NOTE CURS PROCEDURI SPECIALE CIVILE SI

ADMINISTRATIVE Lector univ.drd.CZIKA DANIELA

Cap.

I.

SCURTE

CONSIDERATII

GENERALE

PRIVIND

PROCESUL CIVIL

I.1. Notiunea dreptului procesual civil si legatura acestuia cu dreptul material civil

Înfaptuirea justitiei în cauzele civile se realizeaza în conformitate cu procedura stabilita de lege, pe baza unui ansamblu de norme juridice ce reglementeaza aceasta procedura. Ramura distincta a sistemului de drept, dreptul procesual civil reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza activitatea de judecata a instantelor judecatoresti privitoare la drepturi civile ori la interese legitime care se pot realiza numai pe calea justitiei, precum si modul de executare silita a hotarârilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.

1

I.2. Definirea procesului civil. Fazele si etapele pe care acesta le parcurge

Persoana ale carei drepturi subiective civile sunt contestate sau încalcate se poate adresa instantei competente pentru a restabili aceasta situatie. Sesizarea instantei se face prin cererea de chemare în judecata. Prin proces în sens etimologic se întelege mers, evolutie, desfasurarea unui fenomen, eveniment. DEFINITIE : Procesul civil este activitatea desfasurata de catre instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau organe care participa la înfaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei în pricinile civile, în vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotarârilor judecatoresti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege. Procesul civil parcurge doua faze: - 1.Faza judecatii care se desfasoara mai întâi în fata instantei de fond si se finalizeaza cu deliberarea si pronuntarea hotarârii. Ea este declansata prin cererea de chemare în judecata care investeste instanta competenta. La rândul sau ,aceasta faza cuprinde mai multe etape: Prima etapa (etapa scrisa), consta în încunostiintarea reciproca a partilor despre pretentiile, apararile si probele ce urmeaza a fi administrate în vederea dovedirii lor. Cea de a doua etapa este etapa dezbaterilor în sedinta de judecata, etapa complexa ce se desfasoara, de regula, la mai multe termene de judecata, dând posibilitatea partilor sa-si
2

sustina în mod real si contradictoriu pretentiile si apararile, sa administreze probe si sa puna concluzii asupra fondului cauzei . Dezbaterea este contradictorie si este condusa si controlata de judecator cu respectarea unor principii fundamentale (principiul contradictorialitatii, principiul dreptului de aparare, principiul rolului activ al judecatorului, principiul disponibilitatii, principiul publicitatii si principiul oralitatii). Dupa închiderea dezbaterilor, urmeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotarârii. Prin epuizarea acestor etape se finalizeaza judecata în prima instanta, dar partea nemultumita poate declansa etapa cailor de atac. Poate exista si o etapa a cailor extraordinare de atac, care vizeaza, în conditiile legii, hotarâri definitive sau irevocabile. - 2.Faza executarii silite care include activitatea instantei de executare si a executorilor judecatoresti care-si îndeplinesc atributiile procesuale sub controlul instantei. Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga toate aceste etape, în consecinta se impun urmatoarele precizari: - faza executarii silite intervine în cazul hotarârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul fortei de constrângere a statului, în masura în care debitorul nu-si executa de buna voie obligatia.(de ex.o hotarâre judecatoreasca pronuntata într-o actiune în constatare nu este susceptibila de executare silita ).De asemenea ,daca debitorul îsi va executa de buna voie obligatia consemnata în titlu executoriu faza executarii va lipsi; - în ipoteza în care creditorul pune în executare un alt titlu executoriu decât o hotarâre judecatoreasca, va exista numai faza

3

executarii;(de ex.este cazul executarii silite a unui contract de credit bancar). - este posibil ca procesul sa se termine fara o judecata propriu-zisa atunci când reclamantul îsi retrage actiunea ,renunta la dreptul sau, tranzactioneaza ori lasa pricina în nelucrare, ori daca partea interesata nu exercita caile de atac împotriva hotarârii pe care o considera legala si temeinica. Dispozitiile codului de procedura civila care reglementeaza desfasurarea procesului civil respecta normele impuse de CEDO în aceasta materie . Astfel ,în conformitate cu art.6 pct.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: “Orice persoana are dreptul sa-i fie examinata cauza sa în mod echitabil, de catre un tribunal independent si impartial, stabilit prin lege, care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricarei acuzatii în materie penala împotriva ei. Hotarârea trebuie sa fie pronuntata în public, dar accesul în sala de sedinta poate fi interzis persoanelor sau publicului în timpul întregului sau a unei parti din proces, în interesul moralitatii, ordinii publice sau al securitatii nationale într-o societate democratica, când interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o cer sau în masura considerata strict necesara de catre tribunal, când datorita unor împrejurari speciale publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”. De asemenea , Constitutia consacra ,în art.21, accesul liber la justitie – “orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime” – “nici o lege nu poate îngradi acest drept”.

4

A se vedea în acest sens art. exprimate în hotarârea data cu privire la aceste împrejurari. ca ramura a sistemului de drept român este constituit pe baza unor principii specifice.proc. Dreptul procesul civil. 2.5 C. Principiul legalitatii Acest principiu este un principiu cadru. 1.I. A se vedea Art. în tot cursul procesului partile având dreptul sa fie asistate de un 5 . Principiul dreptului la aparare Potrivit prevederilor art. Principiul legalitatii semnifica faptul ca desfasurarea întregii activitati procesuale.civ. trebuie sa aiba loc si sa se realizeze numai în conformitate cu prevederile legii. toate actele participantilor la procesul civil. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil DEFINITIE. raporturile dintre aceste institutii precum si relatiile pe care le stabilesc cu celelalte autoritati ale statului. denumite principii fundamentale ale dreptului procesual civil. Principiul aflarii adevarului Acest principiu presupune existenta unei concordante depline între realitatea împrejurarilor în care s-a produs faptul prejudiciabil si concluziile la care a ajuns instanta. deliberarea si hotarârea pronuntata. Principiile organizarii si functionarii justitiei pot fi definite ca fiind acele reguli cu caracter general pe baza carora sunt structurate si îsi exercita atributiile prevazute de lege sistemul de institutii care compun puterea judecatoreasca.129 alin.24 din Constitutie dreptul la aparare este garantat. 124 din Constitutie . cu organizatiile private si cu cetatenii.3. înauntrul careia trebuie sa se regaseasca toate celelalte principii. 3.

obliga instanta ca mai întâi de toate sa dea actiunii calificarea juridica exacta si în functie de aceasta sa verifice conditiile de admisibilitate a cererii si sa se pronunte apoi în concret asupra tuturor capetelor de cerere. 5. În tot cursul procesului. daca dezbaterea publica ar vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. Principiul rolului activ al judecatorului Principiul rolului activ al judecatorului. proc. daca legea nu dispune altfel”. ales sau numit din oficiu. În acest caz.127: “pricinile se dezbat verbal. În acelasi sens.121 din Codul de procedura civila: “sedintele vor fi publice afara de cazurile când legea dispune altfel”.avocat ales sau numit din oficiu. în afara de aparatorii lor. Codul de procedura civila consacra principiul oralitatii dezbaterilor în art. Principiul oralitatii În temeiul acestui principiu presedintele completului are obligatia. sub sanctiunea nulitatii hotarârii. art. 129 – 130 C. 4. potrivit legii”. De la acest principiu exista o exceptie: “instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca în sedinta secreta. 7. consacrat de art.13 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara dispune ca:” Dreptul la aparare este garantat. asistate de un aparator. de cel mult doua persoane desemnate de ele”. a discuta regularitatea actelor de procedura. partile au dreptul sa fie reprezentate sau. Principiul disponibilitatii 6 . civ. a propune probe si a formula concluzii. Principiul publicitatii Publicitatea sedintei de judecata este consacrata în art. sub sanctiunea nulitatii. partile vor putea fi însotite. de a da cuvântul partilor pentru a-si sustine oral pretentiile. 6. Hotarârea se pronunta întotdeauna în sedinta publica.. dupa caz.

precum si de a-si expune punctul de vedere asupra initiativelor instantei în scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarâri legale si temeinice. 8. dreptul de a cere executarea hotarârilor judecatoresti.dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecata sau ale apararii. hotarârea judecatoreasca. 7 . argumentarea si dovedirea dreptului lor.Principiul contradictorialitatii Principiul contradictorialitatii se întâlneste în raporturile dintre parti si în raporturile dintre parti si instanta manifestându-se în toate fazele si etapele procesului civil. Principiul disponibilitatii cuprinde urmatoarele drepturi : dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. este sanctionat cu nulitatea hotarârii 9. Nerespectarea acestui principiu deosebit de important deoarece asigura si dreptul la aparare si aflarea adevarului.Principiul nemijlocirii Acest principiu consta în obligatia instantei de a cerceta direct si nemijlocit toate elementele care servesc la lamurirea împrejurarilor cauzei. dreptul de a ataca sau nu prin caile de atac legale. . .dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv. având dreptul de a discuta si combate sustinerile facute de fiecare din ele. Contradictorialitea în procesul civil îngaduie partilor sa participe activ la prezentarea. exceptie facând etapele deliberarii si pronuntarii hotarârii. dreptul de achiesare si dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie.Procesul civil este caracterizat de disponibilitate în sens material si în sens procesual. în cursul desfasurarii judecatii. si de a starui sau nu în calea de atac exercitata.

Notiune. CAP. într-o singura sedinta. administrarea dovezilor se face de catre completul de judecata în întregul sau.304 pct.proc. Natura juridica si corelatia dintre dreptul subiectiv civil. Partile actiunii civile 8 .civ. se asigura protectia dreptului subiectiv civil. fie la locul unde se gaseste proba ce urmeaza a fi administrata. fie la sediul instantei. în cazul în care este încalcat sau contestat. ACTIUNEA CIVILA II 1. 8.2.II. prin recunoasterea sau realizarea lui.Conform legislatiei actuale. care sa se încheie prin deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotarârii. Nerespectarea acestui principiu atrage casarea hotarârii potrivit art. Principiul continuitatii Principiul continuitatii presupune ca judecarea pricinii sa se faca de la început si pâna la sfârsit de acelasi complet de judecata. în cadrul procesului civil. II.2 C. actiunea civila si dreptul la actiune Actiunea civila poate fi definita ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care. În legislatia noastra acest principiu are o aplicativitate limitata la faptul ca hotarârea trebuie sa fie pronuntata de aceiasi judecatori în fata carora s-au pus concluziile în fond.

nu poate fi conceputa fara existenta cel putin a unei persoane care sa fie interesata în protectia dreptului subiectiv nesocotit sau încalcat.Actiunea civila fiind legata de dreptul subiectiv. II. Cauza actiunii civile Prin cauza actiunii civile se întelege scopul catre care se îndreapta vointa celui care reclama sau se apara. II.4. 9 . -interesul urmarit prin punerea în miscare a actiunii. Partile au denumiri specifice în raport cu diferitele faze ale procesului civil. scopul care exprima si caracterizeaza vointa sa în justitie. -capacitatea procesuala. În momentul în care actiunea civila este exercitata este nevoie de cel putin doua persoane.3.5Conditiile cerute pentru exercitiul actiunii civile Conditiile cerute pentru exercitiul actiunii civile respectiv pentru punerea în miscare a tuturor formelor procedurale ce intra în continutul actiunii civile (cererea de chemare în judecata. concretizându-se în raport cu mijlocul procesual folosit.) sunt urmatoarele: -afirmarea unui drept subiectiv civil ce se cere protejat. Obiectul actiunii civile Obiectul actiunii civile este ceea ce se cere prin actiunea respectiva.caile de atac etc. II. una care pretinde (reclamantul) si una care se opune (pârâtul). scop explicat cu împrejurarile si motivele speciale care au determinat partea sa actioneze. -calitatea procesuala.

pentru punerea în miscare a actiunii civile se cere în primul rând existenta unui drept subiectiv ce se cere protejat. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si persoana care este titulara dreptului în raportul juridic dedus 10 Capacitatea procesuala si sanctiunea lipsei capacitatii . Sanctiunea lipsei calitatii procesuale. D. Dreptul Pornind de la corelatia dintre actiunea civila si dreptul subiectiv civil . în plan procesual pentru a valorifica în justitie dreptul sau interesul în legatura cu care s-a nascut litigiul. procesuale Capacitatea procesuala este aptitudinea generala a persoanelor de a dobândi si de a exercita drepturi si de a-si asuma obligatii. Calitatea procesuala. Definitie.ori a unui interes legitim care nu se poate realiza decât pe calea justitiei. Capacitatea procesuala de folosinta Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta acea parte a capacitatii procesuale care consta în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii procesual civile. Interesul Interesul reprezinta folosul practic pe care o parte îl urmareste punând în miscare procedura judiciara pentru valorificarea dreptului subiectiv civil ce se cere protejat. Capacitatea procesuala de exercitiu Prin capacitate procesuala de exercitiu se întelege acea parte a capacitatii procesuale care consta în aptitudinea unei persoane care are folosinta unui drept. C. Justificare.A. B. de a exercita acest drept în justitie .

judecatii (calitate procesuala activa ) si între persoana pârâtului si cel obligat în acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva ).Lipsa acestei identitati este sanctionata prin respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate .

CAP.III. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

III.1.Instanta de judecata si rolul acesteia în procesul civil Justitia este unica, impartiala si egala pentru toate persoanele, competenta judiciara si procedura de judecata fiind stabilite de lege. În România functioneaza o singura instanta suprema, denumita Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul în capitala tarii. Înalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale (art. 16 alin. 1 si 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara). Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si în municipiul Bucuresti, având în circumscriptie toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula sediul în municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt
11

tribunale: pentru minori si familie; de munca si asigurari sociale; comerciale; administrative-fiscale. (art.35 din Legea 304/2004). Datele la care vor începe sa functioneze tribunalele specializate vor fi stabilite, în mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, rolul acestora fiind îndeplinit pâna la aceasta data de sectii sau complete specializate la nivelul tribunalelor de drept comun (art.130 din Legea 304/2004). Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate în judete si în sectoarele municipiului Bucuresti.

III.2. Compunerea si constituirea instantei de judecata

A. Completele de judecata Potrivit art. 17 alin.1 din Legea 92/1992, modificata prin Legea 142/1997: “cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator.” Cauzele privind conflictele de munca se judeca în prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti (art.17 alin.1 din Legea 92/1992 modificat si completat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.20/20.02.2002). Apelurile se judeca în complet format din 2 judecatori. Recursurile se judeca în complet format din 3 judecatori. În cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotarârii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în conditiile legii.

12

Completul de divergenta se constituie prin includerea în completul de judecata a presedintelui sau a vicepresedintele instantei ori a judecatoruluiinspector sau a presedintelui de sectie ori a unui alt judecator desemnat de presedintele instantei .

CAP.IV. PARTILE ÎN PROCESUL CIVIL

Rolul partilor în proces este esential, deoarece înfaptuirea justitiei graviteaza în jurul lor, astfel încât daca procesul este necesar partilor si partile sunt necesare procesului, fara parti si fara instanta neputând exista proces. IV.I.Conditiile ce se cer a fi îndeplinite pentru a fi parte în proces Conditiile pe care o persoana trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi parte în proces constituie în acelasi timp conditii pentru exercitiul dreptului la actiune. Indiferent de forma procesuala si indiferent daca este vorba de un litigiu între doua parti sau de o coparticipare procesuala trebuie îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - dreptul; - interesul; - capacitatea procesuala; - calitatea procesuala.

IV.II. Drepturile si îndatoririle procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual

13

Legea procesuala acorda o serie de drepturi partilor pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile. De asemenea, legea impune anumite îndatoriri partilor sub sanctiunile prevazute de lege. A. Drepturile procesuale ale partilor - dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei; - dreptul de a participa la judecata pricinii si deci dreptul la citare; - dreptul de aparare care implica dreptul de a raspunde celeilalte parti, dreptul de a administra probe, dreptul de a cunoaste piesele dosarului, dreptul de a fi asistat de avocat, dreptul de a recurge la interpret, etc.; - dreptul de a participa personal la proces sau prin mandatar; - dreptul de a recuza pe judecator, procuror, grefier, magistrat – asistent si experti; - dreptul de a ataca hotarârea si încheierile instantei; - dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul câstigarii procesului; - dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotarârea pronuntata sau prin încheierea unei tranzactii. B.Principalele îndatoriri ale partilor - îndeplinirea actelor de procedura în conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii, etc.; - exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si potrivit scopului în vederea caruia au fost recunoscute de lege. Cel ce

14

Abuzul de drept procesual Art.civ.II. prevede ca: “Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului în vederea caruia au fost recunoscute de lege.V. I.Notiune Actul de procedura reprezinta orice manifestare de vointa facuta în cursul si în cadrul procesului civil. de catre instanta de judecata. Actele de procedura . diversitatea acestora fiind determinata de numarul mare al acestor acte care alcatuiesc structura procesului civil. C.deturneaza dreptul procesual de la scopul pentru care a fost recunoscut si îl exercita cu rea-credinta savârseste un abuz de drept procesual.proc. V . în vederea producerii unor efecte juridice determinate. de la finalitatea sa legala. 1.723 C. Partea care foloseste aceste drepturi în chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite”. parti sau alti participanti la activitatea judiciara. Clasificare La baza clasificarii actelor de procedura exista mai multe criterii. ACTELE DE PROCEDURA. Abuzul de drept procesual presupune un element subiectiv constând în exercitarea cu rea-credinta a dreptului procedural si un element obiectiv constând în deturnarea dreptului de la scopul social-economic pentru care a fost recunoscut. V. Dupa subiectii procesuali de la care emana distingem între: 15 . CAP.

V. dovezi de comunicare a actelor de procedura etc.). care se îndeplinesc în fata instantei (depozitia martorului. . 2.actele procedurale ale instantei (încheierile. administrarea probelor prin comisie rogatorie etc.acte de procedura specifice judecatii în prima instanta (cererea de chemare în judecata etc.acte de procedura specifice fazei de executare silita.).). . .acte de procedura care contin o manifestare de vointa (încheierea.acte verbale sau orale (depozitia de martor.. raspunsul la interogatoriu etc.actele altor participanti la proces (depozitia de martor. . dar în afara instantei (expertiza. actele de procedura se clasifica în: . Dupa faza în cadrul careia se îndeplinesc.actele partilor (cererea de chemare în judecata. pot fi : . etc. cererea reconventionala etc.).).acte de procedura care constata o operatie procesuala (citatia.acte extrajudiciare.actele organelor auxiliare justitiei (actele de executare ale organelor de executare.).). . .Cererea de chemare în judecata 16 . 3. .). interogatoriul partii etc. îndeplinite în cadrul procesului civil. întocmirea raportului de expertiza etc.acte judiciare.).). 5. Dupa forma de manifestare de vointa a subiectului de la care emana. distingem între: .). cererea de chemare în judecata etc. întâmpinarea etc. . Dupa continut. întâmpinarea. 4. Dupa cadrul de întocmire actele de procedura se împart în: .).acte de procedura specifice judecatii în fata instantei de control judiciar (raportul asupra recursului etc.III. hotarârea judecatoreasca etc.acte scrise (cererea de chemare în judecata.

întrucât în raport de cele invocate de reclamant îsi va pregati apararea. adica ceea ce se cere prin actul de investire al instantei.112 alin.civ: • Prin obiect al cererii de chemare în judecata.2 al art. în temeiul art. 17 .civ. • Semnatura reprezinta un element esential al cererii de chemare în judecata.civ.civ sunt prevazute regulile ce trebuie respectate de reclamant în legatura cu propunerea dovezilor pe care se întemeiaza cererea de chemare în judecata.proc.1C.112C. care va fi în masura sa cunoasca cauzele care au generat litigiul între parti. lipsa acesteia atragând sanctiunea nulitatii. În privinta semnaturii alin. Introducerea cererii de chemare în judecata Cererea de chemare în judecata se depune la instanta competenta.133 C.2-6C.proc. prevede ca lipsa acesteia se poate totusi împlini în tot cursul judecatii. • Aratarea motivelor de fapt si de drept în cuprinsul cererii de chemare în judecata contribuie la determinarea cadrului în care se va desfasura întreaga activitate de solutionare a litigiului. Daca mai multi pârâti au un reprezentant comun sau daca pârâtul are mai multe calitati juridice se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare în judecata si de pe înscrisurile depuse. • În art.3C. atât pentru instanta. în sensul art. proc.proc. se întelege pretentia concreta a reclamantului. la cerere anexându-se atâtea copii câti pârâti sunt. cat si pentru pârât.proc. Procedura ce se desfasoara în momentul primirii cererii este diferita dupa cum aceasta este trimisa prin posta sau este prezentata de reclamant.• Elementele pe care trebuie sa le cuprinda în mod obligatoriu cererea de chemare în judecata sunt prevazute în art.civ. Mentionarea motivelor prezinta importanta.112pct.133 alin.

aratarea instantei si sediul ei. .. aratându-se ca daca pârâtul are pretentii în legatura cu cererea reclamantului. 119 C. pârâtul poate renunta la pozitia procesuala defensiva.civ.proc. prin care-si formuleaza în scris. . V. ridicând pretentii proprii împotriva reclamantului.Întâmpinarea Întâmpinarea este actul de procedura prin care pârâtul raspunde la cererea de chemare în judecata a reclamantului.. Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care pârâtul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant sau actul procedural prin intermediul caruia pârâtul urmareste valorificare unui drept propriu fata de reclamant . respectiv contradictorialitatea si dreptul la aparare.civ. . .numele.V.civ.VI. zilei si orei de înfatisare. apararile sale.proc.IV. domiciliul si calitatea celui citat. : .V. Aceasta posibilitate este oferita de lege pârâtului de art. Citatia trebuie sa cuprinda potrivit art.115 C. precum si numarul dosarului.numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii. Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura Citarea este un act procedural prin care se aduce la cunostinta partilor si altor participanti la procesul civil data si locul desfasurarii judecatii. V. si prezinta probele pe care se sprijina în sustinerea acestora. înainte de dezbaterea orala. 18 . Prin citarea partilor se asigura respectarea a doua principii fundamentale ale procedurii civile. 88 alin 1 C.Cererea reconventionala În procesul civil. A se vedea art. el poate sa faca cerere reconventionala. fata de pretentiile formulate de reclamant si sa adopte o pozitie ofensiva.lunii.aratarea anului.numarul si data emiterii. de aparare.proc.

).proc.126C.parafa sefului instantei si semnatura grefierului. • În desfasurarea acestei etape a procesului civil.) si cele amânate din lipsa de timp (art. . un rol important revine revine completului de judecata. putând lua masurile necesare pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte. partile pot solicita amânarea pricinilor care nu pot fi judecate. daca aceste cereri nu provoaca dezbateri (art.157C.civ.alte mentiuni prevazute de lege.proc.2C.II. instanta are obligatia de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împacarea partilor. • Înainte de începerea dezbaterilor. ramase în divergenta (atr.civ. Pricinile se judeca în ordinea stabilita pe lista afisata. Prima zi de înfatisare este termenul la care 19 .proc.Principalele momente în desfasurarea judecatii Deschiderea sedintei de judecata se face de presedintele completului de judecata.I. dupa caz. având prioritate cele urgente. Sedinta de judecata este condusa de presedinte care exercita politia sedintei. Sedinta de judecata Dezbaterea cauzei în sedinta publica reprezinta cea de a doua etapa a procesului civil. • • Înainte de a se intra în dezbateri. apoi pârâtului. Un moment procesual important îl constituie sustinerea cauzei de catre parti.VI. scop în care instanta va da mai întâi cuvântul reclamantului.civ.. CAP.125alin. un moment esential îl constituie prima zi de înfatisare.). În aceasta etapa a procesului civil.ETAPA DEZBATERILOR VI. prezidat. de regula de judecatorul desemnat. de presedintele instantei sau al sectiei. VI.

partile legal citate.). prin aceasta. Astfel.Notiune si clasificare. ci a avea posibilitatea sa se puna concluzii. sub sanctiunea decaderii. a dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile. daca nu au propus prin cererea de chemare în judecata sau prin întâmpinare.134.I. Din punct de vedere procedural. prima zi de înfatisare prezinta importanta deosebita. din punct de vedere probatoriu. nu înseamna a pune efectiv concluzii. • Când instanta apreciaza ca au fost lamurite toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei declara închiderea dezbaterilor. A pune concluzii în sensul art. ulterior acestui termen admiterea cererii este conditionata de consimtamântul pârâtului. Pâna la prima zi de înfatisare pot fi admise cereri de modificare a actiunii. Subiectul.PROBELE VII. pâna la aceasta data partile pot pronune probe. urmând a se retrage pentru deliberare.VII. în anumite situatii.134C. ceea ce înseamna ca aceasta cerinta este îndeplinita chiar în lipsa partii legal citata. De asemenea. 20 . obiectul si sarcina probei Prin proba se întelege mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic si. deoarece pâna în acest moment se pot exercita anumite drepturi procedurale si pot interveni modificari în structura actiunii civile. CAP. pot pune concluzii (art.civ. cadrul procesual poate fi largit numai pâna la acest termen.proc.

care are dreptul de a functiona în locul unde actul s-a facut”. Obiectul probei este format din actele ori faptele juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice concrete. orice declaratie despre un act juridic sau un fapt juridic stricto sensu. VII. Administrarea probei prin înscrisuri Prin înscris se întelege. însa de cele mai multe ori partile recurg la ea pentru avantajele pe care le prezinta: 21 .:”Cel ce face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca”. Înscrisurile autentice Definitia înscrisului autentic este prevazuta în art.II.::”Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege.civ.Probele sunt administrate în procesul civil pentru a ajuta pe judecator sa-si formeze convingerea în legatura cu faptele cercetate. A. Înscrisurile sub semnatura privata. imprimare pe hârtie sau pe orice material. Rezulta ca subiectul probei este judecatorul.civ.1169C. Înscrisurile autentice. litografiere.1171C. de un functionar public. dactilografiere. facuta prin scriere de mâna. Sarcina probei este reglementata în art. de asemenea.Proba prin înscrisuri. Uneori forma autentica este ceruta ad validitatem. actele ori faptele juridice care au dat nastere la dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa.

III.B. Administrarea probei cu martori Martorii se propun de parti prin cererea de chemare în judecata si prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de înfatisare.proc.138pct..1C.139alin. Martorii sunt persoane straine de interesele în conflict. Aprecierea probei cu martori. Regulile si exceptiile.proc.2 si 4 C.civ. orice persoana poate fi ascultata ca martor. în termen de 5 zile de la încuviintare 22 .189C. Administrarea probei prin înscrisuri Partile vor alatura la cererea de chemare în judecata si întâmpinare copii certificate de pe înscrisurile folosite ca mijloace de proba.civ.Proba prin declaratia de martori. Daca proba se solicita în cursul judecatii. care relateaza în fata instantei de judecata fapte sau împrejurari referitoare la pricina ce se judeca. VII.proc.). exceptiile fiind prevazute expres de lege în art.civ.1191-1198C. Persoane care pot fi ascultate ca martori.civ. Persoane care pot fi ascultate ca martori De regula. sub sanctiunea de a nu se tine seama de înscris (art. fapte ce ar putea servi la solutionarea ei. Depunerea originalului în pastrarea grefei da posibilitatea partii adverse sa consulte înscrisul. în conditiile art. sub sanctiunea decaderii. Mijlocul de proba este depozitia martorului. în care se materializeaza cunostintele acestuia despre faptele trecute pe care le-a receptionat si memorat . lista martorilor se va depune. Partile sunt datoare sa aiba asupra lor în sedinta originalul înscrisului sau sa-l depuna mai înainte în pastrarea grefei. referitoare la probarea actelor juridice prin declaratiile martorilor sunt prevazute în art. Administrarea probei cu martori. sau le vor depune la prima zi de înfatisare.

Notiune. Fiecare martor va fi ascultat separat. Forta probanta. Admisibilitatea si administrarea expertizei.Prezumtiile. martorul depune juramântul.V. Expertiza reprezinta un mijloc de dovada la care instanta sau partile pot recurge atunci când pentru lamurirea unor împrejurari de fapt sunt necesare cunostinte de specialitate dintr-un anumit domeniu de activitate. Sediul materiei. Interogatoriul. VII. Clasificare.proc. VII. Clasificare. persoana ce nu este implicata direct în proces. Marturisirea nu se confunda cu marturia întrucât ea provine de la una din partile litigante si nu de la un martor.civ.186 alin.).civ. Înainte de a fi ascultat. Expertiza. VII.VI. Administrarea probei marturisirii. 201 – 214 C.VII:Cercetarea la fata locului Cercetarea la fata locului este considerata o proba judiciara directa si reprezinta mijlocul prin care instanta ia cunostinta în mod direct de starea 23 . Prezumtiiile sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la unul necunoscut (art. VII.proc.1199 C. cei neascultati neputând fi de fata.). Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui fapt pe care adversarul sau îsi întemeiaza pretentiile si care este de natura sa produca efecte probatorii împotriva celui ce a facut-o.(art.2C. Expertiza este reglementata în art.IV. În prezent marturisirea are aceeasi valoare probanta ca si celelalte mijloace de proba.proc.Marturisirea Notiunea si caracterele juridice ale marturisirii.civ.

261C.).proc.civ. pricina se judeca din nou în complet de divergenta. fie în camera de consiliu. în aceeasi zi sau în cel mult 5 zile (art.proc. opinia separata a judecatorilor ramasi în minoritate.1 si 2 C. de catre judecatori si în care se va arata.civ. în secret. Daca majoritatea legala nu se poate întruni. Deliberarea reprezinta operatia în cadrul careia judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza sa fie pronuntata cu privire la litigiul dintre parti.257alin. sub sanctiunea nulitatii. Dupa pronuntarea minutei.civ). când este cazul. daca completul este format din mai multi judecatori. urmeaza redactarea hotarârii. se va întocmi de îndata dispozitivul hotarârii care se semneaza.Dupa încheierea deliberarii. în numele legii. Deliberarea se realizeaza.256C. de situatia unui imobil sau despre alte împrejurari de fapt ce pot avea importanta pentru solutionarea litigiului.1C.proc. Dupa deliberare.unor lucruri. 24 . cu respectarea exigentelor prevazute în art.258alin.ETAPA DELIBERARII Deliberarea si pronuntarea hotarârii Dupa închiderea dezbaterilor urmeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotarârii. CAP. se solicita de partea interesata sau se dispune din oficiu de instanta prin încheiere. presedintele completului aduna parerile judecatorilor.). el pronuntându-se cel din urma (art. de presedinte în sedinta publica. Dispozitivul se pronunta. fie în sedinta.civ. Cercetarea la fata locului. începând cu cel mai nou în functie.proc.VIII. chiar în lipsa partilor (art.

Hotarârea se redacteaza în doua exemplare originale si se comunica partilor în copie în cazul în care de la comunicare începe sa curga termenul de exercitare a apelului sau recursului. Deciziile sunt hotarârile prin care se solutioneaza apelul.civ. 25 . Sentintele sunt hotarârile prin care instantele rezolva fondul cauzei în prima instanta sau prin care prima instanta se dezinvesteste în temeiul unei exceptii procesuale.Aceste reguli speciale pot privi partile din proces .255 C.pot privi procedura de solutionare a cererii .sau pot privi hotarârea instantei de judecata .derogatorie de la dreptul comun în materie. Dupa obiectul lor. cu putere de lucru judecat. Hotarârea judecatoreasca Hotarârea judecatoreasca reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza. litigiul dintre parti.ca de exemplu în cazul actiunii de divort unde reclamant si pârât pot fi doar cei care au calitatea de soti .). Toate celelalte hotarâri date de instanta în cursul judecatii se numesc încheieri (art.care necesita reguli speciale .proc. decizii si încheieri. hotarârile judecatoresti se clasifica în sentinte. PROCEDURI CIVILE SPECIALE Exista o serie de actiuni care se solutioneaza dupa o procedura speciala reglementata de lege . recursul. precum si recursul în interesul legii.

pag. REGLEMENTARE.având semnificatia unui act procedural . 581.582 cpc. în acest sens: V. 508."ansamblul de norme dupa care se conduc partile si instanta în solutionarea unei pricini urgente"2. D. I.Ordonanta presedintiala.alteori ea desemneaza actul final si de dispozitie prin care instanta statueaza asupra cererii promovate de partea interesata3.termenul de ordonanta presedintiala mai este folosit si pentru a desemna actul de învestire al instantei în acele cazuri în care reclamantul solicita o 1 2 I.ea este o procedura speciala reglementata de lege în scopul luarii unor masuri vremelnice în cazuri urgente. vol. Cadere. . Bucuresti. G. Lumina Lex. Procedurile speciale. precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. II. Les. Crisu.Consideratii generale Termenul de ordonanta presedintiala poate avea mai multe acceptiuni1: . pag. Editura Academiei. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. 1985. 16. pag. 1935. 26 . 3 A se vedea. Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice. 331-332. Ed. Bucuresti.CAP. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. Buia. C. Drept procesual civil. A II-a. Ordonanta presedintiala. Art. 1976. Universitatea din Cluj-Napoca.I. Curs universitar. pag. . Curs de drept procesual civil. Acesta este si sensul pe care âl vom folosi . 9. Tratat de procedura civila. 2002. Sub acest aspect . ed.I.

ed. c) cauza Cauza actiunii o reprezinta temeiul juridic al cererii. pag. b) obiectul.Una dintre parti este persoana care pretinde ca i s-a încalcat un drept subiectiv si alta este cea care se opune acestor pretentii. Curs universitar. Curs universitar. 2002. cât si unele conditii particulare. I. Les. 109. I.plata unei sume de bani. contractul. predarea unui bun mobil sau imobil5. Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale Pentru a putea fi admisibila . Drept procesual civil. Obiectul cererii de ordonanta presedentiala îl reprezinta pretentia solicitata în justitie. de ex . ed. fundamentul legal al dreptului pe care una din parti îl valorifica împotriva celeilalte parti (de ex. iar fara ele activitatea judiciara nici nu poate fi întretinuta4. 2002. Drept procesual civil.interventie urgenta a justitiei. titlul de proprietate. Lumina Lex. Cele doua parti constituie elementul subiectiv al actiunii.cererea de ordonanta presedintiala trebuie sa îndeplineasca atât conditiile generale cerute de lege pentru promovarea oricarei actiuni în justitie. Lumina Lex. 110-111. Conditiile generale necesare pentru admiterea cererii de ordonanta presedintiala a) partile .II. adica la ceea ce se pretinde de reclamant prin cererea de chemare în judecata. 27 . ) 4 5 I. Les. pag.

„Tiparul Românesc". V. deoarece elementul urgentei poate. Zilberstein. pag. pag. 338... Din aceasta ultima conditie. 581 exista urgenta atunci când masura solicitata este necesara "pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere. Bucuresti. Radu. Supr. D. Stabilind ca "instanta va putea sa ordone masuri vremelnice în cazuri grabnice. G. 1947. Stoenescu. pag. precum si pentru înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari". pag. pag. 116.. în trecut. S. 64. Culegere de Decizii 1957. M. I. col. decurge si o a treia cerinta si anume ca prin masura luata sa nu se prejudece fondul6. în principiu. sa subziste si în cazul în care pagubirea dreptului sau exercitarii lui ar fi de ordin moral8. 308. 14. Trib. S-a decis în acest sens ca este admisibila ordonanta pentru a face sa înceteze împiedicarea folosintei unor dependinte nu numai când tulburarea se realizeaza prin încuierea sau punerea unor stavile materiale. pag. Ed. 581 fixeaza doua din conditiile de admisibilitate ale ordonantei: urgenta si caracterul vremelnic al masurii care se cere a se lua pe aceasta cale. 7 T. Pentru a se permite trecerea lucratorilor prin curtea vecina spre a 6 Vezi si I.V.38/1957. Revista Româna de Drept nr. 1193/1975. ci si atunci când zadarnicirea accesului se face prin amenintari (bataie) a caror traducere în fapt. j. a)urgenta Potrivit art. dec.287/1943. nr. 9/1976. 491. 1415. pag. în I.. Paduraru. dec. 28 . 12/1956. Brasov. D. II. Negru. 367-370. Protopopescu. dec." art. Drept procesual civil. Caile de atac si Procedurile speciale. 8 Curtea de Casatie I. Ciobanu. Tratat teoretic si practic de procedura civila. nr. este de natura sa creeze temeri serioase în persoana celui amenintat7. Admiterea ordonantei nu este limitata numai la pagubele de ordin material. vol. Stoenescu. civ. Bucuresti.Caracteristicile proprii ale ordonantei presedintiale Ordonanta presedintiala are si trasaturi proprii. civ. Stoenescu. 1972. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. Editura Didactica si Pedagogica. Ordonanta presedintiala. V. nr.nr. Legalitatea Populara nr. Drept procesual civil.. Accelerarea judecatilor.494.

S. 1295/1929. nr. IV civ.. Zilberstein. pag. Legalitatea Populara nr. 19. dec. dec. voi. în timpul procesului de divort. pag. sec. Ordonanta presedintiala. pag. stabilirea contributiei parintilor la cresterea si îngrijirea copilului minor pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive într-o actiune de divort. dec. col. Porumb. 1994. nr.repara calcanul cladirii se poate recurge la calea ordonantei. 13 I. Este necesar ca urgenta sa persiste pe tot parcursul judecatii si ea trebuie sa rezulte din fapte concrete. 2474/1967 (nepublicata). Curs de drept procesual civil. 368. pag. sent. Curtea de Casatie III. D. All. Procedurile speciale. 10 Trib. T. rai. la obligatia de întretinere. 450/1981. 243. Capitalei. dec. Uneori. Legalitatea Populara nr. 1930. pag.9/1957. daca prin aceasta se înlatura o paguba iminenta altfel9. Gr. pag. Ed. 31. col.. Culegere de practica judiciara chila pe anul 1991. în cazul suspendarii executiei vremelnice (art. 311. Stoenescu. final C. Supr. 178. Culegere de Decizii 1957. civ. reintegrarea în spatiu a sotului alungat10 etc. pag. Universitatea din Cluj-Napoca. 12 G. civ. Drept procesual civil. în Jur. sarcina instantei este simplificata. nr. 1976. gen. Editura Academiei. nr.)11. 1138. nr. în Codul de procedura civila comentat si adnotat. Instanta este obligata sa arate împrejurarile din care a tras concluzia ca este îndeplinita aceasta cerinta (exemplu: încredintarea copilului minor într-o actiune privind desfacerea casatoriei.nr. proc. Buia. Crisu. II.. dec.12 Pe de o parte exista urgenta ori de câte ori pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente nu s-ar putea realiza în mod adecvat pe calea unei actiuni de drept comun13. 461/1957. Bucuresti. pag. 1744/1957. 11 Pentru situatii din practica din care rezulta urgenta. C. dec. 116. a unor masuri vremelnice referitoare la încredintarea copiilor minori.. T. Piatra Neamt. deoarece chiar legea apreciaza existenta urgentei. la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei (art. 10/1957. 819. Boroi. 275. Codul de procedura civila comentat si adnotat. vol. 1985. 6132 C. Radescu. sec. nr. pag. Caile de atac si Procedurile speciale. III civ. 126. pag. Bucuresti. a se vedea: Trib. instanta fiind obligata sa arate 9 Trib.. civ. în cazul luarii. 29 .). pop. II. D.3522/1956. mun. 1329/1991. proc. 280 alin.). Supr. pag. civ. de exemplu.

Crisu. în I. Procedurile speciale reglementate în Codul de procedura civila. Les. ci numai masuri provizorii care sa preîntâmpine pierderea unui drept sau o paguba iminenta si ireparabila (de exemplu: sistarea constructiei care ar pune în pericol structura de rezistenta a imobilului învecinat). 461/1957. nr. potrivit art. 2. 674 alin. 3 C. I. pag. 1947. Culegere de Decizii 1955. pag. G. Porumb. Ordonanta presedintiala. pag. darâmarea unei constructii)17 sau care sa rezolve fondul litigiului dintre parti. 55. 320 alin. Accelerarea judecatilor. de pilda. 368. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Urgenta. 32-40. Ilfov. Crisu. vol. Bucuresti. op. pag. urgenta trebuie sa persiste si în instanta de recurs. Ed. 138. Supr. De asemenea. I. 1976.000. nu trebuie confundata cu celeritatea16. I. Asa fiind. sec. Tratat de procedura civila.nr.674/1934. nr. D. pentru a lua o masura vremelnica pe aceasta cale15 . celeritatea este o caracteristica a unor cauze de a fi solutionate mai rapid în raport cu alte categorii de litigii. dec. potrivit art. proc. dec. Editura Academiei. 30 . nr. Protopopescu. b. nr.V. 407/1943 si Curtea de Casatie III. nr. I. Stoenescu. Cas. Bucuresti. nr. de exemplu. „Tiparul Românesc". Ordonanta presedintiala este o institutie procesuala pusa la dispozitia 14 C. pag.12 si pag. în I. vol. Accelerarea judecatilor. pag. Ed. civ. „Tiparul Românesc". Cluj-Napoca. Într-adevar. 359. II ca. pag. civ.împrejurarile din care a tras concluzia ca este îndeplinita aceasta cerinta14. 1989. Stoenescu. caracterul vremelnic Pe calea ordonantei presedintiale nu pot fi luate masuri definitive (cum ar fi. "cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere". civ. dec. sec. proc. Editura Dacia. 337-338. Protopopescu. II. C. Astfel. Paduraru..nr.250/1934. 36.91. La o atare caracteristica se refera legea în unele situatii particulare. Culegere de Decizii 1957. vol. 16 Gr. 111/1955. cit. Deleanu. D. 17 Trib. sent. 15 Trib. Bucuresti. 25. pag. G. 1947. Editura Servo-Sat. "contestatia în anulare se judeca de urgenta si cu precadere". III. dec. 360. 98. 28.V. 1 C. Paduraru. ca o conditie a ordonantei presedintiale. pag.

444/1966. 335. nr. G. Les. pag. nr. Culegere de Decizii. Supr.532/1945 si dec. 166. civ. au o limita în timp. Ciobanu. Lumina Lex. Accelerarea judecatilor. neprejudecarea fondului Neprejudecarea fondului cauzei reprezinta o conditie specifica de admisibilitate a ordonantei presedintiale al carui continut complex ridica multiple probleme. Protopopescu. sa dureze pâna când se va solutiona fondul cauzei. pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive în actiunea de divort etc). dec. I. 18 19 I. Astfel masurile ordonante de instanta.nr. Trib. în principiu. 31 .. dec. 512-513. fiind destinate. Stoenescu. D.V. 21 Cas. în care se poate arata expres ca ea îsi produce efectele numai un anumit timp (exemplu: pâna la luarea masurilor de consolidare a constructiei învecinate. Aceasta conditie este determinata de însusi caracterul vremelnic. pag. vol. chiar daca hotarârea pronuntata nu cuprinde vreo mentiune în acest sens19. atunci când solutioneaza o cerere de ordonanta presedintiala judecatorul nu are de cercetat fondul litigiului dintre parti.24.. 1947. civ.nr. proc. 341-342. civ. în I. nr. adica în termenii legii a unor "masuri vremelnice". 1952-1954. c. 142/1942. pe aceasta cale procedurala. 581 C. Asa fiind. Trib. M. pag. civ.2. 111/1955. caracterul vremelnic20 al masurii luate prin ordonanta decurge din însasi natura masurii luate. ed.partilor doar pentru a se lua unele masuri provizorii. pag. 80. dec. în Tratat teoretic si practic de procedura civila.. col.10/1962. Ratiunea ordonantei este chiar aceea de a se permite luarea unei masuri rapide si cu caracter temporar.. col. Curs universitar. V. Supr. dec. Justitia Noua nr. al masurilor ce pot fi ordonate de instanta în conditiile art. „Tiparul Românesc". pag. Justitia Noua n1tS/1966. De aceea. reg. Ed. 494. pag. 20 Trib. 138. 1687/1961. Drept procesual civil.ci doar “sa pipaie fondul”21. Bucuresti. provizoriu. pag. 2002.nr. fie din cuprinsul hotarârii. II. nr. Paduraru.. Iasi. iar nu definitive18.

pag. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Les. V. 2002. Drept procesual civil. 1996. pag. pag. Bucuresti. Curs universitar. În lipsa unor dispozitii derogatorii de la dreptul comun privitoare la continutul cererii urmeaza sa se aplice normele dreptului comun22. All Beck. Sesizarea instantei competente se realizeaza prin formularea unei cereri de catre persoana interesata. Dreptul de a sesiza instanta cu o cerere de ordonanta presedintiala revine partii interesate în pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere. de regula. Daca ordonanta se solicita în legatura cu un imobil. din punct de vedere al competentei teritoriale. Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta presedintiala Sesizarea instantei Instanta competenta sa solutioneze cererile de ordonanta presedintiala sunt cele competente sa judece cauzele si cu privire la judecata în fond. Drept procesual civil. M. ed. 2002. 496. Ciobanu. 513. Particularitati privind judecarea cererii Judecata cererii se face dupa regulile din Cartea II-a a Codului de procedura civila cu privire la procedura contencioasa. National. la instanta de la domiciliul pârâtului ori al reclamantului. întrucât se caracterizeaza printr-un conflict de interese. Lumina Lex.III.I. 515. Les. 24 Florea Magureanu. în prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau în înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii silite23. daca domiciliul pârâtului nu este cunoscut sau se afla în strainatate. ed. pag. Rezulta ca. II. 2002. cu unele derogari24: a) În primul rând trebuie tinut seama în luarea masurilor procesuale de 22 23 I. Ed. competenta este instanta de la locul situarii bunului imobil. cererea de ordonanta presedintiala se introduce. Ed. Ed. 32 . a V-a. Curs universitar. Drept procesual civil. Lumina Lex. vol. I. 514.

si nu a încalcarii unor drepturi procesuale ale partilor. 27 I. civ. 1981. Uneori însa fapta prejudiciabila are un caracter atât de grav încât se impune solutionarea ei cât mai grabnic. 10-11/1993. Tratat de procedura civila.143/1992. Regula este a citarii partilor26. aceasta regula trebuie sa fie aplicata pe cât posibil si în materia ordonantei presedintiale.. T. 28 Trib. lipsa citarii fiind expresia urgentei. 1991.. pag. Brasov. este 25 Trib. pentru a respecta principiul egalitatii. nr. 120.necesitatea pastrarii dreptului care s-ar pagubi prin întârziere sau prevenirii unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. Lumina Lex. T. 33 . mun. pag. 514. III civ. în Culegere. nr. sec. Or. C A. Culegere de Decizii 1975. 178. nr. termenul de 5 zile poate fi redus de instanta. b)În al doilea rând . ed. de îndrumare nr. Ploiesti. pag. 1992. 483/R/1995. jud.. De aceea. Autorii precizeaza ca instanta nu este autorizata sa judece fara citarea partilor decât atunci când o urgenta deosebita justifica îndepartarea de la regula de drept comun. Supr. vol. va lua masura pe baza cererii. Exigentele principiului contradictorialitatii impun ca orice cereri care se adreseaza instantelor judecatoresti sa fie solutionate cu citarea partilor. dec. 54. 1996. deoarece urgenta poate impune ca masura sa fie luata în aceeasi zi. dec. nr. 5/1975.57... Curs universitar. 26 I. 118. 165-166. Stoenescu. civ. a IV-a civ. Drept procesual civil. pag. nr. A. S. noiembrie 1996. II. Într-o asemenea situatie însa. mun. Culegere de practica judiciara civila. în Culegere. pag. judecata cererii se poate face cu sau fara citarea partilor25. 734/1992. nr. nr. 20. dec. 17/1996. Les. C.. pag. Maramures. civ. în cazul citarii.77. Universitatea Bucuresti.. dec. Dreptul nr. Exceptia de la regula citarii partilor este o solutie fireasca. 247. Bucuresti.. Solutionarea cererii de ordonanta presedintiala fara citarea partilor trebuie sa reprezinte o masura exceptionala si ea urmeaza sa fie motivata de instanta. dec. sec. Zilberstein. Culegere de practica judiciara civila. dec. pag. instanta. Instanta va aprecia asupra necesitatii citarii partilor în functie de natura cauzei si de împrejurarile care reclama interventia justitiei27. fara concluziile reclamantului28. pag. 2002. 243/1991. Bucuresti.

administrarea si aprecierea probelor . Zilberstein. 514. Les. Culegere de Decizii 1957. Boroi.. dar instanta va solicita acele probe care nu întârzie judecata. 821. nr. 34 . pag. Repertoriu pe anii 1952-1969. S. Trib. Caile de atac si Procedurile speciale. Drept procesual civil. 888. Lumina Lex. V. All. pag. pag. prin urmare reclamantului. Stoenescu. dec. Stiintifica. 496.instanta nu este obligata sa comunice pârâtului copie de pe cererea de chemare în judecata. Bucuresti. ed.). 423/1966. 2002. pag. pag. M. Supr. în I. vol. Sarcina probei incumba celui ce face o afirmatie în fata instantei de judecata. Ed.. Curs universitar. aceasta nu scuteste pe reclamant de sarcina probei. deoarece în mod firesc. 1970. II. însa în acest din urma caz judecata poate avea loc numai daca procedura de citare este legal îndeplinita31. d) În al patrulea rând .în ceec ce priveste probele. Mihuta. nr. Ed. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Radescu. legea nu prevede derogari de la regulile de drept comun privind admisibilitatea. 311-313 si dec. reclamantul este cel care invoca în sprijinul pretentiilor sale o anumita stare de fapt. Codul de procedura civila comentat si adnotat. col. având în vedere urgenta solutiei ce trebuie pronuntata si ca solutia este vremelnica. 1994. nu se poate face abstractie în totalitate de caracterul special al unei atare proceduri. 31 G. chiar daca judecata se face cu citarea partilor30. Dincolo de aceste consideratii valabile în orice proces. Ciobanu. c) În al treilsea rând . pag. D. civ.. 119. Asa 29 30 I. Nu vor fi încuviintate probe care ar tergiversa judecata (cum ar fi o audiere de martori prin comisie rogatorie. Drept procesual civil. o verificare de scripte etc32. 1744/1957. 32 I.posibil sa se stabileasca un termen de judecata chiar în ziua depunerii cererii29.

asadar . 518. Negru. Drept procesual civil. proc. 35 I. Textul mentionat trebuie coroborat si cu dispozitiile art. Lumina Lex. Necesitatea luarii unor masuri provizorii în cazuri grabnice justifica si caracterul executoriu al ordonantelor. D. pag. Prin urmare.. probe necesare pentru a cunoaste aparenta dreptului. S. 2002. pag. V. Caile de atac si Procedurile speciale. Bucuresti. 4 C. proc. Vor fi administrate . Un atare efect este recunoscut ordonantei din chiar momentul pronuntarii ei.ordonanta presedintiala nu are putere de lucru judecat cu privire la fondul pricinii. însa aceasta se poate efectua si fara citarea partilor34. Se poate încuviinta chiar cercetare la fata locului. ordonanta poate fi executata fara sa fie necesara investirea ei cu formula executorie35. Les. 278 pct. Curs universitar. ultim C.fiind. 1972. 581 alin. pag. deoarece prin ordonanta sunt dispuse masuri 33 I. pag. ed. proc. 1994. 119. probe care pot fi administrate cu usurinta. Drept procesual civil. Radescu. 34 G. Editura Didactica si Pedagogica. Radu. Stoenescu. fara a întârzia judecata. Boroi.hotarârea prin care instanta solutioneaza cererea poarta denumirea de ordonanta presedintiala si este executorie de drept. civ). 371 -372. f) În al saselea rând . 35 . Zilberstein. All. civ. civ. ne apare firesc ca instanta sa manifeste o atentie sporita pentru a nu administra probe de natura a epuiza însusi fondul litigiului33. 581 alin. D. 821. 8 C. text care declara ordonanta "vremelnica si executorie". Instanta poate hotarî ca executarea sa se faca fara somatie ori fara trecerea unui termen (art. e) În al cincilea rând . Codul de procedura civila comentat si adnotat. împrejurare ce conduce astfel la concluzia ca ordonanta este executorie de drept. Ed. Drept procesual civil. Semnificative sunt în acest sens dispozitiile art.

2002. pag. 38 Daca exista doua ordonante contradictorii. Drept procesual civil. pag. 335. G. 240. Supr.M. Este prima zi de înfatisare termenul la care sunt îndeplinite cele doua 36 Cas. mun. Codul 1944.. în I. Bucuresti.9/1967. I. fiind suficient cuprinsul cererii de chemare în judecata si existenta triplei identitati de elemente . Daca situatia de fapt a ramas neschimbata. 1988.Trib. nr. Ed. nr.. 121-122. 1066/1941. Prima zi de înfatisare are deci o mare importanta în faza de desfasurare a procedurii orale a procesului civil.. pag. sec. Protopopescu... All Beck. Tratat de procedura civila.nr. sec. dec. dec. dec. Revista Româna de Dreptnr. deoarece pâna în acest moment procesual reclamantul are posibilitatea de a transforma cererea de ordonanta presedintiala într-o actiune de drept comun.435/1945 si Cas. Drept procesual civil. daca împrejurarile care au determinat pronuntarea primei ordonante s-au modificat. pag. Jud. Revista Româna de Drept nr. Având caracter vremelnic. Fata de solutia din text. I. 357. dar ea nu trebuie confundata cu primul termen de judecata40.prima zi de înfatisare reprezinta un moment procesual important si în cadrul procedurii de solutionare a cererii de ordonanta presedintiala.380/1979. 58. Supr. V. Stoenescu. 249.parti. Trib. 224. Ed. dec. 37 I. civ. pag. vol. nu se poate folosi calea revizuirii. D.nr. nr.V. Accelerarea judecatilor.. ci partea interesata are deschisa posibilitatea de a introduce o noua cerere de ordonanta sau sa solicite rezolvarea litigiului în fond . 36 . Buc.. 135. prin care se solicita luarea acelorasi masuri sau încetarea ori modificarea ei39. ni se pare discutabila decizia prin care s-a statuat ca nu este necesar sa se ia în discutie toate aspectele deduse în a doua ordonanta. S.699/1970.2/1980. pag. „Tiparul Românesc". 1981. 1947. Ciobanu. nr.80.vremelnice care se bazeaza numai pe aparenta dreptului36 si nu este solutionat fondul litigiului37. 179) 40 Florea Magureanu.2/1990. dec. III. pag. Universitatea Bucuresti.nr. civ. Culegere de Decizii 1970. 39 Cas. nr. Stoenescu. 16. Zilberstein.20: Trib. pag.nr. g) În al saptelea rând . III civ. vol. II. nr. dec. II. nu este admisibila o noua cerere de ordonanta. în Culegere.837/1967. Timis. Paduraru.4 si pag. a V-a. dec.2035/1934. pag.nr.civ.. Universitatea Bucuresti. Ed. obiect si cauza (Trib. 169. col. ordonanta poate fi modificata printr-o alta ordonanta presedintiala38.

daca s-a dat cu citarea partilor. dec. 582 alin. Supr. pag. 324.conditii. 889/1979. 2002. pag. 61/1979. pag. în Îndreptar interdisciplinar.. Trib... 37 .nr. termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza sa amânat pentru lipsa de aparare42 sau pentru ca cererea de chemare în judecata nu a fost comunicata pârâtului43 ori pentru ca. 53. 7/1979. 164. pag. Supr. Derogarile la care ne referim sunt importante46: a) prima derogare se refera la durata termenului de recurs care. completul de jud. contine unele norme derogatorii de la dreptul comun în materia cailor de atac. Codul de procedura civila. nr. nr. pag. spre deosebire de dreptul comun.. I. b) a doua derogare vizeaza momentul din care începe sa curga termenul de recurs. jud. ed. are o durata mai scurta. fata de obiectul cererii. Revista Româna de Drept nr.). Revista Româna de Drept nr. Trib. Les. 829/1979. Revista Româna de Drept nr. jud. 582. Revista Româna de Drept nr. În schimb. sec. 46 I. 44 A se vedea. proc. 59. Potrivit art. s. de la pronuntare.nr. Revista Româna de Drept nr.IV. termenul de recurs curge „.. dec. pag. Cluj. jud. civ.. civ. 5/1980.n. civ. 5/1980. Momentul de la care începe sa curga termenul de recurs este reprezentat de pronuntarea sau 41 42 Trib. chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen41. 61/1979. Cluj. 43 A se vedea.civ. Suprem.Caile de atac împotriva ordonantei presedintiale Împotriva ordonantei presedintiale se poate exercita calea extraordinara de atac a recursului. Trib. Trib. dec.civ. 45 A se vedea Trib.27/1970. Trib. nr. 1027/1972. Hunedoara. dec. 1/1973. A se vedea. nr. respectiv de 5 zile. 59. jud. 1 C. sec. 517.. Revista Româna de Drept nr. Curs universitar. dec. în art. 53. Drept procesual civil. si de la comunicare (ordonantei. nr. completul de judecata nu era legal constituit44 nu poate fi socotit prima zi de înfatisare45. 1027/1972. 7/1979. daca s-a dat fara citarea lor”. dec. Hunedoara. Lumina Lex. pag. civ. pag. 164. 1/1973. dec.

în acest caz. câta vreme ordonanta presedintiala are toate atributele unei veritabile hotarâri judecatoresti50. Lumina Lex. curgerea termenului de recurs nu este determinata în nici un mod. 50 I. daca sunt îndeplinite cerintele legale49. 120.) Desi textul are în vedere numai contestatia la executare. Zilberstein. pag. 5-6/1948. II. Curs universitar. 2002. S. 38 . 3833/1948. Zilbersein. ed. 613-614. Stoenescu. pag. proc. 47 48 T. În mod neîndoielnic. I. Ilfov. Tratat de Drept procesual civil. 120. 582 alin. Universitatea Bucuresti. în literatura juridica de specialitate s-a admis ca partile pot exercita si contestatia în anulare. 49 I. vol. Drept procesual civil. de prezenta partilor în instanta48. Asadar. Împotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie (art. 517. încheierea nr. Stoenescu. Justitia Noua nr. Les.comunicarea47 hotarârii si este determinat de modul de solutionare a ordonantei: cu sau fara citarea partilor. Caile de atac si Procedurile speciale. civ. 1981. . pag. S. pag. (4) C. calea extraordinara a contestatiei în anulare poate fi exercitata si împotriva ordonantei presedintiale. Drept procesual civil.

Copiile legalizat e de pe inscrisurile dispar ut e ce se afla in st apanirea part ilor. dispunand t ot odat a sa se scoat a din regist rele inst ant ei t oat e dat ele privit oar e la inscrisurile ce se refac. Art. Aceasta procedura îsi gaseste aplicare doar în acele situatii de exceptie în care se constata disparitia unor acte din dosarul cauzei sau chiar disparitia hotarârii 39 . II.au folosit sau de pe inscr isurile depuse de par t i. pana la gasirea acest ora . I ncheierea de refacer e nu se va put ea at aca decat o dat a cu fondul.I. proc.II. civ. 583 Dosarele sau inscrisurile priv it oare la o pricina in curs de judecata. ori alt or persoane sau aut orit at ilor pot folosi la refacerea dosarului.REGLEMENTARE. va cere copii de pe inscrisurile ce i. Î n acest scop . chiar din oficiu. se pot reface de însasi inst ant a invest it a cu j udecarea pricinii. cit and part ile.Refacerea înscrisurilor si hotarârilor disparute Procedura refacerii înscrisurilor si a hotarârilor judecatoresti disparute II. m art orii si expert ii. inst ant a va fixa t erm en.CAP.II. 583-585 C.Precizari generale Procedura refacerii înscrisurilor si a hotarârilor judecatoresti disparute este reglementata în art.au fost t rim ise de aut orit at i si de care part ile s. I nscrisurile ast fel refacut e t in locul originalelor . disparut e in or ice chip.

pag. Drept procesual civil. 520. Les. încheierile si hotarârile judecatoresti52. civ. G. procedura în discutie este aplicabila indiferent daca este vorba de fapte comise din neglijenta. National. 520. ed. 54 A se vedea P. Refacerea înscrisurilor si hotarârilor judecatoresti disparute. Ed. Ed. Florea Magureanu. Tratat teoretic si practic de procedura civila. 583585 C. Lumina Lex.M. Activitatea de refacere a înscrisurilor sau hotarârilor disparute se realizeaza fie la solicitarea partii interesate fie.pronuntate ori chiar a întregului dosar51. 558. este aplicabila chiar si atunci când. dosarul nu mai subzista54.Conditiile aplicarii acestei proceduri Având în vedere dispozitiile art. 56 V. pag. 2002. All. ed. Drept procesual civil. Curs universitar. 1994.III. II. All Beck. Lumina Lex. Sunt supuse refacerii. 82. Ed. 583-585 trebuie facute urmatoarele distinctii56: . Prin urmare. de sustrageri sau de împrejurari independente de vointa partilor sau a altor persoane55. în Revista Româna de Drept nr. Ciobanu. Les. a V-a. Perju. proc. 55 I. D. Drept procesual civil. 40 . Radescu. II. 2002. S-a apreciat. pag. 1998. Codul de procedura civila comentat si adnotat. a V-a. pag. Drept procesual civil. pag. Curs universitar. acele componente ale unui dosar care sunt necesare pentru a se putea finaliza judecata sau pentru a trece la executarea silita a hotarârii disparute. Ed. din cauza unor fapte de distrugere. potrivit acestei proceduri.daca dosarul sau înscrisurile disparute privesc o pricina în curs de judecata. precum înscrisurile probatorii. 10/1968. vol. 2002. din initiativa instantei53. 558. Ed. pag. De asemenea. 830. Ed. 53 Florea Magureanu. Boroi. ca procedura reglementata în art. 504 – 505. nu prezinta relevanta caracterul faptelor care au determinat disparitia actelor sau a dosarului. 2002. pag. Bucuresti. All Beck. pe buna dreptate. 51 52 I.

sa se faca publicatii într-un ziar mai raspândit. . va cere copii de pe înscrisurile trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe înscrisurile depuse de parti.daca dosarul sau înscrisurile disparute priveau o cauza în care se pronuntase o hotarâre devenita irevocabila. 583 si 584 (art.în cazul actelor notariale. . In cazul în care nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface.. pâna la gasirea acestora (art. 584). dupa procedura prevazuta de art.daca dosarul sau înscrisurile disparute privesc o cauza în care s-a pronuntat o hotarâre de prima instanta si se afla în apel. 583. hotarârea se va reface dupa al doilea exemplar original. ori daca partile tagaduiesc existenta sau cuprinsul înscrisurilor pe care s-a întemeiat hotarârea. care a ordonat publicatia. competent este biroul notarului public care a 41 . chiar din oficiu si va dispune citarea partilor . acea hotarâre se va reface de instanta de fond. dispunând totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la înscrisurile ce se refac. Daca hotarârea nu se poate reface în acest mod. înscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. instanta de apel va trece la refacerea lor potrivit regulilor stabilite de art. Aceasta va fixa termen. pastrat la mapa de hotarâri. scop în care instanta poate dispune din oficiu.si daca este cazul a martorilor si expertilor . alte persoane sau autoritati. pot fi folosite copiile legalizate de pe hotarârile aflate la parti sau la alte persoane. 585) . 583). Încheierea de refacere poate fi atacata numai o data cu fondul. instanta de apel judeca din nou cauza în fond (art. iar daca si acesta a disparut. cu invitarea celor care detin astfel de copii sa le depuna la grefa instantei.refacerea este de competenta instantei învestita cu judecarea pricinii. La refacerea dosarului pot fi folosite si copiile legalizate de pe înscrisurile disparute ce se afla la parti.

Les. 161-162. I.. Drept procesual civil. înscrisurile probatorii. Astfel. pag. proc. 97. procedura de reconstituire nu este admisibila în privinta înscrisurilor probatorii extrajudiciare57. I. 162. S. Aceasta solutie poate fi dedusa din chiar formularea art. 97. Daca actul disparut a fost întocmit de alt organ cu activitate notariala.întocmit actul. instanta va dispune sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la 57 A se vedea P. text ce are în vedere "înscrisurile privitoare la o pricina în curs de judecata". 82. 583 alin. Refacerea înscrisurilor si hotarârilor judecatoresti disparute. reconstituirea sau refacerea se va face de judecatoria în competenta careia îsi are sediul institutia sau se afla domiciliul sau sediul uneia dintre parti. Stoenescu. Caile de atac si Procedurile speciale. Drept urmare. 1 C. daca a mai ramas un exemplar original sau instanta de judecata. 54 alin. care face obiectul acestei proceduri sunt importante urmatoarele precizari: --legea vizeaza. Drept procesual civil. 2 din Legea nr. Proceduri civile speciale. în Revista Româna de Drept nr. Legea permite si folosirea altor mijloace de proba în scopul reconstituirii. Stoenescu. pag. Caile de atac si Procedurile speciale. în cazul refacerii unor înscrisuri instanta va solicita copii dupa înscrisurile ce i-au fost trimise de diferite autoritati si de care partile s-au folosit ori de pe înscrisurile depuse de parti.pot forma obiect al reconstituirii si cererile partilor. Les. în primul rând. pag. 10/1968. S. încheierile de sedinta si orice acte întocmite de parti sau instanta în cursul judecatii58. I. 58 I. Perju. daca partile nu cad de acord ca refacerea sa se realizeze de biroul notarial (art. 36/1995). De asemenea. pag. Procedurile civile speciale. civ. 42 . . pag. Zilberstein. Zilberstein. dar numai acele înscrisuri care au fost folosite în cadrul procesului civil. Cu privire la notiunea de “înscris”.

sa se faca publicatii într-un ziar mai raspândit. pag. cu invitatia ca cei care detin astfel de copii sa le depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia60. Pentru aceasta ipoteza. Cel de-al treilea alineat. În cazul în care hotarârile nu se pot reface în acest fel se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel. Daca dosarul disparut sau înscrisul priveste o cauza în care s-a pronuntat o hotarâre de prima instanta si se afla la instanta de apel. daca hotarârea disparuta este gasita.. 2 C. a V-a. Ed. întrucât instanta care a refacut hotarârea procedeaza pur si simplu la anularea ei. pot fi folosite copii legalizate de pe hotarârile aflate la parti sau la alte persoane. al aceluiasi text. civ. Drept procesual civil. hotarârea va fi refacuta dupa al doilea exemplar original. Potrivit art. pag. din oficiu. 2002.înscrisurile ce urmeaza sa fie refacute59. fara nici o verificare privitoare la 59 60 I. proc. ed. All Beck. 522. cererea va fi respinsa. Dovada se va face cu orice înscris sau extras din registrele ori din evidentele instantei judecatoresti sau ale altor autoritati61. instanta poate dispune. în cursul judecatii. 559. Este un caz special de anulare a unei hotarâri judecatoresti. Ed. 2002. Pentru judecata din nou a cauzei. legea consacra solutia anularii hotarârii refacute de catre instanta care a pronuntat-o. a V-a. care va judeca pricina în fond. 43 . Curs universitar. Lumina Lex. All Beck. 559. pag. partile sunt obligate sa faca dovada ca între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarâre judecatoreasca. În acest scop. pastrat la mapa de hotarâri a instantei de fond. Drept procesual civil. 2002. 61 Florea Magureanu. 585 alin. reglementeaza ipoteza în care hotarârea disparuta a fost gasita ulterior judecatii. Ed. Drept procesual civil. Les. Ed. iar daca si acesta a disparut. Florea Magureanu.

Procedura ofertei reale III. 586 Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata. 523. Art. prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales. spre a se libera. executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca. debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator. sa consemneze suma sau bunul oferit la 62 I.I. Debitorul. va putea. Les. Reglementare legala Art. ora si locul. ca sa primeasca valoarea datorata. In acea somatie se va arata ziua. CAP. 588 Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit. pag. ed. o somatie. Art. Lumina Lex. Curs universitar. Drept procesual civil. 2002. cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat.temeinicia sau legalitatea ei62. 587 Spre acest sfarsit el va face creditorului. 44 . in acest caz.III.

III. afara de alin. în cazurile în care creditorul refuza sa primeasca plata63 determinat fiind de a percepe în continuare plata dobânzilor. 532. sau pentru ca sa se intareasca. se va face prin osebita petitie. 590 Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil.S. 8 din Art. Art. . pag.A. cuprinse in Art.III:Conditiile cerute de lege în procedura ofertei reale ofertei reale 63 Florea Magureanu. printr-o plata valabil facuta. 1115 si alin. de a pastra lucrul primit în gaj ori de a invoca . Ed. la o unitate specializata. privitoare la ofertele de plata si la consemnatii. dupa caz. iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe langa instanta domiciliului creditorului.Casa de Economii si Consemnatiuni C. 1114 . a V-a. 45 . sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii. sau.si de a cere desfiintarea conventiei .1121 inclusiv.ulterior .E. 3 si 4 din Art.Definitie Procedura ofertei reale consta în posibilitatea conferita de lege debitorului de buna credinta. Drept procesual civil. All Beck. Art. dupa regulile stabilite pentru cererea principala. care doreste sa se libereze de obligatia ce o are fata de creditor.culpa debitorului în neexecutarea obligatiei . 2002. III. Ed.II.C. 1116. 589 Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei.

e. Codul de procedura civila adnotat. 5. Librariei Socec. a V-a. oferta trebuie facuta creditorului în persoana sau la domiciliul ales pentru executarea contractului. D. Ed. 533. Teoria generala a obligatiilor. d. Daca locul de plata nu s-a determinat printr-o conventie speciala. termenul de plata sa fie împlinit. oferta este nula66. nefiind o lichidare prealabila judecatoreasca pentru consemnarea dobânzilor. Bucuresti. Tipografia Nationala. pag. oferta sa fie facuta creditorului ce are capacitatea de a primi sau reprezentantului acestuia. Conditiile valabilitatii ofertei reale sunt aratate la art. civ. 1998. 1921. Explicatiune teoretica si practica a dreptului civil român în comparatiune cu legile vechi si cu principalele legislatiuni straine. si acestea sunt65: a. 65 Florea Magureanu. Editura Lumina Lex. Drept procesual civil. tom. daca prin oferta se prevede numai pretul fara dobânzile lui. 548-588. pag. se cere ca oferta sa cuprinda atât capitalul datorat. 1900. daca acesta a fost stipulat în favoarea creditorului. 66 A se vedea în acest sens. daca s-a contractat sub o anumita conditie. Dan. 928. oferta sa fie facuta de o persoana capabila de a plati. pag. 18 noiembrie 1911. nr. pag. Astfel . Ed. VI. se cere ca aceasta sa se fi împlinit. Procedura ofertei reale este prevazuta însa în Codul de procedura civila. oferta sa fie facuta pentru întreaga suma ce a ajuns la scadenta. b. Cas. 2002. 64 A se vedea pentru amanunte L. cât si dobânzile exigibile sau o suma oarecare pentru sumele nelichidate. All Beck. I.Conditiile de fond si efectele ofertei reale sunt prevazute în Codul civil64. pentru valabilitatea ofertei reale facuta de un debitor creditorului sau. 46 . Pop. Ed. Alexandresco. 481-482. c. Prin urmare. Bucuresti. Em. Iasi. inclusiv dobânzile aferente si pentru toate celelalte cheltuieli. oferta sa fie facuta la locul stipulat de parti. 1115 C. f.

locul ora când va fi predata suma . III. Se pot ivi mai multe situatii. Ed.). nici ora când suma oferita are a fi predata. civ. 533. în functie de care procedura va continua sau va înceta69: a) Daca creditorul se prezinta la locul determinat si primeste suma datorata. civ. Procedura începe printr-o somatie care va indica ziua . Librariei Socec. a V-a. acesta îsi va putea retrage suma depusa (art. numai ofertele reale valabil facute si urmate de consemnatiune tin loc de plata si libereaza pe debitor. fara a se indica nici ziua. Drept procesual civil. Bucuresti.somatie ce va fi comunicata de catre executorul judecatoresc creditorului . 2. aceasta simpla invitatie nu poate tine loc de plata si nu libereaza pe debitor67. plata oferita de debitor. oferta sa fie facuta prin organul competent pentru asemenea acte (executorul judecatoresc). Codul de procedura civila adnotat. prin urmare.. Drept procesual civil. Em. 69 Florea Magureanu.oferta trebuie sa fie reala .nefiind suficient a fi facuta verbal . Ed. Dan. deoarece se face imposibila constatarea refuzului din partea unui executor judecatoresc si.g. 1118-1119 C. 1921. prin hotarâre. All Beck. 2002. pag. nr. 68 I. 526. 2002.De asemenea . Atât timp cât instanta nu a validat.iar daca creditorul refuza sa o primeasca acest refuz trebuie consemnat . pag. Lumina Lex.Procedura ofertei de plata si efectele ei Debitorul urmeaza sa fie considerat liberat de datorie pe data ramânerii definitive a hotarârii de validare a platii si consemnatiunii. Les. iar nu si o simpla notificare. Bucuresti I. 47 . 30 aprilie 1909. ed. Curs universitar. 1114 si 1115 C. ceea ce dovedeste ca oferta este neserioasa. într-o asemenea situatie obligatia debitorului fata de creditor se mentine68. Ed. Potrivit art. 67 C.IV.

civ. 164. si va depune recipisa la biroul executorului judecatoresc. A se vedea în acest sens. Ultimele doua împrejurari vor fi consemnate de executorul judecatoresc în procesul-verbal.debitorul se va adresa instantei pentru validarea platii. 70 71 I. 1121 C. proc. Dupa consemnarea sumei . debitorul fiind liberat de datorie. pag. Stoenescu. vor fi suportate de creditor. S. iar debitorul are nevoie de locul unde este pus. si art. c)Daca creditorul se prezinta la termenul si locul stabilit. acesta din urma poate cere instantei sa încuviinteze depunerea bunului în alta parte (art.se încheie proces verbal . pentru ca acesta sa poata sa-si ridice suma.). va fi depusa la CEC suma datorata iar recipisa de depunere la executorul judecatoresc. pag. Daca bunul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul unde se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa-l ridice dupa ce a fost somat. vol. b)Daca creditorul nu se prezinta la termenul si locul stabilit .71. 1121 C.iar suma datorata se va depune la CEC .moment de la care nu mai poate retrage suma depusa . Procedura ofertei reale se aplica în mod corespunzator si în situatia în care obligatia debitorului se refera la predarea unui bun cert determinat (art. 1981. civ.procedura ofertei reale se finalizeaza prin proces-verbal încheiat de executorul judecatoresc. Drept procesual civil. Zilberstein. civ. debitorul trebuie sa consemneze suma la CEC pe numele creditorului. II. Les. 588 C.iar recipisa de depunere la executorul judecatoresc . iar creditorul nu se prezinta sa-l ridice . Cheltuielile ofertei reale si ale consemnatiunii. Curs universitar. daca sunt facute în conditii de legalitate.). Universitatea Bucuresti. ed. 48 . iar pentru a se libera de datorie. acesta aflându-se în culpa procesuala70.. Lumina Lex. 526. Tratat de procedura civila. I.dar refuza sa primeasca plata. 2002.

va avea posibilitatea realizarii efective a dreptului sau73. 597601 C. adica posibilitatea pe care legea o ofera reclamantului de a solicita instantei sa ordone masuri de indisponibilizare si conservare. civ. proc. 73 I. Editura Didactica si Pedagogica.) si sechestrul judiciar (art. actiunea. probabil datorita faptului ca textul care reglementeaza sechestrul judiciar este 72 A se vedea si E. Hotarârea. creditorul. care toate la un loc constituie actiunea civila72. cuprinde toate mijloacele procedurale puse la dispozitia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea acestuia. Bucuresti. pag.Herovanu. legea mai reglementeaza doua masuri asiguratorii. sa-si diminueze activul patrimonial. IV.).CAP. Alaturi de poprirea asiguratorie. 256.De altfel . când se cere o suma de bani. anume sechestrul asigurator (art. 1983. Actiunea include astfel. Zilberstein. editia a II-a. Procedând astfel. pe calea justitiei. executarii silite si prin diverse masuri asiguratorii si preventive. în timpul procesului. Drept procesual civil. Teoria executiunei silite. 596 C. Teoria generala. în momentul executarii silite a hotarârii. Ed. se face o confuzie între aceste doua masuri asiguratorii. uneori. fie sa distruga sau sa înstraineze bunul care formeaza obiectul litigiului. 95. S. Bucuresti.Librariei Cioflec. proc. de natura sa împiedice pe pârât ca. Judecata la prima instanta. 591-595 si art. civ. Stoenescu. În practica. 49 . Masurile asiguratorii Masurile asiguratorii IV. 1942. într-un înteles larg. pag. si cererea pentru luarea masurilor asiguratorii. fie.I. NOTIUNI INTRODUCTIVE Ocrotirea drepturilor subiective se realizeaza prin intermediul procedurii de judecata.

deoarece difera atât conditiile în care pot fi solicitate aceste masuri. pag. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta. D. Este însa necesar sa se faca o distinctie neta. Ed. daca dovedeste ca a intentat actiune. in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea. Radescu. creditorul trebuie sa dovedeasca indeplinirea celorlalte conditii prevazute de alin. All. In aceste cazuri. o data cu cererea de sechestru. Boroi. in camera de consiliu. Instanta va decide de urgenta. Art. 591 Creditorul care nu are titlu executoriu. daca dovedeste ca a intentat actiune si depune. 50 . poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului. cât si procedura de încuviintare a lor74. 592 Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul.intercalat printre articolele ce reglementeaza sechestrul asigurator. o cautiune de jumatate din valoarea reclamata. Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris. Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este exigibila. dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila. 1994. fara citarea 74 G. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 838. Art. 1 si sa depuna o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.

581 alin. Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie. fixand totodata. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care.partilor. cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Dispozitiile Art. prin incheiere executorie. Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. cat si la judecarea recursului. Incheierea este supusa numai recursului. care se aplica in mod corespunzator. cu citarea in termen scurt a partilor. Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. 593 Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc. potrivit regulilor privitoare la executarea silita. data fara citarea partilor. dupa inscriere. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica atat la solutionarea cererii. Art. Art. 594 51 . vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. daca este cazul. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila. in termen de 5 zile de la comunicare. In cazul bunurilor mobile.

garantie indestulatoare. in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. sechestrul asigurator. data fara citarea partilor. 595 In cazul in care cererea principala. instanta va putea ridica. Art. 592 alin. 596 Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu. 52 . Dispozitiile Art. debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. 593 se aplica in mod corespunzator. a fost anulata. respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila. de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor. prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia. Dispozitiile Art. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila. la cererea debitorului. Art. 3 se aplica in mod corespunzator.Daca debitorul va da. in toate cazurile. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu.

Editura Didactica si Pedagogica. dec. 341/1973 cu nota de Gh. fie în sensul ca partea care detine bunul îl deterioreaza sau exista primejdia ca îi va înstraina. Dispozitiile legale aplicabile sunt cuprinse în prezent în art. dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii sechestrului77. poate lua masura sechestrarii bunului litigios pîna la rezolvarea definitiva a procesului. Culegere de Decizii 1971. Supr.. Stoenescu. Potrivit alin. Supr. în Revista Româna de Drept nr. spre pastrare si conservare (administrare)75. la cererea partii interesate. Revista Româna de Drept nr. nr. pe timpul cât dureaza judecata procesului. DEFINITIE Sechestrul judiciar consta în indisponibilizarea bunului si numirea de catre instanta a unei persoane careia i se încredinteaza. bunul în litigiu.în 75 I. jud. dec. sec. Sechestrul se aplica asupra bunului în legatura cu care se desfasoara judecata76. 257. Trib. Institutia sechestrului judiciar este reglementata de dispozitiile art. Timis. 76 A se vedea. civ. Sechestrul judiciar REGLEMENTARE LEGALA. 199-200. Sect. Trib. dec. dec.. Supr. civ. 598 C. sec. Cluj. proc. nr. Zilberstein. Trib. posesorie. Masura fiind destul de grava. sau asupra administratiei ori folosintei unui lucru comun . va trebui sa se învedereze instantei necesitatea acesteia. ori de câte ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator. pag. Teoria generala. pag.instanta de judecata. fie .II. nu afecteaza cu nimic valabilitatea lui. civ.într-o actiune în revendicare. Culegere de Decizii pe anul 1971. 1453/1970.de exemplu . editia a II-a. 61. sau de iesire din indiviziune78 . I.598601cpc. nr. Drept procesual civil. 129-132. Petrescu. pag.IV. 53 . 2108 din 30 noiembrie 1971. civ. civ. nr. 171. Revista Româna de Drept nr. Trib. S. 12/1976. 199-200. pag. 2/1974. 10/1971. 78 Faptul ca instanta nu a instituit sechestru judiciar asupra tuturor bunurilor in litigiu.. pag. 77 A se vedea.. Trib. A se vedea. l. 1983. dec. 960/1976. Bucuresti. 2108/1971. in acest sens.. nr.. civ. pag.

Sect. cu nota critica de N. Mi huta. Cererea se rezolva cu citarea partilor interesate. I. 6/1956. Culegere de Decizii 1971. Mihuta. I civ. dec. 1. I. pag. a se vedea Trib. Tudora Revista Româna de Drept nr. pag.se poate formula cerere de instituire a unui sechestru judiciar . nr.. 2108/1971. 4706/1955. sec. 12/1976.. putând sa oblige pe reclamant sa dea o cautiune ce va fi fixata de catre instanta. reg. dec. sa încuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun. Supr. Trib. 80 Hotarîrea data asupra cererii de sechestru judiciar are un caracter provizoriu. 598 alin. pentru asigurarea ca bunurile comune nu vor fi înstrainate. 341/1973 cu nota de Gh. 373. Sechestrul se aplica asupra bunului în legatura cu care se desfasoara judecata81. Sect. precum si în cazul în care este în litigiu numai administratia sau folosinta unui bun comun . Repertoriu II.. Trib.. 129-132. Faptul ca bunul a fost evaluat nu este de natura sa faca inutila aplicarea sechestrului care se dispune tocmai în scopul de a se conserva bunul in natura. Ed. 724. Legalitatea Populara nr. pag. sent. pag. 140-142. nr. A se vedea Trib. civ. administratie sau folosinta se discuta. 1927/1957.cazul bunului comun . 79 Cu privire la dovedirea necesitatii masurii ce se solicita. civ. 111. Petrescu. 2/1974. în cazul în care procesul poarta asupra proprietatii sau posesiunii unui bun miscator sau nemiscator.. Trib. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975. civ.. Revista Româna de Drept nr. 6/1958. nr. 81 A se vedea. 373. Bucuresti. Iasi. pag. Cluj. iar nu în scopul preconstituirii unei probe in favoarea coproprietarilor. nr. Bunuri asupra carora se poate institui sechestrul Dupa cum precizeaza art. daca s-au schimbat împrejurarile. civ. nr. Revista Româna de Drept nr. priveaza pe ceilalti coproprietari de fructele sau veniturile la care au dreptul79.ca acel care-l foloseste. Jud. 960/1976. 1976. 842 din 13 mai 1975. Asupra procedurii de urmat în cazul procesului de divort. pag. Supr. dec. nr. sent. civ. în I. 61. la cererea celui interesat si dupa citarea partilor. nr. nr. dec. dec. Piatra Neamt. Legalitatea Populara nr. pag. Stiintifica. în starea în care se gaseste. 9/1969. a se vedea Trib. printr-o hotarâre80 susceptibila de recurs. posesie. 54 . civ. Constanta. Instanta va putea. 703 din 17 aprilie 1975. pag. precum si Trib. Timis. pop. Supr. 199-200. precum si jud. instanta putând reveni oricând asupra ei. a carui proprietate. dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii sechestrului82.. Toacse si O. dec. 769 din 9 aprilie 1969.

Masura sechestrului judiciar se poate lua si numai asupra unora din bunurile care fac obiectul litigiului83. Simpla existenta a unui proces cu privire la un bun nu este ,prin ea însasi suficienta pentru luarea acestei masuri ,ci este necesar a se dovedi ca exista pericol de disparitie ,degradare ,însttrainare sau risipire a bunurilor ,sau chiar o proasta administrare a averii succesorale . SCOPUL INSTITUIRII SECHESTRULUI JUDICIAR Scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza pastrarea, paza si administrarea bunurilor în litigiu, prin însarcinarea unei persoane determinate, care se numeste de asemenea sechestru judiciar84. Aplicarea sechestrului nu echivaleaza cu nefolosirea bunului, ci doar îl va împiedica pe detinator sa îl înstraineze85. Din punct de vedere procedural , partea contra careia se face o cerere de sechestru judiciar nu poate sa se opuna la admiterea ei prin oferirea unei cautiuni. Dreptul acesta este acordat de lege numai în materie de sechestru asigurator86. Însa , aplicarea sechestrului judiciar87 nu se va putea face înainte de declansarea actiunii principale. Pe de alta parte , lipsa de cautiune nu atrage nulitatea sechestrului
82

A se vedea, Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1453/1970, Revista Româna de Drept nr. 10/1971, pag. 171. 83 Tribunalul Suprem, sectia civila, dec. nr. 2108/1971, în Culegere de Decizii 1991, pag. 199-200. 84 E. Herovanu, Teoria executiunei silite, Ed. Librariei Cioflec. Bucuresti, 1942, pag. 125. 85 Trib. Mun. Bucuresti, sectia a IV-a civila, dec. nr. 942/1990, în Culegere de practica judiciara civila a Tribunalului Bucuresti, 1990, pag. 142, nr. 193. 86 Curtea de Casatie II, 18 mai 1895, în Dan Emil, Codul de procedura civila adnotat, Ed. a II-a, Editura Alcalay & Co, Bucuresti, 1914, pag. 958, nr. 42 si în G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1996, pag. 845. 87 A se vedea si Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificarile ulterioare. 55

judiciar, judecatorii fondului fiind suverani sa ordone un asemenea sechestru cu sau fara cautiune88. Potrivit prevederilor art. 598 C. proc. civ., ori de câte ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna89, instanta competenta pentru judecarea cererii principale, la solicitarea partii interesate, poate sa dispuna sechestrarea bunului litigios pâna la solutionarea pricinii. Deducem ca instituirea sechestrului judiciar este lasata la aprecierea instantei, deci simpla existenta a unui proces în legatura cu un bun nu justifica prin ea însasi luarea masurii, ci trebuie sa se dovedeasca necesitatea luarii acesteia90. Aceasta necesitate poate rezulta din pericolul de disparitie, degradare, înstrainare ori risipire a bunurilor, proasta administrare a averii succesorale etc . Judecatorul nu poate refuza luarea masurii daca sunt motive ce o justifica, iar daca o respinge trebuie sa-si justifice prin hotarâre solutia91. Asa fiind, pentru încuviintarea masurii cel ce o solicita trebuie sa invoce motive serioase ca exista intentie de a deteriora bunul, intentia de a-l înstraina etc.92 CEREREA DE INSTITUIRE A SECHESTRULUI JUDICIAR Cererea privind sechestrul judiciar poate fi facuta de reclamantul din actiunea principala, dar si de alta persoana interesata, de intervenientul
88

Curtea de Casatie, I, 24 iunie, în Dan Emil, Codul de procedura civila adnotat, Ed. a II-a, Editura Alcalay & Co, Bucuresti, 1914, pag. 958, nr. 41. 89 A se vedea, Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 2108/1971, Culegere de Decizii 1971, pag. 199-200. 90 Tribunalul Suprem, sectia civila, dec. nr. 1453/1970, în Revista Româna de Drept nr. 10/1971, pag. 171; în acelasi sens, G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1996, pag. 840. 91 V. M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed. National, Bucuresti, 1996, pag. 63. 92 A se vedea, Trib. mun. Bucuresti, sec. a IV-a civ., dec. nr. 1402/1990, Culegere de practica judiciara civila pe anul 1990, pag. 142, nr. 191 si 192. 56

principal ori în actiunile de partaj chiar de pârât93. Solutionarea cererii, care are un caracter contencios, se face cu citarea partilor, potrivit procedurii prevazute de art. 598 C. proc. civ.94,

constituindu-se un dosar distinct de cel care priveste fondul. Cererea se rezolva de instanta de fond sesizata cu cererea principala, fie ca aceasta se afla pe rolul sau, fie ca este într-o cale de atac95. Cererea nu poate fi deci facuta în fata instantei de apel sau de recurs96. Instanta se pronunta printr-o hotarâre, supusa cailor de atac în conditiile dreptului comun97 si poate încuviinta o executie vremelnica în temeiul art. 279 C. proc. civ.98.

Hotarârea are putere de lucru judecat relativa astfel încât daca o prima cerere a fost respinsa ea poate fi reiterata sau instanta poate reveni asupra masurii daca s-au schimbat împrejurarile ce au determinat luarea ei . Însa ,aplicarea sechestrului judiciar nu echivaleaza cu nefolosirea bunului, detinatorului fiindu-i interzis sa-l înstraineze ,nu sa-l si foloseasca . În cazul în care partile nu se înteleg cu privire la persoana ce urmeaza a fi
93

G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1996, pag. 840. 94 Masura sechestrului judiciar nu se poate lua pe calea ordonantei presedintiale - vezi E. Herovanu, Teoria executiunei silite, Ed.Librariei Cioflec. Bucuresti, 1942, pag. 122-125 (cu unele nuante); Trib. Tutova, 8 dec. 1909, în Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Ed. a II-a, Editura Alcalay & Co, Bucuresti, 1914, pag. 960, nr. 60; N. Toacse, O. Tudora, nota la sent.civ.nr. 769/1968 a Jud.Constanta, Revista Româna de Drept nr. 9/1969, pag. 142; nr. 219/1994, Dreptul nr. 12/1994, pag.75. 95 Solutia privind competenta este prevazuta în mod expres în art. 14 alin. l din Legea nr. 603/1943 privind simplificarea procedurii împartelilor judiciare. Acelasi text stabileste ca judecata se face de urgenta si cu precadere, iar întâmpinarea nu este obligatorie (alin. 2 si 3). 96 Cas. l, 10 sept. 1876, în Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Ed. a II-a, Editura Alcalay & Co, Bucuresti, 1914, pag. 960, nr. 57. 97 în practica, se pronunta, chiar de catre aceeasi instanta, uneori încheiere, iar alteori sentinta (vezi Trib. Supr., sec. civ., dec. nr. 1206/1971 si nr. 2108/1971, Culegere de Decizii 1971, pag. 198-200, în care se face referiri la solutiile Tribunalului muncipiului Bucuresti). 98 E. Herovanu, Teoria executiunei silite, Ed.Librariei Cioflec. Bucuresti, 1942, pag. 130. 57

numita sechestru judiciar, terta persoana numita de judecator trebuie sa nu fie interesata în cauza99. Hotarârea instantei are putere de lucru judecat relativa, asupra ei putându-se reveni, daca s-au schimbat împrejurarile ce au fost avute în vedere la încuviintarea masurii ori atunci când o prima cerere a fost respinsa100.

Atributiile administratorului sechestru Cu privire la bun, administratorul-sechestru va putea101: -efectua acte de conservare si administrare; -sa stea în judecata în numele partilor ce se afla în litigiu, cu încuviintarea prealabila a instantei care l-a numit (deducem ca el nu poate sta în judecata decât numai printr-o autorizatie speciala data de instanta102); -va încasa orice venituri si sume de bani datorate; -poate plati datorii cu caracter curent si cele constatate prin titlul executoriu, urmând sa dea periodic socoteala de conturile gestiunii.

Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decât detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remuneratie, stabilind totodata, si modalitatile de plata. La momentul ramânerii definitive a hotarârii, ia sfârsit si sechestrul,
99

Trib. Suprem, sectia civ., dec. nr. 1206/1971, în Culegere de Decizii 1971, pag. 198; dec. nr. 1602/1972, în Revista Româna de Drept nr. 4/1973, pag. 175. 100 A se vedea, Trib. Suprem, sec. civ., dec. nr. 703/1975, Repertoriu II, pag. 372-373, nr. 120. 101 Florea Magureanu, Drept procesual civil, ed. a V-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, pag. 230. 102 Curtea de Casatie II, 13 noiembrie 1996, în Dan Emil, Codul de procedura civila adnotat, Ed. a II-a, Editura Alcalay & Co, Bucuresti, 1914, pag. 957, nr. 27. 58

Codul de procedura civila adnotat. 1627 C. 30.). editia a II-a. nr.bunul fiind predat partii care a câstigat procesul103. Editura Didactica si Pedagogica. 258. o data cu ramânerea definitiva a hotarârii date asupra fondului. Zilberstein. Stoenescu. 1983. a II-a. Sechestrul judiciar poate lua sfârsit si în cursul procesului. S. Bucuresti. 957. Masura poate însa lua sfârsit si în cursul procesului prin demisia sau înlocuirea persoanei careia i s-a încredintat bunul105. Ilfov. Drept procesual civil. 1914. 105 Cererea de înlocuire se rezolva dupa regulile aplicabile la instituirea sechestrului Cas. Ed. prin demisia sau înlocuirea persoanei careia i s-a încredintat bunul ori prin desfiintarea masurii de catre instanta104. Bucuresti. Teoria generala. de regula. 1055/1936. 1907. pag. dec. nr. 250. II. pag. 1634 coroborat cu art. Codul 1944. 9. 59 . bunul conservat fiind predat partii care a câstigat procesul (art. pag. 104 I. 5 nov. Editura Alcalay & Co. Sechestrul judiciar ia sfârsit.civ. Dan Emil.nr. 103 Trib.

1996. Ed. 2)O alta deosebire consta în aceea ca pot fi sechestrate bunuri mobile lucrurile si fructele stabileste art. Ed. 106 V. pag. debitorul nu-si executa de buna voie obligatia.ce se afla la el sau la un tert -. Drept procesual civil.care se afla în casa. National. Potrivit art.III. ce nu formeaza obiect al litigiului. în timp ce sechestrul asigurator indisponibilizeazâ în patrimoniul debitorului (pârâtului) bunuri ce nu formeaza obiect al litigiului. Reglementare legala Reglementata de art. proc. pag. civ. Ed. l . II. Deosebiri fata de sechestrul judiciar 1)O prima deosebire dintre sechestrul judiciar si cel asigurator consta în aceea ca primul poarta asupra unui bun determinat care formeaza obiectul litigiului dintre parti. civ. M. Tratat teoretic si practic de procedura civila. 66. 230. a V-a. 60 . 2002. conform art.IV. All Beck. care urmeaza a fi vândute silit pentru realizarea creantei reclamantului. masura sechestrului asigurator consta în indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile ale pârâtului debitor . vol. Ciobanu. Bucuresti. 591 alin. daca în momentul în care acesta a obtinut o hotarâre definitiva. deoarece acesta consta în plata unei sume de bani106. 592. Sechestrul asigurator . 1730 C. Deci în acest caz obiect al masurii îl constituie numai bunuri mobile. în momentul obtinerii titlului executor107. 107 Florea Magureanu. 591-595 si 597-601 C. dar care urmeaza sa fie vândute prin executare silita pentru a satisface creanta creditorului. mosie sau pamântul închiriat ori arendat sau cele care au fost transportate în alt loc fara consimtamântul proprietarului.

nr. din textul caruia sa rezulte. 22 martie 1901. a II-a. pag. vezi si E. a II-a. 1 (sub art. dar daca cererea principala se solutioneaza de alta instanta. proc.cit. Editura Alcalay & Co. 61 . în timp ce alte instante au decis în sens contrar (C. Roman.nr. Unele instante (C. 25.). Dan. Codul de procedura civila adnotat. 297/1937. . Ed. în Dan Emil. Galati II. Bucuresti. Codul de procedura civila adnotat. echivaleaza cel putin cât un act scris si cel interesat poate cere înfiintarea masurii. 949. 1914 pag. 949. desi supusa apelului.pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreaza chiriasul ori arendasul principal. 109 S-a decis ca prin "act scris". în Em. 595 C. 5 oct. Codul de procedura civila adnotat.Potrivit art. Ed. nr. 13). Ed. Bucuresti.C. în Dan Emil. a II-a. II. nr. Teoria executiunei silite. vor putea fi sechestrate si lucrurile subchiriasilor si subarendasilor care se vor afla în locurile ocupate de dânsii si fructele pamântului ce li s-a subarendat108. 611. în Dan Emil. III. Editura Alcalay & Co. civ. 1914 pag. 1899 si 11 dec. 951. 1904. a II-a. II.Librariei Cioflec. înfiintarea sechestrului asigurator poate fi ceruta de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris109 si este ajunsa la termen110 deodata cu chemarea în judecata pentru plata 108 A se vedea si Cas. pag. a II-a. Bucuresti. 4. 948. op. pag. Iasi. Bucuresti. Ed. dec. 110 Nu este deci suficient sa se fi introdus o cerere în privinta fondului. Editura Alcalay & Co. ci trebuie ca si creanta constatata prin act scris sa fie exigibila . 1942. nr. Buc. Codul de procedura civila adnotat. 1919. 951 nr. 164. 1914. Trib.Cas. 12) au decis ca o sentinta judecatoreasca. se întelege numai actul constatator al creantei. 247. 1914 pag. 591 alin. 25. deoarece forta probanta a actului nu se judeca în cadrul cererii de sechestru asigurator . nr. 25 ianuarie 1907. 949. Bucuresti. în Dan Emil. 20 oct. 1914 pag. Ed.Cas. Codul de procedura civila adnotat. Codul 1944 pag. 14 decembrie 1912. l. în prezent art. Editura Alcalay & Co. 949. nr. Ed. S-a apreciat ca cerinta este îndeplinita chiar daca actul sub semnatura privata este numai semnat de debitor si nu poarta mentiunea "bun si aprobat". Bucuresti. Editura Alcalay & Co. Procedura de solutionare Cererea de sechestru asigurator se introduce la instanta domiciliului debitorului (art. în Dan Emil. fara interventia unor alte împrejurari straine. I. 592). Herovanu. elementele raportului juridic încheiat între parti. nr. la aceasta se va adresa si cererea de instituire a sechestrului . în special existenta datoriei si obligatia debitorului de a plati o anumita suma de bani . 15 si pag. 11. 12 mai 1884.

Termenul. dar este obligat sa depuna o cautiune 111 Aceasta nu înseamna desigur ca cererea de sechestru asigurator nu poate fi formulata si dupa sesizarea instantei cu cererea asupra fondului. valoarea ei urmând a fi stabilita de instanta. se aplica cu atât mai mult când creditorul are un titlu definitiv. 415/COM din 29. datoriile sunt exigibile de la data nasterii raportului juridic. Codul de procedura civila adnotat. poate solicita luarea sechestrului. Editura All-Beck. în Marin Voicu. Pe de alta parte. pag. Buc.creantei sale111. 589 113 Stanciu Carpenaru. 62 . Creditorul poate fi obligat de instanta la depunerea unei cautiuni (in conditiile prevazute de art. ori exista pericol ca debitorul sa-si risipeasca averea. va trebui sa dovedeasca ca debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce le-a dat sau nu a dat asigurarile promise.C. Asupra conditiei exigibilitatii creantei sunt necesare urmatoarele precizari : Datoriile sunt exigibile. Drept comercial român. 591 C. când ele au ajuns la scadenta. 949. nr. astfel cum este definit în literatura de specialitate. fie stingerea unei obligatii. Daca creditorul nu are act scris. 27 oct. 1901. 1914 pag. 180-181. Ed.Daca termenul nu a fost împlinit. potrivit careia sechestrul se poate cere odata cu intentarea actiunii. 6/2003. putându-se cere executarea lor de îndata112. fie executarea. 6. Obligatiile afectate de un termen suspensiv devin exigibile la împlinirea termenului113. creanta nu îndeplineste conditia de a fi exigibila114. 1998. În cazul obligatiilor pure si simple. Bucuresti. Holding Reporter 1999. pag. în Dan Emil. pag. proc. civ. 594 (fost 613). pe care însa nu-1 poate executa din cauza ca partajul nu este definitiv . s-a decis ca regula din art. 112 Romul Petru Vonica. 114 Sentinta civila nr. Editura Alcalay & Co.01. 549. Daca creanta nu este exigibila. Procedura somatiei de plata.). în Revista de Drept Comercial nr. III. Si în acest caz se va depune o cautiune.2002 a Tribunalului Constanta – Sectia comerciala. care afecteaza. a II-a. constituie evenimentul viitor si sigur ce se va produce. Dreptul contractelor comerciale.

C. s. 164165. 27. 231.l. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea în termen scurt a partilor. este de retinut ca aplicarea sechestrului nu reprezinta o dare în plata si 63 .masura este adusa la îndeplinire de catre executorul judecatoresc. nr. în Dan Emil.Daca cererea este admisa. nr. Asupra cererii de aplicare a sechestrului asigurator. Bucuresti. III. All Beck. le inventariaza si le declara sechestrate printr-un proces-verbal de sechestrare117. Ed.. nr. 1703 din 12 octombrie 1971. deoarece creditorul este obligat sa o depuna odata cu cererea . cererea pentru încuviintarea sechestrului asigurator se rezolva pe cale necontencioasa. 3. 951. citarea partilor putând fi dispusa de instanta când aceasta are nevoie de unele lamuriri116. 1942.Cas. Codul 1944. Codul de procedura civila adnotat. I. S. Ed. dec. chiar înainte de deplasarea executorului judecatoresc. Mihuta.proc. Herovanu. Librariei Cioflec. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 19691975. sa dea autoritatii locale ordin scris ca. la nevoie si în cazurile urgente. dar numai atunci când debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce a dat sau nu a dat asigurarile promise ori când e pericol ca debitorul sa fuga sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea. Pe de alta parte. Ed. Ed. 2002.cu cuantum fixat de instanta115. 119 117 Florea Magureanu. Bucuresti. De asemenea el poate solicita luarea masurii si daca creanta nu a ajuns la scadenta. 973. instanta va putea. 247. 180bis/1922. . dec. civ. Ed. Bucuresti. 29 martie 1919. pag. pag. a V-a. Stiintifica. a se vedea si E. instanta se va pronunta printr-o încheiere care este supusa recursului în 5 zile de la comunicare.civ. În lipsa unei prevederi legale exprese. nr. 1914 pag.Buc. 1976. pag. pag. Editura Alcalay & Co. 3). 591 alin. Drept procesual civil. Teoria executiunei silite. Potrivit art. sa opreasca debitorul sa scoata sau sa ascunda vreun lucru din cele a caror sechestru se cere. 116 T. 600 C. si numai cu depunerea unei cautiuni ce va fi fixata de catre instanta (art. 115 S-a decis ca nu poate fi completata cautiunea de 1/3 ulterior. nr.. a II-a. nici în apel.iar organele de executare se deplaseaza la domiciliul pârâtului (debitorului) sau la locul unde se afla bunurile.

1942. 2/1996. com. Efectele sechestrului în cazul concursului de creditori.J. 117.Librariei Cioflec. Ionescu. 246/1995. Ed. 120 A se vedea si C. Bunurile sechestrate vor fi lasate în custodia debitorului sau a unei terte persoane (sechestrul simplu). sau poate fi un sechestru cu ridicata sau cu aplicare de sigilii118.Sechestrul se aplica pe o cantitate de bunuri suficienta. 246/1995. Dreptul nr. dec.com. 119 E. Dreptul nr. nr. Revista Româna de Drept nr. dec. dec. Revista Româna de Drept nr. a se vedea si M. 64 ..Trib. sec. Daca debitorul îsi executa de buna voie obligatia . 109-114. sec. Se pune întrebarea cine suporta riscul pieirii fortuite a acestuia? Raspunsul are consecinte importante: daca riscul este suportat de debitor (cel caruia i se deci riscul pieirii bunurilor ramâne asupra proprietarului. Teoria executiunei silite. 2/1996. Bucuresti. nr.S. 118 C. civ. dar sechestrul poate fi si cu ridicata sau cu sigilii120. Masura sechestrului asiguratoe are character temporar pâna la ramânerea definitiva a hotarârii pronuntate în procesul principal . pag. Supr. pag..nr. 117. Aceste bunuri pot fi lasate în custodie debitorului sau unei terte persoane. 165-166. dupa aprecierea executorului. pentru realizarea creantei. Bunurile urmaribile vor fi indisponibilizate în masura necesara asigurarii realizarii creantei fara ca aceasta masura sa consfinteasca un abuz119.. 1/1975. Herovanu. pag.sechestrul va fi desfiintat . sec. pag.S.. pag. astfel încât debitorul nu se poate considera eliberat de obligatia la care este tinut prin hotarârea judecatoreasca . 1476/1974.J. 64. Riscul pieirii fortuite a bunumui în materia sechestrului asigurator Exista posibilitatea ca bunul pus sub sechestru asigurator sa piara. 5/1967..

aplicarea sechestrului asigurator nu reprezinta o dare în plata si.121 Ca atare . punerea unor noi impozite. Bucuresti. care au drept urmare pierderea integrala a lucrului. în Revista Româna de Drept nr. 65 . pentru aceeasi valoare. în interval. La baza acestei solutii sta principiul din dreptul civil potrivit caruia un bun nu piere decât pe seama adevaratului proprietar. 64. 1994. precum si evenimentele care au o influenta juridica asupra bunului.27 122 I. completata si adusa la zi de I. pag. deci. 1/1975. afara de exceptiile prevazute de lege. Probele. 1476/1974. Principalele contracte de drept comercial. de pilda declararea inalienabilitatii bunului. sectia civila.astfel încât debitorul nu se poate considera eliberat de obligatia la care este tinut prin hotarâre judecatoreasca123.Georgescu. sechestru pe un alt bun. riscul pieirii bunurilor ramâne asupra proprietarului – care este debitorul . nr. civ. Teoria generala a obligatiilor comerciale. 189. Drept comercial român. Editura Lumina Lex. dec.L.sechestreaza bunul) înseamna ca va putea fi pus. lucrare revazuta. 123 Tribunalul Suprem. Editura Oscar Print. Daca riscul este suportat de catre creditor (cel care a cerut sechestrul) înseamna ca debitorul poate fi considerat ca si-a achitat datoria si deci creditorul nu mai poate emite nicio pretentie – nici la executare nici la instituirea sechestrului judiciar asupra altui bun. pag. 121 Raul Petrescu.Bacanu.sunt în sarcina proprietarului nu numai riscurile materiale. În astfel de conditii . exproprierea pentru cauza de utilitate publica122. 1999. de catre creditor. pag. dar si degradarea sau pierderea partiala. Contractul de vânzare-cumparare comerciala.

poprirea consta în indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare)124. 597 coroborat cu art. propriu-zisa)125. Vol. 1972.M. 1986. pag. Ed. 126 V.. 1966.B. 592-595 C.M. 19. 278. V. T. Gr. 125 A se vedea. II.U. Bucuresti. vol. 1962. pentru ca ulterior. dupa obtinerea titlului executoriu. creditorul sa-si îndestuleze creanta din aceste sume/efecte. de exemplu D. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. Zilberstein. Hilsenrad. 244. Reglementata de art. I. S.IV. Stiintifica. Ed. Drept procesual civil – Executarea silita.Ciobanu. 1936. A. -dupa obtinerea titlului executoriu. Poprirea. I. Bucuresti.Notiune. POPRIREA ASIGURATORIE Reglementare. -între debitorul poprit si tertul poprit. Negulescu.IV. Ed.Bacanu. T. Bucuresti. pag. Prin înfiintarea unei popriri asiguratorii juridice126: -între creditorul popritor si debitorul poprit. Drept procesual civil. între creditorul popritor si tertul poprit. Ed. Bucuresti.se nasc trei raporturi 124 A se vedea pe larg. Academiei. Ciobanu. pag. Stoenescu. Caractere juridice . Pop. Porumb. pag. pag. doctrina si jurisprudenta disting constant între poprirea asiguratorie si poprirea executorie (definitiva. Codul de procedura civila comentat si adnotat. S. Stiintifica. 1927. Cartea Româneasca. pag.Zilberstein. Valorificarea creantelor prin poprire. Desi textele nu vorbesc de doua feluri de popriri. pag. proc. cu privire la obiectul popririi. D. Teoria popririi. 261-262. editia V. 66 . 74-87. I. civ. 1-4. Tratat teoretic si practic de procedura a executarii silite. Bucuresti.Sudit. 21-30.

ca odata cu introducerea actiunii. Ed. împotriva ordonantei de 127 V. 232. -tertul poprit. M. cel care solicita luarea acestei masuri asiguratorii. 74. -debitorul poprit. care permite creditorului. 597 C. cel obligat fata de creditorul popritor. trebuie sa se înteleaga nu numai sumele stabilite în momentul înfiintarii popririi. dar din raportul juridic existent. dar si cele care vor deveni exigibile si în viitor.. civ. debitorului poprit. Drept procesual civil. între tertul poprit si debitorul poprit.Prin aceasta ordonanta se da ordin tertului poprit sa nu plateasca sum ape care o datoreaza creditorului sau . All Beck. Pe acest caracter se întemeiaza dispozitia din art. National. Subiectele popririi sunt cele care deja au fost mentionate128: -creditorul popritor. proc. 128 Florea Magureanu. Tratat teoretic si practic de procedura civila. printr-o ordonanta de poprire ce se comunica direct tertului poprit. Procedura Competenta sa solutioneze cererea de înfiintare a popririi este judecatoria de la domiciliul tertului poprit sau de la domiciliul debitorului . Tertul poprit raspunde pentru orice plati facute. sa ceara înfiintarea unei popriri127. vol. din sumele datorate debitorului. Ed. care este datornic (debitor) al debitorului poprit. Prin sume datorate de tertul poprit. a V-a. Poprirea este înfiintata de instanta. pag. precum si cele ce se vor naste dupa înfiintarea popririi.Poprirea asiguratorie are caracter conservatoriu. tertul poprit nu mai poate face plati catre debitor sau catre o alta persoana. Bucuresti. Ciobanu. Ed.Din acest moment. fara citarea partilor. II. 1996. 67 . 2002. ori ulterior. la acea data. ce nu are titlu executoriu. pag.

despre o aplicare a art.. Debitorul poprit va putea înlatura efectul total al popririi. Drept procesual civil. la dispozitia creditorului popritor. Efectele popririi Principalul efect al popririi este efectul de indisponibilizare a sumelor datorate de tert . caci masurile asiguratorii se aduc la îndeplinire. 409 c. proc. 1983. Editura Didactica si Pedagogica. In felul acesta tertul va putea sa-i plateasca debitorului suma datorata130. D. Nu este vorba. civ. care ar putea parea exorbitant. civ. Editura Didactica si Pedagogica. în vederea unei ulterioare executari silite. ci de o aplicare direta. se explica prin necesitatea ca creditorul popritor sa se puna la adapostul unui concurs cu alti creditori si în special cu creditorii privilegiati sau cu cauze de preferinta. editia a II-a. Radu. 261-262. 129 Bineînteles ca. cu afectatiune speciala.poprire data de instanta. 130 I. S. suma datorata. Hotarârea. Negru. consemnând. în cazurile in care poprirea. Teoria generala. Judecata la prima instanta. 129). Stoenescu. Bucuresti. pag. pag. Bucuresti. Drept procesual civil. 68 . 1972. care ar putea interveni cu cereri de poprire pâna în momentul ramânerii definitive a hotarârii de validare. Acest efect total al popririi. 409 c. astfel cum s-a sustinut (V. proc. Zilberstein. se înfiinteaza asupra retributiei pe care debitorul poprit o are de primit de la tertul poprit. indisponibilizarea opereaza în limitele si conditiile prevazute de art. prin analogie. indiferent de cuantumul creantei pentru care s-a înfiintat poprirea129.

38 C. Dreptul nr. a V-a. 59/1993. Asa dupa cum pentru încheierea casatoriei este necesar consimtamântul liber al sotilor. Prin modificarile aduse art.) sotii sunt de acord cu desfacerea casatoriei. b. 607-619 C. Moroianu. civ. 59/1993. 9-12/1990. astfel ca nu mai este posibila continuarea ei (divortul sanctiune). Consideratii generale asupra divortului Reglementare Sediul materiei îl constituie dispozitiile art. Modificari aduse Codului familiei prin Legea nr. instantele judecatoresti pot desface casatoria prin divort atunci când131: a. prin Legea nr.CAP. Ed. s-au adus procedurii divortului numeroase simplificari. Filipescu.) starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei. atunci când ea se 131 132 Florea Magureanu. si art.D. fam. 37-43. Zlatescu. Prin modificarile aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. pag.(divortul prin acordul sotilor). în aceasta situatie.Procedura divortului 1. Drept procesual civil. Propuneri „de lege ferenda" privind reglementarea relatiilor de familie într-un stat de drept.P. Ed. 59/1993. V. 69 . fiind introdus si divortul prin consimtamântul sotilor132. pag. 560. cererea de divort poate fi introdusa chiar si de sotul bolnav (divortul remediu). All Beck. proc. 80-81. fam. c. V. I. daca sunt îndeplinite conditiile cerute de lege. 86-96 si 107 C. )continuarea ei nu mai este posibila deoarece raporturile dintre soti sunt grav vatamate. tot astfel vointa acestora trebuie sa fie luata în considerare. A se vedea: I. 2002.

37 alin. declararii judecatoresti a mortii unuia dintre soti. Bucuresti. Editura All. 1966. Tratat de dreptul familiei.560. 133 134 Florea Magureanu. potrivit art. asa cum s-a remarcat si în doctrina135. a devenit cu neputinta pentru el136. Ed. Drept procesual civil. si desfacerea casatoriei prin divort. precum si cu terte persoane134. Divortul este supus unei proceduri speciale. 2002. între ei si copii. a se vedea Ilie Stoenescu. O propunere „de lege ferenda" privind reglementarea divortului. pag. 135 I.manifesta în sensul desfacerii casatoriei133. Dupa aceasta statuare. Deaconu. pag. cel de-al doilea alineat al textului mentionat este neechivoc în sensul precizat: "Casatoria se poate desface prin divort". Pentru detalii privind procedura divortului. 136 N. 86 si urm. A nu admite acest drept sotilor înseamna a reveni la sistemul indisolubilitatii casatoriei. 220. distinctia dintre încetarea casatoriei. Oricare dintre soti are dreptul sa ceara desfacerea casatoriei a carei continuare. care vizeaza întregul complex de relatii personale si patrimoniale ce s-au stabilit între soti. P. în Dreptul nr. Gratian Porumb. datorita unor motive temeinice care au vatamat grav si iremediabil raporturile dintre soti. Filipescu. Într-adevar. Editura didactica si pedagogica. care intervine în cazul decesului unuia dintre soti. Bucuresti 1998. pag. 1 din Codul familiei: "Casatoria înceteaza prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti". All Beck. pag. Ed. 70 . iar admiterea lui produce efecte multiple. 360-369. a V-a. Actuala reglementare pastreaza. 9-12/1990. Drept procesual civil.

. instanta va stabili si contributia parintilor la cheltuielile 137 Tribunalul Judetean Hunedoara. 4/1982. 2028/1975. sec. a V-a. 1990. pag. 561. pag. sec. ♦ Între nulitatea si desfacerea casatoriei prin divort nu exista nicio legatura. instanta trebuie sa dispuna caruia dintre soti urmeaza sa fie încredintati copiii.Distinctie între divort si anularea casatoriei Casatoria poate fi. Drept procesual civil. actiunea în desfacerea casatoriei este lipsita de obiect (de exemplu în cazul bigamiei)137. Ca urmare. nu poate fi respinsa ca fara obiect o actiune prin care se cere anularea unei casatorii. 427 din 18 mai 1982. exceptând situatia copiilor. Revista Româna de Drept nr.2. dec. nr. S. Ed. divortul poate fi pronuntat numai pentru cauze ulterioare si produce efecte numai pentru viitor. pe motiv ca la acea data casatoria era desfacuta prin divort. dec. civ. nr. ascultând în aceasta privinta pe parinti. dec. J. S. 71 . În cazul casatoriei nule.. daca acestia au împlinit vârsta de 10 ani. 138 Florea Magureanu. 49. 1992. C. întrucât altele sunt temeiurile si consecintele anularii casatoriei. Ed. 71. decât cele ale desfacerii ei prin divort139. ♦ Când constata nulitatea casatoriei. pag. 2002. în anumite cazuri. civ. All Beck. nr.. anulata. în Revista Româna de Drept nr. 6/1976. În acelasi timp. care îsi pastreaza statutul de copii din casatorie. autoritatea tutelara si pe copii. 139 Tribunalul Suprem. Între divort si nulitatea casatoriei exista numeroase deosebiri138: ♦ În timp ce nulitatea sau anularea casatoriei se poate dispune numai pentru cauze anterioare încheierii ei si opereaza retroactiv. J. civ. 1602/1992 în C.

pag. în Buletinul Jurisprudentei 1993. 3. potrivit art.Distinctia fata de încetarea casatoriei pentru cauza de moarte Potrivit art. All Beck. efectele încetarii casatoriei se produc la data mortii. (1) C. 141 Florea Magureanu. cu urmatoarele distinctii141: ♦ Daca sotul persoanei fosta declarata moarta nu s-a recasatorit. pag. casatoria înceteaza de la data stabilita în hotarâre ca fiind data mortii. de educare. Ed. aplicându-se prin asemanare dispozitiile referitoare la divort140..561. Daca dupa declararea judecatoreasca a mortii unei persoane casatorite. ♦ În ceea ce priveste efectele încetarii casatoriei încetarea. 72 .de crestere. dupa aceasta. În cazul mortii fizic constate. aceasta revine. 37 alin. civ. fam.S. casatoria înceteaza prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre ei. fam. a V-a. hotarârea declarativa de moarte este anulata.. se anuleaza hotarârea declarativa de moarte. învatatura si pregatire profesionala. 58/1993. dec. ♦ Daca însa sotul persoanei declarata moarta s-a recasatorit si. prima casatorie fiind considerata ca a încetat pe data încheierii noii casatorii. Ed.J. anularea înlatura cu efect retroactiv si încetarea casatoriei rezultate din hotarârea declarativa de moarte. casatoria cea noua ramâne valabila. Si într-un caz si în celalalt.(34). ca si desfacerea. casatoria înceteaza la data prevazuta în certificatul de deces ca fiind data mortii. sec. nr. 22 C. deci sotii continua a fi casatoriti.. În cazul declararii judecatoresti a mortii. Drept procesual civil. 2002. 92. 140 A se vedea în acest sens: C.

ca este definitiva. Ed. si ca. 2002. în mod vadit. va putea sa duca la desfacerea casatoriei numai daca instanta îsi va forma convingerea. Ed. Florea Magureanu. 144 I. ca sustragerea de la obligatia de convietuire. 2002. îi este imputabila sotului pârât. Drept procesual civil. încetarea are efecte specifice. 5. 528-529. în privinta numelui sotului supravietuitor si dreptul sau la succesiunea sotului decedat ori declarat mort. la încetarea de drept a comunitatii matrimoniale de bunuri si la exercitarea ocrotirii parintesti142. se explica în unele tari nu numai existenta unor reguli derogatorii de la dreptul comun. de necesitatea ocrotirii deosebite a unor valori sociale importante.nici un efect . Curs universitar. ci chiar si a unor instante de familie144. în mod neîndoielnic. cum sunt cele privitoare la familie. îndelungata si nejustificata. Lumina Lex. a V-a. limitate. Actiunea de divort are un caracter strict personal si nimeni nu o poate 142 143 Florea Magureanu. pag. Astfel. 2002. continuarea casatoriei nu mai este cu putinta143. 73 .562.pune capat casatoriei. Ed.din apunct de vedere juridic . 4. a V-a.Divortul si despartirea în fapt a sotilor Despartirea în fapt a sotilor nu produce . In comparatie cu desfacerea.562. Ed. pag. Cu privire la despartirea în fapt a sotilor. All Beck. împrejurare determinata. ed. pe baza de probe. Les. Legitimarea procesuala activa în cadrul procedurii divortului Procedura divortului are un caracter particular chiar si în raport cu alte proceduri speciale. Drept procesual civil. Drept procesual civil. All Beck. pag.

sa aiba un rol activ.). ed. 2002. 44. II. Les. în toate manifestarile sale. pag. Curs universitar. 1996. Lumina Lex. În materie civila procurorul are îndatorirea ca. Costin (coord. caci art. ed. 1983. Creditorii sai nu ar putea recurge. Prin argumentarea temeinica si forta de convingere a concluziilor sale. pag. 513. 1 din Codul familiei declara desfacuta casatoria prin moartea unuia dintre soti147.ca si continuarea ei . în care scop va formula cereri si concluzii. pag. în aceasta privinta. Drept procesual civil. pag. în vederea aflarii adevarului si respectarii dispozitiilor legii. Lumina Lex. 91 si bibliografia acolo citata. Dictionar de Drept procesual civil. la actiunea oblica reglementata de art. Les. subrogându-se lui. 2002.M. Ciobanu. Drept procesual civil. Editura Stiintifica i Enciclopedica. procurorul îsi aduce contributia la opera de înfaptuire a justitiei si primeste adeziunea celor care participa la judecarea cauzelor. 2002. Curs universitar.ar fi lipsita de obiect. Tratat teoretic si practic de procedura civila. 974 C. National. Curs universitar. Les. 529. care trebuie sa fie motivate. 147 I. drepturile si actiunile patrimoniale pe care acesta o neglijeaza sau o refuza146). ed. 74 . Introducerea unei asemenea actiuni . Nici mostenitorii sotului nu au dreptul de a introduce sau de a continua actiunea pornita de autorul lor. Drept procesual civil. 529. o figura exceptionala148. Ed. în tot cursul desfasurarii dezbaterilor. Bucuresti. N. Lumina Lex. El poate interveni într-un proces de divort numai când interesul minorilor ar reclama o atare participare149. 146 M. 148 A se vedea I. 145 V. iar ca pârât nu poate fi chemat decât celalalt sot. pag. Procurorul nu are nici el legitimare procesuala activa în ceea ce priveste dreptul de a exercita o actiune de divort în locul titularului. 149 I. 37 alin. civ145 (acea actiune civila prin care creditorul chirografar exercita în numele debitorului. De altfel reamintim ca în materie civila atributiile procurorului sunt mult mai limitate si acesta reprezinta.exercita în locul sotului reclamant. vol.

cererea de divort este de competenta judecatoriei în circumscriptia caruia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. dispozitii derogatorii întâlnim asadar numai în materia competentei teritoriale153. 607 C. Instanta competenta Conform art. 6. potrivit art.. Tratat de dreptul familiei. proc. civ. ca sotul neinterzis poate introduce o actiune de divort în momentele sale de luciditate151. dec. civ. Revista Româna de Drept nr. Revista Româna de Drept nr.. 8/1969. 5/1990. pag.Procurorul are dreptul sa ceara instantei redeschiderea procesului când judecata s-a suspendat în lipsa partilor. Filipescu. nr. P. În doctrina s-a ridicat totusi problema de a cunoaste daca sotul alienat sau debil mintal poate sau nu introduce o actiune de divort. Bucuresti 1998. pag.Sesizarea instantei. pag. În privinta competentei. 75 . 567/1968. 11/1979. Revista Româna de Drept nr. 151 I. 103. Ciobanu. 153 Trib. 1568/1989. 245 pct. Supr. în procesul de divort legitimarea procesuala este recunoscuta de lege numai sotilor. Hunedoara. 181. 12/1960. T. dec de îndrumare nr. Editura All. Îndreptar. nr. 62-63 si dec. au 150 a se vedea Plenul Trib. pe buna dreptate. 11/1980.. în S. col. cu conditia ca la data introducerii cererii cel putin unul dintre soti sa mai locuiasca în acea circumscriptie152. 1150. 552/1980.M. Dreptul nr. nr. sec. Culegere de Decizii 1963. 152 Tribunalul Suprem. 68. În concluzie. 233. dec m. dec. Zilberstein si V. Supr. pag. jud... civ. pag. S-a decis ca aceasta este instanta competenta si în cazul în care sotii.232. pag.905/1963. nr. 550/1979. dec. S-a apreciat. plecati definitiv din România. pag. civ. 64-69.

1568/1989. sec. IV civ. civ. civ. care nu se gaseste în raza instantei ultimului domiciliu comun. pag.. Stiintifica. II.amândoi domiciliul (resedinta) în strainatate. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1952-1969.550/1979. nr.5/1990. dec. nr. dec. 242/1985.64-65. 154 G. pag. Hunedoara.51.nr. Trib. Jud. D. Trib. pag. Supr. Mihuta. nr.. pag. 143. 1970.552/1980. mai rezulta o conditie importanta. Culegere de Decizii 1963 pag. Revista Româna de Drept nr. nr. civ. Mihuta.6/1982. civ. dec. civ. fara a fi necesar ca el sa locuiasca la ultimul domiciliu comun. Revista Româna de Drept nr. a se vedea si G.232 si dec. nr. 607 C.. Supr.8/1969. chiar daca nu s-au efectuat cuvenitele modificari în evidentele tinute de organele de politie156. Din cea de-a doua propozitie a art. Jud. Boroi. 156 Trib. nr. îsi gasesc aplicare . col. 157 Trib. 35. sec. 184.dispozitiile dreptului comun si deci cererea va fi adresata judecatoriei de la domiciliu sau resedinta sotului pârât157. nr. în Culegere. în I. 567/1969.potrivit art. 2178/1974. nu constituie o schimbare de domiciliu care sa determine o alta competenta de judecata). 905/1963.68.231 si sec. 116. De asemenea. 155 Trib. Revista Româna de Drept nr. la data introducerii actiunii. Revista Româna de Drept nr. Stiintifica.. nr. 8/1985. Împrejurarea ca dupa introducerea cererii de divort pârâtul si-a schimbat domiciliul în alta localitate. dec. (instanta a decis ca. dec. 1730/1990. chiar daca în perioada vacantei de vara. Buc... Radescu.80 si dec.. 607. pag. pag. Ed. pag.Beligradeanu (II). Ed. Daca sotii nu au avut un domiciliu comun sau daca. 1976. Bucuresti. 1994. S. Revista Româna de Drept nr. Lesviodax. reclamanta a locuit cu pârâtul si fetita acestora la resedinta pârâtului. proc. Trib. 11/1980. nr. anume cel putin unul dintre soti sa mai locuiasca în raza teritoriala a instantei ultimului domiciliu comun154. . Al. nr. vol. dec. în I. Supr. civ. nr. pag. dec. Bucuresti. Suceava. 990/1969. pag. nici unul din soti nu mai locuieste în circumscriptia judecatoriei ultimului domiciliu comun.. 849. nu este de natura sa atraga necompetenta instantei legal sesizate155. Culegere de Decizii 76 . 732. pag.873/1965. Ed. All. 66. 1637/1956. pag. mun.. Culegere de Decizii 1956. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975.62-63 si dec. Codul de procedura civila comentat si adnotat.. 11/1979. nr. col. în determinarea competentei prezinta importanta domiciliul efectiv al sotilor într-o anumita localitate. nr.. Dreptul nr. Giurgiu (I). dec .51-57. civ.

civ. competenta teritoriala este exclusiva161. Codul de procedura civila comentat si adnotat. civ. 93. pag. pag. S. Editura Didactica si Pedagogica. Dreptul familiei. 238/1961. nr. II. 238/1961. 2002. sec. dec. P. Radescu. Drept procesual civil. Bucuresti. pag. ele sunt de stricta interpretare. Pâna la modificarea procedurii divortului prin Legea nr. 17 C. 77 . Ed. National. All Beck. 162 G. 258. Culegere de Decizii 1963. Legea aplicabila casatoriei si divortului potrivit dreptului international privat român. vol. Filipescu. nr. 10-11/1994. 513. S-a mentinut numai o reducere a taxei de timbru. civ. 1965. o data cu actiunea privind desfacerea casatoriei. civ. dec nr. a V-a. pag. Culegere de Decizii 1961. Fiind vorba de norme de competenta speciale. 271 V. D. În cazul în care. 229/1996. 232 si Tribunalul Suprem. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Ca atare . nr. Ciobanu. Popescu. în Buletinul Jurisprudentei. 1974. dec. Culegere de Decizii 1972. M. în cazul în care un sot este disparut. Filipescu. All. s. I.Daca pârâtul nu are domiciliul în tara158 sau domiciliul sau nu este cunoscut si nu are resedinta cunoscuta. competenta apartine instantei care judeca actiunea de divort. citarea pârâtului facându-se prin publicitate160. Dreptul nr. pag. si în acest caz divortul se judeca dupa o procedura simplificata. celalalt sot poate introduce cerere de divort. dec. nr. dec. partajarea bunurilor comune ale sotilor în timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei etc162. 259. proc. Tratat de dreptul familiei. Boroi. pag. Tratat..R. 905/1963. Ed. 1994. vol. în T. 1996. Bucuresti 1998. 1309/1959. În alta opinie. solutie care raspunde cerintelor privind buna administrare a justitiei (art. 316. pag. pag.59/1993. C. 48-49. pag. Editura All. în materia divortului. 158 I. cererea se va introduce la instanta în circumscriptia careia domiciliaza reclamantul159. Ed. 159 Tribunalul Suprem col. Culegere de decizii pe anul 1996. 161 Tribunalul Suprem. civ. 274. chiar daca în masa bunurilor de împartit se gasesc bunuri imobile care se afla situate în raza de competenta a altei instante. pag. pag.563. pag. 2106/1972. Ed. 163 Florea Magureanu. se solicita si împartirea bunurilor comune. J. 160 I. dec..)163.. neputând fi aplicate prin analogie în alte cazuri.. Bucuresti. P. nr. col. 849-850. 239. precum anularea casatoriei..

-instanta de divort poate. jud. În lipsa de învoiala sau cerere. 70. civ. însa numai daca exista motive temeinice (art. sa-l pastreze si dupa desfacerea casatoriei. Bucuresti.). Daca sotii nu se învoiesc. sec. cu încuviintarea celuilalt sot (art. dec. fam.). 42 C. Dreptul nr. a V-a.. (3) C. a III-a civ. nr. Sotul care a formulat cererea poate reveni în caile de atac asupra cererii sale si sa renunte la cerere167. 609/1993. sotul reclamant nu mai poate reveni în caile de atac. instanta îi poate încuviinta acest drept. nr. Drept procesual civil. de regula. 40 alin. 6/1986. 78 . 167 T. Hunedoara. Dreptul nr. 62. învatatura si pregatire profesionala a acestora (art.). la cererea oricaruia dintre 164 165 Florea Magureanu. prin casatorie. pag. pag. Practica arata ca în actiunea de divort. fiecare dintre soti va purta numele avut înainte de casatorie (art. 2002. pag. -cererea sotului care a purtat în timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa divort. pag. 12/1993. fam. dec. Ed. 7/1990. sa se pronunte si cu privire la acest aspect. sec. nr. 27 C.J..Determinarea competentei în procesele de divort ridica uneori problema întinderii atributiilor instantei sesizate si asupra cererilor accesorii.. daca sotii nu s-au învoit cu privire la bunurile comune. si-a schimbat numele. 795/1989. civ. Revista Româna de Drept nr.). 166 T. se solicita chiar prin cererea de chemare în judecata sau prin cererea reconventionala si solutionarea unor cereri accesorii cum ar fi164: -încredintarea spre crestere si educare a copiilor minori si stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. mun. educare. 87. fam. fara motiv temeinic. Dupa ce instanta a luat act de învoiala sotilor.S. Daca sotii se înteleg în sensul ca sotul care. cu privire la consimtamântul dat166. cererea de a se lua act de conventia partilor nu poate fi respinsa de instanta165. 885/1985. 40 C.564-565. C. Ed. fam. iar sotul ce a luat la casatorie numele celuilalt sot doreste sa-l pastreze. All Beck. dec.

62.. sub sanctiunea nulitatii si de aceea ele sunt numite esentiale. cererile accesorii privitoare la încredintarea copiilor minori. civ. proc. fam. proc. dec. si în aceasta materie a regulii accesorium sequitur principale. plata alocatiei de stat. 41 C.. la cererea partilor.. respectiv art. pag. 530-531. 4/1978. 611 C. Curs universitar. Revista Româna de Drept nr. 133 alin. civ. Numele. 612 C. Culegere de Decizii 1982. civ. în conditiile art. proc. civ. nr. Asa fiind. chiar daca între timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor169. atribuirea locuintei si la încuviintarea purtarii numelui dobândit prin casatorie sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea de divort. în principiu. si asupra beneficiului contractului de locatiune. 2002. pag. Mentionam ca pentru aceasta solutie avem si un text expres. -instanta poate hotarî. plata pensiei de întretinere. dec. ed. l C. 415/1982.. Lumina Lex. Nicio ratiune nu înlatura aplicarea. asa cum am mai aratat. civ. 112 C. pag.soti. precum si cele prevazute la art. obiectul si semnatura sunt prevazute de art.Cererea de divort Cererea de divort trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute de art. 7. chiar daca în masa bunurilor de împartit se afla. care precizeaza ca cererea de pensie alimentara se face la judecatoria învestita cu cererea de divort. Les. urmând regulile partajului judiciar. Drept procesual civil. În 168 Tribunalul Suprem. 181. instanta va solutiona si cererea privind pensia de întretinere. nr. 1651/1977. proc. -la solicitarea sotului interesat. 169 I. bunuri imobile care se gasesc în raza de competenta a altei instante168. 79 .. sec.

Trib. termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza sa amânat pentru lipsa de aparare173 sau pentru ca cererea de chemare în judecata nu a fost comunicata pârâtului174 ori pentru ca. Velescu. nr. dec. 80 . 1027/1972. dec. Supr. Daca pârâtul invoca lipsa de semnatura. pag. III civ. 61/1979. 164. 164. Suprem. pag. dec. Semnificatia nulitatilor 170 Daca reclamantul a decedat. Revista Româna de Drept nr. dec. 7/1979. 829/1979. a V-a.civ. pag.nr. 171 Florea Magureanu. 95-99. jud. Ed. Este prima zi de înfatisare termenul la care sunt îndeplinite cele doua conditii. sec. reg. Si în acest caz prima zi de înfatisare are o mare importanta în faza de desfasurare a procedurii orale a procesului civil.. Trib.4122/1958 cu nota Al. jud. Hunedoara. 59. Hunedoara. dar ea nu trebuie confundata cu primul termen de judecata171. 1027/1972. sec. Trib. pag. 1/1973. 174 A se vedea.Trib. dec. 324. 59. Ed. 5/1980.civ. civ. Cluj. în chiar sedinta în care a fost invocata nulitatea (art.ce priveste nulitatea pentru lipsa semnaturii. dec. nr. pag. ea poate înlaturata în tot cursul judecatii170.. 889/1979. 61/1979. 2). 173 A se vedea. 176 A se vedea Trib. Faptul ca celelalte elemente ale cererii de chemare în judecata nu sunt prevazute expres sub sanctiunea nulitatii nu trebuie sa duca la concluzia ca în lipsa acestora nu poate interveni nulitatea. pag. 27/1970. iar când este prezent în instanta. 172 Trib. completul de jud. completul de judecata nu era legal constituit175 nu poate fi socotit prima zi de înfatisare176. lipsa semnaturii poate fi suplinita prin semnarea cererii de catre mostenitori . chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen172. civ. nr. Supr. fata de obiectul cererii. pag. Trib. pag. reclamantul va trebui sa semneze cel mai târziu la prima zi de înfatisare urmatoare. dec. Drept procesual civil. Trib. Revista Româna de Drept nr. 5/1980. Revista Româna de Drept nr.4/1959.. pag. nr.. Cluj. jud. 1/1973. 133 alin. nr. Revista Româna de Drept nr. col. 2002. 53. Revista Româna de Drept nr. 53. civ. 175 A se vedea.. dec. Craiova. în Îndreptar interdisciplinar. 240.nr. 7/1979. Revista Româna de Drept nr. nr. În schimb. jud. All Beck. Legalitatea Popularanr..

Tratat teoretic si practic de procedura civila. 105 alin. Daca nu exista copii minori.). ♦ reclamantul trebuie sa alature la cererea de divort câte un extras dupa certificatul de casatorie si atunci când este cazul câte un extras dupa certificatele de nastere ale copiilor minori (art.exprese este numai aceea ca în cazul lor vatamarea se prezuma. Lumina Lex. Instanta de judecata competenta nu poate da curs cererilor de divort care nu întrunesc conditiile mentionate anterior178. Drept procesual civil. atribuirea spatiului locativ si la încuviintarea purtarii numelui avut în timpul casatoriei. pag. 2002. motivarea în fapt si în drept. 177 V. în procedura divortului exista anumite particularitati: ♦ cererea de divort trebuie sa cuprinda si unele elemente specifice acestei institutii. Deci. Bucuresti. 531. 2 C. cererea. Dincolo de acestea. ♦ prin cererea de divort reclamantul poate formula si unele capete accesorii actiunii principale. va interveni numai daca se dovedesc cele doua conditii prevazute de art. civ. civ. vol. proc. National. respectiv sa indice numele copiilor minori rezultati din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie (art. civ. 3 C. 178 I. 34. calitatea celui ce a introdus. civ. se va face mentiune despre aceasta împrejurare. 612 alin.). 1 C. plata pensiei de întretinere. M. constituie dreptul comun în materia cererii de chemare în judecata177. cum sunt cele privitoare la încredintarea copiilor minori. împartirea bunurilor comune. 1996. 612 alin. nulitatea pentru lipsa elementelor referitoare la domiciliu. Ed. 81 . proc. Les. pag. pe când în cazul nulitatilor virtuale trebuie dovedit ca partea a suferit o vatamare si aceasta nu poate fi înlaturata decât prin anularea actului. II. proc. ed. 112 C. proc. Curs universitar. plata alocatiei de stat. Ciobanu. Este de remarcat ca dispozitiile art.

va fi nevoie sa se reintroduca o procedura de conciliere obligatorie.). partile pot sa formuleze cereri. unde cererea de chemare în judecata poate fi trimisa prin posta sau depusa de un mandatar. inclusiv a presedintilor. M. în materia divortului. în orice societate problema casatoriei. va da reclamantului sfaturi de împacare.♦ cererea de divort. formal. pag. depaseste sfera intereselor private. Este o solutie care rezulta fara dubiu din art. numarul mare de cereri de divort. dar efectiva. Ciobanu. care consta în posibilitatea partilor de a discuta în contradictoriu toate elementele cauzei. 8. 82 . În perspectiva. sa propuna si sa administreze probe si sa formuleze concluzii cu privire la toate problemele de fapt si de drept de care depinde 179 V. Din pacate. 519. asa cum am mai aratat. deci a familiei si copiilor. cererea trebuie depusa personal de catre reclamant. National. în fata altor organisme sau persoane179. deoarece. Particularitati Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual este acela al contradictorialitatii. În temeiul acestui principiu. Legiuitorul a simtit nevoia sa stabileasca acest lucru. Bucuresti. Spre deosebire de dreptul comun. civ. II. 1996.Citarea partilor. 4 C. proc. împreuna cu înscrisurile doveditoare. primind cererea de divort. se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei (art. vol. care prevede ca presedintele instantei. de cele mai multe ori. 612 alin. 613 C. civ. fac ca aceasta atributie sa se îndeplineasca. proc.. ca si programul încarcat al instantelor. daca numarul divorturilor creste în continuare. Ed. Tratat teoretic si practic de procedura civila.

nulitatea datorata necitarii. Ed. ed. Culegere de Decizii 1975. I. obliga instanta sa amâne judecarea pricinii ori de câte ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 19751980. civ. pag. civ. sec. Buc. 291. Mihuta. nr.. Practica 180 Trib. daca constata ca nu mai domiciliaza acolo. Curs universitar. 228. la termenul de judecata pe care îl fixeaza180. civ.. presedintele instantei competente va trebui sa manifeste o deosebita grija pentru modul de realizare a procedurii de citare182. 183 Trib. pag. art. dar procedura de chemare s-a îndeplinit prin afisare. nr. Bucuresti. nr. sec. daca pârâtul nu se prezinta la primul termen de judecata. afara numai daca legea nu dispune altfel. 725/I990. 28. 1982. care nu are interesul sa obtina o hotarâre susceptibila de desfiintare181. daca este cazul. în Culegere.65. judecatorul nu poate hotarî asupra unei cereri decât dupa citarea sau înfatisarea partilor. civ. Chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. Lumina Lex. 616^1 obliga instanta sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca pârâtul îsi are domiciliul la locul indicat în cerere si. 2002. Codul 1944. Revista Româna de Drept nr. 74. dec. sec.. 114^1 alin. Drept procesual civil. Les. Iar art. Trib.156.. nr. nr.. 1 C. 246/1985. 182 I.. proc.04. pag. 532. proc. 83 . civ. dec. pag.. mun. Stiintifica. În materia speciala a divortului.10. Potrivit art. IV civ.1978.52/1975. Amânarea poate fi ceruta la termenul respectiv si de procuror. precum si de partea prezenta în instanta. 85 C. precum si. dec. Acest principiu îsi gaseste reflectarea în prevederile art.. Supr. proc. va dispune citarea lui la domiciliul sau. 123.corecta solutionare a litigiului. nr. Suprem. nr. 181 Dupa pronuntarea hotarârii. 1502/1938. respectiv cea care nu a fost citata .Cas. Trib. 107 C. 644/13. pag. s.12/1985. la locul sau de munca183. I. care impun instantei obligatia de a cita partile... dec. civ. nr. pag.. în sedinta. poate fi invocata numai de catre partea care are interes. Supr. dec..

982/1958. 22311994. S. civ. proc.485. iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata. O declaratie facuta cu rea-credinta atrage casarea hotarârii sau retractarea ei pe calea contestatiei în anulare186. pag. dec.. de a solicita dovezi sau de a dispune cercetari pentru a verifica daca pârâtul îsi are domiciliul la locul indicat în cerere si.N. sec.187. daca este cazul.nr. dec. nr.civ. civ. daca constata ca nu domiciliaza acolo. în Culegere de Decizii 1952-1954. vol. s.. Trib. civ. pag. În situatia în care reclamantul învedereaza ca. În acest sens art. în Buletinul Jurisprudentei. Procedura de citare prin publicitate se realizeaza în concordanta cu dispozitiile art. civ. s.. Dreptul nr. 185 A se vedea cu privire la o atare exigenta C. Brasov. nu a putut afla domiciliul sotului pârât. dec. nr.nr.. civ. desi a facut toate eforturile. pag.2340/1955.. nr.. C. la locul sau de munca185.12/1994. dec. iar procesul se desfasoara pâna la obtinerea hotarârii cu procedura completa. J.3/1957. pag. 90. 90. 184 Vezi.. impune instantei de judecata obligatia.J. proc. pag. 187 A se vedea cu privire la o atare exigenta C. reg. civ. 95 C. O atare rigoare se impune tocmai în considerarea interesului social pe care-l implica orice actiune de divort.325. precum si. 884/1954. 186 Trib. deoarece nu de putine ori citatia este primita de sotul reclamant ori de rude ale acestuia si nu se înmâneaza pârâtului. Culegere de decizii pe anul 1994. va dispune citarea lui la domiciliul sau. dec. în conditiile art. Supr. civ. I. 616^1 C. Supr. 84 . 95 C... Trib. civ. Culegere de Decizii 1958. nr. de exemplu. sec. 22311994. Culegere de decizii pe anul 1994. proc. presedintele va dispune citarea acestuia prin publicitate. pag. S.S. nr. J. J. col.demonstreaza ca este nevoie de o verificare atenta a procedurilor de comunicare si atunci când acestea mentioneaza ca citatia a fost primita de un membru de familie si totusi pârâtul nu se prezinta. 254. O verificare atenta evita casarea ulterioara a hotarârii. în cazul în care procedura de chemare a sotului pârât a fost îndeplinita prin afisare. col. în Buletinul Jurisprudentei. fara ca pârâtul sa stie ca s-a introdus cerere de divort184.60-61. 223/1994.

Revista Româna de Drept nr. 1995.11/1983. pag. 6/1956. 1007.. proc. I. nr. În materia particulara a divortului. de aparare. 1 C.Ungureanu. 9-10/1950. pag..184. legea procesuala îi permite pârâtului sa solicite si el desfacerea casatoriei pe cale de cerere reconventionala.. civ. 119 alin. civ. Pentru faptele petrecute ulterior. civ. Europa Nova. 56. În lipsa acestei cereri. Potrivit art. vol. 85 . el poate sa faca cerere reconventionala188. Casa de editura si presa „Sansa" S. pârâtul va putea formula cerere reconventionala "pâna la începerea dezbaterilor asupra 188 Pentru critica acestui text vezi O. Bucuresti. civ.9. Ungureanu. 2022. dec. 190 A se vedea. dec. pag. chiar daca ele exista si au fost dovedite190. instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea prestatiilor ce le are fata de pârât189. si dec. Bucuresti 1994. 2/1980. Tratat de procedura civila. Trib. pag. 1611/1979. nr. aratându-se ca daca pârâtul are pretentii în legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului. 1 C. Actele de procedura in procesul civil. Vezi pentru o tratare mai ampla la institutiei. 86-104.. O. col. 741. Legalitatea Populara nr. Justitia Noua nr. ci poate avea si o atitudine agresiva. cererea reconventionala poate fi formulata de pârât "cel mai târziu pâna la prima zi de înfatisare.. în sedinta publica. pentru faptele petrecute înainte de aceasta data". ridicând pretentii proprii împotriva reclamantului.L. Revista Româna de Drept nr. dispune acelasi text. 189 Trib. Propunere "de lege ferenda" referitoare la reglementarea cererii reconventionale.Cererea reconventionala În procesul civil – asadar inclusiv în cazul procedurii divortului pârâtul nu adopta întotdeauna o pozitie defensiva. pag. 471/1956. 608 alin. Suprem. Supr. Legea reglementeaza aceasta posibilitate prin art. proc. Deleanu. pag. sec. 1136/1950. Ed.R. nr. I.

chiar daca din dezbateri ar rezulta vina exclusiva a sotului reclamant pentru destramarea raporturilor de familie194. 10/1969 modif. Justitia Noua nr. cu conditia însa. vol.5/1951.. se poate pronunta divortul din vina ambilor soti numai daca instanta constata si în sarcina reclamantului o culpa atât de grava încât ea singura ar fi putut duce la desfacerea casatoriei.. cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. dar în conditiile stabilite de art.Constanta.570/R/1994.. 1928/1983. pag. l. dec. 533-534. Revista Româna de Drept nr. dec. 2002. col. mun. nr.nr. nr.73. În lipsa însa a cererii reconventionale. A. civ. obligatorie deoarece instanta judecatoreasca poate pronunta desfacerea casatoriei prin divort. pag. Lumina Lex. nr. l C. prin dec. nr. Drept procesual civil. civ... Les. civ. dec.17. modificata prin dec. sec. ed. dar daca numai aceasta din urma este în stare de a 191 192 I. cu nota I..fondului. Galati. Supr.Stoenescu. dec.civ. 7/1864. Supr. 120 C. de îndr. Cererea reconventionala nu este.. nr.. 617 alin. 10/1974. Supr. C..218.A. Trib. pag. în eventualitatea ca pârâtul ar fi facut cerere reconventionala193. Plen. proc. Trib. 10/1974. pag. dec. de îndr. pag.. pag. Buc. sec.3.517/1994. Într-o asemenea ipoteza sotul pârât va putea cere el desfacerea casatoriei.Culegere de Decizii 1958. Trib.60. Curs universitar.. S-a decis ca într-o asemenea ipoteza. civ. dec.. Potrivit art. în cererea reclamantului"191. civ. Trib. 86 . Trib. nr. proc. nu se va putea pronunta desfacerea casatoriei. pag. chiar daca sotul pârât nu a facut cerere reconventionala. 2052/1955. Culegere de Decizii 1956. nr.374/1956.. civ.civ. proc.)192. I.357-358 194 Curtea Brasov. ci se va respinge cererea reclamantului daca motivele invocate de el sunt neîntemeiate. de îndr. nr. 610 C. nr. Sinteza 1994..nr. vol. pag. Supr.42/1950. dec. nr. Supr. dec. 218.Trib. l54/1958.388 si dec. I. dec. nr. pag. col. în Îndreptar interdisciplinar. 10/1969..159. 193 Plen. în principiu. ca din administrarea dovezilor sa reiasa vina ambilor soti (art. Culegere de Decizii1955.. în Culegere.. nr. nr. de îndr.2: C. III civ. pag.537. civ. 1181/1990. în Culegere. deci pentru motive ulterioare.

dec. 613^2 C. sect. În toate situatiile. Masurile mentionate pot fi luate numai în timpul procesului de 195 196 Trib. reintegrarea în domiciliul comun a sotului alungat. pag. pag. Codul de procedura civila comentat si adnotat. va dispune disjungerea si deci cererea reconventionala va fi judecata separat195.564 si 566. All. detinute de celalalt sot. În principiu. civ.Ordonanta presedintiala în materia divortului. masuri vremelnice cu privire la încredintarea copiilor minori. 87 . când prin hotarârea ce se va pronunta se vor dispune masuri si cu privire la aceste aspecte198. 176-177. la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. Radescu. All Beck. 159 din 25 ianuarie 1977. Potrivit art.. Drept procesual civil. masurile luate sunt valabile numai pâna la solutionarea procesului de fond privind desfacerea casatoriei. 198 Florea Magureanu. Supr. nr.. 159/1977. 2002.. 197 G. la obligatia de întretinere. 1994. pune în pericol sanatatea sau chiar viata celuilalt197. a V-a. Ed. nr. Culegere de Decizii pe anul 1977. proc. Ed. Culegere de Decizii 1972. sec. instanta poate sa ia pe tot timpul procesului. Ed. Disjungerea poate fi dispusa când între cererea reconventionala si actiunea principala nu exista o legatura inseparabila si totodata solutionarea cererii reconventionale nu necesita urgenta196. Supr. este admisibila ordonanta presedintiala si pentru a se obtine restituirea bunurilor personale indispensabile ale unuia dintre soti. evacuarea vremelnica din locuinta comuna a sotului care. pag. 10. D. prin ordonanta presedintiala. Trib. civ. prin acte de violenta. pag. Boroi. 851. 176-177.fi judecata. dec.

sec. în Codul de procedura civila comentat si adnotat. pag. Ed. pag. 1985. Ed.). Ed. Codul de procedura civila comentat si adnotat.. T. Legalitatea Populara nr. Cas. 2474/1967 (nepublicata). 19. 1295/1929. 461/1957. pag. pag. 275. 819. 178. II. dec. la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei (art. la obligatia de întretinere. Crisu. sec. col. nr. a unor masuri vremelnice referitoare la încredintarea copiilor minori. 88 . gen. dec. sarcina instantei este simplificata. 10/1957. Curs de drept procesual civil. T. 126. nr. S. 116. Bucuresti.566. II. 1329/1991. C. pag. a se vedea: Tribunalul Suprem col. deoarece chiar legea apreciaza existenta urgentei. D. 199 200 Florea Magureanu. dec. 2002. 613^2 C. vol. Radescu. Culegere de practica judiciara chila pe anul 1991. în Jur. 201 Pentru situatii din practica din care rezulta urgenta. 1930. Ordonanta presedintiala. dec.. IV civ. civ. civ. Caile de atac si Procedurile speciale. Gr. All. 31. Editura Academiei. dec. Porumb. 243. civ. Universitatea din Cluj-Napoca. pag.. proc. Drept procesual civil. în cazul suspendarii executiei vremelnice (art. 311. reintegrarea în spatiu a sotului alungat200 etc.). în cazul luarii. 1994. vol. All Beck. Zilberstein.202 Pe de o parte exista urgenta ori de câte ori pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente nu s-ar putea realiza în mod adecvat pe calea unei actiuni de drept comun203.. Boroi. pag.)201. civ. 450/1981. în timpul procesului de divort. pag.divort si chiar înainte de sesizarea instantei de divort. 203 I. a V-a. Procedurile speciale. 368. 280 alin. mun. III civ. Stoenescu. pag. Drept procesual civil. dec. stabilirea contributiei parintilor la cresterea si îngrijirea copilului minor pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive într-o actiune de divort. nr. Buia. 202 G. Uneori. pag. 1976. 1744/1957. nr. Bucuresti. nr. III. pag. Instanta este obligata sa arate împrejurarile din care a tras concluzia ca este îndeplinita aceasta cerinta (exemplu: încredintarea copilului minor într-o actiune privind desfacerea casatoriei. proc. D. cu conditia dovedirii urgentei199. Culegere de Decizii 1957. Capitalei. nr. de exemplu. Tribunalul Suprem. final C.

1964. numita reprezentant. Bucuresti. 89 . Bucuresti. 205 V. În cadrul procedurii divortului partile pot fi reprezentate printr-un mandatar în situatii de exceptie. pag. nu poate fi reprezentat în procesul de divort decât de ocrotitorii sai legali. în Casatoria în dreptul R. este pus sub interdictie sau are resedinta în strainatate.uneori facultativa. R.. în procesul civil . 1983. sotii au posibilitatea sa-si exercite 204 I. Dincolo de aceste situatii de exceptie. Un corectiv se impune totusi în privinta sotului pus sub interdictie. Drept procesual civil. Editura Didactica si Pedagogica. Dupa cum vedem. care este titularul dreptului litigios. ci este aplicarea în dreptul procesual. iar nu de un mandatar205. Întradevar. Zilberstein. Hotarârea. din materia reprezentarii. numita reprezentat. pag. P.Reprezentarea partilor Prin reprezentarea judiciara întelegem situatia în care o persoana. a normelor de drept civil material. 460. reprezentarea judiciara . în numele si pentru o alta persoana.nu este o institutie pur procesuala. Teoria generala. alteori obligatorie. 313. fiind lipsit de capacitate. Stoenescu. respectiv când unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate. S. editia a II-a. Editura Academiei. îndeplineste actele procesuale într-un proces si participa la raporturile procesuale. cel pus sub interdictie. Judecata la prima instanta. Economu. In fata instantelor de recurs sau la judecata unei contestatii în anulare.11. obligatia înfatisarii personale a sotilor este stabilita de legea procesuala numai pentru instantele de fond (la judecata în prima instanta si la judecata în apel). mandatului si capacitatii persoanelor204. este împiedicat de o boala grava sa se înfatiseze în instanta.

civ. 116. D. cerând judecarea în lipsa. Proceduri civile speciale. 616 C. civ. 90 . G. 616 C. în sistemul nostru procesual civil. Boroi. În cazul lipsei ambelor parti procesul civil se suspenda în baza dispozitiilor art. pag. All. Însa. Ed. 208 I. Ed. iar reclamantul lipseste nejustificat. bazata pe ideea de culpa procesuala. proc.drepturile procesuale în mod personal sau prin mandatar206.). a V-a. Les. pe o prezumtie de renuntare a reclamantului la judecata. All Beck. atitudinea reclamantului neputând fi prezumata ca împacare a partilor207. respectiv doar daca lipsa reclamantului este nejustificata si doar daca pârâtul se înfatiseaza la judecata. Ne aflam în prezenta unei sanctiuni procedurale speciale. Respingerea cererii ca nesustinuta se bazeaza. astfel încât pârâtul nu se poate opune acestei solutii. 206 207 Florea Magureanu. 61 C. în care este posibila respingerea cererii de chemare în judecata ca nesustinuta. Legea sanctioneaza în mod expres neînfatisarea reclamantului la termenul de judecata în prima instanta. cererea sa va fi respinsa ca nesustinuta (art. 1994. pag. proc.567. proc. 242 C. proc. Este singurul caz. dedusa din neînfatisarea reclamantului la termenele de judecata208. totodata. Daca la termenul de judecata în prima instanta se înfatiseaza numai pârâtul. Drept procesual civil. 852. Codul de procedura civila comentat si adnotat. o derogare de la regula de drept comun potrivit careia se poate judeca pricina în lipsa uneia sau chiar a ambelor parti. constituind. Ed. pag. civ.. Sanctiunea opereaza numai în conditiile clar determinate de art. prin art. eventuala cerere reconventionala a pârâtului va fi judecata. 2002. civ. Radescu.

Obligatia înfatisarii personale a sotilor este stabilita de legea procesuala numai pentru instantele de fond (la judecata în prima instanta si la judecata în apel). instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca pârâtul îsi are domiciliul la locul indicat în cerere si. potrivit art. 616 C. va dispune citarea 209 G. partile se vor înfatisa în persoana. în fata instantelor de recurs sau la judecata unei contestatii în anulare. daca pârâtul nu se prezinta la termenul când are loc judecata pe fond. însa aceasta nu exclude dreptul de aparare prin avocat. civ. 851. Cu exceptia acestor patru situatii. daca procedura de chemare a sotului pârât a fost îndeplinita prin afisare. pag. 210 Florea Magureanu. Radescu. 91 . 614 C. este pus sub interdictie sau are resedinta în strainatate (art. civ. sotii au posibilitatea sa-si exercite drepturile procesuale în mod personal sau prin mandatar210. D.12. pag. Drept procesual civil. Ed. spre exemplu.. Codul de procedura civila comentat si adnotat. afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate. All. ele sunt obligate sa se înfatiseze personal. All Beck. 1994. în care partile se pot înfatisa prin mandatar. proc. proc. iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata. Ed. în lipsa partii avocatul nu poate sa o reprezinte. Ed.). a V-a. este împiedicat de o boala grava. Boroi. Dar.567. În vederea respectarii dreptului de aparare si pentru a preveni posibilitatile de eludare a dispozitiilor care asigura prezenta pârâtului în instanta. 2002.Particularitati privind faza judecatii În fata instantelor de fond. atunci când constata ca pârâtul nu domiciliaza la locul respectiv. avocatul sau nu poate pune concluzii209.

213 Florea Magureanu. o pozitie aparte are. Aceasta derogare se explica prin aceea ca o eventuala împacare a sotilor nu s-ar putea media de catre instanta daca ei nu ar fi prezenti personal si ar sta în proces prin mandatari212. II. 612 alin. Drept procesual civil. vol. All Beck. All Beck. parti în proces. Ed. (1) C.).lui la domiciliul sau. la locul sau de munca211.). Derogarea fata de regula instituita pentru dreptul comun se explica prin acea ca rudele si afinii sunt în masura sa cunoasca cel mai bine adevaratele raporturi dintre soti. iar când este cazul. cu exceptia descendentilor. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Enache. 92 . Ed. Ed. 4/1985. M. ci si instanta de apel. în procesele de divort. Deci . vor fi ascultati: parintii. 614 care o stabileste se refera la instantele de fond. Ed. Pozitia procesuala a autoritatii tutelare în cauzele în care participa pentru a fi ascultate. civ. autoritatea tutelara214 si minorul daca a împlinit vârsta de 10 ani (art. Important este de retinut ca aceasta obligativitate a înfatisarii personale a partilor vizeaza nu numai prima instanta. (1) C. Interogatoriul va fi admisibil însa cu privire la solutionarea cererilor accesorii sau incidentale. -pentru solutionarea cererii privind încredintarea copiilor minori. a V-a. 30-32.567. Revista Româna de Drept nr. Drept procesual civil. pag. În materia divortului. Ciobanu. -interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort (art. 1996. pag. pag. a V-a. deci cele doua care exista în sistemul nostru procesual.566. exista si alte dispozitii derogatorii fata de dreptul comun213: -în ceea ce priveste proba cu martori. 2002. pot fi martori (art. proc. V. Ed. 190 C. autoritatea tutelara. civ. 2002. fam. National. deoarece art. 214 M. pag. 520. 211 212 Florea Magureanu. proc. Bucuresti. 42 alin.). rudele si afinii partilor.

Suprem. 144 C. Instanta. 93 . 217 A se vedea în acest sens Trib. Ascultarea minorului în vederea încredintarii sale . 306.si nu ca martor în procesul de divort al parintilor sai. Plen. Asadar. se face. potrivit legii. civ). Zilberstein. De aceea prezenta efectiva a reprezentantului autoritatii tutelare la dezbateri nu este obligatorie216. proc. instanta poate proceda la ascultarea copilului minor fara ca partile sau alte 215 216 I. Lumina Lex. civ. de îndrumare nr. ed. se spune uneori -. Curs universitar. Plen. 42 alin. V. proc. din pacate.Codul de procedura civila nu consacra în mod expres obligativitatea participarii autoritatii tutelare în asemenea litigii. Ciobanu. Legea nu impune însa în mod expres prezenta autoritatii tutelare în instanta. în S. Les. 534-535. încredintarea copiilor minori reprezinta o problema careia instanta de judecata trebuie sa-i acorde o atentie cu totul deosebita. pag. potrivit art. Daca apreciaza necesar. în Îndreptar inter disciplinar de practica judiciara. fata de împrejurarile cauzei. 1 din Codul familiei precizeaza ca în vederea încredintarii copiilor minori instanta "va asculta parintii si autoritatea tutelara". pag. în camera de consiliu. 19/1962.. legea impune ca în asemenea litigii sa fie ascultata si autoritatea tutelara215. Zilberstein. în acelasi timp. cum. dec. 19/1962. În schimb. art. V. Suprem. în functie de împrejurarile cauzei. autoritatea tutelara va formula propuneri cu privire la masurile ce le considera necesare în interesul minorilor217. informând instanta cu privire la traiul sotilor si la modul de îngrijire a copiilor. De aceea. este citarea autoritatii tutelare si comunicarea de catre aceasta a concluziilor sale. dec. Autoritatea tutelara poate sa comunice concluziile sale si printr-o adresa. de îndrumare nr. 2002. Ceea ce este necesar. poate proceda la ascultarea copilului minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata. Drept procesual civil. în Îndreptar inter disciplinar de practica judiciara. în S. 1441 C. A se vedea în acest sens Trib. Ascultarea minorului în vederea încredintarii lui unuia dintre soti se face în camera de consiliu (art. Ciobanu. pag. 306.

proc. 5/1969. ascultarea minorului se face în scopul solutionarii capatului de cerere privitor la încredintarea acestuia. instituie obligatia ascultarii minorului care a împlinit vârsta de 10 ani. fata de cea a partilor.1. Rizeanu. 237. 42 alin.5/1969. 118. Bacau. Tratat de dreptul familiei. pag. pentru judecarea în prima instanta a procesului de divort. pag. În legatura cu ascultarea minorului în cazurile prevazute de codul familiei.).nr. însa numai daca s-a atacat solutia cu privire la încredintare . 128. este de semnalat ca. 1 C.persoane sa fie de fata218. în mod evident. Revista Româna de Drept nr. se cere prezenta obligatorie a reclamantului. iar reclamantul lipseste nejustificat. 119. Astfel. civ. Tot cu privire la particularitatile judecarii cererii de divort. 616 C. Filipescu. nerespectarea acestor dispozitii atrage dupa sine casarea hotarârii pronuntate220. În legatura cu ascultarea minorului în cazurile prevazute de codul familiei. în care este posibila respingerea cererii de chemare în judecata ca nesustinuta. note la dec. 118-122. o derogare de la 218 Daca minorul împlineste 10 ani în cursul judecatii apelului sau recursului. Prin urmare. 42 alin. Dispozitiile legale privitoare la ascultarea minorului în procesul de divort au un caracter imperativ. În aceasta privinta.civ. Dogaru si A. proc. ascultarea se va face în fata acelei instante. art. cererea sa va fi respinsa ca nesustinuta (art. 219 D. dar si fata de pozitia autoritatii tutelare. pag. întrucât el este ascultat în propria-i cauza219. Pozitia procesuala a minorilor este diferita. 220 D. Revista Româna de Drept nr.590/1967 a Trib. pag. reg. 1 C. Revista Româna de Drept nr. din acelasi text. Este singurul caz. cum rezulta. Revista Româna de Drept nr. civ. deosebit de obligativitatea înfatisarii personale a partilor. fara echivoc. fam. împrejurare ce rezulta si din formularea art. constituind. În legatura cu ascultarea minorului în cazurile prevazute de Codul familiei. D. Ungureanu.vezi pentru discutii I.8/I968. Daca la termenul de judecata în prima instanta se înfatiseaza numai pârâtul. Rizeanu. totodata. pag. în sistemul nostru procesual civil. O pozitie speciala dobândeste în procesul de divort si minorul care a împlinit vârsta de 10 ani. pag. 94 . Rizeanu. 5/1969.

dimpotriva. pârâtul declara spontan ca este de acord cu desfacerea casatoriei. 190 C. Aceasta solutie a fost înscrisa în Cod la art. 2002. Boroi. 1994.. 852. 222 I. permite audierea ca martori a rudelor si afinilor 221 G. atitudinea reclamantului neputând fi prezumata ca împacare a partilor221. în Culegere. M. 612 pentru a nu permite sotiilor sa desfaca casatoria prin consimtamânt mutual.C. 1. Supliment. care se pot solutiona în cadrul procesului de divort223. Respingerea cererii ca nesustinuta se bazeaza. Zilberstein. Însa eventuala cerere reconventionala a pârâtului va fi judecata. mentinerea interdictiei avea scopul de a nu se ajunge la desfacerea casatoriei prin consimtamânt mutual în alte conditii decât cele prevazute de art. Chiar daca si într-un proces de divort. pe o prezumtie de renuntare a reclamantului la judecata. Codul de procedura civila comentat si adnotat. În prezent. cerând judecarea în lipsa. All. când un astfel de divort este posibil. Chemarea la interogator a unuia din soti este însa posibila în legatura cu cererile accesorii. civ. Curs universitar. instanta nu este îndreptatita sa nu mai administreze celelalte probe. Drept procesual civil. astfel încât pârâtul nu se poate opune acestei solutii. Ciobanu. dar interzise în procesele de divort si. V. pag. Brasov. pag. Ed.20. Les. Procedura divortului cunoaste si unele particularitati în materia probatiunii judiciare. admisibilitatea în procesul de divort a unor probe interzise în dreptul comun222. D. dec. fam. 537. 38 C.nr. Lumina Lex..regula de drept comun potrivit careia se poate judeca pricina în lipsa uneia sau chiar a ambelor parti. pag. 223 S.32. precum martorii propusi . A. Art. Radescu..civ. nr. pag. 95 . Derogarile de la dreptul comun vizeaza doua situatii distincte: existenta unor mijloace de dovada admise în dreptul comun. proc. a) O prima situatie se refera la imposibilitatea interogatoriului pentru dovedirea motivelor de divort.693/1994. ed.

pag. Astfel. Codul de procedura civila comentat si adnotat. instanta va putea dispune. la care ne referim în acest context. 853.). Ed. All. Boroi. 853. vizeaza admiterea unor mijloace de dovada neîngaduite.). 1994. 1994. în dreptul comun. Boroi. Radescu. D. proc. cu exceptia descendentilor (art. Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii îl vor purta dupa divort. pensia de întretinere si atribuirea locuintei. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Probabil.pâna la gradul III inclusiv. 96 . Ed. rudele si afinii pot fi audiati ca martori. Prin urmare. Excluderea descendentilor din categoria martorilor se întemeiaza pe obligatia de respect pe care o au acestia fata de parinti. b) A doua situatie. În procesele de divort. 225 G. 224 G. 613^1 alin. în principiu. 190 C. civ. Redactarea textului nu este clara. civ. a vrut sa se spuna ca în cazul în care sotii au stabilit prin cererea de divort si modalitatile în care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului. All. instanta va lua act de acestea. Radescu. atunci când considera necesar. în afara de descendenti224. instanta va dispune administrarea probelor225. dimpotriva. pentru rezolvarea cererilor accesorii. final C. pag. În caz contrar. nu pot fi audiati în procesele de divort. fie ei chiar majori. în dreptul comun legea nu îngaduie audierea ca martori a rudelor si afinilor pâna la gradul trei inclusiv. descendentii. D. proc. administrarea probelor prevazute de lege (art.

dec. nr. 358. Ed. 154/1958. 10/1969.13. Suprem. 617 alin. civ. pag. acestea sunt desfacerea casatoriei din vina exclusiva a sotului pârât sau din vina ambilor soti. Hotarârea judecatoreasca în materia divortului Hotarârea asupra cererii de divort În ceec ce priveste solutiile pe care le poate pronunta instanta în caz de admitere a cererii. Ed. Pronuntarea divortului din vina ambilor soti se poate face doar daca culpa concurenta a sotului reclamant este grava si bine stabilita si numai daca poate conduce singura la desfacerea casatoriei228..568. All Beck. Plen. 10/1974. I. de îndrumare nr. Culegere de Decizii 1958. proc. 11. dec. a V-a. 3/1955. l se precizeaza ca aceasta ultima solutie se poate pronunta. vol. pag. daca din dovezile care s-au administrat reiese vina amândurora226. pag. dec. Culegere de Decizii 1955. civ. ca sub aceasta conditie. 617 alin. 1 C. Solutia este prevazuta în mod expres de art. în S. chiar daca numai unul din ei a facut cerere. În art. divortul se poate pronunta numai din vina sotului reclamant daca pârâtul a introdus cerere reconventionala. Rezulta deci. 228 Trib.În sfârsit. pag. de îndrumare nr. iar din dezbateri a rezultat culpa exclusiva a sotului reclamant. Ciobanu. 218. Drept procesual civil. 97 . modificata prin decizia de îndrumare nr. 227 Florea Magureanu. Desfacerea casatoriei din vina ambilor soti este posibila si atunci când numai una dintre parti a formulat actiune de divort. 2002. Îndreptar inter disciplinar de practica judiciara. Tribunalul Suprem sec. astfel ca cererea principala a 226 Plenul Tribunalul Suprem. V. Zilberstein. solutia desfacerii casatoriei din vina ambilor soti se poate pronunta si atunci când pârâtul a formulat cerere reconventionala227.

chiar daca din punct de vedere al valorii obiectului lor. iar cererea reconventionala a fost admisa229. Probleme privind competenta de prima instanta a tribunalelor in raport de valoarea obiectului cererii.fost respinsa. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Ed. pag. se pot solutiona si o serie de cereri accesorii precum232: -încredintarea spre crestere si educare a copiilor minori si stabilirea pensiei de întretinere în favoarea minorilor (art. 1996. Asupra acestui capat de cerere instanta de fond se va pronunta chiar si din oficiu. Les.). ed. Codul de procedura civila comentat si adnotat. All. Mandrea. V. II 528-529. 1994. Boroi. pag. National.M. La fel ca în cadrul procedurii comune. fam. I. pag. Ed. 854. Hotarârea asupra cererilor accesorii Cererile accesorii si incidentele vor fi solutionate de instanta investita cu rezolvarea cererii principale. All. vol. Boroi. 81-85. Les. 2002. 853. pag. Revista Româna de Drept nr. Bucuresti. cheltuielile de judecata etc230. D. Lumina Lex. 1994. Pronuntarea divortului numai din vina unuia dintre soti sau a ambilor soti are consecinte în ceea ce priveste beneficiul contractului de închiriere. nu ar fi de competenta acelei instante231. Curs universitar. 42 C. Radescu. 538. 233 I. ed. 539. în cadrul procesului de divort. Curs universitar. D. dreptul de întretinere. pag. Ciobanu. Lumina Lex. Prin hotarârea de divort se desfiinteaza în mod implicit masurile luate anterior cu privire la încredintarea copiilor233. pag. Drept procesual civil. 2002. 2/1971. Ed. 98 . Radescu. 232 G. 230 G. 231 T. 229 I. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Drept procesual civil.

fam. în S. instanta se va pronunta si cu privire la modul de lichidare a cheltuielilor de judecata. ar urma sa fie respinsa ca inadmisibila. Numai instanta de divort si numai o data cu pronuntarea divortului poate. la cerere. Suprem. Zilberstein. fam. instanta va acorda pensie de întretinere pentru sotul aflat în stare de nevoie (art. instanta va putea dispune disjungerea. 41 si art. 40 C. 2/1966. -partajarea bunurilor comune ale sotilor (art. având acest obiect. la cerere. Ciobanu. va hotarî instanta (art.). 86 C. proc. în lipsa unei asemenea învoieli. 275 C. sens în care va aplica principiile dreptului comun în materie. V. fam. dec. pag. de îndrumare nr. O cerere principala ulterioara. care-1 exonereaza de plata cheltuielilor de judecata pe pârâtul care la prima zi de înfatisare recunoaste pretentiile reclamantului. 36 C.-se va lua act de învoiala partilor cu privire la purtarea numelui dupa desfacerea casatoriei sau. nu-si gasesc aplicare în procesele de divort. Îndreptar interdisciplinar de practica judiciara. 320-321. 234 A se vedea în acest sens Trib. Plen.). sa îndreptateasca pe sotul care a purtat în timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei. Daca rezolvarea unora din aceste cereri accesorii ar duce la întârzierea prea mare a solutionarii cererii principale. 99 . -atribuirea locuintei comune unuia dintre soti. Mentionam însa ca dispozitiile art. întrucât declaratia pârâtului ca este de acord cu actiunea nu poate justifica prin ea însasi solutia de admitere a actiunii de divort234. civ. De asemenea. -la cererea partii interesate.).

Bucuresti. instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau ambilor soti (art. Iasi. instanta va tine seama si de interesele minorilor235.D. Drept procesual civil. 617 alin. 1996. 100 . 526. vol. Bucuresti. obligatia de întretinere si folosirea locuintei. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Redactarea textului nu este clara. Ed. final C. proc. M. All. 4 C. Tratat teoretic si practic de procedura civila. 1994. ultim C. Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii îl vor purta dupa divort. I. 286 si urm. Bucuresti 1983. 853. în general. 1972. Ed. pag. 14. Stoenescu. 1889. I. instanta va lua act de acestea.Potrivit art. dupa regulile din dreptul comun237. Tocilescu. V. National. atunci când considera necesar. 509 si urm.). administrarea probelor prevazute de lege (art.. Curs de procedura civila. 235 V. Ciobanu. 237 A se vedea V. 236 G. pensia de întretinere si atribuirea locuintei. Probabil. Teoria generala. 38 alin. Ed. proc. fam. 613^1 alin.. Radu. Radescu. a vrut sa se spuna ca în cazul în care sotii au stabilit prin cererea de divort si modalitatile în care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului. 260-292. National. Bucuresti. S. 2 C. 38 alin. E. Zilberstein. În cazurile prevazute de art. civ. Drept procesual civil. pag. pentru rezolvarea cererilor accesorii. Boroi. Ciobanu. pag. pag. fam. D. 143-148. pag.P. Codul de procedura civila comentat si adnotat. instanta va putea dispune. Negru. 5-20. 1996. deliberarea si pronuntarea hotarârii se fac. Partea a III-a. II. G. civ. În caz contrar. M. D. la solutionarea cererilor accesorii. Editura Didactica si Pedagogica.Deliberarea si pronuntarea hotarârii În cazul procesului de divort. instanta va dispune administrarea probelor236. vol.). referitoare la încredintarea copiilor minori. pag.

pag. 128. potrivit art. cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea unei hotarâri judecatoresti definitive si reînnoirea judecatii în cazurile expres determinate 238 I. dec. M. Filipescu. II.Cai de atac Codul de procedura contine un numar redus de norme particulare cu privire la exercitarea cailor de atac. proc. I. 239 C. daca la judecata se prezinta numai pârâtul. Drept procesual civil. 469. All Beck. 101 . în Tratat teoretic si practic de procedura civila. conform Florea Magureanu. Astfel. cum sunt cele privitoare la împartirea bunurilor comune. sec. Les. de recurs. dupa caz. 530. Ed. a V-a. 619 alin. la atribuirea locuintei.238. V. P. nr. va fi respins ca nesustinut.. Apelul sau recursul reclamantului împotriva hotarârii prin care s-a respins cererea de divort. desi hotarârea judecatoreasca are un caracter unitar239.. pag. Codul de procedura civila se refera.S. chiar si în situatia în care calea ordinara de atac este îndreptata împotriva modului de rezolvare a unor cereri accesorii. si la calea extraordinara de atac a revizuirii. 450/1991. Tratat de dreptul familiei. 241. înseamna a accepta ca una si aceeasi hotarâre sa fie supusa mai multor termene de apel sau. Ciobanu.15. precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotarârii". În materia cailor ordinare de atac derogarile vizeaza doar durata termenului de apel si recurs. civ: "Termenul de apel. etc. civ. 2002. 1 C. Ed. pag.J. A admite o alta solutie. pag. Proceduri civile speciale. Termenul de apel si de recurs are aceeasi durata. în mod expres. în raport de partea din hotarâre ce se ataca. vol.

Având în vedere chiar modul de redactare a textului reprodus anterior doctrina a considerat ca legea interzice revizuirea numai în ceea ce priveste acea parte a hotarârii care vizeaza divortul propriu-zis242. necunoscute de instanta la data pronuntarii. 120-136. Drept procesual civil. II. 454. 102 ..P. Deci. 1998. Les. I. Revizuirea este inadmisibila indiferent de solutia data in fond: admitere. final: "Hotarârea data în materie de divort nu este supusa revizuirii". pag. Drept procesual civil. desi consecintele pe care legiuitorul a dorit sa le evite interzicând revizuirea sunt aceleasi. Revizuirea in dreptul procesual al R. Potrivit art. 619 alin. respingere pe fond sau respingere ca nesustinuta243. Curs universitar. 29-32. 560. pag. 244 I. D. nu se pune problema realizarii unui control judiciar. Lumina Lex. 3/1973. Ed. Drept procesual civil român. pag.R. pe temeiul unor elemente ce nu au format obiectul judecatii finalizata cu pronuntarea hotarârii a carei revizuire se solicita241. 159. Este important de retinut ca hotarârea atacata prin intermediul revizuirii nu este criticata în raport de materialul dosarului existent la data pronuntarii acelei hotarâri. Stiintifica. 541. 243 Tribunalul Suprem. dec. Radescu. 241 G.de lege240. ci a unei noi judecati. 1471/1972. partajul bunurilor comune etc244. 1994. Lumina Lex. Curs universitar. Codul de procedura civila comentat si adnotat. pag. 1961. În schimb se considera ca revizuirea este admisibila ori de câte ori ea se refera la unele efecte patrimoniale ale divortului. ed. Bucuresti. ed.. Se observa însa ca hotarârea de divort poate fi atacata prin contestatie în anulare. vol. Bucuresti. civ. pag. pag. 2002. cum sunt cele privitoare la atribuirea locuintei. sec. Revista Româna de Drept nr. Rotam. Fl. I. Ed. Lumina Lex. 207-297. Magureanu. Revista româna de Drept nr. pag. Admisibilitatea cererii de revizuire în materia divortului. Ed. Les. ci numai pe baza unor împrejurari noi. Boroi. All. S-a propus ca într-o reglementare viitoare sa se 240 Gh. T. Chivulescu. nr. 2002. 242 A se vedea I. în cadrul revizuirii. 6/1983.

(2) C. divortul se poate pronunta pe baza acordului sotilor daca sunt îndeplinite doua conditii. fam. Les. All. 103 .prevada ca nici una din caile extraordinare de atac nu poate fi exercitata împotriva hotarârii de divort. 542. 38 alin. procedura este mai simpla si mai putin costisitoare. 2 C. 247 I. Les. pag. Este ceea ce rezulta neîndoielnic si din dispozitiile art. -unele chestiuni privitoare la efectele divortului pot fi convenite chiar de soti etc. Drept procesual civil.. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 855. 38 alin. Divortul prin consimtamânt mutual Desfacerea casatoriei prin acordul partilor prezinta avantaje de loc neglijabile pentru ambii soti: -ei nu trebuie sa invoce motive de divort. 1994. 246 I. 2002. pag. Termenul de un an este un termen pe care legiuitorul l-a considerat necesar pentru a se evita divorturile intempestive. ed. pot sa-si dea acordul si înainte de trecerea acestui interval de timp. dar numai în conditii restrictive. 541. D. si anume: a) pâna la data introducerii cererii de divort a trecut cel putin un an de la încheierea casatoriei. Drept procesual civil.246. 16. În temeiul art. în cazul în care cel putin unul dintre fostii soti s-a recasatorit dupa ramânerea definitiva a hotarârii245. pag. Lumina Lex. Ed. Curs universitar. Curs universitar. datorate încheierii unor casatorii 245 G. ed. dar îl pot folosi doar dupa trecerea perioadei. Boroi. Lumina Lex. Sotii însa. -rudele nu sunt puse în situatia de a depune marturie. 2002. fam247. Radescu. Având în vedere caracterul de interes social al casatoriei legea a admis divortul prin consimtamânt mutual.

104 . prevazuta de lege ca o masura de protectie a copiilor minori. ed. oferindu-le în acelasi timp sotilor posibilitatea de a reflecta asupra necesitatii desfacerii casatoriei248. Ed. pag. pe zile întregi. 2002. Drept procesual civil. Prin urmare. Drept procesual civil. 250 I. termenul fiind considerat realizat dupa trecerea acelei zile. prin asemanare. a V-a. pag. Si aceasta conditie impune câteva precizari. rolul lui nu poate fi altul 248 249 I. Interpretarea este rationala caci interdictia este. dupa un interval de doua luni. Lumina Lex. În cazul în care presedintele constata existenta consimtamântului. 542. Ed. Les. în mod natural. Tratat de dreptul familiei. Ziua de împlinire însa va fi inclusa în calcul. Curs universitar. La calcularea termenului nu se tine seama de ziua complementara a anilor bisecti. Desi legea nu denumeste acest interval ca termen de gândire. dar zilele de sarbatori legale intra în calculul termenului. va fixa termen în sedinta publica. Sanctionarea nerespectarii termenului de un an consta în respingerea actiunii de divort prin acordul sotilor249. textul îsi gaseste aplicare numai atunci când copii minori sunt rezultati din casatoria sotilor care cer divortul. Florea Magureanu. fara ca ziua de încheiere a casatoriei sa intre in calcul. 2002. b) nu exista copii minori rezultati din casatorie A doua conditie a divortului prin consimtamânt mutual este una negativa: din casatorie sa nu fi rezultat copii minori.570. Cerinta impusa de lege are în vedere doar inexistenta unor copii minori la data introducerii cererii de divort.formale. All Beck. pag. P. în cazul unor copii majori divortul prin consimtamânt mutual poate fi solicitat fara asemenea restrictii. Termenul se calculeaza. Filipescu. 223. iar nu dintr-o casatorie anterioara250. De asemenea.

pag. Tratat teoretic si practic de procedura civila. 253 G. 613 Cod procedura civila (acordul partilor). 3). verifica daca sotii staruie în desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si. O atare convertire este. In ceea ce priveste divortul. Desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti si. Boroi. iar apoi cu recurs. va trece la judecarea cererii. fara a administra probei cu privire la motivele de divort. D. numai solutiile referitoare la capetele accesorii divortului253. Codul de procedura civila nu contine dispozitii procedurale privitoare la posibilitatea transformarii unei cereri de divort bazate pe consimtamântul sotilor într-o cerere de divort pentru motive temeinice sau invers. vor putea fi atacate cu apel. National. Bucuresti. Codul de procedura civila comentat si adnotat. în principiu posibila. Asadar. Formularea actiunii initial pe procedura dreptului comun si ulterior pe art. Consecinte pe plan procesual civil. în caz afirmativ. 252 V. Ciobanu. 105 . All. nu va fi motivata în ce priveste acest capat de cerere (art. desigur. 1997. vol. nr. Teoretic ar putea fi exercitata contestatia în anulare. 2 si art. Cale de atac. 4). 619 alin. Dreptul. Radescu. 1994. M. astfel ca nu poate fi atacata nici pe calea apelului si nici a recursului. Ed. 855. daca ar fi îndeplinite cerintele prevazute de lege pentru aceasta cale de atac252. hotarârea care se pronunta este "definitiva si irevocabila" în ceea ce priveste divortul. Ed. În cazul în care cererea de divort se bazeaza pe acordul ambilor soti. Divort. dar numai cu respectarea conditiilor specifice fiecarei proceduri251. II. pag. pag. 132 si urm.decât acela de a mai da sotilor posibilitatea sa reflecteze la desfacerea casatoriei.10-11/1995. hotarârea care se pronunta este definitiva si irevocabila (art. 617 alin. 531-532. instanta va. 613^1 alin. Butiuc. 251 A se vedea pentru unele amanunte C. La termenul de judecata.

efectele patrimoniale ale casatoriei înceteaza de la data când s-a facut mentiunea despre hotarârea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data când ei au cunoscut divortul pe alta cale. Fata de terti. 540. 1 C.17. de catre instanta de divort255. 106 . Ed. Codul de procedura civila comentat si adnotat.Procedura împartelii judiciare Partajul judiciar 1. 855. atât fata de parti. Efectele pronuntarii hotarârii de divort Casatoria este desfacuta din ziua în care hotarârea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila (art. pag. Radescu. cât si fata de terti254. Les.). În doctrina juridica împarteala este 254 255 I. Textul citat se refera la efectele divortului propriu zis. 39 alin. 1994. fam. Drept procesual civil. Efectuarea mentiunii respective pe marginea actului de casatorie se face pe baza comunicarii din oficiu a hotarârii irevocabile. G. VI. ed.Sediul juridic si natura juridica a partajului judiciar Conceptul de împarteala desemneaza în limbajul obisnuit distribuirea unor bunuri între mai multe persoane. CAP. Boroi. Lumina Lex. hotarârea de divort îsi produce efectele sale firesti numai din momentul ramânerii ei irevocabile. 2002. pag. D. Curs universitar. Prin urmare. All.

intitulat "Despre împartire si despre raporturi" din primul Titlu al cartii a treia a Codului civil. Ed. Ele vizeaza împarteala succesorala. Astfel. a V-a. Statescu. 256 C.definita ca operatia juridica care are ca scop curmarea starii de indiviziune si înlocuirea dreptului indiviz al fiecarui proprietar cu un drept exclusiv asupra unuia sau mai multor bunuri concrete256. conceptele de împarteala. Ed. 234. 543. ed. 107 . Drept procesual civil. precum si sintagma sistarea starii de indiviziune sunt folosite ca sinonime. Drept procesual civil. Prin modificarile aduse Codului de procedura civila prin OUG 138/2000 au fost abrogate dispozitiile Decretului-lege nr. 545. partaj. Drepturile de creatie intelectuala. judecarea oricarei cereri de împarteala privind bunurile asupra carora partile au un drept de proprietate comuna. Curs universitar. 728-799 ale Codului civil. Textele mentionate formeaza Capitolul VI. pag. în afara cazurilor în care legea stabileste o alta procedura258. 2002. Aceste texte alcatuiesc art. 257 I. O atare reglementare este însa fireasca caci realizarea efectiva a împartelii implica si clarificarea unor aspecte conexe. cât si în jurisprudenta. Les. Drept civil. Lumina Lex. garantia dintre copartasi. cu modificarile ulterioare. ale Legii XL din 1881 privitoare la executarea silita imobiliara. Asa încât. ci si la: raportul datoriilor. dar sunt aplicabile si în cazul în care indiviziunea sau coproprietatea este determinata de alte cauze. pag. cauzele de ineficacitate ale împartelii si la împarteala de ascendent. alte dispozitii contrare referitoare la partaj. All Beck. pag. efectele împartelii. se face cu procedura prevazuta de Codul de procedura civila. 258 Florea Magureanu. Mentionam ca atât în doctrina257. Succesiunile. Codul civil se refera în aceste texte nu doar la împarteala propriu-zisa. 2002. Codul civil contine câteva texte privitoare la starea de indiviziune si la împarteala. 603/1943 pentru simplificarea procedurii împartelilor judiciare. cum rezulta din titlul capitolului mentionat. Contractul de transport.

S.. J. 156. care are ca obiect bunurile comune ale sotilor. s. art. determinat sau de proprietate comuna în devalmasie.cum sunt cele privitoare la raportul donatiilor si datoriilor. Asemenea probleme se ivesc îndeosebi în cazul indiviziunii succesorale. în Capitolul VIII. sau mixta. C.. sec. în temeiul dispozitiilor derogatorii de la dreptul comun ale art. Si în aceasta materie urmeaza sa se tina seama de criteriul valoric. 2002. Textele prevazute în Codul civil si-au pastrat în parte actualitatea. care are ca obiect un bun individual. 2.. pag. În jurisprudenta se considera ca în cazul împartelii succesorale competenta revine în toate cazurile judecatoriilor. pag. 108 . G. 261 Trib. pag. text care are la baza natura actiunilor si cererilor. în Tratat teoretic si practic de procedura civila. dec. dec. pag. Suprem. deoarece împarteala vizeaza însusi dreptul de proprietate261. 673^1-673^14259. A se vedea în acest sens C. de proprietate comuna pe cote-parti. lasi. civ. 657 C. 545-546. 1889. nr. M. civ. Curs universitar. iar nu valoarea obiectului lor. Lumina Lex. Tocilescu. spre a se determina astfel daca actiunea de partaj intra în atributiile unei judecatorii sau a unui tribunal262. Drept procesual civil. ce are ca obiect o universalitate de bunuri. 415/1982. Ciobanu. J. dar în prezent materia pe care o cercetam este reglementata în principal în Codul de procedura civila. vol. ed. pag.Competenta instantelor Competenta de atributiune în materie de partaj este cea prevazuta de regulile dreptului comun. se apreciaza uneori ca partajul judiciar este o actiune personala260 reala. Cu privire la natura juridica. indiferent daca este vorba de indiviziunea propriu-zisa.. 262 A se vedea în acest sens si V. în Buletinul Jurisprudentei . S. II. pag. Les. 259 260 I. 45-47. Culegere de Decizii 1982. Partajul judiciar se realizeaza dupa normele stabilite. civ. 546. 145 din 19 ianuarie 2000. Partea a II-a. nr. 181-182.Culegere de Decizii 2000. Curs de procedura civila.

S-a decis spre exemplu ca ultimul domiciliu al defunctului este acela unde acesta îsi avea statornica. Principii si institutii de drept procesual civil.. 263 V.. Suceava. competenta sa solutioneze capatul de cerere referitor la împartirea bunurilor este instanta sesizata cu judecarea actiunii principale (art. II. Ratiunea principala a competentei teritoriale exceptionale. civ. civ.4/1971. dec. 109 . 178. 14 C. statornicite în art. 320-323.Culegere de Decizii 2000. Si în aceasta ipoteza intereseaza situatia de fapt concreta. nr. 14 C. 265 Trib jud. pag. Suceava. dec.Daca prin aceeasi actiune s-a cerut desfacerea casatoriei si.. Bucuresti. J. civ. vol. nr. dec. daca defunctul locuia efectiv în alta parte265. pag. civ. 1753 din 23 mai 2000. M. proc. civ. proc. Parausanu. Ciobanu. competenta teritoriala urmeaza. nr. 17 C. j. traia despartit în fapt de sotia sa266. consta în faptul ca toate operatiile legate de procedura s. 264 din 26 ianuarie 2000. Revista Româna de Drept nr. 546. Astfel: a) daca partajul are ca obiect bunuri succesorale competenta revine.. 266 T. pag. National. pag. competenta materiala apartine tribunalului263. nr.Culegere de Decizii 2000. instantei corespunzatoare ultimului domiciliu al defunctului264. 128/1970 cu nota Gh. proc. 264 A se vedea pentru amanunte I. aceleasi reguli ale dreptului comun.. fiind indiferenta împrejurarea ca.02. în baza dispozitiilor art.). din cauza de boala. 4/1971. Ed. De asemenea. I. si împartirea bunurilor comune. civ. vol.69-102. Competenta apartine tribunalului si în situatia în care actiunea principala are ca obiect anularea casatoriei. C.1970. în Buletinul Jurisprudentei . 128/10. în principiu. 1997. pag. dec. Revista Româna de Drept nr. întrucât în aceste cazuri. 179-180. iar nu domiciliul înscris în actul de identitate. Totusi unele precizari se impun. pag. în Buletinul Jurisprudentei . 99. S. odata cu aceasta. civ. s. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Les.

iar competenta de realizare a procedurii succesorale notariale apartine biroului notarial din circumscriptia teritoriala corespunzatoare ultimului domiciliu al defunctului. pag. Revista Româna de Drept nr.. Bucuresti. Ciobanu. 177. civ. M. Zilberstein. În aceasta circumscriptie este situat si locul deschiderii succesiunii. proc. 192-195. Teoria generala. civ. În prima ipoteza. nr. 64. Norma de competenta înscrisa în art. 607 C. proc. Magureanu. Drept procesual civil român. Prin urmare si în cazul aparitiei unui litigiu succesoral aici se vor putea administra cu mai multa usurinta probatoriile necesare. Drept procesual civil. Ed. cel mai adesea aici se afla si principalele bunuri ale defunctului. pag. editia a II-a. dec. Hotarârea. 1983. V. vol. b) în cazul împartirii bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei solutia difera dupa cum partajul se solicita pentru motive temeinice. Ed. S. Prevederea privitoare la instanta de la ultimul domiciliu al defunctului îsi gaseste aplicarea chiar daca în masa bunurilor de împartit se gasesc si bunuri imobile situate în circumscriptia teritoriala a altor instante decât cea de la ultimul domiciliu al defunctului268. 1997. 173-174. Bucuresti. 269 În practica s-a decis ca în aceste cazuri. Lumina Lex. pag. Judecata la prima instanta. Stoenescu. 2/1977. sec. civ. 36 din Codul familiei. Radu. Tratat teoretic si practic de procedura civila. are marele merit de a concentra la o singura instanta toate actiunile privitoare la o mostenire267. vol. Drept procesual civil. Editura 110 . 14 C. 1997. respectiv competenta revine instantei de la domiciliul pârâtului daca masa partajabila este alcatuita numai din bunuri mobile269 si instantei de la locul situarii 267 A se vedea I. pag. în conditiile art. 1439/1976. competenta se stabileste potrivit art. 268 V. II. A se vedea în acest sens: Trib. D. Editura Didactica si Pedagogica. Fl. competenta teritoriala se determina dupa regulile dreptului comun. National. sau în cadrul procesului de divort.succesorala se îndeplinesc în circumscriptia teritoriala a ultimului domiciliu al defunctului. Suprem. I. Negru. Bucuresti.

Drept procesual civil român. Ed. 1972. În cazul în care partajul este solicitat pe cale accesorie. proc. au în vedere ipoteza in care imobilul este situat în circumscriptiile mai multor instante. nr. dec. competenta de solutionare apartine instantei care este competenta sa se pronunte cu privire la desfacerea casatoriei (art. Bucuresti. Didactica si Pedagogica. 701/1979. Magureanu. civ..273. Culegere de Decizii 1979. 2 C. civ.. 1651/1977 Culegere de Decizii 1977. sec. Suprem sec. este posibil ca printre bunurile partajabile sa se afle doua sau mai multe imobile situate în circumscriptiile mai multor instante.. 111 . în cadrul actiunii de desfacere a casatoriei. 17 C. 389. s-ar putea apela la prevederile art. 105.)272. civ. civ.. proc. nr. 1651/1977. 270 Trib. civ. Bucuresti. 271 Trib. Suprem. 242. pag. 1608/1979. nr. civ. Desi nu exista nici un text de lege expres pentru aceasta situatie. dec.. pag. Aceeasi instanta este competenta sa solutioneze cererea accesorie de împartire a bunurilor comune chiar si atunci când în masa bunurilor de împartit s-ar afla si un imobil situat în circumscriptia altei instante. 13 C. pag. civ. proc. 13 alin. În acest sens. în caz contrar. Repertoriu I975-1980. în cazul în care masa partajabila include si bunuri imobile270. s. 213. proc. Lumina Lex. dec. Revista Româna de Drept nr. apreciem ca este necesar sa se recunoasca posibilitatea rezolvarii cererii de partaj de o singura instanta. competenta ar apartine instantei de la domiciliul pârâtului. pag. iar. 272 Fl. dec. În cazul unui partaj cu privire la care instanta competenta ar urma sa se determine potrivit art. Aceeasi este solutia si în cazul exercitarii actiunii de partaj dupa desfacerea casatoriei prin divort271. fiind exagerat a se pretinde ca partajarea bunurilor se va face în mai multe etape. daca acesta se afla în vreuna din circumscriptiile instantelor în raza carora se gasesc imobilele respective. în fata unor instante diferite. 1997. 192. 13 C. 1439/1976.imobilului. vol. prin derogare de la regulile de competenta prevazute în art. este adevarat. nr. I. Culegere de Decizii 1979. nr. Suprem. 277. pag. pag. care. pag. 273 Trib. 4/1978. dec. Deci. 62.

Boroi. pag. În materie de indiviziune oricare dintre copartasi are posibilitatea de a promova actiunea de partaj. 548.oricarei din instantele în circumscriptiile carora se afla bunurile imobile.competenta se stabileste în raport de împrejurarea. daca printre bunurile supuse împartelii se afla sau nu bunuri imobile (art. pag. 728 C. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Aceasta constituie una din particularitatile importante ale actiunii de împarteala276. 112 . În materie succesorala – unul din domeniile în care se aplica procedura împartelii judiciare . c) în cazul bunurilor dobândite prin coachizitie. 5 sau 13 C. 1994. dar este valabila si în celelalte situatii.art. Dreptul de a cere partajul si titularii sai. 870.728 C. Prevederea art. respectiv: în cazul comunitatii de bunuri a sotilor la introducerea actiunii de divort sau în 274 G. prevede ca un coerede poate oricând cere împarteala succesiunii.. pag.). Radescu. indiferent de modul de dobândire . coproprietate sau devalmasie275. civ. civil isi gaseste aplicarea când indiviziunea rezulta din succesiune. Les. ni. în Dreptul. D. dupa ce stabileste ca nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune. 276 I. Comanita. Drept procesual civil. 12/2000. Ed. civ. Lumina Lex. All. 2002. proc. ed. la alegerea reclamantului274. 3.67-72. Curs universitar. sau în alte cazuri. 275 A se vedea pentru amanunte Gh.Calitatea procesuala Dreptul la promovarea si exercitarea actiunii în împarteala apartine oricarei persoane fizice sau juridice care se afla în stare de indiviziune.

instanta nu poate respinge cererea de partaj a mostenitorului omis. pag. dec. 46-47 279 Trib. Suprem. Daca coindivizarul a figurat în proces. caruia nu-i este opozabila si care nu poate exercita nici caile de atac281. Dreptul nr. 8/1989. pag. 113 . dec. sec.. 440/1990. În cazul indiviziunii succesorale este chiar necesar ca actiunea de împarteala sa fie exercitata împotriva tuturor celorlalti mostenitori. 547548.cazul coproprietatii ce provine din alte cauze277. pag. 280 Trib. Ed. 282 pag. nr. nr. 278 G. Partea a II-a. 673/1982.. 169. sec. Revista Româna de Drept nr. în caz contrar. Culegere de Decizii 1982. 673/1982. 2508/1988. în principiu. III civ. ar însemna sa se valideze o împarteala în cadrul careia s-a dispus de drepturile altuia280. si. el poate exercita caile de atac împotriva hotarârii282. Nulitatea poate fi invocata numai prin intermediul cailor de atac.. pag. Curs de procedura civila. Cu alte cuvinte. 2002. 3/1983. nr. 1889. dec. Aceasta particularitate are efect si pe planul cheltuielilor de judecata. civ. 36. Perju. situatii în care legitimarea procesuala activa revine oricaruia dintre coindivizari Procesul de partaj se caracterizeaza prin aceea ca da nastere la o judecata dubla (judicium duplex). Iasi. nu a actiunii în anulare. vor fi compensate279. a V-a. în cadrul procedurii împartelilor judiciare trebuie sa participe toti 277 Florea Magureanu. Practic. nr. pârâtul fiind si el considerat ca reclamant. Buc. Tocilescu. însa nu a fost mentionat în minuta si în dispozitivul hotarârii. care. Partajul voluntar sau cel judiciar nu produce efecte daca are loc fara participarea unuia dintre coproprietari.. în orice caz. civ. Revista Româna de Drept nr. Suprem. dec. 281 Trib.. nr. 4/1993. 61. Drept procesual civil. sec. 71. fiecare parte este în acelasi timp si reclamant si pârât278. All Beck. pag. 130. în Culegere. pag. Ed. deoarece poate obtine "condamnarea" reclamantului initial. chiar fara sa fi facut o cerere în contra lui. mun. 66. pag.

II. G. Ed. De aceea. Bucuresti. astfel cum s-a subliniat si în jurisprudenta noastra283. 869. Solutia contrara ar conduce. 549. se poate afirma ca actiunea în împarteala are un caracter indivizibil. Arges. 2002. Suprem. National. procesul dând nastere la o judecata dubla. nr. Revista Româna de Drept 5/1980 pag. caci altminteri partajul este nul. Jud. Ed. pag. va invoca inopozabilitatea hotarârii ce se executa în contra lui. le va opune exceptia de nulitate rezultata din art. dec. 1998. Lumina Lex. el poate introduce si o cerere de partaj. 285 G. 114 .46-47. All. Boroi. A se vedea în acest sens: V. Alti participanti la procedura împartelilor judiciare sunt288: 283 284 Trib. II. 36. Partea a II-a. cu consecinte în ceea ce priveste exercitarea cailor de atac286 si suportarea împreuna a cheltuielilor de judecata care vor fi suportate în mod egal de coindivizari287. a V-a.coindivizarii. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Bucuresti. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 246. chemând în judecata pe toti ceilalti comostenitori. civ. Drept procesual civil român. D. All Beck. Ed. fiecare parte este în acelasi timp reclamant si pârât. dec. civ284. pag. civ. 1997. pag. pe calea contestatiei la executare. nota nr. iar daca acestia s-ar prevala de hotarârea pronuntata fara participarea lui. 954/1979. M. În cazul în care un comostenitor nu a fost chemat în judecata pentru partajarea bunurilor succesorale si detine bunuri succesorale. pag. În actiunea de partaj. 287 Fl. 797 C. Drept procesual civil. deoarece nu are interes. la validarea unei împarteli în cadrul careia s-a dispus de drepturile altuia. Culegere de Decizii 1982. Ed. Tocilescu. s. 1994. Radescu. Ed. Curs de procedura civila. 60. 1889. 673/1982. T. 53. vol. 286 În practica s-a decis ca pârâtul din cererea de partaj nu poate ataca cu apel sau cu recurs hotarârea prin care s-a respins cererea.. în care pârâtul poate obtine si el condamnarea reclamantului initial285. vol. lasi. Magureanu. ceea ce desigur nu poate fi admis. Ciobanu. 288 Florea Magureanu. pag.

nr. Lumina Lex. partajul poate fi solicitat si de creditorii personali ai copartasilor289 sau de creditorii succesiunii290. iar mai recent practica a admis ca procurorul poate sa exercite si apelul. 1032. Drept civil. 294-337. proc. pag. dec. 292 Trib. de asemenea. 218.1949. civ. c) procurorul . Bucuresti. ramâne în inactiune291. 914/17. b) tertii . Chirica. s-a admis ca partajul poate fi solicitat si de catre procuror. Suprem.în scopul apararii unor interese generale. civ. chiar daca erau interesati în cauza. 3/1985. 115 . Revista Româna de Drept nr. Creditorul poate intenta actiunea de partaj al unei averi succesorale. dec. Succesiuni.. 923/1971. dec. Ed.care nu au fost parti în proces. 290 D. V. În cazurile în care va fi sesizat printr-un memoriu. 1163/1970. nr. faptul ca acesta s-a adresat organelor de jurisdictie dupa un timp îndelungat de la data încheierii actului de partaj care i-a prejudiciat drepturile. nu are relevanta sub aspectul admisibilitatii actiunii formulate de reclamant. Stoica. daca debitorul sau. iar cererea de iesire din indiviziune este imprescriptibila. 293 Trib. pag. nr.în afara de copartasi si succesorii lor în drepturi. 9/1949. sec. Justitia Noua nr. 22-29. chiar daca a avut cunostinta de acest caz293. 49-66 C. sec. civ.. ca întrucât dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz. pag. pag. 1996.a) creditorii .08. 289 C. 389. Suprem. Repertoriu 1969-1975. pag. de cel care nu are calitate procesuala activa292. fie la solicitarea unuia dintre copartasi. Repertoriu 1969-1975. Turianu. pot interveni în actiunea de partaj fie din proprie initiativa. îndreptatit a o face. 291 C Suprema. în conditiile determinate de art. În practica s-a admis. Partajul bunurilor care formeaza obiect de executare silita sau asupra carora au fost luate masuri asiguratorii.

care sunt destinate folosirii în comun de catre toti proprietarii din acea cladire. Lumina Lex. curtea. cosurile de fum. de proprietate comuna pe cote-parti. fundatia. 7/1983. Ed. ed. Lumina Lex. ♦ locurile de mormânt. 116 . Les. 2002. 297 T. pag. acoperisul. Teza inadmisibilitatii partajarii locurilor de mormânt a fost sustinuta de doctrina297 si urmata deopotriva de 294 295 I. etc. pag. Curs universitar. determinat sau de proprietate comuna în devalmasie. rezervoarele de apa. Drept procesual civil. tubulatura de gunoi. Este cazul terenului pe care este construita cladirea. a V-a. holurile. scarile. Drept procesual civil. Ed. terasele. 549. ascensoarele. Componenta masei partajabile si întinderea acesteia difera uneori în functie de izvorul starii de indiviziune. Revista Româna de Drept nr.4. structura de rezistenta. Florea Magureanu. Dar partajul judiciar se realizeaza dupa normele stabilite. indiferent daca este vorba de indiviziunea propriu-zisa. casa scarii. Les. Drept procesual civil. În categoria bunurilor ce nu pot forma obiect al partajului trebuie incluse296: ♦ toate partile dintr-o cladire aflata în proprietate. O atare asertiune este valabila si în privinta drepturilor de creanta. All Beck. pag. care are ca obiect bunurile comune ale sotilor295. Punga. 296 I. coproprietate sau codevalmasie294. ed. subsolurile. Regimul juridic al locurilor de înhumare si al lucrarilor funerare. Curs universitar. ce are ca obiect o universalitate de bunuri. pivnitele. 2002.Obiectul actiunii de partaj Pot forma obiect al cererii de partaj toate bunurile mobile si imobile cu privire la care partile se afla în stare de indiviziune sau devalmasie. 2002. care are ca obiect un bun individual. 35. 548.

cererea trebuie sa evidentieze299. Ed. orice cerere de chemare în judecata (art.. Culegere de Decizii 1973. 550-555. vol.). toate bunurile supuse împartelii. 5. Bucuresti. dec. Safta-Romano. persoanele între care urmeaza a avea loc împarteala titlul pe baza caruia se cere împarteala. cererea va cuprinde: numele defunctului. 2422/1973. pag. cererea de împarteala sa cuprinda întreaga avere ramasa de la defunct. Tratat teoretic si practic de procedura civila. averea ramasa de la acesta. Asa cum a aratat practica judiciara. 590609 C. inclusiv bunurile supuse raportului si reductiunii. 6/1989. în general. II. deoarece în acest proces între comostenitori se lichideaza. nr.Particularitati privind continutul cererii de partaj În afara elementelor ce trebuie sa le cuprinda. 53. inclusiv bunurile supuse raportului. precum si datoriile si creantele mostenitorilor fata de defunct300. 117 . locul unde acestea se afla. evaluarea lor. Revista Româna de Drept nr. 225. National.jurisprudenta298. gardului si santului comun. M. pag. 112 C. V. s. Când indiviziunea rezulta din succesiune. Examen teoretic al practicii judiciare referitoare la contractul de donatie. este normal ca. în actiunea de partaj. Suprem. numele si calitatea celor îndreptatiti la succesiune si cota-parte cuvenita fiecaruia. 1997. precum si persoanele care le detin sau le administreaza. Ciobanu. ♦ un alt caz de indiviziune fortata este reglementat expres de art. civ. toate pretentiile reciproce dintre ei cu privire la averea 298 299 Trib. în cazul în care indiviziunea rezulta din mostenire. civ. fiind conexe. civ.. proc. texte care se refera la situatia zidului. pag. 300 E.

iar în cazul împartirii bunurilor comune în timpul casatoriei. nr. sec. vol. dec. 2549/29. daca posesia întruneste conditiile prevazute de art. 177. 307 V. pag..1956. nr. 177. col. dec. nr. 729 C. pârâtul din aceeasi actiune poate cere si oral instantei sa oblige pe reclamant sa aduca la masa de împartit anumite bunuri care sunt în posesiunea sa. Suprem. a datoriilor si sarcinilor succesiunii.1952. Judecata cererilor accesorii privind aducerea la masa de împartit a bunurilor ramase de la defunct. 1997/1991. 118 . dec. vol. Bucuresti. 554.. 2/1989. civ. Revista Româna de Drept nr. dar fac parte din acea masa302. civ. pornita de o parte reclamanta înaintea instantei judecatoresti. 172/27. sec. pag. 5/1969. Potrivit art. I. Culegere de Decizii 1955. dec. vol. civ. 356/27. reclamantul va indica si cota de participare la dobândirea lor. nr. 189. Ciobanu. este admisibil un partaj suplimentar304. 302 T. 1990-1992. pag. pag.1955. civ. 728-729 C. împotriva cererii de iesire din indiviziune.01. Tratat teoretic si practic de procedura civila. National. s. se pot opune doua exceptii306: a unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. se vor arata si motivele temeinice care justifica partajul. Ed. 303 C. reg. pag.. Dreptul nr.. 1997. Revista Româna de Drept nr. pag. Suprem. Culegere de Decizii. sec.succesorala301. Trib. nr. 6/1996. pag. ori prin apel305. M. civ. 785/1988. Suprem. 355. 1/1953. 71. Justitia Noua nr.11. 129..12. nr. Culegere de Decizii 1956.307 301 Trib. dec. 304 Trib. civ. I. 306 Trib. Revista Româna de Drept nr. sec. pag. pag. 79. civ.. 305 pag. Suprem.S. dec. nefiind posibila disjungerea303. 5/1969. 108/1969. În cazul partajului bunurilor comune ale sotilor.. În cazul în care unele bunuri au fost omise. Bucuresti. 108/1969.J. III civ. Cu prilejul judecarii unei actiuni de iesire din indiviziune. se va face împreuna cu solutionarea cererii de partaj. a fructelor acestora. dec. 151.. Perju. II. nr.

Supr. Teoria generala. Drept procesual civil. 2/1974. Sechestrul se aplica asupra bunului în legatura cu care se desfasoara judecata310.. 871. 309 I. Sechestrul judiciar consta în indisponibilizarea bunului si numirea de catre instanta a unei persoane careia i se încredinteaza. Timis. 1942. Radescu. 311 A se vedea. editia a II-a. paza si administrarea bunurilor în litigiu. pe timpul cât dureaza judecata procesului. sec. însa. 960/1976. sec. 12/1976. All. dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii sechestrului311. Revista Româna de Drept nr. D. Stoenescu. simpla existenta a procesului de partaj nu justifica prin ea însasi înfiintarea sechestrului judiciar308. nr. Boroi. Herovanu. Petrescu. 257. 171. pag. nr. Trib. 310 A se vedea. Ed. 125. dec.Masuri asiguratorii O data cu partajul sau dupa introducerea cererii de partaj se poate solicita si luarea masurii asiguratorii a sechestrului judiciar. nr. Revista Româna de Drept nr. Scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza pastrarea. civ. prin însarcinarea unei persoane determinate. ci doar îl va împiedica pe 308 G. pag. dec. pag. 129-132. nr. Teoria executiunei silite. pag. spre pastrare si conservare (administrare)309. 2108/1971. 119 . Trib.. pag. în Revista Româna de Drept nr. Ed. Editura Didactica si Pedagogica. 61. I. Librariei Cioflec. 312 E. bunul în litigiu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Bucuresti. Trib. jud. pag. care se numeste de asemenea sechestru judiciar312. Bucuresti. 199-200. 1994. 1983. dec. S.6. Culegere de Decizii 1971. civ. 341/1973 cu nota de Gh. dec. Zilberstein. 10/1971. Cluj.. civ. Trib. daca se dovedeste ca masura este utila pentru parti si este menita sa înlesneasca efectuarea actelor de conservare sau administrare asupra bunurilor respective. 1453/1970.. Supr. Aplicarea sechestrului nu echivaleaza cu nefolosirea bunului. pag. civ.

All Beck. Este prima zi de înfatisare termenul la care sunt îndeplinite cele doua conditii. Cererea privind masurile provizorii este judecata de urgenta si cu precadere. termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza s- 313 Trib. Bucuresti. 2002. Supr. 958. Ed. 120 . 240. de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor... completul de jud. 18 mai 1895. All.detinator sa îl înstraineze313. pag. daca partile sunt prezente. nr. când este cazul. Drept procesual civil. 1990. 314 Curtea de Casatie II. pag. Partea 1. Radescu. Subliniem ca aplicarea sechestrului judiciar315 nu se va putea face înainte de declansarea actiunii principale. 942/1990. 188/2000 privind executorii judecatoresti. 316 Florea Magureanu. 42 si în G. 845. pag. instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse împartelii si va lua act. Bucuresti. pag. chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen317. Dreptul acesta este acordat de lege numai în materie de sechestru asigurator314. Ed. cu modificarile ulterioare. Poate fi numit sechestru una din persoanele interesate la partaj. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 559 din 10 noiembrie 2000. nr. 315 A se vedea si Legea nr. 193. nr. nr. 142. sectia a IV-a civila. în Îndreptar interdisciplinar. în Dan Emil. Mun. Din punct de vedere procedural aratam ca partea contra careia se face o cerere de sechestru judiciar nu poate sa opuna la admiterea ei prin oferirea unei cautiuni. D. dar ea nu trebuie confundata cu primul termen de judecata316. a II-a. Boroi. Codul de procedura civila adnotat. 317 Trib. Si în acest caz prima zi de înfatisare are o mare importanta în faza de desfasurare a procedurii orale a procesului civil. nr. a V-a. dec. 324. publicata în Monitorul Oficial al României. Editura Alcalay & Co. locul unde se afla si valoarea acestora. dec. La prima zi de înfatisare. în Culegere de practica judiciara civila a Tribunalului Bucuresti. pag. Ed. În schimb. 1914.27/1970. 1996. Ed.

1/1973. pag. Cluj. Trib. daca este cazul. 320 A se vedea. 829/1979. Trib.. dec. 1/1973.a amânat pentru lipsa de aparare318 sau pentru ca cererea de chemare în judecata nu a fost comunicata pârâtului319 ori pentru ca. sec.. 121 . 53. pag. civ. 59. 5/1980. nr. 7. 889/1979. 319 A se vedea. indiferent de izvorul ei. gasindu-si aplicarea în orice fel de indiviziune. dec. Revista Româna de Drept nr. Suprem. pag. Hunedoara. completul de judecata nu era legal constituit320 nu poate fi socotit prima zi de înfatisare321. de asemenea.civ. pag. prevederea de la art. Trib. 321 A se vedea Trib. civ. jud. nr. jud. dec. sec. dec. Cererea de partaj poate fi introdusa oricând. Revista Româna de Drept nr. proc. locul unde se afla si valoarea acestora (art. Revista Româna de Drept nr. Cluj. nr. chiar din faza 318 A se vedea.civ. 53. pag. Trib. Supr. daca partile sunt prezente. civ. sa le ceara declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse împartelii si sa ia act. care consacra caracterul imprescriptibil. ca si cererea pentru împartirea fructelor produse de un bun indivizibil este imprescriptibila. jud. 728 C. fata de obiectul cererii. Hunedoara. 7/1979. 7/1979. jud. 5/1980. Trib. 164. de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor. dec. 1027/1972. Revista Româna de Drept nr. 1027/1972. 61/1979. În acest fel. pag. Revista Româna de Drept nr. 61/1979. nr. 164. 673^3 C.. civ.nr. S-a decis.).. civ.Procedura de solutionare O prima obligatie a judecatorului este aceea ca la prima zi de înfatisare. 59.nr. dec. Revista Româna de Drept nr.

All Beck. ed. 53. În situatia în care. Ed. Cluj. Les. Trib. în Îndreptar interdisciplinar.27/1970. pag.initiala a procesului. pag. 240. sec. are îndatorirea sa sesizeze autoritatea tutelara pentru numirea unui curator si apoi sa continue procesul în contradictoriu cu curatorul numit. Suprem. civ. dec.civ. Revista Româna de Drept nr. dec. jud.. 550. 324 Trib. Revista Româna de Drept nr. jud. 122 . Revista Româna de Drept nr. dec. completul de jud. instanta constata ca unul dintre comostenitori este disparut. chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen324. dec. nr. 2002. se pot lua unele masuri pentru o mai buna pregatire a judecatii322. Trib. nedivizata însa între mostenitorii prezumtivi ai acestuia. Trib. 326 A se vedea.. pag. În schimb. 59. Este prima zi de înfatisare termenul la care sunt îndeplinite cele doua conditii. fata de obiectul cererii. Drept procesual civil. a V-a. civ. sec. 327 A se vedea. 328 A se vedea Trib. atribuind celui disparut partea din mostenire ce i se cuvine.. 1/1973. cu ocazia solutionarii cererii de partaj. Curs universitar. Supr. dec..nr. 61/1979. pag. civ. 5/1980. 1/1973. 164. Trib. dec. Florea Magureanu.. 889/1979. Cluj. nr. 2002. Revista Româna de Drept nr. 7/1979. 59. Ed. dar ea nu trebuie confundata cu primul termen de judecata323. dec. 324. nr. Divizarea partii cuvenite celui disparut ar urma sa se efectueze numai dupa ce s-ar constata. Trib.nr. Revista Româna de Drept nr. pag. pag. pag. pag. Drept procesual civil. termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece cauza sa amânat pentru lipsa de aparare325 sau pentru ca cererea de chemare în judecata nu a fost comunicata pârâtului326 ori pentru ca. pag. Lumina Lex. 61/1979. 164. Si în acest caz prima zi de înfatisare are o mare importanta în faza de desfasurare a procedurii orale a procesului civil. 5/1980. 53. 1027/1972. jud. Hunedoara. 829/1979. Revista Româna de Drept nr. 325 A se vedea. nr. jud. completul de judecata nu era legal constituit327 nu poate fi socotit prima zi de înfatisare328. nr. Supr. 1027/1972. 7/1979.civ. Hunedoara. printr-un act de stare civila sau prin hotarâre 322 323 I.

dec. sec.J.judecatoreasca. ed. pag. sec. dec. Repertoriu 1969-1975. pag. pronuntarea încheierii are ca finalitate întocmirea loturilor333. civ. 8. Lumina Lex. Curs universitar. nr. 2002.. sec. În cazul comunitatii de bunuri. evaluare si altele asemenea. comisiile locale sau judetene stabilite prin Legea nr. 123 . nr. civ. civ. dec. În legatura cu dispozitiile legale citate se impun mai multe 329 330 Trib. A se vedea si: C. civ. 551. pentru care instanta nu are date suficiente". Dreptul nr. Suprem. pag. moartea celui disparut. proc.. 1967/1993. statul se substituie în drepturile sotului condamnat. pag. Practic. 673^8 C. instanta nu poate sa procedeze la iesirea din indiviziune numai fata de unul dintre ei. T. Pronuntarea încheierii prevazute de art. Daca în proces sunt prezentati toti coindivizarii. Drept procesual civil. civ.S. nr. dec. 8/1994.. la cererea celor interesati329. 65. 332 C. Jud. 218.. daca s-a dispus confiscarea averii unuia dintre soti. 333 I. Satu Mare. iar partajul poate fi cerut atât de organele statului331. proc. în acest sens fiind relevant art. 5/1981. 331 În aceste cazuri. 69/1991 privind administratia publica locala). este indispensabila "numai daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare. 673^6 din Codul de procedura civila Legea statorniceste si regimul juridic al încheierii mentionate sub aspectul posibilitatilor de exercitare a cailor de atac.J.Regimul încheierii prevazute de art. 1 C. 132-134. 1163/1970.. Les. 83. Ed. 1967/1993 în Buletinul Jurisprudentei.. „Continent" Bucuresti 1994. Revista Româna de Drept nr. nr.S. 592/1980. Culegere de decizii pe anul 1993. statul participa în actiunea de partaj prin Ministerul Finantelor. iar pe ceilalti sa-i lase mai departe în indiviziune330. daca legea nu dispune altfel (de exemplu. 673^6 alin. civ. cât si de sotul nevinovat332. pag.

Stiintifica. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975. cât si în cazul în care se constata ca exista si alti coproprietari. Sunt si cazuri in care o încheiere interlocutorie este mai ampla ca volum si mai importanta prin problemele solutionate decât însasi hotarârea ce se va da în cauza. 1983. Editura Didactica si Pedagogica.precizari334: a) textul confirma importanta si caracterul interlocutoriu al încheierii la care ne referim. Trib. 1994. 230-231 si dec. Ed. Bucuresti. 384. pag. cum este încheierea de admitere în principiu în materie de împarteala. pag. ed. Boroi. civ. nr. 337 I. invocând inadmisibilitatea probei. pag. Judecata la prima instanta.. Codul de procedura civila comentat si adnotat. D. în acest sens. 334 335 I. Stoenescu. o noua încheiere atât în cazul omisiunii de a include anumite bunuri în masa de împartit. Mihuta. Radescu. Ed. Culegere de Decizii pe anul 1975. S. G. 211. Lumina Lex. civ. proc. 480. nr. editia a II-a. În legatura cu cererea de încuviintare a unei probe. All. pag. Drept procesual civil. Les.. Supr. 1976. când încuviintarea probei s-a facut fara nici o opunere. instanta da o simpla încheiere preparatorie336. b) instanta poate pronunta. Sect. Zilberstein. instanta se va pronunta printr-o încheiere interlocutorie. astfel cum este cazul atunci când instanta respinge exceptia de necompetenta sau de prescriptie. 124 . 673^7 C. Curs universitar. Drept procesual civil.. Reamintim în acest sens ca încheierile interlocutorii lasa sa se întrevada rezultatul procesului. dec. Bucuresti. 2002. 1524 din 4 septembrie 1975. 336 A se vedea. Daca însa partea potrivnica s-a opus. I. în baza art. Teoria generala. Hotarârea. 552. prejudecând deci fondul sau rezolvând un aspect al procesului (legând instanta. care nu va mai putea reveni asupra ei335). 1374 din 11 august 1971. unde de obicei hotarârea nu face decât aplicarea masurilor luate prin încheierea ce a precedat-o337. pag.

b) a doua cerinta vizeaza constatarea ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împartelii. 1909/04. 16. 341 I. 342 Florea Magureanu. în C. Curs universitar. 553. 552. Curs universitar. proc.. 343 C. civ.Regimul expertizei si modul de efectuare a împartelii de catre instanta În acest domeniu trebuie sa aratam ca. pct. în concret. Repertoriu de doctrina si jurisprudenta româna I. Crisu.Pronuntarea unei noi încheieri este supusa însa conditiilor expres determinate de textul citat: a) prima cerinta vizeaza termenul în care poate fi pronuntata încheierea: dupa pronuntarea încheierii prevazute de art. Expertul trebuie sa se deplaseze pe teren si sa citeze partile. atunci când expertiza a fost dispusa de instanta. Bucuresti. civ. nr. III civ. 9. pag. dec. aceasta 338 339 I. Les. 554. Curs universitar. 673^6 alin. si mai înainte de pronuntarea hotarârii de împarteala338. Drept procesual civil. 340 T. pag.1956. Les. Existenta acestor împrejurari constituie nu numai cerinta esentiala a pronuntari unei noi încheieri.. ci chiar ratiunea ei339. reg. criteriile de evaluare a bunurilor ce formeaza obiectul partajului341. 2002. 2002. J. Drept procesual civil. ed. nr. a V-a. I. Crisu. valoarea de circulatie si nu cea existenta la nasterea starii de indiviziune343. În toate cazurile. 2002. 1 C. Dar legea nu determina. Lumina Lex. Crisu Magraon. nr. S. ed. Ed. s. dând posibilitatea sa faca obiectii si sa dea indicatii cu privire la formarea loturilor supuse împartelii340. Drept procesual civil. pag. 1989-1994. col. Drept procesual civil. 620-621 125 . dec. pag. ed. Ed. pag.9/1956. Lumina Lex. deosebit de importante sunt si operatiile privitoare la evaluarea bunurilor care formeaza obiectul împartelii. 553. All Beck. S.04. Les. Lumina Lex. 1715/1992. N.. pag. se impun unele precizari342: -Valoarea ce se ia în considerare este aceea de la data partajului. 2002. 1145.

. nr. Raportul expertului va arata modul în care a facut evaluarea. ed..J. Constanta. I. civ. fixate prin actul normativ în vigoare de la data împartelii. 741 C. -evaluarea bunurilor mobile se face. dec. Culegere. Suprem. C. Ed. consideram ca si în lumina actualei legislatii procesuale. pag. 93/1994. civ. în Buletinul Jurisprudentei. scazându-se uzura în timp a bunului348. Curs universitar. s. 138/2000345. 1986. 345 I.. Mihuta. Se va tine seama de sporul de valoare rezultat din îmbunatatirile aduse de parti346. 40. de preturile cu amanuntul. civ. sec. pag. Stiintifica. sec. de asemenea. valoarea de circulatie urmeaza sa fie stabilita avându-se în vedere pretul apartamentelor similare. -în cazul locuintelor construite cu sprijinul statului.88. vechimea. Culegere de Decizii 1984. dec.. Culegere de decizii pe anul 1993. avându-se în vedere anumite criterii ca: materialele folosite la constructie. dec. va indica daca bunurile evaluate pot fi împartite comod în natura si în ce fel. nr. civ. 118. 134. finisajele. pretul practicat în acea localitate pentru imobile similare347. localitatea unde este situata. 346 Trib. 348 C. 88.solutie se impune spre a se asigura egalitatea în drepturi a partilor si echitatea partajului344. va forma loturile conformându-se dispozitiilor art. 347 Trib. formarea loturilor se va face tinându-se seama si de dispozitiile art. text care nu poate fi considerat abrogat prin intrarea în vigoare a Ordonantei de Urgenta nr. civ. În cazul în care 344 C. pag. nr.. Lumina Lex. Drept procesual civil. starea actuala. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 19801985. dec. pag.. pag..741 C. pag. Suprem. 4/1995. Timisoara..A. -evaluarea imobilelor construite în regie proprie se face la valoarea de circulatie a acestora. 844/1995. Bucuresti. civ. în Revista Dreptul nr. 1543/1984. 2002..S. nr. 126 . 1930/1993. civ. nr. dec. De aceea. în raport cu valoarea de circulatie. Les. 417/1982. 555.A.

dec. În legatura cu evaluarea bunurilor. 1930/1993. 1376/1984. dec. dec. civ. Supr. conform carora. completul de jud. Judecatorul este tinut de dispozitiile art.sa se impute asupra drepturilor tuturor. asigurându-se astfel deplina egalitate a acestora. 1715/1992. Asadar. civ.J. pag. 1474/1987.. aceeasi cantitate de mobile. la cerere.. dec. pag. civ.1379. hotarârea va tine seama de valoarea astfel stabilita352.71 si sec. Trib. dec.. În situatia în care uzura sau sporul de valoare sunt determinate de activitatea unuia din copartasi.. civ. pag. Dreptul nr.S. pag.7/1983. daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor supuse partajului. Luarea în considerare a valorii bunurilor din momentul partajului face ca diminuarea valorii prin uzura fizica sau morala. 14/1994. civ.67. 351 Trib. dec. pag. pag. ori.121.. sec.. partile stabilesc ele valoarea ori daca pârâtul nu doreste sa conteste valoarea stabilita la un moment dat prin expertiza. 11/1956. de imobile.. judecatorii sunt datori sa explice partilor consecintele ce decurg din neluarea în calcul a valorii de circulatie a bunurilor si sa administreze. reg. sec. sa profite tuturor. nr. nr. între loturi trebuie sa existe o egalitate în 349 350 Trib. Supr. 741 C. sec.10-11/1993. Daca.în masura în care nu sunt rezultatul interventiei unuia din copartasi .. toate probele necesare stabilirii acestei valori350. nr.. nr. la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea în fiecare lot. pe cât se poate. 12/1994. dupa caz. Cluj. 88.59 si dec. Revista Româna de Drept nr. expertiza trebuie însotita de o schita prin care sa se determine întinderea fiecarui numar topografic nou349.4/1988. Revista Româna de Drept nr. Legalitatea Populara nr. 933/1982. Revista Româna de Drept nr. 127 . pag. Dreptul nr. nr. 6/1985. 352 C. ca si sporul de valoare dobândit de bunuri . de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare.67.3904/1955. nr.S.împarteala urmeaza sa fie intabulata în cartea funciara. diminuarea valorica a bunurilor sau sporul de valoare influenteaza numai drepturile acelui copartas351. nr. în practica judiciara se subliniaza în mod constant ca. civ.J. vezi si C..

). Orbonas. daca partile nu se învoiesc pentru realizarea unui partaj voluntar.285/1956 a Trib. înainte de a se cere imobilului. sec. precum si o egalitate în valoare353. loturile se formeaza dupa numarul tulpinilor (art. în principiu. Supr. legea cere.745 C. pop. 354 S-a decis ca în cazul în care exista un testament cu prevederi exprese prin care dispunatorul a aratat cum anume si cui dintre beneficiarii respectivi urmeaza sa i se atribuie bunurile. 511/1973.E. În cazul în care împartirea succesorala se face pe tulpini. aceeasi cantitate de mobile. 355 Nu este deci posibil ca tuturor pârâtilor sa li se atribuie un lot în indiviziune . 1994. În reglementarea actuala. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. Radescu. ca între loturi sa se realizeze o egalitate în natura (bunuri mobile si imobile. judecatorul este tinut si de dispozitiile art. 191. civ. 128 . instanta va stabili bunurile supuse împartelii. All. Deva.civ. D.. faptul ca unii dintre coproprietari.1202. În aceasta operatiune. cotaparte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. dec. acest principiu nu-si gaseste aplicare . Culegere de Decizii 1973. pe cât se poate. de imobile. Numarul loturilor trebuie sa fie egal cu numarul copartasilor. Justitia Noua nr.7/1956. civ. 873. calitatea de coproprietar.741 C. natura bunurilor.Trib. marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de împartit. iar judecatorul trebuie sa tina seama de cota-parte stabilita pentru fiecare dintre ei355. pag.nr. vânzarea la licitatie publica 353 G. nr. pag. potrivit carora la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea în fiecare lot. Boroi... nota la sent. Codul de procedura civila comentat si adnotat. civ. Ed. Deci. pag.natura. drepturi si creante în fiecare lot)354 si o egalitate în valoare (echivalentul banesc al tuturor bunurilor cuprinse în lot). Instanta va tine cont la formarea si atribuirea loturilor si de: acordul partilor. domiciliul si ocupatia partilor. data de prevederile Codului de procedura civila.

dec. pag. pag. Constanta. civ.J. S. Procedeul este gresit. instanta.5. Tratat teoretic si practic de procedura civila. pag. 498/1992.75 si dec. sub acoperirea expertizei. vol.5.9. 360 C A. 288/1994. s. nr. nr. Daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor supuse partajului.2/1993.. dec. civ. civ.10/1992.J..84-95. mai ales în acele situatii în care nu exista probe concludente prin care sa se ti stabilit ca acele bunuri au existat. 673^10 C. în Culegere..2465/1992. de îndrumare nr. 358 A se vedea A. va tine seama de noua valoare361.2. pag. Timisoara. Brasov. iar Legea administratiei publice locale este aplicabila. pag. pag. 356 357 Trib. dec. iar apoi concluziile sunt folosite pentru pronuntarea hotarâri. nr. C.4/1995. nr. National. În numeroase cazuri din practica. civ. 4/1967. A. nr. nr. Daca în apel s-a efectuat o noua expertiza. II. civ..78. civ. nr.90 si dec. proc. dec. Ciobanu.constituind o solutie extrema356. Modalitatea principala de partajare este însa. în Revista. 129 . pag. nr. pag. dec. 673^9 C. 1997. proc. Ed.83/1994 si 93/1994.9. 1288/1992.121. Culegere de Decizii 1990-1992. Constanta. expertiza de evaluare trebuie însusita de catre consiliul local362. astfel cum s-a statuat si de catre jurisprudenta363. Dreptul nr. dec. Consideratii referitoare la preturile actuale ale locuintelor. Dreptul nr. civ. civ. pag. A. nr. Timisoara. 600/1992. 361 C. acestea se evalueaza la valoarea lor de circulatie357. nr. în Culegere. nr. 118. 16.... dec. V. 155: C. nr. dec.nr. 62/1993. 25.7/1993. atribuirea concreta a loturilor copartasilor.21. Suprem.. 561. în Culegere. Dreptul nr.. indiferent ca este vorba de locuinte358. nr. 1/1995. nr.S. M. pag. în lipsa de acord contrar. pag. nr.7.. deoarece se ajunge. 61. Caracterul precumpanitor al partajului în natura poate fi desprins cu usurinta din dispozitiile art. 600/1992. expertii evalueaza bunurile mobile pe baza descrierii sau sustinerii partilor. 1/1993. Plen.S. nr.A. în Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie 1990-1992. Daca atribuirea bunului este solicitata de mai multi coproprietari instanta va tine seama de criteriile prevazute de art. Dreptul nr.A. nr. 154. civ.730/R/1994. caci numai astfel se poate tine seama de interesele lor. dec. Dreptul nr. 588/1992. sec.. J. 90-91... sec. pag. în Revista.. pag. 10/1992. civ.254/1995. Cristian. sa se stabileasca drepturi numai pe baza afirmatiilor partilor. 359 C. pag. Baias. F. Bucuresti. terenuri359 sau bunuri mobile360. C. 1995. 363 C.47-53.. dec. În cazul în care este vorba de un partaj în care figureaza si statul. 362 C.

pag. 6/1979. Daca la partajarea unei constructii... Turianu.58. pag. Revista Româna de Drept nr. Stoica. civ. 1/1986..1/1986. instanta nu este îndreptatita sa refuze partajul în acest mod. autoturism sau un animal viu): vezi si V. I.. nr. 69. dec. civ. 494/1985. pag. nr. pag. nr. Revista Româna de Drept nr. 494/1985. Revista Româna de Drept nr. 1758/1981. 6/1977.69.. fie datorita unei imposibilitati fizice. Revista Româna de Drept nr. pag. sec.. arhitectonica si de rezistenta a casei. dar în aceiasi termeni se rezolva si daca indiviziunea priveste un singur bun mobil care nu poate fi partajat (de ex. daca este posibil. Supr. C. O atare partajare poate fi efectuata chiar daca pentru amenajarea locuintei sunt necesare unele lucrari necostisitoare si daca s-a obtinut autorizarea necesara. Revista Româna de Drept nr.8/1982. si dec. Dreptul nr.. nr. care ar fi costisitoare sau daca nu s-a obtinut autorizatia administrativa pentru modificari. pe motiv ca s-ar îmbucatati peste masura imobilul . 366 Trib. Daca însa unitatile noi care s-ar realiza nu sunt apte de locuit ori daca partajul ar implica modificari în structura functionala. dec. Mihuta.Trib. Supr. 418/1989. Daca toti copartajantii convin pentru o lotizare a constructiilor. Revista Româna de Drept nr. 38. corespunzator intereselor lor si fara a vatama interesele generale ale societatii. civ. pag. 1450/1989. sec. Autovehicolul în cadrul comunitatii de bunuri a sotilor. Probleme de drept din practica pe anul 1976 a Tribunalului Suprem în materie civila.55. 134. când bunul nu este comod partajabil.. în caz 364 Problema se pune îndeosebi în cazul constructiilor. imobilul trebuie considerat ca nu este partajabil în natura367. sec. fie datorita unei imposibilitati economice.. instanta este datoare sa formeze loturile în asa mod încât fiecare locuinta atribuita sa fie apta de a fi locuita366. dec. 46.4/1989.4/1989. deoarece s-ar ajunge la îmbunatatirea peste masura a bunului365. În practica s-a stabilit ca aceasta modalitate trebuie folosita chiar si în cazul în care se împarte o singura locuinta. pag. 130 . 367 Trib. 1-2/1990. sec. nr. pag. 68. copartasii cer împarteala în natura.Atribuirea bunului unui copartas intervine în situatia în care împartirea lui în natura nu este posibila364. Supr. 223/1979. civ. dec. Revista Româna de Drept nr. 365 Trib. dec. nr. Supr.

instanta va avea în vedere criteriile mentionate369. întrucât daca ar fi mai multe bunuri. sec. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Radescu. 5/1996. 1003/1979. C. Daca nici unul dintre copartasi.A. În vederea atribuirii bunului imobil partajabil unuia dintre coindivizari. dec. Drept procesual civil.A. pag. Culegere de Decizii. civ. Precizam însa ca instanta trebuie sa procedeze cu multa atentie la alegerea acestei variante. dec. dec. împartindu-se apoi pretul realizat. pag. 924/1995. Revista Dreptul nr. All. pag. civ. când s-ar ajunge la o "îmbunatatire peste masura" a bunului (art. Ed. în mod justificat. 88. civ. iar ceilalti copartasi prin partea lor în bunuri.. 370 G. 2002. 1994. sec. nr. 1978. a V-a. nu doreste sa primeasca bunurile în natura. când bunul nu este partajabil sau nu este comod partajabil. Ed. Sinteza 1994. Suprem. nr. În practica judiciara din ultimii ani se decide ca daca bunul nu se poate împarti ce în natura. instanta nu poate hotarî atribuirea371 ori desi 368 Trib. ce nu poate fi împartit în natura. fie datorita unei imposibilitati economice. 875. 24. 2 C. Galati. atunci bunul are o valoare destul de mare. 1020/R/1994. fie datorita unei imposibilitati fizice. nr. Boroi. suntem în prezenta unui partaj în natura. nr. în vederea realizarii creantele rezultate ca efect al hotarârii de partaj370. pag. dec. Timisoara. în cazul în care acestia nu se înteleg. C. nu este necesar ca el sa fie vândut. Modalitatea partajului prin atribuire se întâlneste în cazul în care indiviziunea poarta asupra unui singur bun. Repertoriu 1975-1980. 475/1978. 741 alin. 144. 15. deoarece este posibil ca bunul atribuit fie apoi urmarit silit de ceilalti copartasi. All Beck. nr. pag. în special la stabilirea copartasului caruia urmeaza sa-i fie atribuit bunul respectiv. 369 Florea Magureanu. ci instanta poate atribui bunul unui copartas. 556. ceilalti urmând sa primeasca partea lor în bani. civ.. Suprem. 371 Trib. Ed. 131 .contrar va fi repartizata celui îndreptatit368. D.). civ. Atribuirea bunului unui copartas intervine asadar în cazul în care împartirea lui în natura nu este posibila.

la valoarea de circulatie376.S. 475/1981. în cazul unui imobil aflat în zona de sistematizare expus demolarii modalitatea cea mai indicata de lichidare a indiviziunii este aceea de scoatere a imobilului la vânzare prin licitatie. prin încheiere. civ. permite vânzarea bunurilor mobile daca majoritatea copartasilor o apreciaza necesara pentru plata datoriilor succesiunii. nr.J. instanta nu poate dispune sistarea indiviziunii prin aceasta modalitate375.2/1981. nr. Supr.. dec. dec. Dreptul nr. Revista Româna de Drept nr. Revista Româna de Drept nr. pag.7/1983. Aceasta desigur. dec. atât pentru situatia în care imobilul se va expropria într-un viitor apropiat. Supr. Suprem. 375 Trib.65 si dec. în masura în care împarteala nu se amâna pâna la data exproprierii sau daca nici un copartas nu accepta sa i se atribuie imobilul lui. 132 . 803/1980. 1 C. nr. 49/1990. Revista Româna de Drept nr. deoarece astfel se realizeaza egalitatea între copartasi. fie pentru ca toti copartasii solicita sa se recurga la aceasta modalitate374. nr. Daca în masa de împartit exista bunuri partajabile în natura si bunuri ce urmeaza a fi scoase la vânzare. 240.64. nr..S. nr.45. nr. Revista Româna de Drept nr. daca partile solicita împartirea constructiilor în natura si se opun la vânzarea prin licitatie publica. civ. Revista Româna de Drept nr. Dreptul nr. 240. 7/1980. nr. la care se recurge numai în masura în care partajul nu se poate realiza prin celelalte doua modalitati372. 819/1982. pag. 374 în cazul partajului succesoral. dec. 224/1980. Supr. 49/1990. sec. În practica s-a decis ca.p.bunul a fost atribuit provizoriu si nu s-au depus în termenul stabilit sumele cuvenite celorlalti coproprietari. C. pag. 469/1988.l/1989. 11/1981.. 376 Trib.9-12/1990. Revista Româna de Drept nr. art.. Deci. va dispune vânzarea la licitatie.736 alin.5/l983. 9-12/1990. instanta.58.p. pag.J. sec. Trib. fie pentru ca ele nu pot fi împartite în natura sau atribuite unui copartas373. 224/1980.. sec. pag. dec. civ. 372 Trib.7/1980. civ. pag..52 si dec. pag.999/1982. Revista Româna de Drept nr.. sec.76 si dec. 373 C.. dec.... instanta va pronunta o singura hotarâre. Vânzarea bunurilor reprezinta modalitatea extrema de lichidare a indiviziunii. civ. cât si în cazul în care se va produce mai târziu. nr. 52. sec. civ.

254-256. Principiul efectului declarativ al partajului în lumina practicii judiciare. 100. civ. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Tratat de drept succesoral. si deoarece este supusa conditiilor de fond si de forma. Drept civil. Ciuca. Contractul de transport. Plen. Chirica. 11. vol. Suprem. din ziua 377 378 Trib. Ciobanu. desi este prevazuta de art. civ. a) Dispozitiile de la art. 518-538. Fr. civ. 786 C. Justitia Noua nr.vol. Ed. de îndrumare nr. nr. pag. Drept civil.. Eliescu. Editura All. care le transmite drepturile cu efect retroactiv. Regula caracterului declarativ al partajului. 1837/1956. pag. 5/1972.dupa ce se finalizeaza si vânzarea377.319.Hotarârea de partaj Hotarârea de partaj este actul final prin care se desavârseste aceasta procedura speciala378. 253-255. Statescu. 786 C. ca urmare. În materia împartelilor succesorale. Suprem. Cantacuzino. M. pag. 3/1968. 1997. 328-330. 381 Trib. 570. Procedura partajului succesoral. M.. 1/1958. 167-169. pag. M. I.Culegere de Decizii 1956. 379 V. 171/1956. M. pag. pag. dec. D. sec. Curs de succesiuni. este aplicabila oricarei sistari a starii de indiviziune. Revista Româna de Drept nr. Deak. II. Costin. iar nu "ex nunc".. duc la concluzia ca partajul nu este translativ de proprietate. 786 C. pag. nu vom face decât unele precizari în privinta efectelor si a punerii ei în executare379. 10. col. civ. pag. pag. Tocmai de aceea hotarârea trebuie sa puna capat indiviziunii si nu sa se margineasca sa arate doar care sunt drepturile partilor din proces . 133 . Supr. pag. de coproprietate ori devalmasie381 Prevederile art. nr. caci bunurile sunt dobândite direct de erezi de la defunct. dec. 1998. partajul are efect declarativ380. Elementele dreptului civil. C. pag. ca si cailor de atac din dreptul comun.Trib. dec. Succesiuni. din chiar ziua deschiderii mostenirii. Succesiuni.. 567-569. civ. V. au aplicare generala si. 110. 380 A se vedea pentru amanunte: M. chiar daca indiviziunea a izvorât din alta cauza decât mostenirea. Drepturile de creatie intelectuala. National. Bucuresti. în Culegere de Decizii 1968.

dec. al carui punct de plecare trebuie sa se gaseasca într-un act translativ de proprietate. Astfel. 384 A se vedea în acest sens: Trib. complet de judecatori. 66-67. Tratat teoretic si practic de procedura civila. -copartasii nu se bucura de actiunea rezolutorie daca unii dintre ei nu executa împarteala. pag. în cazul sotilor. în Buletinul Jurisprudentei. întrucât nu pot fi considerati ca si-au încalcat drepturile. nr.desavârsirii partajului. efectul de împartire retroactiveaza pâna la data încetarii sau desfacerii casatoriei. 1997. b) În ceea ce priveste retroactivitatea hotarârii de partaj. ci în momentul dobândirii bunurilor. 383 A se vedea C. Ciobanu. 134 . pag.. -hotarârea de partaj nu poate constitui just titlu pentru invocarea uzucapiunii de 10 ani pâna la 20 de ani384. într-o opinie se considera ca. civ. Ed. Bucuresti. dupa cum bunul respectiv a revenit sau nu înstrainatorului383. dec. 2603/1993. vol. National. pe cote-parti. M.. ca dreptul de proprietate comuna al sotilor asupra bunurilor nu se naste la încetarea sau desfacerea casatoriei.S. si ca urmare. s. Consecintele juridice ale efectului declarativ al partajului382: -actele de înstrainare sau de grevare efectuate de unul dintre copartasi cu privire la bunul comun vor fi sau nu eficace. -actul de partaj. pag. având un caracter declarativ nu este supus transcrierii în registrele de publicitate imobiliara pentru a fi opozabil tertilor. 70/1979. iar într-o alta opinie. au fost formulate opinii diferite. 39. nefiind succesori în drepturi unul fata de celalalt. Revista Româna de Drept nr. moment pâna la care regimul juridic al bunurilor a fost acela al devalmasiei si numai de la aceasta data.J. 571 -573. adica în timpul casatoriei. Suprem. Culegere de decizii pe anul 1993. nr. II. 3/1980. hotarârea de partaj are efect retroactiv pâna în acest 382 V.

Drept procesual civil.5-6/1994. civ. dec. Ed. Plen. în I. în caz de refuz. Ilies. Ed. Luncean si notele critice G. Vezi în sens contrar Trib.58-66. astfel ca nu se poate face executarea prin echivalent389. 557. 389 pag. poate refuza o actiune în despagubiri. 135 . Hotarârea de partaj ramasa definitiva constituie titlu executoriu si este susceptibila de executare. calea actiunii în revendicare este necesara. Lesviodax. chiar daca în dispozitiv se indica si valoarea fiecarui bun. 1970. Sibiu. 1397. de îndrumare nr. vezi Trib. 3/1968. Diamant. hotarârea de partaj. Cluj. dec.392/1992 cu nota explicativa D. constituie titlu executoriu. Mihuta. nr. dec. fara a i se putea opune puterea lucrului judecat. 126-127. caci astfel cum s-a remarcat si în jurisprudenta într-o asemenea împrejurare nu este necesara promovarea unei actiuni în revendicare de catre unul dintre copartasi împotriva acelui copartas care detine bunul si refuza sa-l predea387. Suprem. 1079/1992 cu nota aprobativa B. Dreptul nr. 2002. pag. Jud. Plenul Trib. instituie o obligatie simpla. de îndrumare nr. Dreptul nr. 4/1969. Bucuresti. 33/1968. Ed. Solutia este importanta din punct de vedere practic. oferind reclamantei doar contravaloarea lor de la data pronuntarii sentintei de partaj. jud. în Îndreptar interdisciplinar de practica judiciara. civ. indiferent daca în actiune sa cerut sau nu predarea efectiva a bunurilor si chiar daca instanta nu a dispus predarea386. pag. 453-454. pag. pag. 387 Trib. c) În principiu. dec. Patulea (III). A. All Beck. Actiunea de partaj nu se limiteaza numai la a constata calitatea de 385 386 Florea Magureanu.. 378. Executarea hotarârilor de partaj. Dreptul nr. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1952-1969. pag. întrucât hotarârea de partaj nu este opozabila acestuia388. Daca însa bunul este detinut de un tert. nr. în Revista Româna de Drept nr. ca si orice alta hotarâre judecatoreasca. pag. Hotarârea de partaj prin care se dispune predarea bunurilor. a V-a. Stiintifica. În sensul solutiei potrivit careia în situatia în care pârâta a înstrainat bunurile mobile ce se gasesc la ea si pe care a fost obligata sa le predea. Perju. aceasta. Chirica. nr. V. Ilies (II) si V.8/1993. pag.4/1993.D. 161-167. Al. 388 A se vedea M. Suprem. Ionescu.53-54.moment385.

nr. 11/1984. 103/1984. civ. pag. 1000/1994. ci doar o formalitate proprie unei masuri de publicitate . pag. nr.3/1972. în virtutea dreptului lor de proprietate excesiva. 19/1971 cu nota critica C. Abuseanu si nota aprobativa B. All Beck. 133: în sens contrar a se vedea si C.6 din Decretul nr. civ.. Revista Româna de Drept nr. nr. 393 Trib. Revista Româna de Drept nr. sa plateasca sulte. civ. dec.54. partile sunt îndreptatite. Suprem. printr-o asemenea hotarâre.2/1995. nr. 175/1989. Executarea cu privire la predarea bunurilor împartite poate fi solicitata de partea interesata înauntrul termenului general de prescriptie391. pag. Ed. Solutionarea altor probleme decât proprietatea.65-66 si dec.. 128. Dreptul de proprietate poate fi însa dovedit în continuare cu hotarârea de partaj care nusi pierde puterea de lucru judecat cu privire la masa partajabila. 136 . cum ar fi identitatea bunului sau realitatea detinerii sale de catre copartas. Drept procesual civil.l-2/1990. dec. Diamant. 103/1984. Dreptul nr. 394 Daca însa unii copartasi au fost obligati. 392 Trib.A. 167/1958. de îndata ce actiunea de partaj a fost solutionata. Ed. Întabularea dreptului de proprietate recunoscut printr-o astfel de hotarâre se poate face si dupa trecerea termenului de 3 ani prevazut de art. Medias. stabilit prin hotarârea judecatoreasca. 557.133-134.. pag. sa pretinda si predarea efectiva a bunurilor. 6. Supr. la stabilirea masei bunurilor de împartit.69 si dec. nr. atunci hotarârea de partaj nu este susceptibila de executare silita394 (cu exceptia eventualelor sulte) si pentru ca partea interesata sa intre în posesia bunurilor atribuite si a caror predare i-a fost refuzata de ceilalti 390 391 Florea Magureanu. pag. pag. pag. în Culegere de Decizii 1984.. se poate realiza pe calea contestatiei la executare390. a V-a..9/1986. la calitatea de copartasi a partilor si la cotele ce li se cuvin392 sau atribuirea bunurilor393. textul nefiind aplicabil deoarece intabularea hotarârii de partaj nu reprezinta un act de executare a acesteia. Daca însa partile declara în mod expres ca nu solicita predarea bunurilor. în privinta acestora poate fi pusa în executare în termenul de 3 ani. a cotelor ce se cuvin copartasilor din dreptul de proprietate si loturile atribuite. 2223/1985. dec. Timisoara. sent.. Revista Româna de Drept nr. nr. sec. în Revista. nr. s.nr. 2002.copartas a partilor.Jud. civ.

I.3/1968.copartasi. 378 si dec..nr. 397 Trib. 242. Boroi. Culegere de Decizii 1976.. de îndrumare nr. Ed.379-380. în functie de cota ce li se cuvine având în vedere ca partile au calitate dubla397. 1976. nr. 395 G. dec. pag. 137 . s-a contestat compunerea masei si reclamantul a completat taxa de timbru sau pârâtul a introdus cerere reconventionala). dec. Bucuresti. sec. În privinta cheltuielilor de judecata trebuie facute totusi câteva precizari: daca un copartas formuleaza cereri care s-au dovedit a fi nefondate si au prilejuit cheltuieli deosebite (de ex. civ. Suprem. acestea vor fi suportate exclusiv de acea parte398.2. Ed. pag. în îndreptar interdisciplinar. Plen. D. 396 Trib.Cheltuielile de judecata Cheltuielile de judecata vor fi suportate împreuna de parti. Stiintifica. pag. 1994. nr. 3/1968. 1410/1976. de îndr. Bucuresti. nr. 1976. Stiintifica. Mihuta. 2234/1972. civ. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975. Supr. dec. este necesara introducerea unei cereri în revendicare395. 398 Trib. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 19691975. 378. sec. Si o atare hotarâre îsi pastreaza puterea de lucru judecat. pag. Trib. 877. dec. pct. All. în I. 1085/1972. Supr. nr. Plen. în Culegere de Decizii 1968. Suprem. pag. 11. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Radescu. pag.. Mihuta. dec. 1085/1972.. 14. putându-se opune prescriptia dreptului de a cere executarea silita numai cu privire la obligatia de a plati sulte396. Ed.

Ed. 454. Gr. în aparenta dreptului. Persoana fizica. V. ca o situatie de fapt. 189. 1986. 400 A se vedea pentru definirea actiunilor posesorii: C. Scopul cererilor posesorii este de a apara posesia bunurilor imobile. Drepturile reale principale. II. Persoana juridica. 533. pag. dar de care legea leaga anumite consecinte juridice.Consideratii generale asupra actiunilor posesorii Vorbind despre clasificarea actiunilor civile în functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune. D. pag. tulburat în posesia sa. poate obtine pe calea unei judecati rapide obligarea pârâtului de a înceta de îndata orice act de tulburare.poate solicita instantei de judecata sa-l oblige pe pârât sa înceteze orice act de tulburare ori sa-i restituie bunul de care a fost deposedat în mod ilicit400. D. Ciobanu. II. Drept civil.iar în unele cazuri si detentorul precar . M. în primul rând. Gherasim. Definitie: Actiunea posesorie reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia posesorul . Interesul protejarii posesiei consta. D. am aratat ca actiunile reale imobiliare se împart în actiuni petitorii si actiuni posesorii. Drepturile reale. dupa cum urmaresc apararea dreptului de proprietate unui imobil sau a altui drept real imobiliar. fara a interesa daca el este si titularul dreptului de proprietate. Editura Academiei. Reclamantul. 137-138. respectiv posesia unui imobil. Lupulescu. Bucuresti. Codul de procedura civila comentat si adnotat. vol. Drept civil. pag. în 399 A se vedea pentru o cercetare monografica referitoare la posesie. Porumb. în Tratat teoretic si practic de procedura civila. 138 . deci o situatie juridica de fapt399. pag. vol. Aparând pe posesor. VII PROCEDURA ACTIUNILOR POSESORII 1. 1989. pag. Gherasim. Academiei. Bucuresti. Teoria generala a posesiei în dreptul civil român.CAP. Statescu. Teoria generala a posesiei în dreptul civil român. 795.

1989. În al doilea rând. pag. Persoana juridica. ca stare de fapt. se realizeaza indirect si apararea dreptului de proprietate. Exista însa si cazuri în care posesia asupra unui lucru este despartita de dreptul real asupra bunului. ci numai dovada ca poseda bunul în conditiile cerute de lege pentru exercitarea cererilor posesorii. Gherasim. Drept civil. Radescu. 1982. 401. Statescu. Persoana fizica. D. pag. Drepturile reale. vol. 888. pag. Avantajele ocrotirii posesiunii prin intermediul unor actiuni derogatorii de la dreptul comun sunt multiple. Teoria generala a posesiei în dreptul civil român. Drepturile reale. În acelasi timp. 139 . Persoana juridica. 1994. D. Marile institutii ale dreptului civil. Astfel. este tocmai împrejurarea ca prin intermediul ei se apara însusi dreptul asupra lucrului402 . Ceea ce este specific actiunii posesorii. N. care însa nu va mai fi obligat sa faca proba anevoioasa a dreptului de proprietate. Statescu. Apararea posesiei ca stare de fapt se impune si de data aceasta. Editura Academiei. cererea posesorie apara însusi proprietarul sau titularul unul alt drept real. Prin urmare. Persoana fizica. pag. 796. caci neglijenta titularului face sa se creeze o aparenta de drept în favoarea unei alte persoane403. A se vedea de asemenea: M. si trebuie subliniat si în acest context. în cazul actiunilor posesorii nu se mai 401 G. Drept civil. Cluj-Napoca. nimanui nu-i este îngaduit sa-si faca singur dreptate401. 775776. Costin. nu se poate face abstractie de faptul ca adeseori posesia corespunde însusi dreptului de proprietate asupra lucrului. Actiunile posesorii îsi au justificare datorita interesului de a mentine o stare de fapt existenta si de a reprima orice acte de tulburare a posesiunii ori de deposedare. 138-139 403 C. 402 C. Codul de procedura civila comentat si adnotat. I. o data cu protectia posesiei. Boroi. Ed. pag. persoana care pretinde un drept asupra unui bun nu trebuie sa recurga singura la tulburarea sau deposedarea celui care îl poseda.majoritatea cazurilor. Bucuresti. Editura Dacia. All.

1846-1847. proc. Curs universitar. Les. Georgescu. 1907. V. Actiunea posesorie constituie asadar cea mai rapida cale de aparare. Drept procesual civil.. proc. Datorita avantajelor pe care le prezinta. astfel cum este firesc. civ. actiunile posesorii se solutioneaza de urgenta si cu precadere fata de alte cauze.Obiectul actiunii posesorii Actiunile posesorii sunt destinate sa ocroteasca posesiunea bunurilor imobile si a drepturilor reale imobiliare susceptibile de a fi dobândite prin prescriptie achizitiva. pag. 404 405 I. în cazul în care aceasta a fost pierduta. 674-676 C. calea actiunii posesorii este adeseori preferata chiar si de titularul dreptului de proprietate404. face trimitere. 2. iar nu titlul de proprietate. 674 pct. 2002. 7/1956. caci ceea ce trebuie dovedit este simplul fapt al posesiei.pune problema unei veritabile "probatio diabolica". la dispozitiile art. contin însa o reglementare sumara a actiunilor posesorii. Legalitatea Populara nr. Textele mentionate enunta doar conditiile actiunilor posesorii si determina unele reguli de procedura în materie. Solutia poate fi desprinsa si din dispozitia cuprinsa în art. Pe de alta parte. pag. 140 . 81 si urm. Busila. Lumina Lex. Aceste din urma texte definesc posesia si determina conditiile necesare pentru a putea prescrie. conservare si de redobândire a posesiei. civ. Este suficienta dovada ca poseda bunul în conditiile cerute de lege pentru exercitarea cererilor posesorii405. Indicând conditiile actiunilor posesorii art. 674 C. 771. pag. 262. Actiunile reale in dreptul roman si evolutia lor în dreptul civil modern. V. Actiunile posesorii. Actualele dispozitii ale art. lasi. fara a interesa daca reclamantul este sau nu titularul dreptului de proprietate. ed.

Suprem..796. cererea posesorie apara însusi proprietarul sau titularul unul alt drept real. care însa nu va mai fi obligat sa faca proba anevoioasa a dreptului de proprietate. eficienta si rapida a posesiei ca simpla stare de fapt. 3. 888. dec. 44. 316. posesia. pag.81-90. ci o stare de fapt. 2/I972. I. Radescu. 141 . proc. Aparând pe posesor. Boroi. nr. 409 G. în primul rând. Vezi totusi pentru controverse cu privire la fundamentul posesiei E. persoana care pretinde un drept asupra unui bun nu trebuie sa recurga singura la tulburarea sau deposedarea celui care îl poseda. fara sa intereseze deci cui apartine dreptul real.. ci numai dovada ca poseda bunul în conditiile cerute de lege pentru exercitarea cererilor posesorii. Banu (I). nr. Chele (II). fara a se pune în discutie existenta dreptului408. Ed. S. pag. în majoritatea cazurilor. În legatura cu fundamentul ocrotirii posesorii. actiunile posesorii îsi pastreaza identitatea si justificarea reglementarii lor tocmai datorita împrejurarii ca asigura apararea mai lesnicioasa. D.263-277. pag. Principiile. Revista Româna de Drept nr. pag. C. nr. Porumb. în aparenta dreptului. încearca sa-si faca dreptate singuri407. 1994. într-o ordine juridica stabilita. All. vol.P. 1970. civ. Actiunile posesorii apara nu dreptul de proprietate sau un alt drept real. pag. Culegere de Decizii 1955. Persoana juridica. E. În al doilea rând. pag. întrucât prin ele se apara simplul fapt al posesiei. Actiunile posesorii au un scop limitat. 406 407 Gr. dec.. 400/1955. Drepturile reale. dec. Drept civil. Codul de procedura civila comentat si adnotat. aparând posesia ca simpla stare de fapt. Interesul protejarii posesiei consta. 313. Chiar daca de cele mai multe ori posesia corespunde unei stari de drept si ca astfel se apara însusi dreptul de proprietate sau alt drept real. Culegere de Decizii 1957. Bucuresti. Persoana fizica. pag. vol. Herovanu. se descurajeaza cei care. pag. vol. text care se refera la cerintele necesare pentru uzucapiune406. Pe de alta parte. 439/1057. 454. 524/1954. nimanui nu-i este îngaduit sa-si faca singur dreptate409. 408 A se vedea în acest sens: Trib. civ. E.3 C. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Statescu.D. II. col.

ocrotirea posesorie. II. 1909 alin. pag. De data aceasta calea posesorie apare ca inutila. actiunea petitorie este reala pentru ca prin intermediul ei se urmareste protectia unui drept real imobiliar411. possession vaut titre"). abitatia si servitutea. din moment ce nu se pune în cadrul procesului în discutie dreptul real. civ. Legea acorda ocrotire. chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar (proprietatea. Bucuresti. La fel însa si actiunea petitorie. 142 . uzufructul. dispune ca acestea "se prescriu prin faptul posesiunii lor. uzul. Les. Si totusi ele au particularitati care le deosebesc. proc. 1 C. 534.cu precizarile ce vom face). Ciobanu. abitatia. civ. uzul. Ed. cum este dreptul de proprietate. caci în acest caz simplul fapt al posesiei de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate ("en fait de meubles. Prin urmare. În schimb. nu are calificarea de actiune reala pentru ca pe calea ei s-ar valorifica un drept real. civ. V. 674-676 C. pe calea actiunilor posesorii. Prin intermediul actiunilor posesorii poate fi aparat. ci pentru ca ea poate fi introdusa împotriva oricarei persoane care. 563. în conditiile art.Semnalam ca în ce priveste bunurile mobile. Protectia juridica a bunurilor mobile se poate realiza însa pe cale petitorie. orice drept real imobiliar. 2002. Drept procesual civil. nu se poate extinde si asupra bunurilor mobile.). Legat oarecum de aceasta este de aratat ca actiunea posesorie este calificata ca o actiune reala imobiliara. Curs universitar. National. în principiu. art. servitutea . tulbura exercitarea pasnica la posesiei sau 1-a deposedat pe posesor de bunul sau. fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp". prin faptele sale. uzufructul. si servitutilor continue si aparente (art. vol. Aceasta protectie nu se acorda însa 410 411 I. M. pag. Lumina Lex. întrucât posesia se confunda practic cu proprietatea 410. proc. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Actiunea posesorie. 1996. ed. 675 C.

pag. All. 888. 4/1969. reg.servitutilor discontinue si neaparente. pag. În acest sens art. ele reprezinta mai degraba simple acte de îngaduinta din partea proprietarului fondului. nota la dec. Radescu. întrucât ele nu sunt susceptibile de posesie. D. nr. 138. civ. proc. precizeaza ca daca tulburarea sau deposedarea s-a facut prin violenta reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 ale aceluiasi text. civ. precum mutarea unui gard. 2 C. 674 alin. Datorita acestui fapt s-a apreciat ca în dreptul nostru trebuie sa fie recunoscute doua categorii de actiuni posesorii: o actiune posesorie în complângere si o actiune posesorie în reintegrare413: a) Cererea în complângere este aceea prin care reclamantul solicita înlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice. Petrovici. b) Prin cererea în reintegrare. 1616/1967 a Trib. Oltenia. intrarea vitelor pârâtului pe terenul reclamantului etc. 1994. prin încalcarea ei de catre pârât. 413 G. 143 . Codul de procedura civila comentat si adnotat. reclamantul solicita restabilirea situatiei anterioare în cazul în care a intervenit o deposedare sau tulburare cu violenta. 3. Niculescu.Formele actiunilor posesorii Codul de procedura civila impune conditii diferite de exercitare a actiunilor posesorii. reclamantul a fost evacuat cu forta din imobil. de exemplu. în Revista Româna de Drept nr. Ed. iar nu manifestarea incontestabila a unei posesii publice si continue din partea titularului acelei servituti412. Boroi. I. prin 412 N. dupa cum tulburarea sau deposedarea s-a facut ori nu prin violenta.

674 alin. 565. Conditiile enuntate mai sus sunt însa necesare numai în cazul actiunii în complângere. posesiunea lui întruneste conditiile cerute de art. Actiunea în reintegrare este admisibila daca reclamantul face dovada primei conditii: introducerea cererii înauntrul termenului de un an414. ed. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare. reclamantul dovedeste ca. 144 . Lumina Lex. de simple speculatii teoretice ori de clasificari didactice. 2002. înainte de aceasta data. 1 C. civ: "Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca: 1. 2. 4. Les. dar nici nu este sarcina legiuitorului de a se ocupa de conceptualizari doctrinare.violenta sau amenintari.Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii Potrivit art. 3. Distinctia dintre cele doua actiuni posesorii este deja traditionala si ea îsi pastreaza actualitatea. 414 I. Determinarea însa a unor conditii distincte pentru exercitarea actiunilor posesorii constituie un temei suficient pentru mentionata clasificare. 1846-1847 din Codul civil". el a posedat cel putin un an. Curs universitar. pag. proc. Este adevarat însa ca legislatia noastra nu face referire expresa la cele doua categorii de actiuni posesorii. Drept procesual civil.

Faptele materiale ca nu sunt facute în scopul de a se împotrivi faptului posesiei. în cazul in care rezulta dintr- 415 416 V. nu dau nastere la o cerere posesorie. consta în acte sau fapte prin care se contesta posesia si poate fi de fapt sau de drept. Bucuresti. Tratat teoretic si practic de procedura civila. cerintele prevazute de art. proc. 674 pct. – sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare . prevazut de lege. tulburarea de drept rezulta din acte juridice. civ. cum ar fi notificarea de catre pârât de a-i plati lui chiria si nu celui cu care a încheiat contractul sau cererea facut de pârât catre autoritatile publice de a-i acorda autorizatie de constructie pe terenul aflat în posesia reclamantului416. 1 C. vol.. II. Prima conditie prevazuta de art. fara a le preciza însa continutul. M.. de exemplu. Tulburarea poate fi si de drept. pag. civ. proc. civ. Actiunile posesorii. cum ar fi. 1 C. Aceasta deoarece termenul de un an. 2 si 3 C.ne apare mai întâi ca o cerinta de ordin procedural privitoare la exercitiul actiunii. 7/1956. proc.1. culegerea unor fructe. civ. Legalitatea Populara nr. Problema ocrotirii posesorii nu se pune decât din momentul în care a intervenit un act de tulburare sau de deposedare. 145 . care neaga sau contrazic dreptul celui ce poseda. unele precizari doctrinare se impun. sunt considerate ca si cerinte de fond415. Tulburarea de fapt exista. 535-536. Tulburarea. Georgescu. pag. De aceea. Ciobanu. 674 alin. 674 pct. 674 pct. Dimpotriva. distrugerea unei parti dintr-o cladire etc. 1 C. ci la una în despagubiri. la care se refera în primul rând art. proc. taierea unor copaci. National. În schimb. V. atunci când pârâtul executa lucrari pe terenul aflat în posesia altuia ori îngradeste un asemenea teren sau muta gardul dintre doua proprietati. se refera în mod expres la conceptele anterior mentionate. Ed. 1996. Art.786-787. este un termen de prescriptie.

delimitarea la care ne referim are semnificatii sub aspectul posibilitatilor de exercitare a actiunilor posesorii. civ. 2 C. Radescu. punerea în posesie a unui tert. 889. cât si de deposedare. 1 C. în baza unui înscris autentic de vânzare-cumparare investit cu formula executorie sau a unui titlu executoriu. prin intermediul executorului judecatoresc.un act juridic ce încalca posesia sau folosinta pasnica a titularului (spre exemplu notificarea facuta locatarului sau arendasului de catre o persoana car pretinzând ca este proprietar al imobilului. art. civ. Tulburarea si deposedarea se concretizeaza într-un fapt material sau într-un act juridic facut cu intentia de a se împotrivi posesiei unei persoane. D. proc. pag. 146 . De exemplu. 674 alin. este mai energica. cu nesocotirea dreptului chiriasului etc). pretinzându-se în drept de a o stapâni ca proprietar sau pârâtul care culege de pe câmp recolta posesorului. De asemenea. iar nu celui cu care s-a încheiat contractul. cât si al deposedarii. Deposedarea. deoarece conduce chiar la pierderea completa a posesiei. actiunea în reintegrare poate fi exercitata atât în caz de tulburare. 1994. deschide calea actiunii posesorii în complângere atât în cazul tulburarii. În acest din urma caz. cineva se instaleaza în locuinta acestuia. proc. art. la care de asemenea se refera art. 674 alin. cere ca plata chiriei sau arendei sa-i fie facuta ei. Boroi. Si tulburarea drept presupune intentia de a aduce atingere posesiei titularului417. În concret. Într-adevar. Simplele acte de tulburare nu sunt suficiente pentru a da nastere la o actiune 417 G. 674 pct. All. Codul de procedura civila comentat si adnotat. 1. comportându-se ca posesor al terenului. impune doar conditia ca tulburarea sau deposedarea sa fie facuta cu violenta. Din punct de vedere etimologic exista totusi o deosebire esentiala între tulburare si deposedare. Ed. în lipsa proprietarului.

V. Drept procesual civil.posesorie. Cantacuzino. Giurca. vol. 283. Mai este necesar. 1914 pag. Radescu. 2002. Se apreciaza419 ca legiuitorul a considerat o posesiune care se lasa tulburata pentru o perioada mai mare de un an ca prea vicioasa pentru a mai merita apararea independenta de dovada dreptului. I. a II-a. termenul socoteste de la data primului act de tulburare (începutul tulburarii posesie iar nu de la data ultimului act de tulburare (concluzia se impune avându-se vedere si celelalte doua conditii de exercitiu ale cererilor în complângere)421. reclamantul dovedeste ca. deoarece altfel protectia posesorie va trece asupra tulburatorului. În cazul în care cererea se introduce dupa expirarea termenului de un an. astfel cum se remarca si în doctrina. Data la care a intervenit tulburarea se socoteste în functie de împrejurarile în care s-a produs actul sau faptul de natura a tulbura posesia420. 98. Boroi. Bucuresti. Actiunile posesorii. În situatia faptelor continuate de tulburare a posesiei. ea va fi respinsa ca inadmisibila. pag. Porumb. înainte de aceasta data. pag. Radu. el a posedat cel putin un an. Bucuresti. 380. pag. a V-a. vol. Editura Didactica si Pedagogica. 6/1968. 421 G. 7/1956. 419 M. Codul de procedura civila comentat si adnotat. pag. Codul de procedura civila adnotat. G. Bucuresti. 420 Florea Magureanu. Ed. 456. pag. All Beck. Deci. Ed. Editura Alcalay & Co. 536. întrucât este vorba despre o conditie speciala de exercitiu a dreptului la actiune în aceasta materie. Herovanu. Revista Româna de Drept nr. II. All. Drept procesual civil. Negru. Ed. pag. Dan Emil. ca tulburarea sa fie facuta cu intentia de a se împotrivi faptului posesiei418. 2. 1994. V. Principiile procedurii judiciare. 788. D. Ed. pag. Cartea Româneasca. D. Elementul subiectiv în solutionarea actiunilor posesorii. legea pretinde ca posesorul sa nu stea inactiv un timp prea îndelungat. Georgescu. B. în Codul de proceduri civila comentat si adnotat. 1921. 147 . Elementele Dreptului civil. 116. 418 Gr. E. Legalitatea Populara nr. 1972.

Bucuresti. 282. Codul de procedura civila comentat si adnotat. adica zi de zi. proc. Dovada posesiei nu trebuie facuta pentru întreg intervalul ei. 423 E. D. 148 .. în speta. Cel mai adesea. în caz contrar ocrotirea posesorie nu se justifica. Lupulescu. caci numai o posesie bine caracterizata trebuie sa se bucure de o atare protectie. Principiile procedurii judiciare. Termenul de un an se calculeaza din ziua tulburarii sau deposedarii în urma. 238. pag. civ. 674 C. De aceea. Institutul de arte grafice „Lupta". dec. iar reclamantul dovedeste ca. All. În toate cazurile reclamantul va trebui sa produca dovezi pertinente spre a stabili durata posesiei. instantele trebuie sa ceara partilor sa faca probe. 1846 si 1847 C. 1994. cererile privitoare la posesie vor fi admise daca nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare. precum si limitele suprafetei asupra careia s-a întins posesia acestora422. pag. fiind suficient sa se dovedeasca originea posesiei si câteva fapte caracteristice din care sa poata trage concluzia continuitatii posesiei423. I. în conditiile cerute de art. potrivit art. În conditiile în care. nr.. 893.J. 422 C. înainte de aceasta data.. Boroi. cel ce formuleaza actiunea în justitie trebuie sa dovedeasca numai prima dintre conditiile mentionate. s-a aratat în practica judiciara ca daca deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta. în ce conditii au exercitat posesia (existenta unei conventii între proprietar si posesor determinând precaritatea posesiei). vol. posesiunea de un an apare ca o conditie esentiala a ocrotirii acesteia pe calea actiunilor posesorii. în G. întrucât este vorba de stabilirea unor fapte materiale. D.În sistemul legislatiei noastre. civ.S. Radescu. pag. 1932. Ed. s. civ. Dreptul de proprietate personala. în aceasta materie se recurge la proba testimoniala. 1992. 2010/30 oct.. Herovanu. a posedat cel putin un an. fiind necesar sa se verifice daca si pâna când au detinut reclamatii terenul. adica în sens invers calcularii termenului de prescriptie.

pag. 1582/1982. sec. trebuie ca posesia sa se refere la acelasi imobil. Culegere de Decizii 1982. 40. C. Universitatea Bucuresti. Suprem. dec. nr. Conditia posesiei anuale este ceruta de lege numai în cazul actiunii posesorii în complângere. 63/1984. Suprem. posesiunea lui întruneste conditiile cerute de art. 11/1984. Revista Româna de Drept nr. 1980. Culegere de Decizii 1982.Împotriva prezumtiei de continuitate. Drept civil. oricât de scurta ar fi ea428. nr. civ. G. În practica s-a stabilit ca raportul juridic trebuie sa aiba uneori caracterul unui act translativ de proprietate. 2002. Universitatea Bucuresti.425. nr. sec. pag. 1846-1847 din Codul civil Admiterea actiunii posesorii este conditionata de existenta unei posesii "ad 424 A se vedea în acest sens si D. 299300.. Examen teoretic al practicii Tribunalului Suprem referitor la uzucapiune. Statescu. ed. pag. 299300. civ. Bârsan. G. 46-49. pârâtul poate face dovada contrara424.. pag. Andrei. 427 A se vedea în acest sens: Trib. pe baza unui raport juridic426. Popescu. civ. 41. Drept procesual civil. În aceste cazuri. nr. Lumina Lex. dec. 18. Les. 425 A se vedea pentru amanunte privind jonctiunea posesiilor. 1/1980. 569. pag. în caz contrar urmând sa înceapa o posesie noua427. C. poate sa uneasca posesia sa cu posesia autorului sau. 68-69. Teoria generala a drepturilor reale. 1860 C. cele doua posesii sa fie una în continuarea celeilalte (fiind inadmisibila întreruperea). pag. pag. în temeiul art. În cazul în care reclamantul nu a posedat un an întreg. dec. Statescu. Culegere de Decizii. Teoria generala a drepturilor reale. dec. cel ce invoca posesia sa fie continuator al primului posesor (transmitatorul posesiei sa fi fost si el un simplu posesor). 1979. Drept civil. 1515/1979. nu si în cel al actiunii în reintegrare. Bârsan. R. nr. 149 . Curs universitar. 1267/1982. Aceasta nu înseamna însa ca în cazul reintegrarii nu se cere ca posesorul sa fi fost în posesie o anumita perioada de timp. 426 Trib. dec. 3. 2100/1979. în Revista Româna de Drept nr. 65. pag. 428 I. 1980.

1850 C. împrejurarea ca posesia este continua sau discontinua este lasata la aprecierea instantei. exista atunci când posesia se exercita în mod neregulat. civ. 1847 C. 313 150 . Crisu. netulburate. În aceste cazuri. publice si sub nume de proprietar. Actiuni civile în justitie. 1847 si art. potrivit naturii acelui bun. adica cum se exprima art. art. civ. care se va orienta functie de natura si destinatia bunului respectiv. deci sa nu fie întemeiata sau pastrata 429 C. adica posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta sau exercitiul dreptului prin fapta unui tert (art. civ. civ. -posesia sa fie netulburata (pasnica).uzucapionem ".. adica sa fie exercitata în mod regulat. posesia este continua daca sunt savârsite acte de folosinta. În plus. 1862 C. 1863-1873 C. 1856 C. civ) si vremelnic (art. 1848 si art. Astfel este necesar ca: -posesia sa fie exercitata în nume propriu (art. 1847. Viciul acestei conditii îl constituie discontinuitatea. întrucât poate fi invocat de oricine are interes si înceteaza dupa ce posesorul îsi reia posesia continua. fiind însa si bunuri a caror folosinta se exercita cu intermitenta. cum ar fi o plantatie de pomi fructiferi. iar viciul discontinuitatii este absolut (art. Cel ce invoca acest viciu al posesiei trebuie sa-l dovedeasca429.). 1848 C. civ. -posesia sa fie neîntrerupta. art. Continuitatea se prezuma pâna la proba contrara.). 1846 C. continue. 1849-1850. ele sunt necesare însa si pentru producerea celorlalte efecte juridice ale posesiei. fara intermitente anormale (art. civ.). -posesia sa fie continua. care. neîntrerupte.). vite de vie etc. pag. potrivit art. cu „intermitente anormale". Aceste calitati ale posesiei sunt cerute de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate pe calea prescriptiei achizitive.

). Apoi. actiunile posesorii fiind actiuni reale imobiliare. creeaza prezumtie în favoarea posesorului actual. 5. Încalcarea lor atrage necompetenta absoluta a instantei. Les. Din punct de vedere al competentei teritoriale. deoarece prima este o consecinta a faptelor unei terte persoane. proc. Si aceasta conditie poate fi dovedita prin orice mijloc de proba. 569. 1847 si art. pag. Ultima cerinta nu mai este necesara atunci când reclamantul este titularul unui dezmembramânt al dreptului de proprietate sau un detentor. în aceste conditii. ed. este presupus ca a posedat în tot timpul intermediar. Normele de competenta în aceasta materie sunt imperative. în temeiul dispozitiilor art. fiind însa admisibila proba contrara. civ. 1851 C. competenta apartine instantei în raza careia se afla situat bunul imobil. în sensul ca daca el probeaza ca posedat la un moment anterior. În ceea priveste caracterul neîntrerupt si cel continuu. 151 . 1 pct. Lumina Lex. 1850 C. civ. 2002. art. competenta materiala de solutionare a actiunilor posesorii revine judecatoriilor430.Reguli procedurale privind solutionarea actiunilor posesorii Codul de procedura civila nu cuprinde dispozitii derogatorii de la dreptul comun cu privire la competenta de solutionare a actiunilor posesorii. iar cea dedoua se datoreaza intermitentelor pe care însusi posesorul le produce. civ. 1 C. putând fi invocata de 430 I. recursul la regulile dreptului comun este singura solutie. Drept procesual civil.prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia (art. întreruperea posesiei nu trebuie confundata cu discontinuitatea acesteia. Curs universitar. Prin urmare.

considerându-se ca o asemenea cerere implica discutarea dreptului de proprietate . asupra lor urmând sa se pronunte. 674 C. sau chiar împotriva pretinsului proprietar435. pag. sec. 433 I. Ed. Posesor poate fi însusi proprietarul bunului respectiv.. Aceasta deoarece daca din modul de redactare a cererii ar rezulta ca reclamantul a înteles sa puna în discutie dreptul de proprietate actiunea sa va fi considerata ca una petitorie.. nr. pag. Les. III. 26. civ. civ. 239/1985. Suprem. nr.. Culegere de Decizii 1952-1954. Magureanu. În cazul proprietatii pe cote-parti sau al indiviziunii. instanta competenta sa solutioneze actiunea posesorie432. Calitate procesuala activa în actiunile posesorii are cel care poseda sau detine în temeiul unui contract bunul imobil si care a fost tulburat în posesia sau detentia acelui bun434. Ed. dec. astfel ca se aplica regulile de drept comun. dec. dec. Drept procesual civil român. civ. Ed. proc. 540. 17 C. actiunea posesorie poate fi folosita în raporturile dintre copartasi. Lumina Lex. în temeiul art. Curs universitar. All Beck. Supr. nr. nr. Drept procesual civil. numai de cel care stapâneste bunul 431 432 Florea Magureanu. 2002. Revista Româna de Drept nr. Culegere de Decizii 1976. De asemenea. 2/1972. 176.Trib. ed. Cu privire la cererea de chemare în judecata nu exista prevederi speciale. col. suprafata si prin datele topografice necesare)433. dec. pag. 1998. 41. Bucuresti. de procuror sau de instanta din oficiu431. vol. 570. Supr. 2002. Aceasta Reclamantul mai trebuie sa manifeste o grija particulara spre a-si motiva cererea în drept pe dispozitiile art.. sec. 943/1971. 152 . Trib. spre a înlatura orice posibil echivoc cu privire la natura petitorie sau posesorie a cererii.oricare dintre parti. a V-a. 435 Trib. Lumina Lex. proc.. Odata cu capatul principal se pot pretinde si despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin tulburare sau deposedare. pag. civ. va trebui acordata o atentie sporita identificarii cât mai precise a imobilului (prin vecinatati. 232-234. Nu a fost considerata admisibila formularea în cadrul actiunii posesorii a pretentiei obligarii pârâtului de a ridica constructia facuta pe terenul reclamantului prin tulburarea posesiei. civ. 1477/1976. pag. Drept procesual civil. pag. 434 Fl. 524/1954.

7/1984. Trib.. cu conditia ca tulburarea sa nu fie cauzata de însasi posesor. Trib. 438 D. dec. Revista Româna de Drept nr. dec. conform Florea Magureanu. 314. civ. 57. nr. pag. Legalitatea Populara nr. nr. în conditiile art. 6/1985. Hunedoara. nr. I.92. Gherasim. dec. pag. rezultate din contract. pag. cererea posesorie poate fi introdusa si de cel care detine bunul imobil în temeiul unui contract încheiat cu posesorul (proprietarul). 1327/1971. Detentorul precar trebuie sa dovedeasca titlul în baza caruia detine bunul440. Trib. dec.. Supr. Culegere de Decizii 1957. reclamantul putând sa se plânga numai împotriva tertilor. Consideratii despre coposesiune. col. Stiintifica. civ. 2002. astfel încât nici unul din coposesori sa nu fie stânjenit în exercitiul posesiei sale439. 97. Ed. Repertoriu de practica judiciara civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 19691975. Drept procesual civil.proc. care poate exista si în cazul altor drepturi reale. a V-a. reg. Ed. jud. 1526/1984. 9. Fata de terti. civ.J. 539.nr. nr. cât si pentru ceilalti436. civ. 1976. Revista Româna de Drept nr. Supr. civ. dec. pag. 153 . dec.S. p. 1592/1991 (nepublicata). proc. pag. arendasul etc. Supr. civ. public si pasnic. 9/1959. civ.. 12/1978. 866/1978. Revista Româna de drept nr. Brasov.559/1970. Bucuresti. cum ar fi locatarul. caz în care cel prejudiciat are la îndemâna actiunile de drept comun. 7/1972. nr. nr. nr. Daca este vorba de coposesiune.. instanta fiind obligata într-o asemenea situatie sa stabileasca limitele coposesiei. nr. fiecare coposesor poate folosi actiunea posesorie pentru a-si apara coposesia. Jud. 439 Trib. în I. civ. sec. deoarece altfel ar însemna sa i se recunoasca numai celui care exercita actiunea o posesie exclusiva asupra bunului. Ed. Codul 1944. 437 Trib. Mihuta. sec. 436 Cas. 151. 1591/1957.438. Anghel. civ. sec.imobil separat si exclusiv. posesorie trebuie folosita de catre toti coproprietarii. 44/1958 cu nota aprobativa L. nu si atunci când posesia este exercitata de catre atât pentru sine. nr. dec.. BistritaNasaud. Potrivit prevederilor art. pag. 313. 984/1937. 12. 69.. Trib. 440 C. 676 C.. 674 C. dec. Revista Româna de Drept nr.. ceea ce desigur ar nesocoti drepturile celorlalti437. All Beck. pag..

Sub aspectul regimului probelor sunt de facut câteva precizari. reclamantul nu are obligatia de a face dovada. ♦ Înscrisurile pot fi folosite. O atare dovada poarta cel mai adesea asupra existentei actelor de tulburare sau deposedare si a datei la care acestea s-au produs. 674 C. adeseori. prin probe testimoniale. De aici rezulta ca. pentru a proba calitatile posesiei si pentru a justifica dreptul reclamantului de a uni posesiunea sa cu posesiunea antecesorului. cu scopul de a ocroti o stare de fapt prin care se manifesta drepturile reale. 44 154 . În cadrul actiunilor posesorii trebuie sa se tina seama si de unele particularitati ce sunt determinate de natura actiunilor posesorii si de faptul ca ele se solutioneaza de urgenta si cu precadere fata de alte cauze. Culegere de Decizii 1955. va trebui sa se tina seama de faptul ca în cadrul actiunilor posesorii reclamantul nu urmareste stabilirea dreptului de proprietate.1955. a dreptului de proprietate sau a altui drept real al sau. civ. în cadrul acestei proceduri. reglementeaza procedura. pag. dec. 400/25.03. col. nr. în mod frecvent. Daca însa reclamantul invoca o tulburare de drept proba se va face. De asemenea. Suprem. civ. derogatorie de la dreptul comun. Pe de o parte art. ci numai respectarea posesiei sale. sustinerile reclamantului. nu se poate solutiona o cerere care necesita dovada dreptului de proprietate. Pârâtul are si el posibilitatea de a combate. În cadrul actiunilor posesorii instanta trebuie sa recurga însa 441 Trib. proc. l. vol. pentru cererile privitoare la posesiune.. În cadrul acestei proceduri. prin prezentarea actului care este de natura sa conteste posesiunea acestuia. anevoioasa de cele mai multe ori. cum ar fi cererea pentru ridicarea unei constructii efectuate pe terenul altuia441. Asa fiind: ♦ cea mai frecventa proba este cea testimoniala.

civ). spre a nu ajunge la o veritabila cercetare a fondului dreptului. 14. În cadrul actiunilor posesorii poate fi formulata cerere reconventionala. Cercetarea la fata locului este deosebit de utila mai ales pentru identificarea imobilului si a portiunii din acesta asupra careia s-au exercitat actele de tulburare sau de deposedare. daca instanta gaseste ca acest lucru este util. admisibilitatea acesteia fiind conditionata de legatura obiectului acesteia cu pretentiile reclamantului (daca îndeplineste conditiile prevazute la art. Bucuresti. daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. Tratat teoretic si practic de procedura civila. Legitimare procesuala pasiva are autorul tulburarii sau deposedarii ori succesorii acestuia. I. 542. 674-675 C. nr. aceasta nu înseamna ca exonereaza de raspundere pe autorul de fapt al tulburarii. Ed. proc. V. vol. 1997. 674 C. M. Ciobanu. dec. Codul 1944.443. sa retinem ca actiunea posesorie se poate exercita si împotriva proprietarului. La fata locului pot fi audiati si martorii. 313. nu va fi admisa cererea 442 443 Cas.la o cercetare sumara a înscrisurilor prezentate de parti. II. Ca urmare. indiferent daca sunt universali. În jurisprudenta mai veche442 s-a precizat ca daca tulburarea angajeaza si raspunderea celui ce a dat ordinul de a o savârsi. proc. civ. ♦ O proba frecvent folosita în practica si adeseori concludenta pentru solutionarea litigiului este cercetarea la fata locului. întrucât legea nu distinge daca autorul faptului a lucrat în numele sau sau din ordinul altor persoane. cu titlu universal sau cu titlu particular. 155 . National. caci într-un asemenea cadru procesual nu se poate cerceta decât aparenta dreptului. 390/1940. pag. Suntem aici în fata unei situatii asemanatoare cu aceea privitoare la cercetarea aparentei dreptului în cadrul procedurii ordonantelor presedintiale. În sfârsit. pag. nr.

pag. proc. Drept procesual civil. De data aceasta.reconventionala daca prin aceasta se urmareste valorificarea dreptului de proprietate. civ. O atare hotarâre determina mentinerea starii de fapt din momentul învestirii instantei de fond. iar acestea sunt întemeiate. Lumina Lex. Solutiile pronuntate de instanta pot fi de admitere sau de respingere a actiunii444: ♦ Hotarârea de admitere a actiunii posesorii produce efecte juridice multiple. Curs universitar.Hotarârea pronuntata în actiunile posesorii Asupra actiunii posesorii instanta se pronunta printr-o sentinta. 571. 674 C. ♦ Daca conditiile art. Hotarârea pronuntata trebuie sa cuprinda elementele prevazute de art. Reclamantul care a pierdut procesul va putea promova ulterior o actiune în revendicare. Les. 156 . posesia reclamantului se considera întrerupta si nu poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. civ. proc. Solutia de admitere a actiunii face ca posesiunea reclamantului sa-si mentina toate calitatile necesare pentru dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul prescriptiei achizitive. 6. Hotarârile pronuntate în cererile posesorii sunt susceptibile de a dobândi putere de lucru judecat numai fata de o alta cerere posesorie si numai daca 444 I. Principalul efect pe care-l determina hotarârea pronuntata în posesoriu vizeaza însa repunerea partilor în situatia anterioara. ed. 261 C. Daca reclamantul a solicitat si despagubiri. 2002. instanta va dispune obligarea pârâtului la suportarea lor. nu sunt întrunite instanta va dispune respingerea actiunii.

All. ea mai este denumita si procedura gratioasa sau voluntara. 1994. 157 . D. Boroi. All. Tocmai de aceea. 891. 1994. astfel încât cel care a pierdut în cererea posesorie poate sa introduca o cerere în revendicarea dreptului de proprietate cu privire la bunul imobil respectiv. Ed. dreptul de proprietate are putere de lucru judecat în problema posesiei. printr-o cerere posesorie. constitutiv de drepturi. de puterea lucrului judecat. luând masuri pentru viitor446. Procedurile necontencioase Procedura necontencioasa cuprinde normele care reglementeaza activitatea instantelor judecatoresti si a altor organe prin care se rezolva cereri ce nu urmaresc stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana. D. Boroi. hotarârea prin care s-a stabilit. Însa. De asemenea. Radescu. Codul de procedura civila comentat si adnotat. de regula. Spre deosebire de procedura contencioasa. 603. înseamna ca actul de procedura pe care-1 va pronunta instanta nu se bucura. 446 G. Un exemplu de procedura necontencioasa este aceea prin care se acorda personalitate juridica asociatiilor si fundatiilor. în principiu.. ocrotirea posesiei asupra bunului respectiv445. prin inexistenta unui conflict de interese. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Radescu. Ed. Ele nu au însa putere de lucru judecat în petitoriu.împrejurarile de fapt avute în vedere la darea solutiei au ramas neschimbate. de aceea. pag. instanta fiind chemata sa se pronunte asupra unei situatii juridice noi. pag.VIII. deci cel care a pierdut într-o cerere în revendicare nu poate sa solicite. Cap. nesolutionându-se un litigiu. procedura necontencioasa se caracterizeaza prin lipsa unui litigiu. într-o cerere petitorie. Acest act de procedura este. baroul de 445 G.

(pâna la intervenirea în proces a mostenitorilor. calea de atac a apelului.avocati poate exercita. All. decizia nr. 58/1934 si art. din poprire. interesele mostenirii pot fi reprezentate de un curator special numit de instanta).. 61 alin. Radescu. în calitate de persoana interesata. 53 alin. în cazurile prevazute de art.. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Boroi. în B. 3 din Legea nr. 44 C. proc. D. sectia civila.J. când a fost chemata în judecata o persoana juridica si aceasta nu are reprezentant) si de art. -investirea cu formula executorie a cambiilor si a cecurilor (art. -numirea unui curator special de catre instanta judecatoreasca. împotriva înfiintarii unei fundatii care ar permite membrilor ei sa dea consultatii juridice447. (daca incapabilul nu are reprezentant legal si exista urgenta. Ed. Procedura necontencioasa este si aceea prin care se acorda personalitate 59/1934. Alte exemple sunt448: -eliberarea unor recipise sau acte aflate în depozitul instantei. modificate etc. din urmarirea veniturilor unui imobil. proc. -înscrierea societatilor agricole în registrul anume destinat. cererea de distribuire a sumelor realizate din vânzarea bunurilor mobile si imobile ale debitorului. -în materie de executare silita (de exemplu. 604-605.J.S. în caz de conflict de interese între reprezentat si reprezentant. 87 pct. cererea de fixare a termenului de vânzare la licitatie a imobilului urmarit. 3375/1999. 10 C. G. 1994. -eliberarea unor sume depuse cu titlu de cautiune. cererea unui creditor pentru întocmirea tabloului de ordine al creditorilor etc. Baza de date. 158 . tinut de 447 448 C. civ. judecatorie.).. pag. 3 din Legea nr. civ.

S. prin neexistenta unui conflict de interese. 3375/1999. procedura necontencioasa se caracterizeaza prin lipsa unui litigiu. chiar daca nu a fost citata la judecarea cererii (C. Verificarea 159 . ca fiind contrara prevederilor Legii nr. având în vedere ca neexitând parti cu interese contrarii.j.J. în B. ar avea caracter relativ. Ea permite ca apelul sa poate fi facut de orice persoana interesata. Instanta isi verifica competenta din oficiu. sectia civila. nu ar avea cine sa invoce necompetenta teritoriala în acele cazuri în care.. potrivit dreptului comun. Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca. el vizeaza si competenta teritoriala. dec. 3375 din 15 octombrie 1999. Întrucât textul nu face nicio distinctie. o atare procedura se mai numeste si gratioasa sau voluntara. putand cere partii lamuririle necesare. baroul de avocati poate exercita.J.. decizia nr. 154). p. Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina. CD. în calitate de persoana interesata.juridica asociatiilor si fundatiilor. 51/1995deorganizare si functionare a avocaturii (C. civ.. De aceea. calea de atac a apelului împotriva înfiintarii unei fundatii care ar permite membrilor ei sa dea consultatii juridice. Baza de date) Spre deosebire de procedura con-tencioasa. motivarea cererii si semnatura. De aceea.S. în B. 1999. Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei. solutie logica.. precum si aratarea pe scurt a obiectului. s. nr.J.

cu note de B. Spre exemplu. respectiv. cererea dobândeste caracter contencios. Dreptul nr. pag. Ed. All. D. 1994. 604. Pentru a determina caracterul contencios sau necontencios al cererii de înfiintare a unui sechestru asigurator. All. ci daca printr-o atare cerere se urmareste sau nu stabilirea unui drept potrivnic "fata de o alta persoana". j. iar instanta de judecata. Luncean (I) si V. dec.1990. Ea este supusa recursului. 160 . 451 T. pag. instanta putând cere partii lamuririle necesare449. 467/06. Codul de procedura civila comentat si adnotat. daca o persoana solicita eliberarea unei sume de bani consemnate. iar un alt creditor ridica pretentii asupra aceleiasi sume. D. nu se. 1994. stabileste vreun drept potrivnic celeilalte parti din proces. Boroi. 12/1991. este vorba de o procedura necontencioasa ce se realizeaza m cadrul unui proces în curs (care se desfasoara în conditiile unei proceduri contencioase)451. Deci. Boroi.competentei se face în temeiul pieselor de la dosar.09.. Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie. În cazul în care se ridica pretentii cu privire la cereea formulata procedura va dobândi un caracter contencios . V. Diamant. Patulea (II). Radescu. pe baza regulii ca secundarul are aceeasi natura juridica cu principalul). nici printr-o r\p instituire a unei masuri asiguratorii si nici prin încheierea prin care instanta de judecata rezolva aceasta cerere nu se urmareste si. Radescu. Sibiu. 604.. 450 G. solutionând-o. 449 G. are sau nu a se pronunta în sensul stabilirii unui astfel de drept. astfel încât instanta o va respinge450. p. Codul de procedura civila comentat si adnotat. civ. Or. 87-93. Ed. nr. nu este esential sa se stabileasca daca cererea a fost sau nu formulata în cadrul unui proces (pentru a-i conferi si ei caracterul contencios.

11 alin. fara citarea partilor. din Constanta. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. 1.R. Totodata autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor art. care este lipsit de posibilitatea de a invoca eventuale ilegalitati".Termenul de recurs va curge de la pronuntare. cererea de investire cu formula executorie a cambiei si biletului la ordin. chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii. 1 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale deoarece "se lasa la latitudinea reclamantului citarea sau nu a celorlalte parti interesate". Tribunalul Constanta . Recursul poate fi facut de orice persoana interesata. 333 alin. 58/1934 "se permite instantei de judecata sa solutioneze. pentru cei care au fost de fata. 61 din Legea nr. si de la comunicare. si ale art. 161 . 333336 din Codul de procedura civila.316/2000. Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de recurs cu sau fara cautiune. 61 din Legea nr. incalcandu-se astfel dreptul la aparare al debitorului. Decizii ale Curtii Constitutionale Prin Încheierea din 18 iunie 2001.Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 1 2. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. iar prin prevederile art. cu modificarile ulterioare. pentru cei care au lipsit. exceptie ridicata de Societatea Comerciala "C & C CONSACO" . pronuntata în Dosarul nr. Recursul se judeca in camera de consiliu.S.L.

partile au dreptul sa fie asistate de un avocat. apreciaza ca prevederile art. pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. 47/1992. apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu incalca dreptul la aparare garantat de Legea fundamentala." 162 . 3 lit. Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. 58/1934. chiar daca nu a fost citata. ales sau numit din oficiu. pentru a-si exercita dreptul la aparare. de a ataca încheierea instantei prin care s-au investit cu formula executorie cambia si biletul la ordin. exprimandu-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. 61 din Legea nr. se mai arata ca sistemul procedural al executarii cambiale pune la dispozitie debitorului somat calea de atac a opozitiei. (…) Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 333-336 din Codul de procedura civila nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 62 din Legea nr. Se arata în acest sens ca art. 24. conform carora: "(1) Dreptul la aparare este garantat. 24 din Constitutie. Tribunalul Constanta . (1) din Legea nr. 58/1934 si ale art.Sectia comerciala. republicata. încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. Guvernul. De asemenea. prevazuta de art. în punctul sau de vedere. 14 pct. 336 din Codul de procedura civila prevede dreptul persoanei interesate. (2) În tot cursul procesului. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.precum si ale art.

fara plata. daca nu are aparator. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. sa i se atribuie un aparator din oficiu.. chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii. sa fie informata despre dreptul de a-l avea si. (…) Critica de neconstitutionalitate a textelor legale mentionate în raport cu dispozitiile art. 3 lit. care poate fi exercitat de orice persoana interesata." .art. ori de câte ori interesul justitiei o cere. 163 . la cel putin urmatoarele garantii:[.art. potrivit caruia "Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pana când vinovatia sa va fi stabilita în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. totodata.] d) sa fie prezenta la proces si sa se apere ea însasi sau sa aiba asistenta unui aparator ales de ea. 11 alin.. 2 si 4 din Codul de procedura civila prevede ca încheierea de încuviintare a unei cereri necontencioase este supusa apelului. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. daca ea nu are mijloace pentru a-l remunera" [.]. Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata. 24 din Legea fundamentala este cu atât mai nefondata. în conditii de deplina egalitate.. si încalcarea urmatoarelor texte din reglementarile internationale: . Examinând exceptia de neconstitutionalitate. (…) art. 14 pct. anumite cai de atac. cu cat în aceasta materie sunt prevazute. Astfel. tocmai ca un reflex al dreptului la aparare. 336 alin. conform caruia "Orice persoana acuzata de comiterea unei infractiuni penale are dreptul.În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca..

Puterea de lucru judecat . D. pag. trebuie sa existe tripla identitate: de parti.. d) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice este nerelevanta. civ. 3 lit. Codul de procedura civila comentat si adnotat. pag. ca o prezumtie legala absoluta irefragabila si în art. 234.civ. Curs universitar. dezvoltare pe care de altfel am facut-o la articolele privind judecata în prima instanta din „Doctrine LEGIS”. 14 pct. Pentru a exista putere de lucru judecat.. peremptorie si absoluta453. 2. 2002. în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate. 282. ed. Codul de procedura civila comentat si adnotat. oi. Lumina Lex. de obiect si de cauza. Elementele lucrului judecat sunt acelea care structureaza institutia juridica la care ne referim si care-i determina efectele. Les. Fata de prevederile articolului pe care îl adnoptam. text care se refera la tripla identitate de parti (eadem conditio personarum). obiect (eadem res) si cauza (eadem causa)452. civ. deoarece aceste dispozitii reglementeaza drepturi specifice procesului penal..Totodata Curtea constata ca invocarea. a dispozitiilor art. 1994. Ed. Radescu. 11 alin. Incheierile nu au puterea lucrului judecat 1. All. este reglementata în art. pag. Radescu. G. 164 . Încheierile de trimitere în posesie nu constituie un titlu opozabil cu putere de lucru judecat. 1994. Boroi. Drept procesual civil. Aceste elemente rezulta din art. 166 C. 1201 C. nu dezvoltam aceste aspecte dincolo de aceasta prezentare generala. ca o exceptie de fond. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. G. deoarece aceste încheieri sunt date în cadrul procedurii 452 453 I. D. Ed. All."res iudicatapro veritate habetur". proc. 1201 C..

necontencioase si, ca atare, sunt lipsite de puterea lucrului judecat454.

Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii. Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata. Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios. In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii. Recursul impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar recursul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau curtii de apel se judeca de un complet al instantei respective. . În materie necontencioasa, exista si unele proceduri care contin o serie de norme derogatorii de la dispozitiile cu caracter general înscrise în art. 331337 C. proc. civ.. Dintre acestea mentionam455: - încuviintarea sechestrului asigurator (art. 591-595; 597-601 C. proc. civ.); - îndreptarea hotarârilor (art. 281 C. proc. civ.); - încuviintarea adoptiei; - înregistrarea partidelor politice; - încuviintarea de catre judecatorul delegat a efectuarii unor înregistrari în

454 455

T. S., s. civ., dec. nr. 252/09.02.1956, C. D. 1956, vol. 2, pag. 280. G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994., pag. 605-606. 165

registrul comertului (Legea nr. 26/1990) etc.

CAP.IX. PROCEDURA ARBITRAJULUI
1.CONSIDERATII GENERALE ASUPRA CONVENTIEI DE ARBITRAJ

1. Notiune, forme

În literatura de specialitate conventia de arbitraj a fost definita ca reprezentând “întelegerea partilor de solutiona un litigiu de comert international prin intermediul arbitrajului ocazional ori permanent”1 sau “ acordul partilor contractului de comert international de a supune litigiul ivit între ele în legatura cu executarea acelui contract arbitrajului”2.

166

Conventia de arbitraj se poate prezenta sub cele doua forme3: - compromisul sau conventia de compromis; - clauza compromisorie sau clauza de arbitraj; Compromisul este acordul prin care partile supun litigiul existent între elespre solutionarea unui arbitraj. Compromisul trebuie sa îndeplineasca anumite conditii. Sa se refere la un litigiu actual si determinat, mentionat ca atare în actul de compromis. În cazul în care partile au în vedere un litigiu, care înca nu s-a declansat, acordul lor privind arbitrarea acestui litigiu ne este compromis, ci o clauza compromisorie. Situatia este diferita daca fara a fi un litigiu deja nascut, exista faptul litigios, , adica acela care este susceptibil de a da nastere, ulterior, la un litigiu4; partile pot încheia un compromise valabil. Existenta unui litigiu este de esenta contractului de compromis. Inexistenta litigiului semnifica lipsa de obiect a compromisului ;i este sanctionata cu nulitatea actului de compromis, precum si a sentintei care ar fi data în aceste conditii. Arbitrii pot statua numai asupra cererii ce au fost sesizati. Daca ei se pronunta cu privire la un litigiu inexistent, înseamna ca statueaza ultra petita, cu toate consecintele aferente unei asemenea statuari.5 Acordul partilor trebuie sa fie exprimat de asa natura încât sa rezulte ca arbitrii sunt învestiti cu putere de a judeca, fiindca altfel acordul partilor ar putea exprima un alt contract ( tranzactie, expertiza ), dar nu un compromis, conventie de arbitraj. În cuprinsul compromisului partile trebuie sa desemneze arbitrul
167

( eventual arbitrii ) ce urmeaza sa statuieze asupra contenciosului lor. Desemnarea arbitrilor trebuie facuta prin aratarea numelui lor sau în orice alt mod de natura sa denote certitudinea în privinta identitatii persoanei desemnate ( cum ar fi de exemplu, desemnarea ca arbitru a presedintelui Curtii de arbitraj) ; în acest caz se întelege ca va fi arbitru persoana care va avea aceasta calitate la momentul când trebuie sa aiba loc arbitrajul. Nedesemnarea arbitrilor prin actul de compromis antreneaza nulitatea actului respectiv; partile au însa posibilitatea sa înlature acest viciu si sa acopere nulitatea actului, desemnând ulterior arbitrul sau arbitrii. Actul de compromis trebuie sa contina precizarile necesare cu privire la organizarea arbitrajului asupra caruia partile au convenit, precum si procedura de arbitrare. De asemenea partile fixeaza si termenul înauntrul caruia urmeaza sa aiba loc arbitrajul. Acest termen este supus – în ceea ce priveste modul de calcul – regulilor dreptului comun. El poate fi însa prorogat, expres sau tacit, prin acordul de vointa al partilor.6 Termenul poate fi suspendat în prezenta unor împrejurari, cum ar fi de pilda, desfasurarea unei proceduri penale fondata pe acelasi element de fapt cu privire la care este chemat sa se pronunte arbitrajul, precum si în cazul în care exista o chestiune prejudiciabila. În continutul actului de compromis poate fi inserata o clauza prin care arbitrii pot statua în echitate sau “ex aeguo et bono”. Expirarea termenului fixat de partii pentru înfaptuirea arbitrajului nu înrautateste

situatia de drept a acestora existenta în momentul împlinirii termenului.

168

cum sunt bunaoara cele privind opozabilitatea între parti fata de terti. 456 Compromisul se analizeaza si ca act judiciar. putând fi invocate ulterior de catre cealalta parte împotriva celui care la facut. împiedicarea partilor de a supune litigiul respectiv unei alte judecati. ea se constata prin inserarea protestului partii interesate în procesulverbal sau în cuprinsul încheierii date de arbitri. spre exemplu. În ipoteza în care actul de compromis este nul. De regula. de pilda. prin 6 Constituie prorogare tacita. Inexistenta compromisului poate fi invocata în diferite forme. omisiunea de desemnare a arbitrilor. ramân valabile toate acele prevederi ale lui ce sunt independente de cauza ce a provocat nulitatea si care poate fi.7deoarece el produce efecte specifice unor asemenea acte precum: întreruperea prescriptiei actiunii cu referire la care el s-a perfectat. prezentarea partilor în fata arbitrilor dupa expirarea termenului prestabilit. Proba actului de compromis se face prin orice mijloace de dovada fiind vorba de un act pur consensual. Tot astfel actul de compromis poate fi atacat prin actiunea în simulatie sau prin actiunea pauliana. acestea ramân câstigate cauzei. pentru aceiasi cauza. Compromisul fiind un acord de vointa produce efectele unui contract.Astfel. daca în actul de compromis s-a consemnat o recunoastere sau o marturisire a unei parti. Participarea partilor la procedura de arbitraj sau achiesarea lor la sentinta arbitrala – facuta expres sau tacit ( în acest din urma caz. când sunt îndeplinite conditiile cerute pentru promovarea acestor sanctiuni. suspendarea perimarii unei proceduri declansate între aceleasi parti. 169 .

deoarece dupa acest moment orice clauza ar interveni cu privire la aceasta ar constitui un compromis în masura în care ar îndeplini conditiile compromisului. actului respectiv nu i se va poate recunoaste nici valoarea de compromis si nici valoarea de clauza compromisorie.10 Indiferent daca clauza compromisorie este inserata în contractul principal ca o stipula tie distincta acestuia sau este constatata printr-un înscris separat – întocmit concomitent cu contractul sau la o data ulterioara. Clauza compromisorie este un acord anterior oricarui contencios între partile contractante. si expunerea litigiului (obiect al arbitrarii). Adaugarea sa ulterioara trebuie facuta însa pâna la ivirea litigiului. fie viitor si eventul. adica înscrisul constatator al conventiei respective ar contine. Clauza compromisorie este acordul prin care partile supun solutionarii unui arbitraj litigiul ce ar putea interveni între ele în legatura cu un contract.executarea voluntara a sentintei) – acopera lipsa actului de compromis redactat în scris. care priveste litigii deja existente între parti. Atunci când din clauza compromisorie lipseste precizarea referitoare la desemnarea arbitrilor. ele având libertatea sa-l completeze cu orice clauze doresc. asadar litigiul trebuie sa. dar înaintea ivirii litigiului între parti – ea trebuie sa nu lase nici o urma de 170 . Clauza compromisorie se înscrie ca o stipulatie în cuprinsul unui contact comercial.8 Prin aceasta clauza compromisorie se deosebeste de compromis.9 Este posibil însa ca partile sa o adauge contractului respectiv chiar ulteror perfectarii lui. precum si indicarea numelui arbitrilor.

. Pe de alta parte. Premisa acestei autonomii se regaseste în însusi obiectul clauzei.îndoiala cu privire la vointa partenerilor contractuali de a supune eventuale litigii ce ar putea sa apara între ele în legatura cu executarea obligatiilor asumate prin contractul principal unui anumit arbitraj. cedarea contractului implica si cedarea cauzei compromisorii.în acelasi mod si cu respectarea acelorasi conditii de forma. Autonomia clauzei compromisorii implica mai multe consecinte. Autonomia clauzei compromisorii este suficient de concludenta pentru a da o relativa independenta11 cestei clauze fata de contractul de care se leaga. Aceasta clauza nu este totusi un veritabil contract accesoriu. Strânsa legatura dintre contractul principal si clauza compromisorie confera acesteia din urma caracter accesoriu fata de acel contract. concretizând în crearea conditiilor necesare pentru ca eventualele litigii referitoare la contractul principal sa fie supuse unei jurisdictii si unei proceduri deosebite. pentru ca pastreaza o semnificativa autonomie fata de contractul principal. Ea exista pentru ca exista contractul principal si se realizeaza ca o consecinta a existentei acestuia din urma. Astfel motivele de nulitate ale actului principal nu se rasfrâng asupra clauzei 171 . Clauza compromisorie este întotdeauna legata de existenta contractului principal în care rezida de altfel ratiunea ei de a fi. iar atunci când textul ei vizeaza si consecintele desfiintari contractului. exceptie fac doar cazurile în care clauza compromisorie se analizeaza ca fiind un contract “ intuitu personae”. Durata în timp a acestei clauze coincide cu durata în timp a contractului. actiunea sa în timp se prelungeste pâna la lichidarea acelor consecinte.

Întrucât produce efectele unei conventii de arbitraj. Pe planul raporturilor litigioase dintre parti. care ar înlatura unele stipulatii ale contractului principal. Natura procedurala a conventiei de arbitraj este configurata de finalitatea urmarita. rezolutiunea sau rezilierea contractului nu afecteaza clauza compromisorie. Tot astfel. partile îsi asuma obligatia de a închei un compromis în momentul în care s-ar naste un atare litigiu. sa desemneze arbitrii si sa execute de buna voie hotarârea arbitrala. unele motive de nulitate sunt comune ambelor operatiunii. Legea care guverneaza conventia de arbitraj poate fi distinsa de legea aplicabila contractului principal.14 Clauza compromisorie reprezinta forma obisnuita a conventiei de arbitraj. eficacitatea clauzei compromisorii nu este conditionata de încheierea unui copromis. procedura arbitrara si fondul cauzei vor fi supuse unor legi diferite. În ambele forme ale conventie. Valabilitatea clauzei compromisorii nu este influentata nici de interventia ordinii publice. partile se obliga sa supuna litigiul lor unui arbitraj. Prin clauza compromisorie. Prin conventia de arbitraj nu se determina drepturile si 172 .compromisorii.12 Prin exceptie. cum ar fi cele ale viciilor de consimtamânt sau ale lipsei de capacitate. Natura juridica a conventiei de arbitraj Natura contractuala a conventiei de arbitraj rezulta din manifestarea de vointa a partilor. care intervine mai înainte de orice litigiu.15 2. Nulitatea contractului principal nu îi împiedica pe arbitri sa decida asupra propriilor lor competente.

legea româna cere ca aceasta sa fie redactata în forma scrisa.obligatiile reciproce ale partilor. Prin prisma componentelor sale. Consecintele de ordin procedural ale conventiei de arbitraj sunt generate de o structura contractuala. Tot conventia de arbitraj este si un act de dispozitie.CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONVENTIEI DE ARBITRAJ 1. Solutiile preconizate nu pot fi însa absolutizate. Conditiile de forma Pentru validitatea conventiei de arbitraj. Conventia de arbitraj este considerata ca un contract de comert exterior. întrucât partile renunta la garantiile oferite de jurisdictia de stat si se obliga sa respecte hotarârea pronuntata de instanta arbitrala. 173 .17 3.3 din Regulamentul Comisiei de arbitraj de la Bucuresti si din savârsirea unor acte procedurale cum sunt introducerea de catre reclamant a unei cereri de arbitrare si comunicarea pârâtului prin care accepta solutionarea litigiului de catre organul arbitral. Conventia de arbitraj poate rezulta potrivit art.2 alin.1 Cerinta formei scrise nu implica însa existenta unui înscris unic. Forma scrisa a conventiei de arbitraj este prevazuta si de Conventia Europeana de Arbitraj International de la Geneva din 1961. conventia de arbitraj are o natura dubla. ci se reglementeaza modalitatea în care ele vor fi stabilite de organul arbitral.

telegrame sau de comunicari prin telex. par. clauza compromisorie sau compromisul putând fi continute într-un schimb de scrisori. Modul de redactare al conventiei de arbitraj poate fi diferit dupa cum partile au supus litigiul unui arbitraj ad-hoc sau unui arbitraj institutionalizat. acordul partilor se poate încheia în formele permise de aceste legi. conventia de arbitraj trebuie încheiata în forma scrisa. De asemenea. conditiile de forma exterioara vor fi determinate de legea locului unde s-a încheiat conventia de arbitraj.Conform art. De altfel.IV. partile trebuie sa stabileasca modalitatile de nominalizare a arbitrilor. sa determine locul arbitrajului si sa fixeze regulile de procedura pe carele vor urma arbitrii ( art.2 lit. par. Conventia de la Geneva din 1961 precizeaza în art. În acelasi sens dispune art. ca în raporturile dintre tari.b din Conventia de la Geneva din 1961).I.1. În cazul în care partile sunt toate straine si convin ca diferendul lor sa fie solutionat de Comisia de arbitraj de la Bucuresti.a. conventia de arbitraj poate sa prezinte forma unui înscris sub semnatura privata. par.I.2 al Conventiei pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrare straine de la New York din 1958: “ Prin conventie scrisa se întelege o clauza compromisorie inserata într-un contract sau un compromis semnate între parti sau cuprinse într-un schimb de scrisori sau telegrame”. par. lit.2 În cazul unui arbitraj ad-hoc.a. 174 . Daca partile recurg însa la un arbitraj ad-hoc din tara noastra.II. si folosirea unor modalitati echivalente.2. lit. ale caror legi nu impun forma scrisa pentru conventia de arbitraj.

civ. proc. persoanele juridice de drept public nu pot subscrie la o conventie de arbitraj. Dintre acestea numai capacitatea si obiectul prezinta unele derogari de la regimul de drept comun. au facultatea de a încheia în mod valabil conventii de arbitraj. În absenta altei prevederi.948. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt. interdictia a fost însa îndepartata de Conventia de la Geneva din 1961.1. În unele legislatii.340 C. civ. lit. art. din Conventia de la Geneva din 1961).4 Conventia de arbitraj fiind un act de dispozitie. Potrivit art.3 Între partile contractante. IV. obiect.1. persoanele juridice de drept public. capacitate. trimiterea se poate limita numai la indicare institutiei permanente de arbitraj. de exemplu. partile se vor referi la regulamentul institutiei desemnate ( art. Interdictia dreptului de a încheia conventii arbitrale este de ordine interna si nu de ordine publica internationala.Partile au însa posibilitatea sa opteze si pentru un regulament facultativ de arbitraj. Capacitatea partilor de a încheia o conventie de arbitraj se determina an functie de legea lor nationala.II. par. cauza (art. C. 2. par. ).a. Regulamentul UNCITRAL adoptat de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 15 decembrie 1976. Stabileste ca persoanele care au capacitate deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile 175 . În împrejurarea unui arbitraj institutionalizat.

Pentru a constitui obiectul unei conventii de arbitraj.proc.1537C. litigiul dintre parti trebui sa fie arbitrabil.341 C. obiectul conventiei de arbitraj poate fi format din orice litigiu de comert international.civ.5 4. Efectele de natura contractuala ale conventiei de arbitraj 176 . unde competenta este exclusiva a instantei de judecata.. Prin arbitrabilitate se întelege ca litigiul este susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului.1 1. în afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie. nu poate forma obiectul unei conventii arbitrale. facultatea de a face o tranzactie cuprinde si dreptul de a consimti o conventie de arbitraj.patrimoniale dintre ele. Potrivit art. la relatiile lor contractuale unei proceduri arbitrale. civ. În dreptul nostru.EFECTELE CONVENTIEI DE ARBITRAJ Conventia de arbitraj produce efecte de natura contractuala si de natura procedurala. Obiectul conventiei de arbitraj consta în obligatia partilor de a supune solutionarea litigiului cu privire. În cazul în care conventia de arbitraj se încheie de catre un împuternicit se cere ca mandatul sa fie special. art. De exemplu. Cu caracter derogatoriu. în materia falimentului. stabileste ca drepturile cu privire la care nu se poate face tranzactie.

partile îsi asuma unele obligatii specifice. conventia de arbitraj este inopozabila tertelor pesoane Practica Comisiei de arbitraj de la Bucuresti este constanta în aceasta privinta. Ele se angajeaza sa supuna diferendul lor unui anumit arbitraj. Tot astfel. În conformitate cu principiul relativitatii conventiei arbitrale.2 Efectele conventiei arbitrale se produc numai între partile în cauza (art. Prin încheierea conventiei de arbitraj. 973 C. sa aleaga arbitrii si sa execute de buna voie sentinta pronuntata. alte persoane decât cele care au convenit nu pot fi introduse în cauza împotriva vointei lor.Conventia de arbitraj. Conventia de arbitraj produce efecte si fata de succesorii partilor.civ. succesori cu titlu particular si creditori chirografari ai parilor.civ.: ”Conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante”. admisibilitatea chemarii în garantie va depinde de acordul tertei persoane. fiind un acord de vointa are putere de lege între partile contractante (art. Datorita relativitatii efectelor sale.969 C. ).3 177 . Arbitral constituie o jurisdictie speciala.). inter5ventia tertilor în interes propriu în litigiul arbitral este conditionata de consimtamântul partilor. În aceasta categorie se includ succesorii universali sau cu titlu universal.

În cea de doua situatie.civ. Art. Efectele de natura procedurala ale conventiei de arbitraj Sub aspectul finalitatii îndeplinite. întrunirea Comisiei de arbitraj de a solutiona un diferend exclude. necompetenta judiciara va fi absoluta sau relativa. necompetenta instantelor judecatoresti generata de o conventie de arbitraj este relativa întrucât rezulta din acordul partilor exprimat în compromis sau în clauza compromisorie. Partile pot însa renunta la invocarea conventiei de arbitraj.3434 alin. conventia de arbitraj este un act procedural care da nastere unui efect principal si negativ. precum si unui efect complementar si pozitiv. Prin încheierea unei conventii de arbitraj. Excluderea interventiei instantelor judecatoresti comporta si unele precizari. În principiu.4 alin. Efectul principal si negativ Rezida în excluderea competentelor instantelor judecatoresti de drept comun de a rezolva litigiul respectiv.341 C. competenta instantelor de drept comun.1. exceptia de arbitraj poate fi invocata numai de partea interesata înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului litigiului.proc.2. În prima situatie.2 din Regulament. În cadrul arbitrajului ad-hoc. exceptia de arbitraj poate fi invocata în orice faza a procedurii.4 2. de oricare dintre partile litigante si din oficiu de catre instanta.2 178 . În domeniul arbitrajului international. înlaturarea competentei judiciare rezulta indirect din art.. in limine litis. care admite aceasta forma de jurisdictie. pentru acel litigiu. potrivit art.

trebuie sa fie ridicate de pârât.180 din Legea nr.105 din 1992. înainte sau în momentul prezentarii apararilor sale asupra fondului. la cererea uneia dintre ele. sesizat cu un litigiu privind o problema asupra careia partile au încheiat o conventie în sensul prezentului articol.civ. dupa cum legea instantei sesizate considera exceptia de necompetenta o chestiune de procedura sau de fond. instanta de judecata îsi verifica competenta si retine litigiu spre solutionare daca: a) pârâtul si-a formulat apararile în fond fara nici o rezerva întemeiata pe conventia de arbitraj. Limitele incompetentelor instantelor judecatoresti sunt configurate de momentul în care se invoca exceptia de arbitraj în cadrul unei actiuni judiciare. 179 .C. Conventia de la New York din1958 precizeaza în art. dispune ca daca una dintre parti invoca exceptia de arbitraj. la cererea uneia dintre parti. va îndruma partile la arbitraj. se va declara necompetenta daca va constata ca exista conventie arbitrala. În acelasi sens sunt dispozitiile art. sub pedeapsa decaderii.3. inoperanta sau nesusceptibila de a fi aplicata. În celelalte cazuri.proc. par. c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile pârâtului în arbitraj. ca exceptia întemeiata pe existenta unei conventii de arbitraj si prezentata în fata unei instante judecatoresti sesizate de catre una din parti la conventia de arbitraj. b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori de inoperanta.II. instanta de judecata. La rândul ei. Conventia de la Geneva din 1961 prevede în art.1. daca nu constata ca zisa conventie este caduca. ca tribunalul unui stat contractant. par.VI.

“pendente lite”. în fata arbitrilor. Conventia de la Geneva din 1961 cuprinde o norma restrictiva care permite mentinerea hotarârii arbitrale. par.În primul caz. inoperanta sau inaplicabila.IV. judecata asupra competentei arbitrilor pâna la pronuntarea sentintei arbitrale. 180 . nu pot fi invocate nici în cursul unei proceduri judiciare ulterioare. instanta judecatoreasca admite exceptia si confirma competenta arbitrajului. dupa sesizare arbitrajului. În al treilea caz. Litigiul fiind solutionat n fond. “ post litem”. instanta judecatoreasca poate solutiona exceptia de arbitraj. în masura admisibilitatii sale. În legatura cu admisibilitatea exceptiei de arbitraj. ante litem. incompetenta instantei judecatoresti înceteaza. Instanta judecatoreasca va interveni când este sesizata cu o cale de atac împotriva hotarârii arbitrale.2. exceptiile de incompetenta care nu au fost ridicate. sau pentru a asigura executare sentintei arbitrale.V. art. Suspendarea poate fi pronuntata numai la cererea partilor interesate. instanta de judecata poate sa se pronunte asupra exceptiei de arbitraj dupa pronuntarea hotarârii arbitrale. În masura în care conventia partilor este caduca. Potrivit art. instanta judecatoreasca va respinge exceptia de arbitraj. În scopul evitarii conflictelor de competenta. par. în termenele fixate. afara de cazul când exista motive grave. În al doilea caz.3 al Conventiei de la Geneva din 1961 dispune ca instantele judecatoresti vor suspenda. Daca va constata validitatea conventiei. Competenta arbitrajului fiind înlaturata. litigiul retinut de instanta judecatoreasca spre a fi solutionat în fond. instanta judecatoreasca poate examina exceptia de arbitraj înainte de sesizarea arbitrajului.

Comisia de arbitraj de la Bucuresti îsi verifica propria competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste în aceasta privinta ( art. dupa legea fondului. Datorita incompetentei arbitrilor. judecatorul va putea controla decizia prin care arbitrul a constatat tardivitatea exceptiei. În absenta unei reglementari.Solutia Conventiei se refera la facultatea partilor în virtutea legii determinate de norma conflictuala a instantei judecatoresti sesizate cu rezolvarea fondului. asigurarea desfasurarii normale a arbitrajului justifica recunoasterea posibilitatii arbitrilor ocazionali de a se pronunta asupra propriilor lor competente. În domeniul arbitrajului ad-hoc localizat în România. la cererea partilor sau din oficiu. În cadrul arbitrajului institutional. Verificarea prealabila se exercita. iar regimul procedural al exceptiei de arbitraj. Comisia de arbitraj se desesizeaza în favoarea instantelor de drept comun. 2. potrivit caracterului regulilor de competenta.1 din Regulament). În situatia în care conventia de arbitraj este nula. validitatea conventiei arbitrale se apreciaza dupa legea contractului. Cu toate acestea.2 Efectul complementar si pozitiv Se materializeaza în dreptul arbitrilor de a decide asupra propriei lor competente.5 În conformitate cu natura juridica a arbitrajului. Codul de procedura civila nu se ocupa de aceasta problema. 181 . alin. litigiul va fi solutionat de instanta judecatoreasca.4.

Tot Conventia de la Geneva din 1961 împarte exceptiile de incompetenta în doua grupe diferite. nulitatea sau caducitatea conventiei de arbitraj pot fi invocate în cursul procedurii arbitrale cel mai târziu în momentul prezentarii apararilor de fond. 182 .Dispozitiile Conventiei de la Geneva din 1961 referitoare la stabilirea competentei. Aplicarea decaderii prezinta însa o dubla limitare. problema care ar depasi puterile conferite prin conventia de arbitraj. Astfel prevederile par.V. Exceptiile întemeiate pe întinderea împuternicirilor arbitrilor pot fi invocate îndata ce se ridica. În al doilea rând. În primul rând.3 arbitrul.V. Conform art. pot fi invocate oricând de catre parti si chiar din oficiu. par. spre deosebire de cele lasate l facultatea partilor în virtutea legii aplicabile. în procedura arbitrala. Exceptiile întemeiate pe inexistenta. par.1 si 2 ale art. arbitrul va declara exceptia admisibila. se aplica ambele forme ale arbitrajului. Exceptiile care nu au fost ridicate în termenele stabilite atrag decaderea partii din dreptul de a le mai invoca în cursul procedurii arbitrale precum si ulterior. exceptiile de ordine publica. într-o procedura judiciara. daca întârzierea partilor în ridicarea ei se datoreste unei cauze pe care o considera întemeiata (art. a carui competenta este constatata nu trebuie sa se desesizeze de proces.1).V disting între exceptiile care atrag o incompetenta totala si exceptiile care determina o incompetenta partiala. el are dreptul de a hotarî asupra propriei sale competente si asupra existentei si valabilitatii conventii de arbitraj sau a contractului din care conventia face parte. Acest drept al arbitrului este însa admis sub rezerva controlului judiciar ulterior prevazut prin legea fondului.

v.a.2 Principiul libertatii de a alege se gaseste si în unele conventii internationale.1. lit. el nu lasa nici o urma de îndoiala ca cea dintâi solutie este prioritara. partile beneficiaza de o larga libertate de alegere în privinta legii aplicabila conventiei arbitrale. pretinde ca existenta si 183 . conditiile de validitate si efectele conventie de arbitraj sun supuse legii desemnate de catre parti. referindu-se la faza initiala a litigiului. Desi textul mentionat consacra pe lânga legea autonomiei si o solutie de rezerva. par.1 În majoritatea sistemelor de drept. Astfel Conventia pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. Potrivit principiului lex voluntatis. ca valabilitatea conventiei de arbitraj sa fie apreciata în virtutea legii careia partile au subordonat-o. cere prin rt. adoptata l New York. la 10 ianuarie 1958. Conventia Europeana de Arbitraj Comercial International de la Geneva din 1961. în virtutea legii tarii în care sentinta a fost data. Legea nr.LEGEA APLICABILA CONVENTIEI DE ARBITRAJ Conventia de arbitraj este guvernata de legea stabilita prin acordul partilor. 105/1992 consacra aceasta libertate. sau în lipsa unor indicatii în acest sens. Extinderea principiului libertatii contractuale în materie conventiei de arbitraj este recunoscut si în dreptul român.5. “lex voluntatis”. precum si la clauzele de anulare a conventiei arbitrale.

Se reconfirma în termeni expliciti.a din aceeasi conventie internationala reconfirma solutia legii autonomiei statuând ca anularea în unul din statele contractante a unei sentinte arbitrale nu pot constitui motiv de refuz de recunoastere sau de executare a acelei sentinte într-un alt stat contractant decât daca respectiva anulare a fost pronuntata în statul în care.3 În cazul în care partile au indicat “lex contractus”.23. Art. În 184 . se ia în considerare legatura dintre conventia de arbitraj si contractul extern. sentinta a fost data si numai pentru motive determinate.b). iar ”în lipsa unei indicatii în aceasta privinta. Art. “lex voluntatis”. par. prin care lipsa de valabilitate a conventiei de arbitraj “ potrivit legii careia partile au supus-o sau în lipsa indicatiilor în aceasta privinta. În absenta unei alegeri a partilor. sau dupa legea caruia. solutia consacrata prin Conventia Internationala pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine adoptate la New York din 1958. legea aplicabila conventiei de arbitraj se determina cu ajutorul normelor conflictuale.a).1. lit. conform legii tarii unde sentinta trebuie sa fie pronuntat” (lit.valabilitatea unei conventii de arbitraj se apreciaza conform legii careia au supus-o partile. par. potrivit legii tarii unde sentinta a fost pronuntata”. lit.a si b dispune ca atunci când tribunalele vor trebui sa se pronunte asupra existentei sau valabilitatii unei conventii de arbitraj vor hotarî “conform legii careia partile au supus conventia de arbitraj” (lit. Din textele mentionate se desprinde doar constatarea ca dreptul uniform consacra explicit ca solutie pentru determinarea legii aplicabile conventiei de arbitraj legea stabilita prin acordul partilor.VI.IX.

iar pe de alta parte caracterului contractual al arbitrajului.4 Daca partile nu au optat pentru legea contractului. lit. de principiu. Aceasta conexiune nu se justifica însa când extinderea legii contractului ar contraveni vointei partilor sau legii contractuale dedusa prin intermediul unor criterii subsecvente care nu pot fi aplicate si conventiei de arbitraj. componenta jurisdictionala a conventiei de arbitraj implica utilizarea ca punct de legatura a locului organului arbitral.virtutea unei prezumtii relative. instanta judecatoreasca sesizata va aplica legea competenta conform normelor sale conflictuale (art. Daca tara unde se va pronunta sentinta nu poate fi prevazuta în momentul în care se discuta exceptia de arbitraj. 1. solutie ce da expresie pe de o parte egalitatii judiciare a acestora. Dar în stadii ulterioare ale procedurii arbitrale si mai 185 .IX. În concluzie. Conventia de la Geneva din 1961 stabileste competenta subsidiara a legii tarii unde trebuie sa fie pronuntata sentinta (art.2. În contextul solutionari locul arbitrajului coincide cu locul executarii conventiei de arbitraj.c).a). lit. Conventia de la New York din 1958 prevede ca. legea care guverneaza contractul principal va fi aplicabila si conventiei de arbitraj. par. conventia de arbitraj va fi supusa legii tarii în care a fost data sentinta (art.a). De asemenea .2. par.5 În cadrul reglementarilor internationale. par.1. IV. lit. par. lit. Legea autonomiei se impune deci pe terenul formarii contractului. conventia de arbitraj este supusa incidentei legii desemnate de partii ( lex voluntatis ). Legea locului unde se solutioneaza litigiul va fi aplicabila în subsidiar si conventiei de arbitraj. V.VI. în lipsa unor indicatii a partilor.b si art.

cu seama pe terenul executarii sentintelor arbitrale, în conditiile în care aceasta lege datorita omisiunii sau pasivitatii partilor nu se poate aplica, dobândesc vocatie de a interveni alte norme conflictuale.

CONCLUZII

Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara în conformitate cu conventia arbitrala care exprima vointa partilor contractului de comert

international de a supune litigiul ivit între ele în legatura cu executarea acelui contract arbitrajului. Conventia de arbitraj se poate prezenta sub doua forme: clauza compromisorie sau clauza de arbitraj si compromisul sau conventia de compromis. Clauza compromisorie reprezinta acordul partilor exprimat printr-o stipulatie inserata în cuprinsul contractului principal sau într-un înscris separat, de a supune litigiile lor ce s-ar putea ivi în legatura cu executarea sau mai curând cu neexecutarea contractului respectiv, unui anumit arbitraj. Compromisul este conventia prin care partile stabilesc ca litigiul ivit între ele sa nu fie supus jurisdictiei ordinare, ci unui arbitraj, specificând si conditiile în care va statua arbitrajul astfel desemnat. Asadar, daca clauza compromisorie este un acord anterior oricarui contencios între partile contractante, compromisul priveste însa litigii deja existente între parti.
186

Natura juridica conventiei arbitrale este definita de prezenta unor implicatii procedurale grefate pe o certa structura contractuala. Ca orice conventie, conventia arbitrala trebuie sa îndeplineasca conditiile esentiale de validitate: capacitate, consimtamântul valabil al partilor, obiect si cauza precum si conditiile de forma. Conventia arbitrala trebuie sa se concretizeze într-un înscris nu neaparat autentic. Poate avea si forma unui înscris sub semnatura privata. Mai mult cerinta formei scrise nu implica în mod necesar existenta unui înscris unic. Poate rezulta si din savârsirea unor acte procedurale sau dintrun schimb de scrisori, telegrame sau comunicari prin telex. Continutul conventiei de arbitraj este în general diferita în functie de felul arbitrajului – ad-hoc sau institutionalizat – avut în vedere de parti. Astfel atunci când partile opteaza pentru un arbitraj institutionalizat ele trimit, utilizând o formula de tipul “orice litigii care se vor naste în legatura cu acest contract vor fi solutionate în mod definitiv conform Regulamentului …” O atare formula pe cât de simpla, pe atât de cuprinzatoare, comporta inconveniente si riscuri pentru neutralizarea carora este necesara luarea de catre parti a numitor masuri de precautie. Partile pot exprima optiunea solutionarii litigiilor respectiv de catre un tribunal arbitral format din trei arbitri si desemnarea a câte unui arbitru de fiecare partener contractual si de comun acord asupra supraarbitrului. Se creeaza astfel premisa ca sentinta arbitrala sa poata fi pronuntata cu majoritate de doi la unu în cazul în care nu va putea fi dat în unanimitate. Se poate stabili un termen limita pentru desemnarea de catre fiecare din parti a arbitrului sau, urmând ca în cazul depasirii celui termen
187

facultatea de a putea desemna pe membri completului de arbitri sa revina instantei de arbitraj. Partile pot decide ca solutionarea litigiului sa fie facuta de un arbitru unic desemnat de ele de comun acord sau de un complet de judecata alcatuit în functie de complexitatea pricinii din trei sau cinci membri Puterile arbitrilor pot fi limitate de catre parti la o simpla încercare de conciliere prealabila. Ele pot conferi arbitrilor facultatea de a realiza un arbitraj de echitate definind parametri acestui mod de arbitrare. Totodata partile pot reglementa posibilitatea extinderii puterilor arbitrilor în raport cu gradul de complexitate al problemelor pe care le implica executarea contractului,. Precum si posibilitatea adoptarii procedurii la imperativele solutionarii corecte a litigiului. Se poate institui posibilitatea de a recurge la o expertiza tehnica prealabila, se poate stabili locul unde urmeaza sa se tina arbitrajul, limba în care urmeaza sa se desfasoare procedura în fata arbitrajului si se poate determina legea aplicabila contractului. Partile îsi pot asuma angajamentul formal de a duce la îndeplinire sentinta pronuntata de arbitru. Un asemenea angajament este necesar sa fie asumat chiar atunci când litigiul fiind încredintat spre solutionare unei institutii de arbitraj permanent, obligatia privind executarea sentintei arbitrale de catre împricinati este înscrisa explicit în regulamentul acelei institutii. Conventia de arbitraj produce efecte de natura contractuala dar si procedurala. Fiind un acord de vointa, produce efecte privind opozabilitatea între partii si succesorii acestora în drepturi, inopozabilitatea fata de terti.

188

Sub aspectul finalitatii îndeplinite, conventia de arbitraj este un act procedural care da nastere unui efect principal si negativ – sustrage anumite litigii de sub competenta jurisdictiei statale – si un efect complementar si pozitiv – confera arbitrilor competenta de a statua asupra litigiilor respective. Conventia de arbitraj este guvernata de legea stabilita prin acordul partilor, “ lex voluntatis “. În absenta alegeri a partilor, legea aplicabila conventiei de arbitraj se determina în conformitate cu normele conflictuale!

6.CONVENTIA DE ARBITRAJ INTERNATOPNAL INTRODUCERE Conceptul de arbitraj comercial international este susceptibil de mai multe acceptiuni: -intr-o prima acceptiune, acest concept desemneaza mijlocul corespunzator de a reglementa rapid si echitabil litigiile internationale care pot sa rezulte din tranzactiile comerciale in domeniul schimburilor de bunuri si de servicii si din contractele de cooperare industriala. -intr-o alta acceptiune, conceptul la care ne referim poate fi definit ca metoda de solutionare a litigiilor nascute din relatiile comerciale internationale. -in fine, arbitrajul comercial international se analizeaza ca jurisdictie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual, menita sa asigure

189

Este suficient sa amintim in acest sens ca aceasta denumire apare chiar in titlul Conventiei europene asupra arbitrajului comercial international din 21 aprilie 1961 (semnata la Geneva). 139 din 12 mai 1990 privind camerele de comert si industrie. ca si in practica de comert international si in doctrina juridica de specialitate. semnata la 10 iunie 1958 la New York a fost precedata de o conferinta a Natiunilor Unite asupra arbitrajului comercial international. Denumirea de arbitraj comercial international este consacrata si in documentele Comisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul comertului international. Doctrina juridica a formulat si alte definitii conceptului in discutie dintre care cea mai corecta pare a fi aceea ce da acestui concept semnificatia de institutie juridica pentru solutionarea litigiilor internationale. 59 din 26 iulie 1993. chiar de catre partile contractante aflate in litigiu. Unele dintre acestea sunt cuprinse in Cartea a IV-a din Codul de procedura civila.rezolvarea litigiilor izvorate din raporturile comerciale internationale si totodata sa faciliteze participarea statului la diviziunea mondiala a muncii. Denumirea de arbitraj international a primit consacrare prin conventii internationale. modificat prin Legea nr. de catre persoanele investite cu aceasta sarcina. Legislatia Romaniei contine mai multe dispozitii normative aplicabile in materia arbitrajului. precum si cu Normele cuprinse in Regulamentul si Normele de procedura ale Curtii de Arbitraj 190 . Pe de alta parte Conventia pentru recunoasterea sentintelor arbitrale straine.Ele se completeaza cu normele legale din Decretul-lege nr.

care functioneaza ca institutie de arbitraj permanent pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. De asemenea.105 din 1 octombrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.Dintre ele mentionam ca fiind mai importante:Conventia europeana asupra arbitrajului comercial international adoptata la 21 aprilie 1961 la Geneva.A. ale comisiilor de arbitraj de pe langa camerele de comert si industrie din capitalele de judet. Dreptul comun in materia arbitrajului comercial inrenational il formeaza normele ce reglementeaza ce vizeaza arbitrajul comercial arbitrajul intern.Comercial International din Bucuresti (C.B). Pentru raporturile de comert international prezinta interes deosebit si Legea nr. Exista de asemenea cateva conventii internationale la care Romania este parte si prin care se stabilesc norme de drept uniform in materia arbitrajului comercial international. Reglementarile legale nemijlocit comercial international-destul de putine la numar-se analizeaza ca dispozitii normative cu caracter special.Aceste norme primesc incidente si in ce priveste activitatea arbitrajului comercial international din Romania. prezinta o oarecare importanta in acest domeniu si reglementarile adoptate in 1993. Conventia de la Washington din 18 191 .Unele din dispozitiile acestei legi au anumite contingente (fie ele chiar indirecte)cu activitatea arbitrajului.Conventia de la New York din 10 iunie 1958 pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.Fizionomia juridica a arbitrajului comercial international din Romania poate fi corect conturata numai prin coroborarea normelor speciale care il vizeaza cu acelea care formeaza dreptul comun in domeniul arbitrajului.

a din Conventia de la Geneva din 1961.1 (2) lit.”…un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.conventia arbitrala se poate incheia”fie sub forma unei clauze compromisorii.2 din Regulile de procedura ale Comisiilor de arbitraj teritoriale statueaza ca litigiul este international cand decurge dintr-un contract de comert exterior. 369 C. 9) Conventia arbitrala poate imbraca doua forme:” fie o clauza compromisorie inscrisa intr-un contract.3 pct.proc.2 C. fie un compromis”-art.civ.pag.” In armonie cu aceasta prevedere art.343 al.Rizeanu-Contestatia la executare in materie civila in lumina practicii judiciare. Legea nu impune aratarea obiectului litigiului si in cazul clauzei compromisorii.potrivit art.martie 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state. Atat clauza compromisorie cat si compromisul trebuie sa indice numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora. denumita compromis”. inscrisa in contractul principal. potrivit art.fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare. In conceptia legiutorului roman.. intrucat prin 192 . De asemenea. Pentru inceput definim conventia de arbitraj ca fiind “acordul de vointa al partilor in legatura cu solutionarea diferendului dintre ele pe cale arbitrala”(A.civ.proc.

litigiul referindu-se tocmai la neintelegerea partilor cu privire la contractul in care este inserata aceasta clauza. in privinta lui. sa se declare necompetenta. chiar daca si acestia sunt parti in contractul principal. 193 . care sa suplineasca precizarile pe care partile sunt obligate sa le prevada. in care cel putin o parte nu este legata de conventia arbitrala. De asemenea.definitie acesta este subinteles. ci este tinut sa respecte conventia arbitrala referitor la cei care au semnat-o. In cazul optiunii in favoarea unui arbitraj institutionalizat. In cazul raporturilor de solidaritate sau indivizibilitate. deci paratul interesat poate solicita instantei judecatoresti ca.pe langa desemnarea arbitrilor(sau precizarea modului de a-I nominaliza) si sa determine locul(sediul) unde acestia se vor intruni pentru dezbateri si sa fixeze regulile de procedura aplicabile. cerintele mentionate sunt indeplinite prin simpla referire la regulamentul centrului respectiv. neputand fi opusa tertilor. ori a coparticiparii procesuale pasive. Conventia arbitrala nu isi produce efectele decat intre cei care au incheiat-o. este posibila si daca partile supun litigiul spre solutionare unui arbitraj ad-hoc. Adoptarea unui regulament model. se apreciaza ca reclamantul nu poate sa ii actioneze pe toti paratii inaintea instantei judecatoresti. 4(1) b din Conventia de la Geneva din 1961 partile care decid sa supuna litigiul unui arbitraj ocazional trebuie. potrivit art.

De asemenea. aceasta urmeaza sa isi verifice competenta. prin actiunea(cererea) in anulare. fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala • • conventia arbitrala este lovita de nulitate sau este inoperanta tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului In celelalte cazuri. hotarand in aceasta privinta printr-o incheiere care poate fi atacata numai o data cu hotararea arbitrala pe fond. Pentru ca in cadrul procedurii arbitrale sa fie atrasi si tertii. ori ca. sunt tinuti sa respecte conventia arbitrala succesorii celui care a incheiat-o. partile initiale si tertul sa incheie un compromis in acest sens. ulterior declansarii litigiului arbitral. sub forma interventiei voluntare sau fortate. In situatia in care. una dintre parti sesizeaza instanta judecatoreasca.974 C. pentru litigiul care face obiectul ei. civ. desi s-a incheiat o conventie arbitrala. Inchierea unei conventii arbitrale exclude competenta instantelor judecatoresti. la cererea uneia dintre 194 . Instanta va retine spre solutionare pricina in urmatoarele cazuri: • paratul si-a formulat apararile in fond. precum si creditorii acestuia ce introduc cererea in baza art. instanta judecatoreasca. Tribunalul arbitral isi verifica propria competenta de a solutiona litigiul. este necesar ca tertul sa fi fost si el parte in conventia arbitrala.

ci si alte elemente cum sunt cele privitoare la: constituirea tribunalului arbitral. revocarea si inlocuirea arbitrilor. continutul si forma hotararii arbitrale. in cuprinsul clauzei compromisorii. normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului. la Regulamentul acelei institutii. Civ.ad-hoc sau institutionalizat.parti. Conventia de arbitraj vizeaza nu numai modalitatea de solutionare.avut in vedere de parti. repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale. pe cale arbitrala a litigiului dintre parti. contatand ca exista conventie arbitrala. Modul de redactare si deci implicit continutul conventiei de arbitraj este in general diferit in functie de felul arbitrajului. numirea. Astfel.343 C. atunci cand partile opteaza pentru un arbitraj institutionalizat ele trimit.) Intinderea conventiei de arbitraj. utilizand o formula de tipul “orice litigii care se vor naste in legatura cu acest contract vor fi solutionate definitiv conform Regulamentului Curtii de Arbitraj Comercial International din Bucuresti”. 23718hgy44ufn4i Eventualul conflict de competenta dintre o instanta judecatoreasca si tribunalul arbitral va fi solutionat de catre instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei aflata in conflict( art. proc. se va declara necompetenta. inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile. termenul si locul arbitrajului. 195 .

In acest sens partile pot decide ca solutionarea litigiului sa fie facuta de un arbitru unic desemnat de ele de comun acord sau de un complet de arbitrii alcatuit. 4. 2. Se creaza astfel premisa ca sentinta arbitrala sa poata fi pronuntata cu majoritate de doi la unu in cazul in care nu va putea fi data in unanimitate. cum sunt: 1. partile ar trebui sa confere supraarbitrului puterea de a da opiniei sale valoarea de solutie a litigiului respectiv. de comun acord vor desemna un supraarbitru. Precizarea puterilor arbitrilor. care la randul lor. 3. iar daca intre ei exista diferente cu privire la persoana supraarbitrului vor decide tot partile prin consens. Exprimarea de catre parti a optiunii pentru solutionarea litigiilor respective de un tribunal arbitral format din trei arbitrii si desemnarea a cate unui arbitru de fiecare partener contractual si de comun acord a supraarbitrului. comporta inconveniente si riscuri pentru neutralizarea carora este necesara precizarea de catre parti a anumitor elemente. Pentru cazul cand fiecare din cei trei arbitrii ar exprima o opinie divergenta cu a celorlalti.Dar. pe atat de cuprinzatoare. In cazul depasirii acestui termen facultatea de a desemna pe membrii completului de arbitrii nenominalizati inauntrul termenului prestabilit sa revina institutiei de arbitraj. in functie de complexitatea pricinii din trei sau cinci membrii. in acest din urma caz fiecare parte va desemna cate doi arbitrii. o atare formula pe cat de simpla. Fixarea unui termen limita pentru desemnarea arbitrilor. Ele pot conferi arbitrilor 196 . Determinarea structurii instantei arbitrale competente. Partile pot limita aceste puteri la o simpla incercare de conciliere prealabila.

exista sau nu acorduri in ce priveste recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. In fine. sau a contractelor de lucrari publice. si pentru supravegherea si verificarea unor lucrari ce formeaza obiectul contractelor de cooperare economica internationala. arbitrilor li se pot da puteri de a adapta contractul. De asemenea ele(partile) pot conferii arbitrilor puterea de a colmata lacunele contractului sau de a-l completa numai cu privire la o anumita chestiune. Oastfel de expertiza prezinta mare utilitate pentru rezolvarea contestatiilor tehnice. 6. In lipsa unor asemenea acorduri este oportun ca locul arbitrajului sa fie fixat in tara paratului sau intr-o tara unde acesta poseda bunuri susceptibile de urmarire. precum si de a statua in drept asupra executarii si interpretarii contractului. precum si posibilitatea adaptarii procedurii la imperativele solutionarii corecte a litigiului. Locul arbitrajului prezinta importanta pentru validitatea procedurii in sine. 5.facultatea de a realiza un arbitraj de echitate (ex aequo et bono) definind parametrii acestui mod de arbitrare. chiar in absenta unei clauze de hardship. Stabilirea locului unde urmeaza sa se tina arbitrajul. Instituirea posibilitatii de a se recurge la o expertiza tehnica prealabila. Este important ca partile sa verifice daca intre tarile ai caror resortisanti sunt. Totodata partile pot reglementa posibilitatea extinderii puterilor arbitrilor in raport cu gradul de complexitate a problemelor pe care le implica executarea contractului. la noile imprejurari survenite pe parcursul executarii sale. dreptul procesual al forului putand influenta recunoasterii si executarii sentintei arbitrale. 197 .

Este insa preferabil ca limba procedurii de arbitrare sa fie aceea in care este scris dreptul aplicabil spre a se evita dificultati suplimentare de intelegere si interpretare a acestuia.7. in baza caruia se va solutiona litigiul. procedura de arbitraj se va desfasura in limba in care a fost redactat contractul. cat si prin dispozitiile art. deoarece o alegere neinspirata a legii aplicabile ar putea genera serioase dificultati in ceea ce priveste executarea contractului. 7 din Conventia Europeana asupra Arbitrajului Comercial International(Geneva 1961). Este motivul pentru care partile trebuie sa priveasca circumspect solutia abilitarii arbitrilor pentru alegerea dreptului aplicabil si sa recurga la aceasta solutie numai cand au o incredere deosebita in acestia. 3 din Regulamentul Curtii de Arbitraj a Camerei de Comert International din Paris. 3 alin. Determinarea legii aplicabile contractului. In lipsa unui acord.Partile au dreptul sa fixeze un termen in 198 . In aceasta ultima ipoteza riscurile asumate de parti sunt majore. Oatare libertate a primit consacrare legala atat prin prevederile art. dar acestea sunt libere sa confere arbitrilor puterea de a determina legea aplicabila. obligatia privind executarea sentintei arbitrale de catre impricinati este inscrisa explicit in regulamentul acelei institutii. Determinarea limbii in care urmeaza sa se desfasoare procedura in fata arbitrajului. 9. Un astfel de angajament este necesar sa fie asumat chiar atuncu cand litigiul fiind incredintat spre solutionare unei institutii de arbitraj permanent. prezinta o importanta deosebita pentru rezolvarea litigiului dintre parti. Dreptul aplicabil. Alegerea acestui drept constituie o facultate a partilor. 8. Angajamentul formal al partilor de a duce la indeplinire sentinta pronuntata de arbitru.

fie: a. precum si modul de arbitrare(ad-hoc sau institutionalizat). ori sa confere aceasta facultate unui tert.Libertatea partilor de a alege procedura arbitrala e mai mare in cazul arbitrajului ad-hoc.astfel.Acestea sunt cazurile cand partile care s-au decis asupra unui arbitraj institutionalizat sau cand nu s-au putut pune de acord nici macar asupra modului de arbitraj. la latitudinea partilor ramane si stabilirea unui termen de finalizare a procedurii si de pronuntare a sentintei. Este important ca ele sa prevada si posibilitatea prelungirii acestui termen.precum si posibilitatea prelungirii acestui termen.Astfel.partile accepta competenta institutiei respective si procedura stabilita de acea instanta prin regulamentele ei de functionare.Partile au dreptul de a desemna arbitrii. de a fixa locul arbitrajului si regulile de procedura.De asemenea.avand o singura limita-ordinea publica. de a supune litigiul unei instante permanente de arbitraj. Conventia de la Geneva din 1916 recomanda partilor sa prevada in conventialor de arbitraj cel putin locul unde urmeaza sa se tina arbitrajul. 10.se consacra principiul libertatii partilor. Procedura arbitrala.nu au fixat locul 199 . de a supune litigiul unui arbitraj ad-ho.regulamentul acestei institutii guverneaza procedura de arbitraj.In cazul arbitrajului institutionalizat el desfasurandu-se intr-un cadru prestabilit. unei personalitati sau unei institutii. b.daca s-au decis asupra unui ad-hoc dar nu au stabilit numele arbitrilor sau modul lor de numire.care arbitrii urmeaza sa finalizeze procedura si sa pronunte sentinta.

tribunalul arbitral va reglementa procedura de urmat.Prin aceasta clauza se exprima vointa comuna a partilor ca un eventual litigiu ce s-ar ivi intre ele cu referire la diferite aspecte ale raportului juridic obligational convenit sa fie solutionat pe calea arbitrajului. Astfel. 200 .in sistemul arbitrajului prevazut de Codul de procedura civila partile pot stabili si “orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului”.Codul de procedura civila). Mai mult.Toate acestea fac necesara interventia unei autoritati exterioare.cum considera mai potrivit.341.343. Daca partile nu convin asupra celor enumerate mai sus. Clauza compromisorie Una dintre cele mai importante clauze de arbitraj este clauza compromisorie .Ele inlatura astfel jurisdictia de drept comun normal.precum si a dispozitiilor imperative ale legii”(art.alineatul 1.Cand nici acesta nu determina asemenea norme se aplica dispozitiile Codului de procedura civila din domeniul arbitrajului privat(art.alineatul4.arbitrajului.Codul de procedura civila).competenta pentru un asemenea litigiu. singura limita in stabilirea activitatii arbitrajului si a regulilor de urmat este aceea a “respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri.

Cateva dintre functiile indeplinite de clauza compromisorie sunt: a. Ea poate fi adaugata si ulterior. Ele pot sa renunte la ea printr-o conventie ulterioara intre ele. Datorita caracterului preparator al clauzei. partile nu se pot adresa arbitrajului in mod direct.Clauza compromisorie.Codul de procedura civila). inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare in problema solutionarii litigiului c. confera arbitrilor puterea de a solutiona litigiul dintre parti d. Cu prilejul perfectarii actului de compromis partile sunt libere sa modifice expres sau implicit continutul clauzei compromisorii convenita inaintea ivirii contenciosului intre ele. insa doar pana la ivirea litigiului. De obicei ea se insereaza in cuprinsul contractului.Astfel. Intrun asemenea scop este necesar un nou acord intre ele – compromisul. produce efecte obligatorii pentru parti – sunt obligate sa respecte sentinta data de organul de jurisdictie desemnat b.se refera doar la modalitatea de solutionarea a unui litigiu viitor. dar se poate ca in cuprinsul sau sa fie mentionat si numele arbitrilor. permite organizarea unei proceduri care sa conduca in conditii de eficienta optima la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata Clauza compromisorie are caracter de act preparatoriu.343-2. 201 .validitatea clauzei compromsorie se analizeaza distinct de cea a contractului in care a fost inserata (art.alineatul 2.desi este cuprinsa in contractul principal are un obiect distinct.

iar aceasta optiune ramane fara efect pe plan practic daca nu este urmata de perfectarea unui compromis. Aceasta conditie nu e indeplinita in cazul obligatiei inscrisa in clauza compromisorie.Fiind inclusa in contractul principal. cealalta parte va putea cere organului de jurisdictie condamnarea partenerului recalcitrant la plata de daune-interese. ci unui arbitraj. Prin acest contract partile isi asuma reciproc obligatia ca in eventualitatea ivirii unui contencios intre ele cu privire la contractul principal sa incheie un compromis cu privire la acest litigiu. acordarea de dauneinterese e posibila doar cand obligatia respectiva are ca obiect un fapt personal al debitorului. In realitate. 202 . specificand si conditiile in care va statua arbitrajul astfel desemnat. In cazul unui raspuns afirmativ s-ar impune concluzia ca atunci cand una dintre parti refuza sa incheie compromisul sau sa-si desemneze arbitrul. Dar. In doctrina juridica s-a pus problema daca clauza compromisorie nu ar trebui considerata a fi o obligatie de a face avand ca obiect perfectarea compromisului. ea este un veritabil contract distinct si are obiect distinct si o fizionomie proprie. Ratiunea de a fi a clauzei compromisorii rezida in asumarea de catre parti a obligatiei de a renunta la jurisdictia de drept comun pentru a se supune jurisdictiei arbitrale. Compromisul este o conventie prin care partile stabilesc ca litigiul ivit intre ele sa nu fie supus jurisdictiei ordinare. clauza compromisorie se infatiseaza cel putin din punct de vedere formal ca o stipulatie contractuala.

iar prin clauza compromisorie dispozitiile respectivului regulament sunt incluse in contract. in conformitate cu regulamentul acesteia. iar in cuprinsul sau este inscrisa o clauza atributiva de competenta in favoarea unei anumite instante si partile ignora acea clauza completand imprimatulcu o clauza compromisorie manuscrisa avand un continut manuscris avand un continut diferit.” Indiferent daca clauza compromisorie este inserata in contractul principal ca o stipulatie distincta a acestuia sau este constata printrun inscris separat(inainte de aparitia litigiului) ea trebuie redactata astfel incat sa nu lase nici o indoiala cu privire la vointa partenerilor contractuali de a supune eventualele litigii ce s-ar ivi intre ele in legatura cu executarea obligatiilor asumate prin contractul principal unui anumit arbitraj. Ipoteza presupune ca partile sa dea urmatoarea formulare clauzei compromisorii:”orice litigii nascute din acest contract vor fi solutionate pe cale de arbitraj de catre Curtea de Arbitraj… .primeaza clauza manuscrisa. Se are in vedere ipoteza cand partile se adreseaza pentru solutionarea litigiilor dintre ele unor institutii sau centre de arbitraj permanent al caror regulament de organizare si functionare prevede o atare posibilitate.Atunci cand una dintre parti refuza sa incheie actul de compromisceea ce echivaleaza cu un refuz de executare a prestatiei asumate prin conventia de arbitraj si nu-si desemneaza arbitrul. 203 . Atunci cand testul contractului principal este imprimat(partile contracteaza pe baza de conditii generale ori pe baza de contract tip). se procedeaza la numirea acestuia din oficiu.

cum sunt introducerea de catre reclamant a unei cereri de arbitrare si acceptare a paratului ca aceasta cerere sa fie solutionata de Curtea de arbitraj”. Aceasta clauza nu este totusi un veritabil contract accesoriu. daca legea aplicabila conform normelor conflictuale de drept international privat nu dispune altfel.Cedarea contractului implica si cedarea clauzei compromisorii-exceptie fac doar cazurile in care compromisorie se analizeaza ca fiind un contract”intuitu personae”. Conform alineatului final al articolului 2 din Regulile de procedura ale Curtii de Arbitraj Comercial International Bucuresti”convenatia partilor privind supunerea spre arbitrare a litigiului poate rezulta si din savarsirea unor acte procedurale. Autonomia clauzei compromisorii se concretizeaza in urmatoarele aspecte: 204 .Durata in timp a clauzei compromisorii coincide cu durata in timp a contractului.Atunci cand textul clauzei vizeaza si consecintele desfiintarii contractului. Clauza compromisorie este intotdeauna legata de existenta contractului principal in care rezida ratiunea ei de a fi.nu se recunoaste valabilitatea conventiei de arbitraj incheiata verbal.actiunea sa in timp se prelungeste pana la lichidarea acestei consecinte. ci ea pastreza o semnificativa autonomie fata de contractul principal. Pentru valabilitatea conventiei de arbitraj legea romana cere ca aceasta sa fie redactata in forma scrisa.Existenta si continutul clauzei compromisorii pot fi probate prin orice mijloace de dovada.

citând partile.deci pretentiile partilor(lex cause).Prezenta aceastei clauze constituie temeinice.arbitrii sesizati isi pastreaza competenta de a statua si de a se pronunta asupra propriei lor competente b.a. daca apreciaza ca este necesara prezenta lor la dezbatere ori administrarea unor probe. rezolutionarea. Clauza compromisorie nu este strict necesara in contractele de comert international si stipularea ei nu este obligatorie.27/2003 si de Legea nr. sa amâne solutionarea litigiului. Tribunalul arbitral poate.legea incidenta asupra conventiei de arbitraj guverneaza de regula numai procedura arbitrala. invaliditatea contractului principal nu antreneaza invaliditatea clauzei compromisorii.in cazul in care contractul principal este lovit de nulitate.PROCEDURI ADMINISTRATIVE SPECIALE PROCEDURA APROBARII TACITE 1.ca si rezilierea contractului principal nu pot produce nici un impact asupra clauzei compromisorii c. legea aplicabila conventiei de arbitraj poate fi diferita de legea aplicabila contractului principal:legea contractului principal(lex contractus) guverneaza si fondul cauzei.486/2003 pentru aprobarea acestei ordonante . Aceasta procedura reprezinta o alternativa de emitere sau reînnoire a autorizatiilor de catre autoritatiile administratiei publice pentru a se putea 205 .Reglementare Procedura aprobarii tacite este reglementata de dispozitiile Ordonantei de Urgenta nr. CAP X. de asemenea.

Aceasta procedura consta în aceea ca autorizatia este considerata acordata daca autoritatea nu raspunde solicitantului în termenul prevazut de lege pentru emiterea acelei autorizatii .autorizatia se considera acordata sau reînnoita .cu 10 zile înaintea expirarii termenului pentru emiterea autorizatiei . În cazul în care solicitantul nu primeste documentul official prin care sa I se permita desfasurarea activitatii el se poate adresa instantei de judecata .cu mentionarea modalitatii de remediere a deficientei constatate .Procedura de solutionare În vederea emiterii autorizatiiloe . 2.lista documentelor necesare eliberarii autorizatiei .pentru reînnoirea autorizatiilor .înlatura deficientele din activitatea administrativa .exercitarea unei profesii .autoritatea publica nu raspunde solicitantului în termenul prevazut de lege pentru emiterea ei . 206 . Cererea este scutita de texa de timbru si va fi solutionata în termen de 30 de zile .iar în situatia în care nu este prevazut un termen în care sa se solutioneze cererea .pentru promovarea calitatii serviciilor publice .ea va fi rezolvata în termenul de 30 de zule de la depunerea cererii .sau exercita profesia pentru care a solicitat autorizatia . În cazul constatarii unor deficiente la documentasia prezentata .pentru a se impulsiona dezvoltarea economica pentru a se putea combate coruptia . Prin autorizatie se întelege acel act administrative emis de autoritatile administratiei publice prin care se permite solicitantului desfasurarea unei anumite activitati . Daca a expirat termenul prevazut de lege pentru emiterea autorizatiei iar solicitantul nu a primit nicio comunicare scrisa .fiind competenta instanta de contencios administrative .prestarea unui serviciu .Ea se aplica pentru toate autorizatiile emise de autoritatile administratiei publice.si pentru reautorizare ca urmare a expirarii termenumui de suspendare a autorizatiilor .presta serviciul .informatii pentru întocmirea documentelor .solicitantul va fi notificat . 3.el poate desfasura activitatea . Daca .Conditii de aplicare Aceasta procedura se aplica pentru emiterea autorizatiilor .autoritatile au obligatia de a pune la dispozitie formularele cererii .

Raspunsul negativ al autoritatii administratiei publice competente în termenul prevazut de lege pentru emiterea autorizatiei nu echivaleaza cu aprobatrea tacita . Daca nici în aceasta situatie autoritatea nu îndeplineste obligatia .iar în cazul în care nu sunt îndeplinite conditii ce aduc o grava atingere interesului public .dupa obtinerea documentului oficial . 207 .documentul oficial va fi anulat .titularul va fi notificat în vederea remedierii deficientelor constatate .instanta va oblige autoritatea administrativa sa elibereze documentul official prin care se permite solicitantului sa desfasoare activitatea sau sa presteze serviciul solicitat .În cazul admiterii cererii .conducatorul acesteia poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de 20% din salariul minim net pe economie pentru fiecare zi de întârziere .Aceasta hotarâre se redacteaza în 10 zile de la pronuntare si este irevocabila . În cazul în care .se constata neîndeplinirea unor conditii importante pentru eliberarea autorizatiei .