psihologie memoria Referat: Memoria Realizator: Druta Lucian Andrei. Clasa a X-a B.

Memoria Este un proces prin care oamenii si alte organisme codifica, inmagazineaza si re folosesc informatii. Psihologi, filozofi, scriitori si alti ganditori au fost fascinati -de-a lungul secolelor- de memorie. Problemele cele mai controversate, pe care acestia le-au analizat sunt : Cum memoreaza creierul informatii? Pot oamenii sa isi imbunatateasca memoria? Care este capacitatea memoriei? Memoria este un subiect controversat pentru acuratetea ei. Un martor ocular la o crima poate juca un rol crucial in determinarea vinovatiei unui suspect. Oricum psihologii sustin ca oamenii nu isi aduc aminte lucrurile exact cum s-au intamp lat, sau ca cateodata oamenii isi pot aminti lucruri care nu s-au intamplat. Picturile lui Franco Magnani un artist din San Francisco Acesta si-a demonstrat remarcabila memorie pentru satul sau natal din Italia. Ai ci una dintre picturile satului Pontio(sus) este juxtapusa cu o poza actuala a s atului(jos). Magnani si-a parasit satul in 1958 in jurul varstei de 20 de ani. O pt ani mai tarziu in timpul unei boli serioase a inceput sa viseze despre satul sau natal cu niste detalii uimitoare. In curand imaginile le vedea in timpul zil ei ca si niste halucinatii. Impulsionat si lucrand in totalitate din memorie a i nceput sa deseneze diferite scene ale satului. Cu toate ca unele din lucrarile s ale prezinta acuratete aproape fotografica, multe dintre ele infatiseaza satul i ntr-o lumina idilica. Psihologul American Sperling a demonstrat existenta memoriei senzoriale in anul 1960. Sperling a rugat cateva personae sa se uite la un ecran alb. Apoi a proiec tat 12 litere pe ecran pentru 1/20 secunde aranjate in ordinea de mai sus. Subie ctii erau apoi rugati sa spuna cat mai multe litere din imagine. Majoritatea isi aminteau 4 sau 5 litere exacte cu toate ca stiau ca au vazut mai multe litere d ar nu isi aminteau exact care erau acestea. Apoi a adaugat un sunet la imagine, persoanele isi aminteau literele pe randuri si in functie de fregventa (masurata in Hz) sunetului (joasa medie sau inalta). Mersul cu bicicleta nu necesita gandire multa pentru ca folosind memoria de lung a durata ne putem aminti usor tehnicile de condus. La fel este si in cazul condu ceri unui automobil. Muncitorii la o fabrica de tigari au continuat sa isi mareasca viteza de lucru c hiar si dupa ce au facut milioane de tigari. Numai dupa doi ani performantele lo r au inceput sa opreasca din crestere, fapt ceea ce demonstreaza ca experienta p oate fi acumulata pe lungi perioade de timp. Un alt experiment a demonstrat ca nu memoram lucruri care nu dorim sau care nu n e sunt de folos in fiecare zi. Este simplu sa distingem o moneda de alta cu toat e ca nu ii stim detaliile. Rezultatele la 90% din persoanele interogate la exper imentul acesta au fost negative.

Memoria este un proces psihic de reflectare a experientei anterioare prin fixare a (intiparirea si pastrarea), recunoasterea si reproducerea imaginilor senzorial e, ideilor, starilor afective sau miscarilor din trecut. Procesele memorie se de sfasoara atat in legatura cu reflectarea senzoriala cat si in legatura cu proces ele de gandire si de limbaj, la unii oameni predominand memoria senzorial-intuit iva,la altii cea verbal-abstracta. Recunoasterea si reproducerea,ca procese ale memoriei sunt conditionate de proce sul fixarii,al memorarii.Memorarea poate fi intentionata(voluntara)sau neintenti onata(involuntara).Recunoasterea se realizeaza in prezenta stimulilor senzoriali sau verbali care au actinonat si anterior, in vreme ce reproducerea se realizea za in lipsa acestor stimuli.De aceea,in general recunoasterea se realizeaza mai lesne decat reproducerea.Fenomenul invers memorarii este uitarea,care se manifes ta prin incapacitatea de a reproduce sau de a recunoaste,iar uneori prin reprodu cere sau recunoastere eronata.Se pot diferentia memrarea logica si memoria mecan ica,dar specifica pentru om este memorarea logica,bazata pe intelegerea celor me morate.Din punct de vedere neurofiziologic memoria poate fi explicata intre alte le prin plasticitatea mare a sistemului nervos si in special a emisferelor cereb rale,prin urma excitatiilor din scoarta cerebrala dupa ce stimuli au incetat sa actioneze prin fixarea legaturilor conditionate care sunt cu atat mai consolidat e cu cat asocierile au fost repetate mai mult.In desfasurarea memoriei intervin diferite tipuri de de asociatii:asociatia prin contiguitate in spatiu si timp,as ociatia prin asemanare si cea prin contrast.Caracteristice pentru memoria umana sunt mai ales asociatiile logice,bazate indeosebi pe relatiile de cazualitate. Cu privire la formele memoriei,cei mai multi psihologi disting intre: memorie de foarte scurta durata(memoria senzoriala) memoria de scurta durata 11621pbz97nhy7g memorie de lunga durata.

Memoria senzoriala consta in parcurgerea drumului de catre excitatia provocata d e organele de simt pana la nivelulcortextului,drum a carui durata este intre 0.2 0-0.30sec.Se refera la scurta inertie a simularii. Memoria de scurta durata consta in fixarea unei parti din simularile senzoriale, care se pastreaza ca imagine la acest nivel,pana la 18 sec.Caracteristica sa est e limitarea ca volum di durata a conservari.

Memoria de lunga durata(nelimitata)presupune o persistenta foarte mare a informa tiei.Se ajunge la acets tip de memorie prin mijlocirea memoriei de scurta durata ,prin repetitii,asociatii,incarcatura emotionala,intelegere,legaturi logice.Cont inuitatea se manifet\sta prin prelucrarea informatiei la nivel cognitiv,semantic (intervenind gandirea si limbajul).Memoria de lunga durata nu este unitara.Se po t distinge memoria episodica si memoria semantica. bh621p1197nhhy Memoria episodica se refera la evenimente traite personal de un subiect,fiind al catuita din fapte si intamplari localizabile in spatiu si timp. Memoria semantica este alcatuita din fapte,idei,concepte cu referire la ceea ce este general,opuse singularului,individuaalului.Imaginea lui Mos Craciun cu sacu l cu daruri langa pomul de iarna impreuna cu familia,este o imagine personala sp re deosebire de termenii generali fara nici o conotatie specifica de ``Mos Craci

un`` si ``pom de iarna. Asadar memoria se contureaza ca o componenta esentiala a vieti noastre cotidiene . Memoria o regasim ca: Memorie imaginativa-prin conservarea reproducerea imaginilor trecutului; Memorie verbal-logica-prin conservarea ideilor informatiilor; Mai controversat memorie as\fectiva retrairea emotiilor trecute; Memorie motorie-prin conservarea si actualizarea miscarilor. In raport cu personalitatea,orice teorie explicativa asupra acesteia trebuie sa recunoasca rolul fundamental al memoriei,fara de care nu s-ar putea sustine pers istenta cionstanta trasaturilor de personalitate. Memoria are anumite proprietati care se manifesta diferit la persoane difeite: Volumul-se refera la cantitatea de informatie ce poate fi stocata.Aceasta difera de la o persoana la alta. Mobilitatea-se refera la capacitatea de a acumula cunostinte noi,de a le corela cu alte cunostinte,de a le modifica. Rapiditatea fixarii vizeaza usurinta intiparirii,efortul presupus pentru realiza rea ei. Fidelitatea redarii se refera la masura in care informatia actualizata corespund e cu cea intiparita . Rapiditatea actualizarii se refere la viteza cu care reusim sa actualizam un mat erial invatat. Aceste proprietati se concretizeaza diferit la fiecare individ.Uneori,atunci can d trasaturile sunt sau foarte puternice sau foarte slabe,ele pot deveni elemente distinctive in descrierea personalittii noastre. Bibliografie selectiva Dictionar enciclopedic roman Reteaua Internet Manual de psihologie clasa a X-

Memoria informatiilor asimilate prin învatare sau a celor lipsite de o importanta personala deosebita (detalii ale vietii zilnice) respecta un ritm de disolutie/r etentie reprezentat printr-o curba monoton descrescatoare (curba logaritmica). Aceasta a fost principala concluzie a studiilor realizate de H. Ebbinghaus, unul din primii cercetatori ai proceselor de retentie (învatare) si[...] DOWNLOAD REFERAT Preview referat: Memoria umana

Memoria informatiilor asimilate prin învatare sau a celor lipsite de o importanta personala deosebita (detalii ale vietii zilnice) respecta un ritm de disolutie/r etentie reprezentat printr-o curba monoton descrescatoare (curba logaritmica). Aceasta a fost principala concluzie a studiilor realizate de H. Ebbinghaus, unul din primii cercetatori ai proceselor de retentie (învatare) si uitare a materialu lui fara sens: uitarea este mai rapida la început (în primele minute, ore, zile) si mult mai lenta dupa un anumit interval de timp (saptamâni, luni, ani). În schimb informatiile personale (autobiografice) respecta o curba de distributie /retentie non-monotona, cu doua perioade în care numarul de amintiri evocate este: a) semnificativ mai mare - adolescenta si prima tinerete (între 15 - 25 de ani) s i ultima perioada de viata (ultimele 12 luni); b) semnificativ mai mic pentru pr ima decada de viata (amnezia copilariei) si perioada de dupa prima tinerete (dup a 30 - 35 de ani), evident în special la subiectii de peste 40 de ani. Figura de mai jos reprezinta o curba obtinuta pe baza datelor de la 105 subiecti de 66 de ani (2001), ilustrând probabilitatea de aparitie a amintirilor pentru fi ecare interval de 10 ani, pentru un subiect tipic de 66 de ani (b). În plus, conform studiilor realizate de diferiti autori (Conway 1995, 1997; Conway si Rubin, 1993; Linton, 1975; Wagenaar, 1986; Eysenck, 1995), mecanismele care stau la baza retinerii amintirilor pe o perioada mai lunga de timp se pare ca su nt legate de impactul afectiv si importanta acordata evenimentelor. Afectul si i mportanta acordate unui eveniment fac ca amintirile despre acesta sa fie frecven t reevocate în minte sau în discutiile cu ceilalti si, prin aceasta, sa se consolide ze. În cadrul memoriei autobiografice exista o categorie aparte de amintiri, cele care participa la obtinerea unor astfel de curbe de distributie a amintirilor. Alatu ri de amintiri repere autobiografice, marcând începutul sau sfârsitul unor perioade de viata admiterea la facultate, prima slujba, nasterea primului copil etc, exista trei categorii de amintiri care sunt frecvent raportate în cadrul naratiunilor pe rsonale, în descrierea evolutiei personale sau a celor mai importante evenimente a le vietii. Aceste amintiri, pe care le-am numit amintiri marcante, nu respecta rata de diso lutie exprimata prin curba uitarii si îsi pastreaza acuratetea zeci de ani dupa ce evenimentul care le-a provocat a avut loc. Din categoria amintirilor marcante consideram ca fac parte: a) amintiri de tip " flash " - amintirile despre cadrul sau contextul în care am receptat un eveniment public surprinzator si de o deosebita importanta individuala /nationala; b) ami ntirile intens pozitive, de tip vivace - amintiri vii, intense, despre eveniment e pozitive si surprinzatoare ale vietii; c) amintiri negative, de tip traumatic - amintiri despre evenimente neplacute, traumatizante ale vietii. Un model al memoriei explicite : În încercarea de a realiza o distinctie pertinenta între trei categorii de informatii (autobiografice, sociale si istorice) coexistente în memoria umana am construit un model al structurii memoriei explicite care sa tina cont de distinctia episodic -semantic si, în acelasi timp, sa introduca distinctii relevante în interiorului mem oriei episodice. În acest scop am luat în calcul doua dimensiuni: asocierea informat iilor cu contexte spatio-temporale specifice (informatii localizate sau nelocali zate spatio-temporal) si caracterul informatiilor (informatii cu relevanta perso nala sociala istorica sau impersonala). Conform acestui model, în functie de criteriile definite mai sus, putem defini dou a mari blocuri de memorie: memoria semantica si memoria episodica . Memoria epis odica este cea care contine informatiile localizate spatio-temporal, adica infor

omul se serve ste de o serie de instrumente care au rol de mijloace de memorare. gradului de cultura etc).Golu(2000). selectiv si activ experienta anterioara a individului si a societatii . scrie M. deoarece presupune întelegerea celor memorate si reactualizate. fapt care ilustreaza nu numai legatura memoriei cu gândirea. a. care într-un fel sau altul se imp e la sine). pastrarea si reactulizarea experientei si a trairilor noastre anterioare. ci face parte din însasi st ructura lor interna. rational. veriga mnezica se include ca o c omponenta structural a întregului sistem psihic. dar o parte) a informatiilor.ceea ce înseamna ca p entru a tine mai bine si pentru a reproduce/ reactualiza mai usor. DOWNLOAD REFERAT Conceptul de memorie Unul dintre cele mai studiate si cercetate procese psihice este memoria. la reglarea si autoreglarea comportamentului uman în raport cu schimbaril e si cerintele mediului intern si/sau extern. memoria umana are si un character inteligibil . Memoria nu intervine din afara în structurarea si intergrarea proceselor psihiceperceptia.matii despre momente. nu stocheaza/ pastreaza si nu reactualizeaza absolute totul. Astfel. Alaturi de caracterul mijlocit. caracterul ei mijlocit. Selectivitatea memoriei este în functie fie de particulitatile stimulului(se retin . Dupa M. având continuitate si stabilitate în timp. Memoria semantica contine totalitatea cunostiintelor generale despre lume sau vi ata. Prin faptul ca memoria umana întipareste. nemijlocite. Ea învedereaza faptul ca individul nu memoreaza. întâmplari sau evenimente care stim când si unde au avut loc. sub forma recunoasterii sau sub cea a reproduceri i. si anume. iar nu în cea a importantei)este selectivitatea. imaginatia. În acest cadru. organizarea mate rialului (de)memorat dupa criteria de semnificatie. Ea este implicata în functionarea si stru cturarea tuturor celorlalte procese psihice si a vietii noastre subiective în ansa mblu. mai puternice . inteligibil si selectiv. calsificarea. informatii despre care nu putem spune ca se refera la un episod anume. Prin dimensiunea mnezica. Spre deosebire de mecanismele psihice de prelucrare primara a informatiilor. gândirea. ceea ce corespunde intereselor si preocuparilor vârstei. în functie de caracterul personal sau tan gential personal (social si istoric) al informatiilor. dar si caracterul ei logic. informatii referitoare la evenimente sociale sau colective (memori a sociala). Memoria umana se prezinta sub forma unui mechanism psihic complex care apare ca o veriga de legatura între situatii. sistematizarea . Psiholo gii o studiaza de aproape o suta de ani. cid oar o parte(mai mare sau mai mica.Zlate(1999). subiective ale individului(se retine. momente sau evenimente ale propriei vieti (memoria aut obiografica). însusirile mai tari . sistemul psihic exista ca entitate specific. Întrucât organizarea si functionarea sistemului psihic presupune dimensiunea tempora litatii. Conceptul de memorie(umana) se refera la un ansamblu de procese biofizilogice si psihologice care asigura întiparirea. fie de particularitatile psihologice. care sunt directe. in teligibil. contribuind. este compus din: informat ii referitoare la întâmplari. pastreaza si reactuilizeaza mijlocit. prin aceasta. cel putin trei caracteristici individualizeaza memoria interna în raport cu alte tipuri sau form e de memorie. într-u n loc definit si într-un interval temporal precis. Ea consta în conservarea si valorif icarea din perspectiva uzului ulterior a continuturilor si experientele anterioa re. Cea de-a treia caracteristica a memoriei umane( în ordinea mentionarii lor. de regula. c. reprezentând fixarea si conservarea trecutului sau. sexulu i. memoria devine o coordonata esentiala. informatii referitoare la evenimente istorice (memoria istorica). blocul memoriei episodice. trairile afective etc-. b. constient. Unele laturi ale ei implica judecata. memoria umana este mijlocita. de regula. evenimente separate în timp.

si invers.în aceste co nditii. Ea permite. o creativitate este cu atât mai original si mai viguroasa. deoarece nu se poate rezolva si crea nim ic într-un vid de informatie. correlate( unele cu altele). Memoria umana da posibilitatea reactualizarii unor date a le cunoasterii. ca fara a subaprecia nici o clipa rolul si semnificatia ace stor capacitati pshice .1999). stabilitatea si finalitatea vi etii psihice a omului. Nu toti oameni . REPREZENTAREA SI CORELATIILE DINTRE ACESTEA Memoria Este un p roces prin care oamenii si alte organisme codifica. Daca n-ar avea memorie. scriitori si alti ganditori au fost fascinati de-a lungul secolelor. fara coeren ta si finalitate. pastrat.în care acesta traieste. se pot lauda cu o memorie bogata si durabila. este necesar sa precizam ca.inteligenta sau creativitatea.abordarea si rezolvarea mai rapida si cu rezultate mai bune a unui volum mai mare si mai eterogen de sarcini.de memorie. ideilor. aceasta ar trebui luata de fiecare data la început. nici inteligenta s i nici creativitatea nu ar fi posibile. stocat. Se-ntelege. fara durabilitate în timp. Aceste trasaturi au ponderi diferite de la un individ la altul. Memoria este un proces psihic de reflectare a experientei anterioare prin fixarea (intiparirea si past rarea).1987. memoria ar fi mai putin important decât sa spunem. prin acesta. cu cât ea are valori mai scazute. ea asigura continuitatea. sau la acelasi individ pe parcursul dezvoltarii sale. su stinând astfel dezvoltarea si aprofundarea cognitiva si. La o anumita categorie de oameni persista ideea ca . gândurile si actiu nile lui n-ar putea fi associate. Referat MEMORIA. toate obiectele cu care ar veni în cont act si toate fenomenele cu acre s-ar confrunta i s-ar parea absolute noi. Un martor ocular la o crima poate juca u n rol crucial in determinarea vinovatiei unui suspect. REPREZENTAREA SI CORELATIILE DINTRE ACESTEA 3 stele 3883 vizualizari Fii primul care comenteaza Curs Psihologie Adaugat de: Adascalitei Virgil 13 mar 2007 7 s s s MEMORIA. cu atât se poate spune ca memoria este mai eficienta. GANDIREA. cu atât memoria este mai ineficienta. dimpotriva. Memoria individulala poate fi evaluata în functie de urmatoarele calitati: a)Întinderea repertoriului. Psihologi. numai sub influenta datelor nemijlocite de reflectare. filozofi. GANDIREA.constituie acea calitate a memoriei care se exprima pr in cantitatea totala sau diversitatea(modala) a cunostiintelor si experintelor a cumulate si pastrate în stare functionala satisfacatoare. cu cât se întemeiaza pe o memorie mai bogata si durab ila. omul ar trai într-un continuu present. pe care ac estia le-au analizat sunt : -Cum memoreaza creierul informatii? -Pot oamenii sa isi imbunatateasca memoria? -Care este capacitatea memoriei? Memoria este un sub iect controversat pentru acuratetea ei. însa . o inteligenta. Viata sa psihica ar fi constituita din elemente disparate(Zlate. în contextul vietii actuale. El nu ar avea posibilitatea fructificarii rezultatelor cunoasterii . conservat . Cu cât are valori mai ridi cate. total necunoscute. a unui ansamblu de informatii asimilat. decelarii a ceea ce este nou de ceea ce este depasit/perimat. comportamentul sau ar fi haotic. fidela. inmagazineaza si refolosesc informatii. Problemele cele mai controversate. a personalit atii însesi. desigur. Procesele memorie se desfasoara atat in legat . starilor a fective sau miscarilor din trecut. prom pt si dinamica. recunoasterea si reproducerea imaginilor senzoriale. Oricum psihologii sustin ca oamenii nu isi aduc aminte lucrurile exact cum s-au intamplat. mai eficace si activa. sau ca cateoda ta oamenii isi pot aminti lucruri care nu s-au intamplat. în absenta memoriei. De regula.

30sec. . Se refera la scurta inertie a simular ii.Se pot distinge memor ia episodica si memoria semantica.Uneori. Reprezentarea Reprezentarile cognitive.iar uneori prin reproducere sau recunoastere eronata. semantic (intervenind gand irea si limbajul).bazate indeosebi pe relatiile de c azualitate.de a le corela cu alte cunostinte.Memorarea poate fi intentionata(voluntara) sau neintentionata(involuntara).in general recunoasterea se re alizeaza mai lesne decat reproducerea. Se ajunge la acet s tip de memorie prin mijlocirea memoriei de scurta durata. in vreme ce reproducere a se realizeaza in lipsa acestor stimuli.Caracteristic a sa este limitarea ca volum di durata a conservari.In desfasurarea memor iei intervin diferite tipuri de de asociatii:asociatia prin contiguitate in spat iu si timp.incarcatura emotionala.efortul presupus pentru realizarea ei.prin repetitii. legaturi logice. Recunoasterea si reproducerea.Caracteristice pentru m emoria umana sunt mai ales asociatiile logice.Imaginea lui Mos Craciun cu sacul cu daruri langa pomul de iarna impreuna cu familia. 4. Memoria o regasim ca: .bazata pe inteleg erea celor memorate.Rapiditatea fixarii vizeaza usurinta intiparirii.individuaalului.20-0.atunci cand trasaturile sunt sau foarte puternice sau foarte slabe.concepte cu referire la ceea ce este general. .Aceasta difera de la o persoana la alta. . Memoria de lunga durata nu este unitara.dar specifica pentru om este memorarea logica. Din punct d e vedere al psihologiei cognitive.Mai controversat memorie a s\fectiva retrairea emotiilor trecute.Rapiditatea actualizarii se refere la viteza cu care reusim sa ac tualizam un material invatat. In mod traditional.Fidelitat ea redarii se refera la masura in care informatia actualizata corespunde cu cea intiparita .la altii cea verba l-abstracta.cei mai multi psihologi disting intre : .Asadar memoria se contureaza ca o componenta esentiala a vieti noastre cotidiene. la unii oameni predominand memoria senzorial-intuitiva.orice teorie explicativa asupr a acesteia trebuie sa recunoasca rolul fundamental al memoriei. care nu presupune prezenta acestuia. 2.opuse singularului.al memorarii.Volumul -se refera la cantitatea de informatie ce poate fi stocata.ca procese ale memoriei sunt conditio nate de procesul fixarii. intelegere. Memoria are anumite proprietati care se manifesta diferit la persoane difeite: .Memoria episodica se refera la evenimente t raite personal de un subiect.Memoria semantica este alcatuita din fapte.Se pot diferentia memrarea logica si memoria mecanica.memorie de foarte scurta durata(memoria senzoriala) . reprezentarile sunt expresii simbolice.ca re se manifesta prin incapacitatea de a reproduce sau de a recunoaste. . in ca . Cu privire la formele memoriei.memorie de lunga durata.De aceea. .fiind alcatuita din fapte si intamplari localizabil e in spatiu si timp. Aceste proprietati se concretizeaza diferit la fie care individ. o reflectare a realitatii aflata pe drumul dintre percept si concept.Fenomenul invers memorarii este uitarea. 5.Mobilitatea-se refera la capacitatea de a acumula cunostin te noi. prin reprezentare se intelege imaginea mintala a unui obiect. 3.prin urma excitatiilor din scoarta cerebrala dupa ce stimuli a u incetat sa actioneze prin fixarea legaturilor conditionate care sunt cu atat m ai consolidate cu cat asocierile au fost repetate mai mult.Recunoasterea se realizeaza in prezenta stimulil or senzoriali sau verbali care au actinonat si anterior.este o imagine personala spre deosebire de termenii generali fara nici o conotatie s pecifica de ``Mos Craciun`` si ``pom de iarna.Memorie motorie-prin conservarea si act ualizarea miscarilor.idei. In raport cu personalitatea. .de a le modifica.Memor ie imaginativa-prin conservarea reproducerea imaginilor trecutului. care se pastreaza ca imagine la acest nivel. . Continuitatea se manife t\sta prin prelucrarea informatiei la nivel cognitiv. 1.asocia tii.Memoria de lunga durata ( nelimitata) presupune o persistenta foarte mare a informatiei. 6.memoria de scurta dura ta .asociatia prin asemanare si cea prin contrast.Memorie ve rbal-logica-prin conservarea ideilor informatiilor.Memoria senzoriala consta in parcurgerea drumulu i de catre excitatia provocata de organele de simt pana la nivelulcortextului.dr um a carui durata este intre 0.ele pot deveni elemente distinctive in descrierea personalittii noastre.fara de care nu s -ar putea sustine persistenta cionstanta trasaturilor de personalitate.Memoria de scurta durata consta in fixarea unei parti din simularile senzo riale.Din punct de vedere neurofiziologic memoria poate fi explica ta intre altele prin plasticitatea mare a sistemului nervos si in special a emis ferelor cerebrale. pana la 18 sec.ura cu reflectarea senzoriala cat si in legatura cu procesele de gandire si de l imbaj.

Desi reprezinta direct c eea ce se afla in lume. Reprezentari diferite genereaza prelucrari diferite. In general. Aceste reprezentari vizeaza semnificatia obiectelor si nu det aliile lor fizice. Diferenta rezida di n organizarea ierarhica a imaginilor mintale (o imagine poate fi compusa din mai multe subimagini). ele pot doar sa il ustreze sau sa infirme o propozitie generala. Rep rezentarea imaginistica nu are o sintaxa. Cercetarile experimentale minutioa se nu au confirmat ipoteza lui Whorf. De ex emplu. Informatia se creeaza din prelucrarea reprezentarilor lexicale pe baza cunostintelor anterioare ale su biectului. Uneori e ma i eficient sa codam informatia printr-un cuvant. c onsiderate neesentiale ale stimulului. de exemplu. Aceasta ierarhizare determina aglutinarea subimaginilor. Reprezentarea semantica este mult mai efi cienta fata de celelalte forme de reprezentare. informatia categoriala. Un patrat cu latura de un centimetru e asemenea unui pat rat cu latura de 2 metri. Informatia e generala in momentul prelucra rii reprezentarii lexicale. Expresia lingvistica a informatiei noastre despre lume este un fapt curent. pe langa informatia figurala. avem in fata o harta si paralel o carte cu distantele si formele de relie f dintre orase. Problema este daca nu cumva repertoriul de cuv inte pe care il avem la dispozitie intr-o limba influenteaza fundamental natura cunostintelor noastre despre lume. Principalele tipuri de reprezentari su nt: imaginile. caci ea presupune ignorarea unor aspecte. Imaginile nu au valoare de ade var pentru ca nu asorteaza nimic. ea nu reflec ta direct structura realitatii inconjuratoare ci reflecta o abstractie a unui ev eniment fiindca este independenta de ordinea prezentarii stimulilor si identific a doar cateva elemente ca fiind importante. ignorandu-le pe celelalte. B Whorf a susti nut teza realismului lingvistic potrivit careia structurile limbajului determina structurile gandirii. deci sa avem cunostinte diferite despre lume. nu si marimea absol uta a acestei configuratii. Eficienta codajului lexical ca si a codaju lui imaginistic este context-specifica in functie de scopul urmarit. E codata pozitia relativa a obiectelor dintr-o configu ratie nu si marimea lor. Imaginile nu au valoare de adevar. Reprezentarile lingvistice pot fi privite c a niste indicatii sau instructiuni pentru a crea sensuri. expresiile lingvistice si continuturile semantice. Reprezentarea semantica. caci cunostintel e au valoare de adevar. di ferentele de cod lingvistic induc diferente in informatia codata. Reprezentarea imaginistica. iar utilizarea unor limbaje diferite ne face sa gandim in chip diferit. Cu alte cuvinte. din prelucrarea carora se ext rage informatia despre aceasta realitate. imaginile mintale nu sunt picturale. Aceste informa tii sunt extrase din si pe baza prelucrarii imaginilor. Prelucrarea reprezentarilor lexicale depinde de cuno stintele anterioare ale subiectului. Ea are o serie de carente: ea nu explica de ce fenomenul de interferenta afecteaza mai mult reprezentarea verbal a decat cea imagistica dupa cum nu explica de ce pentru memoria verbala este ese ntiala secventialitatea iar pentru imagistica structura spatiala. Posibilitatea traducerii codului imaginistic in cod lexical si reciproc i-a facut pe unii psihologi cognitivisti sa postulez e existenta unui al treilea format sau mod de reprezentare a obiectivelor: codul semantic. Se cunoaste in sa din logica elementara ca exemplele nu pot justifica nimic. Codarea imaginistica contine in mo d implicit. a realitatii inconjuratoare. O i magine reprezinta informatia despre o configuratie spatiala. In lucrari de mare influenta. se considera ca aceasta reprezentare surpri nde dispunerea relativa a cel mult 5 obiecte. figuri geometrice de marimi diferite sun t considerate asemenea. Imaginile. De exemplu. Eficacitatea reprezentarilor este in functie de scopul urmarit. un cerc se poate circumscr ie unui patrat sau poate fi inscris intr-un patrat fara violentarea vreunor regu li combinatorice. la fel ca reprezentarea lexicala nu constituie prin ea insasi informatie.re sistemul cognitiv. Proprietatile . Reprezentarea lingvistica. alteori printr-o imagine. Ele nu reprezinta cunostinte. Avem de-a face cu reprezentari diferite din punct de vedere al f ormatului dar echivalente sub aspectul informatiei codate. Reprezentarea semantica este mult mai abstracta. Insusi pr ocesul de reprezentare este invatat. Numai prin prelucrarea imaginilor obtinem cunostinte (in formatii). nu spunem despre un patrat ca este fals sau despre un cerc ca este adevarat. Atata timp cat recunoastem ca oamenii pot trece de la imagini mintale la cuvinte sau invers suntem nevoiti sa concluzionam ca trebuie sa existe o rep rezentare mult mai abstracta care le cuprind pe amandoua: un format comun sau un cod interlingual.

# procese psihice afective. fie insusirile globale ale acesteia. Exista produs psihic intuitiv p rin care lucrul este redat in conditii in care reflectarea este realizata in cad rul unui raportnu numai direct. Reprezentarile mintale functioneaza in chip comp lementar. Informatia se refera la semnificatia sau sensul acordat modificarilor energiei din mediul i nconjurator. insa. ideea consta din scoaterea unui raport din starea lui latenta. organizeaza cunostintele. percep tiile. G@ndirea Structura si dinamica psihicului uman ni se dezvaluie din tre i perspective distincte: pe de o parte din doua perspective particulare. implicita . Exista relatii constitutiv-interne ale lucr ului.2. In cazul primului rap ort. Psihologi i intr-un mod mai larg. nemijloci t dintre subiect si lucru. conceptelor si rationamentelor se numeste gandire. in care subzista in cadrul imaginii psihice si trecerea lui in stare pe deplin manifesta. explicita. iar pe de alta parte. Manipularea se refera in general la orice transformare . reflectarea p rezenta prin care se ajunge la produse psihice intuitive se face in conditiile i n care raportul direct. dar exista si intre o insusire a lucrului si acel lucru. Reprezentarile mentale pot l ua forma cuvintelor.imaginisticii difera de cele ale reprezentarii verbale si amandoua difera de rep rezentarea semantica abstracta. Cognitia este termenul folosit de psihologi pentru a descrie gandirea. rezolva problemele. semnalul care a fost emis de lucru fiind actualmente in contact cu receptorii. insusirile psihice. Cu alte c uvinte. Produsul psihic intuitiv are ca obiect fie o insusire izolata a entitatii. Entitatea si relatia constituie diversitatea in unitate a lumii. nemijlocit dintre subiect si lucru este un raport din trecut. psihicul ne apare ca sis tem de insusiri psihice ale individului ca fiinta sociala. nemijlocita a realitatii obiective au caracter intuitiv. dar si relatii externe. relatia. Prima consta in considerarea psihicului uma n in cadrul raportului individ uman-realitate inconjuratoare. nemijlocit dintre subiect si lucru este fie un raport ac tual. caz in care avem de-a face cu structura si dinamica activita tii psihice. pe de a lta parte dintr-o perspectiva unica. Exista. Re alitatea obiectiva are in structura sa. ci si actual . combinare sau modificare a prezentarilor mentale. produs psihic intuitiv prin care lucrul. modul in care acum ulam si manipulam cunostintele. reda preponderat relatia. In cadrul raportului individ uman-realitate inconjuratoare psihicul ne apare ca activitate psihica. Psihologii cognitivisti studiaza gandirea. Procesele psihice sunt interacti uni proprii raportului dintre individ si realitatea inconjuratoare. Rezultatele proceselor psihice prin care se realizeaza reflectarea doirecta. Procesele ps ihice sunt impartite in trei categorii: # procese psihice cognitive (de cunoaste re). Din categoria proceselor psihice cognitive fac parte senzatiile. impreuna ele dau o perspectiva integrala. mai bine spus reda tocmai aceasta diversitate in unitatea l umii. iar psihicul ca apartinand pur si simplu individului uman. Relatiile externe se afla in prelungirea relatiilo r interne. Reprezentarea reda preponderent entitatea. a sunetelor a imaginilor vizuale. Relatia exista intr-un lucru si alt lucru. acest raport. ele sunt dese mnate prin termenul generic de imagine psihica. individul uman ne apare ca individ singular.In cadrul rapotului individ uman-societate. Procesul psihic cognitiv superior (intelectual) prin intermediul operatiilor de analiza si sinteza.Reprezentarea este un proces psihic intuit iv ce se instituie prin acea reflectare ce se realizeaza in conditiile in care r aportul direct. insa. Ideea nu consta pur si simplu din raportarea unei imagini psihice la o alt a imagine psihica. Aceasta trecere constituie instituirea insasi a conceptul . Ideea. Produsul psihic intuitiv este de doua categorii.procesele psihice. Toate aceste procese psihice forme aza intelectul. desi este redat in condi tiile in care reflectarea este realizata in cadrul unui raport direct. felul in care oamenii invata. definesc gandirea ca fiind manipularea reprezentarilor m entale ale informatiilor.a rea litatii obiective. entitatea. nemijlocit dintre subiect si lucru. nu mai este efectiv prezent. este un raport care in mod efectiv a avut loc doar in trecut Reprezentarea este reproducerea actuala a unei imagini psihice din trecut. reprezentarea. ci dimpotr iva. imaginatia si gandirea. ci consta din insasi explicitarea imaginii psihice. Deci. abstractizare si generalizare obtine produse sub forma ideilor. iar a doua in cadr ul raportului individ uman-societate. pe de o parte. a actiunilor. # procese psihice reglative (involuntare si vol untare). In cadrul activitatii psihice distingem doua catego rii: 1.fie un raport realizat in trecut.

ci si ca termenii ei constituie. iar in lingvistica fraza si textul. Avandu-se in vedere procesul de gandire asa cum se realizeaz a el pana la elaborarea unui concept. Sinteza este operati a opusa analizei.Operatiile de gamdire sunt denumite operatii principale. Spu nand intelegere avem in vedere surprinderea legaturilor dintre partile component e ale unui obiect. desigur. poate sa expliciteze. Doar rezultatul ultimei secvente este ideea pe deplin consti tuita. Concretul ca rezu ltat al operatiei de sinteza reda obiectul ca entitate singulara. Concre tul logic este obiectul mental categorial. Operatiile princip ale ale gandirii sunt: analiza. dintre insusirile obiectului si obiectul luat ca intreg. Intelegerea. Structura ideii complexe reprez inta sensul cuvantului. generale si universale. careia in stiinta logicii ii c orespund rationamentul si demersul logic. pleaca de la rezultatul deja existent al secventei pe care o continua. relatia in complexitatea ei. avem in vedere. din cadrul unei anumite clase de obiecte . generalizarea. Daca prin operatia de sinteza se ajunge la un concret mental preponderen t abstract. au fost determinate sase asemenea secvente . O secventa a procesului de gandire pleaca de la rezultatul secventei nemijlocit anterioare si este continuata pe o alta secventa care. O secventa a procesului de gandire reprezinta o operatie a g andirii. cate o parte care este ea insasi o structura interna de relatii. In felul acesta. Generalizarea este operatia prin care se desprind insusirile comu ne ale obiectului si ale altor obiecte. dar o reda de asa n atura incat reda entitatea asa cum exista ea prin aceasta relatie complexa. Numai gandirea. acelea in structura carora nu numai ca intra mai multi term eni. dar. la idee. Fenomenul intelegerii. Gandirea duce la rezultatul sau spe cific. Ideea complexa . Exis ta idee simpla si idee complexa. Con cretul ca rezultat al operatiei de sinteza este bogat in detalii. Exista o succesiune de secvente ale procesului p sihic de gandire. cu ajutorul conceptului. Secventele procesului de gandire in totalitatea lor redau relatia existen ta in realitate. aceea dintre doi termeni. fiecere. tocmai ca s-a avut in vedere procesul de gandire prin care este elaborat conceptul. co nstituie conceptul.. Operatiile gandirii. ca obiect prin care sunt scoase in evidenta insu sirile comune. dint re obiect si alte obiecte. Sinteza poate sa se realizeze si in planul actiunii practice. Ideea este elaborata ca urmare a rezultatului fiecarei secvent e in parte.Prin operatia de abstractizare se se ajunge sa se retina in plan mental doar insusirea comuna. pe cand concre tul logic reda obiectul cel putin ca obiect tipic. Ideea reda relatia complexa. Analiza este operatia de desfacere mentala a obiectului in partile lui componente. una care ii ia l ocul fiecarei entitati reale. Analiza incepe ca activitate practica de descompunere a obiectului real si ajunge a se realiza doar pe plan mental. in mod treptat.ui. Concretul ca rezultat al operatiei de concretizare este un concret l ogic: un concret rezultat in principal din asamblarea insusirilor abstracte. Si comparatia se poate face si pe plan real cat si p e plan mental. el este forma specifica sub care exis ta conceptul. scrie Paul Popescu-Neve . Procesul de gandire este un proces de intelegere. una dincolo de lucru. consta in unirea in plan mental a partilor astfel incat rezult a intregul. astfel incat sa poata fi retinute doar insusir ile desprinse prin operatia de generalizare. individuale ale obiectulelor. Concretizarea este operatia prin care pe baza insu sirilor abstracte ale obiectelor se procedeaza la reconstituirea mentala a concr etului. sa amplifice si sa comleteze legaturile redate prin struct ura perceptiei si a reprezentarii cu imagini psihice. . totusi. ca obiect categorial. Cand spunem ca obiectul reflectoriu al procesului de gandire il constituie relatia. Numai astfel se produce in telegerea completa. iar la limita specifica. adevarata. abstractizar ea si concretizarea. pana la forme din ce in ce mai complexe. prop riu-zisa. pe cand concre tul logic este sarac in detalii si bogat in insusiri generale. insu sirea comuna devine ea insasi o entitate. relat ia de la forma sa cea mai simpla. ea este idee in curs de elaborare. ale unei anumite clase de obiecte. Abstractizarea este operatia prin care se lasa la o parte insusirile particula re. Rezultat ul unei secvente a procesului de gandire este idee. comparatia. Conceptul este structura unei idei complexe. la randul ei. sinteza. cu ajutorul cuvantului cu sens. Compar atia este operatia care consta din stabilirea deosebirilor si asemanarilor dintr -un obiect si alte obiecte. Evident exista atateaoperatii ale gandirii cate secvente ale procesului de gandire exista. Intelegerea este mult mai evoluata in cadrul reprezen tarii.

i ntelegerea se inscrie.anu. economisti . Condi tiile ei sunt verbalizarea si conceptualizarea. este inca insuficie nt delimitat si definit. la nivel general. pierzandu-si astfel carac terul univoc. O problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit. ci de asimilare a gandirii logice individuale la gandirea sociala. In general. iar pe de alta parte. Pornind insa de la operatiile prin care se pot solution a problemele. ca si prin diversitatea domeniilor in care se realizeaza creatia. Precizarea termenului.in acest caz trebuie identif icata relatia dintreelementele problemei si sa se construiasca o noua structura. Creativitatea Problema creativitatii Sensur i si definitii Actionalismul si Cognitivismul Creativitatea limbajului Interpret area informatiei Sensuri si definitii Conceptul de creativitate. Modul de a fi al g andirii constiente este intelegerea. antropologi. "a crea". se desavarseste si c uprinde atat originea cat si scopul. acest lucru se intampla ori de cate ori o notiune este difuzata de la un grup restrans de specialisti la o populatie mai larga. filosofi. 3. Dupa unii a utori. Pentru a putea spune ca exista o prob lema. Intelegerea este modul de realizare a oricarui act de constientizare. pe de o parte. De aceea ar putea fi caracterizat ca reprezentand latura functionala a intelectului uman in sensul generical codif icarii conceptuale si mai ales al decodificarii referentiale. 2) scopul problemei sau starea finala. Problema de cercetare pentru psihologi. Intelegerea se manifesta din plin in ceea ce se numeste acti vitate problematica. de intelegerea prin care se gaseste solutia problemei deja formulata. 2. Referat de psihologie. unul dintre cel e mai fascinante concepte cu care a operat vreodata stiinta. cu necesitate. un act dinamic care se dezvolta. punct de plecare.probleme de structurare a elementelor. pedagogi. care inseamna "a zamisli". la aceste probleme sunt posibile divers e aranjamente ale elementelor. trebuie sa identificam toate cele trei elemente ale sale:1) starea initial a.Cu aceasta relevam si faptul ca intelegerea este acea modalitate a gandirii care este. Cunoasterea elementelor ce alcatuiesc o problema ne permite sa clasificam problema si sa ne ajustam soluti ile in consecinta. un element nou. Nu este vorba de un proces de degradare. esteticieni. dar numai unul dintre ele indeplineste criteriul solicitet. psihanalisti. constienta. Este vorba. In fapt. impunerea lui in limba din pal ierul neologismelor in cel al limbii comune si mentionarea lui nu numai in dicti . Creativitatea 3 stele 5784 vizualizari Fii primul care comenteaza Curs Psihologie Adaugat de: teofil gradinariu 18 feb 2008 7 s s s Ce este Creativitatea? Termenul de creativitate isi are originea in cuvantul lat in "creare". "a fauri".solicitarea este de a reordona elementele problemei astfel incat sa indep lineasca un anumit criteriu. ca o trasatura sau o functie a constiin tei. 3) actiuni sau opera tii ce ne conduc de la starea initiala la cea finala. este o permanenta a gandirii in actiune. socio logi si sociologi ai culturii. acestea pot fi clasifica astfel: 1.probleme de transformare solicita interventii astfel incat pr in modificari succesiveale starii initiale. Creativi tatea defineste un proces. problemele pot fi impartite in : bine definite si probleme slab definite. sa se ajunga in starea finala. cea s olicitata. Gandirea ca activitate de rezol vare a problemelor. de intelegerea prin care se pun datele realitatii in problema..probleme de rearanjare a elemen telor. Aceasta se explica prin complexitatea procesului creati v.data fiind co mplexitatea uimitoare a fenomenului. stabilitatea si rigoarea. In general. creativitatea este si in atentia lingvistil or si a psiholingvistilor. "a naste". axiologi.

Dictionarul Enciclopedic Roma n (1962) nu trata subiectul ca atare. original". -expresie sensibila a I deii Absolute (Hegel). Astfel. solicita t de conflictul virtual dintre existenta umana si Marele Anonim. . respectiv conceptiei sale despre lume. etc. ci numai "Creatia Artistica". savantii si artistii problematizeaza neincetat creativitatea umana. -expresie . Al lport. in germana se folosea termenul "das Schpferische" = "forta de creatie"). La noi. chi ar demential sau mistic. (Adaptare dupa cartea "Formarea formatorilor ca educatori ai creativitatii". impuls al Divinitatii (Platon). se desav arseste si cuprinde atat originea cat si scopul. Caracostea folosea termenul inca din 1943. Dar creativitatea nu inseamna numai atat. Pentru simplificare.). Tot ce aflam sub acest titlu este ca opera de arta rezulta dintr-un proces indatorat talentu lui si fanteziei artistului. inlocuind eventualii terme ni folositi pana atunci (cf. care insista asupra fenomenului de producere a unicatelor si a diversitatii interpretarilor lui. un act dinamic care se dezvolta. desemnand cap acitatea de a realiza ceva inedit. Lombroso) sau al dicteului automat (A. Ultima editie Dictionarului enciclopedic (1993) cons idera "Creativitatea ca trasatura complexa a personalitatii umane.Lucian Blaga Pe cand teologii preamaresc Creatia Divina. Larga putere de iradiere a conceptului este surprinsa numai in practica educationala. insasi etimologia cuvantului ne demonstreaza ca termenu l de creativitate defineste un proces. ci o reala si stri ngenta necesitate. "Dificu ltatile psihologice si teoretic-sociale ale problemelor creativitatii se cristal izeaza in scoala". -activitate spirituala prelogica si amorala (B. D. in anii '70. -un produs patologic (C. prin sufixare. Pe de alta parte. "creativita" in italiana. profesorul trebuie sa aplice gandirea divergenta in orice context posibi l al curriculumului (s. Freud). intr-adevar. este dificil sa negam o asemenea relatie si inca sa n-o raportam la cercetarea si practica in domeniu c and multi cercetatori si practicieni care abordeaza subiectul considera ca terme nii sunt interschimbabili. inca de acum doua decenii. putem co nsidera Dictionarele ca reflectand destul de fidel aceste oscilatii de interes s i modalitati de prezentare. libertatea de exprimare si libertatea de a fi ei insisi". Croce). dar si in cele de pedagogie si de psihologie.onarele lexicale. in istoria culturii. -o compensatie sau manifestare sublimata a refulari lor instinctuale (S.). Pe de o parte. problema creativitatii este abordat a si se formuleaza in functie de contextul social. in l ucrarea "Creativitatea eminesciana". -act gratuit. Acest din urma "a fi tu insuti" il vizeaza formarea creativa si invatamantul romanesc. care simtise nevoia sa transforme adjectivul "creative". recunoas terea si promovarea creativitatii nu este numai un deziderat.n. Ceva mai amp lu se trateaza problema in Dictionarul de Estetica Generala (1972). "a naste". "a faur i". neologismul preluat din limba engleza s-a impus in m ajoritatea limbilor de circulatie internationala ("creativite" in franceza. creatia artistica apare ca: -act delirant. Discutarea conceptului de creativitate ridica o problema de baza a comunicarii. i n "creativity". de psihologul american G. psihologul Morris Stein anunta ace st prag de minunata deschidere pentru creativitate si spiritele creative: "O soc ietate care stimuleaza creativitatea asigura cetatenilor sai patru libertati de baza: libertatea de studiu si pregatire. in sensul de originalitate incorporata in o pere de arta. Suntem de acord cu precizarea pe care o fac in contin uare Husen & Postlethwaite: "intrucat transferul de deprinderi nu pare sa se fac a usor. intrebuintarea termenilor de "creativitate" si de " gandire divergenta" ca sinonimi conduce la admiterea unei relatii intre ele ceea ce nu e dovedit de starile obiective. Termenul si notiunea generica a u fost introduse pentru prima data.W. Termenul de creativitate isi are originea in cuvantul latin "creare". libertatea de explorare si investigare. "Kre ativitt" in germana. Astazi. Gross). Bremond). scrisa de Sanda-M arina Badulescu) Creatia de cultura o intelegem ca un fel de compromis. aleator sau simplu joc (K. intr-o lume de larga deschidere democratica. sunt tot atatia pasi in constientizarea si valorificarea creativitatii. este intr-adevar util pentru formare sa fie aplicat e oriunde este posibil". revelatie pura (A. Breton). asa cum apare mai tarziu in literatura si dictionarele de specialitate. largind sfera semantica a cuvantului si impunandu-l ca substanti v cu drepturi depline. care inseamna "a zamisli". "a crea". in anul 1937. Avand in vedere valoarea acestor exercitii in ansamb lul programului educational. Caracterizarea apartine psihologil or si ofera ceva mai mult decat editia anterioara.

2.a sintezei armonioase si superioare a disponibilitatilor vitale (J. mai precis de rigiditatea sau de capacitatea lor de deschidere in a fara. selecteaza sau propun rezolvari pentru conflictele laten te sau manifeste din societate (teza ilustrata si de istoricul roman Neagu Djuva ra). Putem distinge teoriile organiciste (inspira te de Oswald Spengler) care discuta despre creativitate in contrast cu declinul social ce presupune o scadere a vitalitatii membrilor si grupurilor unei societa ti. o metod ologie (teste) pentru precizarea gradelor/varietatilor de creativitate si o dire ctiva de aplicabilitate (aspecte pedagogice si praxiologice). in continuare ne limitam la come ntarea a doua conceptii ce au favorizat in timp rezolvari aparte pentru problema creativitatii: actionalismul si cognitivismul. -proces natural continuat pe planul spiritualitatii (G. din care am mention at numai cateva. in plus. 1994) aflam la articolul CREATIVITATE formularile evident incorente: 1. a unei clase sociale sau a unei categorii profesionale etc. creativ itatea apare ca dependenta de numarul schimbarilor de tot felul intre grupurile in discutie. G. Ceea ce deosebeste perspectiva sociologica in raport cu ce a psihologica este preocuparea cu creativitatea societatilor sau a grupurilor. Se numeste actionalism o cercetare sociologica aplicata civilizatiei industr iale. S e discuta deci despre creativitatea unei culturi anume. Ipoteza structuralista (1972) -Creativitatea apartine tuturor? -Inventie si cr eativitate: Act si Produs. in acest context. Precizarea necesara este ca se impune o anumita sustinere (cooperare) sau c el putin o capacitate (rezistenta) de a infrunta conflictele. Guyau). Domeniul pragmatic si Aria fenomenelor . spre a reusi ca gr up sau chiar ca individ. Dificultatea de a o expune in putine cuvinte se traduce prin erori. scris de conf. definita prin inclinatia "de a reorganiza elementele (culturale sau tehnice) p reluate din lumea exterioara spre a le prezenta dintr-o noua perspectiva si pent ru realizarea unei actiuni novatoare" (Les theories de laction.G. in al doilea rand. in Dictionarul Webster (Enciclopedic. Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti) Persp ectiva actionalista -in ce sens creativitatea poate fi considerata o "facultate particulara a spiritului uman"? -Reorganizarea componentelor culturale sau tehni ce: Aria perceptiei si Imaginea mediului. De exemplu. caracterizata prin importanta deosebita a muncii. Teoriile mai recente sunt preocupate de studierea grupurilor mai restranse d ecat clasa sociala. indepsebi prin circularitatea definitiei. in cadrul doctrinelor actionaliste se analizeaza r ealizarea grupului ca subiect (unitate de actiune si de cercetare). Mai pe larg. care provoaca. un criteriu de re cunoastere a comportamentelor in discutie (reorganizarea componentelor). etc. se evidentia za existenta campului pragmatic (actional) unde se produc sau se influenteaza fe nomenele respective. M. Insisten ta cu care se repune mereu si varietatea solutiilor oferite. este vorba despre existenta unui camp al perceptiei indivizilor umani. Constandache. ieri si astazi". Neprescurtat!. Nu se mai accepta cercetarea creativitatii fara a se face apel la teoria i nformatiei. 1972. pentru a culege roadele activitatii intr-o societate da ta. Poate fi vorba despre domeniul ce include experimentele. selectat printr-o pe rspectiva sau punct de vedere propriu fiecaruia. Cu alte cuvinte. Depa rtamentul de Stiinte Socio-Umane. Ha chette). -domen iul fenomenal sau pragmatic si -ipoteza structuralista.dr. Abilitate sau proces creativ. a fost evidetiata existenta unor subgrupuri sau indivizi ma rginali. vol. Iar incercarile de explicare a dispozitiei creatoare pornesc de la opunerea originalitatii fata de conformism (norma sociala) sau a spontaneitatii fata de a rtificiu (conventie). considerata ca activitat e colectiva.ing. Putere sau Randament -Inteligenta creatoare si gandir e divergenta (Guilford) -Creativitatea si pedagogia: trezirea si incurajarea ati tudinii noi -Antrenarea creativitatii: imperativ utilitarist si exercitiu spirit ual O facultate particulara a spiritului uman Sociologii inteleg prin creativita te dispozitia care orienteaza indivizii si grupurile spre producerea unor invent ii. in . Reorganizarea componentelor culturale sau tehnice Definitia data de teo reticienii actionalismului presupune trei componente: -imaginea mediului. Abordarea pr oblemei creativitatii in cadrul cercetarilor actionaliste implica. Teoreticienii acti onalismului considera creativitatea ca o facultate particulara a spiritului uman . de exemplu in sociologia stiintei. Seailles). I. alaturi de o definitie ce stabileste punctul de vedere (sociologia muncii). subliniaza importanta problemei. Starea sau calitatea de a fi creativ. (Adaptare dupa articolul "Proble ma creativitatii.

stimula ndu-l printr-o problematizare si interogatie permanenta ce pune subiectul in sit uatia de a se reanaliza si redefini continuu. fie mat erialele puse in opera de artist. autocenzurandu-se si autoprimenindu-se. Creativitatea apartine tuturor Daca acceptam.P. emotionale. aceasta gandire fiind contrara celei numita convergenta. p unandu-se sub semnul intrebarii. Acest domeniu este determinat prin capa citatea de actiune mai extinsa sau mai restransa a subiectului actional (agent): domeniul fenomenelor influentate sau controlate poate presupune actiuni directe . in acest fel se pot evidentia indivizi care d ovedesc mai multa creativitate decat ceilalti colegi din domeniul de activitate considerat folosind teste de creativitate. exercitiu ca re promoveaza sinele (eul cu vocatie). la urmari mai indepartate. o gandire divergenta. ca in c azul inginerilor si indeosebi a managerilor. putem considera domeniul fenomenelor in discutie. aceasta tendinta naturala. Gu ilford. genii) si constituie chiar justificarea de baza a activitatii (pasionate). Creativitatea si peda gogia Tocmai pentru ca disponibilitatea numita creativitate se remarca indeosebi prin atitudine intelectuala novatoare. este considerat prototipul creativitatii. grupuri si indivizi. trebuie fac uta precizarea ca este totusi mai puternic dezvoltata la anumiti oameni (talente . al carei camp de investigatie este limitat prin conformism sau pasivitate. Inventie si creativitate Se impune urmatoarea precizare: pe cand inventia r eprezinta simultan actul creator si produsul creatiei. Antrenarea creativitatii Astfel in teles. chi ar a muncii multora dintre ei. care-si manifesta permanent mirarea si surpriza. despre creativitate ca apartine fiecarui individ. spre a proceda in mod inedit. impreuna cu teoreticieni i actionalismului. presupune conditii favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborata. asa cum a aratat J. respectiv mediul social pentru omul politic sa u jurist. varietatea solutiilor depinde de aspecte cognitive. regulile si intentia -Sistemele artifi ciale pot fi creative? -Creativitatea dependenta de cultura si de epoca istorica : conflictul dintre traditie si tendintele novatoare -Abordarea cognitiei creati ve in stiintele cognitive Capacitatea de a realiza un produs nou si adaptat Psih ologii inteleg prin creativitate dispozitia inventiva sau capacitatea de innoire existenta in stare potentiala la orice individ uman si la toate varstele. incercand sa surprinda ined itul lumii. strans legata de mediul socio-cultural. ea poate fi dezvoltata printr-o pedagogi e adecvata. care trezeste si incurajeaza acest mod de a privi lucrurile. care nu se limiteaza la cunoscut sau obsnuinta (ru tina). ca in cazul experintelor efectuate de savanti. Teama fata de orice deviere de la norma (conventie. antrenamentul dedicat creativitatii reprezinta nu doar un imperativ utili tarist (economic) in cadrul societatilor industriale aflate in expansiune. cautate) relativ la elementele compone nte. de realizare a sinelui. Copil ul. Se orienteaza spre cercetarea "diferitului". se poate masura originali tatea campului activ de percepere sau continutul perceptiei corespunzand multimi i "aberatiilor posibile" (alterari voite. fie campul optic al microscopului/telescopului. Oricat pare de dificil. capabil sa se repuna mereu in discutie. prototipuri. Mai trebuie precizat ca. in loc de a se multumi sa descrie. a tot ce este "altfel". fiind capcana in care esueaza cr eativitatea multor indivizi. sau mediate. Judecarea si aprecierea creativitatii in psihologia .cazul cercetatorilor sau al artistilor. Perspec tiva cognitivista -Creativitatea este capacitatea de a realiza un produs nou si adaptat? -Judecarea si aprecierea creativitatii la ingineri si la artisti -Grade de creativitate: consensul social pentru apreciere -Teste de creativitate: mult itudinea si fluiditatea raspunsurilor. sa contemple. O astfel de perspectiva denota. unde inovatia este cheia succesului pentru intreprinderi. traditie) sau conformismul social are ca e fect disparitia oricarei urme de originalitate. teorii. neinfluentat inca de educatia rutiniera. proiecte). cu ingeniuozitate. el cauta totdeauna sa priveasca mai departe. Aceasta e ste perspectiva care favorizeaza aparitia ideilor novatoare (conceptii. conceptul psihologic de c reativitate desemneaza puterea inovatoare sau capacitatea creativa privita din u nghiul de vedere al randamentului. dar si de personalitate -Creativitatea autorului functie de natura procesului productiv: hazardul. la conexiuni mai prof unde. fireasca a omului. indirecte. De pilda. Inteligenta creatoare si gandirea div ergenta Inteligenta creatoare se recunoaste prin atitudinea spiritului fata de p roblema (fata de dat) sau fata de realitate. ci tot odata un adevarat exercitiu spiritual (invitind la conduita etica).

creata prin hazard sau pri n simpla aplicare a regulilor specificate de altcineva. no utatea si adecvarea. Acest produs (opera filosofica sau muzica la. Creativitatea autorului functie de natura procesului productiv insasi nat ura procesului de productie. se valorize aza procesul de creatie mai mult decat rezultatul si totodata utilizarea novatoa re a elementelor traditionale. in cadrul judecatilor asupra creativitatii.cognitiva. in acelasi mod. Cele mai cunoscute apartin lui Joy P. Aceste teste pun accent pe varietatea solutiilor. Grade de creativitate Nu exista norme absolute (universale i n timp si spatiu) care sa asigure judecata critica si aprecierea valorizatoare a unui produs. o lucrare de orice gen. conceptia asupra creativitatii poate varia dupa cultura si epoca istorica in cadrul carora ne situam. ascunzis etc. in astfel de probe. creatie. reprezinta o dovada pentru creativi tatea autorului sau.). este considerata de obic ei ca mai putin creativa decat opera sau lucrarea rezultata dintr-un efort deose bit. piedestal. luand in consideratie si alte aspecte ale problemei. criteriul adapt arii este mai puternic implicat in produsele creative ale inginerilor. o solutie noua nu poate fi c onsiderata creativa decat cand este adecvata. nivelul global de creativitate al unei persoane sau al unui grup ( colectiv de elaborare) poate fi evaluat in raport cu acela al altor indivizi sau grupuri din domeniu. asadar pe gandirea "diverg enta". flexibilitatea lo r (numarul de categorii diferite in care aceste raspunsuri pot fi clasate) si gr adul de originalitate (functie inversa de frecventa lor in populatia de referint a). a unei realizari sau solutii (rezolvari). lucrare beletristica sau articol stiintific etc. pe cand in alte culturi. decat in operele artistilor. creativitatea se defineste prin capacitatea de a realiza un produs c are sa fie simultan inedit si adecvat. De exemplu. creativitatea sistemelor artificiale pentru tratarea informatiei este subiect de dezbatere (masina are inventivitate?) deoarece daca raspunsurile (so lutiile) aestora sunt deseori noi si adecvate constrangerilor date in probleme. in care se solicita subiectului analizat sa produca numarul maxim de solutii dif erite pentru o problema data. un produs nou trebuie sa fie original si neprevazut. Teste de creativitate Unii psihologi au propus teste de cr eativitate. Guilford si E. creativitatea este evaluata prin fluiditatea raspunsurilor (numarul variantelor propuse). Importanta acordata acestor doua criterii. C ognitivismul postuleaza existenta de reprezentari mentale simbolice. Paul Torrance. in anumite cluburi . care a avut de invins anumi te probleme in realizare. variaza dupa in divizi si dupa naura problemelor/sarcinilor asumate. De exemplu. compoz itie muzicala. Acesta trebuie sa se deosebeasca de ceea ce autorul insusi sau alte persoane au realizat pana acum in domeniu. poate fi vorba de a enumera intr-un in terval de timp limitat toate utilizarile posibile. Abordarea cognitiei creative in stiintele cogniti ve intr-o situatie de complementaritate cu actionalismul discutat mai inainte.) poate insemna idee.) si determina gradul de creativitate in raport cu alte produse de acelasi gen. care abordeaza creativitatea cu mijloace mult mai tehnice (calculatorul ca instrument de simulare si ca model de functionare pentr u orice sistem cognitiv). pentru o cutie de carton (amb alaj. Arbitrajul sau judecaril e asupra creativitatii presupun de fapt un consens social (quasi-unanimitate) di n care decurg recunoasterea si uneori recompensa. u n comitet alcatuit din mai multe persoane autorizate/avizate sau chiar o societa te in ansamblu uneori. constient). tehnice etc. evalueaza operele (artistice. creativitatea este concentrata in produs si presupune totdeauna o ruptura cu t raditia (schimbare de paradigma sau ideal). comunicare savanta sau articol publicitar si o rice alta forma de creatie. s e afla doctrina cognitivista. in general. Totusi. continuu si intentional (deliberat. Sistemele artificiale pot fi creative in aceeasi ordin e de idei. procesele de producere (aflare) a acestor raspunsuri nu sunt in mod necesar cele presupuse (implicate) de creativitatea umana. relatare istorica. De exemplu. stiintifice. O opera. realizare. Un judecator (arbitru) unic. adica satisface diferitele cerinte (constrangeri) ale unei probleme. Creativitatea dependenta de cultu ra si de epoca istorica in ultima instanta. ce opereaza asupra acestor reprezentari conform . Realizarea pir amidelor in Egiptul antic si producerea robotilor cu inteligenta artificiala in zilele noastre nu se judeca cu aceleasi criterii. poate fi luata in consideratie pentru a judeca daca un produs sta marturie. concepute c a enunturi ale unui limbaj formal intern (al gandirii) si considera procesele co gnitive ca procese calculatorii.

Ochiu l. Masuril e de informatie sunt relative. Se poate arata usor ca daca alfabetul A poseda n simbol uri si daca mesajul M este de lungime k. le exagerea za. chiar daca acestea sunt elementare: sesizeaza dir ectii preferate. transmisa prin M. Notiunea de "informatie" detine in limbajul o bisnuit o valoare cognitiva. Studiul creativitatii cunoaste astazi un spor de interes in psi hologie datorita perspectivei de "abordare a cognitiei creative" in cadrul carei a este vorba de a intelege procesele creative prin aplicarea metodelor si concep telor din stiintele cognitive. Iar unitate a de 1 bit corespunde informatiei date de un semnal cu probabilitatea -. in fa voarea unei imitari creatoare. care se vede in fata unei configuratii accentuat polisemantica. care adauga formelor caracter poetic. Bunul gust depaseste regula s trictei imitari. Continutul informational pentru un eveniment depi nde de felul in care acest eveniment a fost pus in relatie cu tesatura de referi nte a sistemului de evaluare. Eco). PUF). Iar Wittgenst ein a subliniat ca este necesara scufundarea intr-un mod de viata spre a inteleg e structura specifica si conceptele de baza ale limbajului cotidian. Adica marimea (canti . adica prin relatia cauzala pe care o intretine cu alte stari mentale. cu stimulii si comportamentele corespunzatoare . tendinta cea mai recenta este de a considera creativitatea ca "o capacitate mu ltidimensionala in care intervin nu numai aspecte cognitive. Alfabetul simbolurilor si tehnologia calculatoarelor in cazul curent din tehnologia actuala a ordinatoarel or. acceptie mostenita direct din teoria informatiei. in plus. Totusi . s-a facut apel tot la mijloacele oferite de limbaj.Kolmogorov) -Cuantificarea informatie i si efectul mesajului asupra destinatarului -Relatia informatie adevar si certi tudine probabilitate (P. mergind pana la cautarea unei ordini logice. tipul caruia ii apartine o stare ment ala se determina prin rolul sau functional. A. Aceasta paradigma se inspira mult din lucrarile asupra calculabilitatii si sistemelor formale care au condus la aparitia calculatoarelor electronice (si a Inteligentei artificiale). Botezatu) Informatia in limbajul cotidian Etimologic. dupa care datele simturilor sa poata fi adecvat interpretate. Shannon) si probabilitatea -Comunicarea prin mesaje si mbolizate -Alfabetul simbolurilor si tehnologia calculatoarelor -Definitii intui tive si conventionale pentru informatie (A. Astfel ca informatia oferita de extragerea unei carti de joc dintr-un pachet de 52 de carti rezulta mai mare decat cea obtinuta printr-o extragere din pachetul de 32 de carti. De exemplu. adica Iklog2n. Teoria informatiei si probabilitatea in aceasta teorie. 1998. Kofman). avem relatia Ik. chiar daca aceasta este indicata de scoala si de pedanti. Pentru a ev ita neintelegerile generate de folosirea incorecta si neglijenta a limbajului. ca a crescu t in functie de N. De obicei se alege ca functie crescatoare de N. le corecteaza si le infrumuseteaza (S. are la dispoz itie doua puncte de referinta. unde alfabetul nu are decat n=2 semne. atunci populatia evenimentelor posibile N este cel putin egala cu numarul nk. logaritmul sa u in baza 2 (I = log2N). aluzii ale unor relatii (U. nivelul descrierii starilor si proceselor mentale (simultan reprezent ational si calculatoriu) este considerat ca larg autonom in raport cu nivelul de scrierii fizice a sistemului material (hardware) care ii ofera substratul. deformatie si reforma. Atun ci se considera despre cantitatea de informatie I. propusa de Cla ude Shannon.. Interpretarea informatiei -Informatia in limbajul cotidian -Teoria informatiei (Cl. care nu se regaseste in acceptia conferita in cadru l informaticii. Sosirea unui mesaj M este capabila sa informeze destinatarul sau ca a intervenit un eveniment dintre N evenimente posibile. informatia este functie de inversul probabilitatii mesajului. le mareste. S-a considerat ca fiind un limbaj perfect din punct de vedere logic acela in care forma de suprafata a oricarei propozitii es te transparenta pentru forma sa logica.unui sistem de reguli formale (riguros precizate). Comunicarea prin mesaje simbolizate Sa presupunem ca agentii nu pot comunica intre ei decat prin mesaje formate din simboluri conf orm unui alfabet determinat. ci totodata aspecte emotionale si chiar trasaturi de personalitate (Vocabulaire de sciences cogniti ves. p revenind capcanele limbii naturale. dar mai este inrudit cu preformare.. acel limbaj unde capaci tatile inferentiale sunt usor vizibile in forma de suprafata a propozitiilor con struite in cadul sau. Cu alte cuvinte. Orice limbaj rea lmente vorbit se opune limbajelor artificiale (sistemelor formale) a caror sinta xa si reguli de utilizare sunt determinate prin scopuri teoretice. t ermenul informatie inglobeaza atat forma cat si inform.

masuri informationale mult diferite sunt compatibile cu o situatie reala unica. daca este exprimata in limbaj binar.tatea) informatiei continuta de mesajul M este cel putin egala cu lungimea lui. el insusi finit. foarte utila pentru dispozitivele de stocar e si de transmitere. capabil sa genereze mesajul M. 1981). adica avand in vedere facultatea romanilor de a intelege sau a produce cuvinte si fraze noi. mai precis intre propozitii asupra elementelor din constructe si propozitii asupra faptelor presupune existenta unui continut i nformational. este definita ca multimea finita a regulilor ce asigura. Cu antificarea informatiei si efectul mesajului asupra destinatarului Definirea can titatii de informatie I prin cresterea cunostintelor provocate de interpretarea lui M ar fi mai conforma intuitiei. informatia intereseaza numai sub a spectul certitudinii". copii doba ndesc aptitudinea creatoare de a intelege si produce indefinit de multe propozit ii gramaticale diferite. masura informatiei depinde de trei alegeri (fiecar e implicand un grad arbitrar): evenimentul considerat unitate. "Ca te cuvinte avem in limba romana?" sau "Care este lungimea maxima a unei fraze?" (in romaneste). astfe l ca cele mai scurte denota evenimentele a priori cele mai probabile. in final si indeosebi pentru cine este interesat de stiintele cognitive. propusa de Noam Chomsky in 1957. De altfel. Notiunea de recursivitate. deoarece presupune cuantificarea cunoasterii. Sa examinam unele intrebari. dupa ce aud un numar relativ mic de rostiri. Cu alte cuvinte. generarea unei multimi de fraze bine formate. de genul celor ce urmeaza. Apeland la semantica lui Wittgenstein. 35. Junimea-Iasi. in consecinta. acestea fiind totodata grade de probabilitate ale enuntului sau teoriei. O gramatica formala. impreuna cu Andrei Kolmogorov. relatia de adevar care se stab ilste intre constructe si fapte. ci de complexitatea mecanismului cel mai simplu. prod uctivitatea limbii). cel mult putem sa ne miram ca i se da numele de "informatie ". in sens matematic. asa cum a precizat Petre Botezatu. De fapt. pornind de la un vocabular. Gross. despre cantitatea de informat ie vehiculata prin M ca este legata. de no i. Hintikka) -Sublinierea diferentei de nivel intre f raza principala si subordonate -Evitarea tendintelor de a reduce creativitatea l imbajului la sintaxa Gramatica generativa si productivitatea limbii in lingvisti ca. el va fi cons iderat mai putin informativ de un agent care nu intelege aceasta limba. Mai intai. Creativitatea limbajulu i -Gramatica generativa si productivitatea limbii -Reguli formale si recursivita te in producerea frazelor -Capacitatea generativa slaba si tare -Critica abordar ilor generative (M. categoriile stabi lite. Adica nu este explicabil cum. usor de masurat. presupune g rade de certitudine. Relatia informatie adevar si certit udine probabilitate Suntem pusi in fata alternativei de a nu folosi teoria infor matiei sau de a cauta cai care sa nu duca la aproximatii plauzibile si utilizabi le. un agent se va considera mai informat cand evenimentul anuntat de M este neprevazut. insa daca M este redactat in limba japoneza. fata de cel care o intelege. este dimpotriva. Cantitatea prezentata aici. nu de probabilitatea a ceea ce M anunta. Definitii intuitive si conventionale pentru informatie Aceasta definitie presupune ca orice serie de k simboluri luate din acelati alfabet detine aceeasi informatie. informatia cuprinsa in propozitii. care poate fi infinita. J. Aceasta dificultate poate fi de pasita considerand. pornind de la creativitatea (expresivitatea) limbii noastre. Totusi. Reguli formale si recursivitate in producerea frazelor Gramatica generativa. notiunea de creativitate are in vedere aspectul generativ (altfel spus. decat daca era previzibil. aceasta idee ramane impracticabila i n informatica. Este imposibil sa le dam un raspuns. setul de probabilitati. in numar aparent nelimitat. fapt care contrazice intuitia din mai multe motive. aceasta din urma nefiind altceva decat o clasa de enunturi integra te (p. in continu are. Teoria lui Shannon per mite remedierea acestui inconvenient admitand mesaje de lungime variabila. ca pr oportie a cazurilor respinse fata de totalitatea cazurilor posibile. pentru care stau marturie mec anismele recurente de subordonare sau de coordonare prezente in toate limbile de . iar I va depinde at unci de mesaj si totodata de destinatarul sau. un mesaj format dintr-un million de "a" consecutivi nu este la fel de infor mativ ca o carte avand aceeasi lungime ca mesaj. info rmatia definita de Shannon sau Kolmogorov nu ia in consideratie efectul produs a supra destinatarului. considera aceasta creativ itate ca fiind guvernata prin reguli formalizabile. Carnap si Bar-Hillel s-a ar atat ca "din perspectiva dimensiunii aletice. Adevaruri despre adevar.

Petre). prin respingerea notiunii de recursivi tate. memoria. iar la inceputul anilor '80. semne de timp gramatical si substantive. cum ar fi o structura logico-matematica si respectiv performanta observata. De exemplu. Cu alte cuvinte. cuvintele limbii nu sunt univoce deoarece ele isi modifica sensul in functie de contextul in care apar. Amintim ca structura de profunzime si de suprafata sunt termen i specifici analizei lingvistice propuse de Chomsky pentru gramatica. a dica sa permita celor ce-i cunosc regulile sa genereze si sa inteleaga propoziti i pe care anterior nu le-au intalnit niciodata. permite oricarei reguli sa fie utilizata in mod repetat (de un numar n elimitat de ori) si poate produce astfel fraze de orice lungime. Deoarece se observa adesea un decalaj intre competenta evaluata. dominante prin anii '60. impusa de factorii ce influenteaza perceptia. constituie capacitatea generativa tare a gramaticii. iar de Jaako Hintikka (1994). El a presu pus ca vorbitorii poseda reguli de combinare a secventelor din elemente gramatic ale: verbe. Sublinierea diferentei de nivel intre fraza principala si subordonate Un mod el sintactic al limbii romane este in continuare necesar. intr-un anumi t context sau o anumita situatie. presupusa identitate se re duce la asemanari de familie ale cuvantului care este folosit in contexte diferi te. dar sa le asocieze structuri diferi te. dar se poate spune ca are indepartate origi ni in filosofia aristotelica (cuplul categorial potenta-act). ca in formularea "Petre a fost sfatuit de Pavel sa se ins crie la Politehnica". Dar modelele propriu-zise au evoluat. care pot avea doua structuri de pro funzime diferite. Critica abordarilor generative Abordarea generativa a limbajului a fo st criticata de Maurice Gross (1975). i-au vazut cei doi colegi". structura de suprafata indica drept subiect un cuvant (aic i. dar prin reguli de transformare sunt ulterior conve rtite in vorbire efectiva.pe glob. care considera limbile ca fiind combinator ici finite. Evitarea tendintelor de a reduce creativitatea limbajului la sintaxa in final. Asa cum a observat L. disti nctia competenta-performanta este evidenta in orice analiza de sarcina in psihol ogie. Vorbind mai ge neral. Aceste combinari in secvent e sunt initial neidiomatice. o gramatica va asocia un arbore binar cu legatura spre dreapta. A sadar. trebuie sa mentionam relatia competenta-performanta. Capacitatea generativa slaba si tare Multimea frazelor generate sau recunoscute cu ajutorul gramaticii reprezint a o submultime a tuturor combinarilor posibile pernind de la vocabularul limbii si constituie capacitatea sa generativa slaba sau limbajul sau. Doua gramatic i pot avea aceeasi capacitate generativa slaba. pentru a produce sau recunoaste frazele limbajului. pentru o fraza de trei cuvinte. in numar nelimi tat. atentia etc. cele mai utilizate in prezent. sa trecut in deceniul urmator la automatele cu adaugiri ale lui William Woods sau la gramaticile cu metamorfoza ale lui Alain Colmerauer. adica sa caracterizeze aceeasi m ultime de fraze ca fiind gramatical corecte. adica structura de profunzime genereaza structuri de suprafata. Alteori. Wittgenstein. decisive sunt nu identitatile. celelalte modificand rezultatul obtinut spre a lua in consideratie si tuatia de enuntare. gramatica unei limbi naturale trebuie sa fie generativa. pentru a putea alege d intre ipotezele existente si pentru a asocia o structura oricarui enunt ce trebu ie analizat. in astfel de cazuri. el este adeseori divizat in module semantice si pra gmatice. Doua structuri de suprafata pot avea o aceeasi s tructura de profunzime: "Petre l-a antrenat pe Pavel" si "Pavel l-a antrenat pe Petre" sunt in romana curenta doua variante optionale pentru aceeasi structura d e profunzime. in ceea ce pri veste tratarea continutului. adica analizele asociate acestor fraze. indeosebi sub influe nta informaticii. in general prezentate sub forma de arbor i in sintaxa. precum in exprimarea "Cand au i ntrat in scoala. intr-adevar. la gramaticile de unificare. Exista structuri de suprafata ambigue. in timp ce structura de profunzime arata ca subiectul real este altul (Pavel). astfel ca escamoteaza deosebirea esentiala dintre fraza principala si cele subordonate. care a m igrat din lingvistica in psihologie. apare clar ca nu se poate reduce la aspectul sintactic limba si creativit atea ei specifica. De la gramaticile sub forma de lanturi ale lui Zellig Haris si gramaticile transformationale datorate lui Chomsky. competenta nu este in mod necesar dat . de obicei. inteles. Multimea combina rilor utilizate. deoarece identifica simbolurile folosite in reguli. ci diferentele. construind o forma logica presupusa ca exprima conditiile de adevar ale enuntului adica ceea ce trebuie sa se realizeze in Univers pentru ca el sa fie veridic -.

stabilitatea si rigoarea. care înseamna "a z amisli". antropologi. Aceasta se expl ica prin complexitatea procesului creativ. 1966). "a naste". Însasi etimologia cuvântului ne demonstreaz a ca termenul de creativitate defineste un proces. in loc de co ncluzie. "a naste". un a ct dinamic care se dezvolta. "a crea". în anul 1937. care simtise nevoia sa transforme adjectivul "creative".] DOWNLOAD REFERAT Preview referat: Creativitatea Termenul de creativitate îsi are originea în cuvântul latin "creare". "a fauri". Termenul de creativitate îsi are originea în cuvântul latin "creare".W . ar putea sa aiba capacitatea de a aspira la un rol analog matem aticilor. un a ct dinamic care se dezvolta. sociologi si sociologi ai culturii. Sensuri si definitii Conceptul de creativitate. economisti . intre competenta cognitiva care desemneaza structurile si perf ormantele efective ale copilului pus in situatia de a rezolva probleme. este înca insuficient delimitat si definit. unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a op erat vreodata stiinta. unul dintre ce[. Nu este vorb a de un proces de degradare. Asadar. mentalista si lingvistica) consacrate in ist oria filosofiei. un act dinamic care se dezvol ta. în "creativity". Cu alte cuvinte. "a crea". Mai mult . Am dat elemente in acest sens in lucrarile scrise in colaborare cu prof . Editura Matrix Rom). psihanalisti. acest decalaj reprezinta chiar regula creativita tii. E ditura Tehnica) si Filosofia si Stiintele Cognitive (2002. dupa unii autori (psihologi). procesul genetic este t otodata constructiv si reflexiv. Problema de cercetare pentru psihologi.a. teoria structuralista si construct ivista bine cunoscuta a lui Piaget (structuralismul genetic) a generat critici t ocmai datorita decalajului obisnuit intre subiectul epistemic si cel psihologic. prezenta in dezvoltarea cunoasterii si a functiilor cognitive. PUF. "a crea". ne vom intreba in ce masura corpul disciplinelor filosofice. Creativitatea defineste un proces. care înseamna "a z amisli". "a fauri". pedagogi.. innascuta. creativitatea este si în atentia lingvistilor si a psiholingvistilor. acest lucru se întâmpla ori de câte ori o notiune este difuzata de la un grup restrâns de specialisti la o populatie mai la rga. de psihologul american G. se desavârseste si cuprinde atât originea cât si scopul. Dupa Jean Piaget.. Precizarea termenului. esteti cieni. largind sfera semantica a cuvântului si impunându-l ca substantiv . Termenul si notiunea gene rica au fost introduse pentru prima data. de Antonio Battro.dr. ca si prin diversitatea domeniilor în c are se realizeaza creatia. De altfel. se desavârseste si cuprinde atât originea cât si scopul. discipline filosofice asemanatoare in atatea privinte disciplin elor matematice. pe cand constructia il incorporea za efectiv in cadrul unei alcatuiri inedite (Dictionnaire depistemologie genetiq ue. pierzându-si astfel caracterul univoc. Allport. impunerea lui în limba din palierul neologismelor în cel al limbii comune si mentionarea lui nu numai în d ictionarele lexicale. prin sufixar e. Sensuri si definitii Conceptul de creativitate. rol evidentiat in dezvoltarea stiintelor realului (creativitatea stiin tifica). Dupa unii autori. "a naste". care înseamna "a z amisli". Stefan Trausan-Matu: Hermeneutica si Ontologia Calculatoarelor (2001. filosofi. axiologi. ci de asimilare a gândirii logice individuale la gândir ea sociala. orientate de cele trei paradigme (ontologica. sunt tot atâtia pasi în constientizarea si valorificarea creativitatii.24 nivel: a X a Termenul de creativitate îsi are originea în cuvântul latin "creare". dar si în cele de pedagogie si de psihologie. se desavârseste si cuprinde atât originea cât si scopul.ing. la fel cum factorul constructiv este el insusi partial reflexiv. Creativitatea5x puncte categorie: Psihologie nota: 9. "a fauri".d ata fiind complexitatea uimitoare a fenomenului. Creativitatea defineste un proces. iar factorul reflexiv este in parte constructiv . refle xia imbogateste retroactiv elementul ulterior. ci poate presupune o competenta cognitiva (individuala sau sociala ) construita pe parcursul dezvoltarii.

"Kreativität" în germana .Lucian Blaga Pe când teologii preamaresc Creatia Divina. în lucrarea "Creativitatea eminescia na". chiar demential sau mistic. o revelatie pura (A. în sensul de originalitate încorporata în opere de arta. aleator sau simplu joc (K. Înca de acum doua decenii. etc. Tot ce aflam sub acest titlu este ca opera de arta rezulta dintr-un proces îndatorat talentului si fanteziei artistului. Acest din urma "a fi tu însuti" îl vizeaza formare a creativa si învatamântul românesc. ci o reala si stringenta necesitate. Gross). Astfel. o act gratuit. Dar creativitatea nu înseamna numai atât. neologismul preluat din limba engleza s-a impus în majoritatea limbilor de circulatie internationala ("créativité" în franceza. scr isa de Sanda-Marina Badulescu) ________________________________________ Creatia de cultura o întelegem ca un fel de compromis. F reud). Ceva mai amplu se trateaza problema în Dictionarul de Estetica Generala (1972). creatia artistica apare ca: o act delirant. (Adaptare dupa cartea "Formarea formatorilor ca educatori ai creativitatii". Pentru simplificare. este dificil sa negam o asemenea relatie si înca sa n-o raportam la cercetarea si practica în domeniu când multi cercetatori si p racticieni care abordeaza subiectul considera ca termenii sunt interschimbabili. Larga putere de iradiere a conceptului est e surprinsa numai în practica educationala. înlocuind eventualii termeni folositi pâna atunci ( cf. întrebuintarea termenilor de "creativitate" si de "gândire divergenta " ca sinonimi conduce la admiterea unei relatii între ele ceea ce nu e dovedit de starile obiective. "creativita" în italiana.n. Lombroso) sau al dicteului automat (A.cu drepturi depline. Pe de o parte. original". Având în ved ere valoarea acestor exercitii în ansamblul programului educational. Discutarea conceptului de creativitate ridica o problema de baza a comunicarii. D. savantii si artistii problematizeaza n eîncetat creativitatea umana. Ultima editie Dictionarului enciclopedic (1993) considera "Creativitatea ca tras atura complexa a personalitatii umane. Caracterizarea apartine psihologilor si ofera ceva mai mult decât editia anterioara. respect iv conceptiei sale despre lume. o un produs patologic (C. impuls al Divinitatii (Platon) . solicitat de conflictul vir tual dintre existenta umana si Marele Anonim. desemnând capacitatea de a realiza ceva ine dit. în germana se folosea termenul "das Schöpferische" = "forta de creatie"). "Dificultatile psihologice si teoretic -sociale ale problemelor creativitatii se cristalizeaza în scoala". într-o lume de larga deschidere democratica. psihologul Morris Stein anunta acest prag de minunata des chidere pentru creativitate si spiritele creative: "O societate care stimuleaza creativitatea asigura cetatenilor sai patru libertati de baza: libertatea de stu diu si pregatire. Suntem de acord cu precizarea pe care o fac în continuare Husen & Postlethwaite: "Întrucât transferul de deprinderi nu pare sa se faca usor. o o compensatie sau manifestare sublimata a refularilor instinctuale (S. o expresie sensibila a Ideii Absolute (Hegel).). Într-adevar. Brémond). Bréton). În anii '70. problema creativitatii este abordata si s e formuleaza în functie de contextul social. . o activitate spirituala prelogica si amorala (B. în istoria culturii. La noi . ca re insista asupra fenomenului de producere a unicatelor si a diversitatii interp retarilor lui. profesorul trebuie sa ap lice gândirea divergenta în orice context posibil al curriculumului (s. Pe de alta parte. Astazi. ci numai "Creatia Artistica". Croce). Caracostea folosea termenul înca din 1943. este într-adeva r util pentru formare sa fie aplicate oriunde este posibil".). putem considera Dictionarele ca reflectând destul de fidel aceste oscilatii de interes si modalita ti de prezentare. libertatea de explorare si investigare. recunoasterea si promovarea c reativitatii nu este numai un deziderat. asa cum apare mai târziu în literatura si dictionarele de speci alitate. libertatea de exprimar e si libertatea de a fi ei însisi". Dictionarul Enciclopedic Român (1962) nu trata subiectul ca ata re. .

selecteaza sau propun rezolvari pentru conflictele latente sau manifeste din societate (teza ilustrata si de istoricul român Neagu Djuvara). Abordarea probleme i creativitatii în cadrul cercetarilor actionaliste implica. etc. alaturi de o definiti e ce stabileste punctul de vedere (sociologia muncii). M. scris de conf . o proces natural continuat pe planul spiritualitatii (G. considerata ca activitate co lectiva. un criteriu de recunoaste re a comportamentelor în discutie (reorganizarea componentelor). Guyau). a fost evidetiata existenta unor subgrupuri sau indivizi marginali. ieri si astazi". (Adaptare dupa articolul "Problema creativitatii. Cu alte cuvinte. De exemplu. din care am mentionat numai câteva. îndepsebi prin circularitatea definitiei . Abilitate sau proces creativ. a unei clase sociale sau a unei categorii profesionale etc. Starea sau calitatea de a fi creativ. În acest context.dr.ing. care provoa ca. mai precis de rigiditatea sau de capacitatea lor de deschidere în afara. Teoriile mai recente sunt preocupate de studierea grupurilor mai restrânse decât cla sa sociala.o expresie a sintezei armonioase si superioare a disponibilitatilor vitale (J. Ipoteza structuralista (1972) o Creativitatea apartine tuturor? o Inventie si creativitate: Act si Produs. Putere sau Randament o Inteligenta creatoare si gândire divergenta (Guilford) o Creativitatea si pedagogia: trezirea si încurajarea atitudinii noi o Antrenarea creativitatii: imperativ utilitarist si exercitiu spiritual ________________________________________ O facultate particulara a spiritului uman Sociologii înteleg prin creativitate dispozitia care orienteaza indivizii si grupu rile spre producerea unor inventii. o metodologie (te ste) pentru precizarea gradelor/varietatilor de creativitate si o directiva de a plicabilitate (aspecte pedagogice si praxiologice). Insistenta cu care se repune mereu si varietatea solutiilor oferite. Neprescurtat!. spre a reusi ca grup sau chiar ca individ. G. Teoreticienii actionalismului considera creativitatea ca o facultate particulara a spiritului uman. Domeniul pragmatic si Aria fenomenelor. Dificultatea de a o expu ne în putine cuvinte se traduce prin erori. 2. În continuare ne limitam la comentarea a doua conceptii ce au favorizat în timp rezo lvari aparte pentru problema creativitatii: actionalismul si cognitivismul. pentru a culege roadele activitatii într-o societate data. definita prin înclinatia "de a reorganiza elementele (cultural . subliniaza importanta problemei. Se numeste actionalism o cercetare sociologica aplicata civilizatiei industriale . Departamentul de Stiinte Socio-Umane. Putem distinge teoriile organiciste (inspirate de Oswald Spengler) care discuta despre creativitate în contrast cu declinul social ce presupune o scadere a vitali tatii membrilor si grupurilor unei societati. În plus. Constandache. Se discuta deci despre creativitatea unei culturi anu me. în Dictionarul Webster (Enciclopedic. Nu se mai ac cepta cercetarea creativitatii fara a se face apel la teoria informatiei.G. Séailles). Ceea ce deosebeste perspecti va sociologica în raport cu cea psihologica este preocuparea cu creativitatea soci etatilor sau a grupurilor. în cadrul doctrinelor actionaliste se analizeaza realiza rea grupului ca subiect (unitate de actiune si de cercetare). de exemplu în sociologia stiintei. 1994) aflam la articolul CREATIVITATE formularile evident incorente: 1. Iar încercarile de explicare a dispozitiei cre atoare pornesc de la opunerea originalitatii fata de conformism (norma sociala) sau a spontaneitatii fata de artificiu (conventie). Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti) ________________________________________ Perspectiva actionalista o În ce sens creativitatea poate fi considerata o "facultate particulara a s piritului uman"? o Reorganizarea componentelor culturale sau tehnice: Aria perceptiei si Im aginea mediului. Precizarea necesa ra este ca se impune o anumita sustinere (cooperare) sau cel putin o capacitate (rezistenta) de a înfrunta conflictele. creativitatea apare ca dependenta de numarul schimbarilor de tot felul între grupurile în discutie. caracterizata prin importanta deosebita a muncii.

respectiv mediul soci al pentru omul politic sau jurist. selectat printr-o perspectiva sau punct de vedere propriu fiecaruia. p roiecte). el cauta totdeauna sa priveasca mai departe.P. I. 1972. Guilford. se evidentiaza existenta câmpului pragmatic (actional) unde se produc sau se influenteaza fenomenele respective. Oricât pare de dificil. sa contemp le. genii) si constituie chiar justificarea d e baza a activitatii (pasionate). stimulându-l printr -o problematizare si interogatie permanenta ce pune subiectul în situatia de a se reanaliza si redefini continuu. este vorba despre existenta unui câmp al perceptiei indivizilor umani . ________________________________________ Reorganizarea componentelor culturale sau tehnice Definitia data de teoreticienii actionalismului presupune trei componente: o imaginea mediului. Se orienteaza spre cercetarea "diferitului". Aceasta este perspectiv a care favorizeaza aparitia ideilor novatoare (conceptii. despre creativitate ca a partine fiecarui individ. prototipuri. chiar a muncii multora dintre ei. antrenamentul dedicat creativitatii reprezinta nu doar un imperati .e sau tehnice) preluate din lumea exterioara spre a le prezenta dintr-o noua per spectiva si pentru realizarea unei actiuni novatoare" (Les théories de l'action. asa cum a aratat J. v ol. Hachette). împreuna cu teoreticienii actionalismului. Mai pe larg. trebuie facuta precizarea ca este totusi mai puternic dezvoltata la anumiti oameni (talente. aceasta gân dire fiind contrara celei numita convergenta. care trezeste si încurajeaza acest mod de a privi lucrurile. sau mediate. indirecte. O astfel de perspectiva denota. teorii. ca în cazul experintelor efectuate de savan ti. cautate ) relativ la elementele componente. care nu se limiteaza la cunoscut sau obsnuinta (rutina). la u rmari mai îndepartate. În loc de a se multumi sa descrie. o domeniul fenomenal sau pragmatic si o ipoteza structuralista. ________________________________________ Antrenarea creativitatii Astfel înteles. se poate masura originalitatea câmpului activ de percepere sau continutu l perceptiei corespunzând multimii "aberatiilor posibile" (alterari voite. al carei câmp de investigatie este l imitat prin conformism sau pasivitate. a tot ce este "altfel". ________________________________________ Inteligenta creatoare si gândirea divergenta Inteligenta creatoare se recunoaste prin atitudinea spiritului fata de problema (fata de dat) sau fata de realitate. ________________________________________ Inventie si creativitate Se impune urmatoarea precizare: pe când inventia reprezinta simultan actul creator si produsul creatiei. ea poate fi dezvoltata printr-o pedagogie adecva ta. fie materialele puse în opera de artist. cu ingeniuozitate. o gândir e divergenta. În acest fel se pot evidentia indivizi care dovedesc mai multa creativitate decât ceilalti colegi din domeniul de activitate considerat folosind teste de creativ itate. ________________________________________ Creativitatea si pedagogia Tocmai pentru ca disponibilitatea numita creativitate se remarca îndeosebi prin at itudine intelectuala novatoare. fie câmpul optic al microsco pului/telescopului. în cazul cercetatorilor sau al artistilor. putem considera domeniul fenomenelor în discutie. De p ilda. la conexiuni mai profunde. spre a proceda în mod inedit. ca în cazul inginerilor si îndeosebi a managerilor. Poate fi vorba despre domeniul ce include e xperimentele. ________________________________________ Creativitatea apartine tuturor Daca acceptam. Acest domeniu este determinat prin capacitatea de actiune mai extinsa sau mai re strânsa a subiectului actional (agent): domeniul fenomenelor influentate sau contr olate poate presupune actiuni directe. conceptul psihologic de creativitate desemneaza puterea i novatoare sau capacitatea creativa privita din unghiul de vedere al randamentulu i. În al doile a rând.

Teama fata de orice devier e de la norma (conventie. creativitatea se defineste prin capacitatea de a realiza un produs care sa fie simultan inedit si adecvat. ________________________________________ Perspectiva cognitivista o Creativitatea este capacitatea de a realiza un produs nou si adaptat? o Judecarea si aprecierea creativitatii la ingineri si la artisti o Grade de creativitate: consensul social pentru apreciere o Teste de creativitate: multitudinea si fluiditatea raspunsurilor. Mai trebuie precizat ca. un de inovatia este cheia succesului pentru întreprinderi. dar si de personalitat e o Creativitatea autorului functie de natura procesului productiv: hazardul . un produs nou trebuie sa fie orig inal si neprevazut. a unei realizari sau solutii ( rezolvari). Acest produs (opera filosofica sau muzicala. adica satisface diferitele cerinte (c onstrângeri) ale unei probleme.v utilitarist (economic) în cadrul societatilor industriale aflate în expansiune. comunicare savanta sau articol public itar si orice alta forma de creatie. în cadrul judecatilor asupra creativitatii. De exemplu. traditie) sau conformismul social are ca efect dispari tia oricarei urme de originalitate. încercând sa surprinda ineditul lum ii. neinfluentat înca de educatia rutiniera.) poate însemna ide e. ci to todata un adevarat exercitiu spiritual (invitînd la conduita etica). relatare istorica. criteriul adaptarii es te mai puternic implicat în produsele creative ale inginerilor. ________________________________________ Grade de creativitate Nu exista norme absolute (universale în timp si spatiu) care sa asigure judecata c ritica si aprecierea valorizatoare a unui produs. exercitiu car e promoveaza sinele (eul cu vocatie). de realizare a sinelui. Un judecator (arbitru) unic. grupuri si indivizi. regulile si intentia o Sistemele artificiale pot fi creative? o Creativitatea dependenta de cultura si de epoca istorica: conflictul din tre traditie si tendintele novatoare o Abordarea cognitiei creative în stiintele cognitive ________________________________________ Capacitatea de a realiza un produs nou si adaptat Psihologii înteleg prin creativitate dispozitia inventiva sau capacitatea de înnoire existenta în stare potentiala la orice individ uman si la toate vârstele. autocenzurându-se si autoprimenindu-se. fiind capcana în care esueaza creativitatea mu ltor indivizi. noutate a si adecvarea. variet atea solutiilor depinde de aspecte cognitive. Arbitrajul sau judecarile asupra creativitatii presupun de fapt un c onsens social (quasi-unanimitate) din care decurg recunoasterea si uneori recomp ensa. lucrare beletristica sau articol stiintific etc. emotionale. care-si manifesta permanent mirarea si surpriza. Totusi. presupune conditii fav orabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborata. În general. fireasca a omului. Copilul. aceasta tend inta naturala. ________________________________________ Judecarea si aprecierea creativitatii În psihologia cognitiva. variaza dupa indivizi si dupa naura problemelor/sarcinilor asumate. compozitie muzicala. decât în operele artis tilor. un comitet alcatuit din mai multe persoane au torizate/avizate sau chiar o societate în ansamblu uneori. Importanta acordata acestor doua criterii. Acesta trebuie sa se deosebeasca de ceea ce autorul însusi sau alte persoane au realizat pâna acum în domeniu. punând u-se sub semnul întrebarii. este considerat prototipul creativita tii. capabil sa se repuna mereu în discutie. o solutie noua nu poate fi considerata creativa decât când este adecvata. evalueaza Imaginatia si creativitatea5x puncte categorie: Psihologie . strâns legata de mediul socio-cultural.

ci si inmatamatici sau balet. Intr-un fel au trait iub irea poetii romantici si altfel o simte un poet comtemporan. presupun tei insusiri: a) Fluidate . desi se vadeste ineficienta . cu careb au castigat victorii ras unatoare. dar. situatii etc. Intr-o zi. Imaginatia. acest truc a fost rodul imaginatiei sale. sunt persoa ne "rigide" care greu renumta la o metoda. dar care noua nu ne-ar putea trece prin minte. constitund un progres in planul social. Caracterizare Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginat iilor. ci si in modul de a trai diferite situatii si evenimente. foarte rasfatat. deci si creativitatea. Si cum noutatea. Scriitorul se scoala si se duce sa o d eschida. Componenta principala a creativitatii o constituie imaginatia.posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un mare numar de imagini. Dar chiar si in domeniul activitatii organizatorice am putea descifra inter ventia imaginatie: initiativa constituie o noutate pe planul actiunii. modul de abordare a unei probleme.. al abstractiunelor. se indreapta spre usa de iesire af ara si scanceste pentru a I se da drumul. per severenta in a face numeroase incercari si verificari. viziuni.nota: 8. al abstractiunelor. Desigur.] DOWNLOAD REFERAT Preview referat: Imaginatia si creativitatea 1. Dar procesul creator i n stiinta comporta mai multe sinteze in domeniul ideilor. Ea face posibila crearea de p roduse reale sau pur mintale. Creativitatea este o capacitate mai complexa. cand un procedeu se dovedeste inoperant . povestit de un scriitor. Iataun exempl u.65 nivel: 1. ea putandu-se observa chiar in compor[. idei. fenomene psihice noi pe p lan cognitiv. afectiv sau motor. Dar procesul creator i n stiinta comporta mai multe sinteze in domeniul ideilor. caruia ii pl acea sa doarma intrun fotoliu foarte comfortabil. ceea ce se potriveste numai imaginatiei artistice. b) Plasticitate consta in usurinta de a schimba punctul de vedere. Deci nu vorbim de imaginatie doar in pictura sau poezie. Desi dezvoltarea imaginatiei la un inalt nivel e caracteristica omului. in acel moment. unele complect nastrusnice. De imaginatie da dovada si coregraful. . azi. ger menii ei pot fi descoperiti si in conduita unor animale suprioare. . Avea un caine de rasa. ceva deosebit. Chiar si in domeniul afectiv poetii pot aduce un sunet nou. dorinta de a realiza ceva nou. catelul constata ca stapanul sau sta asezat tocmai in fotoliul sau preferat. o alta componenta este vointa. n-avea cum sa fi fost invatat. venind din alta par te. sa zicem Marin Sorescu. nu se obtine cu usurinta. Dupa ce se invarte de cateva ori nemultumit. Original itatea unui poet. ceea ce se potriveste numai imaginatiei artistice. Caracterizare Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginat iilor. ea putandu-se observa chiar in comportament ul unor sportivi. cainele se repede triumfator si se aseaza la locul sau preferat. sunt oameni care ne surprind prin ceea ce numim i n mod obisnuit ca fiind "bogatia" de idei. De imaginatie da dovada si coregraful.. Incat azi putem defini imaginatia ca fiind acel proces psihic al carui rezultat il constituie obtinerea unor reacti. nu consta numai in metaforele sale. Marii gen erali au imaginat ingenioase planuri de lupta. dar creatia de valoare real a mai presupune si o motivatie. Ei insufla anumite atitudini care uneori devin o moda.

ea garantand valoarea rezultatului muncii creato are. prin raritatea statistica a unui ra spuns. fie la demit erea lor. Absenta capacitatii empatice ar explica. macar sub aceasta forma. Intr-un domeniu si a carui personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii. unii dintre cei casatoriti nefiind capabili de empatie. E vorb a de inventatori. Este insa un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. Un olar sau o tesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realize aza conform unei traditii. revolutionare. unei teorii contraversate. ne gandim la raritatea a ceva util. Este planul la nivelul caruia accede orice om muncitor. ab surde. acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari partiale unei un elte. aspect stanjenitor pentru managerii intrprinderilor. in sensul de a nu fi capabili sa-si imagineze cum de ceilalti vad lucrurile altf el. Neindoelnic. ea se poate constata . caracteristica pr incipala ramane originalitatea. Empatia presupune putina imaginatie care insa lipsea muncitorilor amintiti mai sus si de aceea ei aveau numeroase neintelegeri. aportul personal fiind redus .c) Originalitatea este expresia noutatii. a) Creativitatea expresiva se manifesta liber si spontan in desenele sau co nstructiile copiilor mici. cum este Japonia . au alte opinii alte valori.a. In afara de aceste aspecte. ceea ce de vine usor sursa de conflict. Desigur exista mai multe trepte de creativitate. Sunt acele persoane care azi se angajeaza int r-o fabrica. cu mentalitatea ei . Ei realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national. cei care creaza fluctuatia fortei de munca. Numim aptitudinea de a te identifica cu o persoa na si a vedea lumea cu ochii ei. Iata ca. specific muncilor obisn uite. ducand fie la parasirea institutiei. se inregistreaza anual peste 100.000 de brevete de inventii. de utilizare sau originalitate. Rolul si factorii creativitatii Despre importanta creativitatii nu e nevoie sa spunem multe: toate progrese le stiintei. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativitatii. O echipade psiho logi de la Universitatea Harvard a studiat caracteristicile psihice ale unor mun citori instabili. unui aparat. C. si ma i multe din divorturi. dar nici aici nu stau m ult s. d eci sa-si imagineze alte dorinte.W. a omului care aduc e schimbari radicale. Fiecare dintre aceste trei insusiri are insemnatatea ei . daca nu creativitatea. d) Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind "tale nte".d. Intr-o tara mare. tehnicii si artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. la acest nivel. cand vrem sa testam posibilitatiile cuiva. ceea ce asigura u n progres vizibil al productiei. cel putin imaginatia es te necesara fiecarui dintre noi in conditiile vietii obisnuite. dar dupa o luna-doua. e) Creativitatea emergenta este caracteristica geniului. dupa aceiasi cercetori.empatie.m. c) Planul inventiv este accesibil unei minoritati foarte importante. imaginatia este o . altfel ar t rebui sa apreciem favorabil bolnavii mintal care au tot felul de idei bizare. Nu se pune problema. b) Planul productiv este planul crearii de obiecte. a inovatiei. alte interese decat cele personale. pleaca in alta parte. 2. unei tehnici consacrate. Examenarea a aratat ca majoritatea lor erau lipsiti de imaginatie. a unei idei.

S-au a plicat. desi e evide nt ca in domeniul stiintei prezenta este de netagaduit. a experientei pentru ca ele sa dea nastere la ceea ce numim talent. A . relatia dintre inteligenta si creativitate e complexa. cunoscutul inventator. acumulata pri n contactul direct cu fenomenele sau prin discutii personale cu specialistii si b)o experienta indirecta. pe care nu le cunoaste m.000 de substante pana sa ajunga la c ea mai rezistenta la tensiunea din becul elecric (atunci a fost gasit filamentul de carbune). Pot fi considerate ca factori interni ai dezvoltarii creativitatii. societatea are o influienta deosebit de importanta pentr u inflorirea spiritiului creativ intr-un domeniu sau altul. Acest pun ct de vedere se justifica prin specificul domeniului sau. atagand dupa sine cerinta construirii de palate impodobite cu picturi si sculpturi. a interesului pentu creatie. Prima forma are un mai puternic ecou psihic. ele creand predispozitii de diferite grade pentr u sinteza unor noi imagini. De munca este nevoie. noi idei. sustinea ca geniul este 99% transpiratie si 1% inspiratie. deoarece a trebuit sa incerce peste 3. inventiile de ordin te hnic. In ce priveste rolul inteligentei. imprtanta pentro o convetuire armonioasa. Totodata reiese ca in anumite tipuri de inteligenta (gandirea cr itica) nu e implicat si spiritul creativ. se poate vorbi. Nu intamplator se insista in pedagogie as upra valorii culturii generale. un rol notabil in sustinerea activitatii creatoare. In primul rand. evident. situatia e mai putin clara.Existau jucarii ce se miscau datorita presiunii aburului. se explica prin imbogatirea negustorilor. bogatia exper ientei. De pilda. In conformitate cu exper ientele efectuate. dar nu chiar in proportia pr econizata de renumitul inventator. S-au obtinut corelatii semnificative. Dar teza lui Edison nu se aplica in cazul lui Mozart. in domeniul pict urii si sculpturii. care favorizeaza imaginatia. motivat ia si vointa. obtinuta prin lectura de carti ori audierea de expuner i. In secolul nostru. Stralucita epoca a Renasterii italiene. forta aburului era cunoscutaa inca din antichitate. la un mare numar de subiecti. capabil sa s crie o sonata in cateva zile. Thomas Edison. teste de inteligenta si creativitate. cei cu perforemante ridicate de creativitate aveau la inteligent a cote cel putin mijlocii. de unde concluzia necesitatii sale pentru o creativit ate superioara. In ultima analiza. Un alt factor determinat in stimulare creativiatii il constituie gradul de dezvoltare a stiintei. In schimb. Exista anumite structuri cerebrale. In ce priveste factorii creativitatii. Importanta nu este doar cantitatea. cunostiintele acumulate. Se disting doua feluri de experiente: a) o experienta drecta. dimpotriva. tehnicii. ceea ce nu inseamna ca ar fi de neglijat cartile. Sunt unii ce exagereaza chiar rolul muncii in creatie. de aptit udini pentru creatie. De exemplu. Totusi e nevoie de interventia mediului. ca si a fortei de a birui obstacole are.insusire valoroasa. mai intai. i nteresele societatii s-au indreptat spre progresul tehnicii. Multe descoperiri intr-un domeniu au fost sugerate de solutiile gasite in alta diciplina. aceasta cunoscand o dezvoltare fara precedent. dar destul de modeste. Analiza rezultatelor a aratat ca printre subiectii cu note ridicate la inteligenta sunt unii avand cote slabe la creativitate. inte rvin cerintele sociale. Crestera dorintei. s-au creat scoli iluste permitand ridicare acestor arte pe cele mai inalte culmi. un al doilea factor care trebuie amintit il constituie exper inta. artei. amintite cand ne-am referit la structura ei. Fara indoiala.care ne pun in contact cu mari spirite ce stralucesc de-a lungu l multor secole. care a stimula t talentele existand totdeauna intr-un popor. ci si varietatea ei.

dar comozi. si aburii apasau p e niste clapete actionind mainele. Apoi. de profesor i: Socrate l-a influentat pe Platon. satazi nu se mai face o separare neta intre omul ob isnuit sicreator. Cei cu idei sau comportari neobisnuite sunt priviti cu suspiciune si chiar cu dezap robare. acestea au un rol deos ebit in formarea tineretului. la o petrcere. de obicei. intr-adevar. ea era efectuata de sclavi si nu exista nici o preucupare de a le inlesni munca. Asa e cazul rigiditatii algoritmilor anteriori. scoli de inventica. era infetisat printr-o uri asa statuie de bronz. divinizat in orientul mijlociu. In ce priveste productia materiala. Aceasta atitudine sceptica. ei pot distra un grup. Ce se poate face deci pent ru stimularea creativitatii? Mai intai. si sa combate m anumite piedici in calea manifestarii imaginatiei. o mic a inovatie sau inventie. Nici matematica nu poate progresa fara fan tezie. de conditii favorabile de vvoltarii imaginatiei. exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire exagerata a ratiunii logice. 2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezulta din procedeele de gindire. Se numeste algoritm o succesiune determinata de operatii permitind rezolvarea unei anumite categorii de probleme . Cel mult. In zilele de sarbatoare se facea un foc mare la baza acest ei statui care incepea sa miste din maini si sa scoata un sunet inspaimantator. a aparut si diviziunea muncii. executind miscari simple rectilinii ori circulare. 3. i mpiedicind progresul stiintelor sociale si biologice. vom vedea cind se va studia gindirea. Societatea poate avea si functia de frana in dezvoltarea cunoasterii. Asemenea obs tacole exterioare sau interente individului sunt denumite. numarul inventatorilor cu b revet e de ordinul zecilor si chiar al sutelor de mii. in prealabil alti savanti n-ar fi efectuat o serie de experiente al caror rezultat nu se putea explica prin legile mecanice cunoscute atunci. Preotii stiau ca focul incalzea puternic un recipient cu apa.. Exista o puternica influenta directa exercisata de precedetori.. si-ar putea avea originea in existenta unor indivizi cu imaginatie bogata. asistam astazi la deschiderea unor . sunt amintite blocajele culturare. lenesi. Sa ne amintim de persecutiile Inchizitiei si Italia sau de intoleranta stalinista. daramite sa creeze opere de valoare. a)Blocajele creativitatii 1)Mai intai. e nevoie de preocupare speciala. cat si la ce i cultivati.. Distingand insa mai multe trepte calitative in cereativitate si observ ind cum si efooturile de gandire obisnuita implica ceva nou.cur surii de creativitate si chiar . cel putin pentru pe rsoana aflata intr-un impas. creativitatii. care nici nu-si fac cum trebuie obligatiile serviciu lui. Hayden l-a influentat pe Beethoven. Dezvoltarea creativitatii Multa vreme creati a fost considerata apanjul exclusiv al unei minoritati r estrinse. La inceputul secolului 18-lea. Dar totul era un secret pazit cu strasnicie. ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Pentru a se ajunge la o a stfel de performanta. a rationamentelor. Ca dovada ca. Einstein n-ar fi putut formula teoria sa asupra relativitatii daca. Conformistul este unul din ele: dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa gindesca si sa se poarte la fel. observata atit la oameni simpli.poi zeul Baai Moroen. De a semenea. trebuie sa fim constienti. Si. blocaje. dezvoltinduse manufactura. Prin simplificarea operatiilor ef ectuate de un muncitor s-a putut contura ideea folosirii fortei aburului pentru miscarea unor mecanisme. Chiar d aca ulterior elevul se indeparteaza de modelele initiale. Dar. in multe tai. ca deductiile rigu roase nu parmit un progres real decat daca fundamenteza rezultatele unor constru ctii sau ale unor operatii imaginare. Orice om normal poate realza o imbunatatire in munca sa.

Mai multe zile soldatii s-au chinuit sa manince pe brate. "cat mai multe idei" . in loc sa icercam altceva. Si cum prima sugestie de obicei nu e cea mai buna.doar sa le notam. ora si locul intrunirii.In ziua stabilita vin. darmediatorul reami nteste participantiilorca. Daca. Obsborn. graba de a accepta prima idee este gresita. incepe sedinta propriu-zisa. urmarindu-se sa faca parte din cele mai diverse profesiuni. Acesti specialisti iau act de problema. sa favorizeze asoc iatia cat mai libera a ideilor. punind-o p e patru scaune. incepe altul. pana cand unuia i-a venit ideea sa scoata usa din balamale si. asa cum se stie. Acolo ramasera mai multe scaune . sedinta se incheie. De asemenea . pe langa ingineri. de a nu se face de ra s. La un moment dat ideile abunda. vor fi un biolog. dar utilizat in conditiile unei activitati de grup. se observa cazuri de fixitate functionala: folosim obiecte si uneltele potrivi t functiei lor obuisnuitesi nu ne vine in minte sa le utilizam altfel. asigurindu-se in acest fel. din capul jocului. utilizand astfel la maximum resursele inconstien tului. Unul dintre cei de fata incepe prin a debi ta tot ce-i trece prin minte in relatia cu problema. dar nu exista nici o masa. pe de o parte. nu se discuta nimic. sa lasam ideile sa curga . intrucat pentru noi toti functia usii este de a inchide o incapere si nu de a servi drept o scandura pentru masa. Numai dupa acest izvor de inpiratie seaca. acest act blocheza venirea altor idei in constiinta. Sa dam un exemplu simplu: in timpul razboiului. urm eza al treilea s. sa combata blocajele. poate impiedica pe cineva sa exprime si sa dezvolte un punct de vedere neobis nuit. Cand imaginatia trece prinr-un moment de efervescenta. sa o comunice te .in limba noastra iol caracterizam ca "asaltul de idei" sau " evaluarea amanata ". pe o tabla mare se scriu de obicei cele patru reguli ale braistormingului: "judecata critica este exclusa" . evidentiata de Al. Iata cum recurge: pre supunem ca intr-o fabrica s-a ivit o problema dificila. Exista si un secretar car e stenografiaza tot ceea ce se spune.d. dar nu o analizeaza in m od special. dar el e cunoscut ma i ales printr-o activitate de grup. intrucat.m.. spun e el. fara nici o selectie sau pr ocupare de exacitate. Brainstormingul poate fi utilizatsi in munca individula. daca ulterior le mai vine vreo idee. unul din promotorii cultivarii c reativitatii. condusa de un mediator. mai exista si blocaje emotive. Osborn a intitulat acest procedeu b rainstorming. sunt momente cand ne vin in monte tot felul de idei. desi nu pare a se potrivi. un zierist. un istoric. asaltul creierului" .. b)Metode pentru stimularea creativitatii Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor meto de care. despre care vom vorbi imediat. un f izician s. un agronom. De obicei . persoanele respective au fost al ese. indata ce apare o sugestie. dec i. 1) Una din cele mai populare este brainstormingul despre care am amintit ma i sus. De asemenea. se trimite cate o invitatie membrilor in care se spe cifica problema. ziua. ceea ce in traducere literara ar fi "furtuna. au avut o masa foarte comoda. Noi sintem obisnuiti sa aplicam intr-o situatie un anume algoritm si. sa trecem la examenul analitic al fiecaruia. iar pe de alta. Atunci cand ne gandim la solutionarea unei probleme complexe. si s-a hotarit convocare a grupului de brainstormig. de inovatie este dificila si solicita eforturi de lunga durata.a. ne aflam in impas. o grupa de soldati cartiruita intr-o casa parasita dintr-o localitate evacuata de inamic. o varietate a punct elor de vedere. staruim in a-l aplica. Si tendin ta exagerata de a-i intrece pe altii implica evitarea ideiilor prea deosebite si dauneaza procesul de creatie. Unii se descurajeaza rapid. 3) In fine. adunati in jurul unei mese. apoi se raresc si in cca 45-60 de minute inspiratia secatuieste. ne apucam sa discutam ritic valoarea ei. "dati frau liber imaginatiei" si ultima: "combinarile si ameliorarile sint binevenite". mai demult. dat fiind ca munca de cr eatie. facto rii afectivi au o influenta importanta:teama de a nu grsi. Dupa ce el termina. fiindca rareori s olutia apare de la inceput.a. Aceasta idee a venit foarte tirziu . si dupa o luare de contact. Tot in aceasta categorie de blocaje gasim si critica prematura.

fiecare fiind capul une i coloanece se va completa de catre celelalte grupuri. Este tot o metoda menita sa consulte un numar mare de pers oane. 2 minute raporteaza rezultatul fiecare . avand la dispo zitie 15 minute.asculta in tacere ce ea ce se discuta. Si aici. Gordon.Comunicarea unor idei intr-un grup are avantajul de a sucita asociatii benefice altuia. dupa o inspiratie puternica. cele albe -sugestii. lucrand in grup. Conducatorul srange foile. 4) Pshilips 6-6. decat daca membrii grupului ar lucra fiecare separeat. se pot organiza grupuri de 4 membri. urmand a discuta problema t imp de 6 minute. Deci avem circa 30 minute. ci doaratinci cand impasul este bine pre cizat. se aduna specialistii intreprinderii si parcur gind lista. Du pa ce se formuleaza circa 20 de analogii-metafore. Discutia e condusa de un . in care fiecare propune trei idei intr-un timp maxim 5 minute. nu in orice fraza. "sinele" se exprima pri metafore. Dupa aceea. nu o rice problema poate fi abordata in felul arata.dupa care se trage concluzia. 5) Discutia panel. fisa este trecuta unui alt grup care adauga alte trei idei in coloane. Une ori biletelele sunt de hartie colorata: cele albasre contin intrebari.injectorul de mesaje ). altcineva invo ca "balenacare. Mai intai. Exista si alte metode in care nu se recurge la asociatii libere. Acestia pot interveni prin biletele transmise . se consulta opinia multora: 4-5 minute organizarea. Primul grup discuta problema si.a. sub celelalte s. 2) Tot o metoda asociativa este si sinectica inovata de W.lefonic secretarului. pe o fisa. sugerata de una sau alta din metafore. 6 minute discutia in colectiv.. 3) Metoda 6-3-5. dar se stimuleazacrea tivitatea prin grup. le citeste in fata tuturor si se discuta pentru a se hotari care din propuneri sa fie insusita. Cum.. intr-un timp scurt. din g rup fac parte 6-8 persoane de diferite profesii. Urmeza o discutie generala .. altfel n-ar mai fi utulizata cu regularitate in interprinderi si in i nstitute. dupa aceasta doctrina. aceleasi persoane studiaza im preuna cu specialistii solutionarea optima a problemei. cineva isi imagineaza ca e ste "un plaman cand rar si profund. mai ales cele care solicita scri sul si. apoi expu ne problema. De p ilda. Acesta e ra convins de valoarea psihanalizei si deci de rolul hotarator al inconstientulu i. Metoda da adeseori bune rezultate. e format din persoane competen te in domeniul respectiv. adica se cauta metafore. daca se studiaza inbunatatirea unui carburator. deci in circa o ora se pot rezuma parerile a 60 de pesoane.. persoanele din sala pot interveni . Desigur. Ceilalti pot fi zeci de persoane. sint trecute trei idei. Discutia propriu-zisa se desfasoara intr-un grup restrans (. comparatii. poate deschide un nou orizont.pareri personale. Mai intai se face "srainul fami liar" adica se clarifica bine dificultatiile problemei. Experiente rig uloase au aratatca. Acesta e partea cea mai dificila si dureaza mai multe ore. jurati. Aceasta multime segrupeaza in cate 6 persoane. Apoi se transforma "fami liarul in ceva strain". Mesajele sunt primite din unul din memb rii participanti la dezbatere. personificari. La urma. Si in aces t caz e vorba de participarea unor colectivitati mai mari. de asemenea. care introduce in discutie continutul unui bilete l atunci cand se iveste un moment prielnic (i se spune . La urma.animator. in centrul aten tiei se afla stradania de a gasi metafore cu problema prezentata. Se urmareste ca grupurile sa fie cat mai eterogene. se produc mai multe idei.juratilor. nu mai respira multa vreme" etc. cauta ideea care sugereza o solutie optima..d. fiecare grup isi anun ta parerea. daca sin t 10 grupe = 20 minute. Discutia finala poate dura 30 de minute.m . Cand e v orba de o problema complexa. dand prilejul persoanei sa formu leze pareri care i-ar fi venit in minte daca ar fi lucrat singur. animatorul explica metoda si avantajul ei. Este vorba de impartirea unui adunari in grupuri de 6 pers oane. cand superfecial si repede" . Dupa 5 minute. pana ce fiecare fisa trece pe la toate grupurile. Fiecare isi ale ge un coordonator si se discuta timp de 6 minute. Termenul panel inseamna in engleza . cele rosii.juratii). se gesesc mai mul te solutii. In felul acesta.

mai corect sa vorbim de aptitudini crea toare. Se cer relatii distinse. ci numai informatia. sa descopere s i sa rezolve situatiile împreuna cu ceilalti. In incheiere. scoala nu sa ocupat in mod special de acest aspect. de a manifesta un spirit flexibil. 424n138e din cauza complexitatii sale. Ceea ce lipseste discutiilor televizate sunt sunt sintezele si co ncluziile animatorului. Apoi. un act dinamic care se dezvolta. animatorul face o sinteza si tra ge concluzii. Expresia evoca puterea de a inova. Capacitatea creatoare este greu de defi nit. totul ramane in aer si cetatenii nu stiu ce sa creada! D e altfel. Auditorul (zeci de mii de persoane) urmareste discutia acasa si poate interveni prin telefon. stereotipe si deci omu lui ii revin mai mult sarcini de perfectionare. desi. deci. DEZVOLTAREA CREATIVITATII COPIILOR IN PROCESUL DE INVATAMANT INSTITUTOR : SAVU NICOLETA Gradinita O. ceea ce nu inseamna a cobora statutul social al celor din urma. de rationamentul riguros si spiritul critic. dupa parerea lui Guildford. pur si . Termenul de creativitate îsi are originea în cuvântul latin creare . stimularea fanteziei apare si ea ca un obiectiv major. Aceasta implica schimbari importante. care însem zamisli . a) Dezvoltarea creativitatii in invatamant Cata vreme creatia era socotita un privilgiu dobandit ereditar de o minorit ate. 11 Constanta Însusi idealul educational al scolii românesti vizeaza formarea personalitatii autonome si creative. In fine. în domeniul productiei div ergente. pentru a elimina blocajele cultu rale si emotive. o tendin ta spre prospectare activa. fantezia trebuie si ea apreciata corespunzator. d e a fi original în gândire si realizari. Pe langa efortul t raditional de educare a gandirii critice. concept care se apropie de actiunea originala de nonconformism. s-au cre at ici colo clase speciale pentru supradonati. de evad area din sfera ideilor curente si comune ale imitatiei sau reproducerii. nu sunt discutii urmarind creatia. a unei personalitati capabila sa anticipez e viitorul.si in mod direct. a crea . cat si in ce priveste metodele de educare si instruire. Ar fi. modul de predare trebuie sa solicite pariciparea. sa transforme prezentul în directia anticiparilor sale. trebuie scgimbat climatul. cât si scopul. din pacate prea putin utilizate in scoala romaneasca. se desavârses te si cuprinde atât originea. atat in mentalitatea prof esorilor. a fauri . e drept. cultivarea gandirii inovatoare a devenit o sarcina importanta a scolilor de masa. Discutiile panel sunt organizate aprope zilnic de posturile de televiziune. de innoire. Nr. Însasi originea cuvântului ne demonstreaza ca ter e creativitate defineste un proces. intre elevi si profesori. Decand se arata ca automatele dir ijate de calculatoare infaptuiesc toate muncile monotone. In primul rand. prin viu grai. alat uri de temeinicia cunostintelor. initiat iva elevilor-e vorba de acele metode active. democr atice. a naste . puternice in scoala din trecut. Aceasta se situeaza.P.

În realitate nu e vorba propriu-zis de niste etape riguros delimitate. când se aduna informatii. atmosfera neaut oritara.simplu. Avântul metodelor de creativitate si rezultatele obtinute au determinat o corectie a dialecticii deja admise între dat si dobândit . sa o formeze. sa asocieze. ca în cazul desenelor realizate de copii mic i . Structura ei are mai multe fatete. experimentele care au investigat aceasta problematica confirma faptul ca variabilele creativitatii asupra carora s-a actionat au înregistrat îmbunatatiri evi dente. Aceasta înseamna ca el îi îndeamna pe copii sa caute noi conexiuni între date. p utând functiona fie succesiv. sa faca presupune ri nebanuite. E o convingere rezultata în primul rând din ratiuni concrete. Un important factor al stimularii creativitatii în cadrul scolar est e educatorul. în situatii reale. Educatorul bun permite elevilor sa-si asume riscuri intelectuale. încurajeaza procesele gândirii c reative. El încurajeaza elevul sa jongleze cu elemente ce par a nu f i corelate. se delimi teaza problema. În literatura de specialitate sunt consemnate trei categorii de fac tori favorizanti ai creativitatii: factori psihici. Creativiate a este educabila. pentru a elimina eventua lele erori sau lacune. acesti factori sunt într-o interactiune complexa. sa perfectioneze ideile altora si sa orienteze aces te idei în directii noi. numerosi factori concura la consti tuirea unei potente creatoare. ne intereseaza creativi tatea ca structura psihica pe care gradinita/scoala e chemata sa o dezvolte. sa gaseasca solutii la probleme. sa emita idei. când persoana si-a însusit priceperi si deprinderi care permit sa p roduca lucruri utile.). Se considera ca rin educatie si exercitiu se pot forta limitele impuse de ereditate. vâr sta etc. atunci când are loc o libera si spontana exprimare a persoanei. sa sondeze relatiile structurale si spatiile dintre lu cruri (Hallman Ralph). inovatoare. când opera e va zuta integral . ci de procese care se întrepatrund. v iluminarea este momentul fericit când apare solutia sau. factori sociali (culturali. se schiteaza o ipoteza sau un proiect general . sa combine materialele si notiunile în modele noi neasteptate. Cadrul didactic creativ ofera învatarea autoinitiata. sa exprime teorii care par a fi ridicole. obie ctive. sa speculeze pe baza inf ormatiilor neconcludente. îi încurajeaza pe elevi sa invete suplimentar.Taylor propune sa se distinga cinci niveluri de creativ itate: v selectiva. sa-si imagineze. v incubatia este rastimpul eforturilor. A. emergenta. se întelege ca. Munca de creatie parcurge mai multe etape: v perioada de preparare. Din punct de vedere psihopedagogic. v inventiva. dar în care specificul ei sa fie slab exprimat . fie simultan. se fac observatii. fa ra preocupari de unitate sau valoare. v verificarea este necesara dupa conceptia initiala. încercarilor sterile. sa formeze teorii greu de crezut. în arta. se suprapun pe anumite portiuni. .L. educativi si de mediu socio-economic) si factori biologici (diferente de sex. v productiva.

Daca silim copilul sa gândeasca sau sa compuna original. Exista dovezi experimentale care atesta influenta de netagaduit a asteptarilor cadrelor didactice privind modurile în care elevii ar trebui sa se c omporte . S-a constatat experimental ca educatorii cu o înalta motivatie creat oare si o mare curiozitate intelectuala cultiva de la sine aceleasi calitati ele vilor. În fine. dar acestea trebuie sa fie deschise. Pe scurt . Copilul învata sa nu mai întreprinda nimic în afara de ce este prescris si i se cere. Totul depinde de educator si el poate f ace cu creativitatea copiilor aproape totul. nu trebuie neglijata autoevaluarea. sa fii autoactiv si autoresponsabil este nevoie de o practica constanta în autoevaluare. caci ele. dezvolta curiozitatea si stimuleaza tendintele implicate în acestea. atât de necesar în întretinerea curaju lui de a înfrunta opinia deseori neîntelegatoare si ostila a celor din jur. în timp ce educatorii ale caror valori nu sprijina creativitatea sunt mai p utini capabili sa elibereze potentialitatile creative ale elevilor. în functie de pregatirea cad rului didactic. Un prim accent ar trebui pus atunci când formulam obiectivele instr . gustul risc ului l-a pierdut sau nu-l va capata niciodata pe bancile institutiei de învatamânt p entru ca el stie ca. gresind. uneori se amâna (braistormingul). care se constituie în acel cadru intern de evaluare al creatorului. Spunem din fericire pentru ca modernizarea învatamântului se poate dispensa aici de restructurari organizatori ce revolutionare si dotari costisitoare. trebuie sa re spectam ideile si compozitiile pe care le produce el. pot sa alunece repede în rutina si conventionalism. Ca prime remedii pedagogice la îndemâna o ricarui cadru didactic se recomanda: instituirea unor perioade de neevaluare si în curajarea. Ne întrebam de ce se înabusa creativitatea? Cauzele sunt numeroase. Aceasta este sanctionata pentru a nu se repeta si pent ru ca elevul sa se fereasca pe viitor de a mai gresi. dar uneori este atât de profunda aceasta teama de greseala. trebuie sa indicam de ce anume. pentru c a ea duce la explorare. este atitudinea educatorului fata de elevii sai creativi. reprimându-si spontaneitatea naturala. alteori se r enunta la ea (neevaluarea). d ar este una care le domina categoric pe celelalte. Sa luam în serios efortul lu i. Perspectiva din care este judecata interventia elev ului este cea a greselii. Întrebarea operationala provoaca conduita creatoare. corectitudinea înseamna de fapt raport area propriei productii de valori interne. cât si a preconceptiilor cu care abordeaza ei elevii. nu va scapa de ironiile si admonestarile educatoru lui. proprii fiecaruia. încât el nu mai îndrazneste nim ic când se afla pe un teren neexplorat. evaluarea care sa raspunda exigentelor unei pedagogii a creativitatii îmbraca tr ei ipoteze: isi schimba caracterul. Curajul de a încerca îl paraseste. si copilul se fereste. Pentru a învata sa fii cr eativ. care dovedeste ca a muncit cu sinceritate. factorul esential pentru stimularea spiritului creator este relatia educator-pre scolari. Sa ne amintim întotdeauna ca o creatie care poate fi banala pentru noi poate fi ceva nou pentru copilul care a produso. sa aiba sens. în conditiile actualei organizari a înv atamântului. Psihopedagogia creativitatii nu-si are însa centrul de greutate pe metode (a caror importanta nu e de negat). Fiecare ac t creativ începe cu întrebari. Un educator bun va cultiva aceasta capacitate la copiii sai. Din fericire.Educatorul creativ stie cum sa foloseasca întrebarile. Daca suntem fortati sa respingem c reatia sa. sa nu aiba raspunderi predominante si îndeosebi sa fie întrebari care sa nu reclame o expunere a faptelor. Copii i trebuie antrenati sa se aprecieze corect. atitudinea acestuia în clasa ori în afara clasei.

Nu se pune problema. W. perseverenta în a face numeroase încercari si verifica ri. ea nu este doar un har daruit de Dumnezeu unui Eminescu. În concluzie. Enescu. creativi tate inovatoare. manifestarea independenta a gândirii si fanteziei lui. Este însa un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulter ior. judet Constanta Prof. aportul personal fiind redus. Herta Diana Elena . cel care este baza progresului societatii de mâine. se desfasoara pe ma i multe niveluri. cristalizate în secole de învatamânt traditional. drd. dorinta d e a realiza ceva nou. Un olar sau o tesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realizeaza conf orm unei traditii. în orice domeniu se manif esta. Este p lanul la nivelul caruia accede orice om muncitor. Desigur. creativitate. factori esen tiali în dobândirea viitoare a unei autentice competente profesionale. Comportamentul creator este cel mai complex . George Enescu Navodari. la urma. DEZVOLTAREA CREATIVITATII ÎN ÎNVATAMÂNT Prof.Sc. deoarec e ramâne principalul instrument pe care societatea îl foloseste pentru cultivarea cr eativitatii la membrii ei tineri. ci este însasi exprimarea de sine a fiintei umane. o alta componenta este vointa. Preocuparea de formare a independentei în gândire si exprimare implica si o legatura cu familia. Rolul si factorii creativitatii Despre importanta creativitatii nu e nevoie sa spunem multe: toate progresele st iintei. Parintii trebuie convinsi ca tutelarea excesiva împiedica dezvoltarea intelectului. Ciocanel Cristina . Componenta principala a creativitatii o constituie imaginatia. printre scopurile secundare. vointa. care capata în zilele noastre o valoare di n ce în ce mai însemnata. Planul productiv este planul crearii de obiecte. putând duce pâna la revolutionarea din temelii a cunoasterii întregi i umanitati.SAM Istria. Ea trebuie sa figureze alaturi de educarea gândirii. exis ta mai multe trepte de creativitate. perseverenta. Putem spune asadar ca. fara consecinte serioase a supra dezvoltarii intelectuale. unei tehnici consacrate. Si cum noutatea nu se obtine cu usurinta.uctiv-educative. de aceea se impune existenta copilul creativ de azi. ceva deosebit. dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie. de originalitate. judet Constanta Rezumat Creativitatea pedagogica defineste modelul calitatilor necesare educatorului/cad rului didactic pentru proiectarea si realizarea unor activitati eficiente prin v alorificarea capacitatilor sale de înnoire permanenta a actiunilor specifice angaj ate la nivelul sistemului si al procesului de învatamânt. Creativitatea expresiva se manifesta liber si spontan în desenele sau constructiil e copiilor mici. creativitate expresiva. specific muncilor obisnuite. prea putin preocupat de ac easta latura a personalitatii elevului. constituin d un progres în planul social. Taylor descrie cinci planuri ale creati vitatii. tehnicii si artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. s e vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire si stilul de lucr u în clasa. Este nev oie sa combatem însusi conformismul cultural. . Cuvinte cheie Imaginatie. C. Dar. creativitatea trebuie încurajata si cultivata prin respectu l de sine. creativitate emergenta. de vârsta scolara. drd. la acest nivel. sau Edison. Rolul scolii la formarea comportamentului creator este foarte important. care se manifesta la educatorii care privesc exercitiile de fantezie ca pe un simplu joc. imaginatie. se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în scoala. Cultivarea imaginatiei sa nu apara pe undeva. Creativitatea face posibila crearea de produse reale sau pur mintale.

dar odata achizitiile educative dobândite . cel putin pentru persoana aflata într -un impas. astazi nu se mai face o separare neta între omul obisnuit si creator. ca expresie a randamentului la învatatura. Prin însasi trasatura ei definitorie originalitatea ca ceva nou si imprevizibil. acumulata prin contactul direct cu fenomenele sau prin discutii personale cu specialistii. Societatea are o influenta deosebit de importanta pentru anflorirea spiritiului creativ antr-un domeniu sau altul. Multa vreme creatia a fost considerata apanajul exclusiv al unei minoritati rest rânse. Majoritatea cercetatorilor au ajuns la aceeasi concluzie: la aceleasi rezultate pe plan scolar ajung atât elevii preponderent inteligenti. ci în ani sau etape de vârsta. de aptitudini pentru creatie. motivatii. gândirea indepen denta. c reativitatea pare a fi incompatibila cu ideea de educare deliberata. A doilea factor care trebuie amintit este experinta. Exista si aspecte comune creativitatii si performantei scolare: volumul de informatii. perseverenta în urmarirea scopului. ci si varietatea ei. care tin de atit udini. desi persistenta în timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Multe descoperiri într-un domeniu au fost sugerate de solutiile gasite în alta diciplina. evident. relatia profeso r-elevi (autentic democratica si de cooperare). se poate vorbi. metodele. un rol notabil în sustinerea activitatii creatoare. Crest era dorintei. Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind talente . cât si cei preponderent c reativi. care favo rizeaza imaginatia. mai întâi.Planul inventiv este accesibil unei minoritati foarte importante. Creativitatea emergenta este caracteristica geniului. La educarea creativitatii sunt importante. atitudinea adultului fata de ele v (deschisa si receptiva fata de copil si de valorile creativitatii sale) si atm osfera pe care cadrul didactic o instaureaza în clasa. ele creând predispozitii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini. acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari partiale unei unelte. În ce priveste factorii creativitatii. de obicei. unei teorii controversate. În primul rând. Factorul intelectual (imaginatie. Factorii de personalitate în sensul larg al notiunii. intervin cerintele sociale. revolutionare într-un domeniu si a carui personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii. obtinuta prin lectura sau audierea de expuneri. bogatia experientei. Se disting doua feluri de experiente: a) o experienta directa. creativitatii. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individul ui sunt denumite. artei. cunostintele acumulate. Ei rea lizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national. omului care aduce schimbar i radicale. Alti factori interni ai dezvoltarii creativiatii sunt motivatia si vointa. deopotriva. unor noi idei. a interesului pentu creatie. nu pot reflecta întru tot ul nivelul creativitatii. tehnici operationale) este relativ mai usor educabil. ce . Exista anumite structuri cerebrale. Doar calea e diferita: primii. a experie ntei pentru ca ele sa dea nastere la ceea ce numim talent. caracter. cel putin imaginatia este neces ara fiecaruia dintre noi în conditiile vietii obisnuite. Totusi. Criterii de apreciere a creativitatii elevilor Notele scolare. e nevoie de interventia mediului. Un alt factor determinat în stimulare creativiatii îl constituie gradul de dezvoltar e a stiintei. pe care nu le cunoastem. b) o experienta indirecta. În afara de aceste aspecte. Distingând însa mai multe trepte calitative în creativitate si observând cum si efo rturile de gândire obisnuita implica ceva nou. tehnicii. Educarea creativitatii Problema educarii deliberate a puterii de productie creatoare a fost pusa înca de la începutul secolului trecut. persistenta lor nu se mai masoara în luni. Imp ortanta nu este doar cantitatea. ca si a fortei de a birui obstacole a re. un ui aparat. Trebuie sa fim constienti si sa combatem anumite piedici în calea manifestarii imaginatiei. daca nu creativitatea. E vorba de inv entatori. gândire. fluiditatea gândirii. deprinderi de lucru se lasa mai greu influentati în di rectia si cu intensitatea dorita de noi. blocaje. Elementele care opun aceste doua categorii sunt mai se mnificative decxât cele care le apropie.printr-o munca sustinuta si ordonata.

Între tehnicile de stim ulare a capacitatilor creatoare amintim brainstormingul (considerat un procedeu. elevii identifica mai corect pe co legii creativi decât o fac profesorii. Testele obiective de investigare a creativitatii Testele sunt destinate sa masoare creativitatea în acceptiunea ei de potential cre ativ si nu vreo forma particulara. desi s-au creat si clase speciale pentru supradotati. inventariile de interese sau de personalitate. o serie d e alte tehnici speciale de descatusare a originalitatii. Acesta va avea un triplu caracter: interdisciplinar (ca metodologie. fantezia trebuie si ea apreciat a corespunzator..vârfurilor . Indiferent de proba administrata. În primul rând. în toate verigile si amanuntele sale. Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode ca re.ilalti prin spontaneitate si salturi în utilizarea efortului. democratice. repetabil la anumite intervale de timp. sinectica (însemnând în esenta valoriza rea analogiilor). creativitatea mai poate fi investigata si prin metode .clinice : ana mneza (adica metoda biografica). cât si în ce priveste metodele de educare s i instruire. res pectiv directiile de gândire. Aceasta implica schimbari im portante. de nota de concretitudine si elementele introduse în prezentarea solutiei propuse. criteriile de cotare sunt mereu aceleasi pentr u fiecare factor: fluenta se exprima în numarul total de raspunsuri. Dezvoltarea creativitatii în învatamânt Câta vreme creatia era socotita un privilgiu dobândit ereditar de o minoritate. în lum ina unei pedagogii a creativitatii. flexibilitate a prin numarul de categorii diverse la care pot fi raportate solutiile date. între elevi si profesori. sti mularea fanteziei apare si ea ca un obiectiv major. creativitatea este educabila.. alaturi de celelalte discipline de studiu). În fine. elaborarea (. îl plase aza pe elevul rerspectiv în rândul celor cu potential creativ ridicat. ca raspuns la chestionarele date de diriginte. O simp la enumerare a succeselor. Pentru dezvoltarea creativita tii la elevi exista doua cai: a) modernizarea sistemica a învatamântului.. scoa la nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. pentru a elimina blocajele culturale si e motive. material faptic si aplicatii). sa combata blocajele. Apoi. supradisciplina r (ca realizare si finalitate) si paradisciplinar (ca plasare în programa scolara. de rationamentul riguros s i de spiritul critic. b) introducerea unui curs aplicativ de creativitate ca o materie de sine statato are. metodele active deja cunoscute si frecvent utilizat e de cadrele didactice. Metode de cultivare a creativitatii Desi pare paradoxal. Aprecierea colegilor si a profesorilor Cercetatorii afirma ca. Pe lânga efortul traditional de educare a gândirii critice. testele de potential creativ utilizate ca exercitii. puternice în scoala din trecut.laboriozitatea . Metoda nu mai este discriminanta când coborâm pe scara nivelurilor creativitatii sau la un potent ial creativ care nu a avut înca prilejul sau nu i-a sosit timpul sa se manifeste. Zahirn ic) în functie de complexitatea si amanuntele precizate. pe de o parte. trebuie schimbat climatul. iar pe de alta. modul de predare trebuie sa solicite pariciparea. atât în mentalitatea profesorilor. si tuat între creativitatea semnificativa doar în sens individual si cea relevanta (si) . Metodele de cultivare a creativitatii sunt traditionale (modernizate si completa te în functie de obiectivele propuse) si speciale. init iativa elevilor prin folosirea metodelor. ci potential creativ general. Alte modalitati Fiind un fenomen care angajeaza cu prioritate o multitudine de trasaturi ale per sonalitatii. Se cer relatii destinse. sa favorizeze asociatia cât mai libera a ideilor. învatarea prin descoperire dirijata. alaturi de temeinicia cunostintelor. dar mai ales ridicat la rangul de principiu). Produsul creator de tip pedagogic angajeaza cel putin nivelul inventivitatii. împotriva asteptarilor. În prima categorie intra regândirea si inovatiile aduse în metodologia evaluarii randa mentului scolar al elevului. cum o numeste C. Realizarile trecute ale elevului Acestea constituie un criteriu sigur pentru o prima selectie a .

creat ivitatea microgrupurilor de elevi) si social (creativitatea organizatiei scolare . 2004. Stoica.1976 . disciplina de învatamânt). creativitatea clasei de elevi.orice acti vitate didactica/educativa (lectie. învatatorilor. relatie sociala etc. Metode de învatamânt. În aceasta acceptie. care solicita educatorului adaptarea continua la situatii noi.a produce" core latii instructionale si educationale noi (vezi corelatia subiect-obiect.. actiune. orei de dirigentie etc. profesorilor. sens verbal.strategiile de predare-învatare-evaluare. . Bibliografie: Cerghit.) eficienta este o act ivitate noua care asigura adaptarea proiectului pedagogic la situatiile concrete ale clasei si ale câmpului psihosocial. Etapa iluminarii presupune întelegerea deplina a situatiei didactice/educative cre ate stimulând decizia originala si eficienta.cei mai flexibili si mai receptivi la prelucrari simbolice pe spatii largi" (Landau. politic. nationale. exprimat printr-un produs spec simbol. Marian Bejat . Pedagogie. corelatii a ngajate la nivelul actiunii educationale/didactice prin multiplicarea coresponde ntelor pedagogice necesare între obiectivele pedagogice .la care nu se poale ajunge daca lipsesc premisele obtinute în faza de incubatie" (Landau. Etapa verificarii definitiveaza procesul creator. economic).care respecta ific particularitatile domeniului de referinta (ciclu. imprevizibile. Primelee doua etape .tehnica si invatamant . angajata în mediul scolar si extrascolar Produsul creator de tip pedagogic este situat la nivelul inventivitatii care ref lecta capacitatea educatoarelor. aflate într-o continua schimbare si transfo rmare.. Procesul creator de tip pedagogic este angajat la nivelul proiectarii didactice/ educatiei care presupune valorificarea etapelor de pregaure-incubatie-iluminareverificare a modului de realizare a lectiei. valorificând o teza de baza. creativitatea comunitatii educationale. de . Constantin. Editura didactica si pedagogica. directionate special pentru realizare a unui învatamânt prioritar formativ. Analiza resurse-nevoi si managementul strategic în învatamânt. Stimularea creativitatii elevilor în procesul de învatamânt.. Învatamântul determina cresterea numarului acestora tocmai datorita exercitiului de creativitate angajat permanent la nivelul lectiei.Aramis .1983.impun un anumit (auto)control pe dagogic. Edit ura didactica si pedagogica. creativitatea elevului). Posibilitati de cunoastere si educare. Produsul creator reflecta complexitatea corelatiilor subiect-obiect. col ectiv (creativitatea colectivului didactic.nu ajung decât putini indivizi" si anume . Voiculescu. Maria. condensata afectiv într-un anumit mome nt. obiect. La acest nivel . Florea.. actionând la nivelul perfectionarii corelatiei subiect-obiect.orice lucru bine facut este un lucru nou" (Kotarbinski. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti.Iasi... Er ika). dezvolt ata la nivelul structurii actiunii educationale/didactice) în raport cu realizaril e anterioare). Edi tura . ora de dirigentie etc. Ana. Domeniul educatiei dezvolta un spatiu si un timp pedagogic deschis creativitatii în plan individual (creativitatea cadrului didactic. teritoriale. Creativitatea elevilor.pregatirea si incubatia . Ioan..în plan social. Gârboveanu. afirmata la nivelul praxiologiei . orei de dirigentie etc în sens priori tar formativ.Creativitatea in stiinta. exercitat de cadrul didactic în diferite contexte educationale. Bucuresti. ci si în plan social (cultural. 2001. locale). . Tadeusz) . Bucuresti. Bucuresti.1981. Aceasta tendinta sustine în timp (auto)perfectionarea permanenta a activita tii didactice/educative cu efecte optimizante nu numai în plan psihopedagogic.continuturile pedagogice . în regim de viteza rapida. Erika). de eliberare. Editura Polirom . Cucos.

Particularitati distinctive ale cole ctivului creator. 284 pag. in vederea utilizarii lor eficiente in activitatea creativa.. rareori devin primele". Cu cat avem mai multe date . Learn moreNo thanks Some of your friends are already on Scribd: / 13 Download this Document for Free mesajelor se cere facuta cu maximum de precizie spre a putea fi gasite si eforat e cu usurinta. Cerc etarile de psihologia memoriei pun in evidenta faptul ca memorarea se realizeaza in functie de interes. Formarea capacitatii de investigare si descoperire stiintifica la elevi. geniul creativ nu poate fi conceput asa cu m spune Lucretius in de rerum natura. Indicele de creativitate este determinat nu numai . din sumar. Dupa opinia lui Alex Osborn. Aspecte interpersonale ale creativitatii. cu cat producem mai multe idei. Dar far a o oarecare cantitate de cunostinte. de natura sa finalizeze actul sau procesul creativ: "este aproape axiomatica teza dupa care cantitatea produce calitate in ideatie. We re using Facebook to give you reading recommendations based on what your friend s are sharing and the things you like. Business. Nu exista cer cetari experimentale care sa ne informeze cu certitudine daca se poate face o co relatie directa de proportionalitate intre cantitatea de informatie si creativit ate. Factorii individuali si psihosociali ai creativitatii. In ceea ce priveste genii le creatoare. "din nimic nu se naste ceva. sa. unii autori considera ca ele sunt refractare la acumularea excesiv a de informatie. and share. Antrenarea rationamentului ipotetico-deductiv.Fac tori si conditii ale creativitatii actoricesti. in speta. and they are following you! In the future you can access your account using your Fac ebook login and password. Charles Nicolle ajunge sa afirme ca "geniul inventiv nu este in stare sa inmagazineze cunostinte si ca spiritul inventiv poate fi omorat de un invatamant deficitar. Presentations. nici chiar pr in vointa zeilor". Academics.Editura didactica si pedagogica.cu atat sansa este mai mare ca printre ele sa f ie si informatia relevanta.considera autorul .. cu a tat suntem mai aproape de a o elabora si pe cea buna. stare buna. Personalitate.Where the world comes to read. We've also made it easy to connect with y our friends: you are now following your Facebook friends who are on Scribd. Probabil ca aceste cunsideratii a le lui Osborn sunt valabile pentru creatorul obisnuit. de eruditie si de opiniile inradacinate". Explore Manuela Botis Welcome to Scribd . Tot atat de adevarat este ca cele mai bune idei. cantitatea produce calitatea. el adauga o mare cantitate de cr eativitate din interiorul sau. Se poate spune c u mai mult temei ca geniul inventiv nu memoreaza cunostinte nerelevante. de intersul creativ. 21/15 cm. Functia modelului in formar ea capacitatii de investigare. ap 1981. ce realizeaza o prima selectie si clasificare informationala. 310 g. stil cognitiv si creativitate stiintifica. Scribd Upload a Document Search Books. discover.. Geniul prezinta anumite particularitati in creatie: la o cant itate relativ mica de mesaj provenit din afara.. Logica si matematicailustreaza adevarul ca. El functioneaza ca un fil tru.

--Nu puteti sa intocmiti alte planuri? . si uneori in elaborarea de strategii posibile la situatii probabile. in mare masura la realiz area noului si originalului. "Desigur ca intel igenta este un proces de prindere de relatii. atunci cand diapazonul cunostintelor noastre cuprinde domenii apropiate sau chiar mai indepartate ale cercetarii". Imaginatia are capacitatea de a anticipa realul. prin travaliul mental ridicat. de a vedea viitorul cu o chii prezentului. Una di n functiile psihice care-si disputa intaietatea cu imaginatia in creativitate es te inteligenta. Desigur. Ea are o pondere mare in creativitate in raport cu alte componen te ale acesteia. ca sa combini trebuie sa ai ce combina. neprevazute.. generand pe aceasta cale elemante creative noi si originale. Se pare ca inteligenta functioneaza aici in stransa legatura cu imaginatia. cu c at cantitatea de cunostinte este mai mare. Este de presupus ca inteligenta indepli neste o functie relationala in cadrul combinatoricii creative. in noi raporturi si relatii. ce se cer solutionat e corespunzator. combinatiile origina le apar cu mai mare probabilitate. La situatii variabile persoana creativa raspunde cu strategii v ariabile. a alege. Cand planurile fura gata. La situatii identice combinarea ideativ-comporta mentala va fi identica schemei care in repetate randuri a asigurat succesul orga nismului. de a-l prefigura. amplitudinea si potentialul lor. insosi cuvantul spune: intelligere sau inteliegere de la legere=a incheia. Edison avea o foarte mare capaci tate asociativ-combinatorie: ". Comportamentul necreativ se caracterizeaza prin aplicarea unor scheme non-variab ile la situatii variabile prin incapacitatea de a gasi solutia optima. cu cele existente deja. Este de presupus ca in acest joc combinatoriu intervin legi probabilistice. In acest caz se manifesta "experimentarile mentale" de elaborari si re elaborari. dinamice.. facem saltul de pe coordonata prezentului pe aceea a viitorului. Creativit atea consta tocmai in elaborarea de strategii combinatorii noi la situatii noi. Aceste informatii inedite pot restructura in modalitati diferite vechile combinatii. Combinarea noua si originala se realizeaza tocmai prin abaterea de la schema data prin experienta. analogiile multiple: ". Noul si originalul se nasc la antipodul schemei stereotipe.. In acest sens. de combinari si recombinari. Am putea sublinia ca in cadrul euremei asociativ-combinatorii. 2. acelasi cu romanesc ul 'a intelege' inseamna a stabili selectiv anumite legaturi. In domeniul creativitatii tehnice ingineresti. le pot pune in ipostaze noi. prin forta. sunt antischema. a asambla. functia critica. pot evidentia noi fatete si aspecte (pana atun ci ascunse). el ceru inginerilor sa-I schiteze tr ei planuri de masini. imaginatia participa in mare masura la realizarea functi ei combinative. Capacitatea combinatorie este pusa in dependent a de cantitatea de cunostinte oarecum divergente. Creativita tea care presupune noul si originalul se realizeaza la confluenta informatiilor inedite intrate in sistem. iar inteligenta la realizarea functiei asociative (relationale). nu actualul. feno mene aleatorii si necesare precum si procedee extrase din experienta sau indepen dente de ea.. la care Mihai Ralea a mai ad augat comprehensiunea si obiectivitatea. ele se realizeaza prin combinatii variabile la situatii variabile prin elaborarea de n-solutii la una si aceeasi situatie.. ci posibilul..inteligenta. Edison le cerceta si-si dadu ind ata seama ca nu pretuia nici unul doi bani. Alfred Binet considera ca inteligenta se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: perceptie corecta si rapida. vedem cu ochii mintii nu realul. inventivitatea.Osborn arata: "combinarea e adeseo ri numita esenta imaginatiei creatoare". A. cat de valoarea productiva (inventiva ce se realizeaza la nivelul verigii centrale prin conlucrarea sistemului de eureme. si nu atat de ea.Eurema asociativ-combinatorie Este realizata in cea mai mare masura de cuplul imaginatie. Gratie ei. care sunt de natura sa facilit eze jocul asociativ combinatoriu. ci per spectiva. cu atat sansele de a gasi combinatii noi si originale sint mai marei.de cantitatea de informatii intrata in sistemul uman. ele actionand complementar. detasand parti din experie nta trecuta sau facuta pe loc. integrandu-le intr-un nou asamblaj si actionand i n consecinta ori de cate ori este cazul". direc tionarea gandirii. Dar se ivesc situatii noi. Se considera ca. Inteligenta este procesul prinderii de relatii corespunzatoare intr-o situatie relativ noua. Combinarea informatiilor intrate in sistemul uman este de natura sa contribuie.intr-o zi.

a meditatiei concentrate indelung asupra acelorasi probleme. ramanand nerezolvate in zona vietii constiente. care. de clasificare a unei probleme de gasire a unei cai ind elung cautate. alaturi de intuitie. Asadar. Este concludenta in acest sens intuitia creativa a lui H.. transmitand permanent constiintei. abia atunci inconstientul incepe sa lucreze. pentru a trece din fapt de observatie in fapt stiintific. 19 10. la Issy les Moulineaux. desfasurata la niv elul constiintei.. consistenta. Iata in ce imprejurari s-a petrecut acest lucru: ". in cadrul euremei asoc iativ-combinatorii. de a gasi solutia creatoare. in baie. isi c ontinua subteran elaborarea prin imbinarile creatoare ale subconstientului. "Psihologia actului creator in activitatea stiintifica presupune o indelungat a acumulare de fapte in stare de veghe. raspunsera inginerii. certa. Desluseam acum. O functie combinatorie i ndeplineste si inconstientul. Este necesara o intensa activitate creativa la niv elul constiintei. zise Edison. in fata omului care fu sese izgonit de la scoala. scheme-solutii. Peste doua zile veni in cabinetul inginerilor si depuse pe masa lor 48 de planur i de masini. cu dorinta arzat oare de a rezolva problema. Este interesant de consemnat ca acest fapt de observatie inregistrat in 1910 a trebuit sa aiba o p erioada de incubatie de 20 de ani. Cu ocazia zborului din 16 Dec. ca acest lucru este in legatura directa cu ceea ce s-a intamplat cu jetul ce venea asupra aparatului cu care zburam in 1910 .Coanda i n descoperirea efectului care-i poarta numele. bazata pe un inalt travaliu psihic constient. Atunci m-am luminat. Este de presu pus ca daca travaliul creativ atinge un maximum la nivelul constiintei. in stransa legatura cu ele. si o formuleaza". de-a lungul fuselajului avionului meu. Am observat ca picatura de apa vine si se prelinge de. de transfer informational de la o combinatorie la alta." De ce oare a fost necesara o perioada de incubatie atat de lunga? Ce me canisme ale creativitatii au operat atata timp asupra faptului de observatie? In ce mod a conlucrat constientul si inconstientul in descoperirea facuta? De ce t ocmai in acel timp si in acel loc s-au produs analogia si intuitia luminatoare? Sunt intrebari la care teoria creativitatii trebuie sa gaseasca un raspuns const ient. falsa.. intemeiate pe aceleasi principii tehnice. . Inginerii cu diplome si s tudii stralucite in strainatate ramase cu gurile cascate. de surprindere a unei relati i creative fundamentale. in cadrul euremei asociativ-combinatorie. incerta. fara sa ispraveasca macar 4 clase primare". intr-o zi. Conlucrarea dintre constiinta si inconstient se face printr-o succe siune de feed-back-uri. si al carui trist sfarsit il cunoasteti. --Sunteti siguri? --Absolut siguri. inteligenta si.a lungul degetului la fel ca jetul flacarilor. prin conexi une inversa. Alaturi d e imaginatie. nonvaloare). Dupa o activitate laborioasa intensa. Din per spectiva combinatoricii creative. Ea ne apare cu o stare de iluminare brusca. apoi isi vazu de treaba. in consistenta. desfasurata pe o durata intinsa de timp.--Imposibil. o adanceste. m-am lamurit de-a binelea. Constiinta indeplineste functia unei instante care valideaza multilateral solutia adevarata. af landu-ma in baie. intuitia poate fi caracterizata ca fiind reali zarea unei combinatii informationale reusite care a dus la o solutie noua si ori ginala. in co ntinuarea constiintei. combinat orica constienta realizeaza jonctiunea cu combinatorica inconstientului care o c ontinua pe prima. punand in pericol aparatul". mersul fluidul ui.. problemele nerezolvate sunt transferate inconstientului care c ontinua activitatea combinatorie. ca de pilda intuitia. tre buie luata in consideratie si analogia care indeplineste o functie relationala. mai participa si alte procese. Coanda observa inspaimantat cum "flacarile jeturilor au inceput sa se abata pe deasupra fuselajului de lemn. Se poate presupune ca relatia functionala dintre constiinta si inconstient se realizeaza pe principiul conexiu nii inverse. Inseamna ca numai dupa ce activitatea la nivelul constiin tei a fost incheiata. at unci. cel fara elice. --Bine. sub raport axiologic (valoare. de eficienta (efi . Combinatorica constienta si cea inconstienta sunt complementar e. etc. ca astfel sa fie determinat si inconstientul sa lucreze. ma jucam amuzat cu picaturile de apa. Subc onstientul primeste in acest mod un material de la starea de veghe pe care-l pre lucreaza si-l impune mai tarziu activitatii constiente sub forma de solutie pe c are gandul o reia..

s i nici nu poate fi indeplinit fara ea". Marea pasiune poate duce la fenomenul ce este numit "minimalizarea psihica a efortului"." Nasterea ideilor noi si originale se realizeaza printr-un effort prometeic si sisific chin. interesul. desi ramane la fel de grea. Cand exista o mare si statornica pa siune.. chiar sutele (uneori) de incercari neizbutite. Bertrand Russell punea pasiunea la baza conduitei intregii sale bieti si ac tivitati creative: "trei pasiuni simple dar coplesitoare mi-au carmuit viata: se tea de dragoste. Creativitatea se desfasoara dpdv psihofiziologic. O vointa puternica este generatoare de potente creative: "aproape fi ecare dintre noi poate sa-si conduca mintea intr-un mod mai eficient decat o fac e in mod obisnuit. Hegel..Eurema energetica-stimulatorie Aceasta eurema e ste formata dintr-o multitudinde de fenomene si procese psihice. prin progresele partiale acumulate. Efortul uneori dramatic tine de esenta creativitatii si a persoanei creative. care. in mod fericit. inzestrat cu harul mu ncii. Cons tiinta reprezinta momentul initial sau/si final in creativitate. ci abia incepe cu ea. dirijata de vointa.iar omul. dorinta de cunoastere. devine fiinta prin excelenta creatoare. pana cand apare solutia noua si originala. Alt mare spirit creat iv si creator. pe un tonus cerebr al ridicat. Munca incununata de succes procura o stare tonica de multumire si de p lacere pe care o cunoaste numai acela care munceste cu daruire deplina. cum ar fi: pasiunea.sau in cazul intuitiilor de predictie "de ghicire" anterioare rationamentului constient . curajul (cutezanta).in sens antropologic . obstacolele devin mai usor de depa sit. un consum energeti c foarte mare. si aiceasta este cheia efortului creator". care apoi sa devina suport dinamizator al acesteia. vointa (capacitatea de effort). fortele psihice si fizice se inzecesc. amb itia. considera ca "nimic mare nu s-a indeplinit fara pasiune. a uitat chiar si ziua cand trebuia sa participe la propria-I casatorie. comprimandu-se in plan subiectiv. Aceasta din urma se poate naste in insasi munca creativa. Sub impulsul pasiunii. etc. desi la modul fizic ramane identic cu sine. care genereaza si intretine starea de continua concentrare. solicita mobilizarea tuturor potentelor energetice si dirijarea l or spre actul si procesul creativ. genereaza. sari drept in picioare si-si lovi fruntea cu palma: --Extraordinar! Asta nu mi s-a mai intamplat! Iti multumesc ca ai venit sa ma iei. cu potente creative. car e apropie pe individ de tinta. Cine nu es te capabil si dispus sa-l faca n-are pentru ce bate la poarta templului creatiei . pasiunea puternica duce la simpl ificarea energiei si a capacitatii de efort. si nemarginita mila pentru suferintele o menirii". succesul. Intr-o masura mai mare sau mai mica. Edison. dpdv etic (buna. Furat de munca si de preocuparile sale creative. Procesul de elaborare nu se incheie cu soluti a. Solutia trebuie incadrata in contextul unor fapte. indeplinesc functia de dinamizare creativa a apersoanei. Combinatorica creativa se infaptuieste pe fon dul unor fenomene psihice dominatoare. cu totii suntem inzestra ti cu puterea vointei. impreuna. Pasiunea este forta emotionala care propulseaza persoana si o sus tine energetic si moral in indelungata expeditie creativa. la un moment dat. Ea este de fapt rezultanta efortului creativ facut moment de moment. exprimata prin capacitatea de effort cr eativ. El insusi era un exe mplu in acest sens. neeficienta). sau.EUREMA CRITICA Se impune o conlucrare intre imaginatie si gandirea critica care judeca . rea). cu pasiunea creativa. care. poate s a-i preexiste. Chiar si atunci cand creativitatea cunoaste oelaborare inconstienta cu intuitia tot in inconsti ent . etc. Efortul creat iv se concentreaza in zecile. dorinta. ca finalitate (daca solutia concord a sau nu cu scopul urmarit). Pe de alta parte. curiozitatea. Creativitatea implica atat componenta intelectuala cat si pe cele afective-volitive. mare i nventator in domeniul ingineriei avea multa dreptate dintr-un punct de vedere ca nd spunea ca geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie. munca cr eativa poate sa para mai usoara. 3. 4.participarea fi nala a constiintei este obligatorie. cere un mare travaliu psihic.cienta. se conjuga adesea. aceasta strafulgerare intuitiva. numita uneori inspiratia. "Cand cumnatul sau ii aduse aminte ca fericitul eveniment se desfasura in salon fara el. Munca l-a creat pe om . Eurema de acumula re si comprehensiune a informatiei si cea asociativ-combinatorie se desfasoara p e un fond energetic amplificat. Vointa. rolul constiintei este de instanta suprema in fenomenul de creativitatea. uita de sin e. timpul consacrat cr eatiei poate sa para mai scurt.

prevede. Acest fenomen este reversibil . 35 p. i ar aceasta lumineaza demersul rational. 15 p. p. dar finalmente neproductive. p. p. aproba sau respinge total sau partial produsel e imaginatiei. 20 p. p. analizeaza. 39 p. compara. p. 1 p. p. . 5 p. este foarte necesar ca in tre functia imaginativa si cea critica sa existe un echilibru. 1 p. 11 p. care vizualize aza. 2 p. 14 p. 1 p.. 1 p. 1 p. alege. Facultatea critica traseaza drum imaginatiei. 1 p. p. 50 p. apreciaza. Hipertrofierea functi ei imaginative. In creativitate si in actul de creatie. A.putem vorbi de o vizualizare a ideilor. 166 p. compara. Comentand relatia dintre imaginatie si gandirea fizica. p.capacitatea de a vizualiza ideile. p. 5. 16 p. si genereaza idei.Osborn consem neaza ca intelectul nostru este dual: -pe de-o parte o facultate critica care an alizeaza. dar XII Curs Creativitatea Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Info and Rating Uncategorizable-UncategorizableEducation-Teachingmanualintre joccultivarea creat ivitatii(more tags) Follow Arian_serv Share & Embed Related Documents PreviousNext 50 p. p. in lipsa unei corelatii echilibrate cu cea critica va duce la fa bulatie. Hipertrofierea fu nctiei critice va duce la anularea ideilor aflate in germen . 10 p. 50 p. -pe de alta parte o facultate creativa. p.fenomen specific p ersoanelor inventiv-ideative. 1 p.EUREMA IDEATIV-PERCEPTIVA Eurema ideat iv-perceptiva si de obiectualizare a imaginilor se identifica cu asa-numitul fen omen al imaginii vizuale .

p. 492 p. 130 p.p. 14 p. More from this user PreviousNext 149 p. 211 p. 190 p. 53 p. 109 p. 190 p. 168 p. p. 65 p. 132 p.com/scr ibd AboutPressBlogPartnersScribd 101Web StuffScribd StoreSupportFAQDevelopers / APIJ obsTermsCopyrightPrivacy . Recent Readcasters Add a Comment Upload a Document Follow Us!scribd. 312 p.com/scribdfacebook. p. 314 p. 80 p. 5 p. 271 p. 80 p. 387 p. 149 p. 254 p. 373 p.com/scribdtwitter. 772 p. 49 p. 234 p. 809 p. 22 p. 256 p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful