XIII

LINIA TENDlNTELOR MOTOARELOR VIETH PSIHICE

..... anul 19 ..

._ Regimentele sa fie gata de lupta I Conducatorii de osti sa fie 13 posturi I Pornitl I

- Cum sa pornirn P

_ Inchlpuijl-va ca am fi hotartt sa montarn 0 piesa minunata, tn care fiecaruia dintre voi i soar Ii fagaduit un rol stralucltor, Ce-ati face'f venind acasa de la teatru, dupa prima voastra lectura P

- A* [uca I a declarat Viuntov.

Puscln a spus Ca el ar fucepe sa aprolundeze serios rolu1. Maloletkova, ea soar aseza tntr-un colt *i soar stradui "sa-l simla". Eu, tnvatat deexperlenta arnara a spectacolului experimental, m-as fi abtinut de la asemenea ispite primejdioase ~i as fi tnceput cu "magicul" sau un alt "dadi", eu sttuatiile prop use, eu tot fel ul de alte visari. Pasa soar fi apucat sa imparta rolul pe fragmente.

_ Intr-un cuvtnt - a spus Tortov - Hecare dlntre voi, pe 0 cale sau alta, Soar fi straduit sa patrunda in ereierul, tn inima, tn dorintele personajului, sa stlrnuleze In propria lui memorie em9Ji~!:lalLa_l1_lJgtirL analoage cu rolul, s!i-~r compuna"orepfeierifai'e ·~i un ratlonarnent proprlu

a.espre-viafa··personajului, sa atraga voi?ta-sentime?t..y?~ v-ali J~. ~~r~:~_r:at in sufletul rolului cu antenele sufletului vostru, atl fl hns spre el cu moloafeTevlefii·voasfre· psihiCe: ....

In cazuri foarte rare, inteligenja, volnta *i sentimentul artistului cuprind to are dlntr-o data chlntesenta operei noi, stnt stimulate in mod creator de ea si creeaza, tntr-un elan fierbinte, starea Interloara necesara pentru munca.

De cele mai multe ori textul literar 00 tnsuseste de catre intellgenta (intelect) doar tntr-o anumita masura ; emotia (sentimentul) 11 cuprinde partial *1 provoaca elanuri de dorlnja (volnta) sporadice, tmbticatatite.

300

Sau, vorbind potrivit noii definitii, tn prima perioadii de cunoastere a operei poetului se creeazji 0 reprezentare vaga ~i 0 foarte superficiala judecare rationala a piesei, Vointa-sentiment raspunde de asemenea partial, nesigur, la primele impresii ~i atunci se creeaza 0 senzatle interioara a vietil rolului "tn general".

Un ali rezultat nici nu se poate astepta, deocarndata, daca sensu! adevarat al vietll rolului e tnteles schematic de catre artist. In rnajoritatea cazurilor, chintesenta rolului ajunge tn adtnclmea constiintei abia dups. o . m]llCiLtndcliinga-ta,. dup~ studierea operei, dupa co s-a parcurs ac:eea~r

cai:e creatoarepe care a sffabaliIFo OIllSU}rau1oruljies·ei. .. . .. . ....

··--i)arseintfmpfa-ca:la piim"a lectura textul literar sa nu fie perceput in niei un chip de intej.i:genta actorulul, Sa nu prlmeascs nlci un Iel de raspuns din partea vointei si sentimentului ~i sa nu creeze nicl un fel de reprezentare, nicl un fel de rationament despre opera citita .. A~a se tnUmpia adesea laprimul contact cu 0 opera lmpreslonlsta ori simbolista. .

Atunci trebuie sa tmprumutl rationamente straine, sa pricepi textul Iiterar cu un ajutor dinafara *i sa patrunz! intens ln el. Dupa 0 rnunca perseverenta se creeaza, In sftrslt, 0 oarecare reprezentare slaba, un ·raiionament care nu e de sine statator ~i care, pe urrna, se dezvolta treptat. Ptna la urma se Jzbuteste, intr-o masura san alta, sa se atraga in rnunca vointa-sentiment ~i toate motoarele vietii psihice.

'In, prima perioada, atita vreme cit scopul nu e clar, curentele invizibile care te trnping tnainte se gasesc tntr-o stare ernbrionara. Momentele separate ale vietH ro1ului, prinse de artist Ia primul contact cu piesa, provoaca elanurl puternice In tendinja motoarelor vieji! psihice.

Ideea, dorintele se manifesta prin impulsuri. E1e ba apar, ba pier, ba ·se nasc ~i dispar din nou,

Daca ar fi sa reprezentam grafic aceste llnii care pureed din motoarele vietii psihice, atunci ar aparea niste 'intreruperi, niste fragmente ~i liniute.

Pe masura ce rolul e cunoscut mai departe ~i scopul lui principal e mai adtnc tnteles, liniile tendintei motoarelor vietH psihice se tmpllnesc treptat.

Atunci 'putem Sa vorblm despre 8!Paritia tnceputnlut creatiei. - De ce asta?

In lee de raspuns, -Arkadie Nikolaevici a lnceput deodata sa-~i agite

mtinile, capul si tot trupul f}i pe urma rn-a tntrebat : - Mi*carile mele se pot oare numi dans?

Noi am raspuns negativ.

Dupa aceea, Arkadie Nikolaevici s-a asezat ~i a inceput sa laca tot Ielul de mlscari, care se tnlantulau una de alta *i creau 0 linie netntrerupta,

301

- Dar din asta se poate crea un dans? a tntrebat el.

- Se poate, am raspuns noi tn cor. '

Arkadie Nikolaevici a tnceput sa fredoneze niste note izolate, cu opriri

I ungi intre ele.

- Asta se poate numi un ctntec? a tntrebat el.

- Nu.

- Dar asta ? si a seas ctteva note melodioase care se rnlantulau una

de alta ..

- Se poate l

Arkadie Nikolaevici a tnceput sa mlsgaleasca 0 foaie de htrtie cu li-

nil, liniuje, puncte, llnii sinuoase, izolate, la tntimplare ~i ne-a tntrebat : - Puteti sa numiti asta un desen?

- Nu.

- Dar din asemenea HnH se poate alcatui ceva ?

Arkadie Nikolaevici a facut ctteva llnli lungi, frumoase, serpultoare, - Se poate.

- Vedejl dar" ca orice arta are nevoie, inainte de ioate, de 0 linie ne-

intrerupta ?

- Vedem I

:._ Si arta noastra are nevoie de a linie netntrerupta. lata de ce am ~i spus ca atunci ctnd liniile care arata tendinta motoarelor vietii psihice se imp lin esc, adlca vor deveni netntrerupte.: atunci vom putea vorbi despre creatie.

- Scuzatl-ma, va rog, dar pares poate sa existe tn viata, si cu aUt mai mutt pe scena, 0 Iinie continua care sa nu se tntrerupa nici un minut ? 00 lega Govorkov de cele spuse.

- 0 asemenea linie poate exista, dar nu la un om normal, ci la un nebun; ea se cheama idee fixe I. In ceea ce-i prlveste pe oamenii sanatosl, pentru ei unele tntrerupert stnt normale ~i ohligatorii. A~a eel putin ni se pare noua. Insa, tn momentul tntreruperii, omul nu moare, ci traleste, de aceea una dintre liniile vietii continua sa dureze tn el, a explicat Tortov,

- Ce fel de linie P: - .

- Asta mtreaba-i pe savanti. Sa ne tntelegem ca de acum tncolo sa

socotim ca Iinle normala, neintrerupta, pentru om acea linie jn care exista mici intreruperi obligatorii,

La sftrsitul lectiel, Arkadie Nikolaevici a expllcat cii noi avem nevoie nu numai de 0 singurii linie de acest fel, ci de 0 serle tntreaga, adlca de Iiniile .nascocirilor lmaglnatiel, de Iiniile atentiel, obiectelor, 10'gici,L ~i consecvenjei, fragmentelor ~i temelor, dorintei, tendintei ~i actlunll, de 1110- rnentele .continui ale adevarului, credintel, ale' amintirilor emotionale, ale comunicarii, adaptarii ~i altor elernente neoesare creatiei.

1 In L franceza in o'riginal; idee fixli (n. red, rorn.).

302

Daca se va tntrerupe linia actiunii pe scena, tnseamna cli. rolul, plesa, spectacolul s-au oprit. Daca acelasi lucru se va tnttmpla cu linia mota arelor vletil psihice, He, de pllda, cu gindirea (lnteligenta}, omul-artist nu va fi tn stare sa-st Iormeze reprezentarea ~i rationarnentul in legatura cu ceea ce spun cuvintele textului, tnseamna ca el nu va intelege ce face ~i ce vorbeste pe scena, tn rol. Daca insa se va oprl linia volntel-sentimen-tului, ernul-artist ~i rolul lui vor tnceta sa doreasca ~i sa traiasca,

Ornul-artist ~i ornut-rol tralesc toate aceste linii aproape fara tntrerupere pe scena. Aceste linii dau viata ~i miscare personajului interpretat de el. De cum ele se tntrerup, vlata rolului lnoeteaza, se parallzeaza sau moare, 0 data cu aparijia liniei, rolul prinde din nou viata.

o asemenea alternants de eclipse ~i tnsufletlri nu e normals. Rolul cere 0 perrnanenta viata pe a linie aproape netntrerupta.

, •••• anul 19 ..

- La ultima lectie atl recunoscut ca, aut in teatru, cit ~i tn orice .alta arta, e nevoie, tnainte de toate, de 0 llnle unitara, netntrerupta, a spus astazl Arkadie Ntkolaevlct, Vreti sa vii arat cum se creeaza ea ?

- Sigur ca da [ l-au rugat elevii,

- Povesteste-mi cum ti-ai petrecut dirnineata de astazi, din clip a tn

care te-al drezit ? s-a adresat el lui Vluntov,

Neasttrnparatul baiat s-a concentrat tn chip caraghios ~i s-a gtndit adtnc, ca sa raspunda la tntrebare. Dar n-a izbutit sa-~i tndrepte atentla in urma asupra ceasurllor trecute ale zilei de azi. Ca sa-l ajute, Arkadls Nikolaevici i-a dat urrnatorul sfat:

- Ca sa-ti aduci aminte trecutul, nu-l lua de lacapat, venind spre prezent, ci, dlmpotriva, porneste de la prezent, tndeparttndu-te spre trecutul de carettl aduci aminte. Cobori usor in trecut, mai ales in cazurile in care e yorba de un trecut aproplat,

Viuntov n-a lnteles dintr-o data cum se face asta, de aceea Arkadie Nikolaevlci I-a venit. in ajutor. El a spus:

- Acum stau de vonba cu dumneata aici, tn clasa. Dar ce-ai facut pina adlneaurl P

- Mi-am schimbat hainele.

- Aceastii schimbare a hainelor nu e un proces prea mare, de sine

.statiitor. In el stnt ascunse momente .scurte, izolate, de dorlnta, de tendlnta, actiune etc., fiira de care nu se poate tndeplini temacurenUi data. Schimbarea hainelor ti-a lasat amintirea unel HnH scurte din :v:iaia dumitale. C~. teme,_aHte.~_procese pentru tndeplinirea lor ~i tot .atttea linii

scurte ale v.ietH rolului.lata, de pllda : . . - =~,.

~". - Ce s-a tntimpfat tnainte de a-ti fi schlmbat hainele?

- Am fast la scrims ~i la gimnastidi. _ Dar tnainte?

- Am fumat la bufet, _ ~i tnainte de asta ? - Am fast la canto.

- Teate acestea sint HnH seurte ale viejil dumitale, care lasa urme

tn memorie, a observat Arkadie 'Nikolaevlci, .

. Astrel, sccborind din ce in ce mai adtnc tn treeut, Viuntov a-ajuns la

momentul trezirii lui de astaz! ~i la inceputul zilel. .

- A rezultat a serie lunga de HnH scurte ale vietH tratte de dumneata asUizi, rn prima [umatate a zllel, tnceptnd din clipa tn care te-al trezit ~i Jspravind eu clipa de fa,tiL. In memoria dumit~le s-a pastrat arnlnUrea lor.

Ca saIe fixezi mai bine, repeta de ctteva orl, tn aceeasi ordine, ceea ce at fkut acurn, a propus Arkadie Nikolaevici.

Dupa ce ~i aceasta porunca a fost tndeplinita, el a recunoscut ca ViuntOY nu numai ca-~i. amintea trecutul zilei de astazt, dar ca. si-l ~i fi'xase

~e):rrQr.ieHC_ - "",_~ ... _, .. c ...... - •• -. • ••••••• ,.- •• - '" ...... ----.-. • •• ':. • c·. --' -.-- • - --

. .-~ Acum repeta de ctteva ori acelasl efort Ee.. a4uf!ere.aminte a unui

trecut apropiat;~dar fri=----directie 'InversK;'adlca tncepe cu clipa trezirii ca sa ajungi ptna la aceea pe care 0 traiesti acum.

Viuntov a tndepllnlt ~i aceasta porunca ~i nu nurnai 0 singura data, ci de mai multe ori.

- Acurn, spune-mi - i s-a adresat Arkadie Nikolaevicl - nu slmji oare ea toate aceste amintiri ~i munca dumltale tl-au lasat a urma ~.e._~_e: ~~ent?x~J!!..gr.l1IL~ll.uJI)~s.~!1tjment, a unel llnii destul de Ttiilgi a vietii dumitale de astazi ? Ea este tmpletlta nu numai din amintiri despre actlunl ~i comportarl izolate ale dumitale - tntr-un . trecut apropiat, dar ~i dlntr-o serie de sentimente, gtnduri, senzatii etc. pe care le-al trait.

Vlunjov nu tntelese mult timp tntrebarea. Elevii, sl eu trnpreuna cu.

ei, i-am explicat : .

_ Nu tntelegl ca, dad te ulti tnapoi, ttl aduci arninte de 0 serie intreaga de treburi cunoscute, cotldlene, curente, care se perinda tntr-o inslrulre obi~nuita? Daca tnsa ttl tncordezl ~i mal tare atenjla ~i te concentrezi asupra trecutului apropiat, atunci a sa-ti aducl arnlnte nu numai de linia exterloara a vietii zilei de astszl, dar lii de cea interloara. Ea lasa o dtra neclara, care se asterne ln urma noastra tntocmai ca 0 trena.

Viuntov tacea. Se vedea ca. s-a incurcat de tot. Arkadie Nikolaevici l-a

lasat In pace ~i" mi s-a: adresat mie : - . . c '

_ Durnneata ai tnteles cum se poateda __ viata primel juma~ati a liniei vietii zilei de astazl, Fa acelasi lucru pentru a doua jumatate, netraita inca astazi, ml-a propus el.

304

.- De unde .sa stlu eu ce se va tnUmpla cu mine mtr-un vii tor apro-

piat? nu rna dumeream eu. . " .

._ Cum? Dumneata nu ~tii' ca dupa lectia mea mai ai ~i alte cursuri ~~ca pe urma te vei duce acasa, ca acolo vei staIa rnasa ? Oare n-ai nicl un fel de planurt pentru deseara : sa te duci la niste cunoscutt, la teatru, la cinema, la 0 conferlnta? Nustii 'daca intenjiile durnltale se vor realiza sau nu, tnsa po]l sa presupui ceva .

. - .Sigur di da, am fost ,e.u de aceeasi parere,

_ Daca e asa, atunci tnsearnna ca ai ceva in vedere pentru a doua [umatate a' zilei de astazl I Nu slrn]i oare dumneata ca 1?i in ea sa tntinde mai departe linia continua a vlitorului cu grijile, eu obligajiile, bucurllle ~i neplacerlle lui. la al carer gind dispozitia dumitale actuala .scade sau

creste ? ";,.. _. - .

'--~fn aceasta previziune a viitorului exista mlscare, iar acolo unde ' 'e miscare, se deseneaza ~i linia viejii. N-o slrnji oare ctnd te gtndestl la , ce te a~teapta de acum inainte?

_ Fireste ca simt ceea cespunetl,

- Uneste aceasta llnie cu cea dinainte, ai in vedere sl pe cea prezenta ~i vel" obfGie'~ ifng:ui-K liniemare,caiiHnua;c'are frece de-a "lung-ul

. trecutului, prezentului ~i viltorului zilei dumitale de astazl, care se tntinde neintrerupt din rnomentul trezirii de dlmlneata ptna la somnul de seara, Intelegett bare acum cum din liniile mici, Izolate ale vletii voastre se compune 0 singura linie mare, continua a vietii unei zile intregi ?

Acum inchipuie-ti - a continuat sa expllce Arkadie Nikolaevici - ca ti s-a tncredlnjat rolul lui Othello ca sa-I pregatesti tntr-o saptamtnli. Nu slm]l oare ea toata viata dumitale tn acest timp se reduce la un singur lucru : sa ies! [a capat cu cinste dintr-o tnsarclnare am de grea? Ea [i-ar ocupa in intregime toate cele sapte zile, tn care timp te-ar staptni a singura grija: sa realizezi .acest terlbil spectacol.

_ Sigur, am recunoscut eu.

_ Nu sirnti oare di ~i in aceasta imagine sugerata de mine se ascunde linla continua a vietii unei saptamtnl 1ntregi, linie ~i mal lunga decrt in exemplul anterior, inchinata pregatirll rolului lui othello? tntreba Tortov. Dac~._~istaJjn.ia .. _z,U~i,._s_aptamLI!.UL~!!-.!.1..C_!_~~._~~tl~ fie ~i a linle

a ,1umH, T~'i1ul.~i,~i, in sfjr~j.!,._.a ~ntregii vieti ?, --- ..... ~-

~Acesl:e1iniTmar(-se-cornpun de' asemenea din multe altele mici.

Absolut acelasi lucru se .petrece cu fiecare piesa ~i fiecare rol, ~i acolo liniile marl se nasc din multe linii mici; ~i pe scena ele pot sa cuprlnda diferite etape ale zilei, saptarntnii, lunii, anulul ~i tntregil vietl.

. In realitatea cotidiana, aceasta llnie eimpletlta de tnsa~i viata, iar tn piesa e creata de nascocirea artistica a poetului, apropiata de adevar,

305

Dar linia nu e marcata de el complet, netntrerupt, pentru toata viata rolului, ci 'numai partial, eu mari tntreruperi.

- De ee? nu tntelegeam eu.

_ 'Nol am vorbit despre Iaptul ca dramaturgul nu red a toata vlata piesei !;I a rolulul, ei numalacele mornente ale lor care se arata sl se petrec pe scena. Dramaturgul nu descrle multe din lucrurile care se petree

, dincolo de decorurile care infati!;eaza pe scena locul de actiune al piesei. ! ; Dramaturgul trece adesea sub tacere ceea ce s-a petrecut lncuIise, adica

I" \ faptul care sttrneste comportarlle personajelor interpretate 'de actor! pe

__ i, scena, Noi singuri trebuie sa cream, cu nascocirlle Imaginattel noastre,

. ceea ce n-a fost creat de autor in exemplarul tiparlt al plesei, Fara asta, n-o sa obtii pe scena completa "viata a splrltului omenesc" a artlstului tn 1'01, ci 0 sa ai de-a face doar cu fragmente izolate,

Pentru traire, e nevoie de 0 linie (relativ) complete a 'vietH rolului

,~i piesei.

In Iinia vietH rolului stnt inadmisibile scaparile !;i oinisiunile,"nu numai pe scena, dar si in culise. Ele tntrerup viata personajulul interpretat ~i creeaza in ea momente goale, moarte, Aeeste momente se umplu cu gindurile ~i sentimentele stratne de rol ale omului-artist, care n-au legatura -cu ceea ce [oaca el. Asta il impinge pe 0 panta falsa - tn domeniul vietii

lui personale. '

Sa zicem, de pllda, ca [oci exercitiul arderii banilor; conduci perfect Iinia vietH rolului; te duci la chemarea nevestll tn sufragerie, ca sa vezi -cum face bale copilului. Dar, ductndu-te acolo, te tnttlnestl cu 0 cuno~tinta .sosita acum de departe ~i care a intrat prin protectle in culise. Am de la -ea 0 mttmplare foarte hazlle, care s-a petrecut cu 0 ruda a dumitale apro-

plata. Intri, abia staplnindu-ti rtsul, ca sa JOCi scena arderii !?i pauza "tra.glcului lipslt de actiune",

Injelegi ~i dumneata di asemenea intercalari straine in linia rolulul nu slujesc piesa sl nu te ajuta pe dumneata. Inseamna canici in culise nu e permisa tnlreruperea liniei rolului. Dar multi actorl nu pot [uca rolui pentru ei in~i~i in culise, Sa nu [oace, dar. sa se gindeasca cum af Ii procedat ei, daca soar Ii aflaltricoriiHtiile personajului zugravit. Rezol.varea acestei problema, ca ~i a altora privitoare la rol, stnt obligatorii pentru Ilecare artist la Iiecare spectaco!. Pentru asta vlneartistul la teatru ~i iese in fata publlcului, Daca artistul va pleca de la teatru fara sa fi Hicut fat a astazt sarcinii obligatorii pentru el, trebuie sa socotim ca el nu :;;i-a indeplinit tndatoririle.

••... anul 19 ..

. Arkadie Nikolaevici a. inceput lectia certnd tuturor sa treaca pe scena, sa se aseze cit mai corned tn "salonu1 Maloletkovei" ~i sa vorbeasca Hecare despre ceea ce Ii va trece prin minie.

306

Elevils-au asezat in [urul rnesel rotunde !;i pe ltnga perete, sub b~urile electrice prinse acolo,

Rahmanov se agita mal rnult deeit totl, fapt din care am dedus ca se

.punea tn scena 0 noua nascoclre de-a lui. .

. In timpul discujiei noastre generale, din diferite colturl ale scenei se .aprindeau ~i se stingeau becuri, Am observat ca ele se aprindeau orl Itnga eel care vorbea,. ori ltnga eel despre care se vorbea. De pildji, era de ajuns ca R.ahmanov sa scoata un cuvtnt ~i becul se aprindea ltnga e!. Era destul sa arnintesti 'de un lucru de pe masa sl deasupra ei se aprin.dea 0 lumina s.a.m.d.

N-am putut Sa glisesc explicatia unui singur lucru - aprinderea lumini! dincolo de odaia unde ne aflam : fnsufragerle, in saUi ~i in celeIalte tncaperl alaturate, S-a dovedlt mal ttrziu ca aceasta lumina ilustra cee~ ce s,e gasea dincolo de limitele salonulul nostru. A~a, de pilda, becul din condor se aprlndea laarnlntlrea trecutului, becul din sufragerle se aprindea ctnd se vorbea despre ceea ee Sf: petreceatn prezent dineolo de marginile odai! noastre. Becul din salonul "apartamentului Maloletkovel" se lumina ctnd se '?,isa despre vlitor. Am observat, de asemenea ca .1u~inile se aprindeau-ni'i"a-tritrertip'ere:' nu se stingea bine un bee ~i&e aprindea altu1. Tortov ne-a explicat ca aprinderea luminilor ilustra continua schlmbare a obiectelor, care are lee fara oprire, logic, consecvent

sau rnttrnplator, in vla]a noastra. .

- Acelasl lucru trebuie sa se. petreaca ~i la spectacol, in interpretsrea unui rol, explica Tortov, Important e ca pe scena obiectele sa se sueceada Hira tntrerupere ~i ca ele sa creeze 0 linie continua. Aceasta linie trebuie sa se inUnda alcl, pe scena, de partea noastra a rampei ~i Sa nu treaca colo, de cealalta parte, in sald,

Viata omului sau a rolulul e un schimb netntrerupt de oblecte, de'; cercurl de atentie, ba in viata reala care ne tnconjoara, ba pe planul arnin- I tirilor din trecut, ba pe planul visurilor de viltor, dar numai in sala de! teatru nu, Aceasta continultate a liniei e extrem de lmportanta pentru ar-· tist ~i trebuie s-o intariti tn voi.

Am sa va arat acum, cu ajutorul jocurilor de lumina, cum trebuie sa se deslasoare netntrerupt linia vietll la actor -. in deeursul tntregului rol.

. - Treceji tn stal, ne-a spus Tortov, jar Ivan Platonovici sa se duca

[n cabina electrica ~i sa-rni ajute,

, lata ce piesa voi juca. Aslazi este aiel 0 licitajie, Se 'lind doua tablouri de Rembrandt. In asteptarea cumparatorllor, no! starn la 0 rrrasii rotunda cu expertul in pictura ~i ne tntelegem asupra pretului care trebuie cerut pe tablouri. Trebuie sa examiniim ba un tablou, ba altul.

(Becurile din eel€:! doua parti ale odan se aprindeau ~i se stingeau .alternativ, tn timp ce lampa dinmiinile lui Tortov se stinsese.)

307

Trebuie de .asemenea sa comparam tn gtnd tablourile de fata cu a16 tele orlgtnale ale lui Rembrandt, <lin rnueeele noastre sl. din s1rainatate_ (Lampa .din vestibul, care ilustra tablourile imaginate din muzee, ba se aprindea, ba se stingea, atterntndcu doua lampi de perete care reprezentau tablourlle imaginate in salon.)

Vedeti aceste becuri .slabe .care s-au aprlns deodata Unga intrarea principala. Acestea stnt cumparatorii de rind. Atentia mi s-a oprit asupra lor iji Ii tnttmpm, dar fara tnsufletire.

. "Daca vor veni numai asemenea clienti, nu voi izbuti sa rldlc pretul tablourilor I" rna gindesc eu. Stnt aut de cufundat tn gtndurile mele, .

incH nu observ pe nimeni iii nimic, ..

(Toate lampile de pin a acum s-au stins, iar de sus a cazut asupra lui Tortov 0 raza mobil a de lumina, care ilustra micul cere de atentle, Ea se misca tmpreuna cu eI, aut timp ctt Arkadie Nikolaevlcl seplimba nelinistit prin tncapere.) .

Uitati-va : toata seena 9i cdaile alaturate s-au umplut de lampl noi, aprinse, de data asta mai marl, Acestia stnt reprezentantil rnuzeelor din stralnatate. Se tntelege ea eu ii tnttmpin eu un respect deosebit.

Dupa aceea, Arkadie Nlkolaevici ne-a zugravit attt prlmirea cumparatorilor, cit ~i Ilcitatia. Atentla lui s-a tncordat 9i mai puternlc ctnd a tnceput lupta irwersunata tntre cumparatorll Importanti, care s-a ispravi~ cu un scandal urlas, redat printr-o orgie de luminl.; Larnplle mari se aprindeau 9i se stingeau toate dintr-o data' sau separat, eeea ee erea un tablou frumos, ca un final de apoteoza Ieerlca. Ochii alergau in toate partite.

- Am izbutlt oare sa va ilustrez cum se creeaza 0 linie netntrerupta de viata pe scena P a .tntreuat Arkadie Nfkolaevici.

Govorkov a declarat cii Tortov n-a izbutit sa demonstreze ceea ce a vrut:

- Dumneavoastra, binevoltl sa vedetl, ne-atl dernonstrat absolut contrariul. Jacul de lumina ne vorbeste nu desp.re contlnultatea Iiniei, cl des" pre unele salturi necontenlte,

- Eu nu vad asta. Atentla actorului treee fara oprire de la un oblect la altul. Aceastii schimbare permanents a obiectelor atenliei creeaza toe" mai Iinia continua. Daca tnsa actorul se va agata numal de un singur obiect 9i in tot actul ~i tn toata piesa se va tine de el rara sa se desprinda, atunci nu va exista nici 0 linie a miscarll si, chiar daca ea .s-ar forma, atunci ar fi linia unui nebun, care, cum v-am mai spus, se nurneste idee fixe.

Elevii au fost de partea lui Arkadie Nikolaevici sl au declarat c1i el

a izbutit sa le lamureasca ideea. .

- Cu attt mai bine 1 a· spus el. Eu v-arn ara,t8;t cum ar trebui sa se tnttrnple tntotdeauna pe scena. Aduceti-va aminte asta, pentru a .puteaIace comparatil intre ceea ce se petrece tn majorltajea cazurilor cu artistli pe

308

o stare interloara scenlca justa, orneneasca, c.u ajutorul eareia poti sa creezi autentic, ne-a trasat Arkadie Nikolaevici prograrnul Iectlei de

J~kt .

Arntndoua aceste probleme se pot rezolva simultan, pentru ea una 0 ,. ~clude p~ cealalta : __ ~_~~r::~_.~_~_i?f_~ ... _jL.1§~ta,".g .. r:timj~_~9tLpe.c~a n~justa ~i 11

mver~. Pnma problema e mal importanta, despre ea vom 9i vorbl. . . '

In viata, fiecare stare .sufleteasca se naste de Ia sine, pe eale fireasca. i Ea e tntotdeauna justa in felul ei, daca luam In conslderatle condltitla vi.etu ....._ .. interio.ar.e_~i .exterloare,' ' .

Pe scena fnsa, dimpotrlva : influenta conditlllor nefiresti ale unei creB;1ii in Iata publicului face sa se creeze aproape mtotdeauna 0 stare nejusta actoriceasca, Dar uneori, tnttmplator, se Iormeaza acolo ~i 0 stare

fireasca, aproplata de cea normals, omeneasca. .

Cum sa procedam deci cind starea justa nu se naste pe scena de la sineP

Starea fireascli, orneneasca, aproape aceeasi pe care 0 slmtim permanent in realitate, trebuie creata artificial.

Pentru asta e nevoie de psihotehnica.

E~~_ajg.t_~_.~ffi.~r~ezi starea justa 9i s-o nimlcestt pe cea nejusta, Ea ajutii-sa-.! retii pe artist in atmosfera rolului, H ocroteste de gaura neagra a deschiderli scenei sl de atractla salii de spectator).

Cum se rndeplineste acest .proees ?

.Totl actorii, tnainte de ineeperea .spectacolulul, 19i machlaza Iata ~l t~i tmbr.aca trupul, ca sa se apropls fizice~te de personajul interpret.at, oar ei ujta principalul : sa-~i pregateasca, cum s-ar spune "sa-9i machieze $i s.a-9i costumeze" sufletul pentru crearea "vietH spiritului omenesc" al rolulul pe care sint chemati, tnainte de toate, s-o traiasea din nou tn Ilecare spectacol,

De ce oare, acestl actori dau 0 atenjia exceptlonala numai trupulul P Oare el e creatorul principal pe scena P De ce nu "se machlaza" IIi nu "se costumeaza" sufletul artistului?

- Cum sa-j machiezi P au tntrebaf elevll,

- Toaleta sufletului ~i pregiitirea Interioara pentru rol constau tn

urrnatorul lucru : sa nu vii in cabins tn ultimul moment, cum fae majorltatea actorilor, ci, ctnd e vorba de un rolmare, sa vii cu doua ore tnainte

de inceperea spectacolului, ea sa te pregatesti sla ie~i pe scena, '"~~;;~

. Sculptorul tncepe sa framtnte lutul tnainte de a modela; ;,

tnainte de a ctnta, face vocalize; iar noi ne pregatim pentru spun<t,. \UBI acordam coardele suiletestl, controlarn "butoanele" interioare, toate elementele ~i momelile carora se pune tn functiune aparatul nostru creator.

317

Aceasta munca va e bine cunoscuta de la c1asa "antrenament 111 dis~ ciplina".

Exercljiile incep cu destinderea muschilor, deoarece Hira asta munca

ultertoara e lmposiblla. '

Iar pe urma ... Tineti minte:

Obiectul e, de pilda, tabloul. Ce reprezinta el? Ce dimensiuni are?

Ce culori ? Luati un obiect tndepartat 1 Cercul mic, nu mal departe de picioarele voastre sau de llmitele toracelui. Gtnditi-va la 0 tema fizica I Motlvati-o l1i tnsulletltl-o : la inceput cu 0 singura nascocire a Imaginatiel, apoi cu altele 1 Duce]i actiunea pina la adevar si credinta. Inventajl un

"daca" magic, sltuajii propuse etc. .

Dupa ce toate elementele au fost rtnduite, adresati-va unuia din-

tre ele,

- Caruia P

_ Orlcaruia, celui care va e mal drag tn rnomentul creatiei : temei, .

lui ".daca" si imaglnatiei, obiectului atentiei, actiunli, adevarurilor miC'i

~i credintel etc. ~..,

Daca yeti izbuti sa atragetl in munca unul dlntre ele (dar nurnai nu

"tn general", JlU aproximativ ~i nu formal, ci cu desavtrsire just, in esenta ~i pina la cap at) , atunci toate celelalte elemente vor trage spre eel care a prins viata. ~i asta se va savir~1 tn vlrtutea receptlei naturale, a :mo.toarelor vieti! pslhice sl a elementelor, tn munca cornuna. .

Intocmai ca ~I tn &.'tarea de spirit actoriceasca, in care un element nejust le trage dupa sine pe toate celelalte, se tnttmpla l1i in cazul de fata; un singur element just, insulletit pe deplin, stimuleaza la munca to ate celelalte clemente juste, care creeaza 0 stare de spirit scenics justa.

· .. ··t)~ori~e ~eriga ~i ridica lantul, toate celelalte 0 vor urma. Acelas!

tucru se petrece si cu elementele starii. .

Ce uimitor fenomen e natura 'noastra creatoare, cind nu e for\ata I Cit de contoplte ~i dependente una de alta sint toate partite el componente I

Trebuie sa ne Iolostm cu prudenta de aceasts tnsusire, De aceea e necesar sa ne pregatim bine, atent, de flecare data ctnd vrem sa patrundem tntr-o stare scenics justa, de cite ori repetam munca creatoare, aUt la repetitii, cit, mai ales, la spectacol : sa tntarim elernentele, sa cream din ele 0 stare justa.

.- De Jlecare data Pl s-a rnirat Viuritov, - Asta e greu I l-au sustinut elevii.

- Dupa voi, e mai user sa actionezi cu elementele. Iorjate P Fadi

fragmente, teme ~i obiecte, nidi sentimentul adevarului .~i al credint.ei? Nu cumva dorinta justa, tendinta catre un scop adem em tor, cu magl:ul "dadi" justificat lli eu situa1ii propuse convingatoare, va trnpiedicii, lar

318

sabloanele, [ocul superficial l1i minciuna, dimpotrlva, va ajuta ~I de aceea va pare rau ctnd va desparti]! de ele?

Nu J E mai usor 9i mal firesc sa reunesti dlntr-o data toate elemen- .

tete, mal ales di ele au 0 tnclinatie flreasca spre asta. .

Noi stntem creati tn asa chip, tnctt ne sint necesare 9i mtinile, 9i picioarele, 91 inlrna, 9i rinichii, ~i stomacul, toate in acelasi timp. Ne este Ioarte nepllicut ctnd unul dintre organe ne e luat 9i in locul lui ni se pune o Imitatle, ca, de pilda, un ochi de stlcla, un nas, 0 ureche falsa sau 0 proteza in locul miinilor, picioarelor, dlntilor,

. De ce atuncl nu admiteti acelasi lucru ctnd e vorba de natura creato are Interloara a actorulul sau de rolul lui? :;;1 ele au nevoie de toate elementele componente organice, iar protezele-sabloane le tmpiedlca. Dati deci posibllitatea tuturor partilor care creeaza starea justa sa' lucreze prieteneste, tntr-o deplina actiune reciproca.

Cine are nevoie- de obiectul atentlel luaf separat, de sine statator?

EI traleste nurnai tn centrul vnascocirli imaglnatlel, care te tnctnta, Dar acolo unde e viata, 'acolo sint l1i partile componente sau fragmentele, ~i unde stnt fragmente, acolo stnt l1i terne, Tema atractlva provoaca, fireste, chemarea dorlntelor, a tendintelor care se tncheie cu 0 actiune,

Dar nimeni nu are nevoie de 0 actiune nejusta, Ialsa, de aceea e nevoie de adevar, iar unde e adevar, este l1i credlnta, Teate elementele, luate tmpreuna, trezesc memoria emotlonala ~i prilejulesc 0 libera nastere a sentimentelor ~i crearea "adevarului pasiunilor". .

E oare asta cu puUr-ta rara obiectul atentiel, rara nascocirea imaginajlel, fara Iragrnente l1i teme, fara dormte, tendinte, actiunl, rara adevar ~i credinja ~i a~a mal departe? ~i iar 0 luarn de la tnceput, ca in "basrnul cu cocosul rosu",

Ceea ce natura a unit, nu trebuie sa despartit! vol. Nu vij opunetl deci firescului 9i 'nu va slutiti. Natura are exigentele, legile, conditiile ei, pe care nu al voie sa le ca1ci, ci pe· care trebuie sa Ie studlez! .blne, "sa le In-

1elegi '9i sa Ie respecjl, " . . !

De aceea nu uitati de Ilecare dati, la Iiecare recapitulare a muncii creatoare, sa Iaceti toate exercitiile.

- Dar, scuzati-rna, va rog - a tnceput sa se impotriveasca Govorkov - in cazul acesta va trebul sa jucsm in Iiecare seara doua spectacole tntregi tn loc de unul. Prirnul, blnevolti sa vedeti, pregatlrea pentru tine Insuii, tn cabina ta, iar .al doilea, pe scena, pentru spectatorl, ;

- Nu, nu va trebui sa Iaci asta, .l-a linlstlt Torjov, Ctnd te pregatestl pentru spectacol, e destul sa. atingi unele mornente principale ale rolulul sau ale studiului, etapele principale ale piesei, fara sa dezvol]i pin a la capat toate temele ~i fragmentele ei.

Incearca numai sa te lntrebi: pot eu oare astazl, acum, sa cred tn

319

atitudinea mea rata de cutare moment al rolului? Simt eu oare cutare actiune? Nu trebuie oare sa schimb sau sa completez un detaliu llpslt de irnportanta tnnascocirea irnaginajiei mele? Toate aceste exercitii pregatitoare pentru spectacol stnt .doar "oprob1i a penitel", 0 verificare a aparatului nostru expresiv, 0 acordare a instrumentului nostru creator interior, 0 revizuire a parti~urii ~i a elementelor cornponente ale sufletului actorului,

Daca rolul s-a copt pina la stadiul in care se poate face munca de-

scrisa, atunci procesul pregatitor, de Iiecare data si la Iiecare recapitulare a creatiel, va decurge usorsi relativ repede. Din nenorocire nu toate rolurile . din repertoriul actorului sint coapte pina la desavtrslrea la care devii staptn deplin al partiturii, rnaestru al psihotehnicii, creator al artei tale.

In asemenea conditii, procesul pregatltor pentruspectacol se deslasoara cu greutate, Dar el devine cu atit mai necesar si cere de fiecare data mai mult timp ~i atentie. Artistul e nevoit fara mtrerupere sa-~i puna la punct starea justa,. nu numai tn timpul creatlei proprlu-zlse.. ci ~i tnalnte, nu nurnaiIaspectacol, ci ~i la repetitil ~i tn rniinca de acasa. Starea interioara scenica, justa e nestatornica atit tn primul moment, ctnd rolul nu s-a inchegat inca, cit ;;i ulterior, ctnd rolul se va uza ~i-~i va pierde din prospetime.

Starea Interioara scenica justa ~ovaie permanent ~i se gase~te tn situ a-

tia unul aeroplan care se balanseaza in aer ~i pe care trebuie sa-l dirijezl continuu. Cu 0 mare experienta, aceasta rnunca a pilotului se face automat $i nu cere 0 mare atenjiune.

Acelasi lucru se petrece ~i tn artanoastra. Elementele starii sufletestl

au nevoie de 0 reglare permanenta, pe care, la urma urmelor, te tnveti s-o <fad automat.·

o sa ilusbrez acest proces cu un exemplu.

Sa adrnitern cii actorul se slrnte rninunat pe scena tn timpul creajiei. EI e tntr-attt de sta.ptn pe sine, ca poate, [ara sa lasa din rol, sa"~i controleze starea ~i s-o descompuna in elernentele ei componente. Toate lucreaza cored, ajuttndu-se unul pe altul. Dar iata cii se produce 0 usoara deviere ~i irnedlat actorul "t~i tndreapta ochii tnauntrul sufletului sau", ca sa lntdeaga care dintre elernentele starii a 1nC'eput sa actioneze nejust. EI prinde greseala sl 0 tndreapta, Nimic nu-l tmpiedlca sa se tmparta in doua, adlca, pe de 0 parte sa indrepte ceea ce e nejust, iar pe de alta parte sa continue sa traT:iscf rolul,

r··-;,ActOirul tdie~te, pl1nge ~i rtde pe scena, dar, pltngtnd ~i riztnd, el t~i supra:vegheaza [isuT ~i laorimiJe, ~i, in aeeasta viata dub la, in aees~ echiH·bm dintre viala ~i joe, sta a1tta."1

1 Tomaso Salvini, CUeva cugetarl despre aria seenlcli, R.evlsta Arlislul, nr, 14, 1891 (n. red. ruse).

320

, •..• anul 19 ..

:- $titi acum ce tmeamna starea scenica interioara si cum se com une .

ea dln motoarele separate ale vietil psihice '~i din elements . P

Sainyce!cam sa patrundem in suflelul actorului In acel moment In care se CIl'e,eaza ;n el 0 asernenea stare, Sa ne straduim sa urrnartm ce se

trece m el In procesul crealrii rolului. pe-

Sa .admitem d va apucati sa Iucra]l la eel mai greu $i rnal complex personal, la Hamlet al lui Shakespeare,

. ~u Ace sa-.l comparam P Cu un munte urias, Ca sa apreciem bogatia cuprmsa me!, trebule cercetate zacarnintele de rnetale pretioase de plet de marm,ura, de combustibil ascunse inauntrul Iui, trebuie sa ~flam~o:: p.onenta [~voa'relor de ape mkrerals de munte, trebuie ·sa pretuirn [,fum _ tile naturil. \ use

Un sin~ur om n~ va indeplini 0 asernenea sarcina. E nevoie de ajutorul ~Ito'r oarneru, e nevore de 0 otganilZa4ie complicata, de mijloacs banesti d

tirnp etc. Y , e

. La in~eput in~ceesibilul munte e privit de [os, de la poale; se merge in jurul lUI, e studiat pe dinafara. Apoi se sapa trepte tn stinca si s ur ~ pe ele. y e rca

~ Se .fac am.mu'ri, se strapung tuneluri, se foreaza ~i se pun sonde se

sapa mine, se Instalea:za ma~i.ni, se aduna arteluri de muriclton ~' d'Up~

It t~ . , yl, a

mu e cerce an, se aJunge la convlng erea dupa diferite indl ,. u.

ibil I ,Cll, ca inacce-

SI I U munte ascunde lnauntrul lui bogatii nepretuite,

Cu cit se ·palll'Und€ mai adtnc in el, cu aut extractiile sint mal A b I _

.Clate C tt .. u. I rm e ~u

'" • U Cl oaom·enu se lIIrea mal sus pe munte cu atit ' . v.

t d IV. . ' 1 se mmuneaza mal

are : argimea or,lzontului Gi de frurnusetile naturll, '

. _ Shnd pe n:wrgmea unei Pil'apastii tara fund, abla distingi valea lnflo-

!rIta care se lntinde a<:010, departe, jos Gi Care te uimesta p , . t

infraUriloc de culori. • rtn vane atea

Pi'Taiele luneca ondultnd din Inaltime pina la ea Ele serpui • 1

. t -I ' y lese m va e

~I s ra ucesc.la soare, Iar mai departe se ridica un munte tmb v t A y

d '.' ... '. .1 raca III pa-

~r .. ~ mal sus, e aeopent de ierburi ~l mai sus, muntele se preface tntr-o

stm~a .. al'ba, verticals. Pe ea aleall'ga ~i zburda razele soarelui ~i reflexele .lurninii, Umbrele norilor, care tree repede pe cell', le blfazdeaza.

Sl rnai sus tnca, se a.fla muntli de zapada. Ei sint Intotdeau·na acoperitl denori $i ,nu ~tii ce se petrece aeolo, departe, in spatiul suprapamintesc u Deocfata oamenii de pe munte au inceput 'sa se agite. Toti au tnceput sa ~I:p~~ Intr-o singura rlirectie. Ei chiuie "-Ii silri'gil : "Au!f, aul!' I Am dat de o vma J Mu.nea a tnceput nira ra'ga'Z, sUncile ~int sfredelite din taale par-

21 - Munca actorul"1 cu .Ino tnsu~1

321

tile. Dar tlrnpul brece, loviturile tnceteaza, totul se domoleste, muncitorii se mdeparteaaa in tacere, cu capul plecat .;;i se tndreapta spre alt lee, undeva, departe ...

Au vazut ca vtna s-a pierdut, s-a cheltuit zadarnic 0 rnunca uriasa : asteptarlle nu s-au !mplinit; energta a scazut : cercetatorii speclallsti s-au zapacit ~,i nu stiu ce sa fad rnai departe.

Dar trece un timp ~i iar se aud sus strigate de bucurle. ,Multi-mea se catilJra intr-acolo ; zurnzaie, crnta.

Dar ~i de data aceasta elanul omenesc a fest in zadar ; nu s-a gasit aur. Din strMundwi se aud, ca dinbr-o hruba, lovituri ~i aceieasl strigiite die

bucurie, apoi amutesc ~i ele.

Muntele tnsa n-a izbutit sa-!?i Fnii comorile tainulte rata de oamenii curiosi ~i starultori, Munca omului e incununata de succes, vina a fast gasita. Loviturile au Inceput din ncu, clntecele vesele ale muncltorilor au Izbucnit, oannenii se 1ndlreaptii volnlceste tn alte directil. Inca putln .;;i zacamintele 'bog ate· ale celui mai nobil metal vor fi gasite.

Dupa 0 mid pauza, Arkadie Nikolaevici a continuat :

- In cea mal mareata opera a genialului Shakespeare, in Hamlet, stnt ascunse, ca tn munte1e cu zadimirite de aur, comori nenumarate (eIernentele sufletesti) .;;i 0 mina (ideea operei), Aceste valor! sint extrem de fine, de cornplexe, parca de neatins.·E mai greu sa le gase.;;ti tn sulletul rolului ~i al artistului, declt sa descoperi zacaminte1e rnineralelor tn pamint. La tnceput, opera poetului, ca si rnuntele cu zacami-nte de aur, e admirata pe dinafara, i se studiaz a forma. Pe urrna se cauta drurnurlle sl mijloacele pentru a patrunde in ad~ncuri1e ascunzisurllor ei, unde stnt tainuHe Pogatiile spjrituale. Si penbru asta ,e nevoie de "sonde forate", de "tunelurl", de "mine" (terne, dorinti, Iqgica, consecventa etc.j : e nevoie ~i de "inginerri" (rnotoarele vietii psihice) ; e nevole de 0 ,I<lispozi·tie" corespunzatoare (starea lnterioara scenica).

Procesul creator clocoteste ani- tntregl in sufletul artistului : ziua, noaptea, acasa, la repetitie ~i la spectacol, Caracterul acestei munci se stabileste foarte bine eu cuvlntele : "b.lleuriile .si chlnurile creatiei".

~i In sutletul nostru actorlcescse pefrece de asemenea ,;0 mare bucurle", ctnd descoperim tn rol ~i tn noi $n~i.ne 0 vina, 0 mina deaur.

La fiecare moment al 'p['~gatirii rolului, 5e naste in toata lfiinta celui . care creeaza 0 stare interioarii scenics adinclta, cornplexa, puternlca, trainica si statornlca. Numai clnd exista 0 asemenea stare se poate vorbl despre creatie ~i ail"ta autentica.

Dar, din pacate, 0 asemenea stare adtncita e un fenomen rar, cace S6 tnttlneste numai la artistii marl,

Actorii creeaza mult mai des tntr-o stare sufletea'~ca a nemid, putin ad~nca,cu car.e '5e poate Iuneca :numai pe vDflfUlrile rolului. In slarea asta

. I

322

creatorul parca se plimba nepasator prm piesa, ca pe 11Jn munte, :neintere-' stndu-se de faptul ca tnauntrul lui sint ascunse Ibogatu nenumsrate.

Cu 0 asemenea stare rnarunta, superticiala nu vei dezvalu] adinclrnll« sufletesti ale operei poetului, ci vel afla numai frurnusetils ei exterioare.

Din pacate, noi tntilnim de cele mai dese ori pe scena, la cei care creeaza, 0 asemenea stare scenica interioara putln adlncita.

Dad am sa va Il"og sa va urcaji pe seen a ~i sa ca,utati 0 htrtie care nu se gase~te acolo, atunci va trebui sa creajl situatll prcpuse, "dad", nascociri ale ima·gina.tiei, va trebui sa stioiulatl toate elementele stMi! scenice interioare. Nurnal cu ajutorul lor veti putea sa va aduoeti arninte din nou, sa aflati, 'sa sirntiti cum se tndepltneste tn viata simpla terna a ciiutalrii bktiei.

Un asemenea scop marunt cere .;;i 0 'stare scenics Interioara marunta, lipsita de adtnclms l}i de sC\lJrta d'Urata, Ea apare la un 'bun tehnician tntr-o clipitii ~i inceteazf dupa indeplinlrea actiunii tot a.;;a, In{r-o clipita.

Starea scenica Interloara este asemeni temei ~i actiunll.

De ad ~i concluzla naturals di forja, calitatea, Hilria, statomlcia, adtncimea trainlca, patrunderea, components ~i aspectele starii scenice interioare stnt nesflrslt de variate, Daca tinem seama de faptul ca tn Iiecare dintre ele se produc-e predorninarea cite unui element al motoarelor vietH psihlce ~i ~ Individualitajii naturale a celui care creeaea, atunci varietatea aspectelor stalfii scenice interioare se va dovedi nellmitata,

In unele cazuri, stare a scenica interloara care s-a creat de la sine tn-

tlrnplator, cauta teme pentru actiunea creatoare. '

Dar se j.nUmpla '~i invers : 0 tema lnteresanta, rolul, piesa 11 stanuleaza pe artist la creatiesletirnesc in el stares scenica interloara justa.

.. ,lata ce se petrece tn sufletul artistului in timpul oreatiei ~i a pll"eJgatirn ei,

XV

SUPRATEMA. ACTIUNEA PRINCIPALA J

tendiotels oreatoare ale rnotoarelor vieji] psihice ~i ale elementalor stitrii artlstulul-rol,

SUPRATEMA OPEREI SCRIITORULUI'

Arkadie Nlkolaevlcl ne-a aratat aflsul care atjrna tn Iaja noasUriL

- Supratema operei 'scrlltorului P! cugeta Vlunjov cu 0 rnutra tra- '\

gica. / -,

- Am sa-ti expllc, s-a grabit sa-i viOla tn ajutor Torjov, Dostoevst<! \. j

a cautat toata vlata in oarnenl !?i pe dumnezeu, ~i pe dracu, Asta l-a Im-' ;' . 4 pins La crearea Fraiilor Karamazov. lata .d~e~ caul area de ·dumnezeu e su- ': <J

pratema acestel opere. \. ... ...,

Lev Nikolaevicl Tolstol a tins toala viata spre desavf.l?irea de sine ~i \ multe dintre operele lui au erescut din aceasta samtnta, . care' 'es'upratemaj lor .

Anton Pavlovici Cehov a luptat impotriva platitudinll mlcil 'burghezii ~i a visat 0 'lriata mai 'booa. Aceasta Iupta pentru 0 viata anal buns ~i tendlnta lui spre ea au devenit supratemele multor opere ale sale.

Nu simtiti oare ea aceste scopuri marl de viata ale geniilor sin! in stare Sa devlna 0 tema emotionanta, ademenitoarepantru creajia actorului ~i ca ele pot sa atraga spre ele toate flragmentele separate ale piesei ~i ale rolulul ?

. , Tot ce se petrece tn piesa, toate temele ei separate, majore sau rnlnore, toate intenjiile ~i actlunile creatoare ale actorulul, analoage cu rolul, tind . [a tndeplmlrea supraternei piesei. Legatura lor cornunf ell ea ~i dependents

de ea a tot ce se face in spectacol stnt attt de rnari, tnctt chiar un arnanunt de nimic, care nu are legatura eu supratema, devine daunator, de prisos sl distrage atentla de la chintesenta operei.

Tendinta dike supraterna trebuie sa fle completa, continua, ,sa treaca prin toata piesa lli prln tat rolul.

In afara de continuitate, trebuie sa deoseblm !?i calitatea ~i originea unei asemenea tendinte.

Ea poate s'a Jie actoriceasca, formala sl sa dea dear 0 dilfectie generals, mai mult sau mai putin justa. 0 asemenea tendlnta nu va tnsufleh tot ce se . afl5. 1'0 opera, nu va stirnulaactlvitataa unei actiuni autentice, rodnice, conforma unul scop. Pe scena, nu e nevoie de 0 asemenea tendinja creatoare.

Dar paate Sa existe 0 alta tendlnta autentlea, omeneasca, activa penIru realizarea scopulul principal al plesei, 0 asemenea tendirnta continua hraneste, ca 0 artera prlnclpala, tntrergul organism al artlstului lli al Pell'sonajulul interpretat, Ie (fa viata ~i lor, ~i intregii plese.

o asernenea tendlnta vie, autentlca e stlmulata de tnsa~i calitatea supratemel, de puterea ei de atractie.

'~T

• , , .. anu; 19. i

- Starea intertoara scenlca a artistulul-rol e creata I

Piesa estudiata nu numai de lntellgenta (intelectul) uscata, dar !?i de voi.nta, de sentimentsl de tcate elementele I Armata creatoare e pus a tntr-o si mai buna ordine de Mtaie I

Se poate porni.

- Incojro S-D ducem? .

- Spire centrul principal, spre capital a, spire Inirna plesei, spire scopul

prtncipal. pentru care poetul sl-a creat opera, iar artlstul a oreat unul din-

"treroludle ei,

- Unde sa caut acest seep ? nu tnjelegea Viuntov . . - lin opera poetului lli in sufletul artlstulul-rol. - Cum se Iace asta?

- Inainte de a Ifaspund:e la tntrebare, e necesar sa dlscutam unele mo-

mente insemnate ale procesului creator. Ascultati-ma,

Tot asa cum dlntr-o sarntnta creste 0 plants, si dintr-o idee ~i din sentimentul seriitorului crests opera lui. ".

Aceste Idei, sentimente, idealuri de viata izolate ale scriitorulul tree, ca un !fir rosu, prjn teats vlata lui ~i 11 dilfijeaza in timpul oreatiei. E[ le pune la temelia piesei ~i din aeeasta samlnta crests opera lui literara. Teate aceste idei, sentimente, idealuri de viata, chlnurlle sau bucuriile vesnice ale scriitorulul devin temelia piesei: de dragul 101f el se apuca de saris. Redarea pe ecena a sentjmentelor ~i idellor scriitorului, visurilor, chinurllor ~i bucuriilor lui e tema principala a spectacolului.

Sa ne tntclegem dec! ca in viitor sa nurnim acest scop principal, atotcupriozator, . care atrage spre el toate temele fa.a excepjie, care stlrneste

1 In ruseste - strabiWito~re. ad!ca actlunea care strabate plesa de la un cap;;!

la altul (n. tr.), : , i

824

325

o supratema g~njala exercita 0 auractieexhrema; una. lipsita de geniu, o atractle mal slaba.

- Dar una proasta ? a tnbrebat Viuntov,

- Cum e voroa de 0 supratema proasta, artistul trebuie sa aiba grija

5-0 ascuta *i s-o adtnceasca.

- De ce fel de cali tate a supratemei avem noi nevoie? rna straduiarn

eu sa tnteleg, .

- Avem oare nevole de 0 supratema nejuats, necorespunzatoare [Jascocirilor creatoere ale autorului piesei, chlar daca ea prin ea 1nsa~i e interesanta pentru artist? a tntrebat Torjov,

Nu I N-avem nevoie de 0 asernenea tema, Mai mult decit aut, ea e primejdioasa. Cu cit supratema nejusta e rnai atragatoare, cu attt 11 trage mai puternic pe artist spre ea *i cu aHt mai rnult se lndepartea'za de autor, de piesa *i de [01, si-a raspuns slngur Arkadie Nikolaevlcl.

Avem oare nevoie de 0 supratema [ationaUi? Nici de 0 supraterns seaca, [atkmaHi nu avem nevoie. Dar 0 supraterna con§tientii, care vine de la inteUgenta, die la 0 idee creatoare, interesanta, ne e necesara,

A'Vem oare nevoie de 0 supraterna emotinala, care ne stirnuleaza toata natura? Sigur ca avem nevoie in eel mal tnait grad, ca de aer *i de soare, Avem oere nevoie de 0 supratema cornbativa, care ne atrage spire ea toa ta fiinta spirituala *i fizidi ? ~i asta ne e extrern de necesara,

Dar ce sa spunem despre 0 supratema care stimuleaza imaginati'a creatoare, care atrage toata atentia, care satisface scnttrnentuladevarulul, care anima credinta sl alte elemente ale staril adorului? Orice supraterna care stimuleaza rnotoarele vietH psihice, elementele actorulul lnsusi nee

necesara ca piinea, ca hrana. .

AsHel se.dovedeste ea avem nevoie de 0 supratema analoaga cu nascocirile scriitorului, dar care trezeste neaparat un [iisunet in sufletul artistului care creeaza. lata ce poate prlcinul 0 traire care nu e formal a, care· nu e rationala, ci autentica, vie, orneneascai-nernljlocita.

Sau, cu altecuvinte, supraterna brebuie cautata nu numai in rol, dar ~i in sufletul actorului.

Una ~i aceeasi supraterna a unuia *i acelulasi rol, ob1igatocie pentru toti interpretii, rasuna tn sufletul fiecaruia dinbre ei tntr-alt fel. Apare la . fel, dar parca nu e aceeasi tema, Luati, de pilda, cea mai reala tendinta omeneasca : "vreau sa traiesc vesel", C1ta varielate, cite nuante imperceptibiles! tn aceasta dorintii, ~i in caile de Il'ealizare, ~i in [eprezenta1rea veseliei ! In fiecan-e d~.ntre ele stnt multe lucruri personale, individuale, eare nu {)e supun intotdeauna apre.cierii con*tiente. Daea lnsa yeti lua 0 sup~atema mal complicata, atunei particularitatile individuale ale fiecarui omalftist se vor manittesta ~i ma.i putemic in ea.

Aeeste ceouri individuale in sUifletul di'fen-itilor interpreti au 0 mare Im-

326

repetat acelasl lucru, Sarmana artista incepuse sa blesteme "sistemut" 1$i tncerca sa renun]e la el. A cautat sa se tntoarca la metoda veche, dar nici asta nu-l mai izbutea. Isi pierduse tndemtnarea mestesugareasca actoriceases ~i credlnta in sistemul vechi *i recunoscuse absurditatea procedeelor veehi de joe tn comparatie cu cele noi, pe care le tndragiee. Se lepadase de vechi, dar nu aderase la nou *1 ramasese in vint. Se spunea cli Z. se hotartse sa padiseasca scena ~i sa se marite, Apol a tnoeput sa circule zvonul ca 0 batea glndul sa se sinucida,

, In acest timp am avut prilejul s-o vad pe Z. pe scena, -La sftr*itlll spectacolului m-am dus, la rugamintea ei, in cabina artistei. EaJ rn-a inttmpinat ca 0 eleva care a gresit cu ceva, Spectacolul se ispravise de multo actorli i?i oainenii de serviciu ai teatrulul se tmprastlasera, iar dinsa, rara sa se fi demachiat, in costum inca, nu rna lasa Sa plec din cabina ei *i cu imensa ernotle ajunsa la marginile desperaril rna lntreba care slnt .prlcinile schlrnbarilor petrecute in ea, Noi am analizat toate rnornentele rolului ei ~i a muncii de pregatire a lui, toate procedeele tehnicii tnsusite de ea din "sistem". Teate erau juste, Artista intelegea fieeare lucru in parte, dar nu-si insuslse in tntregime bazele creatoare ale "sistemului".

"Dar actiunea principala, dar supratema ? I" am tntrebat-o eu.

Z. auzlse ceva des.pre as tea *i Ie cunostea in 'Hnii ,genera'le, dar rarnasese numai 0 teorie neaplicata in practica.

Daca dumneata [oci fara sa te gtndestl la actiunea principala, tnsearnna ca nu actionezi pe scena tn situatii propuse si cu magicele "daca", inseamna ca nu atragi in creajie natura insa~i ~i subconstientul ei, nu creezi "viata spirltului omenesc" a rolului, cum 0 cere scopul principal 91 bazele cursntului nostru artistic. Fara ele, nu exista "sistem" I Inseamna ca durnneata nu creezl pe scena, ei fad pur si simplu exercitii separate dupa "sistern", nelegate cu nimic tntre ele. Ele stnt bune pentru lectlile de scoala, dar nu pentru spectacol, Dumneata ai uitat di aeeste exercitii ~j tot ce se cuprinde in "sistem" e necesar, tn primul rind, pentru actiunea prindpala ~i pentru supratema, lata de ce fragmentele din rolul dumitale, minunate Ilecare in parte, nu produc impresie ~i nu dau satisfactie tn tntregu! lor. Sparge statuia lui Apollon in bucati micl *i arata-le pe Hecare

din ele in parte. Nu ered cii-l vor subjuga pe privitor. .

Am fixat pe a doua zi 0 repetitie acasa. f-am explicat artistel cum trebuie sa strabata cu actiunea principals iragmentele si temele pregatite de ea i?i cum sa Ie dirijeze spre supratema generala.

Z .. s-a apucat eu pasiune de aceasta rnunca ~i m-a rugat sa-i las cite~a zile pentru ca sa ~i-o insu*easca. Eu veneam *i control am ceea ce tacea ea rara mine ~i, in sflr*it, tn-am dus la teatru Sa vad spectacolul sub acest aspect nou, indreptat. Nu se poate descrie ce s-a petrecut in aeea seara. Talentata artista a fost rasplatita pentru chinurile ~i indoieli1e ei. A avut

331

un sueees zguduitor. lata ee pot sa faca actiunea prlncipala *i supratema HielHoare de minuni, admirabile datatoare de viat2:

Nu e asta, oare, un exemplu .convingator de uriasa lor lmportanta tn

arta noastra ?

Merg !?i mai departe 1 a exclarnat Arkadie Nikolaevict, dupa 0 midi pauza, Inchipuiti-va un om-artist ideal, care s-a dsdicat unui singur mare scop tn viata: "sa inalte sl sa bucure oamenii prin arta lui tnaita, sa: Ie expllce frumusetlle sufletesti ascunse ale operelor geniale".

Un asemenea om-artist va aparea pe scena ca sa arate !?i sa expJice spectatorilor adunati la teatru noua lui talrnaclre a unei piese geniale *i a rolului care, dupa parerea eelui care creeaza, transmlte mal bine esenta opereL Un asernenea om-artist poate sa-s! daruiasca toata viata misiunii tnalte si eulturale de a-si educa contemporanii. El poate, cu ajutorul sueeesului personal, sa. transmits muljimii idei ~i sentimente. apropiate de mintea ~i de sufletul ei etc., etc. Cine stie ee scopurl "tnalte pot sa aibil oamenii mari!

Sa ne tntelegern sa numim 'tn viitor aceste scopurl vitale ale ornu-

lui-artist supra-supraiema si supraac{iuni prtnctpale.

- Ce-i asta?

_ In loc sa Va raspund, am sa va povestesc 0 tnttrnplare din vla]a

mea, care 0 sa va ajute sa rna intelegeti (adlca sa simtiti) despre ce e yorba acum.

Demult, tn ajunul plecarl! tntr-unul din turneele teatrului nostru la Petersburg, asistam 1a a repetitle neizbutita, prost pregiitita. Indignat, mtniat, obosit, am plecat de la teatru. Deodata tn Iata privirilor mele s-a tnfati~at un tablou neasteptat, Am vazut 0 t~bara neslirslta tntlnsa tn toata plata, tn lata cladirii . teatrului. Ardeau focuri, mii de oameni sedean, motalau, dormeau pe zap ada *i pe bancl aduse de ei. Imensa multime astepta dimineata ~i desehiderea easel, ca sa prtnda un lac mai bun

la coada, ctnd avea sa tnceapa vtnzarea blletelor. ,

Am fost zguduit. Ca sa apreciez Iapta acestor oamenl, a trebuit sa-ml pun intrebarea: ce eveniment, ce perspectiva ademenitoare, ce Ienomen nsobisnuit, care geniu rnondial m-ar Ii putut deterrnlna nu 0 noapte, ci mai multe nop]i tn slr, sa tremur tn ger? Acest sacrificiu se face pentru obtinerea unui numiir la coada, Hira sa iii sigur eli vei gasi un: bilet la casa.

N-am izbutit sa-mi raspund 1a tntrebare ~i sa-m! tnchipul un eveniment care sa rna determine sa-ml rise sanatatea si poate ~i vlata,

Ce mare insemnatate are teatrul pentru oamenl 1 Cit de constienti trebuie sa fim de aeest lucru! Ce cinste ~i ce fericire e sa aduci 0 tnalUi bucurle miilor de spectatori, care stnt gata, de dragul lui, s1i-~i rlste via]a I Atunei mi-a venit dorinta sa-rni creez un asemenea scop tnalt, pe

332

care l-am numit supra-eupmtema, iar Indeplinirea ei, supraaCfillne principalii.

Dupa 0 pauza scurta, Arkadie Nikolaevici a continuat:

- .Da~ e. 0 nenorocire ea pe drumul spre scopul final, fie el supra. tema preset !?I a rolului sau supra-supraterna tntregii vle]l a artistului eel .care cree~za sa-~i opreasca, mai mult decit se cuvine, atenjia asupr~ unei teme marunte, particulate.

- Ce se va tnttmpla atunci ?

;- rata ce: aduceti-va aminte cum cop iii, tn [oaca, tnvtrtesc deasu~ra "capului lor 0 greutate sau a piatra, legata de a sfoara lunga. Pe ~asura ce gr~ut~tea e. rotita, ea ~e tnfa~oara pe batul de care e legata *1 ~e la care II .vllle miscarea. Rotindu-se repede, sfoara !?i greutalea descnu u~ cere ~.I, tn a:e~a!?i timp,~ sfoara se tnHi!?oara treptat pe biitul pe c~re-I ~me copilul. Pilla la urrna greutatea se apropie, se face una cu

batul ~l se loveste de eL .

~cum tnchipuitl-va ca in toiul jocului, in tlmpul rotirll, clneva I!?l va baga bastonasul in drumul sforii. Atunci, atingtndu-se de el, sfoara eu greutatea va incepe,· tn virtutea inertiei sa se tnfa~oare, nu pe batul de I~ ca:e porneste miscarea, ci pe bastonas. Ca rezultat, greutatea nu va n.m~en la staptnul ei ade!~arat, la baieta!?, ci la persoana straina, care va fi mt~r~e?tat sfoara :u ~~.stona~ul ei. ~i asa, baiatul va pierde, fireste, poslbilltatea rle a-!?t dirl]a jocul ~i va rarntne in afara lui.

.In. rnunca noastr~' se intimpla earn acelasl lucru, Adesea, tn vreme ce tlnzl spre 'supratema final a, te impiedici pe drum deo alta tema actor~ceasc~ aeees~rie, putin importantil.. Actorul care ereeazil. t!?i tnchina ei toata energia, Mai trebuie oare sa explicarn ca a asemenea fnloeuire a· unu~ scop" grandios cu unul rnic e un fenomen primejdios, care denatureaza toata munca actorului?

.•... anul 19 ..

, .. ~a:a va fa: sa prejuitl *i mai mult Irnportanta supratemei ~i actl.U~1l prm~Jpale, rna voi ajuta de un grafic, a spus Arkadie NikolaeVICI," apropilndu-se de 0 tabla neagra mare ~i luind in mtna 0 bucata de c:,eta. E normal ca toate temele, fara exceptie, ca ~i liniile scurte ale vie- 1n . r~lului, sa se tndrepte tntr-o singura directie, comuns pentru toate, adlca spre supratema, UHe asa : Arkadie,Nikolaevici a desenat pe tabla:

__ ~ ~~~~~~ __ ~)~~~'~~~ __ ~~ __ ~~~15~;~~·1

. 0 serie lunga de linii mici, mijlocli, mari ale vietH rolulul indrep-

tate tntr-o slngura directie,· catre supratema, Liniile scurte ale vietii rolulul, eu temele lor, se succed logic !?i eonsecvent una dupa alta, aga-

333

tindu.se una de alta. Datorlta acestui fapt, se c!ee~za din ele 0 singura

linie netntrerupta principal a, eare strabate toata plesa. u u .

Acurn, tnchlpultl-va 0 clip a di artistul nu are supratema, ea fleuca:e dintre liniile seurte ale vietll : rolulul lnterpretat de el e tndreptata LTI

alta directle. )

Arkadie Nikolaevici s-a grabit iar sa ne llustreze ideea lui cu un desen care reprezenta linia rupta a actiunii prlncipale :

lata un slr de teme mari, mijlocii, mici ~i de fragmente mid din vlata rolului tndreptate in diferite direcjil .. Pot ele oare sa creeze 0 Unie continua, dreapta P

Noi toti am recunoscut ca nu pot.

_ In acesteccnditil actlunea prlncipala e anihllata, piesa e rupta tn bucali, impra~tiata in diferite parti ~i fiecare dintre part~ e nevoi~a ~a existe de la sine in afara tntregulul. Cind lucrurile arata asa, partlle separate, orictt de minunate ar fi ele in 'sine, nu stnt nec~sare _Piesel.. .

lau un al treilea caz, a continuat sa. explice Arkadie Nikolaevici.

Cum v-arn mai spus, in fiecare piesa buna supratema ~i actlunea prlncipala decurg organic din tnsa:;;i natura operel. Lucrul acesta nu se poate

tncalca fara pedeapsa, fara sa se uclda chiar opera. . u

Inchipuiti-va ca soar introduce in piesa un scop sau 0 tendlnta care nu se refera la ea.

In racest caz, . supraterna sl, flreste, actlunea principala care se creeaza in chip firesc, legate .organlc de piesa, ar rarntne partiale, da: ar fi nevoite tot timpul sa se abata in alta dlrectie, din pricina tendlnjei introduse:

o asemenea plesa cu slra splnarll rupta nu va triil.

Impotriva acestui lucru a protestat Govorkov, cu tot temperamentul sau teatral.

- Scuzati-ma, va rog, 'durnneavoastra riipiti regizorulul ~i actorului orice initiativii personala, creatla personals, eul lor sacru sl posibilltatea de a innoi arta veche si de a oapropia de contemporaneltate, Arkadie Nikolaevici l-a explicat Ilnlstlt :

334

- ~umne~ta, ~a si ~ulti parti~~ni ai dumitale, amestecati ~i deseorl fntelegetl greslt trei cuvinte : vesrncia, contemporaneitatea ~i simpJa ac-

tualitate, .

Ceea ce e contemporan, poate deveni vesnlc, daca poarta in el teme mari, idei adTnci. Impotriva unei asemenea contemporaneitliti eu nu protestez, dad opera poetului are nevoie de ea.

. Actualitatea tngusta, in deplina opozltla cu ea, nu va deveni niciodata vesnica. Ea traieste numai astazi, iar miine poate sa fie uitata, lata de ee opera de art a vesnica nu se va lnrudi nlclodata organic cu simpla actualltate, orictte siretlicurl ar inventa regizorii, actorii ~i chlar dumneata.

Ctnd se altoleste fortat pe 0 opera clasica veche, monollta, actualltatea sau ~n alt scop strain de plesa, atunci ea devine 0 excreseenta pe un trup rnlnunat, pe care tl urlteste adesea de nu-l mai poji cunoasts, Supratema operel schilodite nu adernenests ~i nu atrage, ci tl enerveaza pe actor ~i II face sii devieze.

Fortarea e un mijloc prost pentru creatia ~i de aceea supratema tnnoitii" cu ajutorul tendinjelor de actualizare devine moarta pentru p;~sa

. ~i pentru rolurile ei. .

Dar se tnttmpla, e adeviirat, ca tendinta sa se tnrudeasca eu supratema '. Noi stlrn ca pe un portocal se poate altai 0 rarnura de .Iamti ~i ea atuncl creste un fruct nou, care se numeste rn America grappe-fruit.

o asemenea altoire izbute~te ~i in piesa, Uneori pe 0 opera clasica, vech~e,. ~e altoieste in· chip firesc a idee con temp oran a, care tntlnereste toata piesa. In acest caz, tendlnta mceteaaa sa exlste independent ~i renaste in supratema.

Grafic, aceasta se exprima tntr-un desen asa : linia actiunii prlncipale. care se intinde spre supratema ~i spre tendinta.

In acest caz, procesul creator decurge normal ~i naturaorganica a operei nu este schilodita.

Concluzla celor spuse:

Aveli grijit de supraiema §i de acilunea principalii ; fiji prudent! cu iniroducerea for/aM a tendintei §i a scopurllor striiine de piesa.

Daca am izbutit astaz! sii vii fae sa Intelegeti rolul absolut exceptional, primordial In creatie al supratemei ~i al actiunii prlncipale, sint fericit sl voi socoti cii am rezolvat cea mai Irnportanta sarcina, cii v-arn explicat unul din principalele momente ale "sistemului".

335

Dupa 0 pauza destul de lungii, Arkadie Nikolaevici. a continuat:

_ Or ice actlune se rnttlneste eu 0 ac\iune opusa : a doua actlune 0 provoaca ~i 0 mtensllica pe prima. De aceea, in fiecare piesa, afara .de actiunea prineipala, porneste tntr-o dlrecjie opusa contraacttunea pnn-

clpala, potrivnica el, y

E bjine ca e asa *i noi trebuie sa saluUi.m acest fenomen, pentru c.a

actlunea opusa provoaca, Iireste, 0 serie de nol actiuni. Noi avem nevoie de aceasta permanents ciocnire: ea da nastere la lupte, certurl, discutli, la 0 serie intreaga de teme eorespunzatoare *i la rezolvarea lor. Ea provoacs actlvitatea, eare este baza artei noastre.

Daca in piesa n-ar fi fast nlci 0 contraacttune principal a si totut soar fi rmduit de la sine atunci nici Interpretil, nici eroil pe care ii zugravese ei n-ar fj avut ce sa faca pe_ scena ~i piesa insa~i ar fi devenit

lipsita de actiune si, prin urrnare, nescenica. A •• ~. -

. Tntr-adevar, daca Jago n-ar fi urzit mtrsavele lui Intrigi, atunci

Othello n-ar fi trebuit sa fie gelos pe Desdemona ~i s-o ucida. Dar, 'prin faptul ea Maurul tinde spre femeia i~bita, iar ~a~o s:a_Intre el cueo~traactiunile sale principale, se creeaza 0 tragedie m CIllCI acte, foarte dl-

narnica, cu sltrslt tragic. , .

Trebuie oare sa adaugam ca Iinla contraactiunii prlncipale se naste,

de asemenea, din momente separate ~i din linlile mid ale vletli artistului-rol ? 0 sa tncerc sa Ilustrez cele spuse de mine cu exemplul lui Brand. . Sa admitern di am stabilit supratema lui Brand, lozinca lui: "totul sau nimlc". (Nu are important a pentru exemplul de fata' dacae exact sau nu.) Acest principlu de baza al fanaticului e ingrozitor- Bran~ . nu admlte nici un fel de eompromisuri, concesii, devieri de la indeplImrea

. scopului vletli, bazat pe 0 idee. A'" ~ •

Incercatt acum sa legati de supratema mtregu piese bucatlle s~pa-

rate ale fragmentului "seutecelor", fi~ *i acelea pe care le-arn anahzat

noi ctndva.

Eu am pornit tn gtnd de la scutecele de c~pil la supratema:. "totul

sau nimic", Fire~te, ele pot fi puse tn dependenta una de alta cu ajutorul Imagtnatiei ~i al nascocirllor, dar asta va fi Hieut cu 00 mare Iortare, cu 0-

vlolentare care va schilodi piesa.

Mult mai firese ar fi sa se manifeste din partea marnei 0 contra-

aetiunein locul coaetiunii ~i de aceea in acesl fragment Agnes nu mer~e pelinia unei actiunt, ci pe a contraactlunll principale, nu catre supratema,

ci tmpotrlva ei.

Ctnd am inceput sa fae acelasi lucru *i eu rolul lui Brand, cautind

legaturile intre tema lui "de a-si tndupleca sotla :a dea .. scu:ecele de draw. gul savir~irii' sacrifidului" si tntre supratema tntregtt ples: - ::tol~1 sau nirnlc" _ atunci am izbutit dlntr-o data sa gase~c aceasta legatura.

. 336

Fireste ea Ianaticul eerea totul de dragul Ideii lui vitale. Actiunea opusa a Agnesel provoca 0 actiune Intensa a lui Brand. De aid lupta a dOoua actiuni diferite.

Datoria lui Brand se giise~te in lupta eu dragostea de mama ideea lupta cu sentimentul; pastorul fanatic, eu mama eare sufera : pornirea rnascullna, eu cea Ieminina,

De aceea,tn scena data, llnla actlunii principale se gase9te in mtlnile lui Brand, iar contraactiunea prlncipala e condusa: de Agnes.

In tncheiere, Arkadie Nlkolaevlci ne-a arnintit in ctteva cuvinte, pe seurt, tot ce am tnvajat tn timpul lntregului curs al acestul an,

Aceasta scurta treeere in revista m-a ajutat sa rtnduiesc la 10euI cuvenit tot ce am aflat in prima stagiune de studii,

- Acum ascultati-ma cu toata atentia, deoarece am sa va spun eeva foarte important, a declarat Arkadie Nikolaevici: Toate etapele programului prin care am trecut de la tnceputul lecjlilor noastre, toate cercetarile diferitelor elements separate, facute in perloada de studii a aeestui

an, au avut drept tinta crearea starii scenice lnterloare, .

lata pentru ee am lucrat 00 iarna tntreaga, lata ce anume eere acum ~i va cere intotdeauna 0 atentie exceptionala din - partea voastra,

Dar nlci in acest stadiu de dezvoltare starea scenics Interioara nu e inca pregatita pentru cercetari subtile, patrunzatoare, asupra supraternei ~i actiunil prlncipale. -Starea create eereo completare lmportanta. In ea rezida secretul principal al. "sistemului", care justifica baza principala a curentului nostru artistic ; "subcon*tientul prin constlent", Vom incepe studierea acestei completari. ~i a bazelor sistemului inceptnd cu I ectia viitoare.

,,~i asa, prlmul curs al «slstemului» s-a tnchelat, Iar tn sufletul meu, 1a rei ca Ia; Gogol, e eeva am de confuz, aut de ciudat! Eu socoteam ca munca noastra de aproape un an m£ va duce la «insplratie», dar, din pa- . cate, «sistemul» nu a justificat asteptarlle mele in acest sens.".

Asa rna gindeam eu tn vestibulul teatruluf trnbractndu-mi masinal paltonul i?i tnfasurtndu-mi tncet fularul in jurul gitului. Deodata, cineva rni-a dat un ghiont tn coasts, Am scos un tip at, rn-am tutors ~i l-am vazut pe Arkadie Nlkolaevici care ridea.

Vazuse in ce stare rna aflam ~i voia sa stie pricina deprlmarll mele.

Eu ti raspundeam pe ccolite, dar el ma descosea staruitor ~i amanunjit. - Ce slmtl cind te am pe scena ? dorea el sa inteleaga nedumerirea asupra "Sistemului" care rna tulbura asa,

- Tocrnai 'asta e, ca nu sirnt nimic deosebit. Acum mi-e la tndemtna 'pe scena, stlu ce trebuie sa Iac, nu stau degeaba acolo, nu rna . simt gol; cred in toate, trni recunosc dreptul de a fi pe scena .

337

_ Atunci ce-ti mai trebuie? E Dare diu sa nu rnintl pe scena, sa erezi in toate, sa te simtl stapin ? Asta e foa~te mult l rna convlngea

Tortov,

- Atunci am reeunoseut cii simt nevoia Inspirajiel.

_ Asta e [ a exclamat el. Pentru asia tnsanu trebuie sa ml te adresezimie. "Sistemul" nu Iabrlca tnsptratie. E1 ii pregate~te numai un teren prop ice. In ce prlveste intrebarea dad ea va veni sau nu, pune-l-o lui ApoHon, sau naturll dumitale, sau tnttrnplarli, Eu nu. stnt un vrajitor eu va arat numai noi morneli sl unele metode de stimulare a sen-

tirr:entuiui, a trairll, .

Te sfatuiese tnss ea in viitor sa nu alergi dupa stafiile lnspiratlel.

Lasa aceasta problema pe seama naturii-vrajitoare ~i dumneata ocupa-te 'CU' eeea ee e.accesibil constlintei ornenesti. '

Mihail Semionovici Scepkin seria e1evului sau, lui Serghei Vasilie-

viei Surnski : "Tu poti sa joci uneori slab, uneori satisfaeator (asta de-

pindeadesea de dispozitia sufleteasea), dar }oaea j~st" ... ~' .

lata tncotro trebuie sa se tndrepte tendintele ~I gnllle, dumitale ar-

tistice. "

Rolul, adus pe un drum just. merge tnainte, se 1arge~te sl se adtn-

ceste ~i la urma urmelor, duce la Insplrajle. '

, Da; pin a ctnd nu se va tnttrnpla asta," sa. stll p~e~is e~ .min~iu~a, joeu1 superficial, ~ab1oanele s! afectarea nu z~mlslese ~Ielo~ata. Inspiratia. De aceea, straduieste-te sa joci just. tnvata-te sa pregate~tL ~n teren ~ro-, pice pentru .Jnsptratia de sus" ~i crede di prin asta ea va h mult mal tn armonle eu dumneata.

De altlel, la lectiile urmatoare vom discuta ~i despre insplratie. 0

vom analiza ~i pe ea, a spus Tortov plecind. , .

Sa examinam inspiratia? I Sa chibzuim, :;;a filozofam asupra ei ?

Dar "pardi asta e cu putinta? Parca eu am ehibzuit ctnd am rostit la

speetacolul experimental: «Singe. J aJ?;o. stnge I» ? . .

Oare Malo1etkova a chibzuit ctnd a' stngat rsnumitul ei : «Salva-

ti-rna I» ? Nu curnva, 1a fel ca 1a ac~iunile~ fizi~e. ~a l~ mi;ile ~or .ade~aruri ~i mornente de credinta, noi vom <:_ulege tnsplratta ~m fa~tmltufl, din bucatele, din izbucniri izo1ate? l" rna glndeam eu le~md din tcatru, '

. 'I M, S, Scepkin, Scrisoarea lui Scepkln caire S. V. $umskl, Ed. suvonna, 1914, p,ag. 177 (n. red. ruse).

,338

XVI

. SUBCONSTIENTUL IN STAREA DE SPIRIT SCENICA A ARTlSTULUI

•••.• anul 19,.

. - N.a~van{)v ~i Vlunjov, urcati-va pe scena si jucaji-ne prima scena dln ;xewtLUl,,,a'fd:erea banilor", a porunclt Arkadie Nikolaevid,int.rindi tn

e1asa. '

, Va e eunoseut d rnunca creatoare tncepe intotdeauna cu destinderea ~u§Chilor. De aeeea a~ezaF·'Va mal tntti comod ~i o'dihniti-va ea acasa 1a vel

N. I.

01 ne-arn meat pe scena ~i am lndepHnit eele porunclte.

, - E putm 1 Mal destins ~i rnai comod 1 a "wIgat Arkadls Nikolaevici

dinsala. Jos cu :n{)uazeci~i cinci lasuta din tncordare 1 .

:Poate ered:-ti di exagerez cantitatea de 'prisos? Nu, strllduinta actorul~1 ~are s~ gase~te tn .fata vmuJ.timii ajunge Ia dimenslunt hiperbolioe. ~i mal rvau decit toate e ea straduinta ~i fortarea se creeaea 'pe nelbagate in searna, tn 8,farii de necesltati, de volnta, de ratlunea siiniitoasa a artistulul. D:, aceea, i~d:palr~ati c~ ind'razneala tneordarrea de prisos, pe ctt puteti, F~tl ~e ~ee~a. ~I ~a'i .aeasa dectt tn propria voastra loculnta. Pe scena trebuie sa va slmt* mal Iblile dectt tn realitate, pentru ca tn teatru nu avem de-a !ace:u o sinog~'ratate sirnpla, cl e~~~~sl.n_g!lt~.~~tea tn-Iata publicului", Ea dii 0 !E.~ltl!.muttumlre.·'·'- , - '---.-----.-~~-- .

parr e~ m-~n: straduit <;_1t ?m putut, am ajuns ptna la prostatie, am cazut. tntr-o llI1ob.ll'~t~_te f~tat~~l am tntepenlt In ea. Asta ~ unul dintre eele ~~'~ releaspecte alev<:on$trringerii. A brebuit sa lupt cu ea. Sohlmbam atitudirille, Iacearn mi~<:a~i, nimlceem, eu ajutorul aotiunll, Imobilitatea ~i, la urrna urmel~:>r~ am <:az~t in cealalta extrema, in agitatie, Ea a provocat 0 st.!!''':_~le [leh~~~t~:,g~a.,~~_'~l~Ad_e~toro~ese de ea, a trebuit sa schimb rltmul

grabit] .I1,~~Yo.s $i sa adopt unul tncet, aproape1erie~. .. ... '.

" ,A!rkadie Ni](oia evici .flu - iIi.iffi<ii cii' a recunoscut, dar a o;;i aprobat pro-

cedeul meu :

- '~~?~_~r.tisttll,se straduieste prea mult, e util sa a?dpte chiar nepa-

339

sarea, ohiar 0 atitudlne mai destinsa ifaia de tema, E un hun antidot tmpo~triVaTn'cordl~riipeste masura a constrtngerli ~i a jocului-superficial.

, Dar, diin pacate, mici asta nu adat acel calm ·~i acea destlndere pe care

le tncercl tn "liata reala, acasa, ope di,vanul tau.

S-a vazut ell. uitasem cele trei momente ale proeesului: I) mcordarea, 2) destlnderea ei 3) motivarea. A trebuit sa-mi tndrept repede greseala. Dupa ce arm aaeut-o, am slmtit eli tnauntrul rneu s-a dizclvat ceva dJe prlsos, s-a golit parca, s-a pdi:bu~i.t. ,Am simjlt atracjia spre pam1nt a trupulul rneu, greutatea lui, dt c1ntan~a eLPa,oca se lasase 1,ntr-un fotoliu moale, pe care eramculcat pe jumiitate. In acest moment, D mall'€: 'Parie a tncordaril museuIareInterioare 'a dispal'ut. Dar nict asta nu rnl-a dat libertatea dbrWl, pe care () cunosteam din viaja reala. Care e pricina? _.- h_·· •. - .. '.

Gild mi-am exarninat starea, am mteles <:11 ddlIJ pricina mU~(lhj,JoIT'l.itentia se lneordase tare in mine. Ea urrnarea tru·pur~"i·m~ lmpi.edica s~- 'ma -6-d1h:riesctii·lini~te.

Mi-am qmpikta~it observatiile lui Mkadiie Nikolaevici,

- Ai dreptate, ~i tn donneniul elernentelor mteriosre stnt multe tncordarl de prisos. Dar eu constrtngerile interioare trebuie sa procedezi altfel dectt en rnuschii grosolanl, Elernentele suf'lete~ti stnt fire de paianjen t~ cornparatie cu muschii-Iunli, E UI\lOr sa rupl .filfeJe de Ip~ianjen ieolate, dar dadi vei 1mpletidin ele snururl, sfori, .funii, -atunci IOU Ie vel spinteca nlcl cu toporuL Dar la tnceputul tnceputurilor nasterii lor, fii prudent cu ele.

- CUIITl sa procedam eu "p1nzele de paianjen'"? au 1ntrelbat elevii,

TIO lupta cuconstrtngerile interioare, brebuie sa ave]l in vedere brei momente: tncordarea, destinderea ;;1 motivarea.

.In prirnele doua rnomente, cauti constrl'9g_elfea cearnal launtrlca, am cauzele aparitiel ei ~i te straduie~5="o-anihilezi. ln al treilea moment, itt m01wei!i""'noua stare interioadi cu situajiile Ipropuse corespunzatoare,

In cazul pe cere-I analiaarn acum, foloseste-te de Ifaptul cii unul dintre celemaiil.mportanteeJemente(atef!1ia)ITIu$-almpra~tiat.Pfin tot spatiul scenei '~i saW de spectacol, ci s-a'c';ncenbrat tnauntrul dumitale, asupra senzatiiloc anusculare. Da.-I atehtiiH concentrate un obiect mai 'interesant ?i mal" n~~'Hl.lr...'lt~l?!ru stud/If. rndreap!~() 'ilsuprailhui scop sail unei ac-tiuni atra-

gatoalre, care va 'fnswfle{i mu,nca dumitale ~i te va .atrage.

.' 'Am f.nceput sa-mi amintesc temele eXerci1iului, situa·tiile lui Iprapus'e ~ am trecut tn Igfnd 'plrin tot apartamentul. In timpul ·acestei treceri, 1n viata< mea imalginata s-a ivit 0 tm!pll'ejura're nea~teptata : am paUruns intl'-o caumelfua< If!ecunoscuta pin a 'acum de mine.:;;i am :va,zut in ea un batrin ~i 0 .batrina, pa:. Ifintii sotlei mele, care locuiau tihnit la noi. Aceasta descoperi·re nea$teptata m-a'1nduio~at fii, in acela'!?i timp, m-a nelinifitit, deoarece pll'ln SlPor~rea IllUmarului membl'iloc ·familiei se complicau ~i iJ{datorilfile mele in raport cO ea .. Trelbuie sa munce~ti mjllt ca sa :hra:n~ti dnd guri, fau-a sa ma mai sOCDtesc

340

S-au adus citeva mese mari, din lire care una cu presupuse instrumente chlrurgicale si alta goala, "de operatie". Masa a .fost acoperlta cu ceareafuel, au fast aduse fese, ligheane, vase. "Doctorii" au tmbracat halate, iar eu 0 di~a!?a. Am fost pus pe masa de operatie, ml-au aplicet un "bandaj" sau, mal bine zls, m-au legat Ia ochi. Ma tulbura mal ales faptul ca "doctorii" se comportau fata de mine exagerat de delicat, asa cum te porti eu un bolnay ,glfav, !?i erau [oade seriosi, aveau un aer profesional fata de gluma pe care 0 ofiiceau ~i de tot ce se petrecea in' jurul nosbru.

'Asta rna za·pacea tntr-attta, inclt nu stiarn cum sa rna port: sa rid sau ·sa pang. Mi-a trecut prin cap ohiar un gind prostesc : ,,~i dad au Sa tnceapa deodata sa rna taie cu .adevarat ?" Necunoscutul ·~i asteptarea rna tulburasera. Auzul rni s-a ascutlt, nuscaparn nici un sonet, Sl erau mu1te: de jur lmprejur se susotea, se tum a apa, za«lganeilU msbrumentele ~i vasele chirurgicale, clteodata se auzea un dangat ca de clopot Iunebru.

"Sa tncepem", a soptit cineva asa ca sa aud eu.

o rnlna puternica mi-a strtns pielea, 'am simtlt mai foW 0 mare durere ~i pe urma trei lntepatur]. Nu rn-arn putut stiiptni ~i am tresarlt. Mi Se z(gfri'.~ neplacut dosul antinii cu cevainjepator ~i tare, mi se bandaja rnrna, oamenn se agitau, unele luoruri cadeau pe jos.

In sHr·~it, dupa 0 pauza lunga, eu inceput Sa voobeasca tare, sa rfda, sa se Ielicite, ml-au deslegat ochii fii... am vazut in mtna mea sUn-ga culcat urt prune, faeut din mtna mea dreapta infa~ull'ata in scutece, Desenasera pe dosul rnlinil D mutrisoera prosteasca de copil,

Acum se pune mtrebarea : Urairile mele de atunci au Ifost ear~. un adevar autentic, tnsotitde c>. eredi.t]ta autentica.iori ar fi mai just sa numesc ceea ce -am~:siriltit u_yerosirnilul sentimentului" ?

Fireste ea n-au existat un adevsr autentic ;;i D credinta autentica in el.

S-a pefrecut ° alternare de "ered" eu "nu cred", a triiirii autentics cu Iluzia ei, a "adev3mJu·i ell verosirrulul". Am lnteles deci ca, daca rni s-ar fi Jacllt tntr-adevar 0 operatic, s-ar fj petrecut cu mine in realitate aproape aeeleas! lucrurl pe care le-am simtlt ln unele mornente izolate in timpul glumei. lIuzi a a ·fost destul de verosianil a.

·Prrintre senza·tiile de atunci, Il'llsareau momente de trailre autenticii, rn timp-ul carwa ma simteam ca 1n r~alitate. Am avut atunci chialf presimtirea "unei sta·ri premergatoare le~il[Iului, 'fire~te numai o1tev:! secundle. Ele se i.veau $i 'pierreau cit ai c1ipi difl ochi.

Cu toate acestea iluziaJasa mme .. ~i aeum rnisepare cii ceea ce am j simtit ;t~--;;crs~-a~"'fi"P~t~i'petrece ~i iri'Viata ll'eaHi... lata cum am simtit ~n- --.~"' tiia oara 0 suogeralfe a acelei stari calfe tine mult de subcon~tient ~i pe care

• acum 0 CllTIOS<: :atit de bine pescena, ~i-a incheiat povestirea Arkadie Nikolaevici.

343

- Da, dar asta nu e linla vletll, ci nurnai ni~te bucatele, nlste Iragmente ale ei.

- Dar dumneata orezi poate di linia creajiei subconetiente e neinbretfupUi sau di artistul Uraie~te pe-scena la fel ca in realitate? Dad ar Ii asa, atunci alcatulrea sufleteasca ~i !fizicii a ornulul n-ar reeista la munca pe care

i -0 cere arta. "

Dupa cumstiti, aoi tralm pe scena cu amintlrile emotion-ale ale realitatl! adevarate. Ele ajung in unele c1ipe pina la iluzia unei !Vi<'* rreale. Atunei se creeaza, dar foarte rar, 0 deplina ~i netnlrerupta uitare die sine in 1[01 ~i 0 credinta absoluta, de nezdnincinat, in ceea ce se petrece tpe scena, Noi cunoastem pericade izolate, rnai mult sau rnai putln tndelungats, ale acestei sUlori. Insa in restul vietH rolului interpretat adevarul alterneaza cu verosi-

, rnilul, credlnta eu probaollul.. '

Nazvanov, la ultima interpretare a exercijiulul lIarderii banilor", a avut, ca ~l mine in timpul operatiel in .gluma, moments de arneteala. In timpul aeestor momenta vietile noastre omenesti.xu arnlntieile lor emotionale, ca ~i vietilerolurllor interpretate de noi, s-auimpletlt attt de strtns intre ele, tn-

, cit nu seputea intel€lge unde ineepe una ~i unde se ispraveste cealalta. - Uite, asta e iU'Sipiratia I staruiam eU:

- Da, in acest proces Intra mult subconstlent, m-a corectat Tortov,

_ ~i acolo unde il[lUra 91Jjb~l'!~tienJul, aCQ1Q, eslinsplratla 1 '

___:'''De'<:e .. ttezrasfafs~amirat Tortov sl i s-a adresat pe loc lui Puscin, care sedea aproape de el.

_ Repede, repede, fara sa te gtndestl, nurneste un obiect oarecare care

nu e aid I

- Huluba 1

- De ce tocmai "huluba" ?

- Nu-rni dau seama I

_ Nici eu IInu,mi dau seama" ~i nlrnenl "nu-~i da searna" de asta,

Numai subconstlentul slngur stlede ce tl-a :strecurat tocmai aceasta Imsglne. _ ~i durnneata, Veselovski, numeste-mi irepede 0 lmaglne oarecare.

'_ Ananas I '

Veselovskise plirnba tntr-o noapte pe sbrada sl, deodata, fiira nlcl 0 pricina, ~i::a"'al:lus'amiTIte de ananas.O clipal s-a parut c,a acest firuct creste pe 'p:HffiiefC'Nu d~gearba dear seaman a cu un palmier. Intr-adevar frunzele ananasulul iti arnlntesc de cele ale palmierului in rnlnlatura, iar coa]a solzoasa a ananasului seamana eu seoarta palmietului.

'Arkadie NikolaeV'ici ,~ncearcii zada1rnic sa gaseasd poricinapenUru care lui Veselovski Ii venise in minte 0 asemenea imagine.

~ Poate ea tnainte de asta mtncas~i ananas?

- Nu, 11 raspuns Veselovski.

Poate ca te gtndise?i la el ?

344

- Nici asta.

- Insearnna cii nu ne lramine sa cautamdezlegarea dectt in subcon-

stient, '

_ La ce te ,gil1d~ti acum? s-a adresat Tortov lui Viuntov,

Inalrite de a raspunds la tntrebare, orlglnalul nostru eo leg a chibzuit adfnc, Pr~gatindu.se sa raspurrda, el a tnceput, rfara sa Ibage de seerna, sa-~i frece palmele de pantaloni. Alpoi; contjnutnd sa se 'gindeascii~i mai adtnc a seas din buzuoae 0 hDrtie ~i a tnceput s-o trnpatureasca cu 'grija ~i s-o despatureasca,

Arkarlie Nikcl aevici a Izbucnit in hohote de IfIS sl a spus :

-!:nc,e~-:::~ti sa repetatlconsttsnt ,toate ae.el~ aejlunl de care a avut nevole ~Jgoyj!,lainte de a Ifaspunde Ja tntrebarea mea. Pentru ce .a fikut toate -a~fea ,? N~~~i sllbcon~tientlll poate sa ~tie sensul unul asernenea nonsens.

, - Ai vlizut? mi s-a adresat mie Arkadie Nikolaevicl. Tot ce au spus Puscin ~i Veselovski, tot oe a [acut Viuntov s-a prcdus fara nici a insplratie ~i, cu toate acestea, lncuvjntele ,~i procedeele lor au inbrat moments de subconstient. Asta tnseamna ea subconslientu] 'se manlfesta nu numal in procesul de creajie, dar ~i in cele mai obi~nuite moments de dorinta, comunicare, adaptare, acjiune etc.

Nof traim lntr-o mare 'Porietenie cu subconsttentui, In viata reala, dam deel la ifiecare pas. Fiecare imagine care se nasta in noi, Iiecare viziune interloara implicii, lntr-o masura sau ink-alta, subcon~tientul:se nasc din el, In fiecare exprirnsre 'fizica a vietii interioare, in fiecare adaptare _ tn ~nkegime sau in parte - e a~~~?a, osug~stie invizibila a sueconstlentuhn.

- Nu inteleg de fel [ s-a tulburat Vluntov, '

_ Sl, eli toate acestea, e rfoarrte sknplu : cine i-a sugerat lui Puscin cuvtntul "hululba", dine i-a creat aceasta imagine? Cine i-a sugerat lui Veselovski ciudatele mi~ciiri de m1ini, mimica, intonatia - tntr-un cuvint toate adaptarile prln care t~i exprlma nedumerirea tn prlvinta ananasilor care cresteau pe palmieri? Cui 0 sa-i vina constient in rnlnte sa !fad actlunlle tfi'zice neasteptate pe care le-a facut Viunjov inainte de a raspunde la tnkebarea mea? Tot subconstientul le-a sugerat, '

,,',< - Asta tnseamna _ lncercam eu sa tnteleg - ca ifieeare imagine, fiec~2~~t~[~,~,f,nUr-Q miisura sau ink-alta, de o,ri,g[,n~)"'U!D<:~n~lf~ii~~)'-, ' , - Majoritatea (orr, s-a grii!bit sa conffrrne Torjov, ,lata de ce eu afirm

ca'tn iViata e 0 mare prietenie lnke noi ~i stsbccnstient. '

"De asta ne e cu atit mal necaz ca, tocmai acolo unde e nevoie de el mai

.mu]t, adicii in teatr1f.,pe seena, noi 11 gasim rar. la ciiutati su'bcon~tientul "

ink-un specta<:..<?.LJ_oarte ;bine pus la punet, lnvii1at pe dlllafilri'l,r-aeliitat--rrzat >:...~- , , fn el, totul e rfixat, (j--dati pentJru' totdeauna,"de 'ca'lci.iiili" ;~t;~'ic~sc. Far~ meaff~rsubcon~tientii a naturii spiTituale ~i oorgani<::e, joeul actorului e cerebral, ,

fat~" conventional, sec,lipsit de viata, fOltmal. '_e_<o __ ' , •• ,,- .... -,,----,-,~-

I _, ... ,._,'"_ " .• _ _ ,. __ • _._.. .• ., _~; ......

345

Cauta]] deci sa deschidef pe sceoa un acces largsubconstlentulul ereator I Inlatur at] totce lmpiedic~ acest lucru ~Cajutati ceea ce t1 tntareste, De aiel decurge sarcina de ibaza a,'psihotehnidi : sa-l aduca pe actor la starea in care se naste in artist procesur<:reat()'l;'SUibcon~tient al naturli ooganice.

Cum sa te apropll constlent de ace! lucru care soar palrea, dupa natura lui, ca nu se supune constientului, ca e "sUlb(lon~tient"? Din W€1r'icire pentru noi, tntre trairile constlente sl cele subconstiente nu exlsta granite foarte

pre<:::ise. ' ,

_ .. - Mai rnult dectt aut, c9!1~tientul da deseorl directive pe care Ie urrneaza il~ti.yHaffL~u'hcon~ti~T)tr' Noi ne folosim pe larg in psihotehnica no~stra de aceasta insusire a naturli. Ea ne dii poslbilitatea sa Iaurjm una dintre bazele principale ale curentulul nostru artistic prin pslhoiehnicd constieniii, cafre

creatla subconstientii a aciorulul. -, " ,

_, Astfef;Ine' ii,ndul problemei psihotehnicii artlstulul, call"e' stlrnuleaza creajia subconstienta a Insa~i naturii organice sulletesti. Dar despre asta, data urrnatcare.

..... anul 19 ..

Vorn vorbi astaz] despre Jelul cum poti sa provoci in tine, prin pslhotehnica constienta, creatia subcorislientl; a naturil organice.

Despre asta poate sa va povesteasca Nazvariov, care a sirntlt acest proces Ip.epielea,[uidnd repeta exercitlul "alrderea banilor" la penultirna lecjie. -~--,- - Poi spu,rie'illumai di asupra mea, pe neasteptate, a venit de undeva,

, in zbor, inspiratla ~i ea nici eu nu inte1etg cum am jucat. '

- Dumneata nu apreciezi just rezultatele lecjlei, S-a pebrecut lion Iapt mult mai important' decitpresupul dumneata, Venirea "impiratiei", pe .care se construiesc tntotdeauna calculeledurnilale, eo simpla tnttmplare. Nu poti s'Kte"tnteineiezi pe ea. La lectla tnsa de care evorbaacum, s-a petrecut un Iucru pe care te poti 1ntemeia. Atunci lnspiratia !l1tl .. te-i1,vizitat tntjmplator,

ci pentru cil dumneata Insuti ai provocat-o, pregatindu-I terenul necesar, Acest rezultat e mult mai important pentru ada noastra actoriceasca, pentru

psihotehnica ei ,~i pentru practica j.nsal~i. '

- Eu n-am pregatit nici un fel de teren ~i nici nu stiu s-o fac; Uilga-

duiam eu. ~, .. ", , .

- Insearnna cii eu l-am pragilHt In dumneata falra stlrea constientulul

dumitale. ' ,

- Cum asa ? Ctnd? T{)tul s-a produs cum se cuvine, ea tntotdeauna : muschll s-au destins, am Irevilzut sltuatillepropuse, mi s-au pus ~i am in" deplinit 0 serie de teme etc., etc.

- Absolut just. Aid on-a fast [Jimic ,nou. Dalf' du:mneata n-ai observat un singur amanunLe;<tre.m .. d_eiJllJJ.()rtal1t.~i careetQC[nai[lOutatea cea mare ~Ct£i.§~mnata. EI consta illtr-un adaos foarte mie ~i anume : eu te-am obllgat

- ---

346

~ucr~rHe se vor. petrecs asa _ci"v!lH,sim,ti .. unele p~rti din voj'jn 11'0.1. si rolul

III VOl. ' ' ..... ,,,

---""::"-5i dupa aceea ?

- Ceea ee v-arn mai spus: adevarul, credi'lltau,eu .stnt" va "lor da tn

stapfnkea natl:lJl'ii,organke ~i a si.iocon~fieiIifului~i. .., '" "

. '·.M'U11Ca,1inaloagil cu cea pe care a filcut-o Nazvanov la penultima leetle, se poate repeta inceptnd creatia cu oricare dintre "elementele starii seen~ce". In loc sa tneeIfi, ca Nazvanov, cu destinderea muschilor, se poate cere a~!~~~,l~~?i~at,ie! ,~} s.it~a!I~~:."p'r?pus.;,~. dorintei ~i, temelor, - daea stnt

18munle, reprezentam ~l ,lfatlOnamentulUl, ernotiei - dad s-a aprlns dela si'ne;, se poate simti subconstleot adevarul din OIjler'il-scriitorului ~i atune] "--credinta ~i "eu slnt" se vor crea de Ia sine. Important e ca in to ate aceste c~zuuri'~a~~~~itati ~~ .. ~~;et! prirnul e[e~ent al st~ll"ii care s-a nilscut si a prins _vla~~ .. y.ln~!ao de~lma ms~l~\ire, pinil la limltil .. Yoi ~titi cii e de ajuns sa ,facl aceasta munca creatoare eu unul dintre elemen'te ~i toate celelalte vor merge dupa el, din pricina legiiturii indisolubile care exista lntll"~-·~le. '

-~~P;rocedeul constient de 'sfimuIaie a creatiei sLihcoh~tiente a naturf noasTIre organlce, explicat acum de mine, nu e unie. Mai exista ~i 0 altil metoda, dar asta;zi nu vol mal avea timp Sa v-o demonstrez. De, aceea pe data urrnatoare.

..... anul 19 .•

- Sustov $1 Nazvanov - ni s-a adresat Alfkad'ie Nikolaevici lntrtnd in clasa - jucatt inceputul scenei dintre Jago fii Othello, numai prlmele

k~~ ,

. uNo! ne-am pregatit, am jucat ~i soar parea ca nu oricum, ci cu a putermea -concentrare, cu 0 justa slare scenica interloara,

- De ce anume v-att ocupaC'acum ? ne"~ int~ebat Tortov,

- De cea mai apropiata terns, adicil de a atrage asupra mea atentia

lui Nazvanov, a If'aspuns Pasa, ,,' " " , .. .

---"'-,- Iar eu de ~ne~!,call'ea de a ~atll"unde tn cuvlntele lui Pasa ~i, tn ace-

lasi tirnp, am cautat sil vadcu prjvirea interioara ceea ce-mi spunea el, am explicat eu.

- Astfel, unul dintre voi Ii atragea atentla celuilalt asupra lui numai ca sa-l atraga atentia, iar al doilea se straduia sa patrunda ~i sa vada ceea ce i se vor.bea, ca sa plitll"unda fii sa vadil luarul decpre care i se vonbea.

- Nu I Da, de ce ... am protestat eu. '

- Pentru cii nurnai asta ~e ~i putea 'petrece in lipsa actiunii prlncipale

.:_~ia~llpratemei piesei $i·ll'olului.Fiira ele nu se poate de.cttatra,gea:tentia··de. diragul atll"agerH atentiei sau 'piitrunde ~i vedea de dragul pabrunderii $i vederii.

349

Acum repelati ceea ce ati jucat chlar acurn ~i treceji ~i la scena urrnatoare, in care Othello glurneste cu J ago. _ In ce a'c(ins"taY'tem'a''Voastra? a tntrebat din nou Torjov, cind am

ispravl! de jucat. _ Intr-un dolce [arnienie+, am raspuns eu. _ Si unde-i~a' dus tema anterioara : "sa cauti sa~ti tnjelegi par-

tenerul" ? ~ .. ,_,

-;;_:_ A inbrat lntr-<J tema noua, rnai Importanta ~i s"'a dizolvat tn ea. _ Aducet{~vil aminte cum atl Interpretat arntndoua temele ~i cum atl rostit textul literar al rolului in cele doua fragrnente [ucate - ne-a propus

Arkadie Nikolaevlcl. _ Tin rnlnte cum am lnterpretat ~i ce am rrostit in primul fragment, dar

in eel de al doilea IOU mal tin minte. ....:.. Insea!?iri~' c1f .els-a. indeplinit de la sine ~i. textul lui s-a rostit de

la sine, a holarit Tortov, .

.. _-.----=. Se vede di da. ,

_ Acum repetati partea chiar aeum jucata ~i urrnatoarea, adica prima

Ind9i.~,a 11. viitorului .gelos, .

_.. ·Noi am tndeplinit cele poruncite si- am stabilit ~.ttf,1gaci tema cu cu-

vintele: "sa rizl .declev~tirile absurde ale lui Jago". _ $Ctinde s-au dus temele anterioarre: "Sa tntelegi cuvintele parte-

nerului" si "dQlce Iamiente" ? , .

, Am rncercatsa spun ca ~i ele au fosi tnghiWe de noua tema rnai importanta, dar am rra-mas pe gtndwri ~i on-am Idispuns nimic. - Ce este ? Ce te-a Intimidat? _ Faptul d tn acest IQC o !inie a rolului, llnla Ifericilrii, se fringe ~i

tncepe 0 nouji Hn-i~, linia g~)?Zi-ei. " _.-, " ...

. - Ba nu se f~tng-:e-':"'" '-TIi-a indreptat Tortov - ci incepeya_.re!1l1s,di. treptat, 'iii('le'g~Wracu situatlile 'propuse schlrnbate. ~Ca-tn&;,put dinia a "trecut 'prri,ii-' perloada scurrta a ferlcirtl noii casnidi a lui othello, glumele lui Jago, apoi a apa,nu,t mlrarea, nedumerirea, tndoiala, f~~.PJ!!g:_~~~_'~~norocirii carrie se apropla.: apoi gelosul s-a linistit singurs! s-a tntors spre - ~talr'e'a -de ~erid~e .anterioara.

Noi cunoastern lIi in realitate asemenea varlatil de 'Stari ~iacolo viata se scurge fericit, apoi .nava'l~te. brusc tndciala, dwrerea si din nou total. se limpezeste .. __ .. , , ... .. . , - .,

',' N~~'iveti tearna de aceste treeeri, dirnpotrlva, tE~~~[i.ti .. -I~" [usttftcatl-le, acoentuatl-le prfn contraste, In exemplUlI de [:ala nu e .glreu 5-<J fad. E de "ajiLns' s~~tr-aat.iCi,a·m1;nte Ce-a fost tnainle, la tnoepu.tul Ifomanului de d1ragosi-e dinhre Othello ~i Desdemo.M, e de ,ajuoITs sa' rretrai~ti tn ~tnd

1 In 'italiene~te In original - trlndlivie placutli (11, red .. rom.).

treeut ~~ricH al tJldJragosHt~I'OIr ~i apoi sa treci, tot in ,gln-d, la contrast ~'=lCompari eu grozaviile ~i cu iadul pe care Jago le proroceste Maurului: . - Ce sa ne aducern aminte din trecut ? s-a incurca] iar Viunjov,

:- Prlrnele intilnilri -mlnunate ale indiragost!tilor in casa lui Brabenzio, frumoasele povestiri ale -lui Othello, lnbilnilr.ile talnice, rapilrea 10" godnicei ~i rumta, des.palrtiJrea di,n noaptea nuntli, tnttlnirea in Ci.pru sub soarele sudic, neuitata luna de miere, Iar apoi, in viitor. .. ,gind1iti-va ~i

vat 1a ceea ce il a~i-ealpUi. ,pe Othello in viitor, . - Cee lin viitor P

- Tot ce se intirnpla In actul cinci, dupa intrigile infernale ale lui Jago .

. _~.a.y~~ea .. ~€f1tii. 10 fa,ta acelor doua e~ur~I11~, •. trecutul sl viitorrul, V~~l' f,ntel~ge, 'p[1eslmtilril'e sl nedumerlrile lui Othello, caif:e' a davenif pru,<"<lent. ~~ va lamuri sl atltudinea artlstului care creeasa fata de soarta QmruloUl interpretat de el. Cu cit va .fi aratata ma-r viu perioada fericita 8 vietii Mamului, cu alit mal putemtcve]l transrnite sfirsttul el sumbru .

. - Acum rnergeti mal departe,a porunclt Tortov _

Asa am [ucet toata scena, Jlltnii ~i renurnttul [uramtnt .»! lui .Jago, pe C8Il'e-J face cerului ~i stelelor : "Sa-mi tnchin lITlintea,voinfa;irifma'-t6tul

lui Othello jignit". '

." ,~Daca yom .face 0 asernenea mundi. cu tot rolui - a explicat Alrkadie Nikolaevici - ,~.hme! .temele mid -S,e vor contopi una cu alta ~i vor foMla . .o serie de teme rnari, Ele nu vor ~i numerosse. Asezate pe toata 'lulJIgimea piesel, aceste terne.: tntoomal ca sernnalele vaarwater-ului, VO! rnarca .ILI!_i.a ~c.tiuniiiprinc1p.ale. Pentru moi e importantsa tntelegern acum,

,adicii sa. stmtlm, ca procesul absorbirii tn noi a temelor mici de catre eele

se- 'produce subeon~'tfent. ,... --' .

? ·ince.put 0 discutie asupra .felului cum brebuie sa numlrn JJ,:t;i:lJla. , '11 111~lfe. Nici unul dintre noi, nici chiar Arkadie Nikolaevicl, n-a putut

gas,easca Iraspuosw ..

. IDe altfel, nici "Ill e de mjrare : 'olte:ma JUGta, _yie, atr~:gill_QAn:,_.nu una ~i sirrrplu abstracts, formala, nu vine de la sine, din-ur-o data. Ea .se din vlata c~~at9are' de ,pe scena tn decursul rnuncii reluhn. Noi n-am inca .aceasta viata si de aceea IOU am dzbutlt sa stabtlan just

,,_._--,--_.c..lCa,,- Totusi clneva i-a dat 0 ~~'!!!!lli!r~ .... sttngace, pe care noi am un Jipsa de ceva rnai bun: "Vreau sa 0 ador pe Desdemona, a idealil; vr,eau s-o ~lu.j~s<: ~j .. sa~i.~onsacrru 'toata viata mea". ··-Ci,rtam-::a:m~-gt.ndfCadjnc la :acea-sta tem~ ~.1I!f:e, dud' i-am Ciat viata __ ,~",..:._ .... ,¥~, ,atund am tnteles ca. ea m-a ajutat sa motivez I~,iinti-Jc-toatif fragmentele izolate a:le";~l:I'~uC Eu am simtit 'a~~~~t~: -'~i~dam

350

351 .

tnceput sa tintesc ,~nUr-un moment al jocului spire scopul linal : "ador-area Desdemonei, femela ideala".

Pornind de la temele mete anterioare mid catre scopulfinal, simjeam

-"'<"'. cumdenumirUe date lor i~i pierdeau sensul ~i Iunctla, lata, de pilda, sa 'Iuam prlrna lema: ,,sa rna straduiesc sa ~n~eleg ceea ce spune Jago." De ce e nevoie de . aceasta tema? Nouo ~tiu. De ce sa te sbradulesti, ctnd totuI e clar : Othello e. tndJriigostit, se gtnde~te'numai 11a Desdemona, vrea. sa vorbeasca des-pre ea. De aceea are nevoie si-l bucura orlce tnhrebari ~i amintilf'i, proprli care se reflerli la .iubita. De ce? Pentru eli "el 0 adOlt'a pe !Des,demona, Iemela ideala, penbru ca el vrea s-o s,hlJjeasca ,~i sa-i con-

same toala vi ata il ui" . .

. Iaua dlJua rem a, ;,do,ke Iarniente". Nici de ea nu e nevoie, rnai mult dectt abit : e nejusta: vorblnd de iublta lui, Mauml [ace cea mal irnpor-

tanta actjune penbru el, cea care ti e meoesara. De oe ? .

Pentru ca "el oadora pe Desdemona, Iemeia ideala, pentru ci'i el vrea s-o slujeasca ~i sa-i consacre toata vi·ata lui".

Dupa prima clevetire a lui Jago, Othello al meu, asa cum il tnt-eleg eu, a izbucoi] in nohotei. de lI'i5l. Ii place sa-si dea searna ca [J~ci un feil de rnurdarte nu poade sa .ptngall"easca cwratenia de crista! 8l zeltel lui. Aceasta convingere I-a aduspe MaUJr tntr-o stare s.u!fleteasd rnlrumata ~i a-Intensificat admill"atia' lui f.ata de ea. ~'i, de ce P Pentru ca "el .o adora pe Desdemona, femeia Ideals" etc. Am tnteles gradajla cu 'care se naste in el gelozia, cum slabeste, pe ,nes,j,mtite, tncrederea Jui in ideal, CUJIl creste ~i se intal1'e~te oertlludinea perfidlel, desfrtului, ~ill"eteniei de .sarpe a .iu-

. bitei lui,. vlpera cu chip de mger. - Sl unde 'au disparu! temele anterioare ? ne descosea Arkadie Nikolaevlcl, _ Ele au kIst tnghitite de" 0 sing.U[a ~ri.ja, aceea a· ldealulul care

piere, .

_ Ce conc1uzie se poate trage .din experienta de astazi ? Care e re-

zultatul Jectiei? a inbrebat Alrkadie Nikolaevlci. •

E ~8iJltul ca 'i~am ob:Jiga,t p~ interpir.eiiiscenei dintre Othello ~i Jago sa alfie, din opractica ohiar, proce5ul .c81f,e se produce In rioL, absonbiIrea terrielor mid de ditre cele marl.

Nu ·enimic ,nou fntr-ir;sa." Am .repetat numai ceea ce am spus tnalnte; dad era vmba despire firagmente ~j teme Gall .desp'l'e supratema '~i acthwea

Pirilllci.pala. ' .

Altceva ·e .important ~i nou, ~i anume: Nazvanov ,,?i $ustov au aflat., '. ei tn~i~i cum 5eopuol mea10r pri.rJJCipa,l, final di1Strage 'atentia de la cel apro-' piat, cum temele mid dispar din planul aten\iei. S·a dovedit ca aceste teme, caire ne due 'spire temele mari" devin subconf?tiente ~i Se transforma" de ,la sine din independente j.~ auxilialre. Nazvan)N ~i ~ustov ~Hu aeum di

352

eu ~tt 'soopul final e Iixat mai adtnc, rnal.Iarg ~i mai coonsiderab'j ". I n ~~I _mult ne ailrage1el atentla -asupra lu·i ~i ell aut ,niai .pu,tine 1Si~t C·~fb'~_ btatlJe de a' J1e consacra ternelor aproplato, auxbllare, manuonte LV P -:,~ s~ama lo~r aceste terne mid; care tree firesc sub conducerea :natu;r a.satl .. rn ~l a subconstientulnl ei. .' _' 1 01 ganice

_ - Cum ati spus? s-a ,neJi.ni:;;tit deodata Viuntov,

- Spu.n·di atunci ctnd artistul se consaorf .temei maid fixate de el e.1 e. a~bso~,blt ?U totul '?e ea. In acest ,tj.mp nimic nu imfliedidi natura o~'~ _ g~mca sa. actlOn~ze liber, di~ initiativa ei, conform necesitatllor ~i ten-

dinjelor ei organice. Nabura ia sob conduoerea ei toate temel "

v r v ",e mlCI, care

au Tamas ar~ ~~plr:~egh~re ~i II aj.uUi ,pe artist sa ajUTIoga eu sprijihu! lor

la '~alrea tema ,ft~ala, spre care e 8ndreptata .taata atentia si tot consheritul

celui care oreeaz a. v

. q()ndUi~~ lectiei .de astaz] e cil temele mad sint unele dinire cele

· mal bune .mijloace psihotehntce pe care le cduidm peniru a iniluenia, de la un: eap l~ celiilalt, natura suiieteasca si organica impreund eu ~ bconstieniul et, u _

~Dulj>a () pauza doe gindilfe destul de l-unga, Arkadie Nikolaevicl a

contlnuat : .

. ---: 0 uransfOirmilfe a_bsolut i.dentica cu aceea pe care ati observat-o val ~hlalr aC,umv tn domeninl ternelor rnicl Sle petrece sl toll domenitrl celor ~iI~l.' numai c~ tn Iflf,untea ,lor apare ato~uplrinzatoalre supraterna ,pieseL .~IUltnd-o pe ea; temele man se tra,nsforma ~i de in auxiliara. lair ele la n~ndul 10:, devin ~r€,pte caire: due dike scopul fina:J,pifi,nd.pal, atotcup~in~atCll" ", CI'nd atentl~ aC~<Jlr,uJ.Ul. e pe de-a In tregu I cuprlnsa de supraterna, atun~L temele man se indeplinesc, de asemenea intr-o mare :m,as.ura sub,

constlent. '

.Acti~~ea plrin:ipaHi, precum ~titi, Ole creeaza dlinur-un ~ir ,lung de Ierne , ~afJ .. In Iheeare din de se a&.I8. 0 cantitate irnensa de teme mid) care se ', indeplinesc .subconstient,

. Acut_:l ~e pune tntr.~ba'r,ea: c~te momenta de creatis s.ubcon~tienta slnt

· ascu.~e an )flu,roeaga. actiune 'Plflne!pa[a, care strabate de 1a tnceput pina [.a sUr"?!t toata plesa ?

' .. Se v.~ doved·i c~ e un numar imens. Actiunea principalii e eel mai .pu. termc ~lJloc de stlmulare poe caire-I d,utam .pentru a inHuenta asu.pra s.ubcon~bentu[ui.

Dupa oe s·a gin'oit 'putin, TOlrtov a continuat;'

· . Dall" acFun~a pirj,~dparla nu se creeaza de la ·si.ne. PuteJrea tendintei ei

orea'toar: se gase~te ~~ dependenta direct a de atractia su.plratemei.

UI.tlma ascunde ~l ea in sine tnsu~ilri stimulatoare pentru a da na~-

tere un~r m~mente meat.oall"e subc{)n~tiente. _

Adaugatl-Ie 1a oele care stnt nas0ute qi .se ascu.n-" • t· .

y '" m ac lUnea prill:

- Munca actorului ell .sIne tnsu~J

353

cipaHi :;>i' atunci veti rn.telege di cele mal puternice morneli pen~u s~imula'rea' oreatlel subcon~iente a natwril areatoare stnt supratema ~I ~acllUnea

prlnclpala. . . ' • ...

Deplina lor cuprindere ~n eel mal adtnc :;>1 mal lail'g sen~ al cuvtn-

tU!U1 'tJrebui,e sa devinli dorlnja principala .a Iiecaru! actor la fi«are area-

tie - scenica. .,.

Daca asta se va trrttmpla, atunci lfo!!stul va fi tn.dep1init subconstient

de catre tnsast.natera faelitoalfle de animmi. . . ~

In. aceasta conditle flecare spectacol, fiecsre creatie repetata se va

~ndeplini direct, slncer, veridic si, mal ales, neobi~n:uitde variat. Num~1 atunci ne vomputea dezbsra ,tn arta de mestesug, de sabloane, de trucuri, de orioe resplngatoare IfUHna actoriceasca. Numai atonci vor aparea pe scella oameni vii ~i In jural [or 0 viata au:ten1ica, .cUJl'ataUi de :ot ce m~- . dareste arta. Aceasta via,ta' se va naste aproepe din nou de flec8lfe data,

la 'Hecare repetare a creatlei.

Nu-mi ra.rntne decit sa va s.Hiiuiesc sa va Iolosijl [lira preget de supra-

tema ca de 0 stea caHiuzitoalre. Atunci si toa,ta actiunea prtncipala a pie: sei :;>i -rolului se vor indeplini user, firesc ~i, tntr-o mare rnasura, .tn chip subconstient. .

Dupa opauza nona, Tortov a continuat: .

_ Tot a~a cum supratema ~i actiunea prlnclpala tnghlt t~ate ~ teffil~le mark :;>i ,Ie lac auxillare, lli supratema, ~i actLu.nea su'p:apnnclpal.a a l'~bregii viet! a omulul-artist iinghit supratemele pleselor ~I ale lf~otlJrll~ .dm repertorlul lui. E1,edevi.n rnijloace auxlliare, trepte pentru tndepltnlrea

scopului ,prind,pal al vletli.

, _ Oare asta e blne pentru spectacol P se in.doia Sustov.

~ E du, dad! latwra r.atiOlna,la, ctrrtiireste rnai mult l?i e bine, cind

in!luenta se produce cu. ajutorul mij.loace!or alftisti~. " .' ~

Aeum a-ti- aflat ce inseamna psihotehnica eon~h.enta. Ea :;>h.: s~ areeze, procedee ~i oonditli favorabile ,pentru munca oreatoare a naturJol ~I a sub-

constientulul ei, ~. .. ..

. Glnditi-va died la ceea oe stimuleaza motoarele ~vl,e.tl1 [loa~tre pSlh!~,

gJ,nditi-va lastarea scenica mteriosra, la s~pl~atema~1 Ja a_ctmne~ .p~m~ . cipala, lnllf-un ouwnt [a tot ceea ce e accesibii constientulut. r.nv~tat~va sa area,ti ou ajutorul lor un tm,en p;ridnic pentru munca subcon~he~ta ~ natulrH noasure artistice. Dar sa uu va gt.nditi n.idodata ~i sli [lU tmde11 p'e 0 ca:le direota 1a inspiratie de dragul i~.spilra,tlei...' Asta ,dUDe numai la . sif'Olfta,ri Hzice ~i Ja rezllHate exact contr.alf11.

•.. ' •. emul 19 •.

In afara de psihotehniea con~tienta, calfe >Ie ,pl!"egate~te terenul pentru creatia subcon~tienta, noi ne tntilnim dese~ri tn timpul . interpre-

354

tarli sceniee eu simpla tntimplare. Trebuie sa stim sli ne Ioloslm ~i de ea, dar pentru asta e necesara 0 psihotehnica corespunzatoare.

lata, de pilda : Maloletkova, adu-tl arninte de .. Salvati-rna I" al dumitale de la spectacolul experimental ~i povesteste-ne ce ai slmtit tn aceste

citeva clipe de izbucnire emotionala ? .

Maloletkova taoea, pentru ca probabil di 11 'ramasese 0 .am~tire con-

fuza despre prima lnterpretare. .

- 0 sa incerc ea-ml arn.intesc eu in Iocirl durnitale de ceea ee s-a ~eurecut a.tund, i-a venit 1n ajutor Arkadie Nikolaevici. Orfana pe care 0 interpretai fusese all'uncata ,pe 0 sbrada pustle sl, tn aceiasl timp, dumneata, eleva Malo1etkova, fusesesl lmpinsa singura pe suprafata Jmensii ~i goala. a scenei, in Ifata golulu] tngroeitor al deschiderii soenei, Spairna pustioetiitii, singulratatii orfanei ~i a elevei-debutante s-au amestecat una cu alta ,c;iatoritli asemanartt ~i 11l1rudirH lor. Lulndl pustietatea scenel drept pustietatea sbrazii, Iar singwratatea proprle drept singuriHatea orIfanei aru~:ate. ~fa:li .din c~asa, dumneata al- strlgat : "Salvati-rna I" cu 0 groaza nernljloclta ~l sincera, p,e care 0 ounostea numai realitatea adevarats. Asta ' a fost 0 coincidenta ,fericita datorita asernanarl] sl tnlfUdirif conditiilor .

. Un actor cu experlenta, eu 0 pslhotehnlca ccrespunzatoare, s-ar fi fo-

~ loslt de ~ntimpla[ea asta fericit.ii. ,p,entlf.u arta ,lui. EI ar , ffi stiut sa transforme spaima omului-artist in spalma ornulul-rol, Dar In dumneata, djn pricina Ilpsei de experientli ~i a Iipsei de -pslhotehnsca, ornal a tnvlns-o pe .artista. Durnneata ai tJradat oreatla, ai tntrerupt jocul .'/oi te-al ascuns tn

culise, '

Apoi Arkadie Nikolaevloi mi s-a adresat rnie si a ISopUS :

Nrai' tncercat ~i dumneata acea stare die care vorbim aouan'? N-a eD{iGtaot ~i la dumneata, pe scena, 0 colncldenja cu rolul da,toNta asema-

narii '~i tmudilrii'? ' , ' .

- Dupa ,parerea mea, in scena "Sunge, Jago, singe J"

-Da, a fost de acord Tortov, Sa one amintlm oe s-a petreeut ahmci.

- La tnoeput n-am stJri.gat euvintele din \1"01 tn numele l:l.d Othello cl

in numele rneu personal,' tml aduoeam ami.rite eu. Dar asta .a 50$t tg'trigMul dedesperare at actorulu! care Ill-a. izbutit. Mi-am atJriifuit'mie acest

's'irdgat, .dar el rn-a obligat sa-mi aduc aminte de Othello, .de povestxea emotiooanta a lui PUI~cj.n, de dra,gostea Maurului fat a de lDes,cLemona. Ell am luat d:eSJperarea mea, a omuJ.ui-aJrbist, dirept desp,eJf,8Ifea, omului-rol, adica a lui Otb,~l1o. me s-au eonfundat tIl lfepre~ent8lfea mea ~i am ros.tit cuvintde t~xtulQli ·fara sa-mi dau seama ·100 numele cui se spun €lIe .

- E fDalfte ,posibil ca de data aceasta sa se fi pirodus u.n [el <Ie coincidenta datorita LnlfU.dirii ~i aSlemanarii, a hotantt Tortov.

Dupa a pauza, Arkadie Nikolaevici a continuat :

355

.i

. e-a face in p·l1"a.otica numai ou un asemenea g:n ~~

NOl nil .avem d . t vtata cOTIventi0naUi de .pe scena, na

aspecte i.ntimpIMoalr·e. Nu [8.r~On1 ~ . Hi din viata reala, autentlca, o

valeste parca 0 intirnpla;:e. dmafara, c~l~pres~, rolul :}i spectacolul-

At'· lare care nu are mrmc comun .' I ..'

in imp Ce Iel de tntimplarce d~TI~fara? aUi:re:;~ ea:v~~~ut tnotImplMor,

_ He, de pilda, ac·ea babsta sa'll scaun .. .

deeall1e v-am vorblt ctndva. Y Ant sensl'bili dacli: .: ei nu 'se

E·· v ." Ysese po:: seena 51,. . , . Y

. Da. ca a,rtr~hl care .se g.a . ty· • ttm pla re ci dimpotnva, 0 vor

. .' Of fen de aeeas a III ", . t

vor sperm ~I nusev . f •. '1 ." .... diapazon Se va da oo a

• A' y t . ea va I pen"ru e .<"" • _

introduce m piesa, ~ u.nel . . IY adoriceasca dape seen a, Ie va

. t-' mciuna conventlOna. a,. , .' . A'

justa de via a .m m. d - ine tntreaga linie a preset *1 1\

amktti adevarul autentic, y va. trage upa ~1 ceea ce noi nurnirn "eu slut".

. - dU sl sa slmta ope scena ~. . y .

va obllga sa o~e~. a ~ ctor! 1a ° erea.tie subeon~Henta a naTome tmpreuna 11 vor ducepe a .

tUI'H Ior. . toe tnttmpHitoar,e brebuie sa te folosesli c~

De coincidente ~I dye aspec treci . derea sa le tndldige~t!; dlalr sa

, ,tntelepciune pe seen a, sa nu le reci cu ve ' ..

., I laul.ele tale creatcare.

nu-ti tntemeiezt pee eie ~a y , des re sihotehnica con~tienta ~i despre

Asta e tot c~ pot sa va sf-un I' ~. e:eatia subeon~tie.nta. Cum vedeti, aspecteie inttrn.pHltoare care S.L~U eaz d . eonstiente C01l'.eSpuuzatoare. In

U • tern bogati m proce ee ._v ~ U

dsocamdata, .nu sm ~ . v ty • - muncim mult, 'Iirebnie sa pre-

acest domeniu urebuie sa mat cau am ~I sva U' .

[uim eu atit mai mult ceea ce a Iost 0 data gaSlt. 19

••... anul ..

• • U • U , it : Ina·la capat, am tnteles tot si ~m

La lectia de astazl m-arn .. larnuri p. t lui" Am vazut cum tehnlca

devenit eel maientuziast .adm;~at01l' :1 'tS';.s :~ura . care inspi:ra. LucfUirile

. constientii fa,ure~'te creatla su CO!l1!l' Len a, . b . .

s-au ,petil",ecut asa : .. I . '1 I aruncat", pe care l-a }nterplretat

Dtmkova a jucat eXelfCL\IU "cu copi u .

ctndva MaJ.o\etkova am de rninunat. IYb'lciune pentru scenele cu copii"

• v rt' de ee Dimkova are a sa· it

Trebuie s~. ~ 1 I .. din Brand sl a exerdtiului nou; i-a murt

in genul "sceneL ell scutecele . 1 t mi-a fast SpUIS in s.ecret,~

t . 1 . fiu adolrat LUCf.u aces a • f 1 s

,nu de roul umcu el. ..' " t rpretat exerdFul,· am .tnte e .

. ca un zvon. Dar a:sUiZl, pnvmd cum a Loll e

ca e Iln adevar. . . •. iroaie iar dui~*ia materna

In timpul jocului, laenml1e 11 curgeau ~ I : copilul sase iJrans-

t b ta de lemn crure m oema. . . t"

a Dtmkovei a facu ea uca',· .. U • Noi simteam. ca ,ea eXIS a

fmome pentlru [lOi,privitorH, tntr-o f.1lnt~ v~e. Clnd ~ aiuns 1a momentu)

In fata de masa care reprez:nta ~Ct~ :cpee~tru a se evita 0 nenorocire:

f" trebuit sa se tntrerupa exereL III • .

mortll, au>, Y' IDA.mkoveL.

aut de Ifwrt,u!l101S se desfa~ulI'a ural·rea L

356

Toti erau zguduiti. Arkadie Nikolaevlc! pltngea, Ivan Platonovlcl ~i

nol toll. de asemenea. .

De care rnomeli, llnii, fragrnente, teme, actjuni .llzice se mat putea vorbi, cind avearn in iata noasbra cea mal autentlca viata?+- .

- Uite un exemplu de felul cum oneea~a -natura sl subconstientuf i a spus plin de admirajle Tortov. Ele creea.za strict dt1pa legile artei noastre, . . deoarece aceste legi nu stnt nascocite, ci date noua chiar de natura.

Dar 0 asernenea insplratje ~i 'clarviziune nu ne slnt harail't~;in fie-

care zi, AHa .data ele pot sanu vina '~i atuncl.; '

- Nu, ele vor veni! a exclamat. tn extaz Dimkova, care a ascultat, din Intknplare, dlscutta,

Temindu-se pard sa !l1~O paraseasdi inspiratia, ea s-a repezit sa repete exercljiul pe care n jucase chiar adineauri,

Gindindu-se sa-i orute nervii tinerl, Arkadie Nikolaevici a, vrut s-o opreasca, dar ea singUira s-a oprit In curind, deoarecs nu rnai Isbutea nimic.

- Ce e de facut? a .inurebat-o Tortov .. Cad durnitale ti se va c-ere in viltor sa joci b.ine nu riumai la prima reprezentajie, ci ~i in cele urrnatoare. A.ltfel, piesa care a avut succes la premiera vacadea ,Ia oelelalte spectacole ~i nu va face Iretetil..

- Nu t imi trebule nurnai sa simt ~i atune! 0 sa joe, se justifiea

Dtmkova. .

- "Cind 0 Sa sirnt, 0 sa. joe 1" a rts Tortov, Oare asta nil e ca $i cum ai spune : "Cind 0 sa inva] sa lnot, ahmci 0 sa .tneep sama scald" ?

Injeleg di ai vrea sa te apropHdintr-o data de sentiment. Sigur ca asta e eel mai bun lucru, Ce bine air fi daca s-ar putea, 0 data penjru totdeanna, 'Sa stapinestl 0 tehnica coresounaatoare pentru repetarea tr1ii1rii izhutite I Dar nu po]l fixasentimentul. EI e ca epa : se seurge Ipriolltre degete. De aceea vrind-nevrtnd, trebuie .sa cauh un procedeu mai statornic pentru influentarea sentimentului.

Alege]! oricare procedeu I Gele maiaccesiblle ~i usoare : actlunea .Iizid, adevsrul rnic, moments scurte de credinja .

DalJ' ibsenista noastra a Ire&p.ins eu dis·plret tot ce e fizic In orea.tie. S-au examinat toate cil.ile pe caire poate sa mea.rga artist-ul: ~i frag~i teme].e interioalne, ~i naseoeirea imaginatiei. !Dar toate s-au do-

it a {i insufldent de atragatoar,e, puUn statOirnice ~i putin acces.ibile.

Oricum s-a sudt mrrikova, oricum a oeolit aetiunile !fidoo, la ulfma a urebuit sa se opreasca la ele, deoalfece n·a· Plltut propune nimic bun. Tor-tov a indrumat-o Il"epede. E1 n-a di.utat ,pentr.u asta acFuni fimol. S-a. straduit S-Q· fad ·sa .Ie Irepete p-e cele pe care ea [.e gasise .•. tuiti,v inainte ~i Ie elllecutase atit de .suralucit.

357

Dtmkova juca bine, cu adevar ~i credinja. Dar interpretarea asta se putea parca cornpara cu aceeape care 0 ·lfea.!iz8JSe prlma cara ?l

Arkadie Nikolaevici l-a spus asa :

_ Dumneata ai jucat mlnunat, nu- tnsa ace! exercitlu care Ii-a [ost fixat. Dumneata ai tnlooult oblectul, Eu te-~m rugat sa-rni interpretezi. scena cu un prune parasit', ier dumneata "mi-ai facl!t ° soena eu 0 'bueaUi. moarta de Iernn, tnfii~ulfata tntr-o fata de masa. Actiunile dumitale fi.zice au fost adaptate ~ata. de ea; dcmneata ai infa~Ulrat eu dibacie bU'cii,tiea de Jemn,. ell ountna sfgura." Dar ing.rijilfea nmu! eopll viu cere multe amanunte, pe care aeuandumneata Ie-al mdepartat. A~a, depllda, prima data, inalnte de a tnfil.~ura pruncul Imaglnac in scutece, dumneata i-ari tntlns mtnujele, picior.u~ele, dumneata le sirnteai, le saruta! cu dragoste, ii murmurai ceva blind, zianbind, eu laorimi tn ochi.. Asta a fost rnlscator, Dar aoum aceste d'etalli au Iost omise. E de tnteles; lemnui n-are nict '!lido-

ruse, nlc! JIlitnute.

Prima <lara, t.nHi.~urf,nd cspsorol rnitltelulul imaglnar, dumneata ai avut multaglrija Sa nu-l strivesti obrjijorii l?i ai pus cu atentie ba-s_maluta •. nupa ee ai infa~urat pruncul, a,i stat in Iaja lui mult tirnp ~i al pltns cu slroaie de laorirni de buourlesl rntndrie materna, '

Haide sa tndreptarn g.r·e~liJ.e. Repeta-rn! exercltiul cu copilul ~i nu

eu lerrmul. .

Dupa ce a lucrat tndelung cu Torjov la actluotle fizice mid, Dimkova D tnteles in sftqit ~i si-a amintit constient eeea ee Iacuse subconstlent la

prima interpretare. Ea a simtit copllul ~i lacrimllaau podidit-o Jar. .

_ lata un exemplu de cum i'n!f.luenteazil. pslhotehnlca si actiunea [i-: ziea asupra sentjmentului I aexclarnat Arkadie Nikolaevlci, ,dupa ce Dimkova ~i-aispravit [ocul.

_ A~a 0 f'i - am S'pUlS eu desamaglt - dar de data asta Dtmkova n-a mai .avut nimic zguduitor ~i de aceea nici :mie, nicl dumneavoastifa flU

v-au dat lacrlmile. . .

_ NtL-! mici o nenorocire I a exclamat Tortov. 0 data ce terenui plfegatit~i sentimentul a prins viata in achri1i.i, zguduilrea va veni ; e de. ajoos numai sa-i gase~ti 0 je~ire sub forma tem,ei ealfe inmlclilreaza, a .rna: . gieu!ui "dad" sau a altui "catalizator". Nu vreau sa i·stovese nervii hne_r~ ai Dtmkovei. De alUel - i-a .9pUS el dupa 0 oalreeare ehibzuire DtmkoVel _ ce a.i f.ace aeum eu aeest Jemn tn'fa~ur:at tn fat a de masa, dad-

,'-:)An1roduce U1rmiitoml "daca" magic: inehi-p;uie-ti ca ali f.i nascutun .~ un hiiieta~ tllcintat()lf. II iu·beai eu ,pasiune, IDall' ... peste cUeva 1~ v murit 'pe nea~teptate. Dumneata nu-ti gase~ti I{)e ,p'e luane, DaJr lata sOalftei j s-a faeut mila d·e dumneata, Ai dat de un cop.il 'pruraSlit, tot biii~ta~; ~i ma1 f.ermecatof decitplfimul.

NimerJse drept i.n inima I

358

Abia a reusit Arkadie Nikolaevicl sa-~i ~.spraveasca nascociJrea di Dtmkov~ ~ izbuonit. dintr-o data r.n pltns peste lemnul tTIfa~UJrat in '-fa.ta de. masa ~I", zguduirea s-a repetat cu 0 putere diulbla .

FU rn-arn uepezit la Alrkadie: Nlkolaevici. CD sa-I expllc secretul eelor tnttmplate : el nirnerise exactdrama reala a Dimkcvei:

!ortov s-a aPvueat cu ~iinile de cap, a fugit .spre rampa ea s-o opreasca pe sarmana mama, dar a ramas fermeeat de ceea ee faceaeapescena ~i nu

s-a putut hotar! .sa-! .tntrerupa jocul. "

. Dupa ten-mi,nalfea_ exercitiului, ctnd {oti s-au linlstit, si-au sters Iaorimile, eu m-arn apropiat de Arkadle Nikolaevici ~i am spus r-

, -:- r:riU cred~ti oare ~a v Dirnkova n~a' t'raHac~ 0 ~.ascocir,e a Irnagl- . natiei, cr ° realitate, adica durerea ei personals, orneneasca, de via.ta?'· De aceea s-apebrecut acum pe scena ceea ce, dupa mine, trebuie recu- 1I10SCUt carezultatul unei intimpHilfi, unei coincidente, lar nu victoria tehnicli artistice, nu oreatie, nu arta.

- !;ii. ceea ce a facut ea prima oara a fost arta? an-a tlltrebat Ja dndul sau Tortov.

- IDa, am recunoscut eu, Atune: a Jost arta,

-Dece?'

- Pentru .di .ea singwra si-a amintit subconstient de durerea eiper-

sonala ~i a Iuat vi~ta de Ia ea. .

- Inseamna _c~ tot buclucul sta tnfaptul di eu l-am amintit st sugeJr~t _e~ea ce cr~ past:at tn memoria el emotiorralasl eli n-a gasitaceste ammtllfJ 1n ea smgcra ea data trecuta. Nu vad care e deosebirea tntre Iaptul eli artistul invie d, singur In el arnintiri dlin viata lui sau ell. (J' face cu aiutorul unei persoane strraine, care i le aduce arninte.

. J'l1ljlJOlrtan~, e ea memoria sa i Je pastreze ~i Ia Jrnboldul primit sa dea . vlata celor uralte. Nu se poate sa [IU crezi organic, cu toata Uinta ta trupeasca, In eeea ce pastreaza proprta ta memcrie.

- Blne, sa admitem d e asa, Dar dumneavoastra trebuie sa recun~~~t.eti eli Dimkova nu s-a tnsuflettt aourn ca urrnare a unor teme fizice, n,let a adevarulul lee -,?i a credinjel tn el, ci a magiculul "dad", sugerat

. e~ de ciltroe dumneavo astra , ' .

. . -:- Doc paJrca eu ta.ga.dui asta? 'm~a introeJrupt Alfkadie Nikolaevici.

I T{lat~ ehestiU'~ea sta a·proape intotdeauna :in naseocilfea imaginatiei ~i in maglcul "daca". Dar trebuie sa ~tii Sa jntifoduci ]a timp ,,catali'latorul".

- Clnd anurne? .

:-.. Ui;e vctnd I ·p.u-te ~i int;eabii 'pe Dtmkova dad magieu.l meu. "daea" alf [t _ mf~acarat-o In eazul emd a~ fi lasat-o sa mearga rnai departe, atunc] ?nd, la .a doua interpretare, infa~ura eu raeeala lemnu! in fata de .~as~ ~,~tUn.c1 dnd II1U -simtea i.qcil. niei picioc.~ele, nid minute!e copilulul para,slt; atund cind nu Ie sarluta, nu infa~wra in IscUtece, in loeul

369

lernnului acelaturit, o fiinia vie sl Iermecatoare, ell came inloouise surceaua, Sint convins ca, opina ta aceasta transiormare, cornparatla mea tntre surcica rnurdara 9i rrrltitelul ei ~rlld1'ios ar fi [Ignit-o. Fjreste di ea air Ii incep.ut sa pUnga din prlcina coincldentei nascocirii mele eu durerea pe Dare a incercat-o si ea In vlata. Asia i-ar fi amintit de rnoartea fiului el. Dar acest pltns arr If[ fostpltnsul dupa un mort, in tirnp ce pentru scena ~u copilul pad.sit noi asteptam un pltns dupa un mort amestecat cu bucuria

pentru eel viu.. .

Mai mult decit aut, sint sigur ca, pina la btanslormarea in rnlnte a lernnclu! netnsufletit tnbr-o fiinta vie, Dtmkova .ar fi respins ell dezgust lemnul 9i soar fi indepartat de el. Acolo, deoparte, singUira cu ea'. ~I e~ arnintirile ei .scumpe, ea ar fi varsat rnulte Iacrimi. Dar 9i acestea ar h )fost Jacrirni dupa un mort, nu de eele de care aveam nevole :ji pe care-ea nl Je-a dat 18 iplrjma interpretare a exercitiulul. Uite, d'upa ee ea a vazut :;.i a simti! iar in minte piciorusele ~i rntnutele copilului, dupa ce ~e:a stropit cu ,lacTimi" a 'tnceput sa pJinga asa cum frebule pentru -e~.erC111U, eu:m, a facut-o prlrna data, adica .eu lacrimi de bucutie pcntrucel VIU., . -, ,"

, Eu am ghtclt momentul st am aruncat Ja tlrrtp s~tnteia, am s~?erat . magicu~ "dac~", 'care a c~incis cuam~~tilrHe ei. aodine a~lJjns~. AICI. s~,a

produs a zgudusre autenttca, care sper ca te-a satlslacut Ipe deplin. . .

. - Oare toate acestea ou inseamna eli Dtmkova a 6VUt 0 halucinatle

in timpul jocuJ.ui?! , . .

- N)11 a taga,duit Tortov, Seoretul ,sUi. numai in Iaptul- ci:i ea llc~ crezut In ·fenornenul transforrnarll .]'emnului intr-o fiinta vie, cl tn acela ca tntrmplarea zugra,vita in exercltiu soar [i 'P'lltut petrece }~ viata 9i. ~a ea· .' . l-ar fi adus a usurare salvatoare, Ea a crezut pe scena In autenticltatea actiunilor ei, in consecventa, logica, adevarul 100r; datorita l_or, '{;a: I-~ , slrntit ·pe '"eu stnt" ~i a provocat creajia naturii ~i a subcon~tIe~tul~1 ~I:

Dupacum vedetl, metoda de a ajungela sentiment pri~adevalr~1 ere- . dinta In actiunile fiike 9i tn "eu stnt" e" dlf! folos nu nurnai Ia orearea ro-

lului, dar 9i la insuiletirea a ceea eee .gata oreat. . . '.

E 0 mare fericire ca exisfa procedee pentru stImularea sentIment-elor dinainte create. Fara asta, inspiratia venita a datli artistului ar aparea

doar ca sa straJuceasca 0. clip'a ~i sa dispara pentru totdeau~a, ..

Am fost fericlt ~i dupa lectie m-am dus la Dimkova sa-i multumesc. ca mi-a aratat in a9a fel incit ~i ochii mei sa vada ceva foarte important· . in arta, de care pin a acuin nu"mi dadeam seama pe deplin.

.•... anul 19 ..

- Haide sa faeem o· verificare I a prop us Arkadie Nikolaevici in- . trind in c1aslL

360

- Ce fel de verificare? nu injelegeau elevll,

~ Acum, dupa 0 muncli de aproape un an, s-a creat in fiecare din-

tre Val 0 reprezentare a procesulul scenic creator. .

Sa. t~cercam sa comparam aceasta reprezentare noua cu cea din trecut: a~lca cu re~rezentarea [oculul superficial, teatral, care s-a pastrat tn am~nttrea v?astra de la spectaeolele de amatori sau de la spectacolul expenm_ental.!n ~ata publtculut la intrar,ea in scoala, lata, de pilda : Maloletk~va ~ Til rninte CI1~ la primele leetii cautal tn faldurile cortinsl brosa pretioasa de care depindea soarta dumitale viitoare si raminerea mai departe ~n .~eo~lao n.o~stra ? T!i D_Ji~te ~cum te zbuciuma] atunci, cum alergai, ~m~l81 ca zapacI.ta, teo s~r~dU!at sa _j0ei superficial desperarea ~i gasea! l~tr-asta ° bucurie artlstlca > Te sahsfaee oare acum un asemenea ,;joe"

91 o, asemenea stare pe scena ? . .

. Maloletkova a tnceput sa se gindeasca, sa-~i aduca arnlnts treeut~[ . ~~ fata ei s-a destins treptat intr-un zimbet batjocoritor. In sfirsl], ea a dat din cap negativ 9! a rnceput Sa rida in tacere, probabil de [ocul ei super-

ficial fii naiv din trecut. ~

~ - Vezi, acurn rtzl, De care lucru .anum~? De felul cum jucai inalnta "tn general", totul deodata, tinztnd pe calea .dreapta catre rezultat? Nu e de m~rar~. c,a prin. ~st~ se ajungea Ia devierl, la un [oc superficialal

personajului ~I al paslunilor zugravite de rol. '.

Aeum ~d~-ti ~mi~te cum ·ai trait exercltluj cu "copilul parasit" ~i cum zburdai ~I te jucat nu. cu un copil viu, ci cu 0 bucata de lemn. Corn-: . p.a:a ac:asta viata .a~tent!di pe scena :;;i. starea dumitale in tlrnpul creatIel cu [ocul superficia] din trecut ~i spune : te satisfacs oare ceea ce ai cunoscut Ia scoala in tlrnpul care-s-a scurs P

Maloletkova rarnase pe gtnduri,. Iata ei deveni sericasa, apol tntunecata .. in ochi Ii licarl a neliniste si, rara sa spuna nimic, dete ginditor

din cap afirmativ, cu multa semnificatie. i

- .Uite, vezi J a spusTortov. Acurn nu malrrzt, e~ti gata sa plingi numai dnd iti ,aduci aminte. De ce e oare a~a?

Pentru ca Ia crearea studiului, dumneata ai mers cu totul pe alta cale. Dumneata nu tindeai direct spre rezultatul final; .nu tindeai sa uime~ti, sa zgudui spectatorul,' sa jocl studiu! eit mai putemic eu putinta. D.e .d~ta aceasta ai semanat saminta tn dumneata 9i,' mergind de la radacma in s'us, ai hranit treptat rodul. Dumneata ai mers dupa legile de creatie ale naturii organice.

Sa tineti minte· lntotdeauna aceste doua cai diferite, dintre care una duce inevitabil clitre me~te~ug, jar eeal.aIta catre creatie 9i arta autentica. - ~i noi am cunoseut aceea~i stare in exercitiul eu nebunul I cautau sa fie laudati eleviL

361

_ A~a ered 'Iii eu I a reeunoscut Tortov.. _ $i dumneata, Dtmkova, ai cunoscutaceeasi stare in remarcabilul

durnitale exerciliu eu "copilutparasit". ~ A •

In ceeace-I priveste pe Viuntov, el ne-a tnselat cu .o fractura tnchi-

puita a plciorului in tirnpul dansului. Crezind sincer oel. singur in ada?: tarea lui nascocita s-a lasat supus 0 cllpa de aceasta iluzie, Acum ~htl ca creatia nu e 0 ~camatorie oarecare, 0 ~eh?idi actoric~aS'ca, un i~c ~u-, perficial exterior al personajelor Iii al paslUml?r, cum gtndeau multi din-

tre 'voi tnalnte,

In ce 'consta deci creatianoastra ?,

E zamislirea Iii cresterea unei fiinte' noi, vii a ornului-rol. E un act

Iiresc 'creator, care arnlnteste de nasterea omului. , ,

Daea ai urmari cercetator ceea ce se petrece in 8uf,letulactorului 'In perloada tnsusirii rolului,' atunci al recunoaste [ustetea comparatiilor mete: , Fiecir~ imagine scenica artlstica e 0 creatie unica, care nu se mal

repeta, ca tot ceea ce se petrece in natur.a... A' , '

Ca $i nasterea omului, ea trece prin stadil analoage in perloada for-

mari! sale. ' ,

In procesul creatiei exlsta un el, adlca "sotu~" (autorul).. ~ '"

Exlsta 0 ea, adica "sotia" (interpretul sau interpreta, care poarta : sarcina rolului, care primeste de la autor sarntnta, grauntele operei lui).

Exists rodul : copilu! {rolul care se creeaza). "

Exlsta momente de prima cunostlnja a ei ell el (artistul cu rolul).

Exista perioada de apropiere a lor, 'de tndragostlre, de cearta, dlvergente,

trnpacare, contopire, fecundare, sarcina. '_

In aceste perioade, regizorul ajuta procesul avtnd rolul de petitor. Exista, ca $1 la 0 sarcina, diferite stadii ale prooesului creator, care se reflecta diu sau bine In, viata particulara a artlstulul tnsusl. lata, de pilda :, se stle ca 0 femeie gravida, _ in diferiteleperioade ale s~rcinii. are .' ciudatenille ei speciale, are capricii. Acelasl lucru se petrece ~l cu ornul- . artist care creeaza, Diferitele perioade iale conceperii ~i coacerli rolului tntluenteasa Tn chip diferit asupra caracterului Iii starn vietH lui particulare.

Eu socot ea pentru 0 crestere organlca a rolului nu e nevoie de un terrnen mai rnic, ci, in unele cazurl, de un termen eonsiderabil mal mare

dectt cel pentru nasterea Iii cresterea ornului vlu, , "'

Inaceasta perioada, regizorul participa la creatle in rolul de moasa.

sau mamos.

Clnd sarcina sl nasterea au un curs normal, creatiunea artlstului se formeazli de la sine, Brese, fizic, apol creste, e .. mama" (artisful care creeaza}.

362

Dar exists ~i in profesia noastra nasterl premature, avorturl, avorto~ne si racIaje. Atunci se creeaza monstrl scenicl nelinisati, care niclodata n-ajung sa fie vii.

Analiza acestui proces ne convinge de 0 regula stabilita, conform careia ' acttoneaza natura organics, atunci ctnd creeaza 0 noua aparltla pe lume, fie ea biologlca sau 0 creatiune a fanteziei umane,

Intr-un -cuvtnt, nasterea unei mnte s'cenice vii (sau a rolului) e un ' act Iiresc al naturii organice creatoare a actorutui.'

'Cum se ratacesc eel ce nu inteleg acest adevar, cei care t~i inventeazd "principiile", "bazele" lor, "arta noua" a lor, cei care nu se tncred in .natura creatoare I De ce sa inventezi legile tale, clnd ele exista, cind ele stnt create 0 data pentru totdeauna de natura insa9i? Legile el srnt obligatorii pentru toji creatorii scenlci ,fara exceptle ~i val de cei care Ie calca J Asemenea actori violator! .nu devin creatori, ci falsificatori, iml-

tatori. . ' "

Dupa ce yeti studia adtnc, patrunzator, toate legile naturii creatoare ~i va .Yeti obisnul sa va supunetl lor Iiber, nu numai tn viata, dar' sl pe ~ scena, atunci creaji ce sl cum veti gasi de cuvllnja ca e bun, dar, Iireste, " cu 0 stngura "condijie obligatorie, a celei mal strlcte supravegherl a tu-

turor legilor creatoare, fara exceptle, ale naturii voastre organice. ,

Cred ca nu s-a .naecut inca un asemenea geniu, un asemenea tehnldan minunat, care sa poats executa, pe baza naturii noastre, muIte incvatli tmpotriva naturil, nascocite, moderne, ca ~i diferite "isme". '

- Scuzatl-ma, va rog J Asta tnsearnna di dumneavoastra negatl noul

~uili? '

- Dimpotriva, Eu socot ca viata orneneasca e tntr-attt 'de subtila, de complexa si multilaterala, tnctt pentru 0 deplina exprimare a ei, e nevoie de 0 cantitate incomparabll de mare de noi .Jsme", tnca departe de a fi cunoscute de noi. Dar, eu toate acestea, eu afirm ca din pacate tehnica noastra e slaba' 9i prlmitiva ~i ca nu YOm Ii aut de repede-in putere sa raspundem la cuvintele multe, interesante 9i juste ale inovatorilor seriosi. Inovatorli fac 0 mare greseala : ei uita di tntre idee, prlncipiu, baze noi, orlctt de juste ar fi ele, ~i realizarea lor e 0 mare distanta, Ca sa Ie apropii, e nevoie de munca multa ~i tndelungata pentru dezvoltarea tehnlcll arteinoastre, care se gase~te inca tntr-o stare rudlmentara.

Atita timp cit psihotehnlca noastra ramine neperfectionata, feriti-va mai ales de a forja natura organica creatoare Iii legile ei fire~ti, lnviolabile.

Cum vedefi, totul tn arta noastra cere in chip categoric ca Iiecare elev care doreste sa devina actor sa studieze, tn primul rind, cu atentle, amanunjit, nu pur Iii simplu teoretic, ci ~i practic, legile de creatle ale naturii organfce, El e dator, de asemenea, sa studieze Iii sa staptneasca

363

practic toate metodele psihotehnicii noastre. Fad asta nimeni nu are dreptul sa pa~easca pe scena. Altiel, tn arta noastra nu se vor forma maestri autentici, cl arnatori ~i ipersoane pujin lnstrutte. Cu asernenea oameni, teatrele noastre nu vor putea creste ~i tnilori. Dlmpotriva, ele vor fi condamnate la decadere, '

Sfir~itul lectlei a fost inchinat urarilor de despartlre, pentru ca, astazi ~

e ultima lectle a "sistemului" in acest an scolar, ;-

Arkadie Nikolaevici si-a incheiat apelul lui catre elevi cuurrnatoarele:

cuvinte : '.

_ Acum avetl 0 psihotehnica. Cu ajutorul ei puteti stimula trairea ..

Acum puteti ' cult iva sentimentul, care poate fi tntruchtpat. .

Dar ca sa scoji la iveala cea mal subtila ~i adesea subconstienta viatil a, naturii noastre organice, e necesar sa. stapinesti un aparat vocal ~i trupesc extrem de sensibil si blne lucrat. Trebuie ca eie sa transmlta cu 0 mare sensibiIitate, nemijlocit, tntr-o clipa ~i precis, trairlle interioare cele mai subtile, aproape imperceptibile. Cu alte cuvlnte : dependenta vietii corporale a actorulul pe scerra de viaja lui spirituala e deosebit de importanta tocmai tn curentul nostru artistic. lata de ce artistul de genul nostru trebuie s'a alba grija, mult mai mult dectt in alte curente artistice, nu numai de aparatul interior care creeaza procesul trairii, dar i?i de eel exterior, de aparatul trupesc, care sa transrnlta just rezuitatele muncii creatoare a sentirnentulul, forma lui de intruchipare. ~i in rnunca aceasta natura noastra organica ~i subconstientul ei au 0 mare influenta. In acest domenlu al in~ truchiparii, cea mal iscusita tehnica actorfceascs nu se poate compara cu ele, cu toate cil ultima e tntumurata ~i pretinde superioritatea.

Acum vine la rind, flreste, procesul tntruchiparil. Ii vom inchina 0 mare parte a anului viitor.

Asta e putin. Vo] v-atl facut unele rezerve ~i pentru viitoarea "munca de pregatire a rolului" : voi ali tnvatat sa creati acea stare interioara, singura cu care te poti apropia de acest proces. Asta e de asemenea un mare atu pentru vlitor, de care ne vom Iolosi larg la timpul cuvenit, ctnd ne YOm apuca de studierea "muncii de prsgatlre a rolului".

Asadar, la revedere! Odihnltl-va, Peste ctteva luni ne vom tntilni din nou pentru continuarea studierii "muncil cu sine tnsusl" in general si, in

particular, a procesului tntruchlparii.

. ....

Stnt fericit, sint tnaripat, am tnteles pin a la cap at, concret, in p;actica, importanta cuvlntelor :

.Prin psihoiehnica con§lienta a aciorului _:__ creaiia sllbcon~tienta a

naiurii organice ll"

364

. Asta' tnseamna. pentru mine; acum: cheltulests ani si ani din viata ' p:nt~u. formar~a pSI~oteh~i~~i ~i vei }nvata sa creezl terenul prielnic inspiratlei. Atunci ea smgura va veni catre tine.

. ~e perspectiva mlnunata I Ce mare fericire! Ai pentru ce trai si rnunci l

Simtearn sl judecam asa, tnfasurtndu-rni Iularul !a glt in vestibul. Deodata, ca ~i atunci, ctnd nu rna asteptarn s-a ivit Arkadie Niko!aevici. par astaz! IlU mi-a mai dat un ghiont j~ coasta, Dlmpotriva,

\ rn-arn aruncat de gttu! lui ~i l-am sarutat tare. El a rarnas uluit si m-a

tntrebat care e pricina elanului meu. '

- - M-ati facut sa lnteleg - i-am spus eu-'-- cii secretul artei noastre. sta in precis~a supra.vegherea legllor naturii organ ice ~i vii fagad~les: solemn sa Ie studiez cu atentle si patrundere I Va fagaduiesc Ierm

, sa rna sup un lor, deoarece numai ele pot sa arate calea justa catre creat~e ~i arta I Vii fagaduiesc sa prelucrez In mine psihotehnica si s-o fac cu r~bdare, v slsternatic ~i neobosit! 'Intr-un cuvtnt, 0 sa dau tot,ca Sa invat sa pregatesc terenul prielnic subconstientului, ca sa rna viziteze inspiratia I

Arkadie Nikolaevici a fost miscat de acest elan. El m-a tras la 0 parte, mi-a luat rntna, a tinut-o mult timp in mHnile lui sl a spus :

- 'Irnl face placere, dar mi-e ~i groaza sa-ti ascult fligaduielile.

- De ce groaza ? nu rna dumeream eu.

~. :- Am avut prea multe dezamaglrl. Eu lucrez de mult in teatru, prln mlln~l: mel: au tr.ecut sute de elevi, dar nu-i pot numi adeptii mel dectt pe citiva dintre ei, care au tnteles esenta lucrulul caruia rni-am daruit

eu vlata. '

- De ce aut de putini P

" . -: .Pentru eli _n~ toti au voln]a si perseverenta de a se prelucra pe ei m~.I~I, pentru a ajunge la 0 arta autentlca, Sii cunosil numai sistemul e putln, Trebuie sa !jtli !ji sa poti. Pentru asta e nevoie de un antrenament zilnic, permanent, de 0 educare in cursul tntregli cariere artistice.

Ctntaretii au nevoie de vocalize, dansatorli de exercitli, actorii de antrenament si de disciplina dupa indlcatiile "sistemului". Daca 0 vrei cu t~rie, fa munca asta in viap, cunoaste-]l propria ta natura, discipllneaz-o

lil. avmd talent, vel deveni un mare artist. '

Partea a Il-a

MUNCA CU SINE INSU!;II

in procesul creator de intruchipare

DINPARTEA REDACTORILOR

Cartea Munca actorulut cu sine tnsust In procesui creator de lniruchipare a Iost conccputg de 1(. S. Stanlslavski .tn acelasl timp eu oea tnchinata elementelar triilrll, I(. s. Stanislavski nu fiicea niciadatii 0 delimitare absolute tntre elementele trairH ~i e[emente[e intruchipiirli. Dlmpotrfvs, eu cit "sislemulu se dezvolta mai adtnc, cu attt aceasta granita plerea, I(. S. Stanis!avski aflrma eli aciorulul ti e eu nepulip\a sa aibii 0 stare sufleteasca justa, !l e cu neputlnta sa aiba a trilire adevarats, prin urmare sa aJunga [a 0 creatle, lara sa alba mai tntti 0 stare flzica potrivita. Prin , asta se ~i explica laptul ca, de pllda, capitolul "Destinderea muschtlor" e trecut de I(. S. Stanlslavski tn prima parte a rar\ii, la elementele trairH. Intr-una din prirnele verslunl, Ie S. Stanlslavski, rtnduindu-sl capitolele, a atrlbult a parte foarte tnsernnata subtextulul, care in ultlrnele redactari nu e dectt 0 parte cuprinsa tn capitolul "Varblrea pe scena" st .e trecut prlntre elementele. tra!r!l. Toate acestea, ca ~i planurlle redadliril eartli - cele care s-au pastrat - stnt 0 marturie a Iaptulul eli Stanlslavskl a vrut sa-~i publice tntreaga tucrare tntr-un singur velum, dar din motive pur tehnlce a Irebui! 5-0 trnparta In doua volume.'

Prima parte, Munca aetorulul cu sine tnsust, a fast redadat1i ~i dalil la tipar cind I(. S. Stanlslavski era inca tn vIata. Dar el n-a lzbutlt sa duca ptnii la capat partea a doua. Cu putin lnainte de moarte, pregatindu-se sa se Interneze in sanatorlu, el a ales din manuscrls materlalul necesar pentru incheierea lucrarll,

Aces! material a format baza celel de a dou a par\i a eartH.

Ctnd redactorii s-au apucat Sa studleze indeaproape materlalul pe care-l avaau, s-au lov!t, de I a primH pasl, de mar! greu!il!i,

o greutate deoseblta pentru redactarea car\i! a fost urmatoarea : autorul -n-a izbutlt sa lspraveaaca partes a doua nu numai din pricina llpsel de, timp, d'llr ~[ tn urrna Iaptulul ca "sistemul" lui, in ultima perioa'da, se gasea tntr-un stad!u de revizutre pentru a fi desavir~it. Canslderind artaca pe a continua miscare tnalnte, autorul "sistemuIulu t~i desavtrsea necontenlt tnviitlltura, revazind ~i tndeparttnd uneari ceea . ce giislse tnalnte, De aceea materialul care se publica acum, ca orlee alia lucrare a . lui T<. S. Stan!slavski de attfel, nu trebuie privlt ca ceva alaborat 0 data psntru fot-

deauna, ci numai ca 0 etapa anurnlta a ciiu!arilor lui. Intreaga cale creatoare a lui I(. S. Stanislavski, ca artist ~l cugetator, e caracterizata prlntr-o tendintli de dezvol • . tare ~I perfec(ionare necontenita,

Materialut care a rarnas dupa moartea lui I(. S. Stanlslavskl e Ioarte diferlt, In niasura ~n care a' Iost revlzult sau nu de el. Tn limp ce capitolele prlnclpale, ca de

369

pllda "Caraderlslieul", "Vorbirea pe scena", "Tempa-ritm~I" au fost. ~e multe 0::' rev1izute ~i au fieea re ctteva verslunl consecutive, alte capltole reprezl~ta un __mater! mal mult sau mal pujln crud. Probabll ca Stanlslavski avea ~e ~Ind sa :ev!~a asupra lor sa mai lucreze la ele : mai Hrziu el a lasal a serte de indlcajll tn legatura cu asta, A~~, de piJdli, In manusc;isul capltolului .. Educajla fizi:iI", exi~ta urmatoarea adnotare

. a lui 1(. s. Stanislavski: "R.estul va Ii campletatdupa ce val.obtJne mate~l~lul car.~ rnl-e necesar", Ultlrnele capllole ale carti! stnt eel mal putln fmlsate: Polrlvlt dlfen. telor versiuni ale planulul pentru volumul II al eartH Munca aoiorului eu sine !nsu~l, acestea urmau sa aibii urmatoarele tltlurl :

1. Celelalte elemente sau alte elemente ale sHirii de spirit a actorwlul;

2. Mijloacele de expresle ale starii de spirit seenice;

3. Starea r,:eneralli a actorulul pe scena;

4. Bazele "sistemulul";

5. Cum sa folosim "sistemul". . • _ Din aceste capltole nu s-au p1istrat decit cttsva schlje, ctteva tnse~narl. -:- rna

terlal nu tntotdeauna formulat Inlr-o expunere armonioass, consecventa. NICI unul

dintre capitolele enumerate Hll e lspravit. . • •

M t . I I apitole1or princlpale ale cartii, care reprezinta ctteva vanante. pentr~ . a erra ': e nblernfi ne tngaduie sa urmarlm evolujla ideilor lui 1(. s. Stanislavskl una ~I aceea~1 pr • .'" . t" tn patru re

tn dlferitele etape ale muncll lui. Capltolul "Vorbtrea pe scena eXls. a . . . -

d t"· Prima dintre aceste rcdactari eonstlluie un caiet separat, tnhtula~ "Leglle v~~b~:i~',,; acest capitol e scrls sub inlluenta directa a I~i S. M. Volkonskl, autorul c1irtii cuotntu! expresio. Doua versiunl ulterloare stnt scn~e ~e 1(. S. Sta~isJavs~1 :a N' • 1934 In cuprlnsul lor materlalul initial e mult revlzult, 1\. S. Stanlslavskl s a r~s: c ~~ infl~enta lui S. M. Volkonsk! ~i a tratat In chip cu desavir~ire independent

r~blema euvtntulul. Ultima versiune, revllzut! ~i corectata de K. S. Stanlslavskl I~ t937, este mult mal concisa 'ii mal clara. ~edactorii au tinut seama tocmal de aceasla

versiune. ,

direct din capitolul "Vorbirea pe scena" 'ii tn

Capitolul "Perspectiva" decurgea _. ." r

rima versiune era impart!t In doua capltole: ,,~ers?~chva. vorblrii 'il "PerspeClva ;rtistului 'ii a rolului". Din amtndoua, conform indlcatlel precise a ~ut~rulul, s-a facut

slngur capitol tn care a lntrat Intregul material al capltolelor indicate, un lMaterialul despre "Tempo-ritm" a fost de asemenea supus unei revlzulri radlcale

d "t "v S Stanislavekl care a contopit doua capitole independente - "Te~poe. ca re ". ., .·t 1 T rltrn" ltmul vorblrll" 'ii Tempo-rltrnul mlsclirli" - tntr-un smgur capi a : "e~po· •

~otodata 1(. S. Sta~islavski a lasat neutllrzat sflr.:}itul capltolului "Te~po-rltmul. ~orbidi". Acest material a fost pastrat de redactor~ .'ii pus la ineepJltul capltolulul "PrlVI:~: la cuvjnt dici el ilustreaza viu intreaga munca despre care e yorba in aceast~ pal .'

Sar~ina principara' a redadorilor a fost dea past~a ~:at!n~ textul. au oru UI ; totu~i tn cazuri exceptionale, a fast nevoie de .unele modlflcan ~l IDv:rslin.

A~a, de pilda, constructia capitolului "Plastica". a fost ·modlfi~.ata: avind tn vedere eli concluziile care trebuiaus1i-l ducii pe dUtor in mod nemlJloclt la capltole~e ulterioare erau separate de acestea prin leetis prlvitoare la umblet, eu care se tnc.hela

I . 'mpl exercl\1I hzlce

la tnceput aeest capito!. .. Acum, acest capitol incepe cu ce e ~al Sl e

~i ajunge treptal pInli la cele maicomplicate procese de crea\~e.. "rt

Dispunlnd de' 0 cantitate conslderabiHi de nlaterlal, de~1 nerevlzu!t, dar prega 1

de autor pentru capitolele de tnchelere, redactorl! ~i-au luat libertatea de ~ [~troduCde

. d t c ut de cuvllnta, unln

in edijie materialul pe care I-au avut ~I I-au or ana cum au rez _

t c" '\1'1 I d'S'" Starea generala a .

eapitolele neispravlte: "Alte elern~n e , "" J oace e e expre Ie ' .. " c

370 .

actorulu: pe scena" ~i "Bazele sistemului", tntr-un singur capitol, denumit "Schema a ceea ce s-a stud lat pina acurn."

Afisarea acestel scheme (8 doua versluna din cele trei manuscrise ale lui 1(. s. Stanislavski) pe peretele salli de spectacol a ~colii ~i explicalille lui Tortov In aceasta privintli au constituit baza temel capltclului Introdus. In el se trag concluzfile tntregului "curs de doi ani,

Problema structurii carti! a fast deoseblt de grea. Numai dupa rezolverea ei s-a putut trece la edltarea lntregului material in forma unel carji tneheiale. Greutatea acestei probleme consta tn Iaptul ca ordinea capi!olelor n-a fost precis stabllitli de K. S. Stanislavski. S-au pastrat multe versiunt asupra suecesiunil capltolelor. Toate apartlneau diferitelor perloade ale muncll de alcatulra a carll! ~l nu colncldeau una cu alta; asa, de pilda, capitolels "Caracteristicul", "Vorblrea pe seena", "Tempo-ritmul" sl-au schlrnbat de ctteva ori ordinea a~ezaril. Capitolul "Caracteristicul" a fast pus

i. mal jnt!! la sftrsltul carjil, dar, tntr-o redactare ulterioara, autorul l'a unit eu capitolul "Trecerea Ia tntruchipare" ~i prln asta a indica! locul acestul capitol la tncepulul cartii. Aceasta constructla a volumulul al dollea corespunde cu conslruclia primului volum, tn care toata partea teoretlca decurge din vlzlonarea ~i analizarea spectacolului experimental. AceasUi metoda e propria lui Stanlslavskl : la el teoria deeurge totdeauna din practica ; astfel, In decursul celor dod volume, Torjov, in disculille lui cu elevll, !rage totdeauna concluail din experienja lecjlllor de ~coaJa ~i din exercltll practice. Pentru stabilirea delinitlva a ordinll capitolalor, in afara de confruntarea materialului cuprlns in rnanuscrlss ~i de studierea adnotlirllar marglnale, a trebuit sa ne adresiim arhivel 'ii mal ales corespondentsl dintre 1(. s. Stanislavski ~i sotla lui, M. P. Lillna, precum ~i schimbului de scrisorl cu redactorul eartH sale, ceea ce ne-a ajufat sa clarlflcam aceasta problema.

In cazurile In care tnsa ne-au lipslt orice Iel de ltidlca\ii: a trebui! sii ne canducem numal dupa caracterul materialului. A~a au fast stabtllte partlle principale ale

1. "lntrodueere" ~i "Caracteristicu1".

2. "Mi~careB'~.

3. "Cu vintul'',

4. "Tempo-ri!mul".

.5. Incheierea, alc1ifuita din eapltolele "Schema a eeea ce s-a studlat ptna acum" ,,~iscujlile de Inchelere".

Ultimul capHol al clirlii trebula, dupa concePtla autorului, sa raspundii .la tntre: "Cum Sa c ne folosim de «sistem»?" S-a pastral conspectul acestui capitol ~i a de materiale stramutate din capitolul "Starea r,:enerala a adorului pe scena."

acesle materiale a fost tnchegatii prima discutie de tncheiere.

A doua discujie a fast alcatuita din manuscrisele allate in clorns, care repre-

. felurife versiuni ale unel singure teme gcnerale. .

EXisfa motive a se presupune ea acest rna terial, seris pesemne rna! ttrziu dedt era sorlit incheierH cartH care se publica acum.

Deoareee capitolul "Cum sa ne falosim de «slstem:." a ramas neispravit de autor, care au redacta! cartea nu le·a fast cu putinta Sa pastreze acest titlu de mare ~i au unit tot materia lUI sub un titlu convenlional "Discu!il de fncheiere".

Au fost tnserale tn carte, ca anelte, doua schite ale lui K S. Stanislavski giisite materia lele rezervate volumului al dollea din Munca actorulUi eu sine tnsu~i, nu au 0 legatura directli cu niei unul din Ire capltolele cartH. Ele cuprind concuelevli despre examene[e de s!tr*it de an ~i despre controlul stliril de scenice pe baza unor fragmen!e Improvlzate. Un sludiu neispravlt despre V8-

371

. it t lui pe scenf In acest sludiu, concluzla care

rlatele nuante ale starll de spin a ~:. or~1 ~ee de ci~dsprezeGe minute, pentru a se se refera la neces.italea unor exereltu z n • it I lela a actorulul" pre.

d . ·t iea necesara asa-num a "oa ,

transpune in stares e ~Plfl seen slla<ll de a ct~liga cunostlnte de islorie llterarii zinia un interes deoseblt, Ideea nece t "t nr I priviloate la sludlerea

r" . concreta este expusa n anexa . ,

etc. pe eale prac lea !p. . . 1- d I( S Stanlelavski ~i in alte tmprejurari

istoriel culturil pe epocr, Idee expnrna a e . .

~i reallzata deel in practiea. t t t . K S Sianislavsld tn legaturli cu pro·

In acsasta carte e. aduna a ~e a s:~:eri~1 care nu a fast tnsa tnchegat de el blemele lehnicll exleriaare de tntrucillPare'sa descoperi lipsuri aut in compozljla gene-

tntr-un tnlreg unic, De aeeea nu e greu unor capitole neisprjivlte de catre aulor,

I" t . lului dir\ii cit ~I in expunerea . . .

ra a ~ rna e~l~ , . I mill al dollea al Muncie actoruiui cu sIne tnsu~l, TotU~I, pregabnd pantru tipar vo u .. cit a fast eu putin\a, conceptia autoredactorll si-au trasat ca sc~~ s~l recol nlstt~~le, ~e extrem de importante, ale tnva\aturii rului ~! sa facll cunoscut cltltorl or a un e not,

lui Stanlslavskl des pre crealia actorulul.

I

TRECEREA LA INTRUCHIPARE

RedactorU: .

. .... anu; 19.,

K.. ALEXF:EVA

T. DOR.OHINA G. KRISTI

Ne-am inchipuit di astaz! nu vom avea 0 lectie obisnuita, ci una deosebita, mai tnttl pentru ca usa salii teatrulul era tnehisa !Ii apoi pentru ea Ivan Platonovici se agita tot tirnpul, intra ~i iesea tn graba din sala, tnchiztnd cu . gr~ja usa in urrna lui. Se vedea ca acolo se pregateste ceva, In al treilea rind, era un lucru neobisnuit ca pe coridorul pe care eram siliti sa asteptarn sa a'para persoane strains, neeunoseute de noi,

Printre elevi au inceput sa circule zvonuri. Se zieea ca aeeste persoane ar fi niste profesori noi pentru unele cursurl inexisiente, fantastice.

Printre ei erau .si vechli nostri profesorl de gimnastica, dans ~i

canto, cu care urrnaserarn aceste cursurl anul trecut, .

In sflr~it, 'u~ile misterioase s-au deschis, Rahmanov a aparut ~i ne-a . poftit pe toti sa intram.

Sala de spectacol a scolii era decorate intr-o oarecare masura dupa gustuI dragulul nostru Ivan Platonovici.

Un rtnd de scaune era rezervat pentru musafiri $1 tmpodobit eu ste-

gulete mici. .

Am citit pe stegulete : "canto", "a~ezarea glasului", "dictiunea", "felile vorbirii", "tempo-ritmuI", "plastica", "dansul", "gimnastiea'~, ", ."acrobatia".

- Oho 1... ne-arn zis noi, Teate astea trebuie faeute ?

Cudncl a intratsi Arkadie Nikolaeviei. l-a salutat pe noli nostri proapoi ne-a adresat a scurta cuvintare, ·pe care am stenograflat-o cuvtnt cu cuvint.

,,- Familia noastra scolara - a spus el - a sporit eu 0 serie tntreaga

oameni talentatl, cafe au acceptat eu bunavointa sa va tmparta$easca exta $i cunos ttntele lor.

Neobositul Ivan Platonovici a aranjat 0 noua dernonstrajle pedago, ca Sa intipareasca in mintea noastra aceasta zi memorabila.

373

Toate astea tnsearnna di ne-arn apropiat de 0 noua etapd importanta

a programului nostru. v •• •

Anul trecut s-a acordat un loc neinsemnat dezvoltaru trupului vostru.

In general a trebuit sa avem de-a face eu latura interloara a artei ~i cu psi-

hotehnica ei. :

Incepind de astazi, ne vorn oeupa de aparatul nostru trupesc de tntruchip are ~i de tehnica lui fizicii exterloara. Trupului ii e rezervat tn arta n~astd; un rol de 0 tnsemnatate absolut exceptlonala, Acela de a face ca viata creatoare invizibilii a artistului sa devina uizibilii.

Intruchiparea e importanta in masura in care ea reda «viaja interloara

a spiritului omenesc». • . . .

. V-am vorbit mult despre traire, dar nu v-arn spus TIlCI a suta parte din ceea ce va trebui sa cunoasteti prin propriu! vostru sentiment, cind va fi

yorba despre intultle ~i subconstient, _._

Sa ~titi ea acest domeniu din care va veti extrage materialul, rnijloacele ~i tehnica tralri], e nelimitat ~i plln de poslbilitatl. Nici metode~e pri~ care va trebui sa tntruchlpa]i tralrea subconstienta nu se pot numara. ~l ele trebuie adesea sase .Yntruchrpeze intuitiv.

Aceasts rnunca, inaccesiblla constientului, sta numai [a puterea naturii. Natura noastra e eel mai bun creator, artist ~i tehnician. Numai ea staptneste la perfectiune attt aparatele creatoare interioare de tralre ~i ln-

truchipare, cit ~i pe cele exterioare. . .

. Numai natura e In stare sa tntruchipeze sentimentele tmat:nale cele mai subtile, cu ajutorul materiel brute, care e aparatul trupesc ~l vocal de

tntruchipare. v • A .'

Totusi in aceasta rnunca extrem de grea, trebuie sa verum lTI aJ~-

" , tV t Ia tul de a nu schi-

torul naturii noastre creatoare. Acest ajutor :ons a ~ ap . d t,

lodi cl dimpotriva de a aduce la 0 flreasca periectiune ceea ce ne e_.a :

, , , .' _ . d t . _ regatun"

de natura. Cu aile cuvinte, trebuie sa dezvoltarn m?l ep~r e ~l sa ~. ul ,:.

aparatul nostru trupesc de intruchipare in asa Chip, tnctt toate partlle 1 ,;

eomponente sa corespunda adivitatii pe care ~-ade.stinat-.o natura. "

Trebuie sa cultivarn glasul ~i trupul artlstului pornind de la bazele naturii Insasi, Asta cere 0 munca sistematica ~i tndelungata, la care va chern. tneeptnd de astazl, Daca fnsa asta nu se va realiza, atunci aparatul trupesc de tntruchipare se va dovedi pre a grosolan pentru delicata care ii e sortita.

Asa cum nu poti reda flnetea lui Chopin cu un trornbon, nu vei sentimentele subconstlente cele mal delicate cu madularele needucat: aparatulul nostru trupesc drept materiale de tntruchipare, mai ales daca suna fals, ca instrurnentele musicale neacordate.

374

Cu un trup nepregatit nu poti reda ,cele mai subtileprocese ale vletii splrltuale omenesti, asa cum nu se poate ctnta Simfonia a noua de Beetho. ven cu nista instrumente dezaeordate.

Cu cit talentul e mai mare ~i creatia mai subtila, cu aUt cer ele 0 educatie ~i 0 tehnica mai tnaintata.

Dezvoltatf-va dec! ~i supuneji-va trupul poruneilor inh~rioare creatoare ale naturii ... "

Dupa aceasta cuvlntare, Arkadie Nikolaevici a prezentat profesorilor pe totl elevil, nu nurnal dupa nume ~i pronume, ci ~i ca artlsti, adica a pus pe fiecare dlntre noi sa joaee fragmentul sau,

Eu a trebuit sa interpretez iarli~i 0 'parte din scena lui' Othello.

Cum am jucat? Prost, pentru ca m-am aratat .pe mine tn rol, adlca rn-arn gindit nurnai 1a voce, la trup, la rniscar],

Dupa cum .se stie, silinta de a fi frumos nu face dectt sa incatu~eze ~i sa ineordeze muschii, lar orice tncordare e 0 piedica, Ea stranguleaza 'glasui ~i 'fun,piedica miscarlle.

Dupa vizionarea fragmentelor, Arkadie Nikolaevici a propus noilor proIesori sa ne puna sa facern ceea ce Ie va parea necesar Iiecarula dintre ei pentru a cunoaste rna! de aproape calitatile si lipsurile noastre artlstice, Atunci a fnceput un adevarat teatru de btlci, care a Iacut sa-ml pierd iar lrtcredersa In mine.

Penfru verificaraa ritmlcitiitii, arn mers dupa diferite masuri ~i va- . lori, adica dupa sunetuI notelor tntregi, dupa patrimi, opHmi ~i asa mai departe, dupa sincope, triolefe ~tc.

Era. cu neputinta sa nu rizl cu hohote la vederea blajinultri Puscln care, eu 0 ex.presie de preocupare tragicomica pe chip, rnasura cu past mari scena mica, curatata de mobil a, rara sa fie niei In tact, nid in ritm .. Nu rna! ~tia caror .unuschl trebuie sa se adreseze si de aceea se clatina in toate partite, ca un om beat.

Dar ibsen~tii nostrl, Umnovjh ~i Dtmkova I... Ei nu incetau sa comunice cu ei jn~i~i in tirnpul exereijiulul. Asta era .foarte caraghios.

Apoi fiecare din noi a fost pus sa intre pe rind din culise in scena, sa se apropie de 0 doarnna, sa se incline sl, dupa ce ii Iacea 0 reverenta, s'a-i sarute mtna, Svar piirea ea tema nu e compllcata, dar ce-a fost mai ales ctnd . Puscin, Umnovlh, Viunjov au ineeput sa·~i dea aere de aristocratl ! Nici nu mi-ar fi trecut prin cap ca stnt am de sttngaci.

Dar nu numai ei, cl chiar specialistii in exteriorizare, Veselovskl ~i Govorkov au fast la hotarele comtculul.

~i eu am provocat ztmbete, ~i asta m-a dobortt ...

375

E uimitor cum poate rarnpa luminata sa scoata rn evidenta *i sa rnareasca lipsurile *i tot ce e caraghios tn om. Actorul care sta tn.fata rampei este examinat eu 0 lupa care rnareste de mai multe ori ceea ce trece neobservat in viata.

Trebuie s-o tinem rninte, Trebuie Sa fim pregatiti pentru acest lucru,

1/

II CARACTERISTICUL

••... anul 19 ..

La tnceputul Iectiel de astazi, i-am spus lui Arkadie Nikolaevici ca inteleg procesul de tralre, adica acela de a crests *i a educa in mine elementele necesare pentru personajul reprezentat, ascunse tn suiletul celui care creeaza, dar ca tmi famine tulbure problema lntruchiparf fizice, a tnfati~arii rolului. Cad dad nu fad nimic cu trupul tliu, eli glasul, eu felu! de a vorbi, de a umbla, de a actiona, dacli nu gas~ti caracterletlcul corespunzator personajului, atunci cred ca nu potl reda viata spiritului lui Ornenesc 1.

- Da - a acceptat Tortov - rara infati$area exterloara, attt caracteristicul Iauntric, cit ,*i conlormatia sufletului personajului nu se vor transmite publiculul. Caracterlsticul exterior expllca, ilustreaza si in felul acesta . face sli ajungii ptna [a spectatorl conturul ~\liretesc:'inVizibil, interior al rolului.

- Intocmal, tntocmai, aprobam eu si Sustov,

-:- Dar cum \ii de unde sa obtin aeest caracteristie tizk, exterior? am

Intrebat eu.

- De cele mai deseori, in special la oamenii talentatl, lntruchiparea exterloara *i caracterlsticul personajulul creat se naste de la sine, datorita caracterului sufletesc, launtric, creat just, a expllcat Arkadie Nikolaevlci. In cartea' Viata mea in' arta stnt .date rnulte exemple de acest Iel, lata, de pllda, rolul doctorului Stockman' de Ibsen. De CUm a aost fixat caracterul adevarat al suiletulul rolulut, caracteristlcul Iauntric just, tesut din elemente alese dupa aceleasi criterii, nunnaidecit apar de la sine, nu se stie de unde, impetuozitatea nervoasa a lui Stockman, mersul lui dezeehilibrat,

'I

~;

I:

"

j'.

I Vez'l Viafa mea in ariii, capitolul "Linia social-political' ("Doctorul Stockman"). 'In. red. ruse).

377

gttul lui, cele doua degete ale mtinii tntinsetnainte sl alte acjiuni tlplce

pentru 'personaj. ,

- ~j dad nu se va ivi 0 asemenea tnttrnplare ferleW!.? Ce-i de Hicut atunci P l-am tntrebat pe Arkadie Nikolaevi.ci. - Ce-i de .fi:icut? Tii rnlnte csspunea, in Piidurea de Ostrovsld, 10- godnicul Axiusei, Piotr, explicindu-l logodnicei lui ce trebuie sa faea ctnd vor fugi, ea sa nu He recunoscutl : .. Inobizi un ochi ~i devii chior".

Nu e greu sa te ascunzl dupa propria ta tnfati~are, aconttnuat sa expliee Arkadie Nikolaevici. Cu mine s-a petrecut un asemenea caz, Am avut o cunostinta apropiata, care vorbea cu 0' voce adtnd, de bas, ave a parul lung, 0 barba mare !!Ii mustati tepoase. 0 data, pe nsasteptate, s-a tuns ~i si-a ras banba ~i mustatlle, Atunci l-au ieslt la iveala trlis1iturile rnlci, 0 barble scurta $i urechile clapauge, L-am intilnit, eu aceasta noua infati~are, la masa, la ntste cunostinte, Sedeam unul in fata altula ~i dlscutam, .. De cine imi aminteste ?" rna intrebam eu mereu,banuind cii mi-l aminteste chiar pe el. EI, glurne], :t~i prefacea glasul ~i, ca sa-!?i. ascundabasul, vorbea cu 6 v.~ su.bl\iire. lAm stat de yorba. cu el aproape .pina 'la smr~itul mesei, ca sicum arfl Iost 0 persoana ,pe care n-o cunosteam,

lata un alt C8Z. 0 .femeie foarte ,frumoasa a fost tntepata de o albina.

I s-a urnllat buza ~i i s-a strtrnbat gura. Asta i-a schlmbat de nereeunoscut nu numai expresia, dar ~i dictiunea. Inttlnlnd-o tnttrnplator pe un corldor, am stat de verba eu ea clteva minute, rara sa banuieso ca e 0 buna cunostinta de a mea ...

Pe dnd ne povestea aceste exernple din vlaja lui, Arkadie Nikolaevici a !nceput sa-s! iooh.ida usurel un ochi, asa cum se petrece ctnd ai un tnceput de ulcior, -j>i' a deschis celalalt ochl imai mull dectt trebuie, ridlclnd sprinceana. Facea lucrul asta usurel, melt chiar cei ce stateau aliituri de el nu-si diideau seama . llmpede. Schirnbarea asta atit de midi a dat la iveala ceva ciudat. El, Ilreste, a rarnas tot Arkadie Nlkolaevlci, dar ... pard un ~ltul, m care nu aveam incredere.· Ap.aruse tn el ceva videan, smecher si vulgar, care nu-i era proprlu. Cum nu se mal [uca cu ochii, devenea oblsnuitul Tortov, iubit de noi. Cum strtngea pleoapa, rasarea iara~i vic1enia josnlca care-t transforma fata.

- Observati oare - ne ex·plica Arkadie Nikolaevici - d inauntrul meu riimin tot timpul acela~i T<:'rtov ~i vorbesc tot timpul tn nU,mele propriei mele persoane, independent de faptul ca ochiul meu e inchis sau des-" chis, di. mi-e ridi<:ata sau nu sprinceana? Daea. a$ avea un !i:nceput de ul· eior ~i mi s-art iIllgusta ochiul din pridna lui, nu m-a~ schimba meu !,Ii a!? continua sii traies'e viata mea fireasca, normala. Alund de trebuie sa rna schirrib suflete~te din pricina cii string u~or 0 ,pleoapa ? sint acela~i fie d ~in ochiul de.schis sau tnchis, sprtnceana ridicata lasata.

378

. Sau sa spunem ca rn-a muscat 0 alblna, ca pe prietena mea cea fru-

moasa, !?i eli ml s-a strimbat gura. .

.. Arkadie Ni~ol~evLci t!7i srnfunba gura Ia dreapta cu 0 neobi~nuita veridl:l~ate, cu u~urmta, ~u sirnplitate si cu 0 perfecta tehnlca exterioara, Din pncma asta 1 se SOhlmba pronunjarea ~i Ifelul de a vorbi.

_. Oare. ?,in IjJricin~ a::este! desfigurarl exterioar.e, nu numat a Ietei, ci ~l a vorbirli - continua el cu un Iel de a rosti foarte schimbat - trebuie sa. sUf:re latura interloara a persoanel mele ~~ a traJrLi fire$tl? Oare irebuie ~~ ~ncetez ~~ Iiu eu lnsumi? Mit tntepatura albinei, cit ?i strirnharea ,ilzlca a gum, nu trebule sa influentezs asupra vietH spiritulu] meu o~enes: ,~ar a ~hiopata de /piIdii (Tortov tncepu sa sohioapete) sau a avea miinlls paralizate (un aceeasi dip a 'pardi nu mai avea uniini) a fi ('?co~at (&~ina~ea~ I~i capatli ~s.pectul corespunzator) , a avea talpiie picioarelor rasucite mauntru sau in alara (Tortov urnbla tntr-un fel !?i in celalal.t) sau .a.;;ezarea nepotrlvlta a rntlnllor, ori prea in fata, ori prea in spate (.~l una ~l alta au fost pe IDe aratate) ? Oare toate aceste amanunte extenoare au v~eo_ legatura ~u trairea, cu contactul ~i intruchfparea?

.E~au ~Imttoare usurinta, simplitatea, firescul cu 'care Arkadie Nlkolaevici realtza. pe loc, fara pregatlre, acele cusururl fizice, adica ~chiopata, dev~nea parallzat, se cocosa, f~i sucea rntlnlle ~i picioarele tn .felur!te chipun despr~ care vorbea tn explicatiile lui.

- Dar <ceo trucuri fiz!c~ neO~i~nuite, care tl schlmba complst pe in-

. t:rpretul rolului, se pot ,gasl folosindu-sa glasul, vorbirea si rnai ales ros~lrea co.nsoanelor 1 E a~evarat 'Ca glasul cere, la 0 schimbare de registm I~ vorb_l:e, 0 I ~ezare 9/l -studiere b:ma, justa, ca jara ele e irnposjbll sa ~otb~h rnult t.lmp pe nob~ :foarte ridlcate sau, dlmpotriva, pe note foarte joase, In ce priveste rnodificarea rostirii ~i mai ales a consoanelor, asta se face foarte sirnplu : trageti Iirnba inauritru, adica faceti limb a mai scurta (tn acelasi timp Tortov facea eeea ce spunea) !?i numaidecit yeti vorbi alt-

. fel, tntr-un tel care aduce arninte de rostirea englezeasca a consoanelor.

Sau, di~po~r~v.a, Iungi]! lim~a, scojind-o usor din gura . (Tortov mcu ~i asta) ~I vetl ajunge 1a 0 roshre prosteasca, peltlca, care, dupa un timp de exercltlu, Vii fi utila pentru "NeispravHu[" sau Balzaminov.

v S~u alkeova: incerc1!-ti sii dati gurii voastre 0 a~ezare neobi~nuita ~i va ve~1 forma un fel nou de a vorbi. De ,pilda, 11 tineti minte pe englezul •. cunoscutul nostru comun? EI avea 'buza de susfoarte scurta ~i dinUi din fata foarte lungi, <:a de iepure.Facet! o· buz~ scurta ~i dezvaluiti-va dintii.

- ,Cum s·o trucem: am vrut sa incere ~i eu eeea ce spunea Tortov.

- Com? Foarte slmplu I a raepuns Arkadie Nikolaevid, scottnd din

buzunar 0 batista !?i frectndu-'~j gingia ~i partea interioara a bUilei de sus, ca sa Ie USUce. ·Apoi t~i ridi>Cii pe neobservate buza, prefiktndu-se ca t~i ~terge buzele eu batista, l!?i tndeparta mina de 1a gura: ~i noi vazuram in-

379

tr-adevar dintii de iepure ie~i~i in afara $'i buza de sus scurta, ridicata in sus, izbutind sa se tina. asa .pentru ca se lipise degingiile uscate de deasupra dlntllor,

Acest true fizic ni lea ascuns pe obisnultul Arkadie Nikolaevici pe .care

"I y,

1 cunoastern atit de bine. Se parea d in ,rata noastra se afla un englez au-

tentic, Te minunal CUlm se schimbase totul tn Arkadie Nikolaevici a data eu aceasta buza scurta, prosteasca .;;i cudlntlt ie~'i·ti i!n Mara; ~i rostirea, .;;i glasul devenlsera altele, ,*i Iata ~i ochli, ~i chiar [tot felul lui de a se tine, si mersul, ~i mtinile, ~i picioarele. Mai mult chlar : psihologia, sufletul parca i se nascuse a doua oara, ~i totusi Arkadie Nikolaevicl nu schlrnbase nlmlc iniiuntrul sau, Peste 0 clipa a paraslt trucul cu buza ~i a continuat sa vorheasca ca el tnsusl, apol, dupa 0 clip a , a dus din nou batista [a gura, sl-a sters cu ea gingiile ~i partea dinauntru abuzei, a rldicat-o ~i s-a transform at din nou in englezul pe care ac um il cunostearn.

Totusl, ctnd l-am prins, a fast evident ca pentru el 1nsu~i Ichiar era un lucru neasteptat faptul d, 0 data cu trucul cu buza, trupul lui, plcioarele, miinile, gttul, ochii ~i chiar glasul i se schimbau singure ~i capatau 0 caracteristica fizidi corespunzatoare cu buza seurtata ~i cu dintii lung], Asta se .faeea intuitiv. Nurnai du.pa ce am urrnarlt ~i verificat noi rn~ine acest fenomen, Arkadie Nikolaevici I-a recunoscut ca valabil, Nu Tortov ne-a explicat noua, cl noi lui (celor dinarrara Ie e mai .lirnpede) ca toate oaracteristicile aparute intuitiv corespund !ii cornpleteaza imaginea domnului cu buza scurta si cu dintii lungt; care aparuse printr-un simplu true exterior.

Patrunztnd mai adinc in el!li observind ceea ee se petrece tnauntrul lui, Arkadte Nikolaevici a remarcat ca ~i in psihologia lui s-a petrecut, ,fari! voie, 0 mlscare lmperceptibila, pe care ti venea greu s-o desluseasca dintr-o data.

Firests ca datorita imaginii exterioare s-a nascut ~i 0 imagine psihicf noua, corespunzatoare, deoarece cuvlntele pe 'care, dupa cum am observat noi, a lnceput sa Ie spuna Arkadie Nikolaevicl erau slriiine de eI. Si dictlun,ea proprie lui s-a schimba t, eu toate eli gindurile pe care ni le explica erau ale lui, autentlce, adevarate.

La lectia de astaz! Tortov ne-a arstat concret 'CUm se poate crea caracterlstica exterioara tn chip intuitiv, precum ~i .prln procedee ipur tehnice, printr-un simplu true fizic,

Dar unde sa gase$ti aceste trucuri > lata tntrebarea noua care a tnceput sa rna urmareasca $i sa rna nelinisteasca, Trebuia oare sa Ie studiem, sa Ie nascocir_n, sa Ie luam din viata, sa legasim lntimpHitor, sa Ie seoatem din carti, din anat~mie ? ...

- $i una !Ii alta, ~i a dncea$i a zecea, ne-a explicat Arkadie NikolaevicL Fieeare sa obtina a'Ceasta caraeteristkll exterioara de la el, dela

380

altii, din vlata reala !ii imaglnara, din intuijie sau observindpe el insusl ~i pe altH, din experienta cotldiana, de la cunoscuji, din tablouri, onivuri, desene, carti, povestiri, romane sau din simpla intimplare, e totu;a. Nu~a~ ... in toate aceste cautar: tn alara, nu va pierdeti pe voi itl$iva. Da, lata ce Yom face, a.nascocit pe Ioc Arkadie Nikolaevici. La leotia urrnatoare vom organlza 0 mascaradd.

?1 ... Nedumerire generala.

Fiecare elev trebuie sa. creeze 0 imagine fiziei'i !ii' sa se ascunda indaratul ei.

- 0 mascarada P Imagine firzica? Ce ,fel de imagine fizica ?

- 'Oricare I Aeeea 'pe care 0 sa v-o alege]t .voi singuri, ne-a lamurlt

Tortov. Un negustor, un taran, un militar, un spaniol, un aristocrat, un ,1ntar, 0 broasca, ce yeti gasi de cuviinta. Garderoba !ii grlma vor n prevenlte. Ducetl-va acolo, alegeti-va costumele, perucile, podoabele.

Aceasta veste a prictnutt Ia inceput nedumerire, apoi Hlimaciri ~i presupuneri .;;i, in sfir?!t, un interes ~i 0 insuiletire generaIa.

Fiecare nascocea in sinea lui, curnpanea, ~i nota, r~i schlta pe furls, pregatindu-se sa aleaga personajul, costurnul si grima. Numai Govorkov, ca tntotdeauna, raminea rece ~i indiferent.

.•... atlu/19 ..

Astazi toata clasa a alergat rpe la garderabele teatrului: unele se gilseau Ioarte sus, deasupra foaierului, iar altele, dlmpotriva, foarte jos, dede-

subtul salii de spectaeol, la sub sol. .

N-a trecut nid un sfert de ora ~i Govorkovsi-a ales tot ce ~i trebuia !ii aplecat, Nici altii n-au -tnttrziat multo Numai Veliaminova ~i cu mine nu puteam Iua o . hotartre definitivii.

Ca oricarei feme! cochete, ei Ii fugeau ochii $1 se zapalCise de tot din prlcina nenumaratelor toalete frurnoase, In ce rna priveste, nici .eu nu stlam inca pe cine voi reprezenta isi .rna. bizuiam in alegerea mea pe tntlIrnplare,

pe noroe. • . "

Speram eii, exarnlntnd cu atentie tot ce mi se arata, aveam sa dau de un .costum care sa-mi sugereze un persona] care sa rna .atraga,

Atentia mea s-a oprit asupra 'unei simple redingote din vremea noastra. Era un lucru rninunat, un material nernaivazut de mine de culoarea nislpului-verzui-cenusiu, Ea parea decolorata, acoperita de :Uucegai$i praq amestecat ell cenu~a. Mi se parea ca omul imbraeat tntr-o asemenea haina va fi ca 0 stafie, Ceva rubia· perceptibil, dezgustator, putred, dar in acelasi timp groaznic, fatal, Ifremata lnauntml meu crnd ma uitam la aceasta haina veche.

Daea a~ alege 0 palarie !Ii manu$i in acela~i ton, 0 indiltaminte necuratata, IPrfifuiUi, cenu~ie; dad mi-a~ ,face un maohiaj ~i :mi-a~ pune 0

, !.,

"

,

,

381

peruca tot cenusie-galbule-verzule, decolorata, eu a euloare nedefinita, potrivita cu culoarcasl tonul stofei, atunci ar iesi ceva sinistru.; Ceva cunoscut ?t •• , Dar atunci nu putearn inca sa-rni dau seama ce anume,

Costumul alcatuit din trei bueafi a fost pus deoparte .:;;i mi s-a ragaduit ca mi se vor alege manus! ~i un cilindru la fel cu peruca ~i barba. Dar eu nu m-am cnultumit cu asta 17i am continuat Sa rnai caut, p.ina In ultimul moment, cind amabila responsabila a garderabei rni-a declarat ca trebuie sa se pregateasca psntru spectacolul de seara,

N-am avut incotro, a trebuit sa plec, rara Sa rna Ii hotarlt $i Hira sa am alta rezerva dectt haina rnucegalta.

Am plecat de la garderoba alarrnat, nedumerit, muncit de 0 problema: cine e acela pe care-I voi imbraca tntr-o asHel de vechltura ?

Din acel moment ~i ptna la masearada fixata peste 0 saptamina, se petrecea tot tirnpulceva cu mine. Nu erarn eu lnsurni, a~a cum rna simtearn de obicei. Sau, mai bine zis, nu eram singur, ci cu cineva pe care-I cautarn iiiiiuntrul rneu, dar nu-l putearn gasi. Nu, nu era asta l Inni traiarn viaja obisnuita, dar ceva rna irnpiedica sa rna inchin ei in tntregtme : ceva lrnl

. diluase viata oblsnuita, Parca rn locul unui yin tare, mi se ser-vise 0 bautUra dlluata cu ceva necunoscut. Bautura diluata Iti aminteste de gustul care-]i place, dar numai pe [umatate sau pe sfert. Simtearn numai mirosul, aroma vietii rnele, dar nu tnsa$i viata. Totusi nu, nu era nici asta, pentru ea nu sirntearn numai vlata mea oblsnulta, dar ~i a alta viaja, care se desfa$ura in mine ~i pe care n-o cunostearn destul. Ma dedublasem. Simtearn viata obisnuita, dar saparea ca intrase in ceata. Cu toate ca :priveam obiectul care iml atragea atentia, nu lzbuteam sa-l vad ptna la ·ca.pat, ci nurnal in linii generale, Hira sa patrund in toata adtncimea esentei lui. Gtndeam, dar nu pina la capat : ascultam, dar nu pina la capat: miroseam, dar nu

. ptna la capat. Jumatate din energia *i capacltateamea omeneasca plecase undeva :ji aceasta !plecare hi slabea $i dilua energia ~i atenjia, Nu lsprayearn ceea ce tncepeam. Parca simtearn nevoie sa tmpllnesc altceva, lucrul .cel rnai important. Dar ctnd ajungea""m alci, 0 ceata pares tml acoperea constilnta *i nu rnai injelegeam ce urma, rna pierdeam ~i madedublarn. Obositoare ~i chinuitoare stare I Ea nu rn-a parasit a saptamina tntreaga si, eu toate acestea, problema persoanei pe care a voi reprezenta la mascarada ·nu se urnea din loc_

Astli-noapte m-am trezit ~i am tnteles totul. Cea de a doua viata. pe care am triiit-o tot timp,ul, paralel eu cea obi~nuita, a fost misterioasa, subcon~tie~ta .. Tn ea se savtr~ea ununca de dutare a acelui om mucegait,

al drui costum il gasisem intimplator. .

382

_ ~otU~i. ~umeri~~a ~ea n-a durat mult ~i a plerlt iarfu;;i. Eram din nou

chlnuit de msomnu din priclna acestei rteslgurants 1 .

, Parca a~ Ii uitat, parca as Ifi .pierdut .cevapecare nu puteam hicisa Im-I ~~~c arm,inte, ,niei . sa-l ~asevsc. Era un chin' si, .tn acelasl limp, daca

un vraJltor rrn-ar fl propus sa rna vindeee de aceasts stare CLOne stl t

v f t t ' y ie, poa e

ca n-as 1 accep a .

Si iata. tniC8. 0 chlda-tenie pe care am descoperit-o in mine.'

Eram sigur,' !ara indoiaia, ca nu voi glisi lmaglnea pe care 0 cautarn, C,u ,toate a,stea, e~u,tam mai departe, Nu scaparn din vedere in zilele astea

mCI una dintre vltrlnele cu fotograftt de pe strada st statearn mult ti '

Iata I .. d tret I y Imp In

\<!, o~, p,nv.m per . e e expuse ~i straduindu-rng Sa inteleg ce fel de oa-

rneni smt C~l c~e au fost fotograHati. Se vede ca voiam Sa gases<: prlntre ace~e chipurl pe eel de care aveam nevoie. Dar se pune intrebarea : de c: nu intrarn la fotogra{ ~i nu eercetam mormanele de .fotografii care se gaseau ~cO~O? ~i ltnga uslle anticarilor se aflau grarnezi de {otografii murdare, prafulte, Cum de nu profitam de acest material? Cum de nu-l cerc~tam? N-am cercetat tnsa dectt un singur pachet, pe eel rnai rnlc, alene ~L an-am d~pa!tat ,eu scirba de celelalte, ca sa nu-ml rnurdaresc mlinile .

Ce se mhmpla? Cum sa explic aceasta inerjie !?i dualitate? Cred ca ea ~e datora u?ei, certitudini inconstiente, dar care crestea tn mine, certit~dl~ea [~ptululca domnul de culoarea prafulUi ~i mucegalulul va prinde vlata, mal devreme sau mai tirziu, ~l rna va scoate din incurcatura Nu merit1i Sa caut~, nu se. ,po ate. -gasi ceva mai bun declt ornul mucegait:', 'tmi spunea, probabil, voeea. subconstienta inauntrul meu.

Am mai trait $i .alte clipe ciudate.

,Am me~s p~ strada ~i deodata lIiII1 tnteles totul. M-am april ~i am tncremen!t, .ea s~ p,r~d lP~na la,e~plit ceea ce 'imi pica din senin ... Inca 0 clipa, ?~ua ~I as fi Iprms totul, rpma la capat.; Dar peste zece secunda, ceeace se . Lv~se cu .otteva minute mal tnainte in sufletul meu se destriima, iar eu ra-

mmeam rar cu un semn de intrebare tnauntrul meu.

'.' Alta data rn-arn surprins cu un umblet lipslt de ritm, care nu-mi era

i propriu sl de 'Care n-am putut sa rna dezbar dintr-o data.

Iar ncaptea, in tnnpul inscrnniai, ,fmi,frecam indelung palmele una de tntr-~ ~iP ciuda,t. Cine. si Ie freaca asa P rna tntrebam eu, dar nu sa~ml adue ammte. ~ham numai ca ace! care a face 'are mtini mici reci, tra.n~ir~t~, ~u ~ Ipalmele ro~ii, ~oarte rO$ii. E dez·gustator s~ aceste m1am mlCI, fara oase, Cine e el? Cine e ? ...

•• , •. anul 19 ..

In a:ea~t~ stare d~ dedubl~re, de incertitudine ~i de netneetate ~i za• cautan, am veTIlt. rncabma comuna a elevilor, de l,jn-ga seen a ~eolii. mceput, am fast cupnns de dezamiilgire. Ni se repartizase a eabina eo-

383

muna unde trebuia sa ne tmbracam ~i s,a ne rnachlem toti laolalta, nu fiecare ~eparat, ca atunci, la spectacolul experi~ental de pe sc.ena. m,are I. Ga: iagia, agitajia ~i dlscutiile te tmpiedicau sa te concentrez.l. Si, m acelasl timp, slrnteam d. momentu! tnve!}minUirH mele pentru prima oara tn redingcta mucegalta, ca si momentul puneril perocii galbene-cenu~H, a barbii !}i celorlalte, e extrern de .lmportant pentru. mi~e. ~umai ele puteau sa-mi sugereze ceea ce cautarn in chip subconstient rn rnme, In acest mo-

ment irni pusesem ultima nadejde, . . •..

Dar rna tmpiedlca tot ce se Ipetrecea tn jurul meu. Alatun de m~ne sedea Govorkov, costurnat tn Mafisto. I~ pusese un costum negro ~.amol, foarte bogat, ~j toti, eel din jurul lui se mlnunau u~ttndu-~e ,Ia el: A~tll .~ureau de rts privindu-l pe Viuntov, care, pentru a parea batfln, :~l mlzga~ls.e lata coptlareasca cu tot felul delinii ~i puncte, ca pe 0 harta geograhca.

Sustov rna, sup ara pentru ell. se multumlse ICU u~ cost~m, banal ~i cu ~fati~area "generala' a frumosulut Skalozuo. E :devarat ,ca ~1 ,lna~ta ~rva ceva neasteptat, deoareee nlrneni nu banuia ca sub halna lUI obisnulta, Jarga, se ascunde .un trup Irurnos, zvelt, cu nlste "picioare In:inunate, d:epte.

Puscin rna amuza prln tendinl;a lui de a pa:ea un aristocrat, ~tre~te cll ~i de data aceasta nu Izoutlse, dar nu put~am sa nu r~:mo~~t:m ca avea prestanta. Parea trnpunator cu machiajul IUl, cu 0 barb a m~r~llt~, cu ghete .. cu toeuri tnalte care-t tnaltau statura, Mersul prudent, prlcinuit pesernne . de toeurile tnalte, ti dadeau 0 leganare pe care n-o avea iJn viata, Veselovski tie-a arnuzat ~i elpe toti ~i ne-a facut sa-l aorobsrn prin tndrazneala lui nsasteptata. Lui, saWiretului, dansatorul~i de bal;t ~I ~~cJa~at~rului d~ opera, i-a trecut prin cap sa-~i trnbrace halna l~ngapmav in pammt a luv• Tit Tittel Bruskov, cu salvari ~.i eli vesta colorala, cu burta mare, cu barba

*i pieptaniitura "a 1a russe". . .. .' _ .

Cabina noastra, a elevilor se urnplea de exda.matu, cum se mtLmpla la

cele mal oblsnulte spectacole de amatori.

_,. Ah! E lmposibil.sa-l recunoastem 1 Tu e~ti oare? Ulrnitor I

nu rna asteptarn I ... etc .... etc. ... ." .... . • .

Aceste exclamatll rna scoteau din sarlte, larcuvmtele de tndOlala ~ •..

de nemultumire aruncate la adresa mea rna descwrajau complet. . .

. _ Parca nu-i cum ar trebu;! NIll ~tiu, e eeva .. , de netnteles. Cme e

el ? Pe cine reprezin\i ? . . v

Cum sa asculti toate aceste ·observatii ~i tntreb1iri., dnd n-al ce ras-

punde la ele I v' v .

Cine e cel pe eare-Ilreprezint? De unde sa ~tlU 1 Daea a~ putea

a~ spune eu mai tntti dne slnt 1 . v • v

Dracu sa-l ia pe acest ba-ietandru care ne machlaza 1 Pm~ n-a"

~i n-a facut din chipul meu mutra unui blond teatral, banal, pahd, ~a

I Vezi Munca actorulul cu sine l/1Su~r, partea I, capltolul I

384

learn pe cale de a descoperi taina. Un tremur marunt ma cuprinsese pe cind rna Irnbr acam treptat In costurnul vechi, trnl punearn peruca sl-ml llpearn ba~ba. ~i vmustiitiIe. D.aca v a* fi ,fost singur tn incdpere, fara ambianja care rna distragea, probabil ca as Il tnteles cine e necunoscutul melt rnlsterios. Dar gaiagia ~i Ilecareala nu rna lasau sa ma retrag tn mine, rna tmpledicau

.sa surprind acel lucru neinteles care se petrecea inauntrul meu. .

In sftrsit, totl s-au dus sa sa arate lui Tortov pe seena scolli, unde era ~ontat salonul Maloletkovei. En sedearn singur tn cabina, inbr-o completa prostatie, prlvindu-ml fara nadejde in oglinda chipul banal-teatral, Ineepusem sa socot cauza plerduta *i hotartsern sa nu rna arat, sa rna dezbrae si sa rna demaehiez cu ajutoruI unel creme verzi, scjrboase care se a!la ,Hnga mine,. ~i-am, mulat ,de.getel,e in ea ~i am tntins-o pe' fata, ca sa-rm scot rnachlajul ... ~l ... am Intlns-o ... toate culcrlls fonduIui s-au dlzolvat ca tntr-o acuarela rnulata eu apa.; ~i a ramas tn urrna lor un ton veraui-ceouslu-galbut, asernanator cu costumul, Era greu sa deslusestl unde . era nasul, unde-s ochll, unde-s buzele, Mi-am minjit user cu aceasta crerna

barba ~i rnustajile Ia Inceput, iar pe urrna toata peruca., In unele parti par.ul s-a Ilpit rndlcit de cap, s-a adunat tn ctlti., Apoi, pares in delir, tremurtnd, cu inima b1Htnd, mi-am acoperlt complet sprincenele am dat Ctl pudra In unele locuri... ml-arn uns mtlnile cu culoarea verzuie $i palmele cu roz-deschls .. , rni-am deranjat cravata, mi-arn potrivit costumul, Faceam toate astea repede $i SigUT, pentru di de data asta stiarn cine e eel pe care-l voi reprezenta, cum arata 1

Mi-am pus cilindrul putin tntr-o parte, pretentlos, Simteam d pants·lo~ii avuse:e:a ~i~dva 0 eroi~lii eleganta, darca acurn erau rosl, uzati, Ml-am pOtflVlt picioarele dupa cutele care se formau $i le-am inters tare cu virfurll« tnauntru, Plcioarsle parca erau .ttmpite acurn, Ati observat oare ea unit oarneni au picloare ttmpite? Asta e tngrozitor I Fatii de sse-

. menea oameni am un sentiment de sctrba. Multumita 3$ezarii neasteptate a ptcioarelor, erarn mal scund si rnersul meu era altul, nu al meu, Tot trupul mi se inclinase .spre dreapta, Imi lipsea un baston. Se afla unul aruncat pe aproape~ I-amIuat, cu toate ca nu se prea potrivea cu ceea ce tmi

tracea :mie prin minte... .

. fmi mai [ipse a 0 pana de gisea la ureche sau in gura, intre dinti. Am trimis ucenicul croitor sa-mi caute una *i, in a~teptarea tntoarcerii lui, ~m.~lam p:in .odaie, simtind cum toate niadulalf,ele mere, cum trasaturile ~i lmnle Ifetel t~l gaseau de la sine pozitia justa ~i se afirmau tn ea. Dupa ee am ~acut O'ooI,ui camerei de vreo dloua, trei ori eu un mers ~ovaitor, lipsit de nlm, am aruncat in treadt 0 pr;ivire tn oglinda $i nu m-am lI'ecunos-eut. De. atund, de dnd rna privisem ultima data, se savir$ise 0 rena$tere.

- EI e,el e L. am exclamat, neputtnd sa staptnesc bucuriacare rna inabu~ea. De rni-ar aduce rnai repede pana, sa rna pot du~e pe stena !

385

Pe cu[ear au rasunat nlste pasi. Se vede <:ii e balatul care-rnl aduce pana de gtsca 1m-am gtndit eu ~i m-am repezlt in tntlmplnarea lui. La

u~a m-am ciocnit de Ivan Platonovid_' .

- Esti grozav I a explodat el fara vole la.vederea mea. Dragul meu I Cine e asta? Ce lovitura I Dostoevski? ,;Sotul Vesnlc", poateP Dumneata

e·~ti? Nazvanov? Pe cine reprezlnti P .

- Criticul,am raspuns eu ell 0 voce strldenta, ascutita.

- Ce fel die critic, prietene, rna intreba Rahrnanov, z1ipacit pujln 'de

privirea mea obraznica ~i patrunaatoare, Mii sirnteam 0 lipitoare care s-a infipt tnel.

- Ce rei de critic? am tntrebat cu 0 dorlnja fati~a de a jigni. CriticuI, locatarul lui Nazvanov, Exist, ca sa-l impiedic sa lucreze. 0 bucurie lnalta : cea mai noblla destinatie a vietH mele I

M-am mirat ~i eu de to nul obraznlc, resplngator, de privirea fixa, stiiruitor tndreptata asupra lui ~i de cinica !ipsa de polite]c cu care rna purtam cu Rahmanov, Tonul ~i siguranta mea I-au intlmidat. Ivan Platonovici nu ~tiai ce atitudine sii ia f1).ta de mine ~i de aceea nu stia ce sa spuna, Se zapacise.

- Sa mergem ... rosti el cu 0 voce .~ovaielnica. Acolo, au inceput de

mult. '

- Sa mergem, dad au tneeput acolo de mult, l-am imitat eu, far~ s.a rna mlscs! patrunztndu-l obraznic cu privlrea pe interlocutorul rneu intimidat.

S-a ~it 0 pauea penihilji, Nlciunul dintre nol nu seclintea. Se vedea ca Ivan Platonovlcl ar fi dorit sa puna cap at clt rna; repede scenei acesteia, decarece nu stla curn sa se poarte. Spre norocul lui, tn acest • moment intra in fuga baiatul eu pana de gtsca, l-am smuls-o ~i am strtns-o inure huze, Fiicind asta, gura mi s-a tngustat ea 0 crapatura, dreapta ~i rea, jar virful subjire, ascujlt al penei, precurn sl celalalt capat al ei, lat ~i cu fulgi, i~tensifieau si mai mult ironia muscatoare a expreslel generals a J.ete! me1e.

- Sa mergem! a rostit tncet si aproape sfios Rahmanov.

- Sa mergem I 11 parodiam eu ironic ~i obraznic,

Ne-am tndreptat spre scena, Ivan Platonovici nu cauta sa-rni Intilneasca privirea, Ajungmd in salonul Malo letkovei , nu m-arn aratat dintr-o rciata. La tnceput rn-arn ascuns dupa caminul cenusiusl, din dosul lui, tip-

:til-tiptil, mi-~m aratat profilul eu cilindru. .

In aeest timp, Arkadie Nikolaevici ti examina pe Puscin ~i pe ~us.tov; adica pe aristocrat ~i pe Skalozub, care abla acum facusera eun.o~t~nt,a unul cu altul ~i spuneeu prostii, deoarece altceva nu puteau vorbl, llmitati d'e capacliaiaa inteligentel personajelor reprezentate.

386

Ce-i asta ? Cine-i asta? spuse tulburat Arkadie Nikolaevici. Mi se pare mie sau sade clneva acolo, Irnga camin > Ce dracu I Toti au fost examlnati, Atunci cine e asta? Ah, da, Nazvanov ... Nu, nu e eL.

- Cine estl ? rn-a intrebat Arkadie Nikolaevici foarte intrigat.

- Critical, rn-am reeomandat eu, rldlctndu-rna pujin. In clips asta,

pe neasteptats chiar pentru mine, piciorul meu stupid s-a rnlscat inainte, trupul ml s-a strtmbat ~i mal multIa dreapta,mi-am . sees exagerat de delicat cilindrul ~i am facut un salut politicos, Dupa aceea rn-arn asezat ~i lar ro-am ascuns pe jurnatate dupa camlnul eu care aproape rna contopearn ca ton, .

.:.... Critlcul ? a repetat Tortov nedumerlt,

- Da. lntirn, am exp.licat eu cu 0 voce sctrttitoara Vede]i pana ... e rO(l511:.. din rautate, Daca 0 muse uite asa, la mijloc ... trosneste ~i vibreaza.,

In aceasta clip a, eu totul pe neasteptate, a izml.enit din mine un sunet strident sl ascutlt in loc de rts. Am ramas ~i eu inmarmurit in fata acestul lucru neasteptat. Se vede ca ~i pe Tortov I-a influentat puternic acest lucru,

- Ce dracu? a exclamat el. Ia vlno lncoace, mal aproaps de lumina. M-am apropiat de rarnpa cu mersul meu sovaielmc, cu picloare prostesti,

. - $i al cui critic Intlm e~ti? rn-a tntrebat Arkadle Nikolaevici, cu

ochii ajlntiti asupra mea, -nerecunosdndu-ma parca. - Al colocatarului meu, am sulerat eu. .

- AI carul colocatar > rna Iscodea Tortov,

- .AI lui Nazvanov, am recunoscut eu cu modestie, laslnd ochii in

jos ca 0 fatL_ -.

- Ai izbutlt sa te bag! in sufletul [ui P imi dadea Arkadis Nikolaevlcl

replicile necesare.

- Am fost instal at.

- Decatre cine?

Sunetul strident ~i rtsul rna tnabuseau din nou, A trebuit sa rna lini~tesc inainte de a raspunde,

- De catre el insusi, Arti~tii ii lubesc ope eel care ii str-ica, lar crlticul.,

o noua explozie de sunete strldente si de rts nu m-a lasat sa-rni sHr. ~e3'C gtndul. M-am lasat tntr-un genunchi, ca sa-4 privesc mal staruitor " pe Torjov.

- $i ce poti dumneata sa critici P Esti doar un ignorant rna certa Arkadie Nikolaevlol.

- Tocmai ignoranjilstnt eel care' crltlca, m-am aparateu.

.,

387

_ Dumneata nu pricepi nlrnic, nu poti nirnic, continua sa ma insuIte Torjov,

_ Tocmai eel care nu poate dli .lectli, am raspuns eu, asezindu-ma

eu alectare pe jos, In Iaja n ampel, Hnga care statea Arkadie Nikolaevici. _ Nu-l adevarat, durnneata' nu esti un critic; ci pur $i simplu un ctrtitor. Un fel de paduche, de plosnlta. Ca ~i durnneata, Insectele acestea nu sint primejdioase, .dar nu te Iasa sa traiesti.

_ Corisurn ... tncetul cu incetul.; netncetat, am sulerat eu.

_ Ce lighioana I a exclamat Arkadle Nikolaevlci cu 0 minie slncera. _ Vai 1 Ce still m-arn culcat eu lYnga ramps, cochettnd cuTortov. _ Paduche de plants I a strigat aproape Arkadie Nikolaevicl.

_ Asta e bine I. .. Ioarte, foarte bine 1 cochetarn eu acum cu neruslmire eu Arkadie Nikclaevicl. Padtlchele de planta nu poate fi tndepartat eu apa, Undee paduchele, acolo e mlastina ... iar in mlastina roiese dracii, !?i rna .allu ~i eu.··

Cind trnl aduc amlnte acurn de acel moment, rna mir eu singur de tndrazneala sl de obraznlcla mea de atunoi, Am ajuns sa .fIirtez en Arkadie Nlkolaevlci de pares ar fi [ost 0 Iemeie draguta, ~i chiar am atins cu degetul unsurcs al mtinii mele crispate ~i apoi cu palma el rosie obrazul ~i nasul -profesorulul. .. Mi-a venit porta sa-l mtngtl, dar el a tndepartat, instlnctlv !?i eu scirba, min a mea ~i a lovlt-o, Eu am strlns pleoapele sl, prin crapaturile lor, am continuat sa-: arunc priviri cochete. . _

Dupa 0 $ovaiaia de 0 clipa, Arkadie Nikolaevici rni-a prins deodaUi Cli dragoste amtndoi obrajii tn palrnele lui, rn-a atras spre el ~i rn-a sarutat cu cal dura, soptind :

- Bravo, 0 minune 1

$i in acelasi timp, sirntind ca l-am rntzgalitcu grasimea de pe Iata

mea, a adaugat :

_ Vai, ultati-va ce a faeut din mine. Acum, tntr-adevar ca nici cu

apa nu se curata. . .

To]i s-au repezltsa-l curete, 'Iar eu, parca ars de sarutul lui, am sarit, am facut un fel de miscare de enirechai 1 ~i am fugit de pe scena cu

mersul rneu propniu, al 'lui Nazvanov, In aplauzele generale. .

Mi se pare ca iesirea mea de un minut din rol sl aratarea personalt-, latii rnele adevarate a accentual *i mal mutt trasatUirile caracteristice ale rolului si retntruchlparea mea tn ~1. Inalnte dea iesl din scena, .m-am

. opnt $i am intraf din nou, pentru 0 eliJl'8, in rei, ca sa repet la plecare sa- ,

lutul afeetat al curtitorului. .

In acel moment, tntorctndu-ma in directia lUi Tortov, am ohser.vat cl, ell .batista in mtna, s-a oprit din !?ters, a incremenit ~i rna sorbea privirea.

1 In I. franceza In original - pllpu~a de balet (n. red. rom.).

388

chlparea se creeaza dupii un .ritual tnalt, olne stabllit. Ei stiu cum se joaca fiecare rol din repertoriul universal. Pentru asemenea actori toate rolurile sint fi~ate o~ ~ata penjru totdeauna, conform unui sablon legalizat. N-ar putea juca f ara asta aproape trei sute saizeci ~i cinei de roluri pe an, fiee~re. cu .a singura repetitie, asa cum se practica in uneLe tea-we din proVlTICle •

. . Acela dintre voi care au tncllnatla de a porni pe calea primejdioasa

a celei mai mid rezistente sa se Iereasea Ia tlmp. .

lata, de pilda,_du:mneata, Govorkov. Sa nu crezi ell. 10'1 vlzlonarea rnachiajului l/i costumului de la lectia trecuta ai ereat 0 imagine caracteristica a lui Mefisto, ea te-al retntruchlpat in el ~i te-al ascuns dupa el. Nu ~ Asta-I 0 gtr.~eala. Dumneata ai dimas acelasi frurnos Govorkov numai cii purtai un costurn noul sl 0 noua colectie de sabloane actoric~ti,' de data asia cu caracter "gotie, medieval", cum stnt denurnite ele in limbajul nos-

tru actorlcesc, . .

Am vazut aceleasi sabloane rn Femeia ind,'iriitnica, dar nu adaptate la roluri tragiee, oi Ia roluri cornice.

Noi tti cunoastem *i sabloanele "civile", ca sa spunern aea, pentru eomediile ~i dramele contemporane in versuri ~i proza, Dar ... oricum te-al maehia, oricum te-al costuma, orice Iel de purtarl ~i de deprlndert ai lua, nu 'po]! sa te tndepartezt pe scena de "actoru! Govorkov". Dlmpotrlva toate procedeele dumitale de joe te .vor tndrepta ~i rnai mult catre el.

De altfel nu, nu-l asa. Sabloanele dumitale nu te.duc caure "aetoml Govorkov", ci "in general" catre toti actorii, reprezentanti ai tuturor tari. lor *i veacurilor.

Durnneata erezi ca ai gesturlle dumitale, umbletul dumltale, rnaniera dumitale de a vorbi ? Nu, ai una genera/a, stabilita 0 data pentru totdeauna pentru tQ~i actorh care schimbii arta in mestesug. Uite, dad iti va trece prin ea,p sa airaU pe scena ceea ce n-arn vazut inca nlciodata, sa apart aeolo dumneata tnsujl, asa cum esti in via1a, adlca nu "a.ctorul", ci omul

I Govorkov, va fi minunat, pentru ea omul Govorkov e mult rnai interesant ~i mai balentat dectt actorul Govorkov, Arata-ni-I 'deci pe el, deoarece pe actorul Govorkov II vedem rnereu in toate teatrele.

Uite, din omul Govorkov sint sigur ca se va naste 0 genera vIe intreaga de roluri de earacter. Dar din aotorul Govorkov nu se, va naste 'nlrnic nou, pentru ca colectla de sabloane actorlcestl e ulrnitor de limltata !?i uzatii peste masura".

, Dupa ce a ispravit eu Govorkov, Arkadie Nikolaevici' s-a apueat sao!

forece pe 'yiuntov. E vadit ca devine din ce in ce mai aspru eu el. Peserrme :ca 0 face pentru a-I tine din scurt pe Un amI acesta, care a inceput sa se

. E uri lueru bUn, folosHor.

39J

- Ceea ce ne-al prezentat dumneata - a spus Torjov - nu e un personaj, ci ceva de nelnteles, N-a fost nici am, nici malrnuta, nici cosar:

N-aI avut un chip, ci 0 ctrpa rnurdara de sters pensulele ...

Dar felul de a te purta, mlscarile, acjiunile P Ce e asta? Dansul sttntului Vitus I. Ai vrut sa te ascunzi dupa chipul caracteristlc al batrtnulul, dar nu te-al ascuns. Dbnpotrtva, l-ai deseoperit rnai mult dectt orlctnd, eu toataevidenta ~i claritatea, pe actorul Vluntov, pentru ea aiectarea dumitale nu e tipica pentru batrlnul pe care l-ai reprezentat, ci nurnal pentru durnneata personal.

Procedeele dumitale superfieiale de joe n-au facut declt ss-l arate r}l maiputernic pe Viuntov, -ele nu-]l apartin dedt dumitale ~i n-au nici un fel de Iegalu>ra cu obatrtn1.!1 pe care ai vrul sa-l reprezinji.

Un asemenea caracterlstic nu reintruchipeaza, ci dear te dernasca I?i tti da un nou prllej de afedare.

Dumitale nu-ti place caracteristicu] ~i tetntruchiparea, nu Ie cunosti, n-ai nevoie de ele ~i nu se poats: vorbi serios despre ceea ce ne-al aratat. Asta a fast tocmai ceea ce nu trebuie aratat de pe scena niciodata, in

nicl un fel de tmprejurare. .

Sa sperarn ca acest insucces te va inva.ta ceva ~i te va sili sa.. te gtndesti in .snr~it series la atitudinea usuratica pe care 0 al fata de tot ceea oe iF lnHiti~ez en, fata deceea ce fad la scoala. Altifel, va fi rau I ...

Din pacate, leetia a fost 1nkerupta. la jumalate, deo8J("ec~ Arkadlie Nikolaevici a fast din nou chemat pentru 00 ehestiuneurgenta ~i in locul lui s-a .ocupat de noi Ivan Platonovlct eu "antrenamentul ~i disciplina" lui.

.... - anul 19 ..

Torjov a intrat ·astazi In casa Maloletkovei impreuna cu Vlunjov, pe care-l cuprlnsess parinteste eu un brat. Ttnarul avea ehipul kist" r}i ochii pltnst __: probabll d erau dupa explicajli ~i- tmpa.care.

Continutnd discutia tnceputa, Arkadie Nlkolaevlcl I-a spus : - Du-te ~i tncearca, .

Peste' 0 clip a, Vluntov a tnceput s~ umble prin odaie camp let zglrcit, ca un om psralieat.

- Nu, l-a oprit Arkadie Nikolaevicl, acesta nu e un om, cl 0 caracatita. sau 0 stafie. Nu exagera.

Viuntov a devenit iar tinar ~i umbla batrtneste, dar destul de repede. ~- Dar asta e prea viguros I l-a oprit din nou Tortov. Greseala durnital~ consta. in faptul ca margi pe liO'ia oelei mai mid rezistente, adica. faci

I 0 boala de nervi, care dadea crize de convu[sii rnusculare. In Germania, In seco[ul al XIV-lea se a~tepta de [a sl. Vilus vindecatea aeesle[ boli (n. Ir,).

392

:0 slmpla copie exterloara, Copia nu e creatie, Asta e 0 cale gre~ita.. Mal bine studlaza die la tnceput natura batrtnetlt. Atunei al sa. intelegi clar ceeace trebule sii/ cau]l tn dumneata.

De ce ·poate un om ttnar Sa sara tn sus deodata, sa se intoarca, s-o ia la fuga, sa se scoale, sa se aseze, fara nici 0 pregatire prealabila ~i de ce un batrtn e lips it de aceasta poslbllitate ?

- El e batrtn ... a raspuns Vlunjov,

- Asta nu-i 0 expllcajie, stnt alte cauze, pur fizio!ogice.

"- Care?

- Datorlta depunerii de siiruri, slabiril rnuschilor ~i a altar prrcim, organisrnul uman se rulneasa cu anii, articulatlile batrtnilor pard nu stnt unse, scilrttie ~i se macina asernenl Iierului ros de ruginii. Aoest Iucru micsoreaza amploarea gesturilor, reduce' unghiul de tndoire al tncheiqturilor, a rasucirll trupului,capului, te sileste ca 0 slngura miscare mare sa fie trn:partitii tn mai multe parti mici, cornponente, sl omul, inainte de a le face, frehule sa se pregateasca pentru ele.

Dad! rn tinereje salele se rasuceau repede ~i liber cu un unghi de -50-60 de grade, tn schlmb, la batrtneje, ele ·se reduc ptna la douazeci ~i rasuc.irea nu se produce dintr-o data, ci in ctteva: etape, prudent.cu pauze, Dacafaclalfilel, pe undeva slrntl un junghi, undeva trosneste ceva, sau se

. zgirceste tot, ca din priclna unei dureri. .

Arara. de asta, la un batrtn legaturile intre centrele de cornanda ~i . cele motrice se Iac tncet, cum soar spune nu eli viteza unui tren rapid, cl a unuia de marfa, cu sovaieli ~i eu tntreruperl. De aeeea ~i ritmul, ~i ternpo-ul rniscarilor e tncet, agale, la batrtni,

Teate aceste conditli stnt pentru dumneata, interpretul rolulul, "sifuatlile propuse", un "dacii" magic tn care trebuia satncepi sa. actlonezi, Ar}a ea mcepe, urmsrindu-]! cu perseverenta lfieeare mlscara ~i chlbzuind ce poate b~trtnul ~i ce nu-l stal tn putere,

Nu numal Vluntov, dar niei noi nu ne-arn putut abjine ~i am tneeput 'Sa actlonam ca ,bii1irtnii tn "situatiilepropuse" explicate de Tortov : camera s-a schimbat tntr-un azil de infirmi.

Important a fost faptul ea se sirnjea eli actlonez orneneste tn conditiile determinate ale vietll fiziologice ale batrrtnilor ~i ca nu joe pur ~i simplu actoriceste, nu joe superfieial ~i nu imit.

Nu e mai pujin adevarat c1i Arkadie Nlkolaevicl ~i_ Ivan Platonovici brebuiau sa . observe inexactitatlla ~i .greselile, ba ale unula, ba ale altuia dintre noi, atunci elnd faceam cHe 0 miI?Cal'e prea larga, sau aveam un rUm rapid, sau faceam 0 alta. gre~eala ~i ineonsecventa.

In sf1r~it, cu 0 ineordare mare a atentiei, am izbutit oarecum sa. ne

la punet mi~ii1'i1e in "situutiile propuse" indicate. . ". __ .

393

. _ Acum did~ti 3n alta extrema, ne tndrepta T.ortov. Ur~arit! .to~ firnpul unul sl acelasi tempo st ritm tncet in umblet ~l 0 prudenta sxcesrva

in mlscart, BatiftnH nu Iac asa I . ~ ~

Am cunoscut odata 0 batriniea centenara. Ea putea chiar sa fuga in

linie dreapta, dar pentru asta trebuia sa se .pregateasca tirnp tndelungat, sa se Iraminte pe loc, sa-sl dezrnorteasca picioarele ~i sa porneasca cu pa~~ mid. In aceste mOO1entesemana .ell ~n c.op~l .~ un~ an~ car:, o~ ~eeeaji concenlrare, eu aceeasl atentie ~1 chibzuiala, wvata sa f:ca pn~lll pas =

Dupa ce picioarele oatrinel se dezrnorjeau, l~c:peau ~a fun~tlOneze ~1 mlscarea capata inerjle. Ea nu se mai putea opn ~1 se ml~c? din .ce in ~ mal repede, ajunglnd aproape ptna la fuga. Cind se apropia de telul ei, H era greu sa se mai opreasca, Dar lata eli ajungea *i se oprea ca un mo. tor rara !I burl. .

Inainte de a tncepe 0 noua terns Iosrte grea, intoarcerea,ea se odihnea

indelung, bropiiia mult pe lee, cu 0 fata preocupata, c~ .atentia tncordata si cu Ielurite precaujiuni, In10arcerea se Hicea in eel mal l~cet t:~p.o, dura mult ~i dupa ea urrna inca ° pauza, 0 ~ramtntar.e pe lee ~I pregahnle unet

noi ealatorH ..

Dupa aceasta explicatie, au tnceput probele, Tot! el;vii ~u tnceput

sa fuga cu pasl mid ~i sa se lraSUeeasca timp indelungat cind ajungeau la

psrete. . .• ,.. "

La tnceput, sirntearn di nu staptnesc actiunea III "Sltuat11le propuse

ale batrtnetll, cl 0 simp Iii imitatle exterioara, un j~e. ariificial,. eop,Hnd 0 batrtnacentenara ~i mlscarile ei, pe care ni Ie zugravise Arkadie Nlkolaeviei. Totusi, la urrna urrnelor, am inbrat In joe, *i chiar am hotartt sa rna asez b1itrine~te, ca dupa 0 mare siortare, . "

Arkadie Nikolaevici s-a repezit atunci la mine ~i mi-a spus ca am fa-

cut uri numar nesftrstt de gresel]. '

_ In ce au constat ele? am vrut eu sa tnteieg,

.~ A~a se a~aia tlnerli - rni-a explicat Arkadie Nikolaevici; ti-a venit porta sa stai [os 9i te-al sl a~ezat dintr-c data, rara sa te gtndesti,

fara nlct 0 'pregatire. . .

Afara'de asta - a continual el - controleaza cHe'grade avea un~htU:

Ia care ti 5-8U indoit genunchii? Aproape cincizeei? Da~ dumital~, ;d~C~ e~ti ;batrin, nu ti-e Ingaduit sa-i indoi decit la un unghi d~ dou~zeci. ~l' cin~i de grade. Nu, e mult, prea multo Mai putin ... mult rnai putm.' Ilite .

a~a. Acum asaza-te .. , ' '. '.

. M~am tnclinat tnapol ~i am caztrt pe scaun, ,a~a cum cade un sac de

ovaz din diJruta pe pamtnt,

_ Uite, vezi, batrinul tau e darirnat sau I-a strabatut un junghi in.

t;\ale I m-a prins Arkadie NikolaevicL

394

ra~L Ei. n ~:~sebese intre negustori pe marehitani, pe comerclanjl, pe fabncan~1. ,EI 11 "~e,osebesc. p: arlstocratil din capitals de cei din provincie; pe" r~~l .de str<'!ITIl. e~c. EI. i~ rnzestreaza pe reprezentantiiacsstor grupe cu. trasatun caracteristice, tipice pentru ei.

In sensul acesta s-a manilestat la vizio~are Sustov,

• vEI•a stlut sa alea~a ~ din.tre t~ti .m.ilitarii "in general" pe eel de trupa,

~1 sa-l inzestreze cu trasatunle lUI tipice elernentare, Imaginea prezentats. de el n-a fost a unui militar "in general", ci a unui militar de trupa.

. ,~rt~~tii de compozitle de tipul al treilea au un spirit de observatie ~I mal fill. Acesti oameni pot, dintre totl militarli, din toata trupa, sa aleaga pe .. un oar:ca~e Ivan Ivanovici Ivanov ~i sa-i redea trasaturlle tipice, propru nurnai lui, care nu se rep eta la un alt sold at din trupa, Un asernenea om :' fara tndolala, militar "tn general", e, Lara tndoiala, de trupa, dar LfF afara de asta el e ~i Ivan Ivanovici Ivanov .

In acest sens, adica tn crearea personalitajil, a Indlvldualitatll, S-3'

aratat la vizionare .nurnai Nazvanov. .

Ceea ce a facut el e 0 creaiie artistica indrazneata ~i de aeeea trebule

sa vorbim amanuntit despre ea. '.

II rog pe Nazvanov sa ne povesteasca cum sea nascut ctrtltorul lui..

Ne intereseaza sa stim cum s-a desavtrslt In el procesul creator "de traire"

al caracterlsticului. .

, Am indeplinit rugsmintea lui Torjov ~i mi-am adus aminte. pas cu pas: tot ceea ce am notat arnanuntit In tnsemnarile mele zilnice despre Ieluf

cum s-a nascut tn mine omul ell redingota mucegaita, .

Dupa ce rn-a ascultat atent, Arkadie Nikolaevici mi-a facut 0 noujh rugamlnts :

- Acum, cauta sa-ti aduci aminte ce ai trait ctnd te-al slmtit bine tIT persona].

- Am sirntit ° desfatare deosebita, care nu se poate compara eli nlrnic, am raspuns eu, tnsufletlndu-ma. Ceva asemanator, poate chiar, tntr-omasura, mai mare ea ceea ce am trait pentru 0 clipa In tlrnpul spectacolului experimental, tn scena "Singe, Jago, singe I" Acelasi lucru s-a maf repetat citeodata ~i in tirnpul unor exercijii,

- ~i ce e asta ? Cauta sa precizezl in cuvinte.

- Inainte de toate, e 0 credinta deplina, sincera, in autentlcitatea 3'

ceea ce fad ~i sirnti, tmi 'aduceam eu aminte ~i recunostearn sentimentelecreatoare traite atunci, Datorlta acestei credlnte, S'1i ivit siguranta in mlrreI, in [ustetea imaginii 'create ~i in sinceritatea ractlunll el, Asta rnr inerederea in sine a unui tndragostlt de el tnsusl, a unui actor tnfumurat; o stare de eu totul alta natura, apropiata de convingerea di af drep:tate.

397

Sa ne gindim numai la Ielul cum m-arn purtat cu dumneavoastra. Dra,gostea mea, respectul *i admirajia mea fata de dumneavoastra stnt Ioarte mari.

In viata particulars ele rna mcatuseaza *i nu rna lasa sa rna desiasor In tnlregime, sa uit pin a la capat cu cine comunic, nu-mi tngaduie sa-rni dau friu llber ori sa rna destlnd tn fata dumneavoastra, sa rna descopar intru tohtl. Dar ,intr-o piele straina, atitudinea mea fata de dumneavoastra s-a schlmbat tntr-un chip radical. Aveam-senzatia ca nu eu, cl un altul vorbea cu dumneavoastra, ca ne uitam tmpreuna la acel aitul, lata de ce aproplerea dumneavoastra, privirea dumneavoastra atlntita drept in sufletul meu, nu numai ca nu rna intirnida, ci; dlrnpotrlva, rna sttrnea. Imi face? placere sa rna uit obraznic la durnneavoastra _*i sa nu rna tern. Sa ' am dreptul la asta. Dar a* fi tndraznit oare 5-0 ;ac In numele meu propriu? Niciodata l In nurnele altuia tnsa, oriclt poftesc. Dacs am putut sa rna simt asa fat a in rata cu dumneavoastra, atunci cu spectatorul care sta

de partea cealalta a rarnpei n-as fi stat pe gtnduri. .

_ Dar cum ramine cu gaura neagra a deschiderii scenei? a tntrebat

cineva.

_ N-am observat-o, pentru di eram preocupat de ceva mal lnteresant,

care ma cuprinsese in tntregime.

,_ Va sa zic1i - a rezurnat Tortov - Nazvanov a trait autenUc

atunci ctnd se afla ascuns sub irnaginea respingatorulnl cirtitor. Dar nu se poate trai cu sentirnente, cu senzatii, cu instincte straine, ci numai cu ale tale, proprii.

Asta inseamna ca ceea ce ne-a dat Nazvanov in "drtitorul" stnt pro-

priile lui sentimente,

Se iveste decl tntrebarea : soar fi hotartt el oare sa ni le arate tn numele propriului sau eu,: fara 55 se ascunda dupa imaginea ereata ? Poate ca'mai are in suiletul lui ~i alte seminte, din care poate sa creases 0 canalle noua l Sa ni-l arate pe cirtitor acurrr fara sa se schimbe, fara sa se grimeze si fad\. sa se costumeze. Se va hot art oare 5-0 Iaca ? rna impingea

Arkadie Nikolaevici la 0 'marturislre. '

_ De ce nu ? Am 9i tncercat sa joc acelasl ctrtitor rara sa ma grimez, '

am raspuns eu.

_ Dar eu mimica, umbletul, manierele corespunzatoare P rn-a tntrebal

iara~i Tortov, '

- Sigur ca da, am raspuns eu.

- Atunci e ca si cum al Ii grimat. Nu tn astastaproblema, Perso-

najul tndaratu! carula te ascunzi, se poate crea.si rara grima. Nu, sa-mi 'arati pe raspunderea dumitale trasaturile care tti stnt proprli, , care, bune ori rele, dar celemaiintime.maiascuns.e. Hira sa te dupa 0 imagine straina. Tehotarasti la asta? nu ma lasa Tortov,

398,

- Mi·e ru~~ne, a~ recunoscut eu, dupa 'ce m-am gtndlt putln.

, - Dar daca a sa te ascunzi tndaratul personajulul n-o sa-ti fie

ruslne P ' I

- Atunci pot, am hotartt eu.

, - Vedeti J s-a bucurat Tortov, Aici se petrece acelg~i lucru ca la 0 mascarada adevarata,

Vedet~ acolo, cum. un Unar sfios, care rn viatoi se teme sa se apropie d~ 0 fen:ele~ ~evl~e dlntr-o data impertinent ~i dezvalnle, subrnasca insh~cte ~I tras~tun de caracter intime siascunse, despre care tn mod ~bi~nult nu euteaza sa scoata un cuvtnt. Y

D: unde aceasta tndrazneala ? De fa masca §i de fa cosiumul care-l acopera, EI nu soar fi hot~rit sa fad in numele proprici lui persoane ceea ce se face i~ ~umele ~nel persoane straine, de care nu esti raspunzator.

Caravct~:lshcul e *1 ~l 0 masca care tl ascunde pe actorul-om, La' adapos~ul ma*tll, .el pO,ate sa dezvalui.e ptna ~i cele mai intime si mai picante amanunte. sufletesti, Aceste -tnsuslrl ale caracteristicului stnt importante

pentru nol.' ,

" ~ti obser.v~t c~ ~ctorii, sl mal ales actritele, carora nu Ie place reintruc~Iparea ~I, joaca. ~ntotd~auna tn numele proprlu vor grozav sa fie pe scen~ frumusei, nobill, bum, sentimentali ? Si, dlmpotriva, ati observat ca act?nlor .care au 0 personalitate puternicale place sa joace ticalos! hldosi

.' ca~lcatur~, pe~t~~ ca. a.u tno ei contururi mai aspre, desen 'mal col~rat, u~ , r~I1E:f al Im,ag~nll ~~1 ~n?raznet, mai viu ~i ca acest lucru e mai scenic *i ,ramllle mal bine mhpant in memoria -spectatortlor j

, C~racteristicul tn intruehipare e un lucru mare.

, !;l1 deoare~e _Hecare artist trebuie sa creeze pe scena irnaginl, nu sa

': Sl; arat: pur *1 simpln pe el spectatorului, retntruchlparea *i caracterlstlcul devin necesare tuturor.

eu ~lte cU~inte, t~ti ~rt.i~tii creator! de personaje trebuie, rara exceptle, se .retntruchipeze ~l sa' Ile caracteristlcl.

Nu exlsta roluri necaracterlstlce, '

I

!

III

DEZVOLTAREA EXPRESIVITATII TRUPULUI

•.... anul 19 ..

Astazi ni s-a des~his tncaperea misterioasa care se afla alaturl, pe eoridor ~i in care tnainte nu era lasat sa intre nimenl, Se spune ca ' acolo va n'mazeu[ scolil ~i, in acelasi limp, .~i camera de adunare pentru noi, elevii. Se planuieste Sa se instaleze 0 colectie de gravuri ~i de Iotogralii ale celor mai bune opere universale. Afltndu-ne tn rnijlocul lor eea mar : mare parte a zilei pe care 0 petrecem la scoala, ne voru obisnul cu frumosul.

Se mai spune ca, tn afara de acest muzeu de Iacture claslca de cam are nevoie artistul, se mal Intentioneaze sa se amenajeze, pentru contrast, tnca un mie rnuzeu cu de toate, Acolo, tntre altele, vor fi aduse colectil de fotogralii deadori costumati, machlati, dupa sablon ~i tn cele mal sablonate atitudini teatrale, care trebuie sa fie evitate pe scena, Aceasta colectie se va aranja alaturi, in biroul lui Ivan Platonovici. Ea va fi acoperlta totdeauna cu 0 draperie *i Ii se va arata, fn anurnile cazurl, elevilor tn scop pedagogic, ca 0 demonstrare a ceea ce nu trebuie sa Iaca, Teate acestea au fost puse la cale de neobosltul Ivan Platonovici.

Dar se pare ca muzeul nu se va aranja in curtnd, deoarece am gasit rn tncaperea rnlsterioasa un haos complet,

Lucrurile bune, citeva statui din ghips, unele statuete, ctteva tablourl, mobil a din epoca lui Alexandru ~i Nikolae, un dulap cu carti despre costume, In editii minunate, fotografiile erau puse tn dezordine pe scaune, pe

. ferestre, pe mese, pe pian, pe jos, iar altele erau attrnate pe pereti. In doua dintre colturile odali era sprijinit de perete un arsenal mtreg de sabii, spade, purnnale, ma*ti *i pieptare pentru scrirna, manusi de box~ Asta tnseamna eli ni se pregateste tnca .o serie de cursuri nol decultura fizica.

400

Inca un amanunt de luat In seama . pe perete atirna un anunt, pe erau notate zilele ~i orele de vizitare a muzeelor, galeriilor de tablourl

din Moscova etc. '

Din lnsemnarlle facule pe aceasta hirtie, am tras concluzia ell. se pregate~le vizitarea sistematica a monumentelor orasulut, Aceste excursii, precum se vede din cele scrise, vor fi eonduse de oarneni experimentatl, ' care ne vat tine 0 serie de conferlnta c~ aplicatil la problemele artei

noastre.

Dragutul de Ivan Platonovici I Cit de mult face el pentru noi *i crt de pujin 11 pretuim !

, .... anul 19 ..

Arkadie Nikolaevici a fast astaz! pentru prima oara Ia lectia noastrf de gimnastica suedeza *i a stat mult timp de verba eu noi. Am stenogra-

1 fiat cite ceva din ceea ce a fost mai important. ,

lata ce ne-a explicat el :

"Oarnenii nu stiu sa se Ioloseasca de aparatul fizie pe care l-au primit de la natura. Mai mult dectt aut, ei nici nu stlu sa-l intretina tn ordine, nu stlu sa-I dezvolte. MUl/chii sHibiti, osatura strtmbata, respiratia neexersata stnt fenornene obisnuite In vlaja noastra, Teate acestea stnt rezuItatele nesttinte! de a ne educa ~i de a ne folosi de aparatul trupesc, De aceea nu e de mirare ca munca ee i-a fost harazita de natura nu se tndeplineste bine. Din aceeasl prlclna se tnttmpla sa te intllnesti la tot pasul eu trupuri neproportionate, a carer tndreptare cere exercltii.

Multe dinlre aceste neajunsuri pot fi indreptate tn intregirne sau tn parte. Dar oamenii nu se Iolosesc tntotdeauna de aceste poslbilttatt. In viata, defectele flzlce tree neobservate. Ele au devenit pentru noi fenomene

oblsnulta, norma Ie. .

Pe scena tnsa, multe dlntre- cusururiJe noastre fizice devln de nesu.Ierit, Pe scena actorul e privit de mii de ochi, prin sticla care mare~te a blnoclului, Asta obliga trupul a,ratat sa fie sanMos, Irumos, iar miscarile lui plastice sl armonioase. Gimnastica de care va ocupajl de la tnceputul cursuriJor scolli va va ajuta la lnsanato~irea ~i la indreptarea aparatulul exterior de rdntruchipare.

Pfna acum s-au facut multe in aceasta privinta. Ati ajuns, cu ajutorul exercitillor sistematice, zilnice, pina la centrele importante ale slstemului muscular, dezvoltate de viata lnsa~i sau care erau Inca nedezvoltate tn voi, Pe scurt, munca pe care ati faeut-o a tnsuiletlt nu numai centrli de mi~care obisnuiti, prlrnari, dar ~i pe cei mai delicatl, de care ne folosim rar ln viata. Ei emu gata -sa tn{epeneasca ~i sa se atrofieze, pentru ca nu Ii se dase travaliul care Ie era' neeesar. Insufletindu-I, atl aflat senzatii noi, mi$cari noi, posibilitati mai subtile, expresive, pe care nu le-ati cu-

26 - Munca nctorulut cu sIne !n.u~[

401

n~scut ptna acum. Prin to ate astea aparatul vostru fizic a devenit mai mobil. mai mladios, mai expresiv, mai ascultator si mai sensibil. .

A venit timpul sa va apucatl de un a1t exercitiu ~i mai important. pe

care trebuia .sa-l Iaceti la cursul de glmnastica ... " .

Dupa 0 pauza de 0 clipa, Arkadie Nikolaevici ne-a tntrebat:

_ Va place coniormatla trupeasca a atletilor ~i a Iuptatorilor de circ?

In ce rna priveste, eu nu cunosc ceva mai urit dectt un om cu umerii lar~i

. de un stinjen, cu umflaturl de muschl pe tot corpul, dezvoltate peste rnasura, asezate unde nu te astepti ~i contrazictnd ceea ce numimv prop~rtii frumoase. I-ati vazut oare peaceiasi atletl trnbracatl .in frac, dupa ce si-au sfir~it numerele, iesind in suita directorului circului, care prezinta 0 frumusete de mtnz dresat? Nu va amintesc aceste figuri cornice de eel ce due faciiile la 0 procesiune ftmebra P Ce-ar fi daca aceste corp uri urite ar tmbraca costumele medievale venetiene care contureaza silueta. sau vesrninte din secolul al optsprezecelea? Cit de caraghioase ar fi tn ele .namilele

astea I

Nu e treaba mea sa [udec tn ce masura e necesara tn domenlul spor-

tului 0 asemenea educate a trupului. Datoria mea e sa va prevln de faptul ca pe scena nu poate fi tngaduita 0 asemenea urttenie fizica. Noi avem ne'voie de trupuri tad, puternlce, dezvo1tate proportional, cu :J conlorrnatle buna, .tara surplusuri nefirestl. Gimnastica sa le tndrepte, nu sa le urt-

teasca. . .

. Acum stnteti la 0 rascruce. Pe ce cale sa apucati P Pe linia dezvoltarli musculatuni pentru sport sau pe cea pe care 0 cere arta voastra P Slgur , ca trebuie sa va tndrumam pe aceasta din urma cale.

In: acest scop am venit eu azi.. .

Sa ~titi ca noi avem ~i exigente sculpturale pentru cursu! de gtmnastidi. Ca ~i sculptorul care cauta proportii ~i raporturi juste, frumoase 10- __ , tre partile trupului statuii create de el, tot asa ~i profesorul de gtmnastlca .: trebuie sa dobtndeasca acelasl lucru de [a trupurile vii. Conlormajii ldeale nu exlsta. Trebuie sa le Iaci, Pentru asta, tnainte de Ioate, trebuie sa examinezi bine trupul ~i sa tntelegi proportille partllor lui. Intelegtnd care' stnt neajunsurile, trebuie sa le tndrepji, sa dezvolti ceea ce nu e destul dezvoltat de natura ~i sa pastrezi ceea ce e creat blne. de ea. A~a, de unii au umerii prea mgustl ~i pieptul scorburos. Trebuie sa le dezvoltl,

le maresti muschli umerilor sl ai pieptului, Altii tnsa, dlmpotriva, au prea largi ~i pieptul bombat. De ce atunci sa maresti ';Ii mai rnult cusururi prin exercitll P Nu e oare mal bine sa le last tn: pace ~i sa-ti drepti toata atentia asupra picioarelor, dad ele stnt prea subtiri ? tind musculatura, poti sa fad ca ele sa capete forma cuvenita. atinge acest scop, exercitiile sportive trebuie sa ["Ijute gimriastica. va Ii completat de pietor, de garderobier, de un bun croilor ~i de

402

staji ferm pe piciorul care se lipeste de coloana sau de u~ii. Ridicatl-va usor pe vlrluri ~i aruncaj] celalalt picior clnd lnainte, clnd tnapot, tintndu-l drept • .fara sa-l tndoitl din genunchi. Cautat] ca rnlscarea ipiciorului sa se Iaca, atlt Inainte cIt ~i tnapol, Intr-un unghi drept, Aceasta gimnastica trebule sa se facti. la in~eput numai de ctteva ori $i lntr-un tempo rar, iar apol de rnai multe ori, ca sa exersaji rnuschii corespunzatori. Flreste ca nu trebuie sa ajunge]! la limita dintr-o data. ci treptat, sistematico

Dupa ce vet! face acest exercltiu cu un 'Pieior, Sa zlcem cu eel drept, tntoarceti-va, rezematl-va de coloana sau de u~a cu cealalta parte a trupului, ~i faceti acelasl exercitiu cu .piciorul sting.

Bagati de seams, aut in primul caz cit \,?i In 301 doilea, ca, atunci cind aruncati picioarel'e, talpa sa nu rarntna in unghi drept,' ci sa se tntlnda si

ea in directia mlscarli, .

In timpul rnersului, asa cum s-a mai spus, soldurtla ba se la~ii in jOs, ba se rldlca tn.~us. 1.0 clipa in care -se r.idica soldul drept (la aruncarea tnalnte a piciorului drept), soldul sttng se lasa in jos 0 data cu ramtnerea piciorului sttng tnapol. In articulatllls soldurilor se simte in timpul asta o rniscara de rota tie. /

DUip8 bazin, resorturile care urmeazii sint genunchii. A~a cum s-a mai spus, au ~i ei 0 Iunctiune dubla : pe de 0 parte sa rnlste trupul inainte, iar pe de alta sa tempereze salturlls ~i zdrunclnaturile verticals prlclnuite de trecerea greutatii corpului de pe un picior pe altul, In acest moment, unul din picioare, eel care ia greutatea asupra lui, e pujin indolt din genunchl, atit cit e necesar pentru echllibrul umerilor ~i al capului, Dupa ce soldul si-a tndepllntt .ptna la capat Iuncjla lui de a deplasa trunchiul mainte ~i de a. reglementa echilibrul, vine rlndul genunchilor, care se lndreapta ~i prin asta impin.g mai departe inainte trupul pe care-I poarta ..

Al treilea fer de resort - de Iapt nu e unu! sirigur, ci o grupa tntreaga de resorturi .eare modereazii. miscarea ~i in acelasi tlmp deplaseaza trupul - este alcatult din glezne, tiilpi ~i toate tncheieturile degetelor picioarelor. Acesta e un aparat foarte complicat, ingenios iii tnsemnat pentru mers, -asupra carula tin 'Sa vii. atrag atenjia in chip special.

Indoirea :picioarelor la glezne, ca sl la genunchi, ajuta la deplasarea

mai de:parte a corpului. .

Talpile si, mai ales, degetele particDpii. nu numai la aceasta acti~ne, dar au sl alta functle, Ele modereaza zguduiturlle in timpul rniscarli. Impor-

I tarntra lor, attttn prima acthme, cit ~i tn a dona, e foarte mare. .

Exista trei metode de a se folosi de aparatul talpilor ~i degetelor picioarelo~. De aid trei feluri de mersuri.

Primul ,este de a' calca, inainte d~ to ate, pe calciie. .. AI doilea de a calca pe toatii. talpa.

415

\

Al treilea, asa-numitul umblet grec a la Isadora Dunkan J, calca tnainte de toate pe degete, ca apoi rniscarea sa se desfasoare spre talpa !pina Ia calcii o:;;i lnapci de la talpa la degete, ~i mal departe, In sus, lpe picior,

Am sa vorbesc deocamdata despra primul fel de mers, eel rnai freevent, 'Pe calclie, La acest urnblet, cum s-a mai spus, calclful Ia prirnul asupra lui greutatea trupului ~i trartsmite mlscarea ,pe toata talpa, pina la degete, Acestea nu se tndoals de lac sub ea, ci, dimpotriva, parca se loJig in parntnt ea ghearele anlmalelor.

Pe masura ce greutatea trupului incepe sa apese ~i luneca prin to ate lncheieturile degetelor, ele se mdreapta :;;i prin asta sedesprind de pamlnt, Plna ctnd, in sllrsit, rnlscarea ajunge Ipina la capat-ul ,pr~mului deget al piciorului. Tot trupul se reazerna pe el un tlrnp oarecare, ca pe potnie-ie dansatoarelor, {ara sa-~i lntrerupa rnlscarea continua, datorlta inertiel. Grupa inferloara a resortului, de HI glezne Ipina [a capatul primului deget, joaca aici un rol Ioarte mare ~i important. Ca sa va arat influenta degetelor la marimea pasului ~i la iuteala deplasarii, a sa va dau un exernplu din experienta mea proprle.

. Cind merg spre casa sau spre teatru ~i degetele picioarelor 19i lndeplinesc rnunca deplin 9i pin a Ia capat, dad merg cu a iuteala egala, ajung la 1inta rnersulul meu cu cinci sau cu sapte minute mai repede dectt atunci

- cind merg fara particlparea cuventta in munca a degetelor picioarelor ~i a talpilor, care j'~i transmit una alteia miscarea, Important e ca degetele,

cum soar spune, "sa duca" pasul pina la capat. .

Degetde modereaza zdruncinaturile -:;;i au ~i aid 0 imensa tnsemnatate, Rolul lor e deosebit de important tn momentul eel mai greu, la umbletul lunecos,· atuncl ctnd zdruncinaturile verticale, nedorite tn urnblet, pot sa se rnanlleste cu cea rnai mare forta, adica in rnomentul in care greutatea trupului trece de pe un picior pe altul. Acest stadiu de tree ere e cel mai primejdios tn miscarea Iunecoasa, In acel moment totul deplnde de degetelc picioarelor (si mai ales de primul deget) , care pot mal melt decit alte resorturl sa aterruezedeplasarea greu(atii tnupulul, prin actiunea de arnortizare, a extremitatilor.

Am cautat 'sa va zugravesc functiunile tuturor partilor components ale picloarelor ~r pentru asta am examinat .separat acjiunea fiecareia dintre ele. Dar, de Iapt, toate aceste parti nu Iucreaza separat, ci simultan, tntr-o colaborare deplina ~i arnicaHi, intr-o corelatie ~i dependenta strinsa a unuia: fata de celalalt, A~a, de '])ilda, In momentul deplasarii corpului de pe un pidar pe altul, in al ,do ilea stadiu de deplasare a trupului inainte, cit $i in. . al treilea moment de·indepartare $i transmit·er.e a greutatii pe celalalt picior, t<3!1'tf]a'lhl:,.mobile ale aparatului ,piciorului partidpa intr-o aetiune reci-

..... _"",' "' .... ~ ~ • '·1 '

oS ", ~.'" _,,, "',

i-~~" 1 . or':lai. .. atitudlnea lui 1(. S. Stanislavski rajii de creatia Isadorei Dunkan vezi.

;;$11'4 a1(tq; capltolul "Dunkan ~i Craig" (n. red. ruse). .

'~~3;t¢,i;· 416

proca, lntr-o masura sau In alta. Nu e cu putlnta sa zugriive~ti in scris toate aceste relatil reclproce $i ajutorul lor reciproc. Ele trebuie cautate in voi eu ajutorul proprlilor voastre senzati] in timpulmi~carii.· Eu pot 'numai sa vii Iac 0 schema al muncii rnlnunatulul ~i eomplicatului aparat mobil aJ

· piciorului ...

Dupa explicatiile pe care nile-a. dat Arkadie Nikolaevlci, totl elevii au tnceput sa umble mult mai prost dectt tnalnte, nici dupa deprinderea veche, nici dupa cea noua, Totusi, Arkadie Niko!aevici a observat la mine

unele progrese, dar a adaugat pe loc : .

- Da, umerii ~i capul durnitale se ferese de zdruncin. Da, durnneata luned, dar nurnai pe pamtnt, nu zbori prin aero .,De aceea umbletul dumitale I· seamana mal mult a lunecare, a tirlre, Dumneata urnbli ea chelneril din restaurante, care se ternsa nu verse farfuriile cu supa sau tavile cu rnlncare $i sosurl, Ei i$i feresc de clatinare 9i de-zguduituri trupul, miinile $i irnpreuna eu ele ~i tava.

Totusl, lunecarea In urnblet e buna, dar numal pina la un anumit punct.

Dad ea trece 1nsa lirnitele, atunci apare exagerarea, vulgaritatea pe care 0 cunoastem la chelnerii din restaurante. E nevoiede 0 anumita balansare a trupului.de sus tn jos. Urnerli, capul $i trunchiul trebuie sa pluteasca tn aer, dar nu Sntr-o llnle-absolut dreapta, ci usor ondulata.

Urnbletul nu trebuie sa fie asemanator cu 0 ttrlre, ci trebule sa semene

cu un zbor, .

L-am rugat sa-mi expllce diferen]a intre una $1 alta.

Am tnteles ea in umbletul Britor, atunci cind trupul se deplaseaza de pe un pieior pe altul, de pe eel drept pe eel sttng, primul picior i$i terrnlna functiunea in acelasi moment in care al dollea si-o incepe. Cu alte cuvinte, piclorul sting transmite greutatea trupului, iar eel drept 0 prlmeste in ace-

,. Iasi timp. In felul acesta, intr-un umblet lunecos, tlrttor nu exista un moment tn care trupul sa para ca zboara in aer, sprljinindu-se numai pe primul deget al piciorului, care duce pina la capat linia rniscarli sortita lui. In umbletul asernanator zborului rnsa exista un moment in tlrnpul caruia omul parca se desprinde pentru 0 clipa de pamtnt, ca dansatoare pe pointe,

· Dupii acest avtnt aerian de 0 clipa, urrneaza 0 coborlre lina, nesimtita, farli'

· zdrunclnaturl $i greutatea trupului e trecuta de pe un picior pe altul, Arkadie Nlkolaevlci doa acestor doua momente - de zbor ~i de trecere lunecoasa de pe un picior pe altul - 0 impartanta foarte mare; datorita lor, umbletul omenesc capata u~urinta, ritm, continuitate, zbor, gratie.

,Totu$i nu e atH de simplu, cum soar parea, sa zbori in mers. . --,

In prlmul rind e greu sa pr}nzi chiar momentu! de z,bor. D !;.@\lJ;o.!JJf~')·

eire, eu am ~i izbutit s-o fac_ Atunci Tortov a Snceput sa rna ne<:v IDts ':.-9,

ntndu-mi ca fac un salt In linie ve,rticala: .. .' . -.

- Dar cum sa-ti iei zborul rara asta?

./

- Mun ••• ctorwul cu sln.'n.u~1

417

- Nu trebuie sa zbori tn sus, ci inainte, pe llnte orlzontala.

Afara de asta, Arkadie Nikolaevici cere sa nu existe nici oprlre, nici mcetinire in miscarea progrestva a trupulul, Zborul inainte nu trebuie sa se tntrerupa nici 0 clipa, Sttnd pe virful primului deget a1 pl:iorului, trebuie sa continui, conform Inertlei, sa te misti lnainte in acelasl tempo cu care al lnceput pasul. Un asemenea umblet sboara deasupra !pamintulUi, nu se rldid dintr-o data in sus, pe linie vertlcala, ci pluteste pe Hnie orizontala, tnainte, mereu Snainte, desprlnetndu-se pe nesimtite de pamtnt, ca un aeroplan in prirnul minut de decolare, ~i eoboara tot alit de lin ea ~i el, fara sa salte rn sus ~i In jos. Mlscarea orizontala inainte da 0 linie putin slnuoasa, ondulata, iar salturile in sus ~i caderea tn jos pe linie verticala dau umbletului 0 linie strtmba, de zig-zag, sttngaee.

Daca azi ar fi intrat in clasa noastra 0 persoana sfraina, ar fi crezut cii a nimertt mtr-un s-pital, In salonul paralltlcllor. Toti elevll i~i rniscau picicarele eu rnulta gravitate, eu atentia tndreptata asupra muschllor, de pared ar fi avutde rezolvat 0 problema grea. Pardi ll se . tncurcasera centrele de mlscare : ceea ee se facea inainte instlnctlv ?i mecanic, cerea acum interventia constilntei, care s-a dovedit a H putincunoseiitoare in problemele anatomiel ~i ale sistemului de rniscare a muschllor, Parca nu trageau de sforicica de care trebuia sl, din pricina asta, rezultau mlscar! neasteptate, ca ale marionetelor carora .Ii s-au mcurcat sforile.

In sehimb, datorlta atentiel tncordate cu care ne urmarearn mlscarile, a trebuit sa apreciem toata suhtilitatea ~i cornplexitatea rnecanismulul plclorului nostru,

Cit de ... legate ~i de inlantuite stnt toate una de alta I Tortov ne-a rugat sa ducem pasul pina la cap at. .

Sub supravegherea directa a lui Arkadie Nikolaevici ~i conform indicatillor lui, ne-am mtscat lnoet, pas ell pas,' urrnarindu-ne senzatiile ..

Torjov, cu un bastonas Sn mtna, indica in fiecare moment Sn ce IDe se petrecea incordarea rnusculara la piciorul meu drept,

.. In acelasl timp, de cealalta parte, Ivan Platonovici veneadupa mine, indictnd, eu un alt bastonas, aceeasi rniscare de lncordare museu lara la piciorul meu -sttng,

- Uita-te, - a spus Arkadie Nikolaevlcl - tn timp ce bastonasul meu luneea in sus pe piciorul dumitale drept, care e tntins inainte sl primeste asupra sa :greutatea trupului, bastonasul lui Ivan Platonovici aluneca in 10s pe plciorul dumitale sting, care trece greutatea asupra piciorului drept ~i tmpinge trupul spre el: ~i uite di acum are loc 0 miscare inver~~ a oastonasului : al meu lunecasn jos, Iar bastonasul lui Ivan Platonovlci luneca in sus. Observi oare di aceasta rnlscare a bastonaselor, care alterneaza de la degetele picioarelor spre sold ~i de la sold spre degete, se Ia amtndoua picioarele 1ntr-o ordine inversa ~i ~ntr-o directie

418

adiea atune! ctnd ibastona~ul de pe plciorul stIng luneca in jos, bastonasul meu «le pe piciorul drept, luneca in sus, ~i, invers, cind al meu coboara, bastonasul lui Ivan Platonovici se ridiea ? Asa se misca pistoanele lntr-o masina cu aburi de tip vertical. Observati oare cum tndoirile sl tntinde-

. rile in articulatli alterneaza, unele cu altele in ordine consecventa de sus in jos ~i de jos tn sus?

Daca ar exista un al treilea bastonas, atunci .s-ar putea arata cu el cum 0 Iparte de energie se urea tn sus de-a lungul sire] spinaril, moderind adrunclnaturile ~i pastrmd echilibrul. Dupa ce l~i Ispraveste lucrul, inc ordarea slrei splnarii coboara din nou in solduri ~i mai jos, catre degete, de unde a venit. Observa]i inca un amanunt j a explicat mal departe Arkadie Nikolaevici. Cind bastonasela miscatoars se urea spre soldurt, atunci se petrece 0 oprlre de 0 secunda, in timpul carela bastonasele noastre se tnvtrtesc acolo unde se aHa articulatilla ~i pe urrna coboara Sn jos.

- Da, observam, am spus noi. Ce tnseamna aceasta retire a bastonaselon ?

- Cum, voi singuti nu simti]! aceasta retire in solduri P Acolo pard se rasuceste ceva, lnainte de a se lasa Sn jos,

Asta tmi aduce arninte de roata cu ajutorul careia locomotiva, care a ajuns la statla finala, se rasuceste 'in lac ca sa porneasca tnapoi,

9i to soldurile noastre exists un cere de rotire asemanaror, a carul rniscare 0 simt.

Inca 0 observatie : nu sirnti]! cit de dibaci Iucreaza soldurlle noastre in momentulprimirii ~i transmiterii. tncordsrfl care vine ~i pleaca ?

Ele, ca ~i regulatorul masinli cu aburi, produc balansul care modereaza zdruncinaluril-e in momentels primejdloase, In acest tirnp soldurile Se mi~cii de sus in jos ~i de [os tn sus.

Astiizi, cind mer.geam pe strada, in drum spre casa, trecatoru rna socoteau probabil beat sau anormal.

. Invatarn sa umblu,

~ .. ". Cit e de gren I

Momentul dep!asarii greutatli trupului de pe un plcior pe altul e eel

mai eomplieat. .

. Apropiineu-made cas a, la capatul drumulul am izbutit parca Sa suprim zguduitura la deplasarea trupului de pe un picior pe altul, adlca de la degetele piciorului drept la calctiul celu] sUng ~i invers (dupa ee miscarea s-a transmis prin toata talpa plciorului sttng) de la degetele piciorului sting la calciiul picicrulul drept. Afara de asta, am tnteles din propriile mele senzajil ca pJutirea sl continuitatea mlscaril tn linie orlzontala de. pinde de actiunea comuna a tuturor resorturilor ~i arcurilor picioarelor, de

419

buna corespondentaia soldurilor, genunchilor, gleznelcr, calctielor ~i degetelor.

M-am oprit, ca de obieei, in Iaja monumentului lui Gogol, sa mai riisu:flu. M-am asezat 'pe 0 banes, am ~nceput sa observ trecatorli, sa Ie controlez umbletul, ~i ce sa vezi? Nici unul dintre cei ce au trecut pe linga mine nu ducea rniscarea ptna la capatul degetelor picioarelor ~i nu ramtnea nici a suta parte dintr-o secunda tn aer, pe un deget. Numai la 0 singud'i fetita mica am observat un mers care zbura ~i nu se ttra, asa cum era

mersul tuturor cetorlaltf, fara exceptie, .

Da t Tortov are dreptate afirmtnd eli oamenii nu stlu sa se Ioloseasca de rnlnunatul aparat al piciorului lor.

Trebuie sa .tnV'at. Trebule sa invat totul de la tnceput : sa umhlu, sa

vorbesc, sa privesc, sa actionez. .

Inainte, cind 'se intlmpla ca Arkadie Nlkolaevlci sa afirme acest lucru, eu .zimbeam tn sinea mea, creztnd ca se exprima asa pentru a fi mai convlngator, Dar aeurn am tnvatat sa tnteleg sensul adevarat al cuvintelor lui, ca pe un program al rnuncil de formare a calitatilor fizice.

A recunoaste a s'ta , tnseamna a face [umatate din treaba.

..... anul 19 ..

Arkadie Nikolaevici a fast din nou la lectla de plastics. Si iata ce ne-a spus:

- Mlscarea ~i actiunea care se nasc in ascunzlsurile suiletulul ~i se dezvolta pe linie interioara stnt necesare adevarajilor artlstl dramatici,

din balet sidin alte arte scenice *i plastice. .

Numai asemenea mlscari ne sint utile pentru lntruchiparea artisiicd a oieii! spiriiului omenesc a rolului.

Numai prin irdirea lnierloarii a miscdrl! po/i sa. tnoeti s-o infelegi $i

5-0 slmii.

Cum sa obtil toate astea ?

La aceasta intrebare, 0 sa va ajute Xenia Petrovna,

Arkadie Nlkolaevici a lasat-o pe ea un timp sa conduca lectla.

- Uitatl-va _; ne-a spus Sonova - am putin mercur in mina asta si uite ca-l tom tncettsor in cealalta mtna, in degetul aratator at miinii drepte, In vtrful degetului.

Spunind aceste' cuvinte, ea s-a prelacut ca introduce mereurul imaginar tnauntrul degetului, in muschii motrlcl,

Varsatl-I acum mal departe, in tot trupul, ne-a cerut ea. Fara sa va grabjti! Treptat l La ineeput prin incheieturile degetelor, acum tndreptati-le ca sa lase sa treaca mercurul prin mtna, prin incheietura ei, apol, mai departe, prin brat, spre cot. A ajuns ? A trecut? 0 slmtitl dar? Nu va grabiti 5-0 simtiti t Perfect! Acum, far a gratia, treceti-I mal departe

420

cu atentie, prin brat, spre umar l A~a e bine! Minunat. .Iata ca toata mtna s-a desfasurat, s-a indreptat si s-a ridicat in sus cu toate incheieturile ~i indoiturile ei. Acum varsatl mercurul in directia inversa. Nu, nu nu asa, ~n nici un ca~! De ce sa lasa1i in jos tot bratul dintr-o data, ca pe un bat? Asa Iace]i rnercurul sa alunece tn virful degetului ~i sa se verse pe j~s .", Fac.e~i-I sa lunece lncet, tncet l La tnceput de la urnar spre cot. Indolt], lr:doltl cotul !. A~a !. Dar deocarndata nu lasati in jos cealalta parte a bratu~U!. Pentru Ol~l1C 10 lume, .pentru ca varsatl tot mercurul. A~a. Acum :.8 .. merge~ mal dep~arte. Varsa]! mercurul de la cot spre tncheietura mnnn, Nu dintr-o data, nu dintr-o data! Urmarl]l atent atent. De ce ati lasat mina in jos? '[Ineti-o in sus, ca altfel se varsa mercurull Incet, lncet l Perfect I Acum turna]i cu prudenta, ea sa nu-l varsati, incepind de la mtna, in ordine, spre cele rnai apropiate incheieturi ale degetelor. Asa, lasati-le rnai jos, mal jos. Incetisor. Asa. Ultima indoire. Tot

bratul e coborlt ~i mercurul s-a varsat, .

Acum 0 sa. va torn mercur in crestetul capului, s-a adresat ea lui Sustov, Iar dumneata sa-l faci sa lunece tn jos prin git, prin toate vert:brele~ ~irei. spinaril, prin bazin, prin piciorul drept sl ina poi ptna la bazm ; sa trecl mercurul mai departs tn piciorul sting ptna la degetul mare ~i inapoi, in sus, in bazin. De acolo prin vertebre, tn sus, spre gtt ~i in

sflrsit, prln git ~i cap, in crestet.; '

.. Noi am. facut :.a .Iunec: ~nA noi mercurul imaginar pina la- degetele plcioarelor ~I ale mtlnilor, pma in umeri, ptna to. coate, ptna in genunchi ptna la nas, ptna la barbie, pina tn crestet ~i I-am dat afara, ' Am slrntit oare trecerea acestel mlscarl prin sistemul nostru musculan sau doar ne-am inchlpuit ca simtim tnauntrul nostru lunecarea mercurului imaginar?

Profesoara nu ne lasa sa ne gindim la aceasta problema sl ne cerea

sa facem exercitii fara sovaire. .

- Are Sa va explice imediat Arkadie Nikolaevici tot ce trebuie ne-a spus Sonova. Dar deocarndata lucrati atent, atent, inca, lnd, tnea; Trebuie sa Iaceti multe exercitil ca sa objineji aceasta senzatie.

- Vino incoace repede, rn-a chemat Arkadie Nikolaevici ~i spune-mi . deschis : nugasestt oare ca toji tovarasll dumitale au devenit mai plas-

tici in miscarlle lor decit erau tnainit? .

Am tnceput sa-I urmaresc pe grasunul de Puscln, Rotunzimea miscarii lui m-a uimit. Dar mi-am spus repede ca-l ajuta Iaptul ca e gras,

Dar iat-o pe uscajiva de Dimkova, cu umerii, coatele si genunchii ei ascutltl, De unde s-a ivit tn ea Ilexibllitatea ~i tendinta spre plastica ? Nu cumva mercurul imagiriar, cu rnlscarea lui continua, a dat acest rezuHat?

421.

Partea urrnatoare a lectiel. a fost condusa de Arkadie Nikolaevici. EI ne-a spus:

'- Sa artallzam acum ceea ce v-a tnvatat Xenia Petrovna.

Ea v-a trezit atentia fizica pentru urrnarirea miscarii ienergiel de-a lungul retelei interloare museulare. Avem nevoie de aceeasl atentie pentru a cauta tn noi crisparlle in procesul destinderii rnuschllor, despre care am vorbit mutt la tirnpul lor. ~i ce altceva tnseamna crisparea musculara dectt tmpotmolirea pe drum a energiei rnotrice P

Voi mai l}titi din experienta emlterilor de raze ea energia nu se misca numai tnauntrul nostru, dar cli ea ernana din noi, din ascunzisurile sentimentului, l}i se tndreapta asupra obiectului care se gaseste in afara de' noi.

Attt in procesele acelea, cit l}i in cele de aeum, atentia fizidi [oaca -un ~are rol in domeniul mlscari! plastice. Important e ca aceasta atentle sa circule necontenit tmpreuna cu energia, deoarece asta ajuta sa se ereeze linia inllnlta, aut de necesara tn arta.

, Dar aceasta continuitate nu e necesara numai in arta no astra, ci l}i tn celelalte arte, Intr-adevar, ce credeti : tn ,muzica e nevoie ca sunetul sa

aiba 0 asemenea linie P '

E !impede ca ptna ctnd arcusul nu va tncepe sa se miste ritmic l}i rara oprire pe strune, vioara nu va ctnta melodia.

~i ce se va tnttmpla daca ti yeti lua pictorului llnia continua a desenului ? ne-a tntrebat rnai departs Tortov, Fara ea va putea el sa schljeze macar conturul desenului P

Fireste ca nu va putea : pictorul are nevoie de linie plna la capat.

~i ce yeti spune despre un ctntaret care va scoate un sunet rntretaiat ca 0 tuse, in loc Sa ernita 0 nota continua, melodioasa P a lntrebat Tortov, - L-a~ sfatui sa nu se mai urce pe scena, ci sa Intre in spital, am '

glumit eu. .

- Acum incercajl sa-i lua]i dansatorului linia rniscaril pe care 0 traseaza, Credeti ca fara ea va putea sa creeze dansul? ne-a tntrebat Arkadle Nikolaevici.

- Fireste cli nu va putea, am confirmat eu.

- Sl artistul dramatic are nevoie de linia continua a miscarll. Sau

credeti ca ne putem llpsi de ea ? ne iscodea Tortov,

Noi am fost de acord cu faptul ca linia miscaril ne e necesara st noua. - De aci rezulta caea e necesara tuturor artelor, a rezumat Arkadie Nikolaevici. Dar fi asia e puiin. Aria t11iSa~i se naste in momentul !n care se creeazd linia continua, care se prelungeste, a sunetului, glasului, desenului, misodrll. J nainie de a se naste ea tnsd, exisiii sunete, strigiite, note, exclamaiii separate in lac de muzicd, sau liniuie, punctesepamie in lac de desen, sau iresiiriri convulsive in lac de mi§care §i nU poaie fi oorb«

422

nicl de muziea, nic; de canto, "nici de desen ~i picturii, nici de dans, nici de arhitecturii, nici de seuipturii, nici, in sfir$it, de arta scented.

Vreau ca voi singuri sa urmariti' felul cum se creeaza aceasta linie infinita a miscarii.

Uitaji-va la mine ~i repetati tot ce am sa fac, ne-a spus Torjov, Acurn, dupa cum vedeti, rntna mea cu mercurul imaginar tn degete e lasata tn [os, Dar eu vreau s-o ridic. Metronomul sa bata tntr-un tempo cit mai rar, nr. 101 de pilda. Fiecare bataie reprezlnta 0 patrlrne de nota. Patru loviturl fac tactul in patru patrirnl, pe care 11 fixez pentru ridicarea bratului...

Arkadie Nikolaevici a dat drumul metronornului ~i a spus ca ineepe

sedinta. '

_ Aveti prlrnul moment, 0 patrlme, in tirnpul careia se tndepltneste una din actiunile componente, rldicarea bratului ~i trecerea energiei laun-

trice de la umar ptna la cot. ,

Partea bratului care a rarnas neridlcata, trebuie sill. fie eliberata de incordare ~i sa aUrne ca 0 cravasa, Muschii llberl fac 'ca bratul sa fie rnladlos si ca, atunci ctnd se desiasoara ca sa se tndrepte, sa fie ca gttul unei lebede.

, Sa tineti rninte ca ridicarea ~i lasarea, ca ~i celelalte miscari ale mtinilor, trebuie sa '~e Iacii aproape de trup. Mina care e departata de corp. e ca un baston pe care-I ridici de un capat, Trebuie sa departezl min a de tine ~;;i la sffrsitul miscarli s-o aduci din nou spre tine. Gestul porneste de la umar spre virfurile degetelor ~i tnapoi, de la vlrfurile degetelor spre umar.

Continuu I Dol.; iata a doua patrlrne a tactului tn timpul careia se face urmatoarea actiune curenta ,: ridicarea celeilalte parti a bratului ~i varsarea mercurului imaginar din cot in mtna,

Mai departe I ne-a spus Arkadie Nikolaevici. TreL.. lata urrnatorul moment, care formeaza a treia patrlrne, sortita rldlcaril mtlnii ~i trecerii energiei prln mcheieturdle degetelor.

~~, tn sftrsit, patru... lata ultima patrirne, sortita ridicarii tuturor degetelor.

Las bratul in [os, tot asa cum l-am ridicat,acordind fiecareia dlntre celepatru tndoiri ctteopatrime de nota.

Unu, .. doL. trei, patru ...

, Arkadie Nikolaevici a rostlt comanda pe un ton sacadat, tatos, scurf, milltaresc :

- Unu ... Pauza in asteptarea urrnatorului moment. DoL. Iar 0 pauza.

Trei... Din nou opauza, Patru ... pauza l}i asa mai departe.

1 Citra care lndlca luteala ine!ronomu!Ui fixata de K. S. Stanlslavskl e conventtonala (n. red. ruse).

423

Avlnd in vedere tncettneala ternpo-ulul, intervalele intre cuvinteIe de . c~~and:~~rau l.ungi. Lov.HurHe metronomului, urrnate .de lnactiunea tacita, Impledl.cau ritrnul plutitor. Bratul se misca in salturl ca 0 caruta care trece peste un slr de grop] sl se tnf.unda in ele,

• - y Acum. ~1il. repetsm inca 0 datil. exercitiuI facut, dar lmpartind ~i m~1 ~~runt Intervalut socotit ptna acum, asa ca fiecare patrime sa cuprmda In ea nu numai un singur "tlllU", ci doi "unu" intregi : "unu-unu", In felul duoletulut In muzica ; nu simplu un "ddi", cl "doi-doi", nu un. slrnplu "trei", ci "trei-trei", nu un simplu "patru", ci "patru-patru". Ca urmare, in fiecare tact vor fi pastrate cele pairu patrlrnl de note anterioare dar fragmentate tn opt momente mai scurte sau i.n opt optiml, . ,

Am facut ~i aces! exercijlu,

- Cum vede]i - a spus Arkadie Nikolaevici - intervalele intre momentele calculate au devenit mai scurte, deoarece acum se cuprind mai multe momente lntr-un tact, ~i asta contribuie oareeum la rltmul de plutire a1 mlscarl],

Ceo eiudat 1 Se poate Dare ea rostirea mai repede a cifrelor calculului sa Influenteze asupra rltrnulul rldlcarii 11i cobortrii? Flreste ca secretul nu consta in cuvinte, ei in ateniia tndreptata asupra mi~cil.rii energiei. Ea crests in momentele calculate, pe care trebuie sa Ie urmarestl eu perseve-

. rents. Cu cit intervalul e farimitat in mai multe parti, eu attt partile din tact se scurteaza, cu atlt tl umplu mai dens 11i eu attt mai continua e Iinia atentiej care urrnsrests cea mal mica miscars a energiel, Daca am fragmenta lntervalul ~i mal mult, atune] particelele fragmentate pe. care. va trebui sa Ie urrnarim vor fi ~i mai numeroase. EIe vor umple tactul ~i, datorlta acestut fapt, se va forma 0 !iii rna! neintreruptii linie a atentlel ~i a mi~carii energiei ~i prin urmare a mlinil tnsasl,

Haide sa verifidim in practica tot ce v-am spus ...

S-a faeut 0 serie tntreaga de probe, -tn timpul carora pjitrimea de nota din Ilecare tact era impil.rtita tn trei (trioletej. in patru (cvadriolete), tn sase (sextolete), in douasprezece, saisprezece, douazeci ~i patru ~i in fragmente ~i mal marunte, Legatura miscari! ajungea pin a la 0 continultate deplina, ca 11i vijtitul sonor in care se transformase numaratoarsa.

- un un un un un lin unu dol doi dol doi doi dol doi doi trei trei trei trei trei trel trei trel patru patru patru patru patru patru ...

N-am putut sa urrnaresc acest calcul, pentru ca cerea 0 viteza in i vorbire la care nu pot ajunge.

Glasul bizlia, limba se tmpleticea, dar era peste putinta sa deslusestl cuvintele, 0 data CLl repeziciunea turbata a calcularll, bratul se misca iara tntrerupere ~i foarte tncet, deoareee tempo-ul raminea acelasl, nr. 10 dupa metronom.

424

S-a creat un ritm minunat, Brajul se desfasura sl ae strtngea ca gttul unei lebede.

Arkadie Nikolaevlcl ne-a spus:

_:__ Trehuie sa lacem iar 0 cornparatie cu automobilul, ~i el, la prima rniscare are~l<explozii rare, dar pe urrna ele devin nelntrerupte ca misearea insa~i.

A~a ~i calculul vostru: inainte eomanda era parca scuipata, iar acum fragmentele calculului s-au unit intr-o singurii linie continua de murmur 11i de mlsciirl tncete, plastice. Sub aceasta forma ea a devenit ·utila artei, deoarece a dat la iveala 0 cantilena, 0 continuitate a miscarli.

o veti slrnji mai bine ctnd veti action a in sunetul muzicii, care va va lnlocul murmurul sonor al ca1culului eu un sunet frumos ~i cu aceeasi linie continua ...

Ivan PIatonovid s-a asezat la pian, a ctntat lin $i incet, lar noi, in sunetul muzicii, am inceput sa intindem bratele, picioarele si sa ne tndoim

slra spinarii. u u

- Sirntl]l - a spus Arkadie Nlkolaevlcl - cum energia voastra paseste grav pe linia Inlinita interloara ?!

Umbletul acesia creeazd ritmut ~i plasiicitaiea miscdrl! de care avem . neooie.

Aceasta llnie interloara iese din ascunzisuri adtnci, iar energia este saturata de lndemnurile sentimentului, vointel sl intellgentei.

Cind cu aiuiorui exerclililor sistematlce Va oeii obisnu! cu aciiunlle, oei! tncepe sa le gustafi .§i sii. vii. fie dragi~ nu ~e linia ex!er~o~.rii, .. ci pe cea inierloard, atuncl vefi alta oe inseamnii seniimentul nuscaru §I .plasfica ...

Dupa ce am sftrslt exercitille, Arkadie Nikolaevici ne-a spus : " - Linia mlscarll netntrerupte, continui, reprezlnta in arta noastra materialul crud din care se poate crea plastica.

In acelasi fel in care firul de bumbac sau de lin.a trece fara opri~e ~r~n maslna de tors ~i e rasuclt pe rnasura ce trece, 111 in arta noastra linia continua a miscarii e Slip usa unei slefuirl artistice: ea poate usura pe alocuri actlunea, 0 poate intensifica, 0 poate grabl, incetini, retine, rupe, accentua 'rttmlc, 1n sfir~it ea poate face ca mlscarea sa coincida cu momentcle accentuate ale tempo-ritmului.

Care ront atuncl clipele din mlscarea in curs, care. trebuie sa coincida cu biitiiile tactului socotlte in glnd?

Aceste momente stnt seeundele abia perceptibile, tn timpul carora energia trece prln artlculajille, prln tncheieturile degetelor sau prin ver-

tebrele slrei spinarli. ". .

Atentla noastrii remarca tocmai aceste clipe. Varstnd mercurul ima. ginar . dintr-o tncheielura tntr-alta, am marcat in atentia noastra aceleasl

425

mornente detrecere a energiei prin urnar, cot, incheietura mtinii, in~~~{eturile degetelor, apoi am Iacut aceleasl exerciti~ ~i in sunetu~ mUZlCIl.

Chiar daca coincidenta nu s-a produs tocmai in secundele III care s-ar fi cuvenit, ci cu tnttrziere, cu omiterea unui mare numar de momente c?lcui ate ; chiar daca ele tree repede pe alaturi de voi ~i va tnt:ec; v chiar daca, tn sftrsit, tactele calculate nu au Iost j~ste, ci ~oar ? masu~atoar: aproxirnativa a tlrnpulul, important· e faptul ca aceas~a actlU.ne ~asur~t.a v-a saturat cu tempo-rltm, ca ati slmjit tot tirnpul m.asura*~ atl urmar~t

. cu atentie calculul fragmentat pe care Iimba n-av~a bmpul. s~-~ roste~sca~ Asta a creat linia netntrerupta a atentiei si, 0 data cu ea, 91 lima continua

a mi9carii pe care am cautat-o.; v . .. l .

Ce placut e sa imbini miscarea interioara va e~erglel. cu mvelodla} Viunjov care, cu fat a transpirata, lucra alatun de rnme, gasea ca rnuzica paid unge miscarlle, din care priclna ene_rgia. pares ~lute!lte: u .. -Sunetele si rltmul contribuie la caracterul lin ~1 la usurlnta rruscaru, fapb datorlta caruia se pare ca bratele i~i iau pares singure zborul de

!tnga trup. . . .

Am Hicut aceleasi exercljii nu numai cu bratele, dar 91 cu ~1Ta SPI-

narli, 9i cu gitul. Energia circula prih v.ertebrele 9irei. spi,~arii absolut la Iel ca in tlmpul exercitiilor pentru "desbnderea rnuschilor .

Cind luneca de sus in jos, ti se parea dr te cobori in inferno Ctnd tnsa se ridica in sus pe slra spinarli, Ii se parea cii te desprinzi parca singur

de pamtnt, ..

In sftrslt, am trecut la exercitii analoage cu plcloarel:. . .

Energia, circulind in picioare, stimula actiunea rnuschilor plcloarelor

:;;i urnbletul. . ..

Cind energia trecea lutf-un ritm lin ~i masurat, atunci 91 umbletul

devenea lin, masurat siplastic. Clnd in~a energia cireula ·dezordo~at, cu opriri la [urnatate de drum tn artloulatii s!lu tn a1t: centre de miscare, atunci umbletul devenea· aritrnic, plin de salturi Ielurite.

_ O'data ce in umblet exista linia continua a miscarl! - ne-a spus Arkadie Nikolaevici - tnsearnna ca tn el exist a tempo !Ii ritm.

Mi~carea, ca ~i in miini, e tmpar\ita in rnornente ?iferite de trecere a energiei prin incheieturi ~i articulattl (tntinderea piclOarelor,. deplasarea trupului, impingerea, deplasarea plclorului, ~o~erarea ~OC~IUl u etc.).. •

De aceea, tn exerciiille ooasire de mal tirzu: tui irebuie sa facet! sa coincidd acceniele tempo-tiimuiui tn mers cu linia mi§ciirii energiei =: rioare, ci cu cea inierloarii, a§a cum am facut-o .cu braiel« §l ou stra sptndrii.

Ctta atentle cere urmarirea [ustei masuri, a mtscarii rltrnlce, a ener-

siei motrice I· .

., 0 cit de. mica .oprlre sau retlnere a ei, ~i zdruncinul, de care nu ene-

426'

voie, s-a produs, continuitatea 9i rltrnul miscari! sint calcate, cadenta e strlcata.,

Am mai fost pusi sa oprlm in loc ~i energia rnotrice. Si asta se petrecea in ritm ~i In tempo 9i secrea 0 stare de lmobllltate. Atunci ctnd era justificata la untric, credeai In ea.

Aceasta stare se transforma tntr-o aciiune oprita in loc, tntr-o- statuj~ fnsufletita. Atunci ctnd totul e justificat launlrlc, nu e placut nurnai sa actionezi, dar :;;i sa stai nemiscat, in tempo-ritm .

La sftrsltul lectlel, Arkadie Nikolaevici ne-a spus:

- PIna acuma, in timpul gimnasticii ~i cursulul de dans, ati avut de-a face cu Iinia exterloara a rnlscari! brajelor, picioarelor ~i trupului. Astazi Insa, la lectia de plastics, ati cunoscut 0 alta linie, linia interloarii a mil}ciirii.

Acum hotariti pe care dintre cele doua Ilnll, interloara sau exterioara, o considerati mai potrlvita pentru lntruchiparea' artistica a oieii! spiritului omenese care se creeaza pe scena,

Noi am recunoscut in unanimitate di linia inierioard a mlsciirl! energiei.

- In [elul acesta - a incheiat Tortov - se douedesie ca plasiica irebuie cliJ.ditd pe baza miscdri; interloare a energiei.

Ea irebuie tmbinaia au lcoiturile titmice ale tempo-riimului.

Not numim aceastd senzaiie inierioara a energiei care trece prin trap - simiu! miscdril.

Acum, dupa ce am inteles (~i am simtlt) importanja energiel motrice tn plastlca, imi tnchlpui clar senzajiile pe care Ie da miscarea ei in timpul actlunii scenice, rostogo!irea ei prin tot trupul; simt linia infinita interioara si-mi dau seama !impede ca fara ea nu poate fi yorba despre caracterul lin ~i frumusejea rnlscaril. Dlsprejuiesc acurn aceste mi9cari netnchelate, marunte, aceste zdrenta ~i fragmente de mlscare pe care Ie fac 9i eu, N-am inca gestul larg care scoate la iveala sentimentul, dar aeum mi-a devenit necesar.

Intr-un cuvtnt, nu staptnesc plasiica adevarata, n-am inca seniimeniui mtsoaru, dar Ie presimt in mine ~i stiu ca plasiica, care este exterioard. e bazau: pe senzaila circulaiiei energiei, care este inierioard.

V DlCTIUNEA $1 CANTO

••••• anul 19 •.

Am luat parte astazi la lectiile despre "sonorizari" ~i in pauze am ascultat, in Ioaierul din spatele cullselor, convorbirea dintre actorl ~i Arkadie Nikolaevici,

Tortov ti cornunlca unuia dintre artistl observatiile sale asupra felului in care acesta i:;;i interpretase rolul; ascultase una din scene sttnd in dosul cullselor,

Din pacate, mi-a scapat inceputul :;;i m-arn apropiat de ei tn toiul convorbirii, ctnd Arkadie Nikolaevici ti tmpartasea actorului propria sa experienta scenica,

lata ee-l spunea el :

- In vrerne ce recitarn, rna straduiam sa vorbesc ctt mai simplu, rara patos fals, fara 0 rostire ctntata artificiala, fiira 0 scandare exagerata a versurilor, urmind linia sensului launtrlc al operei, linia esentei ei, Nu era 0 simplificare Iillstlna.: vorbirea rarntnea Irurnoasa, Frumusetea asta izvora din faptul ca cuvintele Irazei erau sonore, ctntau sl trnprurnutau vorbirii dlstinctie :;;i muzicalitate.

Ctnd am adus pe scena acest chip de a vorbi, tovarasll mei artist! au Iost ulrnitl de schimbarea care se produsese in vocea mea, in dictlune sl in nolle mele procedee de a exprima sentimentele :;;i ideile, Dar au vazut di. nu izbutisem inca pe deplin ... Nu e suflclent ca tu tnsutl sa.:;;tii sa te bucuri de' propria ta vorbire, ci sa dai posibilitatea :;;i spectatorilor de a prinde ~i tntelege ceea ce merita atentle, Trebuie sa torni, pe neslmtlte. cuvintele ~i intonatla in urechile celor care te asculta,

Aceasta e 0 mare arta, Ctnd mi-arn insuslt-o, am cunoscut ceea ce se numeste in Iimbajul nostru : a simli cuuiniul.

Vorbirea e muzica. Texlul rolului :;;i al piesei este 0 melodie, 0 opera sau 0 simfonie. Rostlrea pe scena este 0 arta tot attt de grea ca *i ctntecui si cere 0 mare pregatire ~i 0 tehnica care ajunge pin a la virtuozitate.

428

Ctnd un artist cu un glas bine exersat, care staptneste virtuozitatea tehnicay a ~ostir~i: i~i. rost~!?te. pe scena rolul eu modulatli in glas, rna farmeca prin maiestria lui, Cmd el e ritmic :;;i atras fara voia lui de ritmul :;;i de fonetica vorbirii, rna emotloneaza. Cind artistul patrunds in suiletul literelor, cuvintelor, frazelor, gindurilor, rna duce eu sine tn ascunzisurile adtnci ale opere! poetului ~i in propriul sau suflet, Cind coloreaza v!u eu. ajuto!ul s~n:tulyui ~! desene~za eu ajutorul intonatiei ceea ce traleste launtr~c, rna' obl~ga sa vad cu pnvirea Interioara imaginile :;;i tablourile povestite de cuvlntele textului :;;i faurite de imaglnatia lui creatoare,

Cind actorul care e staptn pe miscarile lui cornpleteaza cu ele ceea ce spun cuvintele :;;i glasul, mi se pare ca unacompaniament armonios rn~ote9te u~ ctntec minunat, Un glas barbatesc bun, care intra cu replica ~t11 pe scena,y mi se pare un violoncel sau un oboi. Un glas feminin, curat, !nalt, care raspunde [a replica, rna obllga sa-nit arnintesc de vioara sau de flaut, iar glasul jos, din piept, . al actritei de drama mi-arninteste intrarea unui "alto" sau unei viole d'arnore,

y " Un b~s gros al unui "tata nobil" rasuna ca un fagot, iar glasul rauIacatorulul e trombonul care bubuie din toate puterile si tnauntrul caruia

clocoteste, ca din rautate, saliva acumulata. '

. Cum de nu simt acesti artist! 0 orchestra lntreaga tn vorbirea orne-

neasca ] Asculta]! cu atenjie I .

lata eil lungeste nota scurta, dar tlplca a unui clarinet nazal :

"R_ .. r ... r ... r ... r ]" .

Abia ~-a stabilit colorltul lui sonor, caracterlstic, ca erupe, ca prlntr-o u:;;a deschisa, 0 grupa tntreaga de note melodioase de vloara :

"e_ .. e ... e ... e ... e ["

~cea~ta yintrare poayte sa. sune in unison cu clarlnetul sau In terta, ~varta, cvmta sau octava, Mal sus sau mai jos de prima nota. La Ilecare interval se produc Ielurite armonii. Ele nasc startle de spirit diferite care

de fiecare data trezesc un alt ecou in suilet, '

Doua sunete contopite tntr-unul singur ctnta duetul:

"Ru.e ... e ... "

Dar iata ca a trosnit toba:

"v ... v ... v ... v ... "

A lntrat :;;i s-a contopit. eu sunetele precedente. Acum, in locul duetului, s-a format un trio. Sunetele lui s-au arnestecat tntre ele. 1ru. eapatat gravitate:

"R e e e v ... v ... v ... "

Orchestra rasuna ea 0 mustrare pares. Dar au intrat viorile, au atenuat armonia aspra :

"Reviii. .. "

Acurn ctnta orchestra.

J

i'i , ~

'I

It !I

'.1

I .. ~

'I ~

.'

429

. .~.~ _.....,_ ..._...,_ .... _ ~ ..'

.... 1"" _" _L:"_~~·'::...'.!::!-~~"_-~"'-.....:!..: ... l..~.

, e,

I

Ctnd tnsa a trtrnbitat brusc tromp eta :

"n ... n ... n ... n"

caracterul armoniei s-a schirnbat ii a devenit mai aspru. . "R,evin"

urla orchestra.

,,0 ... 0 ... 0 ... 0"

a intrat patrunzator pistonul.

Acurn orchestra pares geme jalnic: ,){evin 000".

A inceput sa cinte inca un instrument sl, tndeparttndu-se din ce tn ce mai mult, a arnutit ~i s-a Irlnt in spatiu.

. "R,evinooo !"

geme [alnlc orchestra.

Dar asta e numal tnceputul ariel triste. Fraza muzicala nu e tncheiata. Orchestra continua sa ctnte, alte instrumente noi t~i fac intrarea .~i Iorrneaza armonii mereu nol, Fraza S-a tntregit definitiv:

.Revlno [ Nu pot trill, fara tine]"

De altfel, cit de diferit se poate otnta de Iiecare datil aceasta fraza!

Cite sensuri Ielurite stnt tn ea, cit de multe starl sufletesti variate se pot seoate din ea 1 Incercati. sa asesatl pauzele ~i accentele altlel ~i yeti capata sensuri mereu noi, Pauzele scurte si accentul scot clar [n evidenta cuvlntul principal ~i-l prezinta separat de celelalte, Pauzele fara sunete, mai lungi, iti dau posibititatea sa le umpli cu un nou continut, La asta ajuta miscarea, rnimica, lntonatia, Din schlmbari se creeaza mereu dis-

pozltl! noi, se naste continutul nou al unei Fraze tntregi. .

lata, de pilda, un asemenea aranjament: "Re-vi-no I" Pauza e plina de desperare din pricina imposlbilitatli de a-l chema tnapoi pe eel plecat.

"Nu pof" - 0 scurta pauzil de respiratie care pregateste ~i te ajuta sa scotl tn evldenta cuvtntul eel mai important.

"triH" - acesta e cuvintul accentual ca un oltat al orchestrei. Probabil ca. e eel mai important din toata fraza, Ca sao! scot! mai tare in evidenta, e nevoie de 0 noua pauza scurta de respiratie, dupa care fraza se l'ncheie cu u!timele cuvinte: "fara tine"!

Dadi din cuvintul "tdii", pentru care s-a creat toata Iraza muzicala, a erupt setea de viata care dalnuie in suflet, daca cu ajutorul acestui cuvint femeia parilsita se agata .cu ultimele puteri de acela caruia is-a daruit pentru totdeauna, atuncl va ie~i la iveala ace! chin In care se zbate sufletul femeii tnselate, Dar; !a nevoie, pauzele ~i cuvintele accentuate se pot aseza eu totul altfel, ~i iata ce va iesi atunci : .Revlno I" [pauza) "nu po ... o ... o ... t. .. " /pauzil de respiratie/ "trili f1ira tine I"

De data aceasta vor ie~i in evtdenta, cu toata preciziunea,· cuvintele: "nu pot ... " Prin ele va erupe la suprafata desperarea dinainte de rnoarte

430

a femeii care sl-a pierdut rostul de a mal trai. Prin asta toata fraza a capatat 0 semnificatle tragica ~i pare ca femeia parasita a ajuns la ultima Iimitii, acolo unde sesftrseste vlata ~i tncepe prapastia, mormintul.

Cita putere de cuprindere au cuvtntul ~i fraza! Cita bogatie are Iimba I Ea nu e puternlca prin ea tnsasi, ci in masura tn care contine sufletul ~i gfndul omenesc. Intr-adevar, cit continut sulletescia lncaput in sase cuvinte: "Revinq I Nu pot trai fara tine J" 0 tntreaga tragedie orneneasca,

Dar ce tnsearnna 0 slngura fraza tntr-o idee mare, tntreagil, tntr-o scena, un act, 0 piesa? E un mic episod, un moment, 0 partlctca de ni-

micdlntr-un mare tntreg. '

Asa cum universul este creat din atomi, tot asa se Iormeaza cuvintele din litere separate, frazele din cuvinte, ideile din fraze ~i scene. tntregi din idei, acte din scene, iar din acte a plesa mare prin continut, care include in ea viata omeneasca traglca a sufletului lui Hamlet, Othello, Ceatkl ~i aljli. Asta e 0 tntreaga simfonie l

•...• anul /9 ..

- "E timpdesch. larg us ... fericir personal", a rostit pe neasteptate

Arkadie Nikolaevici lnlrind in clasa si adresindu-ni-se tuturor.

Ne-am ultat cu mirare unul 121. altul,

- Nu inteleg,eti? ne-a tntrebat el dupa a pauza.

- Nu tnjelegern nirnic, am recunoscut noi. Ce tnseamna aceste cu-

vinte de ocara ?

- "E timpul sa deschizl larg usa fericirii tale personale." Actorul care vorbea asa tntr-o plesa avea un glas bun ~i slmplu, care se auzea din orice ungher. Totusi, el nu putea sa fie tnteles, ~i noi totl, ca ~i voi acum, credeam ca ne-a ocartt, ne povestea Tortov.

Urmarile acestui episod neinsemnat ~i comic s-au dovedit tnsemnate pentru mine ~i de aceea trebuie sa rna opresc asupra acestui moment. lata ce s-a inttmplat cu mine.

Dupa multi ani de cartera actoriceasca sl reglzorala, am simtit, in sftrslt, adtnc ca Iiecare artist trebuie sa staptneasca 0 excelenta dictlune, rostire, ca el trebuie sa simta nu ·numai frazele i?i cuvintele, dar si Hecare silaba, fieeare litera. lata un lucru de netagaduit : cu cit adevarul e mal simplu, cu am yti trebuie mai mult timp ca sa-I pricepi.

Noi nu slrntirn lirnba, frazele, sllabele, literele ~i de aceea le pocirn usor : in locul sunetului "s" pronuntarn "su", in locul lui "e" spunem

, .. ie", consoana "c" suna 1a noi ca .. te" iar "g" se transforma la unii in • "gh". Adaugati la rostirea asta rtrtiala, rostirea nazala qi orice gtngavealii.

Cuvintele tn care o litera se substitute alteia mi se par acum ca un om cu 0 ureche in locul gurli, cu un deget tn locul nasului.

431

Un cuvint al carui tnceput e tnghesuit searnana eu un om eu eapul turtit, Un cuvtnt cu sftrsitul mtncat tmi arninteste de un om ell picioarele amputate.

Omiterea unor litere ~i silabe searnana cu un ochl sau un dinte seos,

o ureehe taiata sau 0 alta poeire de acest feI. .

Ctnd unii oameni, din pricina .moliciunii sau neglijenjei, eontopesc cuvintele tntr-o masa inforrna, mi-aduc aminte de rnustele care au cazut in miere. Vad tnalntea ochilor 0 lapovita de prlrnavara ~i drumuri desfund ate, la ceasul ctnd totul se contopeste in ceata,

Aritmia tn vorblre, atunci etnd cuvintul sau fraza incepe lent ~i se grabe~te deodata la mijloc, pentru ca la siirslt, pe neasteptate parca, s-o zbllgheaf.(:a peste prag, trni arninteste de un betlv, lar vorblrea prlpita, de dansul sfintului Vltus,

Voi ati avut prilejul, Ilreste, sa citiU carti sau ziare prost tiparlte, in care tot timpul dati peste omiterl de litere, peste greseli, Nu-l asa ea e un chin sa te opresti in fieeare clip a sa ghicesti, sa rezolvi rebusuri?

~i iata un alt chin: sa citestl scrisori, notlte mtzgallte cu un scris in care pares toate se contopesc. Ghicestl ea cineva te chearna, dar e ell neputlnta sa deslusestl unde ~i ctnd, E scris: "E~ti un d.; a ... " dar e lmposibll sa descifrezi ce e~ti : dobitoc sau drag, dorit sau dihanle.

Oricit e de greu sa ai de-a face cu 0 carte prost tiplirita sau cu un scrls pocit, totusi poti, cu 0 mare stradulnta, sa gase~ti sensul a ceea ee e seris. Ziarul sau scrisoarea e la dispozitia voastra ~i yeti gasi timpul sa reveniti la descifrarea a ceea ee e de neinteles.

Dar ce e de Iacut clnd tn teatru, la speetacol, in textul rostit de pe scena, de actori, se omit, ca tntr-o carte prost tiparitli, Iitere separate, cuvinte, fraze care adeseori au 0 tnsemnatate prlmordlala, ehiar hotarttoare, pentru ca pe ele e construita toata piesa? Cacl textul spus nu mai poate fi adus tnapol ~i nu poti oprl spectaeolul care a pornit ~i piesa care se desfdsoara repede ea sa descifrezi 'ceea ee nu s-a tnteles, 0 die[iune proasta creeaza 0 tncurcatura dupaalta. Ele se ingramadesc, aluned sau acopera complet sensul, esenta, chiar sublectul piesei. La tnceput spectatorii tsl lncordeazf lntens auzul, atentla, mintea, ca sa nu rlimina in urma fata de ceea ce se petrece pe scena : daca tnsa nu izbutesc sa inteleagli, atunciincep sa se enerveze, sli se infurie,sa vorbeasca unul cu altul sl, in sftrslt, sa tuseasca,

Intelegeti sernnllicatla acestul cuvtnt ingrozitor "sa tuseasca", pentru actor? 0 rnultime de 0 mie de oameni, eare si-a pierdut rabdarea ~i s-a desprins de ceea ce se petrece pe scena, poate sa tuseasca spre actorl, plesa, spectaeol. Spectatorul care tuseste e eel mai primejdios dusman al nostru. Unul dintre mijloacele de aparare fmpotriva lui e dictiunea Irurnoasa, !impede ~i expresiva.

Am mal tnteles ca slutenla dlctiunii noastre se in dura cu chlu cu - val in vlata cotldlana. Dar cind se rostesc pe scena cu 0 dlctluns vulgara versuri sonore despra ceva inaltlitor, despre libertate, despre idea-

. luri, despre 0 dragoste curata, atunci vulgaritatea declamarll te jigne$te sau te face sa rizi, Literele, silabele, cuvintele nu stnt nascocite de om, ci slnt sugerate de Instinctul nostru, de elanuri, de natura, de timp ~i de loc ~i de viaja tnsa~i.

. .?urerea, frigul, bu~uria, g:~aza provoaca la toti oamenii, [a totl copin, unele ~l aceleasl expresn sonore: asa, de pilda, sunetul "aaa .. ." izbu~ne~te singur dinauntru, din pricina groazei sau adrniratle! care ne-a cupnns,

Fiecare dintre aceste sunete care com pun cuvtntul l~i are sufletul natura, continutnl sau pe care trebuie s.a Ie slrnta vorbitorul. Daca lns; . euvintul nu e legat de viata ~i se rostesta formal, mecanic, moale, rara - suflet, gol, atunci seamana eu un cadavru, caruia nu-i mai bate pulsul.

Cuvtntul viu t~i are ehipul sau determinat ~i trebuie sa ramtne asa cum l-a creat natura.

_. Dad omul nu simte sufletul literei, el nu va simji nici sufletul cu-

. vintulul, nu va simti nici sufletul frazei, al ideii,

Dupa ce am aflat ca literele stnt numai simbolurile sunetelor care cer sa fie umplute cu continut, mi s-a impus, fireste, problema de a studia formele sonore, pentru a Ie umple mal bine de contlnut,

M-amtntors de bunavoie 1a "a" /tnceputul inceputurflor/ ~i m-am apucat sa studiez literele pe fiecare In parte. Mi-a fost mai usor sa tncep cu vocalele, deoarece ele erau bine pregame 9i 1ndreptate de canto.

'1.

..... anul 19._

- Intelege]i ea prin sunetul dar aI literei AAA simtamintuI iese la supraiata din fundul sufletului nostru? Acest sunet eomunicii cu niste trairi adlnci, interioare, care cer sa iasa la lumina 9i se ridica liber dinadin adincul sufletului.

Dar exista ~i un alt AAA, mai surd, mai ?nehis, care nu se ridica la supraiata, ci rarntne tnauntru 9i htr1ie sinistru, rlisuna acolo ca . pesters sau tntr-un cavou. Exista ~i un alt AAA, perfid, care ti~dlnauntru foarte agil ~i se tnsurubeaaa sfredelitor in sufletul inter. Este si AAA bueuros, care zboara ca 0 racheta din adincul '''Ull''''UJl~J. Bxlsta ~i un AAA greu, care se lasa ea 0 greutate de fier tnli-

ca In fundul unui put.

Nu simtiti oare ca prin undele voeale ies la suprafata farime din nostru ? Aceste sunete nu stnt goale, ci au un contlnut sufletesc,

.1

J I.

432

433

.~: :

y 'Ina" un trul lor, tn maduva lor, exista 0 fa· care tmi da dreptul sa cred ca

rima din spiritul omenesc. I' f 1 forme1e sonore ale tuturor celor-

II t ( lmtit) in ace asi e

Am a a . am" Sl trecut la studierea consoanelor.

lalte vocate ~I dupa aceea am t t . pregatlte de canto ~i de aceea

At tn-au fost coree a e ~I . . I . S M ces e sune e . . I' t In Cuointul expreslv al UI • •

studiul lor s-a dovedit mal ycomp .lel . stnt un fluviu, iar consoanele tarVolkonski I se spune : ,,?a;a vv~ca e e ele sa nu se reverse".

mul, atunci aces!a trefbUlel.mtdart\;:rua!are consoanele mai au ~i propria

Dar tn afara de uncua e ,

lor sonoritate. care rasuna Ilmpede r M,N,L,R ~i consoanele

A~a stnt consoanele

cristaline: B,D,G,V,Z,J.

Am tnceput cu ele.. . I sui care rasuna aproape la Iel In aceste su~ete deo~ebe~hv clara gl: ele sunetul nu iese fara piedici ca ~i la vocale. Smgu;a dlf:rent~a~i cin diferite puncte, fapt care ii da ~i la supralaja, ci e oprit de rncor

colorltul respectiv." t t re opreste acumularea sonora "ples-

. Ctnd tnsa aceast~ cons r nger: ca a de ildii, la sunetul B, "vuielul" nesie", sunetul zboara I~ s~praf~ta. f~ 'careP n dau coloritul caracteristlc aeumulat e oprit de strmgerear ~ze or, 1 c eruptia ~i sunetul zboara Iilui. Cind constrtngerea se des In te, .are I 0 asemanatoare eu el se numesc ber alara, Nu degeaba acest sune ~I ce e

eruptive. . . tit ruptla are loc dintr-o data, brusc,

La rostlrea consoanei arnin I e, ,e in afara dintr-o data, repede.

iar gla~ul ~i aerul sonor acumul~~ ~~;e:~ela*i proces, dar moale, del.icat La rostirea consoanelor M,N,L, a ld b lor Iia M! sau cu arcuirea

. tmere la deschl erea uze ,

sl cu 0 oarecare re I ... . t'l de sus Iia N,L/. Aceasla retinere

vtrfului limbii catre gmgule dln I or t soane 1M N LI se numesc

creeaza un vuiet intens. Nu degeaba aces e can , ,

sonore. . 'v tnt urmate de un suier, dar tn .

Exista consoane care nu numai ~~ ~"e Isunelul Z/. Exista ~i un alt acelasl tirnp si biziie !sune!ul J! sdau ~ot~~~1 se lungesc ernittnd unele zgo-

Iel de eonsoane, care nu rasuna, ar y ci

mote Vorbesc despre sunetele surde .F,~,H,~,~ . tive : P T K. Ele

. . stle exista consoane erup lYe . "

Afara de asta, cu~ se '. I lnd ca un ciocan in nicovalli,~1

stnt lipsite de rezonanta, cad aspru, OVI

lmping vocalele care Yin dupa ele. . v sllabe cuvinte tntregi,

t '1 esc la un loc ~I creeaza, ,

Ctnd sune e e se un ." Vpatoare *i de aceea se.,

fraze, forma lor sonora, Ilreste, devine mat mea .

. ... I( s Stanlslavskl se reierea adesea

1 Ctnd pomenea despre legile vorblfll, . i. s! cltate din cartea lui S. M. Volkonski 9i dadea ca exemple une e regu 1

exprestu (n. red. ruse).

434

poate introduce in ea mal mult contlnut. lata, de pllda, spuneti: Buki, Az - Ba ...

- Doamne - m-am gindit eu - trebuie sa invatam din nou alfabetu!. In adevar, noi trairn acum a doua copilarle, cea artistica: Buki, Az - Ba.

- Ba-ba-ba ... am lnceput noi sa behalm intr-un cor general, ca oile.

- Prlvlti, am sa va scriu pe hirtie ce sunet scoatejl, acum, ne-a

oprit Torjov,

~i a scris eu un creion albastru pe 0 foaie care se gasea llnga el "pbA" , adica Ia tnceput un sunet neclar t?i netipic pentru consoana, ceva ; ca un "p" care loveste slab :;;i ceva ca un "b" care erupe ~i care nu suna de loc slab. Nici nu se rotunjisera fnca :;;i se :;;i grablsera sa se inece sl sa dispara ca intr-un bot mare, deschis, de fiara, tntr-un A alb ~i gal ca . sunet, neplacut t?i asprti,

- Am nevoie de un alt sunet, a explicat Arkadie Nikolaevici, unul deschls, clar, larg. Ba-a ... unul care transmite surprinderea, bueuria, un salut vioi, care face inlrna sa bats maitare t?i mai vesel. Ia ascuJtati:

Ba ... Simtiti cum tnauntrul meu, in ascunzisurtls sufletului, s-a zamislit, a Inceput sa clocoteasca sonorul "B", cum -buzele mele abia retin apasarea sunetului, cum, in sftrslt, piedica s-a rupt t?i din buzele deschise, ca din niste brats intinse sau prin u~He unei case primitoare s-a repezit in intrmpinarea voastra, ca 0 gazda care-s! tntfmpina un oaspete drag, sunetul A larg, ospitalier, imbibat de un sentiment cald.

Daca ar Ii sa-rnl transcriu exclamarea pe htrtie, at? nota cam asa : g m B b - A a a. Nu simtiti tn aceasta exclamare 0 farima din propriul meu suflet care zboara spre inima vcastra tmpreuna cu sunetul de bucurie?

lata aceeasl silaba BA, dar cu totul de alt caracter ...

Tortov a rostit aceste sunete sumbru, lntunecat, coplesit, De data ; asta, vuietul sunetului ,B amintea de un zgomot subteran, inainte de cutrebuzele nu s-au deschls larg, ca brajele primitoare, ci tncet, ca de 0 Insusl sunetul A nu a rasunat voios, ca prima data, ci intu-

fara rezonanja ~i parca s-a prabu~it tnauntru, necapattnd Iibertate. locul lui a ieslt printre buze numai aer, abia suierind ca un abur fierdintr-un vas mare descoperlt,

- Se pot InCa imagina multe variatll pentru silaba de doua su-

B A ~i tn Hecare dintre ele se va manifesta 0 farima rupta din suomenesc. Uite, asemenea sunete ~i silabe tdiiesc pe scena, in timp acels rostite llnced, fara suflet, rnecanlc, sint ca ni~te cadavre de Ia nu vine un aer de viata, ci de mormtnt,

Acum tncercajt sa dezvoltatl silabele pina la trei sunete: bar, bam, bas ... Cum se schimba disposttta a data cu fiecare sunet nou, cum

435

'.1

~ I

! I ~ ,

,

fiecare noua consonants ademeneste din, diferite unghere ale sufJetului o parte sau alta a sentimentului nostru? Daca rnsa am uni doua silabe, atunci sentimentul nostru ar cuprinde !iii mai mult: baba, bava, baja, baka, barna, baki, bali, baiu, bai, batbat, barnbar, barbuL.

Noi am repetat silabele rostite de Tortov si am compus altele ale noastre. Peate ca Ie ascultam cu adevarat rezonanja pentru prima oara in viaFi ~i am tnteles cit de nedesavtrslta este tn gura noastra ~i cit e de cornpleta tn ' gura lui Tortov, care, ca un gastronom, se delecteaza cu aroma fiecarei silabe ~i Iiecarul sunet,

Toata tncaperea s-a umplut de sunete variate, care se luptau, se clocneau unul de altul, dar nu aveau totusl .rezonanta, cu toata dorinta noastra fierbinte de a 0 provoca. Printre vocalele noastre tntunecate, ragusite si ciocanitul consoanelor, vocalele ctntate ~i consoanele sonore 'emise de Tortov pareau luminoase, rasunatoare ~i vibrau in toate colturlleoddll.

- Ce problema simpla ~i totusl ce grea e I rna gindeam eu. Cu cit e mai simplu si firesc, cu attt e rnai greu.

M-am uitat 13. Iata lui Arkadie Nikolaevici: stralucea ca a unui om ca~e se lrnbata de sunete ~i se deslata de frumos. Mi·am indreptat ochii spre chipurile tovarasilor mei elevi ~i era sa izbucnesc tn rts la vederea lor: chipurile erau tntunecate, tepene, aproape de llrnita Ia care .tncepe strtrnbatura caraghioasa,

Sunetele rostite de Arkadie Nlkolaevici ti niceau placers i?i lui i?i noua, care-I ascultam, in timp ce sunetele sctrttitoare si raguilite pe care Ie chinuiam i?i le scoteam noi cu truda ne pricinuiau i?i noua ~i celor care Ie ascultau 0 mare amaraciune.

Arkadie Nikolaevici, care se isimtea in elementul lui, se tmbata de silabele din care compunea cuvinte cunoscute Iii cuvinte noi, nascoclte ' de el. Din cuvinte, a tnceput sa creeze fraze. Spunea un fel de monolog, apoi trecea iar la sunete izolate, la silabe ~i la cuvinte,

In timp ce Arkadie Nikolaevici se tmbata cu sunetele, eu Ii urrnaream atent buzele. Imi aminteau de. c1apele lucrate eu multa grijii. ale unui instrument muzical de sufl at; clnd se deschideau sau se tnchideau, aerul nu se strecura printre crapatur]. Datorits acestei precizii matematice, su-

netul capata 0 claritate iii 0 puritate exceptionale, .

Intr-un aparat de vorbire atit de perfect, asa cum Iii l-a format TortOY, mlscarea buzelor se face cu a usurinta, 0 repeziciune ~i oprecisie de necrezut.

La mine nu e acelasi lucru. Buzele mele, ca Iii c1apele unui instru-. . ment ieftin, de proasta Iabrlcatle, nu se string destul de solid. Ele lasa sa treaca aerul, stnt prost lucrate. Din pricina asta, consoanele nu ca-':' pata claritatea ~i puritatea necesare,

436

Mii?carea buzelor mele e prost dezvoltata ~i e aut de departe de virtuozitate, tnctt nici nu ingaduie 0 vorbire accelerata. Silabele i?i cuvintels s: separa, ~e destram!i ~i luneca ca nisipul subred al tarmului; din pricina asta, silabele se revarsa necontenit ~i limba se tmpotmoleste In ele.

- Celebra cintareata si profesoara Pauline Viardo - a continuat Arkadie Nikolaevici - spunea ca trebuie sa se cinte "avec le bout des le-

ores:" 1 '

, De aceea dezvoltati-va bine articulatia aparatului buzelor, al lim-

bii si a tuturor ,acelor parti care Iormeaza dar consoanele.

Muschii care cer 0 dezvoltare sistematica tn tirnp [oaca un rol mare

tnacest proces. ,

. Eu n-arn sa· intru acum in arnanuntele acestei munci. 0' sa le aflati la lectiile de 'lantrenament ~i educare". Deocarndata tnsa, la incheierea lectiei, am sa va indio cum sa va Ierlti de inca un cusur foarte raspindit care se tnttlneste adeseori la oarneni, cind rostesc silabele formate din doua sau mai multe sunete, consoane Iii vocale laolalta,

Aceste gresell constau in urmatorul lucru: la multi oameni vocalele se nasc tntr-un punet al aparatului vocal, iar consoanele in cu totul alt punet. De aceea ultimele trebuie ridicate "catre Intrarile principale", pentru a Ie uni tntr-o armonie generals cu vocalele.

In aceste cazurl nu se Iorrneaza 0 singura silaba in care se topesc ~oua sunet.e: Ba ... Va.;. Da, ci doua luate din diferite locuri. A~a, de pilda, ITI locul lui Ba, se ernite la tnceput un muget cu gura tnchlsa : 'gmmmm ... apoi, dupa urcare din laringe spre buze, dupa deschiderea 'lor; dupa 'erupere, prin arcuirea moale a buzelor, iese afara un Aaa. .. grnmm - DU A. Asta nu e cored, nu e frumos, e vulgar.

Emiterea consoanelor trebuie sa se acumuleze si sa risune tot acolo unde se Iormeaza si vocalele. Tot acolo ele se arnesteca, se contopesc cu vocalele, iar dupa ce au ajuns la buze, sunetele zboara, rasuntnd rn aceeasi cutie de rezonanta ca Iii vocalele.

Dupa cum nu e buna tmpestrltarea glasului cu vocalele care se nasc in dlferite puncte ale aparatului vocal, tot asa nu e buna nlcl tmplngerea consoanelor din dlferite centre ale aparatului sonor.

Tot asa se tnttrnpla i?i la rnasina de scris. Si acolo toate literele alfabetului s~r i?i lovesc in unul sl acelasi loc ~i se imprlrna pe hirtie.

•..•. anul 19 ..

Astizi Arkadie Nikolaevici a intrat in class de brat cu Anastasia Vladimirovna Zarembo, S-au oprit amtndol in mijlocul camerei, rezemtndu-se unul de altul ~i au ztmbit vesel,

1 In I. Irancezli in original - din vlrful buzaler (n. red. rom.).

437

- Felicitati-ns, ne-a rostit Tortov, Noi am format 0 uniune. Elevii s-au gtndlt ca e Yorba de casatorie.

- Inceptnd de astazf, Anastasia Vladimirovna a sa va aseze glasurile nu numai pe vocate, dar $i pe consoane. Eu tnsd, ori aItcineva in locul meu, va va corecta in acelasi timp rostirea.

Vocalele nu cer amestecul meu, deoarece canto le pune firesc la punct, In ce priveste tnsa consoanele, lor nu Ie ajunge studiul de canto, ci au nevoie de studiu ~i la dlctiune.

Din pacate, exista ctntare]i care nu se intereseaza destul de cuvtnt sl mal ales de consoane.

Dar stnt 'sl profesori de, dlctiuna care nu au intotdeauna a idee clara despre sunet ~i asezarea lui. Ca urmare a acestul fapt, la canto glasul .se asaza adesea just la vocale ~i nejust la consoane, in timp ce la dietlune, dimpotriva, la vocale - nejust, iar la consoane - just.

In asemenea conditii, lectiile de canto ~i de dicjiune aduc in acelasi timp tot aHta folos cit ~i paguba. Aceasta situajle nu e norma Iii, sl asta din pricina unei prejudecati suparatoare. Asezarea glasului se obfine, tnalnte de toate, prin dezvoItarea respirajlei ~i a rezonantei notelor care se lungesc. Adesea se crede ca numai notele care se cinta pe sunete de vocale se lungesc. Dar care n-au $i multe consoane aceleasi note care se lungesc? Atunci de ce nu se prelucreaza sl rezonanta lor tn egala masura eu a vocalelor?

Ce bine ar fi daca profesorii de canto ar preda in acelasi timp ~i dictiunea, Iar profesorii de dlctlune ar preda ~i canto J Dar de vreme ce asta nu e cu putinta, atunci amindoi speciallstli sa lucreze mtna in mtna, tntr-o strtnsa legatura unul eu aItuI.

Eu $i Anastasia Vladimirovna am hotartt sa facem aceasta experienta.

Eu nu pot sa sufar.fn drama obisnulta declarnatle ctntatoare actoriceases. Ea Ie e necesara numai acelor al -caror'glas nu cinta de la sine, ci ciociineste.

Ca sa-l obligam sa rasune, trebuie sa recurgem la "abilitati" vocale ~i la .Jicrtturt" declamatorice teatrale; asa, de pllda, pentru a reda solemnul, glasul trebuie sa coboare ctteva secunde sau pentru tnsufletlrea monotoniei unele note trebuie sa fie ridicate la octava, iar restul timpului, ca urmare a fngustimii registrului, sa se loveasca pe terje, evade ~i cvlnte,

Daca aceste glasuri ar cinta de la' Sine, ar avea oare ele nevoie de viclestrguri ?

Dar glasurile bune In vorbirea curenta stnt rare. Dad ele se tnttlnesc totusi, atunci se dovedesc insuficiente ca forta ~i ea dlapazon. Cu un glas asezat pecvinta, nu exprimi .. vlata spiritului omenesc",

438

Clnd marele artist italian Tomaso Salvlni a fost tntrebat de ce are nevoie un actor ca sa fie tragedian, el a raspuns: .. Trebuie sa ai glas, glas qi iar glas I" Deocarndata n-am sa pot sa va explic, iar voi n-o sa pute]l sa tntelegeti cum trebuie sensul adtnc, practie, al acestei declaraiii a marelui artist. Nu se poate tntelege /adica simtiJ tntelesul adtnc al acestor cuvinte decit din practica, pe temeiul unei experiente proprii lndelungate. Ctnd yeti sirnti ce poslbilltafi va deschide un glas bine asezat, care poate tndepllni functiile pe care i le-a sortit natura, va, va fi llmpede sensul adinc al sentintel lui Tomaso Salvini,

.. A Ji tn voce" - ce fericire pentru ctntaret, ea 1/i pentru artistuI dramatic I Sa slmtl ca poi.i sa-ti dirijezi sunetul, ca el ti se supune, ca el transmlte puternic cele mai mici arnsnunte, expresii, nuante ale 'creatiei I

.. A nu fi in voce" - ee chin pentru ctntare] 1/i pentru artistul dramatic I Sa sirnti ca sunetul nu ti se supune, ca nu ajunge ptna in sala arhiplina de auditori I Sa n-ai posibilitatea sa exprimi ceea ce impulsia .' , lnterioara creeaza attt de viu, de adine. Numai artistul cunoaste aceste

, chinuri. Numai el poate vedea ce s-a copt inauntru, In cuptorul sentimentului, ~i ce $i cum se transmite cu glasul 1/i cu cuvintul. Daca glasul falsifica, artistul e desperat, pentru ea trairea eladita rnauntru se denatureaea in proeesul tntruchipartl ei exterloare,

Stnt actori a carer stare normals e de a nu fi in voce. Urmarea e ca ei hfrtie, yorbesc cu un sunet care slujeste ceea ee vor sa transmita. $i~ totusi, sufletul lor ctnta frumos. Inchipulti-va ca un mutvar vrea ~a transmita sentimentele delicate, poetice pe care Ie simte fata de Iemela iubita, dar are un hlriit respingator in lac de glas. Uriteste acel frumos pe care-I traleste in sufletul lui 1/i care ti e scump, Aceasta denaturare 11 duce la desperare. Acelasl lucru se petrece ~i eu artistul care simte blne, dar n-are ealitati vocale.

Se tnttmpla adesea ca artistul sa alba de la natura un glas frumos ca timbru, flexibil ea expreslvitate, dar nul ca forta, care abia se aude .rn rindul al cincilea 'de la parter. Primele rtndurl mai pot, cu chiu eu .

J vai, sa se desfete de timbrul fermecator al sunetului lui, cu dictiunea lui expreslva ~i eu emisia lui minunat lucrata, Dar cum e cu cei care stau mai departe, in rlndurile din fund ? Acesti spectatorl se plictisesc. Tusesc, nu lasa pe altli sa asculte ~i nici pe actor sa vorbeasca. EI e nevoit sa-~i forteze minunatul sau glas, iar fortarea strica nu numai sunetul, rostirea,

dictlunea, dar $i trairea,

Stnt de asemenea ~i glasuri care se aud bine in teatru la eel mai lnalt registru MU, dimpotrfva, la eel mai jos, chiar cind condljllle stnt . neprlelnice. Unii au 0 emisie care porneste .in sus, din care priclna gla-

439

,!

I,

1

sui se opreste ~i se Incordeaaa ptna la strldenta, aljll, htrtie9i sctrttle dud cohoara. Fortarea strica timbrul, iar un reglstru de cine! note nu are expresivitate.

Tot aut de suparator e ctnd un artist bun in toate privlnjele, cu un glas puternic, flexibi1 9i expresiv, cu ajutorul carula se pot transmite toate subtilitatile ~i f1exiunile desenului interior al rolului, are totusi un cusur esential, un tirnbru al vocii neplacut ~! lipslt de orice farmec. Daca sufletul sl urechea ascultatorului nu-l primesc, atunci la ce folosesc forta, f1exihilitatea 'l?i expreslvitatea '?

Se tntlmpla uneori ca toate aceste llpsurl ale vocilsa nu se poata lndrepta pentru di stnt date a98 de natura sau din pricina unor deficiente patologice ale glasului. Dar de cele mai multe ori toate lipsurile indicate stnt remediabile eu ajutorul unei bune asezar! a sunetulul, care inlatura constringerile, lncordarlle, Iortarile, respira Fa gre~itii ~i mi~carile nejuste ale buzelor sau, tn sftr~it, stnt vindecabile in cazu! in care aceste cusururl stnt urrnarile unei boll,

Concluzia e di ~i 0 voce buna de la natura trebuie dezvoltata nu nurnat pentru canto, ci ~i pentru vorbire.

In ce consta deci aceasta munca ? E aceeasi pentru opera, sau drama are complet alte cerlnje P

Complet altele, aflrrna unii. Pentru vorbirea curenta e nevoie de un sunet deschis; dar va spun din experlenta ca in urma unei asernenea deschideri glasul devine vulgar, alb, nu destu! de plin sl, ceva rnai rnult, se ridica adesea pe un registru prea Ina It, ceea ce e rau peniru vorblrea scenlca.

Ce prostie, protesteaza altii, Pentru vorbire, sunetul trebuie tngrosat ~i inchls.

Dar prln asta /rni-am dat searna tot prln propria mea experiental el devine comprimat, tnfundat, cu un diapazon tngust, suna ca din butoi, fara sa zboare Iiber $i cads chiar acolo, la picioarele vorbttorului.

Ce e de facuf? '

In loc de raspuns, am sa va povestesc ceva despre Ielul cum am lucrat eu sunetul $i dictiunea In cnrsul vlejil mele artlstlce.

In tinerete rna pregatearn sa devin ctntaret de opera, a lnceput sa povesteasca Tortov. Datorita acestuilucru, am unele cuncstinte despre rnetodele obisnulte ale asezaril resplratiel $i sunetului pentru arta vocala, De ultima rnsa nu e nevoie pentru canto chiar, cI penfru cercetarea celor mai bune metode de formare a vorbirii firesti, Irurnoase, pline

de continut, .

Vorbirea trebuie sa redea prin cuvlnte sentimentele tnalte ale tragediei de pildii, la fel ca $i vorbirea slrnpla, intima, generoasa din drama. si comedie. Cautarile mele au fost ajutate de fmprejurarea ca tn ulfimii

ani a trebuit sa lucrez mult la opera, Lovindu-ma acolo de dntareii, am discutat cu ei despre arta vocala, am auzit sunetele glasut'ilor bine asezate, am cunoscut cele mai felurite timbruri, am tnvatat sa deosebesc sunetele din gtt; nazale, din cap, din piept, din ceara, guturale 91 alte nuante, Teate acestea s-au tntipar!t in memoria mea auditlva, dar prlncipalul e cii am fnfeles superlorltatea glasurilor asezate in mascii, adidi tn partea din fata a capului unde se gasesc cerul gurii, cavitatile nazale,

cavitatea Highmor /maxilarul de sust 9i al]! rezonatori. .

Ctntaretii mi-au spus : "Sunetu[ care se a$aZ3 pe din]! sau se trimite «tn, os», adlca In cranlu, devine metalic 9i capata Iorta". Dar sunetele care se tndreapta spre pariile moi ale cerului gurii sau in 'glota rasuna ca in vata.

Arara de asta, sttnd de yorba cu un clntaret; am aflat 0 alta taina Insemnata a asezari! glasulul. La expirare, in timpul cintatulul, trebuie sa sirnti doue curente de aer care yin simultan din gura $i din nas. Se pare ca ele, ctnd ies Mara, se unesc tntr-o unda comuns, sonora.

Un alt ctntaret mi-a spus: "eind, ctnt, eu asez sunetul asa cum Iac bolnavii sau cei care dorm, ctnd gem cu gura tnchisa. Indrepttnd in felul acesta sunetul spre masca $i spre cavitatile nazale, deschid gura §i conttnuu sa oint tot asa cum ctntam cZnd ttneam. gura inchisii. Dar de data aceasta frearnatul dinainte se transforrna intr-un sunet care lese Iiber ~i care .rasuna in cavltajile nazale sau tnal]t rezonatori superiori ai ma~tii".

Toate aceste ' procedee au fost verificate de mine prin experienta in scopul de a gasi acel caracter al sunetului pe care H visam.

.Cautarlle me!e au fost tndrumate '~i de unele cazurl tnttmplatoare, A~a, de pilda, in timpul sederii mele in strainatats, am faeut cunostinta cu fenumitul ctntaret B 1, 0 data, tn zlua unui 'concert, i s-a parut ca glasul Ii e stins, ca nu va putea ctnta seara. Sarrnanul de el rn-a rugat sao! tnsotesc la concert si sa-l tnva] cum sa iasa din mcurcatura daca i s-ar lnttmpla 0 nenoroclre, Cu milnile reel, palid, buimaclt, concertistul a intrat tn scena $i a tnceput sa ctnte rninunat. Dupa primul ctntec s-a tntors in culise :;;i acolo, de bucurie, a inceput sii raca figuri de entrechai si sa Iredonezc vesel :

- A venit, a venit, a venit!

- Ce, cine a venit? nu rna durneream eu.

- Ea .. , nota I afirma ctntaretul, examlntndu-si caietele de romante

pentru numarul urrnator de canto.

- Unde a ~enit ? nu tntelegeam eu. - Aici a venit. a .spus clntaretul araUndu-mi partea din fata a capului, nasul, dlntlr,

1 I\. S. Stani~lav5ki se refera la celebrul cinfaret italian Battlstinl (n. red. ruse)

440

441

.' v : t I concertul elevilor unei renu-

. Alta data am avut p~lle~u!t:~ :l~:uri ade ea. Am fost martor al emo-

ml!e profesoare de canto ~I sa 1 .. i elevele ei. Batrinica rna apuca tot [iller pe care ~e a.veav penlru e :Vl~i~tr_un cot 1?i (lintr;un genunchi, cind tlrnpul de mlna 1?1 dadea nbe~vo I lasi timp saraeu~a reptta mereu cu

elevii nu Hiceau eeea ceo tre uie, n ace '( ,

spaima : 1 1 ( dl v • a plecat a plecat) sau, dlmpotriva, soptea cu

_ Usla, u§ a a lca.. '. .

bucurie: Prisla, prisla (a venit, a vemt).

- Cine? Unde? nu rna dumeream eu. v.' tea la ureche

- Not~ usla ~ =»: (nota. a" pleea\!n c~ea~~;~l:~I: 9;~i§la, prlsla tJ

profesoara speriata sau, d!mpotn~~, repe v

it A utra -'- adica 1ll masca). .

mordu I (a vem m ~ , v. , am auzit unele ~i aceleasl cuvinte :

Dite, aeeste doua, tnttmplari ~n, care af3" mi-au ramas tntiparlte ~i an~

"a venit, a pleca~: .. in masca III ~~t ~e tngrozitor ctnd nota pieaca 9i e

tneeput sa caut sa aflu de ce e a I U

aut de bine ctnd ea se l~toa~ce tn ma~:a~'utorul canto-ului. De tearna sa Pentru asta a trebmt sa .reeurg . 1 tml faceam experientele eu un

. . care locuiau cu mme, f 1

nu-i deranjez pe eel • . v Aceasta delicatete rni-a fast de mare 0 as ..

stert de glas, .cu. gura '':C~IS~. t fa a§ezarea suneiului, e mai bine sa.

Mi s-a limpezii fa~tttl ca a ~cep~':in oirioii peniru glas.

mugesi! tncet, in cautarea unur sp r~ou~ sau trei note medii, sprijinindu.le

La tnceput, scoteam d~ar un~, til e care izbuteam sa Ie slrnt inauntrul in toate punctele re:z;o.natOf.!:or m;lI l~i.~ tndelungat 9i greu. In acele =. meu. A fost un studiu de mves.lga d trebuie tn alte momente 'tnsa

mente mi se parea ca sunetul nirnerea un e ,

observam ea nota usla (a plecat). .t .. 'ndelungate s-a format 0 de-

I . aeeste exerci 11 I v

La urma urrne or,. pnn d ' vVat'at sa asez corect doua,

. . t 1 ttorva proce ee, am m ~

prindere si, cu aju oru ci u • Urea sunau tntr-un fel nou,

, . tare dupa cum m! se pa , v tnt tn

trei note rnvecma e care, ,. t b"gasem de seama ca sin I"

t t li ceea ce mam e nu a

plin, compac , me a IC, •.. A tnceput sa scot sunetul con~-

.stare sa fac. Dar ast~ ~u-.ml alungea; v ~i virfu! nasului din pricina viplet in aiara, asa .inctt rrru tremura. pma ~

bratlei. . v . mi-a devenit nazal. Rezultatul asta a

Am izbuht parea, darg!asul . v de timbrul nazal al sune-

atras dupa sine 0 munca ~oua. dTreb~la ~~ :~~fe ca am vazut la sfir9it di tului. M-am ocupat mult tirnp e ~s. ad artez ° midi incordare, ap!oape seeretul e simplu. Trebuia doa~ s~. m ep .tV," nazale In care am izbutit

. t'b'lv dl'n partea intenoara a eavi a~l1 ,

lmpercep 1 I a,

sa ° dibui.

un strain. Stanlslavski Ie transcrie in par8nte~e 1 Pro!esoara fostea cuvintele ca

in ruse~te corect (II. tr.).

442

In sftrslt, am scapat de ea. Nota a iesit ~i rnai in afara si a sunat mal tare, dar nu attt de placut ca timbru, cit as fi dorit eu. Ramasesera tn ea urme nedorite de rezonante, de. care n-am putut sa rna descotorosesc, Dar, din tncapatinare, n-arn vrut sa due nota tnapoi, in adinc, in speranta di cu timpul voi infringe neajunsul eel mare.

In stadlul urrnator de lucru, am incercat sa Iargesc putin diapazonul pe care il stabilisem pentru exercitll. Spre mirarea mea, note1e trrvecinate, aut in sus cit si in jos, au rasunat de la sine minunat si s-au aliniat conform caracterulul celor anterioare, prelucrate inainte de mine.

Asa, treptat, tmi verificam si-mi indreptam notele naturale desehise ale diapazonu!ui rneu. A venit rlndul sa lucrez eu cele mai grele note de sus, cu eele de limit1l, care cer, dupa cum se stie, un sunet inchis, asezat artificial.

"Cind cautl, nu trebuie sa stal pe tarmul rnarii ~i sa astep]l ea Iucrul cautat sa Vina de Ia sine, ci trebuie sa cauti cu staruin~a, sa cauti si iar sa cau]l". lata de ce tn timpul liber, acasa, eu mugeam mereu dibuind rezona tori noi, sprijine nolsl rna acomodarn intr-un fe! nou la ele.

In timpul acestor diutari, am observat lntlrnplator ca at unci ctnd te stradulest] sa scoti sunetul direct In masca, tnclin; caput §i 'la$i biirbia In jos. 0 asemenea ailiudine te ajutii sa lasi ca nota sa porneascii inainie, ott se poate de departe. Multi ctntareti au reeunoscut ca valabila aceasta metoda.

Alia mi-am format 0 gama tntreaga de note lnalte de limlta, Dar deocamdata ajungeam la ele numai cind ctntam eu gura incnisa, si nu asa cum se ctnta normal, eu gura deschisa,

A venit prlrnavara. Familia mea s-a mutat la tara. Am rarnas singur 'aeasa, ceea ce mi-a tngaduit sa-rni fac exercitlile de canto, nu numai eu gura Inchlsa, ci sl cu ea deschlsa. Chiar In prima zi dupii pleearea lor, m-am Intors acasa la masa, m-am culeat ea tntotdeauna pe canapea, am Inceput ca de obicei sa cint cu guratnchisa si dupa un interval de aproape un an m-am hotarft pentru prima data sa desehid gura la 0 nota bine Ilxata tn timpul exercitlilor cu gura inchlsa.

Care a fost tnsa uirnirea mea cind deodata, pe neasteptate, mi-a 11~nit, ml-a zburat din nas 91 din gura, eu toata puterea, un sunet nou, care se copsese de rnult, neeunoscut de mine, asemanator cu eel pe care tl visam . mereu, pe care il auzisem la cintaretl ~i pe care tl cautam de inult.

. Cu cit intensificam glasul, eu aUt el se Intarea 91 se eondensa mai mult. Nu putusem ptna atunei sa scot un asemenea sunet. Se parea ca 8-a petreeut 0 minune eu mine. Am dntat toata seara plin de tnsufletire 9i glasul nu numai ea nu-mi obosea, dar suna din ce in ce mai blne.

443

, ,.

Inalnte de aceste exercitll sistematice, ragusearn repede dupa ce ctntam cu voce tare tirnp tndelungat, acurn tnsa, dimpotrlva, ctntecul avea 0

actiune eficace asupra gttului ~i-I curata, .

Am mai avut fnea 0 surprtza placuta : am seos note care' nu existau tnainte in registrul meu. In glasul meu aparuse un colorlt nou, un alt timbru, care mi se parea mai bun, mal nobil, mal catifelat dectt eel dinainte.

De unde venisera toate acestea r. Am vazut !impede c1i prin exercitiile de canto cu gura tnchisa nu numai ca se poate dezvolta sunetul, dar se pot si egala toate notele la vocale, Si ctt e de important asta I Ctt de neplacute stnt glasurile pestrlte, in care sunetul A zboara din burta, sunetul E, din glota, I, din gitlejul sugrumat, sunetul 0 iese ca din butoi, iar U, I, Iu se ratacesc tn niste lccurl din care nu Ie pojl tndrepta tn

afara cu nici un chip. .

Prin aceasta asezare a glasului ope care 0 prelucrasern, sunetele deschiss ale vocalelor se tndreptau spre unul ~i acelasi loc care se gasea tn partea de sus, cea tare, a cerului gurii, chiar la radacmlle dintilor, ~i se refledau undeva, tn cavltatlle nazale ale mastli,

Probele de mai tirziu mi-au larnurlt ca, cu cit glasul urea ·mai sus, trectnd la notele tnchise artificial, cu attt rezistenta sunetulul se strarnuta mai sus, in partea din fata a mastll, in cavitatlle nazale.

Afara de asta am observat ca tn timp ce note1e naturale deschise se sprljineau, la mine, pe partea tare a cerului gurii sl. se refledau in cavita\ile nazale, cele tnchise, care se sprijineau pe cavitatile nazale, se reflectau In partea tare a cerului gurli.

Seri intregi am cintat tn odaia goala, fermecat de noul meu glas, dar curlnd am avut 0 deceptie : la una din repetitiile de la opera am fost martor la 0 tnttmplare: un dirijor cunoscut a criticat un ctntare] pentru Iaptul ca impinge prea tare sunetele chiar in rata mastii, din care priclnji cintatul capata un ton neplacut, tiganesc, cu 0 usoara nuantii nazala,

Inttmplarea asta m-a abatut din nou de pe pozitla pe care rna sltuasem cu Iermltate. Chiar tnainte de asta observasern ~i eu singur un . l'asunet nedorit, care se ivea in glasul meu la notele asezate In partea cea mai din fata·a mil~tii.

A trebult sa rna apuc iar de sludlu ~i cautare,

Para Sa parasesc ceea ce gasisem 0 data, am tnceput sa caut in cutia mea cranlana puncte noi de rezonanta : tn toate punctele tari ale cerului gurii, in.domeniul cavitaji] Highmor, in partea de sus a cranlulul ~i chiar in ceafa, de care inainte fusesem tnvatat sa rna tern, peste tot gaseam rezonatori.

Intr-o rnasura sau in alta totl i:;;i faceau treaba ~i colorau sunetul cu culori noi.

444

Am tnteles limpede prin aceste exercitii cil. tehnlca la canto e mai complicata si mai Hnadectt se credea ~i ca secretul artei vocale nu sta numai "in masca".

Mat era un secret, pe care am avut norocul sa-l aflu. La lectia de . canto m-au intrigat desele exclamatii ale prolesoarei la notele tnalte ale elevllor.

- Cascatull Ie arnintea ea.

·Am inteles) ca pentru tndepartarea constrtngerilor la \1 nota tnalta.: laringele ~i faringele trebuie sa se aseze absolut la Iel ca in timpul cascatului. Prin asta gttlejul se tndreapta firesc sl deci tnll!tura constrtngerea

. nedorita. Datorita acestui nou secret, notele mele de sus s-al! tndreptat, au scapat de constrtngere 9i au capatat un sunet metalic. Eram fericit.

..... anut ts ..

Astazi, Arkadie Nikolaevicl si-a continuat povestirea. El a spus:

- Dupa toate exercltille pe care vi le-arn deserts, am obtlnut ca glasui sa fie bine asezat pentru emiterea vocalelor. Am ctntat vocalize ~i glasul irni suna pe toate registrele egal, puternic ~i plin.

Am trecut la romante Cll cuvinte, dar, spre mirarea mea, ele sunau ca vocalizele, deoarece ctntam numai sunetele vocale ale cuvintelor, .

in ce priveste consoanele, nu numai qa nu rasunau, dar rna si tmpiedicau la ctntat cu loviturile lor seci. Atunci am tnteles, din propria mea experlenta, un aforism excelent, despre care am mal vorbit, al lui S. M. Volkonski : "vocalele stnt 1Ul .f1uviu, consoanele un tarm". ·Iata de ce ointatul meu cu eo~soane moi semana cu un fii.tviu·lfiirf1fu1TIuri, care, revarslndu-se, seprefacea rntr-o mlastina, tntr-o rnoclrla in care cuvintele se tmpotmoleau

~i se scufundau, .

Atune; mi-arn lndreptat atentia numai asupra consoanelor,

Le urmarearn rezonanta attt la mine ctt ~i la altii, ma duceam Ia opera ~i Ia concerte, ascultam ctntaretii. $i ce s-a inUrnplat? Am vazut cii eel rnai Ibuni dintre ei chiar preiaceau, ca ~i mine, arijle ~i rornantele in simple vocalize sl datorita moJiciunii consoanelor sau ncglijcnjei nu Ie exprlrnau pffiii la capat,

Am inteles ~j mai blne importanta sarcinii mele, dupa ce rni s-a povestit ·ca glasul renumitului bariton italian B. suna slab la vocale, dar tsi inzeceste puterea sonora de cum uneste vocalele cu consoane.

. Am tnceput sa verific acest Ienornen !pe mine tnsumi, dar Iproba n-a

dat rezultatele dorite.

Mai mult decit aut, ea m-a convins de faptul ca consoanele rnele nu rasuna nlci de la sine, singure, nicl in unire cu vccalele, Era nevoie sa

445

!

,

rnuncesc mult, ca sa inteleg cum sa-rnl Iorrnez rezonanta glasulul la toate sunetele, rara exceptle.

Seara scoteam cu gura fnehisa diferlte sunete sau ctntarn cu euvinte ..

Totusi munca mea cu eonsoanele nu era multumitoare, Multe dintre ele - ea de 'pilda cele Iluieratoare, suieratoare si cele "racnite", nu-rni ieseau blne, Pesemne ca vina 0 poarta eusurul meu de la natura, cu care a trebuit sa rna tmpac.

Inainte de toate, trebuia sa Inteleg care sint pozitiile gurii, buzelor, Iimbii care creeaza sunetele juste ale consoanelor.

Pentru asta am recurs 1a un "model", adica am reerutat pe unul dintre elevii mei en 0 buna dictiune.

El s-a dovedit un om rabdator. Asta mi-a dat posibllitatea sa rna uit ore tntregi in gura lui, sa observ ceea ee fac buzele .!li Iimba lui la rostirea . consoanelor pe care stiarn ea eu Ie rostesc imperfect,

Fireste, 1ntelegeam eli nu exista doua feluri absolut identlce 'de a vorbi. Fiecare trebuie sa se adapteze tntr-un chip sau altul, in raport eu calitatile lui.

Totusi, aucer.cam sa fae .!li eu ceea ce observarn la .mcdelul'' rneu. Dar orlce ra,bdare are 0 limita : elevul pe care tl 'alesesem pentru studiu n-a mai rezistat .!li a tncetat sa mai vina la mine sub diferite pretexte, A trebuit sa :rna adresez unei orolesoare experirnentate In dlctiune $i' sa tnva·t cu ea.

N-am izbutit sa rna bucur destul de suecesul pecare 11 obtinusem, ca. a sl aparu! dezamagirea. Elevii mei de la clasa de opera, de care continuarn sa rna ocue, au fast supusl unei critic! aspre din partea C1tntfiretilQr si muzicanjilor, pentru Iaptul ea in goana dupa rezonanta consoarrelor, <:inta In locul unui singur sunet sonor : B, B sau M, N, ctteva sunete cam asa : Mmm, Nnn .!li asa nnai departe, Datorita acestel prelungtrl, rezonanta sunetulut consoanei creste in paguba vocalel,

In asernenea conditii, sunetul consoanei, care are mai ·pu(:ina rezonanta decit al vocalel, ocupa 0 mare parte din nota, .!li asta in canto influenteaz3

asupra melodiei. - .

Cintare1ii au crlticat aspru lnghitirea vocalelor de catre consoane, Fiira ihldoiala', dntiireti,i care procedeaza asa gresesc, Trebule sa ctnti :;;i sa vorbesti cu 0 slngura consoana, nu eu citeva : B,V,M,N etc. Asta soar putea admite nurnai in 'prilllla perloada, la rnceputul studlerii consoanelor.

De aceea, eu nu apar aceasta maniera nicl la canto, nici la vorblre, Nu trebuie rostit: "AfWori annnuli", ° dictiune am de Jipicioasa iti' arninteste de 0 bornboana care se ohearna cararnea, Consoanele trebuie sa sune, sa ~e umfle, iar vocalele nu trebuie sa se usuce din pricina altar suo nete. Fiecare dintre ele sa ocupe locul ~i 'cantitatea de limp de rezonanta

stabiUta pentru ele. .

M-am prlns aut de patimas de canto, tnctt am tiitat scopul prlncipal al

: c1iutaribr rnele : oorblrea scented, metodele de declamore.

Dar ml-arn adus aminte de ele si m-am stradult sa vorbesc asa cum t.nvatasem sa clnt. Spre uimirea mea, sunetul a fugit in zatUoc/ceafa/ .!li n-arn putut niclcum sa·1 aduc in morda /mutra/. Ctnd tnsa, la urma urmelor, am izbutit, atune! glasul meu de fieee zl ~i vornlrea mi-au devenit ne-

,fire~ti.

, - Ce tnsearnna asta? rna lntrebam nedurnerit. Se vede d. trebuie

.... sa varbim altfel declt ointarn, Pesemne ca din pricina asta dntaretii de profesie ¢inta altfel dectt vorbesc,

Intrebarlle L\\i dlscutiile mele pe aceasta terns m-au larnurlt ea multi f;intareti procedeaza asa, ca sa nu-si uzeze in timpul vorbirii tlmbrut [or

· lucrai pentru canto,

, Am hotartt tnsa ca in profesia noastra asta e 0 masura de prisos, pen-

tru cii. noi ctntarn anume ca sa oorbtm. cu iimbru.

. Inainte de a gasi adevarul, a trebuit sa rna ocup mult de aceasta pro-

· blerna, Am fost ajutat ,*i de 0 i!ntimplare. Un celebru artist strain, renumit prin glasul, dictiunea ,,?i declarnatla lui, rni-a spus : ,,0 data ce glasul e asezat bine, trebuie sa vorbesti absolut asa cum ai ctnta".

De atunct, rnunca mea a ca'Piitai 0 directie deteruninata!?i a ~nceput sa clocoteasca, Exercljiile de canto alternau cu vorbirea : etntam un sfert '1" d'e ceas, apoi vorbeam tot am pe registrul stabilit la clntec, iar ctntam ~i iar ., .. vorbeam. Am Iacut mult timp aceste exercitii, dar n-am obtinut rezultate. Nici nu e de mirare, en-am gindit eu. Cepot sa tnsemne .!li ee pot sa-rnl ". dea citeva ceasurl de vorbire cored ii, in cornparatie cu zilele fntregi de conversatle incorecta Pl Trebuie sa introduci in cotidian felul asta de a vorbi, sa introduci obicelul, sa incculez! in tine noul, in vlata insa~i, sa fad din acest nou 0 a doua natura a tao

Elevilor Ii se dau lectii de canto; dar ei nu trebule sa. faca exercitil 'de · asezare sau de indreptare a dictiunli nurnai tn timpul acestor lectii. Tn , timpul lecjiilor nu trebuie dectt sa-ti tnsusesti ceea ce se cuvine sa faci 'Ia lectlile de "antt:ena!rnent ~i disc~plina", la Sneaput sub supravegherea .' . unui repetitor experirnentat, iar la urma sa Ie continut singur, acasa .!li

;! pretutindeni, in viata ta partlculara.

, Ptna ctnd aceasta rnaniera nu va intra 1n noi, nu se poate socoti ea . ,altoiul a prlns, Trebule sa urrnarlm un lucru : sa voroim Itntotdeauna - ',.pe seena.!li in viata - cored .!li frumos, Nurnai cu aceasta conditie se va .; forma deprinderea care se va preface tntr-o a doua natura ~j tn momentele i'! de interpretare scenica nu va mai trebui sa ne urrnarim eu atentie dictiunea.

Daca interpretul rolulul Ceatki sau Hamlet va trebui, in tlmpul [ocusa se gindeasdl. la toate Iipsurile ,glasului sau ~i 1a gre~e1ile vonbirii nu cred cii I$i va atinge principalulscop. creator. De aceea va sfatu-

446

447

iesc ca. de pe acum sa d.utati sa satisfacetl, 0 data pentru totdeauna, tn acesti doi ani de cursurl, exigentele elementare file diejiunii .!Ii ale sunetului. Dar surhtiliHitile artei de a vorb), care va ajuta sa scoateti tn evidenta artistic, frurnos '\i-i precis nuantele Irnperceptibile ale sentimentelor si gin- . durilor, va trebui sa Ie prelucrati !in decursul tntregil voastre vieti,

Cum vedeti, nu e chlar atlt de usor s-o scotl la cap1t cu toate astea, dar eu am Jacut ce-arn !putut, atit ctt rezista atentia mea.

Am sa rna supraveghez tot tirnpul ~i pe mine, si asezarea glasului,: m-am hotarit eu. Am sa-mi transform viata tntr-o ,\!coala continua, In felu!

acesta, .rna voi dezvata sa vorbesc incorect. '

In sftrl?it, am snntito oarecare dtferehta tn vorbirea curenta. Au Inceput sa apara 'in ea unele sunete separate izbutHe, unele fraze tntregi chiar ~i im] dadearn seama ea tocmai In asemenea mornente se, aplica In'vorbirea mea ceea ce gasisem la canto. Tn acele momenta vorbeam asa cum cintarn. Dar, din nenorccire, nu puteam vorbi asa mult tlmp, deoarece sunetul tin. dea tot limpul sa porneasca spre parjlle moi ale cerului gurU ~~ ~ttuluL

Si !piJna tn ziua de astaz! se petrece acelasi lucru. Nu sint sigur die f~ptul d voi izbuti 0 datasl pentru toata viata sa-rni asez ,glasul tn asa ChIP, tnctt tntotdeauna. permanent, !Sa vorbesc just, asa CUIlTI ctnt. Se vede cii va urebui tnaintea Ifiecalrui spectacol sau repetitie sa-rni tndrept 'glasul cu ajutorul unor exercitii pregatitoare.

Totusi, am avut tara tndoiala urn sueces. EI a constat 1n faptul ca m-arn deprins sa trimlt glasul in rnasca repede, usor, liiber, tn fiecare minut, nu numai dnd ctntem, dar ~i ctnd vonbeam.

Dar rezultatul esenjial al muncii a constat In faptul ca in oorbirea mea a aparut linia continua de, sonoritaie care se tormpse 'In canto §i tara de care na poate sa existe 0 arta auieniicii a cuolniului.

Asta cautasem mult timp, la asta vrsasem contmuu, asta dJ~ frumusete ~i rnuzicalitate sirnplei vorbirl curente ai rnai ales vorlbirii tnalte, decla-

matorie.

Acurn am aflat, direct din .pradica, ca aceasta Hnie se creeaea tn vor-

bire numal in cazul ~n care vocalele ~i consoanele dn'tii de la slne, ca in arta cintului. Dar daca ·nu. se intinde decit sunetul vocalelor, iar 'consoanele oe 'vin dupa ele se ma.[lgi,nes>:: sa ·ciocline-ascii, atunci se ,formear;:8 un gol, 0 sunpalre,' un lVid !,'i, ca urmare, tn loe sa se Iflasea 0 linie nesftr~ita, se ivese fugmente, 'buciiti, exclamatii son<lll'e. Am mai .tnteles apoi curl-nd ca [lu. numai eonsoanele sonore dar ~i celelalte, zgomotoase, §uiertitoare, fluteratoare, eristaline, htrUto~re; intepaioare, tari, lrebuie de asemenea sa participe am prin §uieratul lor, cit §i prin sonoritatea lor, la c~earea liniei ne-

intrerupte. . I • ~"

Acum v0'I1birea mea curenta Iba cinta, iba '~uiera, ba :Dbtml1e, ba ,,11pa >.

cretnd in 'fdul acesta ljnia neintrerupta, sohimhtnd tonulfile ~i coloritul -su-

448

netulul tn functie de vocalele rostite ~i de consoanele sunatoare ~i zgomotoase.

La sfirsltul acestel perioade de studiu des pre care v-arn povestit atit ,~e mult, nu obtlnusem inca ceea ce se chearna in limba noastra slmtul cuvrntulut sau slrntul frazei, dar fara indolala ca Incepusem sa rna orientaz tn rezonanta sunetelor ~i a silabelor.

Specialistil vor oritica rnult ~i aspru calea pe care am mers In cercetarile mele ;;i rezultatele pe care le-arn obtinut. Sa critice I Metoda mea e lua~a din practica vie, din e1rperienta, sl rezultatele ei sint de .fata ~i pot fi sup use verificarl i.

Aceasta crltica va ajuta la Iirrrpezirea problemei a~ezalrii gJ.asului scenic ~i a metodelor de predare, ca ~i [a indreptarea dlctluni! sl a rosfiril sunetelor, silabelor, cuvlntelor.

Dupa tot ce v-am spus la ultima Iectie, ored ea va putem socott destul de pregatiti pentru tnceperea unei murnci constiente, aHt pentru asezarea glasului, dt ~i pentru dlictiunea de canto *i pentru vorbirea scenic a in drama ..

Trebuie sa va apucati de aceasta rnunca chiar acurn, ctt timp rnai smtetl

Inca elevi, .

Artistul trebuie sa apara pe scena bine tnarmat, jaw Iglasul e unul dintre cele mal irnportante mijloaoe oreatoare ale lui. Afara de asta, cind yeti deveni profesionisti, orgoliul .0-0 sa Va lngaduiesa va ocupatl, ca niste seclari, die studlerea aHa,betului. A~a eli foloslti-va de tineretea voastra ~i de timpul cit rnal stntett elevi. Daca nu yeti isprra'Vi aceasta munca acum, atunci 'n-o yeti scoate la capat nicl in viitor ~i totdeauna, t:n toate momentele 'VietH oreatoare pe scena, acest cusur din timpul scolii va va Irlna rnunca. G1asul c sa va Impiedice tn loc sa va ajute. "QIasul meu e loogajia mea", a spus un artist renurnit, care, fiind invitat la un ospat, a pus terrnornetrul, pe care tlpurta .tn busunar, in supe, in vin ~i ~n alte bauturi, Irigrija lui pentru pastrarea glasului, el urmarea temperatura hranei pe care 0 rnmca. lata pina la ce grad se Ingrijea el de unul dlntre cele rnai prejioase darurl ale naturii creatoare, de glasul lui frumos, senor, expreslv ~i puternic,

Iatre timp Rahrnanov I-a adus pe noul proiesor die dictiune, pe care nl l-a prezentat, Dupa 0 mica tntrerupere, el ~i-a tnceput prima Iectie .lmpireuna cu Anastasia Vladr.miIfOiVna.

Sa ,fae oalfecare ~nsemnad ~i Ipentru aeest curs mixt? Nu ered. Tot ce

s-a SpUIS la lectii e swficient de cunoscut din Iplrogramele Qbi~nuite ale altor ~o1i ~i conserovat{]rure. mferenta e nurmai ca aiei Indrept;m~a dictiunii se ·facea pe loc, sub suprave-gherea >::omuna a celolr doi profesori, ~i se introduoea numaidec1t tn canto dllpa indicajiile dnUilTejei. $i, d'impotri'Va, exigentele pe

latura de canto 'se transpuneau pe lac tn vorbkea currenta. <';

, ""

.•..• anul /9 •.

;menil~r se rrolos;sc prost,. vulga'f, de vorbire, chiar in viatFl, dar nu baga de

searna, Ipe-ntru ea s-au obisnult eu ei in~i~i ~i eu Jipsurile lor. Nu ored c" .

t t· t' a VOl

reprezen a I 0 excep ie de la aceasta regula De aceea tnainte de a U

bi ." . U" " , ,,' va apuca

mune~ 0' Isnulta, trebuie sa va datI searna de cusururile vi)~bilI'ii voas-

,I tre, c~ sa renu[Jt~ti, 0 data si penbru totdeauna la obicelul rasptndlt prlnjre acton d: a se .r~ler~ permanent la ei in:;;i:;;i ,?i a da ca exernplu defeduoasa lor vOfr.?ure cobd:ana pentru jusfiflcarea unei maniere ~i rnat def,octuoase de

, a vorbl pe s,cena .

• Pe . .se~na,cuvintu,1 sl ~o~bilfea se gas~c f.ntr-o situatie sl mai grea dern vJaia. lin rnarea majorltats- a cazurilor textul piesei se debiteaza in teatru "acceptabil" sau rticl rnacar aut. Dar :;;i asta se face in chip grosolan

conventional. '

• St~ rnulte pri:cilIli,:;;i prima dintre ele.consta tn urmatorul fapt : in viata

rcstesti ~ntotdeau~a ceea ce trebuie, ceva ce vrei sa spui pentru un seep, 0 problem~, 0 'n:Ce!>ltate oarecare, peniru 0 acfitme orald autentiaa, rodnicti si c?n!or~a un~ll s~op., Adesea, chiar lin impreJurarile tn care tndrugi cuvlnte

, f~ra . sa Ie. chllbrt~le:;;t.!, 0 fad pentru ceva antane : ca sa scurtezi timpul, ca ,sa dlstragl atentla $1 a:;;a mai departe,

Pe scena nu-I acelasl luoru, Acolo rostim tin text strain, care ne e dat autor, care adesea nu e eel de care avern nevoie :;;i pe care am vrea sa-l .s punern,

, Alf~'fa de, asta, riol vorbirn in viata despro :;;i sub influenta a ceea ce noi

In realitaie, in jurul nostru, ori in gtnd, despre ceea ce simtirn cu adeat, despre ceea ce gtndimcu adevarat, d.espre ceva ce exists in realitate. scena.lnsa, ,s~~t:m ob.ligati sa vonbim despre ceea ce nu vedem, slrntim 19indlm no! insme, CI despre un lucru pe care-I tdUesc 11 vad II simt

'gindlese personajelo ipe care Ie interpretam. '"

In ,viata stlm sa ascultarn Ib:ne, pentru cii luorul ne intereseaza sau avem de eJ:~e scen~ Insa, 1n majorttatea cazurilor, reprezentarn atenjia, pretacem ca ascultam. Aco10, n-avem necesitatea Ipradiea sa patrundem ,gin?urile suraine ~i sa percepem cuvintele straine ale partenerului :;;i ale Trebuia sa TIe silim s-o facern, Dar 0 asemenea fOlt'lare duce la im

superficial, mestesugaresc, cu sabloane. .

Afar~ de asta, mai exista :;;i alte conditn suparatoars, care ucid cornuvie orneneasca, Fapt e ca textulrostlt des Ia repetitii ~i la numeroasa 'o;,'~"'n~,'" d~vinev 0 >sim?la flecalfeala Wi atune: contmutul se evaporeaza cuvinte ~l lasa numai forma Ior mecanlca, :Ca Sa rneriti dreptul de a sta scena, urebuie sa !fad acol{) eeva. Intre alte procedee die a wmple vidul in-

al roluJui, rostirea mecanica a cuvintelor ocupa un loe impoidant.

In Ulfma acestui oapt, adorii i:;;i formeaza obiceiul de a 'Vof,bi mecanic seena, adica de a. rosti f1lirasens cuvinteJe Invatate ipe de rost, fara nici pentru contmutul lor. eu c1t se da mai multa Iihelrtate unei .aseme'

VI VORBIREA PE ,SeRNA

Astazi, ~n sala de teatru, La parter era pus 'lin aflspe care scria Vor·

birea pe scenii. '

Ca de obicel, Arkadie Nikolaevici ne-a fellcitat pentru d intrarn tntr-o noua etapa a prograrnului ,:;;i apol ne-a spus :

- V-am explicat la lectla trecuta ca irebuie sa sim/i liiereie, silabele

si sa le simti sulleiul, '

Astaz! vom spune acelasi lucru despre ouoinie ~i Fraze tntregl. Sa nu asteptatl de la mine oonferinte, Le yeti auzi la- cursurlle, speclalistului. Eu am sa va supun nurnai ctteva date care se refera 1a arta de a vorbl pe scena, date culese die mine din practice, ca 'sa ;va p~elgatesc ~entlru cursul nou, in- , chin at "legilor vorblrii".

Des-pre ele sl despre cuvint s-au sorts multe earti rninunate, Studiati-le ell atenjie, Eu socot cea rnai ,potrivita dintre el,e cartea Cuvtn¢'#l expresio de S. M. Volkonski, penbru ca e bine elaborata ~i adaptata pentru artlsti. Ma voi weferi tot timpul.Ia ea :;;i vol cita exempie ~i :fralgmente!n dlscutille noas- . tre fntroductive-despre voroirea pe scerra, Artistul trebuie sa-~i cunoascar limba la ,pe~fectie, De ce are nevoie de tJrald subtile, dlaca 0 sa le eXiprime: pe scena cuo vorbire delectuoasa P Un artist de inalta clasa IIlU brebuie clnte pe un instrument dezacordat. ~i tn acest dorneniu vorn avea nevoie ~tiinta. Fo[ositiwa trisa de ea eu prlcepere ~i la timp. Nu se poate ,impuindcapul elevului, ca pe urrna 'sa-i dal drumul pe scena, nara sa

sede cea mal' elementara practlca scenics. Elevul se va zapaci siva

:;;tHnta sau, dimpobriva, -se va glndi numai la ea, uitind scena, Stilnta sa ajute arta numai dnd ele se sustin ~i se completeaza una pe alta ...

DUlpa 0 pauza de gtndire, .Tortov a conUnual :

;r. _ Nu 0 data v-am pifevenit de 'faptul cii fiecare om, caJc1nd' pe

lJreJbuie sa invete di,n nou totul de la ino:::eput: sa plI'iveasca, sa umble, actioneze, sa comunice ~i, in 'Slflr"lit, sa vOirbeasca. Marea majoritate a·

,450

451

nea deprinderi, cu aut memoria rnecanica devine mal ascutita, sl cu cit se ascute ea, cu aut mai statornic devine $i obiceiul de a "tndruga" pe scena, Asa, treptat, se forrneaza 0 voroire teatrala, specific me~te~ugareasca. Rostirea mecanica a cuvintelor se tnttlneste ,,?i tn vlata reala, de pilda :

"Buna ziua, ce mai fad?" "Multumesc, 'blne" orl "R.amti cu bjne, fii sa-

Datos I" "

La ce se gtndeste omul, ce sirnte el tn tknp ce rosteste rnecanic acesle , cuvinte P Nu gtndeste nimic ~i nuslrnte nimic tn legatura cu contlnutul 10L Cuvintele erup din noi singure, tn vreme ce stntem preocupatl de alte traill'i $i gmdun. Acelasi lueru se vadeste ~i la scoala : tn timp ce elevulraspunds la 0 lectie bine tnvatatii, se gindeste tri slnea lui ce nota 0 sa-i puna tnva-,. tatOll'ul. Cunoastern l?i in teatru acest fenomen: in t.imp ce actorul delbi~eaza cuvintele rolului, el se gtnd~te la alte problema :;il vorbeste necontenit, ca sa urnple rnomentele vide, netraile, ale rolului si ca sa ocupe cu ceva .atentia .

. speetatorilor, care pot tnoeps sa se plidise?sca. In ~'lHl~:ne: '~o~me~~:, ~c: torii vonbesc ca sa vorbeasca si sa nu se mal opreasca, fara sa atlba glrlJa IIllCI •. de sunet, nici de sensul launtric al cuvlotelor, ci numai die tmlplinilfea tn chip 'insudletit !;ii Ifjell'lbinte a procesului vonbirii.

Pentru asemenea adori,sentimentele si ideHe rolulul stnt copii vibregl, iar adeva'ratii lor copil stnt cuvlnteie textului. La tnceput.ctnd se citeste piesaj pentru 'prima oaidi, aut ctrvintele rolulul tau, cit !~i ale celorlal]l parteneri, •. par interesante, noi, necesare, Dar dupa ce urechea se oibi~uuie~te cu. ele.: dupa ce stnt uzate la repetiti'i, cuvintele l'~i plerd esenta, sensul !;il nu Il'amtn in constiinta, in inima celui care Ie rosteste, ci numai ope Bmbii. Din acel moment tot ceea ce spune el sl ceilaltt actorl nu mai e important pentru el . Important e sa indlruogi rolul l?i sa !l1U te rnai opresti.

. Cit de lipsit de sens e rnomentul ~n care actorul, pe scena, fall'a sa a

ptna [a capat ce i se spune sau ceea ce a tntrebat, sau celastnd pe altul rosteasca pina la capat ideea princlpala. se ,grillb~te sa-l?i tntrer~~? p

nerul care vorbeste cu el. Atuncl cuvtntul eel mal Important al replicii e folit l?i nu ajunge pina la spectator, asa ca ideea 1~i pierde in u,,"~"'~ .. sensul ~i n-ai la ceo sa raspunz]. Ai vrea sa-ti contrazicl ;partenerul, inutil deoareceel S"ionlgur nu tntelage ceea ce tntlfeah1i. Toate ace-ste nea vamrl CIl'eeaza conventionalisme, !;iahloane, caire omoara oredinta tn

rostite ~i in traire chiar. E ·~i mai rau dnd actorii dau in chip ,-,,,,~,,~.,.. semnilfk:atie nejusta cU'lintelor rolului. Toata lumea ~tie ca ~~Iti .

noi se folosesc de text ca osa alf,ate spectatorilor calitatea matenalulUl

sonOll' a dictiunH a manietrei de a declama ~i a tebnidi aparatului voribi;e. Asemene'a adori au tot attta legatura cu ada, etta au '. din ma.g·a.zinele d¢ instrumente muzicale calfe <:tnta eu dilblici: ~~saJe

pIlcate 1-a felurite imtrumente, ca sa demoD'sfireze calitatea mal!"lfa pe .'

vind, nu ca sa redea operele compozitorilor '$i felul tn care Ie tnteleg el.'

$i actorii executa cu Iglasul cadente ~i motive sonore complicate. Ei dnta litere, silabe separate, Ie tntind, Ie rasucesc, le strilga ca sa·~i arate .glasul, sa gidile placut timpanul -ascultiitorilor, nu ca sa actioneze ~i sa bransita spectatorilor Urairile lor.

.•... anuI19_.

Astaz! lectia a fost inehinata subtextului.

- Ce inseamnii subtext? ,ne-a tntrebat Arkadie Nikolaevici si imediaf raepuns tot el : nT/iata spiriiului omenesc" a rolului. 'pe oare '0 simji ,pre-

tnauntrul tau sl oare curge continua sub cuvintele textului, justi'fidndou-Ie

tnsufletindu-le tot timpul Ill. Subtextul contine nenumsratela si variatele lnterioare ale rolulul :;:i ale piesei, tmpletlts d~n acel "daca" magic ~i alti "daea" din di1erite nascocirl ale imagtnatiei, din sltuatli propuse, actiunl interioare, din obiectels atentiei, din adevaruri mid ~i rnarl l?i credinta tn ele, din adaptari 1 sialte elernente,

Subtextul e elementul care ne dbliga sa spunern cuvlntsls rolului. Teate aceste linii, intentionat impletite inke eleca filrele unei sofOiri raparcurg intreaga piesa, tlnztnd spre supratema Ilnala.

Indata ce1ntrealga linie a subtextului, ca un curent submarin, e patrunsa sentiment, se creeaza aciiunea prlnclpala a piesel ~i a rolului. Ea lese ~n nu numal prin rnlscarea fizica, d'ar si prin vorblre : se poate acnu numai cu trupul, ci l?i cu sunetul, cu cuvintele" IV.

Ceea ce .I.ff dorneniul acjiunil capaUi denumirea de actlune prinelpala, dorneniel vorbiri! se numeste sub text.

Trebuie oare sa expliciim, sau se inte!~ge de Ia sine ca un cuvtnt care e saturat dinauntru ~i e luat separat ramine numal 0 dorrnulare exte?

Textul rolului campus din asemenea Iorrnulari devine 0 serie de sunete [e.

lata, de pilda, cuvtntul .Jubesc". EI nu ,face dectt sa amuze un strain }eobi~nuit eu aceasta cornpunere de sunete. Pentru dtnsul cuvintul e gol,

. nu e legat de reprezentsri interioara frumoase, care tnalta suflear in data ce sentimentul, gindul sau imaginatia vor 1nsu'f1eti sunetele , se ll1a~te 0 alta atitudill1e Ifata de el, ca fata de un cuvlnt plin die Atund sunetele cup rinse in cuvtntul "iubesc" devin capa1bile sa pasiunea tn om ~i sa-i s.chimbe viata.

Cuvinlul "inai:nte", insu.fletit de un-.sentiment pauriotic, e caipabil sa la moar.te sLgma regimen~'e intregL Ce~e mai simple cuvi'l1lte care gindlllfi complicate ne pot .schimba conceptiile. Nu degeaba cuvine cea mai conc'rela explresie a gtndului omenesc.

1 Vezi Munca actorului CU sine lnsu~i. partea I, cap. XI (n. red. ruse).

452

453

Cuvintul poate sa excite sl eele cincl simturi ale aoastre. Intr-adevar, e de ajuns sa amintirn tiUurile operelor muzicale, 'numele unul plctor, denurnirea unui fel de rntncare, un parfurn pr€!ferat etc., ea sa va arnlntiti lmaginile auditlve $i vlzuale, gusturile, rnirosurile sau senzatiile palpabile de care voobeste cuvtntul,

EI poate trezi ehiar senzajii de durere. A~a, de pilda, in eartea Viata mea in artii se da ca exemplu 0 tnttmplare : cineva care a ascultat descrierea unei dureri die dinti a tnceput sa slmta ca il dor dintli.

Pe scena nu brebule sa existe cuvinte !ipsite de suflet, de sentlrnente, Acolo n-avem nevoie de cuvinte goale de idei, asa cum n-avem nevoie de euvinte lipsite de actiune, Pe scena cuvtntul trebuie sa trezeasca in a-rtist, in partenerli luisi, prin ei, ·!}i in spectator cele rnai variate sentlmente, do- . rlnte, Ig!.nduri. naeukrte, ·ima,gini interioare, sensatii vlsuale, auditive ~i alte senzatii primite die eele cinei sirnjuri.

Toate .acestea arata ca cuvtntul, textul rolului stnt pretioase nu prin !}i penbru ele. tnsele, ci prin coatmutul sau IPlfin subtextul care se ana ascuns tn ele.

. Asia o uitarn adesea ctnd urcarnpe scena,

Nu trebuie Sa uitam tnsa ca 0 plesa tipalfita nu tn'seamna 0 opera tnchelata, ptna cmd ea nu va fi interpretata pe scena de catre arti'lti ,*i nu va fi insufle\ita de sentimentele lor omenesti. vii ; tot asa ~i partltura rnuzicala scrlsa nu e inca 0 simfonie ptna nu e interpretata de 0 orchestra de muzicanti la coricert, Numai oamenii - lnterprejli simfoniei sau piesei - vor . tnsuileti liiuntric, cu urairea lor, subtextul operel transrnlse, In el, ca ~i in artist, se vor deZIValui ascunzisuri sufletesti, esenta psntru oare s-a nascut creatia, Sensul creatiei se afla tn sub text. Fara el, cuvtntul n-are rost pe scena. In momentul oreatiei, cuvtntul vine de la poet ~i suotextul de la artist. Daca arf alffel, spectatorul n-ar vrea sa mearga la teatru ca sa vada actorul, ci ar sta acasa l?i ar citi piesa.

Nurnai pe scena se poate cunoaste opera scenic a In toata p!.eonitudinea ~i esenta ei. Numai la 'spectscol se poate simti adeveratul suflet al plesei, subtexiul ei, creat sl transmis de artist de fiecare data ~i la fiecare repetare

a spectacclului. '

Artistul trebuie sa creeze pe textul piesei rnuzica sentimentului sau ~[ sa . mvele sa cinte aceasta muzica a sentlrnentului eu cuvintele rolului. Numai cltnd yom auzi melcdia s'llfletului sau yom pretu! deplin textul dupa

meritul ~i fruTIlU'sctea lui, eu tot ce a~cundet.n el. . .

Vol !}titi din cursu rile primu:lui an ce tnseamna linia inierioarii a wlu· lui, eu actLooea. ei prindpala ~i supratema .care cree.aza triiirea. ~titi, d<:> asemenea, cum sa conturati In voi tn!}iva aceste HnH interio!l-re ~i cum sa pfovocati, eu ajutorui [!lsihotehnicii, trairea, cind ea nu se na~re de la sine, intuitiv.

454

Aoest proces ramtne In intregime obligatoriu si In dornenlul euvtntul ui ~ i a I vor birii.

•••.. allul19 ..

.-: "Nor~I".'" "razboiu~" ... "gaie" ... "liliac" ... rosti incolor Arkadie Nikolaevici, despartind un cuvtnt de celalalt printr-o lunga pauza,

A~a a lnceput lectla de astazi, .

v - Ce se petrece In voi la perceperea audltiva a acestor sonete > Sa lua~ ea exemplu "noru!". Ce va amlntltl, ce simtiti, ce vedetl dupa ce am rostit acest cuvtnt ? ..

Mi s-a ivit in Iata ochilor 0 pata mare, fumurie, in rnljlocul cerulul senin de vara,

Maloletkova R vazut un val alb, lung, lutins de-acurrnezlsul lntregului cer.

- Acum sa urmarlrn e..e trezeste in voi fraza perceputa de ureche :

"Hai.d·~ii la gara I"

. In. mchtpufrea mea, am ieslt din casa, am luat 0 trasura, am trecut pn~ Dirnltrovka, pe bulevarde, prin Miasnitkaia,am ajuns prin eiteva st_:a.dute [a Sadovaia ~iin curind rn-am vazut la gara. Puscin 'se vedea pa~!nd ~e p~o_n. In.ce 0 priveste pe Veliarninova, ea a ~i izbutit Sa plece cu Imagl~atla ~n Crirneea, sa treaca pe la Ialta, Alupka si Gurzuf.

. Dupa De Iiecare dintre not sl-a descris lui Torjov viziunile sale intenoare, Arkadie Nikolaevlcl ne-a spus :

-: ?~i n~ci n-arn apucat Sa rostese bine clteva cuvinte, eli voi atl ~i !'?tdejpltmt III gtnd ceea ce exprimain ele. Si cit 'dl! scrupulos m1·ali povesht tot ce a prcvocat jn voi Iraza pe care am rostit-o eu I

. ~~ aji zug:av!t prln sunete ~i inlonatii imaginile vizuale pe care v~layl s.a ~e facet~ Sa Ie vedem cu ochii nostrt, eu ce straduintii ati cules $1 distrlbuit culorlle I Cum ati vrut sa dati relief frazelor I

. .Cit de m_u~t v-atl .tngrijit ca tabloul prezentat de voi sa semene cu orlginalul, avdlca ClL acele vizluni pe care le-a provocat ino voi plecarea in gnltd Ia gar a I

Daca· ~ti :ealiz~ rnt~tdeauna pe scena acest proces normal cu aceeasl dragoste ~l atl rostl cuvmtele rolului patrunztnd la fel In esenta lor ati

deveni repede artistl marL. '

. ?upa o. oarecare pauza, Arkadie Nikolaevici a ineeput sa repete in. dtfente felun cuvtntul "noml" !}ine-a Intrebat despr·e ce fel de nor e yorba Noi ghiceam, dnd mal Dine, dud mai diu. .

. eU.m, c~ c.e vne t:a'ns~ite~ Arkadie Nikolaevici aoeasta imagine ? Prin mtona!le, .ffilmICa, :prm atItudinea lui rata de obiectul :wgravit, prin ochii calfe cau.tau, examtnau pe plafon iroagini inexistente?

- ~i cu una ~i cu alta, ~i eu a cincea !}i cu a douazecea I - ne·a spus

455

Arkadle Nikolaevici. Intrebati natura, lntuitla ~j nu mai ~tiu. ce,cum ~i eu ce i~i transmit altora vizlunile. Mie nu-mi place ~i mi~e teama sa s!arui pre a mult asupra problemelor in care nu stnt competent. De aceea sa nu tmpiedicam rnunca sllbeon~tientulu.j, ci rnai bine sa ne tnvil.tam sil. atragem in creatie natura sufleteasca ~i organica ~i sa facem ca aparatol nostru senor vocal ~ialte aparale ale tntruehiparll, eu ajutorul carora Se pot reda 'senUmentele, glndurile, vioziun.ile; etc. noastre interloare, sa devinii

fine sl sensibile. .

Nu e greu sa transmlti, cu ajutorul cuvintelor, reprezentarl rnal mult sau mai putin precise altora, cum ar f,j "gaie", .Jlltac", "oor": Mult mal greu e sa faci asta.cu euvintele care au tntelesuri abstracte, cum ar fi "justitia" sau ,,'dreptatea". E Interesant sa urrnarlm activitatea interioarii care se desiasoara la rostirea acestor cuvinte ...

Eu am tnceput sa rna gtndesc la cuvintele care ne fusesera indicate 9i m-am silit sa prind senzatille pe care Ie provocau in mine.

La inceput m-am zapacit, ne~t'iind .tncotr-o sa-ani tndrept atentia ; voiam sa rna agiit de ceva, dar nu stiam .de ee. Datorlta acestui lucru, gindul, sentirnentul, irnaglnajia ~i toate celelalte elernente interioare au tnceput

sa se aglie tn cautarea a ceva. .

Rajiunea tncearca sa judece terna puss de cuvtnt, sa opreasca atenti.a asupra el si sa patrunda mai adinc in e:>enta ei. Intreza~~am ceva"'I1~are: . important, lurninos, nobil. Dar aceste epltete n-aveau rnc; ele trasaturl clare. Apoi rni-arn adus aminte de ctteva formule ~i definttii aeceptate de lioata Iumea .pentru In1eJesurile pe care rni le Indlcau ouvintele "justi-

1ie" ~i "dreptate". ..

Dar formula seaca nu rna satisfacea ~i nu rna emotiona. In suilet iml licareau din cind in dud unele sentiments ~i dispareau pe loc. Le prindeam, dar nu le putearn pastra.

Imi trebula ceva mal ooncret, carear fi putut sa iixeze abstractul.

In rnomentul critic al cautarilor si agitatiel in1ter':oa,re, imaginafiaa raspuns tnaintea tuturor celorlalte elernente ale sofletului ~i a tocepub sii-ml

zugraveasca imaginj vizuale. . . . ,

Dar cum s.a-tf reprezlnti justitia sau dreptaiea ? -Cu ajutorul sirnoolului, alegorlei, emblemel ? Memoria selection-a reprezentarile ~a.~lo~i:ate ale aeestor tntelesuri care trebuiau sa personifiee ideea dreptafu ~l 111S-

ti/lei. ,

Ele mi se reprez.ent,au ba sub' i.maginea unei femei eu un, .c.tn:ar in mina, ba in chipu.J unei carti de legi deschisa de un deget care mdlca 1:,n

paragraf. ... .

Dar nid asta nu-mi satisfacea mintea ~i senhmentul. Atuncl lmagma-

tia lmi .a-duo::ea 'gra;bii noi rep'rezentari vizuaJ.e. r~i ivnc~ip,uia '~ ~iata construiUi pe temelia dreptiitii ~i justifiei. E mai u~or sa-tl repreztntl un ase-

456

menea vis, declt 0 abstractls lipsit.a de vtata. Vlsurile in lega"tLlr" . t

I" . t mai t a eu via a

rea a sm mal coner€; e, mal acceslblle, mai perooptibile Em' " Ie ...". d I " .. . 81 usor sa ~e~l, iar vazin v~- e -. sa le sirnjl. Te emoliQnoo,za mai repede te du mal fJ.resc spre traire, ' C

. Mi-am adus aminte de 0 intimplare din propria mea viala, inruditii ell aceea pe care 0 zugravea Imaginatta mea, ~i sentimentuI dreptatii aft tntr-o oareeare masura satisfacut v, os

Cf~d i-arn povestit lui Tortov observatiila meLe, el a tras urmatoarea

concluzie : .

. "- Natura a rinduit ca noi, prtn comunicarea verbala au alii oameni

. \ .sa vedem la lnceput prin priuirea interioara luorul despre care e uorb~' '/ 9:~ abia pe .~rmii s~ oorbim des pre ceea ce am tidzui. Daca iltsii U ascuitam pe alltl, aluncl percepem inili cu urechea ceea ce ni se spune iar pe

urmd oedem cu ochiul lucrul auzii '

_ Sa ,as,eu,IU, .in lirnbajul nostru, tnseamna sa vezi ceea ce se vorbesto tar sa vorbestl tmeamna sa zugrave~ti imagini vizuale. '

. ~u.vlntul, peniru artist, nu e pur §i simplu un sunet, ci un izvor de imagsru. De aceea, in comunicarea verbatii de pe scene nu oorbii! am ure-

ohii, eli ocbiuuu. .

••.•. anul 19 •.

L: lec1.ia de astazi, Arkadie Nikolaevici l-a chemat pe Sustov si i-a spus sa recite eeva. Dar Pasa n-aves repertortu.

. - In cazul acesba, du-te pe scena ~i rosteste urrnatoarea frazii sao chiar 0 povestire mtreaga : "Am fast acum Ia Ivan Ivanovtcl, E intr-o stare tngrozitoare : l-a parasit nevasta, A trebult sa ma due hi Piotr Petrovicl sa-l povestesc cela tnUmpLate ~i sa-I rog sa·1 lini~teasca pe sarmanol om ",

Pasa a rostit fraza, dar fals ~i Arkadie Nlkolaevk] l-a spus :

. ~ N-~ "crezu~ in nici un cuvtnt al domltale ~i n-ann stmtit ca ai ne-

'>'Ole ~1 vrei sa spui aoeste cuvinte care ttl slnt strajne, .

Nici nu-l de mirare. Se poate Sa Ie rostesti sinoer, rara sa ai rep:e~nta:.i mintale create prin nascocirile imaginatiei, prin magioul "daca" ~l sltuatiile propuse > Trebuis sa le cunost] ~i sa Ie vezi CLl viziunea dumltale interloara. Dar dumneata nu tntelegi ~i nu vez] ceea ce trebuiau sa pro~o~ce ~uvintele ~are ti-avu fost date despre Ivan -Ivamov-ioi ~i Piotr Pet::1V1Cl. Ga'se~te decl a~ nascocire a ima.ginatlei, magicuJ "dad" ~i situatule pmpuse, care 0 sa-tl dea dreptulsa roste~ti aeeste cuvinte. Mai muIt decit"a~it: nu .vei ~'fla nu~~a~, ,dar .te vei stradui sa vezi dar tot ee-ti va zugravi expreslv, vlzual, Ilc.tllmea Lmagina,tiei dumitale .

. Ui~e, .ci~~ vei tndepl.i1ni toa:.e aces~ea, atunci cuv,intele straine pe caore Ie-al pnmlt Itl v<Jr deveDl proprn, folosltoare, oocesare, atunci vel afIa cine

457

e. acest Ivan Ivanovici, cine e nevasta lui care l-a padisit, cine e acest Piotr Petrovici, un,de ~i cum traiese ei, ce reilatii s1nt InUre ei~i dumneata. Crud Ii vei vedea eu vlzlunea dumitale interioara, rti vel reprezenta unde, cum ~i impreuna eu cine traiesc ei. Ivan Ivanovici ~i Piotr Petrovici vor deveni pentru dumneata oameni reali In viata dumitale Interloara, Nu u:ita sa cerceiezl ctt rnal arnanuntit, cu vlzlunea mintaia, apartamentul "lor, asezarea odailor, rnohilei, obiectelor tnarunte, tot ce-ttnconjoara. V:a tre·bui sa te dud I<n tnchlpulrea dumitale la Ivan Ivanoylcl, de la ella Piotr Petrovicl, iar de la acesta aeolo unde 'ai de rostlt cuvintele date dintru tneeput.

Va trebul sa vezi striizile pe care vei fi nevolt sa le striibati in gtnd, Intrarlls caselor In care va trebui sa patruoz), Intr-un cuviont,se cuvine sa creezi ~i sa vezi pe ecranul vlziunii du.rnitale interloere toate nascocirlle imaginatlel dumltale, to~i aoel "dad" maglei ~i alti "'dad", toate situaFile .propuse, toate conditille exterloare in rnljlocul carora Se dezvolta sub- I" textul acelei tragedii familiale a lui Ivan Ivanovlcl despre care se vorbests in cuvintele care [i-au Iost date. Viziunile interloare vor orea starea

de spirit care va provoca sentimenta corespunzatoare. Durnneata $tii ca tn

. vlata reala toate aeestea lti stnt pregame chler de viata lnsa~i, dar pe scena artistul singur trebuie sa se ingrijeasca de ele.

Asta noll se face pentru realism sau naturalismca atare, ci pentru ea e necesar naturil noastrs oreatoare, subconstientulul, Ele au nevoie de un adevar, fie ~i nascocit, in care Ga poata crede si de la care sa poats prinda \'iata ...

Dupa ce s-au gasit nascoclri verosimile ale imaginatiei, Pasa a repetat aceeas] Iraza ~i,· dupa cum mi s-a parut mie, a rostlt-o mal .bilne.

Dar Arkadie Nikolaevlcl tot n-a fost rnultumlt sia explicat ea vorbito. rul n-are obiectul caruia ar vrea sa-i tranernita viziunile lui interioare ~i ca, fara asta, fraza nu se poate spune asa tnctt, aut vorbltorul, dt ~i asoultatorul, sa creada in reala necesitate a rostlrii cuvintelor cu pricina.

Arkadie Nikolaevici, ca sa-l ajuie pe Pasa, i-a trimis pe seen-a, In. calltate ode obiect, pe Maloletkova ~i i-a SpUIS ;

. - Trebui.e sa ajungi ptilla .a'co!Q inctt obiedul dumitale nu n~mai sa auda, nu numai sa tnteieaga sensul frazei, dar lli sa valda, cu viziunea interioara, acel lucru sau apwape acel Iucru pe care-l vezi ·dumneatla .insuti in timp ce spud cuvintele ce ti-au fost indicate.

D£r Pa~a nu oredea d aeest lucru e eu p'utiDlta.

- Nu te gtndi la asta, iIlU-tI tmpiedica natura, ci straduie~te-te sa fael ceea' ce e~ti rugat. Important nu e rezultatunnsu~i. El nu depinde de durnneata. Importanta e tendinta dumitale spre reaHzarea temei, imp.crtanta Ii actiunea insa~i sau, mal biDe zis, incerea,rea de a 0 inflllenta poe Malolet-,

458

kova, viziunea ei interioara, cu careai de-a 'face. Irnportanta e actiunea noastra lnterloara 1

lata cum ne-a deserts Pasa senzatiilc lli trairi.Je prin care a treout in tlrnpul experienjel :

- Am sa enumar momentele tipice ale sentimentelor mele, a explieat el. 'Inainte de a cornunica ell- oblectul, trebula ca eu tnsuml sa-ml adun ~i sa pun in ordine materialul pentru cornunicare, adica sa patrund tn esenta acelui lucru pe care trebuia sa-l transmit, sa-rni adue aminte de fapte[€. despre care aveam de vorbit, de sltuatllle propuse [a 'care trebuia sa ma gtndesc, sa restabilesc In forul meu interior viziunile corespunzatoare, ~ind totul a fost ·pregatit ~i am vrut sa pornesc la tntruchipare, toate au mceput sa se framlnte ~i sa se miste In mine: rniniea, se~timent~l, }ma;gin~1ia> adaptarea, mimica, ochii, rnllnlle, trupul. Toate se potriveau ~I cautau directia din care sa S€ apropie de tema, Se pregateeu ca 0 mare orchestra care-si acordeaza instrurnentele in grabii. Am inceput sa rna urrnaresc atent,

- Pe dumneata, sau pe obiect P 'l-a intrebat Arkadie Nlkolaevlct. Se vede ca durnttale [i-era indiferent daca Maloletkova te va tntele~ sau ba, dad tti va stmtl subtextul.daca va vedea ell ochii dumitale tot ce se. petrece in viata lui Ivan Ivanovlcl. Insearnna ca in dumneata n-au existat tn timpul comunicarli aeeste teme omenestl Iiresti, necesare pentru a inti-

pa·ri tn altul viziunile dumitale. ,

Teate .acestea .demasca llpsa ode actiune, De altfel, daca ar fi tins intr-adevar cafre cornunicare, atunci n-ai fi tnceput sa spui textul lara tntrerupere, ea pe un monolog, fara sa-ti arunci privlrea asupra partenerului, rara sa' te adaptezi la el, asa cum ai Iacut-o chiar acurn.vci tn dumneata

at Ii aparub rnomente de asteptare. Oblectul are nevoie ode ele pentru a-sl ~ns\l'~i subtextul sl vizlunile durnltale tnterloare pe care i Ie transmtti. E'e nu pot ·fi peroepute toate dintr-o data. Aoest proces trebuie sa se deslasoare

. tn clteva etape : transrnlbere, oprire, percepere ~i iara~i transmttere, oprire, ~i asa rnaideparle, Fireste c.a trebuie sa ai In vedere tot tntregul pe care vrei sao! transrniti. Ceea ce pentru dumneata, autorul subtextulul, e clar de la sine, pentru obiect e nou, ceredeecifrare ~i tnsuslre. E nevoie decl de un Oateeaofe timp. Nu i I·ai ·dat ~i de a'Deea, datoritii tuturor aeestor gre· ~eli, n-a·i rea1izat 0 discutie Cll uon om viu, ea tn yiata, ci 110 .mono log, ca J.n· .teatru ...

Ptna la urma, Arkadle Nikolaevici a oblinut ,de la Pa~a ceea ce voia. atdicii I-a fiku·t sa-i transnnita Ma'loloet;koYei tot se simtea lli vedea el. Maloletkova ~i noi toti am In\eles sau, mai bine zis, i·am simti! t[ltr·o oarecare miisulra sU'btextul. Ohiar lli Palla a fost cuprins ,de entuziasm ~i a.firma m~roeu (;a astiizi [lOU numai 'Cii a aflat, dar ca a ~i si.rntit sensuol prac1ie ~i adevikata importanta a faptului dea tra,niSmite altoTa viziunea ta personala a subt~xtului ilustrat.

. 459

! .;

,

'11

r

;,r,

,'.!

- Acum intelegeti ce tnseamna sa oreezl subtextul Dlu'strat, a spus Arkadie Nikolaevici tnchelndu-sl lectia.

*

Tot drurnul spre casa Pasa mi-a povestit oeea ce a trim el astazl in tlrnpul Interpretarf exercljiului des-pre Ivan Ivanovici, Se vede ;;ii 11 uimise mai mult dectt or ice Iaptul d. siliruta de .a face ca altul sa aiba vizfunile lui, fara ca acest altul sa-~i dea rnacar searna, bransformase cuvintele straIne, nei nteres ante, ee-l Insesera date, in cuvintele lui proprfi, Iolosttoare, necesare,

. - Cacl fara expunerea Iaptului cil nevasta 11.:i Ivan Ivanovici a plecat, nici povestirea nu mai exista, rni-a spus el, Sio d:ata ce nu exista povestirea, n-ai d.e ce sa-i creezi UTI' subtext ilustrat, Nu mal ai nevoie nlcl de viziuni Interloare !?i nicl n-ai de ce sa le tran'smi\i Iliituia. CaQi Iaptul, adlca trista tnttmplare a lui Ivan Ivanovicl, I11U poate ii transmlsa nici prin emitere de raze, nici prin miscare, ~lki prin mimidi. E nevoie .de vorbire 1

lata ctnd rni-au .devenit neeesare cuvtntele strame care irnl Iusesera date! lata ctnd le-arn indragit ·de pares ar fi Iost ale mele .. Le apucam lacorn, Ie gustam, Ie pretuiam fiecare sunet, iubeam fiecare intonatie, Atunci n-arn mai .avut nevoie de ele pentruo debitare rnecanica, pentru a-mi arala gla:SIU'l si dlctiunea, ci pentru un scop : ca sa tnte\eaga ascultatonrl ·imporbrut a a ceea ce am spas.

~i stii oe e mai uimitor dectt toate ? a conlinuat el sa se entuziasmeze.

E.ca, lmedlat ce cuvintele au deventt ale rnele, m-am simtit dintr-o data pe SlC€na ca aeasa. Calmul ~i taria au aparut slngure de nu stiu unde,

Ce desfatare e sa fii staptn pe tine, sii-ti ctstigl dreptu\ de a nu te grabi si, linistit, sa-l obligi pe altii sa astepte !

Strecurarn in oblect un cuvtnt dupa altul si, 0 data eu ele, !?i vizlune

dupa viziune. .

Tu trebuie sa pretuiestl mai bine decit altii tnsemnatatea si rostu\ calmului !?i tariei mele de astasi, pentru ca !?tii bine cum ne ternem noi doi

de pauze pe scena. -

De altfel, nu, astea n-au fost pauze. Nu tncetam sa actionez nici in'

.tlmpul tacerii ...

Pasa rn-a inctntat cu povestirea lui. Am intrat la el si am ramas la rnasa,

In timpul mesei, ca de oblcel batrtnul Sustov si-a tntrebat nepotul ce se. petreeuse la lectie. Pa9a i-a povestit ceea ce imi expHease ~i mie. UnchillI. asculta, zimbea, d1idea afirmativ din cap, zictnd dupa fiecare incHnare:

- A~aJ a~a I Bine I

460

Apoi, la un. cuvtnt at lui Pasa, unchiul a sarit deodata tn sus §i a in-

ceput sa tipe : .

. _ Ai nirnerit drept unde trebuie 1 Capteaza, capteaza obiectul !

"Vira-te in sufletul lui" - si vel fi tu tnsutl sl mai captat l Si daca te prinzi tu, tl vei capta pe altH ~i mal mult. Aturici si vorbirea ta va n

activa.

Actiotiatea, aciiunea auieniica, rodnica, canfarma unui seep e esea-.

tiala fn oreaiie, prin urmare $i in oorbire l

A oorbi - inseamnii a aciiona, Tocmai aceasia aciioiiaie ne dil sarcina de a lntipari in aiiil oiziunile noasire. Nu are tnsemniitaie daca aliul va uedea sau nu. De asia se va ingriji maica noasirii : natura $l tiitucul nostru : subconsiieniul. Treaba ooasirii e de a orea so. lntipariti, tar orerea ziimlslesie aciiunile.

Una- e sa iesl tn iata prea stimabilului public si : "tra-ta-ta" ~ ai debitat !?i ai plecat. ~i cu totul altceva e sa interpretezi ~i sa actionezl \ Prima e 0 vorbire actoriceasca, cealalta orneneasca.

••... anut 19 ..

Dad ne gindim la un Ienornen oarecare, daca ne reprezentarn anumite lucruri sau actiuni, daca ne amintim de unele rnomente traite in viata reala sau Irnaginara, nu numai ca simtim aceste elements ale vietil, dar

le sl vedem pe toate ell privlrea interloara.

. De aceea e necesar ea toate viziunile interloare Vl sa se refere excluslv la vlata personajulul, nu la a interpretului lui, deoarece viata personals a artistulul nu e analoaga cu viata rolului, nu coincide cu ea.

lata de ee sarcina noastra princlpala este urrnatoarea : In tat timpul cit ne afldm pe scena, trebuie sa reilectam mereu in prlvlrea noastra interioara viziuni tnrudite eu viziunile personajului. Viziunile interioare create de imaginajle, de situatlile propuse !?i care tnsuiletesc rolul si jllstifica procedeele, nazuinjele, gtndurile, sentimentele lui etc., opresc ~i flxeaza bine atentia artlstului asupra vietH interiaare a rolului. Prebule sa ne folosim de acestea ca sa ajutiim atentia nestatornica.

Data trecuta am lucrat la un mic monolog despre Ivan Ivanovici si Piotr Petrovicl, a continuat.sa ne explice Arkadie Nikolaevlcl. Dar tnchipuiti-va ca toate frazele, toate scenele, toata piesa e construita la fel cu acele ctteva cuvinte si ca trebuie s-o executati creindu-l un "dadi" !?i situatii propuse. In acest caz, intregul text al rolului va fi tnsotit tot timpul de viziunile privirii noastre interioare. Ele ereeaza parca, a~a cum am mal explicat tnainte, dnd am vorbit despre imaginatie, un film continuu, care ruleaza Hidi oprire pe eeranul privirii noastre inrerioare ~i ne conduce 1n timp ce vorblm sau action am pe scena.

461

Urrnaritl-l cit se poate mai atent si descrieti cu cuvintele rolului ceea ce yeti vedea, descrletl ilustrarea lor asa cum 0 yeti vedea de flecare data, la fiecare repetare a rolului. Cuvintele voastre sa transmit a viziunile, nu

textul.

In ce consta deci secretul metodei pe care 0 recomand eu? E simplu ~i limpede. Ca sa rostesti textul roluluiin ceea ce are el caracteristlc, e necesar sa patrunzi adtnc in continutul a ceea ce vorbestl ~i sa slmti acest continut. Dar acest proces e greu sl nu Izbuteste tntofi:!eauna, in primul rind pentru dl. unul dlntre elementele principale ale subtextului este amintirea emoile! trdite, care e .nestatornlca, caprlcloasa, gl'eu de perceput fii care poate fi cu greu fixata, iar in al doilea rind Iiindca trebuie sa-ti disclpllnezi bine atentia pentru 0 netntrerupta patrundere in esenta cuvintelors! a subiextului.

Uitatl cornplet sentimentul ~i concentratl-va atentla numai asupra viziunilor. Examinatl-le ctt se poate de atent ~i descrieti ceea ce yeti vedea . cIt se poate mai plin, mai adlnc 9~mai viu.

In momentele de actlune, atunci ctnd cuvintele nu se rostesc nici pentru tine, nici pentru spectatori, ci pentru parlener, aceasta metoda capata o stabllitate ~i 0 forta mult mai mare. Sarcina de a sugera oblectului viziunile tale cere tndepllnirea actiunil ptna la cap at ; ea stimuleaza voinia qi o data cu ea si tntregul triumvirat al motoarelor vietii psihice, ~i toate elementele sufletului creator al artistului.

Cum soar putea sa nu ne folosim de binecuvintatele tnsuslr! ale mem~riei vizuale? Dad. flxam rnauntrul nostru 0 linie de vlziune accesibila, e mai u~or sa ne oprim tot tlrnpul atentia pe linia justa a subtextului ;>i a actiunii principale.

Mentintndu-ne deci pe aceasta linie ~i vorblnd tot timpul despre ceea ce vedem, stimularn cum trebuie sentlmentele recapitulatrve, care se pastreaza in memoria cmojlonala ~i care ne stnt attt de necesare pentru trairea rolului.

!ii asa, tn miisura In care parcurgem uiziunlle inierioare, ne glndim La subtextul rolului §i If simiim.

Metoda nu e noud. Cind am vorbit despre domeniul mi~ciirii §i ac/iunii, ne-arn Iolosit de metcde I analoage. Atunci, pentru stimularea memoriei ernotionale nestatornice am cerut. ajutorul actiunilor fizice mal sensibile, mai statornice ~i am creat cu ajutorul lor linia netntrerupta a rolului,

Acum recurgem, dupa aceeasl metoda ~i pentru acelasi scop, la linia netntrerupta a viziunii interioare sl 0 transmitern prln cuvlnte, Atunci aciiunile fizice au fost morneli pentru sentimente ~i

I Vezi Munca aclorului ca sine tnsu~i, partea I. cap. III (n, red. ruse).

462

trairl in domeniul miscaru, iar acum oiziuntle inierioare devin momeli pentru sentimente sl tralrl in domeniul cuolntului §i oorbuu.

Rula]l deci cit mai des filmul vizlunilor voastre interioare ~i pictati ca un pictor, ~i descrleti ca un poet, ce §i cum yeti verlea cu privirea inte-

. 'rioara in timpul Iiecarui spectacol de asUizi. In Umpul acestei vizionarl, yeti ~ti ~i veji tntelege necontenlt ceea ce va trebui sa rostiti pe scena, Viziunile care se vor [vi in voi ~i descrierea lor sa se repebe cu varietatile Ilrestl. Asta e un lucru bun. deoarece irnprovizatla ~i neasteptatul s1nt cele mal bune stlrnulente ale creatiei,

Acest obicei : trebuie inradaclnat In actor printr-o lunga munca sistematica. In zilele tn care atentia voastra nu se va dovedi destul de concentrata, iar linia subiextului, pregatiia dinainte, se va rupe usor, agataV-va repede de obiectele privirii lnterloare, ca de un colac de salvare.

Sl .lata inca un avantaj al acestei metode, Cum se stie, textul rolului se banalizeaza repede prin repetari dese. In ce priveste imaginile vizuale, ele, dlmpotrlva, se tntaresc ~i se largesc mai. puternic .prin multipla lor

repetare. .

Imaginatla nu doarme, ci zugraveste de fiecare data detalii mereu noi ale viziunii, care completeaza sl msufletesc si mai mult fi!mul clnematografic al viziunii interioare. Astrel, repetarea Iucreaza nu tn dauna, ci tn folosul vlzlunilor sl tntregului text Ilustrat,

Acurn ~titi nu nurnai cum sa creati ~i cum sa va Iolosltl de subtextul ilustrat, dar cunoasteti sl secretul metodei pslhotehnlce recornandate.

..... anul 19_.

- Asadar, una din misiunile cuvintului pe scena e de a cornunlca cu partenerul prin subtextul rolului, ilustrat inauntrul tau, sau de a-I.revedea tu singur de fiecare data, a spus Arkadie Nikolaevici la tnceputul lectiei.

Sa vertflcam daca Veselovski tndeplineste bine aceasta misiune a vorbirii.

. - Du-ts pe scena ~i recita-rni ce vrei...

- "Iti jur iubito, ea ... potsatraiesc pe lumedoar ... cu tine tmpreuna ~L.. voimuricindtuveiplecadelamineinaceabezna adfnca unde eu., mavoitntrlnidin __ . noucutine" ... - a declamat Veselovski cu obisnulta lui repeziciune sl cu acele pauze lip site de sens care transforms proza tn versuri proaste, . Iar versurile tntr-o ~i mai proasta proza.

- Nu tnteleg nimic si nu voi tntelege nici mai departe, daca vel can, tinua sa fringi frazele cum ai Iacut acum, i-a spus Tortov, In Iata unei 'asemenea recitarl, nu se poate vorbi series nu nurnat de sub text, de vii'ziuni, dar nici macar de text. EI iti zboara de pe ltmba fara sa vrei, la

463

tnttmplare, independent de volnta ~i de constllnta, ~i depinde numal de cantltatea . de aer cu care te-ai aprovizionat respirtnd.

De aceea, inainte de a recita mal departe, trebuie sa introduci 0 ordine in cuvintele monologulul ~i sa Ie unestl cum trebuie tn grupe, in famllii sau, cum spun altli, in cadenie oerbale. Numal dupa ce vei face asta se va putea deslusi legatura dintre cuvinte, se va inteJege din ce part! se formeaza fraza sau 0 idee tntreaga.

Imparjirea vorbirii in cadente cere opriri sau, cu alte cuvinte, pauze logice,

Dupa cum ered ca ~titi, ele au simultan doua mislunl opuse : de a uni cuointele In grupe (saa in cadenie verbale) §i de a separa grupele unele de altele.

$titi oare d. soarta slchlar vlata ornului pot sa depinda de asezarea pauzelor logice P De pilda : ,,1ertare nu se poate sa fie deportat tn Siberia".

Cum sa Intelegetl un asemenea ordin, attta timp ctt fraza nu e tmparFta in pauze [ogice?

Inbroduceti-le, ~i pe urrna sensu! adevarat al cuvjntelor va devenl clair.

.Jertare - nu se peats .sa He deportat in Siberia" Sa.H "Iertar.e nu se poate - Sa fie deportat in Siberia".

Primul caz tnsearnna glratiere, al doilea, deportare,

Marcheaza-]! oprirlle in rnonologul dumltals ~i recita-l din nou ; numai atune] ii vom tntelege contlnutul.,

Veselovski, cu ajutorul lui Arrkadie Nikolaevici, a impartit grupele de cuvinte in fraze ~i pe urma a tnceput sa recite alUel . monologul; dar Tortov f-a oprit iar dupa a doua cadenta.

- Textul ouprlns lnure doua pauze loglce firebuie rostit ctt se poate de Iegat, de contoplt, aproape ca -un singur cuvtnt : nu se poate sa-l firingi ~Lsa-l scuipi in buciiti, asaoum fad dumneata.

Stnt, Iireste, excepjii care iti cer .sa, te opresti in rnijlocul unei caden]e.

Dar pentruasta existareguli, care au :sa vi se expllca Ia timpul lor.

- Noi cunoastem - s-a .tmpotrivit Govorkov - cadenjele verb ale, cltlrea dupa sernnele de punctuatle. Asta, iertstl-rna, va irog, se invata

]m prima class primara. .

. - Dacii 0 ~Hi, atuncl vorbeste cum trebuie, I-a rasptsis Arkadie Ni- .

kolaevlei. Mai mult chlar, du aceasta exigenta pe scena pina la ,u1timele

limite ale ne<xlsi,tatii obi~nuite.. .

Luatl rnai des cartea, oreionul, citltl ~i rnarcaji cadentele verbale pe textul cltit, Obisnuiti-va ureehea, ochiul ~i rntna cu asta.

Citirea conform cadenjelor verbale mai ascunde in ea inca practic ~i mai important: aJuta chlar procesului de trture ..

464

Marcarea cadenjelor verbale ~i cltirea potrivita cu ere stnt necesare, pentru ca toe ohli.ga sa anallzezi flrazele ~i sa patrul1'zi tn esenja lor. Nu pot! spune just 0 frazii, daca [IU patr.umzi 1n esenta ei. lata, de ce oblcelul de a vorbi cu cadente va va faoe sa vorbitl nu nurnai armonios ca forma, p.e vnte1es in uedare, dl8l[ ~i cit un continut adtnc, deoareoe va va sili sa gilloditi 10t timpul la esenta celor oe Il'osti.ti pe scena, Pina ce 111-0 veti realiza, e inuHl sa va apucaf nu numai de tndeplinlrea ,uneia dinbre eele maii - importante sarcini ale euvintului, adica rle transmiierea subtexiultu ilusirai al monologului, dar chiar ~i de 0 munca preliminara, de creare a oiziunilor care ilusireazd subtextul:

Studiu.l vOlr.bi.r.ii ~i al cuvlrriului trebuie lntotdeaooa tnceput eu tmin cadenje verhale sau, eu aUe euvinte, cu asezarea pauzelor

• ... , anut 19._

Astazi, Arkadie Nileolaevlci rn-a chemat ~i rnl-a cerut sa-Lrecit ceva,

Am ales monologul din Othello+:

Ca valurile de gheajii Ale apelor din Pont

A[ caror puhoi nestiivilit Fara sa cunoasca Drumul tnapoi

Ci tnainte, tnainte Pornesc spre Propontide $i spre Hellespont. -

A~a ~i gtnduriIe mele singeroase In iz bucnlrea [or nil. valnica, Inapoi, -spre Izvor

Nu se var mai tntoarce nicictnd, Nu se vor mai lntoarce

Spre dragostea smerita

Ci se var dues mereu, nestaptnlte, Sa se cufunde-ntr-o sal bat!ca

$i oarba rilzbunare.

Monologu,l nu are nid un punct, ier ,fraza 'e attt de ,l-unga, lndt a nrebuit sa rna .glrabesc s-o spun plna Ja capat, Mi s-a 'I'M.ut eli trebuie s-o· rostesc dintr-o data, fara s-o mtrerup prin resplratle, Dar, fireste, n-arn i~butit,

Nu e de mlrare ca am tnghitit unele cadente, am gtfiit ~i m-~m tn·· lI"~it de rncordare.

1 Textul lui Shakespeare tn rusese e redactat pentru scend de 1(. s. Stanlalavskl, (n. red. ruse).

465

.. trecut aeum brebuie tnalnte de

. _ Ca sa evitt In vidor ceea ce s-a pe ""-' .

toate sa ceri ajutorul pauze; logice *i sa trnpart! mo~ologul. tl1t caddentt:

~ u • potl !Sa rosiestl tot .dln r-(l a <1,

verbale pennr,u ca, .dllJpa cum. vezr, nu. u" .'

. A I di N'lkolaevici clond am lsvra.vlt Iretltar,ea.

ml-a spus r (8 ie '

lata cum am asezafpauzele :

Ca valutile de gheata Ale apelor din Pont {

Al carer puhoi nestavilit I Fara sa cuncasca

Drumul tnapoi {

Ci tnalnte, tnalnte

Parnesc spre Propontida ~i spre Hellespont. -

A~a ~I glndurile m:ie 5t~!!.eraase In izbucnirea lor navalmca,

Inapoi, spre izvor •

Nu se vor mal tntoarce nlcletnd, Nu se vor mal mtoarce .

Spre dragostea smerltd

Ci se var duce mereu, nest5piniie, Sa se eulunde-ntr-o salbatica

~i oarbs razbunare.

A k dl Nikolaevici si rn-a 'PUS sa relau de ctteva

Fie l?i asa a SpU5 If a Ie" 1

aceasUi f.raza' neobi~l1uitde lunga, ell cadentelc verbale pe care e

ori

marcam ea. . U 1 gul a tnceput sa fie

Dupa ce am reluat-o, el .a. eecunosout ca mono 0

mai usor de ascu.ltat ~i tnieles- ~ .' . dU t I Dar dumneata

_ Pacat numai ea nu-i inca slrnjlt, a a auga e: . d' U,

tv din pricina glTllIbel 00-\1 at ragaz

1nsuti tmpiedici acest lucru, pen ru ca ~ I. . ~ et· ,pina 1a

b ti pentru ca nu lzbutesti sa ewe B'Z1

-sa pabr-oozi ooea ce vor e~ I, ' , . - d dl 0110 de cuvaite

~ I Vt ubtextul C2Jfe se ascun e me .

-cay~t, s'a simti :pt~a a fcaaC' ,~am:i dep~lfte. Deci, tnalnte de orlce, potole~te·ti Falra el, nu mai ar ce

;gtraba. . .

. _ AfJ Ii bucuros, dar cum? nu .p1l'lCepeam eu,

_ Am sa-ti ·arat 0 metoda. .

Dupao mica chi-bzuke, el 'a continual: f au

_ Dumneata ai invatat sa spui monologul din Othello con or~t~ P ',,-I

t bl I A um reel a-mi-

.zelor lui logice 'iJi cadenielor lui oerbale. As a e me e. .

conlorm semnelor de punctuafie. d' it

_ Oare nu e UI1ul ~i aoelasl luoru? am tnhrebat eu ne umeru.

_ E aoel a.'}i , dar numai' pe j:umatate.

466

Semnele ode punctuatie cer inionaii! vocale obligatorii. Punctul, virgula, semnele de lntrebare fJi exclamatle ~i altele au inflexiuni vocale obllgatorli proprii lor, caracteristice pentru fiecare dintre ele, Para aceste intonatil, ele nu-sl indeplinesc menirea. Intr-adevar, luati-i punctu!ui scoborirea lui vocala, finala care-l completeaza :;;i ascultatorul nu va tntelege di fraza e ispravita sl eli nu mai exists 0 contlnuars. Luati-i sernnulul de "1ntrebare "orae1iitul" specific, sonor care-l caracterlzeaza l?i ascultatorul nu va tntelege ea i se pune 0 intrebare la care se asteapta un rlispuns.

. Aeeste imtonatii au asupra ascultatorului 0 anOO1Hii infl:uentli care-l QbJiga Ja oeva: inflexlunea interogativa fonetic1i - da IraSPOOS, exolamativa - la simpatlzare si aprobare sauprotest, doua puncte - la 0 percepere atenta a, vorbirii care urrneazji ~i 8F mai departs. In toate aceste lntonatll ·ex.is.ta 0 mare expreslvltate, Aoeastii tnsusire naturala a semnelor de punctuatle ascunde ion ea toemai capacitatea de a te Iinistl ~i a te impiedJca sa tegtrabe~ti. latli de ce rna opresc Ia aceasta problema.

Redta. monologul din Othello potrivit aces tor sernne de punctuatle (virgulelor ~i punctelor), atent la contUlr:tllriJe Ionetlce care le sint 'proprii...

De lndatil ce am tnceput sa recit monologul, mi s-a pamt cit vorbesc limbli stra.inii. Inalnte de a root! euvlntul, trebuia sli chibzuiesc, sa -caut, sa ghioesc, sa ascund ,Lucnmlle de care rna tndolam, ~i ... m-am oprlt, . n-arn putut reclta rnai departe.

- Asta dovedeste ea nu cunostl natura limbii dumitale ~i, in special, natura semnelor de punctuaiie, Dad n-ar fi asa, ai fi dus usor la cap at lema care H-B root data'.

:Sa til rninte deci aceasta inttrnp,lare. Ea trebuie sa te ronvi.nga inca o data! de necesltatea unel studieri abente a Iegllor vorbiril. Va s'a zic1i semnele de punctuatie te tmpjedicii acum sa vorbesti. Sa ne snra.du.im deci .sa facerrr asa ca ele, dlmpotrlva, sa te ajute,

Eu nu pot sa due la capat aceasta tema cu toate sernnele die punctuatie, a conticuat An-kadlie Nikolaevici. De aceea am saa~eg, pentru 0 experienta demonstratfva, doar unul din ele, IDaca experienta va Ii izbutita l?i va ~i eonvlngatoare, cred ca yeti dor! val silfl"gud sa: aflati in acelasl Iel natura buhrror celorlalte semne de ,p.undua.tie.

Repet, sarcina mea IIlU ,e die a va lnvata, cl dear de .a va oonvlnge sa invatati slngur] legile vorbirfi. Iau pentru experienta noastra uirgula, pentru eli ea actloneaza aproape singura in' monologul din Othello ales de. dumneata.

Adu-]! amlnte ce ai vrea sa faci illlsfiinctiv la Iiecare virgula.

'467·

Inainte de toate, Iireste, 0 pauza, Dar inalntea ei, Iaultlma sHaM a ultimulu! cuvtnt, dumneata al vrea sa ridici sunetul fii'ra sa pui accentul, daca el Itlfu e Jogic necesar, Dupa asta, lasa un timp oarecare nota de sus. saattrne .to aero

In urcarea asta sunetul se s,bramuta de [os tn sus, ca un laeru dnd tl rnuti de pe 0 poHta de [os pe una rna] ina.!ta. Aoeste ,Hnii fonetice care UJr'ca capaHi cele rnai variate mladieri ~i tnaltirni: la tertii, la cvlnta, la octava cu o urcare IScUifta ~i 'brusca, cu 0 mladie!fe ,1aJrga ~i cu un elan

temper at etc. .

\ " Natura vilfguolei poseda 0 tnsu~ire [acatoalfe de rnlncni. MIadierea ei v~ e ca 0 ridicare a miinli perrtru a prevent, pentru a-i obHga pe ascultator! sa astepte cu .raMare contlnuarea frazei ueispravite, Sim]! crt e ash de tnsemnat, mai ales pentru oamenii mervosl ca dumneata sau pentru repeziti. ca Veselovski j Daca dumneata vet orede cii dapa mla.dlierea SOfl'Olfa a vilr:g.ulei ascultatorii vor astepta.meaparat, cu Ifabda·re, continuarea l?i :tncheierea frazel tncepute, atunci nu vei mai avea pentru ee sa te.@rah~ti_ A~;ta nu mumai ea te va ,lini~ti, dar te va face ~i sa-ti fie draga virgula cu

toate JlnslL1irile el flresti, .

Dad ai ~tu ce deSifatalre e ca tntr-o povestire Junga sau rntr-o fraza CBl aceea pe care a,i spus-o adineaurl sa mliidii -linia fonetica rnaintea virgulei ~i sa astep]! sigur, stiind precis ca nirnenl IT1U te va tntrerupe '~i nu te va Wabi I

'. Uite, ctnd aceste actiuni cadvremelnic asupra altuia, tti recapeji linistea a~teptarii, deoarece oprlrlle devln necesare oelul cu care vorbestls] care tnainte te grabea. Stnte]l de acord cu mine? ...

Alrkadie Nikolaeviei si-a incheiat flfaza Interogatlva cu un foarte clar ,,~radlit vocal" ~i estepta raspuns. Noi lnoorcam .sa-i spunern ceva, dar nu gaseam ce ~i ne emojlonam, In vrerne ce el era absolut calm, pentru di tntirzilerea nu venea de 18 el, ci de Ia noi,

In timpul acestei pauze, Arkadie Nikolaevlci a tnceput sa .rtda ~i rle-a.

explicat pe Joe prlcina : .

- Acum de curind-am vrut sa-j explic fetd j·n casa poe care am angajat-o de putin timp amde trebuie sa atllrnecheia u$ii de la, intrare $i i-arn spus : "AseaJra, trectnd pe linga u~a ~i vaztnd cheia 1n broasdi ..... Am ['aeut () m1adIere minuna.ta, am uilat ce am vrut sa 1>pun mal depalfie,. am tacu1 ~i am intrat 1n birouJ meu. Peste vreo cinci minute am auzit D' batai:e to' u~a. In intr.edeschiderea ei s-a ivit capul ~etei, eu ochti curio~i ~i cu .0 e,,"presi.e intrebatO'are pe fata: "Vaoztnd cheia tn -biroasca ... ~i maE ce?" m-a descusut ea.

Gum vedeti, modulatia inaintea virgule! actloneazafn decursul a cinci mknrte ~ntJregi, certnd, penjru tncheierea frazei, 0 scobortre finaHi a sunetulul tn fa1apunctulu1. Aceasta oe-xigenta au se opreste in lata nici ([Jnei piedici.; .

La slftr$itu,l lectiei, tragtnd ,0 coneluzle ,dlin tot ce se facUlSe, Arkadie Nikolaevici mi-a prezis ca in curind' am sa lncetez sa rna mal tern de pauze, pentru ca am allat secretul cu care pot. sa-l oblig pe altli !Sa rna astepte, ctnd 1nsa voi rnal intelege $i cum se pot folosi oprilrlle Ia inten- . silicarea dalfitatii ~i expresivitatl! vocbilrii, pentru tntarlrea $i intensiilcarea comunicarll, atuncl nu rrumai ca nu rna voi terne de pauze, dar, dlmpotriva, voi tncepe sa Ie iubesc ~i chiar sa abuzez de ele,

..... anul 19 ..

Arkadie Nikolaevici a inbrat .astazl in clasa foarte bine dispus $i deo<lata, pe neasteptate, in chip surprinzator, ne-a vestit foarte llnistit, dar

exbrem de hotalrit si Ifaspicat : _

- Dad IIlU veti fi atentl Ia cursurile mole, at-unci am sa renunt sa va mai dau lectli VII.

To]i am ramas buimaci. Ne-am ultat unul Ja altul sl eram gata sa-I aslguram di toti cei ,prezenti [l'U stnt nurnai aten]l Ia lectHle lui, darst,nt '}i captiva]i de ele. Elevii nu ajunsesera tnca sa·-i spuna asta, clnd Arkadle Nikolaevlci a iuroeput sa dd!a.

- Sirrititi ce bine dispus slnt aSitazi? ne-a vorbit el eu tnsufletlre l?i 'bucurie. In cea mal buna l?i mai binevoitoare dispozitie, pentru ea am cilit acum in ziare despre succesul imens al unui lubit elev al meu. Dar a fost de ajuns sa iau intonatia vocals, lnflexiunea pe care 0 cere natura cuvintulul ~i a vorbtrli pentru transmiterea preciziei, hotartril ~i a irevocabilului, ca m-am si transforrnat pentru voi intr-un pedagog sever, suparat ~i

clcalitor, .

Ilt1Ioonatia obligatorie ~i contuml sUlI1etului nu exi.sta Illumui perutru <euvinte iwlate -'Ii sernne -de pLLnctuatie, ci ~i ·pentru JroSze ~i per.iQaode lrutregL

Ele :au for-me precise, sugoer,ate chiarde natura. Au ,den:umi'l'ea lor.

A~a, de pilda, intonatia de care m-am folosi't aeum se nume~te "perioada .de doi timpi". In ea, dupa ridicarea sonora pe culrne, acolo unde virgula $e contope~te ell pauza logiea, dupa mladiere ~i 0 pauza vremelnica a

468

469

vorblrll, glasul cade brusc in jos, clt rnad tn stdifund, cum 'atal\a aoeasta schita.

Arkadie Nikolaevici ne-a schltat-o pe hirtie. Sus (pauza logica sau psihopauza)

Aceasta intonatie e obligatorie,

Exists multe alte schlje fonetice pentru fraze tntregl, dar n-arn sa vi Ie exempbllc, deoarece nu eu va predau 'aceasta ,di5ciplina, va pomenesc numai despre ea.

Arti~U,i bre'bule sa ounoasca toate aceste schije sonore, ~i iata pentmu ceo

Pe scena, din pricina lntimidarii sau din alte prlcinl, registrul vocal al unor vorbitori se tngusteaza adesea Hid vrere {li figuriJe ~onetice l~i plerd oonturul,

No! stntem intotdeauna predispusi savorbim tn ton minor, tn opozitie ell popoarels latjne, camra Je place sa vorbeasca tn too ma101T. Pe soona, aceasta in&u~ilre a noastra creste, Acolo unde actorul francez, la o exclamatle de bucurie, vascoate cU"ltntul accentuat al Irazei intr-un diez. sonar, 1110i, rusii, vern aseza aJUe1 Intervalele ~i, unde e ell ,puti.ntii, vern luneca pe bernol.

470

Acolo unde franoezul, pentru claritatea intonatiei, va lalrgi flraza ptna la cea mai inaltii nota a registrului lui vocal, rusul nu se va rldica:dectt cu doua, trei note mal I8US.

AcoJo unde francezul va cobort adtnc glasul la punct, actorul fUS va coborr cu citeva note ~i asta va sla,bi precizi.unea puoctulut.

Ctnd te f:uri pe tine tnsllti asa tntr-o ,piesa autohtona, [aptUI trece nebagat in seama. Dar dud ne apucam die Moliere sau Goldens, atune] Inion-ali'a no astra ruseasca in'trQduce 0 ronalitate minora aoolo unde trebule sa ,?omn:asdi un major sonar. Atunel, inltons-tia artisblllur, daca nu-l va vern in a]u~o~ subco~~tientul, va fi, faa-a were, Iipsita de va.riatie.

Gum sa mdne.ptam acest neaiuns j Cei care nu cunosc contururHe fonetlce obligat(llrii, neoesare frazei ~i natura cuvmtelor se vor a,fla fntr-o ~ituatie. fii:a i:~ire, I~ sehimb, cei care cunosc bine aceste lucruri vor giisi mtona'tla Justa, rnerrg.md de la conturu! el exterior senor or; de Ja oonturul graflc spire rnotivarea Jauntridi a acestor contorurt i?i intervale vocale,

'. . I:n ~ce.:.te c~Z.U:i, Jaa-giti-vii dinafmra cu indrazneala garna vocalii ~i J~stJfJcat[ launtr:rc mtervaleole sonolreale intonatiei, care s-au marrit. Ele v~ vor., ~pr:oUJi.a de acel adeviir pe care-I diutati. Simtul nostru vaaf.la dlnur·o da:a. aeest adeviir~ i~i. ~aaduee aminte ~i va pri.n.dIe viata in uriiiri core~punza~oarre. :,entJru ~u.stlf[carea unel ~8Jn:e vocals rnai Jarrgi sl a interval~lar mtonatllior marlte se va cere msa sl un, temp€!rament Ioarte puternle,

Ei ~i, cu aut mai bine I El va venl singur, daca sentimentul va erede ~i va prinde viata din inlonatia Sllgerata dinafara,

lair dad int{)natia va va tnsela, merrgefj de ,18 contorul extelfior al s.unetului spre justificarea lui ~i, mai departe, catre procesul trairii firestl.;

1111 clipa aceea a Intrat ~n clasa egomotosuj seoretar al ,lui Arkadie Nikolaevici ~i l-a chernat afara, Tortov a plecat, spurrind ca se va tntoaree peste zece minute. In acest rrastimp Govorkov a tnceput oblsnuitele sale proteste, n indigna orice Iforiarre, Dupa .parerea J.ul, Jegile vocbirrii omoara Hbertatea creatlei, pentru eii .silesc actorul Sa aibii intonatli obligatorll.

Ivan PJa.fonovici a arriitat, poe buna drcptate, ca Govorkov nume~te fortare ceea ce constituie a tnsuslre fireascii a Iirnbii noastre, Dar el, Rahrnanov, e. obisnuit sa considere cii indeplinirea exigentelor naturale con~tituie. manifestarea celei mai depline libertati. EI socotests, dimpotriva, ca mtonatiile :Ilefire~ti ale unel declarnarl conventlonejs, pe care Govorkov 0 ap~~~ ~u ~ttt8' 'PBlf.sev,erenl~,slnt 0 forr.tarre ·a naturli, Govorkov, pentru a-st 5opfl~UU Iparerrea" s-a refent Ia .() actrjtii din provincle, Solskaia, al· .carei Iarrnec statea tn tntr.egime tocrnal lntr-un fel incorrect de a YOIfbi.

. - Asta· e genul ei, rna tntelegi I stiiruia Govorkov. Invii4*-o Ieglie vorblrii ~i ~Nti, .vii rrog, !IlU va rnai [j Solskaia !

471

- Atu:nci slava domnului, dragul rneu I Slava domnului di nu va mal fi I n oonvingea, Ia rindul lui, Rshmanov,

Daca Solska ia are nevoie sa rosteasca gresit pentru eli' asa cere caracterul rolului, sa rosteasca. Eu am 5-0 aplaud. Daea insa caracterul rolulul nu cere aceasta vorbire deiectuoasa, atuncl asta nu e un plus, ci un minus pentru aetrit? Sa eochetezi cu I() rostlre gre~itii e un pacat '~i 0 Upsii de gust. Spu.ne-l~ dragul meu, ca ea va fi si mai Ierrnecatoars, daca va [uca a~~ e~m joaca acum, dar eu 0 vonbire buna, Atunci Iarrnecul ii va c1~tiga ~l mal mult pe spectatorl. Ii va ctsttga mai mult, prietene, pentru cil el

nu va fi discreditat ode ignora[1tii.· .

- Ba se .ufirmii eii trebuie sa se vorbeasca ca i[l viata ba. ma Invelegeti, va rog, dupa anumite legi I Dar, iertatl-ma, va rog,' trebuie sa se spuna precis ce trebuie sa se Iaca pe scena ? I Va sa zica aeolo trebuie sa se vorbeasca tntr-un fel, nu ca tn viata, ci lntr-un fel deosebit? a intrebat

Govorkov. .

- Intocmai, rntocmal, dragul meu I I-a prins Ivan Platonovlci. Nu asa ca in viata, ci "lntr-un fel deosebit". Pe scena nu se poate vorbi atit de agrarnat ca tn viata.

Secretarul eel zgomotos a tntrerupt dlscutia asta, El ne-a vestlt ca Arkadie Nlkolaevicl nu va mal veni la lecjia de astazi.

In locul ei, s-a tinut lectla de "antrenament $1 disciplinii" a lui Ivan Platonovlci,

.... , anul 19 ..

Azi, Arka'die Nikolaevici m-a pus sa recit de mal rnulte ort rnonologul lui Othello, plastnd rnodulatii sonore lnalntea Iiecare! virgule.

La tnceput, .aceste ifididiri de ton au fost forrnale, moarte, Dar pe urrna una dintre ele rni-a amintit 0 intoruute justa, vie si numaidectt am

simtit tn suflet ceva cald, drag. _

Prinzlnd euraj si devenind treptat mai tndrazne], am tnoeput Sa Iac, clnd cu succes, cind rara, toate modulariils sonore posibile . in rnonologul lui ?thello: c~ r~tinde~i scurte, largl, eu ridicari mici ~; foarte maori. ~i de ,flecare data cmd gasearn urrcontur fonetic just, s;e trezeau tnauntrul meu aducert arnlnte emojlonale, din oe in ce mai nol ~i mai vartate.

"lata unde e adevarata baza flreasca a tehnicii vorbirii autentice, orga[li~e I latii cum natura cuvtntului influen·teaza ,din ext"rior, prion- intermedlUl intonatiei, memoria emotion.ala, senlimentul ~i trairea,", rna gin' dearn·eu.

Actl:m tmi venea sa wa .opresc mai mult la pauze, du.pa modvJatii, 'pentru cii illU volam onumlli sa int~neg, ci sa ~i simt p~na la eapiit ooea ce rna insufletea.

472

Sl tocmaiat1mci s-a petrecut buc1ucul, confuzla, M-arn lasat .aesorbtt . attt de mult de toate aceste senttmente, gtndurl ~i tncercart, tnctt am uitat textul, m-am oprlt in mijlocul rnonologului, am pierdul toate gtndurile, cuvlntele ~i... n-am snr~it recltarea. Totusl, Arkadie Nikolaevici m-alaudat foarte mult,

- 1a te uita I s-a bucurat el, Nici n-am iSj>ravit eu sa va diisdilesc, ea ai ~i slrntit gustul pauzelor sl ai ineeput sii -le savurezi I Nu numai di ai tndeplinit toate pauzele logice, dar ai ~i prefacut rnulde dintre ele $n 'pouze psihologice. Asta e foarte bine, e pe deplin tngadult, dar numai ou condllia ca, tn primul rtnd, pauza pslhologicd sa nu nimleeasca Iunctia pauzei logice, ci, dimpotrlva, s-o intensifice :;;i, tn al dollea rind, ca pauza psthotogioa sa Indeplineasca tot tlrnpul sarcinile care-I stilt sortlte, Altfel, se va petr€Ce tn mod inevibabii ceea ce s-a vnttmplat chiar aeum cu durn-

neata, adlca 0 con.fuzie soenioa. .

Vetl tnotelege cuvlntele ~i averllsmentele mete numai dupace va voi explica natura pauzelor loglee §i psihologice. lata In ce consta ea ; in limp ce pauza logica Iorrneaza mecanlc cadenta, Iraze tntregl ~i eu asta ajuta la lamurlrea sensului lor, pauza psihologicd da viata acesbor ginduri, frazesi cadente, cauttnd sa transrnlta subtexiui lor. Dad farhpauza logicii vorbirea e agramata, apoi fiira pauza psthologlcd e lipsita de viata. Pauza logica e paslva, Iorrnala, Inactiva : cea psihologlcd e intotdeauna neaparat activa, bogata tn continut. Pauza [ogica serveste ratlunea, ceo psiho[ogica sentimentul.

UIl1 mare orator a spus : ,,¥orbkea. ta sa fie stiiptnita, iar tacerea elocventa, '~

Uite, aceasta taoere elocventa e pauza psiho[ogicii. Ea e 0 arma extrem de tnsernnata a comuntcarli. Voi slngurl ati simtlt a:siazi ca soopul creator cere 0 asemenea pauza care vorbeste slngura, rara cuvinte, Ea tnlocuiests cuvintele cu ochii, cu mimica, cu emiterea de raze, cu sugestll, eu mlscari abia perceptibile ~i ell multe alte rnijloace de comunicare canstiente ~i subconstiente,

Ele toate stlu sa sugereze ceea ee e lnaccesibil cuvinlului ~i sa actio' neze adesea tn tacere mull mal lntens, mal subtil ~i maio irezistibil dectt vorbirea chiar, Conversatia lor muta poate fitot ·autt de lnteresanta, de plina de oontinut ~i de convlngatoare, cit e oea rostita tare.

>Adesea pawla ,transmite area parte ·a s'ubtex.tului care nu pwvine numa,j din oon~tient>, d chiar din subcon:;;Hent ~i care Il1U se supune unei exprimari verbale concrete. Aceste trairi ~i manifestarea lor slnt,. dupii cUlm ~qi, cele mai pretioase elemente ale artei (I1oasm-e.

~titi oaJ."e etta va·loare are pauza psiho[ogica? Ea nu se GU')'ltme nici llIllei :le.gi, clalf ei i se supun fara exaeptie toate legile vorbirii.

473

Pauza psihologica este folositii cu lndrazn€aUi tocmal acolo unde s-ar pares ca din punct de vedere logic ~i gramatlcal e imposibil sa te oprestl, Inchlpultt-va, de pilda, c1i teatrul nostru va pleca In stralnatate. Toti elevii ar fi luati tn aceasta calatorie, cu exceptia a doi dintre ei, "Cine or Ii?" ll tntrebati voi neHni~titi pe Sustov, "Eu si.; (pauza pslhologica, ca sa fad rnai putin simtita lovitura care se pregate~te sau, dimpotriva, ca sa intensifiei indignarea) ... si., tu 1" raspunde Sustov.

Toti stiu ca conjunctla ,,~i" nu adrnite dupa ea 'Did un fel de opriri.

Dar pauza psihologica nu se sfie~te sa oalceaceasta lege ~i introduce 0 oprire nelegala, Ba mai rnult, pauza psihologicii are dreptul s-o tnlocuLascii pe cea logica, Hira s-o nlmlceasca.

Ultlma are rezenvata odmaia .fQ~l'te mica, mai mult sau mai putin stabllita. Daca aceasta durata se prelungeste, atuncl pauza logica inactivii trebuie sa se preiaca repede tntr-una actlva, psihologicd. Durata ultlmei e nedeterrninata. Aceasta pauza nu' se teme de timp ca sa-~i tndepltneasca rostul ~i retine vorbireaattt ctt are nevole pentru indeplinirea actiunil autentice, rodnice ~i conforme unui scop. Ea e tndreptata catre supratemii pe linia subtextului ~i actiunli principale ~i de aceea nu poate sa fie neinteresanta,

Pauzele psihologice creeaza adesea scene iontregi, pe care noi, in limbajul nostru, Ie numim pauze de turneu.

Totusi, pauza ipslhologtca tine foarte mult seama de prlmejdia lungtrli, . care tncepe din rnornenbul opririi actlunll rodnice, De aceea, tnatnte de a se intlmpla asta, pauza psiho[ogiciJ. se grabe~te sa cedeze locul vorbirii sl cuvintului.

E 00 nenorocireel daca momentirl ode ,]}auza a foob scapat, deoarece, In acest caz, pauza psihologicd se va translorma tntr-o simpHi oprire care creeaza coniuzie sceniclt, pauza de dragul pauzei. 0 asemenea oprire e un gol in opera artlstlca.

.Tocmai asta s-a pet recut cu dumneata a\Stiizi,~i eu rna grabesc sii-il explic greseala pe care ai fiicut-o, ca sa pretnttmpini repetarea ei in viitor. Inloculeste cit vrei pauzele logice cu cele psihologlce, dar nu Ie prelungi hiutll.

Exista inca un fel de pauze, numlte in canto luitpause (pauza .d,e respiratle}, Pauza asta e cea mat SC'llJI'ua. oprlre, suflcienta pentru .a inspira repede, ca Ga-ii completezi respirajla. Ea nu ia mai mult timp dectt trebuie pentru a da un bobirnac. Adesea luftpausa nu e nici rnacar 0 oprire, ci numai 0 retinere de 0 secunda a tempo-ului la canto ~i vorbire, fara ruperea liniel sonore.

In vorbirea obi~nuita, *rmai ales tn vorbirea repede, luttpausa se tn· trebui'llteaza pentru scoaterea in evidentii a unor anumite cuvinre.

474

Acum ~titi ce reprezlnta pauzele vorbirii noastre scenice. lnteleget! de asemenea, in linii generaIe, cum sa va Iolosltl de ele. Pauza e un element important al vorbirii noastre, unul dlntre Iactorli ei principali.

..... anul 19 .•

- La lectia trecuta !lti aflat lucrurl foarte msemnato. despre pauze.

La lectiile anterloare s-a ·vorbit despre un element totatit de important al vorblrii noastre, despre intonatie, ne expllca astaz! Arkadie Nikolaevlcl,

Am vorbit despre ea abunci cind am Iacut cunostinta cu caracterul sernnelor De punctuajle. Dar nu e asta tot rostul ei. I'J1oton.a{ia va va ajuta ~i mai mult la problema principala a vorbirii, adica la dezvalulrea verbala a suotextulul rolului,

Astfel, aveti la dlspozijla voastra dol din eel mai Importanti fadori ai comuntcsru verba le : intonaiia ~i pauza. Asta e enorm! Cu ele se pot face multe,foarte multe, chiar fara sii recurgl la cuvint, ci Ilrnlttndu-te numal Ia sunete ...

Arkadie Nikolaevici s-a asezat mal comod in fotoliu, si-a trecut palmele sub genunchi, a incremenit parca ~i a tnceput sa declame Iierblnte ~i expresiv tnttl un monolog, pe uorma nlste versuri, tntr-o lirnba necunoscuta, dar !\::Jafte sonora. Torjov rostea cuvinte de netnteles cu un mare avtnt sl temperament, ba ridlclnd glasnl la tirade lungi, ba scoborlnd sunetul ptna 13 Iiindtii, ba tadndl ~i spunlnd eu ochii ceea ce nu ispravise de spus tn cuvlnte, A facut toate acestea cu 0 mare forta interioara, fara sa ajungii la skigafe_ Rostea unele tirade Ioarte sonor, cu mult relief si Ie rotunjea plna la cap at. Spunea alte {raze abia soptit, saturtndu-le compact cu un' sentilment triiit din plins! jusUficat interior. In acele :momente era aproape de lacrlml ~i a trebuit chiar Sa fad 0 .pauzii foarte expresiva, ca sa· se slqututte de emotle. Pe uroma s-a scbJimb.a.t iar ceva ~nauntrul lul, glasul I-a rasunat rnai tare ~i ne-a uimit cu vlgoarea lui absolut tinereasca . Dar acest elan s-a frtnt pe neasteptate ~i a trecut iara~i la 0 traire tacuta, care a ucls vigoarea ce erupsese eu 0 c1ipa inainte.

en aceasta pauza drarnatica, traita minunat,s-a lspravit scena ~i reeltarea,

Versurile, ca ~i fragmentul acela de proza, erau opera IIlnUoi cunoscut al ·.Jui Alrkadie Nikolaeviei, care si-a nascocit propria lui limbii sonora.

- Uite - a rezumat Tortov - am vorbit tntr-o limb a pe care n-ati tnteles-o ~i totusi m-ati ascultat ell arentie. Am stat nec1intit, evitlnd orice mi~care, dar voi m-ati privit ell atentie. Am Weut,. ~i voi v-ati straduit sa gJikiti s'enSlUI aoestei taceri. Nu rrni s-a ,dat un sub text, dar eu am ex'prJlmat pri'll sunete unele- llepreze'll'tllri, i:rna,gini, gtnduri, sentimente ale mele, care, dupli: ()um mi s-a parut mie, aveau 0, legiiturii cu sunetele.

475

Fire;;te:_ aceasta legatura e generate, abstracts. Se tntelege ca sl Impresla produsa de ea a. fost de acelasi ordin, Am obtlnut toateacestea pe de 0 parte ou su~ete,l.ar pe de alta parte prtn intonaiil *i pauze. Acelas! lucru s.e p:trece ~l ctnd se recita versurl ~i monoloage care ne incinta, tntr-o h?:ba pe care n-o cunoastern, la spectacolele slconcertele unor strainl vemtl tn htrneu? Oare nu produc ele asupra noastra 0 mare irnpresle nu creeaza 0 stare de spirit, nu ne ernojioneaza P ~i cu toate acestea nOI nu tnjelegern nlmle din ceea oe rostesc el pe scena,

lata inca un exemplu : nu demult, un cunoseut al meu admira Ielul

tn care recltase artistul B., pe care 11 ascultase la un concert. - Ce aJlTecitat? I-am intrebat eu.

- Nu stiu I a raspuns cunoscutul meu. N-am deslusit cuvintele,

Se vede ea artistul B. stie sa prcduca impresia nu cu cuvinte ci eu

altceva. .' ,

In ce consta atunci secretul ?

In !~ptul. di ~s~tpra ascultatoruhil nu actloneaza nurnal gtndurile, reo pre~enta_nle, imaginile legate de cuvintele rostite, dar ~i coloritul senor al cuvintelor, intonajia ~i tacerea elocventa, care dau tnteles cuvlntelor ce

n-au fost spuse. .

.lntonaea $i pauza posedii prln ele insele .. dincolo de cuolnie, a forta d.e iniluenii: emoiioii asupra asculidiorilor. 0 marturle a acestui lucru e recitarea mea de azi tntr-o llrnba netnteleasa,

. C~iar ~tnd ~oate aceste metode de intensificare a expresivltatll lipsesc,

o. vor~Ire sl~pla produce adesea 0 irnpresie de nebanuit prin convingerea er, prm claritatea gtndulul exprimat, printr-o preclsa grupare a cuvintelor, prin oonstructia frazelor ~i printr-o transmitere susjlnutd.

Tocmai de dragul fortei pe care a cauti, tmnata-te, tnainte de toate, sa vorbestl logic ~i consecvent, cu pauze juste ...

M·am grabit sa redau monologului forma, clarliatea lui anterloara,

dar, 0 data C1l ele, s-a ivit iara~i ~i raceala dinainte. .

Ma slmjeam prins tntr-un cere viclos, din care nu gasearn nicl 0 leslre, - Acum te-al convins eli e tnca prea devreme ca sa te gtndestl la putere. Ea se naste slngura din totalitatea multor condltli ~i poaibllitaj]. Le vom duta.

- Unde ? In ce ?

- Fieoare actor tntelege tntr-un chip diferit Iorta in vorbire.

Ulte, stnt undi care 0 cauta in tncordarea fizlca, Ei t~i string pumnii ~i i~i. incordeazii tot trupul, devin ca de lemn, ajung ptna la convulsii, pentrua-sl [rrtensifica influenta asupra spectatorilor. Datorita acestei metode, glas'Ul lor iese din aparatul vocal uite asa, cu aceeasi putere cu care va tmplng eu tnalnte, pe linie orizonialii.

In limlba1ul nostru actorlcesc, aceasta presiune asupra sunatului de dragulforte; lui se nurneste a mi.za pe voltaj (pe tncordare). Dar as emenea metoda nu creeaza putere, cl duce numai la str,i-gat ~i la 0 ragu~eala asezata pe registrul vocal lngustat.

Verifiea acest lucruasupra dumitale ~i spune pe ctteva note, secunde sau 'terte, cu toata puterea <interioara de care estl in stare, urrnatoarea ftaza: ,,&1 nu mal pot sa tndur asta 11 ... "

M-am supus.

_;;. E putin, putin I Mai tare I poruncea Torjov.

Amrepetat ;;i am intensilicat sunetul glasului pe cit am putut.

- ~i mai, ~! mai puternic! rna zorea Torjov. Nu largi diapazonul vocal I

M-am supus, Incordarea fizica a provocat un spasm:' gttJejul mi s-a strtns, registnil s-a redus p1ina la terta, d!ar nu realizam 0 hnpresie de forta. .

Dupa oe am utllizat toate poslbilitatile, a trebuit, etnd Tortov rn-a

zorit din nou, sa recurg la tipat.

Din gttlejul meu a Iesit un glas ingrozitor de strangulat.

_ lata nezultatul ooliajulu; numal de dragul zgomotului, a.dica ° emitere plina a sunetului pe linie orizontala, ml-a demonstrat Arkadie Nikolaevici.

. Acum tncearca 0 alta experlenta, de data asta contraoie : destinde complet rnuschli aparabulul vocal, mdepbrteaza voltaju[, nu [uca ·sll'perfi·

, .... anu; 19 ..

Astilzi, dupa ce am recitat din nou monologul din Othello, Arkadie Nfkolaevici rni-a spus :

- Uite, acum monologul nu numai {)a poate fi ascultat ~i tnteles, da~

incepe sa fie ~i simtit, desl deocamdata nu destul de puternic, .

. La reeltarea urrnatoare, ca lSa obtinaceasta putere, am apasat actorlceste pe pedala sau, ell alte cuvinte, am [ucat superficial pasiunea de dragul pa:iun!i. ~i,. fir:~;e, a aparut numaidectt tncordarea, graba ~i,.ca urmare, am tnvalmaslt ~l tncurcat toate cadenjele,

. ~ Ce-al facut? I sl-a lovit palme!e una de alta Arkadie Niko[aevici.

AI facut praf dintr-o data toata munca noastra imensa I Ai omortt chiar sensul, loglca I

- Am vrut sa lnsuflejesc ~i sa lntenslflc ... rna justiiicam eu 'rusinat.

- ~f.ii doar ca puterea sta in logica ~i lnconseeventa si tocmai pe

ele le-al nirnlclt, " .

Trebuie 'sa Ii avut prilejul sa auzi pe scena sau tn viata 0 vorbire s~~pl~ d: tot, fara d:ose~ite ~ntensificari vocale, fara rldicsrl ~i cobortri, fara largirea peste masura a intervalelor sonore, tara 0 intonajie cu. contururi complicate.

477

476

cial nici un fel de pasiune, n-avea grija de nici un fel de farta ~i spune-rni aceeasi fraza lini~Ht, dar pe-cea ma.i larga tesatura vocala ~i C1.1 0 buna intonatle [ustiflcata. Pentru asta, Imagineaza-tl sltuatil propuse care Sa te ernotioneze ...

lata ce rnl-a trecut prln minte: dlaea as fii fost profesor ~i vreunul dintre elevi, de pilda Govorkov, ar fi int1rziat pentrua treia oara cu 0 [umatate de ceas 1a Iectie, ce as fi faeut ca Sa pun capat de acurn tnalnte unei asernenea lipse de disciplina ?

Avlnd motivarea asta, am rostit fraza destul de user l?i diapazonu!

vocal s-a lal"git fiTesc de Ia 'Sine. .

- Vezi, fraza a iesit aoum mult mai puternlca decit tipahtl de 'adlneauri si n-ai avut rrevoie de nici un Iel .de sfortari, mi-a explicat Arkadie Nikolaevici.

Acum spune-mi aeeleasi cuvinte pe un registru ~i mai largit, nu pe cvlnta, ea ultima data, ci pe 0 octava tntreaga, bine [ustificata,

A trebuit sa nascocesc altceva pentru situatlile propuse, ~i anume: sa. zicem 'Cli cu toate observatiile rnele categorlee, cu toate mustrarlle, avertismentele, procesele-verbale, GOV(lrk(JV a intirzia] dln nou, nu cu 0 jumatate de ora, ci eu 0 ora tntreaga. Toate rnasurile 'au Iost Iolosite ~i e nevoie de ultima, cea mai serioasa.

- Nu mai pot sa 1ndur asta I I I a izbucnit singura Iraza, cu toate di rna stapjnearn, socotind ea sentlmentul rneu nu s-a copt tnca.

- VezL I s-a bueurat Arkadlie Nikola,eV:ici. A i€~it puternic, dar ~j Cara nici un fel de sforjare. lata ce .a fik'llt rnutarea sunetului de sus in jos, in dh-ectia verticals, [.ara nicl un Ire'l de voltaj, adi'Ca ~ara iortare pe linie ortzontala, cum s-a petreeut la experienja anterloara.

Ctnd veti avea nevoie de focta, contuoati cu g11asul ~i Intonatia, sulnd ~i coborind eele mai variate linii Ionetice, cum faeeti desene variate eu creta pe suprataja. verticals a tablei negre din clasa,

. Nu va Luatd dupa aetorii oare cauta .Jorta vorbirii" tn zgomot. Zgo-

motul nu e farfa, ol numat zgomot, tipat.

'Tipatu1 sl soapta eorespund in muzlca eu "fbrte" l?i "piano". E lucru conoscut ca ,,·forte" nu e eel mai "forte", dar "forte" totusl nu e "piano".

Si cLimpe>triva: "piano" nu e eel mal "piano", dar "piano" nu es19 "forte" .

Ce tnseamna asta: "forte" nu e eel mal "forte", "forte" nu este "piano" ? Asta tnseamn·aea "forte" nu este 0 cUilme absoluta. 0 data pentru totdeauna stabilita, ca metrul sa'll kilogramul.

"Fode." e 0 notiune relativa.

Sa zicem ea dumneata ai lnceput sa reciti monologul foarte fncet.

Daea dupa. un rind ai continua sa reciti' putin mai tare, atunci vei reaHz!l "un piano" mai puti'll "piano" declt primul.

478

I I

Apoi vei reeita mai tare sl, <tin pricma asia, recitarea va fi ~i rnai putln "piano" dectt data trecuta $1 asa mai departe ptna vei ajunge la "forte". Continulnd intensifieareadupa aceleasi cresteri care se rnaresc Ireptat, vel ajunge jon sfirslt la acea lnalta treapta de tliJrIe care nu poate fi nurntta altlel dectt "forte fortisslrno". Uite, tn aceasta transformare treptata a sunetulul din "piano pianissimo" in "forte fortissimo" consta cresterea Intensltattl relative, Dar ca sa-ti Iolosesti glasulasa, trebttie sa calculezi l?i sa cunosti bine masura, Altfel, poti sa eazi user tn exagerare. Exista dntareti fara gust, care socot ,,~ic" contrastele bruste dintre sunetele tari ~i tncete, Ei cintii, de pilda, primele cuvinte din serenada lui 'Ceaikovskl : "Se sting departatele Alpujarras" "forte fortissimo", iar cuvlntele urrnatoare "tiofluturi aurii" ~ntr-un "piano pianissimo" abla i?OPtit. Apoi urla, Iaras! pe "forte fortissimo", "Pe sunetul ademenitor al chitarel" ~i imediat dupa aceea -pe 'lin ,;piano pianissimo" continua : ~,Ap3ll'i, draga mea", Slmtl]i toata b.analitatea ~i "lipsa de gust a aoestor opuneri ~i contraste bruste ?

Acelas! ,Iucru se face ~i in drama. Aeolo se tip a ~i se sopteste exagerat in mornentele tragice, in paguba esenjel textului ~i a sensului sanatos.

Dar eu eunosc ~i unait gen de ctntare\i si de artist! dramatic! cu glasurJ ~i ternperamente slabe, care, cu ajutorul contrastului de "forte"$i "piano" tn canto sau vorbire, stiu Sa tnzeceasca iluzia Iortei calitatilor lor

naturale. .

Multi dintre ei tree drept oamenl eu marl mljloace vocale. Dar ace$t! dntareti ~tiu bine prin ee tehnica ~i arta se ajunge la 0 asemenea reputatie;.

Porta proprlu-zlsa a glasului e aproape inutila pe scena, In majorltatea cazurllor e uti:la doar ca sa asurzeasca cu forja sunetulul pe profanii care nu tnteleg nimic din arta,

De aceea, dlnd veti ave a nevoie pe scena de 10 adevarata for/ii In vorhire, nu va goindi\i. 1a tarla sunetuhri, cl numalt la lntonatii, cu suisurile sl cobortsurile lor, ~i la pauze,

Abia .la sltrsltul monologulul, al scenel, sau al plesei, dupa ce vor fi folosite toate metodele ~i tot arsenalul inionaiiel : suirea l?i eobortrea treptata, logica, succesiunea, gradatia, linijle ~i figurile Ionebiee variate, folositi-va pentru 0 ollpa de tarla glasului vostru la Irazele de tncheiere, daca sensul operei o cere.

Ctnd Tomaso Salvlni a fost tntrebat cum poate, la virsta lui inaintata, sa strigeattt de tare intr-'l1n rol, el a raspuns:' "Eu nu strig. Vi se p.are cli srrig. Eu fnsa deseh:id numai gura. Grija mea e sa due treptat minI i pina la m(lmentul eel mai puternic l?i, dnd am ajuns aoolo, .tn loeul meu TI-are d·eeit Sa strige s-pec~atorul tnauntrur .Iui, eIIaea are nevoie".

Totu~i; se inttmpla ·cazuri exeeptiona.!e pe seena, dnd e n~voie sa te

479

~~.,.........,~I:!;~" I'"

Ioloseshl tn tlmpul vorbirii de taria glasulul tau, ca de p<ildii in scenele de m,alSa sau in tienpul unei discutii acornpaniate de muzlca, de ctntec, de diferite sunete sau efecte sonore.

Dar sa nu se ulte d l?i 'in aceste cazuri e necesara proportla, cresterea treptata ~! gradatiiIe v.ariate ale sunetulul l?i ea asezarea glasului pe una sau pe citeva note extreme ale dlapazonulul vocal nu face dectt .sa enerveze spectatorul,

'Ce concluzis trebuie decl sa tragern din exemplele pe care yi le-am dat tn :priv:intadj~erite1lor interpratart date forte! suneielor oorbirii? Con" cluzia e di ea 'nu irebuie cautata in "voltaj", ln. zgomoi §i /ipat, ci in ridicdrile $i scoboririle oocale, adicii. in intonajii. Poria vorb-irii mai trebuie ciiutaiii in treptata crestere de fa "piano" La "forte" st in inierdependenia dintre ele.

..... anul 19 ..

- Veliaminova! Du-te pe soena 1/1 recita-ne ceva I a spus Arkadie

Nikolaevicl la inceputul Jecpei de astaz].

Ea a intrat tn scena 9i a inceput sa recite: - Omul bun I

- Doua cuvinte, ~i pe fiecare dlntre ·ele cite un accent I a exclarnat

Torjov,

Nu ne putern folosl cu attta risipa de accente I Accentul care nu e pus la Iocul lui, denatureaza sensul, schilodeste fraza, in lee 'ca, dirnpotriva, s-o ajute, s-o creeze I

Aecentul e degetul aratiitor care descopere cuvintul eel mai 1nsemnat in fraza sau in cadenta, Cuvintul scos tnevldenta .ascunde sufletul, esenta, mornentele prindpalle ale subtextului,

Dumneata nu intelegi Ind toata irnportanja acestui moment al vorbirii '~i de aceea prejuiestl attt de putln accentul,

Tf'ebuIe sa Va fie drag, asa cum multi dintre v01 all lndriigit la timpul lor pauzele §i bntonailile / Accentul este al treilea element 1/i factor irnportant In vorbirea noastra.

La dumneata, in vi,ata ~i pe scena, accentele se tmpral?tie in dezordine prin tot textul, ca 0 turrna prin 'stepa. Fa ordlne in accentuarile dumitale.

Spune: "omul" I '

- Osrnu], a rostit rasplcat Veliaminova.

- Si mai bine r porunci Arkadis Nikolaevicl. Acirm ai pus doua ac-

cente pe un cuvtnt ~i ai despicat 1/i cuvtntul in doua. Nu potl sa-l spui .omul" ca pe un singur cuvint ~i nu ca pe doua, ell aecentul pe prima silabli : "omul" ?

- Oooomu], S"a strMuit Ifntmoasa noastra.

- Asta nu e un accent care cade ca 0 lovitura sonora, ci ca 0 lovitura

480

in falei sau 1n ceafa I a glumlt Arkadie Nikolaeviei. De ce consider! ao-, eentul drept 0 maciuca ? Nu numai di lovestl cuvtntul eu glasul, eu sunetul, dar II rnai ~i pecetluisst] cu barbia, ell a tnc!inare a capului. Asta e un o.bicei prost .~i .din pacate fo~rte raspt~dit printre acton. Impung eu capul ~I cu nasul Inainte ~1 cred ea au scos in evidenta irnportanta cuvtntulul si a gindului I ~i gata !

De fapt, lucru e mult mai eomplieat. Accentul tnsearnna reliefarea unei s!labe sau a.unui cuvtnt cald sau dusmanos ; respectuos sau dispretuitor; smcer sau viclean ; eu dublu sens sau sarcastic. Pardi at oferi un Jucru pe tava~

Arara de asta - a eontinuat Arkadie Nikolaevici - de ee desplctnd cuvintul "o·mul" in doua, te cornpor]] cu dispre] fatii de partea a doua ~i aproape 0 inghiti, pe clnd ~e prtma 0 IImpingi in asa Iel, !nelt ea zboara alara si eJ([plodeaza ca 0 bomoa j Lasa-le sa se lege tntr-un singur cuvint, o singura reprezentare, 0 singura notlune, Lasa ca 0 serie de sunete Iitere silabe Sa se uneasca tntr-o singurs linie fonetica comuns I Ea poate fi ri~ dicata, 1C0borita 1/i modulata 'intr-un punct oarecare,

Ia 0 bucata mare de strma, indoai-o intr-un Ioc, iar in alt lor ridic-o in sus ~i vei avea 0 Iinie mai mult sau mal putin frumoasa si expresiva, - al carel ",irf, ca un I])aratrasnet pe 0 <cupola, primeste lovitura ~i al care] rest creeaza un Iel ' de desen ondulat. 0 asernenea linie are forma, are cantur, are unitate, e un tntreg. E un lueru mai bun dectt 0 strma rupta in bueatele rnlci, ~mpra~tiate. Incercatl sa tndoiti Iinia sonora a cuvtntulut "omu]"

in diferite chlpuri.;

In clasa s-a Iscat un zgomot general, din' care nu se putea deslusi nirntc.

- lndeplini]] mecanlc porunca i ne-a oprit : Arkadie Nikolaevici. ResUti sec, formal niste sunete moarte, prinse lntre ele in chip artificial. Insuflajl-Ie viata.

- Cum s-o facem? nu ne dumeream noi.

- Inainte de. toate, asa fel inc.ttcuvrntul sa-$i indeplineasca menl-

rea lui fireasca de a reda sensul, sentimentul, reprezentarea, notlunea, irnaginile, viztunile, nu sa Ioveasca pur si sirnplu timpanul cu unde sonore.

De aceea, conturatl cu cuvinte omul la care va ginditl, de care vorbiti, pe care il aveti tn glnd ~i spnneti partenerului ceea ce deslusit] cu viziunea Interioara, spuneti-i daca acela e "un om" frurnos sau urit, mare sau mic, pldcut sau respingator, bun sau rau,

Straduiti-va sa transrnltett cu ajutorul sunetului, intonatlel ~i altor lactori expresivi ceea ce vede]l sau simtiti.

Veliaminova aincel1cat s"o faca', dar n·a izbutit.

- Gre~eala dumitale sUi in .fa.ptul ea tntii spui euvi'ntul, i1 asculti $i abia pe urma ie straduie§ti sa fntelegi despre cine e yorba. Dumneata .con~

.. >

- Munca .clorulul ~u sIne rllsu~1

481

turezi nrra sa: ai un model viu. Incearca sa IPrdcedezt invers : la tncsput . adu-tl aminte de care din cunoscutlt dumitale e verba, asaza-I in fata dumitale asa CUm face pictorul cu modelul ~i pe urma transmite cu cuvinte ceea 1::e at. sa vezi tnauntru, pe ecranul viziunii dumitale interioare.

Veliaminova a iflcercat extrem de constiinclos sa lndeplineasca ce i se ceruse.

Arkadie Nlkolaevici a tncurajat-o ~i i-a spus ;:

- Cu toate ea n-am simtlt cine e acest om de care vorbesti, deocarndata trnl ajunge faptul eli te straduiesti sa-rn! fad cunostlnta cu el, ca ii indrepji just atentla, eli ai avut nevoie de cuvint penlru actiune, pentru comunieare autentica, nu pur si simplu pentru Ilecareala.

Acum spune-mi : "omul bun". .

- Omu!... bun, a raspicat ea ..

- larasl tmi vorbestl de douA reprezentarl sau persoane : .pe una din

ele 0 chearna "omul", iar pe cealalta pur ~i simplu "bun".

Cu toate acestea, amlndoua, luate tmpreuna, creeaza nu doua, ci o singura f1ipturli.

Pentru ca e 0 diferenta intre "omu!... bun" ·~i amtndoua cuvlntele contcpite : "omul bun",

. Asculta : eu contopesc substantivul cu adjectivul tntr-un lntreg mdlsolubll ~i objin 0 singura notiune, ° singura reprezentare, nu despre "om" in general, cl despre "omul bun".

Adjectivul caracterizeaz.a, coloreaza substantivul ~i prin asia deosebeste, deosebeste acest "am" de toti cellal]l oameni. .

Dar, tnainte, Ilnisteste-te ~i scoate din aceste cuvinte toate acccentele, pentru Cia abia pe urma sa Ie pul din nou.

Problema s-a dovedit a nu Ii tocmal aut de slmpla cum se parea.

- Uite asa l a obtinut tn sNr~it de la ea Arkadie Nikolaevici dupa a

munca indelungatii. .

- Acum - i-a cerut el mai departe - pune numai un singur accent pe ultima silaba "omul bun". Numai,. teo rog, nu. lovi, ci iubwe§te, ~uste'i, ofe~e'i cu grlje'i cuvtntulscos in evj.denta ,*1 sllaba lui accentua tao Opmte9te-te In

dint! mai putin, mult mal putin I a ruga Arkadie Niko,~aevid: " . .

Uite arnindoua cuvintele fara accente : "omul bun . AUZI aceasta llnle monotona a sunetulul, otova ca un bat? ~i iatli aceleasi cuvinte care s-an contoplt tntr-unul singur, dar cu 0 mica, abia senstbila rnodulatre sonora: "omul bun", cu 0 ondulare Ionetica mtngtetoare, abia perceptlblla pe ultima sllaba "bun".

Exist1i rnulte 9i felurlte procedee, care 0 sli-ti ajute sa-I conturezi pe "omul bun", ~i stmplu, I?i Ierm,·9i bltnd, ~i aspru .. ,

Dupa ce Veliaminova ~i toti, elevii au incercal. sa fad ceea ce a cerul Tortov, el i-a oprit ~i le-a spus :

482

./

- Degeaba v1i ascultatl atit de atent proprllle voastre gIasuri. "Autoascultarsa' e lnrudifa cu autoadmirarea, cu autoariitarea. Problema nu e CUm vorbiti voi '1n~ivli,' ci cum vii asculta 9i vii .pricep aljli, "Autoasculta. rea" e ° gregealii a artistului, Mult unai importanta ~i mal activa e sarcina de a lnfluenta pe altul, de a-I transmite oiziunile tale: De aceea, na oorbiti 'urechii, ci ·ochiuLui partenerului, Acesta e eel mai bun procedeu ode a te dezbara de "autoascuitare". Ea e dliunlitoare pentru creatle, pentru ca, ascultindu-se, actorul devine afectat ~i se tndeparteaza de lit drumuI eel bun.

..... anul 19 ..

Intrlnd astazi tn clasa, Arkadie Nikolaevici a tntrebat-o ntztnd pe Ve, liamlnova:

- "Ce rnai face "omul bun"?

. Veliaminova a raspuns eli "ornul bun" face bine sl, rostind asta, a pus foarte blne aocentul.

- Ei, ia spune aceleasi cuvinte, dar cu accentul pe ~p.rimul cuvtnt, l-a propus Tortov.

De altfel, inainte de a [ace aceasta proba, trebuie sa-ti [a.c cunoscute doua reguli, a spus Arkadie Nikolaevici.

Prima: accentuI nu cade pe adjectivul de pe Bnga substantiv 1. Adjectivul defineste, cornpleteaz a numai substantival, se contopeste .cu el, Nu degeaba asemenea_cuvinte se numesc adjective (ele se aP.li:cii la substantiv).

In concluzie, s-ar parea ca nu se poate spune, asa cum va propun eu, . lIbunul om" cu accentul pe primul cuvtnt, adlca pe adjectiv.

DaT €xilsta () .alta lege mult mai puternlca, care, La fel ca ~i pauza psi. hologicd, tnvinge toate celelalte legi si reguli. Aceasta e legea comparatiel. Stntem datori antotdeauna, cu orlce pret, sa relevam, intemeiati pe ea, cuvintele care e~priana ganduri, sentlmente, irnaginl, reprezentan, nojiuni, actiunl etc ..

Asta e foarte tmportant.m vor.birea scenics, Facett-e, tn .primul rind, ca ce '$1 ~um dorlti. Una din partHe :pe care le comparam .sa fie rostita tare, iar cealalta tncet; una pe 0 gam1i vocala tnalta, cealalta pe una joasa ; una cu lin colorit, tntr-un tempo etc., cealaltii tn altul, Dlferenta dintre notiunile comparate insa sli ,fie dad 1{i, pe ott se .]lOate chiar !Vie .. Aceasta lege presupune ca, pentru a spune "OI1llul bun" cu aocentul pe adjeotlo, e r:eceso~,r sa ai "omul rau" existent sau subrnjeles, pentru a-I opune "omulUl bun .

Pentruca cuvintele sa izvorasca de Ia sine, firesc, spontan, gtndeste-te,

tnainte de a vorbi, cii e yorba nu de un om "rau" ci de ...

- Omul bun, i-a luat-o tnainte instlnctiv Veliaminova.

- Vite, vedeti, perfect I a incurajat-o Tortov,

1 Aceastii regula, ca ~I altele, sin! scoase din cartaa Cuu!n tul expresio de S. oM.

Volkonskl, capi!oiul "lntonarea" (n. red. ruse).

483

;DUpa aceasta, s-au adaugat inca unu, doua, trei, apoi patru, cinci etc,

cuvlnte, ptna s-a format a Ipovestire tntreaga : '.

"Omul pun a venit aici, dar nu v-a gasit acasa §i a ple.cat lnapoi CIt piirere de rdu, spunind ca nu se va mai tntoarce",

Pe masura ce fraza crestea tn Veliarninova se intensifica necesitatea de a accentua cuvintele, , In lCurV,nd s-a tncurcat a tit de tare [in! ele, tndt

n-a rnai putut sa lege doua cuvinte. .

Arkadie Nikolaevici a rls vadndu-i Iaja speriata ~i zapacita ~i pe Il!'ma i-a spus cu seriozitate;

- Pantca durnitale s-a ivit pentru di ;in dumneata exista necesltatea de a pune cU mai multe accente, nu de la scoate clt rnai multe, Totusi, cu cit vorn avea mai .putine, cu attt iraza va Ifi mal clara - Iireste, daca vom seoate in evidenta numai putlne cuvlnte, dar pecele mai lmportante. A scoate aocentele eo arta tot atit de grea ca a Ie pune. Invat-o ~i pe una,~i pe cealalta,

Torjov [oaca asta-seara ~i de aceea Iectla s-a lspravit rnai devreme ; restul tjmpului am faeut cu Ivan Platonoviei exercitli de' "antrenament ~i di sci p lina".

"" .emul 19 ..

Am ajuns l.a1 concluzia ca, inalnte de a va Inva.ta sa punetl accentele, -trebuie sa ~titi sa le scoa¥eti, a SlpUS ,asUizi Arkadie Nlkolaevici.

Incepatorii se straduiesc prea mult sa vorbeasca bine. Ei abuzeaza de accentuare. Pentru a echlllbra aceasta insuslre, trebuie sa ne invatam sa scoatem accentele de acolo unde nu e nevoie de ele,

V-am StpUS ca asta e 0 tntreaga arta sl ca e Ioarte grea, Ea, in primul Tindl, <:urata vorbirea de accentele gresite, aduse in viata de obicelurlle proaste. E rnai usor sa repartizezi accentele juste pe un teren curatat, In al doileal rtnd, arta de a scoate accentele va va ajuta tn viitor in practica, ~i lata in .ce cazuri : ctnd transmlti glnduri complicate sau Iapte tncurcate, trebuie adesea, pentru clarltate, sa arnintesti -unele episoade, unele arnanunte ale lucrului de care vorbesti, dar tn asa chip,incit ele sa nu distragii: atentia ascultatorllorde la linia principala a povestirii. Aceste cornentarii trebuie expuse clar, precis, dar nu prea retiefat; e bine sa fii econorn aUt cu Intonatljle, crt sl eu accentele. In alte cazurl, la fraze lungi, grele, trebuis sa reliefezi numai unele cuvlnte, iar ope celelalte sa Ie ornijl constient, darl pe nebag.are tn seama. ° asemenea metoda de vorbire "ll9ureazi'i cite un text scris greo;, cu care arti~tii au de·a faoe.

In toate 8'ceste cazuri arta de a scoate aecentele va va face un niare servidu ...

Arkadie Nikolaevici I-a chemat !pe ~ustov pe scena ~i i-a cerut sa repete povestirea despre "ornul bun", dar a~a ca sa reliefeze tn ea numai un

484

singur cuvint ~i sa scoata accentele de pe celelalte. 0 asemenea zg1rcenie trebuia jusblflcata cu 0 nascoctre oarecare a imaglnatlei, Veliaminova nu izbutise la lectla trecuta sa duca 1a capat 0 sarclna identica. Dar nici SustOY n-a putut azl sa se descurce dlntr-o data. Dupa ctteva lncercar! neizbutite, Arkadie Nikolaevicl i-a spus :

- Veliaminova s-a gtndit numai la asezarea accentelor, iar durnneata numai la scoaterea lor. Nu trebuie exagerat nici intr-un fel, nici in celalalt, Ctnd fraza e cornplet Iipsita de accents sau e supratncarcata de eie, vorblrea pierde orice sens,

Veliaminova a avut prea rnulta nevoie de accente, iar dumneata n-al de loco Asta se tnttmpla pentru ca arntndoi n-atl avut lndaratul cuvintelor un sub text clar, precis. Trebuie sa creati cu ajutorul acestuia, in primul rind ca sa aveti ce sa transmitetl altora '~i cu ce Sa comnnioat! cu ei.

Motiveaza-1i zgircenia accentuarii cu 0 nascocire a lmaglnatlel. . "Nu e tocmal usor s-o fad I" rn-arn gtndlt en.

Dar, dl.lPa ,parerea mea, Pasa a lesit bine din 1ncurditura, Nu numai <:1i a justificat zgtrcenia accentuarii, dar a gasit ~i situatille propuse prin care fi era usor sa treaca singurul accent admisibil de la un cuvlnt la altul, atunci ctnd Arkadie Nikolaevici l-a pus 15-0 fad .. N.ascocirea lui' Pasa a constat in Iaptul oea noi toti cei care sedearn la parter i-arn fi luat un interogatoriu in privlnja venirii "omlllui bun". Acest dnterogatoriu, dupa nascocirea lui Pasa, s-a nascut dintr-o neincredere fata de realitatea faptelor relatate de el, fata de adevarul afirmatlllor lui in prlvlnta venlrii "omului bun". Motivindu-se, Pasa trebuia sa insists pe adevarul, pe sinceritatea fiecami cuvlnt din povestirea lui. lata de ce Ie reliefa in ordine pe [tecare ~i pares ne baga in cap cuvintele accentuate.

"OrnM bun a venit aici ~i etc.", Omul bun a venit aid ~i etc.", "Ornu] bun a venit, a venit aiel si etc~", "Omul bun a venit aiel, aid si etc." In aceste sirgultoare reliefari a fiecarul cuvint nou accentuat, Pasa nu se codea sa spuna de fiecare data una ~i aceeasi fr:8IZa'pina la capat, scottnd cu grija din ea toate accentele, cu excepjia singurulul cuvint reliefat. ° facea pentru ca acel cuvtnt principal accentuat sa nu fie Iipsit de sens ~i de [or1a. Luat separat, tn afara de Iegatura lui cu tntreaga paves-tire, el fireste ca st-ar fi plerdut sensul launtrfc,

Dupa ce Pasa si-a s.ftr~it exercltiul, Arkadie Nikolaevlci I-a spus :

- DU111neata ai pus ~i ai 'sc·os bine accent-ele. Dar ,de ce asemenea graM? De ce sa tnghesuim acea prurte din fraza care trebuie numai estompaUi?

Graoba, nervozJtatea, fluturarea vorbelDr, scuiparea frazelor lntr.egi nu Ie estompeaza, ci Ie distruge. !;)i nu asta a fost intentia noastra. Nervozitatea vorbitDrului nu face dectt sa irite a.scuitatorii, ros-iirea neclara Ii su-

485

para, deoarece ti obliga sa se mcordeze :;;i sa ghioeasca eeea ce nu au in. teles. Teate .acestea atrag atentia ascultatorllor ~i strbliniaza in text tocmal ceea ce vrei sa estompezi, Agitatia Ingreuneazji vorbirea. Calmul :;;i stapt· nirea de sine 0 usureaza .. Ca sa estornpezi fraza, e nevoie d~ 0 intonajie lenta, volt llpslta de pitoresc, aproape neaccentuata : nu de 0 staptnirs de sine :;;i 0 siguranta oarecare, cl de una deoseblta, exceptlonala.

Asta Inspira calm ascultatorului.

Seoatetl clar in evldenta cuvintul principal~i lasati sa treaca user, precis, fara graba, ceea ce e necesar numai pentru sensul general, dar nu trebuie sa iasa in relief. lata pe ce e bazata arta de a scoate accentele:

Formatl-va aceasta staptnire a vorblrii la lecjia de "antrenameni ~i discipllna ",

Un nou exercltla a constat in faptul dArkadie Nikolaevici ne-a poruncit sa lmpartim povestirea cu "omuil bun" tntr-o serie de Iragrnente, separate, care trebuiau relieiate ~i conturate c1ar.

Prirnul episod : Omul bun a venit.

AI doilea : Omul bun a ascultat pricinile pentru care nu-I putea vedea pe eel de care avea nevoie,

AI treilea episod: Omul bun s-a tntrlstat ~i nu stle daca trebuie sa-l astepts sau sa pIece.

Al patrulea episod : Omul bun s-a suparat, a hotarlt sa nu se mal intoarca nlolodata ~i a plecat.

Deci patru propozitiuni de sine statatoare, cu patru cuvinte accentuate, cite unul in fiecare cadenta,

La inceput, Arkadie Nikolaevici ne-a cerut numai sa redarn precis fiecare fapt. Pentru asta era nevoie de 0 clara viziune a Jucrului despre care se vorbea, de expresivitate ~i de 0 justa asezare a accentelor in flecars ca. denta. A trebult sa cream cu tnchlpuirea ~i sa examinarn cu privirea interioara viziunile care se cuveneau sa fie transmise oblectulul, Apoi Arkadie Nikolaevicia cerut ca Pasa sa nu descrie numal ceea ce s-a petrecut, dar sa ne Iaca sa sirntim sl cum .g-a petrecut venirea si plecarea "omului bun".

Nu numal ce,dar si cum,

Tortov a vrutsa vada din povestirea lui in "ce dispozitie" a venit "omul bun". Era vioi, bine dispus sau, dlmpotriva, trlst ~i ingrijorat?

Pentru tndeplinirea acestei sarcini,a fost nevoic ca intonatia sa fie nu numai accentuata, dar ~i colorata, Mai departe, Tortova vrut sa tnteleaga despre ce iel de tndurerare era vorba : de una puternlca, adinca, zgomoioasa sau lin.i~tita ?

Arkadie Nikolaevici a vrut deasemenea sa stie in ce fel de stare suIleteasca a Iost Iuata hotartrea de a pleca ~i de a nu se mai tntoarce nlciodata: bltnda sau amenlntatoare j Au trebuit.deci sa se coloreze tntr-un

486

mod corespunzator nu numai mornentele accentuate, dalr~i toate celeialte din eplsod.

Si ceilalti elevi au facut exercijil analoage de scoaierea ~i punerea accenielor.

..... anul,19 ..

A trebuit sa verific daca mi-am tnsusit bine ceea ce am aflat in ultimu! timp la lectille ,lui Arkadie Nikolaevici. EI a ascultat rnonologul lul Othello ~i mi-a gasit rnulte greseli in punerea accentelor ~i tn procedeele de

accentuare. .

_ Un accent just e un mare ajutor, dar unul gresit e un obstacol, a

observat el In treacat, .

Arkadie Nikolaevici mi-a cerut sa pun din nou accentele In monologul lui Othello ~i apoi sa-l recit a doua oara, pe lac, tn class, ca sa-mi tndrept greselile,

Am inceput, cadenta cu cadenta, sa-mi amintesc textul .monologului ~i sa marchez tn el cuvintele care, dupa mine, emu vrednice de seas tn evldenta :

"Ca valurile de gheata ale apelor din Pont".,

- De obicel, la recltarea acestei masurl _. expjicarn eu - accentul cade de la sine pe cuvtntul "apeIor". DBIT acurn, chibzuind binisor, eu il stramut pe cuvintul "valurile", deoarece tn aceasta cadenta e yorba tocrnal despre ele.

- Hotariti I - s-a adresat Tortov elevilor - a~a e?

Toti, care mai de care, au inceput sa strige ba "valuriJ.e", ba "de gheata", ba "din Pont", Viuntov tipa din toate puterile, sustinind reliefarea cuvintului "ca".

Ne-am zbatut ~i ne-am tncurcat prlntre cuvintels accentuate ~i neaccentuate din restul monologului. Ni se parea rnereu ca accentele trebuie puse aprcape pe flecare cuvint.

Dar Arkadie Nikolaevicl ne-a amintit ca frazele care au toate cuvintele accentuate nu mal au nici un tnt-eles, stnt lipsite de sens,

. Asa am revazut tot rnonologul, dar n-am lamurlt nimic deflnitlv. Dimpotriva, eu m-am tncurcat ;;i rnai mult, pentru ca pe fiecare cuvtnt se poate pune sl Id~ pe fiecare cuvint se poate scoate un accent, dupa cum optezi pentru un sens sau altul. Care din ele e mai just? Asta ~i e problema in care rn-am in-cure at.

Peate ca toate acestea s-au petrecut din prlclna [elului meu dea Ii : ctnd rna aflu tn. fat a prea multor lucrurl, ochii imi fug in toate parjlle, Intr-o pravalle sau coietarie, in lata mesei de aperitive, mi-e greu sa rna hotarase la un feI, la 0 prajitura sau la 0 marfa. $i. tn monologul lui Othello sint multe cuvinte ~i accerite ~i din priclna asta rna pierd.

487·

w A~ ispdivit fara sa hotarim nlrnic ' " .

s? !aca incapa{inat !Ii sa zimbeasca e .' lair, Ar~adle Nlkolaevlc] continua

blla, care in cele din urma l-a facu/ :Id, S-a nuas:u~ 0 pauza lunga, pent, - Nu soar fi inUmplat nimic df Tortv sa nda, EI a spus :

l~g:le vorbirii, Ele v-ar fi ajutat inca : %at~ a:es!ea, dad ati fi cunoscut fara sa st.ati pe gfnduri,. mare parte di a a sa va or~entati ~i sii stabllij], - Ce trebuia sa facem ? lntreb n a~centeJe obhgatorii 9i died juste,

F' t • , am nor,

- ires e, lnainte de toate sa cu t '

Inchipuiti-va cii v-a]i mut t ttl ?o~~ em "leg.lle vorbirii" Jar apoi

dl . a nr-o ocuinta w,. ' •• ,

Iferite destinatf stnt risipit . t t noua ~l ca lucruri1e voastrs eu

f' ' e prm oa e odu'l' u '

igurat :ortov. Cum sa restab.ilim ordinea ?al e, a meeput sa explice in chip

Inainte de toate sa adunam • t "

ceal in alt lac, figuri'le de sah f tl~r~n smgur. loc farfuriile, serviciul de

lea loc, lucrurile marl sa fie a!l~ at e e frPra$tiate sa fie puse in al treiparte. za e con orm rostulut lor !Ii asa mal de-

~ufa asta, tn:epe .sa fie mai user sa te orientezi.· . ,

o asa trebnls sa procedam ~i c .

in~inte de a repartiza aceentele la lo~u~~vmtele text~lui, selectionindu-le

plic acest proces, voi fi nevoit s. v e lor ade~arate, Ca sa va exIa tndemina mai intii din cartea ~ m~ r: la r:guhle care tmt vor veni Sa $titi cii 0 fac nu ca sa va invat~m ~'I exp~es!V al lui S. M. Volkonski. e nevoie de ele $i sa Ie foloslt] t:gU I e, CI numai ca sa va arat de ce scopul final, va va fi mat u~~/ s:u ImtUlt" Cind, veti cunoa~te $i aprecia studiu. . a rezo va 1 cu bins bucata aleasa pentru

Sa zlcern ca in textul sau mon I I

rie Iunga de adjective : "dragul . bu~u~gU /e tc~re-I, analizafj dati de 0 se-

Vol ~titi 0 data pentru t td ' p aeu u, rninunatul om".

.' 0 eauna ea adje tt I

nu pnmesc accente conform l 'l" c toe e cu oaracler general

, egt or »orbtrit D t T

scoatett fara sovalre accentu] de e to t ',a on a, aeest:i cuno~tinte,

de substantivul accentuat : asa Pf a e ~dJee~IVele ~l legatl-l pe ultimul

D • ., se ormeaza "mmunatulOm"

upa aeeea mergefi mai departs,' rata .

frumoasa, t1nara talentata d t t v f un grup nou de adjective: buna

, , e!l eap a emeie". '

, Teate aceste adjective nu au un c '.

teristiel spectate. . aracter general, CJ toaie sin: carac-

~titi cil. adjectioele tara caractere e •

fiecare in parta s] de acee • 1 '! nerale sint neapdrai accentuate

., a sa e puneti rara s· t t'

ca ele sa nu omoare subst rIa sal pe gtndurl, dar asa

lata Piotr Petro . , pant IVU accentuat : "de~teapta femeie"

" VICt e rov Iva I . . '

anul : ,,[5 iulie 1908". ,n vanovrc] Ivanov", la~a data ~i

Toate aeestea sint timul cuvint, adica pe

"numiri de grupe" care cer

Petrov, Ivanov, a~ul 1908, accent numai pe. ul-

488

A~a se rae cornparatllle, Relieiatl-le cu tot ceo puteti ~i, blnetnteles, cu aecentul.

Dupa ce v-a]i Iarnurlt cu grupele mari, e mai user sa va orlentati tn

prlvinja euvintele accentuate. .

lata doua substantive. ~titi ea acceniul obUgatoriu cade pe eel care este

La cazul geneii», penitti ea subsianiioul fa cazulgeneiiv e mai puiemlc declt cuointul pe care-t define~te, De pilda : "cartea fratelui", ,;casa tatalui''. "Valurile de gheata ale apelor din Pont". Puneti accentul pe substantivul la cazul genetiv rara sa statt pe gtnduri !Ii mergeti mai departe.

latii doua cuoinie care se repeiii elL 0 energie crescindd. Puneil indraznet acceniul pe eel de al do ilea cuoini, tocrnai din prlcina caeste yorba de 0 afluenta de energie, tot asa ca :;;i in fraza: "inainte, inainte spre Propontida $i Hellespont". Daca, dlmpotriva, ar fi Iost un reflux de energie, atunei ati fi pus accentul pe primul cuvtnt care se repeta sl asta ar transmite 0 scadere ca .tn versurile: "Visuri, visuri, unde e dulceata

voastra I"

Uitati-va ce multe cuvinte sl aecente s-au ~i repartizat pe anumite

puncte, numai prin regulile "Iegilor vorbirii", a continuat sa explice Tortov. Vor mai rarntne putine cuvlnte accentuate ~i inca nalamurite ~i nu va fi greu sa vii." orlentati tn privinta lor, mai ales ca in aceasta treaba o sa vii ajute aut subtextul cu nenumaratele Iinii interloare din care e tmpletit, ctt ~i actiunea principala !Ii supratema, care-l conduc tot timpul

pe artist. .

; Dupa aceea va va ramtne numai sa acordati toate accentele mar-

cate: unele sa fie servite mal puternic, altele sa fie astompate.

Aceasja este 0 munca grea si lmportanta, despre care vom vorbi

arnanuntit la lectla urrnatoare,

.... ,anul19 ..

La lectia de' astazl, Arkadie Nikolaeviei a vorbit, a$a cum ne-a fi:igaduit, despre coordonarea mai multor accente in unele fraze luate separat ~i' tn grupe mtregl de Iraze,

_ Propozitiunea in care se ana un singur cuvlnt accentuat e cea mal lesne de tnteles si cea mai simpla, explica Arkadie Nikolaevici. De pilda :

"A venit aid un om bine cunoscut voua". Accentuajl tn aceasta Iraza orice cuvtnt !Ii de fiecare data ii veti tntelege altfel sensu!'

Incercati sa puneti in aceeasl propozitie nu un accent, ci doua, cum ar fi de pilda pe euvintele "cunoscut" si "aiei", Va fi mai greu nu nurnai sa motivezi fraza, dar ~i 5-0 roste~ti. De ce? Pentruca tn ea 8{e introduce o noua semnificatie : in primul rind cii a venit nu indiferent cine, ci un om "cunoseut", $i in al doilea rind ca el a venit, nu indiferent un de, ci ehiar

"aici to ~

489'

. P.uneti un al treilea accent pe cuvtntul .".

~I mal complicate pentru mot" " "a venit ~l fraza va devenj

do ivarea ~l rostirea ei t 0

se a auga conjinutulul el ant. ' . u ,pen ru ca un fapt nou

a .t u enor, III anume ca ornul bi

SOSE cu tras~ra, ci a venit pe jos. '" me cunoscut" nu

Acum tnchipultl-va 0 fraza foarte IUn u

dar nemotivate interior Nu t ga, cu toate cuvintele accentuate

zitiune cu toate cuvint;le ac~:ni~:t e spune de~pre ea dectt ca ,,0 propo: cazuri In care trebuie motlvata . e nu are nic] un tnteles", Totusl slut toate cuvintele care aduc un ca ~tl. °tPrOpozitiune in care stnt accentuate

men f u on inu nou E mai u U ,

ea raza tn mai multe ro .t"· ~or sa tmpartl 0 ase-

totul lntr-una singura, p POZl IUDI de sine statatoare, decit sa exprimi

o lata, de pilda - Arkadie Nikola ici .

sa va cltesc 0 tirada din Anton' e,v ~~ a scos din buzunar 0 notita - am

"Inimile, limblle Iaptunle ui §~, ~opatra de Shakespeare:

IOU ' , scrlitorii barzll t"

eaga, sa exprime, sa modeleze sOd " 0 ', poe 11 nu pot Sa tnje-

gostea ei pentru Antoniu". ,a escne, sa ctnte, sa ctntareasca dra-

"Celebrul savant Jevonce 1 . lt

Shakespeare a unit tn aceasta Ira ~l ea mai departe Tortov - "spune eli

tnctt, la drept vorbind in ea a. ~aza lIase. subiecte ~i sase predicate asa propozitiuni". ' SID sase on sase, adlca treizeci ~i sase de

Care dintre voi se va apuca s u It

tn evidenta treizeci lIi sase de propoziti e ~~easta, tlrada alia ca sa scoata

Elevii taceau OZI iuru , ne-a lntrebat el.

.~ Aveti dreptate I Nic] eu nu m-a' U •

s.arcma. Tehnica vocala nu m-ar fi a'ut~ fJ apucat sa indepllnesc aceasta

cma asta. Nu ea ne Intereseaza ,J at. Dar aeum nu e yorba de sardenta lIi a coordona mai multe' ci mettodele tehnice de a scoate In evl-

C 0 accen e tntr-o singu U

u~. sa scott In evidenta tntr-o tirads lura ,propozitiune.

eel mal tnsemnat, ~i 0 g;erie de 'cu i a . ung~ ~n smgur cuvtnt, pe pentru sens? VIII Ele nu pot n t tV ~te malo putln importante, necesare

rest 0 I I oa e m egala mas U d .

~ e c~ une e din ele eel' 0 subli . . ura e importante : fi-

tele. et , . mere rna! mare eel I It .. .

, 1I1 mal putin esenjiale trebui • dl ,e a e rna! mica, iar al-

plan!. ,Ie rna IDS estompate ~i treeute pe ultirnul

. In prlrnul rtnd trebuie ales eel mai . •

l~efat prin accent. Dupa aeeea trebui v Important cuvmt din fraza ~i re-

tm Irnportante, dar care raml~ tot:l~ fa~~\ acela.~i lueru eu cele mat pu-

In ce prlveste cuvintele seeund:~ecuvm e. relielate.

pentru sensul general, ele trebuie SO 'f'ne~ehefate, care nu sint necesare tompate. a Ie recute pe ultimul plan lIi es-

.. Pentru asta e nevoie de

mlJ[ocii ~i srabe. . un complex intreg de accente: puternice.

I Jevonce (William Stanley), I

.835-[882 (n. tr.).

490

Tot alia cum in pictura exista pentru culori, lumini ~i umbre, tonuri puternice, slabe, semitonuri, sferturi de ton, asa ~i In domeriiul vorbirii exlsta 0 gama tntreaga de dUerite grade de putere ~i accentuare.

Toate trebuie tmbinate tntre ele, eombinat~, coordonate, dar in alia Iel tncit micile aecente sa nu sIabeasca, ci, dimpotriva, sa reliefeze ~i mat puternic cuvintul principal. Sa nu concureze cu el, ci sa faca 0 singura cauza, in construirea sl transmiterea unei fraze dilicile.' Propozitiunile separate ~i tn general toata vorblrea au nevoie de perspectiva.

,$titi cum se reda in plctura adincimea tabloului, adica a treia dimensiune a lui. Ea nu exista in realitate pe ptnza tntinsa in rama pe care pictorul illi picteaza opera. Dar pictura creeaza Iluzia mal multor planurl. Ele parca patrund tnauntru, in adtncimea ptnzei, iar prirnul plan parca iese din rarna ~i ptnza, tndrepttndu-se spre privitor.

In vorbirea noastra exista aceleast planuri, care dau perspectiva Irazei. Cuvlntul eel mai important se reliefeaza mai viu dectt toate celelalte sl lese pe primul plan sonor. Cuvintele rnai putin [mportante creeaza 0

serie tntreagade pla:nuri mal departate.

In aeeasUi munca nu are tnsemnatate numai forta, ci ~i calltatea

aceentului.

Astiel, de pilda, e important dad el cade de sus in [os sau, i'nvers,

daca se tndreapta de jos in sus; daca se a~aza greu, cu pondere sau se coboara de sus usor ~i patrunde adtnc ; daca accenhll e tare sau moale, aspru sau abia perceptibil; cade dintr-o data si se sterge nurnaidecit sau se opreste un tlmp relativ fndelungat. Afara de asta exista, ca sa zicem

asa, accente masculine ~i feminine.

Prlmele, aecentele masculine, stnt precise, finis,ate si aspre, ca lovl-

tura de ciocan pe nlcovala Aceste aceente se currna dintr-o .data ~i n-au continuitate. Celalalt gen de accente (feminine) nu este rnai putin precis, dar nu se currna brusc, ci are 0 continuitate. De pilda, sa zicem di. dlntr-o pricina oarecare trebuie, dupa 0 puternica [oviturii de ciocan in nicovala, sa tragem numaidec1t ciocanul tnapol, fie ehiar nurnai ca sa ne vina rnai usor sa-l ridicam din nou. Vom numi 0 asemenea lovitura precisa, urrnata de continuarea ei, accentul sau lovitura feminina.

Sau lata un alt exemplu tn domeniul vorbirii ~i mi~carii: ctnd gazda tnfuriatii t~i da afara oaspetele nepoftit, strigtndu-i "ie~i" ~i araUndu-i u:p eu 0 mi:;;care energica a miinii lIi degetului. Gazda reeurge aici in

vorbire lIi in mi~care 1a accentul nwsculin.

Daea tnsa un om de1ieat trebuie sa faca acela~i lueru, atunci excla-

matia lui "i~i", preeum ~i gestuI, slnt hqtadte 9i precise tn prima secunda, dar imediat dupa aceea glasul luneca tn jos, mi~carea devine mai lnceata ~i, prin aceasta, tndulee~te duritatea primului moment. Acest accent cu 0 continuare lIi incetinire corespunde accentuarii feminine,

4.91:

In afarl'i de accentuate, cuvintele pot fi scoase tn relief ~i coordo-: nate cu ajutorul unui alt element al vorbirii - intonaua. Figurile ~i contururile ei dau cuvintului seos in relief 0 mai mare expresivitate si, implicit, n intensiflca, Intonatia se poate uni eu accentul, In acest caz ultimuI se coloreazii eu cele mal variate nuante ale sentimentului: ba dulos (asa cum facem noi eu cuvtntul "omul"), ba mtnios, ba ironic, ba dispretuitor, ba respectuos etc.

In afarii de .accentul sonor ~i de Intonatie, mai exista diferiternodurl .de reliefare a cuvintulul. De pilda, el poate fi pus tntre doua pauze, Pentru 0 ~i mai mare intensificare a cuvintului reliefat, una dintre pauze sau chiar arntndoua se pot transforma in pauze pslhologice. De asernenea cuvtntul principal se poate reliefa elimlntndu-se accentele de pe toate cuvlntele secundare. Atunci, in comparatle cu ele, cuvintul reliefat, neatins va deveni puternlc,

Trebuie sii gasim, tnire toaie acesie cuoinie reliefate §i nereliefate, proporiia, gradaiia puierii 'lor, calitaiea acceniuiut §i sa cream, cu ajuiorul lor, planurlle sonore §i perspective, care dau miscare §i viala jrazet.

UUe, ctnd oorbim des pre coordonare, ne gindim iocmai la aoeastii reglemeniare armonioasa a gradului de puiere at acceniului care cade pe cuotniete reliefate.

A~a se creeaza forma arrnonioasa, arhitectura frumoasa a frazei.

Tot ce s-a spus in prlvinta accentuarli ~i a coordonarii cuvintelor accentuate tn propozitlune se refera ~i la procesul relieiarli unor anumite 'propozitiuni lntr-o povestire tntreaga sau tntr-un monolog. Asta se obtine eu aceleasi metode ca ~i accentuarea unor anumite cuvinte. Propozitiunea cea mai irnportanta poate Ii scoasa in relief prin metoda accentuaru, rostind propozitlunea principala mai accentual decit pe celelalte, secundare, Accentul pus pe cuvtntut principal din propozitiunea reliefata trebuie sa fie mai puternic dectt eel pus pe restul propozitiunilor nerelielate.

Se poate reliefa propozitiunea accentuate prin asezarea ei tntre pauze, Se poate obtlne acelasi Iucru CtL ajutorul intonatiei, ridicind sau coborind tonalitatea sonora a propozitlunll reliefate sau conturind mai viu intonatia, ceea ce va colora tntr-un fel nou propozltiunea accentuata,

Se poate reliefa propozitlunea accentuate prln schimbarea ternpo-ului si a ritmului propozitlunii reliefate, in compatatle cu toate celelalte part! ale monologului sau ale povestirii. In sftrsit, poti lasa propozitiunlle scoase in relief eu puterea ~i culoarea lor obisnulta, dar ~a estompezi restul povestiril sau al monologului, slabind mornentele de accentuare.

492.

Nu e treaba mea sa va redau toate poslbllltatlle ~i subtllltatlle reliefilrH cuvlntelor ~i propozltiunilor, Poi doar sa va asigur ea exista nenumarate posibllitati ~i metode de folosire a lor. Cu ajutorul acestor metode se pot crea cele mai complicate eoordondri, cele mai variate accentuarl sl reliefari de cuvinte ~i propozijiunl tntregi.·

Alia se Iorrneaza dilerite planuri ~i perspective tn vorbire.

Daca ele find tn directla supratemei operel pe linia subtextului §i aciiunii principale, atunci tnsernnatatea lor in vorbire devine foarte importan~a. pentru ca ele ajuta la reallzarea lucrului principal, esential tn arta no astra : crearea spiritului omenesc at rolului §i at piesei.

Masura in care se Iolosesc toate aceste posibllitati verbale depinde de experienta, de cunoastere, de gust; de slm] lIi de talent, Artilltii care simi blne cuvintul ~i limba lor materna staptnesc cu vlrtuozttate metodele de coordonare, de create a perspectivel ~i a planurilor ei in vorblre,

Aceste proeese se petree aproape subconstient.

La oameni mal putin talentati, aceste process stnt mai constiente ~i cer. 0 profunda cunoastere, studierea limbii, a legilor vorbirii, cer experienta, practice 9i arta.

Cu cit artistul are la dispozitte mijloace lIi poslbilitat! mai nurne-

roase, cu aut vorbirea lui e mai vie, mai puternica, mai expresiva ~i mai

desavtrslta. .

.. ... anul 19 ..

Astazi am recitat din nou monologul lui Othello.

_ Munca n-a rarnas fara rezultate l a remarcat Arkadie Nikolaevici. Luat in parte, totul e bine. In unele loeuri, chiar puternic. Dar tn

totalitate, vorbirea stii pe loc ~i nu se dezvoWi: doua cadente - tnainte,

doua - inapoi... ~i tot alia mereu. . _.

RepeUndu-le necontenit, aceleasi figuri Ionetice au devemt plicticoase,

ea desenul uniform ~i tipator al tapetelor. . .

Pe scena trebuie sa va Iolositl tntr-altiel de poslbllitatile de expresie pe care Ie aveji, si sa nu Ie u'tilizati asa cum vi le-a dat dumnezeu, ci cu socoteala.

In loc sa va axpllc gindul rneu, am sa va recit mai bine monOlo~gll~

nu ca sa va ariit arta mea, ci numai ca, pe masura ce rostesc textul, sa v~ explic rnereu, pe concret, secretele tehnicii vorbirii .~i~ dilerite ca.lcule ~l conslderatil ale artistului prlvitoare la tniluenta s'cemea asupra lUI tnsusi,

precum sl asupra partenerului.

Incep cu larnurlrea temei care se aHa tn lata mea, l-a spus Arkadie

Nlkolaevici lui Sustov.

493

Ea consta in faptul de a te obJiga pe dumneata, interpretul rolulul lui Jago;'" sil sim]l sl sil crezi In tendinta spontanil a maurulul de a se razbuna' Ingrozitor. Mergfnd spre acest ·tel, conform cerlntel lui Shakes,pean-e,a:m sa compar tabloul viu al valwrHor :Wfjru;;e a,le apelor din POiI1t, care ,s,e due tnainte, mereu tnainte, cu furtuna lSufleteascii agelosuLui. Ca sa obtin aoest lucru, trebule siJ.-ti lmpilfta~ese viziu.nUe rnele .interioare. E 1) tema grea dar Jr€alizabi.lil, maiaJes fiindea am !jllregiltit pentru ea un material visual ~i de alt ordin, destul de viu, C8l1e stimuJeazii ...

Dupil 0 scwrtii. ,pregatilJ1e? Arkadie NikoJaevid si-a atintit ochii asupra lui Pa!?a, de . parca .tn fa·ta lui statea lU!sa~i trildiltoarea Desdemona.

- "ea valurlle -de gbeatii al-e apeloe din Pont.;" I a recitat el rncet, '

a,pmape calm ·!?i a explicat numaidee!t, laconic:

Nil dau dintr-o datil tot ce e iniluntru! Dau mal putin decit pot I Emotia trebuie menajatii !?i aeumulata!

Fraza nu e clara.

Asta te impiedica sa slm]] ~i >sa vezi ceea oe coniUJreaza ea. De aceea 0 terrnin togtnd, pentru mine, asa :

"Ca va,LuriJe de gheatil ale apelor dio PonL." (care seduc spire Pro-

pontida ~i Hellespont...)

Ma Ieresc de graba , dupa cuvintul "Pont" execut 0 modulatie senora, Doocamdata una ncinsemnatii: de 0 secunda, 0 tertii, nu mai mult. La urmatoaueJe modula·tii ceruts de viJrgulii_ (de aid iOlCQlo de vall" Wi

rnulte) am sa lncoe.p sa ridic mai rnult glasul t

Deocamda.ta n-am sa ajung pinii Ia cea mai Inalta illota I Pe verticala I

Nicidecum pe orizontalii J Falril volta] I

Nu simplu, ci cu un anumit contur.

Nu trebuie sil urcl dintr-o data, cl treptat J

Urmarese ca a doua cadenta sil fie rnai tare decitprima, a breia mal

ta .. e dectt a doua, a, patra mai bre .d_ectta treia, Pilra sil tip I Qlasu.1 La un diapason tnalt IIlU lnseamna putere I

Puterea .g til tn iniensaficall"ea gl MU 1 ui r

"In curentul nestapinit..." ( ... se due spre Pll"oponticia ~i spire Hellesp.ant...)

Totu!?i, dacil fiecare .cadent~ s-ar Iridica cu 0 tertil, atuncl pentru 0 frazil de patru.zeci de' cuvlnte ar ai nevoie de un Ifegisnrutn trel octave J

' E.J nu existii J , .

Deaceea, du.pa ridica,re Iac 0 cobortre I

I It S. Stanis[avskl cltea deseort acest monalag in rata elevilor siiI, in seep pedagogic (n. red. ruse).

494

Cinci note in sus, dona In jos ! In total numai a terta !

Iar impresia e ca de cvinta [ . u,.

A oi Iar patru note in sus ~;a daua m .Jos 1 .

T!tal.; numal doua note ridicate, Iar nnpresia e de pabru 1 ~i asa tot

·Jimpu!. . egistrul ne ajunge pentru toate oele patru-

Cu 0 asemenea €C-onomle, Ir ..

zecl de cuvinte 1 .

Deocamdata, economic ~i iar econ?mle I

Nu numai tn ernotie, dat si in regtstru 1 t .

....... 'j.,. 1J rldicare, a unCI

~i mai departe, daca n-am .avea destule ill~~j 'pen ru

avern nevole de 0 intensa estompare a rnodulajll or.

Ou voluptate [ .. T 1

$i asta provoaca jmplres~a de miens! icare

Totusl modu!atia e ~facu!a.l. ,

Voi a~teptatl,n.~ vd~ ~raubl.tt t~oduci '0 pauza psihoiogica. Ca 0 cornpleNimie nu te lmpl,€- sea sa in

tare la cea logicii. /

Modulatia ,a-iWi curlozltatea ! ereatoare, intuitia.; imaglnatia.; ~i .:

Panza ~&iho:logidi a1ttta natura

sutocnstleotol l " _ . . u timpul sil oercetam viziunile., sa le

Oprirea IDe da,~l arne, ~l" voua, . [.

sugeram cu actlune, cu .mim~ca, cu emitere de raze

Asta noll va slabi tensiunea 1 . .. v timula i pe mine,

Dlrnpotriva [ 0 pauza activil va intenstlica, rna va s 1 ~

'~i pe voi ! . u r r

. Nurnai sa nu Iunec tntr-o tehnica ~-oa a. ice chi >sa va oblig.

Am U m" gtndesc numai Ia 0 tema : trebule cu 'On p

sa. a 1 _I

ii. uedei! ceea ce vad eu tnsum! tnauntru et .

;8 Am sa [ioll .actlv I Trebule sa actiones rodnic I Dar ... nu e voie sa tntind prea muIt pauza [

Mai departe l ."

". .. ~i nioiodata nu se tntorc tnapoi ...

( ... se due spire Propontida qi spre Hellespont). De ce ochii se deschid mai tare?l

ScaUJocil. rnai energic Pl »; •

$i mtinile se tntind tncet,. m,aiestuos, mamte?1 .'$i tot oorpul, ~i eu tnsuml de .asemenea ?!

In tempo-ul ~i rltmul valurilor .?are se rostogolesc glreu? Vol credeji di e un calcul la rnijloc ?

Un efect actorlcesc P

Nul Va asigur I

495

Asta se face de la sine J

$i nu am tnreles acest joe rnai tirziu I Dupa oe a fost Inchelat I

Atune! cine II f ace ?

lntuitia?

SubCOJl~tientul ?

Natura creatoare?

Se poate I

I$tiu numai ca pauza psiho!ogicli rn-a ajutat r Ea oreeazjl starea de spjrlt I

Attta ernotia I

Ii stimuJ.eaza adivitatea J $i suboo[]~tientul 0 ajuta I

De-as fi facut-a constient, cu un calcul actorlcesc, ati fi socotit-o un

joe superficiaL

Dar a Ifacut"Q chiar natura .. _ ~i atune! orezl In OII'ke I Pentru eli e fir,esc I

Pentru cil e adevsrat J

" ... inainte~ Inainte,

Pornesc spre Propontlda ~j Hellespont".

Am Inteles, iara~i post factum, cii In mine s-a creat ceva rau preves-

tltor,

Nu stiu nici eu de ce ~i In ce consta el. Asta e :bine I Asta trni place 1

,~etin 'pauza psiho[ogica!

Nsam exprlmat totul J

Cum attta si aprinds ea stilpIni1rea r $i pauza a devenit mai eficientil I

~ ~ . . ~ . . . . . .

Ialfil~i aFt natura J

Atrag in JUuncil suboon~tientul I Peniru asta exist a multe moineli !

Mil a.propii de nota tna.Jtil "HelJespont I"

Am s-o rostesc ~i apoi am sa cobor sunelull Pentru un nou, uitlm avtnt I

" ... A~a ~i glndurile rnele crunte

Se vor avlnta furioase f ~i nlciodatd inapoi Nu se vor mal lntoarce ! .

Ele nu se vor rna i !ntoarce, ci vor goni rnereu Nestaplnlte ... "

Schitez liii rnai tare modulatta. Asta e cea mal InaItil nota a tntregului monolog.

496

".,.ci so vor duce mereu, nestaptnlte.,"

Mi-e teama depatosul Ials 1

Sa .urmalresc mai .de aproape tema 1 Mil patrund de propriile mele viziuni. Intultia, subeonstientul, natura.

Faceti ce vretl 1 ,

Libertate deplina I Dar eu rna \Stapinesc, aFt cu pauzele, Cu cit te staptnesti rnai mult, cu am atiti mal tare.

A venit mornentul. sa em mal oru] nimlc !

Mobiliz8Jrea tuturor rnijloacelor expresive l

ToM tn ajutor 1

$i tempo, ~i ritrn !

Si.; e groaznlc s-o spui L. Chiar. __ glasul puternic 1 Nu tipa tul I .

Numai pe uJtimele doua cuvinte ale Irazei :

" .. ,gonese nestaptntte.."

$1 acurn, incheierea I Finalul!

"pinii ctnd nu vor Ii inghititc de tipatul slilbatic".

R:etin ternpo-ul !

Penfru 0 mal mare sernnlficajie l ~l pun punctul l

Intelegeti voi Dare ce tnseamna asta ?! Punctul, in rnonologul tragic?! -

Asta e slirsitul 1

A'sta e moartea !

Wet! sa simtiti despre ce vorbesc ? Caiaraii-va pe cea mai tna,Jt~ sUncil ! Deasupra unel pra,pa.sUi {alfa lfund ! Luatl 0 pi.atra grea ~L..

Aruncati-o ...

Jos,pina Ja fund!

Veti auzi, veti slrntl cum piatra se va rostogoli Siartmafa.;

In nisip!

E nevoie de 0 asernenea cadere ... ! Voca.!a I. ..

De la cea mal Ina Ita nota, la cea mal de [os 1 '0 cere natura punciului,

497

- .culm?l am protestat 1n mine. In asemenea moment artistli fae nlste calcule tehnice !?t profesionale ?1

Dar lnspiratia ?

Sint dezamaglt ~i umilit J

..... anukI9 ..

Mi-am fa~Ll{ curaj ~i am vrut sa~i povestesc ,lui Arkadie Nlkolaevicl tot ce am tdiit zilele acestea, dupa ultima Iui lectle,

_ E prea Urziu! m-a oprlt el sl, adrestndu-se elevilor, a spns : Misiunea mea in domeni.ul vorbiril s-a sfDr~it! Nu v-arn in-vatat nimic, deoarece nici nu aveam de -gtnd s-o Iac. 'Dar v-am tndrumat spre studierea concrete a unel dlscipllne noi ~i foarte Importente.

V-am ffiicut sa tnteJ.egeti, in cadrul unei practici reduse, dte procedee tehnice de preluorare vocala, de colorlturi sonore, de tntonajll, de contururl variate fonetice, de felurite accents, de pauze logice ~i psihologice etc., trebuie sa ,aihii ~i sa-~i dezvolte artistil, ca sa raspunda csrtnjelor artel noastre fat1t de cuvint ~i die .vorbire.

V-am spus tot ce am putut spune. Restul are sa va spuna mal bine decit mine vlitorul vostru profesor de "tebnica a vorbirii", Vladimir Petro:vici S ecenov ...

Alrkadie Nikolaevici ni l-a prezentat de cum a rasaJrit di.n tntwnericllli salii. Apoi i-a spus clteva cuvinte prietenoase de bun venit ~i ne-a vestlt ca, dupa .0 mica opauza, Vladimir Petrovici va tncepe prima lectle .

. Arkadie Nikolaevici se ·Plrega.tea sa plece, dar eu l-am oprit :

_ Nu plecati I Va irog din suflet 1 Nu ne Hfsatitntr-o asemenea dipa flill'a sa ne spune]i esentialul 1

Pasa a lntikit spusele mele,

Arkadie Nikolaevlci s-a tulburat, s-a .in'ro:;;it, ne-a J'11at 'p,e amtndol deoparte, ne-a rnustrat penbru lipsa de tad fata de noulprofesor ~i.pe ulrma ne-a intrebat :

- Despre ce e vorba? Ce s-a tnth,pl.at? .

- Geva lhgrozitOit'! M-am dezvajat sa vorbesc I mi-arn dlescaa-cat eu

sulf.l~tul tnectndu-ma ln cuvlnte. Citesc ~i vorbesc tintnd seama de tot ce am aflat de la ,dUJI1ueavoasura,d-ar ptn a la 11Itrna rna inoUirC .'iii nu pot sa leg GOUa cuvinie. Pun accentul, dar el, parca anume ca sa-~r bata jqcde mine, nu se a:;;aza acolo unde trebuie dupa !regula, ci sare alaturi I 'Izbutesc sa am intonatllleobllgatcrll, cerute de semnele de punctuajle, dar' glasu-l " meu modul'eaza niste oontururl fonetice care rna dezorienteaea on ' . ~iU'e. E de ajuns sa exprim un gtnd oarecare, ca tml si p'iare din mlnte.' penbru ca sint obsedat de legile vorbiri! ~i ceut locul unde trebule '~a' ' aplic in nraza, Truda asta tmi framtnUi parca creleril :;;i am am~teli .. ~

- Teate aces tea se pefrec din pncina n&abdarii, mi-a spus Arkadie Nikolaevlci. Nu e nevoie sa te grabe~tj asa I Trebule sa urmezi programu! I Ca sa va llnlstesc pe amtndoi, ar trebm sa nesocotesc suceesiunea Jecttilor in 1Jrog.r.am, sa antlcipez. Asta i-ar illcurca pe, ceilaltl elevi, care nu se pltng de, nimic ~i [Jill se 'g1rabesc ca vot,

Dupa ce s-a glndit putin, Tortov ne-a spus sa venim astaz], la ora noua seara, la el acasa. Dupa aceea a plecat ~j a inceput lecjia lui Vladimir Petrovicl.

VII

PERSPECTIVA ARTISTULUI ~I A ROLULUI

•...• anut 19 ..

Seara, la ora 9 fix, m-arn d~·s cu Pasa la Arkadie Nikolaevici.

• uI-am explicat cit _sint de arnartt pentru Iaptul ci:i insplratla e tnlo-

cuita cu calculul actoricesc. '

- Da ... ~i cu el, a confirmat Tortov. , uArtistul, po:ne~te n~st~vili~ Cll [umatate din sufletul lui spre supratema, ~~:e actiunea prlncipalavspre subtext, spre viziunl, spre elernentele starn de spirit ~i i~i trichina psihotehnicii cealalta jumiitate a naturil sale Interioare cam asa cum v-am demonstrat la lectla trecuta.

Artistul se dedubleaza in mornentul creatiei. In aceasta privintii

Tomaso Salvini spunea a~a : •

~,Actorul tra!e~te. plinge ~i ride pe scena, dar pltngtnd ~i riztnd i~i urmare~te, rtsul sl propriile sale lacrlrni, $i tccmai tn aceasta viata dublii So acest echilibru tntre viata ~i joe, consta arta" I. ' • Dupa cum vedeti, aceasta dedublare nu impiedicii lnspiratia, Dimpo-

triva, una ajuta pe cealalta, '

$i noi, tn vlaja reala, ne dedublam, Dar asta nu ne rmpiedidi tralrn ~i sa slmtim puternic,

tineti minte ell.., la tnceputul cursulul, expllctnd temele sl actiunea prlncipala, v-arn vorbit despre doua perspective care mere paralel una CLl alta.

I. Una din ele e perspectiva rolului, 2. Cealalta e perspeetiva artistului ~i a vlejll lui pe scena, pslhoteh-v'

nlca lui tn timpul creatiei. ,

Calea pe care v-am ilustrat-o la lectle mai demult e calea psihoteh-. nicii, linla perspectioei artistului. Ea e aproplata de linla perspectioel tlllui, deoarece merge paralel cu ea, ca 0 carare care serpuieste alaturl

I Tomaso Salvini, CUeva piJrerl despre aria seell/cli, Revista .4rt/slU/, (n. red. ruse).

500

drumul mare. Dar uneori, in unele momente, ele se separa, atunci ctnd artistul se lasa .absorbit de ceva strain, care n-are nici 0 legiitura cu linla rolului, Atunci el pierde perspectiva rolului, Dar, din fericire, psihotehnica noastra exista tocmai ca sa ne aduca inapoi, permanent, pe calea justli cu

,'ajutorul momelilor, asa cum cararea t~ aduce pe calator spre drumul

mare.; ,

L-am rugat pe Arkadie Nikolaevici sa ne vorbeasca mai amanunjlt despre perspectioa rolului ~i despre perspeciioa artistulul, Jucruri despre 'care ne pomenlse pin a atunci numai iii. treaclit.

Arkadie Nikolaevici nu voia sa se departeze de program,sa sara ~i sa cake ordinea planului pedagogic.

- Perspeciloa rolulul fit a artlsiului face parte din programul anului viitor, adica din siudierea rol.ului, -ne explica el.

Dar noi am tnceput sa-l iscodim, sa-I tragem de limba, El s-a Hi· sat prlns f?i nicl n-a bagat de seamli cum ne-a povestit lucrurl despre care nu vola sa vorbeascatnatnte de a le veni sorocu!.

lata ce ne-a explicat el:

_ Zilele astea am fast la teatru ~i am vazut '0 piesa in cincl .acte, Dupa primu! act, eram entuziasmat de regie ~i de [ocul actorilor. In-

, fati~au personaje vii, cu mult foc ~i temperament, gasisera 0 maniera " deoseblta de [oc, care rna interesa. Urmaream cu curiozitate cum se dez, 'volta piesa !li [ocul actorilor,

Dar dupa al doilea act ni s-a tnfii.ti~atacela~i lucru pe care il vazu. sem f?i ln primul. Dispozitia slilii ~i interesul meu fata de spectacol a

scazut mult. Dups actul al treilea s-a tnttmplat acelasi lucru, dar tntr-o , ~i mai mare masma, pentru oa pe scena se aflau aceleasi personaje Inchistate care nu se dezvaluiau mai adtnc, cu acelasi temperament cu : care sp~ctatorul se ohlsnuise, cu aceeasi manied ?e joe care devenea sa-blon ~i teplictlsea, te ttmpea ~i in unele momente chiar te infuria. Pe la mijlocul actului al cincilea nu-rni mai gaseam locul. Nu !fill. mai ultam pe scena, nu mai ascultam ce se vorbea acolo, rna gtndeam doar la un singur lucru : cum sa plec din sala fiira sa Iiu observat?

Cum sa explic aceasta.descrestere a emotiel tn Iata unei piese bune, , unui joc ~i a unei puneri tn scena bune?

- Prin uniformitate, am observat eu.

_ Saptamtna trecuta am fast la un concert. Acolo am inttlnit aceeasi ".uniformitate" in muzicli. 0 orchestra foarte buna, 0 buna simfonie. Dar au inceput-o, asa au f?i isoravlt-o, aproape fara sa schirnbe .ritmul, puterea sunetului, fara S~l dea nici a n'fiartta. A Iost un chin pentru as-

Totusi, care sa fie cauza > De, ce 0 piesa buna cu actori buni, 0 fonie buna cu 0 orchestra buna nu au, ctteodata nici un fel de succes?

501

\ " \j

Oare nu din priclna d ~i artistll, ~i muzicantii 'cteeaza fara perspectlva P Sa. convenim di vom numi "perspectiva" raportul armonios chibzuit al [ragmenielor §i repariizarea lor In inireg cuprlnsul piesei §i rolului.

. . Iat~ ce lnse~mna asta : nu ?-~sta joe, actluni, miscari, idei, vorblri, cuvinte, sentlmente etc., etc. fara a perspectiva corespunzatcare. Cea mai 'simpUi intrare sau iesire .din scena, orice transpunere pentru a ataca 0 scena oarecare, rostire a frazei,.a. cuvmtulul, a monologului ~r asa rnai departe trebuie sa aiba perspectlva :;;i un tel final (0 supraterna). Fara ele nu se poate rosti eel mai simplu cuvtnt, ca de pilda "da" sau "nu". Chiar 0 fraza mica, independents, luata separat, are :;;i ~a" 0 ~ica ~erspectiva. cu atit mai mult. nu se , poate lipsi de perspechva· 0 idee tntreaga, formata din multe propozltfunl. Monologul, scena,

actul,' toata piesa cer perspectiva.

. De _obicei, cind vorbim despre perspectiva vorbiril, avem In vedere numai asa-numlta perspectioti lagica. Dar in practica noastra scenics ne folosim de 0 terminologie mai bogata:

Noi vorbim: 1) despre perspectiva ideii transmise (aceeasi perspective logica) ; '2)' despre perspectiva In timpul transmiterii sentimentului complicat; 3) despre perspectiva artlstica;' care distribuie iscusit culorile, care:

ilustreaza viu povestirea, .narajiunea sau monologul. . In pers~ectiva ideii transmise (perspectiva. {ogic§.) [oaca un rol important logica ~i consecvenja in dezvoltarea ideii si In crearea raporlului dintre fragmente in decursul intregului.

Aceasta perspective in desfasurarea ideii se creeaza cu ajutorul unui sir lung de cuvinte reliefate prin accente, care dau sens frazei.

Dot asa cum relielarn a silaba sau alta in cuvint, un cuvint 'sau altul in Iraza, trebuie sa reliefarn frazel_e cele mai importante in cursu) unei idei mari tntregl, partile componente cele mal importante lntr-o povestire lntreaga, lunga, tntr-un dialog, tntr-un monolog, iar tntr-o scena mare tntreaga, intr-un act etc., episoadele lor cele mal importante. Asa se Iormeaza un str de momente accentuate, care .difera unele de altele

prin puterea ~i rellefarea lor. '

'. Linla persp~ctivei trasmiterli sentimentului complicat trece prin

miezul rolului, prin subtextul [Yoi. Aceasta estei linia temelor, dorintelor, n"azuin1elor ~i actiunilor interioare, care. se grupeaza, se a~aza ~i se separa unele de altele, se combina, se reliefeaza, se estompeaza, Unele terne .. rnari, care ies pe primul plan, devin principale,' altele insa, cele mijlocii ~i mici, fiind subordonate, secundare, se grupeaza dupa anumik ..

t

502

planuri sau se trag complet in umbra, tinind searna de structura ~i cornponenja elernentelor santimentulul care svolueaza in decursul piesei.

Toate aceste teme care forrneaza !inia Interioara a perspectivei se exprima in cea mal mare masura prin cuvinte,

In distribuirea culorilor vorbirii pe linia perspective! artistice trebuie supravegheate sl consecvenja, ~i -tonalitatea, si armonia. Culorile artistice ale sunetului.j.ca si cele din pictura, ajuta foarte mult la reliefarea planurilor vorbiril.

Partlle cele rnai importante, care trebuie sa fie reliefate,: se coloreaza mai tare, celelalte, care tree pe ultlrnul plan, capata culori sonore mai putln vii.

Numai dupa ce '10m Il studiat intregul text $i voin fi cercetat per-

spectiva Intregii opere, vom putea ·sa asezam just planurile, sa repartizam frumos partile components in raporturi -armonioase ~i sa Ie mode-

.lam reliefat, prin exprimare. .

Numai dupa ce actorulva gtndi, va analiza, va trece prln tot rolul ~i in rata lui se va deschide acea perspectiva departata, frumoasa, care te imbie sa te apropii de ea, va deveni vorbirea lui, ca sa spunem asa, presbita si nu mioapa cr mai tnainte. Atunci el nu va' mai juca teme sepa-

rate, nu va rosti fraze, cuvinte separate, ci idei ~i perioade intregi. .

Clnd citim pentru prima oar a a carte necunoscuta, ne llpseste perspectiva. In primele momente nu vezi decit actiuni, cuvlnte, fraze. Poate . oare sa fie artistica :;;i ju~ta 0 astfel de lecture ? Flreste ca nu.

o mare actiune fizica, transmiterea unei ide! marl, trairea sentimentelor si pasiunilor mari, care se creeaza din multe plirti componente, in slirsit scena, actul, piesa tntreaga nu pot sa se lipseasca de perspec-

tiva $i de tel final (de supratema) , '.

Actorul care joaca un rol pe care l-a studiat prost, nu I-a analiza! destul, seamana ell un cltltor care clteste 0 carte grea, care tl depaseste.

Perspectivele operei transmise de un asemenea actor stnt neclare, tulburi, Acesti actori nu tnteleg tncotro trebuie sa duca la urma urrnelor personajul pe care tl Interpreteaza. Adesea, jucind un anumit moment al piesei, ei nu disting sau pur ~i simplu nu stiu de lac ceea ce ~

. tnvaluit In ceata. InterpretuI rolului e silit sa se gtn'deasca in fiecare moment numai la cele maiapropiate, mai eurente terne, actiuni, senti mente, idei, detasate de tot intregul ~i de perspectiva care dezvaluie piesa.

lata. de pilda, exista unii .actori care-I [oaca pe Luca din Azilul de noapie si nu mal cit esc ultimul act, pentru ca nu [oaca in el. Din pricina asta, n-au 0 perspectlva justa ~i nLl pot sa-~i interpreteze al?a cum trebuie rolul, Caci de finalul rolului depinde tnceputul lui. Ultimul act e rezultatul propovaduirii IbatrinuluL De aceea trebuie sa ai tot timpul

'503 .

drept tinta finalul piesel ~i sii-i conduci spre acest final. sl pe ceilalti interprell, asupra carora Luca are 0 tnrrunrs."

In alte cazuri, tragedianul care interpreteaza r'olul lui Othello sl l-a studiat prost t~i rote~te albul ochilor de la prlmul act si-si: arata dintll,

adulmectnd omorul din finalul piesei. ,

Dar Tomaso Salvini a fost mult rnai chibzult ctnd sl-a alcatult planul rolurilor lui. Asa, de pilda, In acelasi Othello, el stia tot tlmpul linla perspectivei piesei, 1nceplnd de la prima intrare, In care tndragostltul trece prin momente de pasiune arzatoare, tlnereasca ~i sftrsind cu lira cea rnai grozava a gelosului ~i uclgasului din finalul tragediel, Cu 0 precizie rnatematica $i cu 0 consecventa Implacabila el l~i doza moment eu moment, pe tot parcursul rolului, evolutia care se cocea tn sufletul lui.

Ca sa fiu rnai bine tnteles, am sa va dau un exemplu.

Sa zicem ca dumneata 11 joel pe Hamlet, unul dintre cele mal complicate roluri prin gama lui de culorl sufletesti, In 1'01 exista ~i nedumerirea fiului fata de dragostea atit de: repede ultatii a mamei lui, a acelei marne care "nici nu si-a toclt inca pantofll" $i a izbutit sa-~i ulte sotul , lubit. In ro! exist a suferintele mistice ale omului care a vazut 0 clipa cealalta Iume In care se chinuleste tatal lui. Dupa ce Hamlet a aflat aceasta taina a existentei viitoare, tot ce exista in vlata reala pierde pentru el sensul dlnainte, In rol exista perceperea scrutatoare a vietil 9i constiinta neputintei omului de a-s! tndepllni misiunea de care depinde salvarea pjirintelul san pe lumea cealalta, Pentru rol e nevoie ~i de sentimentelc Iiului fata de mama lui, 9i de dragoste fata de 0 fata tinara, si renunjarea la ea, 9i moartea ei, 9i sentlmentul razbunarii, ~i groaza tn Iaja rnorjf marnei lui, 9i omoru!, ~i propria lui moarte dupa tndeplinlrea datoriei. Incercati sa amesteca]i toate aceste sentiments tntr-un conglomerat hantic ~i gtndlti-va ce salata va Iesl din asta.

Dar daca se repartizeaza just toate aceste trairi pe linia perspectivel rolului, tntr-o ordine .logidi, sistematica 9i consecventa, asa cum 1'1 cere psihologia personajului complicat ?i vlata spiritului lu'i omen esc care se dezvolta mereu in decursul piesel, atunci va Iua nastere 0 constructle zvelta, 0 llnie arrnonloasa, tn care rolul principal va fi jucat de raportul dintre partile care eresc treptat $i. adincesc tragedia unui suflet mare.

Se poate oare reda vreunul din rnomentele unui astlel de rol fara sa se aiba tn vedere perspectivele lui? Daca, de pilda, nu se marcheazf de la inceputul piesel indurerarea I;>i uimirea profunda a lui Hamlet fata de purtarea 111;>uratica a mamei lui, atunci vestlta scena dintre Hamlet si mama sa nu va fi destul de bine pregatita.

Daca fill se simte zguduirea prin c~re trece Hamlet clnd aWl. de la duhul tat1ilui sau di existii 0 viatii dincolo cle moarte" atunci tndoielile

504

eroulul, tncercarlle lui staruitoare de a patrunde sensul vietii, despartirea de iubita lui ~i toate atitudinile ciudate, care-I fac sa para anorrnal rn ochii altor oameni, nu vor mai putea fi tntelese.

Intelegetl limpede din tot ce am spus ptna acum ca artistul care-I joaca pe Hamlet, trebuie sa se cornporte cu aut mai prudent fata de seenele de la tnceput, cu cit i se va cere sa-si dezvolte mal puternlc pasiu-: nile in cursu! desfasurarll dp. mal tirziu a rolului.

Noi numim acest fel de interpretare un joc cu perspectiva.

Deci, in procesul desfasurarii rolului, Irebuie sii avern In vedere doua perspective; una - care apartine rolului, cealalta - artistului, De Iapt, personaju! piesei Hamlet nu stie nimic despre perspectiva, despre propriul lui vii tor, pe ctnd artistul trebuie ~a se gindeasca la ea, -adicli sa alba tn vedere perspectiva ...

- Cum faci ca sa uiti desfasurarea vlitoare a personajului clnd [oci rolul pentru a suta oara ? nu rna durnerearn eu.

- Asta nu se poate ~i nu trebuie sii seintimple, a explicat Tortov, Cu toate ca personajul nu tr.ebuie sa stle nimic despre proprlul lui viltor, totusl e nevoie de perspectiva rolului, pentru ca In fiecare moment sa valorifici mai binc ~i mal deplin prezentul apropiat ~i sa te consacri lui

in lntregime. .

Vlltorul rolului e supraterna lui. Personajul piesei trebuie sa tinda spre el. Nu e nici 0 nenorocire daca .iii acest timp artistul l~i va aduce amlnte pentru 0 secunda de intreaga linie arolulul, Asta nu va face decit sa intensifice impottanta fiecarei buca]! tdiite imediat 91 va atrage ~i

mai tare atentia artlstulul spre ea.' ,

Sa admitem di durnneata si Sustov [ucati scena dintre Othello' ~i . Jago. Nu e important pentru voi sa va aduceti aminte cii abia ieri mau-

ttl I , adica dumneata, ai sosit IaCipru, te-al tnttlnlt cu Desdemona si te-at unit cu ea pentru totdeauna, ea ti-aie?ti eel mai frunios moment al vie1ri,

luna demiere a disniciei? .

Altfel de un de vei lua sentimentul de bucurie de care ai nevoie pen-

tru tnceputul scenei P El e cu attt mai important, cu cit in piesii exists . Ioarte putin~ lumina. Afara de asta, nu e tctattt de tnsernnat pentru 'dumneata sa-ti aduci aminte pentru 0 secunda ea, tncepind cu aceasta scena, steaua fericirii vletii durnitale tncepe sa apuna, ca acest asilntlt ,trebuie neaparat sa fie scos In. relief ~i aratat in chip gradat? Trebuie existe un contrast puternic tntre prezent sl viitor. Cu cit va fi primul

luminos, Cll atit mai intUilecat va parea al doilea. .

Numal dupa 0 cercetare de 0 clipji a trecutu!ui si viitorului rolului pretui dupa merit fragmentul In' curs. $i cu cit vei simti mai bine lui in tot tntl'egul .piesei, eu' aUt vei izbllti mai u~or sa-ti

asupra hli atentin tntregii dllmitlile fapturi.

• 505

lata. pentru ce aveji nevoie de perspectiva rolulul I sl-a tncheiat explicatia Arkadle: Nlkolaevici. _ Si pentru ce e necesara cealalta perspective, a artistului? nu

rna lasam eu. __,.... Perspectlva artistului, a omului, a interpretului rolului ne e ne-

. cesara pentru ca sa ne gtndim la viitor Ja fiecare moment tn care ne gasim pe scena, ca sa ne masurarn Iorjele interloare creatoare sl posibili-. tatile de expresie, ca sa Ie repartlzarn just si sa ne folosim cu [udecata de materialul acumulat pentru rol. lata, de pilda, tn aceasta scena a lui Othellocu Jago.: tndoiala se strecoara tn sufletu! gelosului ~i creste treptat. De aceea artistul trebuie sa tina' minte di pina la sltrsitul piesei 'are sa joace multe momenta analoage, mornente de pasiune care creste rnereu. Eprimejdios sa-ti iesi din fire dintr-o data, sa dai drumul de la. prima scena tntregului temperament, rara sa pastrezl rezerve pentru intensificarea treptata a geloziei care merge crescind. Daca tti risipestl a~a Iortele suiletestl, vei desfilnta planul rolului. Trebuie sa fii econom ~i ca1culat ~i sa al tot timpul drept tinta rnomentul, final si culminant al plesel : "Simtul artistic. nu se cheltuieste cu kilogramul,. ci cu centigramul",

Nu trebuie sa uitam inca 0 insusire a perspectlvei, foarte Importanta pentru creatia 'noastra. Ea da spatiu, un mare avint, 0 mare stabilitate tralrilor noastre interioare ~i actiunllor exterioare, lucru foarte tnsemnat pentru creatie,

Inchipuieste-ti ca concurezi la eros, dar ea nu alergi dintr-o datil' pe 0 distanta mare, ci pe etape, Cll opriri dupa fiecare douazecl de pasi. In asemenea conditil nu vei avea elan, nu te vei lasa prins de Iorja inertiei, iar tnsemnatatea ei la alergari e uriasa.

Acelasi lucru ~i cu nol, Daca ar Ii sa ne oprim dupa 'Hecare fragment al rolului, ca sa tncepemsi sa ispravirn numaidectt fragmentul urmater, atunci nazulntele, dorlntele, actlunea interioara nu vor capata Inertle, $i ea ne trebuie, pentru ea inertia biciuieste, aprinde sentlrnentul, vointa, gtndul, Irnaginatia etc. Pe 0 durata prea scurta nu te poti dezlanjui. E nevoie de spatiu, de perspectiva departata care duce spre tel.

Toate cele spuse se reiera' tn aceeasi masura si la sunetul gJasului, la vorbire, la miscare, la actiune, la mimica, la temperament, la ternpo-ritm. In toate aceste. domenii e primejdios *i sa-ti dai drumul dlntr-o ' data, e primejdios sa fii rlslpltor. E nevoie de. economie, de 0 dramuire ".

[usta.a fcrtelor fizlce' ~i a mijloacelor de tntruchlpare. .

Artistul are nevoiede perspectlva ca sa le reglementeze,. sl pe *i Iortele lui sufletestl, .

506

Acum, ctnd ati facut 0 noua cunostinta : perspectiva piesei 91 a rolului,' gtndlti-va 9i spuneti-rni dad ea nu va arninteste de 0 veche cuno~tinta a voastra, de actiunea prlnclpala?

Flreste ca perspectiva nu e actiunea principala, dar e Ioarte aproplata de ea. Perspectiva e eel mal apropiat colaborator al acjlunll principale. Ea e calea, linia pe care se misca neobosita actlunea principals tn decursul tntregti piese.

Totul pentru ele I In ele se cuprinde sonsul principal al creatlei, at .

artei, al tntregului sistem l

VlI.I.

TEMPO-RITM

,.," anut 1ft.,

Astiizi, In sala .de spectacol a teatrului I"'

sco 11, au pus un afis :

"Tempo·ritm interior ~i exterior".

Inseamn~ ea yam ajuns la 0 noua etapa a programului.

- Trebuia s.a vorbesc cu voi despre tempo-ritmul interior muJt mai devrerne, la st~dlerea procesului de creare a' staril de spirit scenice de. -oarece tempo-n.tmul interior reprezinta unul dintre elementele· el irnpor-

tante, ne-a expllcat astaz] Arkadie Nlkolaevlci, .

Am !ntrrzia~ di~ prlcina di am vrut sa va usurez munca,

E ~ult ~al prielnic ~I, indeosebi,. mal elocvent sa vorhesti despre iempo-n;mul mtetl~r ~l despre eel exterior In, acelasl timp, adica In mo .. mentul m care ~lbmul se manifest~ evident tn mi~dirile fiziee. In acel mO.menyt, ternpo-ritmul devine oizibil, nu numai sensibil, ca la trairea interloars, care ~e petree~ nevazltt1i de ochil nostrl. rata de ce fnainte,' clUi ·yreme tempo-ritmul .era lnaccesibil oederii, am tacut ~i am tnceput sa Yor,bese ~~s~re el abia aeum, clnd a venit verba despre tempo-ritmul extenor, olzibll,

.' "Tempo-ul. e vi,teza succesiunii .duratelor ega le, considerate conven-

tional drept unitats lntr-o rnasura sau alta," .

. . ,,,Ritm__,ul e raportul. canti~ativ al duratei de actiune (a mi9ciirii, sune-

tu~U1) fata de. duratele considerate conventional ea unitate tntr-un anu- . mit tempo ~i 0 rnasura." .

v "Miisu'ra e suma repetatii. (sau despre care se presupune di SE' rcpe.ta}. a d~r.atelor egale considerate conventional .ca unitate ~i marcate p,r~rr mtens.lftcarea un~i~ dintr,e v unitati (durata mi$ciirH sunetului) ", ne-a citit Arka~Je. Nikolaevici 0 nohta pe care i-a dat-e Ivan Platonovici.

- Atl' mteles? ne-a intrebat el dupa ce a citlt.

'. Noi am recunoseut, ell rnulta sfialii, di n-arn inteles nlrnlc,

508

. ..:.... Fiira sa critic forrnulele stiintifice -a continuat Tortov - socot totusl cii tn momentul de fatii, ctnd n-a]l .cunoscut incii tnsemnatatea ~i inlluenja tempo-ritmului pe scena, formulele stiintlftce n-au sa va aduca un folos practlc,

Dimpotriva, 0 formula ratlonata va va impiedica sa vii bucuratl usor, liber 9i fara grija de tempo-ritrn pe scena, sa va [ucati cu el ca cu 0 jucii-

I rie. Si tocmai asta trebuie sa faceti, mai ales in prima perioada, Nu va fi bine .daca veti tncepe sa va cazniti cum sa dibuiti sau sa-L rezolvati combinatiile complicate, calculind, 'fncrunttnd sprincenele, ca in fata unei probleme grele de matematica.

De aceea, in locul formulelor stllntiflce, haideti deocarndata sa ne [ucamcu rttmul.

Uite, vedeti, vi se ~i aduc jucarii pentru asta. Ii dau locul meu lui Ivan Platonovici. Asta e de competenta lui I...

Arkadie Nikolaevici s-a dus trnpreuna cu secretarul siiu tn funduI salii, iar Ivan Platonovici a tnceput sa aseze p~ scena nlste metronomuri aduserle paznlc. Pe eel mai mare l-a pus 1n mijloc, pe 0 rnasa rotunda, iar alaturl, pe ctteva -masute mlcl, a pus alte trei aparate la fel, dar rnai micL Metronomul mare a fost pus in Iunctiune ~i marca biitai clare (nr, ]0 dupa mstrorrom).

~ Ascultajl, dragii mei I ne-a spus Ivan Platonovici.

Uite, acest metionom mare va bate acum biitiii· rare, ne expliea eJ. Ulte eft' de tncet lucreaza : unu ... unu ... supra-ultra-andante-andantis-

sirno l

E grozav I Asia e numarul zece,

Daca tnsa cobor greutatea pe pendul, .el va bate numai andante.

A;;ta e ceva mai repede decit supra-ultra-andantisslmo,

Auziti : untt .. : unu.; unu... .

Dar dad mise greutatea si mai jos ... va lucra asa : unuunuunu ...

Asta e ~i rnai repede: e allegro! ~i ttite presto !

~i tnca, presto prestissimo 1

Teate aeestea stnt dsnumirl ale vitezei. Cite numere diferite are metronomul, tot autea viteze difetite exists.

Ce Iucru rntelept l...

Dupa aceea Rilhmanov a mceput sa loveasca lntr-un clopotel demtna, marctnd prin asta Hecare doua, apoi fiecare trei, pe urmii fiecare patru, cinci, sase bat1ii ale mstronomului.

- Un ... doi... sun a elopotelul. Un ... dol., clopotelul, ne demonstreaza Ivan Platonovicl ca1culul de doua subdivlziuni binare ..

Sau : un ... doi., trei ... clopotelul. Un ... doi., trei...· clopotelul, lata 0 rnasurii eernarii.

509

Sau : un ... doL .. trei., patru ... clopotelul. $i asa mai departe, Asta e am calcul de patru fractiuni.. explica tnctntat Ivan Platonovicl.

El a pus apoi in Iunctlune primul metronom mic ~i l-a pus sa bats . -de doua ori mai repede decit aparatul mare. In rastimpul in care acesta obatea 0 smgura nota intreagii, eel mic izbutea sa dea doua jumaUiti de note.

Cel de al doilea rnetronom mic a fast potrivit astfel tnctt sa bata patrimile, iar eel de al treilea metronom mic optirnlle. Aparatele loveau ctte 'Patru si cite opt batai, in rastimpul in care eel mare izbutea sa' bata 0 singud data. ' . .

_ Pacat c'a n-avem un al patrulea l;li al cincilea aparat mic I Le,-a~ Ji fixat la a Iuteaia de 0 saisprezecime ~\ la 0 tralzecidoime I Ce grozav ar fi fast! regreta Ivan Platonovici,

Dar i-a trecut repede, pentru ell Arkadie Nikolaevid s-a aproplat ~i a tnceput, tmpreuna cu $ustov, sa loveasca cu ntste chei In masa saisprezecimile si treizecidoimile care lipseau.

Loviturile ~i bataile tuturor metronomurilor coincldeau cu aparaiu; mare, tocmai in momentul in care clopojelul marca tnceputul fiecar~j tact, In restul timpului tnsa, toate bataile pares se tncurcau in dezordine ~i se risipeau tn toate partile, ea apoi sa se tnttlneasca din nou pentru 0 secunda ~i sa se aseze tn or dine la fiecare sunet de clopotel,

S-a format 0 orchestra tntreaga de batai. Era greu sa te descurci in acest haos care tti dadea parca arneteala.

In schirnb, coincidenta batailor crea 0 armonie de 0 secunda tn amestecul lor general.

Dezaeordul s-a intensificat si mai mult la arnestecarea calculelor cu sot l;li f1ira sot: eele de doua, patru, opt Iractiunl, cele de trei, sase, noua fractlunl. Prin aceasta combinare, partile farlmitate se marunteau ~i mai mult ~i se tncurcau unele pe altele. Era un haos de netnchipuit, care sttr-

nea entuziasmul lui Arkadie Nikolaevici. .

- Asculta]l ce tncurcatura ~i totodata ee ordine, ce arrnonie in acest haos. organizat I a exclamat Tortov, L-a creat tempo-ritmul fildHor de rnlnuni, Sa analizarn deci acest fenornen uimitor. Sa examlnam separat fiecare din partile lui componente,

- lata ternpo-ul, spuse Arkadie Nikolaevlcl l;li indica metronomul mare. Aid munea se desfasoara cu 0 rcgularitate mecanica, as ziee pedanta,

Tempo-ul e iuteala sau tncetlneala, Tempo scurteaza orl lungeste ac-

tiunile, grabeste sau tncetineste vorbirea I .

Indeplinirea actlunil, rostirea cuvlntelor cere timp. .

. Ai grabit tempo-ul, se scurteaza tirnpul pentru actlune, pentru vorblre ~i e~ti oonstrlns deci sa aetionezi ~i sa vorb~ti mai repede.

51Q

. Dadi ai lncetlnlt tempo-ul, ai lasat rnal rnult tlmp "pentru actiune 9i vorblre ~i ti-ai creat posibllltatea sa Ispravesti :;;i sa spul '9i mai bine ceea ce e important. .

. lata tactui I Arkadie Nikolaevlci a indicat clopotelul in care Iovea

Ivan Platonovlci, El illi faoe treaba in deplina conlorrnltate cu metro~omul ma.r€. sl lucreaza ell aceeasl precizie mecanica,

Tactul e miisuriitorui timpului. Dar tadele stnt di.ferite. Durata lor .dep~nde, de ·te~po,d.e viteza. lar daca e asa, atunct tnseamna ca ';:;;1 mdsurile iimpului pe care le-arn Hicut noi sint ~i ele dlferlte ...

Tactul e a notiune conventlonala, .rela,tivii. Nu searnana cu meiru, eu care se mascara un spatiu material.

Jvletml e tntotdeauna €.gal. Pe el nu-l potl schimba. Dar tactele care

mascara timpul ae schlmba permanent. .

. Ce reprezlnta toate celelalte metronomuri mici lli ce reprezentam eu 91 Sustov, care batem :;;i noi, cu rntna noastra, fractlunlle care lipsesc?

Asta creeaza riimul.

Cu ajutorul meironomului mic tmpartlm intervalele tirnpului ocupate

de tact in oele mai variate partkele de dlierlte marlmi, .

Cu ele se fac 'nenurnarate combinatii, care creeaza un numiir infinit de riimurl variate In una l;li aceeasi masura de tact.

. ,Acela'~i lucru se petrece ~i la noi, in rnunca noastra actorlceasca, Acilnne« 9i uorbirea noastra decurg in timp, Timpul care Se scurge tn procesul aCfil!lzii·.t:ebu~e umplut cu rnomentele celor rnai variate miscart, alter-nate cu opnri. Timpul care se seurge [nsa in prooesul vorblrii se umple cu rnomenbele de rostlre a sunetelor, moments de eels mai variate

durate.vtntrerupte de pauze. .

lata clteva din cele mal simple formule sau comblnatl! care Iorrneazf un singur tact :

1/4 + 2{8 + 4/16 + 8/32 = 1 tact in 4/4

Sau 0 alta combinatio la un calcul de trei Iractiuni In 3/4. 4/16 + 1/4 + 2/8 = 1 tact in 3/·1.

Astfel, .ritmul ss compune din momente separate de .durate variate care impart t~mp~.lo:upat de tact In cele mal felurite pa.rti. Din ele se cornpun ~omblniltll ~l grupe nenumarate, Dad \'eti asculta 'aient haosul a,?estor nt~uri ~i lovltur! ieslte din' looa'te rnetronornurlla care actiooeazll -dlU~r-'O .data'v,at~nd SigUT ca vetigasi printre ele toate .partkelele calculabl1.e care va slnt. nece,s:re '~entr~ comblnatllle ~i grupurile ritmloe, pentru formulele cele mal variare ~I mal complicate.

. .. ~ a .tr,ebui, sa. gasiti, sa reHefat!, s~ ~mpati, ~a va urm1i.riti propriile h:nll !~dlVldua.le, !ndependente de vlte.za ~I reguladtate !n vorbire.uniscare :l;l: t~alre a rolului lnterpretat, in cadrul colectivului scenic In mijlocul ac-

··tlUnilor $i vorbirii, In haosul general al tempo-rltmurllor, .

:j

J ··:1

-.,

511.

. i

> ••••• anul 13 ..

.,.:_ AsUizi 0 sa Ire jucarn de-a ternpo-ritm, ne-a vestlt Arkadie Nikolaevici intrlnd in clasa, Haidetl sa batem ca cop iii din pal me. Vetl vedea

-. eli treaba asta poate 'Sa alba haz ~i pentruadulti. •

", .'. Arkadie Nikolaevici s-a apucat sa numere sub bataia foarle

, a metrono~u.1 ui.· . . .

- - Unu dol trei patru - ~i Iar :

. - Unu ·doi trei palm - ~i inca:

- Unu doi trei patru - l?ia~a mereu,

. Bataia din palmetn tact a dura] un rnlnu! sau doua,

Noi marcam fiecare "UTIU" battnd zgomotos din palme toti impreuna. Totusi aces! joc' nu ne parea vesel, cl mai curind .adormitor. Se

.0 atmosfera pllctlsitoare, monotona, len€Jlla.· La tn<:.€!pu,l, baUiile .au ".

energlos ~i zgomotoase., dar clad am sirntlt ca dispozitia general a scade, . eleau devenlh tot mai. incete, iar fe.tele celor care bateau ,dill' palme to't

·ma i p licti site.

- Unu doi lrei palm - ~i tnca:

- Unu dol trei patru - sl iar :

- Unu dol .. : trei patru.

. Te tragea Ja sornn. . ,

- Totusl vad ca nu vi -sep'are prea vesel ~i di .in curind vom unsforalt general! a observat -Arkadie Nikolaevici -si s-a grabi] sa duCa o· schlmbare tn jocul scornit, Ca sa va trezesc, voi pune doua .. in Ilecara tact, ion cadrul aceluiasl tempo lent, ne-a vestit el. Bate]i 'palme mai apasat, loti deodata, nu numai la "unu", dar ~i la "trei" t Uile asa :

, -·Dn dol . __ trei .~. patru - ~i iar:

- Dill dol ... torel ... patru - ~!-lnd :

.~ - Un do! ". trei _"' patru- ~l H$a rnereu.

,Atmqs.rera a devenlt ceva mai vioaie, dar Plna la veselle mai . ·mutt.

'.' - Daca nici asta nu e destul, atuncl aecentuatl toate cele petru . juri . dupii tempo-ul lent dlnalnte, a hotartt Arkadie Nlkolaevlci,

'L Un ... aoi ... trei '" patru , ..

. Ne-arn mai trezitputin, ne-am rna! tnvtorat, dar nu eram chlar

- Acum - a, -spus Tortov - dati-mi cite doua optlml in .

rei lliitrimi, cu aocentul 'p,e prima. optlme aflecaret piitrimi - tilte

- Unuunu, d6idoi, tretrel, :pairupatru.

Ne-arn lnvlorat de-a blnelea, biitiHle au devenit mai dare ~i mai tari, fetele mai energice, ochii rnai veseli.

Am batut dinpa:lme asa citeva minute.

Ctnd, tn aceeasi ordlne, Torjov a ajuns .pl>nii la salsprezeclrnt ~i la treizecidolml, ell acelea~iaccentuari pe prima nota a fieciirei piitrimi a tadului, ne-a revenit toata energia.

Dar Arkadie Nikolaevici nu s-a marglnit la asta, El grabea treptat _tempo-ul metronomulul, Nu-I rnai ajungeam si rarntnearn tn urma, Asta 'ne tulbura. Am Ji vrut sa fim lln pas cu tempo ~i cu riimul. Am i.nceput sii tral!l5piriim, sa ne tnroslrn, batearn din palme, ne a,jutam cu plcloarele, cu trupul, ~u gura, cu oltaturl, dar convulsia reducea Iorja muschllor

obosl]l ai mtlnllor. Suiletul ne era vioi, chlar vesel. .

- Ei, v-a]l Insufletit, stnteti veseli? rtdea Tortov, Vede]] ce scamator sint eu. Stiu sii vii stdptnesc nu numai muschii, ci $i sentirnentnl ~i dispozitla I Pot, dupa bunul mea plac, ba sa vii aduc la culmea tnsufletirii, ptna vii trecprin zooe nsduseli I glurnea Arkadle Nikolaevlci.

Dar nu eu stnt scarnaborul, cl iempo-rlimul poseda 0 fOl'ta fiiciiloOare de minuni. EI v-a influentat dlspozltla Iauntrlca, a rezumat Arkadie Nikolaevicl,

- Eu socot ca ooncluzia [rasa din experienta se intemeiaza pe o tntelegere gre~ita l s-a Impotrivit Govorkov, Iertati-rna, va rog, -dar noi nu ne-am tosulletit acum battnd din palrne din pricina tempo-ritrnului, cl din prlcina rnlscarti repezi, -mii-notelegeti, vii rog, care ne-a oerut 0 energle inzecitii. Paznicul de noapbe, care din prlclna gerului bate pamtntul pe loc cu picioarele $i-.~i Ioveste palrnele de solduri, nu se incii:ze~te din priclna tempo-rltmului, ci, .9titi, vii rog, pur ~i simplu pentru ea sl-a mtenslflcat miscartle .

Arkadie Nikolaevici nu l-a oontrazis, ci .a propus 0 alta experlenta .. - Va dau un tact in 4/4, ~n care o singura doime e egala cu 2/4, . apol 0 slngura patrime d~ paueasi, in sfirsit, o slngura patrhne de nota; eeea ce fac tmpreuna 4/4, a·dica un tact Illllreg.

Batetl-ml-I din palme cu accentulpe prima doime. - "Dnu - dol, hm, patru",

- "Unu - dol; hrn, patru".

- "lJonu - doi, hm, patru",

Cu sunetul "hm" transmit pauza de 0 patrirne, Ultima piitrime se marcheaza rara grabs, rejinut.. .

Am batut din palme mult !imp ~i apoi am recunoscut ca s-a nascut 0 atmosfera destul de solernna l?i Iini$titii, pe care 0 simteam ~i tnauntrul nostru.

. Apoi Arkadie Nikolaevlci a repetat aceeasl experienta, dar cu lnlocu-

irea ultimei.patrlmi a notei tactului printr-o optima. lata tactul:

- Munea actorulul eu sine tnsu~1

513

- Unu-dol (doime), bm (pauza de 0 patrlrne), hm (0 optlme de pauza) ~i nota de Ij8.

Unu-doi, hrn, hrn, 118. "Unu-doi hm, hrn, 1/8".

Simti]i di. ultima nota pares tnttrzle ~i aproape intra tn tactul urmii'tor? Pardi. sperie cu tmpetuozitatea ei doimea calma, sollda, care urmeazf dupa ea ~i care tresare de -fi.ecar.e data, ca 0 doarnna nervoasa,

Nici chiar Govorkavn-a mai tagaduit ca de data aceasta atmosfera rnalestuoasa era tnloculta, dacanu chiar eu una nellnlstlta, atunci eu presimtirea ei. 0 simteam sl tnauntrul nostru. Apol doimea a fost tnloeuita cu doua patrimi, pe urma patrimile au fast tnlocuite cu optimi cu pauze, pe urrna eu ~aisprezecimi,· eeea ce pricinuia a disparltle cresctnda a ealmului ~i tnloculrea lui cu 0 stare de spirit nelinisttta, 'cu 0 permanents . tresarlre,

·Am .f5eat acelasl lucru' cu sineopele, care intenslllcau ~i mai mult nelinistea.

Pe urrna arnIegat citeva.batai de palme in felul duoletului, trioletului, cvartoletului. Ele creau 0 neliniste din ee tn ce mai mare. Aceleasl experienje au fostrepetate ln tempo-url rnai repesfsi, in sftr~iu, in oele .mai repezi tempo-uri. Se crea a atmosfera rnereu noua ~i ecourl corespunza'toare tnauntrul nostru.

Am varlat forta ~i calitatea aceentelor tn toate Ielurlla-s! dupa taate 'metodele :ba Ie Iaceam pline, dense; baseci, .sacadate ; ba usoare, bn

'grel(i" ba ta-ri,ha lncete, .

Aeeste varlatii creau ladifertta tempo-uri ~i rllmurl a atmosfera mereu 'schtrnbata : "andante maestuoso" sau "andante largo", . "allegrovivo", 11 allegretto" , "allegro vivace". .

N-o sa enumar toate experientels .faeute care UL urma urmelor ne-au facwt sa credem ca, cu ajutorul rttmului, se poate ajunge, dacanu-plna la neliniste ~i panica, atunct eel putin pina la reprezentarea lor emotionala, Dupa ee 'am :f8,euttoate aceste exercltii, Arkadle Nikolaevlei l-a G1pUS lui Govorkov :

- Sper d1 acurn n-at sa fie mai comparl cu paznicll de noapte care se 'tncalzesc tn timpul ger'ului ~i ai sa recunosti ca nu actlunea, ci chiar tempo-ritmul poate sa 'produca a influentd dire eta 9i nemiilociiii.

Govorkov a Uicut, dar tn schimb nol.Ioti am confirrnat 'inh'-un glas euvintele lui Arkadle Nikolaevict.

- Nu-rnt rarntne declt sa va Ieliclt pentru "desooperirea" mare ~i extrern de' insemnata, pentru adevarul cunoscut tuturor, dar mereu ultat de actor], e~ 0 ''justa masuta asllabelor; a cuvlntelor tn vorbire, II mlscarlt in actlune, ritmul lor precis are 0 mare importanta pentruad,evarata traire. NLitrebuie sa'uitatunsa 5a'phil ea tempo-ritmtU e un eu~it eu :doua toiiifuri. El poale Intr-o ega:1a masura sa dauneze. $i' sa ajute. Dad fempo-ritmul

514

e eel corect, atunci sentimentul ~i L'I'airea adevarata 56 creeaea firesc, de la sine. Daca insa tempo-ritmul nu e bun, atunci 0 data cu el Se naste sentlmentul Ials, pe cam nu-l po]! corecta fara. un tempo-ritm corespun-' zalor.

••.•. anul 19 .•

Asta.zi Arkadle Nikolaevici a nascocit un joe nou ell ternpo-ritmul,

- Ai facut servkiul militar? l-a tntrebat el pc neasteptate pe

Sustov,

- Da, I-a raspuns -acesta.

- $i al facut instructis rnilltara ?

- Fireste .

- 0 simtl in dumneala ?

_ Probabil,

- Invie in dumneata aceste senzatli, ._ E nevoie de oarecare pregatire.

, Arkadie Nlkolaevlci, sttnd pe scaun, a tnceput sa b&ta taetul cu plcioarele, imitlnd pasul milltar de mars. Puscin i-a urmat exemplul. ViUontov, Maloletkova sl tott elevii au 'inceput s&-l ajute, De [ur tmprejurul nostru

toate au tneeput 'Sa se zguduie ln tactul rnarsulul. .

Se parea ca un regiment tntreg trecea . prtn odaie, Pentru a mari iluzia, Arkadie Nikolaeviei a tnceput sa bata toba tn masa, Noi l-am ajutat, Parea di. e 0 orchestra tntrea'ga. B~taile precise, sed, cu picioarele ~i rniinile, te sileau sa·ti indrept! trupul ~i sa te sirntl tn tinuba mtlitara.

In Ielul acesta, Tortov sl-a atins tntr-o elipa .scopul ell ajutorul tem-

po-riimului.

Dupa 0 oarecare pauza; Arkadie Nlkolaevicl rnl-a spns :

- Aeum n-am 'Sa bat un mars, ci cu totul alta meiodie. Aseultati :

Tuc-tuc, tuc-tuc, tuctuctuc, tuc-tuc, tuc, tuc-tuc,

- Stlu, stlu I Am ghicit I a tnceput sa strige Viuntov, Asta e 1.(111 joe. Jocul e asa : unul hate o melodie, iar celalalt 0 ghiceste, Dacaal pierdirt, dai un gaj.

Am ghidt noi ceva, dar nu melodia pe care 0 batea Tortov, d numai tendinta ei generala : prima oara batuse un mars militar, ler a doua oara eeva solemn (am allab pe urrna ca Iusese corul pelerlnilor din Tannhauser). Dupa aceasta, Tortov 'a trecut la alta experlenta,

De data asta n-am putut sa preclzam (:e batea el, Era ceva mervos, tncurcat, avtntat. Sl, intr-adevar, Arkadie Nikolaevlci Imita mersul trenu-

lui expres. - , '. .

Alaturi de mine, Viunjov ti batea Malolelkovei.cev.'l. sentimental, apoi

i!eva furtunos. '

I- Ce bat eu? Uile:

515

Tra-ta ta, tnatata-ta-ta I - Grozav I 0 I Grozav I

= ~~~ Int~[eg. N~ inteleg nlmic, dragutii mel, Degeaba batett

ne ca eu stiu I Pe cuvlntuj meu I B t d . .

Tra-ta-tuu I UUe ~i gajull UUe, poftirn I a ragostea ~i gelozia I

• I'll uacest timp eu batearn rttmul starii suflet r .

. cind mavoi intoarce acasa r . esu pe care '0 VOl avea,

odaie, 'cum am sa rna s.pai· "" rm ~e~rezenta~ c_Iar cum am sa intru in

I. . 1"" mum, am sa-ml soot haina u u

ell' c pe divan ~i am sa Ir.a gind~ It. '. ' am sa ma

coioiul. ~i se uva culca l$n.ga mil[]e~ Li~i~~~P;d~;: I ritrn .. Pe urma. va veni

Ml se parea di eu redau prln rltm i i .'

Dar ceilaljl n-au inteles nimic P . ~ ern]XI, elegla mea domestics.

. u~cJn a spus' odihn u • u

senzatls de pJictisealii. Lui Veselovski i _ "'t" a ve~~lca. Sustov : se duce la [uptd. s a paru ca e melodra Malbrough

Nu Be poate 7n~ira tot ce am mal bUt b • • " .

~unti, cu vtnt, cu ,grin-dina, eu tunete i a .. u nOI. fli'rtu.na. pe .rnare, in

mviere ~i de alarms, ~i miidiiturHe rat:lo:ul~re. A:u fest ~1 clo.pote"le de soarece care roade $i durerea de ca . ,~l. m; ~l?ot care cu.rge, ~i un Bateau toti, din toate partne . par u p ~\~~ dll1tl,. :;'1 sufe'finta ~i extazul, ar d'i ;Ln'hrat in clasa ni.~te Qa~' e~ us.e. a au ~~ltele in bueati1.rie. Daca buni. I S ramt, me-ar II socotn ori betl, ori ne-

Unora dintre elevi Ii s-au umllar de etel' .'

tnceput sa-~i redea triUrile diri'ind . f e ~I palmele ~1 deaceea au s-a dovedit eel mai corned ~i J In ca .n~ et Ct~pelmae~tri. Ultimul procedeu dirijatul .'I fost incetatenit la ,~oi. curjna, 0 I au trecut la el, De atunci,

Trebuie sa recunoa~tem ca nlci unul ..

ciocanHurile. Era !impede di ex erien] . u n-a ?,hlclt C€ea .ce exprlrnau po.rilrrnu[ui dadll'se gres, p a noua a ItH Torjov In privinta tern-

- Ei, v-a]! convlns de putere d . fJ u

Intrebat Arkadie Nikolaevlc] cu o f~ : tL~ ~:nta a tempo-rltrnunn j -a

A tu• • < .Igura 'T!m~atoare

ceas a llltrebare ne-a dezorlent t d U ••

pregateam sa-i spunem cu totul alte·a cu. essvtrslre, deoarece noi ne

dumneavoasm-ii ternpo-ritm? Orlctt eva, . ~.Iu ~nume: "Ce-i eu laudatul

nimeni nu intelege nimlc", am ctocanlt ooi cu degetele, ·totu~j.

Mai delicat, mal pe ocollte i· .

care el ne-a raspuns : s . -arn exprimat l1edumerirea noastra, la

A~i ciocentt cu degetele pentru altil

dat aces! exercltln pentru eel . , nu. pentru voi ~n~iva? Nu am

Mie lmi trebuie inainte de t ~re asc~lt~u, el. pe~tru cei care ciocaneau r. ciO«a.rlituri tempo'ritmul sa" oa u C? tVOt~ stngun Sa Va insu~iti prin aceste ,'.

t u • va aJu a I sa va sUmul t· . I . .

Y'oa~ ra melllJ()rie emotionala r' . a 1 pnn e propna .

," :pu:v~ 'mainte· de toate pe yd, ~. l~enrt.UI. Influentali ·pe altH influentin-' .•.. ': . ,.. I lU~lva. n ceea ce-i prive~te pe ascultil.tori.,

516

ei capata 0 dlspozitle generala datorita unui ritm strain, ~i asta dntareste ceva in legatura cu influenta asupra altora,

Gum vedeti, astaz! nicl Govorkov chiar nu mai protcsteaza impotrlva iniluentei tempo-ritmulul asupra sentlmentului ...

Dar Govorkov a protestat :

....l. ~titi, va TOg, astaz! nu ne-a influentat iempo-ritmul, cl siiuailiie propuse, s-a irnpotrlvlt e1.

- ~i cine le-a provocab P

- Ternpo-rttmul l au strigat elevil in ciuda lui Govorkov,

..... anuI19 •• ./'

Arkadie Nikolaevici e lncpulzabil. Astazi ·a conceput un joe nou.

- Dlrljati-ml iute, fara sa va gtndi]l mult, tempo-ritmul dlatotului

p]na l,a primul semnal al pledrii trenulul la drum lung. ~

Am vazut in fata mea un coltisor al garii, casa de bilete, un rind lung de oameni, Ierestruica care era Jndi tnchisa, Apoi ea s-a deschis, A urrnat 0 lungs, pllctlsjtoara aproplere pas cu'pas de casa, obtlnerea blletului, aehrtarea IUri.

Mai departe, irnaginatia mi-a zugravit o. alta casa, cu bagaje Ingrarnadite pe tejghea, tot cu un rind lung de oameni, cu 0 lunga asteptare, .apropiere, ernitese de chitanja, plata ei. Apoi am avut de tndurat 0 alergatura pllctlsitoare cu bagajul de mtna. Printre picaturi, examinam, in gtnd, zlarele ~i revistele de la chloscurl. Pe urrna m-arn dus sa iau 0 gustare la bufet. Mi-am gasH. trenul, vagonul, locul, mi-am asezat Iucrurile, m-arn asezat ~i eu, mi-arn cercetat vecinii, am deschis ziarul, am tnceput sa citesc *i asa mal departe. Pentru ca tot nu se daduse sernnalul de plecare, a trebuit sa introduc 0 noua situatie prop usa: pierderea unui colet. Asta a impIicat anuntarea autoritatilor.

Torjov tacea mereu, asa ca a trebuit, tn imaglnatla mea, sa-mi cumpar iigari, sa trimit 0 telegrams, sa caut cunostinte in tren etc. Astf.el s-a creat 0 linie lunga, netntrerupta de teme posibile, pe eare le-arn tndeplinit calm *i fara graba, deoarece pina la plecarea trenului mai era tnca multa vreme.

- Acum repetatl-mi acelasi lueru, dar cu conditia sa nu fi venit la gara tnainte de primul semnal, ci abia la al dollea, a cerut Arkadie Nikolaevici. Acum nu mai aveti un sfert de oeas pina la plecarea trenului ca

adineauri, ci mult mal putin. __

Aveti de tndeplinit acela$i numar de treburi diferite, inevi ile'<'ltfuln

tea unei plecar! la drum lung, dar nu tntr-un sfert de ora, r II' I ')

cinci minute. Iar la casa, parca dinadinst, e 0 coada tunga. D lJa tempo-ritm al plecarii voastre.

517

Are de ce sa ne bata inima mal tare, mal ales mie, care sufar de "febra dHatoriei I"

Teate acestea, fireste, s-au rasfrint asupra ternpo-ulu] ~i asupra ritmului, care si-au plerdut rnasura anterioara ~i au fost inlocuite prin nervozitate ~i graba,

- 0 noua varianta I a vestit Tortov, dupa 0 scurts pauza. Ati ajuns la gaia, dar nu la al doilea, ci la al treilea semnal I

Ca sa ne 'intar1te *i rna] mult, el a imitat semnalul garil prlntr-o 10- yltura tn abajurul de tabla al lampll,

A trebuit s:a punem la punet toate treburile necesare la plecare, actlontnd rntr-un interval nu de cine! minute, ci de un minut, eft ne mai rarnasesa ptna la plecarea trenultti. Se cuvenea sa ne gtndim numai la strictul necesar, rndeparttnd lucrurile de mal putina importanta. Incepeam sa fim nelinistit], ne era greu sa starn pe loc. MliniJe nu erau destul de dibace ca sa' bata acel tempo-ritm care pulsa tnauntrul nostru.

, .Qind experienta a fast tncheiata, Arkadie Nikolaevici ne-a explicat ca sensul exerclttulut consta tn a demonstra ca nu poj] sa-ti amintestt *1 s,a simti tempo-rttmut fara sa-ti creezi viziuni corespunzatoare, fara sa-ti i'nchipui situatlile propuse *i farii. sa-i slm]! temels 9i actiunile, Ele stnt attt de tare lega te unele de altele, tnctt una da nastere alteia, adicii. situatiile prop use provoaca tempo-ritmut, iar tempo-riimut te sileste sa te gindesti la situatiila propuse corespunzatoare.

, -:- Da, a confirmat Sustov - arninllndn-s] de exercftiul facut - tntr-adevar, sirnteam nevoia sa rna gindesc, sa vad ce *1 cum se tntimplii la p1ecarea trenului tntr-o caUitorie lunga. Numai dupa aceea am avut re-

prezentarea temoo-rttmutui. ,

- 'Astfel, tempo-ritmul nu stlmuleaza numai memoria emotionals, de care ne-am convlnsctnd am facut exerclttile eu ciocanlturt la lectllle trecute, dar ajuta *i la InsuIletirea mernoriel vlzuale *i a uiziunilor ei. lata de ce nu e just sa se Inteleaga tempo-riimul numai tn sensul vitezei ~i al ritrnicitajli, a observat Arkadie Nikolaevici.

Noi n-avem nevole .de un tempo-rUm izolat, de sine statator, pentru no! in9ine, ci in legatura eu sltuajlile prop use, care creeaza starea de spirit in legaturii. cu esenta pe care iempo-riimui a cuprinde in el. Marsul militar, pasul de plimbare, corteglul funebru pot sa alba unul si acelasl tempo-rltm, dar' ce deosebire e tntre ele in ce prlveste continutul starilor sufletest] *1 al particularitii.1ilor caracteristlce lmperceptibile I

. Intr-un cuvtnt, tempo-rltmul nu are numai tnsu~iri exterioare" care influenteaz_ii direct asupra naturii noastre, dar ~i un continut care aHmen!eaza sentimentul. In feluI acesta, tempo-ritmu[ se pastreazii. tn memoiia' noastra ~i e util pE:ntru scoptll creator.

518

•.... anul 19 ..

_ La lectiile trecute v-am distrat eu cu jocuri. Astaz~ dist:ati-va .sin-

. Ie Acum v-ati obisnuit eu tempo-riimul ~i nu va mal temeti de

gun cu e . v v' \. el

el, De aceea, nimic nu va tmpiedica sa va Ju~a. 1 cu .

Duceti-va pe scena ~i Iaceti acolo ce dortti. . ale

Dar, sa larnurim dinainte cti ce yeti rnarca momentele puternice

accentelor ritmice... , I tnt lui corp

_ Cu mi .. carile miinilor, picloarelor, degetelor, a e In regtulull.t "

'" .. Ietei cu sune eel ere-

cu rasuciturlle capului, gttului,. salelor, .~u. m1n:lCa• ~ ei, I ltul.

lor silabelor cuvintelor - tnsirau elevii Intrei upm u-se unu p: a t

' _ Da. Toate acestea stnt actlunl capabile sa ~archeze ~nce emp~, ritm ne-a mcuvlintat Arkadie Nikolaevici. Noi umblam, alerga~, mergetn

'.. U bi f cern tot felul de lucruri tntr-un tempo-ri m. sau

pe bicicleta, vor im, ~ , . U d llnl r1' 9: tacuti stau culcati, se altul, Dar ctnd oamenu nu se ml~ca: 9~ tnl9u l; 1 '. r" v ritm P ne odihnesc, a 9treapUi , nu fae nirnic, ei ramtn fara tempo ~l ara 1

lscodea Arkadie Nikolaevici. 1 .,

- Nu i atunci existii. tempo sl rltm, au recunoscut ~. eV:l .• u

..:... Nu'mllai ca atunci nu poate Ii vazut dinalara, cl simtit maunt:u,

am adaugat eu. ' .. N' • di Isam

' _ E adevaratva consimtit Arkadie Nikolaevlci. . 01 gm 1m, v . .'

suferim tnauntrul nostru, tot tntr-un anum it tempo-nto:, ~eoar:ce ~lata

t U rnanifesta in fiece moment $i acolo unde e vra/a, e ~~ aoiiune,

noas ra se , ' . t 0 iar unde e tempo

unde e aciiune, e ~i miscare, unde e miscare, e §t emp , ,

e Iji riim, r it d . are?

Dar emiterea si absorbjia de raze stnt oare ipsi e .e mise lt

Daca nu stnt llpsite, atunci tnsearnna ca omul pnv:~te, tran~ml e, e ce e comunica cu altul, 11 convinge, tot tntr-un an~mlt tempo-!rirr:;' . p r Id~sea se spune ca gtndurile ~i imaglnatia .zb?ara. Inseamna ca *1

ele au mi care si prin urmare, ~i ele au tempo ~l riim. .

~ 't'd v bate Se framinta siabeste sentlmentul

Fi]] aten]t cum rept eaza, " '. t d nea as-

tnauntrul nostru. In aceasta miscare nevazuta a lui ~tn e a~en:e

tot Ielul de durate de viteze 91, prin urmare, III tempo ~l = .

cunse t t u. tempo riimul ei

Fiecare pasiune orneneasca, fiecare s are, ralre are . - I' .

Fiecare imagine eu caracter interior sau exterior are tempo-rt!mu e\ I Fiecare fapt flecare eveniment decurge neaparat tot tn !em~o-~t mu Vt I ~ De pilda lansarea unui manifest despre razbo! ~l des: ~~:e~~~~~: o~duu~~re solem~a~ primirea unei delegatii cer 9i ele tempo :;;1

rUm., t • eaiitate

Daca rnsa acestea nu coreapund cu ceea ce. se.; pe re~e ~n. r u e~

at~nci vor pricinui a impresie co~ica .• A-"Ia, de pllda, inchlpUltl-va a p

reche imperiala alergtnd In trap sa se mcoroneze. " '

g19

,.c

Tntr-un cuvint, 1n fiecare clipa . ,

nostru ~i tn afara de nol t a. existenjel noastre traieste tnauntrul

A . . un empo-ritm sau altul

. cum vede]l hmpede cu- ce sa-l 'f t " u

kadie Nikolaevici. Sa mal convenim ~a~1 es atl p~ scena, a incheiat Ar-

coincldenie rlimice. ea cum ve/t maroa momeniele de

~titi ca In muzlca rnelodia f u_

note de diferite durate ~i nuant:e E~r~eaza ~In tactu_ri, . lar tacturile din

veste tempo-ul el e invizibil 'u e r~ns~lt tocmai riimul. In ceo prl, dlca cu bagheta de catre dl .'. se masoara chlar de muzicantl sause in. IrlJor.

Tot asa ~i la noi, artlstll de te t .. ..

comp~nente mari ~i mid de diferite ad~~~tc/l.um:e s~ ~reeaza din rnlscar!

meaza din litere, silabe sl cuvinte scurte, e ~I_ masun, iar v?rbirea se for-

Ele puncteaza rltmul. ' lungi, accentuate ?I neaccentuate.

Tndeplinim actiunea~' t'

cuts de un Iel de "metron~~~s ~~ te~tul rolul.ui dupa masuratoarea fa-

nostru. nos ru propriu, ascuns pares tnauntrul

. Silabele accentuate sl mlscarlle subli . . u·

stient sau subconstlent linia c ti u inlate de nOI creeaza deci con-

culul launtric.· on tnua a momentelor de colncidenta cu cal-

. Daca actorul va simtl intuitiv ..

scena, atunei tempo-ritrnul euvenit ~I J~st ceea ce vorbeste ~i face pe

va :_epartiza pasajele puternice i v~ ~parea de l~ .~in: dlnauntrul lui ~i Daca insa asta nu se va tnttmpl ~ St a e. ale vorblrli ~l ale colncldentel. cut d:dt de a provoca tempo-rit;'u a unci nu ne ~au ra~l~e altceva de fade obicei, de la exterior spre jnteri~ p~ ca:e tehmca, adlca de a porni, ca ritm de care aveti nevoie Acu ti :. u en ru asta, sa mlnuifi acel tempointerioare, fara nascociriie im~ i~ Itt. ~a :stua ~u se.poate face fara viziuni

laolalta stirnuleaza in mod g atle~ fara situajiila prop use, care toate

d tU corespunzator sentimentel S U ••• u

o a apractic aceasta legatu u t . . e. a venfIcam inca

Sa tncepeni cu examin:r:: t~ emp~-n~m~lui cu sentimentul.

cem fa siudierea iempo-rltmulul ::'°b~r~~mulU! acuunu ~i pe urmd sa ire-

I PI tnt ...

van atonovici a dat drumul f t 1

Arkadie Nikolaevici a luat utI· oar e ncet metronomului mare, iar

derntna, sl a pus e el c n ca a °ug cartonat, de scoala, care era la in-

tie de. chibrlturi, :n pr~ss~_~:p~e;a:t~' ~ife~i:teu.olbiede: 0 scrumiera, 0 cutronomului mare Tortov '1 t:- n a ai e solemne, tncete, ale me-

U .,! -a ceru lUI Puscln sU' b'

masura de 4/4, dupa tacturl u idi b; . a ia 0 iectele alese sl, tn

parts celor prezen]l Pu cln ' sa n Ice, 0 iectele de pe tavii~i sa Ie tmde fel. A trebuit sa fie i~strui~-a i dsoav:ddf a Ji lipsit de ritm ~i n-a izbutH tatoare, Acestei munci s-au rna; alfi e ac~ cu. el 0 ~erie de exerci,ii' ajustat exercitiile: Am fost u' u turat ~~ altl elevl. lata in ce au· conmetronomului cu 0 Singu:u ~I .sa umplem mtervalele lungi dintre b5UHle

a ml~care sau actiune oarecare.

520

. _ In muzica, 0 nota tntreaga urnple in felul acesta 0 tntreaga rnasura, a .explicat Arkadie Nikolaevici.

Cum sa motivam aceasUi lncetineaUi ~i saracie a actiunii?

Eu le-am motivat printr-o mare concentrare a aten\iei, privind un

punct tndepartat, neclar. Mi l-am fixat pe peretele din fund al parterului. o larnpa dintr-un colt al scene! rna tmpiedica sa-l privesc. Ca sa-mi ieresc ochii de lumina, a trebuit sa-mi pun palma pe ttrnpla. Asta a fost singura actiune pe care mi-am tngaduit-o in primul tact. Pe urrna, cu Hecare tact urmlitor, rna adaptam tntr-un fel nou fata de aceea~i tema. Asta mi-adat pretextul sa schirnb pozttla mtinilor, a taliel ~i a picioarelor, 'silit cum eram sa-mi tnclin trupul tnalnte si inapoi, ca sa pot cerceta mai in voie punctul departat. Toate aceste mi!l:ciiri rna ajutau sa umplu tactu-

rile noi.

Pe urrna, 0 data eu metronomul mare, s-a dat drumul ~i unuia mic.

Batea la tnceput douii, apol patru, opt, ~aisprezece mi~diri in tact, tn Ielul doimilor, patrimilor, optimilor, ~aisprezecimilor in muzica.

De data asta a trebuit sa umplem tacturi1e ba cu doua mlscari, ba

eu patru, cu opt sau cu ~as'esprezece.

Justificam aceste actiuni ritmice cu cautarile tncete sau grabite ale

unei notiie Importante, pierdllte prin ·buzunare. Mi-am tnchipuit, adopUnd tempo-ritmul mi~carnor mal rapid, ea indepartez un roi de albine care

zbura in- jurul meu.

Incetul cu tncetul am inceput sa ne obi~nuim cu tempo-ritmul, apei

am tnceput sa ne jueam cu el. Ctnd mi~carea coinddea cu mettonomul, era placut ~i credeai tn tot ce se, facea pe scena.

Dar de tndata ce asia nu se mai inttmpla si calculul ritmic, matema-

tlca lnlrau in drepturiie lor, incruntam sprincenele ~i nu ne mai ardea de

: .•.• anut 19 .. Astazi Arkadie Nikolaevici. a revenit la exercitiul cu tava. Dar ~i de data aceasta pu~cin n-a izbutit nimic ~i de aeeea ml s-a dat rnie sa fae

exercitlul- .

DatoriHi tncetinelil tempo.ului marcat de metronomul mare in cadrul

unei singure masuri cu 0 nota intreaga, care cerea numai 0 s,ingllra rniscare, a trebuit sa-m! extind actiunea p·e tot tntervalul de timp dintre batal. Prin asta, Ilreste, s-a creat 0 dispozifie armonioasa, solemna, de care am iost cuprins ~i care mi-a cerut 0 rnlscare corespunzatoare.

Mi s-a nazarit di sint pre~edintele uneiorganizatii sportive care tm-

parte premii sau distinctii.

Dupa tneheierea ceremoniei, mi s-a eerut la tnceput ~ ies din odaie,

apoi sa rna More ?i sa iau inapoi premiile ~f distinctiile in aoela~i tempo-

ritm solemn ~i sa ies din nou.

joaca.

521

Am tndepllnlt ce mi se ceruse, fara sa rna gindesc la rnotivarea nail terne. Chiar actiunea tntr-o atmosfera solernna creata de tempo-rltm mi-a

sugerat situatla propusa, .

. M-am sirnfit ca un [udecator care degradeaza pe nedrept niste militan. In mine s-a ivit singur, instinctiv, un sentiment rau fata de oblect,

Cind am fost pus sarepet acelasi exercltlu de tmpartlre a obiectelor intr-~n alt tempo-ritm, cu patru patrlrnl in tact, m-am sirntlt un lacheu car: Imp~rte vrespect~o~ cupele cu sarnpanie, tntr-un cadru festiv. Aceeast actl~ne facufa .la optimi rn-a transformat intr-un biet chelner dintr-o garii in timpul unei scurte oprlri a ·trenului. Ma grabeam neoboslt sa tntind tuturor celor prezenjl farfurlile cu rntncare. .

. - Acum tncearca, la un tact depatru patrimi, . sa tnloculestl a doua

sr a patra dintre ele cu optimi, rnl-a cerut Arkadie Nikolaevlci, ..

~o~ta. sol.:mnitatea a disparut. Optimile, care pares schlopatau prlntre patrlml, rm-au creat 0 stare suileteasca de neslguranta, de zapaeeala d~ ~trngacie. Din aceasta cauzf m-am 'sirntlt ca Epihod din Lioada de vi~ ~mt cu cele "douazeci *i doua de nenorociri" ale lui. Ctnd tnsa optimile au fost Inlocuite de saisprezeclmi, atunci starea sufleteasca de neslguranta s-a adlncit ~i mal mult.

Parca toate tml scapau din milia. Vesela tml cadea ~i eu trebuia sa o prind mereu X.

"N-oi fi cumva beat?" rni-a trecut prin cap. .

. P: urrna ~m fos_t pus saIac exercitli. analoage easlncopele. Ele legau ~l mal puternic nellnistea, nervozitatea, neslguranja, sovalellle, Aceasta stare ~e spirlt mi-a sugerat 0 noua nascocire, una din cele mal prostestl, c~r: ~a motiveze actiunea, pe care totusi am crezut-o, ~i anume : mi s-a nazantca sampania e otdivita. Asta a. dat actiunilor mete un Ielde nesiguranta, Veselovski a facut aceleasi exercttl! mal bine dectt mine. EI le-a dat. ~uante subtile de "largo lento", iar pe urrna de "staccato", cum le-a

deflnit Arkadie Nikolaevici. .. ..

Dansatorul nost;'~ a avut un mare s).icces~ .

. Trebu~e ~~ recunosc ca lectia de astazi m-a convins de Iaptul ca tempor~tmul aciiunii poate nil numal sii sugereze iniuiti», direct, nemiilocit, sen~lme~te. corespunzdioare 9i sa stlmuleze triiiri, dar §l·sa aj!tte fa crearea

~~m~ ,

Ac:ast~ i~f1u~ta asupra mernoriel emotlonals ~i asupra 'imaginatiei se mamfesta !II mal puternic tn actiunlla ritmice intovaraslte de muzica E adevarat ca In aceste momente nu ne tntilnim numai cu temporitr~lUl, ca tn bataile metronornului, dar ~i cu sunetul, cu arrnonla, cu me-

lodla, care tntotdeauna ne emotioneaza puternic. . .

Arkadie NikoIaevici- I-a rugal pe Ivan Platonovici sa ne dnte ceva la pian ~i ne-am propus sa actionam intovara~iti de muzica. Trebuia sa; r~-

522

dam prin mtscari, tn tempo-rUmul corespunzator, starea pe ca:e ~ zugra. yea muzlca ~I 0 sugera lmaginajiei noastre. 'A fost 0 experienta foarte

interesanta, care i-a captivat pe elevi. .'

Ce placut e sa actionezt pe muzica, intr-un tempo-ntm precis l

E1 creeaza starea sufleteasca, influenteaaa ~ntimente.

Fiecare din noi tntelege tempo-ritmul ~i muzica in felul lui, dlierlt, deseori opus unul altula ~i sentimentului pe care .vola sa:! exprin:e tn sunete Ivan Platonovici, 'care ctnta, Dar pentru nOI, Ielul III care tntelegea

rnuzica era convingiitor. .

Ba ml se parea, potrivit ritmurilor nellnistite, clnt~te ~e acompa~la-

ment, di cineva galopeaza. E un cerkez! Sint in munti I ~mt luat pnzonier! M-am repezit peste mobilele ~i scaunele pe care Ie I~am dre~t sttnclsi m-am ascuns tndaratul lor', socolind ea acolo nu va patrunde ca-

laretul. v

In acest timp, melodla a devenit dellcata, sentimentala, ~i ml-a su-

gerat ritmuri si actiuni noi. . . .,

E ea lubita mea I Alearga spre mine, la tnttlmre I Ce rusme rru s-a

Iacut 'de 'ta~itatea mea I Ce bucuros si mlscat eram de graba'. avtnt~ta a iubitei mele I Avtntul acesta exprlma dragostea ei. Dar atunci muzlcav a' devenit din nou sintstra. In imaginatia f?i tn inima mea toate s-au rasturnat dlntr-o data, s-au umbrit. Tempo-tiimul tntovara~it de muzica a [u- . cat -un rol mare In aceste schlmbarl.

A fost vildit cil el poate so. sugereze nu numai imagini, ci §i SCe'n(e-

tnireg! I

• .... anul 19.:

Astazi Arkadie Nikolaevici i-a chemat pe toti elevli pe scens, a poruncit sa se dea drumul la trei metronomuri, iiecare tn alt tempo ~! ne-a cerut sa actlonarn pe scena din proprie initiativa. .,. ..

Toti s-au tmparttt tn grupe, si-au fixat temele,sltuatlll;e pr~puse ~;: au tnceput sa actioneze : unii pe note tntregi, altii pe patrimi, a treia grupa'

pe optimi *i asa mal departe, 0

Pe Veliaminova 0 derutau tempo-rltmurlle straine, at fi vrut sa se

stabileasca 0 singura iuteala sl masura pentru toata ·lumea. . . .

_ De ee ai nevoie de aceasta militarie ? nu Intelege.a Arkadle NI-

kolaevici. In viata, ca ~i pe scena, fiecare t~i are tempo-riimul sau, ~uI_TIai' din tnttmplare se poate ca toata lumea sa aiba ~c:la~~ ritm. In~hlpUle~-. te-ti ca te gase*ii tntr-o cabina de actor, tn pauza, mamteo ~~ ulttm.ul ac~. al spectacolului. Primu1 grup, care actione~za 0 convfo!m bat:llot p~tmulu]j metronom, si-a isprjivit rolul *i se demachtaza fara graba, ca sa ple~eaeasa. Al doilea grup tnsa; .care vaactiona conform altu! metronom m?c,. mai iute, se schimba *i se machiaza pentru ultimul act. Dumneata, Vella-·

minova, te gase~ti In acest grup ~i trebuie, tn zece minute, sa te pleptenl ~i sa fmbraci 0 toaleta Iastuoasa de bal.

Frumoasa noastrs s-a inconjurat de scaune ~i s-a apueat cutnsuflatire sa faca ceea ee-l place ei de obicei, adica sa se lnfrumuseteze, uitlnd ·de celelalte tempo-ritmuri.

Deodata, ,Arkadie Nikolaevici a pus al treilea metronom sa bata In eel mai rapid tempo sl, rmpreuna eu Ivan Platonovici, au tnceput sa aciioneze tntr-un ritrn turbat ~i tncurcat, Se justificau prin faptul ca trebuiau sa se 1mbrace foarte repede, deoarece aetul urrnator incepea cu scena lor. Mai spuneau ~i di unele piese ale costumelor lor erau tmpra~tlate prin toata lncaperea ~i trebuiau Sa Ie caute prlntre alte multe haine aruncata 'In dezordine.

Noul tempo-ritm, care contrasta foarte mult cu prlmele doua, a complicat, a tmpestrltat ~i a produs agitatie pe scena. Totusi, cu teats discordanja ritmurilor, Veliaminova a continuat sa se pieptene, fara sa dea nicl o atenjie celor ce se petreceau in jurul el,

- De ce de data asta nu te deranja nimic? a tntrebat-o Arkadie Nikolaevici dupa ce s-a sflr~it exerclttul,

- Nu stlu cum sa spun L .. a raspuns frumoasa noastra, N-av!!am tlrnp I

- Asta e 1 a prins-o Torjov, Inainte dumneata executa! ritmul de <Iragul rltmului, iar acum al actionat In ritm rodnic ~i conform unui seep ~i de aceea "n-ai avut timp" sa te lasl absorbfta de ceea ce faceau altli, , . In, prlvinta rltmulut colectiv, general, Arkadie Nikolaevici a spus, in continuare:

- Ctnd mai multi oameni traiesc ~I actioneaza pe scena ii1tr-un slngur rltrn, ca soldajll tn fIanc, ca dansatorii din corpul de bald in "ansambluri", ·se creeaza un tempo-rUm conventional. Forja lui sta tntr-un sentiment al colectivitaji], lntr-o deprindere comuns, mecanica.

Daca n-arn socotl cazurlle rare, In care 0 multims tntreagaa cuprlnsa de 0 singura tendinta comuns, un astfel de tempo-ritm, unul singur pentru toti, ar fj inaplicabil in arta noastra realists, care are nevoie de toate nuantele vieti! adevarats,

Noi ne temem de conventionalism J Ne trage spre reprezentare ~i meste~ug J Ne Ioloslm de tempo-ritm, dar nu de unul singur pentru toti particlpanp], Amestecam cele mai variate viteze ~i masurl, care in totalitatea for creeasa tempo-ritmul ce stralucests de taate nuantele vietH reale, vii, autentice. Asemenea totalizari de diferite ritmuri sint necesare, 'de pilda, pentru creaflea scenelor de rna sa.

Eu exemplific in modul urmiitor deosebirea dintre tratarea generala, €Iementara a ritmului ~i 0 tratare mai amanuntita:

524

t 'I erale : iarba "i frunzele in

C ... '~i coloreaza pozele cu onun e gen , ; 'I

opui ~. . . r tn cafeniu, psmtntul in negru ~I cerul m a-

verde, trunchiurile co~acllo. conventional. Adevaratii pictorl, tnsa, compun

bastru. Asta e el~men ar ~~ t I de care au nevoie. Amesteca albastru singuri din culorile de. baza .nu~n e e de verde' rosu cu albastru pen-

cu g~lbe? pentru .a dob~~~e c~~~r~~ea;:a~~~ departe. In felul acesta obtin pe

tru dlierlte nuante ella '1' d toate tonurile ~i nuanjele.:

ptnzele tablourilor lor game d~t cUlon ~um procedeaza pictorii cu culorile

Noi procedarn cu iempo-ri mu asa . t XI

I it le si masurlle cele mal varia e .

~i unim tn~re e. e VI e:e. e .,. _ licat mal departe ca diferitele riimuri ~i

Arkadie Nikolaevici. ne a exp . I mal multi lnterpretl in una

tempo-uri se i~tiInesc .slmultan ~~c:l~mia~main unul ~i acelasi tlmp.

~i aceeasi scena, dar ~I lahut~u: .~ 's~e puternice ctnd omul sau eroul

I mentul unei 0 ann prect , '.....

n mo . +.. i tndoieli e potrlvit ~I chlar nece-

piesei n-are nici un fel d: contrtadlc11l ~t Dar c~lnd tn sufletu11ui Hamlet

tv • it d smgur empo-n m .

sar sa fie s apirn . e un . .. de unirea sirnultana a cttorva rit-

se lupta hotartrea cu tndolala: e ~evo;~va tempo-ritmurl diferite provoaca muri diferite. In aceste cazun, cel e c. ntrarii Asta ascute tralrea, inlupta interioara a elementelor ce or mal:o t.· t 1

. . t . t . ra stimuleaza sen Imen u .

tensifica activita ea In erioa , .. fxat doua tempo-rltmur!

Am vrut sa controle z acest lucru ~I nu-am I

. di t . v lent

dllerite : unul Ioarte rapid, celalalt, irnpo n~a, .

Cum ~i au oe sa motivez 0 asemenea umre? .

u t usnlca care rni-a trecut pnn cap.

lata nascocirea. na: r t u_ bucium fara rost prin odaie sl, fiira sa-mi

Sint un Iarrnaclst eat, m~ z v cu doctorie Nascocirea asta nil-a dat dau nici eu se~ma, scutur 0 sbclu.ta a te tate tempo-ritmuri. Neslguranta poslbllltatea sa recurg lat.cele tmal neit~Jt tncet iar scuturarea stlclutei I'

mersului unui betiv mo Iva empo-r ,

cerea un tempo-ri~m lute ~i :ncurcat. Ca sa lnoetinesc sl mal mult rlt-

La incer.ut ~11~amt s7rn~eUti~ ~~s'simtit ca ceea ce faeeam continea

mul, a trebuit sa In ensi IC './

adevar, ~i .ml-a placut, .' Ilnilor pentru scuturarea dodoriei

P W am compus 0 rmscare a rm .

e urma u., .., id am vrut sa fac mlscarile cele mal

in sUclu{a. Ca sa-i JushI~c ntmul trllJP, "corespunda bin€ starl! repre-

lipsite de sens, eele mal tncurca e, care sa

zentate, t d U este rltmurl opuse unul altuia, s-au unit

In Ielul acesta, am.n o~ ac 'nterpretar'ea unui betlv rna arnuza, iar

~i s-au tmhinat de la ~me. urn I. .

ecourile din sala rna at1tau.. u v tnbr-un singur om nicl mal

Exercitiul urmator urebma sa uneasca .. t d U brei me-

01U1t, nici mai puiin de ~rei. te~po-uri din cele mal vana e, upa

tronomUifi cu tJrei ritmun dlfente. u'. •

Pentru motivarea lor, am gasit naSCOCI,rea asta. ..' .. _.

525

Siont actor, ma pregatese de spectacol, repet versurile ~i Ie rostesc incet, cu pauze, tn Iempo-ul prirnului metronom. Dar tn acelasl tlmp, din pricjna emotlel ma folesc prln cabina tn ternpo-ul celui de al doilea metronom ~i tot in acelasl timp rna tmbrac in graba, imi tnnod cravata hi. ternpo-ul cel mai repede al celui de al treilea metronom.

Penbru crganizarea dlferitelor tempo-ritmurj ~i actluni am procedat ca ~i Inainte, adica am unit la tnceput doua actiunl ~i tempo-ritmuri : tmbracarea ~i umbletuL Dupa ce m-arn oblsnuit cu ele ~i .arn ajuns .pina Ia 0 deprjndere rnecanica, am introdus ajreia ·actiune tn ternpo-ritmul nou: rostirea versurilor.

Exercitiul urmator s-a dovedit a '~i ~i mai greu.

- Sii spunem cii [oci rolul Esmeraldei, care e dusa la executie, ii explica Arkadie Nikolaevici Ve_liaminoveL Procesiunea se rnlsca tncet sub sunetele sinislpe ale biitiiilor de tobe, Iar lnirna condamnatei la moarte bate ~i se zbate eu furie, slrntlnd ca-~i traie~te ultirnele clipe. In acelasi timp, nefericita se Iroaga \Sa nu fie ucisa, lntr-un tempo-ritm nou, eel de al breilea lar mtinile ei apasa lncet locul unde se ana ini·ma tntr-alt tempo-rltrn, c;l de al patrulea.

Veliarninova sl-a prins capul tn milnl la auzul acestel teme grele, Arkadie Nlkolaevici s-a sperlat ~i s-a gra'bit s-o llnlsteasca.

- Va vent vremea cind tn asemenea rnomente nu-t! vel lua capul tn rniinl, ei ritmul, ea pe un colac de salvare, DeocamdaHi sa' luam alte teme mal usoare,

.••.• anul 19 ...

Asta·zi Arkadie Nikolaeviei ne-a pus sa repetam in ritm~i tempo toate ~ exerctjlfte fa..::ute la ultima lectle, dar Ura contrthutla metronomului, ea tnainte, ei, cum soar spune, singuri, cu .metronornul" nostru proprlu sau, mai bine zis, ·facind un calcul Interior, tngtnd.

Fiecare a trebuit sa-s] aleaga dupa dorinta lui 0 viteza sau alta, 0 masura sa u alta, sa le pastreze tn el ~l .sii actioneze potrivit lor, asa ca momentele puternica ale mlscarl] sa coincid:a eu bataile metronornulul

tnchlpult. >

Se [Ia~tea tntrenarea : pe ce linie trebuie sa mergi tn cautarea mornentelor puternioa ale ritmului : pe cea Jnterioara sau pe cea exterioara P Pe linia viziunilor ~i a sitnajlllorpropuss lneh'ipuite, pe Hnia comunidilrii; emiterii de raze sau pe altele? Cum lOa prinzi ~i sa fixezi momentele aceent1.(ate? E greusa leprtnzi tntr-o actiune interioalfil, fiiJra nici un lei de . actiune exterioara, fizicii. Am inceput sii-mi urmaresc gtndul, dorintele ~i nalluintele, dar n-am putut Sa tnteleg 'I1imie.. >

Pe urmil am prins sil-mi ascult batiiil'e inimii ~i ale pulsului. .Dar nid asta nu ·indica nimic. Unde se gase~te tn. mine "meuronOl~ul meu inchipuil"

:lIi tn ce loc al OIrga,nismului rneu brebule sa se petreaca procesul .de pulsatli

al tempo-riimului? .

Ba mi se !parea ca asta se face undeva in cap, ba tn degetele mtlnllor.

Temj.ndu-ma eli. stnt vazut cum Ie mise, am frecut rniscarea in degetele ·picioarelor. Dar a atras !?i ea atentia ~i am incetat sa Ie misc. Atunci miscareas-a transmls singura unui muschl de la radacina limbii. Dar asta rna

1mpiedica'sa vorbesc, .

Asttel, muttndu-l dintr-un 10c tntr-altul, iempo-rifmul'traila tnauntrul meu sl se -maufestaprin felurttemijloace fizice. I-am povestit acest lucru lui Arkadie Nlkolaevici. El s-a Incruntat, a dat din urnerl, ~i a zis :

_ Indemnurile flzlce stnt mal user de perceput si de sirnjit, de aceea recurgem la ele eu atlta placere. Clnd intuitia motaie ~i tre>buie trezita, se cuvine sa dam cadenta tempo-ritmului printr-un rnljloc fizie oarecare. Dad sjm]! caasta te ajutii, potl 's-o accepti numai in unele rnomente, pentru ·stimularea sl sustlnerea rit-mului nestatornic, Trebuie sa ne tmpadim cu asta scrisnlnd din dinti, dar n-o putern accepta ea pe 0 metoda permanents, legaili.

De aceea, ella vreme bate tempo-ritmul, grabiti-va sa-l motlvati eu

nascocirlle lmaginatiel ~i cu sltuatiile propuse,

Ele trebuie sa ,sus-tIna in voi vlteza si masura justa, mi piciorul sau mlna.C~n.d 0 savi lSe para ca iempo-riimul Iauntric i?Ovaie, ajutati-vadinafara, ~izic, daca e nevole, Dar nu tngaduiU asta decit pentru 0 clips.

Cu timpul, clnd simjul vostru al tempo-ului si riimului se va tntarl, yeti renunja voi singurl la metoda aceasta grosolana ~i 0 yeti tnlocui cu un

calcul maisubtil in gtnd .. , .

Ceea ce a spus Arkadie Nikolaevlci e extrem de tnsernnat. Aveam nevole sa inteleg sensul metodei pin a 1a cap at, prin propriiIe me1e slmturl, Arkadie Nikolaevicl rni-a inteles rugarnintea ~i mi-a propussa tndeplinesc urrnatoarea tema :

. 'Mi-a cerut ea,avlnd un tempo-rum interior Ioarte rapid, tncurcat ~i nelinlstit, sa pall' exterior absolut calm si ehiar lenes. .

Mi-am Ilxat tnainte de orlce iuteala ~i masura exterioara, ctt !?i pe cea interioara, L'1i le-arn tntarit eu tncordarea invizibila ba a degefelor mtiniIor, ba a degeteior ·pieioarelor.

Puntnd la punct tn Ielul aeesta luteala si masura, m-arn gtrabil sa Ie tntaresc ~i sa 'le justLHc cu nascocirea lrnaglnajiel, eu situatiile propuse ~i mi-am.pus aceasta tntre.bare : tn -ce situatii soar cere inauntrul meu eel mai . rapid Iji mai emotionant tempo-rUm?

Dupa lungi eautari, am hotartt ca asta s-alr . putea tnUmpla ?UP~ siivir-~irea unei crime tIIJgJrozitoare, care air cadea pe nea~teptate, ca 0 plaura peste s1lJfletul meu. Mi s-a nazlkit tabloul ueiderii Ma!oletkovei, la eare a~ ajunge din gelozie. Trupul ei netnsufletit era cu1cat pe jos, fata ei parea de

527

ceara, pe rochia de culoare deschisa se vedea 0 pata mare, rosie, Aceste reprezentarl rn-au emotionat ~i mis-a parut ea ritmul interior e justificat, fixat de nascocire ·:;;i de sltuajllle propose.

Trecind la iemoo-ritmul exterior, lmistit, lenes, l-am nitat dinainte prin tncordarile degetelor mtinllccsi pe urma m-amgrabit sa motivez ~i sa stabilesc tempo-ritmul gasit prin aceasta noua nascocire a lmaginatlei. Pentru asta, rnl-am pus tntrebarea : ce as face acum, [a lectie, prinbre tovarasil elevi, Jata 1n fata cu Arkadie Nikolaevki ~i Ivan Platonovlci, daca tngrozltoarea mea nascocire air exista in realitate P Ar trebul sa rna prefac nu numai calm, dar chlar nepasator, lenes, N-am <gasit dintr-o data acomodarlle pe care le cautam ~i n-arn stlut cum sa actiones. Am sirntit nevola de a ocoli privirile straines! de a-mi ascunde ochii. Datorlta acestei terne, tempo-titmurile s-au interislficat. Gu cit voiam Sa par mal calm, cu am rna ernotioClam mai t·alre. Oreztnd tn aceasta nascoclre, am sirntit cii am ce sa ascund si, tnoeptnd sa ascund; am tnceput Sa rna nelinistesc :;;i mai' mult.

Pe urrna, am tnceput Sa rna :gt.ndesc la toate situatlile propuse. Gum am Sa vorbesc cu tovarast! :;;i cu Alrkadie Nikolaevici dupa lectie? ~tiu ei oare oeva despre cele tnttmplate ? Ce sa Ie rasp"nd ? Incotro sa privesc dnd vor tncepe sa-m! puna tntrebar! despre nenoroclrea peteecuta P Iar dupa lectle, tncotro sa rna due? Acolo? Ca sa-mt 'Vad victim a in slorlu ?

Cu ott examinam rnat rnult sltuatla creata d:upa catastrola, cu aut ana emojionam mal tare, cu aut ana tradarn mai mult ~i cu atit rna iJrelfaceam mal cu glrija a ~i nepasator.

A~a ca amindoua rltmurlle se oreau de la sine: eel interior - rapid ~i eel exterior - fortat, tncet. In aeeasta unire a doua extreme am simtit adevarul, ~i el m-a ernotlonat ~i mai tare.

Acum, ctnd ga.sisem linia sltuajlilor prop use motivate, a actlunll principale sl a subtextului, nu rna rnai gindeam la calcul, la ternpo-ritrn, cl tralem firesc 1n ternpo-ritmul stabilit. Asta S-a conflrmat prin faptul di Arkadie Nikolaevici a· sim.tit ceea ce se petrecea tnauntrul rneu, cu toate eli nu-ml arstam ~timentele, cl, din1potori,~a, le ascundeam.

Torjov a 19'teles ca nu-rnl aratarn oohil anume ca sa nu rna tr1i<.!iez, di tot tirnpul, pe .neskntlte, sub dilferite pretexte trnt lunecam privirea de la un obiect la altul, interesindu-ma palrc1i de .ele :;;i privind:u-le staruitor.

- Tocrnai prin aeest calm agitat al dumHale ti-ai tradat cel mai mutt starea ~i tulburarea interioara, a $pUS el. Nici nu-ti dlideai seama ca, ~mpotriva vointei dumitale, mi:;;cai ochii, rasuceai capul *i g1tuI, .In tempo-lfitmul emotiei interioare. Ctnd seoteai 'batista, dndi te ridicai ~i te tndfelptai ca sa te a~ezi pardi mai comod', intelegeam pet'fect ea 0 faeeai ea sa-ti aseunzi starrea 'sufleteasca. Dar te diideai de -gol prin faptul ca nu. te mi:;;cai ink-un tempo-rilm calm, lene~, ci tntr-unul Jute, nervos, ipe care voiai ,neaparat sa ni-l ascunzi. Totu~i, peste 0 secunda, te surprindeai singur, te

speriai, one priveal ca sa lnteloegi dad n-arn observat eeea ce nu trebuia sa stim. Pe urma tti puneai din nou la punet adaptarlls calrne, facute. Uite, aceasta impertuobabilltate aparenta, tntrerupta tot llmpul de nellnistea interloara, te demasca mai mult decit orice.

k~a se tnttmpla permanent in viata, cine!: cineva are 0 mareemotie 'interloara, ascunsa.:;ii atunci ornul sade nemlscat, cufundat in ginduri, emotionat de propriul sau sentiment, pe care brebuie, dink-o prlcina oarecare.i sa-l ascunda, Strigati-l pe neasteptate ~i veti vedea ca va tresari, va salri in sus :;;i se va indrepta spre voi in prima secunda in ritmu! ~dibit cu 'care kaia launuric :;;i pe care-l ascundea de altii, Dar chiar in a doua secunda, i~i va da seama, 19i va incetini rnlscarea, mersul 9i se va preface ca e linistit.

Dad n-are lnsa de ce sa-~i ascunda starea de emotle, atunci va continua sa se miste :;;i sa umble in ritmul grablt al staril de neliniste in care

se afta. '

Se int1mpla adesea ca piese 1ntregi, roluri tntregl sa decurga in conditiile imbinarl! cttorva +rnpo-ritmurt opuse. A~a stnt construite multe piese :;;i roluri din Cehov : Trei surori, Unchiui Vania (Astrov, Sonia) 9i allele, personaje care aproape tot timpui par linistite, dar au 0 stare interioara tulburata :;;i frematatoare .:

Injelegtnd ca rniscarlle mele lente, care' acopereau un tempo-ritm interior gra'bit, redau Icarte' bins starea de care avearn nevoie, am tnceput sa abuzez de mi·~calri si rrasueki. Dar Arkadie Nikolaevicl rn-a oprit :

- Noi, cel,care privim, judecarn stares unui om dupa ceea ee vedem noi slngurl. Fireste c1i atunci ctnd actiuniie Ilzlce stnt nesotapinite, ele ne sar in ochi rnai tntrt. Daca aceste mlscarl stnt calrne, tncete, inseamna - hotarirn noi - c1i' omul e tntr-o dispozifie buna. Uite, daca iti privim mai bine ochii ~ilti banuirn suferinjele, atunci tntelegem starea sufleteasca pe care ne-o ascunzi. Va sa zica In tmprejurarlle astea trebuie sa ~tii sa te uiti . 1n ochii oamenilor, Asta nu e 0 treaba simpla. Ea cere pricepere 9i st3p1- nire. In cadrul unui spectacol, in spatiul imens al scenei, nu e user sa vezi din sala ceJe doua puncte mid ale ochilor. Pentru asta e nevoie ca eel la care te uiti sa stea multa v.reme imobil. De' aceea, eu toate ea Ira'sucilrile 9i mi~aofiJe sint admisiibilt, ti'ebuie totu:;;i in t:lITlpu[ unui joe 'bazat·.pe ochi ~i m:miea sa te folo·se_o;;ti de ele cu masurii. Trebuie sa acFonezi a93, indt ochii dumitale sa poata fi vlizuti.

Dupa ee am ispravit eu, Govorkov ~i Veliaminova au jueat 0 scena nasc()Cita de ei: un bar'bat ge:os eare-9i deseoase nevasta. Inainte de a 0 tnvinovati, trebuie 5·0 prindia. :;ii in si,tua·tia asta era nevoie de calm, de 0 vicleana ascunderea starii interioalTe, de 0 prrivire ~a'ti~a.

Arkadie Nikolaevici i-a spus lui Govorkov:

'I

i

528

, 34 - Munca actorutu! cu sIne !nsu~1

529,

_:_ Vad ca e~ti absolut llnistit. sa nu cautl sa-ti ascunz i emojia inte-

rioara, pentru eli n-o ai, pentru ca n-ai ce a scun de. ,

Nazvanov era foarte emotionat ~i de aceea avea ce sa ascunda. In el traiau tn acelasi timp doua tempo-tlimuri : i.nterior qi exterior. EI sedea numai, nu f1icea rilrnlc, ~i asta ernotiona. ~i dumneata stai, d'ar asta nu ernotioneaza, pentru ca In starea compllcata, dubla pe care 0 reprezinti nu ai doua ternpo-ritmuri, ci unul slngur., calm, care a dat seenei un ton nepotrivit, familiar, pasnlc, de conversatie amicala.

Repet, tn conditlile starilor complicate, cu llnil qi curenle contradic-, torii, nu se pcate sa te multumest] cu un singur tempo-ritm, Trebule' sa trnpletestl clteva,

, • _ ... anul 19 ..

-Pina acurn am vccbit despre ternpo-ritmul grupelor, persoanelor, mornentelor, scenelor Iuate in parte, Dar !?i piesele, spectacolele tntregl au tempo-ritmwrile lor, ne-a explicat astazi Arkadie Nikolaevid.

Inseamna asta cil, viteza qi ritmieitatea, 0 data stabilite, trebuie sa se menjina fara sens toata seara? Flreste cii nu I Tempo-ritrnul piesei ~i al spectacolulul nu e unul singur, ci ° serle tntreaga de cornplexe marl qi mici, de viteze ~i rnasuri multilaterala ~i variate, unite arrnonios tnUr-un matte tntreg.

Teate tempo-urile *i riknurile 1n totalitatea lor creeaza, fie 0 stare 'impunaloare, mareata, fie una usoara, vesela, Unele spedaeole cuprind mai multe tempo-ritmurt de prirnul fel, jar altele de al doilea fel, Cele care constituie majoritatsa dau tonul general al tntregulut spectacol,

Tempo-ritrnul are 0 mare tnsernnatate pentru tntregul spectacol, Adesea o piesa mlnunata, bine pus a tn scena ~i bine jueata, nu are sucres, pentru ca se joaca tntr-un tempo extrern de lent sau necorespunzator de rapid. Intr-adevar, ia incercati sa jucaji 0 tragedie intr-un tempo de vodevii, iar vodevilul i]1 tempo de bragedie !

Uneori 0 piesa de calitate rnediocra, pusa in scena ~i interpretata mediocru, [ucata intr-un tempo plin de vioicir.rte, are succes, penbru ea produce a impresie vie.

Trebuie sa mal dovedim ca mel0delepsihotehnice peritru stabilkea unui tempo-rum just al tntregll piese ~i al rolului ne-ar fi de un mare ajutor

1n aeest proces complicat si greu de prins? '

Dar noi nu dispunem de nici un ilel de rnetode pslhotehnioe In acest domeniu ~i de aceea ia'ia ce se int1mpla in realitate, in p.racticii :

,Tempa-ritmul unui spectacol de drama se creeaza, in majoritatea eazurilor, lntimpliitor, de la sine. Da,ca actorul, dlintr-o pricina tSau alta, simte just piesa ~i lrolul, dad e1 e Infr-o dispozitie buna, dad spectatorul par!ici~a, atunci se stahile*te fara nici un eforl 0 traireautentica, iar dupa

€Oa ~i un tempo-rlim potrlvit, Ctnd asta nu se lnUmpla, slntern neputlnciosl. . Daca am avea 0 psihotehnlca corespunzatoare, am crea si modifica cu ajutorul ei 1nm tempo-ritmut exterior si apoi ~i pe eel interior. Prin el chiar sentlrnentul air prinde viata. ~

Fericiti stnt muzicantli, dntaretii ,*i dansatorii I Ei au metJronom, dirijor, maestru de cor, dirijorul de cor.

. Problema tempo-ritmului lor a fast studlata ~i insemna.tatea ei excep- 110nala in oreatls e recunoscuta, Justetea interpretarii lor muzlcals e gara-ntata lnlr-o anumita masudi, adica e prescrlsa in sensul unei juste rapidltati, sl ritmicitat], Acestea slnt notate tn partlturl qi indicate intotdeauna de catre dirijor.

La noi nu € asa. Problema rnasurii a fest blne studiata nurnal in legatura cu formels versificate. Dar in rest, n-avern nici legi, nici metronom, nlci note, nlci partitura tiparita, nici dirijor ca tn muzica. lata die ce una *i aceeas] plesa este in1erpretata de fiecara data tn diiferite tempo-ur] ~i

ritmwri. ,

Noi, artisti] de drama, n-avem de unde sa asteplarn pe sce-na un ajutor in domeniul tempo-rltmului. $i etta nevoie avern de ell

Sa presupunern de pilda ca actorul a prlmit, lnainte de spectacol, a veste tulburatoare si ea din pricina asta tempo-rltmul spectacolulul de astaseara s-a accelerat. Actorul a intrat in scena lnur-o 'stare de tensiune. Inbr-una din zilele urrnatoare, acelasi actor a .fost pradat de ho]! ~i asta I-a adus: bietul, la desperare, Tempo-ritmul lui coboatTa alit in viaia, cit ~i pe scena,

In felul acesta, spectacolul devine dependent de !ntimplarile din viata,

nu de psihotehnlca artei noastre. ,

Sa presupnnem, mai ,d:eparte, d artistul se lini~te$te sau, dimpobrlva, se tnsufleteqte Ia intrarea tn scena ~i ajunge cu tempo-ritrnul san cobortt, numarul 50, pina la unul mal lntens, adlca la nurnarul 100. Actorul e multurnit ~i l$i inchipule ea a atins ceea ce trebuie, dar, de fapt, el e departe de tempo-ritrnul potrivit piesei care cere, sa zicem, nurnarul 200. Greseala 'lui lnlluenteaza !?i asupra situatiilDtr propuse,$i asupra temei creatoare, sl asupra lnterpretaril eL Dar lucrul eel mai insemnat e ca un ternpo-ritm nepotrivit se reflects asupra ,sentimentului :;;i asupra trairii,

Pe scena 1ntilnim rnereu asemenea nepohriviri ale tempo-ritrnulul omului-actor cu al roluluj lui.

Aduceii-va aminte de sta,rea voastra c!nd vii aflati la spectacolul experimental 1n fata deschiderii negn a scenei qi rn fata salil, care vi se palrea pllna de 0 multime nesfir$ita,

Dirijati-mi tempo-ritmul vosbru din acea clipa I. ..

Noi am tndeplioit ce ni se ceruse, $i eu abia putedm mi$ca am d:e repede mtinile, c.a sa redaLl cum trebuie toate cele trebleci ~i doua de note

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful