INTRODUCERE ÎN UTILIZAREA CALCULATOARELOR

(ŞI A APLICAłIILOR MS OFFICE)

1

CUPRINS
Capitolul 1. Concepte de bază în tehnologia informaŃiei ............................ 5
1.1 IniŃiere în calculatoare................................................................................... 5 1.1.1 DiferenŃierea Hardware/Software/ IT – noŃiuni elementare .................. 6 1.1.2 Tipuri de calculatoare............................................................................. 7 1.2 Hardware........................................................................................................ 9 1.2.1 Unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei – procesorul................... 10 1.2.2 Dispozitive de intrare/ieşire................................................................. 11 1.2.3 Stocarea informaŃiilor........................................................................... 13 1.2.4 Dispozitive optice................................................................................. 15 1.2.5 Dispozitive electromagnetice ............................................................... 16 1.3 Software ........................................................................................................ 17 1.3.1 Sistemul de operare .............................................................................. 17 1.3.2 Compilatoare / interpretoare................................................................. 17 1.3.3 Programele de aplicaŃii......................................................................... 17 1.4 NoŃiuni de ergonomie:.................................................................................. 18 1.5 Securitatea, Copyrightul şi legea ................................................................ 20 1.5.1 Copyright şi legea privind protejarea informaŃiilor.............................. 20 1.5.2 Viruşii de calculator ............................................................................. 20 1.6 AplicaŃie – alegerea unui calculator ........................................................... 22

Capitolul 2. Utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor ................ 23
2.1. Paşi în pornirea, oprirea şi repornirea calculatorului............................. 23 2.2. Configurarea spaŃiului de lucru (Desktop)............................................... 25 2.2.1 Reglarea datei şi orei ............................................................................ 26 2.2.2 Reglarea volumului .............................................................................. 26 2.2.3 Reglarea caracteristicilor desktop-ului ................................................. 28 2.2.4 Sistemul de bază al calculatorului ........................................................ 29 2.3. Structura Harddisk-ului............................................................................. 31 2.3.1 PartiŃiile ................................................................................................ 31 2.3.2 Calea de salvare.................................................................................... 33 2.4. Lucrul cu directoare / fişiere...................................................................... 33 2.4.1 Crearea şi (re)denumirea unui director................................................. 33 2.4.2 Decuparea, copierea şi lipirea unui dosar............................................. 35

2

Capitolul 3. Procesare de text – Microsoft Word....................................... 37
3.1 Lansarea aplicaŃiei WORD..........................................................................37 3.2 Elementele unei ferestre Microsoft WORD ...............................................38 3.2.1 Bara de titlu...........................................................................................38 3.2.2 Bara de meniu .......................................................................................39 3.2.3 Bara de instrumente ..............................................................................40 3.2.4 Rigla......................................................................................................40 3.2.5 Bara cu instrumente de desenare...........................................................41 3.2.6 Barele de derulare .................................................................................41 3.2.7 Bara de status ........................................................................................41 3.3 Deschiderea şi salvarea unui document......................................................42 3.3.1 Deschiderea unui document deja existent.............................................43 3.3.2 Salvarea unui document nou creat ........................................................44 3.3.3 Închiderea documentului.......................................................................45 3.3.4 Vizualizarea documentului ...................................................................46 3.4 Formatǎri de text în Microsoft Office Word.............................................47 3.4.1. Ştergerea textului .................................................................................48 3.4.2 Explicarea barei standard de instrumente .............................................49 3.4.3 Aldin, cursiv şi subliniere .....................................................................50 3.4.4 Decuparea, copierea şi lipirea textului..................................................51 3.4.5 Găsirea – înlocuirea textului .................................................................52 3.4.6 Stabilirea tipului şi dimensiunii fonturilor ............................................53 3.4.7 Alinierea textului ..................................................................................54 3.4.8 SpaŃierea pe verticală ............................................................................56 3.4.9 Tasta TAB.............................................................................................57 3.4.10 Numerotare şi marcatori .....................................................................58 3.5 Imprimarea ...................................................................................................59 3.6 Tabele ............................................................................................................60 3.6.1 Desenarea unui tabel .............................................................................60 3.6.2 Inserarea unui tabel ...............................................................................61 3.6.3 Inserarea unei imagini...........................................................................64 3.7 AplicaŃie – realizarea unui CV ....................................................................66

Capitolul 4. Microsoft Excel......................................................................... 68
4.1 Prezentare generală......................................................................................68 4.1.1 Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel......................................................68 4.1.2 Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel .........................................69 4.1.3 Deschiderea unui registru de calcul nou ...............................................74 4.1.4 Salvarea unui registru de calcul ............................................................76 4.1.5 Introducerea şi editarea de date într-un registru de calcul ....................77 4.1.6 Închiderea unui registru de calcul .........................................................80 4.2 Utilizarea formulelor şi funcŃiilor în Microsoft Excel ...............................81 4.3 Grafice şi Diagrame în Microsoft Office Excel .........................................87 4.4 AplicaŃie – tabele şi diagrame......................................................................94 3

....2 Internetul................3......................1...................................... 103 5............ 134 4 ...........8 Imprimarea diapozitivelor .................4 Vizualizare sortare diapozitive ......1 Istoria reŃelelor de calculatoare .......... 113 6...3 Vedere generală asupra aplicaŃiei Power Point .....................2 Elementele ferestrei Power Point....................................3.........1 ReŃele de informaŃii..............................................................3........................................................................... Prezentări cu Microsoft Office Power Point .1....5 Rularea prezentării .3 ReŃeaua telefonică şi calculatoarele...6 Inserare imagini..... 100 5......... 114 6..... 97 5............... 113 6.............................7 AnimaŃie şi alte efecte speciale ..... 113 6.... Lansarea aplicaŃiei Microsoft Power Point ...............................3 Aplicarea formei diapozitivului.....................3.......................................................................... 113 6. 97 5...............2 LAN / MAN / WAN............................. 108 5.3......................3..1 Crearea diapozitivelor noi . 112 Capitolul 6....................................................................................1.............................................................. 130 Bibliografie ..............4 AplicaŃie 2 – utilizarea unui motor de căutare ............ InformaŃie şi comunicare ......................... 101 5.............. 102 5............. 98 5............................ tabele şi alte elemente grafice.... 109 5........................ 107 5.............................................. 102 5...................1......... 115 6.....3.....................................3 AplicaŃie 1 – crearea şi utilizarea unei adrese de e-mail ....................................................................................................................................................... 117 6.....................................2 Schimbarea unui diapozitiv ........................3.....................................Capitolul 5......

AplicaŃii: Dezvoltarea calculatoarelor a început aproape de mijlocul secolului XX. apare microcalculatorul Mac. Acestea ocupau spaŃii mari şi aveau nevoie de aer condiŃionat ca sa poată funcŃiona. Acesta folosea multe tranzistoare conectate pe o componentǎ de siliciu pentru a realiza un dispozitiv de calcul care a devinit rampa de lansare pentru dezvoltarea actualelor calculatoare. Au reprezentat soluŃii noi şi eficiente şi au crescut eficienŃa în afaceri. Aceştia erau plini de entuziasm faŃă de dezvoltarea calculatoarelor.Capitolul 1. oameni care intenŃionau să realizeze programe mai bune. La mijlocul anilor ´70 a apărut o nouă tehnologie: miniprocesorul. apar minicalculatoarele …totuşi foarte mari faŃă de standardele de azi. pe o bucată mică de material semiconductor. • • • 5 . Concepte de bază în tehnologia informaŃiei 1. care combină mai mulŃi tranzistori (acum milioane). moment din care putem vorbi de istoria modernă în IT. acesta devenind mult mai fiabil şi mai de încredere. când apare primul PC. ceea ce a atras un grup de entuziaşti cunoscuŃi sub numele de „hackeri”. mai rapide şi mai elegante. care dădeau de multe ori erori. Aceşti hackeri nu trebuie confundaŃi cu cei din zilele noastre. De notat este faptul că numele de calculator personal încă nu exista.1 IniŃiere în calculatoare Mică istorie IT. al companiei IBM. În 1950 – companiile încep să utilizeze primele versiuni ale calculatoarelor (mainframe-uri). ceea ce duce la reducerea dimensiunilor unui calculator. primul fiind numit astfel în 1981. În anii ’70 – mainframe-urile şi minicalculatoarele erau prezente în toate companiile şi principalele departamente. În 1977. În 1947 – apare tranzistorul din material semiconductor. La sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70. Minicalculatoarele au fost introduse în universităŃi şi alte instituŃii de învăŃământ pentru că erau ieftine. la compania Apple (compania născută în garajul legendarilor Steve Jobs şi Steve Wozniack). Spre sfârşitul anilor ‘50 apare circuitul integrat. Acestea erau accesibile şi proiectate pentru a putea suporta modificări ulterioare. calculatoarele erau aparate electromecanice de foarte mari dimensiuni. Ei sunt cei care au pornit revoluŃia calculatoarelor personale. în continuare vǎ prezentǎm câteva etape mai importante care formeazǎ ceea ce putem numi istoria veche: • • • • • În 1940.

Bryce 3D. tabelelor şi diagramelor şi folosirea lor în prezentări tipărite sau alte forme digitale variate (ex.sau tri-dimensionale : Photoshop. continuând cu educaŃia şi terminând cu arta: • folosirea unui editor de texte pentru crearea de materiale şi prezentarea lor într-o formă tipărită (ex. AplicaŃiile calculatorelor sunt multiple şi acoperǎ aproape toate domeniile. calculatoarele Mac şi PC au cunoscut întâi o răspândire foarte largă în mediul afacerilor şi apoi la utilizatorii casnici (se estimează că în lume există cam un calculator la 6 persoane). Microsoft Office Excel. 3D Studio Max. Unix. infrastructură. despre distracŃie si petrecerea timpului liber . Maya.1 DiferenŃierea Hardware/Software/ IT – noŃiuni elementare Atunci când ne referim la un calculator. Microsoft Office Access). IT – acronimul pentru Information Technology (tehnologia informaŃiei). luǎm în considerare douǎ elemente: „hardware” şi „software” . modificând toate noŃiunile despre eficienŃa muncii şi.În perioada ulterioară. mai accesibile. au apǎrut standarde comune. – printr-o analogie grosierǎ. Solaris. • crearea graficelor. • • * Ex.1. Software reprezintă totalitatea programelor care rulează pe un calculator. AplicaŃiile s-au dezvoltat pe o plajǎ foarte largă. S-au dezvoltat astfel încat au devenit din ce în ce mai rapide.). au apǎrut tot mai mulŃi operatori şi dezvoltatori în domeniul IT ( programe. Pe lângǎ acestea mai existǎ aplicaŃiile speciale de genul complilatoarelor. iar totalitatea cunostinŃelor noastre reprezintǎ partea de software. Windows. etc. bi. etc. • folosirea aplicaŃiilor de prezentǎri (Microsoft Power Point) pentru a face un curs mai atractiv. s-au interconectat. corpul uman poate fi considerat partea de hardware. Open Office Spreadsheet). mai fiabile. Corel. Linux. 6 . 1. de ce nu.).). Este suportul fizic pe care rulează o platformǎ (ex. tehnologii. Open Office Writer). La acestea douǎ vom face referire pe parcursul cǎrŃii. de la inginerie. folosite la dezvoltarea de alte aplicaŃii. agenŃii de coordonare şi eficentizare a acestui spaŃiu virtual. • editarea unor imagini (de la binecunoscutul MS Paint pânǎ la aplicaŃiile mai complexe. programele şi aplicaŃiile. aplicaŃii. • folosirea comunicaŃiei prin Internet şi poşta electronică pentru a accesa şi schimba informaŃii. Microsoft Office Word. • folosirea unor baze de date pentru a uşura munca (ex. etc. • Hardware – reprezintă numele generic dat totalitaŃii părŃilor fizice ale unui calculator. Poser.

• • THINCLIENT PC WORKSTATION PC DESKTOP PC Fig.1. 1 Tipuri de calculatoare statice B.1. Desktop („personal calculator” .PC) – folosite. în birouri). în cazul în care există o reŃea de calculatoare. care se conectează la un server printr-o reŃea şi care poate accesa şi lucra cu diferite aplicaŃii aflate pe server (monitor + tastatură + mouse). dezvoltare de software etc. 7 . Mobile: • Laptop sau notebook – oferă mobilitate. poate susŃine aplicaŃii diverse şi controlează traficul în reŃea (ex. Workstations – folosite pentru aplicaŃii în inginerie (cad / cam). în funcŃie de scopul pentru care a fost creat. în general pentru tot ceea ce necesită o viteză şi o putere moderate. nu au o putere foarte mare dar au o aplicabilitate foarte largă. în general. atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru uz casnic. Thin client – este un terminal inteligent cu capacităŃi de procesare locale. au diferite forme şi mărimi – tendinŃa este de a le minimaliza pentru un spaŃiu tot mai mic. viteză şi capacitate de lucru comparabilă cu un desktop sau un workstation. Statice : • • Server . există mai multe tipuri de calculatoare: A. capacităŃi grafice de înaltă calitate.folosit ca şi coordonator.. viteză mare.2 Tipuri de calculatoare Din punctul de vedere al hardware-ului. are capacitate de lucru foarte mare.

totul la dimensiuni foarte reduse. la un moment dat. Ca şi tipologie. rol de server sau de desktop. În funcŃie de aplicaŃiile care rulează pe unitatea respectivă. serverele pot fi de mai multe feluri: • • • Server pentru baze de date Server pentru e-mail PPTP server etc. Din punctul de vedere al software-lui. 2 Tipuri de calculatoare mobile • • Tablet PC . rolurile nu sunt la fel de bine delimitate. acesta poate îndeplini. 8 . care integrează tehnologia „pen” – stilou Pocket PC – un mini calculator care încorporeazǎ caracteristicile unui calculator personal (cel puŃin la nivel de software).TABLET PC NOTEBOOK POCKET PC Fig.notebook cu aceleaşi caracteristici.

Dispozitive de intrare (mouse. diferenŃa între calculatoare făcându-se în funcŃie de producǎtorul. Figura 4. hard disk. Un calculator idealizat poate fi astfel reprezentat : Procesorul Stocarea informaŃiei Dispozitive intarare / ieşire MAGISTRALA Figura 3. Dispozitive periferice – dispozitive care se pot decupla de la calculator fără a se închide în prealabil. imprimante. Magistrala – echivalentul unei autostrǎzi (diferenŃa constǎ în faptul cǎ prin traseele acesteia „curge” informaŃia). cd/dvd rom.). etc. versiunea. light pen. difuzoare. cartuşe. procesor. Placa de bazǎ şi sursa unui calculator 9 . harddisk. Calculatorul idealizat • • • • • • CPU – unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei.2 Hardware Orice calculator are în comun cu celelalte calculatoare elementele de hardware (placa de bază. în care se execută calculele pe baza tactului unui ceas (procesorul).). Toate sunt alimentate prin intermediul sursei de alimentare. etc. sintetizatoare de voce). Dispozitive de stocare a informaŃiei (memorii. performanŃele componentelor lui. Dispozitive de ieşire (unităŃi de afişare video. dischete).1. tastatură.

Exemplu: Tipuri de procesoare. în mod ideal. Figura 5. În general. pot fi două sau mai multe. fiecare cu diverse modele (Pentium. dar în cazul staŃilor de lucru mai puternice. transferul informaŃiei şi prelucrarea ei în CPU: RAM / ROM / HDD MOUSE / TASTATURA / MONITOR CPU MEMORIE INTERFEłE MAGITRALA Figura 6. etc.). există un singur procesor.1.1 Unitatea centrală de prelucrare a informaŃiei – procesorul Procesorul reprezintǎ „creierul” calculatorului şi este locul în care au loc cele mai multe operaŃii. În continuare vǎ prezentǎm modalitatea în care se realizează. Transferul informaŃiei în CPU 10 . Viteza procesorului se măsoară în MHz (frecvenŃa de prelucrare a informaŃiei). Există mai multe tipuri de procesoare. Athlon. în funcŃie de firma care le produce (ex. Celeron. Intel.2. respectiv Duron. AMD).

Figura 7. 1. plăci video.2 Dispozitive de intrare/ieşire Sunt dispozitivele cu care se pot introduce sau se pot afişa informaŃii în calculator. prin intermediul magistralei şi al sloturilor de expansiune. în prealabil. paralel (pentru imprimante de obicei). A. iar comunicarea în cadrul unităŃii se realizeazǎ prin intermediul magistralei de date. informaŃia şi electricitatea se transferǎ în continuu în CPU (atunci când calculatorul este pornit). light pen. la portul serial. sau plăci de reŃea (NIC). hard disk. InformaŃiile despre aplicaŃii – se pǎstrează în RAM atâta timp cât aplicaŃia este folosită. de sunet. au fost încărcate în memoria RAM. joystick. Salvarea informaŃiei – se realizează din RAM.2.). RAM & ROM – comunicǎ în mod constant cu CPU. De exemplu: • UnităŃi de afişare video: monitoare (CRT – monitoarele gen „televizor” sau LCD/TFT – monitoarele plate). prin intermediul magistralei. etc. Tipuri de monitoare 11 . CD-ROM drive. AplicaŃiile software – pornesc de pe floppy disk. mouse – cu sau fǎrǎ cablu (wireless).Dispozitive de ieşire – afişează rezultatele procesării realizate de calculator. într-o formă oarecare de stocare a informaŃiei. B. Dispozitive de intrare – introduc date în calculator (tastatură.În mod constant. placă de reŃea după ce. Exportarea informaŃiei – se realizează din RAM şi CPU. dupǎ urmǎtorii paşi: • • • • • • InstrucŃiuni de boot – datele se salvează în memoria ROM până în momentul în care sunt trimise în afară (cineva porneşte calculatorul). scanner.

ex. 12 . mufele sunt diferite (ca mărime şi formă). monitorul mufǎ de culoare albastră. la fel ca şi mufa care deserveşte conectarea acesteia la calculator şi placa de bazǎ). scannere. tastaturi. memorii VGA PORT . imprimante. Unitatea hard şi porturile pentru conectarea dispozitivelor de intrare/ieşire Notǎ : în general. Boxe. De asemenea. etc. astfel încât un cablu şi implicit o mufǎ a acestuia nu poate intra decât într-o singurǎ locaŃie în calculator. Dispozitivele de intrare / ieşire se conectează la calculator prin intermediul porturilor de pe placa de bazǎ sau fǎrǎ cablu (wireless. boxele au mufa de culoare verde.monitor Figura 8. format mare de imprimare. bluetooth.). etc. pentru a fi identificate mai uşor poziŃiile (tastatura are cel mai adesea mufa de culoare verde. prin infraroşu. . Un exemplu pentru porturile de intrare pentru aceste dispozitive este arătat în figura de mai jos: SURSA -ALIMENTARE TASTATURA MOUSE PORT PARALEL -imprimante BOXE USB .• • Imprimante (uzuale. mufa microfonului este cel mai adesea roz. laser sau cu jet de cernealǎ). mouse. mufa mouse-ului are culoarea mov. etc.imprimante. sintetizatoare de voce. există : • Coduri de culori.

Există astfel două tipuri de RAM (SDRAM şi DDRAM) • Fig.3 Stocarea informaŃiilor Dispozitivele de stocare a informaŃiilor pot fi permanente sau temporare. se şi scrie) este volatilă. ROM este nevolatilă. conŃinutul ei se şterge în momentul în care se închide calculatorul. Memoria – tipuri de memorie Într-un calculator există trei tipuri de memorie: • Memoria ROM (read only memory – memorie care este doar citită) este o memorie permanentă care conŃine programul de start al calculatorului. Exemple de medii de stocare a informaŃiei: memorii. în funcŃie de modul în care este reŃinutǎ informaŃia. prin reŃinerea informaŃiilor pe care 13 . 9 Exemple de memorii dinamice Notǎ: Memoria DDR SDRAM este o memorie de mare vitezǎ capabilǎ de operaŃii complexe care necesitǎ o vitezǎ mare de procesare.• Simboluri care identificǎ pe spatele unitǎŃii hard (fig. discuri optice (cd/dvd-rom). totodatǎ.2. rezervat îmbunătăŃirii performanŃelor sistemului. 1. • Memoria cache – este un RAM de mare viteză. şi anume conŃinutul ei rămâne şi în cazul în care calculatorul este oprit. hard disk. memory stick-uri. Memoria RAM (random access memory – memoria care este cititǎ şi pe care. etc. Este folosită pentru a stoca programe şi date care nu se schimbă.8) echipamentul care se conectează. este cea mai des folositǎ în prezent.

care testează acurateŃea datelor şi corectează erorile.073.627.• microprocesorul este posibil să le folosească pentru a permite timpi de accesare mai rapizi. mai există şi memoria ECC (error correcting code – codul de corectare a erorii).511. Bit / byte şi multipli Pentru a înŃelege diferenŃa între unitǎŃile de stocare a memoriei trebuie sǎ discutǎm întâi de unitatea de mǎsurǎ a acestora. Un grup de 8 biŃi este egal cu un byte (octet).045.099. şi este singurul înŃeles de calculator.824 bytes 1 terabyte = 1024gigabytes = 1. Acesta reprezintǎ un şir de 1 şi 0. 0 şi 1 reprezintă două stari diferite posibile a unei componente şi sunt cunoscute sub numele de bit. trebuie înŃeles faptul cǎ spre deosebire de om. calculatorul foloseşte limbajul binar (0 şi 1). De aceea. În plus.000 biŃi 8 milione biŃi UNITATEA DE INFORMAłIE Bit (b) Byte (B) – Octet Kilobyte (KB) Megabyte (MB) Gigabyte (GB) Terabyte (TB) Unitate binarǎ (1sau 0) 8 biŃi 1 kilobyte= 1024 bytes 1 megabyte = 1024 kilobytes = 1. DEFINIłIA NUMARUL APROXIMATIV DE OCTEłI (BYTES) 1 bit 1 byte 1000bytes 1 milion bytes NUMARUL APROXIMATIV DE BIłI (DIGIłI) 1 bit 8 biŃi 8. • • • Bitul 0 poate însemna 0 volŃi de electricitate Bitul 1 poate însemna 5 volŃi de electricitate. Bitul este unitatea de informaŃie a unui calculator. Conversia bit\byte\megabyte\gigabyte\terabyte 14 . care reprezintă un singur caracter de informaŃie.576 bytes 1 gigabyte = 1024 megabytes = 1.741.778 bytes 1 miliard bytes 8 miliarde biŃi 1000 miliarde bytes 8000 miliarde biŃi Figura 10.

În ceea ce priveşte viitorul. Ambele dispozitive au un laser care citeşte datele. Şi. portabile (legate de obicei prin intermediul porturilor USB). ironic. teoretic de apoximativ 1000 ori. Un CD are o capacitate de până la 800 MB (aproximativ 90 minute de înregistrare). Aşa cǎ nu ne hazardǎm sǎ afirmǎm cum vor arǎta calculatoarele în viitor.7 GB şi 17 GB. la ritmul în care evolueazǎ calculatoarele şi industria IT. Fig.Notǎ: traducerea cuvântului byte în limba romanâ este octet. Instrumentele care citesc / scriu datele sunt CDROM / DVDROM (CD-RW / DVD-RW). care inscripŃioneazǎ suprafaŃa discului. Cu siguranŃǎ însǎ cǎ vor fi tot mai mici ca şi dimensiuni şi tot mai puternice. sǎ sperǎm cǎ ne vor ajuta sǎ avem mai mult timp pentru noi.4 Dispozitive optice Acestea sunt reprezentate de CD şi DVD. Aceste dispozitive pot fi interne (se conecteazǎ în interiorul unitǎŃii hard la un cablu de date special) sau externe. Pentru cǎ. în prezent acordǎm mai mult timp calculatoarelor decât nouǎ înşine.2. Totuşi am insistat să se folosească noŃiunea din limba englezǎ pentru motivul cǎ acesta este cuvântul uzual în limbajul IT. Aceste discuri folosesc laserul pentru a citi şi scrie datele. Mărimea memoriei poate varia în funcŃie de tipul PC-ului: de la 32 MB (Pentium 2) la 2 GB şi mai mult pentru calculatoarele de putere mai mare. în timp ce discurile se învârt (discurile au pe ele o spirală ca la discurile LP numita CLV -constant liniar velocity – viteză liniară constantă). iar un DVD are o capacitate între 4. 1. practic însă. orice predicŃie ar fi mai mult o presupunere. Variantele pot fi “recordable” (înregistrabile – adicǎ permit o singură inscripŃionare) sau “rewritable” (reinscriptibile – pot fi scrise şi rescrise de mai multe ori. Măsurarea memoriei se face în MB (Megabyte) sau GB (Gigabyte). folosit pentru a exprima capacitatea unei unităŃi de stocare a memoriei. nu au o durată de utilizare atât de mare). de ce nu. 11 Exemplu de CDrom drive 15 . CDROM-urile RW au în plus un alt laser mult mai puternic.

Acestea pot fi hardisk-uri ATA (se conectează la calculator printr-un IDE. care folosesc electromagnetismul pentru a decoda datele.1. iar informaŃia rǎmâne pe acesta şi dupǎ oprirea calculatorului. Acestea au fost în schimb înlocuite cu memoriile externe pe USB (Flash Pen USB drive ). Hardisk-urile au o capacitate de stocare a informaŃiei mult mai mare decât alte medii de stocare (CD. Dischetele Reprezintǎ discuri de capacitate foarte mică. Acestea pot fi interne sau externe (cartuşe). etc. care are o funcŃie de control) sau SCSI (se conectează la calculator printr-o magistrală separată de magistrala întregului sistem şi sunt mai puŃin uzuale).5 Dispozitive electromagnetice Hard disk drive Reprezintǎ o serie de dispozitive foarte rapide. Exemplu de Floppy disk drive 16 . Sunt citite de Floppy disk drive. Notǎ: a nu se confunda memoria RAM cu Hardisk-ul.2. dischetele nu mai reprezintǎ o alegere recomandatǎ. RAM-ul este folosit pentru aplicaŃiile care ruleazǎ în timp ce calculatorul este pornit şi este volatilǎ. valori cuprinse între 5400 rpm (rotaŃii per minut) şi 7200 rpm. din mai multe motive: capacitate mică de stocare a datelor. de 1.). Notǎ: la momentul scrierii acestui ghid. în timp ce Hard disk-ul este permanent. în prezent. sau chiar mai multe mii de GB (TeraB). dischetǎ. care funcŃioneazǎ pe aceleaşi principii ca un hard disk. DVD. cu valori cuprinse între câŃiva GB până la peste 300 GB. până la 10 K rpm sau 15 K rpm la un workstation. preŃ ridicat şi fiabilitate scăzută. Viteza de rotaŃie are. Figura 13.44MB.

2 Compilatoare / interpretoare Reprezintǎ o serie de programe speciale care traduc limbajul nostru uzual în limbajul calculatorului. Solaris. Sun. interfaŃa om /calculator.1. PC tools. prelucarea datelor folosind foi de calcul: în general. Linux.3. MAC. În cazul interpretoarelor. Acest set de programe poate fi împârŃit în trei mari categorii : • • • Sisteme / platforme de operare Compilatoare / interpretoare Programe de aplicaŃii 1. Editoarele de text. în care se pot lansa mai multe aplicaŃii o dată). Sistemul de operare poate fi de două feluri. o aplicaŃie care poate fi folosită ca suport pentru crearea unei noi aplicaŃii (C++.3. crearea şi executarea de programe. etc.3 Software Se referă la acele programe şi aplicaŃii care rulează şi care transformă componentele hardware într-un calculator operaŃional. numit limbaj maşină. din care exemplificǎm: • Utilitarele – reprezintǎ programe destinate unei mai bune funcŃionări a sistemului de operare. Este esenŃial şi reprezintǎ primul lucru care se instalează pe calculator. tabelele.). sunt folosite pentru organizarea fişierelor. Exemple de sisteme de operare: Windows.3.3 Programele de aplicaŃii Sunt destinate anumitor domenii. Acestea reprezintǎ interfaŃa dintre noi şi calculator şi sunt folosite în rezolvarea de probleme. 1. pentru folosirea rapidǎ a resurselor calculatorului (Norton Utilities. iar în cazul compilatoarelor poate rezulta un program independent. în funcŃie de numărul de sarcini pe care le poate executa în acelaşi timp: monotasking (sistemul de operare Dos în care fiecare instrucŃiune se execută linie cu linie şi poate executa o singură aplicaŃie o dată) sau multitasking (sistemul de operare Windows 98/xp/me/ce/Vista. cel mai comercializat şi des utilizat este pachetul MS OFFICE 17 • . execuŃia se produce linie cu linie (Basic). 1. Java. Acesta supervizează funcŃionarea calculatorului.1 Sistemul de operare Reprezintǎ un pachet de programe speciale sau o platformǎ care asigură operaŃionalitatea calculatorului. Norton Commander).

astfel încât articulaŃiile mâinilor să fie întotdeauna într-o poziŃie neutră (intermediară). etc. la fiecare 50 minute. pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om şi munca sa. Excel – calcul tabelar.jpg (imagine). rezultatele fiind măsurate în indici de eficienŃă şi bună stare de sănătate a omului”. prin definiŃiile pe care le dau ergonomiei. rotiŃi umerii sau braŃele. de genul nume fişier. pentru a reduce tensiunea muscularǎ. în documentele OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii aceasta este definitǎ în felul urmǎtor: “Ergonomia este aplicarea ştiinŃelor biologice. umane. dacă este nevoie.ext. .). micşoraŃi nivelul de iluminare (iluminarea cea mai bună este cea indirectă). faceŃi exerciŃii simple. fiecare tip de program este identificat printr-o terminaŃie (extensie).ini (fişier de sistem – utilizat de sistemul de operare). etc. calcul de rezistenŃe (Orcad Pspice. trebuie Ńinut cont de anumite norme de ergonomie: Măsuri preventive în lucrul cu tastatura: • • • • • ajustaŃi tastatura. etc. unde ext este extensia si poate fi : .• • (Word – prelucrare de text şi tehnoredactare. pentru a activa circulaŃia sangvină şi masaŃi-vă mâinile şi antebraŃele. poziŃonaŃi calculatorul astfel încât lumina de la fereastră să nu se reflecte din ecran în ochi (puteŃi pune. 18 . Access – baze de date. Astfel. Paint. Notǎ: în general. scot în evidenŃă caracterul interdisciplinar al acesteia. Măsuri preventive privind gradul de iluminare: • • • asiguraŃi-vǎ cǎ lumina cade indirect pe monitor. Proiectarea asistatǎ cu aplicaŃii de electronicǎ. jaluzele sau draperii). . sprijinind antebraŃele pe reazemele scaunului.xls (excel). reglaŃi poziŃa tastaturii la o înălŃime care să permită articulaŃiilor să rămână drepte.exe (fişier executabil. a muncii cu calculatorul. relaxate. AutoCad. etc. Power Point – prezentări. odihniŃi-vă atunci când se încarcă un program sau când apare clepsidra pe monitor. Pentru o organizare eficientă şi fără urmări fizice asupra organismului nostru. construcŃii şi arhitecturǎ. .4 NoŃiuni de ergonomie: InstituŃiile specializate. Editoarele grafice – sunt folosite pentru prelucrarea de imagini şi fotografii: Adobe. Labview. 1. Corel Draw.). relaxaŃi-vă mâinile. în corelaŃie cu ştiinŃele tehnice. Matlab.

Odatǎ la 50 minute faceŃi o pauzǎ indiferent dacǎ vǎ simŃiŃi sau nu obosiŃi !!! folosiŃi substanŃe antistatice pentru curăŃarea monitoarelor. ŃineŃi coatele apropiate de corp. lucru care se poate datora unei rate de reîmprospătare a imaginii (refresh rate) prea mici.• materialele scrise pe care le folosiŃi în timpul lucrului la calculator este bine să le aşezaŃi la acelaşi nivel cu monitorul. Se întâmplă ca monitorul să pâlpâie. pentru a vă asigura sănătatea ochilor. singura cale de a înlătura aceste inconveniente este cumpărarea unui nou monitor (monitoarele plate. 19 . ori de câte ori vă dor ochii. nu loviŃi tastele. dar să nu fiŃi nevoiŃi. din această cauză. care nu atrag praful şi instalaŃi un filtru pe ecran. folosiŃi ambele mâini pentru a efectua operaŃii mai complexe (care presupun combinaŃii din mai multe taste). fără distorsionǎri sau mişcǎri ale imaginii. faceŃi o pauză şi priviŃi undeva în depărtare. atunci aşezaŃi tastatura pe genunchi. ci atingeŃi-le uşor. aşezaŃi-vă la o distanŃă de cel puŃin 40 de cm de ecranul monitorului. poziŃionaŃi monitorul la nivelul ochilor sau puŃin mai jos. faceŃi un control oftalmologic periodic. astfel încât braŃul să formeze un unghi de 90 de grade cu antebraŃul. dacă masa este prea înaltă. ClipiŃi des pentru a vi se umezi ochii. pentru protecŃia dumneavoastră. să vă aplecaŃi înainte pentru a vedea ce scrie pe ecran. iar degetele uşor curbate pe tastatură astfel încât încheieturile mâinilor să nu fie înclinate sau sprijinite pe masă. asiguraŃi-vă că biroul şi scaunul au înălŃimea corectă – antebraŃele şi coapsele trebuie să fie aşezate la orizontal. sunt mult mai recomandate pentru a vă proteja vederea). Uneori. Pentru relaxare. dupǎ care reveniŃi în poziŃia de aşteptare şi relaxaŃi degetele. închideŃi ochii şi acoperiŃi-i cu podul palmei. Măsuri preventive privind lucrul cu monitorul: • este recomandat ca monitorul să arate întotdeauna caracterele clar. • • • • • Măsuri preventive privind lucrul cu calculatorul: • • • • • • • • • nu folosiŃi calculatorul decât atunci când este necesar. de tip TFT. ŃineŃi spatele drept. tălpile sprijinite în întregime pe podea sau pe un postament. încercaŃi să staŃi la o distanŃă cât mai mare de monitor. uneori chiar insesizabil. Se recomandă utilizarea unei rate de reîmprospătare de minim 75Hz. închideŃi monitorul când nu îl utilizaŃi.

prevede. vǎ prezentǎm principalele tratate internaŃionale privind drepturile de autor: • 14 martie 1996 . în funcŃie de acŃiunea lor. Se spune că rata pirateriei soft din tara noastră este una dintre cele mai ridicate din lume.8 din privind dreptul de autor şi drepturile conexe • 1996 – Tratatul WIPO privind copyright-ul • 1998 – Actul privind copyright-ul mileniului digital (DMCA) • 22 May 2001 – Directiva 2001/29/EC privind armonizarea unor aspecte privind copyright-ul şi drepturile similare în societatea informaŃionalǎ 1.5. un virus care infectează fişiere executabile. În continuare.5.1 Copyright şi legea privind protejarea informaŃiilor Prin pirateria software se întelege folosirea nepermisă si utilizarea fără drept de autor a unui software. vIRC_Worm – folosesc diverşi clienŃi de IRC pentru a se replica. mIRC_Worm. protectia drepturilor de autor pentru programele de calculator (software). Totuşi. În funcŃie de modul de replicare sunt : I_Worm – folosesc e-mailul ca şi mediu de replicare. virusul se ataşeazǎ de e-mail şi se propagă astfel între mai multe sisteme informatice). Virusul informatic păstrează anumite caracteristici ale acestuia. printre altele.” În general. Pe scurt se consideră infracŃiune informatică orice folosire fară licenŃă a unui soft sau altui produs informatic. network worms – încearcǎ infectarea unei reŃele. când va fi lansat dintr-un program infectat. Legea nr. pIRC_Worm.2 Viruşii de calculator Prima conexiune care apare atunci când vorbim despre un virus este cea legatǎ de virusul biologic. vǎ prezentǎm cel mai des întâlniŃi viruşi: • Viruşii informatici – reprezintǎ programe capabile să se replice. cunoscută si sub numele de legea copyright-ului. sau pur şi simplu infectarea aleatorie a unor calculatoare 20 .legea nr. • Viermii – reprezintǎ programe care se replică între sisteme informatice (spre exemplu folosind poşta electronică. În continuare. Spre exemplu. va încerca să "infecteze" şi alte executabile de pe disc. orice tip de program care afectează negativ un sistem este numit virus.5 Securitatea. O definiŃie cuprinzǎtoare pentru un virus informatic ar fi: „un program de calculator capabil sa se replice şi care prin natura lui determină declanşarea unor acŃiuni menite să distrugă parŃial sau complet partea software a calculatorului.1. Copyrightul şi legea 1.8/1996. aceştia sunt de mai multe feluri.

Kaspersky. Singurul mod de a virusa calculatorul este de a-l porni cu acea unitate de boot. dar cu o altă extensie executabilă.ini (Note.ini). dar care transformǎ calculatorul infectat într-o „victimǎ” care poate fi controlatǎ de la distanŃǎ. Avast. MBR-ul sau sectoarele de boot de pe discurile fixe. dacǎ aveŃi un document cu extensia txt. redirecŃioneazǎ accesul pentru anumite pagini de internet.• Programele Trojan – programe care par inofensive. Nod.jpg. Pentru a ne putea proteja de viruşi este nevoie în primul rând de un soft antivirus. (Note. Singura modalitate de replicare a acestor viruşi este boot-area calculatorului de pe discul infectat. De asemenea. Spre exemplu. vǎ mai recomandǎm: o sǎ folosiŃi doar soft-uri care ştiŃi cǎ sunt legale o sǎ scanaŃi conŃinutul dischetelor. care să scaneze orice fişier din calculator. cel de al doilea este infectat. Viruşii însoŃitori (companion) sunt viruşi care creează un fişier cu acelaşi nume. sau care decripteazǎ parole şi le trimite mai departe. Viruşii de boot – sunt viruşii care se replică folosind sectorul de boot al dischetelor. FProt. Acesta salveazǎ într-un fişier (log) rezultatele scanǎrii şi dezinfectǎrii: Figura 14. Norton Antivirus. Viruşii paraziŃi – sunt viruşii care infectează fişierele care se pot lansa astfel încât să aibă o anumită acŃiune.txt) şi lângǎ el altul cu extensia . Exemplu de log 21 .pif o sǎ aduceŃi sistemul de operare la zi (update) o sǎ aduceŃi softul antivirus la zi (update) • • • • Exemple de softuri antivirus : BitDeafender. a memorilor externe sau a cd / dvd-urilor o sǎ nu executaŃi programe despre care nu ştiŃi ce reprezintǎ o sǎ nu deschideti ataşamente despre care nu ştiti de unde provin sau care au o extensie dublǎ: poza.

monitor) • un sistem de operare. se mai pot alege diverse plǎci de reŃea. VGA Nvidia 7600GS 256MB DDR3. SB 8ch. 512MB DDR2 800. 256MB. mouse.. de asemenea poate diferi suportul pentru procesorul de pe placa de bazǎ) • un harddisk • o memorie • placa video şi dispozitivele periferice (tastaturǎ. Acestea sunt elementele de bazǎ asigurǎ funcŃionarea fizicǎ a unui calculator şi interfaŃa „prietenoasǎ” cu utilizatorul. nVidia Sh. Keyboard wireless SB + monitor TFT 21” 22 . 1xPCIex16/2xPCIex1/1xPCI. 160GB 8MB. avem nevoie de: • carcasa unitǎŃii hard (cu sursa de alimentare) • o placa de bazǎ • un procesor (compatibil pe placa de bazǎ – placile mai vechi nu sunt compatibile cu anumite tipuri de procesoare mai noi.1. TV Tuner. ASRock ALIVENF6P-VSTA. Sg. Intel(R) Core(TM) 2 Duo E6300. plǎci de sunet. Case Delux MT376 + monitor CRT 17” + Tastatura PS/2 Mouse PS/2 • Un calculator cu performanŃe ridicate (şi cu un preŃ mai crescut): Asus DAV-D22A. HDD S-ATA 250GB. Lan. FDD.11b/g. 1GB Dual Channel DDR2-533. etc. plǎci adiŃionale de memorie. şi anume.6 AplicaŃie – alegerea unui calculator Atunci când alegem un calculator trebuie sǎ avem în vedere care sunt elementele esenŃiale pentru ca acesta sǎ funcŃioneze. WLan 802. DVD-RW Asus. Un exemplu de alegere a unui calculator: • Un calculator acceptabil (atât ca şi preŃ cât şi ca şi performanŃe): AMD Sempron LE-1100. DVD+-RW 16x Super Multi. MB Intel G965/ ICH8DH. În funcŃie de utilizarea pe care dorim sǎ o dǎm calculatorului.

oprirea şi repornirea calculatorului Orice calculator se porneşte de la butonul de Start al UnitǎŃii Centrale. O primă variantă constă în a apǎsa click stânga cu mouse-ul. Figura 1. Utilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor 2. are desenat semnul Windows – o pictogramǎ pentru o fereastră). Figura 2. Paşi în pornirea. Butonul de start • Un al doilea pas constă în iniŃierea ferestrei de Start a Windows-ului şi selectarea opŃiunii “Turn off computer” (“închiderea calculatorului”) la versiunile mai noi de Windows. iar o altă variantă vizează utilizarea unei taste în colŃul stânga jos al tastaturii (de obicei. sau “Shut down” (“închiderea calculatorului”) la versiunile mai vechi.1.Capitolul 2. Închiderea calculatorului 23 . Oprirea/(re)pornirea corectă a calculatorului se realizeazǎ parcurgând urmǎtorii paşi: • prin acŃionarea cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii a butonului Start al interfeŃei Windows ca în imaginea de mai jos.

este posibil sǎ întâlnim şi situaŃia în care am instalat ceva pe calculator şi trebuie să-l repornim. Accesarea opŃiunii de repornire a calculatorului 24 . fie prin acŃionarea concomitentă a tastelor CONTROL . care va duce la oprirea corectă a calculatorului. astfel încât să puteŃi închide corect calculatorul. cu excepŃia celei de repornire. Figura 3. Figura 4. ceea ce va duce la repornirea calculatorului în situaŃia în care acesta s-a blocat şi nu mai executǎ nici o comandă.DELETE de la tastatură şi alegerea opŃiunii “Shut down”. pentru ca programul instalat să fie activat. Accesarea opŃiunii de închidere a calculatorului • Un ultim pas constă în acŃionarea butonului de “RESTART” (repornire).ALT . Repornirea poate fi realizată fie prin paşii anteriori. după care îl reporneşte (porneşte implicit şi calculatorul). Închiderea calculatorului Închide Windows-ul.• Al treilea pas vizează acŃionarea butonului de Turn off (închidere / oprire) al calculatorului. Repornirea calculatorului Închide Windows-ul.

My Computer. Configurarea spaŃiului de lucru (Desktop) În figura de mai jos vedeŃi imaginea spaŃiului de lucru ( Desktop). My Documents.OpŃiunea de aşteptare Calculatorul intrǎ într-o stare de consum redus de energie. My Network Places.). ora şi data. bara de Start. Recycle Bin. Desktop-ul ar putea fi tradus ca fiind imaginea de interfaŃă dintre calculator şi utilizator. şi anume: o serie de pictograme (e. cea de la Windows XP Professional). şi alte opŃiuni precum limba în care se poate scrie şi opera în diverse aplicaŃii precum Microsoft Office WORD. astfel încât să puteŃi relua oricând lucrul în Windows Figura 5. Are o serie de elemente comune pentru orice sistem. 25 . bara cu scurtături la diverse programe (shortcuts). Accesarea opŃiunii de aşteptare (stand-by) 2.2.g. etc. o imagine de fundal (în acest caz. etc. mai exact prima imagine care apare după pornirea calculatorului.

fie data. pentru a regla volumul. Desktop-ul (interfaŃa calculator – utilizator) 2.Figura 6. Astfel. Pentru a modifica fie ora. se dă click dublu stânga pe ora afişată. în funcŃie de ce anume dorim. trebuie să dăm click pe pictograma pentru volum (seamănă cu simbolul unor boxe): Figura 8.2 Reglarea volumului Se poate realiza în doi sau trei paşi. Pictograma pentru volum De aici decidem dacă dorim o reglare simplă sau mai complexă a volumului. opŃiuni care pot fi modificate după cum dorim. de unde reglăm volumul mutând în sus sau în jos 26 .. dăm un singur click pe pictograma volumului.1 Reglarea datei şi orei În colŃul din dreapta jos este afişată ora setată pentru acel calculator. Figura 7. “Internet Time” (ora reglată în funcŃie de datele primite de pe Internet). Reglarea datei şi orei 2.2.2. şi se deschide o fereastă ca şi în imaginea de mai jos. urmând a se deschide următoarea fereastră. etc. unde se observă o serie de opŃiuni precum “Date & Time” (data şi ora). “Time Zone” (ora în funcŃie de zonă). Dacă dorim o reglare simplă.

Figura 10. cu ajutorul mouse-ului. iar pentru reglaje mai fine se mută pe orizontală butoanele de la Balance (Egalizator). MenŃionăm doar că pentru reglarea de volum. Figura 9. cu diverse opŃiuni care nu vor fi însă explicate aici. butoanele selectate cu un dreptunghi verde. Tot de aici putem să închidem volumul la zero. deoarece nu prezintă obiectul acestui subcapitol. se mută pe verticală.cursorul. bifând căsuŃa Mute (SilenŃios). Reglarea complexă a volumului 27 . Reglarea simplă a volumului Se poate realiza şi o reglare mai complexă a volumului.

Fereastra de proprietăŃi a desktop-ului (Display Properties) 28 . Figura 11.2.2. se deschide următoarea fereastră: Figura 12.3 Reglarea caracteristicilor desktop-ului Pentru afişarea opŃiunilor de reglare a carcateristicilor desktop-ului. OpŃiunea Properties (ProprietăŃi) Selectând opŃiunea Properties (ProprietăŃi). se dă click dreapta la mouse şi se selectează opŃiunea Properties (ProprietăŃi).

aflată pe Desktop.2. trebuie să dăm click dreapta cu mouse-ul pe pictograma “My Computer” („Calculatorul meu”). ProprietăŃile calculatorului 29 . Figura 13. şi nu doar OK. Pictograma My Computer După ce dăm click dreapta.4 Sistemul de bază al calculatorului Pentru a afla care este configuraŃia unui calculator. font) • Setări de rezoluŃie Pentru ca oricare din aceste setări să aibă loc. de unde alegem opŃiunea Properties. Figura 14. apare următoarea fereastă de opŃiuni (ca în imaginea de mai jos). trebuie acŃionat butonul Apply (butonul de efectuare a comenzii). 2. adică proprietăŃile calculatorului.Din această fereastră de proprietăŃi se pot realiza următoarele reglaje: • Setarea temei dorite • Selectarea imaginii de fundal dorite • Setarea ecranului de protecŃie (Screen Saver) • Setări pentru desktop (culoare.

după cum se poate observa în figura 16. Figura 15. ProprietăŃile calculatorului (System Properties) Din variantele existente. pentru a afla configuraŃia calculatorului (e. 30 . astfel putem afla date despre calculatorul pe care lucrăm.După ce dăm click pe opŃiunea Properties. AcŃionând acele căsuŃe cu + (plus) în dreptul lor. Iar următorul pas constă în selectarea opŃiunii Device Manager.). alegem opŃiunea Hardware. tipul procesorului etc. în care vom naviga în continuare pentru a afla ce configuraŃie are sistemul cu care lucrăm. sistemul de operare. observăm că se deschid mai multe opŃiuni şi detalii.g. ne apare fereastra de proprietăŃi a sistemului (System Properties).

Ideal este ca acesta sa aibă două sau mai multe partiŃii. Orice hardisk are cel puŃin o partiŃie.1 PartiŃiile Hardisk-ul reprezintǎ un dispozitiv de stocare a informaŃiei de capacitate mare. Structura Harddisk-ului 2. În figura de mai jos se poate vedea un exemplu de partiŃionare: Figura 17 . Fereastra My Computer (Calculatorul meu) 31 .Figura 16 . în funcŃie de mărimea acestuia.3.3. Fereastra Device Manager (Managerul de dispozitive) 2.

Figura 17 . Notǎ: în general. Pe lângă acestea. D:. mai există G: (Removable Disk – poate să fie un dispozitiv de stocare a memoriei legat pe portul USB). A: este rezervată pentru unitatea de dischetă. şi H: (care reprezintǎ unitatea pentru citirea CD / DVD-urilor). notate cu C:. Un dispozitiv de stocarea a memoriei (de exemplu Flash Pen USB drive) va lua urmatoarea literă liberă disponibilă (în exemplu litera G:). Dimensiunea partiŃilor (gradul de ocupare) poate fi aflatǎ parcurgând urmǎtorii paşi: în fereastra My Computer se apasă click dreapta pe partiŃia care ne interesează şi se selecteazǎ Properties (ProprietǎŃi). E:. Gradul de ocupare a unei partiŃii 32 . Used space (spaŃiul utilizat) se referă la numărul de GB ocupaŃi şi Free Space (spaŃiu liber) la numărul de GB liberi. Notǎ: ideal este ca orice informaŃie cu care lucrăm să fie salvată pe altă locaŃie decât locaŃia sistemului de operare (C:).Pentru calculatorul din exemplu se poate vedea că existǎ un număr de patru partiŃii. partiŃia pe care s-a instalat sistemul de operare (în cazul nostru Windows XP) este C:. F:. în cazul de faŃă (nu este obligatoriu să existe aceeaşi organizare pentru alte calculatoare).

4.2. Deci : F:\docu\proiecte Figura 19 . dăm un click dreapta pe Desktop. Figura 18.2 Calea de salvare Pe hardisk. • Un fişier nu poate conŃine alte fişiere sau directoare. Alegerea opŃiunii New (Nou) 33 . fişa test se găseşte în directorul proiecte. care la rândul lui se gaseşte în directorul docu.1 Crearea şi (re)denumirea unui director Cel mai uşor este să creem un director (file) direct pe Desktop.4. Două legi sunt valabile: • Un director poate conŃine directoare mai mici şi fişiere. DiferenŃa dintre un director (folder) şi un fişier (file) LocaŃia directoarelor (fişelor) este ierarhică. moment în care apare următoarea fereastră. Astfel. Calea de salvare 2. informaŃia se salvează sub formă de directoare (folders) şi fişiere (files) dispuse ierarhic. despre care s-a discutat deja în subcapitolele anterioare.3. pentru a crea un prim director. din care alegem opŃiunea New (Nou) – Folder (Director). În figura de mai jos. care este localizat pe partiŃia F: a harddisk-ului. Lucrul cu directoare / fişiere 2. Figura 20.

pentru a reuşi să creaŃi acest dosar. dosarul primeşte implicit denumirea de New Folder) Figura 24. Pictograma pentru un dosar nou creat. Alegerea opŃiunii New Folder (Dosar nou) MenŃionăm că. După ce aŃi bifat şi opŃiunea Folder. Pictograma pentru un dosar nou creat. încă nedenumit (textul fiind colorat cu albastru. este recomandat ca. într-un dreptunghi alb. să mutaŃi mouse-ul pe orizontală pe noua fereastră deschisă. înseamnǎ cǎ dosarul este încă nedenumit) Figura 23.Figura 21. pe Desktop (sau unde aŃi creat noul dosar) vor apărea următoarele pictograme: Figura 22. după ce aŃi poziŃionat cursorul mouse-ului pe opŃiunea New. pentru că altfel aceasta se va închide. denumit “Noul meu dosar” Putem da unui dosar numele pe care-l dorim (pentru a-l recunoaşte mai uşor) în două modalităŃi: 34 . denumit implicit New Folder (dacă apǎsǎm tasta ENTER. Pictograma pentru un dosar nou creat.

Figura 25. copierea şi lipirea unui dosar Pentru a copia un dosar dintr-o poziŃie în alta. scriem peste vechiul text denumirea pe care o dorim fie dăm click dreapta pe dosarul nou creat şi alegem opŃiunea Rename (Redenumire). selectǎm cu click stânga opŃiunea Paste (Lipire) Cu alte cuvinte.4. aceastǎ opŃiune poate fi activatǎ şi dacǎ selectǎm dosarul care ne intereseazǎ şi apǎsǎm tasta F2. 2. • se deschide fereastra din figura 22 • alegem opŃiunea Copy (Copiere) • navigăm în locaŃia în care dorim să copiem acel dosar • dǎm click dreapta de mouse pe o porŃiune liberă (şi nu pe vreun alt dosar sau fişier) • în fereastra care se deschide. moment în care textul se colorează cu albastru şi putem scrie peste noua denumire. îi dăm calculatorului comanda să copieze dosarul care-l dorim noi din vechea locaŃie (unde dăm copiere) într-o nouă locaŃie pe care o alegem (unde dăm lipire).2 Decuparea. care activeazǎ opŃiunea de redenumire. OpŃiunea de copiere (Copy) • Varianta 2 selectăm dosarul dorit cu un click stânga de mouse. moment în care acesta se colorează cu albastru închis 35 . cât încă textul este colorat cu albastru într-un dreptunghi alb. avem mai multe opŃiuni: Varianta 1 • dăm un click dreapta pe dosarul dorit.• • fie când l-am creat.

respectiv combinaŃia de taste Ctrl + C (copiere) cu Ctrl + X (decupare).). vom folosi oricare din cele două variante anterior prezentate.• • folosim combinaŃia de taste Ctrl + C pentru a copia dosarul anterior selectat folosim o altă combinaŃie de taste Ctrl + V pentru a lipi dosarul selectat şi copiat din vechea locaŃie în noua locaŃie Notǎ: Pentru a utiliza combinaŃiile de taste anterior menŃionate. înlocuind însă opŃiunea Copiere cu cea de Decupare în varianta 1. Spunem “aproape simultan”. etc. 36 . deoarece întâi se apasă tasta Ctrl (Control) şi pe urmă alte taste din diverse combinaŃii (C pentru copiere. Pentru a decupa şi lipi un dosar. recomandăm apăsarea aproape simultan a celor două taste. V pentru lipire.

Pictograma aplicaŃiei WORD 37 . se poate iniŃializa aplicaŃia WORD dând un dublu click (stânga) de mouse pe aceasta (sau o selectăm cu un click stânga mouse şi o apăsăm tasta Enter de pe tastatură) Notǎ: Pentru facilitarea lucrului cu aplicaŃia Word se poate face o scurtătură (shortcut). Lansarea aplicaŃiei WORD. Procesare de text – Microsoft Word 3. • dacă pe ecran există deja o pictogramă.1 Lansarea aplicaŃiei WORD Lansarea aplicaŃiei WORD poate fi realizată în mai multe modalităŃi: • din meniul Start – Programs –Microsoft Office – Microsoft Office 2003 Figura 1. care poate fi poziŃionatǎ pe Desktop Figura 2.Capitolul 3.

Bara de titlu mai conŃine trei pictograme. Astfel.3. care reprezintă: Minimizarea (Minimize) determină coborârea documentului în bara de sarcini. cu următoarele bare de instrumente: Bara de instrumente Fereastra de lucru Bara de meniu Bara de titlu (cu numele documentului) Figura 3. denumirea cu care l-aŃi salvat.2. 38 . apare fereastra specifică aplicaŃiei WORD.1 Bara de titlu Figura 4. şi pe aceasta este afişat numele documentului în care se lucreazǎ. putând fi redeschis în orice moment prin activarea prin click stânga a pictogramei specifice aplicaŃiei Restaurare (Restore) determină afişarea aplicaŃiei Word într-o fereastră mai mică pe ecran sau afişarea ferestrei pe tot ecranul.2 Elementele unei ferestre Microsoft WORD După ce a fost iniŃializată. dacă aŃi salvat deja documentul. Închidere fereastră (Close) determină închiderea aplicaŃiei Microsoft Word. Bara de titlu Bara de titlu este localizată în partea de sus a ecranului. Elementele unei ferestre Microsoft WORD 3. în partea de sus a ecranului veŃi vedea scris Microsoft WORD – Document 1 sau.

În cazul în care nu vă sunt afişate toate opŃiunile de meniu. aceasta afişând. Bara de meniu Bara de meniu se găseşte adesea chiar sub bara de titlu. daŃi un click stânga şi se va deschide un meniu de derulare pe verticală. DaŃi click pe Închidere (Close). PuteŃi naviga prin aceste meniuri atât cu ajutorul mouse-ului. AlegeŃi Particularizare (Customize) din meniul de derulare pe verticală. Inserare (Insert). Pentru a deschide oricare dintre opŃiuni. Prin intermediul acestor meniuri. cât şi cu ajutorul săgeŃilor sus-jos. Figura 6. BifaŃi spaŃiul pentru a selecta “Întotdeauna se afişează meniuri complete” (Always show full menu).2 Bara de meniu Figura 5. puteŃi da diverse comenzi aplicaŃiei WORD. Tabel (Table). evident.3. Fereastră (Window) şi Ajutor (Help). respectiv stânga-dreapta de pe tastatură. Instrumente (Tools). DaŃi click pe căsuŃa OpŃiuni (Options). Editare (Edit). Particularizarea barei de instrumente 39 . Bara de meniu are următoarele opŃiuni: Fişier (File).2. le puteŃi personaliza în felul următor: • • • • • DaŃi click pe Instrumente (Tools) pe bara de meniu. apare fereastra de dialog pentru personalizarea meniului. Vizualizare (View). meniul aplicaŃiei. Format (Format).

Aceasta este cel mai adesea localizată sub bara de meniu. Pentru ca aceasta să fie afişată: • • DaŃi click pe Vizualizare (View) în bara de meniu.4 Rigla Figura 9.2. Dacă nu sunt bifate. Dacă nu este bifată.2. DaŃi click pe Bare de instrumente (Toolbar). SelectaŃi căsuŃa Bara de instrumente (Toolbar). OpŃiunea Riglă (Ruler) trebuie să fie bifată. daŃi un click stânga de mouse. Bara standard Figura 8. atunci înseamnă că sunt active. BifaŃi opŃiunile Standard şi Formatare (cu click stânga de mouse). cel mai adesea. Rigla (Ruler) Aceasta poate fi găsită.3 Bara de instrumente Figura 7. pe bara de meniu. sub barele principale şi poate fi folosită pentru a schimba repede dimensiunile documentului. Dacă opŃiunile Standard şi Formatare (Format) sunt bifate. şi aceasta (rigla) va apărea sub barele principale. parcurgeŃi următorii paşi simpli: DaŃi click pe Vizualizare (View). Bara de formatare • Bara de instrumente oferă scurtături către comenzile de meniu. alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize). Pentru a vă asigura că cele două bare de instrumente – standard şi de formatare – sunt selectate. astfel că puteŃi ieşi din acel meniu dând un click pe fereastra de lucru (cea în care se scrie şi se editează textul). 40 .3. • • • • • • • 3. DaŃi click pe Închidere (Close) pentru a închide fereastra de dialog.

Dacă nu este bifată. 41 . 3.3.6 Barele de derulare Figura 11. 3. daŃi un click stânga de mouse. Barele de derulare Reprezintă opŃiunea cu care navigăm (pe verticală şi pe orizontală) în fereastra de lucru a documentului. OpŃiunea Desenare (Drawing) trebuie să fie bifată.2.2.2.5 Bara cu instrumente de desenare Figura 10. etc. Pentru ca aceasta să fie afişată (sau nu): • • DaŃi click pe Vizualizare (View) în bara de meniu. Bara cu instrumente de desenare Poate fi găsită în partea de jos a documentului. şi aceasta (opŃiunea de desenare) va apărea în partea de jos a documentului. secŃiunea acesteia. şi poate fi folosită pentru a desena diverse forme în fereastra de lucru. în cazul în care Panormarea sau procentul de vizualizare (Zoom) este stabilită la o cifră mai mare decât 100% sau dacă s-a scris mai mult de o pagină în respectivul document.7 Bara de status Apare în partea cea mai de jos a documentului şi oferă informaŃii referitor la numărul paginii. coloana.

SecŃiunea

DistanŃa faŃă de partea de sus a paginii

Coloana

Numărul paginii

Numărul paginii / Totalul de pagini
Figura 12. Bara de status

Linia

3.3 Deschiderea şi salvarea unui document. Se poate realiza în minim două modalităŃi: • din bara standard de instrumente se alege opŃiunea Document necompletat nou (New). • din bara de meniu, se alege opŃiunea Fişier – Nou (File – New) (Ctrl+N)

Figura 13. Document necompletat nou

Dacă dăm click de mai multe ori pe pictograma Document necompletat nou (New Blank Document), vom deschide mai multe documente, care vor fi suprapuse. Ne putem da seama de acest lucru şi de faptul că avem deschise mai multe documente privind în colŃul din stânga sus al documentului WORD, pe bara de titlu, unde vom constata numele documentului în care ne aflăm (e.g. Document 3, Document 4, etc.).

42

3.3.1 Deschiderea unui document deja existent Se poate realiza în minim două modalităŃi: 1) din bara standard de instrumente se alege opŃiunea Deschidere (Open). 2) din bara de meniu, se alege opŃiunea Fişier – Deschidere (File - Open) (Ctrl+O)

Figura 14. Deschiderea unui document deja existent

Alegând oricare din cele două modalităŃi, se va deschide următoarea fereastră:

Figura 15. Calea de deschidere a documentului

Din această fereastră putem alege de unde anume să deschidem documentul (e.g. din Documentele mele (My Documents), sau de pe oricare din partiŃiile calculatorului (A:, C:, etc.). 3) dacǎ aveŃi deja un document word, acesta se poate deschide direct, dând dublu click pe el.

43

3.3.2 Salvarea unui document nou creat Se poate realiza în minim două modalităŃi: 1) în bara standard de instrumente, se dă click pe pictograma Salvare (Save), care reprezintă imaginea unei dischete. 2) din bara de meniu, se alege opŃiunea Fişier – Salvare (File – Save) (Ctrl+S)

Figura 16. OpŃiunea Salvare sau Salvare ca…

Figura 17. Pictograma Salvare

Observăm că există două modalităŃi de salvare dacă utilizăm modalitatea Fişier – Salvare, şi anume (1) Salvare (Save) şi (2) Salvare ca... (Save as...) Înainte de a salva documentul pentru prima dată, nu există nici o diferenŃă între cele două opŃiuni. După ce am salvat însă documentul, diferenŃa va consta în faptul că vom utiliza opŃiunea Salvare pentru a salva peste informaŃiile anterioare, respectiv opŃiunea Salvare ca... pentru a da documentului un alt nume (propriu zis realizăm un nou document). În acest moment, dacă documentul nu a mai fost deja salvat, apare următoarea căsuŃă de dialog:

44

în cazul mai multor documente WORD deschise simultan. care diferă ca şi dimensiune. Acestea reprezintă opŃiunea de închidere a unui document / a mai multor documente. precum şi numele (în mod standard. de exemplu ne poate sugera ca şi nume titlul documentului). Salvarea documentului (cu nume şi cale) La fel ca şi în cazul deschiderii unui document. În aceeaşi modalitate. 3. Închiderea documentului Pe pictograma de mai sus sesizăm două simboluri similare. 45 . sub forma unui X. dând click de mai multe ori pe pictograma Document necompletat nou. Figura 19.3. există posibilitatea de a le închide separat sau pe toate deodată.Figura 18.3 Închiderea documentului MenŃionam anterior că există posibilitatea de a deschide mai multe documente WORD în cadrul aceleiaşi aplicaŃii WORD. aplicaŃia WORD încearcă să ne ajute sugerându-ne un nume din ceea ce am scris deja în document. poziŃie sau culoare. se va specifica locul unde se va salva respectivul document. respectiv a întregii aplicaŃii.

dacă dăm click pe simbolul x din partea de jos. veŃi constata că mai aveŃi încă o modalitate de vizualizare a documentului. • opŃiunea Revocare (Cancel) reprezintă renunŃarea la acŃiunea de închidere a documentului. şi anume: • dacă dăm click pe căsuŃa Da (Yes). în timp ce. • Apect paginǎ Web (View Web Page) – Vă permite să vedeŃi documentul aşa cum ar apărea el într-o pagină de Internet.3. • Aspect pagină imprimată (View Print Layout) – Vă prezintă documentul aşa cum va arăta acesta atunci când va fi imprimat. documentul WORD poate fi afişat în oricare din următoarele patru modalităŃi: Vizualizarea Normal (View Normal) – Este cea mai des utilizată şi prezintă opŃiuni precum spaŃierea liniilor. În cazul în care documentul (sau documentele) nu a fost salvat. 20 Salvarea modificărilor În acest caz avem patru opŃiuni. 3.4 Vizualizarea documentului În cadrul aplicaŃiei WORD. italice etc. dacă dăm click pe simbolul X din partea dreaptǎ a barei de titlu. vom salva modificările realizate în acel document.Astfel. vom fi atenŃionaŃi prin următoarea căsuŃă de dialog şi ni se va cere o confirmare a ceea ce dorim să facem: Fig. documentul se va închide şi vom pierde informaŃiile introduse în respectivul document. care vă afişează documentul în aşa fel încât lectura acestuia să fie cât mai confortabilă. şi anume Aspectul de citire (View Reading Layout). fonturi. 46 • . vom închide doar documentul în care lucrăm (reamintim că pot fi deschise simultan mai multe astfel de documente). • dacă alegem Nu (No). • la fel se va întâmpla şi în cazul în care dăm click pe simbolul X din colŃul dreapta sus a căsuŃei de dialog. În cazul în care aveŃi instalat pe calculator pachetul MS OFFICE 2003. aceasta se va închide. iar căsuŃa de dialog se va închide. • SchiŃa (Outline)– Afişează documentul sub forma unei schiŃe. vom închide întreaga aplicaŃie WORD (indiferent dacă avem un singur document WORD deschis sau mai multe). WORD afişează textul într-o singură coloană continuă.

Recomandăm salvarea documentului chiar din primul moment. de exemplu. deci. nu este necesar să apăsaŃi tasta Enter (tasta din partea dreaptă jos a tastaturii sau lângă cele patru săgeŃi sus-jos-stânga-dreapta). 47 .4 Formatǎri de text în Microsoft Office Word Presupunem că deja s-au reŃinut paşii de deschidere a unui document WORD. Dacă doriŃi să scrieŃi doar prima literă a unui cuvânt cu literă mare. dând click stânga pe pictograma Salvare (cea care seamănă cu o dischetă) sau. însă pentru a începe un nou paragraf. nu va fi salvat. documentul va arăta profesionist. Avantajele sunt evidente. respectiv de salvare a acestuia. el va fi şi salvat într-o formă electronică. Pentru a scrie cu litere mari o propoziŃie întreagă. Spuneam că recomandăm salvarea documentului chiar de la început. pur şi simplu apăsaŃi tastele. Primul se referă la faptul că am putea lucra mai multe ore la un document foarte important şi. aŃi deschis şi salvat un document WORD. Cu alte cuvinte. şi nicidecum nu veŃi (re)salva documentul). salvând de la început documentul. după ce s-a salvat documentul la început. pentru că altfel nu veŃi face decât să scrieŃi litera S în spaŃiul de lucru. adică unde anume să fie salvat. tasta Shift şi litera dorită. MenŃionăm că. chiar după prima literă (dacă nu veŃi scrie nimic în respectivul document. ceea ce ar fi o risipă de timp. mult mai eficient. Reamintim că scopul şi utilitatea aplicaŃiei WORD este acela de editare a textelor. după imprimare. să apăsaŃi întâi tasta Ctrl şi doar pe urmă tasta S. Care este acest interval de timp? Recomandat ar fi cât mai des. respectiv numele cu care să fie salvat). un Curriculum Vitae sau un proiect extrem de important. folosim aplicaŃia WORD (cuvânt) pentru a scrie. va trebui să o apăsaŃi. se va considera că documentul este gol şi. s-ar putea lua curentul. în prealabil.3. şi asta din două motive întemeiate. simultan. Pentru a începe o nouǎ propoziŃie. Pe lângă faptul că. între tastele Tab şi Shift). deodată. este necesară repetarea acestui procedeu la un anumit interval de timp. În plus. cel puŃin la început. iar noi am pierde conŃinutul documentului. Putem utiliza aceastǎ opŃiune acŃionând simultan combinaŃia de taste Ctrl + S (este recomandat totuşi ca. utilizând combinaŃia de taste Ctrl+S de pe tastatură (în partea din stânga jos a tastaturii). după ce. pentru că nu va diferi cu nimic faŃă de momentul în care l-aŃi deschis). apăsaŃi tasta Caps Lock de pe tastatură (în partea stângă a acesteia. Pentru a scrie orice text. ŃineŃi apăsat. ştim unde anume să-l căutăm la o dată ulterioară (deoarece noi îi arătăm calea. Indiferent că este vorba de o simplă scrisoare. putând fi accesat şi reaccesat de oricâte ori (atâta timp cât va fi salvat).

Dacă vă daŃi seama că aŃi şters. Şi anume. În dreapta pictogramei Anulare tastare aveŃi o altă pictogramă (imaginea în oglingă a acestei pictograme) numită Refacere tastare (Redo). vom putea acŃiona simbolul din partea de sus a acesteia. plasaŃi cursorul mouse-ului în poziŃia de unde doriŃi să începeŃi să ştergeŃi şi. VeŃi constata că textul de acoperă de o bandă neagră. din greşeală. şi anume. chiar în capătul şirului de numere. respectiv al semnelor “ + ” şi “ = ”.1. iar tasta Delete se află chiar lângă Backspace). VeŃi constata că. este recomandat să folosiŃi mouse-ul pentru această operaŃiune. deşi aŃi selectat şi şters textul. Ńinând apăsată tasta Shift. în mod normal ele vor scrie simbolurile situate în partea de jos a tastei în timp ce. respectiv tasta Delete (Del) pentru a şterge spre dreapta (tasta Backspace se află în partea de sus a tastaturii. După ce l-aŃi selectat. Ştergerea textului Pentru a şterge o parte din ceea ce aŃi scris deja. apăsaŃi oricare din cele două taste Backspace sau Delete şi textul va dispărea. 3. nu este necesar să-l rescrieŃi. Ńinând apăsat click stânga pe mouse. Anulare tastare & Refacere tastare  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 48 .4. puteŃi folosi tasta Backspace pentru a şterge spre stânga. al cărei rol este de a reface ultima comandă. Asta înseamnă că acele taste au o dublă funcŃie. În cazul în care doriŃi să ştergeŃi mai mult text (de exemplu o propoziŃie întreagă).Dacă priviŃi tastatura veŃi constata că pe unele taste are două inscripŃii. alt text decât cel dorit. aveŃi două modalităŃi: • plasaŃi cursorul mouse-ului în stânga sau dreapta literei (sau literelor) pe care doriŃi să o ştergeŃi • în funcŃie de unde anume aŃi plasat cursorul. ci este suficient să daŃi un click stânga pe pictograma numită Anulare tastare (Undo) din Bara standard de instrumente. Figura 21. acesta va reapare pe fereastra de lucru. care ne confirmă selectarea acestuia. îl deplasaŃi până în poziŃia finală în care doriŃi să ştergeŃi.

2 Explicarea barei standard de instrumente Bara standard de instrumente mai cuprinde următoarele pictograme. urmând a fi “lipită” în altă parte. aplicaŃia WORD decupează textul pe care îl selectăm şi îl rescrie în locul în care dorim. a căror utilitate şi utilizare o vom explica în continuare: 1 2 3 4 5 6 Figura 22. înainte de imprimare) 13 – reprezintă pictograma pentru procentul de vizualizare a paginii (nu se modifică dimensiunea caracterelor sau a fonturilor. astfel. vom putea accesa o anumită adresă de Internet. 8 – reprezintă pictograma pentru desenarea de tabele şi margini 9 – reprezintă pictograma pentru inserarea unui tabel (cu maxim 5 coloane şi 4 rânduri) 10 – reprezintă pictograma pentru inserarea unei foi Microsoft EXCEL (de calcul tabelar) 11 – reprezintă pictograma pentru stabilirea numărului de coloane pe care va fi aşezat textul sau informaŃia din documentul în care lucrăm 12 – reprezintă pictograma care ne permite sǎ vedem dacă există sau nu caractere ascunse (la previzualizare. OpŃiuni din bara de instrumente 1 – reprezintă pictograma pentru imprimare. dacă se va da click în cadrul documentului. ci doar dimensiunea la care noi le vedem) 49 . fără a-l muta) 6 – reprezintă pictograma pentru opŃiunea de lipire a textului în prealabil decupat sau copiat 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Figura 23. care permite transpunerea pe hârtie a informaŃiei scrise în document 2 – reprezintă pictograma pentru previzualizare înainte de imprimare 3 – reprezintă pictograma pentru verificarea greşelilor de ortografie 4 – reprezintă pictograma pentru opŃiunea de “decupare” a unei părŃi din text.3. Alte opŃiuni din bara de instrumente 7 – reprezintă pictograma pentru inserarea unei legături externe către Internet pe care. 5 – reprezintă pictograma pentru opŃiunea de copiere (diferă de opŃiunea de decupare prin faptul că doar copiază textul.4.

şi anume puteŃi scrie un text îngroşat (aldin). precum îngroşarea acestuia – aldin (Bold).3 Aldin.cursiv (italics). sau subliniat (underline). din lipsa de spaŃiu. Aldin. înclinat spre dreapta (cursiv). care ne ajută pas cu pas în descoperirea unor răspunsuri sau a paşilor de realizare a unor diverse operaŃiuni) 15 – reprezintă pictograma pentru deschiderea unor alte opŃiuni din bara de instrumente care. însă prima tastă apăsată să fie Ctrl. cursiv şi subliniere • • • • pictograma marcată cu litera B corespunde opŃiunii de îngroşare a textului (aldin) (bold) pictograma marcată cu litera I corespunde opŃiunii de scriere înclinată a textului (cursiv) (italics) pictograma marcată cu litera U corespunde opŃiunii de subliniere a textului (underline) cu ajutorul scurtăturilor de taste.  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 3.4. recomandăm să apăsaŃi cele două taste aproape deodată. scrierea sub formă înclinatǎ . De asemenea. aceasta poate fi accesată printr-un click stânga de mouse pe acea pictogramă. veŃi constata 50 . sunt ascunse sub o bară de derulare pe verticală. Aceste opŃiuni pot fi accesate în două modalităŃi: • din bara de formatare. după cum urmează: • Ctrl + B – îngroşarea textului (aldin) • Ctrl + I – scrierea înclinată a textului (cursiv) • Ctrl + U – sublinierea textului (reamintim că aceste taste trebuie apăsate simultan. puteŃi combina aceste opŃiuni. altfel. pentru a obŃine efectul dorit. până ce deprindeŃi mai bine scrierea la tastatură. respectiv subliniat.14 – reprezintă pictograma pentru asistentul WORD (o mică aplicaŃie existentă atât aici cât şi în fiecare apliciaŃie Windows şi nu numai. cursiv şi subliniere AplicaŃia WORD vă permite diverse alte opŃiuni de formatare a textului. dând click pe pictogramele corespunzătoare Figura 24.

copierea şi lipirea textului După cum explicam anterior. textul este selectat. Astfel.4.4 Decuparea. dăm click pe pictograma de decupare (este simbolul unei foarfeci) Figura 25. copiat sau lipit. respectiv a lipi textul. Este foarte important să reŃineŃi faptul că textul trebuie selectat înainte de a fi decupat. OpŃiunea de copiere • cu scurtăturile de taste Ctrl + C 51 . parŃial suprapuse) Figura 26. aveŃi posibilitatea de a decupa.scrierea unei litere (B. înclinarea sau sublinierea textului). dăm click pe Editare – Copiere (Edit . nu. PuteŃi îngroşa.Copy) pe bara standard de instrumente.Cut) pe bara standard de instrumente. Copierea • • din bara de meniu. Acest procedeu – decuparea. copierea sau lipirea – poate fi realizat în trei modalităŃi: Decuparea • • din bara de meniu. Ctrl + I sau Ctrl + U). OpŃiunea de decupare • cu scurtăturile de taste Ctrl + X Constatăm că cele două pictograme pentru opŃiunea de decupare diferă prin faptul că prima este îngroşată iar a doua nu. şi nu îngroşarea. în partea în care sunt prezentate pictogramele.  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 3. I sau U) în fereastra de lucru. cât şi după ce l-aŃi scris deja. dăm click pe pictograma de copiere (este pictograma a două documente. prin selectarea acestuia şi alegerea uneia dintre opŃiuni (Ctrl + B. în primul caz. în timp ce în a al doilea caz. îi spuneŃi calculatorului ce şi cât anume din text să decupeze sau să copieze şi unde anume să-l lipească (adică să-l reaşeze). dăm click pe Editare – Decupare (Edit . înclina sau sublinia textul scris în fereastra de lucru atât din momentul în care începeŃi să scrieŃi. Asta înseamnă că. copia.

în prima situaŃie. textul nu este selectat. în timp ce în a al doilea caz. Lipirea • • din bara de meniu. puteŃi limita căutarea prin selectarea în prealabil a textului (ŃineŃi apăsat click stânga la mouse şi deplasaŃi cursorul până unde doriŃi să selectaŃi textul). După care utilizaŃi comanda de căutare.Din nou. dăm click pe pictograma de lipire (este pictograma unui document ataşat la un dosar) Figura 27.Paste) pe bara standard de instrumente. copiat şi lăsat în poziŃia iniŃială şi i se va face o copie fidelă în poziŃia indicată. textul va fi selectat. cele două pictograme pentru opŃiunea de copiere diferă prin faptul că prima este îngroşată iar a doua nu. textul va fi mutat dintr-o poziŃie în alta (decupat din poziŃia iniŃială şi reaşezat în poziŃia indicată). DiferenŃa constă în faptul că. dăm click pe Editare – Găsire (Edit .5 Găsirea – înlocuirea textului Dacă doriŃi să găsiŃi un anumit cuvât sau parte dintr-un text. textul este selectat. În primul caz.Find).4. cu scurtăturile de taste Ctrl + F În acest moment se va deschide următoarea fereastră de dialog : 52 . în următoarele două modalităŃi: • • din bara de meniu. dăm click pe Editare – Lipire (Edit . cât şi cu cea de Copiere – Lipire.  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 3. în timp ce în a doua situaŃie. Dacă doriŃi ca procesul de căutare a respectivului cuvânt să se realizeze doar pe o anumită porŃiune de text. În dreptul opŃiunii Găsire veŃi vedea simbolul unui binoclu. OpŃiunea de lipire • cu scurtăturile de taste Ctrl + V Reamintim că un text poate fi copiat dintr-o parte în alta atât cu opŃiunea de Decupare – Lipire. puteŃi utiliza opŃiunea Găsire (Fiind).

După ce aŃi găsit cuvântul căutat. Figura 29. în imaginea de mai jos aveŃi acelaşi text scris cu acelaşi font. 16.6 Stabilirea tipului şi dimensiunii fonturilor În funcŃie de ceea ce doriŃi să scrieŃi în documentul în care lucraŃi. etc. puteŃi stabili diverse tipuri şi dimensiuni pentru fonturi (caractere). opŃiunea de salt la un anumit cuvânt sau pagină. 12.4. precum cuvântul / cuvintele de căutat. tipul de font pentru aplicaŃia WORD este Times New Roman. însă de dimensiuni diferite (caractere de 8. cu dimensiune de 12.Replace). O astfel de mărime a fonturilor permite o bună citire a informaŃiilor scrise într-un document. cu scurtăturile de taste Ctrl + H  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 3.înlocuire În această fereastră de dialog.Figura 28. îl puteŃi înlocui cu ajutorul opŃiunii Înlocuire (Replace). 20. Tipul şi dimensiunea fonturilor În mod standard. opŃiunea de înlocuire a acestora. avem mai multe opŃiuni. Prin opŃiunea de revocare sau dând click pe butonul de închidere. Găsire . respectiv 24) : 53 . închidem fereastra de dialog. prin modalităŃile: • • din bara de meniu. dăm click pe Editare – Înlocuire (Edit . Pentru exemplificare.

Arial. Font cu dimensiuni diferite În ceea ce priveşte tipurile de fonturi. Diverse tipuri de fonturi  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 3.Tabel 1. Alinierea textului • aliniere la stânga (align left) 54 . Verdana) până la fonturi precum Webdings şi Wingdings (care reprezintă mai mult simboluri şi sunt mai rar folosite). de la cele mai “normale” şi mai des întâlnite (Times New Roman. Figura 30. aplicaŃia WORD oferă o gamă foarte largă de opŃiuni.4.7 Alinierea textului Alinierea textului se poate realiza dând click pe una din cele patru pictograme: Figura 31.

fie îl scriem. Tipuri de aliniere a textului Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la stânga Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la centru Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat la dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta Text aliniat stânga – dreapta MenŃionăm că.  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 55 . la centru. după care îl selectăm şi alegem modalitatea de aliniere (la stânga.• • • la centru (center) aliniere la dreapta (align right) stânga – dreapta (justified) Tabel 2. la dreapta sau stânga dreapta). Fie alegem modalitatea de aliniere încă dinainte de a scrie textul. şi în acest caz. există două opŃiuni de aliniere a textului.

4.5 rânduri. dând click pe Format – Paragraf (Format Paragraph) şi ne apare următoarea fereastră de dialog: Figura 32. Observăm că putem alege din mai multe opŃiuni: la un rând. la două rânduri. exact (când ştim o dimensiune precisă) • dând click pe pictograma Interlinie (Linespacing) din bara de formatare Figura 33.8 SpaŃierea pe verticală SpaŃiul pe verticală între două rânduri poate fi stabilit în următoarele două modalităŃi: • din bara de meniu. SpaŃierea pe verticală În această fereastră de dialog avem mai multe opŃiuni de formatare a textului (inclusiv alinierea anterior prezentată).3. adică de distanŃare a rândurilor. cel puŃin (aici decidem o limită minimă de spaŃiere). Interlinia 56 . la 1. însă ceea ce ne interesează este posibilitatea de SpaŃiere a textului.

cursorul de scriere se va muta la o distanŃă de 0. urmând a se deschide fereastra de dialog: Figura 34. Astfel. la dreapta etc. la centru. Astfel puteŃi da textului pe care-l scrieŃi forma şi aranjarea dorită (la începutul unei propoziŃii sau fraze este recomandat să apăsaŃi o dată tasta Tab pentru a diferenŃia o propoziŃie de alta). deschideŃi din bara de meniu opŃiunea Format – Tabulatori (Format . la începutul fiecărui rând este de 0. Pentru a modifica această setare implicită de 0. precum şi dacă să aibă sau nu un indicator (o linie continuă.5 inci. la ce distanŃă de margine şi în ce parte (la stânga. (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 3. atunci când apăsaŃi tasta Tab de pe tastatură. După ce facem setările şi suntem mulŃumiŃi de ele. o linie întreruptă).). Tabulatori În această fereastră putem alege unde anume să fie poziŃionat tabulatorul.4.9 Tasta TAB Setarea implicită de spaŃiere.5 inci faŃă de poziŃia anterioară.  (re)salvaŃi documentul (Ctrl + S) 57 .Tabs).5 inci. dăm click pe OK pentru a le activa. în aplicaŃia WORD. puncte.

Pentru mai multe detalii putem apăsa butonul Particularizare (Customize).) Aici putem alege unul din butoanele Cu marcatori (Bullets). Marcatori şi numerotare 58 .3. numerotate sau marcate. poziŃia. aplicaŃia WORD ne oferă posibilitatea de a introduce textul.. sub forma unor astfel de liste. respectiv Numerotat (Numbers). Tabel 3.10 Numerotare şi marcatori Pentru că de multe ori avem nevoie de liste numerotate sau marcate şi nu doar de text continuu. Putem realiza acest lucru în două modalităŃi: • din bara de meniu.. dând click pe Format – Marcatori şi numerotare. numerotare 2 Figura 35.. cu diversele opŃiuni care există. de unde putem alege formatul de marcator sau număr.4. acolo unde dorim. Exemple de marcatori şi numerotare o marcator 1 marcator 2 1) numerotare 1 2. (Format – Bullets and Numbers. stilul..

ni se cere să alegem pe care dorim să o folosim. puteŃi să îl imprimaŃi: • • • în bara de meniu.Print) daŃi click pe pictograma Imprimare din bara standard de intrumente cu ajutorul tastelor Ctrl + P de pe tastatură În acest moment se deschide fereastra de dialog cu opŃiunile de imprimare. Mai jos ni se arată starea acelei imprimante. putem alege între imprimarea întregului document. de această dată însă pe paginile impare). În cazul în care avem mai multe imprimante (de exemplu una la noi în birou şi una de reŃea. Textul poate fi imprimat într-o formă continuă sau putem alege opŃiunea de imprimare doar a paginilor pare.5 Imprimarea După ce aŃi terminat de scris şi editat documentul. printăm paginile pare. 59 . respectiv impare (în cazul în care dorim să imprimăm pe ambele părŃi ale unei foi. daŃi click pe Fişier – Imprimare (File . pe care o folosesc toŃi colegii). Ca şi opŃiuni de imprimare a textului. a unui număr specific de pagini (de exemplu: 6-12) sau doar a unei parŃi de text selectate (menŃionăm că textul trebuie să fie selectat înainte să deschidem această fereastră de dialog). Butoane ascunse 3. doar a paginii curente.• dând click pe pictogramele Numerotare (Numbers). precum şi modelul. respectiv Marcatori (Bullets) Notǎ: în cazul în care nu gǎsiŃi un buton în barele de instrumente. după care întoarcem foile şi dăm din nou comanda de imprimare. daŃi click pe sageata ca în figura: Figura 36.

prezentare descriptivă de date).6 Tabele Deşi se suprapune cu o altă aplicaŃie a pachetului Office. în cazul documentelor care depăşesc setările implicite de imprimare. Pentru a realiza un tabel în aplicaŃia WORD. Atfel.Figura 37. Imprimarea Mai putem alege numărul de copii pe care îl dorim din acelaşi exemplar.1 Desenarea unui tabel Pentru a desena un tabel în forma care o dorim. tabelele reprezintă totuşi un segment important în aplicaŃia WORD. varianta cea mai bună este cea care vă permite să ajungeŃi la acelaşi rezultat în intervalul de timp cel mai scurt. şi anume de text cursiv. avem mai multe modalităŃi de a ajunge la acelaşi rezultat.6. Criteriul de care trebuie să se Ńină însă cont este cel al eficienŃei de timp. Ne permite aşezarea informaŃiei în formă tabelară (calcul tabelar. Fie să-l desenăm. respectiv dacă dorim sau nu o redimensionare (scalare). Cum deja ne-am obişnuit. precum şi numărul de pagini / foi. şi anume cu calculul tabelar EXCEL. deoarece permit prezentarea informaŃiei într-o altă formă decât cea cu care deja ne-am obişnuit. 3. trebuie să urmăm oricare din următoarele două modalităŃi: • dăm click pe bara de meniu. fie să-l inserăm. Care este cea mai bună rămâne să decidă fiecare în parte. după care apare în locul cursorului mouse-ului. 3. pe Tabel – Desenare tabel (Table – Draw table). simbolul unui creion 60 . avem două opŃiuni.

Vom constata că s-a realizat doar un dreptunghi. urmând a repeta procedeul până ce suntem mulŃumiŃi de rezultat. Exemplu tabel (cu o formă particlarizată): O astfel de formă ar fi destul de dificil de obŃinut prin a doua modalitate de realizare a tabelelor. trebuie să parcurgem oricare din următoarele două modalităŃi: • dăm click pe bara de meniu. după care ne apare următoarea fereastră de lucru 61 . Această modalitate de realizare a unui tabel este recomandată însă doar după o perioadă mai îndelungată de utilizare a calculatorului şi mouse-ului. dându-i forma dorită.6. Tabel 4.2 Inserarea unui tabel Pentru a insera un tabel cu un număr clar definit de coloare şi rânduri. pe Tabel – Inserare – Tabel (Table – Insert – Table).• dăm click pe pictograma Tabele şi borduri (Tables and Borders)din bara standard de instrumente După care Ńinem apăsat click stânga de mouse în poziŃia în care dorim să începem desenarea. mişcăm mouse-ul până în poziŃia în care dorim să fie realizat tabelul şi ridicăm degetul de pe butonul stânga al mouse-ului. şi anume de inserare cu un număr definit de coloane şi rânduri. Putem trasa linii în interiorul dreptunghiului deja realizat. 3.

la dreapta.Figura 38. o potrivire automată la conŃinut (în cazul în care dorim ca lăŃimea tabelului să nu fie pe toată pagina. • dăm click pe pictograma Inserare tabel – bara standard de instrumente Tabel 5. Inserarea unui tabel În mod predefinit. Exemplu de tabel (cu 3 coloane şi 2 rânduri. iar cel de rânduri la 2. rânduri deasupra. În acest moment. Putem însă schimba aceste valori cu cele care ne sunt necesare. numărul de coloane este stabilit la 5. mutând cursorul mouse-ului deasupra acestuia. Observăm că avem trei opŃiuni pentru Regimul de potrivire automată. ci să se rezume doar la textul care va fi scris în el). şi anume: o lăŃime fixă a coloanei (care înseamnă că vom avea aceeaşi lăŃime pentru toate coloanele din tabel). inserat automat) Dacă dorim să mai auăugăm coloane sau rânduri la tabelul deja introdus pe foaia de lucru. Dacă dorim să modificăm dimensiunea unui tabel. trebuie să dăm click în coloana sau rândul la care dorim să adǎugăm un alt rând sau o altă coloană şi să dăm click pe Tabel în bara de meniu de unde să alegem Inserare şi una din opŃiunile exsitente (coloane la stânga. în colŃul 62 . dedesubt. respectiv o potrivire automată la fereastră (adică la dimensiunea ferestrei de lucru). trebuie în primul rând să-l selectăm. celule).

din dreapta jos apare un mic pătrat alb cu marginile negre. după care continuă deplasarea pe coloane (cu condiŃia să vă fi poziŃionat în tabel cu click stânga de mouse). Modificarea dimensiunii unui tabel Pentru a modifica dimensiunile interioare ale tabelului. precum şi tasta Tab. care “sare” din coloană în coloană. puteŃi folosi fie mouse-ul pentru a vă poziŃiona în oricare din coloanele sau rândurile tabelului. după ce în prealabil l-am selectat (în totalitate sau parŃial. Când cursorul se află deasupra acestei linii. trebuie să plasăm cursorul mouse-ului deasupra liniei de demarcare dintre coloane sau rânduri (în funcŃie de ce anume dorim să modificăm). ca şi în imaginea 1. Mutând cursorul deasupra acestui pătrat. poziŃionată pe diagonală pentru rânduri şi pe verticală pentru coloane. Pentru a vă deplasa în cadrul unui tabel şi a scrie. moment în care putem modifica dimensiunea tabelului. respectiv sus sau jos. segmentul de dreaptă al mouse-ului se transformă într-un simbol care reprezintă două linii verticale paralele marcate de două săgeŃi orientate înspre exterior . 63 . folosim tasta Delete de pe tastatură. 1 2 Figura 39. neagră. Pentru a modifica dimensiunea unei coloane sau a unui rând. Ńinem apăsat click stânga de mouse şi mutăm cursorul spre stânga sau dreapta. până ajunge la următorul rând. poziŃionăm cursorul mouse-ului deasupra tabelului la nivelul rândurilor sau coloanelor până în momentul în care simbolul se schimbă într-o săgeată mică. Selectarea rândurilor sau coloanelor Pentru a şterge conŃinutul unui tabel. Ńinând apăsat butonul stânga al mouseului până în momentul în care suntem mulŃumiŃi de rezultat. Pentru a selecta un tabel sau o parte a acestuia. vom constata transformarea cursorului mouse-ului dintr-un segment de dreaptă într-o săgeată cu două capete. coloane sau rânduri). iar pentru a şterge coloanele sau rândurile unui tabel (sau chiar tot tabelul) folosim tasta Backspace. Figura 39.

din una din partiŃiile sale.3 Inserarea unei imagini Se realizează din bara de meniu. Organigramă. 64 .3. Din fişier. WordArt. Diagramă.6. Inserarea unei imagini După care ni se cere să oferim sursa acelei imagini. adică de unde anume să fie inserată. Sursa de inserare a imaginii va diferi în funcŃie de documentul pe care dorim să-l realizăm. imaginile sunt introduse chiar de pe calculatorul pe care lucrăm. Forme automate.Imagine (Insert – Image) Figura 40. În cele mai multe cazuri. Din scanner sau aparat foto. din Inserare . Observăm că avem mai multe opŃiuni: Miniatură. Desen nou.

Figura 40. Inserarea unei imagini din director 65 .

450150. ExperienŃa profesională 1998-2000 . 25 bl.stagiu de pregătire în curs CunoştinŃe avansate de operare PC (Windows.SC AXIS SRL . 2003-2004 . Linux. Internet) CunoştinŃe avansate de reŃelistică POZA ☺ Diverse • Carnet de conducere categoria B (din 1994) 66 .03.7 AplicaŃie – realizarea unui CV Pentru a pune în practică o mare parte din informaŃiile menŃionate anterior.i@k. 12.scris.tehnician Am realizat optimizarea liniei de produse tehnice şi tehnologice.3.Liceul Industrial "Emil RacoviŃă" Cluj Napoca. Mureş. C sc. secŃia Inginerie Economică. judeŃul Cluj Data naşterii: 12.Facultatea de Inginerie "Petru Maior" Tg. Deprinderi şi abilităŃi • • • Limbi străine cunoscute: engleza . profilul mecanică. Cluj-Napoca.SC PREMACOR SRL . Meşteşugarilor nr.inginer de sistem Am asigurat buna funcŃionare a sistemelor şi reŃelei de calculatoare. specializarea Ingineria şi Managementul Sistemelor de ProducŃie.ro Studii 1989-1993 . şi anume a unui curriculum vitae. CURRICULUM VITAE Ion Ion Adresa: Str. 2000-2003 . italiana . vorbit. B ap.1975 Telefon: 0742-154267 Email: ion.inginer de sistem.SC MEDIACOR SRL . 1993-1998 . vom prezenta modalitatea de realizare a unei aplicaŃii utile.

3. pe care îi putem utiliza prin comanda Format – Marcatori şi numerotare. Pentru restul textului continuăm în aceeaşi manieră. Coloana din dreapta al celui de-al doilea rând va fi folosită pentru introducerea unei poze.Paşii de realizare a unui CV: 1. nu în ultimul rând. scriem restul textului din al doilea rând cu fonturi Times New Roman şi caractere de 12. Şi. 6. Observăm că cel de-al doilea rând este împărŃit în două coloane. unde scriem numele cu fonturi Times New Roman şi caractere de 14. fie dintr-o sursă externă (de pe dischetă. Întâi titlul “CURRICULUM VITAE”. După care. începem să scriem textul. prin următoarea comandǎ: Tabel – Inserare – Tabel (Table – Insert – Table). vă recomandăm să încadraŃi totul într-un tabel. deprinderi şi abilităŃi. 5. scrieŃi cifra 1 pentru coloane. Pentru a putea aranja CV-ul în forma anterior prezentată şi pentru a adăuga şi o poză. 67 . diverse). CD sau memory stick). prin opŃiunea Inserare – Imagine – Din fişier. respectiv caractere de 12. pentru restul informaŃiilor. şi salvarea acestuia pe parcurs. în coloana din stânga. SALVĂM DOCUMENTUL. 4. Pentru a realiza acest lucru. cu fonturi Times New Roman şi caractere de 16. Recomandăm totuşi salvarea documentului chiar la început. experienŃă profesională. Astfel. pentru a evita orice surprize neplăcute (precum o pană de curent). Pentru aceasta. şi anume cu acelaşi tip de fonturi (Times New Roman). La număr de coloane şi rânduri.. urmând să alegem tipul de marcator dorit. apelăm la opŃiunea de desenare a unui tabel: Tabel – Desenare – Tabel (Table – Draw – Table) şi. introduceŃi un tabel cu 1 coloană şi 3 rânduri. respectiv 3 pentru rânduri şi daŃi click pe OK. fără îngroşare. La subtitlul Deprinderi şi abilităŃi avem o serie de marcatori. În continuare. asta în cazul în care nu laŃi salvat până acuma.. Ńinând apăsat click stânga de mouse. (Insert – Image – From file). urmând să alegem poza fie de pe calculator. 2. trasăm o linie pentru a diviza rândul al doilea în două coloane. deschidem fereastra de derulare pentru tipul fontului (figura 29). În aceeaşi modalitate. respectiv pentru dimensiunea acestuia. însă fără opŃiunea aldin. cu caractere de 14 şi aldin pentru subtitluri (studii. dăm click în rândul al doilea. şi îl îngroşăm cu opŃiunea Aldin (figura 24). (Format – Bullets and Numbering)...

aplicaŃie dedicată editării şi formatării documentelor text. În continuare vă vom prezenta aplicaŃia Microsoft Office Excel.xls sau având următorul de gen de pictogramă: 68 .1 Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel Similar aplicaŃiei Microsoft Word şi aplicaŃia Microsoft Excel poate fi lansată în execuŃie prin mai multe modalităŃi: 1) din meniul Start – Programs – Microsoft Office – Microsoft Office Excel: Figura 1. 4.1 Prezentare generală În capitolul anterior ne-am familiarizat cu aplicaŃia Microsoft Office Word. componentă a pachetului Microsoft Office. Denumirea cea mai des întâlnitǎ a unui document Microsoft Excel este cea de registru de calcul şi poate avea în componenŃă mai multe foi de calcul. care ne facilitează lucrul cu tabelele şi calculul tabelar. Lansarea aplicaŃiei Microsoft Excel 2) prin click (stânga) de mouse pe pictograma din bara de lansare rapidă: 3) prin dublu click de mouse pe pictograma aflată pe desktop: 4) prin dublu click de mouse pe orice document cu extensia . Microsoft Excel 4.Capitolul 4.1.

bara de titlu afişează denumirea sub care a fost salvată foaia de calcul. Bara de titlu Bara de titlu este localizată în partea de sus a ferestrei Microsoft Excel. După prima salvare.4. 69 .2 Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel Bara de meniuri Bara de titlu Bara de instrumente Bara de formule SuprafaŃa foii de calcul Bara de stare Etichetele foilor de calcul Barele de derulare Figura 2.1. Descrierea ferestrei Microsoft Office Excel a. În cazul în care foaia de calcul nu a fost salvată pe bara de titlu este afişat un posibil titlu. Aceasta afişează numele foii de calcul care este deschisă (activă). sugerat de către aplicaŃia Microsoft Excel (Registru 1 / Book1).

Bara de meniu Modalitatea de vizualizare a meniurilor în Microsoft Excel poate fi particularizată în funcŃie de preferinŃele utilizatorului. Vizualizare (View). FixaŃi cursorul mouse-ului pe cuvântul Instrumente (Tools) din bara de meniuri şi daŃi click pe acesta. Editare (Edit). În fereastra deschisă alegeŃi meniul OpŃiuni (Options). Aceasta ne oferă următoarele opŃiuni (meniuri): Fişier (File). Astfel. Date (Data). Instrumente (Tools). 4. Maximizare/Restaurare (Restore): determină afişarea aplicaŃiei Microsoft Excel pe tot ecranul sau într-o fereastră mai mică ce poate fi redimensionată. sus-jos). fie cu ajutorul mouse-ului. 3. putând fi redeschisă în orice moment printr-un simplu click pe numele acesteia. Fereastră (Window) şi Ajutor (Help). 2. Format (Format). Prin intermediul acestor meniuri puteŃi da diverse instrucŃiuni aplicaŃiei. Figura 3. Pentru a seta opŃiunea de afişare a meniurilor complete realizaŃi următorii paşi: 1. Aceasta va avea ca şi efect deschiderea unui meniu în care vă puteŃi deplasa fie prin intermediul tastelor (săgeŃile stânga-dreapta. Din meniul deschis alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize) şi apăsaŃi tasta enter (sau daŃi click pe aceasta). BifaŃi spaŃiul pentru a selecta “Întotdeauna se afişează meniuri complete” (Always show full menu). Tabel (Table). Inserare (Insert). Bara de meniuri Bara de meniuri este de obicei localizată chiar sub Bara de titlu. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe numele meniului pe care doriŃi să-l accesaŃi şi daŃi un click de stânga. 70 . se poate alege opŃiunea de a fi afişate toate meniurile disponibile sau doar cele mai frecvent şi recent utilizate. Închidere (Close): determină închiderea aplicaŃiei Microsoft Excel b.Bara de titlu Minimizare (Minimise): determină punerea foii de calcul în bara de lucru.

Dacă opŃiunile Standard şi Formatare (Format) sunt bifate. alegeŃi opŃiunea Particularizare (Customize). BifaŃi opŃiunile Standard şi Formatare (cu click stânga de mouse). Pentru a vă asigura că cele două bare de instrumente – standard şi de formatare – sunt active.5. Aceasta este cel mai adesea localizată sub bara de meniu. Particularizarea meniurilor c. DaŃi click pe Închidere (Close) pentru a închide fereastra de dialog. 71 . 2. atunci înseamnă că sunt active. 4. Dacă nu sunt bifate. FixaŃi cursorul mouse-ului pe cuvântul Vizualizare (View). Bara de instrumente Bara de instrumente oferă scurtături către comenzile de meniuri. 6. Din meniul deschis alegeŃi opŃiunea Bare de instrumente (Toolbar) şi apăsaŃi tasta enter (sau daŃi click pe aceasta). din bara de meniuri şi daŃi click pe acesta. DaŃi click pe Închidere (Close). astfel că puteŃi ieşi din acest meniu dând un click pe suprafaŃa foii de calcul. 5. parcurgeŃi următorii paşi: 1. SelectaŃi căsuŃa Bara de instrumente (Toolbar). Figura 4. 7. 3.

2. 72 .Bara standard Bara de formatare d. Bara de stare Bara de stare se află la baza ferestrei Microsoft Excel. Pentru a o activa (în cazul în care acesta nu este activă) parcurgeŃi următorii paşi: 1. dacă opŃiunea Bara de formule are o bifă în dreptul ei înseamnă că ea este activă. În meniul deschis. din bara de meniuri şi daŃi click pe acesta. Pentru a o activa deplasaŃi cursorul mouse-ului până în dreptul acesteia şi daŃi un click stânga de mouse pe aceasta. Bara de formule În cazul în care bara de formule nu este activă parcurgeŃi următorii paşi: 1. Dacă opŃiunea Bara de stare nu are o bifă în dreptul ei înseamnă că nu este activă. FixaŃi cursorul mouseului pe cuvântul Vizualizare (View). 2. ApăsaŃi tasta Esc pentru a ieşi din meniu sau daŃi un click pe suprafaŃa foii de calcul. 3. din bara de meniuri şi daŃi click pe acesta. 3. Între aceste două componente mai găsim 3 butoane care sunt active în momentul în care edităm conŃinutul unui câmp din foaia de calcul: butonul de renunŃare. Bara de formule Bara de formule prezintă două componente: căsuŃa din partea stângă în care sunt afişate coordonatele câmpului activ din foaia de calcul şi căsuŃa din partea dreaptă care afişează conŃinutul câmpului respectiv. butonul de confirmare şi butonul de acces la funcŃiile Microsoft Excel. În meniul deschis dacă opŃiunea Bara de stare are o bifă în dreptul ei înseamnă că ea este activă. e. Dacă opŃiunea Bara de formule nu are o bifă în dreptul ei înseamnă că nu este activă. FixaŃi cursorul mouse-ului pe cuvântul Vizualizare. ApăsaŃi tasta Esc pentru a ieşi din meniu sau daŃi un click pe suprafaŃa foii de calcul. Pentru a o activa deplasaŃi cursorul mouseului până in drpetul acesteia şi daŃi un click stânga de mouse pe aceasta.

Dacă butonul Caps Lock este activ în bara de stare vom avea afişat CAPS. barele de derulare din Microsoft Excel permit deplasarea pe suprafaŃa foii de calcul. Barele de derulare Similar aplicaŃiei Microsoft Word. Alte exemple de stări sunt: • Introducere – se introduc date de la tastatură într-un câmp liber al foii de calcul • Editare – se modifică informaŃiile dintr-un câmp al foii de calcul • Salvare – aplicaŃia salvează registrul de calcul De asemenea. în bara de stare vom avea afişat NUM. 73 . orice câmp din foaia de calcul poate fi identificat şi referit prin intermediul unei litere (coloana) şi a unei cifre (linia). Etichetele foii de calcul g. Etichetele foilor de calcul Sub suprafaŃa de lucru a foii de calcul găsim etichetele foilor de calcul. iar dacă butonul Num Lock este activat.Bara de stare Această bară ne oferă informaŃii legate de starea aplicaŃiei Microsoft Excel. în bara de stare ne mai este afişată şi situaŃia unor butoane de pe tastatură. f. O foaie de calcul are o structură matricială cu coloane identificate prin litere de la A la IV şi linii numerotate de la 1 la 65536. Astfel. Bara de derulare pe verticală permite deplasarea între liniile tabelei. iar cea pe orizontală între coloanele acesteia. Pentru a trece de la o foaie de calcul la alta daŃi click de stânga pe eticheta foii de calcul. La afişarea cuvântului Gata aplicaŃia este pregătită să primească comenzi.

Accesăm meniul Fişier (File) din bara de meniu.) Deschiderea unui registru de calcul deja existent Pentru a deschide un registru de calcul deja existent putem apela la trei modalităŃi: a. Registru2 etc. alegem opŃiunea Deschidere… (Open) şi dăm un click stânga de mouse pe aceasta.3 Deschiderea unui registru de calcul nou Pentru a deschide un registru de calcul nou putem apela la trei modalităŃi: a. În bara de titlu ne va fi afişat numele registrului activ (e. Accesăm meniul Fişier (File) din bara de meniu. Figura 5.Barele de derulare 4. 74 .1. Registru1.Deschiderea unui registru de calcul nou b. Folosim combinaŃia de taste Ctrl+N c. Din bara standard de instrumente se dă click pe butonul Nou (New) Dacă folosim oricare dintre cele trei opŃiuni menŃionate mai sus de mai multe ori.g. alegem opŃiunea Nou… (New) şi dăm un click stânga de mouse pe acesta. vom deschide mai multe registre de calcul.

). Folosim combinaŃia de taste Ctrl+O c.Figura 6. sau de pe oricare din partiŃiile calculatorului (A:.g. din Documentele mele (My Documents). etc. 75 . C:. Din bara standard de instrumente se dă click pe butonul Deschidere Folosirea oricărei opŃiuni menŃionate mai sus va avea ca şi efect deschiderea ferestrei din imaginea de mai jos: Figura 7. Calea de deschidere a registrului de calcul Din această fereastră putem alege de unde anume să deschidem registrul de calcul (e. Deschiderea unui registru de calcul deja existent b.

Folosim combinaŃia de taste Ctrl+S c. Calea de salvare şi numele registrului de calcul 76 . Salvarea unui registru de calcul nou b. alegem opŃiunea Salvare (Save) şi dăm un click stânga de mouse pe acesta.4. Din bara standard de instrumente se dă click pe butonul Salvare Folosirea oricărei opŃiuni menŃionate mai sus va avea ca şi efect deschiderea ferestrei din imaginea de mai jos: Figura 9.1.4 Salvarea unui registru de calcul Pentru a salva un registru de calcul putem apela la trei modalităŃi: a. Accesăm meniul Fişier (File) din bara de meniu. Figura 8.

etc. Aceasta ne permite să salvăm conŃinutul registrului activ cu un alt nume.Din această fereastră putem alege unde anume să salvăm registrul de calcul (e. date din tabele aflate în documente word etc. Modalitatea cea mai simplă şi mai intuitivă de introduce date într-un câmp este următoarea: 1.5 Introducerea şi editarea de date într-un registru de calcul Există mai multe modalităŃi de introducere şi editare a datelor în câmpurile unei foi de calcul.1. TastaŃi de pe tastatură datele pe care le doriŃi introduse 4. 4. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul în care doriŃi să introduceŃi datele 2. DaŃi un click stânga de mouse pe acesta 3. Introducere date în foaia de calcul O altă modalitate de a introduce date în câmpurile unei foi de calcul este utilizarea comenzilor Copiere şi Lipire (Copy – Paste). PoziŃionăm cursorul mouseului pe câmpul unde dorim să lipim datele 77 . Cu alte cuvinte. C:. să avem un registru identic cu cel anterior dar care va avea un alt nume. Prin intermediul acestor două comenzi putem introduce în câmpurile foii de calcul orice date stocate în format text sau numeric pe calculatorul nostru (e. ApăsaŃi tasta Enter Figura 10. în Documentele mele. Selectăm datele pe care dorim să le copiem în câmpul foii de calcul 2. De asemenea.g. Pentru aceasta trebuie să realizăm următorii paşi: 1. în acestă ferestră putem da un nume registrului nostru. Acesta poate fi numele generat automat de către Microsoft Excel sau poate fi orice alt nume pe care noi dorim să-l dǎm acestui fişier. câmpuri cu date dintr-o altă foaie de calcul.g. sau de pe oricare din partiŃiile calculatorului (A:.). text dintr-un document word. Utilizăm combinaŃia de taste Ctrl+C pentru a copia datele 3. În meniul Fişier avem sub opŃiunea Salvare şi opŃiunea Salvare ca (Save as…).).

PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l editaŃi 2. DaŃi click pe caseta respectivă 5. DaŃi dublu click pe acest câmp 3. PoziŃionaŃi cursorul mouseului pe bara de formule în caseta ce afişează conŃinutul cîmpului marcat 4. DaŃi click pe acest câmp 3.4. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l editaŃi 2. Prima varianta este: 1. UtilizaŃi săgeŃile de pe tastatură pentru a vă deplasa în casetă la datele pe care doriŃi să le modificaŃi 6. UtilizaŃi săgeŃile de pe tastatură pentru a vă deplasa în câmp la datele pe care doriŃi să le modificaŃi 4. Editare de date în foaia de calcul 78 . ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificările realizate O a treia alternativă este: 1. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificările realizate Cea de-a doua alternativă este următoarea: 1. ApăsaŃi tasta F2 3. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificările realizate Figura 11. Dăm click stânga de mouse pentru a activa câmpul respectiv 5. UtilizaŃi săgeŃile de pe tastatură pentru a vă deplasa în câmp la datele pe care doriŃi să le modificaŃi 4. Utilizăm combinaŃia de taste Ctrl+V pentru a lipii datele în câmpul respectiv Pentru a edita conŃinutul unei celule din foaia de calcul avem la dispoziŃie mai multe alternative. PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l editaŃi 2.

SelectaŃi din meniul Format de pe bara de meniuri opŃiunea Celule (Cells) şi daŃi click pe ea sau utilizaŃi combinaŃia de taste Ctrl+1 4. ApăsaŃi tasta Enter pentru a confirma modificarea În cazul în care datele dintr-un câmp depăşesc ca şi lungime dimensiunea acestuia. 4. TastaŃi de la tastatură noile date pe care le doriŃi în câmpul respectiv sau apăsaŃi Ctrl+V în măsura în care anterior aŃi copiat cu Ctrl+C din altă sursă datele pe care le doriŃi introduse peste cele existente. aplicaŃia ne oferă posibilitatea de a-l redimensiona automat prin intermediul comenzii Încadrare text: 1. Figura 12. Microsoft Excel oferă posibilitatea suprascrierii acestora: 1. DaŃi click stânga pe câmpul respectiv pentru al activa 3. În fereastra astfel deschisă (Formatare celule – Format cells) daŃi click pe opŃiunea Aliniere (Align) 79 . PoziŃionaŃi cursorul mouse-ului pe câmpul pe care doriŃi să-l suprascrieŃi 2. Formatare celule 3.În măsura în care modificările la datele dintr-un câmp al foii de calcul sunt majore. 2. DaŃi click stânga pe câmpul respectiv pentru al activa. PoziŃionaŃi cursorul mouseului pe câmpul pe care doriŃi să-l suprascrieŃi.

Microsoft Excel ne oferă posibilitatea de a deschide mai multe registre de calcul simultan. Pentru mai multe detalii legate de opŃiunile de formatare a textului (datelor) vezi capitolul anterior Microsoft Word. Încadrare text 5.Figura 13.6 Închiderea unui registru de calcul Precum menŃionam în subcapitolul 4. 4. În continuare vă vom prezenta două dintre acestea. în colŃul din dreapta sus al ferestrei Microsoft Excel avem prezente două butoane cu un X marcat pe ele.1. BifaŃi opŃiunea Încadrare text (Wrap text) 6. Datele din cadrul unui câmp al foii de calcul pot fi formatate similar unui text dintrun document Word. ApăsaŃi tasta Enter sau daŃi click pe butonul OK. După cum vedem şi în figura de mai jos. Pentru a închide aceste registre avem la dispoziŃie mai multe modalităŃi.1. 1 2 Închiderea registrului 80 .

şi anume: 1) să dăm click pe căsuŃa Da. acŃionarea oricărui buton mai sus menŃionat va avea ca şi efect apariŃia ferestrei de mai jos: Figura 14. 3) să dăm click pe opŃiunea Revocare (Cancel) renunŃând la acŃiunea de închidere a registrului 4) să dăm click pe simbolul X din colŃul dreapta sus a căsuŃei de dialog. În cazul în care ultimele modificări realizate în registru nu au fost salvate.2 Utilizarea formulelor şi funcŃiilor în Microsoft Excel În continuare vă vom prezenta componenta de formule matematice a aplicaŃiei Microsoft Excel. SelectaŃi câmpurile(celulele) pe care doriŃi să le formataŃi 2. SelectaŃi din meniul Format de pe bara de meniuri opŃiunea Celule şi daŃi click pe ea sau utilizaŃi combinaŃia de taste Ctrl+1 81 .Prin intermediul butonului 2 (vezi figura) avem posibilitatea de a închide fiecare registru de calcul în parte. Datele dintr-un câmp al foii de calcul pot fi formatate pentru a corespunde unei anumite categorii. iar prin intermediul butonului 1 putem închide întreaga aplicaŃie Microsoft Excel şi implicit toate registrele deschise. salvând modificările realizate în acel registru. ceea ce va determina închiderea registrului fără a salva modificările realizate după ultima salvare. aceasta având efect identic cu opŃiunea Revocare (Cancel) 4. Salvare modifcări În acest caz avem patru opŃiuni. Înainte însă de a trece la formule şi funcŃii este necesar să trecem în revistă tipurile de date cel mai des utilizate într-un registru Microsoft Excel. Pentru aceasta se parcurg următorii paşi: 1. 2) să alegem Nu. precum şi componenta de funcŃii.

În meniul Număr al ferestrei Formatare celule avem opŃiunea de alege tipul de Categorie după care să avem formatate datele din câmpurile selectate anterior. În fereastra astfel deschisă (Formatare celule) daŃi click pe opŃiunea Număr (Number) Figura 16. Alegere tip categorie de date 4. Pentru a alege un anumit tip de categorie daŃi click numele categoriei 82 . Formatare celule 3.Figura 15.

Pentru a modifica ordinea de executare a operaŃiilor din expresia noastră de calcul putem apela la paranteze (). Pentru a obŃine acest rezultat parcurgem paşii următori: 1. În formulele de calcul pe care le vom utiliza este important să avem în vedere ordinea operaŃiilor din matematică. Similar introducem în câmpul A2 cifra 2. iar noi dorim ca în câmpul A3 să avem calculată suma acestor două câmpuri. începând de la stânga la dreapta se vor realiza întâi operaŃiile de înmulŃire/împărŃire şi mai apoi cele de adunare/ scădere. 2. Apăsăm tasta Enter. 3. Fiecare categorie are o scurtă descriere în partea de jos a ferestrei. Să presupunem că avem o foaie de calcul în care câmpurile A1 şi A2 conŃin fiecare cifra 2. După selectarea categoriei dorite apăsaŃi tasta Enter sau daŃi click pe butonul OK. 4. Având selectat tipul de categorie Număr. 83 . Formule de calcul în Microsoft Excel Ce este esenŃial de reŃinut pentru orice formulă de calcul pe care dorim să o utilizăm într-un câmp al foii noastre de calcul este că ea întotdeauna va începe cu semnul =. PoziŃionăm câmpul activ pe celula A3 şi introducem de la tastatură următoarea secvenŃă: =A1+A2. 5. iar în partea dreaptă avem diferite opŃiuni de configurare a categoriei. Astfel. vom exemplifica pe datele din imaginea de mai jos utilizarea unor formule matematice în Microsoft Excel. Figura 17. Introducem în câmpul A1 cifra 2 (vezi capitolul anterior pentru detalii legate de procedură).respective.

Introducem în câmpul A1 cifra 2 (vezi capitolul anterior pentru detalii legate de procedură) 2. iar între paranteze sunt trecute argumentele funcŃiei despărŃite de punct şi virgulă ”. se modifică. În continuare vom parcurge pas cu pas introducerea funcŃiei SUM în câmpul A3 pentru a calcula suma dintre valorile din câmpurilor A1 şi A2. / pentru împărŃire şi ^ pentru ridicare la putere. 1. Astfel. iar valoarea returnată de aceasta este cea corectă (vezi figura de mai jos) Figura 18.” . Revenind la exemplul de mai sus. Orice funcŃie. 3. O altă modalitate de a realiza diferite operaŃii asupra datelor dintr-o foaie de calcul este utilizarea funcŃiilor predefinite în Microsoft Excel. Dăm click pe butonul Inserare funcŃii (Insert function) din bara de formule 84 . similar formulelor de calcul trebuie să fie precedată de semnul =. PoziŃionăm câmpul activ pe celula A3 4. o formă echivalentă a formulei de calcul =A1+A2 este =2+2. După semnul egal urmează numele funcŃiei. * pentru înmulŃire. datele din aceasta. Similar introducem în câmpul A2 cifra 5. Pe de altă parte utilizarea coordonatelor celulelor are ca şi efect recalcularea formulei de fiecare dată când conŃinutul. Formule de calcul în Microsoft Excel Operatorii matematici utilizaŃi în formulele de calcul sunt: + pentru adunare. Dezavantajul celei de-a doua variante constă în faptul că ea trebuie modifică de fiecare dată când conŃinutul celulelor A1 sau A2 se modifică.Recomandăm utilizarea coordonatelor relative ale unui câmp în formulele de calcul şi nu a conŃinutului acestora. dacă în celula A2 avem acum valoarea 5 formula de calcul rămâne neschimbată. pentru scădere.

Din lista de funcŃii afişate selectăm funcŃia SUM şi apăsăm tasta Enter sau dăm click pe butonul OK. În fereastra Inserare funcŃie selectăm categoria Math & Trig 6. Figura 20. Fereastra Inserare funcŃie 85 .Figura 19. Butonul de inserare funcŃii 5.

iar la Number 2 câmpul A2 (similar facem pentru orice alte câmpuri pe care vrem să le introducem în argumentul funcŃiei) Figura 21. vom avea o secvenŃă similară celei din imaginea de mai jos.7. După ce am introdus toate argumentele pe care le-am dorit în funcŃia noastră. în caseta de formule. Argumente funcŃie trecem la Number 1 câmpul A1. În fereastra nou deschisă. apăsăm tasta Enter sau dăm click pe butonul OK. La finalizarea paşilor mai sus menŃionaŃi. Putem observa din imaginile ferestrelor Inserare funcŃie şi Argumente funcŃie că aplicaŃia Microsoft Excel ne oferă o scurtă descriere precum şi modalitatea în care trebuie introduse argumentele pentru aceasta (în fereastra Argumente funcŃie). 86 . pe bara de formule. Fereastra Argumente funcŃie 8. Ca atare când dorim să aplicăm o anumită funcŃie datelor noastre putem naviga prin lista de funcŃii pentru a o identifica pe cea care ne este cea mai utilă.

Figura 22. Utilizarea funcŃiei SUM 4. Să presupunem că avem o foaie de calcul în care avem introduse datele din figura de mai jos şi dorim să realizăm o reprezentare grafică a acestor note: Figura 23. Foaie de calcul cu note 87 . şi diagramele sunt actualizate automat. În măsura în care datele din câmpurile reprezentate în diagrame se modifică. Vom exemplifica modalitatea de utilizare a acestor diagrame prin intermediul unui exemplu.3 Grafice şi Diagrame în Microsoft Office Excel Utilizând aplicaŃia Microsoft Excel avem posibilitatea de a reprezenta prin intermediul unor grafice si diagrame date de tip numeric.

1. Pentru a trece la pasul următor daŃi click pe butonul Următorul (Next) sau apăsaŃi tasta Enter. 88 . În continuare. OpŃiunea Diagramă din meniul Inserare 2. Pentru a realiza reprezentarea grafică vom apela fie la butonul Expert diagramă de pe bara standard de butoane fie vom deschide meniul Inserare şi vom alege opŃiunea Diagramă (vezi imaginea de mai jos). Aceasta va avea ca efect apariŃia ferestrei Expert diagramă – Pasul 1 din 4 – Tipuri de diagramă (Chart Wizard – Step 1 of 4 – Chart Types). daŃi click stânga de mouse pe una dintre opŃiunile menŃionate anterior. În această fereastră veŃi alege tipul de diagramă (reprezentare grafică) şi sub tipul de diagramă care se potriveşte cel mai bine reprezentării datelor. 3. Figura 24.

Adăugare serie 89 . Expert diagramă – Pasul 1 din 4 – Tipuri de diagramă 4. dacă dorim aşa ceva. La pasul 2 vom defini seriile de date ce vor fi reprezentate. precum şi Etichetele axei categoriilor X.Figura 25. Figura 26.

Aceasta va avea ca şi efect apariŃia unei noi serii pentru care trebuie sa definim valori. 90 . Din fereastra Expert diagramă – Pasul 2 din 4 – Datele sursă ale diagramei alegem opŃiunea Serie şi dăm click stânga de mouse pe butonul Adăugare.5. Figura 27. Sursă de date – Valori. După adăugarea unei noi serii dăm click pe butonul din dreptul casetei Valori: Aceasta va avea ca şi efect apariŃia ferestrei Sursă de date – Valori: Figura 26. Expert diagramă – Pasul 2 din 4 – Datele sursă ale diagramei 6.

91 . 9. Figura 27. Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei – meniul Titluri 11. Pentru a trece la pasul 3 daŃi click pe butonul Următorul (Next) sau apăsaŃi tasta Enter. În această etapă vom selecta cu ajutorul mouse-ului câmpurile ce vor fi reprezentate în seria noastră de date. 10. În cazul de faŃă vom selecta notele celor 3 elevi. 8. Din opŃiunea Titluri putem atribui un titlu general diagramei precum şi titluri fiecărei axe în parte. Pentru a reveni la fereastra anterioară Expert diagramă – Pasul 2 din 4 – Datele sursă ale diagramei dăm click pe butonul . Repetăm secvenŃa de paşi de la 6 la 7 şi pentru definirea valorilor aferente casetei Etichetele axei categoriilor (X).7. adică câmpurile de la B2 la B4. În fereastra Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei avem posibilitatea să formatăm aspectul diagramei. Dând click pe eticheta Legendă din fereastra anterior menŃionată deschidem o fereastră din care putem modifica poziŃia în care este afişată legenda sau chiar să renunŃăm la acesta prin debifarea opŃiunii Afişare legendă.

Accesând meniul Etichete de date avem posibilitatea de a particulariza conŃinutul etichetelor din diagrama noastră.Figura 28. Figura 29. Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei – meniul Etichete de date 92 . Expert diagramă – Pasul 3 din 4 – OpŃiunile diagramei – meniul Legendă 12. În exemplul nostru am optat pentru varianta cu eticheta ce va conŃine Valoarea reprezentatǎ în grafic.

alegem locul de amplasare a acesteia. Aspect final diagramă OpŃiunea de generare de diagrame din Microsoft Excel ne facilitează vizualizarea datelor din foia de calcul într-un format mai accesibil. În măsura în care aŃi utilizat setările mai sus menŃionate digrama dumenavoastră va fi similară cu cea din figura de mai jos. Expert diagramă – Pasul 4 din 4 – Amplasare diagramă 16. Figura 31.13. Pentru a trece la pasul 3 daŃi click pe butonul Următorul sau apăsaŃi tasta Enter. 14. ultimul pas din crearea unei digrame cu ajutorul Expert diagramă. Figura 30. Pentru a genera diagrama după setările menŃionate în paşii anteriori daŃi click pe butonul Terminare (Finish). Aceste diagrame pot fi importate (copiate) în documente (rapoarte) Microsoft Word precum şi în prezentări (diapozitive) Microsoft Power Point. La pasul 4. 15. 93 . Cele două opŃiuni disponibile sunt: Ca foaie nouă (As new sheet) sau Ca obiect în (As object in) o foaie a registrului deschis.

4 AplicaŃie – tabele şi diagrame Pentru a pune în practică o mare parte din cunoştinŃele prezentate anterior.4. În acest moment avem în faŃa noastră o foaie de calcul goală în care urmează introducem datele noastre. media calculată pe cele trei medii. precum şi reprezentarea grafică a acestor medii.xls. vom prezenta modalitatea de realizare a unui tabel cu 5 elevi. Următorul pas este salvarea registrului de calcul cu numele: AplicaŃie practicǎ. mediile acestora la trei materii. Primul pas în realizarea acestei aplicaŃii este lansarea în execuŃie a programului Microsoft Excel. 94 .

5. 8. E şi F.Paşi: 1. 9. În meniul Legendă debifăm opŃiunea Afişare legendă şi trecem la pasul următor. iar din bara de instrumente selectăm butonul Borduri şi alegem opŃiunea Toate bordurile. 10. Cu ajutorul mouseului repoziŃionăm diagrama sub tabelul cu date şi o redimensionăm pentru a ajunge la lăŃimea şi înălŃimea dorită. care for fi calculate ulterior prin intermediul funcŃiei Medie). În continuare utilizăm butonul Expert diagramă. D. La pasul 4 selectăm opŃiunea Ca obiect în – Foaie1 şi dăm click stânga pe butonul Terminare. Copiem formula din câmpul F2 şi o lipim în câmpurile de la F3 la F6. Similar. Din meniul Date alegem opŃiunea Sortare. La pasul următor SALVĂM tot ceea ce am realizat folosind combinaŃia de taste Ctrl+S. La pasul 2 al generării diagramei selectăm pentru valori câmpurile de la F2 la F6. 4. iar pentru Etichetele categoriilor (X) selectăm câmpurile de la B2 la B6 şi trecem la pasul următor. iar din fereastra deschisă alegem tipul de diagramă Coloană grupată cu efect 3-D. Similar aliniem la stânga datele din coloana B şi aliniem la centru datele din coloanele C. 13. 7. Selectăm câmpurile de la A1 la F6. 12. 15. Selectăm coloana A şi formatăm datele utilizând butonul de aliniere la centru a datelor. descendent şi cu Rând antet. iar din meniul Formatare celule setăm tipul numeric cu două zecimale 6. 11. La pasul 3 trecem la Titlu Diagramă: Grafic medii. Ne poziŃionăm pe câmpul A1 şi tastăm în acest câmp datele corespunzătoare (vezi imaginea de mai sus). 2. 14. În măsura în care am reuşit să urmăm paşii prezentaŃi mai sus ar trebui să obŃinem rezultatul din figura de mai jos: 95 . Selectăm câmpurile de la F2 la F6. iar din fereastra deschisă alegem sortare după medie. După terminarea introducerii datelor selectăm câmpurile de la C2 la E2 şi folosim funcŃia medie pentru a calcula media aritmetică a acestora. 3. SALVĂM din nou tot registrul de calcul utilizând combinaŃia de taste Ctrl+S sau una dintre metodele alternative menŃionate în curs. introducem în fiecare câmp al foii de calcul datele corespunzătoare acestora (excepŃie fiind datele din coloana Medie. 17. 16.

96 .

1. 1 Lansarea aplicaŃiei Power Point din meniul de Start • dacă pe ecran există deja o pictogramă.Microsoft Office PowerPoint 2003: Fig. Lansarea aplicaŃiei Microsoft Power Point Lansarea aplicaŃiei Power Point poate fi realizată astfel: • din meniul Start – Programs.Microsoft Office. se poate iniŃializa aplicaŃia Power Point dând un dublu click (stânga) de mouse pe aceasta (sau o selectăm cu un click stânga mouse şi o apăsăm tasta ENTER de pe tastatură) 97 .Capitolul 5. Prezentări cu Microsoft Office Power Point 5.

Elementele ferestrei Power Point Elementele comune: bara de titlu. bara de meniu si rigla îndeplinesc aceleaşi funcŃii. se aplică aceleaşi reguli astfel încât se va face doar o scurtă trecere în revistă a elementelor comune.2 Elementele ferestrei Power Point Notǎ: elementele ferestrei Power Point corespund atât ferestrei Word cât şi Excel.5. închidere Substituent SchiŃǎ şi diapozitive Panoul de diapozitive Panou schiŃǎ Panoul de activitate Bara de stare Bara de desen Fig 2. În general. barele de instrumente. Bara de formatare Bara de titlu Bara de meniu Minimalizare. 98 . maximalizare.

Vizualizare butoane – apare în partea stângă jos a paginii. Când sunteŃi în acest mod: Esc Clic stânga de mouse Clic dreapta de mouse Se revine la diapozitivul anterior. numărul total de diapozitive. Tab-ul schiŃă arată care este textul. Vizualizare sortare diapozitive şi Expunere diapozitive începând cu diapozitivul curent. Panoul diapozitive. Trece la diapozitivul anterior sau la următorul efect de animaŃie. Se pot adăuga. Deschide un meniu care permite navigarea între diapozitive. Se foloseşte atunci când se vrea vizualizarea diapozitivelor sub forma pe care o vor avea într-o prezentare. Arată numărul diapozitivului afişat.Elementele noi: • • • • • SubstiuenŃi – Ńin obiectele în loc. Expunere diapozitive începând cu diapozitivul curent. 99 . numele formei diapozitivului în uz sau numele fundalului. Vizulalizare sortare diapozitive Vizulalizare sortare diapozitive arată toate diapozitivele dvs. Acestea permit comutarea între douǎ moduri de vizualizare. Se pot folosi pentru a schimba între diferite moduri de vizualizare a paginii: Vizualizare normală. Tab-ul schiŃă – afişează textul conŃinut în prezentare. Tab-ul diapozitive – afişează toate diapozitivele. Bara de stare – apare în general în parte de jos a ecranului. Vizualizare Normală: Vizualizarea normală împarte ecranul în trei părŃi majore: taburile schiŃă şi diapozitiv. se folosesc pentru a pune text. Panoul diapozitive este localizat în centrul ecranului şi prezintă imaginea detaliată a diapozitivului în lucru. Panoul de activitate este localizat în partea dreaptă a ecranului şi permite selectarea activităŃii pe care doriŃi să o faceŃi. Tab-urile schiŃă şi diapozitiv sunt localizate în parte stângă a ecranului. şterge. rearanja foarte uşor. şi Panoul de activitate. se pot face adnotări. miniaturi şi grafice. Tab-ul diapozitive arată toate slide-urile.

4 Primul diapozitiv 100 .3 Vedere generală asupra aplicaŃiei Power Point Când se porneste aplicaŃia se afişează primul diapozitiv.3 Meniul pentru click dreapta de mouse • • • Bara de desen conŃine instrumente pentru crearea şi editarea elementelor grafice.Fig. Panoul de activitate Bara verticală pentru ajustarea mărimii ferestrelor 5. • Se dă clic în diapozitiv în “Apasă pentru a adăuga subtitlu”. Se poate scrie titlul şi subtitlul prezentării. în porŃiunea rezervată titlului. în porŃiunea rezervată subtitlului şi se scrie textul dorit. Pentru a introduce text în diapozitiv: • Se dă clic în diapozitiv în “Apasă pentru a adăuga titlu”. Fig.

101 .5. • Diapozitivul care conŃine un singur substituent. în care se introduce doar titlul. • Titlul şi douǎ coloane de text : un substituent pentru titlu şi doi pentru text. Pentru a introduce alte slide-uri. • Titlu şi text : un sustituent pentru titlu şi unul pentru text.1 Crearea diapozitivelor noi După completarea primului diapozitiv se pot creea altele. se respectă următorii paşi: • Din bara de meniu : Inserează – Diapozitiv nou (Insert – New Slide) Fig 5.3. din care se pot selecta unul din cele patru tipuri de diapozitive predefinite. care să compună prezentarea: • Diapozitiv de titlu : conŃin doi substituenŃi în care se poate scrie titlul şi subtitlul. Crearea unui diapozitiv nou din bara de meniu • Din bara de instrumente: se apasă butonul Diapozitiv nou • ApăsaŃi simultan urmǎtoarele taste : CTRL+ M În acest moment. în partea dreaptă va apărea Panoul Aplică Aspect Diapozitiv.

pentru a adauga text. se selectează Panoul Aplică Aspect Diapozitiv cu un click de mouse. • apăsaŃi săgeata din dreapta tipului de design. din meniul care apare. Fig 6. alegeŃi Inserare Diapozitiv nou. plasaŃi cursorul acolo unde doriŃi să adăugaŃi acel text şi tastaŃi informaŃia. Pentru a modifica textul.3. derulaŃi meniul şi apăsaŃi Inserare . dacă acesta este evidenŃiat. Pentru a şterge textul.3. Pentru a fi alese: • AlegeŃi din bara de meniu: Formatare – Formă diapozitiv 102 .Diapozitiv nou. Inserarea unui diapozitiv adiŃional 5. evidenŃiaŃi-l şi modificaŃi-l tastând textul nou. Pentru a adăuga un diapozitiv adiŃional la prezentare: • daŃi click dreapta pe designul dorit şi.Pentru a aplica un tip de design. folosiŃi tasta Backspace sau Delete.3 Aplicarea formei diapozitivului Formele predefinite de Power Point sunt foarte atractive .2 Schimbarea unui diapozitiv După crearea unui diapozitiv. diapozitivul selectat va apărea în Panoul de diapozitive ca şi în imaginea de mai jos : Pentru a adăuga text daŃi clikc în substituent şi tastaŃi textul dorit. 5.

DaŃi clic pe icoana ecranului.

. Design-urile predefinite apar în partea dreaptă a

Pentru a aplica la toate diapozitivele acelaşi model • DaŃi clic pe formele predefinite. • Clic dreapta pe model . Va apărea un meniu ; diapozitivele”

alegeŃi “Aplică la toate

Fig.7 Exemplu de formă de diapozitiv

Fig.8 Aplicarea formei la toate modelele

5.3.4 Vizualizare sortare diapozitive După ce aŃi creat diapozitivele, acestea se pot muta, tăia, copia, lipi, duplica. Pentru a vedea opŃiunea Vizualizare sortare diapozitive: • • AlegeŃi Vizualizare –Sortare diapozitive din bara de meniu. DaŃi clic pe icoana Sortare diapozitive.

103

Fig 9. Sortare diapozitive Vizualizare Sortare Diapozitive AcŃiune Deplasarea la primul diapozitiv: Deplasarea la ultimul diapozitiv: Deplasarea la următorul diapozitiv: Deplasarea la diapozitivul anterior: Selectarea unui diapozitiv: Deschiderea unui diapozitiv în vizualizare normală: Selectarea unui diapozitiv: Procedură Ctrl-Home Ctrl-End Săgeată dreapta Sageată stânga Clic stânga Dublu clic stânga. Selectarea unui singur diapozitiv: Click pe diapozitivul dorit.

104

Vizualizare Sortare Diapozitive AcŃiune Procedură Selectarea mai multor diapozitive: 1. 2. Ştergerea unui diapozitiv: 1. łineŃi apăsată tasta CTRL. Selectati cu mouse-ul (clic stânga) diapozitivele. SelectaŃi diapozitivul sau diapozitivele pe care doriŃi să le ştergeŃi. ApăsaŃi tasta Delete

2.

1.

SelectaŃi diapozitivul sau diapozitivele pe care doriŃi să le ştergeŃi. AlegeŃi Editare-Ştergere Diapozitivdin bara de meniu SelectaŃi diapozitivul AlegeŃi Editare-Copiere din bara de meniu SelectaŃi diapozitivul DaŃi clic pe icoana de copiere SelectaŃi diapozitivul ApăsaŃi Ctrl-C SelectaŃi diapozitivul după care doriŃi să apară noul diapozitiv AlegeŃi Editare > Lipire din meniu

2. Copierea unui diapozitiv: 1. 2.

1. 2. 1. 2. Lipirea unui diapozitiv: 1.

2.

1.

SelectaŃi diapozitivul după care doriŃi să apară noul diapozitiv DaŃi clic pe icoana de lipire

2.

105

D 2. ApăsaŃi icoana de decupare SelectaŃi diapozitivul pe care doriŃi să îl decupaŃi ApăsaŃi Ctrl-X SelectaŃi diapozitivul sau diapozitivele pe care doriŃi să le mutaŃi TrageŃi-le în noua locaŃie SelectaŃi diapozitivul sau diapozitivele pe care doriŃi să le duplicaŃi AlegeŃi Editare . 2. Decuparea unui diapozitiv: 1. Mutarea unui diapozitiv: 1. 1. ApăsaŃi Ctrl-V SelectaŃi diapozitivul doriŃi să îl decupaŃi pe care 2. SelectaŃi diapozitivul după care doriŃi să apară noul diapozitiv. 2. 2. 2.Duplicare din meniu SelectaŃi diapozitivul sau diapozitivele pe care doriŃi să le duplicaŃi ApăsaŃi Ctrl . Duplicarea unui diapozitiv: 1. 1. AlegeŃi Editare > Decupare din meniu SelectaŃi diapozitivul doriŃi să îl decupaŃi pe care 1. 106 . 2.Vizualizare Sortare Diapozitive AcŃiune Procedură 1.

10 Vizualizare expunere diapozitive • ApăsaŃi icoana Expunere diapozitive în partea de jos stânga a ecranului. Fig. aceasta poate fi iniŃiatǎ în felul urmǎtor: • • ApăsaŃi F5.Expunere diapozitive din meniu. AlegeŃi Vizualizare . Prezentarea va apărea pe monitor.5 Rularea prezentării Odată terminatǎ prezentarea.5. 107 .3.

ApăsaŃi tasta Backspace 3.Navigarea în expunerea diapozitivelor Activitate Deplasarea la diapozitivul următor: Procedură 1. ApăsaŃi tasta Enter 3. ApăsaŃi tasta Page Up Fig. tabele şi alte elemente grafice Inserarea imaginilor şi a altor elemente grafice se poate realiza în felul urmǎtor: • Inserare – Imagine (Diagramă. ApăsaŃi tasta Săgeată dreapta 2. 108 . Tabel) Fig. 12 Inserarea elementelor grafice din bara de meniu. ApăsaŃi tasta Săgeată stânga 2.3. ApăsaŃi tasta Page Down 4. 11 Navigarea în expunerea diapozitivelor 5. Clic stânga de mouse Deplasarea la diapozitivul anterior: 1.6 Inserare imagini.

3. Inserare diagramă Inserare tabele Inserare imagine Inserarea miniatură Inserare film Inserare organigramă Fig. Acelaşi tip de tranziŃie se poate aplica pentru un singur diapozitiv sau pentru toate.14 AnimaŃie in bara de meniu 109 . 13 Inserarea elementelor graficedin diapozitivul conŃinut 5.7 AnimaŃie şi alte efecte speciale Pentru îmbunătăŃirea prezentării se pot folosi diferite opŃiuni de animaŃie şi efecte speciale (se aplică pentru un text sau un element grafic al unui diapozitive). Pentru a accesa aceste opŃiuni: • Din meniul Expunere diapozitiv: Fig.• Din diapozitiv cu aspect conŃinut. respectiv tranziŃii între diapozitive (se aplică pentru întregul diapozitiv).

se dǎ click dreapta de mouse şi se selectează AnimaŃie particularizată sau Setări acŃiune.15 AnimaŃie din Panoul Aspect Diapozitiv • De pe elementul pe care dorim să îl animăm.16 AnimaŃie din meniul clic dreapta de mouse 110 .• Din Panoul aspect diapozitiv Fig. Fig.

un sunet. etc. numǎrul de diapozitive la care să se aplice.După alegerea animaŃiei sau tranziŃiei se selectează tipul specific pentru acestea: Fig. Fig.17 Folosirea tranziŃiei între diapozitive 111 . modul de avansare diapozitiv.16 Alegerea animaŃiei partcularizate În cazul tranziŃiilor se poate alege: tipul tranziŃiei. viteza animaŃiei.

Fig. ApăsaŃi pictograma de imprimare.3.Examinare înaintea imprimării din meniu (Print preview) . etc. SelectaŃi ce anume doriŃi să imprimaŃi. numǎr de exemplare. toate sau numai un anumit numǎr de diapozitive.8 Imprimarea diapozitivelor Paşi: • • • • • AlegeŃi Fişier . SelectaŃi opŃiunile de imprimare: alb-negru sau color.5.17 Impimarea diapozitivelor 112 . Se va deschide o fereastră de dialog. Pentru o viziualizare generală a diapozitivelor se pot imprima toate diapozitivele pe aceaşi pagină. VerificaŃi orientarea paginii. Notǎ: se pot folosi urmǎtoarele opŃiuni: dipoziv curent.

Acestea sunt esenŃiale pentru educaŃie şi mediul de afaceri. din nevoia de a schimba idei scrise în cel mai scurt timp. ReŃelele au devenit indispensabile în firmele care au dorit o eficentizare a muncii angajaŃilor. Oprirea acestuia duce la anularea conexiunii între calculatoare. 6. au ajuns la viteza curentă de 56000 bps (56 Kb / secundă) sau chiar mai mare pentru internetul de mare viteza. Conexiunea era de 300 bps.1. Departamentul de Apărare al Statelor Unite a dezvoltat o reŃea cu acoperire largă. În funcŃie de tipul de reŃea. o dată cu răspândirea tot mai mare a BBS. avem: • ReŃelele client / server. viteza de 300 bps a devenit innacceptabilă pentru transferul fişierelor mari şi a graficelor. În 1980. În 1990. viteza modemurilor a ajuns la 9600 bps.1 ReŃele de informaŃii ReŃelele de calculatoare au apǎrut din necesitatea unui acces facil la informatii. care era cam de 30 de caractere pe secundă (considerabil mai mare decât viteza de scriere a omului). când au fost introduse primele modemuri. Acestea permiteau utilizatorilor să se conecteze. între 1960 şi 1990. a accesului şi schimbului rapid de informaŃii. 113 .1. În 1998. WAN a devenit. in final. în care existǎ un server (calculator central).Capitolul 6. Acest tip se preteazǎ la reŃelele de dimensiuni mici. care coordoneazǎ mai multe calculatoare. Internetul de astăzi. cât şi pentru comunicare în general. rǎspândindu-se apoi şi la utilizatorii casnici. să citească şi să scrie mesaje pe o tablă de discuŃii. care erau folosite pentru a conecta două terminale neinteligente la un calculator central.2 LAN / MAN / WAN ReŃelele implică transmisii de date cu ajutorul cablurilor şi linilor telefonice. ReŃeaua este cea care decide cum să mute datele de la un calculator la altul.1 Istoria reŃelelor de calculatoare ReŃelele de calculatoare au apărut la începutul anilor ‘60. când calculatorele au devenit mai accesibile. În acelaşi timp. În 1970. wide area network (WAN) pentru scopuri militare şi ştinŃifice. care permitea ca multe calculatore să fie conectate împreună prin căi diferite. 6. au început să apară primele BBS (bulletin board system). InformaŃie şi comunicare 6.

114 . care permite accesul la informaŃii şi echipamente (imprimante) comune din reŃea. Procesul invers se numeste demodulaŃie: analog – modem – digital PC. Modem-urile pot varia în funcŃie de o serie de caracteristici: • Bits / secundă (b / s) – cât de rapid transmite şi primeşte datele – 57600 b / s. Modem-ul primeşte de la procesor informaŃiile sub formă de 1 şi 0. 6. e-commerce (comerŃ electronic). şi astfel pot fi trimise pe linile de telefon. o bancă cu sedii diverse. În modul “date” este un modem obişnuit. WAN a creat o nouă categorie de muncitori – “telecommuters”. Este un adaptor ca şi NIC. în format analogic. le analizează şi le transformă într-un semnal analog care este trimis prin liniile de telefon sau cablu. switch) care uneşte toate echipamentele din reŃea. existǎ un echipament (router . care nu trebuie să plece de acasă ca să meargă la servici. Acesul se face în timp real şi se oferă e-mail.3 ReŃeaua telefonică şi calculatoarele Principalele trăsături ale unei reŃele bazate pe telefonie sunt: • Modem-urile • ISDN • Celularele / mobilele Modem-urile Numele acestuia este un acronim pentru Modulator / demodulator. WAN (wide area network) interconectează LAN . Acesta este primit de un alt modem care face procesul invers. birouri. • Auto . • Voice / data (voce / date) – două moduri între care se poate schimba alternativ. au încorporate microfon pentru comunicaŃie). În funcŃie de aria geograficǎ acoperitǎ. internet.1.answer (auto . Acest proces se numeste modulaŃie.uri în aceeaşi zonă geografică: ex.uri într-o zonă geografică foarte largă.• ReŃelele “peer-to-peer”. În modul “voce” se comportă ca un telefon (în cazul acesta.aceste modem-uri pot să primească telefoane în absenŃa utilizatorului. care permit legarea a două calculatoare fără un administrator central şi sunt mai potrivite pentru reŃele mari. De obicei. pot fi urmǎtoarele tipuri de reŃele: • • • LAN (local area network) este o reŃea locală pe o arie geografică limitată. transfer de fişiere. MAN (metropolitan area network ) este compusă din două sau mai multe LAN .răspuns) . localizată în clădiri. dar el converteşte datele din format digital (de la calculator).

). Telefonia mobilă Transmisiile celulalelor implică trimiterea datei prin unde radio. care conecteză reŃele mari şi mici astfel încât calculatorele individuale sunt sursa şi destinaŃia infomaŃiei. Mici antene de pe aceste calculatoare comunică cu turnurile radio din zona lor. În general. Conexiunea la internet se poate împǎrŃi în următoarele diviziuni: • conexiunea fizică – se realizeazǎ prin conectarea unui adaptor (modem / nic) de la un PC la o reŃea. 6. • conexiunea logică – foloseşte standarde numite protocoale . ISDN Reprezintǎ un standard internaŃional de comunicare pentru voce. calculatoarele personale mobile au adaptoare wireless şi folosesc tehnologia telefoanelor mobile pentru a se conecta prin intermediul unei reŃele de tip WAN la reŃeaua lor locală. De exemplu: browserele web sunt software-uri care interpreteazǎ limbajul HTML (Hyper Text Markup Language). • aplicaŃiile – sunt reprezentate de programe (software) care interpretează şi afişează datele într-o formă uşor de înŃeles. Modem-ul care primeşte astfel de date comprimate trebuie să fie capabil să decomprime datele cu aceeaşi tehnică. Acestea lucrează împreună cu protocoalele pentru trimiterea / primirea datelor de pe internet. sunete.• • Compresia datelor – ratele de transfer sunt mai rapide. ISDN suportă rate de transfer de 64 Kb / s. video. Memoria flash – protocoalele de comunicaŃii pot fi uşor rescrise cu ultimele informaŃii. filme etc. Semnalele sunt transmise din LAN spre destinaŃii îndepărtate din Internet. şi date pentru liniile digitale de telefon sau cele normale.2 Internetul Reprezintǎ cea mai mare reŃea de date de pe pământ. limbajul folosit pentru a coda paginle de web (pot afişa informaŃii grafice.set de reguli care guvernează modul în care dispozitivele comunică între ele: (TCP / IP) – transmite şi primeşte date. Exemple (cel mai des întâlnite şi utilizate): 115 .

care oferă capacitatea de comunicare pentru un PC. Tipuri de browsere web NIC (network interface card – placa de interfaŃă cu reŃeaua) Reprezintǎ un adaptor la reŃeaua localǎ. 2 NIC Notǎ: Orice expunere a calculatorului dvs. la subcapitolul referitor la securitate.Foarte popular Foloseşte puŃin spaŃiu Afişează fisiere HTML Realizeazǎ e-mail şi transfer de fişiere Foarte integrat cu alte produse Microsoft Foloseşte mai mult spaŃiu Afişează fişiere HTML Realizeazǎ e-mail şi transfer de fişiere Opera. Este o placǎ cu circuit imprimat. care se află într-un spaŃiu (slot) corespunzǎtor pe placa de bază a calculatorului. la o internet poate avea ca urmări probleme legate de securitate şi expunere la viruşii informatici. aceasta este mult mai mică şi se numeşte PC MCIA (Personal calculator memory card international associates) Fig. 116 . Mozilla etc. La un laptop. De aceea trebuie respectate câteva reguli elementare prezentate în capitolul 1. Fig 1.

Astral. din cauză competiŃiei dintre ei. ajungând să înlocuiască treptat poşta tradiŃională. vom prezenta portalul Kappa.6. Ca şi exemplificare. din bara de lansare rapidă sau din meniul de Start al Windows-ului. De asemenea. Yahoo. de pe desktopul calculatorului. şi anume: are prezentare şi în limba română şi nu necesită mulŃi paşi în completarea datelor personale. pe care l-am ales din mai multe motive. cei care furnizează acest tip de servicii. Kappa. MSN.3 AplicaŃie 1 – crearea şi utilizarea unei adrese de e-mail Poşta electronică a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimul timp. 3 Lansarea Internet Explorer-ului din meniul de start 117 . Fig. Dintre furnizorii de astfel de servicii amintim portalele (un serviciu de internet care are mai multe aplicaŃii): Google. A început sa devină tot mai utilă folosirea acesteia din două mari motive: de cele mai multe ori este gratis. Pentru a intra pe portalul Kappa. încep să aloce spaŃii tot mai mari pentru căsuŃa de e-mail. se deschide fereastra de internet dând click pe pictograma acestuia. iar mesajele se transmit aproape instantaneu în orice parte a globului.

În bara de meniu. pictograma reprezintă starea paginii (orice ferestrǎ prin care te poŃi conecta la un furnizor de servicii de internet): dacă s-a încărcat sau dacă este în curs de încǎrcare. Orice adresă este de forma: www. 4 Fereastra Internet Explorer În partea din dreapta a ferestrei. în colŃul din dreapta.numeadresa. sunt trei pictograme cu rol de butoane.După lansarea aplicaŃiei.domeniu. unde www sunt acronimele de la world wide web 118 . se deschide o fereastră ca în figura: Bara de program Bara de instrumente Bara de meniu Bara de adrese Fig. prima pentru minimalizarea ferestrei în bara de start a Windows. în bara de program. a doua pentru redimensionarea şi ultima pentru închiderea ferestrei (acestea au mai fost prezentate în detaliu în capitolele anterioare). 5 Butoane în fereastra de internet Urmează scrierea adresei portalului în bara de adrese. Fig.

yahoo. punct. ro (domeniul in care se găseşte).kappa.co. În cazul în care nu aveŃi încă numele de utilizator şi parola. Deci. punct. info (informatii). Exemplu: www.ro şi apoi se apasă butonul Go sau enter de la tastatură. Fereastra care se va încărca este urmǎtoarea: Fig 6 Încărcarea portalului Kappa Pentru a accesa întregul conŃinut al paginii.yahoo. nume adresă este adresa paginii pe care dorim sa o accesăm. . uk (Marea Britanie).uk . edu (educational). de (Germania). iar domeniul poate fi unul din urmatoarele în funcŃie de: • Tipuri de oraganizaŃii: com (companie). net . etc.kappa. ca să intrăm pe pagina portalului Kappa trebuie să scriem în bara de adrese : www – ceea ce indicǎ faptu că pagina trebuie căutata în marea reŃea a lumii. va trebui sa vă creaŃi un cont care va fi adresa dvs de e-mail.(marea reŃea a lumii) . • łara de provenienŃă: ro (pentru România). folosim barele de derulare (dacă este cazul) ca să vă autentificaŃi cu nume de utilizator şi parolă. Unele pagini pot să aibǎ în componenŃa numelui şi denumirea Ńării şi a companiei www. kappa – numele site-ului (cum ar fi numele dvs). Exemplu : www.com .ro . org (organizaŃie). 119 . www.

Primul pas este acceptarea termenilor şi condiŃiilor firmei care asigură serviciul de poşta electronică.7 Folosirea barei de derulare Fig. cu foarte mici diferenŃe. De obicei. 8 Zona de autentificare Notǎ: orice adresǎ de e-mail este de forma: numeutilizator@numeportal. Dacă nu se acceptă nu se poate trece mai departe. Se poziŃioneazǎ mouse-ul pe Dacǎ nu aveŃi cont vǎ rugǎm sǎ vǎ înregistraŃi şi se selectează cu un click stânga.Bara de derulare Fig. deci în cazul nostru adresa va fi numeutilizator@k. Completarea datelor şi autentificarea se face în mai multi paşi.domeniu . aceleaşi informaŃii sunt cerute de fiecare furnizor de serviciu de poştă electronică.ro. 120 .

Fig. după care puteŃi trece mai departe apăsând tasta TAB pe tastatură sau făcând din nou click stânga. Pentru a trece la pasul urmator se apasă Submit Registration Information. data naşterii si răspunsul la o întrebare aleasă de dumneavoastră în caz că uitaŃi parola. parola care trebuie reconfirmată (ea nu va apărea în text clar). pentru a se reŃine mai uşor). Pentru a scrie numele de utilizator daŃi un click stânga în căsuŃa din dreptul opŃiunii username. 121 . de preferinŃă ar fi numele şi prenumele. 9 Acceparea termenilor si condiŃiilor Pasul doi este înregistrarea propriu zisă. în care se trece numele utilizatorului (numele care vi-l alegeŃi.

Click stânga în căsuŃă Fig. 10 Pasul 2 122 .

Se completeazǎ la fel ca la paşii anteriori. folosind bare de derulare şi bifarea corespunzătoare căsuŃelor care conŃin rǎspunsul la întrebări.Pasul trei reprezintǎ informaŃiile personale şi informaŃiile despre modul în care folosiŃi internetul. La sfârşit se validează prin „Submit Registration Information”. 123 . Se revine la răspunsul greşit şi se corectează. Notǎ: Este posibil ca să vi se atragă atenŃia dacă aŃi greşit ceva sau dacă aŃi omis ceva să completaŃi.

Fig. 11 Pasul 3

Notǎ: în exemplul nostru, adresa de e-mail este : ion_popescu@k.ro , numele de utilizator este ion_popescu.

124

Dacă totul este în regulă veŃi intra pe pagina dvs. de e-mail. Folosirea căsuŃei este exemplificată mai jos:

Se selecteazǎ limba română din Pagina se va schimba în limba Română.

.

În partea stângă sunt 6 butoane, unul sub celălalt:Verifică Poşta (Check Mail), Compune (Compose), Dosare (Folders), Agenda (Adress Book), Setări (Settings), Iesire(Logout).

Fig. 12 Butoane de selecŃie pentru o acŃiune specifică

Pentru a verifica poşta se apasă „verificǎ poşta”, prin selectare cu click stânga. În dreapta se vor afişa mesajele pe care le-aŃi primit, mărimea lor, data când le-aŃi primit, de la cine, şi subiectul mesajului. Mesajul se poate citi, şterge (prin bifarea căsuŃei de lângă dată, şi apăsarea butonului Şterge).

Fig. 13 Verificarea cǎsuŃei poştale

Pentru a compune o scrisoare electronică se apasă Compune şi în partea dreapta se completeză adresa destinatarului, subiectul scrisorii (opŃional), mesajul şi, la sfârşit, se apasă butonul Trimite sau Anulezǎ (dacă se renunŃă la trimitere).

125

Fig. 14 Crearea unei scrisori Electronice

Pentru a ataşa un document sau orice alt tip de ataşament la e-mailul dvs. se foloseşte optiunea „Selecteazǎ fişiere ataşate” din dreapta ferestrei de compunere a mesajelor.

Fig. 15 OpŃiunea de ataşare

În fereastra de sus vor fi afişate fişierele deja ataşate. Se apasă „Selecteazǎ fişierele ataşate” şi se va deschide o nouă fereastră, care conŃine şi informaŃii specifice şi un buton Browse (Rǎsfoire) cu care puteŃi ataşa fişierele dorite.

126

După selectare se apasă Transfer şi se deschide altă fereastră de transfer. Fig. 16 Fereastra de ataşare a unui fişier Se apasă Browse şi se selectează fişierul de pe calculator pe care doriŃi să îl trimiteŃi.Fig. 17 Selectarea fişierului şi fereastra de transfer 127 .

20 Afişarea mesajelor din INBOX (Poşta) Pentru a citi mesajul. Mesajul va fi afişat în ConŃinutul dosarului Inbox cu caractere îngroşate.Fişierul de ataşat va apărea astfel: Fig. în dreptul opŃiunii „mesaj”. 128 . Dacă operaŃiunea a reuşit. ştergere sau salvare. Fig. 18 Ataşarea fişierelor Se bifează în căsuŃa de lângă nume fişier şi se apasă „Ataşeazǎ fisierele selectate”. veŃi primi un mesaj de confirmare: Fig. se dă clic stânga de mouse pe subiect şi se deschide o fereastră în care apare de la cine este mesajul. Se apasă „trimite”. numele subiectului. 19 Trimiterea mesajului Dacă persoana la care aŃi trimis e-mail v-a răspuns puteŃi verifica poşta din nou. textul mesajului şi eventualele ataşamente şi butoane de răspuns la mesaj. către cine.

21 Verificarea mesajelor Pentru a vedea ataşamentul trimis se dă clic pe View Image.Fig. Pentru a introduce o adresă se apasă pe Agendă şi se introduc datele cerute. Fig 22 Introducerea unui nume în Agenda 129 .

Altavista etc. adresa motorului de căutare Google din urmatoarele motive: este uşor de folosit.4 AplicaŃie 2 – utilizarea unui motor de căutare Una din cele mai importante aplicaŃii ale internetului sunt motoarele de căutare. Pentru a accesa Google scriem în bara de adrese a browserului de Internet www. SpaŃiul de căutare OpŃiuni de căutare Fig.com. MSN.ro ( sau www. Acestea folosesc cuvinte cheie pentru obŃinerea de informaŃii necesare. Exemple de motoare de căutare: Google . În aplicaŃia noastră vom folosi www.google.com).google.google. explicaŃii 130 . este cel mai utilizat şi are suport şi în limba română. rezultatele unei astfel de căutări sunt afişate în funcŃie de anumite criterii. Yahoo.6. 23 Pagina motorului de cǎutare Google.

24 PreferinŃe Presupunând că dorim să căutăm pagina Ministerului EducaŃiei scriem în bara de adrese ministerul educaŃiei . sau în pagini din România. Se poate alege de aseamenea o altă limbă apăsând butoanele PreferinŃe sau Unele lingvistice. 1 . pagini scrise în limba română.Dând un click în dreptul opŃiunilor căutare se poate alege căutare în WWW (marea reŃea a lumii). dăm clic lângă Pagini din România si apasăm butonul Căutare google. Fig.

25 Rezultatele căutării 1 .Rezulatele afişate vor fi: Fig.

26 Pagina Ministerului EducaŃiei. Fig.Notǎ: Cuvintele căutate apar cu litere îngroşate. Cercetǎrii şi Tineretului 1 . în cazul acesta site-ul Ministerului EducaŃiei. Ducând mouse-ul peste unul din rezultate în titluri se deschide o nouă pagină. Cercetǎrii şi Tineretului.

ro/referate/Istoria_calculatorului_personal2006-11-21.uvt.pdf 1 .Bibliografie http://www.pdf http://www.ro/CLMIS/GabrielaGrosseck/Instrumente%20de%20introduc ere%20a%20datelor.html http://www.socio.e-referate.ro/CLMIS/GabrielaGrosseck/Instrumente%20de%20introduc ere%20a%20datelor.socio.uvt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful