You are on page 1of 10

TEHNOLOGIA BRÂNZETURILOR TOPITE Brânzeturile topite reprezintã produse obþinute prin topirea sub acþiunea cãldurii ºi a sãrurilor de topire

a unuia sau mai multor sortimente de brânzeturi. Fabricarea brânzeturilor topite a început în anul 1911 în Elveþia, folosindu-se ca materie primã brânza Emmental, care prezintã mici defecte fizice, neputând fi valorificatã ca atare. De aici s-a extins în toate þãrile, dezvoltându-se atât aspectrul sortimentajului foarte variat cât ºi a instalaþiilor de fabricare. În þara noastrã, fabricarea acestor brânzeturi a început la Sibiu, dupã anul 1930. Brânzeturile topite prezintã anumite caracteristici specifice: - sunt lipsite de coajã; - nu necesitã maturare, putând fi consumate imediat; Ca materii prime, se folosesc o serie de brânzeturi maturate cu aspect comercial necorespunzãtor ( rupturi, desen necaracteristic, formã necorespunzãtoare ), gust ºi miros neexpresive ( ºvaiþer, trapist, brânzeturi olandeze, brânzeturi opãrite, brânzeturi cu pastã moale, cu adaos de caº de oaie ºi de vacã ). Sunt interzise brânzeturile care prezintã defecte de coajã sau desen datoritã balonãrii butirice, care duc la deprecieri calitative a produsului finit. Ca sãruri de topire se pot folosi: - mono ºi polifosfaþi de sodiu, potasiu ºi calciu; - citraþi ºi lactaþi de sodiu, potasiu ºi calciu. Alegerea sãrurilor de topire se face þinând seama de calitatea materiei prime ºi de consistenþa produsului finit. Citraþii de sodiu duc la obþinerea unei bune consistenþe ºi elasticitãþi a produsului finit. Polifosfaþii prezintã avantajul unei emulsionãri mai puternice, dar produsele obþinute au o consistenþã mai moale ºi uneori gust dulceag specific. Cel mai important este însã reglarea pH-ului, astfel ca în produsul finit sã se afle între limitele 5,7 - 5,9. Astfel, când materia primã are pH -ul spre zona alcalinã, se folosesc sãruri de topire cu pH scãzut, cca 4, iar când brânzeturile au un pH acid, emulgatorii vor avea pH - ul în jur de 7. Pentru fabricarea brânzeturilor topite, diversificarea gamei sortimentale, se pot folosi diverse adaosuri ( ingredienþi ºi aditivi ), astfel: - produse lactate: smântânã, unt, unt topit, zer concentrat, zer praf, lapte praf, zarã praf ( regleazã conþinutul de grãsime sau asigurã o consistenþã corespunzãtoare ). - produse vegetale: pastã tomate, ciuperci, þelinã, ceapã, usturoi, mãsline, castraveþi, etc. - îndulcitori;

muºtar.. . care în principiu sunt formate dintr-unul sau douã cazane cu pereþi dubli. au fost înlocuite cu cuþite rotative ( cuter ) cu viteze mari ( 1500 . acid propionic ºi sãruri de Ca ºi Na în proporþie de maximum 0. a parafinei cu ajutorul unor dispozitive prevãzute cu cuþite speciale sau dispozitive mecanice de curãþire. Cu ajutorul 104 . cantitate ) .120 rot / min. etc. mãrar. Topirea se realizeazã dupã ce masa de brânzã a fost amestecatã intim cu sãrurile de topire ºi eventualele ingrediente în malaxoare. ceafã afumatã.sare ºi diverse condimente: piper. salamuri.caracteristicile sãrurilor de topire ( compoziþie. prevãzute cu capac.u.agitarea Procesul tehnologic se desfãºoarã astfel: Pregãtirea materiei prime | Mãrunþirea | → Formarea amestecului | ← Adaosuri ( facultativ ) Topirea | Rãcirea | Ambalarea Sãruri de topire Pregãtirea materiei prime. . pH ). pH.diferite substanþe inhibitoare ( pentru a preveni balonarea butiricã sau mucegãirea ): acid sorbic ºi sorbaþi în concentraþie maximã de 0. constã în îndepãrtarea impuritãþilor de pe coaja brânzeturilor. . indiferent de consistenþa sa. cu dispozitiv de amestecare cu viteze reglabile ºi pompã de vid. care realizeazã o mãrunþire ºi amestecare energicã a materialului supus topirii. În ultimul timp. Caracteristicile brânzeturilor topite depind de: . Mãrunþirea se realizeazã prin tãierea în bucãþi ºi apoi tocarea în maºinile de tocat. etc. masa de brânzã mãrunþitã se trece printr-un aparat cu valþuri.3000 rot / min ). boia. pastã de peºte. Pentru a obþine o pastã cât mai finã ºi omogenã. a cojii..temperatura ºi durata topirii .produse pe bazã de carne sau peºte: ºuncã. Topirea se executã în diverse instalaþii. chimion.coloranþi pentru asigurarea unei anumite nuanþe cerute de consumatori . cu încãlzire cu abur. s. dispozitivele de amestecare care se învârtesc cu viteze de 60 .3 % pentru prevenirea mucegaiului ºi nizinã ( maximum 0.01 % ) contra balonãrii. grad de maturare.2 %.caracteristicile materiei prime ( conþinut de grãsime.

fapt pentru care s-au realizat instalaþii cu topitor . masa de brânzã se rãceºte treptat ºi substanþele proteice se solidificã realizând scheletul gelatinos care pãstreazã caracterul emulsiei ºi dupã rãcire. putând îngloba ºi o anumitã cantitate de apã. combinatã cu agitarea energicã. cu program ) Fig. Instalaþie de tip Stephan Topirea în aceste instalaþii decurge astfel: se introduce amestecul pentru topit.un corp preîncãlzit prevãzut cu un sistem de ºicane care permit încãlzirea amestecului prin utilizarea vaporilor aspiraþi din corpul de rãcire.. .acestor instalaþii. Pentru produse cu conservabilitate mare este necesar sã se sterilizeze masa de brânzã topitã. dupã atingerea temperaturii de topire. tartinabile. ridicând în acelaºi timp temperaturã ( pânã la 900 C ) ºi mãrind conþinutul de apã. Temperatura de topire variazã în mod obiºnuit între 75 . unde rãcirea se face prin evaporare de apã. cu rol de emulgatori.sterilizator continuu " Steril choc" aparat format din urmãtoarele compnente: . Pentru a asigura pastei o consistenþã finã. din care cauzã temperaturile ajung la 130 . prin injecþie directã de abur în oala de topire.corp de rãcire. 105 .850 C iar durata 5 . cazeina se separã iniþial de grãsime ºi se transformã într-o masã cauciucoasã care pluteºte în grãsimea topitã. Pentru obþinerea unor brânzeturi cu consistenþã mai moale.1450 C. Dizolvarea acestora. sub acþiunea cãldurii. masa de brânzã topitã se amestecã timp mai îndelungat. vidul ºi agitatorul. . ºi se porneºte admisia aburului. Topirea în "oale de topire" nu rãspunde însã exigenþelor tehnologice actuale ºi nici productivitãþii cerute în fabricile de mare capacitate... care se absorb în masa de brânzã ºi are loc solubilizarea substanþelor proteice. În timpul topirii. Este necesar sã se treacã cât mai repede de temperatura criticã de 600 C. . Dupã terminarea procesului de rãcire.vas de amestecare cu douã ºnecuri ºi pompã proprie. vaporii de apã trec prin corpul de preîncãlzire ºi sunt aspiraþi cu o pompã de vid. . cu funcþionare automatã.cap de sterilizare în care se realizeazã tratamentul UHT al amestecului. având loc o detentã la trecerea amestecului. prin injectare directã de abur ºi încãlzire prin pereþii dubli ai recipientului ( tip Stephan. se adaugã sãrurile de topire. duc la refacerea emulsiei substanþelor proteice cu grãsimea. evitându-se separarea grãsimii. se poate realiza pasteurizarea ºi stabilizarea amestecului pentru topire. cap prevãzut ºi cu pompã.10 minute.

fiind urmatã imediat de închiderea ambalajului. Se foloseºte hârtie cu diferite grade de imermeabilitate pentru grãsimi ºi apã: hârtie pergament vegetal.Materialul mãrunþit. Amestecul este trecut în capul de sterilizare. Folia de aluminiu impermeabilã la vapori de apã. ( Cammembert. tei sau plop ) se foloseºte sub diferite forme: . Se foloseºte în special pentru brâzeturile topite. asigurã ermeticitatea contra infecþiilor microbiene. poartã denumirea de hârtie metalizatã. cu ajutorul pompei proprii. Dozarea se face în forme metalice cãptuºite cu folie de aluminiu. Olanda. Ca materiale pentru ambalat se folosesc: Lemnul . Hârtia pentru protejarea suprafeþei brânzeturilor cu coajã uscatã sau parafinatã. dar a fost înlocuit treptat cu alte materiale noi. Ambalarea brânzeturilor Ambalarea brânzeturilor se realizeazã cu scopul de a le proteja suprafaþa de mediul exterior ºi de a le menþine neschimbate proprietãþile senzoriale ºi fizicochimice. . Amestecul este trecut la rãcire. pentru brânzã telemea.1450 C timp de 5 . asigurând protecþia brânzeturilor faþã de luminã. . gaze. cusute cu fâºii de coajã de tei verde. jupuite în momentul tãierii lemnului pentru ambalarea brânzeturilor frãmântate. are stabilitate chimicã ºi se evitã deshidratarea brânzei.fâºii de conifere. hârtie pergament imitaþie. prin injectare de vapori ( temperatura de sterilizare 100 .10 secunde ).a constituit un material de bazã pentru ambalarea brânzeturilor. Când folia de aluminiu se caºereazã cu un suport de hârtie prin intermediul unui adeziv. etc. hârtie pergamentatã. Trapist.scânduri pentru confecþionat lãzi la ambalarea individualã a ºvaiþerului sau grupuri de bucãþi ( caºcaval. apoi în corpul de preîncãlzire are loc o încãlzire progresivã pânã la 80 .850 C cu ajutorul vaporilor saturaþi de la corpul de rãcire. Brie.doage pentru putini sau butoaie. Fetta.3 mm ) din care se confecþioneazã cutii pentru brânzeturile moi. cu sãrurile de topire se introduc în vasul de amestecare. grãsimi. de esenþã tare ( fag ) sau moale ( rãºinoase. Lemnul. vapori de apã. 106 . unde are loc sterilizarea ultrarapidã sub presiune. ce prezintã avantaje economice ºi tehnologice. etc. ) Cartonul înlocuieºte tot mai mult lemnul ºi se foloseºte pentru confecþionarea cutiilor pentru brânzeturi topite sau pentru transport. Ambalajele folosite sunt funcþie de tipul de brânzã ºi durata de depozitare. unde ajunge la temperatura de 90 930 C prin detentã sub sub ºi de aici este evacuat pentru ambalare. de format mic. etc.folii de lemn de plop ( cu grosimea de 2 . ) .

1600 C. care executã atât tratarea brânzeturilor înainte de parafinare cât ºi parafinarea propriuzisã.permeabilitate diferenþiatã faþã de vaporii de apã ºi gaze . sã fie conservatã numai prin sãrare fãrã conservanþi chimici. El se poate lãcui cu un strat de nitrocelulozã ºi se foloseºte la preambalarea în vacuum sau gaz inert. substanþe higroscopice ( clorura de potasiu. Brânzeturile semitari ºi o parte din brânzeturile tari. la temperatura de 10 . sau în instalaþii speciale.posibilitate de închidere ermeticã prin adezivi sau termosudurã. glicerinã ) care dau produsului aspectul unei emulsii perfecte. carbonat de calciu. în proporþie de 30 %. sunt protejate prin tratarea suprafeþei cu diferite substanþe de acoperire: parafinã ºi emulsii plastice. favorizând obþinerea unei pelicule subþiri ºi mai elastice. Tratarea cu emulsii este folositã pentru a reduce volumul de lucru cerut de întrþinerea brânzeturilor. Parafinarea reprezintã procedeul cel mai rãspândit. având: . magneziu.Celofanul este obþinut din celulozã sub formã de hidrat sau acetat ºi tras în folii. se dezinfecteazã cu apã de var 5 . Materialele plastice cu proprietãþi termoplastice. Pielea trebuie sã provinã de la animale sãnãtoase.rezistenþã chimicã ridicatã . Pieile de animale : pieile de oaie sau caprã se folosesc la ambalarea unor sortimente de brânzeturi frãmântate ( Brânza burduf ). 107 . Înainte de parafinare. Din piele se confecþioneazã burdufuri cusute cu ºnur din piele de oaie. Pelicula formatã trebuie sã fie elasticã. se spalã dacã are mucegai. folosindu-se parafina în amestec cu cerezina. Parafina se încãlzeºte la 130 . asigurând astfel o anumitã etanºeitate a ambalajului la aer. Emulsiile constau dintr-un amestec de dispersii plastice cu agenþi de înmuiere ºi pigmenþi.150 C. pot fi folosite ºi la ambalarea unor sortimente de brânzeturi sub vid care se matureazã ºi depoziteazã sub aceastã formã de ambalare ( brânzã fãrã coajã ). calciu. Ambalarea produselor se face în bucãþi întrgi sau sub formã de felii în diferite gramaje ( de la 100 g pânã la 1 kg ). dietilpropil sau butilester al acidului citric ( emolient ). impermeabilã la abur ºi gaze.8 % ºi se zvântã în încãperi uscate. iar imersarea bucãþilor de brânzã se realizeazã cu ajutorul unor dispozitive mecanizate sau cu benzi transportoare. Materialele plastice. rezistentã la grãsimi ºi sã nu influenþeze gustul ºi mirosul brânzei. brânza se curãþã. incolorã. S-au realizat ºi linii complet mecanizate.rezistenþã mecanicã bunã . au luat o mare dezvoltare. în curent de aer. emulsii apoase de poliacetat de vinil.

La fiecare 15 . ). .turtirea bucãþilor din cauza neîntoarcerii la timp a bucãþilor de brânzã.Depozitarea brânzeturilor Condiþiile de depozitare.balonarea constituie unul din defectele cele mai rãspândite ºi periculoase pentru industria brânzeturilor. brânza îºi mãreºte volumul. Brânzeturile se pãstreazã pe stelaje. Defecte ce apar datoritã nerespectãrii procesului de fabricaþie: . în lãzi. Defecte de formã apar când nu se respectã indicaþiile tehnologice la punerea în forme. datorat folosirii de forme necorespunzãtoare.format neuniform. Se întâlnesc: . brânzeturile se controleazã iar cele cu defecte se înlãturã.de naturã tehnologicã.din cauza alimentaþiei cu anumite nutreþuri. . iar feþele superioare ºi 108 . prin infectarea laptelui cu microorganisme în timpul fabricaþiei. maturare ambalare ºi transport.de naturã bacteriofagã. datoritã deformãrii bucãþilor de brânzã la presare.90 %. umplerii neatente a formelor.de naturã mecanicã.de naturã bacteriologicã ( lapte infectat cu microorganisme dãunatoare în timpul mulgerii. perioada de lactaþie. prin nerespectarea parametrilor tehnologici pe parcursul procesului tehnologic. . pãstrãrii ). etc. Defectele brânzeturilor se pot clasifica în funcþie de caracteristicile ce au fost modificate astfel: 1.+50 C ºi umiditatea relativã de 85 .de naturã fiziologicã ( starea sãnãtãþii vacilor.20 zile. temperatura ºi umiditatea aerului variazã cu caracteristicile acestuia în momentul depozitãrii. . care imprimã laptelui gust strãin. presare. Defectele brânzeturilor Cauzele defectelor brânzeturilor sunt utilizarea materiilor prime de calitate necorespunzãtoare precum ºi nerespectarea condiþiilor impuse de procedeul de fabricaþie. Aceste defecte pot fi evitate printr-un control riguros la recepþia laptelui ºi selectarea lui. . Defectele brânzeturilor datoritã calitãþii necorespunzãtoare a laptelui materie primã pot fi: . sau suprapuse în coloanã. maturare ( întoarcerea ) etc. transportului. presãrii neunuforme. . Brânza maturatã se pãstreazã la temperatura de -3 . în cadrul aceleaºi ºarje.

. dar ºi de coajã ºi desen.inferioare se bombeazã. Cancerul cojii . sau nerespectãrii condiþiilor normale de umiditate ºi ventilaþie. Coajã cu crãpãturi .3.igienã deosebitã la recoltarea laptelui. Coajã grasã .pasteurizare corectã pentru distrugerea bacteriilor coliforme . Coaja transpiratã .evitarea infectãrii cu bacterii butirice . 109 . în grajd. Se datoreºte infectãrii cojii cu mucegai înainte de parafinare. Pentru prevenire se iau urmãtoarele mãsuri: . Ca mãsuri de prevenire se iau urmãtoarele : . Defecte de coajã . transpirate. obþinându-se o coajã neetalasticã ce crapã la maturare. etc. . Balonarea târzie apare în cursul maturãrii ºi se datoreºte descompunerii acidului lactic de cãtre bacteriile butirice. este necesarã menþinerea rafturilor din sãlile de maturare într-o perfectã stare de curãþenie. rãcirea laptelui dupã mulgere. 2.5.apare la brânzeturile tari pãstrate timp îndelungat în depozite cu umiditate redusã. datoritã unei uscãri necorespunzãtoare. formând zone de descompunere cu miros neplãcut.reducerea duratei de presare a brânzei crude. etc. care formeazã pe coaja brânzei pete mici.apare la brânzeturile tari.este un defect ce se datoreazã aciditãþii mai mari a laptelui prelucrat. desprinsã de pe coajã apare când brânzeturile se parafineazã fãrã coaja formatã.este rezultatul unei infectãri cu bacterii de putrefacþie.influenþeazã aspectul comercial al produsului.pH-ul coagulului la prelucrare sã nu depãºeascã 5. sau balonãrii puternice a brânzeturilor. dar ºi calitatea pastei de brânzã. deoarece în acest caz brânza se deshidrateazã intens.sortarea laptelui. ºi prin gãuri mici ºi dese în masa brânzei. Se remarcã balonarea timpurie. Mucegai sub parafinã . Balonarea apare ca defect de formã.defect ce dã aspect neplãcut produsului ºi face posibilã rãspândirea acestuia în interiorul brânzeturilor. albe. Pentru prevenire. care cresc. ce apare la presare sau sãrare ºi se manifestã prin bombare. întoarcerii cu întârziere a bucãþilor de brânzã. sau folosirii scândurilor umede.1 . sau temperatura de parafinare nu se respectã. depozitarea brânzeturilor parafinate în încãperi infectate cu mucegai. Parafina crãpatã. Defectul apare ºi la pãstrarea brânzeturilor la temperaturi sub zero grade. .dezvoltarea intensã a bacteriilor lactice la fermentare.

Defecte de desen ale pastei . .se datoreazã aciditãþii reduse a brânzei care influenþeazã hidratarea substanþelor proteice ºi unei maturãri insuficiente. în cazul când scândurile nu se întorc la timp.pastã cu crãpãturi . .afecteazã destul de mult calitatea produselor.culoarea cenuºie . fecaloid. . defectul poate apãrea ºi la ºvaiþer.apare tot la brânzeturile moi ( tip Romadour ) pe suprafaþã ºi apoi în pastã.apare la brânza presatã puternic .Acest defect modificã atât coaja cât ºi pasta brânzeturilor. . datoritã prezenþei fierului de la recipientele de transport sau de la utilaje ruginite cu care laptele vine în contact. . are drept cauzã maturarea la temperaturi prea mari. când s-a format un numãr mai mare de gãuri decât este normal. . în a cincea lunã de fermentare.se întâlneºte la brânzeturile moi. .( uneori pastã în straturi ). datorat bacteriilor proteolitice.pastã cauciucoasã . .Defecte de culoare . sunt de fapt coloniile bacteriilor propionice.desen prea bogat. Defectul apare când uscarea bolului se face prea intens. iar la brânza ºvaiþer 110 .culoarea roºieticã .puncte roºii sau brune .în pasta brânzei ( ºvaiter sau cu fermentare similarã ) de mãrimea unui vârf de ac pânã la mãrimea gãmaliei unui ac.apare în cazul folosirii unui lapte cu aciditate ridicatã sau depãºirea aciditãþii prescrise la prelucrare. sau prezentei mucegaiurilor ºi bacteriilor ce se dezvoltã la anumite brânzeturi moi.culoarea albastruie .poate apãrea la toate tipurile de brânzeturi din cauza acþiunii microorganismelor : Bacterium casei fusei ºi Micrococus dermaflavens sau patrunderii în brânzã a colorantului din scândurile noi. acidifierii ridicate a laptelui care frâneazã dezvoltarea acestora. Defecte de consistenþã ale pastei . în camere cu umiditate ridicatã ( cladosporium ).goluri de dimensiuni mari . datoritã se pare unui ferment care la reacþia acidã a mediului descompune substanþele proteice dând produºi de culoare albãstruie azurie.pastã cu caverne . influenþãnd legarea caºului.negricioasã .pastã tare . însoþit de un miros ºi gust neplãcut. Pentru combaterea lor se recomandã dezinfecþia prin tratare cu sulf ºi spalarea rafturilor cu lapte de var. datoritã aciditãþii mari a laptelui care determinã o deshidratare puternicã a bolului. Se datoreºte unei lipse sau activitãþii reduse a bacteriilor propionice.pastã sfãrâmicioasã .brânza oarbã ( fãrã desen ) este un defect important în cazul brânzeturilor tari unde un anumit desen ( gãuri de fermentare ) constituie un element caracteristic sortimentului respectiv. repartizat mai des sau mai rar. .care pot fi descoperite prin ciocãnirea suprafeþei brânzei care produce un sunet surd ( sec ).

111 .la brânza telemea în special datoritã concentraþiei mari a saramurii ºi temperaturii mari la depozitare.apare frecvent la brânzeturi datoritã aciditãþii mari a laptelui ºi umiditãþii ridicate. dupã care o pãrãsesc ºi formeazã gogoaºe.4 zile ies larve. în aceste locuri fiind favorizatã alterarea. Trãieºte la suprafaþa sau în interiorul cojii. .apare la brânzeturile proaspete ( brânza de vaci ) precum ºi la brânzeturile maturate sau depozitate timp mai îndelungat. Cãpusa brânzei ( Tyroglypfus farinae ) are dimensiuni foarte mici.constituie un defect pentru brânzeturile tari pe a cãror suprafaþã se dezvoltã puternic bacterii alcalinogene care produc cantitãþi mari de aminiac ( la maturare sunt prea alcaline ). care atacã brânza formând gãuri de diferite mãrimi. Ele macinã brânza. din cauza folosirii sãrii cu conþinut mare de sãruri de magneziu sau din cauza maturãrii la temperaturi scãzute când formeazã peptone.datoritã unei activitãþi prea intense a bacteriilor propionice. sau de proastã calitate la închegare.gust prea sãrat . Boli provocate de insecte Musca brânzeturilor ( Piophila casei ) pãtrunde în încãperile de maturare ºi depun ouã în brânzã.desen cu gãuri cutate ( asemãnãtoare coajei de nucã ) apare mai ales la brânza ºvaiþer din cauza neomogenitãþii pastei brânzeturilor. se datoreºte laptelui infectat cu bacterii coliforme. provocând pagube destul de însemnate. din gogoºi apare musca.apare din cauza mãrunþirii neuniforme a coagului ºi a unei presãri neuniforme.gust de nutreþ . datoritã acþiunii bacteriilor de tip mamococus care descompun proteinele cu formare de substanþe cu gust amar. . Pot apare ºi pungi de zer. formând galerii puþin adânci. sau prin maturare la temperaturã ºi umiditate ridicatã.gustul amar . Dupã 1 . care trãiesc 4 6 zile în brânzã. Gustul amar mai poate proveni ºi din cauza folosirii unei cantitãþi prea mari de cheag. care dobândeºte un grad diferit de maturare ºi elasticitate.sãpunos . cu alte brânzeturi vechi sau datoritã tratãrii necorespunzãtoare a brânzei neexecutãrii la timp a spãlãrii rafturilor. Dacã desenul este prea des ( sitã ) la începutul maturãrii.desen neuniform . Larvele apar la 10 . vizibile cu lupa ºi este foarte rãspânditã. etc. prin hainele lucrãtorilor.gust rânced . Dupã cca. într-un loc întunecos ºi uscat. mai ales în crãpãturi. alãturi de desenul neuniform. . .gust amoniacal .gustul acru . Defecte de gust ºi miros . .12 zile de la depunerea ouãlor.apare prin acþiunea lipazei asupra grãsimilor ºi prin acþiunea microflorei aerobe care produce amoniac. ele pot patrunde în depozite odatã cu ambalajele murdare. . formând un praf cenuºiu. 5 zile.

rafturile se spalã. 112 . se verificã periodic ( se repetã operaþia la 5 .Pentru remediere brânza se spalã cu ajutorul periilor. se vãruiesc. iar încãperile se dezinfecteazã.10 zile ). se dezinfecteazã.