerăm că pentru administraţia publică sunt necesare programe de pregătire structurate şi adaptate profilului şi necesităţilor specifice acestui domeniu de activitate. De aceea. Rolul administraţiei publice locale devine fundamental şi se diversifică pe măsură ce continuă să crească problemele economice. de schema legăturilor externe. Nivelul 4 este reprezentat de aplicaţiile informatice specifice punctelor de injecţie informaţională ale serviciilor publice deconcentrate şi ale unor alte instituţii de interes judeţean. Pentru ca această construcţie a sistemelor informatice să poată deveni viabilă este necesară definirea unei arhitecturi de integrare a sistemelor informatice. Pentru constituirea sistemului informatic propus pentru Instituţia Prefectului – judeţul Suceava. tot prin intermediul aplicaţiilor amintite. la nivelul administraţiei publice locale apare nevoia găsirii unor noi strategii pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă aceasta. s-a ţinut seama de organigrama acestei instituţii. Trainingul oficialilor aleşi şi funcţionarilor publici este una din cheile reuşitei reformei în administraţia publică şi trebuie să constituie o prioritate.Administraţie publică primării. etc. fundamentată pe utilizarea tehnologiilor de comunicare prin internet. pe care le întâmpină şi pe care trebuie să le soluţioneze. de schema relaţiilor de comunicare.

29 .

bază de date (securizată pe computere individuale) Compartiment E:1 N:1 audit Corpul de control al E:1 N:1 prefectului SUBPREFECT E:1 N:1 Secretar general Secretariat E:1 N:1 E:3 N:3 Compartiment E:1 N:1 relaţii publice Cabinet prefect E:0 N:1 Direcţia/Serviciul Direcţia/Serviciul . registratură .Administrativ .Financiar Contabilitate .Integrare Europeană .Controlul legalităţii actelor şi contencios administrativ .Arhivă.Programe – Strategii .Resurse umane .Acces supraveghere bază de date PREFECT E:1 N:1 E:1 N:2 Compartimentul informatic Calculator admin. Reţea – Server.Legile proprietăţii E:5 N:6 Serviciul/Biroul .Eliberare paşapoarte E:10 N:20 Schema de principiu a Sistemului Informatic Propriu propus pentru Prefectura judeţului Suceava .Coordonare Servicii Publice Deconcentrate E:11 N:14 E – calculatoare existente N – necesar de calculatoare estimat Acces pe bază de parolă individuală 30 .

juridic. relaţii cu publicul Baza de date pentru Primărie Aplicaţii pentru domeniul Protecţie socială Aplicaţii pentru domeniul taxe şi impozite Aplicaţii pentru domeniul economic Aplicaţii pentru Starea civilă şi evidenţa populaţiei 31 .Aplicaţii pentru domeniul Urbanism şi Cadastru Aplicaţii pentru Administrarea domeniului public şi privat Aplicaţii pentru domeniul Tehnic Aplicaţii pentru domeniul Administraţie publică.

Sistem informatic al Ministerului Administraţiei şi Internelor SISTEM INFORMATIC INTEGRAT ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA Aplicaţii informatice pentru interfaţa cu sistemul informatic al MAP Nivel 0 -------------------------------------------------------------------------------------Sistem informatic al Consiliului Judeţean Suceava Sistem informatic al Instituţiei Prefectului – judeţul Nivel 1 -------------------------------------------------------------------------------------Aplicaţii informatice pentru punctele de injecţie în sistem specifice primăriilor Sistem informatic al primăriilor de municipii Sistem informatic al primăriilor de oraş Nivel 2 -------------------------------------------------------------------------------------Sistem informatic al primăriilor de comună Nivel 3 -------------------------------------------------------------------------------------- 32 .

CONCEPTUL DE POLITICI PUBLICE Politici publice – acţiuni întreprinse de autorităţi locale sau centrale cu scopul de a rezolva probleme intrate pe agenda politică. Procesul politicilor publice include următoarele etape: 1. 3) Creşterea eficienţei în cazul procesului politicilor publice atât cu privire la rezultatele concrete dar şi cu privire la posibilitatea identificării din timp a unor disfuncţionalităţi care ar putea afecta aceste rezultate. Are scopuri şi obiective care sunt formulate în funcţie de anumite norme şi valori. social sau cultural proiectând în acest scop un program coordonat de acţiuni. 4) Creşterea implicării cetăţenilor şi a organizaţiilor societăţii civile în procesul de luare a deciziilor. Include decizii cu privire la resursele alocate. 2) Îmbunătăţirea calităţii politicilor guvernamentale printr-o mai bună coordonare între instituţii şi printr-o mai mare implicare a acestora în viaţa socială. Principalele avantaje ale gândirii tip politică publică spre deosebire de cea normativă/legală sunt următoarele: 1) Creşterea predictibilităţii impactului pe care îl au programele de politici publice. De obicei implică mai multe categorii de stakeholderi. POLITICI PUBLICE 2. Caracteristicile unei politici publice: • • • • • Conţine un set de măsuri concrete.1. Putem vorbi de o politică publică atunci când autorităţile locale sau centrale încearcă să modifice mediul economic. 33 . Stabilirea agendei • În această etapă diferite probleme ajung în atenţia factorilor de decizie. Actorii politici decid problemele care vor intra pe agenda politică.Administraţie publică 2. decizie ce se bazează în mare parte pe coerciţie. Descrie un cadru general de acţiune şi de aceea este diferită de o măsură izolată.

Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice • Stabilirea agendei Monitorizarea şi evaluarea Definirea problemei Implementarea politicilor publice Identificarea alternativelor şi alegerea soluţiei Figura 1. Implementarea politicii • 5. 3. Acestea sunt evaluate în funcţie de anumite criterii şi. Cu toate acestea. Nu toate politicile parcurg in realitate toate etapele descrise mai sus. urmând să fie aleasă soluţia cea mai potrivită pentru problema de politici publice.Administraţie publică 2. trebuie ţinut cont de faptul că există un flux permanent de probleme. Identificare alternativelor şi alegerea soluţiei • 4. pe baza unor analize. eventual. Definirea problemei • După ce problema este identificată şi face obiectul atenţiei factorilor de decizie sunt identificate scopuri şi obiective menite să conducă la rezolvarea acesteia. Ciclul politicilor publice Acest circuit reprezintă un model teoretic. Implementarea presupune dezvoltarea unui plan de acţiuni şi punerea acestuia în aplicare. Rolul acestor activităţi este acela de a determina eficienţa şi eficacitatea unei politici precum şi acela de a o ajusta în funcţie de evoluţia implementării şi rezultatele intermediare. De multe ori se întâmpla ca în decursul etapei de implementare să fie identificate noi probleme care vor fi ulterior supuse întregului circuit. În această etapă sunt identificate mai multe posibile soluţii. parcurgerea tuturor etapelor prevăzute se poate dovedi de folos 34 . Sau se întâmplă ca după etapa evaluării o parte dintre etape să fie reluate folosindu-se alte metode de atingere a rezultatelor prevăzute iniţial. De asemenea.

prin urmare. în interiorul guvernului. Potrivit acestei perspective agenda nu reprezintă o competiţie între grupuri cu o putere relativ egală ci mai degrabă folosirea sistematică a puterii elitelor pentru a decide care probleme vor fi luate în considerare de către sistemul politic.Administraţie publică mai ales în cazul politicilor de amploare. Perspectiva elitistă – presupune existenţa unei “elite” care domină procesul de luare a deciziilor în domeniul politicilor publice. in mod necesar. Stabilirea agendei se referă la modul în care problemele devin o prioritate pentru autorităţi. Conform acestei perspective rolul principal revine elitelor specializate din cadrul instituţiilor guvernamentale. această putere şi în cadrul celorlalte. În prezent principalele surse ale agendei politice din România sunt: • • Uniunea Europeană (toate politicile legate de acquis-ul comunitar) Societate (ex: răpirea în Irak a celor 3 jurnalişti a determinat Ministerul Apărării să dezvolte programe de training pentru ziariştii care vor să meargă în zonele de conflict) Guvernul însuşi (Ministerul Sănătăţii de exemplu încearcă să rezolve problema ineficienţei şi a resurselor financiare insuficiente dezvoltând o politică de privatizare a spitalelor ca alternativă pentru sistemul existent) • 35 . între diferite agenţii guvernamentale iar obiectul său îl reprezintă promovarea unor pachete de legi sau bugetul şi de aceea politicile ajung să se situeze destul de departe de problemele reale ale societăţii. Această perspectivă presupune că procesul de luare a deciziilor este cumva similar cu piaţa şi regulile ei. a problemelor complexe care presupun analize mai amănunţite. Cine stabileşte agenda? Perspectiva pluralistă – presupune că procesul de luare a deciziilor de către guverne este împărţit în mai multe arene distincte şi cei care au putere într-una din aceste arene nu au. aceleaşi interese existente în societate câştigă în mod constant. Acest tip de abordare se întâlneşte în special în Statele Unite ale Americii. existând un număr de interese aflate în competiţie pentru putere şi influenţă chiar şi în cadrul unei singure arene. Cu alte cuvinte. Competiţia se desfăşoară. Perspectiva tehnocrată – presupune că sursa problemelor care intră pe agenda politică nu o reprezintă mediul grupurilor de interese ci autoritatea publică în sine.

griji. În perioada anilor 60 în SUA sărăcia a făcut obiectul unui program de politici publice şi administraţia Johnson a început un “război” ca reacţie la presiunile exercitate de presă şi alţi oficiali şi nu ca rezultat al plângerilor înaintate de oamenii săraci. Boston. Ex: poluarea. 1975 36 . • Aron Wildavsky1 afirmă că autorităţile au tendinţa ca mai degrabă să ignore o problemă dacă aceasta nu vine şi cu o soluţie. Budgeting – A comparative Theory of the Budgetary Process. nu toate problemele sunt foarte bine structurate. Problemele nu sunt întotdeauna identificate de către grupurile direct afectate sau implicate. daca ea e internă sau externă. Ele reprezintă de cele mai multe ori insatisfacţii. Tipul de politică ce va fi concepută depinde mult de natura problemei. Dezastrele naturale nu pot fi considerate probleme datorită impredictibilităţii lor dar pagubele provocate de acestea pot fi asimilate problemelor de politici publice şi trebuie să fie abordate cu ajutorul unor programe de politici publice. Acest lucru se întâmplă în următoarele condiţii: • O situaţie devine o problemă când este privită ca atare. aglomeraţia din închisori. Aaron. etc. dacă e vorba de o situaţie nouă sau de consecinţa unei alte politici. Principalele întrebări care necesită răspuns astfel încât problema să fie cât mai bine definită sunt: • Problema este reală? • Ce a generat existenţa acestei probleme? 1 Wildavski. etc. morbiditatea. frustrări. Este de aceea foarte important ca problema să fie verificată şi definirea ei să aibă la bază date statistice şi alte tipuri de analize astfel încât componentele sale să poată fi identificate separat şi problema mai uşor rezolvată astfel.2. traficul. O problemă de politici publice poate fi definită ca o situaţie sau o circumstanţă care determină o stare de insatisfacţie şi care solicită în mod necesar intervenţia guvernamentală. Este de asemenea important să se stabilească fapte şi consecinţe în cazul acţiunilor ce vor fi întreprinse pentru rezolvarea problemelor respective.Administraţie publică 2.2. când este formulată şi prezentată astfel autorităţilor. În acelaşi timp. Nu orice problema devine obiectul unei politici publice.1 Identificarea problemei Definirea problemei reprezintă cea mai importantă etapă din cadrul ciclului politicilor publice deoarece dacă problema nu este bine definită sunt puţine şanse ca ea sa fie bine rezolvată. dacă problema este de amploare sau mai limitată. iar acest lucru face ca o soluţie să fie mai uşor de identificat decât în alte cazuri. Acest lucru se întâmplă frecvent în cazul propunerilor prezentate parlamentarilor O situaţie devine o problemă şi atunci când se identifică cu un anumit domeniu al acţiunii guvernamentale. DEFINIREA PROBLEMEI 2.

Exemple de obiective: • • • Creşterea pedepsei pentru persoanele găsite vinovate de abuz împotriva copiilor Construirea a încă 5 adăposturi pentru femeile victime ale violenţei domestice până în 2006 Creşterea exportului de grâu cu 10% până în 2007 Diferenţa dintre scopuri şi obiective • Este foarte important să înţelegem că atunci când descriem scopul unei politici descriem locul unde vrem să ajungem în timp ce atunci când descriem obiectivele descriem modalităţile prin care ajungem în locul respectiv. Obiectivele unei politici reprezintă modalităţi specifice şi operaţionale de a atinge scopul propus.2. Presupune luarea unor decizii despre detalii. Scopurile sunt generale şi abstracte în timp ce obiectivele sunt specifice şi concrete Scopurile şi obiectivele au meniri diferite: Obiectivele sunt esenţiale pentru că: Stabilesc rezultatul operaţional către care se îndreaptă politica respectivă. • • 37 .2 Stabilirea scopului şi obiectivelor politicii După ce există suficiente informaţii despre problema de politici publice următorul pas este de a stabili scopul şi obiectivele politicii menite să o rezolve. angajări. Exemple de scopuri: • • Scopul unui program pentru copii abuzaţi este acela de a opri abuzurile împotriva copiilor prea tineri pentru a se putea apăra Scopul unei părţi a Programului de Securitate Socială (Old Age and Survivors Insurance (OASI) este acela de a asigura condiţiile necesare pentru ca cetăţenii să aibă venituri suficiente atunci când nu mai pot munci. etc. probleme zilnice cum ar fi stabilirea unor cheltuieli.Administraţie publică • • • Care sunt dimensiunile şi diferitele aspecte ale problemei? Care sunt consecinţele în cazul în care problema nu este abordată în nici un fel? Cine este afectat de problemă? Care sunt interesele fiecărei părţi implicate? 2. Ce anume se consideră că trebuie schimbat în situaţia actuală astfel încât lucrurile să se îmbunătăţească considerabil. eventual problema să fie rezolvată? Scopul politicii reprezintă o descriere generală şi abstractă cu privire la calităţile dorite în condiţia umană şi în mediul social.

Un rol important al rolului programelor este acela de a stabili o legătură între acţiunile concrete descrise mai sus şi sursele de documentare constând în legislaţie. posibilitatea de a influenţa politicile adoptate. Dacă un actor sau un grup se află în poziţia de a dăuna sau slăbi puterea factorilor de decizie în implementarea unei politici. Ex: producătorii industriali. 3. trebuie să fie consultaţi cu privire la soluţiile ce vor fi adoptate. Dacă prezenţa stakeholderilor înseamnă un beneficiu net sau are posibilitatea de a întări implementarea unei politici. 2. Dacă stakeholderii au putere economică au.Administraţie publică Programele nu pot fi evaluate din punctul de vedere al eficacităţii daca nu există realizări parţiale concrete şi măsurabile. Ex: dacă un grup pune la dispoziţie resurse care facilitează intrarea pe o nouă piaţă. Criterii pentru stabilirea impactului/relevanţei unui stakeholder: 1. Consumatorii sunt stakeholderi importanţi pentru toate politicile care au legătură cu furnizarea de servicii. de asemenea. etc. Dacă un grup are puterea de a influenţa direcţia sau activităţile organizaţiei care trebuie să implementeze politica respectivă. Analiza stakeholderilor se axează pe două elemente importante: • • Interesul pe care îl manifestă în anumite politici publice Cantitatea şi tipul de resurse pe care le pot mobiliza astfel încât să influenţeze rezultatele unei anumite politici. De ce avem nevoie de o analiză a stakeholderilor? • • • Este bine să cunoaştem toţi actorii implicaţi şi să încercăm să stabilim posibilul impact şi în funcţie de aceştia Este bine să ştim cine ne poate ajuta şi cine ar putea afecta implementarea unei politici Diferiţi stakeholderi ne pot ajuta să identificăm soluţii pentru o problemă şi. În funcţie de dimensiunea unei politici pentru fiecare obiectiv pot fi descrise subobiective. în special în statele aflate în curs de dezvoltare se opun în mod frecvent reformelor care favorizează o economie îndreptată mai mult spre export. decizii de natură juridică. în general.3 ANALIZA STAKEHOLDERILOR Stakeholder – un individ sau un grup care poate influenţa o anumită politică sau care este afectat de aceasta. Analiza stakeholderilor este utilă atât în etapa de formulare a politicilor cât şi în cea de implementare. În decursul etapei de formulare analiza permite conceperea politicilor astfel încât adoptarea şi implementarea să se petreacă în 38 . 2. atunci ar trebui luat în considerare.

• Acces la sau control asupra unor informaţii importante Poate grupul să pună la dispoziţie cunoştinţe sau informaţii relevante? Deţine informaţii cruciale pentru conceperea unei politici sau pentru implementare acesteia? Expertiza este în acelaşi timp la fel de importantă. etc. 1981) Matricea prevede mijloace de estimare a importanţei şi impactului potenţial al diferitelor grupuri de interese într-o anumită problemă de politici publice.) Denumirea grupului O sumă a resurselor deţinute de grupurile de interese. 5. status. În decursul etapei de implementare analiza facilitează implicarea fiecărui grup în funcţie de contribuţiile pe care le pot aduce punerii în aplicare a politicii. etc. 39 . (Ex: informaţii de natură financiară. (Poate fi evaluat de la foarte ridicat la foarte scăzut sau se pot utiliza indicatori cantitativi +5. legitimitate. pozitivă sau negativă sau se pot utiliza indicatori cantitativi +5. Principalii factori care sunt luaţi în considerare sunt: • • • • Grupurile de interese Tipul şi nivelul resurselor pe care le posedă Capacitatea de a mobiliza aceste resurse Poziţia grupului în legătură cu politica discutată Grup Interesul grupului în politica respectivă Estimarea gradului de interes pe car e îl are gupul (poate fi de la foarte ridicat la foarte scăzut) De asemenea tot aici se poate menţiona care sunt interesele respective Resurse disponibile Capacitatea de a mobiliza resursele Poziţia grupului asupra problemei respective Estimarea poziţiei grupului asupra problemei (Poate fi pro sau contra. Matricea stakeholderilor (Lindenberg şi Crosby. 5.) Tipuri de resurse pe care stakeholderii le pot deţine: • Financiare şi materiale De exemplu este util de ştiut dacă grupurile au resurse financiare pentru a mobiliza o campanie de lobby sau advocacy în favoarea sau împotriva unei anumite politici sau dacă un anumit grup are influenţă majoră asupra unei sector important al economiei. coerciţie) Estimarea modului în care grupul poate mobiliza resursele.Administraţie publică condiţii cât mai bune şi fără contestări ulterioare.

Cum pot fi generate alternativele? • • În interiorul organizaţiei: brainstorming. Acest lucru nu numai că va creşte transparenţa instituţiei respective dar reprezintă o sursă foarte bună de informaţii Studierea modului în care alţii au rezolvat probleme similare • Cum alegem între diferite opţiuni? – Fiecare alternativă este evaluată în funcţie de anumite criterii relevante pentru politica în cauză. Efectele unei asemenea opţiuni sunt limitate dar ea este de preferat atunci când instituţia nu este pregătită (financiar. o combinaţie între două sau mai multe soluţii poate reprezenta cheia rezolvării problemei de politici publice. discuţii. evaluarea urmând să stea la baza alegerii celei mai bune opţiuni. O opţiune de politici publice care este considerată pozitivă de către un anumit grup poate genera insatisfacţii pentru altul. 40 .4 IDENTIFICARE ALTERNATIVELOR ŞI ALEGEREA SOLUŢIEI Alternativa de politici publice – o modalitate posibilă de rezolvare a problemei de politici publice. 2. scopul este de a găsi cea mai bună soluţie şi nu pe cea perfectă. • Coerciţia Sindicatele se manifestă în mod tipic prin încetarea activităţii dacă revendicările nu le sunt satisfăcute.Administraţie publică • Status sau poziţie socială Prestigiul sau statutul unui anumit stakeholder poate fi o garanţie că politica va primi sprijinul necesar astfel încât să îşi poată atinge obiectivele. De asemenea. etc) pentru implementarea unei alte opţiuni sau o altă opţiune satisfăcătoare nu este identificată. De aceea. logistic. Întotdeauna status-quo (menţinerea situaţiei actuale) poate fi o soluţie. grupuri interesate. oamenii săraci sau cei dezavantajaţi din anumite puncte de vedere întâmpină deseori dificultăţi în a manifesta o poziţie fermă într-un sens sau altul. În acelaşi timp. Angajaţii serviciului public de transport nu mai circulă atunci când protestează împotriva creşterii preţului la benzină sau când solicită creşteri salariale. o politică ce presupune costuri financiare rezonabile poate determina costuri foarte mari pentru mediul înconjurător. Pe de altă parte. Medicii au un cuvânt important de spus când e vorba de politici în domeniul sănătăţii pentru că se bucură de respect în societate. tehnica Delphy Consultări cu persoane. uneori. Trebuie menţionat în primul rând faptul că este aproape imposibil de găsit o soluţie care să satisfacă toate grupurile care au un interes în rezolvarea problemei într-un mod sau altul.

O singură alternativă poate fi evaluată potrivit mai multor criterii anterior menţionate. Alte criterii pot fi utilizate în funcţie de tipul de problemă aflat în discuţie. Fiecare opţiune primeşte o notă în funcţie de fiecare criteriu de evaluare. Pe rânduri sunt prezentate diferitele opţiuni.Administraţie publică Conceperea criteriilor este foarte importantă. Dacă avem un tort pe care îl împărţim unei clase de elevi putem face acest lucru în mai multe feluri: putem împărţi în mod egal tortul la numărul de elevi existent (egalitate). cea mai bună dintre acestea ar trebui selectată. se recomandă folosirea unor analize mai complexe precum: • • • Analiza cost-beneficiu Analiza de risc (mai ales în cazul politicilor de sănătate) Studii de caz (implementarea unor opţiuni pilot). Nu trebuie să pornim de la ideea că ceilalţi înţeleg exact acelaşi lucru. oferim cu prioritate celor ai căror părinţi au venituri scăzute (sprijin pentru cei mai puţin avantajaţi). dimpotrivă. etc. etc. Pentru a evita astfel de confuzii se recomandă o definire foarte clară şi cât mai amănunţită a criteriilor folosite. Când este vorba de politici de amploare sau de politici care au un impact major asupra anumitor grupuri de beneficiari sau care. este efectuat un total şi alternativa cu cel mai mare scor va fi selectată. echitatea poate fi înţeleasă în mai multe moduri. Notele pot fi acordate pe o scală de la 1 la 5. ar putea dăuna foarte mult. 41 . în timp ce pe coloane sunt enumerate criteriile. De exemplu. utilă pentru a compara. Cele mai utilizate criterii sunt: • • • Eficienţa – raportul între costuri şi rezultate Eficacitatea – în ce măsură obiectivele stabilite iniţial au fost atinse în urma implementării unei anumite politici Fezabilitate politică şi administrativă – cât de simplu este de obţinut acordul actorilor politici pentru o anumită opţiune şi cât de uşor este de implementat ulterior. putem pune tortul în mijloc şi să îi lăsăm pe ei să îşi ia câte o felie (şanse egale). Iată câteva exemple: • • • • • Stabilitate – în ce măsură obiectivele politicii vor fi sustenabile indiferent de posibile disfuncţionalităţi de pe parcursul implementării Certitudine – care este posibilitatea ca politica să funcţioneze în orice condiţii Flexibilitate – dacă opţiunea poate servi mai multe obiective sau dacă poate fi ajustată pe parcurs Comunicabilitate – dacă opţiunea este uşor de înţeles de către ceilalţi Reversibilitate – cât de simplă va fi reîntoarcerea la situaţia anterioară în cazul în care implementarea opţiunii eşuează. Este important ca criteriile folosite să fie nu numai denumite dar şi definite. După evaluarea fiecărei alternative. Mai jos este prezentat un model simplu de a selecta între diverse opţiuni. măsura şi selecta între diverse opţiuni.

riscuri. 2.Administraţie publică Criteriul 1 (eficienţă) Opţiunea 1 (menţinerea sistemului public dar conceperea unor contracte pe baza criteriilor de performanţă pentru manageri) Opţiunea 2 (parteneriat public-privat) Opţiunea 3 (privatizarea spitalelor) 4 3 3 2 12 3 4 4 5 16 Criteriul 2 Criteriul 3 Criteriul 4 (Flexibilitate) Total (fezabilitate) (Eficacitate) 2 4 2 3 11 De exemplu. Există anumite constrângeri atunci când evaluăm diferite alternative: • • • • Timp Resurse financiare Informaţii disponibile limitate Expertiză limitată. Anterior etapei de implementare este foarte important: • • • • Să se definească clar şi să existe aceeaşi înţelegere în legătură cu scopul şi obiectivele politicii Să se disponibilizeze resursele necesare Să se stabilească toate detaliile logistice şi operaţionale Să se asigure o bună comunicare şi cooperare între toţi actorii implicaţi.5 IMPLEMENTAREA POLITICILOR PUBLICE După ce a fost luată decizia în legătură cu cea mai bună soluţie următorul pas este de a o implementa. 42 . dacă dorim să îmbunătăţim serviciile de sănătate din spitale putem alege o soluţie pe baza următorului model: După ce este aleasă o anumită soluţie se recomandă efectuarea unor analize aprofundate pentru a determina impactul foarte precis al politicii. etc. etc. beneficii.

Preferinţele factorilor de decizie (legate de pregătirea lor. etc.Administraţie publică Instrumentele politicilor Unul dintre cele mai importante criterii pentru a distinge între principalele instrumente ale politicilor este măsura în care intervine statul. Modalitatea în care politicile sunt concepute şi implementate într-o anumită regiune (ex: SUA este mai dispusă să descentralizeze servicii în timp ce Franţa desfăşoară activităţi mai centralizate în general) 3. Se recomandă ca echipa tehnică (personalul specializat din cadrul 43 . ele pot fi privite şi drept constrângeri). Caracteristicile instrumentelor (resurse implicate. risc politic. Planul de acţiune este conceput în momentul în care soluţiile care se regăsesc în acte normative (sau nu) sunt transpune în acţiuni administrative concrete. activităţi necesare. valori şi credinţe) Toate aceste elemente reprezintă informaţii deosebit de importante atunci când se ia o decizie între diferite instrumente dar. constrângeri) 2. de afilierea politică şi instituţională. uneori. Contextul problemei de politici publice (actori implicaţi.) 5. grupuri ţintă. Potrivit acestei clasificări avem următoarele tipuri de instrumente: Voluntare (intervenţie redusă a statului) Familia şi comunitatea Organizaţiile non-profit Piaţa Consiliere şi informare Mixte (intervenţie medie a statului) Subvenţii Achiziţii publice proprietate Taxe Obligatorii (intervenţie ridicată a statului) Reglementări Companii publice Furnizare directă de servicii şi drepturi de Ce factori trebuie să luăm în considerare atunci când alegem între diferite tipuri de instrumente? 1. Cultura organizaţională a ong-urilor care au un rol în implementarea politcilor 4.

Distribuţia sarcinilor între diverse instituţii.6 MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA POLITICILOR Rolul activităţilor de monitorizare şi evaluare este acela de a determina eficienţa şi eficacitatea unei politici publice. Monitorizarea – activitatea de colectare de informaţii în legătură cu modul în care este implementată politica Evaluarea – formularea unor concluzii pe baza rapoartelor de monitorizare şi a analizelor suplimentare care stabilesc. Evaluarea de la finalul implementării va stabili în ce măsură scopul şi obiectivele iniţial stabilite au fost atinse. în special. Diferite instrumente tehnice ce vor fi utilizate pentru obţinerea rezultatelor preconizate (ex: acte normative de adoptat). Monitorizarea şi evaluarea au. de exemplu) 2. Cheltuieli estimate necesare desfăşurării activităţilor propuse. in practică. Dar. Dacă procesul de monitorizare şi evaluarea intermediară oferă elemente care sugerează că obiectivele nu au fost atinse sau acest lucru nu se poate întâmpla doar prin activităţile prevăzute. un rol esenţial în ajustarea politicilor pe parcursul desfăşurării lor. ca politica să continue chiar dacă obiectivele au fost atinse din dorinţa instituţiilor şi funcţionarilor de a păstra avantajele obţinute ca rezultat al politicii (acest lucru se întâmplă adesea în cazul instituţiilor care au fost create cu un scop foarte bine definit – agenţia pentru privatizare. Rezultatele intermediare ale activităţilor şi termenele până la care vor fi realizate. implementarea este finalizată numai când scopul şi obiectivele iniţial prevăzute au fost atinse. o ajustare a politicii ar trebui făcută.Administraţie publică instituţiilor publice însărcinate cu implementarea) să includă în planul de acţiune următoarele elemente: • • • • • • • • Principale acţiuni necesare implementării. Rapoarte şi vizite ce vor fi efectuate de autorităţile decidente de la nivel central (dacă e cazul). 44 . De asemenea. în termeni de rezultate nu numai de acţiuni. Uneori se întâmplă ca finalizarea politicii să fie o decizie strict politică. în realitate. atunci se poate declara încheiată politica respectivă. Când putem spune că implementarea unei politici s-a încheiat? După ce planul de acţiuni este pus în practică. se poate întâmpla. Riscuri pe care le implică diverse activităţi (posibile întârzieri sau alte dificultăţi ce pot apărea pe parcursul implementării). Termene limită de realizare a acţiunilor. impactul politicilor asupra grupurilor ţintă. de asemenea.

profitabilitatea imm-urilor înfiinţate. Acest lucru facilitează împărţirea politicii pe mai multe componente importante care sunt mai uşor de înţeles şi de abordat. ateliere de lucru. fonduri. număr de sesiuni de instruire.Administraţie publică Monitorizarea şi evaluarea trebuie să vizeze următoarele aspecte: • • • • • Modificări instituţionale ca urmare a implementării Modificări în situaţia grupurilor ţintă Costuri Cum au fost desfăşurate activităţile şi dacă există întârzieri şi de ce Concordanţa rezultatelor cu obiectivele stabilite iniţial Beneficiile monitorizării politicilor de reformă nu se limitează numai la nivelul managementului agenţiei şi raportării. personal. număr de publicaţii distribuite) Indicatori de impact (ex. rata morbidităţii) În timp ce monitorizarea foloseşte în principal primele două tipuri de indicatori. număr de imm-uri nou înfiinţate ca urmare a politicii. Tipuri de indicatori de monitorizare • • • Indicatori de input (ex. Planul de acţiune constituie un element de bază în desfăşurarea activităţilor de monitorizare. în cazul evaluării este absolut necesară utilizarea celui de-al treilea tip. logistică) Indicatori de rezultat (ex. Este foarte important ca în momentul formulării să se definească o serie de evenimente importante (milestone events) în procesul de reformă. De asemenea se recomandă implicarea partenerilor şi celorlalţi stakeholderi în această etapă pentru a profita de experienţa şi expertiza pe care aceştia le deţin. mese rotunde. În acest sens se pot organiza focus grupuri. Procesul de monitorizare poate fi folosit ca un catalizator care menţine reforma pe „calea dreaptă” în sensul în care ceea ce se monitorizează înseamnă că se şi face. Caracteristicile unui indicator: • • • • • • Util Simplu Fezabil Obiectiv Specific Etic 45 . etc. Poate contribui de asemenea la creşterea legitimităţii şi asigurarea responsabilizării celor implicaţi precum şi a sustenabilităţii politicii.

ca această responsabilitate să fie delegată sau împărţită cu organizaţiile societăţii civile. sondaje de opinie. studii de caz Rapoarte elaborate de organizaţii publice şi private precum şi de organizaţii internaţionale Monitorizarea de presă Principalele instituţii care trebuie să desfăşoare activităţile de monitorizare şi evaluare sunt cele implicate în implementarea politicii dar este foarte important. materiale rezultate în urma implementării politicii Interviuri. 46 . think tankuri.Administraţie publică Pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare şi evaluare pot fi folosite următoarele surse: • • • • Documente. etc. asociaţii profesionale. Acest lucru stimulează procesul de reformă. contribuie la creşterea transparenţei politicilor şi a gradului de responsabilizare a instituţiilor implicate. mai ales în cazul evaluării.

ro Proiectarea sistemelor informatice. Brinkerhoff. Lewis A. 1998 An Introduction to the Theory and Practice of Policy Analyses. 2003. A Guide to Regulatory Impact Assessment.A. societate informaţională. FrancoisXavier Chevallerau. SEMNE. Gopa Cartermill. Derick W. 1998 Theories of Policy Process. Paris. 2002 47 . Benjamin L.e-guvernare. OECD. DUAL TECH The e-Government imperative. H. 1999 From Policy to Practice. Brian W. Great Britain. 1968 Managing Policy Reform. Hogwood.oecd. European Communities. Sabatier. M. www. 2001 eGovernment in the Member States of the European Union.G. Jenkins-Smith. P. Victoria Stanciu. 2002 Better Policy Making.Bibliografie selectivă - Guvern. cetăţean. FKM van Nispen. Rein. Elgar Edward. 2005 www. 1983 Public Policy Instruments. Crosby.org An Introduction in Public Policies. Ed. Dan Nica. Ed. Peter John. 2000 Analysing Public Policy. London. B. Ch. Gunn. Cabinet Office. Peters. Lindblom. 1995 The policy making process.

0230 522784 E-mail: prefsv@rdslink. Bucureşti. Suceava Str. Judeţul Suceava. nr. 720026.com 2. 021 319 1521 Fax: 021 319 1508 E-mail: anca. Ştefan cel Mare. Anca Ghinea.ghinea@gov. 1 Tel. director executiv Instituţia Prefectului.Datele de contact ale formatorilor: 1. angelaioanovici@yahoo.ro. 0230 522138 Fax. sector 1 Piaţa Victoriei. expert Secretariatul General al Guvernului Unitatea de Politici Publice 011791. Angela Ioanovici.ro 48 . nr. 36 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful