Vera Secrieru Tratamente Naturiste

Carte extrasa de la adresa http://www.cartea.info/revista/naturist/cuprins.html 1. Bolile infecto-contagioase 1.1 - Gripa 1.2 - Guturaiul 1.3 - Adenovirozele 2. Bolile aparatului respirator 2.1 - Bron itele 2.2 - Astmul bron ic 2.3 - Abcesul pulmonar 3. Bolile aparatului digestiv 3.1 - Stomatita 3.2 - Candidoza bucal 3.3 - Faringita 3.4 - Gastrita 3.5 - Constipa ia, diareea 3.6 - Colecistita 3.7 - Dischinezia biliar 3.8 - Colici abdominale 4. Bolile digestive parazitare 5. Bolile de nutri ie 5.1 - Obezitatea 5.2 - Denutri ia (sl birea) 5.3 - Caren ele de vitamine 6. Bolile endocrine 6.1 - Disfunc iile glandelor sudoripare 6.2 - Impoten , frgiditate 6.3 - Hiperexcitabilitate sexual

6.4 - Menopauza 7. Afec iuni ginecologice 7.1 - Vaginita 7.2 - Leucoree 7.3 - Dismenoree 7.4 - Metroragie 8. Boli reumatice 8.1 - Reumatism 8.2 - Artroza 8.3 - Osteoporoza 8.4 - Spondiloza 9. Bolile ORL 9.1 - Rinite 9.2 - Otite 9.3 - Amigdalite 10. Boli stomatologice 10.1 - Abces dentar 10.2 - Afte 11. Boli dermatologice 11.1 - Acnee, furunculoza 11.2 - Urticarie 11.3 - Eczeme 11.4 - Arsuri, deger turi, pistrui, inflamatiile pielii, herpes, celulita, b t turi, panari iu, negi 12. Nevrozele 13. Nevralgii 14. Îmb trânirea 15. Alcoolism si tabagism Procedee de preparare Mierea si sanatatea Bibliografie

. Bolile infecto-contagioase 1.1 - Gripa 1.2 - Guturaiul 1.3 - Adenovirozele Bolile contagioase sunt produse de un microorganism patogen (microb, virus, ciuperc ) p truns în organism, pe care corpul nu reu e te s -l distrug la poarta de intrare. Bolnavul este conta-gios în prima parte a bolii i poate r spândi boala fie direct, fie prin intermediul obiectelor pe care le atinge. Gripa i guturaiul, dar i bolile contagioase ale copil riei (varicel , rubeol , rujeol , parotidit epidemic ) sunt cele mai frecvente din categoria bolilor infec ioase. 1.1. Gripa Boal acut contagioas cu durat de apte-zece zile, caracterizat prin febr i simptome ale aparatului respirator - tuse, str nut, coriz . Este produs de virusul gripal, care î i modific foarte rapid tulpina. Poate fi periculoas la copii i b trâni, persoane cu imunitate sc zut . Debutul bolii este brusc, cu febr , frisoane, dureri de cap. Semnele bolii dureaz dou - ase zile, iar în acest timp bolnavul este obosit, are dureri mari de cap, dureri musculare, febr mare. Gripa se poate complica cu infec ii microbiene ale pl mânului - pneumonii, bronhopneumonii, dac nu este tratat la timp. Se recomand repausul la pat, regimul alimentar bogat în vitamine, combaterea febrei, a tusei i a durerilor musculare. Fitoterapie Ca tratament complementar, pe lâng medica ia prescris de doctor, se pot folosi cu succes o serie de plante medicinale. Ceai de flori de soc - are ac iune sudoripar i combate febra. Se beau 3 c ni pe zi, dintr-o infuzie cu 2 linguri e de plant la o can de ap . Infuzie de flori de tei - are ac iune antitermic i calmant . Se prepar din dou linguri e de plant la o can de ap . Pentru un ceai mai concentrat se m re te cantitatea de plant i perioada de infuzare. Decoct de coaj de salvie - ac ioneaz împotriva durerilor musculare. Decoctul se ob ine din dou linguri de coaj de salvie pentru o can cu ap i se administreaz câte trei linguri pe zi, îndulcit cu miere de albine sau zah r. Ceai de ghin ur - combate rapid i eficient febra. Planta (o linguri ) se fierbe timp de 15 minute în o jum tate de litru de ap . Se bea înainte de mas , îndulcit cu miere. Infuzia de busuioc - are ac iune sudoripar i calmant i se prepar dintr-o linguri de plant la o can de ap clocotit . Scor i oara i cui oarele - au o puternic ac iune antivirotic . Se face o infuzie combinat cu o linguri din cele dou plante pisate m runt la o can cu ap . Apiterapie

aflat la o temperatur de 38 de grade Celsius. propriet i emoliente. apoi inspira i adânc aroma degajat .datorit propriet ilor lui antiseptice.este un remediu ideal pentru r celi. Pute i face masaj cu ulei de l mâie în zona sternului sau folosi i-l la inhala ii. Freca i între degete o frunz de ment proasp t . aspirând parfumul r mas pe vârful degetelor. drajeuri) . . Aromoterapia Se pot folosi o serie de uleiuri volatile pentru inhala ii i masaje locale. cu ap fierbinte în care se dizolv sare de buc r rie. cu vârful degetelor.250 g de f in de mu tar se pun într-un s cule care se agit în apa de baie. zinc. are efecte în manifest rile virozelor respiratorii. cupru. sinuzite i bron ite. Uleiul de l mâie . în combina ie cu ulei de ceai verde. calciu. gâtul i umerii. Ambele au rol biostimulator i o compozi ie impresionant de microelemente .Mierea de albine i propolisul au o activitate antimicrobian recunoscut de sute de ani.are propriet i antispastice. Uleiul de maghiran . i el cu propriet i antiseptice. gripe. Arde i câteva pic turi de ulei de eucalipt într-un recipient special sau ad uga i câteva pic turi în apa din cad . Tinctura de propolis 20 la sut poate fi folosit cu succes datorit ac iunii sale antivirotice. Acelea i indica ii sunt valabile pentru uleiul de bergamot . înainte de baie. Masaj Se face masaj cu o et de mere diluat (cinci linguri la 500 ml de ap ) la nivelul t lpilor i al încheieturilor mâinii. Inspira i apoi u or. Eucaliptul .fier. Înainte cu o or de masa principal se iau 20 de pic turi de tinctur într-un pahar cu ap sau suc de fructe.care intr în compozi ia multor produse decongestive (pic turi pentru nas. B i B i locale .la nivelul picioarelor. iar cel din muguri de pin. Masa i u or. Mai pute i face gargar cu o solu ie ob inut din uleiuri de lavand i mu e el (amesteca i 2-3 pic turi de ulei cu 1 linguri de alcool dublu rafinat i cu o ce cut de ap cald ). Remediul are efect împotriva durerilor musculare i a febrei. Pute i folosi câteva pic turi de ulei de lavand . insistând asupra punctelor unde sim i i c mu chii sunt încorda i. B i generale cu f in de mu tar negru . Remedii rapide: 1.

Apoi apar o rinoree abundent . 3. timp de 5-7 minute. în sensul acelor de ceasornic. punctele de sensibilitate pentru guturai. L sa i circa 3 ore. apoi se acoper capul cu un prosop i se inhaleaz vaporii de ap s rat . urm toarele puncte: Fundul V ii . Infuzie de flori de soc . bron it .2. 4. caracterizat prin rinoree i simptome generale u oare: febr . se acoper capul cu un prosop i se aspir aburii fierbin i. Fitoterapie Ceai de flori de tei . La final ad uga i o linguri de cimbru i l sa i s se infuzeze înc zece minute. Se prepar din dou linguri e de plant la o can de ap . 1. indispozi ia. timp de 5-10 minute. astfel încât s inhala i cea mai mare parte din aburi. cefaleea. Acoperi i-v capul cu un pro-sop. nas înfundat. str nuturi. Întâlnirea miresmelor se afl la baza orificiilor nazale Mla tina vânturilor se afl pe ceaf . Inhala ii cu ap fierbinte i sare .2. Strecura i i ad uga i miere dup gust.IG 4 .din dou linguri e de plant la o can cu ap . Se bea fierbinte. senza ie de usc ciune a mucoasei nazale. apoi lua i din când în când câte o linguri din amestec de-a lungul întregii zile. pe linia ce trece pe sub lobul urechii. în câte trei edin e pe zi. Se pune lichidul fierbinte într-un vas adânc. infec ioas i contagioas a c ilor respiratorii. Debutul se caracterizeaz cu o ridicare a temperaturii pân la 38 de grade. Boala se poate complica cu sinuzit . Este indicat repausul la pat pentru 2-3 zile i evitarea aglomera iilor. Zdrobi i 3 c p âni de usturoi. Presopunctur Se stimuleaz cu degetul ar t tor sau cu cel mare. eucalipt sau cimbru într-un vas cu ap fierbinte. laringit . indispozi ie general de câteva zile. dulciuri i f inoase.se afl la intersec ia oaselor degetului ar t tor cu degetul mare. Regimul alimentar trebuie s fie bogat în lichide. cu o linguri de plant la o can cu ap .se face un amestec concentrat.are ac iune antitermic i calmant . Pune i 8 pic turi de ulei de lavand .se beau 3-4 c ni pe zi dintr-o infuzie. Se maseaz profund. Inhala ii Infuzia de fructe de ienup r . Guturaiul Boal acut . pân la înro ire. vitamine. . de preferat înainte de culcare. apoi apleca i-v deasupra vasului. Face i un ceai dintr-o l mâie t iat în patru i fiart timp de 10 minute. pe care le amesteca i cu dou linguri e de miere.

Apiterapie Tinctura de propolis. .gâtul se descongestioneaz . zona narin i fruntea. Inhala ii Într-un vas cu ap fierbinte se pune câte o linguri de chimen. se prepar un macerat de piper negru. Fitoterapie Infuzia de mu e el . Se poate face i gargar . dac nu sunt tratate la timp. De cele mai multe ori sunt înso ite de febr ridicat i stare general proast . Se pun într-o jum tate de litru de rachiu tare 4 linguri de piper negru m cinat. n rile se desfund . Se ia câte o linguri sau o înghi itur de 3-4 ori pe zi. 20 la sut . într-o concentra ie mai ridicat . Infuzia de scor i oar i cui oare . dup care se bea cu înghi ituri mici. Se las câteva minute. Infuzia de prepar dintr-o linguri din fiecare substan .cu o puternic ac iune antivirotic . Preparatul se filtreaz . una de busuioc i un m nunchi de flori de tei. Se beau 20 de pic turi diluate într-un pahar cu ap . Tratamentul naturist este doar un adjutant al tratamentul medicamentos. Se frec ioneaz u or. apoi se pune o linguri de macerat într-un pahar cu ap i se amestec .Aromoterapie Uleiul de ment . Se prepar dintr-o linguri de plant la o can cu ap i se pot bea dou -trei c ni pe zi. Într-o can de ceai fierbinte de busuioc sau cimbri or se pun 2-3 vârfuri de cu it de piper negru.3. este folosit datorit ac iunii sale antivirotice. iar r ceala trece mult mai repede.are efect calmant al mucoasei nazale. Remedii rapide: Pentru infec iile gâtului i guturai este eficient piperul negru. meningite. de trei ori pe zi. În cazul în care guturaiul este înso it de tuse. 1. m cinat fin. Adenoviroze Sunt infec ii larg r spândite. Efectele sunt aproape imediate . pneumonii. la o can de ap fiart . cauzate de un grup de virusuri numite adenovirusuri care provoac rinite.are ac iune calmant i decongestiv . datorit inflam rii glandelor adenoidale. Pot da complica ii grave. cu degetele înmuiate în ulei de ment . Se acoper capul cu un prosop i se inhaleaz vaporii fierbin i. faringite. adenite. dup care se las la macerat 5 zile.

i ele. este indicat s consulta i un medic specialist. senza ia de usturime în gât. recomandate. 20 g rizomi de valerian . În câteva zile apar febra. 2. câte o can din ceaiul îndulcit cu miere de tei sau salcâm. 50 g semin e de chimen. lichidul se strecoar i se adaug 250 grame miere. în func ie de rezisten a organismului.3 . dintr-o infuzie preparat cu o linguri de plant la o can de ap clocotit .este foarte eficient în combaterea tusei persistente.2 . Cauza bron itei acute este fie o infec ie cauzat de frigul umed. . Se bea câte o jum tate de pahar diminea a i seara. Simptomele bron itei sunt înfundarea nasului. Se fierb 500 de grame de smochine într-un litru de ap . Fitoterapie Siropul de smochine . în bron ite.1 .Abcesul pulmonar Aparatul respirator este format dintr-un grup de organe care asigur aportul de oxigen necesar metabolismului i elimin rii bioxidului de carbon rezultat. Tusea este permanent pe toat durata bolii. de aceea. se acoper vasul 15 minute. durerile de cap. trebuie s fie tratat corespunz tor. pân la 10-15 zile. str nutul. Infuzie de cimbu sau cimbru de gr din . Se pune o lingur din amestecul de mai sus la 1 pahar de ap clocotit . Dup ce cantitatea de ap scade la jum tate.se amestec 50 g c ei de usturoi. chiar i dup celelalte simptome au disp rut i. Infuzie de scai vân t .Astmul bron ic 2. substan e chimice). Din siropul rezultat se iau dou -trei linguri e pe zi. Bron ita Este inflama ia mucoasei care c ptu e te arborele bron ic. mai ales pentru c o bron it acut se poate transforma cu u urin în bron it cronic sau poate avea alte complica ii la nivelul aparatului respirator. r gu eala.Remedii rapide: Infuzia de usturoi . Se bea.din 2 linguri e de plant la o can cu ap .este cea mai eficient în cazul tusei uscate. Se pot bea 2-3 c ni pe zi. Bolile aparatului respirator 2. se vindec mai greu i boala recidiveaz adesea. chinuitoare. pe parcursul unei zile. Durata bolii variaz . 2.Bron itele 2. fie o sensibilitate a mucoasei bron ice la un element alergen (praf. fum. 30 g flori de mu e el. În acela i mod se poate prepara sirop de dovlecei sau gulii.1. Dac boala nu cedeaz în câteva zile. senza iile de oboseal i tusea uscat . apoi se strecoar . Copiii mici i persoanele vârstnice se îmboln vesc mai u or. polen.

apoi se acoper cu un prosop cald.se face un amestec jum tate ap fierbinte. câte 2-4 pic turi de 3 ori pe zi. sau se face masaj linear pe fa a palmar a degetului inelar pân la încheietura pumnului. apoi se acoper cu un prosop c ldu . Medicina tradi ional chinez Apa de usturoi . Extern se pot face inhala ii cu 10 pic turi de ulei de brad în 100 ml de ap fierbinte sau b i cu 10 pic turi în cada de baie. aflat pe stern. mierea de tei. Uleiul volatil de brad este expectorant. jum tate o et aromatic. se înmoaie un prosop i apoi se aplic pe piept.o c p ân de usturoi se strive te i se ine în ap timp de 10 ore. Se maseaz pieptul i spatele cu acest amestec. antimicrobiene i anti-inflamatorii. Apiterapie Mierea este remediul cel mai eficient pentru tratarea tusei uscate i a celei expectorante specifice în cazul bron itei. pin i ment . Se pulverizeaz camera de dou ori pe zi cu aceast solu ie. în ceai sau pe un cub de zah r. antiseptic. în combina ie cu ceaiuri sau lapte cald. calmante. Datorit ac iunii sale expectorante. rozmarin. Masaj Se amestec patru linguri de ulei de ricin cu o dou linguri de ulei de terebentin i se înc lzesc pu in pe o baie de abur. Presopunctur Se maseaz timp de 5-10 minute punctul Mijlocul pieptului. Se pune într-un s cule de pânz i se aplic pe piept. pân se potole te accesul de tuse. La fel se procedeaz pentru ob inerea cataplasmei de semin e sau f in de in. molid. în miere i ap . poate rezolva cu succes accesele chinuitoare de tuse. Poate fi administrat intern. Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. Inhala ii Se fac inhala ii cu infuzie fierbinte de mu e el. apoi se strecoar i se adaug o lingur de zah r sau de miere.se face o past din 300 g de f in de mu tar i ap c ldu . lev n ic . Cu f in de mu tar . Este .Aromoterapie Se face un amestec din ulei de brad. Plantele pot fi combinate sau folosite câte una. Inhala iile de vapori aromatici se pot face de dou ori pe zi i au ca efect fluidificarea secre iilor bron ice. într-o solu ie alcoolic de 2 la sut . cimbru de gr din . Comprese Cu ap fierbinte i o et .

înaintea meselor. trei zile la rând. Se consum 5-6 linguri e pe zi. Feniculul . Se bea acest decoct de 2-3 ori pe zi.recomandat i ca mijloc de prevenire al afec iunilor respiratorii. bolnavul fiind trezit din somn de o sete de aer. expectorant i antibron itic. pune i-o la loc în ap i lua i-o pe cealalt pentru a repeta procedura i la mâna dreapt . 5 g coaj uscat de portocal i 5 g de lemn dulce în 250 ml ap . praf). El are impresia c se sufoc . Fenomenul este determinat de apari ia factorilor alergeni (polen. Fitoterapie Trei fra i p ta i . Tehnica "celor dou linguri e fierbin i" .este antispastic. Remedii rapide: Sirop de muguri de pin sau de brad . antiseptic i bronhodilatatoare. Tratamentul cu frunze de mu tar . are ac iune antialergic .este un puternic antispastic bron ic. . Dupa 2-3 minute lua i una din linguri e i atinge i scurt i repetat cu dosul ei zona dintre degetul gros i cel ar t tor al mâinii stângi. Cu acest preparat pute i trata i laringita. Se pot bea 2-3 c ni pe zi. Se face o infuzie din 2025 de fructe zdrobite la o can cu ap .se fierb 5 g de frunze împreun cu 10 g semin e pr jite de ridichi. dar în timpul crizelor de astm se pot folosi câteva tratamente naturiste eficiente.Se culeg ramuri mici de pin cu muguri i câteva ace. în cure de o lun .2 Astmul bron ic Boala se caracterizeaz prin accese de sufocare determinate de spasmul bronhiolelor. Se pot bea 2-3 c ni pe zi. Se pun la fiert cu 3-4 l de ap . de cele mai multe ori noaptea.câte trei linguri e de trei ori pe zi. Când linguri a se r ce te. Se face o infuzie cu o linguri de plant la o can cu ap fierbinte. dar i pentru tratarea bron itelor acute . c respira ia îi este blocat . Infuzia de isop .are efect bronhodilatator i expectorant.pune i dou linguri e de metal în ap clocotit . Ceaiul de coada oricelului . Repeta i de 3 ori la fiecare mân . cu înghi ituri mici. Remediul cel mai bun este identificarea factorului alergen i îndep rtarea lui. timp de 4 ore pe zi. De obicei criza survine brusc. la intervale de 2-3 ore. Se prepar o infuzie din trei linguri e de plant la o jum tate de litru de ap i se bea pe parcursul unei zile întregi. peri. Lichidul ob inut se strecoar i se amestec cu miere (75 g de miere la o can de sirop).este planta cu cea mai puternic ac iune antialergic . 2. Ceaiul se bea dup mesele principale. îndulcit cu miere sau cu zah r. câte trei c ni pe zi.

2.3 Abcesul pulmonar Colec ie purulent produs în pl mân în urma p trunderii prin c ile respiratorii a unor microbi (stafilococi. dup mesele principale. cu frisoane. într-o solu ie infuzat . folosite sub diverse forme. Mangalia sunt recomandate bolnavilor cu sechele ale abceselor pulmonare. înainte de mesele principale.10 pic turi turnate în ap fierbinte . de asemenea. Balneoterapie Apele sulfuroase din sta iunile Govora. Apiterapie Tratamentul cu miere de albine. pin sau molid. de patru linguri e de plante la o can cu ap fierbinte. Cura de tinctur de propolis . de seara pân diminea a. Poate fi o complica ie a unei pneumonii sau bronho-pneumonii.Aromoterapie Inhala iile cu ulei de isop . antimicrobian . dar fitoterapia poate avea efecte spectaculoase. streptococi. A doua zi se strecoar i se bea solu ia pe parcursul întregii zile. înso it sau nu de expectora ie.s-au dovedit calmante ale crizelor astmatiforme. calmant .sunt. De asemenea au efect calmant inhala iile cu ceai de mu e el sau salvie sau cu ulei de brad. junghiuri toracice i tuse. Debutul bolii este brusc. câte dou -trei linguri e pe zi. . consumat ca atare. L pti orul de matc i propolisul .folosit sub form de inhala ii sau consuma-t ca atare are ac iune antiinflamatoare. 3-4 linguri e de plant m run it se las într-un pahar cu ap rece. datorit ac iunii calmante i antiinflamatoare asupra c ilor respiratorii.se iau câte 20 de pic turi dizolvate într-un pahar cu lapte sau ap . Remedii rapide: Pentru prevenirea i tratarea crizelor de astm se folose te vâscul de m r macerat la rece. folosite cu succes în ameliorarea crizelor de astm. Apiterapie Un efect demn de luat în considera ie este cel al produselor apicole. În vindecarea abcesului pulmonar este obligatoriu tratamentul medicamentos. pneumococi). Mierea de tei . Pucioasa. Fitoterapie Cura de o lun de zile cu roua cerului i lichen de piatr .

3. Mangalia sunt recomandate bolnavilor cu sechele ale abceselor pulmonare.Stomatita 3. din 4 linguri e la o can de ap i se face gargar de 3-4 ori pe zi. Tot pentru gargar se folose te decoctul de coada racului i de ceren el. Bolile aparatului digestiv 3. Pucioasa. înainte cu o or de mese. dup mese. de obicei. Candidoza bucal .1. Balneoterapie Apele sulfuroase din sta iunile Govora. iar primul pas este eliminarea factorilor iritan i .3 .6 . alimente picante.5 .Dischinezia biliar 3. înl tur senza ia nepl cut a stomatitei. Dup r cire se strecoar i se beau câte 10 linguri pe zi.Faringita 3.Colici abdominale 3.7 .2 . Stomatita Este o inflama ie a mucoasei bucale.Colecistita 3. Se prepar o infuzie concentrat . alcool.Gastrita 3.Constipa ia.Remedii rapide: Pisa i o c p ân de usturoi i ad uga i apoi o can cu ap fierbinte.8 . diareea 3. dup mese.2. 3.are efect dezinfectant la nivelul mucoasei i. Fitoterapie Infuzia de ceai de mu e el . Dup r cire se strecoar i se beau câte 10 linguri pe zi. Papilele gingivale se umfl i deseori sângereaz . Remedii rapide: Pisa i o c p ân de usturoi i ad uga i apoi o can cu ap fierbinte. Alteori apar pe mucoas pete albicioase. Limba se acoper cu un strat de culoare deschis care apoi devine cafeniu. Apiterapie Pentru stomatitele ulceroase se face tamponaj local cu solu ie alcoolic de 5 la sut propolis.tutun.4 .1 .Candidoza bucal 3. Evolu ia bolii este de lung durat .

constituite din filamentele ciupercii.Este infec ia cu o ciuperc numit candida.3. astfel. 3. Boala se mai nume te i angin i este o infec ie cu streptococi sau stafilococi. dureroas (numit z b lu ). Tratamentul se face prin badijon ri cu solu ii antiseptice. 20 g trifoi ro u. Se ia câte o linguri de . timp de o s pt mân . Leziunile sunt rezistente la tratament i recidiveaz frecvent. obositoare. i el.2-3 c ni pe zi. Se face o infuzie din care se beau 2 c ni pe zi. De multe ori bolnavul prezint o tuse seac . usc ciunea gurii. 1 lingur de praf la 1 l de ap . inclusiv a amigdalelor. Infuziile de mu e el i ovârv pot fi folosite pentru gargar . boabe de ienup r i ceai din plante: 10 g salvie. 10 g de tinctur la 100 ml de ap c ldu . util. În timul iernii se poate face o infuzie din trei linguri de afine uscate peste care se toarn 200 g de ap fierbinte. 30 g t t neas . Se consum câte o jum tate de can de afine. efectul calmant i anti-microbian. Apiterapie Mierea de albine cristalizat este indicat pentru c se dizolv mai greu i î i prelunge te. Se localizeaz în zona mucoaselor. pres rat cu eroziuni i plesnituri. 10 g coada calului. apoi se face pauz dou s pt mâni i se poate repeta. 10 g dr gaic . preparat dintr-o linguri de plant la can este. aloe. Faringita Este inflama ia mucoasei faringiene.din dou linguri e de plant la o can cu ap . îndulcit cu miere de tei sau flori de câmp este considerat un dezinfectant eficient al mucoasei farnigiene. Remedii rapide: Dieta de 3 zile .se ine o cur cu sucuri de fructe i zarzavat. În col urile gurii se poate forma o plesnitur adânc . senza ii de în ep turi i c ldur în faringe. Fitoterapie Ca i în cazul stomatitei. În gur se formeaz pl ci albe de diferite dimensiuni. cu sorbituri mici. Debuteaz cu durere la înghi it. p tlagin . acoperind o zon ro ie. 10 g coada oricelului. Mai eficient este cura de afine proaspete. 10 g sun toare. 10 g g lbenele. gargara cu mu e el are efect calmant i cicatrizant. propolis. Candidoza bucal se trateaz cu gargar din solu ie de bicarbonat de sodiu. Fitoterapie Infuzia de mu e el . timp de o s pt mân . În acela i timp se face gargar cu tinctur de g lbenele. Ceaiul de ovârv . Lichidul se bea dup mesele principale.

Formula 1: flori de coada oricelului. cu eliminarea mânc rurilor grase. iar. mere coapte). izm -bun . coada-calului. Deseori apar balon ri. 3. flori de mu e el. brânz de vaci. din care se iau câte 20 g. Fitoterapie Principiile active ale pelinului îl fac eficient în mai multe afec iuni. pe stomacul gol.din dou linguri e cu flori de g lbenele la o can cu ap se prepar o infuzie care se bea pe parcursul unei zile. Se poate consuma ca atare. flori de g lbenele. eructa ii. Gastrita Se manifest prin dureri în regiunea epigastric . troscot. Un regim dietetic echilibrat. servirea meselor la ore regulate i în lini te pot asigura succesul tratamentului naturist. Apiterapie Mierea de albine. Are propriet i antiseptice. substan e acre. alcool. Ceaiul gastric . timp de 15 minute. va sta culcat cu o compres c ldu pe abdomen. coriandru. Formula 2: flori de g lbenele. r d cin de valerian . Lichidul trebuie s se bea între mese. Cura este de lung durat . Se pune o linguri de plant într-o can de ap fiart . dup mas . Nu se mai m nânc nimic timp de o or dup aceea. cicatrizante i de calmare a durerilor. într-o alimenta ie u oar (supe de zarzavat. Aromoterapie . printre care i în gastritele de aciditate sc zut . cu toate c este foarte amar. mentei i p p diei se calmeaz spasmele ce provoac durerile violente specifice crizelor de gastrit . mânc ruri grele). crudit ilor i condimentelor. Este recomandat o alimenta ie strict . Infuzia de g lbenele are efect cicatrizant i calmant. p p die. pâine alb veche. Exist dou formule de ceai gastric pe care le pute i alterna. iar prin ac iunea valerianei.reprezint o combina ie pe care o pute i face chiar acas . Cura dureaz pân la ameliorarea i chiar vindecarea bolii. Infuzia de g lbenele . intaur . în primul rând. anason. are ac iune de normalizare a activit ilor secretorie i motorie a stomacului. câte 50 g. înainte de mese.miere de trei ori pe zi i se ine în gur pân se dizolv complet. vindec ulcera iile produse pe mucoase i distruge anumi i microbi. în cazul durerilor. în special cea poliflor . de fânea . sun toare. Tratamentul dietetic al gastritei const .4. în 100 ml lapte cald. Tratamentul se completeaz cu tinctur de propolis 20 la sut . cu 30 de minute înainte de mesele principale. a pr jelilor. Bolnavul trebuie s m nânce încet. iar la nevoie se poate relua. grea . neîndulcit. v rs turi. 2-3 luni. accentuate dup mese copioase sau dup consumarea excitan ilor (cafea. regurgit ri. u or astringente.

timp de 3-4 minute. Se formeaz o past consistent . dovlecei. Se consum cu o or înaintea meselor. ro ii. Salata de crudit i . Timpul de men inere a palmelor este de 3 minute. Fitoterapie Coaja de cru in . mucolitic. cu o linguri de coaj la o can cu ap clocotit . fiind indicat în gastrite. Legume anticonstipante: castravete. Bolnavul sufer de o evacuare insuficient i întârziat a con inutului intestinal. Alimenta ia trebuie s fie echilibrat . c. zah r.are cea mai puternic ac iune laxativ . Tehnici orientale pentru afec iunile stomacului Se men ine palma stâng în dreptul stomacului. ardei. portocale. tonic general.Uleiul volatil de busuioc . pere.5. care poate fi consumat ca atare sau pe o felie de pâine neagr . ridichi. tevie. la o distan de 10-20 centimetri. mere.este antispastic. provocat fie de sc derea elasticit ii musculaturii intestinale. varz . în nici un caz mai mult de 5 minute. spre stomac. Se practic aceast tehnic de dou -trei ori pe zi. praz. ceap . la o distan de 30-40 centimetri fa de corp. coac ze. Cealalt palm se va ine un pic mai sus de nivelul stomacului. Se . Dieta Re ete naturiste a. Se folose te coaja veche.1 Constipa ia Este o tulburare func ional . distan a dintre palm i corp fiind de aproximativ 10 centimetri. 2 mere rase. struguri. cire e. rase sau t iate în felii sub iri (morcovi. ceai sau pe un cub de zah r. d. colite spastice. timp de 12 ore (de diminea a pân seara). antiinfec ios. b. miezul m cinat a 2 nuci. cu centrul palmei îndreptat oblic în sus. fie de contractura acestei musculaturi. Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. lobod . Se îmbib 2 linguri de fulgi de ov z în 2 linguri de ap sau lapte. la o distan de aproximativ 30 de centimetri. Fructe cu ac iune împotriva constipa iei: caise. practicarea exerci iilor de gimnastic sunt eficiente în tonificarea musculaturii intestinale. ro ii). piersici. Respectarea orelor de mas . Se administreaz intern câte 2-4 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap . antiinflamator. ca decoct. salat verde. de cel pu in un an. enterocolite infec i-oase. Se adaug pu in ulei. sare. iar palma dreapta se va ine în dreptul ficatului. O alt metod este direc ionarea palmei în partea inferioar a stomacului. 3. Seara se amestec cu 2 linguri e de miere. o et. maz re.se compune din 1-2 linguri din 4-5 feluri de legume crude. ulcer gastro-duodenal. 1 lingur de smântân proasp t . evitarea se-dentarismului. analgezic. gulii. spanac. fasole verde. prune.

Se face o past din dou linguri e de semin e. Se pun la fiert 3-4 morcovi t ia i rondele în 2 litri de ap . calmeaz durerea. Polenul este eficient în constipa iile cronice. Semin ele de mu tar . câte un ceai îndulcit cu miere. Semin ele de in . Se pot folosi uleiuri volatile amestecate cu o baz uleioas . de la dreapta la stânga abdomenului sau circular.2 Diareea Dereglare intestinal manifestat printr-un num r mare de scaune lichide.las timp de 20 de minute. tip de o lun .5. Dieta a. Apare în urma unei tulbur ri care prive te motilitatea. prin mi c ri u oare. stimuleaz . Ceaiul laxativ . dou linguri e la 150 ml de ap .au ac iune mecanic rezolvând constipa iile rebele. timp de o s pt mân . reechilibreaz metabolismul. timp de o jum tate de or . absorb ia sau secre ia intestinului sau unei inflama ii a mucoasei intestinale. 3. Se bea seara. pu in zdrobite. Se face cu mâna dreapt .se consum ca atare sau înmuiate în pu in ap . Se poate consuma miere i cu ap c ldu . Masajul combinat cu aromoterapie relaxeaz . De aceea o diet hidric este esen ial în aceste cazuri. pe stomacul gol. bine preg tit . Când morcovul este aproape fiert se . Nu se consum mai mult de o s pt mân . înainte de culcare. Sup de morcovi cu orez . timp de 15 minute. Se dizolv câte 20 g în ap îndulcit cu miere i se consum diminea a. provocat de diferite micoorganisme sau de toxinele lor. Cura poate fi repetat de patru ori pe an. de la o jum tate de linguri la o lingur . întinse pe pielea abdomenului. Se bea îndulcit cu miere. Masaj Se practic masajul abdominal.coaj de cru in. Se consum dup amiaza sau seara. Apiterapie Mierea de albine are ac iune laxativ . frunze de roini . servit la ore de mas regulate. pe stomacul gol. la culcare. apoi se fierbe. de aceea toate ceaiurile se consum îndulcite cu miere. m rind progresiv cantitatea. în pozi ie culcat. În cazul constipa iilor rebele pute i repeta doza diminea a.rezolv în 12 ore diareele acute. r d cin de lemn dulce. datorit deshidrat rii rapide care se produce atunci când enterita este înso it i de v rs turi. Profilaxia diareelor const într-un regim alimentar echilibrat care s cuprind o hran complet . Poate avea complica ii la sugar i copilul mic. i câteva linguri de ap c ldu . în jurul ombilicului. câte 2 edin e pe zi. volbur .

Când este bine fiert. Masaj Pentru spasme se maseaz u or. cu uleiuri aromatice (de l mâie sau portocal ). Se s reaz u or i se consum de 2-3 ori pe zi. Turi a-mare. Infuzie de frunze de nuc . fiart sau la gr tar. pe parcursul unei zile întregi.se beau dou c ni pe zi dintr-o infuzie f cut din 2 linguri e de plant la o can . Alimente permise: banane. Înc lzi i u or mâinile înainte de procedur . b. Aromoterapie Se pulverizeaz în camer ulei de ment .se fierbe o cea c de orez în ap . Se pun 2 linguri e de plant la o can cu ap clocotit i se pot bea trei c ni pe zi. timp de 7-8 ore. budinci. în sensul învârtirii acelor de ceasornic. biscui i. fie solu ie macerat la rece. coaja de stejar i r d cina de ceren el au un puternic efect antidiareic. cimbri or de câmp. Frunze de fragi. Formula de ceai antidiareic: coaj de stejar. carne slab . Decoct de fructe de afine . Presopunctura Se maseaz degetul ar t tor pân la baza degetului mare. coada-racului.este pl cut la gust i se folose te în diareele rebele i cele cronice. iar izma-bun i cimbri orul calmeaz durerile i au ac iune antiseptic . paste. bine zdrobite. frunze de nuc. supe de legume.se face o infuzie din dou linguri e de frunze uscate sau proaspete la o can cu ap . r d cin de ceren el. iaurturi. r chitan. Are un gust aromat. izm -bun . Nu se îndulce te deloc i se consum imediat. diminea a i seara. dintr-o linguri de fructe pu in zdrobite la o can . timp de cinci minute pe edin . atunci când apare senza ia de foame. ou fiert. Fitoterapie Ceai de ment concentrat .adaug o ce cu de orez bine sp lat i se mai fierbe înc 20 de minute. de dou ori pe zi. coada-racului. r chitanul. de preferin neîndulcite. piureuri de morcovi cu cartofi. pl cut i efect garantat. mere coapte sau rase.se prepar fie decoct. abdomenul dureros. se scurge i se amestec cu 3-4 linguri de brânz de vaci i cu 2 mere coapte. frunzele de nuc. turi -mare. Budinc de orez . Infuzia de petale de trandafir (cel din care se prepar i dulcea a) . neîndulcit.infuzie cu 2 linguri e de plant la o can cu ap clocotit . mure i zmeur . brânz de vac . Se beau 2-3 c ni pe zi. Remedii rapide: . ca caval. Se consum câte 2-3 c ni.

Usturoiul. Colecistita Este inflama ia veziculei biliare i se manifest prin dureri vii în regiunea ficatului care r spund pân în spata um rului drept i sunt înso ite de semnele unei infec ii . dureroase. Masaj Se face masaj cu ulei de ment pe abdomenul superior. timp de 10 minute pe zi. câte trei edin e pe zi sau în timpul crizelor acute. Se bea o infuzie preparat din dou linguri e de plant la o can cu ap . Apoi bolnavul va sta 15 minute culcat în pat. dac nu reu i i s -l mânca i crud. consumat ca atare. apoi se fierbe la foc mic 5 minute. de evacuare. în cure de o lun de zile. sosuri. Îl pute i combina. datorit capacit ii lor de a m ri secre ia bilei. în sensul acelor de ceasornic. Dischinezia biliar . maioneze. Se las 15 minute. cu înghi ituri mici. de 3. Ceai de anghinare . Uneori apar crize acute. Se consum un pahar cu ap . timp de cinci minute. Se poate bea îndulcit cu miere. apare icterul. pe partea dreapt . în sensul acelor de ceasornic.are ac iune antiinflamatoare. 3. Se bea frac ionat. mezeluri. cu 30 de minute înaintea meselor. are efect antimicrobian la nivelul mucoasei digestive. Ceaiul de g lbenele . Dac inflama ia a cuprins i c ile biliare. Presopunctur Se maseaz talpa. înaintea meselor principale. toc turi. Alte remedii: Apele minerale dreneaz vezica biliar provocând refluxul biliar. înc lzit u or. insistând pe punctul aflat sub degetul mic. Fitoterapie Se vor consuma ceaiurile amare. dup consumarea anumitor alimente: gr simi. puternice.6. ou .are efect depurativ i colagog.7. Se bea înaintea meselor principale.febr i frisoane.preparat din patru linguri e de plant la 500 ml de ap clocotitt . pe parcursul unei zile întregi. Are ac iune antimicrobian i coleretic . cu o linguri miere. Decoctul se face din 2 linguri e de plant m run it la o can cu ap rece. Decoctul de cicoare .

Este o tulburare în evacuarea bilei. Boala se întâlne te mai des la femei, în jurul vârstei de 40 de ani, i poate ap rea fie datorit obiceiurilor alimentare gre ite, fie datorit unor tulbur ri ale organelor învecinate (boli ginecologice, colite, gastrite). Bolnavii se plâng de o greutate în regiunea ficatului, o stare de indispozi ie general , dureri de cap, balon ri, grea , gust amar. Fitoterapie Decoctul de cicoare - are efect depurativ, laxativ i coleretic. Stimuleaz func iile ficatului. Decoctul se face din 2 linguri e de plant m run it la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea înaintea meselor principale. Infuzia de g lbenele - are efect sedativ local, antiinflamator, coleretic, colagog. Se prepar o infuzie din dou linguri e de plant la o can cu ap clocotit din care se bea, cu înghi ituri mici, pe parcursul unei zile. Infuzia de intaur - m re te activitatea vezicii biliare. Se bea câte o jum tate de can înaintea meselor principale. Ceaiul de lev n ic - are ac iune antispasmodic , calmant , antiseptic . Se beau dou c ni de ceai pe zi, dintr-o infuzie de 2 linguri e la o can cu ap fierbinte. Infuzia de rostopasc - are efect antiseptic i sedatic local. Se pot bea dou c ni pe zi, dintr-o infuzie de o linguri la o can cu ap . Masaj Se maseaz cu mi c ri u oare zona dureroas , apoi se aplic un prosop umed i c ldu . În timpul crizelor este necesar repausul total la pat. 3.8. Colici abdominale Sunt dureri acute ale regiunii abdominale, cauzate fie de toxiinfec ii alimentare, fie de parazi i intestinali. Crizele apar brusc, se manifet violent, iar bolnavul pare s nu prezinte alte semne decât durerea insuportabil de "burt ". Dac scaunele sunt normale i nu se adaug v rs turi, se va încerca doar calmarea bolnavului i administrarea unor plante cu efect calmant. Este important men inerea unui regim de via echilibrat, evitarea tensiunilor nervoase, mai ales în momentele serii i în timpul mesei. Persoanele nervoase pot urma cromoterapia sau terapia prin muzic . Fitoterapie Infuzie combinat de flori de tei, mu e el i frunze de ment , u or îndulcit cu miere sau zah r. Se bea c ldu , cu înghi ituri mici. Formula de ceai împotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada oricelului, flori de mu e el, frunze de roini , fenicul, izm -bun , cimbru de cultur . Plantele care intr în compozi ia acestui amestec au ac iune antiseptic , calmant i antivomitiv . Astfel, mu e elul i coada oricelului, datorit uleiurilor volatile bogate în aluzen, au o ac iune puternic antiseptic , calmând spasmele

musculaturii stomacului. Roini a, menta i capsulele de mac opresc contrac iile ce provoac durerile, suprim gre urile i stimuleaz func iile digestive. Fructele de fenicul ajut la eliminarea gazelor, iar cimbrul i celelalte plante uleio-eterice au propriet i antiseptice i stimulative. Pentru calmarea colicilor ceaiul se bea c ldu , pe parcursul crizei, cu înghi ituri mici. Masaj Se apas u or cu mâna abdomenul, începând din partea dreapt i de jos a abdomenului i înaintând sub forma unui arc în sus, spre stânga i în jos (spre ficat, sub coaste, unghiul superior stâng din zona splinei, în jos pe flancul stâng al abdomenului), în direc ia acelor de ceasornic. În acest fel bulele de aer se îndep rteaz , spasmele intestinale cedeaz , con inutul intestinal î i schimb pozi ia i poate progresa spre colon. Dup masaj se poate aplica pe zona abdominal un prosop înmuiat în ap cald sau a unui prosop cald stropit din abunden cu spirt medicinal. Meloterapia A eza i-v pe un fotoliu confortabil sau pe pat, sprijinit la 45 de grade. Relaxa i musculatura abdomenului i a membrelor. Închide i ochii i asculta i o muzic de relaxare, timp de 20-30 de minute.

Alte remedii: Pentru calmarea spasmelor digestive ad uga i, peste trei vârfuri de cu it de pulbere de scor i oar , un pahar de ap fierbinte. L sa i pu in la infuzat, apoi consuma i b utura cu înghi ituri mici. Ac iunea scor i oarei este prompt . 4. Bolile digestive parazitare Infec iile intestinale produse de parazi i i viermi sunt una dintre cauzele principale ale problemelor de s n tate, în general la copii. Exist peste o sut de tipuri diferite de parazi i i viermi care pot tr i în corpul uman. Unii sunt microscopici, în timp ce al ii sunt atât de mari încât pot fi v zu i cu u urin cu ochiul liber. Aceste organisme pot fi întâlnite oriunde în mediu, iar gradul de transmisibilitate de la animal la om sau de de la omul bolnav la cel s n tos este mare. Complica ii: Alergia - multe alergii sunt cauzate de infec iile cu viermi. esutul corpului devine inflamat i reac ioneaz la alimente atunci când num rul celulelor albe cre te din cauza lor. Pot ap rea erup ii cu pustule, cre terea sensibilt ii i alergii la mâncare.

Anemia - viermii "fur substan ele nutritive din organism provocând astfel anemia. Când sunt foarte numero i pot crea o pierdere de sânge care declan eaz anemia. Constipa ia - unii viermi pot obstruc iona anumite organe cum este colonul (cauzând constipa ia) sau ficatul. Diareea - în cele mai multe cazuri diareea este calea natural de eliminare a toxinelor din organism. Oboseala - simptomele prezen ei parazi ilor includ oboseala, simptome de grip , apatie, depresie i lipsa puterii de concentrare. Gaze stomacale si balonare - unii parazi i pot cauza gaze stomacale i balonare. Disfunc ii ale sistemului imunitar - parazi ii destabilizeaz sistemul imunitar diminuând imunoglobulina A. Nervozitatea - eliminarea resturilor toxice ale parazi ilor irit sistemul nervos, rezultând anxietatea i starea de nelini te. Fitoterapie Ceaiul de tarhon - este bogat în tanin i terpen , arome care prezint reale calit i terapeutice în cazul afec iunilor stomacului i ficatului. Tarhonul este una dintre cele mai eficiente plante împotriva parazi ilor. Lua i o can de ap fierbinte pe care o turna i peste câteva frunze de tarhon i l sa i-le s infuzeze 10 minute, apoi strecura i. Se consum dou c ni de ceai diminea a i dou seara. Infuzie de frunze de pelin - din o linguri de plant la o can cu ap fierbinte, amestecat cu o infuzie concentrat de mu e el. Se pot consuma dou c ni pe zi, între mese. Hreanul macerat - are efect antimicrobian puternic, dar este mai greu suportat de copii. Se rade o bucat de hrean (trebuie s rezulte 4 - 5 linguri de hrean ras) i se las la macerat timp de ase ore, în o can de ap rece. Se strecoar i se bea lichidul rezultat. Aromoterapie Uleiul volatil de busuioc - este eficient în parazitozele intestinale i se folose te prin administrare intern , câte 2 - 4 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap , ceai sau pe un cub de zah r. Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. Administrarea intern este contraindicat la copii. Se mai pot face inhala ii (10 pic turi în 100 ml de ap fierbinte), b i (10 pic turi în cada de baie), l mpi odorante (3-5 pic turi în 30 ml de ap ), masaje locale în cazul durerilor abdominale.

Alte remedii: Ceap cu vin - se macereaz timp de 6 zile o ceap mare t iat felii într-un litru de vin alb. Se strecoar i se beau 100 ml în fiecare diminea , timp de o s pt mân . Cura se reia dup 2-3 luni.

Procesul are loc în masa muscular i organe.Ceap cu lapte . Se strecoar . înainte de masa de diminea . arterelor. repre-zentat prin exprimarea în kilograme a num rului de centimetri ce dep esc 1 metru în în l ime (la persoane nu prea înalte). se r ce te i se adaug o linguri de miere. amestecate cu 30 g zah r i pu in suc de l mâie (o linguri ). de preferat cu dou ore înainte de culcare.Caren ele de vitamine 5. pe stomacul gol. se las s se r ceasc . tiroida. Niciodat nu consuma i mai pu in de 1000 de calorii pe zi. Modalit i de accelerare a metabolismului Metabolismul este procesul prin care mâncarea se converte te în energie (mi care i c ldura). Bolile de nutri ie 5.1. 1. crude (nepr jite). amestecate într-un pahar de lapte. varice). Dac s ri i peste masa de diminea . Decoct de usturoi cu miere . timp de o s pt mân . crude.Denutri ia (sl birea) 5. Indiferent de origine. Se face o past din 15-30g semin e de dovleac cur ate de coaj . fie de unele boli. Mânca i întotdeauna micul dejun. Se strecoar . corpul prime te mesajul c va fi supus înfomet rii. suprarenale. apoi se îndulce te cu miere.Obezitatea 5. sexuale).Obezitatea Este o tulburare de nutri ie caracterizat printr-o sporire anormal a greut ii corporale. tulbur ri statice (picior plat. Semin e de dovleac . 5. Tratamentul se bazeaz în primul rând pe un regim alimentar din care se exclud pân la eliminare f inoasele. Obezitatea este cauzat fie de un exces de alimente care se depun sub form de gr sime. metabolismul se va lenevi. altfel. deoarece. Ca orice mecanism care se protejeaz . Se consum diminea a. dulciurile i sarea i se scad gr simile. provoac diabet. cât mai devreme. . iar rezultatul este ceea ce numim "a arde calorii .1 . pisate.3 . pe stomacul gol. se înghit 50 de semin e de dovleac. 3.50 g de usturoi cur at i pisat se fierbe în 100 ml de ap pân scade la jum tate.se fierb 2 cepe mari t iate m runt în 300ml lapte pân scade lichidul la jum tate.diminea a. obezitatea constituie o stare anormal a corpului care d uneaz inimii. ficatului. Media de via a obezilor este cu 10 ani mai mic decât a oamenilor normali.2 . Mânca i ziua. Se iau câte dou -trei linguri e. 2. Se consider obe-zitate dep irea cu 15 la sut sau mai mult a greut ii ideale. gut . rata metabolic va sc dea. Se bea o jum tate de pahar pe zi. Cina ar trebui luat cât mai devreme posibil. pisate. în special ale glandelor endocrine (hipofiza.

foarte bogat în antioxidan i.cele mai populare sunt bambusul. Ca b utur r coritoare folosi i ceaiul verde. 8.Mânca i câte un castravete proasp t de 2 ori pe zi. înot. Consuma i de dou ori mai mult pe te decât carne (dieta vestic . jogging. 5. Pe de alt parte. Evita i pilulele. condimente precum ghimbirul. semin ele de susan. cartofi dulci i varz . Lua i dou gust ri u oare. de preferat diminea a. mers pe biciclet . indiferent dac plou sau e foarte cald afar . Metabolismul are nevoie de mult ap pentru a func iona corect. acesta elimin toxinele din sânge. compuse din carbohidra i (fructe proaspete sau uscate. l mâia. Face i o plimbare de 15 minute în fiecare sear . Tehnica Qigong Sunt recomandate exerci iile Qigong de stimulare respiratorie care au efect de reglare a senza iei de foame prin ac iune asupra hipotalamusului. mu tarul etc. Evita i orice tip de alcool. Acesta scade metabolismul i stimuleaz apetitul. 10. Include i în felurile de mâncare soia sau sos de soia. Be i cel pu in 2 litri de ap zilnic. vinetele. ciuperci diferite.orezul poate reprezenta felul principal de mâncare. Mânca i mai mul i carbohidra i (alimente din plante) i mai pu ine gr simi animale. Carbohidra ii impulsioneaz metabolismul i au mai pu ine calorii. . bazându-se pe principii nutritive tradi ionale. exerci iile de Qigong induc o stare de relaxare care alung st rile emo ionale negative. Acestea v vor ajuta s am gi i senza ia de foame.4. Iat câteva principii care pot fi aplicate în alimenta ia persoanelor care sufer de obezitate.se elimin . gr simile saturate. prin contrast. în special. Remedii simple: Alimente cu efect de ardere sau eliminare a gr similor din organism: . prafurile i medicamentele de sl bit. Practica i zilnic cel pu in un tip de exerci ii aerobice (mersul pe jos. Legumele joac un rol foarte important . 7. 9. dans aerobic). Nu exist solu ii rapide care s nu lase urm ri. recomandate de speciali tii în nutri ie din Japonia: Con inut mare de orez . Con inut mic de gr simi . 6. Tehnici orientale de alimenta ie Buc t ria japonez este una dintre cele mai s n toase din lume. ci doar tenacitate i r bdare pentru a ajunge la reu ita unui tratament de lung durat . con ine de 47 de ori mai mult carne decât pe te). legume sau cereale integrale). Folosi i mul i aditivi naturali: ierburi.

Ea reprezint . Pute i consuma pâine graham. sfecl rosie. Diete Dieta cu crudit i Dieta presupune s nu consum m decât alimente nepreparate termic. prim vara. sucuri. Dieta 50% Speciali tii o consider nu numai un mijloc de sl bire eficient. astfel. dup care se consuma câte o linguri de boabe dimi-nea a i seara. Fitoterapie Infuzie din frunze de p p die din dou linguri e de plant la o can cu ap clocotit . Acestea le pute i consuma în voie i. orz. arahidele i alunele nepr jite. cele care favorizeaz normalizarea proceselor trofice la nivelul pielii. miere i polen de albine. pentru o perioad de minimum 30 de zile. ci i un tratament pentru afec iuni dermatologice din cele mai diverse . completa i cu 500 ml o et. În plus. se îndulce te i se bea pe parcursul unei zile. ov z). Condi ia esen ial pentru succesul ei deplin este ca 50 la sut din hran s fie constituit din legume i fructe. pe foc mediu.Coace i într-o tigaie adânc 400 g boabe de soia. Apoi. se las la frigider timp de 5 zile. pune i-le într-un vas cu 375 ml ap .de la acneea vulgar la psoriazis i dermatite atipice. Frunzele tinere se pot consuma sub form de salat .iaurturi. Dieta de 5 zile . Ceaiul se prepar din 4 linguri de r d cin m run it la un litru de ap i se fierbe timp de 30 de minute. ridichi. combinate cu suc de mere sau morcov. Se bea decoctul o dat pe zi. timp de 5 minute (pâna devin mai închise la culoare). Se beau 2-3 c ni pe zi. având astfel proprietatea de a stimula secre iile glandelor. . Pute i înlocui frunzele de lotus cu 15 g m tase de porumb uscat . brânz degresat . apoi. dup mesele principale. lapte i ou le sunt permise în cantit i moderate. L sa i-le s se r ceasc . Fierbe i pe foc mic.. pune i boabele într-o sticl de 1 litru i. fulgi de cereale (gâu. ve i sc pa de senza ia chinuitoare de foame. spanac. dovleac i susan nepr jite. timp de 15-20 minute. vor fi nelipsite de la fiecare mas salatele de crudit i cu legume bogate în fibre: morcov. de fapt. miezul de nuc . salat verde. Un loc special îl vor ocupa în cadrul acestei diete oleaginoasele: semin e de floarea-soarelui. Osul iepurelui este considerat un diuretic complet inofensiv pentru întregul organism. ele sunt foarte bogate în vitaminele E i F. Produsele lactate . având ac iune diuretic i depurativ . p trunjel. În plus.Sp la i i t ia i m runt 125 g frunze de lotus. un mijloc natural de purificare a organismului de toxinele care se g sesc în produsele din carne. Pute i mânca din bel ug legume crude sub forma de salate. Este de preferat ca uleiul rafinat s fie înlocuit cu cel presat la rece. p trunjel. varz . Fiecare mas va începe cu sucuri din legume cum ar fi elin . Lichidul se strecoar . con ine o serie de sub-stan e de natur glucozidic i s ruri minerale. fructe crude.

iar ordinea lor se p streaza pe toat durata curei: .cafea amar .Luni: mere. datorit ei. inând cont c organismul se va afla într-o perioad catabolic . Mesele înseamn câte un singur aliment. Cura cu elin Se bea câte un pahar mic de suc de elin diminea a. pe stomacul gol. Dieta const în urm toarele: . mijlocie când ajunge la 20-30 la sut i sever când sl birea a dep it 30 la sut . îns . ar fi bine s amâna i începerea acestei diete pentru perioada de concediu sau pentru o perioad mai pu in stresant . Aten ie. f r a mai mânca nimic altceva.100 g brânza de vaci . Denutri ia/Sl birea Se caracterizeaz prin sc derea greut ii corporale cu mai mult de 15 la sut fa de greutatea normal . Se bea câte un pahar de trei ori pe zi. pui sau curcan . pe stomacul gol.2. .Miercuri: lapte degresat. ve i reu i s sc pa i de 4 kilograme în termenul record de 5 zile.Este un regim alimentar care îmbin armonios principiile nutritive i. Sl birea este considerat u oar dac nu dep e te 20 la sut din greutatea normal . În fiecare zi se bea mult ap . vit sau pe te).un ceai neîndulcit sau un suc de ro ii Alte cure de sl bire: Cura cu o et de mere Se pun câte dou linguri e de o et de mere într-un pahar cu ap . Ar fi indicat ca în timpul în care ve i urma aceasta diet s nu v angaja i în efectuarea de eforturi prea solicitante. fiart sau fript (în nici un caz pr jit ). dac sunte i angrenat în activit i solicitante.100 g carne fiart de vit . Cura de apte zile Aceast diet de 7 zile const în 6 mese pe zi.Mar i: carne slab (de preferin pui. între orele 7-22. Sl birea poate fi urmare a unui deficit alimentar . ve i obosi mult mai repede. 5. în fiecare zi. în plus. diminea a.Joi: cartofi fierti. dou zile pe s pt mân .un ou fiert tare . în timpul meselor Cura de ro ii Se bea câte o can cu suc de ro ii. Cura cu struguri Se consum câte dou kilograme de struguri pe zi. -Vineri: fasole verde.un m r . . de preferat plat . deoarece. . din 3 în 3 ore. risca i s -l surmena i i.

câte 20 de g pe zi. Se administreaz câte 3 linguri pe zi. pân apa scade la jum tate. dizolvat în ceai sau lapte c ldu .folosit în loc de zah r. De asemenea. Vitamina A provine din plante i fructe (spanac. Preparatul stimuleaz pofta de mâncare. ficat. vitamina A se întâlne te în unt. lapte. fri c .3. În regnul animal. se las s se r coreasc i se adaug 150 g de miere. Se zdrobesc bine. în ceaiuri. de i se hr nesc normal. 17 vitamine. sub form de unt. Drojdia poate fi ad ugat în sucuri de fructe i legume. Cura de supraalimenta ie 3500 de calorii pe zi: 120 g carne. dulciuri. Compozi ia se amestec pân la omogenizare. accelereaz metabolismul. în perioada de sarcin sau de al ptare la femei. caise. 5. pâine. Tratamentul urm re te stimularea poftei de mâncare i întârzierea senza iei de s turare. cire e). g lbenu de ou. parazi i intestinali. se pune într-un vas de sticl colorat i se ine la rece. lipide. ro ii. Exist i persoane slabe prin constitu ie care. Se consum imediat. lapte. se amestec cu o lingur de miere si deasupra se toarn o can cu lapte c ldu . ficat de pe te. Caren a de vitamina A se manifest prin tulbur ri de vedere.îndelungat prin subnutri ie sau se poate instala în urma sau datorit unei boli grave (tuberculoz . Apiterapie Mierea de albine . cancer). Pentru copii doza se înjum t e te. No iunea este legat de un deficit de aport sau de un defect de absorb ie (în cazul bolilor grave . untdelemn. brânz . smântân . . înaintea micului dejun. la foc mic. diaree). poate ap rea datorit cre terii nevoilor organismului. Caren ele de vitamine Stare de boal provocat de lipsa uneia sau mai multor vitamine din alimenta ie. Lapte cu drojdie de bere Drojdia de bere con ine 46 la sut proteine. 16 amine i 14 s ruri minerale esen iale. Este un excelent stimulativ al poftei de mâncare. înaintea meselor principale. Func ia cea mai important a vitaminei A o constituie protec ia pielii i a mucoaselor. ou . Alimentele din regnul vegetal sunt cu atât mai bogate în vitamina A cu cât sunt mai viu colorate.100 g de muguri de nuc se spal i se pun la fiert cu 200 ml de ap într-un vas acoperit. asigur buna func ionare a sistemelor osos i nervos. mor-covi. sau consumat ca atare. infec ii digestive. f inoase. infec ii ale mucoaselor. fri c . diabet. dovleac. Past din muguri de nuc cu miere . urzici. au un organism incapabil s sintetizeze gr simile. Polenul . fructe dulci (o jum tate de kilogram pe zi).cancer. glucide sub form de zaharuri. ajut la îngr are i cre te rezisten a organismului la infec ii. smântân . Se f râmi eaz o linguri de drojdie proasp t .

sl birea musculaturii i hemoragii. Vitamina K se g se te în alimentele de origine vegetal (spanac. mai con in zaharuri. ov z. m ce ). ro ii.Vitamina D se g se te mai ales în produsele de origine animal . Decoct de m ce e Peste 100 g de m ce e proaspete. Caren a de vitamina B12 poate conduce la anemii complicate i boli psihice. varz . Rolul vitaminei D este de a fixa calciul i fosforul în oase i din i. ale sistemului nervos i aparatului digestiv. sp late i zdrobite se toarn un litru de ap rece. Se p streaz la rece. Lipsa ei duce la tulbur ri grave ale metabolismului. Sirop de m ce e . Vitamina B2 (riboflavina) se g se te în ficat. portocale. în cursul unei zile. p trunjel) i fructe (l mâi. Fitoterapie Fructele de m ce e au un con inut bogat în vitamina C i cantit i suficiente din vitaminele A i P. Lipsa vitaminei E duce la sterilitate. hepatite i ictere se observ un deficit major de vitamina K. acid citric i malic i pectine. când corpul are nevoie de un aport crescut de vitamine. mere. unt. g lbenu de ou. De asemenea. splin . Vitamina C previne i vindec scorbutul. Vitamina P se g se te în struguri. ulei. Vitamina E se g se te în embrionul cerealelor necojite. avorturi spontane. m ce . În ciroze. untur de pe te. Se bea c ldu sau rece. drojdie de bere. icre. în zarzavaturile proaspete. Este indicat ca pentru preparatele din m ce e s se foloseasc numai vase sm l uite. sfecl ) i animal (ficat. conopid . m re te rezisten a vaselor sanguine i cre te capacitatea de ap rare a organismului împotriva infec iilor. drojdie de bere i carne. se strecoar . Dup ce se r core te. gr simi i uleiuri generale. Are o capacitate foarte bun de a înt ri organismele sl bite în perioada convalescen ei sau prim vara. ceaiul se strecoar i se îndulce te dup gust. Se las la macerat 12 ore. Se prepar un ceai din dou linguri de fructe zdrobite. deoarece metalele descompun vitamina C. lapte i carne. Vitamina B1 se g se te în t râ ele de cereale. Este necesar pentru buna func ionare a sistemului nervos i a m duvei spin rii. Vitamina B6 se g se te în lapte. mu chi). sfecl . varz . struguri. care se fierb 10 minute în jum tate de litru de ap . spanac.lapte. cartofi. Caren e de riboflavin se întâlne te în anumite boli gastrointestinale i în afec iuni ale ficatului sau pancreasului. l mâi. în ou . Deficitul de vitamina K duce la hemoragii grave. ou . varz i spanac. Vitamina PP se g se te în majoritatea legumelor i fructelor. carne i pâine neagr . se adaug 100 g de zah r i se completeaz cu ap pân la un litru. Vitamina B12 se ob ine prin extrac ie din ficat de bou i are un rol esen ial în producerea globulelor ro ii la nivelul m duvei. morcov. Lipsa ei duce la rahitism i osteoporoze. porumb. Vitamina C este prezent în legume (ardei. cereale.

Bolile endocrine 6. câte 3-4 linguri e pe zi. este indicat în bolile spasmofilice. rizomi de obligean . Alte remedii: Urzica . lipsa poftei de mâncare. Fructele de m ce i coriandru i obligeana îi dau o arom pl cut i ofer un supliment de vitamine naturale. tonic i revigorant care se instaleaz rapid i dureaz 3-4 ore. rahitismului i în convalescen . C i cele din complexul B. Dup ce se filtreaz se fierbe cu jum tate de kilogram de zah r pân ajunge la consisten a unui sirop gros. pân la omogenizarea total . convalescen . B utur r coritoare din morcovi i l mâie Se amestec 150 ml suc proasp t de morcovi cu 2 linguri de miere i o linguri suc de l mâie.3 . Se utilizeaz în anemii. schinel. în cazul pierderii greut ii normale. pelin. Apiterapie Unt cu miere Se amestec 100 g de unt proasp t cu 100 g de miere.Peste 250 g de m ce e uscate se pune un litru de ap clocotit i se las la macerat de seara pân diminea a. Con inutul s u bogat în vitaminele A. m ce e. Ceai tonic aperitiv Formula: r d cin de ghin ur . dar i sub form de infuzie. astfel. sifon sau ap mineral . Se administreaz imediat.Hiperexcitabilitate sexual 6.Impoten . Substantele amare excit glandele stomacului. frgiditate 6. B utura este bogat în vitaminele A.4 . coriandru. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.se folose te atât ca aliment în cura de prim var pentru regenerarea organismului. intaur . C i K. stimulând pofta de mâncare.Menopauza 6. ca orice b utur r coritoare. Se administreaz copiilor. precum i clorofila sunt elementele care o recomand pentru rezolvarea avitaminozelor severe. 6.1. Se ia câte o lingur înainte de mesele principale sau se combin cu ap . m rind secre ia gastric i.1 .Disfunc iile glandelor sudoripare 6. produse prin lips de calciu. în acela i scop. Ceaiul se bea cu o jum tate de or înaintea mesei. a surmenajului. tetanice. Preparatul ajut la fixarea calciului.2 . Infuzia se prepar dintr-o lingur de frunze la o cea c cu ap . pu in îndulcit cu miere. Disfunc iile glandelor sudoripare . Are un con inut bogat în vitamine i substan e energetice i o ac iune r coritoare.

cu o linguri la can . dar i de hipersecre ie.macera i 15 g frunze m run ite în 100 g ulei de floarea-soarelui. Dup expunerea la vaporii de ap pute i face un du de 1-2 minute. Lichidul se bea fierbinte. cât i de termoreglare a organismului. r d cina de brusture. vasul în care se afl acest amestec se pune pe baie de ap în fierbere i se las timp de trei ore. Pute i ad uga pentru acest ceai i o jum tate de linguri de salvie. pân la cantitatea de 500 ml pe zi. ci i una medical grav . Se strecoar lichidul prin tifon.Reprezint o tulburare nu numai nepl cut . Se beau dou c ni pe zi. 6. aceast plant fiind recunoscut mai ales pentru con inutul s u bogat în zaharuri. unde temperatura aerului trebuie s fie între 38 i 45 de grade. Infuziile de flori de tei i de soc . Fitoterapie Plante sudoripare sunt florile de soc. s ruri de potasiu i siliciu. Dup 7 zile. la temperatura camerei. se adaug 15 g cear de albine i se pune din nou pe baia de abur pentru 30 de minute. o dat pe zi. B i Foarte eficiente sunt edin ele de saun . Infuzia de frunze de nuc . Disfunc iile pot fi de sc dere a secre iei glandelor.se prepar din 2 linguri e de plant la o can cu ap fierbinte.2 Impoten a i frigiditatea Absen a libidoului sau diminuarea lui pot ap rea atât la femei. Se ia de pe foc i se amestec pân la r cire. de preferat seara. dar i datorit unor disfunc ii glandulare. din ceaiul pu in îndulcit. Rizomii de pir . fie chiar 5-6 linguri de palnt uscat i m run it . în camera de baie. Alte remedii: Unguent din frunze de nuc . nu mai dese de trei pe s pt mân .se face infuzie sau decoct. B ile generale f cute cu frunze de nuc reprezint un alt remediu al hipertranspira iei. florile de tei i rizomii de pir. . cât i la b rba i din cauze psihologice (cel mai adesea).preparat din o linguri de plant la o can cu ap . Glandele sudoripare sunt cele care formeaz sudoa-rea i au rol atât de excre ie. cu o durat de 15 minute. Acas pute i face o baie de abur. Pute i ad uga în apa de baie fie un ceai concentrat (4 linguri e de plant la o can cu ap ). Pentru transpira iile execive ale mâinilor i picioarelor pute i face b i locale cu aceea i formul . Aceast unguent se aplic pe zonele în care transpira ia este abundent .

la nevoie. timiditatea exacerbat . Plante afrodisiace clasice: Piperul negru . ce are efecte stimulante pentru activitatea sexual . Din fiecare plant se pune câte o linguri la doi litri de ap clocotit . substan care se afl în compozi ia boabelor de cacao. abstinen a prelungit . neurastenia sunt alte cauze care conduc la impoten . aromoterapie.erau folosite de azteci într-o b utur tonic . Coriandrul con ine un ulei volatil afrodisiac care se poate ob ine prin zdrobirea semin elor. formule care induc o stare de excitabilitate temporar . abuzul de alcool. m re te libidoul i poten a. semin e de schinduf. Avocado . r d cin de elin . sare i piper pisat. tuberculi de bujorei. Morcovul .La b rba i impoten a ia forme mai grave . asem n toare cu ciocolata cald . elin cu piper negru .are i el puteri afrodisiace când este consumat crud.20 g de semin e de elin i 10 g de piper negru se fierb 15 minute în 250 ml de ap .a fost folosit de asiatici înc din vechime: se prepar un decoct din 2 linguri e de boabe de piper i un litru de vin. frunze i r d cin de loarea vântului. Ginsengul are o puternic ac iune stimulant a glandelor sexuale. Se folosesc plante afrodisiace.con ine o substan numit bromocriptin . Se consum îndulcit cu zah r sau miere. Grecia Antic i în Imperiul Roman. Plante afrodisiace exotice: Ginseng . inflorescen a morcovului de câmp. Sparanghelul crud . Blocajul psihic. Boabele de cacao .cu pu in ulei de floarea-soarelui. Ardeiul iute ro u . pune în mi care circula ia sanguin . Se fierbe 15 minute. Fitoterapie Formula de ceai: frunze de lungoare. . Feniletilenamina. La nevoie cura se poate repeta. Se las 10 minute în repaus.i devine o obsesie psihic pentru b rbatul incapabil s s vâr easc actul sexual.o linguri de piper pisat se fierbe în 250 ml de ap timp de 15 minute. Se beau 2 ce cu e pe zi. apoi se filtreaz vinul. Ceaiul se fierbe un minut.erec ie incomplet sau întrerupt . Orientalii au descoperit ca uleiul volatil din r d cina morco-vului este un puternic afrodisiac.consumat ca atare. acrit cu suc de l mâie sau o et. Se face un ceai din dou linguri e de plant la o can cu ap . busuioc de câmp.pe lâng calit ile de tonic general. timp de o lun . o re et cunoscut în Extremul Orient. se strecoar i se beau 2-3 linguri pe zi.se consum în America de Sud pentru eliminarea inhibi iei i îmbun t irea performan elor sexuale. Se mai las 10 minute în ibric i se beau trei-patru linguri. dar i masaje. Extractul de Coca . Sirop din piper . ejaculare precoce .

Se adaug câteva cuburi de ghea . o jum tate de pulp de avocado i 4-5 linguri de germeni de porumb. Uleiul de cui oare care este diluat într-un ulei de baz sau combina ia de camfor i ulei de floarea soarelui pot avea rezultate revitalizante. Amesteca i bine ingredientele într-un vas de sticl sau de ceramic pân când cap t consisten a unei paste care poate fi întins pe piele. gât i picioare. Ele sunt eficiente în principal datorit propriet ilor lor de înc lzire sau de r cire. Ciocolata zeilor . 30 g de ginseng. Uleiuri aromatice . Pune i 5 g de ulei în 100 ml alcool i pulveriza i pe lenjeria de pat. Vinul de iris . 2 linguri de miere. L sa i-l 24 de ore i apoi filtra i-l. o linguri de vanilie i 250 ml de ap . În aceast compozi ie se macereaz timp de 6 zile 200 g de smochine. Aromoterapie Pute i folosi be i oare parfumate cu ulei de santal. Afrodisiace locale Exist multe afrodisiace puternice care se aplic direct pe organele sexuale. Se consum câte un pahar pe zi. Uleiul natural din lemn de santal amestecat cu pu in praf de ghimbir i scor i oar este una dintre re ete. 8 g de ghimbir uscat i 125 g de zah r. 1 lingur de drojdie de bere. o linguri de scor i oar . 2 linguri de mac. Amesteca i bine i l sa i-l s se învecheasc o lun . Mai ad uga i 3 pic turi de esen de santal sau dou pic turi de ulei de iasomie. Dup ce masa i fiecare din aceste zone. o ceap i o elin . Vin cu mirodenii .o sticl de vin alb. Se fierb împreun 5 minute. 2 linguri de germeni de grâu. piept. pisate. Amesteca i 3 linguri de orez brun nedecorticat. dup gust. Face i un du c ldu i pute i trece la a doua parte a masajului.esen de ienup r. patchouli. . arse în fiecare extremitate a camerei.Alte remedii: Laptele de tigru . ambele rase. 30 g de rubarb .praful de stânjenel este considerat a fi un bun afrodisiac pentru ambele sexe. scor i oar sau lemnul arpelui.este un vechi remediu chinezesc ob inut din 1 litru de lapte. Se fierb împreun 2-3 minute. cui oare. santal. 8 g de r d cin de iris. Ad uga i 50 ml de lapte i 6 migdale proaspete. iar b utura ob inut se consum cald sau cu ghea . apoi amestecul se r ce te i se toarn peste 20 ml de coniac. 100 ml de alcool i miere de albine. o linguri de vanilie. lev n ic sau pin. Iat o re et pentru vinul de iris: la un litru de vin alb sec se pun 1 g de scor i oar . Masaj Prima etap o constituie gomajul cu un preparat dup o re et oriental .2 linguri de cacao. colecta i pasta i înf ura i corpul într-un cearceaf sau un prosop. apoi pe bra e. Se strecoar i se bea câte o cea c pe zi. Începe i masajul cu spatele.

apoi se strecoar .A doua etap const în masarea întregului corpul cu uleiuri sau esen e de masaj.au un miros puternic. busuioc. la persoanele cu un apetit sexual ie it din comun.ulei sau esen de trandafir. trei luni la rând. cele uscate (25 g) se folosesc ca atare.frunzele i florile de hrean proaspete (50 g) se spal i se las s se usuce. dintre care acizii lupulinici sunt adev rate sedative i anafrodisiace. Se iau 20-30 de pic turi diluate într-un pahar cu ap . ulei de migdale sau floarea soarelui. portocal . Se fac mi c ri circulare. Aten ie! Nu apela i la valerian . sau sub form de tinctur . cu podul palmei.5 la sut din masa de substan e active). din care se iau 3-5 linguri pe zi. din dou linguri e la can i se beau dou c ni pe zi. moderate ca intensitate. într-o propor ie apreciabil (de 0. Cu succes pute i . Se pun la fiert într-un vas cu 200 ml de ap . Fitoterapie Conurile de hamei . Talpa gâ tei .are propriet i anafrodisiace i de inhibare a sistemului nervos central. timp de 7-8 zile. Pute i ine cura timp de dou s pt mâni pe lun . iar gustul amarastringent.ulei sau esen de piper negru. Conurile de hamei con in. iasomie. Se poate folosi sub form de ceai (15 g de plant m run it la 200 ml de ap ). Se recomand în toate st rile în care organele sunt antrenate într-o excita ie nervoas . acoperit cu capac. asem n toare valerianei. de 2-3 ori pe zi. Se administreaz câte trei linguri pe zi. Se adaug câte 50 g de miere la 100 ml de lichid i se amestec pân la omogenizarea complet . Datorit uleiurilor pe care le con ine. Formula2 . Tinctura de talpa gâ tei se prepar din 20 g de plant macerat în 100 ml de alcool. dup mesele principale. hameiul este un sedativ al sistemului nervos i este un calmant al excita iilor sexuale. Conurile trebuie s fie schimbate la 10 zile. 6. ulei din germeni de porumb. Apiterapie Ceai de hrean cu miere . uleiuri volatile. timp de 5 minute. Aromoterapie Pune i aproape de pern un s cule cu conuri de hamei. Se prepar o infuzie. pl cut aromat. santal. pentru calmarea i lini tirea sistemului nervos central i periferic.3 Hiperexcitabilitatea sexual Anafrodisiacele se folosesc în cazul hiperexcitabilit ii sexuale. Formula 1 . este destul de greu de dozat ca s fie doar calmant i în doze reduse are chiar efect excitant asupra sistemului nervos. Se las s se r ceasc .

sarea. poate sc dea pu in i tensiunea arterial . care con ine cantit i mici de alcaloizi. Face i cât mai mult gimnastic . atrofierea vaginului i a uretrei. Fitoterapie Infuzia din flori. . modific ri care creaz o stare de invaliditate pentru multe femei. mersul pe biciclet . cre terea riscului apari iei bolilor coronariene. E. în mod natural. alerg rile în parc sunt indicate pentru femeile care se apropie de vârsta menopauzei. depresiile i labilitatea psihoemo ional . organele r spunzatoare în cea mai mare parte de producerea hormonilor sexuali ai sexului feminin.folosi talpa gâ tii. cu efecte de inhibare a sistemului nervos central. prim vara i toamna. Dup 15 minute se strecoar . se îndulce te i se bea în cursul unei zile. Primele manifest ri sunt transpira iile i bufeurile datorate simptomatologiei vasomotorii. mânc rurile grase sau prea condimentate. n ut. dansul. Greutatea corporal trebuie s se men in în limite normale. frunze i fructe de p ducel are efect sedativ i calitatea de a exercita o ac iune calmant asupra sistemului nervos. accelerarea osteoporozei. linte). b uturile carbogazoase. Ceaiul se prepar din o linguri de plant op rit cu o can de ap . zah rul. fitness-ul. Cele mai importante sunt: afec iunile cardiovasculare i osteoporoza (cauza multiplelor fracturi care apar la femeile în vârst ). seleniu. dar i plimb rile lungi.4 Menopauza Reprezint încetarea func iei ovariene i se instaleaz . menopauza se manifest i prin efecte negative care apar la mul i ani dup oprirea ciclului menstrual. salat verde. ardei gras) i în fitoestrogeni (produse pe baz de soia. sc derea libi-doului. tevie. În afara acestor simptome nepl cute. suplimente de vitamine (A. C. dar i pentru cele care au ajuns deja în aceast etap a vie ii lor. mai ales a infarctului miocardic. Consuma i alimente bogate în calciu (produse lactate. spanac. maz re.exerci iile fizice sunt esen iale în men inerea unui bun tonus fizic i psihic. cu consecin e importante asupra s n t ii femeii. fasole. cereale. chiar anafrodisiac. Dieta Respecta i o diet echilibrat . magneziu. Lua i. În plus. 6. cât mai bogat în elemente nutritive. Sc derea estrogenilor i progesteronului din sânge aduce modific ri în întreg organismul. Gimnastica aerobic . complex B) i minerale (calciu. Evita i cafeaua. urzici. broccoli. Menopauza poate fi i provocat de interven iile chirurgicale care au scop extirparea ovarelor. în jurul vârstei de 50 de ani. zinc). Apari ia menopauzei determin o serie de modificari majore ale sistemului cardio-vascular i osos.

mu e el. la 1 l de ap clocotit .Vaginita 7. sp l turi i iriga ii. Tratamentul trebuie recomandat de medicul specialist. Pacienta se plânge de usturime i dureri ale vaginului. preparat din 100 g de plant la o can de ap este un remediu eficient. înso it de inflama ia vulvei. Se pot bea 2 c ni de ceai pe zi. se las s se r ceasc pân la 37-38 de grade i se fac sp l turile. frunze de nuc. timp de o s pt mân . 7. 7.4 .3 .Leucoree 7. Dismenoreea .3. frunze de mur sau r chitan.Pentru un efect mai puternic. Sunt indicate ceaiuri. dar sunt indicate i unele sp l turi locale cu plante medicinale. g lbenele. amplificate în momentul mic iunii sau al raporturilor sexuale. Vaginita Este o inflama ie a vaginului. Principiul este acela i ca i la infuzia de urzic moart .Metroragie 7. Când organele sexuale interne prezint o infec ie. considerat calmant i cicatrizant . Leucoree Secretarea din abunden a unui lichid de c tre glandele colului uterin i ale vulvei. 7.2. Pentru sp l turi vaginale se folose te infuzia din 50 g de urzic moart . leucoreea devine abundent .1. Tot pentru sp l turi locale se pot prepara infuzii de iasomie. Cu acela i efect poate fi folosit infuzia de conuri de hamei i de iasomie. îndulcit cu zah r. pute i asocia p ducelul cu talpa-gâ tei i cu valerian . înainte de culcare. Cauza este infec ia cu germeni de tipul Trichomonas sau Candida. Fitoterapie Infuzia de traista ciobanului i urzic moart alb . din 10 g de flori la un litru de ap . Dup un sfert de or se strecoar lichidul i se întrebuin eaz seara. Uneori apare i pruritul vulvar. bine m run it . Leucoreea fiziologic este normal pentru orice femeie cu activitate sexual .Dismenoree 7.1 .2 . Se prepar o infuzie slab . Afec iuni ginecologice 7. nepl cut i trebuie tratat imediat. Fitoterapie Sp l turi vaginale cu infuzie de flori de g lbenele.

Infuzie concentrat de traista ciobanului. Dup 15 minute se strecoar lichidul care se bea în cursul unei zile. de preferin neîndulcit.Osteoporoza 8. dup dou s pt mâni de la acest capitol. din 3 linguri de plant la o can cu ap . dar i datorit faptului c afecteaz . f r o via sexual activ . Boala începe cu o infec ie a c ilor respiratorii superioare. Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. câte 30 de pic turi de tinctur dizolvate în pu in ap .2 . Durerile pot ap rea cu 2-3 zile înaintea apari iei menstrua iei i pot s cedeze dup instalarea ei sau pot ap rea în timpul menstrua iei. Metroragia Este scurgerea de sânge de provenien menstrual.4 . de 3 ori pe zi. Reumatismul articular acut Este cea mai de temut form a bolilor reumatismale. iar dac infec ia nu este tratat corespunz tor. Durerile pot fi foarte intense. chiar violente.4. inima.Reumatism 8. 8. 7. în o .3 . uterin . Infuzia se prepar din dou linguri e de flori peste care se toarn dou c ni de ap fierbinte.1 . Aromoterapie Uleiul volatil de busuioc este eficient în tratarea afec iunilor genito-urinare ( i. datorit extinderii bolii la copii i adolescen i. Fitoterapie Florile de g lbenele calmeaz durerile i regleaz ciclul menstrual.1. Se bea o jum tate de can pe zi. Pentru reglarea ciclului menstrual este recomandat tinctura de g lbenele. Se pot bea 2-3 c ni pe zi. Boli reumatice 8. Extern se pot face b i cu 10 pic turi în cada de baie sau masaje abdominale. cu înghi ituri mici. Este indicat datorit ac iunii sale hemostatice.Artroza 8. în mai toate cazurile. înso ite de gre uri i v rs turi i se pot localiza în regiunea lombo-abdominal . prin vagin. reglând hemoragiile uterine i fluxul menstrual. preparat din o lingur de plant uscat la o can cu ap clocotit .Spondiloza 8. în afara ciclului Fitoterapie Infuzie de frunze de urzic .Este menstrua ia înso it de dureri abdominale i apare mai ales la fetele i femeile tinere. al dismenoreei i hipermenoreei) Se administreaz intern câte 2-4 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap . în special. ceai sau pe un cub de zah r.

se pun 300 g de frunze proaspete de vi de vie bine sp late într-un vas de 3 litri. Infuzie de vi de vie . Acela i efect îl are ceaiul de flori i crengu e de soc. substan e cu reale calit i antireumatice. 4 linguri de ulei de m sline. v rs turi i paloare. Ceai . Alte remedii: Compot de mere . Se bea câte o jum tate de pahar. B utur antireumatic . Se fierbe 10 minute la foc mic. Se pot distinge reumatisme articulare inflamatorii. ame eli.treime din cazuri se declan eaz atacul de reumatism. Se las o or . cu deosebirea c acesta se bea cu o jum tate de or înainte de mesele principale. Fitoterapie Mu e elul . ro ea în zon i dureri. Se las 4 ore. înainte de mas . 150 ml ap i 10 g untur nes rat . care afecteaz esuturile din jurul unei articula ii. În în eles cotidian. Pentru dureri reumatismale mai este recomandat decoctul de r d cini de tevie sau de lobod uscat . Se toarn apoi apa fiart i r cit cât s le acopere i las la macerat timp de trei zile. reumatismul define te afec iuni diverse.preparat din 15 g de muguri de mesteac n la 200 ml de ap . Frunzele de frasin . de 3-4 ori pe zi. Se fierb o linguri de r d cin m run it cu dou pahare cu ap timp de 15 minute. caracterizate prin dureri ale aparatului locomotor sau ale uneia sau mai multor articula ii. ulei eteric. transpira ii. apoi amestecul se paseaz dup care se poate bea compotul c ldu . Se beau 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie de dou linguri de frunze la o can cu ap fierbinte. Apoi se strecoar i se bea câte un pahar de 3 ori pe zi. dup care se strecoar i se îndulce te. apoi se strecoar i se consum câte 2 linguri.se fierb timp de 10 minute o ceap mare t iat fin. de 3-4 ori pe zi. Se face o infuzie dintr-o linguri de frunze la o can cu ap i se consum dou c ni pe zi. cu 20 de minute înainte de mas . Afec iunea se manifest prin febr . este antiseptic. reumatisme articulare degenerative i reumatisme abarticulare. Se pot bea 2-3 c ni de infuzie pe zi. vitamina C i un glucozid. antiinflamator i anestezic. Peste 2 linguri e de lobod uscat se toarn un pahar cu ap clocotit i se las 30 de minute. Rozmarinul . Se las 2 ore. Se bea .se taie 3-4 mere necur ate de coaj i se fierb 10 minute în 300 ml de ap .con in tanin. dup fiecare dintre cele trei mese principale. preparat din 2 linguri e de plant la o can cu ap colcotit . Apoi apare inflama ia propriu-zis . cu umfl tura încheieturii.are o puternic ac iune bacteriostatic . Se strecoar i se iau câte 2 linguri.are o puternic ac iune antibacterian . pe un num r mare de germeni. frisoane. de 2 ori pe zi. pu in îndulcit.

totodat . Masaj Se pun 8 linguri de piper negru m cinat într-un litru de rachiu tare i se las la macerat 5-7 zile. care suport greutatea corpului. Extern se pot face inhala ii cu 10 pic turi în 100 ml de ap fierbinte sau se pot pune l mpi odorante cu 3-5 pic turi în 50 ml de ap . de aceea nu trebuie s lipseasc din dieta reumaticului. Dup aceea amestecul se r ce te i se filtreaz . Se administreaz intern. de calmare a durerilor articulare i de tonifiere general . Artroza Este suferin a cartilagiului articular.lichidul ob inut 3-4 seri la rând. 2-4 pic turi de 3 ori pe zi în miere i ap . În mod normal. la fel smochinele. timp de cinci minute. doar pentru bolnavii care nu sunt în crize acute de reumatism. mai ales cele crude. Diet Cei care sufer de reumatism este bine s tie c alimentele de baz trebuie s fie zarzavaturile. un esut elastic care acoper extremit ile oaselor. semin ele de floareasoarelui i laptele. Baia cu arom de brad .2. cât i extern. cu pu in ap i miere. 8. Pe m sur ce artroza progreseaz . La culcare se bea un decoct de cru in preparat din o linguri de plant la can . consumate ca atare sau f cute past . pentru aplica ii pe zona afectat . p p dia i urzicile au mult calciu. precum i sucurile de legume sau fructe. suprafa a acestor cartilagii este foarte neted . ceai sau pe un cub de zahar. fiert timp de 3 minute. atât intern. alimenta ia s n toas i protejarea articula iilor. cum sunt cele de la picioare i articula iile coloanei vertebrale. Gimnastic Sunt indicate exerci ii u oare. Se filtreaz i se maseaz cu aceast solu ie zonele dureroase de 2-3 ori pe zi. Acest lucru este deosebit de important la nivelul articula iilor mari. Remediile simple sunt aplica iile calde i reci. Aportul de carne trebuie s fie moderat. apar excrescen e osoase (numite ciocuri sau noduri). ocurile.se fierb în 5 litri cu ap clocotit 5-6 crengu e verzi de brad tocate m runt. Cartofii. Aromoterapie Uleiul volatil de brad are efecte bune în tratarea reumatismului. . T râ ele de grâu. mai ales cop i sau fier i în coaj i ceapa trebuie consumate zilnic. facilitând mobilitatea articular i absorbând. Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. suprafa a cartilagiilor i a osului de dedesubt devine neregulat . Varza. sunt foarte eficiente. Se adaug în apa fierbinte de baie i are imediat efecte de detensionare muscular .

pân la dispari ia durerilor. pe zona afectat . pasteurizat sau fiert este o surs bun de calciu. iar pentru b rba ii trecu i de 65 de ani i pentru femeile în postmenopauz 1500 mg/zi. Se toarn ulei de m sline peste frunze tinere de nuc i se las la macerat 6-7 ore. dup care se aplic frunzele în 3-4 straturi pe locul bolnav. Un lucru foarte important este calciul. . Se aplic pe zona dureroas cataplasme cu ceap tocat sau usturoi pisat. Osul pierdut nu mai poate fi recuperat oricât s-ar cre te aportul de calciu. semin ele. spanac. mai ales pentru persoanele cu risc crescut la osteoporoz . Se a az 100 g de paie de ov z într-o crati întins . închise la culoare. lobod ). Laptele degresat. Se aplic cataplasme c ldu e pe locul bolnav. Tinctura se prepar din 20 de linguri de semin e de m rar care se amestec cu 50 ml alcool alimentar de 70 de grade i se las la macerat 8 zile. Se p streaz în sticlu e mici. dup menopauz . Diagnosticul este dificil de pus în fazele incipiente. Osteoporoza este supranumit i ho ul t cut. Se amestec 3 linguri de troscot cu 2 linguri de frunze de mesteac n i 2 linguri de fructe de m ce . se stoarce i se aplic pe locul dureros. Pentru persoanele adulte se recomand un aport de circa 1000 mg calciu/zi. amestecat cu ap . dup care se filtreaz . dar poate afecta ambele sexe la orice vârst . Tratamentul se poate face în fiecare sear . Se pun plantele într-un termos sau într-o sticl de culoare închis i se toarn deasupra un pahar cu ap fiart . Fitoterapie Se ia câte o linguri de tinctur de m rar diluat într-o jum tate de pahar cu ap de 3-4 ori pe zi. frunzele verzi de salat . l ptuc . legumele de culoare verde închis (broccoli. Pentru comprese se pun 3-5 pic turi de ulei volatil pe o pânz umezit cu pu in ap i se aplic pe locul afectat de boal . Se adaug cinci pic turi de ulei volatil de portocal într-o lingur de ulei vegetal (de m sline) i se frec ioneaz u or zona dureroas . iar a doua zi se adaug în solu ie 2 linguri e de sare.Aplica ii externe: Se prepar o past ob inut ditr-o c p ân de usturoi pisat. dar exist i produse vegetale bogate în calciu . Se înmoaie un prosop de bumbac în aceast infuzie. minim 6 luni. pentru c poate sl bi oasele timp de ani de zile f r s fie detectat . se toarn ap cât s le cuprind i se fierb 30 minute la foc mic. Se las de seara pân diminea a. 8.3. Osteoporoza Apare cu prec dere la vârstnici i la femei. necesitând teste de determinare a densit ii osoase.cerealele integrale.

urcarea sc rilor. Se pun apoi comprese cu aceast solu ie pe zonele dureroase. 3 felii de m r necur ate de coaj se fierb într-un litru . de 3 ori pe zi. iar cauzele ei sunt genetice. Se face cur cu tinctur de urzic timp de 5-6 luni. spondiloza cervi-cal are frecven a cea mai mare. Dup câ iva ani de boal pot ap rea dureri de cap. s ritul cu coarda sau joggingul. care presupun purtarea unor greut i . umezeala sau eforturile fizice mari. În fiecare can de ceai se pune câte o lingur de bitter suedez. Pe m sur ce boala evolueaz . Afecteaz preponderent femeile.mersul pe jos. Cel mai important simptom e durerea localizat la nivel cervical. ame eli sau tulbur ri de vedere. înt re te sistemul muscular i scade. 8. nu efectua i exerci ii care cresc riscul de fractur . în plus. exerci ii de flexie a trunchiului pe coapse sau alte exerci ii care arcuiesc spatele. Se amestec 3 vârfuri de cu it de piper negru cu un pahar de sare grunjoas i 1/2 litru de coniac. Spondiloza cervical Este o boala artrozic localizat la nivelul coloanei vertebrale cervicale. Frigul i umezeala accentueaz simptomele spondilozei. Se las la macerat 5 zile. riscul c derilor. cele care suprasolicit coloana vertebra-l . Alte remedii: Se amestec 1/2 litru alcool medicinal cu 50 aspirine pisate i 2 linguri de sare de l mâie. astfel. câte 10 pic turi dizolvate întro can de ceai. dar se poate datora i pozi iilor vicioase ale coloanei cervicale sau microtraumatismelor locale. cu inciden maxim între 60-75 de ani. Nu face i genoflexiuni. Pe perioada tratamentului trebuie evitate expunerea la frig. agitând de câteva ori pe zi pân se dizolv complet aspirinele. Se las la macerat 2-3 zile. Cu acest preparat pute i masa seara locurile dureroase. Din grupul bolilor reumatice. Dac suferi i de osteoporoz . Cele mai indicate sunt exerci iile antigravita ionale. Fitoterapie Se consum zilnic 3-4 c ni de ceai de coada calului în amestec cu ceai de urzic .4. durerea apare i în stare de repaus. cum este gimnastica aerobic . printre alte vitamine. mult potasiu. M rul con ine. dup solicitarea intens a articula iilor afectate.Gimnastic Exerci iile fizice regulate ajut la men inerea densit ii osoase i. recomandat în toate ac iunile care privesc sistemul osos. Durerea dispare o dat cu încetarea efortului fizic sau la aplicarea de c ldur local .

manifestate prin str nuturi repetate. se amestec bine pân ajunge la consisten a unui unguent. Se strecoar i se adaug o 200 g de osânz de porc. Masaj Este indicat masajul u or. cu dezinfectante u oare. Alte remedii Unguent împotriva durerilor . Somnul se face pe un pat tare. 9. apoi muco-purulente. fie datorit unor boli cronice ale organismului. Bolile ORL 9.Amigdalite 9. în pozi ia culcat pe spate. în ritm lent. În regiunea cervical se pot efectua mi c ri de flexie. apoi locul se învele te cu un prosop înc lzit. r suciri i rot ri ale capului i gâtului. faringite. Gimnastic Programul de gimnastic medical se practic zilnic. laringite.3 . i dureaz 15-20 de minute.1 .Rinite 9. la început apoase. în 2-3 straturi. de obicei. Se pun la fiert în baie de ap 4 ore.Otite 9. înainte de culcare. f r pern . Se pun în zonele dureroase comprese cu frunze de varz zdrobite. Fitoterapie . cu un sul sub ceaf .1. otite. Netratate. de regul diminea a. dureri de cap i febr u oar . îndoiri. apoi se p streaz la rece. extensie. Se poate relua de 3 ori în cursul anului. dar se pot croniciza. Rinitele Sunt inflama ii ale mucoasei nazale. Tratamentul se face timp de 3 s pt mâni.de ap timp de 15 minute.se pun la macerat 200 g frunze m cinate de dafin în ap rece. timp de 24 de ore. senza ie de înfundare a nasului.2 . Ele cedeaz . secre ii. de seara pân diminea a. rinitele se pot complica în sinuzite. Se strecoar prin tifon. Se pun comprese cu bitter suedez. la nivelul cefei i chiar pe omopla i i umeri. Se încearc astfel m rirea mobilit ii la nivelul cervical i activarea circula iei locale. fie datorit unor forme acute netratate. se face un masaj u or cu acest unguent. cu buricele degetelor. Seara. Se strecoar i se bea cantitatea pe parcursul unei zile.

Decoctul din fructe de m ce . apoi. mai ales când sunt înso ite de febr .contribuie la vindecarea r celilor. ad uga i dou linguri e de miere . Se face o infuzie din dou linguri e de plant la o can cu ap . anal-gezic. Dup o or se produce o secre ie abundent a mucoaselor nazale.con in un ulei esen ial. în nas. Dispozitivul de turnare al vasului se prelunge te cu un tub de plastic. Introduce i nasul în farfurie i inhala i lichidul pân ajunge în gur . în ceai sau pe un cub de zah r. i se pune într-o farfurie adânc . care apoi se introduc.are ac iune antimicrobian i un puternic efect antitermic. Aromoterapie Uleiul volatil de cedru . zah r. Se prepar infuzia (neîndulcit ). Se beau 3 c ni pe zi. Se servesc câte 3-4 c ni pe zi. de aceea este recomandat în rinite. apoi se strecoar i se îndulce te. u or c ldu . Sp l turile cu infuzie de tei dezinfecteaz nasul i gr besc vindecarea. Ceaiul are proprietatea de a provoca o transpira ie abundent . i are ac iune lini titoare în bolile oto-rino-laringologice.are ac iune antivirotic . pân la fluidizarea con inutului. Florile de soc .preparat din dou linguri de fructe zdrobite la o jum tate de litru de ap i fiert timp de 10 minute are propriet i de inhibare a secre iei rino-faringiale. Se amestec bine.Infuzia de busuioc . antiinflamator.este antiseptic. Decoctul de rizomi de pir . mucilagii i colin . din infuzie sau decoct. pentru 5 minute. timp de cinci minute. Se administreaz intern 1-2 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap . poate fi folosit la inhala ii. Se pot pune l mpi odorante cu 3-5 pic turi în 50 ml de ap . Se prepar din dou linguri e de plant la o can cu ap clocotit . Se fierbe o linguri din plantele aromatice la o can cu ap . Ceaiul de scor i oar i cui oare . care le d mirosul pl cut. Se pot face i inhala ii. Apiterapie Miere cu ap distilat . Se consum o can pe zi. Se îmbib în solu ie tampoane cu vat . diminea a i seara. Se las 5 minute. Extern se pot face inhala ii cu 10 pic turi în 100 ml de ap fierbinte. Se beau dou c ni pe zi. Apoi ceaiul se arunc . comprese la nivelul nasului cu 10 pic turi în 100 ml de ap c ldu . Când apa începe s fiarb . Se poate repeta procedura de dou ori pe zi. datorit aportului de vitamina C. În ceainic se pune o jum tate de can de ap i. de dou ori pe zi. la cap tul c ruia se pune un mu tiuc de sticl sau de plastic. cu înghi ituri mici. Inhala ii cu miere .se prepar o solu ie din cantit i egale de miere i ap distilat . fiind recomandat în cazul rinitelor. Ceaiul din flori de tei . Extern.se folose te un ceainic închis ermetic. preparat cu o linguri de plant m run it la o can cu ap . se pune la fiert.preparat dintr-o linguri de plant la o can cu ap fierbinte. se îndulce te cu miere i se beau 2-3 c ni pe zi. are calit i decongestive i calmante ale aparatului respirator.

Se pun în urechi câte 1-2 pic turi. . antiinflamator. În cazul rinitelor muco-purulente. înainte de culcare. Apiterapie Se introduce în ureche o me de tifon îmbibat în solu ie alcoolic de propolis 30 la sut . Se pun în urechi câte 2-3 pic turi. febr . de preferat seara. este analgezic. seara. înainte de culcare. Extern se fac inhala ii cu 10 pic turi în 100 ml de ap fierbinte). Se administreaz intern. Se las timp de 5-10 minute. Repeta i procedura de 5-6 ori. stare general proast . Otita Este procesul inflamator localizat la urechea extern sau la otita medie i se manifest cu dureri cu senza ie de zvâcnituri. Apoi face i exerci ii de respira ie pe nas. laringite.prepara i un amestec din 3 linguri e de sare de buc t rie i o can cu ap c ldu într-o farfurie adânc . Se pun în urechi câte 3-4 pic turi de ulei de migdale c ldu . Face i inhala ii timp de 15 minute. de preferat seara. sc derea auzului. Otita trebuie tratat de medicii speciali ti. Alte remedii: Inhala ii cu ap s rat . de trei ori pe zi. Se prepar tinctur din urechelni . dar durerile acute se pot atenua i prin proceduri casnice.are ac iune antiinfec ioas . auzul revine la normal i perfora ia timpanului se cicatrizeaz . frisoane. se pun comprese cu 10 pic turi în 100 ml de ap c ldu sau l mpi odorante cu 3-5 pic turi în 50 ml de ap . 9. înainte de culcare. Dup câteva zile timpanul se perforeaz i se scurge puroiul.i începe i s inspira i vaporii prin mu tiucul ata at tubului de plastic. Este indicat în afec iuni ORL amigdalite. câte 2-3 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap .2. antispastic. de trei ori pe zi. Apoi durerea scade sau dispare. Alte remedii: Remedii populare Se prepar tinctur din frunze de m tr gun . rinofaringite. face i sp l turi nazale cu solu ie de ap s rat . ceai sau pe un cub de zah r. otite. sinuzite. Aspira i apa s rat pe nas i arunca i-o pe gur . Sarea este un excelent dezinfectant. Aromoterapie Uleiul volatil de eucalipt .

Este indicat o alimenta ie u oar . înmuiat într-un terci preparat din r d cina de hrean ras i ap cald . având ac iune antiseptic . Amestecul se fierbe în baie de aburi timp de o or . tonic general i este indicat în tratarea afec iunilor respiratorii. 9. mucolitic. Se folose te o infuzie mai concentrat cu salvie. Se administreaz intern. Debutul este brusc. dar este i un bun înt ritor dup episoade infec ioase. Ceren elul . Nu se dau alimente zgrum uroase. pân la dispari ia complet a simptomelor. antiinfec ios.3. Aromoterapie Uleiul volatil de busuioc . Se beau 3-4 c ni de ceai pe zi dintr-o infuzie cu o linguri de plant la o can cu ap . cu febr mare i frisoane.con ine mult tanin i uleiuri volatile. Se face gargar . Dup fierbere. bogat în lichide (ceaiuri. antiinflamator. Se prepar decoct din r d cin de ceren el. mu e el i capsule de mac pentru gargar . Se pun cu pipeta dou pic turi în urechea afectat . Salvia . Peste o c p ân de usturoi pisat se toarn ulei de m sline cât s o acopere de un deget. ceai sau pe un cub de zah r. usc ciune a gurii. care pot irita i mai mult amigdalele i mucoasele faringelui. Se amestec suc de ceap cu pu in ulei de in i se introduce în urechi un tampon înmuiat în acest amestec. Procedura se repet de 2-3 ori pe zi. bactericid. fiert timp de 30 de minute. senza ii de în ep turi i c ldur . antiinflamator i anestezic.este un puternic antiseptic. Se pot bea 3 c ni pe zi. sucuri de fructe). Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. datorit con inutului de ulei eteric i tanin. Amigdalita Este inflama ia mucoasei faringiene în totalitatea ei. de trei ori pe zi. Bolnavii se plâng de jen la înghi it. 2-4 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap . dou linguri e de r d cin la o can cu ap . Se prepar o infuzie din o linguri de frunze m run ite la 100 ml de ap . apoi se introduce un tampon de vat . . tari. Se poate face i gargar . C ldura local diminueaz durerile acute. Administrarea intern este contraindicat la copii. în special a amigdalitelor. dezinfectant i calmant .este antispastic. se strecoar i se las s se r ceasc .are ac iune antiseptic i bacteriostatic .În cazul otitei supurante se introduce în ureche un tampon mic. Local se pun s cule e calde cu sare sau m lai. Fitoterapie Ceaiul din flori de mu e el . inclusiv a esutului limfatic care constituie amigdalele. analgezic.

Produsul devine toxic dup dou s pt mâni. Se poate repeta de mai multe ori pe zi.are proprietatea de a calma durerile i de a stopa inflama iile gingiilor i ale din ilor. Se manifest cu dureri violente. albicioas . Remedii rapide: Pisa i bine o cui oara i pune i-o la m seaua inflamat . uneori.t iate m runt la o can cu ap .1 . diminea a i seara.2 . Se adaug 150 g de miere i se amestec bine. Efectul anesteziant este aproape instantaneu. Sun toarea . pân la omogenizare. Amestecul are ac iune cal-mant . în 5-10 minute. Amestecul se fierbe timp de 5 minute.are ac iune antimicrobian . acoperit. de preferat seara. Se p streaz la rece timp de 5 zile. apoi se las s se r ceasc . care pot ceda la un moment dat. Se fac mai multe b i de gur c ldu e pe zi.1. Se consum câte o linguri de dou ori pe zi. cu înghi ituri mici. datorit con inutului uleiurilor volatile bogate în azulen. Abcesul dentar Este cauzat de caria dentar care progreseaz de la suprafa a dintelui spre profunzime i ajunge la pulpa dentar . se toac m runt i se a az într-un vas de sticl . Are ac iune puternic antiseptic . dar procesul nu este stins. pentru a se macera.se spal 100 g de petale de trandafiri pentru dulcea .Afte 10. Decoct dintr-o linguri de r d cini de ghimbir .Alte remedii: Past de trandafiri cu miere . Se ine în gur ceaiul c ldu câteva minute. bacteriostatic i eutrofic asupra mucoasei c ilor respiratorii. Se face gargar sau se pot pune tampoane de vat îmbibate în decoct pe locurile afectate. Fitoterapie Infuzie de flori de coada oricelului .se amestec un pahar cu lapte cald. pân la vindecarea complet . iar gingia este congetionat i. Se poate bea zilnic câte un pahar. pân la omogenizare.preparat din o lingur de plant la can . Se serve te cald. ca un bob de maz re. apoi se arunc . 10.Abces dentar 10. emolient . odou . Decoctul de rizomi de pir . Mucoasa bucal se bombeaz în dreptul dintelui bolnav. un g lbenu de ou i dou linguri cu miere. Boli stomatologice 10. chiar dac este inut în frigider. dup ce a distrus smal ul. Se face gargar dintr-o infuzie preparat din 2 linguri e de plant la o can cu ap . B utura are ac iune calmant i emolient asupra mucoaselor faringiene iritate. . la culcare.

pu in fierte sau chiar crude.are ac iune antiseptic i bacteriostatic . Mesteca i frunze de ridichi i spanac. Aftele Sunt erup ii formate de vezicule ce apar pe limb . Tratamentul trebuie repetat de trei ori pe zi. Sunt indicate antiseptice locale i gargare. Se prepar o infuzie din o linguri de frunze m run ite la 100 ml de ap .Acnee. Planta fiart poate fi mestecat în gur . timp de 5 minute. Florile de sulfin . Boli dermatologice 11.3 . Fitoterapie Salvia . faringe. Se face o infuzie concentrat . se face gargar de mai multe ori pe zi. Alte remedii: Gargar cu ceai de prune . Produc dureri. Are ac iune bactericid i bacteriostatic . pân la omogenizare. se pune într-o sticl i se adaug 50 g de miere. Se fierbe acoperit. apoi pune i-le la fiert în 400 ml ap clocotit . saliva ie abundent . Apiterapie Sirop de propolis . con inutul inându-se pu in în gur înainte de înghi ire.se cur 50 g de propolis. Se iau 3-4 linguri e pe zi.Eczeme . face i gargar cu un amestec în p r i egale de miere i ap distilat . În formele grave aftele pot ap rea i pe piele.strivi i 2 prune acre. u or antibiotic . care îi transmite mirosul pl cut de fân cosit. Ad uga i pu in sare i l sa i s se r ceasc . cu tot cu sâmburi. Se face gargar de 3-4 ori pe zi. 11. cât este c ldu . amestecându-se bine. pân ce scade la jum tate. dup care se fac gargar i cl tiri ale gurii cu acest preparat. la foc moderat. furunculoza 11. Se las la r cit. febr .10. de mai multe ori pe zi.Urticarie 11. de dou ori pe zi.con in un ulei eteric.2. se pune într-un vas de inox cu o can cu ap . datorit con inutului de ulei eteric i tanin.1 . dezinfectant . apoi aruncat . mucoasa gurii.pentru tratarea aftelor i infec iilor gingiei se pun 10 frunze de dafin într-o can cu ap clocotit . cumarina. Diminea a.2 . înainte de a mânca. din dou linguri e de plant la 100 ml de ap i se face gargar . Lichidul se strecoar cald printr-un tifon. Frunze de dafin .

În cazul unui ten sensibil. panari iu.Arsuri. o etul se dilueaz cu ap (concentra ia este bun dac atunci când aplic m solu ia se simte o u oar arsur ). începând de la vârsta pubert ii. Se spal fa a cu solu ia ob inut sau se aplic comprese înmuiate în infuzie pe zonele afectate. acneice. O etul de hrean se prepar din r d cini m run ite care se pun într-o sticl . În general. Acneea vulgar sau poliform juvenil apare mai ales la tineri. Se pun dou linguri de plant la un litru de ap clocotit . se oxideaz . negi 11. cât i p strarea acestui o et s se fac în vase de sticl sau de plastic.este eficient în regenerarea organismului i are efect asupra sistemului circulator. b t turi.11. pe parcursul unei zile întregi. Se pun apoi semin ele într-un vas. Arpaca ul . zilnic. dup primele 7 zile de tratament se v d efectele.1. amestecând mereu. herpes. timp de 10 minute. Datorit ac iunii sale depurative i diuretice. pentru c . negilor. ceaiul de urzic elimin toxinele din sânge i are i un excelent efect cosmetic. prin formarea unor mici puncte brune-negre. peste ele se toarn o et de vin sau de fructe pân se acoper hreanul.4 . Compresa înmuiat în o et se pune seara i se ine 5-10 minute.au efect dezinfectant i cicatrizant. Se consum un litru de ceai pe zi. preparat din o mân de plant bine sp lat la 1 l de ap . Ceaiul de arpaca este recomandat pentru toate tipurile te ten. înso it de secre ia exagerat a glandelor sebacee. E posibil ca evolu ia acneei s nu fie cea a teptat . pistrui. dar tratamentul se continu înc 2-3 s pt mâni. în cur irea tenurilor grase. Alte remedii: Se aplic pe fa o et de hrean. se adaug 450 ml ap i se las s fiarb la foc mic înc 10 minute. Un rol important pentru prevenirea i tratarea acneei îl joac îngrijirea corect a pielii. erup iilor i . apoi se strecoar . Acneea Este o dermatoz caracterizat printr-o inflama ie purulent a folicului pilosebaceu. sub form de compres . gr besc vindecarea leziunilor i ajut la refacerea pielii. celulita. se las s infu-zeze 10 minute.1. Se strecoar i se bea rece sau cald. Se recomand ca atât prepararea. fiind un bun remediu împotriva acneei. apoi se spal fa a cu ap rece. Florile de g lbenele . De multe ori leziunile las în urm cicatrice. inflamatiile pielii.este foarte bun pentru astfel de afec iuni. care astup porii dilata i ai pielii i poart numele de comedoame. pistruilor. Fitoterapie Urzica . Se las s stea la temperatura camerei timp de o s pt mân . Nu se strecoar . apoi lichidul se poate utiliza. deger turi. Se pr jesc 2 linguri de semin e de arpaca la foc mediu timp de 10 minute. altfel.

Vitaminele B. Dupa zvântare se tamponeaz u or pielea cu tinctur de propolis 15 la sut . Înainte de a aplica rondelele sau compresa. Frunzele de nalb sunt emoliente.2 Urticaria . sulfat de zinc sau vitamina B se folosesc numai la recomandarea medicului dermatolog. se recomand folosirea s punului pentru copii. de preferat calde. pu in îndulcit. confluate.1. câte o ce cu de 2-3 ori pe zi.afec iunilor cutanate. Se spal tenul cu un decoct.este un excelent exfoliant. de asemenea. C. Se pun cataplasme din f in de in amestecat cu ap fierbinte pân devine o past . Seara se maseaz pielea obrazului cu o crem pe baz de propolis. Zincul este. r d cin de brusture i trei-fra i-p ta i are propriet i depurative i poate fi folosit pentru combaterea furunculozei i a acneei. Sfaturi cosmetice utile În îngrijirea tenului acneic. la care se adaug 6 linguri de o et de mere. ieder . O doz de 50 mg pe zi. fa a trebuie bine sp lat cu un s pun pentru copii. L mâia . Apare la persoanele cu imunitate sc zut i la diabetici. din amestecul de plante: intaur . Se fac b i locale sau se pun comprese dintr-o infuzie concentrat . Cataplasmele cu infuzie de mu e el i flori de soc ajut la colectarea furunculului. S punurile speciale cu benzoyl peroxid. Se poate folosi intern. Frunzele se op resc cu ap i se aplic peste furuncule. timp de 14 s pt mâni. sau extern. pe toat suprafa a organismului. din 2 linguri e la 300 ml ap . 11. Se prepar din trei linguri de plante la un litru de ap i se bea ceaiul. deoarece îndep rteaz celulele moarte ale pielii. F ina de in calmeaz durerile i ajut la colectarea i evacuarea puroiului. datorit con inutului bogat în mucilagii. Ele ajut la vindecarea rapid a leziunilor. foarte eficient în tratarea acneei.2. Furunculoza Este reprezentat de prezen a în acela i timp a zeci de furuncule mari. Se men in timp de 2 . coada-calului. fiert timp de 10 minute.3 ore pe locul afectat. g lbenele. pelin. neiritant. sau sub form de suc (se îmbib un tampon cu vat cu sucul unui fruct). sub form de comprese. ment . în cursul unei zile. care usuc pielea. 11. poate trata cu succes acneea. c ldu . Poate fi folosit ca atare (se taie rondele sub iri i se aplic pe zonele afectate). E i mineralele sunt foarte utile i încetinesc procesul de îmb trânire a celulelor. Fitoterapie Infuzia de cicoare. de culoare alb i nu a celui antibacterian.

dup care fierbe i din nou. a laringelui. Fitoterapie Infuzie de c tin alb care se prepar din 2 linguri e de fructe zdrobite peste care se toarn 500 ml ap clocotit . Se manifest în mai pu in de 3 ore de la intrarea în contact a organismului cu alergenul. frig.24 de ore. oc anafilactic). soare) se manifest în zonele presate de pantofi. cosmetice. piele). apoi strecura i. la foc mic. cu atât urticaria va fi mai virulent i va avea consecin e mai grave (umflarea fe ei i. mai ales a celor sângerânde. Se pun local cataplasme cu infuzie din mu e el. timp de 10 . astm. . ap . curea. Dup 30 minute se strecoar . Strecura i i face i sp l turi locale. Alte remedii: Se amestec praf de cui oare cu ap pân se face o past . Urticaria acut persist între 12 . mai rar. Cauzele apari iei pot fi purtarea unor bijuterii suflate cu nichel sau crom sau contactul cu anumi i alergeni (parfumuri. Se beau 2 .3 Eczemele O erup ie spontan este. sc derea tensiunii. sinonim cu eczema de contact. Fitoterapie Decoctul de afin este folosit în tratarea eczemelor. Eczema de contact poate fi activ o lung perioad de timp sau poate deveni cronic . Efectul se observ imediat. folosind o compres steril . Infuzie de coac z negru. Se las s infuzeze timp de 10 minute. preparat din o linguri de plant la 200 ml ap clocotit .Este o afec iune cutanat caracterizat printr-o erup ie de bubi e ro iatice i este înso it de mânc rimi intense. de multe ori. Decoct din r d cin de brusture. Fierbe i 1 linguri de fructe uscate în 200 ml ap . Aplica i cataplasme pe locul afectat. folosind un pansament steril. Decoctul de stânjenel galben îl pute i prepara fierbând 2 linguri e de pulbere de rizom la o can cu ap . la foc mic. preparat din 15 g pulbere de r d cin la 300 ml ap clocotit timp de 30 minute.3 c ni pe zi. Este consecin a inger rii unui medicament. iar întreaga cantitate de ceai se bea frac ionat. a unei în ep turi de insect sau a consum rii unui aliment. Se bea o can pe zi. Urticaria provocat de agen i fizici (c ldur . timp de 15 minute. L sa i la r cit 15-20 minute. L sa i totul la macerat timp de 2 ore. apoi se aplic pe piele. trei-fra i-p ta i i p p die. 11. sudoare. Cu cât contactul cu acesta este mai frecvent. pe parcursul unei zile.15 minute.

11. aopi se aplic un strat sub ire de miere de albine. Procedeul poate fi aplicat de dou ori pe zi. ceai sau pe un cub de zah r. Se prepar din 2 linguri de muguri zdrobi i i umezi i cu pu in ap cald peste care se adaug o lingur de alcool i se las la macerat 1 . bine strivite. câte 2 .2 zile. Rana se spal cu infuzie de mu e el sau coada oricelului. Fierbe i amestecul în baie de ap 3 . Se mai pot aplica foi de varz alb . bine m run ite i apoi umezite cu pu in ap peste care se adaug 2 linguri de alcool. Ad uga i apoi 100 g de untur i o lingur de cear de albine. Uleiul de sun toare i de mu e el se prepar din dou linguri din cele dou plante. Exist arsuri cu diferite grade de gravitate. Se aplic de dou ori pe zi. Fitoterapie Pentru arsuri u oare este eficient uleiul de c tin . Unguentul din muguri de plop este un remediu pe care îl pute i folosi cu încredere. Dup ce se r ce te se strecoar uleiul i se pune în sticlu e de culoare închis . dar remediile pe care le ve i g si în continuare se aplic doar în cazurile u oare. în cazul arsurilor u oare. în miere i ap . Se las la macerat 24 de ore. curentului electric.4. de hiperemie a pielii (înro ire) sau a apari iei de vezicule. Apoi se toarn un pahar de ulei de floarea soarelui i compozi ia se pune la fiert într-o baie de abur. Se aplic . eficient în tratarea eczemelor. Dup 2 . strecura i produsul ob inut i amesteca i bine. Durata tratamentului va fi de cel mult trei s pt mâni. apoi vasul se acoper pentru 30 minute. timp de 3 ore. Acesta are rol cicatrizant i ac iune regeneratoare a esuturilor. Aromoterapie Uleiul volatil de brad se poate administra intern. Se prepar din 2 linguri de flori la 250 ml ap . produse de ac iunea temperaturii ridicate. pân ajunge la consisten a unei paste. peste arsura bine cur at în prealabil. peste rana cur it în prealabil. Ceaiul se strecoar i se fac b i locale sau se pun cataplasme.1 Arsurile Sunt leziuni ale esuturilor. .4 ore.3 ore se spal mierea tot cu ceai de mu e el.Infuzia de g lbenele este. Extern se pot face inhala ii cu 10 pic turi în 100 ml de ap fierbinte sau b i cu 10 pic turi în cada de baie. a substan elor chimice. care pot regenera esutul bolnav i ameliora durerea. Apiterapie Mierea de albine este cel mai eficient remediu pentru durerile provocate de arsuri. soarelui.4 pic turi de 3 ori pe zi. de asemenea.

timp de 10 minute pe zi. Se pot aplica i comprese c ldu e. Fitoterapie Se fac b i locale c ldu e. pentru a nu fi împiedicat circula ia sanguin local . 11.Se prepar din 10 g camfor. Se aplic local. timp de 8 zile. Dup r cire se poate folosi în aplic ri locale.infuzie. Tinctura de g lbenele se prepar din 20 g flori la 100 ml alcool. preparat din 20 g flori la 1 l de ap . se adaug camforul i se amestec în continuu. senza ia de arsur i furnic tur . evitându-se bandajarea strâns a p r ilor afectate. pe zonele cu deger turi superficiale. gr besc vindecare i calmeaz durerile. Este contraindicat inerea p r ilor degerate în fa a focului sau a unui înc lzitor electric. Se topesc parafina i vaselina la c ldur moderat . Înc lzirea cu ap mai cald de 40 de grade este contraindicat . apoi se fac sp l turi c ldu e cu lichidul ob inut. 100 g vaselin pentru uz extern. cea mai bun metod este de a înc lzi degetele la subsoara sau între pulpe sau de a acoperi p r ile degerate cu mâinile calde ale altei persoane. Se fierbe o elin cu r d cin i frunze într-un litru de ap . solu ia se agit pentru omogenizare 11.Alte remedii: Tinctura de ceap Trei cepe t iate m runt se pun la macerat. Se amestec 10 ml tinctur cu 100 ml ap fiart i r cit . înro irea tegumentului. pentru sp l turi locale sau cataplasme. 8 g parafin solid . Pentru deger turi mai severe se recomand înc lzirea p r ilor degerate cu ap cald (40 de grade Celsius). prin macerare.4. B ile locale cu elin .4.3 Pistruii . se aplic pri ni e i cataplasme. timp de o or .2 Deger turile Sunt provocate de expunerea corpului neprotejat la ac iunea frigului timp de peste 12 ore. Flori de g lbenele . Sunt mai frecvente la picioare i se manifest cu dureri. sub form de comprese. timp de o s pt mân în 100 ml alcool de 80 grade. Pentru a trata o deger tur superficial . Alte remedii: Unguent camforat . pân când se dizolv tot camforul. Se pot complica cu infec ii. Înainte de a se aplica pe locul bolnav. sub form de masaje u oare.

Sunt mici pete pigmentate mai puternic. pe spate i bra e. Plantele se fierb în osânz de porc 15 minute. durerea dispare. se strecoar i se p streaz la rece. O et de hrean Se macereaz 150 g de r d cin de hrean ras în 250 ml de o et. În 2 . 11. Se las apoi preparatul la r cit i se amestec . Se pun cataplasme pe piele de 2 . Acestea sunt folosite ca ulei pentru ungerea locurilor afectate. s ruri de potasiu. Se prepar o alifie din 50 g g lbenele. r ni. Apari ia b icu elor este precedat de senza ii de arsur . Se face un decoct concentrat. Fitoterapie R d cina de brusture con ine inulin . La suprafa a g lbenu urilor apar ni te pic turi. pân se înmoaie. Se strecoar i se badijoneaz regiunea cu pistrui de trei ori pe zi. Se ung locurile afectate cu unguent din muguri de plop fier i în untur (osânz ) i cear de albine. care apar în general pe fa .5 Herpesul Este o boal a mucoaselor. care poten eaz apari ia pistruilor. iar a doua zi se înc lze te în baie de aburi. Se fierb pu in în ulei l ptuci proaspete. Se las s stea o zi preparatul. din 4 linguri de r d cin bine m run it la o can cu ap . timp de 30 de minute. Ceaiul poate fi folosit pentru comprese i tampon ri.4 Inflama iile pielii Pot fi provocate de contuzii. Se fierbe timp de 10 minute. un ulei volatil i o substan cu ac iune antimicrobian . se în eap cu o sârmuli i se in deasupra unei fl c ri de lumânare. Se mai poate aplica local suc de castravete sau de l miie.3 ou fierte tari. Se ung zonele afectate. Se aplic seara. mânc rime sau durere. la culcare. alte tipuri de boli dermatologice.6 ori pe zi. 25 g pelin. Se tamponeaz pistruii cu suc de p trunjel sau se maseaz regiunea cu câteva frunzuli e de p trunjel proasp t.3 linguri de ulei de m sline se fierb câteva frunze de spanac.4. 50 g p tlagin . bine m run ite. câte 20 minute. produs de un virus filtrant (Herpes simplex).4. 11. dar acestea se rup repede i apar pe piele eroziuni care r mân mult timp pân la vindecarea complet . Când apar veziculele cu lichid clar. timp de trei ore. Ulei de g lbenu de ou Se iau g lbenu urile de la 2 . în zona nasului. Persoanele cu ten deschis sunt mai sensibile la ac iunea soarelui. de 5 . Fa a se spal cu ceai de tei. Se aplic sub form de masc .3 ori pe zi. 25 g r d cin de t t neas .

Se amestec bine 3 linguri glicerin .8 Panari iu Este o infec ie localizat la degete. un pansament cu coaj de l mâie pe care a r mas i pu in miez. . se fixeaz cu un pansament i se ine timp de 12 ore. 20 g trei-fra i-p ta i. Se aplic pe b t tur . o linguri amoniac. înainte de culcare. Cr p turi dureroase ale c lcâielor O cutie de alifie de g lbenele se amestec cu o ceap dat pe r z toarea mic . Se unge cu albu de ou b tut spum locul afectat de 5 . de regul de un agent de tipul stafilococului sau streptococului. Se unge b t tur cu ulei de ricin. pe b t tur . se umezesc palmele cu amestecul i se frictioneaz abdomenul. În fiecare sear .4. 11.7 B t turi (clavus) Sunt produse de ac iunea mecanic de frecare sau presare a pielii. Se agit preparatul zilnic cu o lingur de lemn. diminea a. la prânz i seara. dup du . înro ire a pielii. de obicei în zonele al turate unghiilor. 1 linguri miere. apoi se strope te cu o et de mere. Se bag degetele într-un vas cu o et diluat cu ap .6 Celulita Se pun la macerat într-un vas 30 g boabe de ienupar. Se repet zilnic. Se pune seara. aplicat seara. 11. se agit recipientul. Se manifest cu o îngro are a pielii pe locul afectat. t ietur sau ros tur . Cataplasme cu usturoi ras. o jum tate de pahar cu ap .pân la omogenizare. timp de 4-5 s pt mâni. Procedura se repet timp de dou s pt mâni sau pân la dispari ia b t turii. edem. Se filtreaz printr-un tifon curat i se pune în sticlu e închise la culoare. Poarta de intrare este o în ep tur . timp de o jum tate de or . Se face o cafea tare i se înmoaie degetele bolnave de 5-10 ori pe zi.7 ori pe zi. Apoi pielea din dreptul abcesului devine alb . apoi se pun osete. câte 10 minute. Se acoper vasul i se las timp de 2 s pt mâni într-un loc întunecos i rece. 11. dup care se aplic un pansament cu propolis topit la foc. O ceap t iat în dou se coace pe o tabl la flac ra de aragaz.4. coapsele i picioarele timp de 10-15 minute. 10 g frunze de salvie i 10 g flori de soc în 750 ml spirt medicinal. Se manifest prin durere.4. un vârf de cu it de borax. 20 g cre u c . Crema se ine la frigider i se ung în fiecare sear t lpile i c lcâiele. deformarea degetului i senza ie de arsur . fiind foarte dureroase dac se localizeaz pe talp .

Se tamponeaz cu tinctur de rostopasc sau se aplic direct pe neg sucul l ptos. Se maseaz cu sare de buc t rie.9 Negii plantari Au dimensiuni variabile. Se maseaz cu coaj verde de nuc . Se spal . p rul cu ap cald . bondarii. Se fierbe pân scade la jum tate i se freac zilnic pielea capului. de la un vârf de ac la o bob de maz re. Se face un amestec din 100 g urzic . Se maseaz pielea capului zilnic. Se pune o frunz de aloe t iat peste unghia bolnav i se panseaz degetul. care dispar dup 24 de ore. Se freac zilnic pielea capului cu aceast solu ie. tulbur ri respiratorii. t unii pot fi. albinele. Se îmbib în tinctur de propolis o compres i se pune pe locul bolnav. Se amestec o ceap ras pe r z toarea mic cu o lingur de ulei de ricin i 10 ml vitamina A. Se fac frec ii de 2-3 ori pe s pt mân . sunt provoca i de un ultravirus i se localizaez de obicei la nivelul degetelor mâinii.oricelului sau pulbere din tulpin de in cu ulei de m sline. ân arii. În ep turile de albin sau de viespe provoac o durere ca de arsur . 2 linguri o et i 500 ml ap .10 C derea p rului (Alopecia) Se preg te te un decoct din 30 g r d cini m run ite de brusture la 1 litru de ap . de culoare galben . Aluni e. du mani sâcâitori ai pielii. macerat timp de o s pt mân . timp de o s pt mân . În ep turi de insecte În timpul verii. al plantei. de preferat la soare. accelerarea pulsului. viespile. bolnavul prezint v rs turi. deregl ri de pigment. apoi. tremur turi. Dup 40 de minute se cl te te p rul cu ap cald . 11. apoi se fierbe timp de 30 de minute. masând r d cina p rului. În ep turile de ân ar provoac mânc rimi locale. Se ung i se frec ioneaz cu ulei de ricin. Se amestec pulbere fin din coada. timp de 5 ore. Dup dou s pt mâni negul va disp rea.4. Zilnic se pun comprese. Se aplic pe pielea capului un amestec dintr-o lingur de alcool de 40 de grade i un g lbenu de ou crud. 11. Bolnavul prezint contrac ii . De la în ep turile de p ianjen se formeaz o umfl tur dureroas . se taie m runt i se pun într-o sticl închis la culoare.4. În cazul mai multor în ep turi umfl tura este mare. Cu aceast tinctur se tamponeaz locul afectat de mai multe ori pe zi. Se prepar o tinctur de ardei iute din 20 g de pulbere de ardei iute i 100 ml alcool. semne din na tere. Se completeaz cu rachiu de secar i se las la macerat 10 zile. de dou ori pe zi. înso it de ro ea i mânc rimi de piele. pete de b trâne e Frunze de cedru sau chiparos se spal .Se frec ioneaz de 2-3 ori pe zi unghiile cu acest solu ie. din cauza în ep turilor pe care le produc.

Formula 3 . amesteca i-l cu ap i unge i cu aceast past rana.10 g frunze de trifoi de balt . Se pot aplica cataplasme cu varz crud sau p trunjel. albine sau viespi pot intra în oc anafilactic. 10 g iarb mare. 10 g frunze de ment . pe care. purecii i furnicile. în special diminea a. 12. În ep turile de c pu las în urm o pat ro ie. de l mâi . . o bandaja i cu pansament steril. frunze de busuioc. team . c pu e. cu respira ie greoaie i accelerarea pulsului. F râmi a i un c rbune. p ianjen. Durerea va trece mai repede dac pres ra i pu in amoniac alimentar peste locul inflamat. Nevroza anxioas cuprinde o gam de acuze pornind de la fric . mu c turi de insecte i erpi. se folose te sub form de tampon ri i masaje în boli de piele. Persoanele care fac alergie la în ep turile de ân ari. teroare pân la anxietate i este cea mai frecvent . dup aceea. intens colorat în centru. Formula 2 . La fel pot în epa plo ni ele. are halucina ii. cu o intensitate mai redus . ticuri. Se prepar o infuzie din 3 linguri de amestec de plante la 500 ml ap clocotit . r mânând astfel înc dou s pt mâni. negi. se sperie u or.10 g valerian . îndulcit cu miere.1 g flori de g lbenele. înso it de mânc rime. de ment sau de p tlagin . pentru c îi e fric s stea singur. delir.3 c ni pe zi. nevrozele isterice i nevrozele obsesive. Fitoterapie Formula 1 . Se pun 4 linguri e din acest amestec la 600 ml de ap . îndulcit cu miere. Bolnavul are tulbur ri nervoase cu mi c ri spasmodice. 10 g frunze de zmeur i 10 g frunze de l mâi . angoas . urmat de deces. se prepar ca o infuzie i se beau 3 .musculare i o stare general proast . 20 g frunze de zmeur.4 c ni pe zi. 10 g frunze de ment i 10 g r d cin de valerian . nu poate dormi. Nevrozele Nevrozele cuprind majoritatea bolilor neinflamatorii ale sistemului nervos nevrozele anxioase. 5 g conuri de hamei. 10 g frunze de rozmarin i de ment . apoi s se aplice comprese cu ap rece. Se beau 2 . Se beau 2 . C rbunele ac ioneaz mai eficient dac este men inut tot timpul umed. vrea s aib mereu pe cineva lâng el.3 c ni pe zi. îi este fric de întuneric. Pi c turile de t un sunt dureroase. Tinctura de rostopasc are ac iune antibiotic asupra unui num r mare de agen i patogeni. Extern. nevrozele fobice. cu o et sau cu ghea . sare din nimic. Se prepar o infuzie din 3 linguri de amestec de plante la 500 ml ap clocotit . Alte remedii: Este indicat s se spele locul inflamat cu ap i s pun. sun toare sau mur i 30 g r d cin de valerian .

3 c ni pe zi. 30 g arnic . din dou linguri de plante la dou c ni cu ap au rol sedativ asupra sistemului nervos i de lini tire pentru persoanele anxioase i agitate. 20 g sun toare. hamei. 20 g p ducel. fie 100 g de ace de pin proaspete. Aromoterapie Se pulverizeaz în camera de dormit. în fiecare sear .10 g flori de tei. apoi se îndulce te i ceaiul se consum c ldu . R d cina de valerian (odolean ) este planta cu cel mai puternic efect de calmare i relaxare a sistemului nervos. Se ia o linguri din praful ob inut. 15 g flori de hamei. Pentru combaterea st rilor de neurastenie este recomandat cura combinat cu boabe de ienup r. 30 g mu e el. Apiterapie Gem de valerian cu miere R d cina de valerian se piseaz într-o piuli sau mojar. Se serve te imediat. 10 g talpa gâ tei. dup ocuri emotive.Formula 4 . esen i esen de lev n ic . Se beau 2 . rozmarin sau p ducel. pe parcursul întregii zile.4 linguri din acest amestec la un litru de ap clocotit i se acoper imediat cu un capac. Se prepar o infuzie din 3 linguri de amestec de plante la 500 ml ap clocotit . înainte de culcare. asteniilor nervoase. la persoanele care sunt în timpul unei crize de nervi. Infuziile din coji uscate de mere. Se poate prepara o ceai slab de r d cin de valerian . 10 g r d cin de valerian i 10 g fructe de p ducel. se pune într-un pahar. 30 g coada calului i 20 g ment . De asemenea. Formula 5 . preparate simple sau combinate. 30 g cimbru. m run it bine.3 c ni pe zi. Are ac iune calmant i este util i pentru tratarea insomniilor. 40 g roini . Alte remedii: Extract de mac în vin . 10 g conuri de hamei. 20 g salvie. cu grâu încol it i cu suc de orz verde. 15 g frunze de mur. Se las 10 minute. Se beau câte 2 . îndulcit cu miere. 30 g coada oricelului. combate eficient insomniile rebele i induce o stare de lini tire a întregului organism. busuioc. se adaug o lingur de miere i se amestec pân la omogenizare. apoi infuzat cu o can cu ap clocotit . Dup 30 de minute ceaiul se strecoar i se bea. supraexcitabilit ii sexuale. îndulcit cu miere. în care s-au ad ugat fie 2 . de pin sau de brad B i Pentru persoanele agitate sunt recomandate b ile generale c ldu e. Se pun 3 .3 linguri de extract de lev n ic .30 g urzic . seara.

s se administreze 50 ml suc de l mâie amestecat cu 20 g de miere de albine i un g lbenu de ou. preparat din o linguri de plant la o can cu ap clocotit . Durata migrenei poate fi între patru ore i dou -trei zile. persoana care suport atacul migrenei se str duie te s se concentreze. Se strecoar i se beau 2-3 linguri seara. Be i preparatul îndulcit cu miere seara. op rite sau zdrobite cu un pahar. dar nu poate. Vinul de salvie sau rozmarin . vrea s se întind în pat. În acest timp. timp de 2-3 zile în 95 g de alcool concentrat. chiar i în timpul zilei. se aplic pe regiunea dureroas . preparat din 5 g de frunze proaspete macerate. De multe ori. apar frisoanele. toate cu un rol esen ial de calmare a sistemului nervos central. localizat într-una dintre p r ile capului. Dieta .10 linguri pe zi. Dup accesul dureros urmeaz o stare de somnolen i de extenuare. Este bine ca.10 pic turi de 3 ori pe zi. Cu acela i efect se pot aplica câteva pic turi de tinctur de ment .20 de pic turi de 2 ori pe zi Tinctura de usturoi . Durerea se poate calma dup ce bolnavul doarme 4-5 ore.100 g semin e de mac se pun într-un litru de vin ro u i se las la macerat timp de 10 zile. imediat ce apar semnele unei migrene. Nevralgii Migrena Foarte vulnerabile sunt persoanele cu vârste cuprinse între 18 i 33 de ani. geraniol i ulei volatil. durerea se poate r spândi în tot capul. trebuie întrerupt orice activitate. De asemenea apare grea a. În cazul insomniei se pun la macerat de diminea a pân seara 1-2 linguri e de nuc oar cu o can de ap . Se observ o u urare dac se aplic ceva cald pe cap. Decoctul din frunze de salat . s doarm . debutul durerii este precedat de tulbur ri vizuale. senzitive i motorii. incapacitatea de a suporta lumina i zgomotele puternice.2 c ni pe zi. iar bolnavul trebuie s ajung într-un spa iu unde se poate relaxa i chiar dormi câteva ore. înainte de culcare. iar procedeul are un efect de calmare a durerilor intense. Fitoterapie Lev n ica are în compozi ie linalol. În orice caz. 13. s trag draperiile. Accesul este înso it de o durere intens care pulseaz . înainte de culcare. senza iile de grea . fie o c ciul sau un batic înc lzit la calorifer. În timpul accesului. Frunzele de ment . v rs turile. timp de 20 de minute. între mese. Se beau 2 c ni de infuzie pe zi. în afara meselor. Tinctura de ov z . fie un prosop înmuiat în ap fierbinte.

se spal bine i se toac m runt. Se acoper vasul i se las la macerat timp de 5 zile. Se bea un ceai fierbinte în care s-au pus 2-3 vârfuri de cu it de nuc oar . brânzeturi) i alcoolul. neudat timp de 5 zile. maghiran. se adaug 1 kg de miere i 500 ml suc de l mâie i se amestec pân la omogenizare. Esen a de cedru. Înveli i apoi capul cu un prosop c ldu . cui oare. lâng pern . b i cu 10 pic turi în cada de baie. Aplica i pe frunte câteva frunze de varz zdrobite cu un pahar de sticl . ro ii. citrice. Tonic din aloe cu miere . timp de o lun . Frec iona i u or zona dureroas . fasole. Masajul este eficient în cazul migrenei i al nevralgiei de trigemen. elin . Se iau 3 linguri pe zi. în fiecare sear . câte una înaintea meselor pricipale. în ceai sau pe un cub de zah r. timp de 5 minute. înainte de culcare. cacao. petale i frunze de trandafir. stimulativ . fiind indicat în nevralgiile de toate tipurile. Închide i s cule ul i pune i-l în pat. se pot pune comprese cu 10 pic turi în 100 ml de ap c ldu i l mpi odorante cu 3-5 pic turi în 50 ml de ap . Se pun într-un vas de sticl . Masa i pulpele degetelor de la picioare. pe care o ine i în gur pân se tope te. Aromoterapie Pune i 4 linguri din urm toarele plante într-un s cule de pânz : levan ic . 14. Masaj Pute i încerca s v masa i tâmplele cu ulei de ghimbir diluat în sucul de la 2-3 c ei de usturoi stor i. i ea.se iau 750 g de frunze proaspete de aloe de la o plant în vârst de peste 3 ani. r coros i uscat. Remediul are ac iune tonic . Alte remedii: Amesteca i 5 linguri de o et de mere cu 5 linguri ap de trandafir. Îmb trânirea . Uleiul volatil de cedru are efect analgezic. Extern se pot face inhala ii cu 10 pic turi în 100 ml de ap fierbinte. cre i oar . într-un loc întunecos. amoniac i ment pulverizat în camera de dormit este. Lua i dup fiecare mas câte o lingur de miere zaharisit .Se exclud din alimenta ie produsele care con in tiromin (ciocolat . util . nuci. Se administreaz intern 1-2 pic turi de 3 ori pe zi în miere cu ap . asupra sistemului nervos i endocrin. Durerea va fi alinat considerabil. Dup o lun de pauz cura se poate relua.

Adapta i alimenta ia la corp. Acest p mânt are. o doz ob inându-se dintr-o jum tate de pahar de ap rece la care se adaug o linguri de argil . Încerca i o diet de 2 s pt mâni f r carne. ale c rui granule au dimensiuni microscopice i se g se te în straturile profunde ale solului. Prepararea se face foarte u or. Se las s stea 4-5 ore. f cându-le rigide i tulburi în loc de limpezi i elastice. Dup vârsta de 60 de ani se observ cele mai multe dintre efectele îmb trânirii. înotul i gimnastica aerobic . Cura cu argil Cura cu argil . Renun a i la gr simile saturate. Consuma i cereale integrale. Persoanele care privesc pozitiv îmb trânirea tr iesc. Glicozilarea determin apari ia cataractei i rigidizeaz articula iile. Organismul are nevoie de 8 ore de somn pe zi pentru a. Consuma i cu modera ie b uturi alcoolice. O reac ie chimic ce produce îmb trânirea este procesul numit glicozilare. vezica biliara i ficatul. folosit intern i extern. Argila sau lutul este un p mânt fin. Aceasta poate fi sc zut prin reducerea glucidelor (zah rului) din alimenta ie. pe care o pute i folosi de dou ori pe an. sl bite de boli sau cu o vitalitate sc zut . Cur stomacul. Datorit capacit ii sale de absorb ie. cu apte ani mai mult decât cei care sunt îngrijora i de înaintarea în vârst .Este un proces fiziologic normal. dup care se poate folosi. Schimba i-v modul de a privi îmb trânirea. . fiind acuzat i de sc derea duratei de via a fum torilor. Argila are un rol important în men inerea st rii de s n tate i de echilibru a organismului. Renun a i la fumat. în medie. fructe i legume i pe te gras somon. printre care cel mai important este acela de detoxifiere. Respecta i programul de somn. f r pr jituri i înghe ate. Zah rul se leag de protein în interiorul celulelor. igara este principalul vinovat de o lung list de afec iuni ale inimii. Alcoolul ajunge în toate celulele corpului. pentru detoxifierea organismului i cura cu grâu încol it sunt dou metode simple de tratament i între inere pentru persoanele în vârst . calit i medicinale deosebite. Se îmbib cu toate materiile nocive de pe calea digestiv . ficatului i ale altor organe. Corpul poate fi men inut puternic i elastic prin exerci ii fizice ca mersul pe jos. sardine. pl mânilor. intestinele. macrou. care inhib activitatea distructiv pe care radicalii liberi o au asupra celulelor. protejeaz rinichii i vezica urinar . prin mai multe mecanisme. materii nocive care apoi sunt eliminate prin urin i fecale.i repara celulele i a odihni inima. la nivelul anumitor aparate i sisteme. argila ac ioneaz ca un fel de burete în organism. dar ele pot fi întârziate prin câteva manevre simple. distruge genele i afecteaz ficatul.

Administrarea se face înainte de mas . amestecând apa cu argil cu o linguri . de lemn sau de ceramic se amestec argila cu ap cald i cu cantit i mici de uleiuri. cafeaua. pe rinichi. A doua zi se scoate apa din cad cu un furtun i. Cataplasmele se aplic reci (pe regiuni inflamate sau pe partea de jos a abdomenului) i c ldu e pe regiunea ficatului. pe vezic . astfel încât s se omogenizeze. sucuri naturale de legume i fructe. În urm toarele 3 zile se procedeaz la fel. Se vor consuma legume. are o formul asem n toare cu cea verde. luându-se zilnic dou -trei doze. Are o mare putere absorbant . fiind luate în total 1-3 doze pe zi. Cura cu argil pentru tratarea anumitor boli Atunci cand argila se folose te pentru tratamentul unor boli cronice. Mg. motiv pentru care este frecvent folosit . pu in mai mari decât suprafa a respectiv . este potrivit pentru tratamentul de început cu argil . Se înmoaie. Exist mai multe tipuri de argil : Argila verde con ine hidroxid de fier. Durata tratamentului de dezintoxicare este de 21 de zile. . se face cura cu argil între 10 i 21 de zile pe lun . apoi se adaug ap cald i se face baie. Argila galben este mai rar utilizat . Ca. Se pun cataplasme pe zonele afectate. se folose te în tratarea anemiilor i a bolilor de sânge. b uturile alcoolice. În prima zi se pun în cad 2 pungi de argil peste care se adaug pu in ap . Argila ro ie este argil oxidat . f r sedimentul de pe fundul paharului. f r argila de pe fundul paharului. Apoi se adaug apa cald i se face baie. din care se elimin carnea. dup care se consum apa cu argila omogenizat . tincturi sau macerate de plante pân se ob ine o past dens . este de doar trei zile. Pe parcursul curei cu argil se ine un regim alimentar cu grad redus de toxicitate. În func ie de tipul bolii.Amestecul cu argil nu se prepar în vase de metal. peste argila r mas . Dup o s pt mân se bea tot con inutul paharului. pe oase. În primele apte zile se bea. pe tot parcursul tratamentului. Din a asea pân în a dou sprezecea zi baia se face practic cu întreaga cantitate de argil . condimentele. bogat în oxid de fier. se mai adaug 2 pungi. gr simile. Argila albastr este folosit mai ales în uz intern. timp de 20 de minute. fructe i zarzavaturi proaspete. în care se bea doar apa limpede. pân se înmoaie argila. B i de argil Pentru o cur se folosesc 10 pungi de argil (a 1 kg). Cataplasme cu argil Într-un vas de sticl . Perioada de acomodare. înainte cu 20 de minute de fiecare mas numai apa limpede din paharul cu argil . ci numai în vase de por elan sau lemn. Argila alb are o putere de absorb ie mai sc zut decât cea verde. doza r mâne neschimbat . plastic sau teflon.o linguri de argil la un pahar de ap . K i Mn.

tromboflebit . îmbun t irea coordon rii mi c rilor. eczeme. m rirea vitalit ii. i se acoper cu un ervet. PP. care le înlocuiesc treptat pe cele deteriorate. în buc t rie. minerale i vitamine. se d prin ma ina de tocat. migrene. Drojdia con ine nu numai o mare cantitate de proteine. vitaminele A. afec iuni respiratorii recidivante. enzime i anumi i hormoni vegetali. diabet. Adul ii pot consuma 3 . îmb trânire prematur .i dovedi eficien a. Se administreaz de 2-4 ori pe zi. amestecat cu lichide. iar pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 i 14 ani doza este de 1-2 linguri pe zi. Are ac iune în afec iuni diverse. îmb trânire. 100 g de grâu se spal cu ap rece. Cura cu grâu încol it trebuie s dureze mai mult de o lun pentru a. Poate con ine între 25 i 75 la sut cuar . impoten i sterilitate masculin . dismenoree. afec iuni infec ioase recidivante). Apoi se pun într-un vas i se acoper cu ap . lips de calciu i magneziu. amenoree. ciroz . Dup 24 de ore se spal . reglarea activit ii nervoase. dup care se amestec cu miere. Se a az într-un loc cald. acnee i seboree. Pielea devine supl . ci i acid nucleic. care poate ajuta organismul s r mân tân r i în form . anemie. starea de s n tate se îmbun t e te.Argila gri este cea mai periculoas (citotoxic ). Cura cu drojdie de bere este eficient dac este urmat timp de trei-patru luni. scleroz în pl ci. Persoanele în vârst pot constata în doar câteva luni o ameliorare a st rii generale i un surplus de energie. m rirea acuit ii vizuale. afec iuni oculare. B. insomnie. iar acest proces întârzie îmb trânirea prematur . dar poate fi folosit i în caz de osteomielit . calciu (71 mg%). pe stomacul gol. Cura cu grâu încol it 100 de grame de germeni de grâu con in fosfor (1050 mg%). artrit . Drojdia de bere poate reface flora intestinal distrus de medicamente i antibiotice. pneumonie. diminea a i seara. subponderalitate. Germenii de grâu se administreaz diminea a. Primele efecte care se observ sunt oprirea c derii p rului. pentru a fi m run it. magneziu (342 mg%). colite i diaree. D. tenul se coloreaz . afec iuni hepatice. furunculoz . Alte remedii: Folosirea curent a drojdiei de bere are un efect regenerator. Efectele maxime se observ dup trei luni de la începerea tratamentului. toate formele de avitaminoz B. precum enterite. boli de piele (acnee. grip sau anemie. de . Acesta din urm conduce procesul de formare a celulelor noi. Grâul încol it este indicat în întârzierile de cre tere la copii. dureri de cap. înt rirea din ilor. E. înfrumuse area pielii.6 linguri pe zi.

fiind o polivitamin natural . ciroza hepatic . câte 4 linguri e. Alcoolism si tabagism Alcoolismul este o boal în care o persoan continu s consume alcool chiar i atunci când acesta îi creeaz probleme de s n tate i de familie. bea diminea a. pierderea memoriei. devine furioas . dificultatea de a merge sau a sta în picioare. în plus. pierderea cuno tintei. certurile în familie. pigmen i carotidieni. lipsa de respect fa de sine promisiuni nerespectate de a se l sa de b ut. sunt consumul frecvent de alcool pentru a face fa problemelor zilnice. evitarea responsabilit ilor casnice sau ale celor de la serviciu. Semnele care îi avertizeaz pe cei din anturajul unui posibil alcoolic c acesta se confrunt cu boala. fitosteroli. acid folic. evit prietenii sau activit ile sociale. boli de inim . Se pun 20 de pic turi de tinctur în o can de ceai de anghinare i se serve te imediat. Efectele de lung durat ale alcoolului sunt alcoolismul. trist sau iritat dup ce a b ut. Este. are simptome de renun are. Se face o infuzie din dou linguri de fructe zdrobite la o jum tate de litru de ap clocotit . Efectele de scurt durat ale alcoolului sunt r spunsuri încetinite fa de mediu. are frisoane i halucina ii. fiert timp de 5 minute i b ut zilnic. apoi. B1 i B2. se simte vinovat din cauza comportamentului s u. preparat din dou linguri de fructe zdrobite la un litru de ap fierbinte. se plânge de sc dere în greutate i insomnie. Dizolvat i b ut înainte de mas taie pofta de mâncare. acizi gra i. beta caroten. este posibil s fie alcoolic . un tonic vitaminizant. bea singur . vom . de-a lungul întregii zile. timp de o lun . . coma i decesul. apoi se bea treptat. pierderea memoriei. Începe s tremure.bea la o anumit or . Când un alcoolic nu bea. are pierderi de memorie în timp ce bea sau dup ce a b ut. mic orând num rul de calorii primite de organism. Fitoterapie C tina alb con ine vitamina C. Apiterapie Se administreaz câte 6 linguri e de miere din 30 în 30 de minute diminea a. Tinctura de ardei iute.preferat dup mese. este excelent în cura de dezintoxicare. sc derea coordon rii. dup fiecare mas . Ceaiul de m ce . de i el rareori o recunoa te. Dac o persoan cunoscut prezint dou din urm toarele caracteristici. afecteaz comportamentul familiei. datorit con inutului de vitamine. se scuz c bea de nevoie. alterarea memoriei. Se las vasul acoperit 30 de minute. preparat din din 200 g de ardei iute macerat timp de 7 zile în 100 ml de alcool. timp de o s pt mân . 15. lecitine i pectine. Se continu apoi cu administrarea a 2 linguri e de miere în fiecare diminea . tulbur ri de vedere. este folosit în curele de dezalcoolizare. ascunde alcoolul. scurtarea duratei de via .

conuri de hamei i r d cin de valerian . Infuzia se folose te pentru persoanele aflate în stare de be ie avansat . bron ite. timp de 5 minute. fier i vitamine A. Mai pute i consuma 20-30 g de frunze de p trunjel proaspete pe zi. Tabagismul Este o intoxicare cronic cu nicotin i poate produce tulbur ri cardiace. C. prin tonifiere. foarte bine m cinate.Presopunctur Masa i punctul Col ul Pe telui situat pe palm . Ceaiul de ment este util în special pentru cei care sufer de palpita ii dup ce sau l sat de fumat. amestecat cu pu in ap cald . R d cina m run it foarte bine i amestecul de frunze. p trunjelul face s dispar i mirosul urât al gurii. înainte de culcare. tremur turi. Strânge i puternic vârful nasului sau masa i zona din jurul ombilicului. apoi lua i de pe foc i l sa i . Se prepar infuzie dintr-o lingur de amestec la o can cu ap . potasiu. fierbe i timp de 5 minute. bogate în s ruri minerale . cancer pulmonar. Masa i punctul Valea Adun rii situat la un deget deasupra urechii prin tonifiere. se îndulce te i se beau 2-3 ce ti zilnic. inflama ie a c ilor respiratorii. calciu. Dac sunte i nervos din cauz c încerca i s v l sa i de fumat. simptome de neurastenie. în p r i egale. talpa-gâ tei. p p die. la baza degetului mare. În plus. se administreaz înainte de mese. fructe de p ducel. B1. trei-fra i-p ta i i cicoare. atunci când ave i tendin a de a v aprinde o igar . Amesteca i câte 10 g de flori de tei. având un efect de eliminare foarte prompt. Prepara i un decoct din o lingur de amestec la 250 ml ap . datorit compozi iei frunzelor i r d cinilor sale. B2. Mesteca i un fragment mic de r d cin de obligean . Fitoterapie P trunjelul se folose te în tratarea tabagismului. în p r i egale.sodiu. Alte remedii: Face i un amestec de flori de soc. ori de câte ori sim i i nevoia s aprinde i o igar . Alte remedii: 20-30 de frunze de dafin op rite cu o can de ap i l sate la infuzat 20 de minute sunt un vomitiv i antitoxic redutabil. fosfor. mesteca i câteva flori de mu e el când sim i i nevoia s fuma i. Se bea dintr-o dat întreaga cantitate preparat . r d cin i semin e. din care una seara.

Maceratul se folose te la prepararea extractelor apoase. Se strecoar . pentru c unele principii active se extrag printr-un contact mai îndelungat cu dizolvantul.15 minute. Cataplasmele se pot realiza cu ap rece (cataplasma de mu tar) sau cu ap fierbinte (cataplasma de in). Decoctul se strecoar fierbinte i se completeaz cu ap cald . de tei. Preparatul se consum în timp de 24 de ore i se p streaz la rece. f r a se fierbe. Într-un vas sm l uit sau de por elan se pun 1 . Împreun cu principiul activ al plantei se extrag i unele substan e secundare. Infuzia (ceaiul) este forma cea mai simpl i mai utilizat de a extrage substan ele active din plantele medicinale. Decoctul este procedeul prin care planta se amestec cu cantitatea indicat de ap rece. Dup aceea ceaiul se strecoar i se îndulce te. alcoolul. Tehnica se bazeaz pe extrac ia principiului sau grupului de principii active folosindu-se dizolvan i ca apa. maceratul. cât este necesar. cum ar fi infuzia. Prin decoct se prepar plantele a c ror consisten este lemnoas . al frunzelor de ment sau de roini . Procedee de preparare Pentru a ob ine efectul maxim al substan elor care se g sesc în plantele medicinale se pot utiliza diferite procedee de preparare. Cataplasma este un preparat de consisten moale. Frunzele.2 linguri e din planta m run it . Tincturile sunt solu ii extractive alcoolice. Plantele m run ite ce urmeaz a fi macerate cu ap se spal în prealabil. peste care se toarn 250 ml de ap clocotit . lichidul se agit de câteva ori. tincturilor i o eturilor medicinale. mai concentrate în . decoctul. Este cazul florilor de mu e el. maceratul se strecoar prin tifon. vinurilor. iar cojile i r d cinile se fierb 30 . care au proprietatea de a m ri efectul terapeutic al plantelor. deoarece prin fierbere principiul lor activ poate disp rea. Unele plante. care se ob ine din plant m cinat .25 de grade). amestecat cu ap pân se formeaz o past . apoi produsul se fierbe un anumit timp. în sticle de culoare închis . Maceratul se prepar cu ap la temperatura camerei (15 .40 de minute. florile i planta întreag se fierb 10 . vinul. se prepar numai prin macerare cu ap rece. Aceast past se pune între dou buc i de pânz i se aplic pe locul afectat. se îndulce te cu miere i se bea câte o can . Dup fierbere decoctul se strecoar . ca r d cina de nalb sau semin ele de in. atunci când se simte nevoia de igar . înc 15 minute. o etul sau uleiul. Tinctura se ob ine prin tratarea plantelor m run ite cu alcool de diferite concentra ii. Vasul se acoper i se las 15 minute. Dup trecerea timpului indicat. Unele plante se prepar numai prin infuzie. În timpul extragerii.vasul acoperit. Infuzia se ob ine din men inerea plantei medicinale în contact cu ap clocotit timp de 15 minute.

apoi se completeaz cu lichid.3 zile se agit preparatul. Dopurile se fierb în prealabil i se fixeaz imediat ce sticlele au fost umplute. folosindu-se 30 . pentru mentinerea sanatatii. Se strecoar fierbin i prin tifon. Apoi se p streaz la rece. În general siropurile se prepar dizolvând zah rul într-o solu ie ce con ine substan ele active ale plantei. puse într-un s cule de tifon. fie prin introducerea plantelor m run ite.40 g de plant pentru un litru de vin vechi de bun calitate. mierea este doar o parte a unui complex de produse ale stupului. Siropurile se prepar în vase sm l uite. Pentru prepararea o eturilor aromatice se folosesc plante în propor ie de 5 . Apoi preparatul se fierbe în baie de abur sau direct pe foc. Dup 7 . direct în ap . veninul. Mierea si sanatatea de Vlad T. iar dup 3 s pt mâni se strecoar . timp de 4 . ac ionând la nivelul c ilor respiratorii.10 g la 100 ml de o et. mierea si-a dovedit din plin calitatile terapeutice si nu exista cultura în care sa nu fi aparut vorbe de duh legate de tineretea vesnica pe care ea o ofera consumatorilor ei. Peste planta m run it sau uleiul volatil. În plus. O dat la 2 . Inhala iile se ob in din plante medicinale aromatice sau din uleiurile extrase din plante. conform timpului indicat în re et . astupat cu un dop de plut . se toarn ap fierbinte. Se ob in fie prin turnarea unei infuzii concentrate în apa de baie. Vinurile se prepar prin macerarea plantelor m run ite.6 s pt mâni. Se p streaz în sticle de culoare închis . Peste plantele m run ite se adaug ulei la temperatura camerei (este mai indicat cel de porumb sau de m sline). apoi se filtreaz printr-o pânz deas sau printr-un filtru de hârtie. Sticla se ine într-un loc r coros i întunecat. Uleiurile medicinale se ob in prin macerarea plantelor în ulei. Popescu Folosita ca aliment timp de mii de ani. ferite de c ldur sau lumin .8 zile se strecoar . direct în sticle uscate. propolisul. de capacitate mic . Siropurile sunt solu ii extractive apoase la care se adaug zah r (640 g de zah r la 360 ml de lichid). în pu in ap sau ceai sau pe zah r. timp de 7 . ceara. Se întrebuin eaz numai extern. Dup trecerea acestui timp întregul con inut se strecoar printr-o pânz deas . Vaporii de ap antreneaz uleiul volatil care este inhalat odat cu ace tia. B ile din plante medicinale sunt utilizate în scop terapeutic. puse într-un vas sm l uit sau de por elan. laptisorul de matca. la temperatura camerei.principii active decât infuziile. Se adaug zah r dup gust i se completeaz cu vin pân la un litru. terapiile ancestrale folosind pe larg si polenul. Se las 24 de ore.8 zile. Macerarea se face la temperatura camerei. . O eturile aromatice se prepar prin macerarea plantelor m run ite cu o et de vin. Se administreaz intern.

germaniu. având caracter bactericid. Plantele absorb prin radacinile lor apa din sol. Albinele prelucratoare transforma aceste polizaharide în monozaharide printr-un proces de hidrolizare. Amândoua vin astfel din grija lumii animale sau vegetale pentru perpetuarea speciei. care mai contine înca procente mari de apa. Din continutul mierii ne putem face si o idee preliminara asupra calitatii ei curative. Datorita continutului de acid citric si malic. apoi aceasta "seva" este supusa în frunze procesului de fotosinteza. zaharoza (0.3%). sunt sustinute de acest instinct fundamental al vietii si. rezultând mierea cruda. Laptele. dar si oligoelemente ca bariu. carbonati. în proportii ce depind de plantele din care a fost extras nectarul si de solul pe care acestea traiau. beriliu. Adus în stup în gusa albinelor culegatoare. apa este eliminata si rezulta mierea coapta. Elaborarea nectarului are loc în momentul în care se deschid sacii cu polen. este produsul complex destinat dezvoltarii organismului mamiferelor si aliment unic pentru primul stadiu de viata al acestora. care nu afecteaza tinerii si adultii cu o microflora intestinala normala. Invertaza secretata de glandele faringiene actioneaza asupra mierii când aceasta este trecuta din gusa în gusa. În special mierea de mana este bogata în minerale. Substantele minerale sunt si ele prezente în miere.5-1. melitoza si alte polizaharide. potasiu. mierea este mai putin dulce si cristalizeaza usor. În perioada de înflorire. O serie de acizi organici. staniu. mierea provine din zaharul natural acumulat de plante pentru a forma fructul. Bor. vanadiu. dar care poate declansa botulismul infantil la unii copii sub un an. fosfor. Când glucoza depaseste cantitativ fructoza.Avertisment Persoanele bolnave de diabet NU vor consuma miere si produse din miere decât sub îndrumarea medicului! Copiii sub un an NU vor consuma miere! Mierea poate fi o sursa potentiala de spori de Clostridium botulinum. zaharurile care constituie nectarul sunt secretate de glandele aflate în flori. mangan. Zaharurile cele mai însemnate din miere sunt glucoza (28-37%). nichel. zaharoza. consumându-le. Acesti acizi asigura buna pastrare a mierii. fructoza (37-39%). mierea florala este superioara celei de mana. dându-i acesteia un caracter usor acid. cupru. precum acidul formic. rezultând hidrati de carbon. În mod asemanator. Mierea si celelalte produse ale stupului De ce este mierea atât de bogata în principii curative? Pentru ca este esenta lumii vegetale! Se spunea "sa curga lapte si miere". nectarul este o solutie suprasaturata de zaharoza. sa nu uitam. . fosfati. se afla si ei în componenta mierii. litiu. insectele în general si albinele în special participând la polenizarea plantelor atunci când trec din floare în floare adunând nectarul. maltoza (5-11%). maltoza. în fapt o solutie de nitrati. beneficiem de grija întregii naturi pentru descendentii ei.

mierea formeaza compusi toxici. ne putem da seama de planta din care provine: albastrui de la nalba. Afidele traiesc pe numeroase specii de plante. în masa ei începe un proces de cristalizare. care retin din ea substantele azotoase si elimina substantele zaharoase. B1 . B6 . dar si vitaminele A. organul de reproducere mascul al plantelor superioare. Este adus în stup tot de culegatoare. Polenul Graunciorii de polen sunt celule sexuale masculine. în contact cu tabla de zinc sau de fier. dar. B12. Datorita aciditatii ei. Pastrarea mierii Dupa extragere. cu timpul. Singura care trebuie sa ramâna fluida un timp îndelungat este mierea de salcâm. pe marginea soselei. Mierea de mana Seva anumitor plante este folosita de insectele din familia Afidelor. Antibioticele sunt extrem de sensibile la lumina soarelui.tiamina. provenind din glandele faringiene si salivare ale albinelor dar si din nectarul multor plante medicinale. Albinele ling zaharurile eliminate de pe frunzele populate de aceste insecte. sunt prezente substante active biologic. rosu de la par. Polenul este astfel cel mai important element de crestere pentru albine. De aceea nu este bine sa cumparam miere care a stat mult timp în soare. Un rol deosebit în compozitia polenului îl au enzimele care accelereaza si regleaza procesele vitale. de aceea mierea trebuie pastrata în vase închise si la adapost de lumina. care depreciaza mierea. mov de la coriandru. castan. B2 . D si acidul folic. care îi confera si o mai mare vâscozitate.niacina. În mierea florala. c.piridozina. galben deschis de la floarea soarelui. mierea este fluida. Dupa culoare. dimineata si spre seara.riboflavina. la ore la care umiditatea atmosferica este ceva mai crescuta. cenusiu de la soia. deci nu este bine sa fie pastrata în astfel de recipienti. . Încalzirea mierii favorizeaza de altfel si aparitia hidroximetilfurfurolului. acidul pantotenic. galben-auriu de la alun si papadie. dar mai ales pe conifere. B5 . Culoarea închisa a mierii de mana se datoreaza concentratiei ridicate de substante minerale. Este gresit sa refuzam mierea zaharisita banuind ca este îndoita cu zahar. piersic. antibiotice. negru de la mac. Aroma mierii este datorata aminoacizilor din nectar.Numeroase vitamine sunt si ele prezente în miere. dar si pentru refacerea tesuturilor uzate.

Având un rol determinant în metabolismul larvelor si în sustinerea efortului matcii. colorat de la galben la verde închis. Continând numeroase antibiotice. bronsita. Substantele balsamice continute. este cules mai ales în lunile august si septembrie.antiinflamator. este depozitat si sufera transformarea în pastura. Polenul este alcatuit din proteine. crescând rezistenta corpului la boli) . cicatrizant si regenerant . care este regurgitata în amestec cu saliva încarcata de antibiotice. dar si de cires. si constituie hrana matcii pe tot parcursul vietii acesteia. ci prefera diversitatea. astm. antibiotice. .antioxidant . vitamine. laptisorul de matca poate fi considerat cel mai hranitor produs al stupului.antitumoral si radioprotector .imunomodulator (stimuleaza producerea de anticorpi. Efecte constatate: . pin. castan. vitamine si antibiotice. au observat prisacarii. lipide. asa cum fac cu mierea. stari gripale Laptisorul de matca Laptisorul este produsul unor glande ale albinelor doici si este destinat hranirii larvelor în primele trei zile. Pastura Polenul disponibil. dar usor solubil în alcool. deci si pentru om ar fi bine sa fie consumat polen proaspat. acizi grasi. de unde eficacitatea în tratarea afectiunilor respiratorii. hidrati de carbon. Pentru albine. Laptisorul este un derivat al polenului ingerat.antimicrobian (distruge bacteriile si virusii) . hidrati de carbon si acizi nucleici. prun. propolisul este si el cules de un numar restrâns de albine culegatoare. Rasinos. care sunt astfel încorporate în propolis. insolubil în apa.Nu trebuie sa ne mire ca polenul pus în vânzare este multicolor. indiferent de casta din care fac parte. dar si rosiatic si chiar negru. vitamine. microelemente. fiind supus unei fermentatii lactice. În compozitia lui intra proteine. brad. polenul mai vechi de un an este mai putin eficient. neconsumat în stare proaspata. cleios. deoarece albinele nu culeg polen doar de la o singura planta. aminoacizi liberi. este folosit de albine pentru îndepartarea din stup a agentilor patogeni. Propolisul Secretat mai ales de mugurii plopului.antiparazitar (anihileaza Giardia si Trichomonas) . Albinele îl prelucreaza cu ajutorul poleinei. învelisul graunciorului de polen. aldehidele aromatice si uleiurile eterice. sunt degajate si purifica atmosfera din stup.bronhodilatator (permitând eliminarea secretiilor). piersic.

la solutii contraceptive si îngrijirea plagilor. 25 d. fosfataza D cu rol de hemolizant si melitina. veninul este o substanta toxica. Efectul era sporit prin includerea de plante si seminte de plante medicinale.ulcere. oamenii de stiinta au început sa analizeze efectul antimicrobial. Hipocrate (460-357 î. 50 d. calvitie. Este utilizata pentru diverse tratamente cosmetice. era administrata ca panaceu universal. deci. contine substante neurotoxice si corozive. si în fata succesului evident al tratamentului cu miere si produse derivate. Mierea ca factor terapeutic Mierea a fost mentionata ca medicament înca din cele mai vechi timpuri. Cu ajutorul picioarelor posterioare. Biblia. motiv pentru care este folosit în tratamentul reumatismului. incolore. Prin definitie. cu efect nociv. pentru afectiuni gastrice. o data cu cresterea interesului fata de medicina alternativa. histidina.Hr. în care sunt adapostite larvele sau rezervele de miere.Veninul Destinat dusmanilor stupului. studiile au continuat. acelasi venin poate avea efecte benefice. fiind utilizata pentru tratarea afectiunilor cailor respiratorii superioare. a racelilor si a bolilor de ochi Grecia si Roma antica . Ceara este produsa de glande abdominale în pelicule translucide. Introducerea pe scara larga a antibioticelor a facut sa scada o vreme interesul fata de proprietatile curative ale mierii. rani inflamate. ci o secretie a albinei. aduse în gura pentru a fi mestecate. inflamatii ale gâtului China antica . În doze terapeutice.îngrijirea ranilor Celsius (cca. Coranul.Hr. În majoritatea cazurilor. La începutul secolului XX. de la tratamentele împotriva calvitiei.Hr.) . În ultimele decenii. pentru ulcerele pielii.) . arsuri de piele.) .Hr. Talmudul contin si ele referinta de acest gen. acid formic. un produs de origine vegetala. care produce inflamarea tesutului în care a fost injectat veninul. aceste pelicule sunt desprinse.boli de ochi si rani Dioscorides (cca. Ceara nu este. naturista.laxativ.antiseptic pentru rani si ulcere ale pielii Aristotel (384-322 î.) . apoi lipite pentru a alcatui celule perfecte ale fagurilor. tratarea diareelor. mai ales ca antiinflamator. ca acidul fosforic. Mierea este si azi o prezenta în medicina populara. conjuctivite.abcese. infectii ale cailor respiratorii Activitatea antimicrobiala . Ceara Albinele construiesc din ceara celulele fagurilor.

mierea protejeaza mucoasa gastrica prin stimularea fluxului sanguin. Descoperirea rolului Helicobacter pylori în ulcer i-a condus pe cercetatori la explicarea efectului terapeutic prin efectul antibacterian. prin efectul antiinflamator si prin stimularea cresterii celulelor epiteliale. .Oxidarea enzimatica a glucozei este principalul factor antimicrobian. meningite. infectii urinare. A fost demonstrat stiintific efectul asupra Escheridia coli si Staphyloccocus aureus. mierea ajuta absorbtia sodiului si a apei. infectii respiratorii. dar si asupra altor bacterii gram pozitive sau gram negative: Infectii cauzate de bacterii care sunt sensibile la activitatea antibacteriala a mierii Infectia Agent patogen Anthrax Bacillus anthracis Difteria Corynebacterium diphtheriae Diareea. sinuzita Streptococcus pneumoniae Febra reumatica. infectii ale plagilor Escherichia coli Infectii ale urechii. septicemia. infectii ale urechii. ca si glucoza. infectii ale plagilor Serratia marcescens Dizenteria Shigella Abcese. În plus. Prezenta crescuta a ionilor metalici. Aciditatea inhiba factorii patogeni. infectii ale plagilor Staphylococcus aureus Infectii urinare Streptococcus faecalis Carii dentare Infectii ale urechii. pneumonia. gastrite. infectii urinare. continutul redus de proteine. infectii ale plagilor Streptococcus pyogenes Holera Cholera Ulcere. vâscozitatea care limiteaza dizolvarea oxigenului si continutul redus de apa. Alti factori sunt mediul acid. infectii ale plagilor Pseudomonas aeruginosa Diareea Salmonella Septicemia Salmonella cholerae Febra tifoida Salmonella typhi Infectii ale plagilor Salmonella typhimurium Septicemia. a acidului ascorbic si a catalazei reduce activitatea antimicrobiala. Continutul redus de apa nu ofera conditii bune pentru dezvoltarea bacteriilor. meningite. sinuzite Haemophilus influenzae Pneumonia Klebsiella pneumoniae Meningita Listeria monocytogenes Tuberculoza Mycobacterium tuberculosis Septicemia. De asemenea. diaree Utilizarea mierii ca tratament pentru ulcere si gastrite vine din traditia populara. infectii ale plagilor Proteus species Muscaturi infectate de animale Pasteurella multocida Infectii urinare.

sunt extrem de comune dar foarte greu de tratat. inhibarea factorilor patogeni. ele se asociaza cu infectii bacteriene. Mierea trebuie sa fie în contact direct cu rana. Se utilizeaza distilatul de miere. Bibliografie selectiv . Se utilizeaza miere neprocesata. Pansamentele trebuie schimbate des deoarece mierea va fi spalata de exudatul din rana. De cele mai multe ori. creste fagocitoza Creste aportul de oxigen. hraneste celulele Pentru tratarea ranilor utilizati miere de provenienta controlata. reducerea edemelor. efectul acesteia fiind comparabil cu al antimicoticelor din farmacii. la cresterea celulelor. Arsuri Prin vâscozitatea ei. îndepartarea mirosurilor neplacute. Proprietati ale mierii Efecte clinice Cauze Activitate antimicrobiana Sterilizarea ranii. mierea protejeaza arsurile de infectii. arsurile. nediluata. Micoze Micozele sunt datorate ciupercilor dermafite (Deuteromycontina). sunt sensibile la tratamentul cu miere. Nu se trateaza cu miere ranile asociate varicelor. Proprietatile antimicrobiene ale mierii au efect asupra ambelor infectii. curata rana de reziduuri. pastrata în conditii optime. sterilizeaza ranile si grabeste vindecarea. stimularea sistemului imunitar. bariera împotriva contaminarii Aciditatea. actiunea agentilor antimicrobieni Activitatea antiinflamatorie Reducerea durerii.Candidoze Infectia vaginala provocata de Candida albicans poate fi tratata cu ajutorul mierii. Tratarea ranilor Ranile beneficiaza atât de efectul antimicrobial cât si de suportul oferit de miere pentru refacerea tesuturilor. Probleme oftalmologice Conjunctivitele si cheratitele. Cel mai bine este ca mierea sa fie aplicata pe un suport de pansament antiaderent cu ochiuri suficient de mari ca sa permita trecerea mierii. reducerea exfolierii Suprimarea procesului inflamator prin eliminarea radicalilor liberi de catre antioxidanti Stimularea vindecarii Ajuta la sinteza colagenului.

Editura Tehnic . Nic. 1988 . Plantele medicinale i aromatice de la A la Z. 1978 4. Editura Ceres. 1964 3. Farm. Plantele medicinale în terapia modern .1. Geiculescu. Theodor Burghele i colaboratorii. 1977 5. Bucure ti. Bucure ti. Editura Medical . ABC-ul s n t ii. Maria Alexandriu-Peiulescu i Ing. 1986 2. Bucure ti. Editura Stiin ific i Enciclopedic . Condimente i sosuri dietetice. Bucure ti. N. Mircea Alexan. Editura Ceres. Virgil T. Bioterapie. Mih ilescu. Horia Popescu. Bucure ti. Dr. Enciclopedie Medical Popular . Ileana Serb nescu-Berar. 1983 6. Ovidiu Bojor. Acad. Mierea i s n tatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful