BĂCĂOANU SIMONA-MARIA ENGLEZĂ, GRUPA L211 FIŞĂ DE LECTURĂ Titlu carte : Comparatism şi teoria literaturii, traducere de Mihai

Ungurean Autor carte: Marino, Adrian Editura: Polirom Colecția : Collegium.Litere Anul apariției: 1998 Locul apariției: Iași Titlul original (fr.): Comparatisme et théorie de la littérature Număr de pagini : 296 Tipul de text : Critică şi istorie literară Date despre autor: Adrian Marino licențiat în 1944 al Facultății de Litere la Iași și București. Între 1944 și 1947 este asistent suplinitor la catedra de Istorie a Literaturii Române, condusă de George Călinescu, cu care nu s-a „împăcat”. Din aceasta perioadă datează redactarea celor doua volume despre Alexandru Macedonski, Viața lui Alexandru Macedonski și Opera lui Alexandru Macedonski, pe care le va publica abia în 1965. Ele au fost inspirate ca idee, probabil, de volumele lui George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu și Opera lui Mihai Eminescu. A debutat în 1939 la Revista „Jurnalul Literar", avându-l ca director pe George Călinescu. A obținut titlul de doctor în 1946 cu teza Viața lui Alexandru Macedonski. A fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte ale „Școlii de cadre”, din cadrul Tineretului Universitar Național Țăranist, activități considerate ilegale de guvernul de atunci. A fost închis până în anul 1957, după care a fost deportat în Bărăgan, în satul Lătești (azi parte a comunei Bordușani, Ialomița), alți șase ani (1957 - 1963). Nu va avea drept de semnatură până în 1965, când debutează la 44 de ani cu „Viața lui Alexandru Macedonski". După alți patru ani, în 1969, a fost reabilitat politic complet și repus în toate drepturile. A fost reabilitat juridic în 1969. Opera Critică și istorie literară. Teoria literaturii și comparatistică • Viața lui Alexandru Macedonski, 1965 • Opera lui Alexandru Macedonski, 1967 • Introducere în critica literară, 1968, ediția a II-a revăzută, 2007 • Modern, modernism, modernitate, 1969 • Dicționar de idei literare, I, 1973 • Hermeneutica lui Mircea Eliade, 1980 • L'hermeneutique de Mircea Eliade, Paris, 1980 • Etiemble ou le comparatisme militant, Paris, 1982 • Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988 • Biografia ideii de literatură, vol. I-VII, 1992-2003 Publicistică. Memorialistică • Evadări în lumea liberă, 1993 • Pentru Europa, 1995, ediția a II-a, revăzută și întregită, 2005 • Cenzura în România, 2000 • În dialog cu Sorin Antohi, 2001 • Libertate și cenzură în România. Începuturi, 2005 • Viața unui om singur, 2010 Ediții critice

Inducţia este graduală. ca oglindire a universalului asupra particularului. pentru a trata ideea de literatură la nivel global şi universal. Scopul acestui demers este „afirmarea posibilităţii unei estetici literare inductive”. 7) II. Presses Universitaires de France. Opere. vol. Comparatism şi teoria literaturii (p. spre totalizare şi reducere la esenţial . întrucât : „Literatura universală. de la „diferența specifică” până la „genul proxim”.(2) 3) Raportul dintre analiză şi sintez㸠ce se presupune a fi scopul major al literaturii comparate. 27) Marino. pe de o parte. aşadar o schimbare de perspectivă şi de metodologie care corespunde întru totul universalităţii literaturii. iar întregul înglobează părţile prin inducţie. modernizate şi puse pe noi baze . ediție îngrijită. colecţia Ecriture). 63) V. 23) III. 1966-1980 Scurta prezentare a lucrarii: Cuprins: I. Adrian Marino considera ca înainte de a elabora o „teorie literara” trebuie sa fie fixata o anumita metoda care sa permită ulterior funcționarea sa. propunerea unei noi „paradigme comparatiste” şi îşi propune să extragă din definiţiile literaturii universale . Adrian. dar şi. O metodă comparatistă (p.• Alexandru Macedonski. Despre invarianți (p. 219) Postfață (p. 6) Modelul şi structură. A defini literatura (p. 4) Relaţia Întreg . Lucrarea prezintă. constituie patrimoniul comun. modelul sau structura fiind scheme de bază. devenind în scurt timp un titlu de referinţă pentru cei interesaţi de comparatism. Editura pentru Literatură/Editura Minerva. intermediare între textele propriu-zise şi teoria generală şi au tendinţa să evolueze spre sistem de ansamblu. atât din cultura europeana. 285) Lucrarea a fost publicată iniţial în limba franceză (1988. Părţile configurează întregul. cat si din cea orientală. imperativului de a asigura autonomia disciplinei înseşi. Adrian. 5) Tipologia. O teorie a literaturii (p. Tehnicile pe care teoreticianul literar le ia in considerare sunt: 1) Lectura simultană. plecând de la particular şi ajungând la general. unde vorbeşte despre dubla dimensiune a acestei simultaneități: găsirea unui echilibru între literatura din trecut şi cea din prezent (secţiunea verticală: Evul Mediu modernitatea) şi abordarea concomitentă a literaturii din punct de vedere spaţial ( secţiunea orizontală :China-Europa) 2) Raportul dintre inducţie şi deducţie. Literatura universală sau literatura. I-VII. In al doilea capitol. Este o carte destinată să ofere. o definiţie şi o teorie coerentă a literaturii. studiu introductiv.o definiţie generală. cronologie și bibliografie. reprezentativ şi exemplar al umanităţii. 131) . teorie şi critică literară. Acesta găsește ca unica soluție „adoptarea unei perspective si a unei metodologii de tip hermeneutic”. pe de altă parte.. O „Poetică comparatistă” (p. 93) VI. descrierea având rolul de a sublinia anumite trăsături ce diferenţiază un obiect de celelalte. Poetica comparată se bazează pe descrieri (1) (2) Marino.reformulate. București. ce cuprinde deopotrivă raportul literatură universală/literatură naţională şi raporturile trecut/prezent.Parte. 7) Descriere şi morfologie. note și variante. Marino consideră că literatura trebuie să cuprindă texte din toate culturile lumii. în speţă. de la început şi până la final. unitară şi sintetică a literaturii. ca sumă cantitativă şi calitativă. 187) Note ( p.”(1) In capitolul al cincilea. Profesorul Adrian Marino propune o teorie a literaturii ale cărei obiective şi mijloace să fie în mod esenţial „comparatiste”. Comparatism şi teoria literaturii (p. Literatura universală sau Literatura (p. 41) IV. care încearcă o deschidere spre universalitate şi generalizare.

stratificat. raporturi între Est şi Vest. 10) Comparaţia. Tipuri de paralelisme:1-Cauze de existenţă a paralelismelor: cauze istorice foarte asemănătoare.duce la descrierea operei literare treptat. caracterizate prin sincronisme. manifestări spontane similare.Paralelisme psihice. verificate. Clasificare: comparaţii genetice(cauzale) şi tipologice(taxinomice) (raporturi între Est şi Vest) . Fenomenologia . 2. dar independente şi cauze ce ţin de raporturi precise. 9) Paralele. aceste metode sunt esenţiale pentru raporturile dintre Est şi Vest în definirea „literaturii universale”.generalizate. având drept scop definirea unui limbaj mediu al literaturii. 8) Analogie şi similarităţi. ce determină asemănări şi deosebiri. concordanţe şi discordanţe între 2 termeni în urma unui raport al acestora. fenomene obiective.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful