ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT - ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Bran Florina Absolvent: Cosmescu Anda Alexandra

Bucureşti 2010
1

Riscuri economice, riscuri ecologice generate de presiunea umană asupra mediului urban în Râmnicu Vâlcea

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Bran Florina Absolvent: Cosmescu Anda Alexandra

Bucureşti 2010
2

Cuprins:
Cuprins:......................................................................................................................3 INTRODUCERE............................................................................................................4 Capitolul 1 - Caracteristicile spaţiului urban...............................................................6 Mediul urban naţional..............................................................................................6 1.2 Mediul urban din Râmnicu Vâlcea...................................................................11 Se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari......................................15 Capitolul 2 - Strategia de dezvoltare durabilă..........................................................16 2.1 Aspecte economice şi ecologice în Râmnicu Vâlcea........................................17 2.2 Strategia de dezvoltare durabilă a mediului urban din Râmnicu Vâlcea.........26 Capitolul 3 - Presiunea asupra mediului urban. Dezechilibre, riscuri şi cerinţe ecologice.................................................................................................................. 31 CONCLUZII ŞI PROPUNERI.........................................................................................38 Bibliografie:.............................................................................................................. 39

3

INTRODUCERE

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, Râmnicu Vâlcea, promovează conceptul de decuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică, prin promovarea ecoeficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri. Râmnicu Vâlcea dispune, pe lângă capitalul economic şi de un capital natural şi cultural deosebit de valoros în context naţional şi european, care este relativ bine conservat, neexistând intervenţii umane majore. Ecoturismul, turismul în natura şi turismul rural sunt alternative de dezvoltare a turismului de masă sau a turismului de tip case de vacanţă, aducând pe langa conservarea capitalului natural şi cultural şi resurse financiare mai mari şi pe teremen mai lung. Prezenta lucrare îşi propune să prezinte şi să analizeze aspectele economice şi ecologice ce caracterizează oraşul Rm. Vâlcea, precum şi riscurile la care este supus acesta din cauza presiunii umane. Necesitatea unei asemenea abordări este primordială, deoarece trebuie indentificate corect problemele înainte de a cauta soluţii eficiente. Astfel în continuare vor fi prezentate strategiile şi planurile locale de acţiune, precum şi

4

Vâlcea. Se aplică conceptul “este mai important să previi decât să tratezi”. 5 . şi apoi tratarea problemelor existente. Astfel.obiectivele pe termen mediu şi lung elaborate pentru dezvoltarea urbană durabilă a oraşului. Se va avea în vedere în primul rând prevenirea posibilelor ameninţări. aceasta lucrare îşi propune sa devina suportul necesar pentru identificarea unor soluţii viabile şi eficiente în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană durabilă a oraşului Rm.

Soluţiile trebuie să fie orientate spre viitor. Irina Cimpoieru. “Spaţiul urban este conceput ca o entitate care. compune spaţiul geografic naţional. Mediul Urban National. este necesar să definim spaţiul urban ca entitate componentă a spaţiului geografic. 223 6 .Capitolul 1 . Melinda Cândea. Ed. împreuna cu spaţiul rural. pag 285 2 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. construcţii de calitate scăzută. cu un mediu ambiental puternic antropizat”. amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic” – Florina Bran. asigurarea serviciilor publice către populaţie. 2006. emisii de gaze cu efect de seră. modificările demografice. pag. terenuri abandonate. nivelul crescut de zgomot. Bucuresti.Caracteristicile spaţiului urban Mediul urban naţional Pentru a înţelege caracteristicile mediului urban . zone nesistematizate. să ia în calcul aspecte legate de prevenirea riscurilor. 10. trafic intens. cu funcţii de concentrare. precum cele legate de calitatea aerului. anticiparea schimbărilor climatice sau reducerea progresivă a dependenţei de combustibilii fosili. Universitara. caracterizându-se printr-o mare densitate a populaţiei şi a construcţiilor. creşterea numărului de maşini proprietate personală. creşterea numărului de gospodării individuale. Printre cauzele acestor probleme sunt creşterea utilizării resurselor pe locuitor. trransformare şi redistribuire a bunurilor spirituale şi materiale.1 Cele mai multe oraşe se confruntă cu un set comun de probleme de bază. o poziţie aparte în procesul schimburilor de valori. generarea de deşeuri şi ape uzate.2 1 “Organizarea.

de învăţământ. stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării. Perioada cuprinsă între anii 1990 . ci înăuntrul fiecărui mediu şi chiar înlâuntrul fiecărui om”. Astăzi. având căi de comunicaţie interne şi externe complex 3 M. astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului. industriale. zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale. H. cu conceptul de organizare din ţările Uniunii Europene. de aceea. de creştere a suprafeţei zonelor verzi şi luciului de apă pe locuitor. s-a definit ideea de amenajarea teritoriului. Procesul de urbanizare “Urbanizarea este o luptă care se dă nu numai între medii sociale diferite. administrative. industriale. acestea trebuie controlate şi dirijate. În concordanţă cu cerinţele evoluţiei fireşti ale dezvoltării. administrative. Stahl. zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale.de învăţământ. apare. culturale. având căi de comunicaţie interne şi externe complexe. a politicilor economice.2007 se caracterizează printr-o expansiune accelerată asupra extravilanului şi zonelor limitrofe ale oraşelor prin construcţia de noi cartiere cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. I. culturale. la nivelul întregului teritoriu. cu conceptele de participare ale societăţii civile la dezvoltarea durabilă şi echilibrată a propriilor aşezări. Constantinescu. Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea. electricitate. având drept scop menţinerea cu orice preţ a suprafeţelor delimitate prin planurile de sistematizare aprobate. comerciale. Până în anul 1990. S-au impus construcţii de locuinţe cu unul sau două etaje pentru a se îmbunătăţi indicatorii de confort ai populaţiei. s-au extins liniile de transport în comun concomitent cu racordările la apă.3 Astăzi. ecologice şi culturale.Amenajarea teritorială Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu. precum şi creşterea gradului de siguranţă a clădirilor şi locuitorilor acestora. ştiinţifice. sociale. 1974 7 . ştiinţifice. gaze. construcţiile de locuinţe se executau cu preponderenţă pe verticală. comerciale. Dragan.

extinderea ecosistemelor urbane produce impact asupra mediului.608.9. Concentrările urbane Zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitate economică (politicile economice.1.3% dintre acestea au între 10. În mediul rural. evoluţie descendentă.49.999 locuitori. sisteme de canalizare. Creşte continuu procentul populaţiei urbane în raport cu populaţia din mediul rural creştere relevată de tabelul 10.1. transportul şi energia).000 19.999 locuitori.490 persoane sosite în anul 2007 şi 157. situaţii prezentate în tabelele 10. în anul 2007.925 persoane în anul 2006.100 persoane.3. serviciilor şi turismului). 2).844 locuitori (la 1 iulie 1990). la 11. Aceste aspecte au fost deduse din „Gruparea judeţelor şi localităţilor după numărul locuitorilor. În România.494) .La nivelul anului 2008. faţă de anul 2006.2 şi 10.000 . astfel populaţia sosită în mediul urban a fost de 175.744 populaţie urbană). locuinţe adecvate. 11. s-au înregistrat fluctuaţii ale numărului populaţiei urbane în raport numărul populaţiei din mediul rural astfel: • • • la nivelul anului 1985.1. culturale. cele două procente au fost egale (50% în mediul urban şi 50% în mediul rural. când s-au înregistrat 176.11.919 mai mult decât în anul 2006.666 persoane. evoluţie ascendentă în perioada 1986 (11.999 locuitori.4%. iar dezvoltarea lor viitoare este una durabilă (politicile economice. care au o pondere de 14. asistenţa sanitară.540. pot atrage în mod eficient fonduri şi investitori. arată că 6. prezentata din punct de vedere statistic in “Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului”( Anexa nr.877.2% au o populaţie între 5.2001(12. ajungând. situaţia nu s-a schimbat foarte mult faţă de anul precedent: 198. 8 .668 persoane.243.938 locuitori (la 1 iulie 2006) şi la 11. ea este foarte dinamică.1. datorită faptului că cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în zone care nu au asigurate serviciile de bază (apa potabilă.913. numărul celor plecaţi din mediul urban în anul 2007 este de 213. colectarea şi tratarea deşeurilor. urmate de cele cu o populaţie cuprinsă între 20. În ceea ce priveşte migraţia populaţiei.370.354. 1 a prezentei lucrari. ecologice sunt armonizate). de la 12.000 . Analiza numărului de locuitori din municipiile şi oraşele ţării. îşi pot dinamiza sectoarele construcţiilor.748).092 populaţie rurală şi 11. la 1 iulie 2007” care se regaseste in anexa nr.659 (la 1 iulie 2007). sociale. cu aproape 18. hrana.

619). 56 9 . Harghita. spaţiul verde intraurbanvalorifică potenţialul biologic şi estetic al vegetaţiei. Bacău. Baia Mare (139.ro/Files/MEDIUL%20URBAN_200910165543968. al cărei specific este determinat. de vegetaţie şi în al doilea rând de 4 5 http://www. reducându-i astfel agresiunea asupra locuitorii oraşului.279).238). Râmnicu Vâlcea (111. bancar.Severin. Piatra Neamţ (108.26% din populaţia urbană.000 locuitori.838 locuitori. iar 15 oraşe au peste 100. Suceava (106. Mehedinţi.3 locuitori/km2) se înregistrează în judeţele Tulcea.429).117 locuitori/km2.3 locuitori/km2 conform tabelului “Densitatea locuitorilor pe macroregiuni în municipii şi judeţe pentru anul 2007” prezentat in anexele prezentei lucrari. Ploieşti (230.347).931. Sibiu (154. Brăila (215. Braşov (277.8 locuitori/km2. Prahova.243). crearea unor condiţii civilizate de viaţă pentru toţi locuitorii zonelor metropolitane. pag. Principalele oraşe. Târgu Mureş (145. 8. Botoşani (115.pdf Muja S. educaţional.882). administrativ. Drobeta-Turnu Severin (107. Covasna. ştiinţific şi cultural din România.96% din totalul populaţiei şi 16.523). Braşov. Dâmboviţa. Cea mai mare densitate se înregistrează în municipiul Bucureşti. Bucureşti.Un astfel de proiect urmăreşte decongestionarea marilor oraşe.739). Buzău (134.688). Capitala are o suprafaţă de 238 km2.945).5 locuitori/km2 şi 60. Cluj. Timişoara (307. Galaţi. Urmează judeţele: Ilfov. financiar. Bacău (178.458). Alba.6 şi 185.342). armonizează ansambluri arhitecturale urbanistice.838).000 locuitori: Arad (167.4 Densitatea medie a populaţiei pe ţară este de 90. Iaşi (315. Galaţi (293.316). igienizează şi înfrumuseţează mediul urban.943). Cluj-Napoca (310.240). Craiova (299. Caraş . 4 oraşe au peste 300.214). prin aceasta.397).. Bistriţa Năsăud.5 Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora.085). 1994. Oradea (205. în primul rând.077). economic.931. capitala ţării este cel mai mare oraş şi principalul centru politic. Arad. în raport cu numărul de locuitori sunt: Bucureşti (1.203). iar cea mai mică densitate (cuprinsă între 29. Piteşti (168. accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale şi. Iaşi. o populaţie de 1. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Element esenţial al habitatului uman. Constanţa (304. dezvoltarea arhitecturală unitară.anpm.958). Satu Mare (113. Constanţa cu densitatea cuprinsă între 101.870). ceea ce reprezintă 8.

creşterea suprafeţei spaţiilor verzi este fluctuantă.6 Se poate considera că în ultimii ani nu este asigurat necesarul de spaţii verzi. Situaţia spaţiilor verzi la nivel de judeţ este prezentată în tabelul “Situaţia comparativă a spaţiilor verzi pe macroregiuni. în majoritatea oraşelor. între 12 .26 m² pentru oraşele mari (peste 100.000 locuitori). 10. grădini în complexe de locuit). la nivel naţional. suprafaţa spaţiilor verzi a crescut de la 169.24 km2. Se observă că. Importanţa spaţiilor verzi în ansamblul localităţilor este determinată şi de ponderea mare a acestora în totalul suprafeţei cuprinse în perimetrele construibile.2007 (ha)” – Anexa nr. de intensificarea activităţii în domeniul construcţiilor. cât şi suprafeţe nenormabile (spaţii plantate aferente dotărilor. de unde rezultă că. atât suprafeţe normabile (parcuri şi grădini orăşeneşti. al dotării şi echipării în cartierele de locuinţe). cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative. fâşii plantate etc. Începând cu anul 2000. pag. Situaţia existentǎ a spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement. suprafeţele cu spaţii verzi se 6 7 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. 10.20 m² (pentru oraşele mijlocii cu 20. 231 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. grădini de cartier. situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement se prezintă în tabelul ” Evoluţia suprafeţelor spaţiilor verzi pe macroregiuni pentru anul 2007”( Anexa nr.6 km2 la 220.7 La nivel de macroregiune . s-a accentuat fenomenul de degradare a spaţiilor verzi (în special raportul normelor globale. iar suprafaţa acestora a scăzut. 4).232 10 . care variază între 9 .000 locuitori).). între anii 1990 . Acest aspect a fost determinat pe de o parte. de atitudinea populaţiei.cadrul construit. situându-se sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative. în municipii şi judeţe pentru anii 2006 şi 2007” din Anexa nr. este nesatisfăcătoare.2006 constatându-se o fluctuaţie continuă (tabelul “Evoluţia suprafeţelor spaţiilor verzi în România în perioada 1999 . Mediul Urban National. 6 a prezentei lucrări.8 km2. pag. Aceşti indici cuprind. ajungând. Evoluţia suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi nu a fost tot timpul ascendentă. în anul 2007 la 207. iar pe de altă parte. de neimplicarea autorităţilor administrative locale. Aceste suprafeţe sunt determinate folosind indicele suprafaţă spaţii verzi pe locuitor. sportive sau recreative a populaţiei.000 100. Mediul Urban National.000 locuitori) şi între 17 . în perioada 1980 -1990.13 m² pentru oraşele mici (până la 20. 5).

în 2007 a fost 11 . din care în mediu urban 171.570 locuitori. Vâlcea a crescut uşor până în anul 2002 când a fost de 121.Impărţirea administrativă a judeţului: • • • • Număr municipii : 2 Număr oraşe: 9 Număr comune: 78 Număr sate: 564 Structura şi dinamica populaţiei este reprezentata in urmatorul grafic: Num ărul populaţiei 129497 122000 120000 118000 116000 114000 112000 110000 108000 106000 1992 1996 2000 2005 2007 111701 111342 Num arul populatiei 116914 119434 Populaţia Municipiului Rm.40 m²/ locuitor.situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative şi mult sub norma europeană care prevede o suprafaţă echivalentă de 30 .densitatea:71.091 loc./km2. 1.401 locuitori.2 Mediul urban din Râmnicu Vâlcea Judeţul Vâlcea are o suprafaţă de 5765 km2. Populaţia judeţului este de 413. dupa care apare un trend de descreştere lentă dar constantă.7 loc. şi in mediu rural 242 479 loc.

indicele de urbanizare este de 39.75%o în 2007 .11%. Vali Butanescu. Oraşele şi municipiile sunt amplasate în luncile unor cursuri de apă şi situate în marea lor majoritate în jumatatea de nord a judeţului. Valcea”. Sporul natural al populaţiei este pozitiv în ultimii ani: + 4.899 reprezentând 48.5 %o în anul 2007 contrastând cu restul judeţului unde înregistrează valori negative : – 2.7%.249 reprezentând 51. indicele de urbanizare este de 13. E voluţiapopulaţiei 122000 120000 118000 116000 114000 112000 110000 108000 106000 1992 1996 111701 Num arul populatiei 116914 129497 119434 111342 2000 2005 2007 Posibil ca scăderea populaţiei să fie pe seama fenomenului de migraţie a populaţiei şi puţin pe seama fenomenelor naturale (natalitate şi mortalitate generală).06% şi femei 58. iar din punct de vedere al locuitorilor.148 locuitori din care bărbaţi 53. 2008 12 . 8 După Mediu Total Urban Rural 413.570 171 091 242 479 Vâlcea 8 “Mediul Urban in Rm. Din punct de vedere al suprafeţei.94 %.112.

Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor. Valcea. principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:  reabilitarea. de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii publice. a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă căi necostisitoare. conduc la modificări ale habitatului uman şi deci a vieţii umane. creşterea nivelului de educaţie. Totodată. condiţiile de viaţă în mediul urban sunt mult mai bune faţă de mediul rural. În general. alături de calitatea mediului ambiental.Amenajarea teritorială Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe. în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul orasului Rm. datorită în primul rând sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare. de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător. care. dar extrem de eficiente. de asigurare a infrastructurii şi a serviciilor. la rândul lor. În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. calitatea vieţii este strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice. modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. 13 .

reabilitarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi publice ( km). ce a fost finalizat în anul 2008. conform tradiţiilor culturale urbane specifice. De asemenea s-a demarat realizarea obiectivului de investiţii “ Parc Industrial Baraj Sud“. mai accentuată în ţările dezvoltate. În ceea ce priveşte modificările efectuate la sistemele de alimentare cu apă. sau cele de referinţă de tip occidental. executarea de locuinţe sociale. Procesul de urbanizare Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent.in anul 2007. Execuţia lucrării de anvergura a obiectivului de investiţie şi anume extinderea şi modernizarea clădirii cinematografului Modern pentru realizarea spaţiului în care să poată fi cuprins şi Teatrul Anton Pann a continuat până în 2009 în Rm. care să ia în considerare valorile arhitecturale clasice. la traseele de canalizare . a arhitecturii urbane. Parcările auto reamanajate în anul 2007 totalizeaza o suprafaţă de 62146 mp. Aceasta deoarece urbanizarea aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii . 7. întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor.Vâlcea. A fost finalizat marele mall River Plaza care a adus o cu totul altă imagine arhitecturală oraşului. 14 . devenind un loc atât practic pentru efectuarea de cumpărătuturi cât şi un loc pentru desfaşurarea unor evenimente culturale iar deasupra clădirii a fost amenajat un patinoar care conferă un loc plăcut de relaxare celor care practică acest sport.   extinderea reţelelor de gaze naturale. asfaltări sau reparare şosele . Dezvoltarea urbană este determinată şi de redefinirea design-ului. conform raportarilor Primariilor din judet” prezentat în Anexa nr. specifice zonei. fiind un fenomen care se manifestă în ultimul timp şi în România. când au fost finalizate. drumuri sau poduri acestea s-au evidenţiat în tabelul “Extinderea.

In prezent. aşa încât suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani. centrului de recreere şi agrement Zăvoi . Vali Butanescu. feroviară. în funcţie de solicitările efectuate de fiecare Consiliu local. de asemenea s-au efectuat schimbări de utilităţi.9 O aspect important ar fi că habitatul modern poate fi considerat ca fiind caracterizat şi prin deteriorarea continuă a mediului sonor. se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor. aceste zone fiind primele sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbana sau investiţiilor. consolidări. pentru a păstra imaginea placută a oraşului. baruri şi unele zone de agrement. Asftel au fost efectuate amenajările la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Bătrân şi al Colegiului Lahovari . care au fost finalizate în 2008. centrale termice. Valcea”. De asemenea.Fondurile alocate de Guvernul României. laboratoare . Date statistice referitoare la Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement in Rm.Valcea se regasesc in anexa nr. Pentru optimizarea condiţiilor de mediu în centrele populate. 9 lucrările finalizate au fost efectuate la reabilitarea infrastructurii “Mediul Urban in Rm. s-au distribuit prin Consiliile locale şi Inspectoratele şcolare pentru cele 215 unitati de învăţământ din judeţ. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari. zgomotul şi vibraţiile provocate de construcţii. biblioteci. Se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor. mai ales în intravilanul localităţilor. cămine culturale . discoteci. Spatiile verzi s-au reamenajat continuu. grădiniţe . Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Spaţiile verzi au fost o veşnica problemă a primăriilor. Principalele surse de poluare fonică în municipiul şi judeţul Vâlcea care afectează viaţa oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaţia rutieră. spaţiile verzi îndeplinesc un rol de primǎ importanţǎ în crearea unui microclimat corespunzător în municipiul Rm. acolo unde este posibil. de instalaţii de ventilare. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari. asfel s-au putut efectua renovări. acolo unde este posibil. 2008 15 . 8. construcţii noi la : săli de clasa . de condiţionarea aerului.Vâlcea.

Ocnele Mari-1 bazin.Vâlcea -1 bazin. a avut loc un amplu proces de reamenajare. care an de an este reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ.Strategia de dezvoltare durabilă 10 “Mediul Urban in Rm. Vâlcea sunt douǎ parcuri mari: . amenajarea a două terenuri de joacă în B-dul Pandurilor şi Grădiniţa din Sud. dotare şi exploatare conform Ordinului MSF 536/97. Vali Butanescu. la amenajarea ştrandului din Ostroveni .paltin ) . fiind la randul sau reamenajat. la amenajarea spaţiilor administrative şi de cazare al stadionului municipal. . În ceea ce priveşte restul localitǎţilor ubane. Rm. efectuându-se lucrări de întreţinere şi reamenajare a suprafeţelor existente .10 În municipiul Rm. locuri de joacǎ pentru copii şi alei betonate. ape iodate din Govora -1 bazin şi clorurate . Cǎlimǎneşti -4 bazine. de asemenea s-au plantat 110 arbori (frasin. În afară de acestea mai există 10 locuri de agrement unde populaţia oraşului se poate distra. utilizând apa potabilǎ din reţeaua publicǎ (Rm -Vâlcea . Toate bazinele sunt autorizate sanitar îndeplinind condiţiile de amenajare. În partea de sud a oraşului se aflǎ zona de agrement Ştrand Ostroveni..2 bazine.la realizarea utilităţilor şi a sitematizării verticale a Sălii de sport al Scolii nr.stadionului municipal Zăvoi.cât şi permanent -2 piscine.9 . Govora -1 bazin). Ocniţa -1 bazin. funcţie şi de constrângerilor de relief. 2008 16 . Capitolul 2 . Valcea”. dar şi ape geotermale sulfurate din: Olǎneşti -1 bazin. prin punerea in valoare a acestei zone şi cresterea posibilităţilor de petrecere a timpului liber şi recreere. Oraşul Cǎlimǎneşti: s-au semnalat modificări de suprafeţe verzi. Râureni -1 bazin. suprafaţa de spaţiu verde ce revine unui locuitor diferǎ mult.Parcul Zǎvoi care dispune de dotǎri de alimentaţie publicǎ.Parcul Mircea cel Bǎtrân din zona centralǎ a oraşului completeazǎ centrul civic al oraşului. Bazinele de înot şi piscinele funcţioneazǎ atât sezonier -10 bazine.stejar.

Investiţii străine sunt la parteneri de top SC VILMAR (Franţa).2. Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea în regiune este de 19.1 Aspecte economice şi ecologice în Râmnicu Vâlcea Economia judeţului Vâlcea are un profil industrial . cultura cerealelor şi a viţei de vie în sud. Repartizarea activităţilor economice pe teritoriul judeţului scoate în evidenţă dezvoltarea industriei în municipiul Râmnicu Vâlcea. fabricarea produselor de morărit SC Boromir Ind SRL). transportul şi distribuţia aburului şi apei calde( SC CET Govora SA).9 %. energie electrică (Filiala pentru reparaţii şi Servicii Hidroserv Rm Valcea). pomicultura şi silvicultura în zona nordică. pag.agrar. 11 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Magneto Wheels Romania SA.19 17 .11 Agricultura Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor oricărei localităţi. Prin fondul funciar de care dispune. Valcea 2008-2013. în producţia majorităţii întreprinderilor de top din judeţ şi majoritatea din Rm Vâlcea: fabricarea produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA). In Rm Valcea se afla specializari remarcate in regiunea Sud Vest Oltenia a industriei textile si a produselor chimice.

Industria Sectorul industrial din Râmnicu Vâlcea este vast şi include: · Produse chimice şi similare. şi să permit dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne. · Produse petrochimice. · Întreţinere şi reparaţii transport. Impactul produs de apariţia şi dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat firesc în creşterea producţiilor şi aceasta datorită. inclusiv anumite cantităţi pentru export. · Textile. · Alimente şi băuturi. în primul rând. Suprafață arabilă 2008 Arabil Livezi și pepiniere pom icole Pășuni Fânețe Viță de vie Important este ca pe aceste suprafeţe să fie structurată o producţie agricolă care să satisfacă prioritar nevoile populaţiei oraşului cu legume şi fructe proaspete sau conservate. unor cauze de natură financiară şi funciară.Municipiul Râmnicu Vâlcea poate să-şi asigure independenţa alimentară la o serie de produse. 18 . · Cherestea şi produse forestiere. lapte şi ouă.

la care se adăugă cadrul legislativ instabil şi incoerent care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone. 9). Din datele bilanţurilor pentru anul 2007 depuse de cele 5641 societăţi comerciale ce functioneaza in municipiu (93% din totalul societăţilor existente la nivel judet). se pot face aprecieri cu privire la structura şi starea lor economică (Anexa Nr. pag. O pondere importantă şi cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o lucrările de construcţii finanţate din fondurile Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea. cămin de bătrâni. prin prisma datelor de bilanţ de la finele anului 2007. Valcea 2008-2013. · Platforma nord-centrală. 20 19 . care au vizat rezolvarea unor priorităţi. în general fondurile alocate investiţiilor având un parcurs greoi de la finanţator la constructor. a făcut ca activităţile de construcţii să înregistreze o scădere continuă într-o perioadă lungă de timp. zona de agrement Nord. · Fabricarea produselor metalice. este prezentata in Anexa nr. sunt de natură financiară. Unităţile industriale din Râmnicu Vâlcea sunt grupate în esenţă în trei zone: · Platforma Nordică. precum: locuinţe sociale.· Materiale de construcţie. trebuie să reprezinte în viitor o principal modalitate de 12 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Totodată s-au constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative generate de inconsecvenţele din acest interval de tranziţie la economia de piaţă. · Producţia de energie electrică şi termică.12 Construcţiile Modificarea structurală a surselor de finanţare şi reducerea potenţialului investiţional in zona industriala. extindere reţea gaze naturale etc). Industria oraşului a cunoscut în ultimii ani un proces de restructurare . investiţiile în general. 10. · Galvanizare şi fabricarea metalului. care include marele complex de industrie chimică ce include Oltchim. Activitatea de constructii. Cele mai mari probleme legate de construcţii. reabilitare reţele termice. · Platforma sudică. Activitatea de construcţii. infrastructuri edilitare (extindere reţele distribuţie apă potabilă şi canalizare. modernizări de clădiri.

a serviciilor complexe şi atractive pentru turiştii din ţară şi din afara ei. în plină zonă temperată. La numai 180 km de Bucureşti. înregistrându-se o discrepanţă între potentialul turistic şi capacitatea de exploatare. 20 . avantaje la care se adaugă accesul deosebit de comod către zona Voineasa – Vidra. fac din municipiul Râmnicu Vâlcea una din localităţile României în care turismul poate să devină. Călimăneşti – Căciulata . Astfel trebuie regândită şi redefinită oferta turistică a oraşului. capitala României. DN 7). de staţiunile balneoclimaterice Olăneşti. 105 km faţă de Sibiu şi 40 km faţă de Curtea de Argeş. Lucrarile finantate de municipalitate sunt cele pentru modernizarea si reabilitarea scolilor. Râmnicu Vâlcea deţine importante vestigii istorice care au fost puse în valoare doar parţial. Cadrul natural. Turismul Situat la intersecţia paralelei 45°07’ latitudine nordică cu meridianul 24°22’21’’ longitudine estică. în perspectivă. Municipiul Râmnicu Vâlcea este aşezat pe una din principalele rute internaţionale ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică (E 81. sala de sport de la Scoala generala nr 9). iar Vâlcea contrabalanseaza acest deficit prin practicarea „turismului social” care reprezintă numărul de turişti ce tranziteraza zona cu subvenţii de la bugetul de stat. cu cele mai favorabile condiţii de dezvoltare a vieţii omeneşti. În acest context al judeţului şi municipiului Vâlcea pentru care acesta se situează pe locul 3 din punct de vedere al capacităţii de cazare şi pe locul 3 al numărului de înoptări din regiune. staţiuni montane în plin proces de afirmare. şi nu în ultimul rând atragerea investitorilor străini. Govora. principala activitate economică.aplicare a atribuţiilor suplimentare ce revin administraţiei locale în urma procesului de descentralizare. la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. fiind caracterizat de cheltuieli reduse. la numai 18-20 km. care trebuie sa permită dezvoltarea dotării materiale. construirea graninitelor noi (ex: Gradinita Ostroveni 6) si modernizarea celor vechi. condiţiile noi create prin amenajările hidroenergetice de pe râul Olt care au „înzestrat” oraşul cu două mari lacuri de acumulare cât şi apropierea. lucrarile de modernizare a salilor de sport de la scoli (ex. oraşe cu un bogat trecut istoric.Cozia.

Comerţul Activitatea de comerţ. În ultima perioadă au avut loc diferite iniţiative în ceea ce priveste transformarea oraşului într-unul cât mai ecologic.2% desfăşoară activităţi de comerţ (inclusiv alimentaţia publică). deşi este reprezentată de 2212 agenţi economici (peste 39% din numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 13.9% se ocupă de agricultură şi silvicultură.6% sunt prestatori de servicii.56% din total) cu 66. deşi concentrează 33.91% din numărul angajaţilor realizează 56.45%). 13 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm.13 Din totalul agenţilor economici existenţi. pag. observăm că grupa societăţilor comerciale cu rata ridicata (ce este reprezentată de 740 agenţi economici. adică 33.6% lucrează în construcţii. 10. Evaluarea activităţilor din Râmnicu Vâlcea Com erț Prestatori de servicii Construcții Industrie Transport Agricultura si Silviculrură În ceea ce priveşte activitatea ecologică la nivelul oraşului Râmnicu Vâlcea putem spune că măsurile în acest domeniu sunt numeroase şi constituie o prioritate pentru edilii municipiului. 11. 9. 25 21 .09% din numărul angajaţilor se înregistrează numai 43. 39.64% din numărul mediu de salariaţi din oraş şi participă cu aproximativ 23% la cifra de afaceri.63% din cifra de afaceri. aproape 31.0% au ca profil activitatea de transporturi şi 0. Dezvoltând analiza de comert prezentata in cadrul Anexei nr. 8. Valcea 2008-2013.7% au activitate industrială. în timp ce la cei 1472 agenţi economici din comerţul cu amănuntul (66.37% din cifra de afaceri .

Au fost amplasaţi pe teritoriul municipiului recipienţi pentru fiecare tip de deşeu şi au fost distribuite la populaţie 33. Având în vedere că în 1999 au fost depozitate 114850 tone deşeuri.000 minipubele pentru deşeurile biodegradabile rezultate din activităţi casnice. In anul 1999. Ri . REMAT. măsurile implementate pana la ora actuală în ceea ce priveşte aspectul ecologic. cantităţile de materiale refolosibile colectate de REMAT Vâlcea au fost de 3356 tone. unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra cost. hârtie.reciclabile intrate Rv . sunt: a) Reciclarea deşeurilor În cursul anului 2006 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea s-a implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. ceea ce situează Municipiul Râmnicu Vâlcea sub media pe ţară. PET-uri şi deşeuri organice biodegradabile. printr-o unitate specializată. rezultă un procent de doar 3% de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri solide. O parte din materialele refolosibile (hârtie.indicator de performanţa (Rv / Ri x 100) b) Depozite ecologice pentru deşeuri 22 . fier) se recuperează direct de la producătorii de deşeuri sau indirect prin intermediul întreprinzătorilor particulari. din care 2600 de tone oţel.Astfel. sticlă. având 4 componente : sticla (alba şi colorata). Această unitate are pe teritoriul oraşului mai multe puncte de precolectare.reciclabile valorificate Ip . carton.

c. 11. 2. Primul bec ecologic experimental "pâlpâie" în faţa primăriei.primariavl.04 milioane reprezintă fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene. în şedinţă ordinară. cu o valoare de aproximativ 80 de milioane euro. Primăria Râmnicu Vâlcea va continua să atragă fonduri externe.36 milioane de euro au fost asiguraţi conform OUG 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea masurilor exISPA. Dacă va fi rentabil. Studiul de fezabilitate pentru construirea unei noi gropi de gunoi a fost aprobat în unanimitate la sfârşitul lunii ianuarie 2010. în anul 2009.14 Valoarea proiectului este de aproximativ 16 milioane de euro. c) Iluminat stradal cu becuri ecologice Grija edililor pentru natura seacă bugetul local. Planul Integral de Dezvoltare. dar autorităţile spun că investiţia se recuperează. prin Masura ISPA. Valoarea totală a investiţiei este de 42 milioane de euro. Depozitul este amplasat la cinci kilometri de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea. care vor fi integral duse la finalizare. 1. unde se vor construi şi două staţii: una de compost şi una de sortare. şi are o capacitate de depozitare de aproximativ 1. cu un timp de funcţionare de 25 de ani.000 m.ro 23 .5 milioane de euro au fost asiguraţi de la bugetul de stat. iar proiectul urmează a fi finanţat de Programul Operaţional Sectorial de Mediu.130. organizată în cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea.ecomagazin. Oraşul a fost primul municipiu din ţară căruia i s-a aprobat. Locaţia optimă aleasă a fost în localitatea Roeşti.ro/ramnicu-valcea-inca-un-depozit-ecologic-pentru-deseuri-va-fideschis-in-comuna-roesti/ 15 www. Conform declaraţiei primarului municipiului. pe noua proiecte. Din aceasta sumă. iar 1.1 milioane de euro au fost contribuţia bugetului local. ocupă o suprafaţă activă de circa 73.p. 15 14 http://www. Râmnicul va fi iluminat de la soare. destinate deşeurilor solide nepericuloase din municipiul Râmnicu Vâlcea şi construite cu fonduri europene.000 m.Un depozit ecologic construit cu fonduri europene a fost inaugurat la Râmnicu Vâlcea în octombrie 2009: depozitul ecologic Feţeni şi Staţia de Compostare.

În cazul în care experimentul dă rezultate. surse din primărie spun că este vorba de un experiment pentru a se observa dacă iluminatul public alimentat gratuit de la soare ar putea fi fezabil. şcolilor şi grădiniţelor cu energie solară. iar toate lampile vor beneficia de tehnologie LED. Ca să fie eco până la capăt primăria a instalat şi primul bec alimentat de energie solară chiar in sensul giratoriu din faţa instituţiei. care afirma ca investiţia se va recupera prin cheltuielile mici cu energia electrică. Experţii care au intocmit studiul de fezabilitate susţin că lampile LED au o durată de viaţă de aproximativ 20 de ani.400 metri pătraţi situată in zona industrială a oraşului. Având în vedere faptul ca tehnologia de ultima generaţie nu se vinde ieftin. o parte din iluminatul stradal ar putea trece pe energie solară. iar 2% de Primăria Râmnicului. iar energia electrică pe care acestea o consumă este extrem de redusă.o instalaţie uzată care nu mai corespunde standardelor. de-a lungul anilor următori. Administraţia locală din Râmnicu Vâlcea va beneficia in viitorul apropiat de propria centrală de producere a energiei electrice pe baza de celule fotovoltaice. În acest mod vor fi iluminate mai multe instituţii din oraş: producţia de energie electrică a centralei va fi 24 . Până la instalarea efectiva nu mai e decât un pas. promit edilii oraşului pentru anul 2010. unde va incepe amenajarea pentru construirea unei centrale fotovoltaice. finanţarea fiind asigurată 98% de către Ministerul Economiei. Astfel.1 milioane de euro. pe strada Stolniceni. În momentul de faţă pe Calea lui Traian sistemul de iluminat public este format din echipamente vechi şi noi reabilitate sau modernizate . costul investitiei se ridica la 1. Un nou proiect in acest sens desfăşurat in Râmnicu Vâlcea este iluminarea străzilor. Deşi nu este oficial. consilierii locali au aprobat achiziţionarea unei suprafeţe de 18. intrucât studiul de fezabilitate a fost deja aprobat de Consiliul Local în şedinţa din luna martie a anului 2010. Pe acest lucru au mizat edilii. Noua şi costisitoarea instalaţie de iluminat public se va intinde de la un capăt la altul al Bulevardului Calea lui Traian. Proiectul este in valoare de 10 milioane de euro. pe care oficialităţile îl vor plăti din bugetul local.Energie curată şi becuri pe tehnologie LED pe toată Calea lui Traian.

şcoli. Autobuzul. pentru elaborarea lui. in luna noiembrie a anului 2009. va fi utilizat pe traseul de microbuze A. Pentru astfel de proiecte există finanţare europeană.primariavl.500 de metri. în zona Vidra şi Obârşia Lotrului.9 m). judeţul Vâlcea are potenţial eolian – există 12 amplasamente unde se poate produce energie verde. Complex Hermes . Pentru a produce energie verde. străbătând 16 http://www. Proiectele au inceput să se depună de la 1 august 2009. De asemenea. proprietarii de terenuri vor beneficia de subvenţii de la UE dacă vor fi amplasate pe proprietăţile lor câmpurile eoliene.html 17 www. un nou model de autobuz urban marca “Isuzu Citimark”. Administraţia publică locală are 2% cofinanţare şi acest procent este plătit de stat. autorităţile locale din zonele cu potenţial trebuie să facă proiecte şi să atragă fonduri europene pe Axa 4. Autorităţile trebuie să găsească o firmă de consultanţă pe energie verde ca să facă proiectul.17 Toate cheltuielile ocazionate de exploatarea autobuzului. numai că trebuie să existe şi voinţa. e) Transport ecologic Operatorul de transport public din Râmnicu Vâlcea. a primit pentru o perioadă de 2 săptamâni. Vâlcea e specializată în energie verde şi se găsesc specialişti. vor fi suportate de firma importatoare. iluminatul stradal. grădiniţe şi alte obiective ale administraţiei locale. astfel incât Vâlcea s-ar putea transforma intr-o zonă a energiei verzi. Acestea sunt la Voineasa. 16 d) Energie verde – energie eoliană Conform studiilor efectuate de reprezentanţii prefecturii.Muzeul Satului Bujoreni. în acest fel fiind asigurate şi locuri de muncă. dar şi pentru creşe. numit in limbaj curent “midibuz”. rămâne ca autorităţile locale să facă proiecte. la Malaia. Au baza. mai puţin cele cu combustibilul.2. putând obţine finanţare de 98% din valoarea investiţiei.folosită pentru iluminatul primăriei.adevarul. va fi platită şi firma de consultanţă din cei 2%. SC ETA SA. Când va fi avizat.ro/locale/ramnicuvalcea/Orasul_iluminat_cu_becuri_ecologice_de_un_milion_de_euro_0_205179524. SC Anadolu Automobil Rom SRL. Înălţimea eoliană optimă este de 1.ro 25 . in mod gratuit pentru probe şi teste. Brezoi şi Horezu. bani sunt. datorită capacităţii şi dimensiunilor sale (23 locuri pe scaune .

implicarea comunităţii. 2. Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategică au fost asigurarea validităţii ştiinţifice. rezultatele testelor vor fi publicate in două reviste de specialitate. în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. este produs de cel mai mare constructor de motoare Diesel. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.astfel cea mai aglomerată arteră a municipiului. obiectivitatea. Calea lui Traian. transparenţa. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică. stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii. coerenţa şi continuitatea demersului. Acesta este rezultatul investiţiilor şi angajamentelor administraţiei locale a Râmnicului de a promova un transport la standarde europene. Etapele metodologice principale ale procesului de planificare strategică au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare. uşi mari şi fiind prevăzut cu podea joasă in dreptul celei de-a doua uşi pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi. având interiorul foarte spaţios. Tranzit şi Cargo. Isuzu Motors Ltd şi dezvoltă 210 CP. Motorul. Autobuzul poate transporta până la 72 de pasageri in funcţie de modul de dispunere a scaunelor. cu reducerea semnificativă a poluării. analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic. Citimark oferă un confort sporit pasagerilor. Procesul de planificare strategică a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5 ani. La sfârşitul perioadei. 26 .2 Strategia de dezvoltare durabilă a mediului urban din Râmnicu Vâlcea Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. cu niveluri de zgomot şi de emisii de dioxid de carbon foarte reduse. Acest model de autobuz urban reduce semnificativ costurile operaţionale datorită noului tip de motor amplasat in spate şi care funcţionează cu un consum redus de combustibil.

dezvoltarea turismului şi a patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice. realizată cu ocazia evaluării stării sistemului mai sus amintit. economic şi social. canalizare. invăţământ. Influenţa administraţiei centrale asupra administraţiei publice locale este slabă. transportului local. O data cu descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice sporeşte influenţa administraţiei publice locale. Acest lucru se va indrepta atunci când administraţia centrală va dezvolta acele politici care să conducă 27 . Analiza SWOT (Anexa nr. au fost identificate căteva probleme cu care se confruntă comunitatea locală legate de condiţiile minime de viaţă (pentru domeniul apei: reţea. iluminatul public şi altele necesare bunei funcţionari a serviciilor de sănătate. cât şi in mediul economic şi ambiental. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul ocupării durabile şi imbunatăţirea serviciilor sociale. ce creează multiple disfuncţionalităţi şi presiuni atât în planul calităţii vieţii individuale şi comunitare. 12). Concluzia ce se desprinde din această analiză este că obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare durabilă şi să fie definite ca repere fundamentale ale Planului Local de Acţiune reactualizat sunt: · crearea de noi locuri de muncă având in vedere scaderea numărului de lucrători in agricultura şi alte câteva sectoare industriale. Pornind de la diagnoza prezentului. subliniază punctele tari şi pe cele slabe. pentru a combate ameninţările potenţiale. Un veritabil instrument in acest sens ar putea fi cooperarea descentralizată ca urmare a evaluării importanţei crescânde privind cooperarea descentralizată ca un veritabil instrument de muncă şi de dezvoltare a politicilor locale intr-un context european. cultură etc). · dezvoltarea durabilă a regiunii prin imbunătăţirea infrastructurii . valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic creşterea atractivităţii locale. salubrizare. Câteva priorităţi stabilite sunt: modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii. drumurilor publice.Evaluarea prealabilă a sistemului socio-economic reprezentat de municipiul Râmnicu Vâlcea a scos în evidenţă toate vulnerabilităţile ce se manifestă la nivelul capitalului natural. epurare. dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resurselor umane. protecţia şi imbunătăţirea calităţii mediului. · creşterea competitivităţii regionale prin sprijinirea intreprinderilor. cât şi oportunităţile de care dispune administraţia.

riscurile în realizarea unui PPP sunt: avizele. însă trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Într-o astfel de situaţie de acest gen ambele părti sunt câştigatoare. Astfel o primă soluţie. 28 . riscurile instituţionale. ceea ce face ca ambele proiecte să poată fi finanţate mai usor. Un alt aspect sunt proiectele de sute de milioane de euro pe care le avem active. Acesta trebuie să fie în legătură cu reglementările europene. Sistemul de realizare a unor obiective în sistemul parteneriatelor public-privat este soluţia practică. imobiliare şi mai sărace in lichidităţi pentru a fi in măsură să se finanţeze alte proiecte. De asemenea există activităţi care nu pot fi private (de exemplu. Se pot aplica diferite tipuri de scheme. reguli. Acest lucru a dus la încetineală în acesarea fondurilor din finanţările deschise (elaborarea ghidurilor). iar finalul este realizarea şi finalizarea unui serviciu. veniturile. calitatea – (de ex a lucrărilor. costurile de exploatare. poliţia nu poate fi privată). Există unele sectoare care sunt foarte sensibile. Este un criteriu foarte bun de apreciere şi în UE. Aici există câteva aspecte practice pentru instrumentul Parteneriat Public Privat (PPP).la asigurarea stabilităţii macroeconomice la reglementarea cadrului legal naţional şi la distribuirea veniturilor. În acest cadru ameninţările. dificultatea pentru asigurarea cofinanţării şi a intcmirii documentaţiei necesare. când după un timp se defectează). iar oamenii se indreaptă către sectorul privat. marketingul (credem că avem cui să vindem produsul). de înţelegere a noilor principii. seriozitatea sectorului privat. În schema PPP cei doi parteneri trebuie să lucreze impreună pentru realizarea unui obiectiv. Realizarea unui proiect ce nu poate fi finanţat integral poate fi combinat cu un alt proiect. Situaţia actuală este ca autoritatea publică locală este mai bogată in active. Atunci cînd se face un proiect intotdeauna există un partener privat. concretă în crearea veniturilor proprii ale autorităţilor publice locale. Cele părţi trebuie să fie intr-o poziţie de echilibru. Un motiv important pentru autorităţile publice este să aibă la dispoziţie mai mulţi bani şi un altul să asigure o bună valoare a banilor investiţi. un prim pas pentru dezvoltarea locală este realizarea de parteneriate împreuna cu partenerii săi europeni. autorizaţiile.

Crearea infrastructurii pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică pentru sectorul privat şi autoritatea publică locală. ce pot genera profit. insă se pot combina cu altele (magazine. culturii şi istoricului zonei: •  Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii în turism. Dezvoltarea şi promovarea turismului. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. dezvoltarea marketing-ului municipal. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii: Imbunătăţirea unui transport modern. parcuri). activităţi recreative. zone pietonale. Vâlcea stabileşte. educaţionale. formare profesională. Sprijin pentru dezvoltarea capitalului privat.se poate incheia un PPP cu un investitor pentru un proiect ce nu aduce bani (bază sportivă). parcări. este un mod simplu de a transpune ideile in practică. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi imbunatăţirea  serviciilor sociale: • Dezvoltarea sistemului educaţiei. meşteşugăreşti. moşteniri culturale. control trafic. pag. sport. Realizarea unor situri industriale. urmăreşte anumite priorităţi. 107 29 . Crearea infrastructurii energetice şi valorificarea energiilor regenerabile. iar realizarea acestora necesită stabilirea unor măsuri concrete de acţiune. restaurante). comerciale. 18 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Rm.În orice proiect trebuie să găsim o metodă de a găsi bani lichizi. Valcea 2008-2013. facilitarea tranzacţiei de la şcoală la piaţa muncii. Reabilitarea unor zone urbane (zone verzi. PPP este un mod simplu şi comercial de a gândi lucrurile. La nivelul oraşului Râmnicu Vâlcea au fost stabilite următoarele priorităţi şi măsuri:18  • •  • • • • • • Sprijin pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat: Sprijin pentru dezvoltarea (inclusiv in cadrul administraţiei publice locale) capacităţii de cercetare/inovare/dezvoltare. tehnologice. De exemplu . Pentru unele proiecte publice există costuri care depăşesc timpul planificat.

Protecţia şi imbunătăţirea calităţii mediului:  • Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă. grupuri dezavantajate. Reabilitarea siturilor industriale poluante. Măsuri de instruire pentru şomeri. 15. canalizare. • • • • • • Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Rm. în sprijinul cetăţenilor. 18. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrică.  Nivelul veniturilor persoanelor fizice pentru perioada 2005-2007 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea – Anexa Nr. Sisteme de tratare a apelor uzate. Dezvoltarea serviciilor medicale.  Nivelul taxelor/impozitelor încasate pentru perioada 2005-2007 în Județul Vâlcea – Anexa Nr. ci şi Planul local de acţiune şi Planul de acţiune 2008-2013 prezentate în Anexa nr. sociale şi de voluntariat.• • • Dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă . gaze naturale şi termoficare). Măsuri pentru reducerea zgomotului ambiental. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului şi intervenţie rapidă. Vâlcea nu conţine doar priorităţile mai sus menţionate. 17. 16. 13 şi respectiv Anexa nr. Modernizarea sistemelor de gestionarea deşeurilor. În vederea prognozării financiare a autorităţii locale. 30 . a fost utilizată următoarea structură a bugetului:  Evoluția nivelului veniturilor persoanelor juridice pentru perioada 2005-2007 în Municipiul Rîmnicu Vîlcea – Anexa Nr.  Nivelul veniturilor persoanelor juridice pentru intervalul 2002-2007 la nivelul municipiului Râmnicu Vîlcea – Anexa Nr. 14. creşterea accesului şi participarea la formare profesională continuă pe tot parcursul vieţii.

profunzime şi rapiditate excepţionale. atâta timp cât mijloacele de care a dispus omul au fost modeste . Economica. Ed. Florian Grigore. Bucuresti. în care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ”dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. prin dorinţa dezvoltării durabile a mediului urban. Economica. Gro Harlem Brundtland. prezentaţi în Anexa nr. el generează. Dezechilibre. 37 20 Elemente de economia si managementul mediului”. Vladimir Rojanschi. Vladimir Rojanschi. Capitolul 3 . Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care îi sporesc continuu forţa şi raza de acţiune. proporţiile schimbărilor au evoluat şi ele.20 Motivul pentru care am definit dezvoltarea durabilă mai sus este că în esenţă aceasta determină presiunea antropică asupra mediului urban. fără să ne dăm seama ca unele consecinţe sunt 19 “Elemente de economia si managementul mediului”. 19. de a produce în natură modifcări mai mult sau mai puţin profunde. 2004. Bucuresti. schimbările declanşate de el în mediul natural au fost lente şi ele îi permiteau acestuia să se readapteze. pag 63 31 . într-o manieră sintetică. pag. ce reflectă. El a prezentat raportul “Viitorul nostru comun”. el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a se adapta şi transforma obiectele şi forţele naturii. riscuri şi cerinţe ecologice. în anul 1987[…]. Ed. modificările produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită. Odată cu perfecţionarea acestor mijloace. 2004.Presiunea asupra mediului urban. Florian Grigore. la rându-i. indicatori ai cheltuielilor şi indicatori care reflectă capacitatea de investire. În condiţiile contemporane.Florina Bran. acţionăm asupra acestuia. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a şi satisface propriile necesităţi”.Pe baza acestor informaţii au fost determinaţi următorii indicatori.Florina Bran. modificări de o amploare. solvabilitatea financiară şi bugetară şi eficienţa managementului financiar: indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera venituri. Însă.19 Cel care a folosit pentru prima oară sintagma de “dezvoltare durabilă” a fost premierul Norvegiei. Practic. când acestea îi conferă omului o uriaşă forţă de transformare.

depinzând durabilitatea dezvoltării. atît antropică cât şi naturală. Prognoza populaţiei pentru oraşul Râmnicu Vâlcea a luat în calcul că tendinţa negativă a creşterii populaţiei din Râmnicu Vâlcea va continua până în 2010 când minimul de 105.  Resursele municipiului. În afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare. Discuţiile cu Municipalitatea indică faptul că populaţia din oraş este acum stabilă. aderarea României la UE în 2007 va tinde să încetinească migraţia către alte ţări UE pe măsură ce oportunităţile de angajare vor creşte. în majoritate de etnie română. Deci. Băile Govora – Râmnicu Vâlcea numără.T (procent de ocupare a terenului) de 21%. Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un P. care îşi manifestă efectele prin imposibilitatea utilizării terenurilor la categoria de folosinţă iniţială. construit şi realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban. există planuri de dezvoltare a noi zone. Băile Olăneşti. în cantitatea şi calitatea necesară.Vest Oltenia care are o populaţie cu pondere mare în mediul rural. dar abordarea ecosistemică impune reconsiderarea solului şi subsolului ca pe o resursă naturală ce trebuie gestionată în manieră durabilă. numărul de utilizatori de servicii de apă şi apă uzată va creşte în viitor cu o tendinţă modestă dar permanentă. economia s-a îmbunătăţit în ultimii câţiva ani.5 % per an.980 de locuitori. prin acţionarea asupra mediului urban ajungem la riscuri si dezechilibre greu de rezolvat.O. iar declinul populaţiei s-a stopat – de ex. cât şi de capitalul antropic.000 de locuitori va fi atins. necesare funcţionării şi îndeplinirii cerinţelor minimale de vieţuire şi muncă a locuitorilor săi. Solul este cel care a avut de suferit cel mai mult la nivelul oraşului.  Vâlcea se află printre judeţele fruntaşe din regiunea Sud. 32 . de existenţa lor. aproximativ 111. în limitele oraşului. solul municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor. în perioada 2010 . Drept urmare. la această dată. Multă vreme pământul a fost tratat ca o resursă nelimitată la dispoziţia tuturor.2025 o creştere a populaţiei este scontă ca urmare a unei rate medii de cca 6.ireversibile. Aflat în centrul unei zone de staţiuni balneo-climaterice renumite – Călimăneşti. de aprox 55%. Dintre ele. apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului. sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă. mărimea familiei va tinde să crească.

Celelalte tipuri de energie. În anul 2007 s-a forat pentru incălzirea oraşului Calimăneşti o cantitate de 214. prin uzinele hidroelectrice Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere energetic. eolianã. pe întreg lanţul ciclului: extracţie minereuri. gaz. Alternativa folosirii resurselor regenerabile (energie solarã. precum şi a energiei electrice (generată prin arderea combustibililor convenţionali). combustie şi depozitare steril (deşeuri). CET Govora S. transport. ambele datorate arderii pe scarã largã a combustibililor fosili. 33 . prin două societăţi (cu capital majoritar de stat) şi anume: • S. implicã pentru producerea lor costuri foarte mari (determinate de exemplu de construirea panourilor solare sau a generatoarelor de « vânt ». aşa cum sunt ploile acide sau incãlzirea globalã. biomasã si energie geotermalã) este puţin utilizatã. municipiul îşi asigură producerea energiei necesare desfăşurării tuturor activităţilor umane. Se preconizează că şi o parte a oraşului Olăneşti să fie incălzită în următorii ani folosindu-se ca sursă de energie apă geotermală. Impactul energiei asupra mediului a atras atenţia in ultimii ani datoritã efectelor negative ce se manifestã la nivel mondial.A – care produc şi furnizează energie electrică.A – care asigură producerea şi furnizarea agentului termic pentru industrie şi încălzirea locuinţelor. în toate stadiile ciclurilor de producţie si consum.C. ţiţei). cât şi de tehnologiile utilizate pentru producerea ei sau eficienţa controlului poluãrii. Variaţia impactului depinde atât de tipul de energie. Oricum. biogaz. Producerea de energie în judeţul Vâlcea utilizeazã două tipuri majore de resurse naturale : apã şi zãcãmintele neregenerabile (cãrbune.5 barr. procesare. • Electrocentrale Râmnicu Vâlcea S. prin utilizarea zãcãmântului geotermal existent în zonã. este primul producător independent de energie din ţară. Toate tipurile de energie au un potenţial impact asupra mediului. Râureni şi Govora. Un prim pas în acest sens este sistemului de încãlzire centralizat în oraşul Cãlimãneşti. cel mai mare impact sesizat pânã acum aparţine producerii de energie prin utilizarea combustibililor fosili. pe plan local. la cerere necesarul de consum pentru municipiul Râmnicu Vâlcea. Dispeceratul energetic naţional asigură.673 mc apă geotermală la o temperatură medie de 196 grade Celsius şi presiune 0. în reţeaua naţională.

deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sãnãtãţii umane. Depozitarea necorespunzatoare a dejecţiilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitraţi. În ceea ce priveşte restul vegetalelor (legume şi fructe). 34 . producerea făinii şi a pâinii se face prin unităţi specializate care fiinţează pe raza municipiului. un segment extrem de important al energeticii. Folosirea neraţională a îngrăşămintelor cu azot şi fosfor a provocat eutrofizarea apelor de suprafaţă şi poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă. municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat prin producţia de carne. SO2 şi pulberi precum şi depozitele de cenuşã şi zgurã ce rezultã în urma activitãţii vor avea deci un impact semnificativ asupra mediului. producţia şi consumul de energie exercitã presiuni considerabile asupra mediului. pieţele fiind aprovizionate din alte surse decât cele locale. respectiv la cel mult 20-30 km distanţă. lapte şi ouă. în condiţiile în care majoritatea termocentralelor din ţarã folosesc drept combustibili cãrbunele. gazul si pãcurã. Energia oferã confort şi mobilitate şi este esenţialã pentru bunul mers al majoritãţii activitãţilor industriale şi comerciale. iar atâta timp cãt producerea energiei termice. Agricultura a devenit un generator de agenţi poluanţi pentru mediu contribuind la degradarea şi chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. deteriorarea ecosistemelor naturale. care includ contribuţii la schimbãrile climatice. grâul fiind cultivată şi produsă in cantităţi suficiente în zonele limitrofe. datorita pretului in continua crestere la gazul natural si la pacura. impactul consumului de energie asupra mediului derivã în mod direct din impactul producerii de energie. De aceea. materia prima. va avea la bazã arderea cãrbunelui. iar pe cele de achiziţie în imediata vecinătate a acestuia.  Din punct de vedere alimentar. Tendinţa clarã în ultimii ani este de creştere a consumului de energie electricã şi termicã. Practicarea în anii trecuţi a unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului şi a apei prin utilizarea in exces a ingrăşamintelor şi pesticidelor. Cu toate acestea.Energia este esenţialã pentru bunãstarea economicã şi socialã. majoritatea societăţilor cu profil alimentar având centrele de tăiere (abatoare) şi prelucrare pe teritoriul oraşului. suprafeţele cultivate în acest scop nu asigură o producţie suficientă întregii populaţii a oraşului. De asemenea. emisiile în aer de NOx.

au scăzut cantitativ emisiile de noxe şi s-a imbunătăţit calitatea aerului în zonele protejate. centrului de recreere şi agrement Zăvoi. prin creşterea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai aerului în zone protejate. se incearcă găsirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor. care s-au finalizat în 2008 . ce s-au dezvoltat după retrocedarea terenurilor la începutul anilor 90. Lipsa unei strategii viabile de susţinere a micilor producători agricoli a plasat sectorul agricol în categoria « agriculturii de subzistenţă ». datorată în principal de instalaţiile tehnologice cu profil chimic sau de producere a energiei termice şi electrice. particulare. nevoia de reducere a poluării provocate de agricultura şi adoptarea unei politici agricole astfel încât aceasta să ţină cont de mediu. Prin urmare. s-a făcut simţită în decursul timpului. s-au efectuat lucrări de reabilitare a infrastructurii stadionului municipal Zăvoi. pentru a păstra imaginea plăcută a oraşului. deteriorarea elementelor de urbanism (faţade clădiri) sau prin favorizarea creşterii sensibilităţii la diferite boli ale aparatului respirator. Spaţiile verzi s-au reamenajat continuu. Astfel au fost incepute amenajările la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Bătrân şi al Colegiului Lahovari. În prezent. care an de an este reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ. 35 . agricultura este practicată în cea mai mare parte în ferme mici. amenajându-se spaţiile administrative şi de cazare ale stadionului municipal etc.  Poluarea industrială. mai ales în intravilanul localităţilor. datorată instalaţiilor de încălzire centralizată şi mijloacelor de transport. reculul resimţit în economie a avut ca efect diminuarea presiunii impactului antropic asupra mediului. acolo unde este posibil. Apare ca necesitate creşterea contribuţiei pozitive a agriculturii faţă de mediul încojurător.  Spaţiile verzi au fost o veşnică problemă a primăriilor. aşa în cât suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani. precum şi poluarea urbană. aceste zone fiind primele sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbană sau investiţiilor. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari. În ultimul deceniu. generarea de disconfort locuitorilor. În partea de sud a oraşului se aflǎ zona de agrement Ştrand Ostroveni.În judeţul Vâlcea.

care pot condiţiona dezvoltarea vegetaţiei.A. cu excepţia zonelor unde sunt amplasate depozitele de deşeuri urbane şi industriale ( batalele de slam ale USG şi batalul de rezidii organice al Oltchim S. multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural (în special în râul Olăneşti). iar investiţiile şi activităţile productive s-au orientat către zone în care există mână de lucru şi resurse ieftine.  Nu se poate vorbi de o protecţie responsabilă a mediului şi de dezvoltare durabilă. degradarea mediului antrenând implicit evoluţia economică a unui areal. au suferit un declin rapid odată cu progresul tehnologiilor moderne şi robotizarea dezvoltate cu precădere în a doua jumătate a secolului XX. se remarcă faptul că. pe care sunt amenajate depozitele (construite fără respectarea criteriilor ecologice). colectate de pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea prin sistemul de canalizare. înainte de a fi redate circuitului natural. Presiunile concurenţiale ce se manifestă la scară mondială au constrâns comunităţile locale la restructurări economice profunde. infloritoare în secolul XIX. suprafaţa de spaţiu verde/cap de locuitor nu atinge valoarea minimă necesară conform cerinţelor Uniunii Europene (de 26 mp/cap locuitor). Industriile manufacturiere. trebuie să suporte o reconstrucţie ecologică îndelungată. forţa de muncă tinde să devină înalt calificată şi să se orienteze către întreprinderi de prestări servicii.  În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale.Cu toate acestea. Există mulţi alţi factori de stres. Pe ansamblu. fără precedent. nu fără destule convulsii sociale generate de şomaj. Al V-lea 36 . Între activitatea economică şi durabilitatea fizică a mediului există o legatură intrinsecă.2012. (exploatat şi întreţinut de această societate). drept pentru care sunt necesare eforturi susţinute pentru conformarea cu aceste cerinţe până la 1. este mai puţin evidentă.  Poluarea solului şi vegetaţiei. pe teritoriul localităţilor din municipiu sunt zone unde s-au constatat uscări în diferite stadii ale vegetaţiei (îndeosebi forestiere). dezvoltarea s-a axat pe servicii şi consum sau pe sisteme de producţie avansate din punct de vedere tehnic şi puţin poluante. fără a lua în calcul problemele economice.). iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului. Aceste suprafeţe. nemijlocită. În zonele rămase. pe de-o parte nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi menajere sunt deversate in canalizare. nu se poate afirma cu certitudine că fenomenul respectiv se datorează exclusiv poluării locale. din cauze antropice locale. mai puţin către exploatări de resurse naturale şi activităţi de producţie primară.01. Deşi.

echitate sociala. În consecinţă. categorie din care fac parte cutremurele.Program « MEDIU » al Uniunii Europene recunoaşte necesitatea schimbării de atitudine şi de comportament economic. teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se află situat din punct de vedere al zonării seismice în zona cu gradul VII de seismicitate (seisme ce încep să dea fisuri la colţurile deschiderilor – uşi. Acest program fundamentează principiile conform cărora este absolut necesar să se reducă consumul de materii prime (obţinute din resurse naturale). subliniind că există 5 domenii – ţintă in care trebuie să se producă această schimbare : industrie. agricultură şi turism. cât şi riscurilor antropice. să se adopte modalităţi de exploatare şi producţie curate şi să se respecte nivelul de sustenabilitate al planetei. Cu alte cuvinte. locuri de muncă.  Municipiul Râmnicu Vâlcea este expus atât riscurilor naturale. cel mai important fiind riscul chimic. şi « producţia » de deşeuri. alunecările de teren şi secetă. ferestre – sau clădirilor). Conform acestui studiu. întocmindu-se totodată şi un "Plan de protecţie – intervenţie împotriva seismelor.A Bucureşti în anul 1996. Trebuie să se găsească un model economic în care să fie armonizate toate aspectele ce vizează funcţionarea şi dezvoltarea unei societăţi : creştere venituri. să se gasească un model de economie durabilă. 37 . Modelele economice clasice nu oferă suficiente elemente pentru a fundamenta o echitate socială reală şi nu conduc la diminuarea polarizării societăţii în săraci şi bogaţi. politicile economice au început să se concentreze pe menţinerea creşterii economice în acord cu aceste principii şi să găsească soluţii menite a aplatiza diferenţele dintre categoriile sociale. bunăstare materială şi spirituală. alunecărilor de teren şi accidentelor complementare". au fost analizate zonele supuse "hazardului seismic şi al alunecărilor de teren". transport. mediu curat. Într-un studiu realizat de PRODOMUS S. energie.

Râmnicu Vâlcea a înregistrat succese în domeniul protecţiei mediului. iar municipalitatea se află intr-o luptă continuă pentru cresterea nivelului de dezvoltare a orasului. Eforturile primăriei nu se axează doar pe asigurarea protecţiei mediului. evaluarea şi declararea progreselor înregistrate pe calea dezvoltării durabile. Orice proces de elaborare a strategiilor şi planurilor de acţiune trebuie să fie supus consultării tuturor categoriilor sociale. ca astfel rezultatele să fie eficiente. şi a sectorului privat.CONCLUZII ŞI PROPUNERI Rm. Aceste eforturi implică nu doar un sector al societăţii. a protecţiei sociale. sau dezvoltării economice. cât şi de către cetăţeni va accelera găsirea soluţiilor optime necesare atingerii obiectivelor dezvoltării durabile. a societăţii civile. prin crearea de parteneriate şi prin măsurarea. 38 . dezvoltarea unui program intr-un domeniu având influenţe pozitive şi în alte domenii. ci pe toate: civil. supravegherea. administraţia locală şi sectorul privat. pentru că reprezintă expresia voinţei majorităţii membrilor comunităţii. Municipalitatea a învăţat că este imposibil să separi protecţia mediului. prin consultarea şi atragerea participării lor la realizarea măsurilor. ci pe realizarea unor schimbări eficiente în fiecare sector în acelaşi timp. protecţia socială şi dezvoltarea economică atunci când este vorba de a asigura un viitor durabil. cu implicarea autorităţilor locale. pentru a avea siguranţa ca odată adoptate ele vor fi puse în practică. Dezvoltarea durabilă presupune elaborarea de strategii şi planuri de acţiune adecvate caracteristicului oraşului. al protecţiei sociale şi al dezvoltării economice prin implementarea eficientă a unor programe locale. Ţelul autorităţilor locale nu se realizează intr-o zi ci este un proces care va continua neincetat pentru a asigura generaţiilor următoare o calitate mai bună a vieţii. Vâlcea este un pol de dezvoltare urbană . atât de către factorii de decizie. Acest lucru se poate realiza prin : sensibilizarea şi educarea oamenilor. politic. Conştientizarea problemelor cu care se confruntă comunitatea.

Bucureşti. Goodland. Cimpoieru. M. A.. Bucureşti. Universitară.Urban Growth Processes in Romania. – Environmental management in Sustainable Economic Development. Bran F. Stahl. Bran F. M. 1996. R. Rojanschi V. Bucureşti. Ed. 2004. Barret S. Bucureşti. Economica.           39 . Grigore F. International Association of Impact Assesment. 1987. Dragan. – Ştiinta economică şi interesul public. Didactică şi Pedagogică.. 1974. Bran F. Ed. FAO. Bucureşti. F. . Galbraith.. ASE. – Economic Development and Environmental Policy. 1982.. ASE. 2006..Bibliografie:  Androniceanu. 1984. .Organizarea. Constantinescu. G. A. 2000. amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic. Ed. Ledec. K. Ed.. I.Elemente de economia şi managementul mediului. Iancu. – Mediul şi Economia.. Politică. – Probleme ecologice şi riscuri economice. Bran. Daduianu. . Bucureşti. Bucureşti.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economicî : studiu de caz (silvicultura şi turism). . Meridiana.Noutăţi în managementul public. Cândea. J. V. Ed. 2004. H. Bucureşti. I. – Creşterea Economică şi mediul înconjurător. . Ed. Bucureşti. Ed. Ed. 1997. Universitara. Ed. Politică. 2002. I.

2002. Bran. 1993. www. A. . Profiroiu. ASE.        40 . – Dezvoltarea spaţiilor verzi. nr. I. Economie şi administraţie locală v. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municiupiului Rm. Raport ANMP privind starea mediului la nivel naţional pe 2008. Plumb. Economică. . Editura    Rojanschi. Ed.Managementul serviciilor publice ..primariavl. Bucureşti. M. . 4. A.    România în Mediul European . www. Economică.condiţie a modernizării serviciilor publice. 10.   Bucureşti. – Environmental Economics and Sustainable Development. Androniceanu. 2008. Popescu. www. . Bucureşti. Munaginghe. 2006.ro. V. 2003.Îmbunataţirea calităţii .Judeţul Vâlcea. Barbulescu. 2003. .adevarul. C.anmp. The World Bank Washington DC. ASE.  Profiroiu.ro. M. 1994. Bucureşti. . Bucureşti. Muja. Vâlcea”. Vali Butanescu. – Politici şi Strategii de Mediu.Politici europene . S. Vâlcea 2008-2013. Ed. Profiroiu. I.ro. Ed. World Bank Environment Paper 3. Bucureşti. Mediul Urban Naţional. Raport privind starea mediului în Judeţul Vâlcea pe 2009. 11. Ed. 1999. F. Profiroiu. . ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. Ceres. în sprijinul conservării mediului înconjurător în România.ro.ecomoagazin. www. “Mediul Urban în Rm. M.Contribuţii la elaborarea strategiei de dezvoltare la nivelul colectivităţilor teritoriale. 11-13. p. . M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful