Facultatea de Stiinte Economice, Oradea 2008

ANALIZA DIAGNOSTIC
COMPONENTA ESENTIALA A COLECTIVITATII FIRMEI

Prof: ALEXANDRU CONSTĂNGIOARĂ

Studenti: MESAROS ANCA
GHENDER AURELIAN GOZAR VIVIENNE HANES MADALIN HOSU ADRIANA Management, grupa a II-a

Analiza diagnostic
1

Înainte de a considera unde am putea ajunge sau cum ar trebui să ajungem la un anumit obiectiv, în primul rând trebuie să decidem unde ne aflăm. Analiza diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţii unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor, elaborarea unor programe de acţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorarea performanţelor. Diagnosticul economico-financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecăţi de valoare, calitative şi cantitative, privind starea, dinamica şi perspectivele unui agent economic. Demersul diagnosticului impune analiza complexă a mecanismului de formare şi modificare a fenomenelor specifice. Analiza diagnostic reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unui agent economic, la nivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de dinamic. Diagnosticul poate fi declanşat:
1.

fie în cazul întreprinderilor în dificultate, când efectuarea diagnosticului reprezintă o obligaţie legală în cadrul procedurii de reorganizare şi lichidare judiciară; fie în cazul întreprinderilor sănătoase, având caracterul unui instrument de control al realizării performanţelor.

2.

În cazul “diagnosticului de criză”, dificultăţile întâlnite de întreprindere (de exemplu, dificultăţile temporare de plată) impun o examinare globală a situaţiei şi performanţelor acesteia. Diagnosticul de control este necesar preventiv, (de exemplu, acordarea unui credit presupune efectuarea unei analize financiare a activităţii agentului economic de către bancher).

ANALIZA MEDIULUI EXTERN
2

1.1 MACROMEDIUL FIRMEI 1.2 MICROMEDIUL FIRMEI 1.3 ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING 1.4 RELATIILE FIRMEI CU MEDIUL EXTERN

1.1 MACROMEDIUL FIRMEI
Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea. Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmele isi abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea de factorii STEP: Factorii socio- culturali, care se refera la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumita piata. Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii. Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile) economice si modalitati de alocare a resurselor in societate. Factorii politico- juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele indivizilor si societatii in ansamblu.

a) Factorii socio- culturali
Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, desigur numai in masura in care nevoile,
3

implicit. predispuse a cheltui bani pentru bunuri luxoase si durabile si servicii de calitate. au creat astfel de produse speciale pentru ei. ce tin de credinta morala se mentin de milenii in cvasitotalitatea societatilor. Modificarile demografice pot privi: Distributia pe grupe de varsta a populatiei. de un interes deosebit se bucura menajele cu venituri mari si obligatii financiare mici. importanta onestitatii si valoarea vietii umane . mariajul la varste tot mai inaintate si o rata scazuta a natalitatii au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei si. devenind marci foarte cunoscute si profitabile. datorita efortului depus de institutiile educationale (scoala. Casele de discuri. De exemplu. de pilda. Ele reprezinta o tinta importanta pentru producatorii hi-fi. starea civila. 25 ani a dus la o substantiala expansiune a pietei casetelor audio si a CD-urilor. Vizarea acestui segment subcultural a devenit din ce in ce mai importanta acolo unde diferentele etnice afecteaza nevoile cumparatorului. nemodificandu-se semnificativ de la o generatie la alta. Cresterea ratei divorturilor. In Romania. Pentru specialistii in marketing.dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: varsta. ca sa luam ca exemplu tot domeniul muzicii. In tara noastra. scaderea ratei natalitatii in ultimii 10 ani este responsabila pentru declinul pietei pentru copii. sexul. Minoritatile nationale. producatorii de cosmetice au creat produse speciale care au ca tinta grupurile subculturale. fiind foarte profitabile. valori si norme comportamentale dupa care se conduce societatea. acest lucru oferind o serie de indici asupra preferintelor populatiei pentru produse sau servicii. Unele credinte sunt relativ stabile. Familia medie (menajul mediu). ocupatia si rasa. operatorii de turism si restaurante. la cresterea numarului de menaje. Sau in Anglia.). justitia etc. biserica. de exemplu. Prin analizarea gradului de cultura al unei societati se pot identifica principalele credinte. casele de moda etc. 4 . cresterea grupului de varsta intre 15 -. populatia minoritara a romilor este in continua crestere.

mariajul nu mai este o conditie prealabila pentru alcatuirea familiei. Unele schimbari culturale au avut un impact major asupra marketingului. rol care s-a modificat dramatic in ultima jumatate de secol. au fost create fast-food-uri. cel putin pentru o saptamana. a facut ca cea mai mare parte din activitatile menajere specifice lor sa fie preluate de masini de spalat. usurandu-se astfel munca si scurtand enorm timpul destinat acestora. insa. influenta religiei a scazut. b) Factorii tehnologici Pentru specialistii in marketing noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive: Creaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. Astfel. un alt exemplu: lipsa locurilor de parcare din orase a facut ca supermarketurile sa se mute in afara oraselor construind parkinguri uriase si oferind o mare varietate de produse astfel incat sa fie posibila aprovizionarea menajelor. s. De exemplu: nevoia de a asculta muzica de o calitate mai buna. De asemenea. a. divortul si recasatoria au creat noi tipuri de familie. aspiratoare . Sa luam in discutie rolul femeii in societate. s-au schimbat dramatic. gratie noilor 5 .Multe din celelalte norme culturale. Sau. dintr-un singur loc. roboti de bucatarie si alte aparate casnice. la o continua crestere a pietei bunurilor de uz casnic. implicit. care pot scuti tot mai multi oameni de problema gatitului. vizibil mai ales in tarile occidentale dezvoltate. Aceasta modificare a statutului femeii in societate a dus la dinamizarea industriei de aparatura casnica si. de a face calcule mai rapid si de a elimina toate petele de murdarie de pe hainele spalate a fost satisfacuta . Credem ca aceste exemple sunt suficiente pentru a evidentia faptul ca schimbarile culturale si oportunitatile de marketing merg “mana-n mana”. Faptul ca femeile s-au dedicat tot mai mult si unei cariere profesionale.

prin inlocuirea magnetofonului cu CD-ul. Poate modifica natura concurentei. cu ajutorul unor programe speciale si nu cu ajutorul profesorilor.U. Un exemplu in acest sens poate fi tigaia teflon (care. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea in vedere: nivelul PIB-ului. structura pe ramuri a economiei nationale. in aceste conditii concurenta provine in mod indirect de la progresul tehnico-stiintific. sunt mult mai comode pentru utilizatori decat cozile la banci. Pot identifica si satisface nevoi latente.tehnologii . reusindu-se datorita noului produs. factorii economici formeaza mediul economic. situatia financiar . Poate ajuta la descoperirea de noi consumatori. evolutia economiilor 6 . piata produselor de catering se vor reduce dramatic. nivelul de dezvoltare al fiecarei ramuri. sa fie atrasi noi consumatori. a detergentilor obisnuiti cu detergenti biologici. Tehnologiile viitorului prevestesc reintoarcerea la o economie de tip casnic. c) Factorii economici In ansamblul lor. s-a reusit adaugarea ciocolatei la inghetata (nu doar a gustului de ciocolata). acasa. evolutia preturilor. respectiv. Se intelege ca. piata mobilei pentru birouri. fiind ei utilizatori sau consumatori finali. fiscalitatea. In aceste conditii. initial teflonul a fost creat pentru navetele spatiale. inflatia.. de la nevoile tehnologiei. rodul unui program spatial al S. valutara a tarii. gradul de ocupare a fortei de munca. piata transporturilor de calatori. de exemplu. spre deosebire de tigaia clasica. multi oameni urmand sa devina producatori independenti de “bunuri informatice” si mai putin de marfuri clasice. internetul reduce cererea pentru servicii postale. de exemplu. Prin noile tehnologii de congelare. Acesta reprezinta baza de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii.A. Cartile de credit si bancomatele. riglei de calcul cu calculatorul si. Nu va trece mult pana ce elevii vor invata singuri. nu lipeste produsele preparate).

insa influenta guvernului este resimtita si prin legislatia introdusa. de obicei. Astfel.populatiei si solicitarilor de credite. din initiativele politice menite sa imbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor. in scopul compensarii daunelor produse altora. De asemenea. Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) ii apara pe consumatori de consecintele propriilor lor decizii nefericite. ii protejeaza pe copii de produsele ce le fac rau : droguri. in evolutia marimii si structurii cererii. in miscarea preturilor si nivelul concurentei. controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele oferite. evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul. In esenta. aceasta legislatie are in vedere: asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor. alcool si tutun si nu le permite sa conduca automobilul pana la o anumita varsta (Romania: 18 ani. analizate in corelatie cu factorii demografici si culturali. mai concret in evolutia nivelului si structurii ofertei de marfuri. in general. protejarea societatii. O astfel de legislatie creaza. Aceste variabile economice pe care specialistii in management trebuie sa le urmareasca cu atentie . evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale etc. ratele dobanzilor. 7 . pot oferi elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta intreprinderea. Canada: 16 ani). condamnarea practicii necinstite. Legislatia care supravegheaza afacerile. ii obliga pe conducatorii auto sa fie asigurati pentru eventuale accidente. Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa profite de pe urma lor. urmareste. d) Factorii politico-juridici Factorii economici evidentiati mai sus rezulta. trei obiective: protejarea consumatorilor. protejarea concurentei. Influenta factorilor de mediu economic se oglindeste direct sau indirect in evolutia pietei.

Ca si patentul. deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica. pe de alta parte. prin coduri de conduita voluntara. In termeni de marketing acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se teama de concurenta. oportunitati. De exemplu. un desen sau o culoare distincta ori forma speciala a literelor. desi le poate spori costurile. O marca de piata care poate include un logo. ceea ce in conditii normale inseamna un profit ridicat pe durata de acordare a patentului.2 MICROMEDIUL FIRMEI 8 . nu poate fi copiata pe teritoriul geografic pentru care a fost inscrisa. companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza afacerile la minimum. Protectia se realizeaza sub forma patentelor. un cuvant. firmele trebuie protejate astfel incat concurentii sa nu copieze produsul dupa lansarea lui pe piata. daca nu chiar inainte. un simbol. in Anglia. De aceea. ea impiedica imitatorii sa profite de un proces indelungat si costisitor. cand pe piata se lanseaza un nou produs (serviciu sau tehnologie). reusind sa evite interzicerea reclamei la tigari care se practica in alte tari. dar si mai costisitoare atunci cand sunt actionate in justitie. De exemplu. producatorii de tigarete au stabilit un cod de comportament privind publicitatea. O alta forma de protectie impotriva concurentei este inregistrarea marcilor. ele apeleaza la autoreglementare. pentru marketing reprezinta amenintari. Cei care respecta cu strictete aceasta legislatie au avantaj asupra concurentei. care in fapt inseamna construirea imaginii firmei in cauza. care sunt documente legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. iar. 1. Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de concurenta. luand-o inaintea legislatiei. In multe tari.pe de o parte.

schimbarea furnizorului este prea costisitoare. o firma mica. b) Clientii . in cazul firmelor de comercializare (magazin. forta de munca. constituie cea mai importanta componenta a micromediului. care poate sa apara daca: furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma. In relatiile cu furnizorii. energie. firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte. grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum 9 . nerezolvate la timp. resurse financiare. schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari ofera. utilaje. proprii clienti pot trece la firmele concurente. deoarece problemele acestora. strategiile. concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere). de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici). servicii. pot produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii.ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii . produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil. ambalaje. Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor. Influentand deciziile. clientii. intermediarii. etichete. si tacticile de marketig. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii. supermarket etc) clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma.Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. In aceste conditii. Componentii clientelei unei firme. a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale. echipament tehnologic. furnizorul este mai puternic decat cumparatorul.

pret. specialistii in management trebuie sa cunoasca: Caracteristicile clientilor: unde traiesc stilul de viata. amplasarea magazinului etc. varsta. ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate.). existand oportunitatea unei afaceri avantajoase). Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe urma lui. de exemplu. comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. Sarcina compartimentului de management dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor. Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma. acel client este gata sa plateasca preturi mai mari. Pentru a realiza aceste obiective. lumea nu cumpara bilete la un spectacol. organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi). consumatorii il vor adopta imediat. 10 . nivelul educatiei. Daca apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse. ci o seara distractiva sau gospodinele nu cumpara detergenti. pietele guvernamentale (formate din cumparatori . care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. pietele industriale (formate din utilizatori). pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde). De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului.(formate din consumatorii privati). Aceasta deoarece. preturile si mesajele promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta. veniturile etc. ocupatia. sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei.

d) Concurentii. sa cunoasca pietele si mediul concurential. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor. firma poate pierde clientii. distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali. daca produsele sunt livrate cu intarziere sau deteriorate. dar si alte categorii. de sondare sau de consultanta de marketing. respectiv comerciantii de gros si detail. Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei companii: Resellerii (revanzatorii). care-i devin nefavorabili. • Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare. in care intra angrosistii. pericolul ca . Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor. Exista. insa. este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are.publicitate). comisionari etc. de asigurari sau agentii de publicitate. agentii de vanzari. Distribuitorii fizici. ca: brokeri. detailistii. jobberi. curieri. fiecare. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de 11 .datorita relatiei directe pe care o are cu consumatorul final resellerul care-i comercializeaza produsele sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului. consultanta. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea. fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. micii comercianti. De asemenea. Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei. mai putin importante. uneia din cele patru categorii : Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. Concurentii unei firme pot apartine.c) Intermediarii. societati de transport.

de exemplu. Fiind foarte costisitoare. produse de firme diferite. dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. e) Detinatorii de interese. de exemplu. Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie. Profesorul Kotler ii delimiteaza astfel: . in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport cu al rivalilor.personalul propriu al firmei. asociatii ale producatorilor etc). cu suficiente mijloace financiare. Fabricantul de hartie. . 12 .administratia publica. concurenta directa nu ajuta la supravietuire decat firmele foarte puternice. achizitioneaza o companie de distributie pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta. in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a atrage o parte din cumparatorii rivalilor. banci etc). societati de investitii. doua firme produc hartie igienica. satisfacand alte nevoi sau preferinte. dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor. satisfac nevoia de dulce a consumatorilor. Zaharul si zaharina.bauturi racoritoare: Coca-Cola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil. De exemplu. . posturi de radio. Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut.marele public (purtatorul opiniei publice). canale de televiziune etc).grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor. Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite. ecologistii. . . Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu reclama. Foarte des.lumea financiara (actionari.mediile de comunicare in masa (grupuri de presa. .

formele. unde o cronica nefavorabila poate duce la sistarea jucarii unei piese pe scena. In unele cazuri. pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. De asemenea. Monitorizarea informatiilor despre natura. Specialistii in management trebuie sa adopte un proces sistematic de urmarire a schimbarilor de mediu prin: Observarea continua a starii mediului. pentru a lua masuri inainte ca schimbarile sa afecteze activitatea firmei. luand-o inaintea concurentilor. pot diminua capacitatea firmei de a-si satisface clientii. tendintele si durata schimbarilor pentru a se realiza o imagine cat mai clara si reala asupra lor. schimbarile pot fi de scurta durata si nesemnificative. miscarile pentru protectia consumatorilor.Specialistii in management trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru protectia consumatorilor: media. insa. dimpotriva. pentru ca cititorii sunt mai inclinati sa creada in acuratetea informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decat in reclamele comerciale sau materialele promotionale ale firmei. iar in altele. 1. pot crea oportunitati de a face noi afaceri cu clientii existenti si de a atrage altii sau. se pot 13 . ANALIZA MEDIULUI DE MANAGEMENT Schimbarile mediului de management al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile activitatii sale pe piata. astfel incat schimbarile sa fie depistate in stare incipienta.3. Cel mai vizibil impact al presei este pe Broadway. ele testeaza o mare varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor etc.

4 RELATIILE FIRMEI CU MEDIUL EXTERN 14 . se pot intalni patru categorii de impact .dezvolta pana la stadii care afecteaza activitatea firmei. Se face in scopul elaborarii unor strategii posibile de adaptare a firmei la respectivele schimbari. 1. Analiza potentialelor influente. vitezei si intensitatii schimbarilor relevante. Prognozarea delimitarii ariei. a impactului schimbarilor de mediu asupra capacitatii firmei de a-si satisface clientii. In functie de probabilitatea ca schimbarea de mediu sa aiba loc si de efectul probabil al acesteia asupra firmei. fie o amenintare. determinand fie o oportunitate.

veritabile variabile strategice externe pe care toate intreprinderile trebuie sa le cunoasca şi sa le stapaneasca pentru a supravietui. furnizand diagnosticului informatii asupra situatiei strategice complementare in raport cu cele oferite de analiza interna. analiza mediului extern trebuie realizata in doua contexte diferite: contextul concurential (mezomediul). factori a caror existenta este susceptibila de a-i influenta comportamentul şi performantele sale. Scopul procesului de analiza a mediului extern Analiza mediului extern vizeaza studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel largit influenteaza intreprinderea. analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportunitatile şi amenintarile care exista. 15 . O amenintare este cu atat mai grava cu cat are şanse mai mari de a se produce şi cu cat afecteaza mai profund competitivitatea intreprinderii in cazul in care ea devine realitate. dar şi de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului de activitate. aparitia unor noi piete sau a unor noi tehnologii reprezinta cele mai clasice oportunitati pentru o firma. mai indepartat şi cu posibilitati mai reduse de influenta asupra intreprinderii. O oportunitate reprezinta o evolutie a mediului extern apreciata ca avand un efect pozitiv asupra intreprinderii. respectiv contextul general (macromediul).Prin mediul extern al intreprinderii se intelege ansamblul factorilor externi acesteia. generat de elemente aflate in imediata vecinatate a organizatiei şi caracterizat prin posibilitati sporite de influentare a acesteia. afectand-o intr-un fel sau altul. O oportunitate este cu atat mai notabila cu cat probabilitatea de succes şi atractia ei sunt mai ridicate şi cu cat este mai rapid sesizata decat concurentii. O amenintare reprezinta o evolutie a mediului extern cu efect previzibil negativ pentru intreprindere. O scadere continua a puterii de cumparare a populatiei in conditiile economice actuale reprezinta practic o amenintare majora pentru toate intreprinderile. fie ca privesc contextul general al macromediului. Deoarece impactul poate fi direct (actiunile concurentei) sau indirect (schimbari generale in climatul de afaceri). Fie ca sunt realizate in cadrul contextului concurential. De exemplu.

in aria teritoriala si distributia in timp a actelor de piata. poate crea o conjunctura favorabila sau nefavorabila pentru aceasta. Relatiile pe care le are firma in dubla sa calitate de cumparator si vanzator (ofertant) sunt relatii directe de piata. profil. dimensiuni etc) care se reflecta in numarul si particularitatile agentilor economici cu care firma intra in relatii.Cateva tipuri de amenintari şi oportunitati potentiale ale mediului extern al unui sistem de afaceri: amenintari: tendinta substituirii produselorl. oportunitati: creşterea unei anumite piete cu 30%. sau o poate obliga sa se supuna anumitor reglementari. care determina tipul si formele instrumentelor utilizate de intreprindere in raporturile pe care le are cu agentii de piata. 1. Intrucat in structura mediului la care se raporteaza firma. Relatiile directe de piata ale firmei vizeaza toate cele trei componente ale pietei globale: piata marfurilor (produse si servicii). piata detine locul si rolul principal. creşterea preturilor şi reducerea puterii de cumparare. Caracteristicile intreprinderii (vechime. relatii de piata. 16 . In cadrul aceluiasi mediu. prin natura si continutul lor.4. dintre care mai importanti sunt: Cadrul economico-social. Specificul pietei. cu care isi disputa aceleasi surse de aprovizionare si piete de desfacere. relatiile ce se desfasoara intre intreprindere si agenti ai mediului (micromediului) sau de marketing sunt.1. diminuarea resurselor de materii prime. deschiderea pietei nationale pentru produsele straine. noi sisteme de transport mai economice. firma se afla in relatii de concurenta cu firme ce au profil similar. aparitia unor tehnologii şi a unor echipamente mai performante. creşterea comertului international. amplasament. diminuarea subventiilor pentru export. piata capitalurilor si piata fortei de munca. care poate stimula ori limita anumite relatii de piata ale intreprinderii. Fizionomia si dimensiunile relatiilor directe ale firmei cu piata sunt influentate de o gama foarte larga de factori.

1. prestarilor de servicii. pe de alta parte. spatial sau temporal) si relatii dispersate (dimensional. cu clientii (relatii de vanzare) si cu institutii si organisme de stat. c) Dupa frecventa lor. creditele. firmele concurente isi disputa. pe de o parte. Concentrarea spatiala se refera la marimea ariei de desfasurare a tranzactiilor firmei. clientii. relatii periodice si relatii ocazionale. de profilul si obiectivele intreprinderii in cadrul pietei. d) Dupa gradul de concentrare al lor. fata de care deosebim: relatii permanente. an etc) in care acestea au loc etc. prestatorii de servicii.Fiind de o mare diversitate. semestru. relatiile directe ale intreprinderii cu piata se pot grupa dupa mai multe criterii: a) Dupa obiectul relatiilor. furnizorii de marfuri. inchirierilor. Relatiile de concurenta Pe piata. forta de munca s. Aceste caractere ale relatiilor sunt generate de particularitatile pe care le prezinta cererea si oferta. Ele pot fi precontractuale. fata de care deosebim: relatii concentrate (dimensional. spatial sau temporal). iar cea temporala la timpul (luna.a. fata de care deosebim: relatii cu furnizorii si prestatorii de servicii (relatii de cumparare). imprumuturilor etc. b) Dupa profilul lor. 17 . fata de care deosebim: relatii de vanzare-cumparare si relatii de transmitere (receptie) de mesaje si informatii Relatiile de vanzare-cumparare pot face obiectul livrarilor sau achizitionarilor de marfuri. fiecare din ele cautand sa-si asigure inputurile necesare si plasarea produselor proprii in conditii cat mai avantajoase..2. intermedierilor. trimestru. Concentrarea dimensionala se refera la marimea partizilor de marfuri ce fac obiectul vanzarii-cumpararii. si. contractuale si postcontractuale.4.

relatiile de concurenta pot fi definite ca ansmblul raporturilor de piata in care intra firmele in lupta pentru asigurarea inputurilor necesare obtinerii productiei si a pietelor de desfacere. Singurele monopoluri care mai supravietuiesc in tarile dezvoltate sunt in serviciile publice. Acest lucru permite firmei sa-si exercite puterea asupra consumatorilor printr-un pret ridicat. In literatura se vorbeste de concurenta perfecta si imperfecta. Concurenta cunoaste grade diferite de intensitate in functie de doi factori: raportul dintre cererea si oferta existente pe piata raportul de forte in care se plaseaza firmele pe piata Desi este sesizabila uneori si in planul aprovizionarii firmelor cu resursele necesare. clientii potentiali ai produsului nu-l pot cumpara decat de la acea firma. plasare (in sens de distributie) si promovare. nefiind concurenta. piata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: atomicitate (existenta unei mase mari de ofertanti si cumparatori). transparenta (informatii complete 18 . In general ele se delimiteaza in jurul celor patru piloni(4P) pe care se sprijina marketingul: produs. dupa cum preturile pot actiona in mod independent prin nivelul lor .ca instrument al competitivitatii. mergand de la cele legale pana la cele ilegale. In acest caz. dar si aici sunt reglementari. in calitatea lor de ofertant. care le impiedica sa abuzeze de puterea lor. imaginea etc. pret. Diferentierile intre concurenti in ce priveste produsul pot viza calitatea si prezentarea (ambalajul). mai ales in privinta preturilor. Atunci cand pe piata unui produs sau serviciu exista un singur ofertant si o masa mare de cumparatori avem de-a face cu o situatie de monopol. fluiditate (adaptarea usoara a ofertei la cerere si invers). service-ul. Ele insa isi vor pune amprenta asupra preturilor. Ca sa fie concurenta perfecta.Ca urmare. Gama mijloacelor si instrumentelor utilizate in lupta de concurenta este extrem de larga. comunicatiile cu privire la produs. concurenta propriu-zisa se desfasoara insa intre intreprinderi. marcile. nu au unde sa caute nici un pret mai bun si nici o calitate mai buna a produsului respectiv.

despre piata atat pentru cumparatori cat si pentru vanzatori). In ramuri caracterizate prin mari investitii de capital (cum este industria chimica) sau in cele care cheltuiesc mari sume de bani pentru publicitate (cum sunt industria automobilelor si industria tigaretelor) intrarea oricarui potential concurent este foarte scumpa si grea. Pentru a face fata cat mai bine concurentei. Sunt situatii insa cand. pietei combustibililor s.. daca o firma ridica preturile. aceasta explica denumirea oarecum contradictorie a acestei forme de concurenta. Intre ofertanti se pot intalni urmatoarele forme de concurenta: a) Concurenta pura. creandu-le caracteristici ce le confera monopolizarea relativa a unui anumit segment de piata. Ea se datoreaza alierii acestor competitori in scopul blocarii intrarii pe piata respectiva a altor firme. ceea ce inseamna ca in cvasi totalitatea cazurilor concurenta este imperfecta. incercand sa profite de avantajul pretului scazut. b) Concurenta monopolista. In realitate. In concurenta oligopolista pretul este instrumentul de lupta cel mai utilizat. Daca una din firme reduce pretul. aceste conditii sunt indeplinite doar partial. In aceste conditii. Se intalneste atunci cand pe o piata exista doar cativa competitori. firma care si-a ridicat preturile este obligata sa revina asupra deciziei. unele firme diferentiaza produsele lor fata de cele ale altor firme. Este specifica pietei cerealelor. pietei minereurilor.daca nu vor sa-si piarda clientii trebuie sa-l reduca si ele. unde diferentierile nesemnificative dintre produse si dintre conditiile de comercializare impun alinierea preturilor. avand la baza raportul dintre cerere si oferta.a. celelalte . celelalte nu o urmeaza. pentru a nu-si pierde clientii. 19 . c) Concurenta oligopolista. omogenitate a produselor.

concurenta poate fi loiala (cand firmele il respecta) sau neloiala (cand unele firme apeleaza la mijloace necinstite. prejudiciind in mod direct si cu stiinta concurentii). fie o spirala a preturilor in sus (firmele pierzandu-si in mod treptat clientela).1 Obiective Cunoasterea conceptului de mediu extern al firmei si a componentelor care-l alcatuiesc. Implicarea statului in mecanismul concurential se face in calitatea sa de legiuitor. concurenta ilicita (practicarea unor preturi mai joase ca urmare a incalcarii sau eludarii fiscalitatii). presiuni morale si politice asupra firmelor concurente. dumpingul. violarea secretelor de fabricatie.Rezultatul unor astfel de jocuri de piata poate fi fie o spirala a preturilor in jos (firmele subminandu-si profitabilitatea). fiind nevoie de negocieri si concilieri intre acestia. precum si exemple care sa ilustreze potentialul impact al acestora asupra activitatii de piata a firmei. ANALIZA SWOT 2. 2. Cele mai intalnite practici neloiale sunt: denigrarea concurentilor. administratia de stat trebuie sa intervina pentru aplanarea conflictelor dintre ofertanti. Evidentierea si intelegerea esentei principalelor forte care alcatuiesc mediul de marketing. Solutia evidenta este un acord al firmelor de a nu se angaja intr-un razboi al preturilor si de a utiliza ca arme ale concurentei calitatea serviciilor sau promovarea. 20 . Adeseori. concurenta parazitara (confuzii de marci). Raportata la cadrul legal. de aparator al legilor adoptate in acest domeniu si de agent economic. comerciale sau bancare.

aplicarea planului care materializează strategia respectivă. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei. dar si de primejdii. implementarea şi controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv. INTRODUCERE În economia modernă. Pentru intreprindere. iar altele care se luptă cu greu pentru supravieţuire sau înregistrează performanţe economico-financiare modeste. Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine efecte materializate în creşterea semnificativă a performantelor sale. stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor.2. alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în operă a acesteia. Orice organizatie economica functioneaza in conditiile pe care i le ofera mediul sau extern.Prezentarea modalitatilor prin care firma poate supraveghea modificarile de mediu si a celor prin care poate reactiona la aceste modificari. a dezvoltării. caruia i se mai spune si mediu de marketing. prosperă şi se dezvoltă constant. Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineşte misiunea ei strategică. deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii. Intelegerea continutului relatiilor firmei cu mediul sau extern. a relatiilor directe de piata si a celor de concurenta. evidenţiem polarizarea acestora în două categorii: unele care obţin succese apreciabile. sunt cele ce asigură necesarul de supravieţuire al societăţii. mediul de marketing se constituie intr-un ansamblu de oportunitati. în consolidarea poziţiei ei pe piaţă şi anume prin elaborarea. 2. se bazează pe un amplu proces de analiză şi 21 . Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme (afaceri). firmele reprezintă „forţa motrică” a progresului. Studiind firmele. a determinat cearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii firmei (afacerii).

a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acestuia iar pe de altă parte. Altfel prezentat. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme. punctele 1 22 . 2.evaluare a mediului de acţiune a firmei.3 ANALIZA SWOT – prezentare teoretică SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe. analiza continuă. a capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu. în esenţă. Managementului strategic îi este specifică. Metoda de analiză a mediului. Prin intermediul său şi (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situaţiei industriei şi a atractivităţii acesteia. a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei. Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia. implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei. Metodele de analiză a mediului. Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). iar următoarele două privesc mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei. managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbările şi elabora. ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi eventualilor investitori pentru a-şi plasa investiţiile sau firmelor de consultanţă financiară. analiza competiţiei. autoanaliza firmei şi a forţei ei competitive. a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în continuare. este analiza SWOT. a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă schimbărilor1. îndeosebi concurente. „Weaknesses” (Slăbiciuni. pe de o parte. Puncte slabe). Puncte forte). „Opportunities” (Oportunităţi.

atunci când o ameninţare iminentă este sesizată la timp. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă. Ca şi în cazul oportunităţilor. „ameninţări” de diverse naturi şi cauze pândesc permanent firma. Mai mult. reprezintă activităţi pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente. anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţând firmei să-şi reconsidere planurile strategice astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. determinând reducerea performanţelor ei economico-financiare.forte. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanţe inferior celor ale firmelor concurente. 23 . îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetare-dezvoltare. sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor firme. pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme care trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a firmei. „Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă. în măsură semnificativă. cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil. „Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă. „Oportunităţi” există pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create. capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite. altfel spus şanse oferite de mediu. prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate. firmei. adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru producţia şi comercializarea de bunuri si servicii.

posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care conferă firmei avantaj competitiv.4 Probleme de urmărit în analiza firmei: A.posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor şi/sau tehnologiilor.posedarea unor abilităţi comerciale deosebite. să aibă legătură cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozităţii acestora şi. dar pot şi este preferabil să fie completate cu alte probleme specifice firmei în cauză. ◘ comercial.suficienţa resurselor financiare disponibile. . ◘ calităţii produselor şi/sau serviciilor.Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce priveşte punctele forte. ◘ cercetare-dezvoltare. ◘ costurilor. ◘ pregătirii personalului. O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt prezentate în continuare. ◘ organizatoric. oportunităţile şi ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevărat probleme strategice.existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din planurile: ◘ managerial. . . . 24 . Cu privire la „Punctele forte” esenţiale: . etc. ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei analize. .deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă. pentru reconsiderarea lor. 2. punctele slabe. la nevoie.

.existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică.deteriorarea continuă a poziţiei competitive. . .inexistenţa unei direcţii strategice clare.menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea larg sau prea îngust). .vulnerabilitatea la presiunile concurenţei.5 Probleme de urmărit la analiza mediului: A.posibilitatea de a practica economia de scară.existenţa unei imagini favorabile despre firmă. 2. .calitatea culturii de întreprindere B. costuri ridicate). .viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern sau extern. uzate fizic sau moral.existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale: . . . .posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii. . .erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese.creşterea rapidă a pieţei. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale: . . . .lipsa competenţei manageriale. .reducerea ponderii pe piaţă..lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite.existenţa unei infrastructuri neadecvate.atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor de perspectivă. 25 .

avantajoase.puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor.. Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ. -posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing. producţie.dezvoltare. financiar şi personal . factoring. B. franchising. . stagnare sau chiar recesiune a pieţei. .existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente. permiţând formularea unui diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale. . -posibilităţi de încheiere a unor alianţe. pentru adâncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai detaliate.relaţii de muncă.intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau internaţional. .creştere mai lentă. .adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil. Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului firmei sau.cererea crescândă pentru produse de substituţie. . Cu privire la „Ameninţări” potenţiale: . . -manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente. acorduri etc.schimbări demografice nefavorabile. . . cercetare. .posibilităţi de integrare verticală.schimbări ale nevoilor.presiunea crescândă a concurenţei. .existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau pe pieţe noi. la cea a domeniilor funcţionale din cadrul firmei: marketing.intrarea unor noi competitori pe piaţă. gusturilor sau preferinţelor clienţilor. vânzări şi distribuţie. 2 26 .vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri2.

punctele slabe. Pe masura trecerii timpului va scadea si cererea de marfuri destinate adolescentilor (aparatura electronica si imbracaminte. Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT. prin care se identifica punctele forte. tehnice. Aceasta inseamna intuirea naturii si dimensiunii potentialelor schimbari si intocmirea de strategii si programe pentru a raspunde corect atunci cand ele se vor produce. adultilor (automobile) etc. insa. Acesti factori alcatuiesc macromediul. poate fi definită ca o cercetare complexă a aspectelor economice. oportunităţile. insa acceptand inevitabilul. POP considera ca “mediul extern al firmei reuneste ansamblul de factori si forte externe acesteia. conturându-se perspectivele de evoluţie pe termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective. fabricantii de jucarii se vor afla -. juridice si manageriale ce caracterizează activitatea unei firme. O firma poate face foarte putin. tinerilor casatoriti (locuinte si obiecte de menaj).AL. Profesorul N. Schimbarile in strategia unei firme dintr-o ramura oarecare vor afecta in mod sigur concurentii. Acesti factori alcatuiesc micromediul. fara voia lor -. de exemplu). Aceste tendinte nu pot fi oprite de nici o firma. pe 27 . Trebuie insa sa-si monitorizeze mediul si sa se pregatesca pentru inevitabilitatea schimbarilor. Daca in acea zona sau tara se inregistreaza o scadere a natalitatii. sociologice.pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior. Unii factori variabili de mediu afecteaza toate ramurile si intreprinderile economice si nu pot fi stapaniti sau preveniti prin activitatile firmelor. aproape nimic pentru a-si influenta macromediul. Alti factori de mediu. in fata unei reduceri treptate a pietei de desfacere. pot afecta unele firme mai mult decat pe altele. capabile sa influenteze mentinerea sau dezvoltarea schimburilor pe pietele pe care activeaza”. toate se pot pregati pentru schimbari prin extinderea grupului tinta si reconsiderarea activitatilor de marketing. se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor pozitive. Un exemplu sunt concurentii. ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera. Un exemplu interesant in acest sens ar fi structura populatiei dintr-o anumita tara sau zona.

insuficient practicat în organizatiile românesti: matricea SWOT. ele pot influenta schimbarile si pot controla dimensiunile interferentei lor cu adversarii din aceeasi ramura de activitate. Dar si firmele celelalte pot dezvolta strategii pentru a contracara impactul schimbarilor concurentului lor. posibilitatea de a conduce într-o maniera vizionara. cu salariati implicati si într-o organizare dinamica.masura ce clientii acestora sunt convinsi sa devina clientii sai. Acestea reprezinta dezavantaje pe care le are firma în fata concurentei. Precizarea punctelor tari si slabe nu trebuie sa conduca la ideea ca neaparat firma este nevoita sa înlature slabiciunile. din pacate. capacitatea comerciala. posedarea unui potential productiv inovativ ridicat. poate fi utilizat un instrument recunoscut dar. Punctele slabe (W) sunt considerate elemente pe care firma le realizeaza la un nivel de performante inferior competitorilor. In acest caz. Amenintarile (T) sunt factori negativi care pot afecta activitatile firmei. urmarind punctele forte (Strenghts) si cele slabe (Weaknesses) pentru situatia interna. Matricea SWOT este un model care se construieste în urma analizei mediului intern si extern al organizatiei. ocazii sau situatii favorabile care pot crea avantaje semnificative pentru firma. Oportunitatile (O) sunt sansele oferite de mediu firmei. firmele pot face ceva mai mult decat sa anticipeze si sa raspunda schimbarilor din micromediu.Mediul extern este caracterizat din perspectiva oportunitatilor si amenintarilor. respectiv oportunitatile (Opportunities) si constrîngerile sau amenintarile (Threats) din mediu. fiind concretizate în evenimente nefavorabile ce pot provoca pagube si prejudicii. 28 . Din mediul intern vor fi analizate în special aspectele legate de resursele financiare disponibile. Pentru o precizie mai mare în formularea concluziilor analizei strategice a competentelor organizationale. dar nici ca detinerea a numeroase puncte forte este un titlu de glorie. avînd un avantaj concurential în fata acestora. Punctele forte (S) sunt elemente pe care firma le realizeaza la un nivel superior în comparatie cu alte firme.

se obtin cîteva optiuni aflate la dispozitia managerilor. 29 . prin combinare. sa creeze bariere împotriva amenintarilor sau se încearca reorientarea firmei pentru a putea sa beneficieze si în viitor de punctele sale forte. puterea concurentei existente. extern) si gasirea acelor alternative decizionale care pot micsora riscurile întîlnite în activitatea firmei. schimbari ale caracteristicilor consumatorilor. selectarea principalelor puncte forte si slabe identificate. Cadranul C este caracteristic deciziilor care privesc necesitatea de a profita de oportunitatile aparute pe piata. În cadranul B se vor trece deciziile prin care firma urmareste. analiza mediului extern. pe baza punctelor sale tari. Asa cum rezulta din reprezentarea grafica. intrarea a noi competitori. selectarea principalelor oportunitati si combinarea diferitelor elemente pe cele doua dimensiuni (intern si amenintari. Etapele care sunt parcurse pentru realizarea matricei SWOT sunt: analiza mediului intern. etc. în schimb amenintarile sunt numeroase. în urma operatiilor de analiza a elementelor matricei. Ideal este sa existe oportunitati majore si amenintari reduse. concomitent cu eliminarea punctelor slabiciunilor din mediul intern al firmei. În cadranul A vor fi prezentate deciziile referitoare la utilizarea atu-urilor firmei în vederea exploatarii oportunitatilor oferite de piata. în timp ce situatia cea mai nefavorabila este aceea în care oportunitatile sunt putine.Prin alaturarea celor doua elemente se poate determina gradul de atractivitate a unei anumite activitati. puterea de negociere a furnizorilor. caracteristicile pietei. existenta cererii pentru produsele oferite. Ambele dimensiuni fiind la un nivel ridicat au sanse sa conduca la cresterea si dezvoltarea activitatilor firmei. Din mediul extern vor fi surprinse aspectele legislative.

o cultura manageriala precara. dar si de slabiciunile activitatilor interne. demotivarea salariatilor. 30 .În fine. Dintre punctele slabe mostenite în urma unei economii centralizate putem aminti: resurse financiare insuficiente. situarea în cadranul D este extrem de riscanta pentru firma si cuprinde decizii prin care se urmareste reducerea consecintelor negative legate de un mediu ostil firmei. ne putem gîndi la : calitatea ridicata a resurselor umane. Puncte forte S 1…… 2…… 3…… 4…… Oportunitati O Decizii rezultate în 1…… 2…… 3…… 4…… Amenintari T 1…… 2…… 3…… 4…… Decizii rezultate în urma combinarii punctelor forte cu amenintarile Decizii rezultate în urma combinarii punctelor slabe cu amenintarile urma combinarii punctelor forte cu oportunitatile Puncte slabe W 1…… 2…… 3…… 4…… Decizii rezultate în urma combinarii punctelor slabe cu oportunitatile Matricea SWOT de analiza strategica a competentelor manageriale Daca ar fi sa nominalizam cîteva puncte forte care sunt valabile unor numeroase întreprinderi din tara noastra. existenta a numeroase capacitati de productie nefolosite si active revalorizate ce pot constitui garantii pentru obtinerea mai lesnicioasa a unor finantari. un grad ridicat de uzura fizica si morala a echipamentelor tehnice.

pe o anumita functiune a firmei sau pe activitatea globala. 2.Oportunitatile întîlnite în mediul national sunt legate de: o piata în continua crestere. legislatie nesigura.In functie de elementele preluate din analiza SWOT. În schimb. concurenta relativ scazuta si resurse umane bine calificate. oferind managerului sansa de a cunoaste perspectivele de evolutie ale organizatiei pe care o conduce si sansele de a-si spori semnificativ rezistenta la faliment în fata concurentei.6 Rezultatul analizei SWOT Rezultatul analizei SWOT poate fi utilizat in scopul identificarii unor strategii alternative necesare atat in faza de initiere a unei afaceri. strategiile alternative pot fi: Strategii de tip S/O .utilizeaza punctele tari in vederea valorificarii optime a oportunitatilor oferite de mediul extern. un nivel de trai scazut. Matricea SWOT ofera raspunsuri la problemele pe care le întîmpina firma printr-un demers creativ care încearca sa analizeze fiecare aspect de importanta cruciala pentru viitorul firmei. Sunt cele mai eficiente strategii. 31 . cat si in faza de dezvoltare a acesteia. În urma aplicarii principiilor enuntate putem aprecia ca matricea SWOT devine o sinteza a diagnosticului intern si extern. absenta unor eforturi de continuitate a politicilor guvernamentale. concurential. etc. orice investitor poate remarca o serie de amenintari pe care le întîmpina în tara noastra: mediul economic instabil. De cele mai multe ori. Noi credem ca aceasta metoda trebuie aplicata continuu pentru a avea permanent o buna cunoastere a firmei si a tendintelor existente în mediul de afaceri. necesitatea întocmirii matricei SWOT apare doar atunci cînd lucrurile sunt total nefavorabile pentru firma. cadru institutional birocratic. necunoasterea principiilor economiei de piata.

utilizarea unor mijloace moderne de informare si instruire Puncte slabe .valorificarea optima a experientei si pregatirii profesionale a specialistilor si colaboratorilor firmei .). concurential. Pe baza strategiilor alternative poate fi construit un plan strategic de actiune sau orice alt plan legat de dezvoltarea afacerii (plan de afaceri.lipsa de cunostinte necesare elaborarii .stabilirea unor parteneriate strategice cu unui plan de afaceri sau a unei cereri de institutii si organizatii publice si private finantare implicate in dezvoltarea antreprenoriatului .accesul dificil al tinerilor pe piata muncii . concurential. Strategii de tip S/T .how rezultat din activitatea de cercetare inspre agentii economici . plan de extindere etc. in scopul contracararii punctelor slabe.Strategii de tip W/O .practicarea unor preturi accesibile si acordarea unor facilitati fiscale 32 .lipsa unei culturi antreprenoriale in randul tinerilor .oferirea unor pachete informative complexe.exploateaza oportunitatile oferite de mediul extern. 2. plan de investitii.insuficienta sustinere a programelor de transfer de know . concurential. Sunt cele mai ineficiente strategii.evaluarea eficientei serviciilor oferite si imbunatatirea lor permanenta .vizeaza reducerea punctelor slabe si evitarea amenintarilor mediului extern.facilitarea accesului la cele mai recente informatii din domeniul antreprenorial . adaptate nevoilor si particularitatilor clientilor .slaba dezvoltare a centrelor de consultanta pentru afaceri si management .7 Model de analiza SWOT Puncte tari . Strategii de tip W/T .sunt construite pe punctele tari ale mediului intern si urmaresc reducerea amenintarilor venite din partea mediului extern.

Oportunitati Amenintari . in parteneriat cu institutiile si organizatiile publice si private cu activitate in domeniul antreprenorial.interesul institutiilor si organizatiilor publice si private pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor . va fi valorificata prin dezvoltarea unor programe care au drept scop stimularea interesului antreprenorial al tinerilor.preferinta tinerilor absolventi de a se orienta spre mediul privat .resurse financiare relativ limitate destinate initierii unor afaceri .oportunitati de finantare a unor afaceri .interes crescut al tinerilor pentru dezvoltarea unor abilitati si competente competitive pe piata muncii .capacitate redusa de plata a clientilor tineri Pe baza elementelor rezultate din analiza SWOT pot fi conturate mai multe strategii alternative: Strategie de tip S/O (puncte tari / oportunitati): Experienta si pregatirea profesionala a specialistilor societatii noastre.incurajarea antreprenoriatului ca o alternativa de cariera pentru tinerii absolventi . Strategie de tip W/O (puncte slabe / oportunitati): Dezvoltarea unor centre de consultanta in afaceri si management capabile sa initieze si sa sustina programe de 33 .orientarea agentilor economici spre tineri care detin cunostinte manageriale . reflectata in calitatea serviciilor oferite.cerinta crescuta pentru servicii de .facilitati oferite tinerilor in vederea initierii unor afaceri .tendinta tinerilor de a-si cauta un loc de consultanta pentru afaceri si management munca in statele Uniunii Europene .

astfel incat acestia sa opteze pentru initierea unei afaceri ca alternativa la cautarea unui loc de munca in strainatate.instruire destinate formarii unor abilitati si competente competitive care sa faciliteze accesul tinerilor pe piata muncii. Strategie de tip W/T (puncte slabe / amenintari): Identificarea unor masuri care sa faciliteze accesul tinerilor pe piata muncii. astfel incat acestia sa nu mai fie nevoiti sa-si caute un loc de munca in afara tarii. adaptat nevoilor si particularitatilor tinerilor. 34 . Strategie de tip S/T (puncte tari / amenintari): Facilitarea accesului la cele mai recente informatii din domeniul antreprenorial si oferirea unui pachet de servicii complex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful