Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psi 19

    Uploaded by

    Castshad
    156 views36 pages
    multiplu determinate ~i inlluentele pot fi de natura Iamiliala, religioasa, social-culturala etc. Uneori asemenea expectatii funcjioneaza cu mare rigidiuue, avind un carscter nerealist ~i constituindu-se In piedici serioase in calea adaptarii ~i ajustarii intramatrimoniale. Astfel, de exemplu, Ollie Pocs (1989) face urmaioarea trecere in revisal a unor asemenca asteptari, ce capata caracterul unor adevarate "mituri": • "Exista unul si numai unul in lumea asla racut pentru mi~e ~i dad rn

    Original Title

    Psi_19

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    multiplu determinate ~i inlluentele pot fi de natura Iamiliala, religioasa, social-culturala etc. Uneori asemenea expectatii funcjioneaza cu mare rigidiuue, avind un carscter nerealist ~i constituindu-se In piedici serioase in calea adaptarii ~i ajustarii intramatrimoniale. Astfel, de exemplu, Ollie Pocs (1989) face urmaioarea trecere in revisal a unor asemenca asteptari, ce capata caracterul unor adevarate "mituri": • "Exista unul si numai unul in lumea asla racut pentru mi~e ~i dad rn

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    156 views36 pages

    Psi 19

    Uploaded by

    Castshad
    multiplu determinate ~i inlluentele pot fi de natura Iamiliala, religioasa, social-culturala etc. Uneori asemenea expectatii funcjioneaza cu mare rigidiuue, avind un carscter nerealist ~i constituindu-se In piedici serioase in calea adaptarii ~i ajustarii intramatrimoniale. Astfel, de exemplu, Ollie Pocs (1989) face urmaioarea trecere in revisal a unor asemenca asteptari, ce capata caracterul unor adevarate "mituri": • "Exista unul si numai unul in lumea asla racut pentru mi~e ~i dad rn

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 36
    “ & el =| E BS 1o) ° — 2) ea} : 4 Anul international Factori psihologici intramaritali esi in fazele de debut ale cisitoriei D Gn general in “luna de miere”) se pee c& exist argumente puternice, de ordin emotional-afectiv, privind consolidarea gi menfinerea relatiei conjugale pe perioade lungi, nedeterminate (“casi de piatra”), in practic’ ins& se constaté cd functionalitatea si stabilitatea cisniciei sint “ameninjate” de o serie de factori perturba- tori, de sorginte intraconjugald sau extracon- jugala. Capacitatea de anticipare si predictie ‘a abaterilor posibile ale modelului de con- duité a cuplului, cu efecte nefavorabile asupra personalitijii fiecdrui membru, este extrem de redusi, atit pentru cei doi consort, cit $i pentru alte persoane apropiate. Factorii psihologici intramaritali, care presupun in mod predominant orientarea cen- tripeta a personalitiii fiectrui membru al cupluluj (personalitatea individual deve- ind, in cuplu, mai mult personalitate inter- sonal), au un rol principal in menjinerea abilitiqii cUsdtorici. In-acest caz, eventuale influenge perturbatoare din partea unor fac- tori exteriori sint ugor gi repede respinse gi anihilate. Atunci ins& cind cei doi parteneri ai cuplului nu reusesc s& contribuie in egal misura la consolidarea mecanismelor psiho- logice si psihosociale reglatorii pentru con- duita lor marital, riscurile privind “destabi- lizarea” relajici conjugale cresc mult. Trecerea de la psihologia individual la cea interindividual, interpersonal pre- supune angajarea ficcaruia fn a construi o relajic (“noi”) care sa satisfac in mod cores- punzator in primul rind expectajiile sau asteptirile formulate in perioada anterioar constituirii cuplului. Aceste asteptiri sint al familiei multiplu determinate gi influentele pot fi de natura familial, religioasd, social-culturali etc, Uneori asemenea expectatii functioneazit cu mare rigiditate, avind un caracter nerealist, si constituindu-se in piedici serioase in calea adaptarii gi ajustirii intramatrimoniale. Astfel, de exemplu, Ollie Pocs (1989) face urmitoarea trecere in revisté a unor asemenea astepliri, ce capil caracterul unor asta (cut pentru mine si daci mA cisiitoresc z z ri A teusita.” Este vorba de o imagine fixa, un model al partenerului, cu calititi precis deter- minate, de la care nu Se accept nici un fel de abatere. Menjinerea rigid’ a unui asemenea model poate crea probleme din mai multe motive. In primul rind, fericirea conjugala poate fi realizata si cu parteneri care nu corespund de Ia inceput fntru totul modelului de conduita expectat. In al doilea rind, cAsitoria reugitd solicit interactiunea si stridania ambilor parteneri pentru a asigura Funcslonaliae 3 ficient cuplulul conjugal. noi ne facem curte de mult timp.” Realizarca unei infelegeri intime reciproce in perioada preconjugala este necesara, dar nu si suficienta pentru a asigura anticipat o relajionare mari- tal multidimensional, completa si eficient, intrucit c&s%toria parcurge mai multe stadii, solicitind permanente contributi chiar eforturi adaptative. Evenimente precum nasterea copiilor, schimbiiri pe linia carierei socio-profesionale etc. pot influenta i schim- ba nevoile individuale ale partenerilor conju- gali, precum gi pe cele ale relajionirii intra- maritale. Cea mai importanta constant a casttoriei este schimbarea, iar partenerii tre- buie si inveje si se adapteze la schimbare. “Chiar daci multe castor s ” Fiecare persoani, fiecare rela este diferité si fie- care cuplu are caracteristici specifice. Totusi, multe persoane care sint acum divorjate au gindit la fel, ct ar fi putut evita statistica. © “Dupi ce-ne vom cisitori. tl voi imi_v flu par! rate ” Este dificil de asumat 0 aseme- nea raspundere, neexistind nici un fel de garan{ii anticipate referitoare la posibilitiile de influentare si schimbare a partenerului. $i Anul international al familiei apoi, in ce msura persoana care manifesta asemenea intentii este dispusa s& se clisito- reascd cu cineva care, la rindul su, ar mani- festa tendinja de schimbare a partenerului? y i ” Fiecare persoana are multe dorinte, interese, preferinfe pentru diverse activitii. Este greu de presupus ci tineva, inainte de cisttorie, se poate astepta s& giscasca un partener care s&-i satisfact integral toate asteptirile. Este nercalist s se cread ci dow’ persoane se pot potrivi in toate directiile. Un soy nu poate fi pricten, iubit, consilier, partener de jogging, insotitor la bautura, sofer etc. si, in acelasi timp, sa-gi mentind si propria sa viagi. © “Dragostea ne va tine impreun’.” Dragostea nu cucereste totul. Dragostea romantica adesea paleste in cursul primitor ani de cAsétorie, find inlocuiti de o dragoste mult mai matura. De aceea, nu poate rezista speranta c& dragostea romantic’ poate mentine cisitoria fericit’, evitind multiplele probleme ce se ivesc si trebuie rezolvate. a y iod: Deoaréce un anumit grad de conflictualitate este inevitabil in orice relagic interumana, este normal ca gi in clisttorie s& fie prezent. Ignorarea sau negarea existen{ci conflictului poate si conduc la aparitia unor noi pro- bleme. Or, utilizarea creativa a conflictului poate sA stimuleze reechilibrarea cuplului. © “Relatii i le menfine fericifi.” Relajia sexual nu este si gura conditie pentru stabilitatea cisitoriei. In ciuda importangei ci, multe cupluri au un ma- riaj reusit in cadrul cAruia sexul joac& numai un rol partial. Partenerii pot avea pareri gi opinii diferite referitoare la relajiile sexuale, unul insistind asupra freeventei, altul asupra calitatii. Dar oticare ar fi definitia, satisfactia sexual este mult mai probabil rezultatul unui bn sari det cauza Ie tre.” Desi comunicarea este important in casatorie, ca singura nu garanteaza fericirea. Ea solicit deprinderi i efort. Comunicarea nu inseamna numai persuadarea partenerului s4 vada lucrurile in acelagi mod, ci este 0 surs& a injelegerii mutuale. Injelegerea ade- varatA poate s& apropic si mai mult partenet conjugali, dar poate s&-i § mull, Anumite cupluri pot comunica atit de bine incit, finalmente, degi se injeleg reciproc in intregime, decid si divorjeze. in afara acestor “mituri” privind cAsatoria fericit&, uncori dorinjele si expectatiile con- flictuale create de socictate pot pune partenerii in situatii numite de catre Crosby (1985) “legaturi” (binds). A fi intr-o legatura inseam- nA s& te confrungi cu o alegere di cil ori s& te afli intr-o pozitie in care pofi pierde daci ici o deci gresit{. Cind o persoana se con- frunt cu o alegere intre dou alter- native, ambele cu consecine nega- tive, aceasta gste o legitur”. Crosby a identificat nous legituri de baz’ in cisdtori ie este cauzata de dorinjele conflictuale pentru autorealizare si autoactualizare, pe de o parte, gi stabilitate gi securi- tate, pe de alta. Desi schimbarea este adesea de dorit, ea este de asemenea ameninjatoare gi dificil de infaptuit; 2. legatura securizarii viitoruluj se refera la dorinja de cregtere gi schimbare alaturi de asigurarea unui viitor garantat. Angajamentul de a menjine o&isa- indeparteze mai | eo] ea) ca ie) i fo) Q S os Rel = = SS i=) =| = Ise ei o | i

    You might also like