MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE ACADEMIA DE POLIȚIE „ ALEXANDRU IOAN CUZA “ FACULTATEA DE DREPT

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT CONCEPȚIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA ORGANELOR DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ

Conducător de doctorat Prof. univ.dr. COMAN FLORIAN

Doctorand GAL EVA BUCUREȘTI 2010

1

„ Numai când dreptul va străluci la fel precum soarele luminează sufletul oamenilor ca un spirit călăuzitor, ca o cerinţă imperativă, ca o obligaţie autoimpusă, care este una şi aceeaşi cu libertatea organizată, numai atunci lumea va fi în siguranţă. Nu de revizuirea tratatelor are nevoie omenirea, ci de revizuirea propriilor ei judecăţi... ceea ce trebuie făcut pentru a asigura pacea este ca popoarele în plină sinceritate şi fără gânduri ascunse să lucreze împreună pentru a spiritualiza frontiera, prin acorduri economice în interesul comun... Bunul cel mai de preţios al unei ţări este pacea prelungită, care singură îngăduie unei naţiuni să-şi găsească drumul, care singură îngăduie să se aducă civilizaţiei generale binefacerile creatoare ale geniului naţional.”

NICOLAE TITULESCU ( 1882- 1941)

2

CUPRINS Abrevieri si acronime.........................................................................................6 ARGUMENT ........................................................................................................7
CAP.I. COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ – EVOLUȚIE ȘI PERSPECTIVE............................17 1.1. Scurt istoric al cooperării poliţeneşti internaţionale .. .................................................17 1.1.1.Organizarea cooperării poliţieneşti...............................................................................19 1.1.2.Cooperarea poliţienească în cadrul Uniunii Europene ................................................22 1.1.3.Cooperarea forțelor care participă la asigurarea ordinii publice..................................23 1.2.Cooperarea judiciară versus cooperarea poliţienească. Instrumente de evaluare a cooperării internaţionale poliţieneşti ..............................................................30

CAP.II. CONCEPȚIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND FUNCȚIONAREA ORGANIZAȚIILOR ȘI ORGANISMELOR DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ .............37 2.1.Uniunea europeană- evoluție și perspective .......................................................................37 2.2.Politica Externă de Securitate Comună ( PESC) - pilon de bază a Uniunii Europene........................................................................................................................39 2.2.1.Organele și instrumentele PESC.......................................................................................54 2.2.1.1.Instrumentele PESC.................................................................................................55 2.2.1.2.Obiectivele PESC....................................................................................................56 2.2.2. Politica Europeană de Securitate și Apărare....................................................................57 2.2.2.1 Misiunile și obiectivele PESA...............................................................................59 2.2.2.2 Instrumentele gestionării civile și militare a crizelor.............................................61 2.2.3.Rolul României în cadrul PESC......................................................................................69 2.2.4. Participarea României la misiunile PESA......................................................................70 2.2.5.Contribuția României la dezvoltarea capabilităților civile și militare..............................71 2.2.6. Politica de Securitate și Apărare Comună privind implementarea prevederilor Tratatului de la Lisabona...........................................................................................................72 2.3.Conceptul de securitate şi dimensiunile sale.......................................................................73 2.3.1. Securitatea și apărarea .................................................................................................78 3

.................. Înfiinţarea Oficiului Europol şi sarcina acestei instituţii........... Rolul Parlamentului European.........141 3.................................127 3......10 CAP..92 2...Contextul terorismului în Uniunea Europeană......... Activitatea de relaţii internaţionale a României în domeniul ordinii şi siguranţei publice..............................6.............................4..............1.....4..160 3................................161 3...7.........Unitățile naționale...........................Ordinea publică şi siguranţa naţională – preocupări ale uniunii Europene ........100 2....................98 2...Trafic de stupefiante.........................................................2.................................2.178 4 ..Aspecte privind domeniile de interes care pot afecta ordinea şi siguranţa publică ...........................5.................................................................................... Aspecte generale privind Consiliul Uniunii Europene...3................128 3.... Aplicarea normelor dreptului internaţional umanitar în activitatea organelor de ordine publică ..E.......................................82 2......2.........157 3........................2.......2.................................2...................................3...............129 3.4....................117 3..........1..140 3........2.....................................................1.............2...........2 Forme de terorism care acţionează în Europa..........Aspecte generale şi noi influenţe contemporane.............................. Aderarea României la Europol..............2........................III FORME DE MANIFESTARE A ÎNCĂLCĂRII ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 3.........2..................................1.......S.................................138 3.....4................ Modelul de securitate al O................4......................1........1..Ofițerii de legătură...........85 2..............2............2............................132 3................2............125 3.................................................4.....C......................................2................ Rolul Comisiei Europene.............................................155 3.....Trafic de persoane......5........................................................................................................... 138 3.......................... Prioritatea dreptului comunitar faţă de legislaţiile naţionale................2......116 3............................8...........................1......................... Prevenirea şi combaterea terorismului prin înfiinţarea Oficiului European de Poliţie......................................Alte forme de infracţionalitate gravă care pot intra în sfera de competenţă a Oficiului Europol..........3............2.......2........ Aspecte ale cooperării în domeniul formelor grave de criminalitate.........................4.............2..... Rolul şi scopul instituţiilor Uniunii Europene privind ordinea publică şi siguranţa naţională............9.....4..3..........

..........Integrarea Acordului Schengen în Uniunea Europeană................................3..........................................Cooperarea Schengen ..196 4.........2.........1.....................1..............4.......................................2..............................1..242 5...........2............... V MANAGEMENTUL COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN MATERIE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ..2.1................................................................................................Legislația statelor noncomunitare.........243 5..Caracteristicile mediului de securitate.242 5....222 4........ Prevederi legale selective privind Acordul Schengen......1.....1................247 5............................Sistemul computerizat al Europol-ului ( TECS)..................Istoria și dezvoltarea Acordului Schengen......................Frontex – Agenția Europeană pentru Managementul Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre (European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States) .................... 242 5.........................................1......................1.228 4.................3..CAP IV...1.................Obiectivele strategice și direcțiile securității europene....1.......2..........228 4.... ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND MĂSURILE LUATE DE STATE PENTRU MENȚINEREA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ..........1..253 5.................1..............3...... 238 CAP............251 5.........2.1...........2...............3........224 4...............1.......1.249 5.....242 5...............1........ Structuri europene şi internaţionale de cooperare poliţienească...........2...........................1..........................1....1..4...............1......................258 5 ..........Oficiul European de Poliție .........2.... Fizionomia mediului de securitate în epoca globalizării şi impactul său asupra dinamicii structurilor de ordine publică.....1...Europol ……………....245 5..... Uniunea Europeană și mediul internațional de securitate..... Aspecte generale referitoare la evoluția mediului de securitate..1....... Mediul european de securitate...2.....................Managementul și controlul Europolului……………………………….............247 5..............................1................................1.179 4.1.4..... Sistemul Informatic Schengen......180 4...................179 4............4.........244 5............... Rolul Europol........2.....1....... Analiza elementelor de drept comparat privind măsurile luate de state pentru menținerea ordinii publice și siguranța națională................................. Misiune și istoric………………………………………………………..... Aspecte de drept comparat specific statelor membre ale Uniunii Europene.....................................203 4................................1...1...2.........................

273 5....298 5.3......274 5...............277 5........................3..................... Biroul SIRENE.. Cooperarea cu Centrul Regional S..................5....................... Interpolul în Europa.........3...............................5.....2.............P..3......................................4.265 5.....................328 ANEXE 6 ...................272 5..................................................... – INTERPOL) .................... Activitățile Interpolului....304 BIBLIOGRAFIE.2.. Structuri de cooperare internaţională la nivel intern....2. Cooperarea cu Europol prin intermediul Unității Naționale Europol.....2...I................1.............3.............2.........3..3................4.....................268 5................262 5..........................................266 5..........I.............287 5................263 5.276 5.......1.....2......1.............................I..1..................................................................2.........................289 5........................... Înființarea și atribuțiile Biroului Național Interpol.....Rolul Interpolului......291 5...........................................260 5...2......4.......Biroul Național Interpol ................1...................Punctul Național Focal ...........................3....262 5.....2.. Cooperarea cu țările membre din spațiul Schengen prin intermediul serviciului SIRENE......................................................2.................................................................P...................................................E..3...2...5.....................................................C..1...Organizația Internațională a Poliției Criminale – INTERPOL (O.......1.........................................................3.................269 5.......... 282 5....5..................................300 CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA ÎN MATERIA PERFECȚIONĂRII REGLEMENTĂRILOR JURIDICE ȘI A STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ .2...........271 5.1..............1............... 279 5..... acreditați în alte state și cu ofițerii de legătură străini acreditați în România................5.........................................................Aspecte privind eficientizarea cooperării......................2..Instrumentele de cooperare ale Interpolului......................5............I............ ....................A.......Colegiul European de Poliție – CEPOL ..................... Structura Interpolului. Instituții implicate în activitatea Biroului SIRENE................... Interferenţa cooperării internaţionale poliţieneşti cu cea naţională...2.....3.. Cooperarea interinstituțională............................1.....4.........269 5..................................2................. Etapele de dezvoltare ale O.......................2.......C................................1..5...2.....1.....................C........ Cooperarea cu ofițerii de legătură ai M.............................Organizarea și competențele Centrului de Cooperare Polițienească Internațională .......................3......5............1...............

ABREVIERI ȘI ACRONIME Art.Comunitatea Economică Europeană CEEA.Forţa Internaţională de Asistenţă privind Securitatea JAI – Justiţie şi Afaceri Interne JOCE – Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene JOUCE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene MPE.Monitorizarea Globală pentru Securitate şi Mediu IFOP – Instrumental Financiar pentru Orientarea Pescuitului ISAF.(EURATOM) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice CECO.Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene COREPER – Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi DAU – Documentul Administrativ Unic DLAF – Departamentul pentru Lupta Antifraudă DNA – Dirrecţia Naţională Anticorupţie DIICOT – Direcţia de investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi terorism EMUE – Statul Major al Uniunii Europene EUROJUST – Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară EUROPOL – Oficiul European de Poliţie FECOM – Fondul European de Cooperare Monetară FED – Fondul European de Dezvoltare FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională FEP – Fondul European al Pescuitului FSE – Fondul Social European GATT – Acordul General pentru Tarife şi Comerţ GMES.Ministerul Public European NATO.Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord OLAF.Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa Convenţia PIF.Oficiul European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene 7 .Comunitatea Europeană a Cărbunelor şi Oţelului CEDO – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului CEDHO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului CJCE – Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene CSCE. –articol CEE.

Forţa Naţiunilor Unite de Primă Urgenţă UNPO.Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor ONU.OMC – Organizarea Mondială a Comerţului ONPCSB.Operaţiunile Naţiunilor Unite de Menţinere a Păcii 8 .Comitetul de Conducere pentru Răspunsul Umanitar SPG – Sistem de Preferinţă Generalizat UCLAF – Unitate de Coordonare a Luptei Antifraudă din cadrul Comisiei Europene TCE – Tratatul privind Comunităţile Europene TUE – Tratatul Uniunii Europene TRUE – Tratatul de Reformă al Uniunii Europene TFUE – Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene UE – Uniunea Europeană UEO.Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PAC – Politica Agricolă Comună PESA.Sisteme de Acţiune Rapidă SCHR.Politica Europeană de Securitate şi Apărare PESC – Politica Externă şi Securitate Comună PND – Planul Naţional de Dezvoltare RSC – Revue de science criminelle et de droit penal compare RAS.Uniunea Europei Occidentale UNEF.Organizaţia Naţiunilor Unite OSCE.

Aceste cerinţe sunt foarte complexe deoarece au în vedere atât problematica organizaţiei internaţionale dar mai ales cea existentă în interiorul statelor pe care o compun.instrumentele juridice internaţionale care au fost elaborate sub auspiciile Uniunii Europene în materia dreptului poliţienesc referindu-se la ordinea publică şi siguranţa naţională. aşa că am fost nevoită să analizez şi să prezint problematica dreptului comparat în materie propusă.500 de milioane să prezinte modul în care această mare organizaţie internaţională a conceput şi a organizat normele dreptului poliţienesc de aşa manieră încât aceasta să răspundă la cerinţele reale pe care le impune viaţa. a tratat în mică măsură sau chiar deloc această problemă la nivelul Uniunii Europene. organizatoric şi în planul perfecţionării cooperării internaţionale în interiorul şi în afara Uniunii Europene. Urmează apoi într. 9 .o altă abordare prezentarea concepţiei la nivelul Uniunii Europene şi a statelor membre privind funcţionarea organizaţiilor şi organismelor de ordine publică şi siguranţa naţională. În acest mod cred că lucrarea de faţă răspunde la ceea ce tema a impus şi militează cu fermitate pentru perfecţionarea instrumentelor juridice internaţionale în materia analizată precum şi a structurilor care sunt chemate să le aplice pe aceasta. în baza concluziilor desprinse am identificat unele neajunsuri în plan legislativ şi organizatorie motiv pentru care mi-am permis să prezint mai multe propuneri de lege ferenda în materie. Aceste propuneri se referă la perfecţionarea cadrului normativ. Literatura juridică. Lucrarea îşi propune să abordeze într-o formă inedită problematica dreptului poliţienesc în toată complexitatea lui trimiţându-ne la spaţiul Uniunii Europene atât în plan internaţional dar şi în interiorul statelor membre.Argument Lucrarea de faţă îşi propune ca în noile condiţii de dezvoltare a UNIUNII EUROPENE la 27 de ţări şi o populaţie de cca. Lucrarea este concepută într-o structură care să permită clarificarea în mare măsură a temei propuse. astfel ea abordează în primul rând problematica de fond apoi. Studiind această problemă m-am gândit şi la viitor astfel că. Tratarea acestor probleme este dificilă deoarece încă nu există norme uniforme în materie în toate statele Uniunii Europene. care nu de puţine ori are puncte de vedere controversate în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa dreptului poliţienesc ca ramură autonomă.

1991. în special ale poliţiei. pag. 4 _________________ 1. 4. ea find instituţia specializată a statului. al comunităţii. Editura Sitech. 1 din Legea 218/2002 privind organizarea şi fncţionarea Poliţiei Române. la nivelul întregii societăţi. art. 2. respectarea ordinii şi liniştii publice. trebuie să acceptăm ideea că acesta a existat şi va continua să existe. cu toate consecinţele ce decurg. a proprietăţii private şi publice. 3 Activitatea acestei instituţii constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei. Bucuresti. Adrian Iacob. în condiţiile legii.1 Profundele schimbări democratice produse după decembrie 1989. în contextul realizării actului de justiţie. Cristina Voinic—Drept poliţienesc. prevenirea şi descoperirea infracţiunilor. 5. Printre organele cu atribuţii poliţieneşti în stat. un rol deosebit de important îl are Poliţia Română. 2008. Idem.Statutul juridic al organelor cu atribuţii poliţieneşti în stat. funcţiile specifice statului de drept au determinat iniţierea unui amplu proces de restructurare. au deschis calea spre instaurarea unui stat de drept. pag. mergând de la urmările socialmente periculoase ce se produc până la sancţiunile ce sunt aplicate de organele abilitate ale statului. 2. Editura Ministerului de Interne. 10 . care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.Nistoreanu — Prevenirea infracţiunilor prin măsuri de siguranţă. exclusiv pe baza şi în executarea legii. În orice societate şi în orice perioadă istorică impactul cel mai puternic asupra oricărui individ.9 3. Craiova. Măsurile întreprinse de forţele publice poliţieneşti şi organele din componenţa acestora. mai ales în condiţiile existenţei reale a statului de drept este o problemă fundamentală ce trebuie soluţionată atât printr-un cadru legislativ corespunzător cât şi prin măsuri de organizare a activităţii la nivelul diverselor organe ce pun în aplicare dreptul de poliţie al statului. îl reprezintă săvârşirea unei fapte ilicite. democratizare şi profesionalizare a organelor respective. a fost şi este o problemă capitală de care depinde caracterul democratic sau totalitar al unui stat. precum şi în sprijinul instituţiilor statului. Pornind de la premisa conform căreia fenomenul infracţional este anormal din punct de vedere moral şi totuşi normal din punct de vedere sociologic. Constantin Drăghici. problema punându-se doar în legătură cu ponderea şi structura sa.Gh. fie că apare în postura de victimă sau doar ca spectator. Funcţionarea democratică a statului de drept nu poate fi concepută în afara unui cadru normativ care să coordoneze comportamentul indivizilor conform conduitei tip statornicite în societate. 2 Protecţia socială pe care trebuie să o asigure statul prin organele sale cu atribuţii poliţieneşti. Ciprian Constantin. Art.

Şerb. 60/2009 împreună cu Legea nr. iar ca excepţie pentru unele funcţii. Drept poliţienesc şi contravenţional. pag. Mara Ion. C-tin Drăghici. a însemnat un pas înainte în lupta contra infracţionalităţii. morale (ordinea etică sau morală) şi rânduielile dreptului impuse de stat. pentru a-şi îndeplini menirea sa de armonizare a nevoilor individuale şi colective. 6 Eliberată de presiuni şi influenţe politice poliţia se supune doar legii şi adevărului. Bucureşti. Editura Triton. 2008.11 11 . trebuie să fie călăuzit de politica ordinii şi autorităţii. Drept poliţienesc.360/2002 privind statutul poliţistului.Iamandi Luca. preceptele religioase. poliţiştii provin din rândul absolvenților instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. tradiţiile). 2008. Craiova. Constantin Drăghici. Statul. Iacob. 360/2002 privind statutul poliţiştului înscriu o pagină nouă în istoria poliţiei române. modificat prin O. specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale. nr. 2008. Cristina Voinic. A. Ciprian Constantin. La această realizare au concurat de-a lungul veacurilor.10 8. 5 Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit în condiţiile legii această calitate.Demilitarizarea poliţiei. Adrian Iacob. pag.10 6. Bucureşti. Editura Pro Universitaria. poliţistul neavând alt judecător decât legea şi conştiinţa sa. Statutul juridic al profesiei de poliţist. Ciprian Constantin. obiceiurile (ordinea cutumiară. ridicând această instituţie la starea juridică a unui serviciu public fundamental ce funcţionează pe baza unor principii de drept unanim recunoscute în toate statele. Drept poliţienesc. 8 Pe parcursul evoluţiei sociale s-a ajuns la asigurarea ordinii publice înăuntrul fiecărui stat. Trecerea poliţiştilor din structura militară în cea civilă nu înseamnă doar dispariţia gradelor militare. Editura Sitech.10 7. Drept poliţienesc. o activitate mai calificată şi mai responsabilă a poliţiştilor la toate nivelele. pag. Adrian Iacob. De regulă. de asigurare a convieţuirii sociale. Cristina Voinic.9 _________________ 5.G. Craiova. îndatoririle şi restricţiile pe care le au poliţiştii în îndeplinirea atribuţiilor conferite de legea de organizare a poliţiei. 89/2003 s-au stabilit drepturile.116 9. Constantin Drăghici. ca forma cea mai înaltă de organizare a societăţii. Cristina Voinic. Editura Sitech. Craiova. Ignat. pag. Editura Sitech. Adrian Iacob. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române actualizată prin Legea nr. Ciprian Constantin. pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare. S. adică normele juridice. Astfel Legea nr. pag. Constantin Draghici. A. 2008. ci înseamnă o creştere a competenţei profesionale şi a responsabilităţii poliţiştilor faţă de lege şi comunitate. 2003. ordine publică şi siguranță naţională. 7 Prin adoptarea Legii nr.

2008 pag. pag. apatrizi) şi faţă de diversele grupuri sociale. este exercitat de către organele executive ale statului (centrale sau locale) abilitate să pună în aplicare legile şi celelalte acte de putere. Bucuresti. de prevenire şi combatere a încălcării legilor de către persoanele fizice juridice şi în acelaşi timp un drept al statului în virtutea suveranităţii sale de a folosi forţa de constrângere pentru apărarea fiinţei şi intereselor sale. inclusiv faţă de persoanele juridice. cu ceilalţi indivizi (cetaţeni străini.24. normele create de autoritatea suverană obligă nu numai pe cetăţeni. de paşapoarte. Cu alte cuvinte. ci dimpotriva şi pe stat. Constantin Drăghici. Craiova. conducându-se prin norme prestabilite şi puse în aplicare de organele sale abilitate. Ediţie tipărită sub egida Asociaţiei Române de Drept Umanitar. Bucuresti. 15. iar pe de altă parte. 1997. statul a ajuns la un înalt grad de organizare. Convieţuirea paşnică şi cooperarea armonioasă. 1929. proprietatea şi drepturile cetăţenilor prin acţiuni poliţieneşti. fără lezarea drepturilor şi intereselor membrilor societăţii este scopul sacru şi în acelaşi timp sublim al normelor juridice al legilor in general. De dreptul de poliţie statul se poate folosi atât în scop preventiv cât şi eventual represiv. este un drept al fiecărui individ de a cere sprijinul organelor poliţieneşti pentru apărarea drepturilor ce le sunt conferite de stat şi înlăturarea piedicilor ce li s-ar pune în exercitarea acestor drepturi recunoscute de lege. Deci dreptul de poliţie este dreptul suveran al fiecărui stat de a-şi apăra existenţa legală şi materială. pag.În timpurile moderne. Acest drept al statului a fost consacrat şi este cunoscut în literatura juridică sub denumirea de drept de poliţie11 Dreptul de poliţie este o parte a dreptului ce îl are statul de a interveni pentru respectarea de către cetăţeni a îndatoririlor ce le revin. Iuliu Pascu — Drept polițienesc roman.I. silvică etc. de frontieră.alPolitiei Bucuresti. Tipografia Inspect. care este un stat de drept.17 12 . 1938. sunt sancţionate ori substituite de stat în vederea ocrotirii atât a intereselor colective.7. 13 _______________________________ 10 Eugen Bianu — Ordinea obstească. Caracteristic este că în statul modern. cît şi a celor individuale. iar sub al doilea aspect ca un drept represiv. Voicu Viorel. vol.12 Dreptul de poliţie al statului. în diverse domenii de activitate. de siguranţă. Predescu Valeriu si altii Profesia de politist. de ordine. Drept poliţienesc.10 Unul din atributele esenţiale ale suveranităţii statului în general. Cristina Voinic. normele juridice în sistemul lor. ordinea publică şi privată. Adrian Iacob. pag. Bucureşti.Acest drept de poliţie constituie o funcţie a statului de supraveghere. administrativă. preventive sau punitive. Editura Sitech. Sub primul aspect dreptul de poliţie al statului se manifestă ca un drept de pază.Gen. de ocrotire. Ciprian Constantin. inclusiv a celei fizice. Astfel există o poliţie militară. 11 12 13. de aplicare a constrângerii. îI constituie consacrarea dreptului de constrângere pe care statul îI are în raport cu cetăţenii săi. Tipografia Reforma social. sanitar-veterinară. 2008.

Existenţa şi evoluţia societăţii nu poate fi concepută fără asigurarea menţinerii ordinii şi liniştii publice.Forţele publice abilitate acţionează în baza dreptului de poliţie generală a statului. sintetizată prin forţa de constrângere. _______________________ 14. 13 . C-tin Drăghici. ori repararea prejudiciului cauzat numai apelând la organele competente ale statului.Serb. o parte din suveranitatea statului din acel „imperium ad potestas" care constituie elementul dinamic coercitiv şi vizibil al puterii sale.Persoanele fizice sau juridice lezate îşi pot revendica drepturile lor şi cere restabilirea situaţiei juridice anterioare.16. Rezulta că dreptul de poliţie al statului exclude justiţia privată (legea talionului) ori alte acţiuni necontrolate ale indivizilor care doresc să-şi facă singuri dreptate când le sunt lezate drepturile şi interesele legitime.prevenire ceea ce este fundamental în statul de drept. A. drept izvorât din nevoia de apărare a fiinţei sale. a ordonanţelor.12.S. precum situaţiile în care persoanele fizice îşi pot exercita drepturile în conduita lor publică. deţin prin delegare.Iacob.Voinţa statului se manifestă prin intermediul organelor sale sub forma legilor. decretelor. ca parte constitutivă a forţei publice. însă.In aceste cazuri organele statului. statutelor. Principalele funcţii ale poliţiei constau în:15 .Statul în virtutea acestui drept. regulamentelor. este organizată de către legiuitor şi se pune în aplicare de puterea executivă.14 Forţa de constrângere. întrucât statul trebuie să asigure chiar cu forţa ordinea şi liniştea în societate. Rolul şi necesitatea existenţei forţelor de poliţie.cit. este aceea care stabileşte condiţiile şi formele în care organele statului îşi desfaşoară activitatea de punere în aplicare a acestui drept de poliţie.Serb. hotărârilor. respectării legii şi ordinii publice.Numai legea. tactică şi metodică a convingerii şi constrângerii poliţieneşti. ca element al puterii publice. A. 2003. op. fără recunoaşterea şi respectarea demnităţii umane. îşi găseşte justificarea în existenţa şi manifestarea contradicţiilor sociale. C-tin Drăghici si colaboratori. poate îndeplini pe lângă activitatea preventive şi o acţiune de poliţie represivă pe care şi-a rezervat-o numai lui cu drept de exclusivitate.Ignat — Drept poliţienesc şi contravenţional.În acest sens organele statului au atribuţii pe linia asigurării. dispun de mijloace adecvate şi operează cu elemente de tehnică.. şi eventual în represiune pentru restabilirea situaţiei anterioare. în general. în necesitatea satisfacerii unor cerinţe ale vieţii sociale şi în reprimarea unor manifestări şi tendinţe deviante de ordin individual sau colectiv. ordinelor etc. Editura Tritonic. Bucuresti. atribute fundamentale ale oricărei comunităţi omeneşti. pag. pag. 15 S. înţeleasă ca act normativ.

. respectul legii. Activitatea poliţiei se desfăşoară în beneficiul convieţuirii umane şi împotriva indivizilor cu manifestări antisociale. direcţionare. Acest lucru rezultă. Expresia desemnează toate acţiunile preventive şi represive ale poliţiei. .activitatea represivă de coerciţie. ________________ 16. Prin activitatea sa directă poliţia contribuie la menţinerea şi consolidarea echilibrului social naţional şi indirect cooperează la realizarea echilibrului general al armoniei universale.activitatea de informare (culegerea de informaţii). în primul rând. Craiova. Si activitatea poliţiei are limite. .Dacă analizăm varietatea atribuţiilor generale şi specifice ce revin poliţiei moderne. din îndatorirea generală a poliţiei de asigurare a menţinerii şi restabilirii ordinii şi liniştii publice. Eugen Bianu observă că ea ni se prezinta pe de o parte ca o funcţie regulatoare şi coercitivă. Cristina Voinic. Constantin Draghici. Funcţiile sociale ale poliţiei se rezumă la următoarele activităţi: . Drept poliţienesc. îndrumare. 16 Aceste directive predominante ale profesiei de poliţist se pot rezum a la a domina şi a servi. Într-adevăr poliţia nu îşi poate desfăşura activitatea decât în cadrul legii. . se evidenţiază foarte clar caracterul social al funcţiei poliţiei. cele impuse de normele sociale şi de stat. Ciprian Constantin. Într-un stat de drept. Editura Sitech. pag. acestea determină limitele puterii poliţieneşti. Rezultă că măsurile preventive de preîntămpinare a perturbării ordinii şi liniştii publice ca şi măsurile represive de restabilire a acesteia pentru împiedicarea continuării comportamentului antisocial. prin care se urmăreşte salvarea interesului general. Analizând structura activităţii poliţiei. Adrian Iacob. constituţional.activitatea de prevenire. Totodată şi prin apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor poliţia serveşte tot interesul general. 2008. libertăţii indivizilor. iar pe de altă parte ca o funcţiune auxiliară şi proteguitoare. . Ea nu poate încălca dispoziţiile legii care a creat-o şi pe care se întemeiază. de sancţionare.activitatea de restabilire a situaţiei juridice anterioare (restitutio in integrum ). denotă cu prisosinţă acelaşi caracter social al activităţii poliţiei.activitatea de ordine şi pază.activitatea de orientare.24 14 . inclusiv informarea opiniei publice şi a puterilor din stat. unde domneşte dreptul şi ordinea de drept.

De o parte se situează adepţii globalizării. General locotenent ( r) ION SUCEAVĂ astfel: ― Propăşirea omenirii şi a naţiunilor se poate realiza. în mod firesc. sub îngrijirea prof. Eugen Bianu publicat în anul 1938 şi retipărită 17 sub egida Asociaţiei Române de Drept Umanitar cu cuvânt înainte. deoarece acolo unde lipsesc aceşti factori de bază. se opreşte evoluţia civilizaţiei. sarcina multiplă a funcţiunii poliţieneşti devine.. să se confrunte. dr. iar de cealaltă parte se află tradiţionaliştii. rolul covârşitor şi special îl are funcţiunea poliţienească. dr. Sunt de mare actualitate şi astăzi cele arătate în prefaţa lucrării intitulată „ Ordinea obştească „ de către dr. General locotenent ( r) ION SUCEAVĂ. acolo unde nu este ordine şi pace. de a asigura ordinea şi liniştea publică apărând societatea de orice convulsii ce pot surveni în viaţa socială să prevină şi să combată criminalitatea. pe zi ce trece.11 18. individuale şi colective.Construcţia securităţii naţionale a Romaniei prin angajarea forţelor de ordine publică. Ordinea obstească. se stânjeneşte progresul social şi naţional. tot mai îngreunată.Într-un stat de drept poliţia este investită cu autoritatea statului având menirea de a servi comunitatea. sociale şi economice şi pe de altă parte faţă de progresele continue ale infracţiunii de toate soiurile. în consecinţă. în esenţa ei. În ritmul tot mai nervos al vieţii zilnice de azi. adică un nou mod de a împărţi lumea şi puterea. univ. bazată pe un sistem de relaţii democratice. care au interese diferite. Eugen Bianu. în concepţia lor. dominată din ce în ce de o pulsaţie mai agitată a frământărilor naţionale. în anul 2008.. p.Cornel Darmasco-Dincă. univ. cât şi toţi factorii administraţiei generale. să se echilibreze raporturile dintre ele şi. numai într-o atmosferă de ordine şi pace. vor da roade mai fecunde pentru prosperarea obştească. pe creşterea rolului forţelor transnaţionale. dr. publicat în anul 1938 şi retipărită în anul 2008 sub egida Asociaţiei Române de drept umanitar cu cuvânt înainte. nu înseamnă altceva decât o nouă ierarhizare. Editura Universitaria. la care trebuie să concure în mod corespunzător atât elementele individuale şi sociale. 2008. ― După încheierea „ Războiului Rece‖.În opera de realizare a acestei stări de ordine şi pace cât mai prielnică unei convieţuiri rodnice. să se opună acestui proces care. omenirea a intrat într-un nou tip de confruntare care. sub îngrijirea prof. p. Craiova. Între aceste două mari tabere se postează o mulţime de alte grupări de forţe. este asimetrică. Cu cât această ambianţă de orânduire va fi mai prielnică cu atât eforturile constructive. ai noii ordini mondiale. 18 ________________ 17. cu întreaga ei sferă de activitate prototipică de salvgardare a ordinii obşteşti.3 15 . cei ce consideră că entităţile civilizaţionale naţionale sunt mult mai puternice şi mult mai îndreptăţite să se afirme. structurilor armatei și a celor de informaţii ȋn gestionarea crizelor din mediul de securitate intern si internațional.

infrastructurile. percepţia diferită asupra evoluţiei sociale. Cornel Darmasco-Dincă. p.Stan Petrescu. cât şi în cadrul celui global. pag. lumea bipolară devenind. cel puţin deocamdată. vor crea acele instituţii în măsură să apere şi. Editura Universitaria. de reţele informaţionale.‖ 21 ________________ 19. 2008. popoarele şi liderii politici ai lumii vor adera la idealuri şi la valori comune. de felul în care oamenii de rând. structurilor armatei și a celor de informaţii ȋn gestionarea crizelor din mediul de securitate intern si internațional. Este un spirit care vizează consolidarea încrederii în domeniul militar. nu se vor mai baza pe sacrificii imense. „ Este tot mi evident că în lumea de mâine.media.24 16 . Craiova. harta geopoliticii cunoaşte transformări mari. de comunicaţii. Editura Universitaria. promovarea securităţii prin cooperare şi crearea unui spaţiu comun de securitate.Cornel Darmasco-Dincă. p. Sporirea vitezei de reacţie la stimuli interni şi externi se datorează interconectării tot mai accentuate a economiilor naţionale atât în sistemele economice regionale. complexă. şi în acelaşi timp. ci vor depinde. tehnologia.Construcţia securităţii naţionale a Romaniei prin angajarea forţelor de ordine publică. Bucuresti. definirea unei identităţi de securitate. bazată pe elemente geopolitice. actorii internaţionali fiind preocupaţi de ameninţările şi riscurile la adresa securităţii lor. 19 În spaţiul european. 2005. unipolară. în cea mai mare măsură. opinia publică şi mass. 2008.4 20. lumea şi relaţiile internaţionale sunt într-o dinamică intensă. în care un rol foarte important îl au informaţiile. Editura Militară. mai ales să promoveze aceste valori. structurilor armatei și a celor de informaţii ȋn gestionarea crizelor din mediul de securitate intern si internațional. entităţile hegemonice schimbându-şi locurile. caracteristică specifică procesului de mondializării. de tehnologie şi de infrastructura specifică. Acest fenomen generează modificări importante în planul perceperii stării de securitate la nivel naţional şi internaţional de către liderii politici. Mediul de securitate global si euroatlantic.3 21. conceperea şi implementarea unui model ce garantează stabilitatea relaţiilor dintre statele membre.Construcţia securităţii naţionale a Romaniei prin angajarea forţelor de ordine publică. statele se vor afirma ca actori importanţi ai unui mediu de securitate diferit de cele precedente şi depinde în mare măsură. în acelaşi timp cu combinarea nevoii de integrare în spiritul păstrării identităţii fiecăruia. 20 Prin urmare.Trecerea de la societăţile de tip industrial la cele de tip informaţional. De aceea. generează noi tipuri de crize şi conflicte. confruntările viitorului nu vor mai semăna cu cele din secolul trecut. în cadrul căruia să se realizeze reconcilierea inamicilor ereditari. cultura specifică. Craiova. funcţionale. normative şi operaţionale proprii constituie preocuparea de bază a statelor.

a creşterii gradului de interdependenţă şi interacţiuni între state. 23 În societăţile aflate în tranziţie instabilitatea internă este prezentă mai ales din cauza dezechilibrelor şi a disfuncţionalităţilor provocate de trecerea. Mediul de securitate global si euroatlantic.25 23. ca evoluţie şi fidelitate. atât formele avansate ale drepturilor politice ale cetăţenilor în statul. Bucuresti. de la sistemul economico-social şi politic bazat pe centralizare excesivă la democraţie. sociale şi politice a căror logică de acţiuni răspunde mult mai puţin unor modele a priori definite şi sunt mult mai impredictibile decât în trecut. cât şi controlul asupra aparatului de stat. se poate spune că.naţiune. Idem. ________________ 22. cât mai ales pe aspecte şi fenomenele economice. 17 . Drept urmare provocările şi fenomenele imprevizibile invită la reflexii şi atitudini cu urmări concrete în plan acţional. pag. relativ anevoioasă.pag. 2005. importante mutaţii în modul de a gândi securitatea naţională a statelor. s-au produs în mod firesc. pentru a cunoaşte şi stăpâni situaţii. existând riscul intensificării ameninţărilor venite mai ales din sfera reţelelor teroriste internaţionale şi a celor aparţinând crimei organizate. esenţial fiind faptul că. ne preocupă continua perfecţionare a sistemelor de selectare. Mediul actual de securitate cunoaște un amplu proces de remodelare şi restructurare determinat de evoluţia globalizării şi de ritmul rapid de modificare a raporturilor de securitate statale şi interstatale. 22 Trăim într-un câmp informaţional incisiv şi expansionist. care nu se mai concentrează atât de mult pe informaţii despre parametrii militari ai unor terţe ţări. să desfăşoare o activitate preponderent analitică. accentul punându-se pe reducerea riscurilor. suntem permanent bombardaţi cu informaţii. determinând şi impunând activităţi de informaţii pentru siguranţa naţională un profund şi cuprinzător caracater anticipativ.Stan Petrescu. analizare și prelucrare eficientă a acestora.26. fiind tot mai evidente tendinţele de globalizare a conceptului. preventiv. Astfel. care trebuie să reprezinte una dintre dimensiunile funcţionării sistemului de ordine publică. deteminat de evoluţia geopolitică şi geostrategică. Editura Militară. Această evoluţie modifică şi obiectivele serviciilor de informaţii.În contextul internaţional actual. care să realizeze o apreciere pertinentă şi corectă a tipurilor de ameninţări existente. societatea democratică prin organizaţiile şi organismele democratice planifică şi îşi construieşte adevăratele sisteme şi doctrine de prevenire şi combatere a factorilor care –i periclitează stabilitatea internă. fenomene sau diverse circumstanţe ale existenţei noastre. să creeze structuri adecvate şi să formeze personal specializat în acest sens. aflate sub influenţa concepţiei pentru gestionarea la nivel regional şi global a resurselor strategice a căilor de acces la acestea. regimurile democratice le sunt proprii.

Aceste structuri îşi au temeiul în natura democratică a societăţii iar eficienţa lor se măsoară în raport cu prestaţia pe care o materializează în funcţionarea normală a instituţiilor statului. nesiguranţa şi insecuritatea fiind direct proporţionale cu treptele pe care le urcăm sau pe care suntem dirijaţi. nici chiar sociatăţile cele mai dezvoltate şi mai democratrice nu sunt scutite de traversarea unor stări anomice mai mult sau mai puţin conflictuale. Idem. „ devenim mai ameninţaţi şi mai vulnerabili. pe de altă parte. de variaţia condiţiilor iniţiale şi. Bucuresti. 2005. că nu trebuie să mai dezvoltăm. Editura UNAp. toate domeniile de activitate. din Europa si din lume. în regimurile democratice structurile de siguranţă şi ordine publică sunt emanaţii ale voinţei naţionale încadrate cu personal profesionalizat. pag.În statul democratic. 2005. cresc şi vulnerabilităţile ei. Mediul de securitate global şi euroatlantic. în asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. consecinţă a globalizării. Asta înseamnă că. se pare că spaţiile care au generat în trecut crize şi conflictualitate vor genera şi în continuare astfel de fenomene. p. opera citată. 24 Crizele fac parte din ceea ce putem numi nonlinearitatea lumii. practic. pe de o parte. 25 În acest context. p. care se manifestă sub forma unor crize ce pot cuprinde. prevenirea şi combaterea acţiunilor destabilizatoare şi extremiste trebuie să devină un fel de drept politic al cetăţenilor responsabili.Stan.25 25. conştient de complexitatea misiunilor ce le revin. pe măsură ce suntem mai puternici şi chiar mai înţelepţi. care înţeleg şi se angajează din proprie iniţiativă în protecţia valorilor lor fundamentale. dar de aici nu rezultă că nu trebuie să mai urcăm. Bucureşti. a cărei evoluţie are mai degrabă tendinţe de natură haotică. dovedeşte că. Aspecte militare ale managementului crizelor ȋn noile condiţii apărute după evenimentele din 1989. adică de împrejurări. Pe de altă parte. desigur de altă natură.26 26. Ele apar şi se dezvoltă într-un sistem care ţine.24 18 .Aurel Tabacu. Nonlinearitatea şi complexitatea sunt caracteristici importante ale societăţii omeneşti. Printre măsurile pe care statul democratic este obligat să le adopte în cazuri extreme sunt şi cele referitoare la instituirea stărilor excepţionale. Petrescu. în care structurile de siguranţă şi cele de ordine publică au un rol deosebit în prevenirea şi limitarea manifestărilor violente. de caracteristicile concrete ale situaţiei. pe măsura ce societatea se dezvoltă. Viaţa. Editura Militară. ci doar că.‘ 26 ______________ 24. precum şi în restabilirea ordinii constituţionale. acestea fiind imediat exploatate.

p. declanşarea ostilităţilor între Prusia şi Austria a însemnat şi sfârşitul Uniunii Poliţieneşti a Statelor Germane29. democraţilor şi socialiştilor. pentru a schimba concepte cu privire la dezvoltarea şi controlul criminalităţii internaţionale. Astfel. În secolul XX. anarhiste.35 19 . pentru a suprima opoziţia politică a anarhiştilor. Organizaţiile de poliţie cu reprezentare la nivel internaţional nu au fost formate până când instituţiile de poliţie naţionale nu au devenit suficient de autonome de centrele politice ale statelor naţionale şi nu au avut propria lor birocraţie. _______________ 27.CAPITOLUL I. cit. a Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală. birocraţia dezvoltată de o instituţie este considerată ca fiind condiţie necesară creării autonomiei respectivei instituţii ȋntr-un stat. Dimensiunea internaţională a cooperării poliţiilor americane se rezuma la contextul politic.1. Deflem Mathieu. în special pe continentul european. ci datează din timpul formării statelor moderne. Uniunea a fost special creată pentru instituirea unor sisteme de schimb de informaţii între membri cu ajutorul unor formulare sau în cadrul întâlnirilor poliţieneşti.History of The Encyclopedia of Criminology. Primele forme de cooperare poliţienească sunt atestate la începutul secolului al XIX-lea şi au avut caracter politic.32. New York. instituţiile naţionale de poliţie au început să colaboreze cu alte instituţii similare din alte state. distinct de realizarea unor obiective privind criminalitatea şi au fost limitate în timp. vor conduce la constituirea. Deoarece organizarea poliţienească a fost strâns legată de dimensiunea politică a statului. COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ – EVOLUȚIE ȘI PERSPECTIVE 1. 29. lipsindu-le organizarea internaţională a acestui tip de cooperare. op. Cel mai bun exemplu îl constituie cazul Uniunii Poliţieneşti a Statelor Germane. o organizaţie poliţienească internaţională care a activat din 1851 până în 1866. instituţiile poliţieneşti americane nu au jucat un rol deosebit în dezvoltarea unor modele de cooperare interstatale semnificative. p. Atunci când condiţia structurală a autonomiei instituţionale a fost realizată27. organizaţie cunoscută astăzi ca Interpol 28. constituite politic într-o formă federală. Mitchell Miller. Scurt istoric al cooperării polițienești internaționale Activitatea poliţienească internaţională nu este o invenţie a lumii contemporane. Routledge. In teoria weberiană. care pe durata secolului al XIX-lea au fost orientate către protecţia regimurilor politice autocratice constituite. 28. imigrarea şi formarea graniţelor statelor din America de Nord.2005. Însă Uniunea nu a reuşit decât atragerea unui număr de şapte poliţii ce reprezentau state vorbitoare de limba germană. editată de Richard Wright si J. caracterizat prin realizarea unor obiective asociate cu sclavia. formele de cooperare poliţienească. practica cooperării poliţieneşti apare după mijlocul secolului al XIX-lea şi privea scopuri politice legate de protecţia regimurilor conservatoriste de activităţi subversive. în 1923. Internaţional Police Cooperation.Idem. În Europa.

Cu atât mai puţin se putea crea contextul politic internaţional pentru realizarea unei structuri internaţionale pentru schimbul de informaţii cu privire la anarhişti. La 4 mai 1910. Deşi la nivel internaţional se semnaseră două protocoale. ________________ 30. guvernul italian a organizat o conferinţă internaţională la Roma pentru a organiza lupta antianarhistă. fapt ce a determinat creşterea îngrijorărilor claselor politice cu privire la activităţile anarhiste. Alături de anarhism. adoptată prin protocol. Prima conferinţă internaţională cu privire la sclavia albă a fost organizată de către autorităţile franceze la Paris. la 29 septembrie 1898. 20 . La 10 septembrie 1898. ce are la bază măsurarea diferitelor părţi ale corpului. înţelegerea a fost resemnată de 13 ţări europene. incidentele violente susţinute de ideile politice radicale au determinat regimurile autocratice din Europa să accelereze activitatea de cooperare poliţienească internaţională. autorităţile din Rusia au organizat la St. foarte puţine ţări au introdus în legislaţia naţională prevederi referitoare la anarhism. de către un anarhist. Tot cu această ocazie a fost adoptată metoda de identificare a portretului vorbit30 şi au fost stipulate prevederi referitoare la extrădarea persoanelor implicate în crime şi răpiri ale unor personalităţi politice. au aplicat prevederile ei. Conferinţa Internaţională de la Roma pentru Apărarea Socială Împotriva Anarhiştilor a fost organizată în perioada 24 noiembrie – 21 decembrie 1898 şi au participat peste 54 de delegaţi din 21 de ţări europene. În protocolul final al Conferinţei. deşi nu au semnat înţelegerea. anarhismul a fost definit ca fiind orice act care foloseşte mijloace violente pentru a distruge organizarea societăţii. Regina Elisabeta a Austriei a fost ucisă de un anarhist italian pe nume Luigi Lucheni.portrait parle. atenţia lumii internaţionale a fost atrasă şi de ―sclavia albă‖. În martie 1904. Înţelegerea Internaţională pentru Eliminarea Traficului de Sclavie Albă a fost semnată de 12 guverne ale statelor europene. Metoda portretului vorbit. din septembrie 1901. Cu privire la activitatea specifică poliţiei.de identificare criminalistică. unde peste zece ţări au fost de acord cu semnarea Protocolului Secret pentru Războiul Internaţional asupra Anarhismului. Urmare a întâlnirii de la Paris. termen folosit în acea perioadă pentru a denigra prostituţia. În mai puţin de trei săptămâni. Statele Unite. în 1904. este o tehnică dezvoltată de Alphonse Bertillon. în 15 iulie 1902. Petersburg a doua conferinţă antianarhistă. protocolul de la Roma a inclus planuri de încurajare a forţelor de poliţie de a supraveghea anarhiştii şi de a schimba informaţii între poliţiile naţionale.La sfârşitul secolului al XIX-lea. invocându-se asasinarea preşedintelui american McKenley.

Cârjan Lazăr. 21 . București. prin dezvoltarea propriei birocraţii instituţionale. Upper Saddle River. Istoria Poliției Române de la origini până în 1949. care devin din ce în ce mai autonome de clasa politică. 34. 1. Interpol and the Policing of International Terrorism: Developments and Dynamics since September 11.1. 33. p. Readings. În România. cert este că dimensiunea internaţională a criminalităţii se manifesta. Vasile Lascăr afirma: „Noi voim ca agenţii de poliţie să fie la ordinele legii. Policing world society.180. 2000.New York: OXFORD UNIVERSITY PRESS. Elaborată de ministrul de interne Vasile Lascăr . Maybin. 175-191 ȋn Terrorism: Research. 35. iar necesitatea de reacţie era afirmată. pag. prin desprinderea scopurilor activităţii poliţieneşti de interesele clasei politice şi prin apariţia temelor cu caracter internaţional pentru facilitarea dialogului de specialitate31. 32. Începutul secolului XX oferă premisele necesare dezvoltării cooperării poliţieneşti internaţionale.1. 2002. ―Cu cât este mai mare distanţa pe care instituţiile naţionale de poliţie au câştigat-o în poziţionarea independenţei faţă de centrele lor politice.21. Referitor la acest fapt. & Realities. organizarea poliţienească internaţională este un rezultat al creşterii autonomiei structurale în cadrul statului naţional. Snowden si Brad WHITSEL. Claredon Studies in Criminology. Deflem Mathieu and Lindsay C. ci ceea ce legea le ordonă‖ 34. să facă nu ceea ce le poruncim noi. legea preciza atribuţiile şi stabilea competenţele personalului poliţiei şi instituia principiul stabilităţii organelor poliţieneşti şi scoaterea lor în afara luptelor politice33. ________________ 31.Idem. editată de Lynne L.Deşi eficienţa în lupta împotriva sclaviei albe nu a avut rezultate semnificative.Deflem Mathieu.17. 2005. abordarea la nivel internaţional a unei probleme nonpolitice a oferit un cadru de cooperare al forţelor poliţieneşti naţionale. pag. Vestela.Organizarea cooperării polițienești Conform argumentării susţinute de sociologul Deflem Mathieu. pag. Deşi multe încercări de internaţionalizare nu au fost reuşite. Historical founda‘ions of international police cooperation. respectiv Legea organizării Poliţiei Generale a statului din 1 aprilie 1903. autonomia organelor poliţieneşti faţă de clasa politică se realizează prin intrarea în vigoare a primei legi organice privind organizarea poliţienească. Oxford. NJ: Pearson Pretice Hall.Vasile Lascăr este cunoscut posteriorităţii și ca părintele și organizatorul Poliţiei din România. 35. Ed. cu atât este mai mare şansa ca aceste instituţii să poată dezvolta cooperarea internaţională32‖.

de siguranța publică și de luptă hotărâtă împotriva criminalității. existența Organizației se bazează pe atributul esențial al acesteia‖ de a asigura și promova o cât mai largă întrajutorare reciprocă între autoritățile de poliție criminală din diferite tări ale lumii. Astfel. ―39 Totodată. Constitution. Ion Suceavă. este un fapt de domeniul evidenței că activitatea criminală nu poate fi asociată cu o zonă geografică sau alta. Interpol a fost percepută de către țările de pe întreg mapamondul drept o organizație cu vocație internațională. 40 _______________________ 38. ale cărei principii și obiective corespund aspirațiilor universale de respectare a drepturilor omului. Interpol la început de mileniu. 22 . Belgia şi-a mutat sediul la Lion. ca mecanism de control al regimurilor politice. Last modified on 8 dec. preşedinţia Comisiei a fost luată de un oficial german care a mutat sediul la Berlin. cum este Comisia Internaţională de Poliţie Criminală într-un mediu politic eterogen. Așa cum se stipulează în Articolul 2 al Constituției Interpol. în limitele legislației existente în fiecare țară și în spiritul respectării Declarației Universale a Drepturilor Omului. Franţa.Constituția Interpol 39. precum cel din prima jumătate a secolului al XX-lea. Legal Materials.413. sub controlul structurilor SS. dar de data aceasta.Existenţa unei organizaţii profesionale poliţieneşti la nivel internaţional. după anexarea Austriei din 1938 şi instituirea regimului nazist. București. 2007. pag. urmare a deciziei reuniunii poliţieneşti din Bruxelles. Din acel moment. Încă de la înființarea sa. Natura apolitică a Comisiei Internaţionale a Poliţiei Criminale a fost readusă în discuţie odată cu expansiunea nazistă în Europa. Interpol s-a extins ajungând în prezent la peste 180 de membri. începând din 1946. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a însemnat şi reforma Comisiei care. Editura Meronia. Interpol Library.2005. General Provision. Article 2. 40. se datorează în principal caracterului pur poliţienesc al activităţilor desfăşurate sub egida sa şi a dimensiunii internaţionale a criminalităţii care devenea din ce în ce mai conştientă pentru instituţiile statului.

November 2004. B. . – februarie 1992: semnarea Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht). – decembrie 2000: proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale.1. Tratatul de la Roma din 25 martie 1957 a pus bazele Comunităţii Economice Europene şi mai puţin a avut în vedere cooperarea judiciară şi în special cea poliţienească. preşedintele francez. Giscard d‘Estaing propune crearea „spaţiului judiciar european în materie penală‖. tocmai prin crearea unui spaţiu economic comun. Cadru: CRONOLOGIE – iunie 1976: prima întâlnire a Gruplui Trevi. security and justice EU. _____________________ 41. care considera necesară menţinerea monopolului de către Consiliul Europei.1049. respectiv cel al Consiliului Europei.1. – martie 1995: aplicarea Convenţiei Schengen în şase State Membre. Freedom and security.februarie 2001: semnarea Tratatului de la Nice şi adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene. pentru statele membre ale Comunităţii Europene. Directorate-general Justice. – octombrie 1997: semnarea Tratatului de la Amsterdam. Această iniţiativă nu a reuşit să ofere premisele creării unei instituţii de cooperare internaţionale datorită opoziţiei Olandei. însă a facilitat dialogul şi a creat premisele unor forme de cooperare.2. cu scopul de a asigura cooperarea în lupta împotriva terorismului. cooperarea vamală şi cea judiciară în materie civilă se dezvoltă începând cu anii ‘60. care deja exista într-un cadru mai larg. – iunie 1990: semnarea Convenţiei Schengen. An area of freedom.Information and communication Unit. urmare a conştientizării ameninţărilor euroterorismului se intensifică şi cooperarea în materie penală precum şi cea poliţienească. Brussels. În anul 1975 a fost iniţiat un grup informal denumit Grupul TREVI.Cooperarea poliţienească în cadrul Uniunii Europene Cooperarea poliţienească în cadrul Comunităţii Europene nu are acelaşi parcurs istoric ca şi instituţiile europene (cadrul Cronologie)41. De fapt.Historic Stages. În acest context. – octombrie 1999: Consiliul European de la Tampere. în materie de cooperare judiciară. – iunie 1985: semnarea primului acord Schengen de către cinci State Membre. Această idee urmărea să intensifice cooperarea judiciară în materie penală. iar în anii ‘70. – mai 1999: se aplică Tratatul de la Amsterdam. 23 .

octombrie 2004 : semnarea Constituției Europene .septembrie 2001: Consiliul aprobă planul de acţiune european de luptă împotriva terorismului. 1. oferă oportunitatea perfecționării mecanismelor comune de evaluare a mediului strategic. datorită creării pieţei europene. de cooperare și asistență de securitate ale NATO și Uniunea Europeană. Stategia de Securitate Națională a României. în Europa Centrală. În calitate de stat aflat înr-o arie geopolitică de importanță strategică.Jandarmeria Europeană . Cooperarea forțelor care participă la asigurarea ordinii publice Pe planul studiilor și cercetărilor internaționale privind ordinea publică și siguranța națională pe de o parte precum și securitatea pe de altă parte .dec. de identificare a unei agende comune a riscurilor și a unor instrumente adecvate gestionării crizelor.ianuarie 2006. 42 Cooperarea regională în domeniul securității. – iunie 2004: adoptarea Constituţiei Europene de şefii statelor sau de guverne.30 24 . Idem. cu sediul la Haga. care va fi revizuit după atacurile de la Madrid. 43 ____________________ 42. România urmărește să joace un rol substanțial în procesul de definire și implementare a politicilor stabilizatoare. . care a presupus eliminarea controalelor de la frontierele interne. de Est și Sud-Est. 29 43. – februarie 2002: a fost înfinţat Eurojust. din 2004. p. – iunie 2002 Consiliul adoptă decizia cadru pentru mandatul de arestare european. se impun delimitări conceptuale în ceea ce privește domeniul securității naționale și raportul acestuia. – ianuarie 2003: baza de date Eurodac a devenit operaţională – februarie 2003: se aplică Tratatul de la Nice.. ce au realizat pasul către Constituţia Europei. 2007 semnarea Tratatului de la Lisabona Necesitatea realizării cooperării internaţionale apare odată cu intensificarea ameninţărilor privind creşterea criminalităţii şi a riscurilor.3.1.cu apărarea și siguranța națională precum și cu apărarea militară. p. materializată în esența unui număr mare de organizații de profil. – iulie 2003: concluziile Convenţiei cu privire la viitorul Europei.

A fost introdus dreptul de a urmări persoanele suspecte şi pe teritoriul statelor membre. – cooperarea poliţienească şi vamală. JAI încorporează şi organizează cooperarea interguvernamentală ce a fost dezvoltată din anii ‗70 şi este reglementată în Titlul VI al Tratatului de la Maastricht. – lupta împotriva drogurilor şi a consumului de droguri. Secretariatul General. – cooperarea judiciară în materie penală. cunoscute ca piloni: Comunităţile Europene. Tratatul a prevăzut crearea unui Comitet de Coordonare în cadrul Consiliului European. Living in an Area of Freedom. principiile conlucrării şi al cooperării. ____________________ 44. Pentru JAI. cel mai important rezultat obţinut prin politica JAI a fost semnarea Convenţiei Europol. inclusiv crearea Europol-ului44. criminalitatea organizată. – politica privind naţionalii din celelalte ţări. – trecerea frontierelor externe. Deşi în cinci ani au fost adoptate peste 500 de decizii privind politica europeană în materie de justiţie şi afaceri interne.Comunicare. Tratatul de la Amsterdam – 1997 împarte cel de-al treilea pilon constituit prin tratatul de la Maastricht. Security and Justice. în 1995. Direcția F. statutul naţionalilor din ţările terţe. 1 ianuarie 2005. care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999. în două părţi şi transferă aproape toată problematica către primul pilon. Cooperarea are la bază nouă probleme de interes comun: – azilul. în schimbul de informaţii între instituţiile de aplicare a legii din Statele Membre. Semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. – imigrarea. cooperarea judiciară în materie civilă au devenit comunitare. – cooperarea judiciară în materie civilă. Prin această convenţie a fost constituit Oficiul de Poliţie European ce a promovat. Politica Comună de Securitate şi Externe şi cooperare în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne.Sistemul Schengen a introdus ofiţerii de legătură între statele semnatare. – lupta împotriva fraudelor internaţionale. Politica de azil şi migraţie.9 25 . Consiliul Uniunii Europene. care să coordoneze schimbul de informaţii cu privire la migraţia ilegală. Tratatul de la Maastricht a creat Uniunea Europeană ce avea propriul corp instituţional şi trei mari direcţii de acţiune. traficul de droguri şi terorismul. p. trecerea graniţelor externe.

în special cele transnaţionale şi prevederi similare referitoare la nivelul minim de sancţionare a infracţiunilor în legislaţia penală a Statelor Membre.dae. conlucrarea şi colaborarea pentru prevenirea şi reducerea criminalităţii şi asigurarea unui spaţiu de securitate naţională şi. armonizarea legislativă şi dezvoltarea unor mecanisme de cooperare operaţională (Eurojust. www. EJN – European Judicial Network etc. în special european şi să ofere instrumente legale de cooperare care să respecte statul de drept şi suveranitatea tuturor reprezentanţilor naţionali. Încă de la început. implicit. primele îmbunătăţiri sunt efectuate odată cu Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam. deciziile cadru cu privire la recunoaşterea reciprocă a penalităţilor financiare. Principalele activităţi în acest domeniu au vizat: mandatul de arest european. Recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare presupune ca o decizie luată într-unul din Statele Membre să fie recunoscută şi implementată în toate celelalte State Membre. cazierul judiciar etc. iar în 2005 a fost adoptat un plan de acţiune în vederea asigurării implementării conceptului. internaţională. cooperarea. Cooperarea judiciară versus cooperarea poliţienească. ca decizie naţională. Internaţionalizarea fenomenelor criminale a determinat un răspuns de aceeaşi natură din partea statelor afectate. Pentru Uniunea Europeană.) pentru realizarea unui spaţiu de justiţie (legalitate). Cooperarea judiciară45 are ca scop recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare.Idem 26 . executarea sentinţelor în închisoare. Cooperarea poliţienească46 presupune asigurarea schimbului de informaţii. ___________________ 45.1. termeni ce se circumscriu la două mari capitole: justiţie şi securitate.ro 46. trebuie făcută diferenţa între cooperarea judiciară şi cea poliţienească. Primii paşi sunt realizaţi în contextul Schengen. În anul 2000 a fost adoptat Programul european pentru recunoaşterea reciprocă în materie penală. iar subiecte precum combaterea crimei organizate sau a terorismului au intrat cu prioritate pe agenda politică a liderilor internaţionali şi au determinat crearea unor organisme care să asigure spaţiul de comunicare internaţional. Instrumente de cooperare Starea de maturitate pe care societatea internaţională o atinge pe diferitele sale paliere de existenţă a dus la crearea organismelor internaţionale de cooperare. Aceste activităţi au fost susţinute prin implementarea unor definiţii comune a infracţiunilor.2. Deşi cele două merg în paralel.gov. ambele se determină una pe cealaltă şi se asigură reciproc. subiectul este nou şi apare ca necesitate a eliminării graniţelor. a deciziilor de confiscare.

a unor acţiuni specifice. care au rolul de a asigura cadrul legal oferit atât de dreptul naţional. Conlucrarea defineşte modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare de către personal sau compartimente specializate. în raport de competenţe.N. material de prezentare. programe. agenţii de aplicare a legii şi structuri departamentale iniţiind şi dezvoltând proiecte de colaborare pe baza şi în executarea dispoziţiilor legii. www.gov.Cooperarea. – în stadiu de dezvoltare şi implementare. Cooperarea poliţienească internaţională se realizează prin instrumente specifice. care vizează obţinerea. pe baza unor programe specializate sau planuri de măsuri. Unitatea Naţională Europol.I. Ele reflectă principalele instituţii de cooperare poliţienească internaţională de la diferite nivele:     regional – Europol. _____________________ 47. global – OIPC Interpol. limitate în timp şi spaţiu. coordonarea. bilateral – instituţia ataşaţilor de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură.Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională . Biroul S. în raport de competenţe.E. conlucrarea şi colaborarea exprimă modalităţile concrete prin care agenţiile de aplicare a legii acţionează în vederea realizării unor obiective comune.E. Centrul SECI. Cooperarea semnifică organizarea. verificarea şi valorificarea informaţiilor şi produselor informaţionale cu relevanţă pentru combaterea infracţionalităţii. proiecte ori operaţiuni informative. Coordonarea eforturilor informative.R. cât şi de dreptul public internaţional. de care să beneficieze toţi participanţii.ro 27 . de către structurile privind schimbul de date şi informaţii. susţinerea şi realizarea în comun. Centrul Regional SECI. ONU (convenţii. programe). 47 Instituţiile de cooperare poliţienească la nivelul României sunt: Punctul Naţional Focal. multilateral – Task Force-uri. a unor acţiuni specifice.mai. care vizează obţinerea. Colaborarea se realizează pentru necesităţile de angajare a competenţelor altor autorităţi sau instituţii publice/organizaţii de drept privat. verificarea şi valorificarea informaţiilor şi produselor informaţionale cu relevanţă operativă. în beneficiul autorităţilor.componentă modernă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. schimbul de informaţii şi alte nevoi de cooperare se realizează prin protocoale. Instituţia ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură. Biroul Naţional Interpol.

În 1950 erau şase membri fondatori: Belgia. p. Germania. Integrarea europeană s-a făcut prin crearea unui cadru instituţional sectorial. Robert Schuman. 1991. p. Slovacia. CONCEPŢIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND FUNCŢIONAREA ORGANIZAŢIILOR ŞI ORGANISMELOR DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ 2. A doua extindere a avut loc în 1981 cu Grecia. 32. Italia. Ea a pornit de la şase state şi a ajuns în prezent la 27 de state.CAP. Letonia.Pentru detalii vezi Louis Carton. Prima extindere s-a făcut în 1973 cu Danemarca. Lituania. II. care numără peste 490 de milioane de locuitori şi o suprafaţă care se întinde de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră. „Pour l’Europe‖. care cuprindea şase state şi viza sfera economică şi care s-a extins succesiv în şase etape. Estonia. Malta. Paris. Cehia. 1963. Finlanda şi Suedia. Irlanda şi Marea Britanie. Negel. în 1986 cu Portugalia şi Spania.48 ____________________________________ 48. A şasea şi ultima extindere a avut loc în 2007 şi a cuprins România şi Bulgaria.1. Franţa. Paris. Uniunea Europeană – Evoluţie şi perspectivă Uniunea Europeană a fost construită printr-un proces care a debutat în 1950. Daloz. 202 28 . Precis. Slovenia şi Ungaria. a treia extindere. Luxemburg şi Olanda. pe baza unui sistem instituţional unic în lume. care cuprindea şase state. statele membre au delegat o parte din atribuţiile lor suverane unor instituţii independente. „Communautes europeennes‖. Polonia. iar a patra extindere în 1996 şi a cuprins trei state care au făcut parte din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Austria. Este vorba de Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CEO) creată prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951. Integrarea europeană a debutat în 1950 prin crearea unui cadru instituţional sectorial. A cincea extindere a fost cea mai cuprinzătoare: Cipru.

Paris. Ed.Viorel Marcu. organ internaţional menit să reprezinte interesele preponderent comunitare. 50. stabilirea unei politici comune în domenii strategice – agricultură. la 30 mai 1952. şi instituirea unei înalte autorităţi care să ia decizii în noua federaţie europeană – care urma să cuprindă Franţa. 1963.Robert Schuman. „Drept internaţional comunitar‖. 52. p. Aceste două comunităţi aveau o structură instituţională identică celei a CECO. transport şi concurenţă.50 Imediat după înfiinţarea CECO. respectiv: Înalta autoritate. comerţ. 51. a fost semnat la Paris Tratatul de creare a Comunităţii Europene de Apărare (CEA). 202. la 25 martie 1957 două tratate – Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (CEE) Economice a Energiei Atomice (Euratom). cele 6 state au prezentat un proiect de creare a Comunităţii Europene de Apărare.52 51 şi Tratatul de creare a Comunităţii _________________________________________________ 49. 1994.La 8 aprilie 1965 a fost adoptat Tratatul de la Bruxelles privind fuziunea instituţiilor comunitare – Comisia şi Consiliul 29 . serviciilor şi a capitalurilor.„Producţia în comun a cărbunelui şi oţelului. care se ocupa de cadrul democratic şi Curtea de justiţie. precum libera circulaţie a persoanelor. „Pour l’Europe‖. prin eliminarea tuturor barierelor existente în calea liberei circulaţii a bunurilor şi stabilirea unei taxe vamale unice. aprecia Robert Schuman. Refuzul Franţei de a intra în această comunitate a dus la eşuarea acestei iniţiative. Adunarea comună. p. intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Germania de Vest şi alte ţări vest-europene ce se vor asocia – se aprecia că vor avea un rol important în asigurarea păcii în această regiune‖. considerate materii de bază. Astfel. care avea sarcina să asigure respectarea normelor juridice instituite în cadrul comunităţii. 18. la Roma. precum şi liberalizarea altor sectoare. Consiliul Special de Miniştri.Obiectul Tratatului de la Roma. 49 Deşi era vorba de o piaţă comună sectorială (limitată la cărbune şi oţel) ea crea un precedent instituţional de o deosebită importanţă. era crearea unei pieţe comune. Negel. Statele participante la CECO au semnat. aleasă prin vot universal direct. organ cu caracter interguvernamental. Nera.

După căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est şi încheierea războiului rece. Noul mediu european şi mondial de securitate găseşte şi OSCE implicată în conflictele din fosta Iugoslavie. Actul Unic European a constituit suportul juridic pentru realizarea în 1992 a Uniunii Europene. extinzând câmpul de acţiune comunitar în domeniile social. Tratatul de la Maastricht. Tratatul de la Amsterdam. cit. semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999 şi Tratatul de la Nisa. în soluţionarea manifestaţiilor de naţionalism agresiv şi xenofob. el înlătură ultimele bariere în calea realizării pieţei unice. Portugalia şi Spania. Momentele cheie lea marcat trei tratate fundamentale: Tratatul de la Maastricht. Constantin Vlad. Actul Unic European a fost cel mai important document adoptat după tratatele de la Roma. Franţa. după depăşirea confruntării est-vest el dobândea violenţe aplicative tot mai pronunţate. „Dacă în timpul războiului rece. Constantin Vlad. din spaţiul ex-sovietic. Germania.pilon de bază a Uniunii Europene Primul deceniu post-război rece a marcat adâncirea integrării europene. ________________________ 53. CSCE se manifesta ca un forum pan-european şi euro-atlantic de securitate interesat de cooperare‖. semnat în două etape la 17 februarie 1986. Politica Externă de securitate comună(P.). op. Danemarca.p. procesul CSCE era mai ales un cadru de dezbateri finalizate cu precădere în luări de poziţie politice. Irlanda.S. compusă din 12 state ale comunităţii europene: Belgia. 30 . al cercetării şi dezvoltării tehnologice. Grecia. semnat la 26 februarie 2001 şi intrat în vigoare la 1 februarie 2003 Prin Tratatul de la Maastricht54 a fost instituită Uniunea Europeană. Olanda.2.E. de către nouă state membre şi 28 februarie 1986. Luxemburg. Italia.C. Marea Britanie. procesul de adâncire a integrării a continuat cu Actul Unic European. a urmat un proces de regândire a structurilor comunitare europene în direcţia unei uniuni politice şi a unei uniuni economice şi monetare.După Tratatele de la Roma. al protecţiei mediului. semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993. de celelalte trei. 53 2.202 54. aprecia prof.

Domeniile justiţiei şi al afacerilor interne. tratatul a prevăzut o serie de măsuri menite să faciliteze libera circulaţie a persoanelor pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene. intensificarea luptei contra terorismului.56 Declaraţia comună de la Stuttgard din iunie 1983 a şefilor de stat sau de guvern ai Europei care enunţa o serie de măsuri referitoare la politica externă. Inovaţia fundamentală o înregistrează Tratatul de la Maastricht în domeniul politicii externe şi de securitate – PESC. Uniunea Europeană se baza pe următorii trei piloni: 1.a. prin Actul Unic European. civilă şi penală. care a luat locul Comunităţii Economice Europene (CEE) sau Piaţa Comună. 31 . sănătate publică. Printre acestea se numără reguli de trecere a frontierei externe a comunităţii şi întărirea controlului la această frontieră.55 În domeniile afacerilor interne şi justiţiei. semnat în 1986. 2. ca atribut al cooperării politice europene. Construcţia juridică pe care o realizează era clădită pe unele elemente anterioare. Politica externă şi de securitate comună şi 3. pregătire profesională. Comunitatea europeană. protecţia consumatorilor. ___________________________________________ 55. între care consultări intensificate care să permită o acţiune comună în timp adecvat în orice probleme de politică externă. creată de la 1 ianuarie 1993. Acesta era obiectivul final al integrării economice şi militare pe piaţa unică. în special în negocierile internaţionale. Pe lângă faptul că tratatul a extins competenţele comunitare la noi domenii – educaţie. cu un sistem de schimb de informaţii menite să promoveze cooperarea poliţiilor naţionale. el cuprindea o clauză privind introducerea de la 1 ianuarie 1999 a monedei unice.Potrivit Tratatului de la Maastricht. consultări prealabile cu alte state membre.. cooperarea în materie de justiţie. politica industrială ş. crearea Oficiului European al Poliţiei (Europol).Este vorba de: cel de-al doilea Raport Davignon asupra cooperării politice din 1973 menţiona că Europa trebuie să-şi stabilească o poziţie proprie în lume ca o entitate distinctă. lupta împotriva imigraţiei ilegale şi elaborarea unei poliţii comune referitoare la azil. cultură. 56.

care nu erau membre ale sale. având patru statute diferite: membru. precum şi Cartei de la Paris. un rol sporit în edificarea unei arhitecturi europene de securitate. au adoptat o Declaraţie comună asupra UEO şi relaţiilor acesteia cu UE şi NATO. democraţia. Statele membre ale UEO îşi exprimau. cu excepţia Austriei.Totodată. 58 O altă inovaţie importantă a tratatului o constituie prevederea potrivit căreia politica externă şi de securitate comună trebuie să acopere toate chestiunile privitoare la securitatea Uniunii Europene.235. inclusiv trasarea finală a unei politici comune de apărare care să ducă în timp la apărarea comună. care erau şi membre ale UEO. arhitecţii PESC au decis să implice direct UEO în politica de apărare. să consolideze securitatea Uniunii şi a statelor membre. care au stat de observator (România este membru asociat). membru asociat. precum şi respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale. UEO a invitat statele membre ale Uniunii Europene. miniştri de externe şi ai apărării ai statelor membre ale UEO. pag. interesele fundamentale şi independenţa Uniunii. p. 2009.Dinamica deciziilor de securitate și siguranță națională în contextul accelerării procesului de globalizare. Ca atare. să menţină pacea şi să întărească securitatea internaţională. La Conferinţa de la Maastricht statele membre ale UE. acordul asupra creării unei identităţi europene de securitate şi apărare efective şi a unei mai mari responsabilităţi a Europei în domeniul apărării. cu scopul cooperării în domeniul problemelor de apărare şi securitate. constatând similitudinea dintre obiectivele Uniunii Europei Occidentale şi ale UE în ceea ce priveşte sistemul de apărare. potrivit Declaraţiei. 57 Tratatul de la Maastricht a fost primul document european care a formulat ideea unei politici externe şi de apărare comună. Ţările UE au statut de membru al UEO. observator şi partener asociat.Tănase Bogdan Peter. Danemarcei. Irlandei şi Suediei. împreună cu UE. reuniţi în iunie 1992 la Bonn. potrivit Cartei ONU şi Actului Final de la Helsinki din 1975 al CSCE. să dobândească această calitate sau să participe la activităţile sale ca observator. au adoptat Declaraţia de la Petersberg care sublinia că UEO este gata să îndeplinească. prin Tratatul de la Bruxelles. _______________________ 57. Finlandei. să consolideze şi să dezvolte statul de drept. 32 . 234 58. Summitul UEO de la Maastricht din decembrie 1991 declara că aceasta se dezvoltă ca o componentă de apărare a UE şi ca mijloc de întărire a pilonului european al NATO. București.Idem. În ce constă similitudinea între cele două organizaţii europene? Uniunea Europeană Occidentală a fost înfiinţată în 1948. O asemenea politică trebuia să atingă următoarele obiective: să salvgardeze valorile comune. să promoveze cooperarea internaţională. UEO are 28 de ţări membre. Teza de doctorat.

misiunile forţelor de luptă pentru gestionarea crizelor. inclusiv misiunile de restabilire a păcii‖. Acestea privesc anumite situaţii în care acţiunea operaţională a Uniunii este considerată ca necesară. durata lor. condiţiile relative la punerea lor în practică şi. Teza de doctorat. Dispoziţiile tratatului nu sunt un obstacol în dezvoltarea unei cooperări mai strânse între două sau mai multe state membre la nivel bilateral. intitulat „Dispoziţii privind o politică externă şi de securitate comună‖. Reluând prevederile din Tratatul de la Maastricht. art. hotărând strategii comune. Locul UE în sistemul securităţii europene în articolul J7 din tratat este astfel definit „Uniunea Europei Occidentale face parte integrantă din dezvoltarea Uniunii. dacă este necesar. introducând capitole distincte. mai ales în cadrul paragrafului 2‖. mijloacele de punere la dispoziţia Uniunii. J2 din Tratat 61. 60 Articolul J4 aduce noi precizări în acest domeniu. adoptând acţiuni comune.Dinamica deciziilor de securitate și siguranță națională în contextul accelerării procesului de globalizare. 2009. 235 60. 59 O importanţă deosebită pentru tema noastră o reprezintă Titlul V din tratat. în măsura în care această cooperare nu contravine celor prevăzute în prezentul titlu şi nici nu o împiedică. 61 O prevedere specială din tratat se referă la relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică. el precizează că obiectivele PESC „se realizează definind principiile şi orientările generale în politica externă şi de securitate comună. întărind cooperarea sistematică între statele membre pentru conduita politicii lor‖. adoptând poziţii comune. Ele fixează obiectivele importanţei lor. misiunile de menţinere a păcii. Conferinţa respectivă a debutat la Torino la 29 martie 1996 şi s-a încheiat la Amsterdam la 17 iunie 1997 printr-un acord politic privind un nou tratat. Tănase Bogdan Peter. astfel: Consiliul hotărăşte acţiuni comune. în cadrul UEO şi al Alianţei. dând acesteia accesul la o capacitate operaţională. _______________________ 59.Paragraful respectiv este astfel formulat: „Chestiunile vizate la prezentul articol includ misiunile umanitare şi de evacuare. Tratatul de la Amsterdam asupra Uniunii Europene a revizuit reglementările privind organizarea şi funcţionarea UE.Cf.Încă de la Maastricht se convenise ca tratatul din 1992 să fie revizuit la o altă conferinţă. pag. București. 33 .

Dar aceasta se făcea la nivel interguvernamental. Actul Unic European a oficializat această cooperare interguvernamentală. încheiat în baza Declaraţiei de la Petersberg (19 iunie 1992) 62. expresia „politică externă comună‖ nu şi-a găsit locul în tratatele semnate de către statele europene. În 1986. în cadrul „cooperării politice europene‖. Într-o formă concisă de exprimare. chiar dacă exista deja ideea unei cooperări în domeniul politicii internaţionale. În realizarea unuia dintre obiectivele esenţiale ale UE – crearea forţei rapide de reacţie – există serioase întârzieri din motive logistice în cele mai multe state membre. 63 construcţia europeană s-a concentrat pe aspectele economice. 63. misiuni de menţinere a păcii. fără a schimba natura sau modalităţile ei de exercitare. misiuni ale forţelor de luptă. Cu toate acestea. adică pe crearea unei pieţe comune. în administrarea crizelor. După Tratatul de la Roma. Pe parcursul construcţiei europene. Din octombrie 1970.E. ____________________ 62.La 26 februarie 2001 a fost semnat Tratatul de la Nisa.Tratatul de la Roma 34 . precum şi datorită unei opoziţii a Statelor Unite care vedeau în crearea unei structuri militare europene independente o rivală a puterii militare a NATO. unităţile militare ale statelor membre ale UEO pot fi folosite şi pentru misiuni umanitare şi de salvare. intrat în vigoare la 1 februarie 2003. în restabilirea păcii. Politica Externă şi de Securitate Comună reprezintă unul dintre pilonii U. statele membre ale Comunităţii europene cooperau şi se străduiau să se concentreze asupra marilor probleme politice internaţionale. care prevedea dezvoltarea UEO drept componentă a UE şi ca mijloc de întărire a pilonului european al NATO. UE este din în ce mai implicată în operaţiuni de menţinere a păcii şi crearea stabilităţii în statele vecine.Prin Declaraţia de la Petersberg au fost definite diferite tipuri de misiuni militare pe care UEO le-ar întreprinde în afară de participarea la apărarea comunitară în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington din 1948 care a creat NATO şi articolul 5 din Tratatul de la Nisa.

funcţia de Înalt Reprezentant pentru P. care reuneşte reprezentanţii militari ai statelor membre şi este însărcinat cu expertiza militară a 25 de direcţii ale C.C.S. fără a prejudicia atribuţiile preşedinţiei şi ale comisiei.M. care are un rol de planificare şi de expertiză în domeniului militar. ele reunind experţi în domeniul capitalului şi pregătesc recomandări C.S. ____________________ 64.O. să fie un animator al lucrărilor P.M.S.E. el urmăreşte situaţia internaţională şi contribuie la definirea politicilor în materie de recomandări cu privire la intenţiile Consiliului. Această nouă funcţie a fost replică la ideea franceză de a destina un Domn sau o Doamnă P.S.C.U. dar ea poate fi încredinţata şi Înaltului Reprezentant în situaţii de criză.P.O.S. a unor organizaţii internaţionale (O. Comitetul Politic şi de Securitate (C.Organele şi instrumentele P. grupurile de lucru au devenit grupurile Consiliului 35 ..P.O.U.C..P. II.C.C. Fără a prejudicia Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER). Statul Major al Uniunii Europene (E. şi Consiliului de miniştrii al Afacerilor externe.) tematică (politico-militară. Mediterana.E.S. Balcanii. dar.C.E. el se reuneşte de două ori pe săptămână la nivelul ambasadorilor reprezentanţi în C. non-proliferare. dezarmare. I. O. Acesta supraveghează aplicarea politicilor convenite.2. În general. sub conducerea Înaltului Reprezentant pentru P.C. Ele au competenţă geografică (Africa.E.S. şi se pot reuni în formatul directorilor politici (în medie.1.) deţine un rol cheie în pregătirea şi urmărirea lucrărilor P. şi Consiliul Europei ).U. de două la trei ori pe săptămână).U. III.).S.. dincolo de rotirea semestrială a preşedinţiei. După intrarea în vigoare a T.: La Amsterdam s-a decis. protocoale.S.Grupurile de lucru reunesc reprezentanţii din fiecare ţară membră şi din Comisie. care să fie vocea şi înfăţişarea pentru Europa.).E. Orientul Apropiat. Asia. Grupurile de lucru 64 sunt în număr de 30.E.O. în acelaşi timp.E. O serie de organe militare şi politico militare ale Uniunii Europene au luat fiinţă din anul 2001 : Comitetul militar al Uniunii Europene (C.E. prin urmare că Secretarul General al Consiliului va asigura.E.N.2.S.S.P. afaceri consulare) sau vizează coordonarea politică a Uniunii. Preşedinţia este asigurată prin preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene.E. şi un garant al continuităţii acţiunilor sale.

înfiinţată în timpul C. Ei sprijină directorii politici şi constituie puncte de contact între capitolele statelor membre.E. prevăzut.C.P.A.)a fost creată prin Declaraţia nr. pe timpul situaţiei de criză (Somalia. transmiterea deciziilor P.europe/pesc/guide. b) angajarea de acţiuni comune: Introduse prin Tratatul de la Maastricht. cu o celulă de cercetare.6 anexă la Tratatul de la Amsterdam. acţiunile comune. Transmisiunile se fac numai în limbile engleză şi franceză. VII.diplomatie. în special.IV.S.E.gouv.S. Uniunea Europeană poate lua un anume număr de iniţiative politice sau juridice.E. V.E. Reţeaua de transmisiuni cifrate (CORTESY) acoperă Ministerele Afacerilor Externe.C.C.S..P.E.fr.www. în aspectele lor politice şi bugetare.S.C. Acţiunile comune angajează statele membre în luările lor de poziţii şi în conduita acţiunii lor.R. Acesta este însărcinat cu pregătirea deciziilor P. permite Uniunii Europene să dispună permanent de un instrument de supraveghere. este alcătuită din şefii de serviciu din P. Comisia şi Secretariatul General. 65astfel: a) hotărăşte poziţii comune: Poziţiile adoptate de către statele membre pot fi oficializate în deciziile Consiliului.P. ai statelor membre. se pot reuni în orice moment la Bruxelles. permiţând statelor membre ale Comunităţii să pună în aplicare mijloacele materiale şi financiare în cadrul unei acţiuni conjugate.E.. Acesta permite difuzarea corespondenţei Uniunii între capitale. Un centru operaţional de situaţie. Instrumentele P. Unitatea de planificare şi reacţie rapidă (U. Grupul experţilor cu relaţiile externe (Relex).P. VI.html 36 . prevenirea conflictelor. de informare în legătură cu P. Birmania) sau asupra unor teme conexe (nonproliferare.C. analiză şi reacţie. ___________________ 65.C. susţinerea Curţii Penale Internaţionale).S. în mod special. şi a declaraţiilor Uniunii în mod confidenţial. Reţeaua de corespondenţi europeni. Ele pot să contribuie la definirea politicii europene în raport cu mai multe ţări sau regiuni ale lumii.) sau Unitatea politică (U.E. formate de consilierii reprezentanţilor permanenţi. Pentru a acţiona pe scena internaţională. au fost de asemenea adoptate de Consiliu. VIII.S. în scopul întăriri P.

Forma sa (preşedinţia singură sau Troica.C. g) mobilizează mijloacele financiare în sprijinul diplomaţiei sale: În bugetul general al Comunităţii. Orientul Apropiat. Macedonia. demers colectiv al tuturor şefilor de misiune) şi nivelul său (ambasadori. în principiu condus de preşedinţie. sunt reprezentate de către şeful misiunii ţării care asigură preşedinţia şi îi revine rolul de a întreprinde demersurile necesare către preşedintele Uniunii. rămân mici.www. Tratatul de la Amsterdam a dispus că dialogul politic cu ţările terţe este. precum şi cu alte 15 organizaţii.S.fr europe/ pesc/ guide.E. modul de a vota (măsurile de aplicare mai importante ale P.E.C. se poate efectua un demers oficial care va fi sau nu făcut public.S. e) întreţinerea unui dialog politic cu celelalte state sau grupări regionale: Uniunea Europeană menţine un dialog regulat cu un număr de 50 de ţări. Uniunea dispune astăzi de şase reprezentanţi regionali: în regiunea Marilor Lacuri. în ciuda eforturilor depuse in ultimii ani.C. figurează într-un segment segment specific. a intereselor fundamentale şi a independenţei Uniunii. asistat de Înaltul Reprezentant activând în numele Consiliului şi la cererea preşedinţiei. Strategia comună are menirea de a întări transparenţa şi coerenţa acţiunilor Uniunii cu privire la o ţară sau zonă geografică sau asupra unei teme date.S. miniştrii) sunt decise de la caz la caz. diplomatie. ________________ 66.S. directori politici. sub toate formele. Afganistan. sunt următoarele: -salvgardarea valorilor comune.S.66 Sumele înscrise în P.C. Bosnia Herţegovina şi Caucazul de Sud.E.gouv.E.C. f) acţionează intens pe teren: Acţiunile Uniunii Europene pe teren în cadrul P.E. sunt hotărâte cu majoritatea calificată) şi cea de-a doua.html 37 .c) adoptarea unei strategii comune: Strategiile comune au adus o dublă inovaţie: mai întâi.S.E. Obiectivele P. Obiectivele P. creditele pentru P. se referă la caracterul interpilonic. d) efectuarea demersurilor asupra guvernelor străine: Pentru a veni în sprijinul gravităţii unei decizii a Uniunii sau din contră pentru a interveni public discret asupra unui guvern.C. de către statele membre. -consolidarea securităţii Uniunii şi a statelor membre.

S. Ideea unei apărări europene autonome a suscitat.. militare şi instituţionale ale unei astfel de securităţi. ____________________ 67.S. o absenţă a armonizării concepţiei statelor membre asupra finalităţilor şi modalităţilor unei apărări europene a făcut multă vreme ca instituţiile create în acest scop să se dovedească puţin eficace. cu privire la aspectele strategice. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. -promovarea cooperării internaţionale. de slăbiciunea structurilor existente şi a complexităţii rolului lor.A. -dezvoltarea şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept. nu implică crearea unei armate europene. 180.E.N.Tratatul privind Uniunea Europeană‖. a trupelor americane şi a armelor nucleare cu efect descurajator. Iaşi. din anii ‗50. 1999.2. Consensul apărut în jurul voinţei de a „europeniza‖ apărarea a disimulat în realitate numeroase contradicţii şi discordii. în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite.U. adică pe măsura forţei sale economice şi demografice68. dar şi de angajamentul american în Europa.. Mihai-Ştefan Dinu. Dar această situaţie pare anacronică şi nu se poate pereniza. discuţii controversate.Politica Europeană de Securitate şi Apărare Politica Europeană de Securitate şi Apărare (P. încă.-menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale. Apărarea Europei se sprijină astăzi. 2007 38 . în principal. strategice şi economice 69. Astfel. Mihai-Ştefan Dinu. De la început trebuie menţionat că P. . Polirom. ar trebui sporită considerabil. . pe continent.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională.A. potrivit Cartei O.. legate.) are drept obiectiv să permită Uniunii dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare de gestionare a crizelor şi prevenire a conflictelor la nivel internaţional. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. Bucureşti.E..Petre Duţu.. De asemenea. 182 68. Bucureşti. 2. precum şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale67. în mare parte pe prezenţa.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. 2007 69.. în Documente de bază ale Comunităţilor şiUniunii Europene. precum şi cu principiile Actului final de la Helsinki şi obiectivele Cartei de la Paris.2. ci ea evoluează de o manieră compatibilă şi coordonată cu Organizaţia Atlanticului de Nord. p. din motive politice. în cadrul U.E. contribuţia sa la menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale.Petre Duţu.

dr.000. la sfârşitul anului 2003. „Vulcanul Kosovo a erupt ―. Strategia europeană de securitate 72. Procesul de identificare şi punere la dispoziţie a capacităţilor militare ale P. să intervină într-o regiune a lumii. în materie de capacităţi militare: Obiectivul global de la Helsinki.N. putând fi desfăşurat într-un interval de timp de 60 de zile şi pentru o perioadă de un an pe un teatru îndepărtat (în realitate.E.A. la care Consiliul European poate recurge. În această calitate.U.E.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. ________________ 70. Ion Suceavă.000-60. din punct de vedere militar.O.S. 71 2. Strategia Europeană de Securitate lasă poarta deschisă la eventuale misiuni preventive. numărul necesar pentru atingerea acestui obiectiv este de 180. în unanimitate.A. „ De altfel.A. dacă decide. aflată în stadiu de formare.Misiunea de poliție a UE 70 ‖ reprezintă debutul Uniunii Europene în aria operațiunilor internaționale și este considerată ca un test cheie pentru forța de reacție rapidă. a fost lansată. totuşi.Instrumentele gestionării civile şi militare a crizelor Crearea P. Capacităţile necesare îndeplinirii obiectivelor Politicii Europene de Securitate şi Apărare72 sunt atât militare. „Obiectivul global‖ al UE consta în punerea la dispoziţie. dacă se ia în calcul necesitatea garantării a trei rotaţii pe an). nr. Totuşi..E. 2007 73. cu 600. în formularea sa vagă. aeriene şi navale necesare. 2008. . Acest obiectiv se inspiră de la N. reprezintă o provocare majoră pentru U. Se cuvine amintit. ele pot fi sprijinite prin mijloace logistice.T.S.. care era prezentă în Bosnia în 1999. Consiliul European fixase un obiectiv pe care ea se angaja să-l atingă în 2003. că „Obiectivul global” nu-l constituie crearea unei armate europene. aceste forţe trebuie să fie în măsură să îndeplinească misiunile Petersberg şi trebuie să fie.000 de oameni furnizaţi de statele membre (corespunzând la un corp de armată). 39 . 71. a impus necesitatea identificării mijloacelor civile şi militare pe care Uniunea Europeană le pune în aplicare atunci când lansează o misiune de gestionare a crizelor. 73 Potrivit obiectivului global. Mihai-Ştefan Dinu.. a unei forţe de 50. punerea în practică a „Obiectivului global‖ se caracterizează prin numeroase dificultăţi.A.S. a) Capacităţile militare ale P.E.Revista Română de Drept Umanitar. Este vorba mai mult de unităţi naţionale.A. în 1999. Atunci când P. menită să îndeplinească misiuni umanitare și de menținere a păcii atât în interiorul cât și în afara Europei.E. cât şi civile. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖.S.2. fără a preciza modul în care acestea se raportează la O. Bucureşti.Idem.1. auto-suficiente.Petre Duţu.000 de oameni.. 2( 60).2.

E. pun totuşi o problemă de coordonare cu politica de cooperare în dezvoltare. de asemenea prerogativă a Comisiei şi a primului pilon). cuprinde numeroase programe ce intervin în domeniile statului de drept.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. Georgia. ajutorul de dezvoltare este perceput ca un preţios instrument susceptibil de a contribui la înlăturarea tensiunilor sociale şi structurale ale ţărilor din sud. Mihai-Ştefan Dinu. Idem. totuşi. Politica de cooperare europeană. Identificarea şi punerea la dispoziţie a capacităţilor civile utilizabile de P.E. într-adevăr. al democraţiei şi al reconstrucţiei după conflict. 75. lacune în materie de capacităţi (mai ales în sectorul personalului de justiţie în domeniul financiar şi al logisticii). statele membre se angajează să pună la dispoziţia misiunilor civile ale P. pentru a întări capacităţile civile în 2008.S. mai mult de 2000 experţi în diverse domenii civile şi.E. 200 de judecători.S. În plus. După lansarea procesului de creare a P.A. p. Congo.S.A..p120. un „Obiectiv global civil‖ a fost identificat. Acesta privea patru sectoare: poliţia.A. Petre Duţu. în fine.E.S. U.S. În sectorul civil. Ea este considerată ca un instrument de prevenire a conflictului în sine.A. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖.121. o rezervă de 5000 de poliţişti. începe să fie percepută ca o componentă esenţială a oricărei acţiuni de restabilire a păcii. în ansamblul său.E. în 1999. .S.A. intervine pe baza a două politici distincte şi separate între ele: P.b) Capacităţile civile ale P. Pe frontul civil. 40 . întărirea statului de drept. echipe de evaluatori ce pot fi desfăşurate pe teren în cel mai scurt timp.E. Irak.74 Misiunile de gestionare civilă au fost integrate P. Întărirea statului de drept.. În mod concret. atunci când ea face faţă conflictelor.E.E. şi cooperarea în dezvoltare (la care trebuie adăugat ajutorul umanitar. 75 _____________________ 74. statele membre şi-au dat repede seama că gestionarea crizelor nu ar putea fi doar militară. mai ales crearea unei poliţii oneste şi a unui sistem judiciar eficace. U. Bucureşti.A. În afara domeniului militar. a fost relativ rapidă. intervenind în multe ţări (Balcani. 2007. a dobândit o oarecare pricepere în domeniu. se constată.A.E. în timpul Consiliului European de la Feira.S. Misiunile civile ale P. gestionată de Comisia Europeană în cadrul competenţelor supranaţionale şi comunitare ale U.E. Sudan). Palestina. (primul pilon). în anul 2000. administraţia civilă şi protecţia civilă.

A.A.S.O. Pe acest plan.p.F.O.T. printre care se pot cita: -problema coerenţei între mijloacele civile şi mijloacele militare. Deosebit de semnificative pentru redefinirea fizionomiei viitoare a Uniunii Europene sunt relaţiile P. Ea priveşte.T.A. o miză mai importantă. totuşi. nu poate fi redusă la o simplă problemă de coordonare.A.A. şi problema capacităţilor militare şi civile ale Uniunii. destul de simplă şi care priveşte calitatea integrării europene în domeniul apărării şi al politicii externe.E.O. impunânduse ca o realitate de netăgăduit a procesului de integrare europeană.Petre Duţu. Odată P.A. Astăzi. Printre acestea din urmă se numără: -definirea clară a cadrului intervenţiei statelor europene şi anume sub egida N. creată.127. 77..R..S. sau în afara Alianţei Nord-Atlantice.S.E. în sine. ale N. -chestiunea finanţării P.T.O. s-a făcut în termenii dispoziţiilor Acordului „Berlin plus‖.U.E. a făcut progrese importante şi neaşteptate.E.A.A.O. cu N.S. în raport cu S.S. Bucureşti.O..O.S.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională.A. de exemplu. -problema controlului democratic din partea Parlamentului european. -stabilirea riguroasă a valorii adăugate de P. să conceapă un acord „Berlin plus‖ (decembrie 2002). în materie de planificare şi comandament în cadrul propriilor misiuni. în raport cu N. poate să folosească capacităţile N. Drumul de parcurs rămâne totuşi lung şi întortocheat. şi N.T.S. De la crearea sa.E.A.A. . în Bosnia de P.c)Viitorul P. riscul creării funcţiilor duble a împins U. în scopul clarificării relaţiei între cele două organizaţii.T.A.126.A.O.A.T. în 1999.T.A. aceste mize revin la o chestiune de fond care este.. ___________________ 76. deci. şi bugetele naţionale pentru apărare.O.A.S.E. 41 . 77 Preluarea operaţiunilor S. problema relaţiei sale cu N. O autonomie ce ar putea modifica statutul Europei în lume şi antrena o oarecare rivalitate strategică între cele două continente. p.E.A.E. politice a U.E. s-a pus deosebit de acut dintr-o serie de motive.E. P.S. şi N. Acordul „Berlin plus‖ a definit maniera în care U. Relaţia dintre P. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖.A. care este cea a autonomiei militare şi.E.Idem.E.76 În realitate.A. comportă numeroase mize.E.T.. -relaţia dintre P.S. În acest context. -problema capacităţilor militare a U. 2007. dezbaterea privind dezvoltarea viitoare a P.O.A.E. Mihai-Ştefan Dinu.. şi N.T. statele europene se divizează între atlantişti şi europenişti. desigur.

78 2.E. adoptată în decembrie 2003 şi al cărei stadiu al nivelului de implementare a făcut obiectul unui Raport. ele vor fi inevitabil mai puţin interdependente. fie prin creşterea bugetelor militare naţionale. se va impune ca un veritabil motor al politicii externe a U. şi le aplică. Ca stat membru al UE. dacă statele membre se găsesc mai înarmate fără a fi în paralel mai bine integrate. probabil. De asemenea. Pentru a participa la aceasta. fiecare stat va avea mai puţină nevoie de celălalt pentru a fi influent în lume.presidency. Europa ar putea. nu se exclude nicio variantă. 79 La baza acţiunilor UE pe acest plan se află Strategia Europeană de Securitate.A. între care şi România. în viitor. Altfel spus. 79. cooperarea întărită. subsumat PESC – pentru a asigura o prezenţă activă a UE la nivel global. eforturile României au urmărit convergenţa propriei politici externe cu Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE. ţara noastră participă la reuniunile tuturor structurilor de lucru ale Consiliului pe tema PESC/PESA. utilizează acest instrument specific de acţiune interguvernamentală în domeniu – PESA.2.ro 42 . inclusiv în cadrul reuniunilor tip Gymnich şi Euro-Med. În mediul de securitate actual. Strategia de Securitate a României. în decembrie 2008. ONU şi OSCE. Ori.E. caracterizat de schimbări în natura şi complexitatea ameninţărilor. până în prezent rămân strict circumscrise unei dimensiuni pur interguvernamentale. să crească bugetele militare ale fiecărui stat membru fără ca să existe o integrare europeană efectivă în termeni calitativi. Astfel. în vederea asigurării compatibilităţii cu provocările ____________________________ 78. www. statele membre vor trebui să respecte criteriile de convergenţă ce vor comporta o creştere a cheltuielilor militare. Importantele progrese înregistrate de P. Declaraţiilor şi demersurilor UE. România contribuie la formularea Poziţiilor.3. statele membre UE. Rolul României în cadrul PESC În cadrul procesului de aderare la UE.S. Uniunea Europeană în materie de apărare şi securitate poate evolua fie printr-o aprofundare a integrării europene. România a demonstrat că este şi a rămas un participant activ la dialogul politic din cadrul UE şi a jucat un rol constructiv în cadrul PESC. România respectă sancţiunile internaţionale şi măsurile restrictive impuse de UE.Odată instituită. Desigur.

Participarea României la misiunile PESA România s-a implicat activ în numeroase misiuni PESA.ifado. toate acestea având incidenţă directă asupra stabilităţii şi securităţii internaţionale.consilium..www. 82. E. explorarea posibilităţilor oferite de Cooperarea Permanentă Structurată.2. ___________________ 80. precum şi în alte domenii conexe. o constituie numeroasele misiuni de gestionare a crizelor..4.. dar şi un document programatic. Uniunea şi-a construit reputaţia unui actor capabil de o abordare cuprinzătoare în materie de gestionare a crizelor. 119-121. cit. p. Angajamentul solid al ţării noastre este confirmat de situarea între primele cinci ţări din punct de vedere al experţilor detaşaţi şi al echipamentelor furnizate. privind necesitatea sporirii resurselor care pot asigura creşterea capacităţii noastre colective de a promova pacea. La 17 noiembrie 2009.. S. 81 Declaraţia precizează direcţiile de acţiune vizate pe mai departe. cit. 2. 22 în numai 6 ani. cât şi pe cea civilă. precum consolidarea activităţilor de avertizare timpurie şi de răspuns rapid la crize.europa. punând accentul atât pe latura militară a implicării sale. adaptarea structurilor de coordonare şi conducere a misiunilor. Documentul se doreşte a fi un bilanţ al realizărilor în ceea ce priveşte abordarea cuprinzătoare în domeniul gestionării crizelor şi aportul UE la pacea şi securitatea internaţională. adecvarea bugetului PESC. coordonarea civil-militară şi 43 . conştientizând importanţa şi anvergura pe care acestea o vor căpăta în contextul demersurilor UE de promovare a statului de drept funcţional. op.eu 82 cu aportul Agenţiei Europene de Apărare. începând cu anul 2003.actuale şi cu ambiţiile de actor global în domeniul asigurării securităţii şi stabilităţii în lume.Adler. În timp.E. pp.Griffin. dar şi prin valoarea adăugată la elaborarea deciziilor din domeniul PESA. a respectului pentru drepturile omului şi bunei guvernări. securitatea şi stabilitatea în lume. mai ales în domeniul statului de drept. asumat tot mai eficient în ultimul timp de Uniunea Europeană. dezvoltarea capabilităţilor naţionale şi multinaţionale necesare. 80 O contribuţie importantă în sprijinul acestei viziuni. Consiliul UE a aprobat declaraţia „PESA 10 ani – Provocări şi oportunităţi‖. 211 81. op.

85 Pe linia contribuţiei în plan militar. EULEX Kosovo (misiune în domeniul supremaţiei legii în Kosovo). 83 Pentru acţiunea eficientă a UE în domeniul PESA.5. Bulgaria şi Cipru. ______________________ 83. alături de partenerii din cadrul UE. România. EUJUST LEX (misiune integrată în domeniul statului de drept pentru Irak). prin facilitarea de programe de colaborare întreprinse de statele membre sub ‘umbrela‘ sa. 84. derulate pe trei continente: EUPM (misiune civilă în Bosnia şi Herţegovina).Contribuţia României la dezvoltarea capabilităţilor civile şi militare România este de asemenea membru al unor organisme importante pentru PESA. European Defence Agency-înființat prin Decizia Consiliului Uniunii Europene la data 12.07.2004 85. Planul de Dezvoltare a Capacităţilor (Capability Development Plan) reprezintă principalul element de sprijin în procesul de planificare a apărării statelor membre. pus la dispoziţia UE în primul semestru al anului 2009. dedicate acestui scop. contribuţiile ţării noastre au fost incluse în cadrul Grupului Tactic de Luptă HELBROC. alături de a celorlalte state membre. alături de Italia şi Turcia.Capability Development Plan 44 . Agenţia Europeană de Apărare (EDA) 84 are un rol central în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare. civile şi militare. Institutul de Studii de Securitate al UE (ISS) din Paris (Franţa). acoperă atât palierul civil cât şi cel militar. sau Agenţia Europeană de Apărare (European Defence Agency/EDA) care îşi are sediul la Bruxelles. România. Astfel. EUMM Georgia (misiune de monitorizare) şi EUNAVFOR ATALANTA (misiune navală de combatere a pirateriei în Golful Aden). România a confirmat participarea în cadrul a două Grupuri Tactice de Luptă (EU Battle Groups/BGs). într-o serie de programe de dezvoltare a unor capacităţi de vârf pentru a obţine o cât mai mare valoare adăugată din aceste eforturi. cum ar fi Centrul Satelitar al UE (EUSC) de la Torrejon (Spania). alcătuit din Grecia. EUFOR Althea (misiune militară în Bosnia şi Herţegovina).2. România este prezentă în numeroase misiuni desfăşurate sub egida PESA. 2. Strategia de Securitate a României. Astfel. creând astfel premisele unui răspuns cât mai eficace la situaţiile de criză cărora Uniunea va trebui să le facă faţă în viitor. statele membre au convenit asupra necesităţii construirii unor capacităţi. şi în cadrul unui Grup Tactic de Luptă ce va fi activat în al doilea semestru din 2010. în funcţie de necesităţile şi interesele în materie de echipamente se implică la rândul său. EUPOL Afganistan (misiune civilă în Afganistan).Contribuţia naţională a României. precum şi în ce priveşte limitarea fragmentării la nivel european în acest domeniu de importanţă strategică.

A European strategic concept. 88 Capabilităţile militare vor rămâne. un element de noutate.În plan civil. au făcut obiectul unui raport integrat la nivelul UE. realizat de European Council on Foreign Relations şi dat publicităţii la 15 octombrie 2009. _______________________ 86. Rolul şi locul special al Înaltului Reprezentant pentru Afacerile Externe şi Politica de Securitate şi Serviciul de Acţiune Externă reprezintă. la dispoziţia statelor membre. va permite statelor membre care doresc. de asemenea. alături de Italia. în continuare. dar care vor păstra caracterul său interguvernamental şi principiul unanimităţii. o integrare militară superioară. având în stadiu avansat de adoptare. de asemenea. dar conceptul de Cooperare Permanentă Structurată (Permanent Structured Cooperation / PSC). p. Sunt aduse o serie de modificări care vor schimba modul de desfăşurare al PESA (prevăzută a deveni o politică comună de securitate şi apărare . Franţa ş. 86 2. .defence aspects. România a fost menţionată la capitolul Silitori (a doua categorie din cinci. ele putând fi oferite ca resurse în defăşurarea operaţiilor PSAC.6.2. pe bază de voluntariat. 45 . o strategie naţională în domeniul capacităţilor civile.Capability Development Plan 87.a. Tratatul va introduce.Politica de Securitate şi Apărare Comună privind implementarea prevederilor Tratatului de la Lisabona Tratatul de la Lisabona (TL) inovează considerabil în domeniul PESA.Common Security and Defence Policy / PSAC). urmărind obiectivul de a întări dimensiunea de securitate a UE. după Profesionişti). Conform studiului „Este UE în măsură să reconstruiască state în derivă ? O trecere în revistă a capacităţilor civile ale Europei‖. România se situează într-o onorabilă poziţie.Strategia de Securitate a României 88. 12-15. Progresele naţionale în direcţia facilitării procesului de generare a forţei şi detaşării experţilor în misiunile PESA civile. fondul iniţial de gestionare a operaţiilor şi o îmbunătăţire a capacităţilor cu sprijinul Agenţiei Europene pentru Apărare. în ceea ce priveşte dezvoltarea de capacităţi pentru PSAC. 87 O parte dintre modificările în planul concret vor fi mai clare în momentul definitivării elementelor legate de arhitectura instituţională a PESC/PSAC. România îşi pregăteşte contribuţia aferentă Obiectivului Global Civil 2010 (Civilian Headline Goal 2010). îndeplinesc criteriile şi au realizat angajamentele privind capacităţile militare stabilite prin protocolul anexat la TL.

Bucureşti. Editura Universal Dalsi. Newnham. îl reprezintă extinderea ariei de acţiune a misiunilor. ca urmare a complexităţii interacţiunii şi interdependenţei fenomenelor şi proceselor sociale. se poate ajunge la o paranoia sistematică"90 2. îndeosebi cele asimetrice. creându-le câmp larg de manifestare.3. într-o anumită măsură. Bucuresti. dincolo de cele existente. furnizarea de asistenţă şi consiliere militară. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. pe care. dar şi negative.. Astfel în Dicționarul de relatii internaționale" securitatea înseamnă absența amenințărilor împotriva unor valori importante.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. Securitatea şi apărarea – deziderate majore ale umanităţii Statele sunt interesate de apărarea şi securitatea lor.Conceptul de securitate și dimensiunile sale Din multitudinea de definiții date securității se evidențiază câteva care ilustrează puncte de vedere dintre cele mai diverse. generează efecte pozitive. demografice şi ecologice din lume.A European strategic concept. militare. 89 2. De asemenea.Petre Duţu. Mihai-Ştefan Dinu. întrucât mediul strategic internaţional de securitate este într-o continuă schimbare. . cu alte cuvinte este echivalentă cu securitatea completă și invers. conform Tratatului de la Lisabona.. Evans. de tip umanitar şi de salvare.46 46 .Graham. prin includerea operaţiilor comune de dezarmare. într-un sistem de ostilitate implacabilă. 2007.Un aspect deosebit de important pentru creşterea eficienţei misiunilor UE de gestionare a crizelor. p. Jeffrey. Securitatea poate fi absolută. într -un sistem de relații de amenințare totală. inclusiv impunerea păcii (cunoscute ca sarcini de tip „Petersberg‖). 12-15. reprezintă un asemenea exemplu.3. economice. care. le favorizează. Diclionar de Relatii Internationale. Globalizarea.p.91 ________________________________ 89. elemente de noutate sunt clauza de solidaritate şi cea de asistenţă şi sprijin reciproc în caz de agresiune.defence aspects. fenomen complex. menţinere a păcii şi de management al crizelor.p62 91. combaterea terorismului. combinate cu ameninţările de securitate. multidimensional şi omniprezent. 2001. politice.1. 90.

S. Uniunii să acţioneze consecvent şi sistematic pentru realizarea securităţii şi apărării comune. De aici. şi momentan nici nu are cum. rezultă o amplificare atât a eficacităţii politicii de securitate şi apărare comună promovată de Uniune. Conceptul de Identitate Europeană de Securitate şi Apărare 92 (E.T. Declaraţia de la Roma confirma statelor membre ale U. o soluţie viabilă împotriva riscurilor şi ameninţărilor de securitate pare a fi integrarea regională. _____________________ 92.E. European Security and Defence Identity. un exemplu îl reprezintă Uniunea Europeană.E. În cadrul acesteia din urmă. într-o manieră colectivă. Aceasta permite. controlul armamentelor şi dezarmarea. şi.T. Având în vedere prerogativele N.. revigorarea activităţii Secretariatului General şi dezvoltarea legăturilor dintre Consiliu şi Adunarea Parlamentară.A. contribuţia Europei la întărirea Alianţei Nord-Atlantice şi implicaţiile europene ale crizelor din alte regiuni ale lumii. globalizarea îşi poate găsi răspunsul în promovarea unei politici de dezvoltare durabilă a tuturor ţărilor lumii. pe de o parte. în a doua jumătate a anilor ‘80. Astfel miniştrii apărării din ţările membre urmau să facă parte din Consiliul U. În urma Declaraţiei Summitului U.E. a Uniunii Europei Occidentale. care continuă să existe şi să fie de competenţa fiecărui stat membru. totodată. financiare şi informaţionale de care dispune fiecare.14 decembrie 1973 47 . folosind resursele umane.. cât şi a celei naţionale.O. conducerile acestora caută soluţii adecvate pentru a le depăşi. care să conducă la armonizarea punctelor lor de vedere în domenii precum apărarea comună. D. statele membre au decis să orienteze organizaţia într-o direcţie mai mult politică decât militară.O. Se propunea. Pe de altă parte.O.În acest sens.O. statele adoptă o politică de securitate şi apărare comună.) a apărut şi s-a dezvoltat în cadrul N. efectele dezvoltării relaţiilor Est-Vest asupra securităţii europene. Desigur. să se substituie politicii de apărare şi securitate naţionale.O. I. de a coopera în interiorul organizaţiei prin armonizarea punctelor de vedere asupra problemelor specifice legate de securitatea europeană. pe de altă parte. Aceasta nu-şi propune. ţărilor membre să-şi integreze politica naţională de securitate şi apărare în cea a Uniunii Europene. materiale. entitate politico-economică interguvernamentală internaţională care dispune de o politică proprie de securitate şi apărare. existenţa politicii europene de securitate şi apărare nu înseamnă că apărarea şi securitatea statelor membre revine în totalitate UE. de la Roma. Într-un fel.A.Deoarece globalizarea şi riscurile şi ameninţările de securitate pun probleme tuturor ţărilor.

C.S. aderă la principiile şi angajamentele O.Modelul de securitate al O.S.Securitatea și protecția informațiilor au devenit o componentă importantă a securității sistemului militar.S. dovedesc transparenţă în acţiunile lor.E. Alexandru Mihalcea. luând in considerare dezbaterile pe această temă care aveau loc la nivelul statelor participante. București.htm 48 .S. 2007.3.C.isn.E. Securitatea sistemelor informațional-decizionale. intenţia O.E. cerințelor de securitate.S. care poate acționa cu eficiența crescută numai dacă sistemele informațional-decizionale încorporate corespund. cu scopul de a găsi un model de securitate pentru secolul XXI.E. Declaraţia exprimă. asupra unui Model de Securitate comun şi global pentru Europa secolului XXI.E.E. şi a căror calitate de membru este bazată pe un angajament voluntar şi deschis.ethz.2.C. apreciat în întreaga sa complexitate. menită să consolideze securitatea şi stabilitatea în regiune şi să amelioreze capacităţile operaţionale ale O. 93 2. ai căror membri.C.264. şefii de stat şi de guvern ai statelor membre C. Cătălin Zisu.ch/osce/structure/osce_bodies_Fstructure_french.C. 94 Între astfel de organizaţii şi instituţii. au lansat o dezbatere amplă asupra tuturor aspectelor securităţii. Editura Tritonic. p. din 5-6 decembrie 1994. drept forumul cel mai potrivit pentru relansarea cooperării şi complementarităţii.C. la rândul lor. de asemenea. de a întări cooperarea şi cu alte organizaţii similare de securitate. La Summit-ul de la Budapesta.www.S. Declaraţia care a urmat la Summit-ul de la Lisabona din 1996. individual sau colectiv. reafirma că securitatea europeană necesită o mai largă cooperare şi coordonare între statele participante şi organizaţiile europene şi transatlantice şi califica O. Summit-ul a lansat dezvoltarea unei Carte a securităţii europene. 94. _____________________ 93.

O fază decisivă a progresului integrării europene a început odată cu semnarea de către cele 12 state membre ale Comunităţilor europene. et Jweyland. Banca Centrală Europeană. privit în primul rând ca fiinţă umană şi apoi ca membru al unei comunităţi europene în continuă formare. Anii tinereții. susţinerea intereselor sale. Rolul și scopul instituțiilor Uniunii Europene privind ordinea publică și siguranța națională Uniunea dispune de un cadru instituţional care vizează promovarea valorilor sale. Consiliul Europei. în conformitate cu procedurile. condiţiile şi scopurile prevăzute de acestea.‖ 95 Europa acestui secol pare să raspundă la interogaţia formulată de Chateaubriand de la sfârşitul Memoriilor de dincolo de mormânt. precum şi asigurarea coerenţei. București. 2006. Memorii de dincolo de mormânt. commentaires. VIGNES. Curtea de Conturi. Construcţia Europei cu cele două entităţi. REINESH..4. ale cetăţenilor săi şi ale statelor membre. Instituţiile cooperează unele cu altele în mod loial. ştiinţele. Bruxelles. G. a eficacităţii şi a continuităţii politicilor şi a acţiunilor sale. 1993 49 . Instituţiile Uniunii sunt: Parlamentul European.2. reprezintă probabil cea mai puternică temelie a unui sistem jurisdicţional împărţit între statutul de cetăţean european şi cel de individ. D. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. analyse. Fiecare instituţie acţionează în limitele atribuţiilor care îi sunt conferite prin tratate. una în formare şi consolidare. obiceiurile. la 7 februarie 1992. 96 __________________________ 95. Uniunea Europeană şi cealaltă consacrată ca instituţie internaţională ocupând un loc demn de invidiat şi care a conferit individului importanţă la nivelul internaţional. Comisia Europeană (denumită în continuare «Comisia»). Le Traite de Maastricht.. Consiliul European. 96. genese. Consiliul. „ Cum va arăta oare o societate care nu ar mai avea ţări aparte (. a se vedea J. a Tratatului de la Maastricht privind instituirea unei Uniuni europene.Francois Rene de Chateaubriand. urmărirea obiectivelor sale.CLOOS. Bruylant.) Ce consecinţe ar rezulta pentru inteligenţa. cu statut încă nedefinit. arta şi poezia sa. Asupra Tratatului.

Progresele în domeniul politicii europene de securitate şi apărare vor menţine unele modalităţi decizionale specifice, facilitând totodată o cooperare consolidată în cadrul unui grup mai mic de state membre. 97 2.4.1.Aspecte generale privind Consiliul Uniunii Europene Prin adoptarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 februarie 200298 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate au fost stabilite reguli clare şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea cooperării judiciare între statele membre, în special lupta împotriva formelor grave de criminalitate; componenţe Eurojust; obiectivele şi funcţiunile acestuia; faptele de competenţă Eurojust, modul de obţinere a informaţiilor şi valorificarea lor; protecţia şi restricţii în privinţa datelor obţinute. Prin adoptarea unor acte normative, la iniţiativa unor state membre şi cu avizul Parlamentului European, esenţiale pentru stoparea activităţii infracţionale în spaţiul comunitar, Consiliul Uniunii Europene –în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, în special art. 31 şi articolului 34 alin.2 litera c)- a urmărit: îmbunătăţirea cooperării judiciare între statele membre, în special în lupta împotriva formelor grave de criminalitat, care sunt adesea fapte ale organizaţiilor transnaţionale; îmbunătăţirea efectivă a cooperării judiciare între statele membre. Se resimţea necesitatea adoptării urgente la nivelul Uniunii a unor măsuri structurale destinate să faciliteze coordonarea optimă a desfăşurării cercetărilor şi a urmăririi penale efectuate de către organele judiciare ale statelor membre, şi pe teritoriul altor state comunitare, cu respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor aflaţi sub urmărirea penală. Pentru a consolida lupta împotriva formelor grave de criminalitate organizată, Consiliul European de la Tampere, din 15 şi 16 octombrie 1999, la punctul ( 46) al concluziilor sale, a decis crearea unei unităţi ( Eurojust) formată din procurori, magistraţi sau ofiţeri de poliţie cu competenţe echivalente. Prin Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 , unitatea Eurojust este instituită ca organ al Uniunii cu personalitate juridică. S-a decis ca finanţarea sa să se realizeze din bugetul general al Uniunii Europene, cu excepţia salariilor şi onorariilor membrilor naţionali şi ale asistenţilor acestora, finanţare care a rămas în sarcina statelor lor membre de origine.

________________
97.

Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a EUROJUST în scopul consolidării luptei împotriva

formelor grave de criminalitate 98. Idem., www.europa.eu.int/

50

2.4.2. Rolul Comisiei 99 Comisia promovează interesul general al Uniunii şi ia iniţiativele corespunzătoare în acest scop. Aceasta asigură aplicarea tratatelor, precum şi a măsurilor adoptate de instituţii în temeiul acestora. Comisia supraveghează aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Aceasta execută bugetul şi gestionează programele. Comisia exercită funcţii de coordonare, de executare şi de administrare, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. Cu excepţia politicii externe şi de securitate comune şi a altor cazuri prevăzute în tratate, aceasta asigură reprezentarea externă a Uniunii. Comisia adoptă iniţiativele de programare anuală şi multianuală a Uniunii, în vederea încheierii unor acorduri interinstituţionale. Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excepţia cazului în care tratatele prevăd altfel. Celelalte acte se adoptă la propunerea Comisiei, în cazul în care tratatele prevăd acest lucru. Mandatul Comisiei este de cinci ani. Membrii Comisiei sunt aleşi pe baza competenţei lor generale şi a angajamentului lor faţă de ideea europeană, dintre personalităţile care prezintă toate garanţiile de independenţă. 2.4.3. Rolul Parlamentului European Parlamentul European100 exercită, împreună cu Consiliul, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercită funcţii de control politic şi consultative, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. Parlamentul European alege preşedintele Comisiei. Parlamentul European este compus din reprezentanţii cetăţenilor Uniunii. Numărul acestora nu poate depăşi şapte sute cincizeci, plus preşedintele. Reprezentarea cetăţenilor este asigurată în mod proporţional descrescător, cu un prag minim de şase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouăzeci şi şase de locuri. Consiliul European adoptă în unanimitate, la iniţiativa Parlamentului European şi cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenţei Parlamentului European, cu respectarea principiilor menţionate la primul paragraf. Membrii Parlamentului European sunt aleşi prin vot universal direct, liber şi secret, pentru un mandat de cinci ani. Parlamentul European îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi.‖

_________________________
99.www. europa.eu.int/ 100. Idem.

51

2.5. Aplicarea normelor de drept internaţional umanitar în activitatea organelor de ordine publică Până în secolul al XVIII-lea inclusiv, normele dreptului internaţional în vigoare şi competenţele forţelor de ordine în aceeaşi perioadă sunt o dovadă a faptului că, forţele de ordine nu au fost implicate instituţional în operaţiuni de război nici în interiorul şi, cu atât mai mult în afara graniţelor ţării până la mijlocul secolului al XIX-lea. Chiar dacă au intervenit în anumite operaţiuni sau faze ale războiului, cum ar fi evacuarea populaţiei civile din zonele de luptă, nu au făcut-o în baza unei norme de drept internaţional umanitar ci a unor reglementări interne. Obligaţia de a interveni la evacuarea populaţiei civile din obiectivele militare şi din zonele periculoase de conflict se naşte abia în 1977, în baza art. 58 din Protocolul Adiţional I care dispune : părţile la conflict se vor strădui să îndepărteze din vecinătatea obiectivelor militare populaţia civilă şi bunurile cu caracter civil . 101 În urma cercetărilor efectuate între anii 1900-1999 pe Terra au avut loc 893 de conflicte armate, la care au luat parte 151 de state. Până la începutul secolului al XX-lea, războaiele au avut un caracter limitat, sub raportul ariei geografice şi se desfăşurau în două medii- pe pământ şi pe mare. Apariţia avionului pe teatrele de operaţiuni a propus o revoluţie în tehnica războiului, desfiinţând tradiţionalul linie de demarcaţie între front şi spatele frontului. Rachetele cu rază lungă de acţiune, precum şi sateliţii militari şi tehnicile laser au extins războiul la cel de al treilea mediu- la mediul extraterestru. Mijloacele de distrugere în masă în special armele nucleare şi termonucleare au creat potenţiale ameninţări pentru existenţa vieţii pe Terra. 102 Totodată terorismul transnaţional creează pericole potenţiale echivalente cu ale armelor nucleare. Odată ratificate, convențiile de drept umanitar trebuie aplicate cu bună-credință de către statele contractante, iar valoarea lor universală ar trebui să asigure universalitatea respectării lor. De aceea receptând legile și obiceiurile războiului în legislația militară națională, statele ar trebui să-i determine pe combatanți și necombatanți să înțeleagă că încălcarea acestora constituie o infracțiune ce va fi pedepsită. Pe de altă parte, respectarea Dreptului la Haga103 și de la Geneva este cerută ________________
101.Nicolae Lupulescu, Drept umanitar, Editura C.H. Beck,București, 2009, p.198 102.Idem, p.140 103.Dreptul internațional umanitar al conflictelor armate se divide în două ramuri de bază: a) dreptul conflictelor armate (dreptul războiului propriu-zis) se mai numește și Dreptul de la Haga datorită faptului că, principalele reguli sunt cuprinse în Convenția adoptată la Conferința de pace de la Haga din 18.0ct.1907, b) dreptul internațional umanitar ( dreptul umanitar propriu-zis) denumit și Dreptul de la Geneva datorită adoptării principalelor izvoare ale acestuia în capitala Elveției respectiv cele patru convenții din 1949 și cele două protocoale adiționale din 1977.

52

63. Tratat de Drept Internațional Umanitar.324. Ionel Cloșcă. iar în strânsă cooperare cu Centru de Drept Internațional Umanitar107 din Ploiești au fost elaborate documente și au fost organizate evenimente care au avut ca efect o creștere a vizibilității în plan extern a acțiunilor întreprinse de România în domeniul dreptului internațional umanitar.de regulile unei minime conduite corecte și morale a actorilor raporturilor internaționale. Uganda on June 11. În ceea ce privește România. pe perioada desfășurării conflictului armat și la încheierea ostilităților militare. 106. Asociația Română de Drept Umanitar.1993. alegerea unui reprezentant în Comisia Internațională de Stabilire a Faptelor. amendarea unor legi și regulamente naționale în spiritul cerințelor convențiilor umanitare. ce sunt impuse statelor. În România Centrul de Drept Internațional Umanitar este o microstructură specializată în asigurarea instruirii Forțelor Armate Române în domeniul dreptul internațional umanitar prin generarea și difuzarea de informații specifice. 105. 108. 420 din 29 martie 2006 a fost înființată Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar. 2010. orice stat civilizat împărtășind și promovând doar valorile compatibile cu dreptul umanitar. Documente. cât și măsuri de strategie militară privind asigurarea cunoașterii și respectării legilor și obiceiurilor războiului. La nivel național. 107. 1992. Ele desfășoară o activitate extrem de utilă și inițiază o serie întreagă de activități concrete: crearea unei rețele de consilieri în dreptul războiului în forțele armate. care au devenit părți la ele încă din timp de pace. Ionel Cloșcă.DC 1466 din 22.Încă din timp de pace. difuzarea dreptului umanitar. 2000. defense. Asociația Română de Drept Internațional Umanitar. difuzarea normelor relevante de drept internațional umanitar. Astfel în baza Hotărârii de Guvern nr. 106 La 15 mai 2007 a avut loc lansarea oficială a Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar. Ion Suceavă.10. București. în unele state au luat ființă Comisii Interdepartamentale de Drept umanitar. 108 _________________________________ 104. www. cu misiunea de a studia măsurile necesare pentru aplicarea efectivă la nivel național a Convențiilor de la Geneva și Protocoalelor lor Adiționale. 104 Implementarea normelor Dreptului umanitar implică însușirea și integrarea obligațiilor prevăzute de convențiile internaționale. 53 . Dreptul internațional umanitar al conflictelor armate.Conference of the Rome Statute concluded in Kampale.CDIU.php. p. pe plan intern au fost întreprinse acțiuni menite să reflecte preocupările statului român pentru promovarea.ro/smg/cdiu. dreptul internațional obligă statele să conceapă atât măsuri politico-strategice de prevenire a eventualelor conflicte armate ( ius contra bellum) 105. integrarea prevederilor tratatelor internaționale în actele normative interne și prin editarea și difuzarea de lucrări cu tematică specifică.p. Editura Sanșa SRL. București.a fost înființat la 6 decembrie 1993 prin aprobarea ministrului apărării naționale pe raportul nr. Ion Suceavă.

CAPITOLUL III. FORME DE MANIFESTARE A ÎNCĂLCĂRII ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ

3.1. ORDINEA PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ- PREOCUPĂRI ALE UNIUNII EUROPENE Într-o lume globalizată în evoluţie constantă, Europa secolului al XXI-lea trebuie să facă faţă unor noi provocări, respectiv, mondializarea economiei, evoluţia demografică, schimbările climatice, aprovizionarea cu energie sau noile ameninţări la adresa securităţii. Statele Membre nu mai sunt în măsură să facă faţă singure tuturor acestor probleme fără frontiere. Pentru a găsi soluţii şi a răspunde preocupărilor cetăţenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. 109 Europa trebuie să se modernizeze, să dispună de instrumente eficiente şi coerente, adaptate nu numai la funcţionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 State Membre, ci şi la transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Dinamica acestor transformări este impusă pe de o parte, de fenomenul globalizării, care afectează întreaga planetă, toate statele, indiferent de nivelul de dezvoltare economică şi de regimul social-politic, şi, pe de altă parte, este vorba de tranziţia statelor, în care au funcţionat o bună perioadă de timp economii centralizate şi regimuri politice totalitare, spre un tip nou de economie şi societate. Ambele fenomene vizează deopotrivă performanţele economico-sociale, dependente hotărâtor de o gestiune corespunzătoare. Atât globalizarea, cât şi tranziţia fostelor state socialiste din Europa, dar şi a celorlalte state, se derulează în paralel cu un amplu proces de integrare, ilustrat smnificativ de Uniunea Europeană. Evoluţia României nu poate fi decât racordată evoluţiei comunităţii internaţionale şi mondiale.
110

Acest proces de extindere este generator de riscuri ţinând cont de situaţiile particulare ale statelor aderate şi în curs de aderare ( eterogenitatea economică şi politică) şi de provocările instituţionale, economice, politice şi juridice ale momentului.) _______________________
109.

Cornel Darmasco –Dincă, opera cit. p.83

110.Alexandru Dumitru, Corvin Nedelcu, Valentin Petre,Sistemul de securitate al Uniunii Europene,Editura Moroșan,București, 2009, p.47.

54

3.1.1. Prioritatea dreptului comunitar faţă de legislaţiile naţionale După cum se ştie, Uniunea Europeană ( UE) ia decizii în trei domenii politice distincte, de asemenea cunoscute în limbajul comunitar drept trei „ piloni „ ai Uniunii Europene. Primul pilon: domeniul comunitare care cuprinde majoritatea politicilor comune, în care deciziile se ia prin „ Metoda comunitară‖ ( adică, metoda uzuală de luare a deciziilor în UE în care Comisia face propunere Consiliului şi Parlamentului, pe care o discută, propun amendări şi o adoptă în final ca legislaţie a UE. În Proces se consultă adesea şi alte instanţe cum ar fi Comisia Economică şi Socială a Regiunilor, cu participarea Comisiei, a Parlamentului şi a Consiliului). În primul pilon, totuşi, Comisia beneficiază de un drept de iniţiativă exclusiv în materie legislativă. 111 Al doilea pilon: politica externă şi securitate comună, în care deciziile Consiliului. Al treilea pilon: poliţia şi cooperarea judiciară în materie penală, în care deciziile revin fundamental Consiliului. Domeniul propriu al celui de-al treilea stâlp este circumscris în acest mod în cadrul Titlului VI din Tratatul Uniunii Europene, în care nivelul de integrare europeană este mai mic decât în Dreptul comunitar( Statele membre de asemenea dispun de un drept de iniţiativă comun cu Comisia, Consiliul ia decizii prin unanimitate, Parlamentul European deţine o funcţie pur consultativă şi Tribunalul de Justiţie exercită un control limitat). Statele membre care au decis liber să se integreze ca şi colectiv în cadrul unui proiect comun european, sunt conştiente de existenţa problemelor comune care reclamă soluţii de asemenea comune, cel puţin în cadrul teritoriului comunitar european ( de ex. criminalitatea legată de imigraţia clandestină, corupţia internaţională sau noile forme de delicvenţă cibernetică) . Pe de altă parte, nu ar avea sens să afirmăm intrarea în vigoare a unei serii de principii comune în toată uniunea Europeană ( principii în care, în mod sigur, s-a bazat crearea sa) dacă în acelaşi timp nu se dotează cu protecţia necesară şi cu apărarea principiilor menţionate în fiecare dintre State membre din cadrul Comunităţii. Astfel se explică motivul pentru care dispoziţiile juridice ale Uniunii Europene şi în general instituţiile comunitare influenţează în mod din ce în ce mai mare dreptul propriu al statelor membre, şi motivul pentru care această influenţă poate avea efecte atât depenalizatoare cât şi penalizatoare în domeniul legislaţiilor naţionale. ______________
111. Ion Suceavă, Coman Florian,Criminalitatea și organizațiile internaționale, Editura Romcartexim, București, 2007, pag.29

revin exclusiv

55

3.1.2. Activitatea de relaţii internaţionale a României în domeniul ordinii şi siguranţei publice Evoluţiile înregistrate pe plan intern sau internaţional, datorită preocupării de a se menţine abordarea dinamică, proactivă, în promovarea şi apărarea intereselor şi a imaginii României în exterior necesită eforturi conjugate, depuse pe multiple planuri. Astfel au pornit de la realitatea că obţinerea credibilităţii şi mai ales menţinerea acesteia pe plan extern reclamă acţiuni concrete, eficiente şi permanent coordonate, în cadrul unor mecanisme flexibile, adaptate la standardele europene, de natură să confere fiabilitate şi predictibilitate relaţiilor întreţinute cu partenerii din străinătate şi să asigure plusul de consistenţă scontat. Realizate pe cinci mari direcţii de muncă: integrare europeană şi parteneriat euroatlantic, relaţii internaţionale, reprezentare externă şi misiuni internaţionale, programe de asistenţă şi activităţi de reprezentare şi protocol, activităţile desfăşurate au fost caracterizate de un volum şi o frecvenţă ridicată ale operaţiunilor efectuate, cu un nivel ridicat de complexitate şi implicând coordonarea cu numeroşi participanţi, atât din structurile MAI, cât şi din alte instituţii guvernamentale naţionale şi străine. 112

3.2. Aspecte privind domeniile de interes care pot afecta ordinea și siguranța publică 3.2.1. Contextul terorismului în Uniunea Europeană Terorismul 113– internaţional reprezintă una dintre cele mai dezbătute probleme din ultimele decenii dar şi dintre cele mai diferite domenii- sociologi, politologi, economişti au căutat să identifice esenţa fenomenului terorist studiindu-l cauzele, formele de manifestare şi definind trăsăturile care îl individualizează.

_________________
112. Conferinţa Internaţională 22-23 mai 2008, Justiţie şi Integrare Comunitară, Ed. Univ. Braşov, 2008, p.72. 113. Jean Callaghan, Frenz Kernic, Securitatea internațională și forțele armate, Editura Tritonic, București, 2005, p.39

56

Editura Meronia.36 116.p.un aspect foarte important este faptul că.Federazione Anarchia Informale 57 . eşuat.Hr.2 Forme de terorism care acţionează în Europa Prima tentativă de a defini și reglementa terorismul aparține legiuitorilor romani. Hedesiu Emil.2. demonstrează că teroriştii islamişti au drept ţintă masa populaţiei. Aspecte generale şi noi influenţe contemporane Un număr mare de organizaţii teroriste au o prezenţă activă. București. documente şi evidenţe electronice. ________________ 114. 498 de atacuri teroriste au fost comise în 2006. respectiv orice acțiune internă sau externă îndreptată împotriva integrității statului. 2009. reflectă anumite probleme legale ale statelor membre care au de-a face cu cauze ce au ca obiect acte de terorism. în Lex Apelia au incriminat Crimen Majestatis. aşa cum se poate observa şi din numărul mare de arestări făcute.3. 116 Totodată numărul mare de achitări arătate mai sus. Însumate. Ion Suceavă. Atacul terorist din Germania. de a evalua ţi de a pune cap la cap cantităţi mari de informaţii. şi cât mai multe victime. Totodată.. sau chiar state terţe care însă reprezintă interes ridicat pentru statele membre ale UE. București. cel internaţional nu poate fi combătut decât prin cooperare între state. o participare intensă în cadrul Uniunii Europene. în anul 103 î.578 115.3. în timp ce aproape toate arestările făcute asupra unor suspecţi din afara UE au avut ca subiecţi bărbaţi. Toma Gheorghe. cât şi cele privitoare la Europa în special. 115 3. 114 Rapoartele şi statisticile despre terorism în general. Unele dintre aceste organizaţii au drept ţintă state membre ale UE. Mare parte dintre acestea au avut drept urmări pagube materiale reduse şi nu au avut ca scop asasinate şi crime. întrucât aşa cum am mai arătat una dintre marile probleme ar fi lipsa capacităţii. Este de menţionat faptul că o cincime dintre arestările făcute au avut ca subiecţi femei. fac diferenţierea între terorismul internaţional şi terorismul naţional. Editura UNAP. Interpol la inceput de mileniu. atât în ceea ce priveşte pe procurorii cât şi a organelor de cercetare penală. Contracararea crimei organizate. Dacă cel din urmă. Cercetările demarate referitoare la terorismul islamist reprezintă o prioritate pentru statele membre UE.2. p. 2007. care. respectiv cel naţional poate fi combătut de instituţiile unui stat atunci când acestea sunt suficient de puternice. numărul mic de arestări făcute pentru propaganda terorismului indică lipsa unei baze legale care să permită asemenea arestări precum şi dificultăţile cu care se confruntă investigatorii în acest sens.

3 din Tratatul privind Uniunea Europeană -(Convenţia Europol) Având în vedere problemele stringente care decurg din existenţa actelor de terorism. 157/2005. 120 _______________ 117. ca urmare.2 şi sarcinile acestei instituţii Înfiinţarea Oficiului EUROPOL. 3. a Deciziei adoptate de către Consiliul Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la EUROPOL. 2.2007. în special prin îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti dintre statele membre. odată cu adoptarea.2. 118. 5 şi 6. în acest caz Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie şi a Protocoalelor la aceasta. 3 alin. publicat în J.1. România a aderat.4 Prevenirea şi combaterea terorismului prin înfiinţarea Oficiului European de Poliţie ( EUROPOL) .2007. K. 58 . care face parte integrantă din Tratatul de aderare. 1. Înfiinţarea Oficiului Europol sub Titlul I art. respectiv publicarea în Buletinul Oficial al UE.5. Cu ajutorul acestui mecanism bine pus la punct Europol ar putea acorda un mai mare ajutor şi sprijin statelor membre în lupta lor împotriva terorismului. la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. traficul ilegal de droguri. (3) din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană. statele membre s-au convenit asupra faptului că este este necesar să se înregistreze progrese în solidaritatea şi cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene. România a luat măsurile necesare pentru asigurarea implementării convenţiilor şi protocoalelor la care este parte. prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992. Aderarea României la EUROPOL Intrarea în vigoare a Convenţiei EUROPOL.O C 321 E din 29 decembrie 2006 119. oficial. 3. denumit în continuare Act de aderare.2.08. să avem un organism unic care să aibă ca scop nu numai combaterea terorismului dar şi prevenirea acestui fenomen în UE. Tratatul privind Uniunea Europeană. 118 . 120. la data de 01. la data de 01. în temeiul art. totodată ajungând la concluzia că . astfel de progrese ar permite o mai bună apărare a ordinii publice şi a securităţii au înfiinţat Oficiului European de Poliţie (Europol).08. şi. ratificat prin Legea nr.Pentru aceste motive consider că este foarte important ca în anul 2010 cât şi în cele următoare. 3. Idem. 4. precum şi din alte forme grave de criminalitate internaţională.2. Fact sheet on Europol. Conform art. 117 3. Convenția EUROPOL a fost ratificată de toate statele membre și a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998.4. atribuţiile şi obiectivele acesteia sunt prevăzute în Convenţie119 Europol Official Site.

dar şi persoanele juridice. S-a stabilit şi obligaţia statelor membre de a trage la răspundere penală orice persoană care desfăşoară activităţi de complicitate sau favorizare a făptuitorului.3. măsuri privind consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii Europene. dacă au fost folosite pentru săvârşirea infracţiunilor menţionate în Acţiunea comună.terorismul . au fost stabilite noi reguli cu caracter obligatoriu pentru statele membre. Acţiune comună 98/733/JAI a Consiliului UNIUNII EUROPENE 59 . totodată.traficul de persoane .2. în special cu privire la următoarele genuri de infracţiuni: -traficul de stupefiante .6.criminalitatea economică gravă .traficul cu opere de artă . S-au stabilit. a integrităţii fizice sau a libertăţii persoanei sau care creează un pericol colectiv pentru persoane. Aspecte ale cooperării în domeniul formelor grave de ciminalitate Prin Acţiunea comună din 21 decembrie 1998 121 . ____________________ 121. având în vedere gravitatea şi aploarea pe care a luat-o anumite forme de criminalitate organizată.adoptată de Consiliul Uniunii Europene privind incriminarea participării la o organizaţie criminală în statele membre ale Uniunii Europene.extorcarea precum şi alte acte de violenţă împotriva vieţii.spălarea banilor .

3.1654 din 22 noiembrie 2006 și Planul național de acțiune pentru implementarea acesteia îndeplinesc un rol deosebit în dezvoltarea unui sistem eficient de acțiune împotriva traficului de persoane. Ministru de interne general maior Saeed Samoor şi preşedintele INTERPOL Dl. în sensul prevederilor internaţionale. domnul subcomisar de poliţie Romulus Nicolae Ungureanu a participat la prima Conferinţă Globală pe tema traficului de fiinţe umane ce s-a desfăşurat în Damasc.www.gov.2. 122 Urmare a invitaţiei adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor de către INTERPOL. Khoo Boon Hui.un.gift. Pe perioada desfăşurării Conferinţei.php 123. _______________________________ 122.un. -posibilitatea de a încărca pe site-ul www. -precizări tehnice pe linia traficului de organe şi a traficului de persoane în scopul prelevării de organe.ro/legislație/legislație. după cum urmează: -precizări cu privire la Convenţiile internaţionale şi Tratatul de la New York care conţin prevederi clare pe linia cooperării internaţionale în acest domeniu şi anumite recomandări. organizaţiilor internaţionale şi experţi în acest domeniu. http://anitp.mai. din cadrul agenţiilor de aplicare a legii. România a avut mai multe intervenţii. DL. Mohamed Naji Outri.gift. Trafic de persoane Participarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane la prima Conferință Globală pe tema traficului de ființe umane organizate de INTERPOL. -necesitatea ca în lupta antitrafic să se ia în considerare şi anumite măsuri specifice de abordare a „cererii‖ de servicii furnizate de victimele traficului de fiinţe umane (demand side). Siria în perioada 7-9 iunie 2010. Conferinţa a reunit peste 120 de participanţi din peste 50 de state. şeful ANITP.7. Lucrările au fost deschise de Primul Ministru al Siriei Dl. organizaţiilor neguvernamentale.hub 60 .hub123 Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010 aprobată prin Hotărârea nr.

02. Această nouă Strategie pe Droguri este bazată în primul rând pe principiile fundamentale ale legislaţiei Uniunii Europene şi sprijină în toate privinţele valorile fondatoare ale Uniunii: respectul pentru demnitatea umană. Strategia are ca scop protejarea şi îmbunătăţirea nivelului de bunăstare al societăţii şi al individului. solidaritatea. democraţia. pe droguri ( 2005-2012) 126 În data de 17/18 iunie 2004.2012 .ro/str_ue0.3. care au devenit.www. 124.org/library 126. statul de drept şi respectarea drepturilor omului.Strategia Uniunii Europene pe droguri 2005-2012. adoptată la Viena la 21. protejarea sănătăţii publice.1971. libertatea. _____________________________ . au fost codificate noțiunile de bază ale sistemului de control internațional. Strategia U. drugtext. Cadrul general şi priorităţile stabilite prin noua Strategie vor servi ca bază pentru următoarele două Planuri Europene de Acţiune pe Droguri. egalitatea. preluate chiar și de convenția următoare.2. 125. privind substanțele psihotrope. reguli generale în materie.8. Trafic de stupefiante Tratamentul juridic aplicabil acestor produse și substanțe constituie un capitol însemnat în teoria drogului. numită unică124 .htm 61 . fiecare pe o perioadă de patru ani. asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetăţeni şi abordarea de o manieră echilibrată şi integrată a problemei drogurilor. îndeosebi pentru faptul că prin Convenția din 1961. ulterior. cea din 1971.gov. http://ana. Consiliul European a invitat Consiliul ca până în decembrie 2004.Convenția asupra substanțelor psihotrope. 125 Nu se poate vorbi însă de o uniformizare în ceea ce privește legislația privind drogurile în țările Uniunii Europene. să consimtă la o Nouă Strategie Europeană pe Droguri pentru perioada 2005 .E.

inclusiv antichităţi şi opere de artă – înşelăciunea şi frauda – activităţi mafiote (“racketeering”) şi extorcarea – falsificarea şi piratarea produselor – falsul şi uzul de fals legat de documente administrative – falsificarea banilor şi a altor mijloace de plată – criminalitatea informatică – corupţia Comerţul ilicit şi acţiuni dăunătoare pentru mediu: – traficul ilegal cu arme.comerţul ilicit cu organe şi ţesuturi umane – răpirea. în conformitate cu obiectivele Oficiului Europol prevăzute la art. dispoziţia ca Europol să abordeze una dintre formele de infracţionalitate enumerate anterior implică şi competenţa Oficiului de a se ocupa de activităţi de spălare de bani şi infracţiunile conexe acestora.Alte forme de infracţionalitate gravă care pot intra în sfera de competenţă a Oficiului Europol Pe lângă cele prevăzute deja în art.9. vătămarea gravă a integrităţii corporale .2. 2 alin. în conformitate cu art. privarea ilegală de libertate şi luarea de ostatici – rasismul şi xenofobia Infracţiuni împotriva patrimoniului sau a bunurilor de proprietate publică. (2). muniţii şi materiale explozibile – traficul ilegal cu specii rare de animale – traficul ilegal cu specii şi varietăţi rare de plante – infracţiunile împotriva mediului – traficul ilegal cu substanţe hormonale şi alţi factori de creştere De asemenea.3. (1)din Convenţie următoarele infracţiuni intră în sfera competenţei Europol: Infracţiuni împotriva vieţii.traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu. 62 . 2 alin. 2 alin. (2). inclusiv frauda: – jaful organizat . integrităţii corporale sau libertăţii personale: – omuciderea.

dar și o profundă derută. scoate în evidenţă nu numai amplele cântăriri pentru identificarea celor mai potrivite căi de realizare a unei păci și securități durabile. deocamdată neintegrați și nealiniaţi. concepută ca o necesitate de prim ordin a societății globale. manifestată în special în rândul micilor actori ai ecuației de putere. capabil să menține pe traiectorie procesul de edificare a noii arhitecturi de securitate. o societate umană plină de transformări și într-o continuă căutare de soluții pentru asigurarea unui climat de pace și stabilitate pe întreg mapamondul. 63 .CAPITOLUL IV ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND MĂSURILE LUATE DE STATE PENTRU MENȚINEREA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ Începutul mileniului al treilea a adus în prim planul atenției analiștilor politici și experților în domeniu. care să își pună amprenta asupra tuturor statelor și naţiunilor lumii. O radiografiere profundă și atentă a societății actuale a mediului global de securitate.

Într-o analiză atentă a ceea ce se întâmplă în prezent în Europa.4. Valentin Petre.119 64 . cât și prevenirea posibilității unora dintre aliați de a încheia alianțe cu adversarul (efectul de excludere)" 127.Fizionomia mediului de securitate în epoca globalizării și impactul său asupra dinamicii structurilor de ordine publică 4.1. dar mai ales convergente.1. Editura Moroșan. cât și o analiză pluridisciplinară. „Beneficiarul principal al alianțelor este în primul rând și în mod evident o securitate sporită. Beneficiile securității în cazul unei apărări comune în cadrul unei alianțe includ o posibilitate mai redusă de a fi atacat (efectul de descurajare). Facând față unor pericole comune. Sistemul de securitate al Uniunii Europene. 2009. așa cum este cea de față. ___________________ 127. Alexandru Dumitru. nu poate surprinde întreaga cornplexitate a proceselor care au loc. integrarea în structurile europene și euro-atlantice fiind două procese majore derulate cu repeziciune și emblematice în acest sens. acest demers necesitând atât o atenție deosebită și permanentă. Situația politico-militară actuală are drept caracteristică principală un amplu proces de realizare a noii arhitecturi de securitate. statele au motive îndreptățite pentru a se alia. p. indiferent de nivelurile la care aceasta are loc se constituie ca un domeniu în care interesul comun este în măsură să determine statele și grupurile de state să adopte soluții rapide și veridice. Corvin Nedelcu. nu putem să nu scoatem în evidență dorința statelor de asigurare a securității pe continent. în condițiile în care raporturile dintre state și grupurile de state sunt stabilite plecând de la alte baze și pe alte criterii decât cele ce erau proprii Războiului Rece. Aspecte generale referitoare la evoluția mediului de securitate Prezentarea succintă a unor aspecte referitoare la evoluțiile probabile ale mediului de securitate la nivel global și regional.1. Abordarea problematicii securității militare europene. o capacitate mai mare de ripostă în cazul unei agresiuni (apărare).

4. În procesul de elaborare a unei strategii solide de securitate. care au multiplicat forța și au diminuat importanța timpului și spațiului în ecuația de putere. Începutul mileniului al treilea găsește omenirea într-un amplu și complex proces de transformare a societății sub toate aspectele. Europa caută să găsească răspunsuri la întrebări și soluții la multiple probleme legate pe de-o parte de dorința de unificare a statelor continentului iar pe de altă parte de amploarea riscurilor. Uniunea Europeană și mediul internaţional de securitate Nivelul global al mediului de securitate releva mai multe tendințe ce au influență în planul securității.3. sociale. fără circulația acestora. care dobândește. Aceste evoluții au provocat ceea ce în literatura de specialitate se numește revoluția informațională.4.1. Globalizarea constituie cea mai previzibilă evoluție a mediului de securitate internațional. amenințărilor și a pericolelor care au drept țintă Europa. pe cât este de complex. find condiționat complex.1. Starea de haos este perioada cea mai propice pentru disiparea și proliferarea confruntării. are implicații majore asupra modului de organizare şi conducere la nivelul continentului şi al statelor naționale. fenomen care. politice și nu în ultimul rând cele de securitate tind să devină probleme globale iar rezolvarea acestora trebuie să angreneze toate statele lumii într-o concepție unanim acceptată și recunoscută. 4. În acest fel. anticipând schimbări de proporții în afirmarea și consacrarea noilor actori de putere pe scena mondială în care problemele economice. Caracteristicile mediului de securitate Organizarea umană în general a evoluat de la societatea bazată pe energie la cea informațională. poate o putere mai mare ca cea asigurată cu bani. 4. societatea modernă. 4. pentru războiul asimetric și disproporționat.1. ceea ce oferă putere.1. mai ales în contextul globalizării.1. atât capacități cât și vulnerabilități noi. epoca modernă a mileniului trei. Mediul de securitate va fi identificat și definit de reuniunea și intersecția acestor poli de putere. este de neconceput fără informații. ea poate servi drept model al construirii societății globale. Mediul european de securitate Mediul european de securitate este actualmente dominat de fenomenul integrarii aproape a tuturor statelor continentului în Uniunea Europeană. Obiectivele strategice și direcţiile securităţii europene 65 . Dacă această integrare va reuşi. fenomen ce a pus la dispoziția omului facilități deosebite.4. datorită componenței sale caracteristice care este informația.2. puternic fragmentat și greu de gestionat și echilibrat. apreciată deseori ca societatea informațională.

în timp ce alte țări sunt în procesul de elaborare și implementare a unor astfel de măsuri. Aspecte de drept comparat specifice statelor membre ale Uniunii Europene În capitolul II am făcut o analiză privind domeniile de interes care pot afecta ordinea și siguranța publică. afirmarea identității europene în lume.2. Astfel. Reglementările legislative referitoare la traficul de persoane diferă de la o țară la alta. adițional la Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate. păstrarea drepturilor și libertăților. 4. ANALIZA ELEMENTELOR DE DREPT COMPARAT PRIVIND MĂSURILE LUATE DE STATE PENTRU MENȚINEREA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 4.Strategia de securitate europeană se axează pe patru domenii majore: promovarea dezvoltarii durabile și a coeziunii economice și sociale.2.2. Legislatia statelor noncomunitare 66 . Unele țări aplică legile și construiesc mecanisme specifice de coordonare pentru a rezolva problema. astfel urmează ca în prezentul capitol să fac referire la câteva aspecte de drept comparat privind reglementările legislative din câteva state.1. 4. reprimarea și pedepsirea traficului de persoane. în special al femeilor și copiilor. dezvoltarea bogăției culturale europene. promulgând legi speciale anti-trafic în conformitate cu acesta. altele sunt înca în faza preliminară.2. multe țări au ratificat Protocolul ONU privind prevenirea.

Ion Suceavă.1. Obiectivul său este acela de a îmbunătăţi eficacitatea şi cooperarea autorităţilor competente din statele membre. s-au adăugat şi alte domenii importante de criminalitate.1. Oficiul European de Poliţie . acţiunile sale fiind limitate la lupta împotriva drogurilor. în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată şi de terorism.1. Europol a început să-şi desfăşoare activitatea pe 3 ianuarie 1994. concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale.Europol 5. Editura Meronia. în Olanda. din 7 februarie 1992. București.Misiune şi istoric Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii. Înfiinţarea organizaţiei Europol a fost convenită prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană. p.CAPITOLUL V MANAGEMENTUL COOPERĂRII INTERNAŢIONALE ÎN MATERIE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 5. Având sediul la Haga. Treptat. 67 . 128 _______________________ 128.STRUCTURI POLIŢIENEASCĂ EUROPENE ŞI INTERNAŢIONALE DE COOPERARE 5. Interpol la început de mileniu.1. în cadrul Uniunii Europene şi care operează cu informaţiile referitoare la criminalitate.1. Europol-ul are misiunea de a-şi aduce o contribuţie semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate şi a terorismului. 2007.1. sub denumirea de Unitatea Droguri Europol (EDU).

129 5.3. p.  terorismului. accesul şi analizarea datelor. Consiliul de Administraţie al Europol-ului include câte un reprezentant din fiecare stat membru şi are sarcina principală de a supraveghea activităţile organizaţiei.569 68 . un sistem de analiză. supravegherea şi siguranţa acestora din urmă.Managementul şi controlul Europolului Europol-ul răspunde în faţa Consiliului Miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne. monitorizează conţinutul şi modul de utilizare a tuturor datelor personale deţinute de Europol. Convenţia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea drepturilor persoanelor şi a datelor.  spălării banilor.2. _____________________ 129. www.europa.5.eu. 2007.  reţelelor ilegale de imigraţie. Organismul Comun de Supraveghere. El numeşte Directorul şi Directorii adjuncţi şi aprobă bugetul. iar cerinţa ca deciziile să se ia în unanimitate ajută la asigurarea unui control democratic asupra Europol-ului. pentru a permite introducerea. Editura Meronia.4. Interpol la început de mileniu. un sistem de index.1.Rolul Europol Europol-ul sprijină activităţile de aplicare a legii desfăşurate de statele membre. 5. București.1.Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS) 130 În Convenţia Europol se stipulează că Europol-ul va înfiinţa şi păstra un sistem computerizat.1. Consiliul răspunde de îndrumarea şi controlul Europol-ului. precum şi controlul.1.  traficului cu fiinţe umane inclusiv pornografia infantilă. Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS) va avea trei componente principale: un sistem informaţional.  traficului ilegal cu vehicule. îndreptate în special împotriva:  traficului ilegal de droguri.  falsificării banilor (falsificarea monedei euro) şi a altor mijloace de plată.1. Ion Suceavă.int/ 130. Din Consiliul de Miniştri fac parte reprezentanţi ai tuturor statelor membre.1. din care fac parte doi experţi în protecţia datelor din fiecare stat membru.

Luxemburg si Olanda au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate din Luxemburg) cu privire la abolirea treptata a controlului vamal comun acestor țări care doreau să stabilească o zonă fără restricţii privind circulaţia persoanelor şi a mărfurilor. __________________ 131. în care controalele la frontieră dintre ţările participante să fie eliminate şi să existe o cooperare mai strânsă în vederea combaterii criminalităţii transnaţionale. Frontex – Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre FRONTEX 131 . va coordona toate activităţile forţelor naţionale de frontieră la graniţele externe ale Uniunii Europene lărgite. Franţa. mai puţin Irlanda şi Marea Britanie.1. iar ca sediu a fost ales oraşul Varşovia. Agenţia a fost înfiinţată pe baza unui regulament şi după multe discuţii.3. cooperarea Schengen a fost incorporată în cooperarea UE şi include în prezent toate statele membre ale Uniunii Europene.1.5. 5. Republica Federala Germania.2.Cooperarea Schengen La 14 iunie 1985. Belgia. în octombrie 2004.. European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States. în aprilie 2005. 69 . Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Graniţele Externe ale Statelor Membre. Ulterior.

cum ar fi combaterea terorismului.5. conform Statutului. În activitatea sa. religios sau rasial. Structura Interpolului a evoluat pe parcursul anilor.organizaţie internaţională. referitor la instrumentele şi mecanismele de cooperare ale UE. Interpol respectă principiile de neamestec în afacerile interne ale statelor membre.1.398 70 . care uneşte instituţiile naţionale de pregătire poliţienească ale Statelor Membre. activitatea sa având drept scop apărarea şi respectarea drepturilor omului. în special împotriva criminalităţii trans-frontaliere. cât şi referitor la o largă categorie de subiecte specifice.Colegiul European de Poliţie – CEPOL Colegiul European de Poliţie (CEPOL) este o Academie pentru pregătirea ofiţerilor de poliţie superiori şi de rang mediu din Uniunea Europeană. Editura Meronia. in prevenirea şi reprimarea criminalităţii de drept comun în cadrul legilor existente în fiecare ţară şi în spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. militar. Interpol la început de mileniu. Colegiul European de Poliţie (CEPOL).Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale – INTERPOL (O. 2007.1.5.Ion Suceavă.C. p. _________________ 132. asigură şi dezvoltă asistenţa reciprocă între autorităţile de poliţie ale ţărilor membre. Interpolul132 reuneşte în prezent 181 state-membre şi o echipă de poliţişti din toată lumea lucrează la sediul lui. în problemele cu caracter politic. Începând cu anul 2001.I.4. migraţia ilegală şi controlul frontierelor sau traficul cu fiinţe umane.P. Rolul lui constă în asigurarea şi dezvoltarea cooperării poliţieneşti internaţionale. Interpol este un intermediar în colaborarea practică a poliţiei criminale a diferitor ţări şi activează ca un centru mondial unic de elaborare a unei strategii şi tactici poliţieneşti comune de combatere a criminalităţii internaţionale. București. a oferit cursuri ofiţerilor superiori din cadrul Statelor Membre cu scopul de a creşte cunoştinţele acestora în domeniul sistemelor naţionale de poliţie. Misiunea sa este de a ajuta forţele de poliţie naţionale în lupta lor împotriva criminalităţii. 5. interguvernamentală care. – INTERPOL) Rolul Interpolului INTERPOL . încurajarea creării serviciilor menite să contribuie la prevenirea şi reprimarea infracţiunilor.

Statele Unite ale Americii. STRUCTURI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ LA NIVEL INTERN 5. Dat fiind faptul că activităţile din sfera crimei organizate nu se opresc la graniţele naţionale.A. Interpol.. Eurojust. Obiectivul său este acela de a îmbunătăţi cooperarea autorităţilor competente din statele membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată şi de terorism. Turcia.1. Norvegia.R. Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri.A.5. 71 . precum şi gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulată de structurile specializate ale M.1. Comisia Europeană. Centrul SECI.I.Cooperarea cu Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii în cadrul Uniunii Europene şi care operează cu informaţiile referitoare la criminalitate. acreditaţi în alte state sau la organizaţii/organisme internaţionale. Elveţia. 5. Europol.3.Organizarea şi competenţele Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională este direcţia generală în subordinea M. concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale.R.R.I.2. Europol şi-a îmbunătăţit modalităţile de cooperare privind aplicarea legii internaţionale prin negocierea de acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state şi organizaţii internaţionale. după cum urmează: Bulgaria.3.2. Banca Centrală Europeană.I. SIRENE. Europol-ul are misiunea de a-şi aduce o contribuţie semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate şi a terorismului. prin celelalte canale de cooperare poliţieneşti: Interpol. Columbia.A. INTERFERENŢA COOPERĂRII INTERNAŢIONALE POLIŢIENEŞTI CU CEA NAŢIONALĂ 5. Islanda. care asigură legăturile operative dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai M. dintre ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi la Bucureşti şi autorităţile române competente. inclusiv Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF).

eu/ 72 . România şi Rusia.Biroul ONU privind Drogurile şi Criminalitatea.europa. totodată dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor cu serviciile omologe din statele membre precum și asigurarea necesităților pe linia resurselor umane și continuarea procesului de pregătire și perfecționarea profesională. 133 Se impune asigurarea convergenței acțiunilor tuturor instituțiilor naționale cu atribuții în domeniul securității prin armonizarea reglementărilor interne cu cele comunitare. perfecționarea mecanismelor de cooperare interinstituțională și adaptarea activității la standardele de performanță . __________________ 133. Este important.www. Organizaţia Mondială a Vămilor.

cel care printre altele ne-a lăsat moștenire și cele zece porunci ale polițistului român. pentru societatea românească. necesitatea armonizării și compatibilizării sistemului românesc de ordine publică cu cele din statele Uniunii Europene a generat căutări permanente pentru realizarea unui cadru juridic și acțional eficient. Gheorghe Popa și alții.dilemele securității adânc înrădăcinate în condiția umană.CAPITOLUL VI CONCLUZII PERFECȚIONĂRII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA JURIDICE ȘI A ÎN MATERIA STRUCTURILOR REGLEMENTĂRILOR ORGANIZATORICE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ În mod evident. Ion Suceavă. pe baza materialului bibliografic studiat și a propriilor aprecieri. care să răspundă transformărilor și obiectivelor preconizate în plan structural și funcțional. În consecință. instituții și organizații care să atenueze temporar-dacă nu să rezolve. Așa cum au arătat numeroase autori în lucrări de specialitate. să oprește evoluția civilizației. Eugen Bianu. ce se multiplică și se complică din cauza apariției unei societăți mondiale pentru prima dată în evoluția unei specii înarmate și tot pentru prima dată având cunoștințele și mijloacele necesare pentru a se autodistruge. dr. iar toate activitățile sociale și economice se pot desfășura în condiții de siguranță. să stânjenește progresul social și național ― sau așa cum au afirmat și reputați autori din zilele noastre precum prof. Fără a avea pretenția epuizării tuturor aspectelor propuse spre analiză. dintre care amintim pe figura luminoasă a unuia dintre cei mai străluciți conducători pe care Poliția Română i-a avut: dr. concluzionăm și noi că. univ. asigurarea climatului de normalitate civică. întrucât doar într-un asemenea cadru viața își poate urma un curs firesc. prin asigurarea resurselor umane și financiare necesare materializării acestora. de ordine și siguranță publică reprezintă o prioritate. norme principii. am încercat să realizăm în cadrul primului capitol o delimitare a celor mai importante etape ale evoluției conceptului cooperării politienești internaționale respectiv în cooperarea polițienească în cadrul Uniunii Europene prezentând în 73 . în prefața lucrării : ― acolo unde nu este ordine și pace. rămân multe de făcut pentru a ne îmbogăți cunoștințele privind ordinea publică și siguranța națională și modul în care să ne folosim de ele pentru a crea reguli sociale.

paralel și concepția privind funcționarea organizațiilor și organismelor de ordine publică și siguranța națională. Analizând aceste aspecte. astfel cum se exprimă la articolele 29 și 30 ale Tratatului privind Uniunea Europeană. este asigurarea unui nivel ridicat de siguranță a cetățenilor într-un spațiu de libertate. Unul dintre obiectivele comunitare majore. În cuprinsul capitolului II am abordat problematica concepției Uniunii Europene privind funcționarea organizațiilor și organismelor de ordine publică și siguranța națională. conchidem că. securitate și justiție. la o abordare comună în acest domeniu și astfel cooperarea polițienească în cadrul Uniunii Europene a fost criticată întrucât actual nu asigură protecția perfectă a drepturilor fundamentale neexistând garanții comune privind protecția principiilor constituționale.instituțională în aplicarea legii colaborarea cu mediul privat în dezvoltarea politicii de prevenire și pentru transferul de cunoștințe de specialitate în domenii foarte specializate ( sisteme informaționale geografice. respectiv multitudinea de structuri în domeniul cooperării polițienești generează necesitatea asigurării complementarității și coordonării de către un organism nou creat la nivelul Consiliului în vederea evitării riscului suprapunerii de competențe. dezvoltarea parteneriatelor trebuie axate pe patru dimensiuni: extinderea și dezvoltarea relațiilor de cooperare în domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeană. Astfel considerăm necesară: continuarea dezvoltării componenței de cooperare la Marea Neagră. la nivelul de detaliu se pot constata progrese. în general. Cu toate că.În acest context apare ca esențială cooperarea polițienească. tehnologia informației etc. prin dezvoltarea de acțiuni comune în domeniul ordinii publice și siguranța națională în cadrul statelor membre. în special cu statele vecine pentru sprijinirea misiunilor operative cooperarea inter. în special în privința combaterii criminalității organizate 74 . Lipsa unei culturi organizaționale comune. a încrederii reciproce între autoritățile polițienești și a disponibilității de a face schimb de informații în cadrul Uniunii Europene. analizând și activitatea de relații internațională a României în domeniul ordinii publice și siguranța națională. cu NATO și cu alte organizații internaționale specializate creșterea cooperării bilaterale.) În cadrul capitolului III am prezentat pe scurt forme de manifestare a încălcării ordinii publice și siguranța națională. Uniunea Europeană nu a ajuns.

politicile și prioritățile europene în materie. ca și dezvoltarea structurilor. înlăturarea urmărilor accidentelor industriale 7. dar și cu așteptările pertenerilor europeni. capabile să gestioneze într-o manieră unitară și coerentă. Totodată se impune utilizarea tehnologiei informației prin eficientizarea și debirocratizarea sistemului informațional din structurile administrative ( resurse umane. vizând cu prioritate : 1. - - - Capitolul IV a fost consacrat analizei elementelor de drept comparat privind măsurile luate de state pentru menținerea ordinii publice și siguranța națională. limitarea efectelor. financiar) respectiv descentralizarea mecanismelor decizionale și asigurarea unui management consultativ ce are la bază comunicarea internă și cunoașterea problemelor personalului pentru creșterea capacității și calității serviciilor oferite cetățenilor . de comunicații etc. chimice sau biologice 3. medicale. este indispensabilă. rezolvarea stărilor de criză și gestiunea consecințelor crizelor provocate de acțiuni teroriste 2. prevenirea și înlăturarea efectelor inundațiilor și a altor consecințe provocate de schimbările climatice majore 4.- susținerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice. logistică. prevenirea. înlăturarea efectelor și restabilirea funcționării sistemelor economico-sociale în caz de cutremur major 5. perfecționarea mecanismelor. dezvoltarea unor instituții responsabile. alimentare. UE sau altor organisme internaționale îmbunătățirea cadrului legislativ pentru susținerea și dezvoltarea echipelor mixte ( de tip task-force) pe baza experienței acumulate și bunelor practici dezvoltate la nivel european. normelor și procedurilor. 75 . prevenirea. În cuprinsul capitolului V am prezentat unele aspecte privind managementul cooperării internaționale în materie de ordine publică și siguranța națională. restabilirea activității normale în caz de întrerupere a fluxurilor vitale-energetice. 6. prevenirea și contracararea efectelor pandemiilor. Considerăm că. înlăturarea consecințelor și restabilirea activității normale în caz de atac cu arme de distrugere în masă sau de accidente implicând substanțe radioactive. forțelor și mijloacelor specifice acestui domeniu. în acord cu propriile exigențe. în conformitate cu principiul solidarității continuarea participării la misiuni internaționale organizate sub egida ONU.

având drept scop: a) unificarea legislației europene în domeniu și implementarea acesteia în legislațiile internaționale b) crearea unui organism la nivelul Consiliului european cu filiale în toate cele 27 de state membre care să coordoneze activitatea în domeniu c) prezentarea anuală a unui raport din partea acestui organism către Consiliul și Parlamentul European d) crearea unui fond european special privind problema ordinii publice și siguranța națională 76 . contrainformații și securitate. apărare. o mai bună cordonare națională a acestora și asigurarea integrării lor funcționale în sistemele de securitate din care România este parte. Aceste neajunsuri m-au determinat la elaborarea unui Proiect de Convenție privind cooperarea în spațiul european a organelor de ordine publică și siguranța națională în cadrul prezentului capitol ( cap. imperativul evoluției democratice și profesionale a acestora are nevoie de o nouă abordare-sistemică. Eforturile vor viza consolidarea și profesionalizarea controlului civil asupra forțelor care au responsabilități în domeniul securității naționale și se vor focaliza asupra structurilor.VI). Totodată acțiunile vor fi focalizate asupra transformării în următoarele domenii: politică externă.În acest sens. Ca urmare. profundă și cuprinzătoare. transparenței și non-partizanatului politic. relațiilor. în condițiile în care toate aceste instituții trebuie să acționeze într-un regim de coordonare profesionistă și eficientă. considerăm că ar fi util implementarea unui sistem de management al calității în instituțiile din domeniul siguranței și ordinii publice respectiv reevaluarea sistemului de formare și pregătire profesională a personalului și reașezarea acestuia pe principiul asimilării de competențe profesionale( aptitudini. normelor. eficienței. activitatea de informații. cunoștințe și atitudini) ce alcătuiesc standardele ocupaționale. misiunilor. reforma sectorului de securitate impune transformarea profundă a instituțiilor. În condițiile noului mediu de securitate. instruirii și resurselor sistemului. cu strictă respectare a principiilor democrației. creșterea calității actului de conducere.

ÎNTRUCÂT este imperios necesar să se înregistreze progrese semnificative în solidaritatea și cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene. confidențial și intensiv de informații între EUROPOL și unitățile naționale ale statelor membre. traficul ilegal de droguri. CONVIN URMĂTOARELE Articolul 1 Unificarea legislației europene în domeniu și implementarea acesteia în legislațiile internaționale Articolul 2 77 Convenție. state membre ale Uniunii . ÎNTRUCÂT astfel de progrese ar permite o mai bună apărare a ordinii publice și a securității. să stabilească tipurile de cooperare care să permită fiecăreia dintre ele să-și îndeplinească sarcinile într-un mod cât mai eficient posibil. întrucât Europol și Comunitățile Europene au un interes reciproc. PE BAZA ÎNȚELEGERII. ca formele de cooperare prevăzute în prezenta Convenție să nu afecteze celelalte forme de cooperarea bilaterală sau multilaterală deja stabilite prin alte documente DIN CONVINGEREA că în domeniul cooperării organelor de ordine publică și siguranța națională trebuie acordată o atenție sporită apărării drepturilor fundamentale ale persoanelor și în special protecției datelor personale ale acestora ÎNTRUCÂT în urma activității Oficiului Europol desfășurate în acest domeniu s-au înregistrat realizări importante iar activitățile efectuate în domeniul cooperării organelor de ordine publică și siguranța națională nu aduc atingere prerogativelor Comunităților Europene. în cadrul Uniunii Europene.Proiect de Convenție privind cooperarea în spațiul european a organelor de ordine publică și siguranța națională ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE la prezenta Europene. ÎNTRUCÂT după înființarea Oficiului European de Poliție ( EUROPOL) prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992 s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul cooperării FIIND CONȘTIENTE de obiectivul comun de îmbunătățire și perfecționare a cooperării polițienești în combaterea terorismului. în special privind cooperarea organelor de ordine publică și siguranța națională în spațiul european. a traficului ilegal de droguri și a altor forme grave de criminalitate internațională printr-un schimb constant. ÎN TEMEIUL Actului Consiliului FIIND CONȘTIENTE de problemele stringente care decurg din existența actelor de terorism. precum și din alte forme grave de criminalitate internațională.

actual există un singur ofițer de legătură. la nivelul statelor europene să existe ofițeri de legătură în următoarele domenii: traficul de persoane traficul și consumul de stupefiante și substanțe psihotrope traficul de armament traficul de obiecte de patrimoniu criminalitatea ecologică. Securitatea cetățenilor este legat intrinsec de modul în care legislația permite serviciilor să acționeze eficient pentru prevenirea și contracararea riscurilor și amenințărilor actuale. o abordare complexă a situațiilor care le generează. În vederea combaterii eficientă a terorismului și a criminalității organizate în Uniunea Europeană. Astfel considerăm ar fi utilă ca.Crearea unui organism la nivelul Consiliului European cu filiale în toate cele 27 state membre care să coordoneze activitatea în domeniu Articolul 3 Prezentarea anuală a unui raport din partea acestui organism către Consiliul și Parlamentul European. trebuie valorificate soluțiile identificate de sistemul organelor polițienești naționale și de alte organe 78 . O ultimă remarcă desprinsă din concluziile de mai sus vizează necesitatea influențării nivelului strategic de către cel operațional. sens în care. Astfel se impune propunerea de modernizare a structurilor care au responsabilități în domeniul securității naționale și cooperarea acestora cu societatea civilă. Articolul 4 Crearea unui fond european exclusiv pe problema ordinii publice și siguranța națională. indiferent de tipul acestora. cooperarea operațională dintre autoritățile polițienești. având în vedere faptul că. autoritățile vamale. deși determinarea și condiționarea cooperării la nivel național de cea impusă la nivel european este necesară și utilă. considerăm că. ceea ce poate constitui un impediment de ordin operațional în calea combaterii terorismului și a criminalității organizate în Uniunea Europeană. Prezenta Convenție intră în vigoare odată cu ratificarea a cel puțin 2/3 din totalul celor 27 de state membre. în special. cu accent deosebit pe modalitățile concrete de soluționare a crizei. Managementul întrebuinţării organelor de ordine publică și siguranța națională constituie o preocupare constantă de unire a eforturilor în scopul lichidării conflictelor la nivelul statelor europene. poliția de frontieră și alte autorități specializate competente din statele membre trebuie să fie extinsă.

Așa cum statuează și Viziunea Strategică 2007-2010 a SRI ( aprobată în iunie 2007 de CSAT). descentralizării actului decizional de la nivel central la nivelul polițiilor municipale și orășenești. adaptare și modernizare a tuturor participanților cu atribuții în domeniul siguranței naționale având în vedere faptul că. În asemenea condiții rezultă fără echivoc că. al contextului strategic și economic. mai nou. eficiența procesului decizional național și.preocupate de asigurarea ordinii publice și securității de stat. Procesul de elaborare și adaptare a cadrului legislativ și dispozițional în acest scop.E. fiind depășite în prezent. Pachetul aflat în dezbaterea Parlamentului conține legi care structurează organizarea SRI. care solicită produse intelligence consistente și variate. iar garantarea ei se face în comun. 154/2001 și 98/2004 nu oferă un cadru legislativ corespunzător pentru măsurile de adaptare la practica serviciilor de informații din comunitatea europeană și euroatlantică. 79 . a contrainformațiilor și Statutul ofițerului de informații. iar Constituția a fost deja modificată în anul 2003. SIE. după ce România a devenit membră NATO și U.. Legea 51/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. comunitar și aliat. al dinamicii geopolitice. Unele atribuții ale serviciului au fost preluate fie din Legea nr. Legea nr. fundamentează nevoia de transformare. reducerea timpului de răspuns la evenimentele semnalate.U. instituțional și operațional . prin prisma conectării României la dinamica acestor două organizații.G. analizarea și înțelegerea provocărilor și oportunităților strategice. în care securitatea este indivizibilă. a nivelului de pregătire a acestora. în vederea apropierii poliției de comunitate. depinde preponderent de identificarea anticipată. Este nevoie de creșterea puterii intelectuale și operaționale a organelor de ordine publică și siguranța națională pentru a putea răspunde provocărilor unei lumi profund schimbate din punct de vedere al securității. precum și prin realizarea unui management flexibil. Apartenența UE și NATO implică asumarea unor noi responsabilități și adaptarea conceptuală și funcțională a instituțiilor din sectorul de securitate.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe actualizată și modificată prin O. chiar înainte de prima Constituție a României după 1989. 163 din 8 iulie 1991. Majoritatea instituțiilor cu atribuții în securitate națională și-au modificat deja cadrul normativ. 51/1991 privind siguranța națională a României fie din alte acte normative. majoritatea normelor în vigoare din acest act normativ au căzut în desuetitudine. Această nouă abordare a impus reformarea forțelor din structura Poliției Române. a vizat delimitarea mai clară a competențelor și atribuțiilor instituțiilor implicate. fiind adoptate acte normative absolut necesare. nr.sporirea și diversificarea beneficiarilor legali. eficientizării activității de menținere a ordinii publice prin creșterea numărului de polițiști în dispozitivele de siguranță publică. precum și alinierea la standardele din spațiul european. sub aspect legal.

Deși Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe aduce numeroase îmbunătățiri în acest domeniu până la intrarea ei în vigoare considerăm imperios necesar introducerea acestor modificări . implicând elemente politice. În baza concluziilor mai sus prezentate am permis formularea unor propuneri de lege ferenda astfel: a)Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. cu următorul cuprins: Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării precum și în temeiul acordurilor bilaterale Serviciul de Informații Externe poate coopera în vederea procurării unor date sau documente necesare îndeplinirii atribuțiilor sale cu organisme similare din spațiul european sau internațional. Demilitarizarea reprezenta un pas profesional înainte pentru un serviciu de informații.Proiectul de Lege privind Statutul ofițerilor de informații. – Legea nr. diplomatice. cu modificările și completările ulterioare. lucrul într-un registru militar îngrădește activitatea ofițerului de informații. sociale. diferită de cea militară. . Contracararea actualelor amenințări complexe presupune adoptarea unei maniere integrate de răspuns. alin. Partea I. Articolul 16 se va modifica și va avea următorul cuprins: Cadrele Serviciului de Informații Externe care sunt învestite cu exercițiul autorității publice au toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici cu INTELLIGENCE – statut special reglementat de Statutul ofițerilor de informații. în prezent în dezbatere la Comisiile permanente ale Camerei Deputaților. extrem de importantă în prezent. I. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. publicată în Monitorul Oficial al României. urmează să reglementeze cariera profesională. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe Art. După alineatul 1 al articolului 11 se introduce un nou alineat. conferit de obligațiile profesionale specifice. militare și de altă natură. se impune demilitarizarea datorită faptului că. care necesită: 80 . 2. arătând că. drepturile și obligațiile ofițerilor de informații. precum și de riscurile la care se expun în procesul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. Totodată noile legi vor asigura ajustări suplimentare pentru îmbunătățirea cooperării organelor de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale cu societatea civilă. informaționale. nr.2. totodată se impune conjugarea forțelor în cadrul mecanismelor de cooperare internațională. acela de a crea acel corp al ofițerului de informații care are o activitate specifică. se modifică și completează după cum urmează: 1. adoptat de Senat.

organizațională.- intensificarea relaționării cu beneficiarii informațiilor de securitate națională amplificarea cooperării între structurile specializate din domeniul securității naționale deschiderea unor canale de comunicare și cooperarea între analiștii de securitate și specialiști din mediul academic sau centre de cercetare crearea unui mediu organizațional de stimulare a analizei și asigurare a unei pregătiri în analiza de INTELLIGENCE. dezvoltarea cooperării cu mediul universitar în derularea în comun a unor proiecte de cercetare academică în zona securității naționale și îmbunătățirea în cooperare cu mediul academic a programelor proprii de formare profesională în domeniul informațiilor și intelligence. agențiile de securitate vor fi în situația de a nu putea să monitorizeze și să reacționeze prompt la amenințarea reprezentată de transferul extremismului din lumea virtuală. responsabilizare și comunicare în cultura intelligence . În acest sens se impune crearea unei Direcții Programe de Comunicare cu responsabilități pe dezvoltarea comunicării active cu media și promovarea culturii de securitate.) Începând cu 1 iulie 2008 a intrat în vigoare noua schemă de organizare a Serviciului Român de Informații. 2008.11. În data de 12. metodologică și tehnologică. Noua structură a SRI reprezintă un reper important destinat debirocratizării și eficientizării activității de intelligence.( International Conference on Intelligence and Security Informatics. OSINT constituie o componentă vitală a arhitecturii procesului de intelligence( alături de cele 6 laturi: SIGINT. - În esență.signals intelligence 81 având ca tematica : INTELLIGENCE PENTRU SECOLUL XXI: ANALIZĂ ȘI DECIZIE STRATEGICĂ ÎNTR-UN MEDIU DE SECURITATE COMPLEX cu . fără o flexibilizare legislativă . aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în data de 25 martie 2008. Reorganizarea aduce ca principale elemente de noutate trei aspecte fundamentale: creșterea capacității operaționale printr-un management modern al activității de informații dinamica activității SRI și adaptarea la noile riscuri de securitate o nouă orientare și deschidere spre dezvoltarea cooperării cu societatea civilă.2010 va avea loc cea de-a XVI –a Sesiune de Comunicări Științifice cu participare internațională următoarele secțiuni: Secțiunea 1: Modelarea comunităților de intelligence într-o lume în continuă schimbare Secțiunea 2: Limitele cunoașterii și capacitatea de anticipare și acțiune strategică Secțiunea 3: OSINT: tendințe și implicații Secțiunea 4: Etica.

În mod asemănător proiectul de lege nr. Colaborarea pe plan extern în domeniul ordinii publice și siguranța națională va urmări perfecționarea propriilor structuri organizatorice. analiza informațiilor are rolul de a proteja decizia de pericolul paralizant al suprainformării. pregătirea superioară a personalului și realizarea sprijinului reciproc în lupta împotriva criminalității pe spațiul european și internațional. Totodată are ca scop dezvoltarea relațiilor de colaborare cu structuri similare din străinătate. regional și internațional. în baza acordurilor și tratatelor încheiate de Guvernul României cu alte state și în cadrul organismelor și instituțiilor cu caracter regional și subregional. Astfel succesele obținute prin exploatarea la adevărata lor valoare și trăsăturile specifice au determinat creșterea interesului față de OSINT. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale acordă o atenție sporită intensificării eforturilor pentru satisfacerea cerințelor privind înzestrarea forțelor care participă la misiuni internaționale.measurement and signature intelligence IMINT – imagery intelligence HUMINT. a metodelor și mijloacelor de muncă.human intelligence. Informațiile obținute din surse deschise reprezintă fundamentul cooperării dintre civili și militari și cadrul împărtășirii bilaterale de informații clasificate provenind de la serviciile secrete.05. În concepția contemporană. în special în rândul instituțiilor abilitate cu apărarea. ordinea publică și securitatea în plan național.2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82 . counter intelligence și technical intelligence. 276 din 04.MASINT.

8. 33 din 3 martie 1992. 6. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. nr. în „Monitorul Oficial‖. 7. 9. nr.Hotărârea nr. nr. 12.Hotărârea Parlamentului României nr. 3. 14 din 13 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interdepartamentale pentru integrarea României în NATO. în „Monitorul Oficial‖.169 din 30 iulie 1996. nr. nr. în „Monitorul Oficial‖.Legea nr.Legea nr. 83 . 5. în „Monitorul Oficial‖. 7 din 12 ianuarie 1998. 154/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.conform Anexa 1 B.Legea 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. nr. 133 din 23 iunie 1993.Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. nr. 2. în „Monitorul Oficial‖. 4.BIBLIOGRAFIE I. 30 din 23 iunie 1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.Legea 366/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 191 din 4 mai 2000. 11. Instrumente juridice internaționale. nr. în „Monitorul Oficial‖. 45/1994 privind apărarea naţională a României. 318 din 20 aprilie 2000 pentru aprobarea Strategiei militare a României. 402 din 22 octombrie 1998. 163 din 7 august 1991. 44 din 28 octombrie 1998 privind constituirea. 10.Hotărârea Parlamentului României nr.Hotărârea nr. Acte juridice interne 1. în „Monitorul Oficial‖. organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului de Informaţii externe.Constituţia României. 17 din 18 ianuarie 2000.Legea 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. republicată. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖. nr.ACTE NORMATIVE A. 417 din 5 noiembrie 1998.Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României.

13. 46 din 29 ianuarie 2001. 19. 84 . nr. nr. 769 din 3 decembrie 2001. 769 din 3 decembrie 2001. în „Monitorul Oficial‖. 691 din 31 octombrie 2001. 495 din 10 octombrie 2000.Hotărârea Guvernului României nr. nr.Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 328 din 22 martie 2001 privind înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru integrarea României în NATO. 18.Hotărârea Guvernului României nr. în „Monitorul Oficial‖.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. nr. în „Monitorul Oficial‖. nr.Regulament din 20 decembrie 2000 privind aplicarea dispoziţiilor Legii 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.Hotăreârea CSAT nr. 23. în „Monitorul Oficial‖. 21. 24. în „Monitorul Oficial‖. 16. 318/200 pentru aprobarea Strategiei militare a României. 14 din 26 ianuarie 2001. 151 din 28 martie 2001. nr.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Romîniei nr.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 1373 din 2001 privind combaterea terorismului internaţional. nr. nr.Hotărârea Guvernului României nr. în „Monitorul Oficial‖. 1065 din 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategie de securitate naţională a României. privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. 36 din 5 aprilie 2002 privind Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului. în „Monitorul Oficial‖. 153 din 21 noiembrie 2001 pentru aplicarea Rezoluţiei nr. 728 din 11 noiembrie 2001. 822 din 20 decembrie 2001. 864 din 28 septembrie 2000 privind înfiinţarea. în „Monitorul Oficial‖. 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului internaţional. 802 din 14 decembrie 2001. în „Monitorul Oficial‖. 141 din 25 octombrie 2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism. 14. 17. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Securitate. în „Monitorul Oficial‖. 22. nr. în „Monitorul Oficial‖.Hotărârea Guvernului României nr. 191 din 4 mai 2000. 15.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 65 din 7 februarie 2001. nr.Hotărârea Parlamentului României nr. 20. nr. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar bancar în scopul finanţării de acte de terorism.

în „Monitorul Oficial‖.Legea 415 din 10 iulie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. 524 din 18 iulie 2002. 4 din 8 ianuarie 2003. 29. organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Acreditare de Securitate. nr. 27. în „Monitorul Oficial‖. 28. 3000 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor.Hotărârea nr. 33. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖. 85 . nr.Hotărârea nr. 440 din 24 iunie 2002.Norme metodologice din 17 mai 2002 de aplicarea a Legii nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.25. 248 din 12 aprilie 2002. în „Monitorul Oficial‖. 141 din 2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice. nr. nr. 360/2002 privind statutul poliţistului. 485 din 5 iulie 2002. privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. 354 din 15 aprilie 2002 privind înfiinţarea. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. 30. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖. 845 din 31 iulie 2002. 34. 31.Legea nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale organizaiţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România. 409 din 13 iunie 2002. 276 din 29 mai 2002. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.Legea nr. 32.Legea nr. Agenţiei de Securitate pentru Informatică şi Agenţiei pentru Distribuirea Materialului Criptografic. nr. nr. 35. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖.Legea nr. 26. în „Monitorul Oficial‖. nr. în „Monitorul Oficial‖. 315 din 13 mai 2002. 303 din 9 mai 2002.Hotărârea nr. nr. 494 din 10 octombrie 2002. nr.Hotărârea nr.Hotărârea Guvernului României nr. 1508 din 18 decembrie 2002 privind constituirea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană. nr. nr.Legea nr. 36. 123/2001 privind regimul străinilor din România. 315 din 13 mai 2002. 472 din 9 iulie 2002 privind aprobarea Ordinanţelor de Urgenţă a Guvernului României nr.

Bușe Dorel. Oradea. Constantin Drăghici.2004. Nicolae Purdă. Bianca Selejan-Guțan. Apostol Gh. Editura Universitaria Craiova. 2007 24. Coman Florian. Editura Cartier. 9. Ed. statele și teama. Florian Coman. Dan Vătăman. Stat. troisieme edition.II. MONOGRAFII. Editura Universul Juridic. Politici și strategii de securitate la începutul secolului XXI. Paris . Costică Voicu. editura Economică. Anghel Andreescu. MAI. Construcția securității naționale a României prin angajarea forțelor de ordine publică. Anghel Andreescu. Florian Coman. violență și suveranitate. . Strategic Management: Concepts and Applications. 1992. 15. Christian Gavalda. 28. Ed. Instituții de cooperare polițienească-Noțiuni introductive.Editura Pro Universitaria. 7. Editura Bioterra. 1992. De la securitatea individuală la securitatea colectivă. 2003 22. 1999 14. Drept internațional penal. Practici. București. 2008. Corvin Nedelcu. 2007. 19. 30. Brebu Vasile. 12. București 2003. Cloșcă I. 10. K. România și Uniunea Europeană. Craiova. Costică Voicu. Peter. Buzan Barry. flagel al lumii contemporane. Editura Pro Universitaria.Editura Mediauno. Buc. Certo şi J. Chiriac Mircea-Dănuț. București. București.. Bughea Raluca Contanu. 2009 3. 27. Cristina Voinic. Alexandru Dumitru.H. Ed. Protecția juridică a drepturilor omului. 2008. Drept comunitar european. Introducere în drept polițienesc român unificat. Editura Sitech. 2009. București. Ion David. La criminalite du comportement collectif. 1996 86 . București. Coman Florian. 4. Corciu Eugen. Editura Tritonic. București. Costică Voicu. Polipress. De Doelder.. 1998. Cornel Darmasco-Dincă. București. Valentin Petre. Tiedemann.. București. Andreescu A. Drept comunitar european. Bălăceanu I. Terorismul internațional. București. Reforme. Bucureşti. 2008. Dan Vătăman. 29. 13. 2003 6.I. Crăciun Claudiu. Stefania-Georgeta Ungureanu. ARTICOLE 1. Homotescu G. Droit des affaires de L Union Europeene. Editura Era.2009. Bucureşti. Chicago. Sistemul de securitate al Uniunii Europene. Toma Gh. Spațiul european al drepturilor omului. Organizații europene și euroatlantice. 1999. Coman Florian. Gilbert Parleani. Dan Vătăman. structurilor armatei și a celor de informații în gestionarea crizelor din mediul de securitate intern și internațional. C. 1999 5.Georgeta Ungureanu. Litec. 2007. Ed. București. Editura Lumina Lex. 8. Chișinău. Cearpin T.M. Ediția a VI-a revăzută și adăugită. Editura Moroșan. analiză psihologică. Costică Voicu – Spălarea banilor murdari. 2003. Suceavă I. Editura Fundației. Editura UNAp. Revoluția tehnologică contemporană și impactul ei asupra potențialului de război. Adrian Iacob.S. Managementul crizelor și conflictelor regionale. București. Băloi Aurel Mihail.Provocări. Editura Pro Universitaria. 1998. Editura Șansa SRL. 17. București. 2008. 2006.Ed. 1999 21.TRATATE. Stefania. Andre Hutington. Austin press. 1995 26. Ștefan Eugen Prună. Sylvi. București. Editura Ministerului Administrației și Internelor. Terorismul. 23.. București. Drept umanitar. 25. Kluwer. București. Drept polițienesc.. 11. Popoarele.A. Beck. 20. România și relațiile internaționale. Ciprian Constantin.. Ciocnirea civilizațiilor și refacerii ordinii mondiale. 2008. Contabilitate financiară și fiscalitate.. Editura Timpers. Editura Antet. 2009. București. 2008 2. 18. București. Editura C. Editura Romfel. 2000.Investigarea criminalităţii financiar-bancare. Managementul organizațional al poliției. București. CURSURI. Adriana Camelia Voicu. 16. Editura Pro Universitaria.

2008. Ioan Hurdubaie. Gh. Corneliu Baltă. Editura Timpolis. Criminalitatea şi Organizaţiile Internaţionale. dr. 45. Florian Coman. Anii tinereții. 2002. Editura Balcanii și Europa. Îndreptar profesional în știința polițienească. Eugen Bianu. Editura Polirom. a V-a .La început de mileniu.. Carol I.31. Tratat de drepturile omului. Abilitatea conducerii.H. 1983. 2007. Jean-Louis. Ajutoare de stat și politici publice europene. Anghel Andreescu.integrare și securitate. București. „INTERPOL şi criminalitatea internaţională‖ Editura Secmi. INTERPOL. ed. Economică. Ernie Regher. 35. Cooperarea judiciară europeană. Un om pentru istoria poliției. Gary. Ion Suceavă. Beck. București. 2007 56. -Drept instituţional comunitar european. Ed. 2001 41. editura C. Editura Pro Universitaria București. 2000. Waterloo. Strategia apărării totale.I. 2004 39. Concepția de asigurare a ordinii publice în România. Respectarea drepturilor omului în activitatea serviciilor de informații. Gabriel Oprea. Dr. 2006. 2000. 2009 87 . Ion Suceavă. Ed. Ion Suceava. 2003 53. Totul despre spionaj. 2007 34. Cooperarea polițienească europeană. Project Ploughshares. 37. Editura Amprit. București. București. Anghel Andreescu. Emilia Mihai. 42. Francois Rene de Chateaubriand ( 1768-1848) Memorii de dincolo de mormânt. Ploieşti. 33. Politica de securitate națională. Dufour. 2002. Terorismul –amenințare majoră asupra democrației sec. Secretul managementului. Editura Coresi S. Iamandi Luca. Maricel Antipa. Editura Corint. Securitatea și relațiile internaționale. instituții.A. București. 2006 38. Editura V.XXI. București.2008. 2007 51. Anghel Andreescu. Actami. Eugen Bianu. 47. Cornel Ciocoiu. 1999 46. Print. Kolodziej. report 2001. 44. Conflictele sfîrșitului de mileniu. Bucureşti. Ionel Cloșcă. 2002. București. Bucureşti. Editura UNAp. Lucrare tipărită sub egida Asociației Române de Drept Umanitar sub îngrijirea prof. Johns. 49. Editura Trei . Introduction in Armed Conflicts. 32. Ioan Dascălu şi colaboratorii. Grafoanaytis. Zulean Marian. Constantin Onișor. Editura Polirom. 43. Lucrare distinsă de Academia Romînă cu premiul NICOLAE TITULESCU.S. Ghica Luciana-Alexandra. Gerard Desmaretz. Gheorghe Toma. Radu Timofte. Ed. Editura Romcartexim 1997 55. Augustin Fuerea . Gabriel –Florin Moisescu. Ioan Hurdubaie. Editura Polirom. Editura UNAp. Ion P. 2008. 50. București. Mara Ion. Gheorghe Toma. Ontario. Statutul juridic al profesiei de polițist. București. București. 36. 48. Edward A. România.Iași. București.. 2007. Ordinea obștească. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor 2003 54. Iași. Dumitru Zamfir. Univ. procese. Filipescu. 2003. 2005. Editura Ceres. București. Editura MAI. 2001. Concepte. Pele. -Poliţiile naţionale şi unificarea Europeană. 52. 40. Hurdubaie I. Gheorghe Toma. Gheorghe Popa. Editura Coresi S. Ion Suceavă. Editura RAO International Publishing Company. București. Iași. Ion Suceavă.A. Crizele internaționale. București. Editura Meronia. Ediția a II-a. Comportamentul organizaţional.

Jerry E. Vasile Troneci. Ioniță Tudor. Mihai-Ștefan Dinu. 2002 75. 58. Frenz Kernic. București. Strategia Uniunii Europene privind lupta împotriva drogurilor pentru perioada 2007-2012. Criminalitatea transfrontalieră la granița dintre prezent și viitor. București. Ed. Legislație specifică poliției de ordine publică. 78. MI. 1998 82. Editura Printech. București. Drept umanitar. Ionel Nicu Sava. Mediul de securitate global și euroatlantic. Securitatea mediului și mediul de securitate. 2001 67.Drept polițienesc. Vasile Pușcaș. Antet. Pop Adrian. 2005. 2009. 2007. și colab. București. București. Rolul dreptului internațional în realizarea cooperării statelor în lupta contra criminalității economice. Studii de securitate. 1999. 84. București. Nicolae Lupulescu. Academia de Științe a Moldovei. Dragoș Maria. Securitatea internațională și forțele armate. 76.57. Ion Suceavă. Şocul viitorului. Bucureşti.Revista Română de Drept Umanitar. Onișor Constantin. 64. Mureșan Doina. 1988. Miclea Damian. Managementul schimbării în Ministerul de Interne. 83. Cooperarea poliţienească internaţională în România. 1. Editura Institutului European din România. Editura Militară. Nicolae. evoluţie. Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei. 60. 81. Ion Sultănescu. 73. nr. H. 2007. Bușe Dorel. Management. Ioan Hurdubaie – „România în Interpol‖. 2004 70. H. Ploieşti. Centrul Român de Studii Regionale. Liviu Aron Deac. Teza de doctorat. 2005. București. Ed. vol. Regina din Arcadia.Arma supremă a conspirației. Curs de doctrine politico-militare. București. 79. 2001. Smith. Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I‖.. București. București. 68. Tudor Cearpin. Editura Daksa. Maxwell. Ivan S. Editura C. 2004. Ed. București. Vulcanul Kosovo a erupt. Stoica M-Gh. McGraw-Hill Brook Company. 62. Descoperă liderul din tine. Cătuţi C. 2008.. Editura AISM. Jean Callaghan. Combaterea Crimei organizate –istoric. 2010 63. Editura Tritonic. Ed.. Managementul resurselor umane în domeniul ordinii publice. Weihrich. editura All Beck. H. John. 2005. Petrescu Stan. Predescu Ovidiu. Editura Ministerului de 88 . Ed. Ion Irimia. 2005. Editura AISM. Oradea. 69. Editura Sincron. Politica europeană de securitate și apărare-Cadrul de manifestare și dezvoltare a intereselor de securitate națională. Bonciu Florin. Ed.2 (60)2008.. Tofller. 65. 2000. Editura Universitas. Editura Romfel. Koontz. 66. A. Haarp. 61. Relații internaționale/ transnaționale. Neagu. Beck. 2006 80. MAI. Politica europeană de securitate și apărareelement de influențare a acțiunilor României în domeniul politicii de securitate și apărare. ediţia a 9 – a. Chișinău. Amaltea. 2001 59. Hăţişurile crimei organizate.. Mânzala Traian. Bucureşti. Mureșan Liviu. Teoria strategiei militare. București. 72. 2008. Nicolae Ion .Centru Euroregional de Prevenire și Combatere a Criminalității transfrontaliere. București. caracteristici. 2009 74. Miclea Damian. Mihuț Elena-Ana. Cluj. Fundația Agora. Vasile Galiceanu. Iancu Nicolaie. 2001 71. Securitate și insecuritate în Balcanii de Vestconflictul interetnic din noua Federație Iugoslavă ( 1995-2005). Pigmalion. 77. Petre Duțu. 1993. Ștefan M. București.

ed.Living with China. europe and Russia.Acţiunile terorist. 2010 86.I-II. 94. Teoria generală a dreptului. HVG-ORAC Publishing House.ro/ Misiunea României pe lângă UE . 2003.infoeuropa. 2004. București. 2007. Mediauno.. Voicu Costică.I. M. Mielu. The Center for Strategic and International Studies Press.Interne. Budapest. Ed. 91. Voicu. Organizaţii şi Comportament organizaţional. C. Ed. Mihaela..1. Mielu.eu/ Portalul "Your Europe" . Editura Euro Standard.be 89 .http://www. Polirom. Bucureşti 85.. Viviana Onaca. MAI. 2005.http://www. Voicu Costică. C. Teora.. Vlăsceanu. DC.europa. Managementul organizațional al poliţiei. cu precizarea actului normativ prin care acestea au fost aprobate ANEXA II Comunicări.eu. Zbigniew Brzezinski.roumisue. Leadership şi conducere.http://www. vol. Editura Universul Juridic. Ed. 2006 89. Zlate. M. The CSIS Press. vol. Managementul poliţiei. Bucureşti 95. Handbook on the European Union. 1996.ro/    Departamentul pentru Afaceri Europene .diversioniste şi implicaţiile acestora asupra securităţii naţionale a României. The Geostrategie Triad. Teora. Zoltan Horvath. 93. Prună Şt. Sandu Florin şi colectiv-Managementul organizaţiilor în domeniul ordinii publice . Voicu.gov.org/ Centrul Român de Informare de la Bruxelles . decizii. Noi instrumente comunitare în domeniul cooperării judiciare. 2001. 2001 92. inclusiv colaborările ministerului în cadrul unor acorduri interguvernamentale.roinfocentre. Voicu. Washington.http://europa.http://www. Tratat de psihologie managerială. ANEXA I LISTA cuprinzând acordurile interministeriale încheiate de minister cu parteneri externi. Ed. directive și regulamente comunitare Link-uri utile    UE online .I.dae.București 90. Ioana Burduf. C. 1994.. Ed. 2004 87. Zlate. Prună Şt.http://www. Wolfgang Schuster. Bucureşti.int/youreurope/ Centrul de Informare al Comisiei Europene în România . București. 2006 88. Iasi.

eu.http://www.http://www.http://www.htm 90 .ro Uniunea Europeană.cssas.http://www.http://www.europa.http://www.com/ EurActiv .ier.   Euro Info Center RO 828 .cvce.eu/world/enp/welcome_en.http://www.org Ministerul Afacerilor Externe-http://www.eu2010.euractiv.es/    EUpolitix .euexpans.globalpolicy.com/ EUexpans .ro Global Policy Forum.com/   Centrul Virtual de Cunoştinţe despre Europa .europa.ro/ Institutul European din România .int  Politica Europeană de Vecinătate-http://ec.euroinfo.mae.http://www.http://www.ccivl.unap.lu/    Centru de Studii Strategice de Apărare și securitate.eupolitix.http://www.ro/ Preşedinţia în exerciţiu a UE .

91 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful