INTRODUCERE

In contextul economic actual, caracterizat de concurenta acerba dintre actorii de pe piata, promovarea imaginii unui produs, a unei game de produse sau chiar a unui agent economic constituie un potential factor de succes pentru respectiva entitate, oferindu-i acesteia un avantaj concurential foarte important. Datorita acestei realitati specifice lumii contemporane, activitatea de marketing a devenit una dintre prioritatile factorilor de decizie ai oricarui agent economic. Promovarea reprezinta acea parte a procesului de comunicatie al firmei prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode si tehnici specifice (concretizate in activitati promotionale), incearca sa influenteze comportamentul clientilor sai actuali si potentiali in vederea obtinerii unor rezultate cat mai bune (profituri cat mai substantiale) pe o perioada cat mai lunga de timp (daca este posibil, pentru toata perioada cat firma este prezenta pe piata). Amplificarea fenomenului promotional isi gaseste explicatia in: accelerarea concurentei, aglomerarea pietelor, saturarea consumatorului fata de numarul excesiv de comunicatii publicitare, banalizarea produselor si marcilor, preferinta pentru rezultate obtinute pe termen scurt, exigentele noilor forme de distributie etc., ceea ce face ca promovarea permanenta a produselor sa devina cerinta majora, un factor indispensabil al oricarui proces de vanzare, indiferent de natura marfii. O conditie foarte importanta este ca agentul economic – prin produsele sale si prin comportamentul pe piata – sa confirme informatiile transmise, pentru a nu insela asteptarile potentialilor clienti si implicit pentru a nu anula efectul pozitiv al actiunilor promotionale realizate si a nu afecta in sens negativ imaginea pe care firma o are pe piata. Astfel, orice firma, indiferent de pozitia pe care o are pe piata, de potentialul ei, trebuie sa aiba o politica promotionala, cu mentiunea foarte importanta ca informatiile trimise catre clientii potentiali trebuie sa fie in concordanta cu realitatea. Obtinerea unor rezultate economice bune nu se poate realiza fara o viziune unitara asupra tuturor componentelor mixului de marketing (politica de produs, politica de pret, politica de distributie, politica promotionala) pe care agentul economic ar trebui sa si le stabileasca.

I CONTINUTUL CONCEPTULUI DE MARKETING IN TURISM
1. Specificul activitatii turistice Originea lingvistica a termenului “turism” este strans legata de semnificatia cuvintelor latine “tornare” (a se intoarce) si “tornus” (miscare circulara) si desemneaza o calatorie (deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare. Aceeasi semnificatie -de revenire in punctul initial din care s-a pornit, cu alte cuvinte de circuit- se regaseste in limbile moderne europene: “tourisme” la francezi, “tourismus” la nemti, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la rusi si “turism” la romani. Pentru prima oara, termenul de turist a fost folosit in anul 1800, de catre Samuel Pegge, intr-o lucrare intitulata “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller is now -a- days called Tour-ist”, respectiv un calator astazi este numit turist1. De-a lungul timpului, incercarile de a descrie si defini in mod corespunzator termeni de tipul “turist” sau “turism” au fost numeroase, dar abia in ultimile decenii ale secolului nostru s-a inregistrat un progres real in ceea ce priveste standardizarea terminologiei turistice. In anul 1963, Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si Calatoriile Internationale tinuta la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua elemente principale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilor dintr-o localitate sau tara in doua categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoria turistilor, iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori: excursionistii (vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte). In iulie 1991, Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care sunt “... angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediului rezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an, in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat”2. Conform acestei definitii distingem urmatoarele forme de turism: • turism intern (cand rezidentii unei tari calatoresc in propria tara); • turism international receptor (cand nerezidentii unei anumite tari viziteaza tara respectiva); • turism international emitent (cand rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din care provin). Aceste trei forme de baza se pot combina rezultand alte trei forme derivate de turism: • turismul interior (cuprinde turismul intern si turismul receptor); 1 - Cosmescu I., “Turismul -fenomen complex contemporan-“, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, pag. 24 2 - Mill R.C., “The Tourism System -An Introductory Text”, Second Ed., Prentice Hall, New Jersey, 1992,
pag. 8

• •

turismul national (cuprinde turismul intern si turismul emitent); turismul international (cuprinde turismul receptor si turismul emitent). De asemenea, definitia de mai sus introduce notiunile de baza pentru definirea cererii turistice si anume, termenii calator, vizitator si rezidenta, termeni care vor fi analizati mai amplu in capitolul dedicat studiului cererii turistice. Conform aspectelor relevate de definitiile de mai sus, realizarea activitatii turistice presupune prezenta altor elemente cu rol hotarator in desavarsirea actului turistic si care servesc argumentatiei de a inscrie turismul in sectorul tertiar, atat in mod direct, prin activitatea serviciilor de cazare, alimentatie publica, transport etc., cat si in mod indirect, prin intermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului tertiar la activitatea turistica (agricultura, constructii, industrie alimentara etc.). Astfel, continutul activitatii turistice este asimilat unei intregi suite de prestatii prin care este vizata satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia si de-a lungul, unei deplasari. De altfel, insasi definirea produsului turistic nu se poate realiza fara a releva caracterul particular al ofertei turistice. Cei mai multi autori considera produsul turistic drept un rezultat al “... asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii”, iar ...”resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice”3. Deci, determinarea si individualizarea produselor turistice se realizeaza pornind de la calitatea activitatii de prestatii, iar serviciile constituie, dintr-un anumit punct de vedere, componenta “... dominanta sau determinanta a ofertei turistice”4. Serviciul turistic constituie “... un ansamblu de activitati ce au obiect satisfacerea nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta” 5. Deci, o parte a activitatilor care compun prestatia turistica vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), iar alta parte determina specificitatea turismului si particularizeaza formele sale de manifestare. Prin natura si specificul propriu, serviciul turistic trebuie sa creeze si sa asigure conditiile necesare refacerii capacitatii de munca, in mod simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber. Pe de alta parte, in urma realizarii consumului turistic, indivizii trebuie sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi si obiceiuri noi, in concordanta cu exigentele epocii contemporane, conducand astfel, in mod direct, la cresterea calitatii intregii vieti. Pornind de la tendinta, tot mai accentuata, de micsorare a timpului necesar odihnei pasive si, respectiv, de sporire a dimensiunilor si formelor de odihna activa, serviciul turistic trebuie sa asigure posibilitati multiple de raspuns, conform criteriilor odihnei active. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite in vederea diversificarii agrementului traditional si cresterii atractivitatii manifestarilor turistice, cu atat mai mult cu cat turismul s-a transformat intr-un fenomen de masa, iar frecventa de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente a crescut. 3 - Bran F., Marin D., Simon T., “Economia turismului si mediul inconjurator”, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, pag. 67 4 - Bran F., Marin D., Simon T., Op. Cit., pag. 68 5 - Barbu Gh. (coord.), “Turismul in economia nationala”, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1981, pag.27

de dimensiuni corespunzatoare.In ultimii ani. moteluri. la randul sau. Ed. • un personal calificat. referitoare la activitati care reprezinta motivatia de baza a calatoriei.1. a carei dezvoltare si calitate depinde de cel putin doi factori: • baza tehnico-materiala adecvata (hoteluri. in unitatile de cazare. forma de turism etc.2. Op. promovare.. vizeaza. a caror clasificare poate fi realizata in functie de mai multe criterii. a unor tipuri de activitati. La randul lor. cu dotari corespunzatoare. atat specifice. a caror existenta si complexitate sunt determinate de esenta fenomenului turistic ca atare.. astfel incat sa poata fi asigurate turistilor conditiile optime de cazare. popasuri etc.). pag. pentru simplificare. analiza modului in care sunt structurate si clasificate serviciile turistice se realizeaza din mai multe puncte de vedere (natura serviciilor. Consumul serviciilor turistice presupune derularea. cabane. modalitati de plata etc. se remarca un proces de imbogatire a continutului prestatiei cu noi tipuri de activitati. In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de servicii7: 1. hanuri. In literatura de specialitate. activitati grupate in urmatoarele tipuri de servicii: • servicii de cazare. servicii de baza. • servicii de alimentatie. Importanta si trasaturile fiecarui tip de serviciu in realizarea prestatiei turistice vor fi analizate in subcapitolul urmator. Derularea prestatiei turistice presupune. rezervarea serviciilor etc. cat si nespecifice turismului. servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic (organizarea calatoriilor.. care-si desfasoara munca in conditii optime de organizare. Bucuresti.1.). servicii turistice specifice.Snack O. Sport-Turism. intr-o anumita ordine. in marea majoritate a cazurilor. Existenta unei minime neconcordante intre acesti factori poate 6 . 155-156 7 . “Economia si organizarea turismului”. aria de localizare a prestatiei. momentul si locul prestatiei. • servicii de transport. datorita tendintei de diversificare si crestere a complexitatii nevoilor de consum. inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiul de cazare. serviciul de cazare. respectiv acel sector care. conform acceptiunii actuale. crearea conditiilor si a confortului necesar adapostirii si odihnei calatorului si reprezinta produsul a ceea ce se numeste “industrie hoteliera”. Fiind alcatuit.Cosmescu I.).2. modul in care raspund solicitarilor diferitelor categorii comportamentale ale clientelei turistice. • servicii suplimentare (complementare). prin continutul sau. insa.. in functie de tipul prestatiei. pot fi grupate astfel: 1. dar. • servicii de agrement-divertisment. 1. dintr-un grup de prestatii oferite turistului pe timpul sejurului. serviciul de cazare se prezinta ca o activitate complexa. consultanta acordata turistilor. vom decurge la o delimitare a acestora in raport cu natura prestatiei si motivatia cererii turistice se intalnesc urmatoarele tipuri de servicii6: 1. Cit. 1975 .

3. se remarca tendinta de creare a unor unitati cu functii complexe. in mod direct. serviciul de alimentatie publica indeplineste un rol suplimentar. • necesitatea asigurarii unui mod de hrana adecvat. comerciale etc. intre care exista relatii de interferenta si care sunt dezvoltate in functie de specificul fiecarei unitati hoteliere. nivelul rezultatelor activitatii turistice. pe langa cazarea propriu-zisa. atat de baza (hrana). conform specificului anumitor tari sau zone geografice. cat si pentru turistii straini. Activitatea turistica si industria hoteliera se afla in legaturi stranse de interdependenta. • in cazul turismului balneo-medical. prin care sa se poata satisface o paleta larga de trebuinte.influenta in mod negativ calitatea prestatiei turistice si. prin intermediul unui echipament corespunzator. anume acela de a contribui. pag.79 . Cit. in acelasi timp.). din punct de vedere al modernizarii structurii retelei.2. de diversificare. 1. dintre care amintim8: • necesitatea prezentei in orice moment-cheie al consumului turistic. principala functie indeplinita de unitatea hoteliera. prin mijloace specifice. prin asigurarea cadrului necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber. precum si a unor noi tipuri de unitati. mai bine adaptate specificului unor segmente de clienti) si. activitati de informare. 1. Principalele functii ale serviciului de agrement se concretizeaza in 8 . contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului. Constituindu-se intr-o componenta de importanta majora a ofertei turistice. dezvoltarea turismului este conditionata de existenta unor spatii de cazare echipate conform standardelor de exigenta respective. Pe de o parte. obiectivul sau principal fiind asigurarea conditiilor de odihna si igiena ale turistului. calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei. Marin D. cat si atractivitatea ofertei turistice si are implicatii directe asupra modului de orientare a fluxurilor turistice. influenteaza atat continutul. Cazarea constituie.2. Alimentatia publica intruneste anumite trasaturi specifice si raspunde unor cerinte tipice.Bran F.. industria turistica se dezvolta ca o consecinta a circulatiei turistice. serviciul de alimentatie publica este supus unui procese continuu de perfectionare si modernizare (de exemplu. pe de alta parte.2.. Serviciul hotelier. de aici. la reusita tratamentului. insa.. raspunzand cerintei de satisfacere a nevoii cotidiene de hrana. Op.. • necesitatea prezentei unei tipologii largi de unitati de alimentatie publica. prin asigurarea unui regim de hrana adecvat. Serviciul de alimentatie determina. prin oferirea unor prestatii cu caracter complementar. cat si de divertisment. este completat de o serie de prestatii suplimentare (alimentatie. Simon T. la randul sau. atat pentru turistii autohtoni. astfel incat sa permita asigurarea procurarii hranei de catre turist. Serviciul de agrement-divertisment cuprinde acele activitati care.

inotului. feroviar. cu cat. intalnirea cererii cu oferta turistica si. cu un rol specific in turism.). rezulta necesitatea asigurarii unui transport rapid. cat si la nivelul unei statiuni sau localitati. aerian. uneori chiar. este asigurat accesul turistilor in zonele de interes turistic. transformarea lor din stare potentiala.4. in care turistul devine participant activ la divertismentul efectiv. iar solicitarea lor ramane la alegerea turistilor. 1. contribuind astfel in mod direct la dezvoltarea economica a zonei sau statiunii turistice. unei recreeri a turistilor. astfel incat sa asigure turistului satisfactie deplina. firmele prestatoare ale acestor servicii trebuie sa coopereze intre ele. In urma celor prezentate mai sus. Serviciul de transport turistic are un rol determinant in cresterea calitatii prestatiei turistice. contribuie la orientarea fluxurilor turistice si la cresterea eficientei activitatii turistice. Pe langa faptul ca serviciul de agrement necesita o baza tehnicomateriala adecvata motivatiei turistice si dotarea cu un personal cu calificare corespunzatoare. serviciilor de agrement. unele dintre ele pot fi anticipate de catre turisti. prin intermediul sau. cat si prin combinarea eficienta a formelor tipice de transport: rutier. intrand in costul initial al programului turistic. rolul sau este cu atat mai important. altele vor fi cunoscute abia la destinatie. Deoarece timpul total de vacanta al unui turist poate fi considerat. dintr-un anumit punct de vedere. care sa permita reducerea timpului de deplasare. timp de transport si timp de sejur.2.indeplinirea urmatoarelor cerinte: • asigura reconfortarea psihica si fizica a turistului. printr-un mod de organizare modern. ca este compus din doua elemente si anume. unul dintre ele putand lipsi intr-o prestatie turistica. este necesar sa se realizeze o optimizare a transportului. dar. atat intre punctele-cheie ale itinerariilor turistice. activitati care nu se substituie insa. yachting etc. deoarece. • individualizeaza oferta turistica. . putem spune ca rolul acestor patru tipuri de servicii de baza nu este intotdeauna acelasi. Caracterizate printr-o mare varietate. naval si. • raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii si competitivitatii statiunilor turistice. • poate constitui o motivatie turistica propriu-zisa (vacante dedicate schiului. 1. • constituie o importanta sursa de venituri. pentru a satisface motivatia turistica. prin aceasta.3. transportul pe cablu. intr-una efectiva. atat prin utilizarea rationala a mijloacelor de transport. Datorita ponderii ridicate a costurilor serviciilor de transport in tarifele pentru un aranjament turistic. servicii turistice suplimentare sau complementare in randul carora este cuprinsa o serie de activitati care au drept scop asigurarea unei odihne active.

sa se poata micsora riscul si incertitudinea actului achizitiei de catre cumparator. de care turistii beneficiaza in anumite imprejurari: transport in comun. arhitectura. • servicii de tratament balneo-medicale. 84 10 . Ed. pag. 9 . Armstrong G. 1998. 28-32 etc. • servicii diverse. asigurate de catre diferite unitati prestatoare de servicii.). serviciile turistice prezinta o serie de trasaturi care. personalul aflat in contact direct cu clientul are un rol esential in evaluarea calitatii serviciului turistic. • servicii si activitati turistice cu caracter sportiv. considerata drept principala trasatura a serviciilor turistice. de formele in care se concretizeaza intalnirea cererii cu oferta turistica. Olteanu V. Servicii turistice nespecifice.. Cit. Pornind de la aceste aprecieri. servicii de igiena si infrumusetare etc. Ed. Dintre principalii factori care permit vizualizarea serviciilor turistice amintim: • ambianta. 235. motiv pentru care.) si.Bran F. cu conditia sa fie dimensionat in mod corespunzator situatiei reale. “Marketingul serviciilor”. gospodarie comunala.. contribuie la satisfacerea nevoilor turistilor. prezinta particularitati specifice.. festivaluri. Cosmescu I. intangibilitatea. • servicii de intermediere (inchirieri.. 1994.149-153.. pag. Wong V. fie creata (design. desi caracterizeaza sectorul tertiar in general. “Principiile marketingului”.Cele mai importante servicii suplimentare sunt considerate a fi urmatoarele9: • servicii de informare a clientelei turistice. pag.. pag. Nicolescu E. mobilier etc. Op.. totodata. in mod indirect. 699-717. Simon T. Sport-Turism. Op. putem considera ca serviciile turistice sunt caracterizate prin urmatoarele particularitati: 1. Marketer-Expert. reparatii si intretinere. atat prin modul de exprimare. Saunders J. personal. expozitii etc. .. care. intr-o succesiune riguroasa. Bucuresti. echipamente etc.. rezervari etc. starii de fapt. exprima faptul ca serviciile turistice nu pot fi evidentiate (nu pot fi expuse. prestatorii de servicii incearca sa le adauge anumite caracteristici tangibile prin care sa se poata sugera calitatea lor (ambianta. Pe de alta parte. Marin D. determinate in principal de continutul ofertei si cererii turistice. Teora. • comunicatiile referitoare la serviciile turistice. CoEd. cat si prin intreaga atitudine nonverbala afisata... Cetina I.. care alcatuiesc un ansamblu complex si eterogen.) printr-un suport material propriu-zis. vazute. simtite etc. prin marimea sa. • pretul. Bucuresti.). din randul carora se detaseaza mijloacele publicitare si fortele de vanzare.. Reprezentand un domeniu particular de activitati economice. poate permite aprecieri asupra calitatii unui serviciu turistic.. Bucuresti. • servicii si activitati turistice cu caracter special (organizarea de simpozioane. telecomunicatii. 1975. Literatura de specialitate este bogata in aprecieri vizand caracteristicile serviciilor10. fie naturala (un anumit peisaj natural). pag.Kotler Ph. constituie mecanismul initial de formare a imaginii despre un anumit serviciu. “Marketingul in turism”. Cit. activitatea turistica presupune prestarea unor servicii turistice diverse.).

conturarea si stabilirea celor mai adecvate strategii vizand corelarea celor doua laturi ale pietei serviciilor turistice si atenuarea sezonalitatii turistice. fiecare dintre aceste elemente componente descrie o piata proprie si. Inseparabilitatea serviciilor turistice fata de prestatori exprima faptul ca productia (prestarea) lor se realizeaza in mod simultan cu consumul. cat . Perisabilitatea exprima faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate in scopul vanzarii sau utilizarii lor ulterioare. intr-o viziune de micromarketing. prestatorii de servicii turistice apeleaza la o serie de metode care sporesc atasamentul turistilor. Aceste caracteristici influenteaza in mod direct activitatea prestatorilor de servicii turistice si determina gradul de eficienta a activitatii turistice in general. rezultat al interconditionarii acestora. 5. consecinta principala a acestei trasaturi consta in sincronizarea cererii cu oferta turistica. Desi diferentierea serviciilor turistice este greu de realizat. in mod identic. faptul ca fiecare consumator participa efectiv la prestarea serviciului. eficienta activitatii desfasurate de acestia. Eterogenitatea serviciilor turistice constituie o trasatura derivata si din faptul ca prestatia turistica constituie. iar interactiunea client-prestator determina influente reciproce asupra rezultatului prestatiei. in acelasi timp. al carui continut este determinat atat de structura sa materiala. asigurandu-se o tratare corespunzatoare a fiecarui client. de la o prestatie la alta. cat si de o serie intreaga de prestatii adiacente. Abordarea prestatiei turistice. sa creasca nivelul calitatii prestatiei turistice si. raspunde unei cereri turistice de ansamblu. eforturile de sincronizare a activitatilor fiecarei verigi a lantului de prestatii turistice. iar eforturile fiecarui agent economic implicat in serviciile turistice trebuiesc conjugate. permite nu numai optimizarea activitatii fiecarui agent economic. totodata. obiectivul principal al marketingului serviciilor turistice il constituie asigurarea sincronizarii cererii cu oferta turistica. atat in perioada sezonului turistic. Pentru a asigura reusita prestatiei. de fapt. Lipsa dreptului de proprietate constituie o trasatura legata de faptul ca accesul la un anumit serviciu turistic achizitionat se realizeaza pe o perioada limitata de timp.2. prin ambianta. prin originalitatea prestatiei se poate ridica calitatea prestatiei si se poate atinge un inalt nivel de performanta a serviciilor. astfel incat. produsul global. constituie raspunsul individual la o cerere specifica. in extrasezon. trebuiesc coroborate cu cele de sincronizare a deciziilor luate la nivelurile . cu alte cuvinte nu pot fi inmagazinate pentru a fi folosite in alte momente de timp. aceasta presupune. Dar. conduc la necesitatea unei abordari de marketing corespunzatoare. implicit. de momentul si de locul in care sunt prestate. este necesar sa se personalizeze serviciile. 3. 4. mai ales. dar si o justa conjugare a eforturilor tuturor factorilor implicati. un ansamblu de servicii independente. pe de alta parte. printr-o sincronizare atenta. Pe de o parte. De aceea. caracterul particular al activitatii firmei turistice obligata sa ia in considerare toate celelalte activitati adiacente turismului. Variabilitatea (eterogenitatea) serviciilor turistice exprima faptul ca acestea sunt imposibil de repetat. Complexitatea fenomenului turistic. activitatile turistice constituie parti unitare ale unui intreg care trebuie sa ramana omogen. pentru a fideliza clientela. deoarece depind de persoana care le realizeaza. Datorita specificului produsului turistic. prin competenta si constiinciozitatea personalului.

firmele implicate in activitatea turistica trebuie sa urmareasca maximizarea profitului in deplina concordanta cu asteptarile societatii si sa contribuie la cresterea standardelor ecologice de baza. • maximizarea profitului. • conectarea dinamica a firmei la mediul economico-social.superioare. In spiritul celor prezentate anterior. politica de investitii etc. permite o mai buna corelare cu celelalte sectoare economice. desi mai reduse ca numar. Omenirea constientizeaza faptul ca numai o dezvoltare durabila. in deplina concordanta cu politica economica de ansamblu a unei tari si permite maximizarea profitului si a satisfactiei turistice. decizii care. iar pe de alta parte. politica in domeniul turismului poate constitui un suport al dezvoltarii nationale durabile. conservarea pe termen lung. conceptia de produs. Fundamentarea politicilor de marketing trebuie realizata astfel incat sa se asigure.). • satisfacerea dorintelor consumatorilor.Kotler Ph. pe valorificarea potentialului natural si cultural al unei tari si. Oricare ar fi nivelul la care se aplica principiile marketingului. • satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum turistic.chiar. asupra intregului mediu inconjurator.. a nevoilor care stau la baza consumului de servicii turistice. in timp si spatiu. printr-o alocare justa a resurselor si optimizarea desfasurarii intregului lant de procese economice. functiile clasice ale marketingului sunt: • cercetarea pietei. In spiritul acestui concept.. Dintre cele cinci concepte rivale11 care stau la baza modului in care organizatiile isi desfasoara activitatile de marketing si anume: conceptia de productie. putem spune ca marketingul turistic asigura mijloacele de fundamentare si armonizare a politicilor firmelor implicate in prestatia turistica. pot afecta strategia firmei turistice (politica valutara. conceptia de marketing si conceptia de marketing social. conceptia de vanzare. Specificul activitatii turistice presupune si anumite particularitati distincte ale functiilor marketingului turistic. Op. ultimul concept obliga pe responsabilii marketingului sa ia in considerare (atunci cand elaboreaza politicile de marketing) trei aspecte esentiale: • cresterea profiturilor firmei.36-43 . in vederea contracararii influentelor negative si. Acestora consideram ca li se adauga o alta functie a marketingului turistic si anume: • armonizarea si integrarea intereselor firmei cu interesul de ansamblu al societatii in ceea ce priveste conservarea parametrilor calitativi si cantitativi ai resurselor turistice 11 . Astfel. in armonie cu mediul inconjurator garanteaza un viitor sigur. a calitatii si cantitatii resurselor naturale. armonizarea intereselor factorilor implicati in activitatea turistica trebuie sa se realizeze in spiritul unei responsabilitati sporite fata de societate si mediul inconjurator. pe de o parte. modul de acordare a vizelor. fructificarii oportunitatilor exterioare. Abordarea activitatii intr-o viziune de macro-marketing turistic. s. Prin specificul sau aparte. activitatea turistica se bazeaza. are efecte potentiale. adaptarea la tendintele in inregistrate in evolutia acestuia. • apararea intereselor societatii in ansamblul ei. profitul firmei. in conditiile conservarii si consolidarii patrimoniului turistic. in primul rand. iar prin intermediul unor masuri adecvate. pag.. Cit.a.

1. Editura Sport-Turism. Iar pentru ca munca să fie adaptată cât mai bine caracteristicilor fizice şi neuropsihice ale omului. Editura Oscar Print. Mai ales în ţările în curs de dezvoltare intervenţia statului apare ca necesară.I. omul nu trebuie privit ca un simplu organism. ca piaţă receptoare. ţinându-se cont de faptul turismul. iar capacitatea de muncă a omului să se menţină pe toată durata timpului de muncă şi pe toată perioada activă din viaţa acestuia. ▬ nivelul şi configuraţia actuală a dezvoltării activităţii turistice. 127 . Ionescu: Turismul fenomen social-economic şi cultural. devine necesară o politică de intervenţie a statului numai acesta putând garanta dezvoltării turistice o dimensiune comercială specifică(un prag optim al capacităţii de primire) evitând saturarea anumitor obiective turistice. 1988. Determinarea nivelului şi a formei estimate a dezvoltării turismului unei ţări este puternic influenţată de rolul pe care statul îl poate juca. Filipine.naturale.13 Reconsiderea rolului economic al turismului s-a realizat în anul 1980 odată cu desfăşurarea Conferinţei de la Manila. Conferinţa de la Manila a recunoscut 12 I. în procesul de muncă. astfel încât potenţialul uman să nu fie suprasolicitat. Bucureşti. Importanta dezvoltarii turismului in general si in judetul Timis Pe măsura dezvoltării societăţii. pag.28 13 Dr. II POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI TIMIS 2. 2003. Bucureşti. în funcţie de : ▬ importanţa acordată turismului în dezvoltarea economică a ţării. ci ca un factor activ şi conştient deoarece. cât şi la realizarea întregii producţii de bunuri materiale spirituale. reprezintă o sursă potenţială de profit sporit.12 Turismul şi-a câştigat o anumită poziţie în ansamblul condiţiilor de viaţă. Acesta tinde să se dezvolte tot mai mult.În acelaşi timp. Istrate: Turismul un fenomen în mişcare. pag. omul participă cu întreaga sa capacitate psihofizică şi neuriocerebrală atât la organizarea şi conducerea proceselor. deoarece o serie de factori cunosc modificări şi deţin un rol deosebit în programul turismului: factori cauzali (propulsori) şi factori favorizanţi.

2004. de vizitarea piramidelor sau de o vacanţă în staţiunea Sharm el Sheikh. dinamica sa integrându-se procesului genaral de dezvoltare“. 1999. Andreea Băltăreţu: Turism internaţional.Legislaţie. de exemplu de calculatoare. 169 15 Rodica Minciu:Economia Turismului ediţia a II-a revăzută. In concluzie “turismul reprezintă astăzi. 15 Servicizarea economiilor naţionale mai tuturor statelor lumii. pag.14 Astăzi turismul deţine o pondere semnificativă în economia multor state. întrebarea ar fi „cine sunt clienţii care vor risca într-atât să cumpere calculatoarele produse de noi?”. Altfel spus.pentru prima oară incontestabilele efecte binefăcătoare pe care turismul poate şi trebuie să le aibă asupra economiilor naţionale. N. şi anume Egiptul. Un exemplu grăitor poate fi cu uşurinţă găsit în Afriica. Dar dacă se întreabă într-un mod punctual cine sunt persoanele care vor să-ţi petreacă o vacanţă în soarele toropitor al Africii. Editura Oscar Print. o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii. sau vizitând piramidele foarte multe persoane din statele occidentale dezvoltate vor răspunde fără a pregeta că vor dori să aibă parte de o aventură africană de neuitat. Bucureşti.11 . în jurul lui gravitând de fapt toată viaţa economică din acele state. Statul egiptean nu încurajează producţia de bunuri industriale ci încurajează turismul. plecând de la sursa sa şi de la factorii care îi dau dimensiunile sale totale. continenetul negru. pe Nil. turismul evoluează sub impactul acestora. studii de caz. de un safari. Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane. Neacşu. pag. prin conţinutul şi rolul său. Evident că aceşti clienţi nu vor putea fi găsiţi. De asemenea Conferinţa de la Manila a mai adus în antenţia opiniei publice şi faptul că influenţele de sorginte economică nu pot să constituie în nici un caz pentru statele lumii singurul obiectiv al politicii turistice. Dacă ar încuraja producţia. a făcut ca rolul turismului în cadrul economiei statelor lumii să sporească. un domeniu distinct de activitate. Turismul poate fi considerat 14 Cristiana Cristureanu. Conferinţa de la Manilaa putut să afirme cu curaj că a venit momentul să abandonăm orice strategie limitată numai la efectele economice-pozitive sa negativeale turismului pentru a-l concepe global. editura Uranus. Bucureşti. şi plecând de aici asupra comerţului mondial.

Dimpotrivă.17 Turismul prin conţinutul şi trăsăturile sale. Editura DACIA. aparţinând serviciilor aflate în plină expansiune. 1997.Glăvan: Turism rural. iar prin valorificarea superioară a resurselor turistice. aceste servicii ce au fost enumerate mai sus sunt considerate ca fiind vârful aisbergului. avantajele pe care le prezintă turismul au determinat multe ţări să-şi sporească eforturile pentru dezvoltarea acestuia. pag.137 . efectul de antrenare. eficienţa lor fiind legată de turism. ponderea în PIB. 1997. pag.51 17 Gh.Postelnicu:Introducere în teoria şi practica turismului. Ecoturism. Ecoturism.129 19 V. restauraţie. în economia unei ţări.19 16 Gh. Agroturism. 2003. Turism durabil. realizarea valorii adăugate. Turism durabil. Dezvoltarea sectoarelor de pretaţii de servicii. Bucureşti. nu mai există nici un motiv care să ne determine să facem o distincţie între industria turismului şi industriile tradiţionale de export. 2003. deoarece turismul le adună laolată pe acestea în produsul turistic Servicile de transport.Glăvan:Turism rural. turismul implicând o gamă variată de servicii de la telecomunicaţii. Editura Economică. reprezintă o ramură distinctă.un liant între celelalte servicii. în parte anumite resurse cu alţi utiluzatori. ca operaţii auxiliare sau complementarela schimburile de mărfuri a mărit importanţa turismului ca activitate de sine stătătoare. 16 Pe un plan mai larg ţinând seama de însemnătatea turismului internaţional în economia a numeroase ţări. Editura DACIA. Agroturism. Cluj-Napoca. asigurări până la schimb valutar şi protecţia securităţii corporale şi a bunurilor turiştilor. Cluj-Napoca. Editura Economică. fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi. se constituie ca o activitate prioritară de interes naţional.18 Turismul ca activitate economică trebuie să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă. aportul valutar. cazare. pag. inclusiv cu comunităţile locale. Desigur.Postelnicu:Introducere în teoria şi practica turismului. ocuparea forţei de muncă etc. agrement. pag. Bucureşti. considerat pe bună dreptate ca fiind un factor extrem de important al economiei naţionale. în anumite zone ale globului depind într-o manieră covârşitoare de turism. care vinde aceste resurse (prelucrate sau nu) ca parte integrantă “produselor” sale şi în acelaşi timp.52 18 V. de stimulare a producţiei în alte domenii.

al dezvoltării economice româneşti. capitalul românesc este mult subdezvoltat .Se estimează de asemenea. că turismul naţional va fi de 10 ori mai mare decât turismul internaţional. Având în vedere cele exprimate mai sus turismul pe lângă latura sa economică are şi o puternică latură socială.Turismul are datoria morală de a forma noile generaţii de tineri în spiritul şi respectul faţă de natură. ridicarea nivelului de trai şi trecerea la săptămâna redusă de lucru. implicare din partea autorităţilor locale. pag. dar ca să închei într-o manieră civilizată şi optimistă avem un partid televiziune care se îngrijeşte în mod continuu la perpetuarea capitalului autohton. Resursele societăţii pot fi de catalogate ca resurse naturale. o sporire a venitului naţional. obţinerea de valoare adăugată. cel puţin acum nu prea avem . nu prea avem . dar să analizăm la rece:putere de cumpărare . judeţene. Editura Economică. având drept consecinţă firească şi o evoluţie ascendentă a turismului. Turismul foloseşte pentru a-şi atinge scopurile.1. care presupune continuarea procesului de industrializare şi de urbanizare şi. 2. nu prea avem . nu prea avem . cadre de conducere în cadrul societăţilor de profil înalt calificate.2 Fluxurile turistice in judetul Timis 20Stănciulescu Gabriela: Managementul turismului durabil în centrele urbane. el aducând laolaltă oameni şi concepţii diferite de pe toate meridianele. culturi diferite care interacţionând pot duce la câştigarea respectului fiecăruia dintre participanţi pentru natură şi pentru celălalt de lângă el. elemente. pe care turismul practicat într-o manieră deslânată le pot altera cu uşurinţă.guvernanţi competenţi. 2004. Bucureşti. deopotrivă. 20 Dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii turistice în ţara noastră se circumscrie în contextul general al dezvoltării şi perfecţionării întregii activităţi economico-sociale. Până în 2020. Frumos. resursele societăţii în ansamblul ei. o politică de marketing la nivelul întregii ţări. toate. În acest cadru. formularea unui Cod Fiscal pentru toţi şi mai ales se îngrijeşte de banii întreprinzătorului. dar şi resurse antropice sau manmade care au rezultat de pe urma activităţii umane. a crescut timpul liber.6 miliarde de sosiri de turişti internaţionali şi încasări din turismul internaţional de 2 trilioane de dolari. Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) previzionează 1. 13 . nu prea avem .

 Suprafata: 8. Turismul a devenit unul dintre sectoarele majore ale economiei mondiale. impactul socio-economic este generat de toate tipurile de dezvoltare şi în special de către expunerea societăţilor tradiţionale şi în special la mijloacele moderne de informare în masă.clubromania. atât pozitiv cât şi negativ. financiar. 170 km de Timişoara şi cea a Ungariei. Viena este la o distanţă egală cu cea dintre Timişoara şi Bucureşti: 550 km. Judeţul Timiş .Timişoara. est. Deta. la 300 km distanţă. Bucureşti. economic.Judeţul Timiş este situat în partea de vest a ţării având graniţa cu SerbiaMuntenegru şi Ungaria spre vest şi Arad. 13 23 Stănciulescu Gabriela: Managementul turismului durabil în centrele urbane.6 % din teritoriul tarii-cel mai intins dintre judete). cel mai mare judeţ al României.697 km2 (respectiv 3. longitudine estica si 450 11’. pag. latitudine nordica. şi una din componentele importante ale comerţului internaţional. 2004. adevărata poarta a României spre Europa Occidentală. peste 60% dintre aceştia trăiesc în zona urbană reprezentata de doua municipii .  Aşezare: in partea de vest a României. cultural si ştiinţific. Sînnicolau Mare si Făget.este un important centru istoric. Două capitale europene sunt în apropriere: cea a Serbiei-Muntenegru. pag. Populatie judetului se ridica la 690. Belgrad. beneficiază de o climă temperată. 2004.23 21 www. Editura Economică. 21 Capitala judeţului . Editura Economică. Budapesta. si 220 33 ‘. şi sud. are două treimi din teritoriu acoperite cu câmpii traversate de râurileTimiş . Jimbolia.ro 22 Stănciulescu Gabriela: Managementul turismului durabil în centrele urbane. la întretăierea celor mai importante drumuri europene unde culturile şi civilizaţia din vest interferă cu cele din est. Bucureşti. 145 . la 200 15 ‘. si 460 11 ‘.22 Turismul poate avea un impact socio-economic.697 km pătraţi.Timisoara si Lugoj şi cinci oraşe Buziaş. Bega si Bârzava. Hunedoara şi Caraş-Severin în nord. al patrulea oraş ca mărime al ţării . Aşezarea geografică a judeţului este foarte avantajoasă.000 locuitori). cu o suprafată de 8. Oricum.

în majoritatea ţărilor dezvoltate. călătoriile în general. Bucureşti. monumentele de artă. trebuie adăugat că”noţiunea de turism şi-a extins aria. fiind mai curând consecinţa acţiunii forţelor pe piaţă. La nivelul economiei unei ţări sau regiuni. simpozioane. Nicolescu: Serviciile în turism-Alimentaţia publică. 1999. deplasări. ea cuprinzând şi deplasările efectuate în vederea participării la diferite reuniuni internaţionale. În calitatea sa de consumator de bunuri şi servicii. Bucureşti. calităţile curative ale apelor minerale sau termale. echilibrul balanţei de plăţi şi utilizarea forţei de muncă. incluzând într-un cuvânt. tradiţia populară. îl reprezintă serviciiile.. Şt. industria alimentară. 24Grigorescu C. turismul determină creşterea economică. 7 . telecomunicaţiile).24 Dimensiunea şi structura sectorului de servicii. deoarece el este o sursă importantă de valută şi poate ajuta respectivul stat la stăvilirea unor dezechilibre macroeconomice. 1992.25 Turismul face parte din categoria serviciilor de mare importanţă.”26 Tot el influenţează şi valorificarea tuturor categoriilor de resurse: frumuseţea peisajului. turismul are consecinţe şi asupra utilizării forţei de muncă în alte ramuri ale economiei (agricultura. condiţiile de climă. în scop de afaceri -. indiferent de stadiul de dezvoltare. Bucureşti. Editura Academiei Române. şi care se consumă odată cu producerea lor. transporturile. evenimentele cultural-artistice. Editura All Beck. 9 25 Cristiana Cristureanu: Economia imaterialului-Tranzacţiile internaţionale cu servicii.Un sector component al oricărei economii naţionale contemporane. vestigiile istorice. de regulă nemateriale. Editura Sport-Turism. la industrializare. manifestări sportive. Pentru a se observa în mai amănunt complexitatea fenomenului social denumit în mod generic turism. industria uşoară şi construcţiile. Mihai: Dezvoltarea şi specializarea serviciilor. stabilitatea preţurilor. la urbanizare.congrese. turismul contribuie la apariţia şi dezvoltarea unor staţiuni turistice. la construirea de locuinţe şi amenajarea drumurilor. pag. în avantajul sau în dezavantajul lor serviciile(cu mici excepţii) nu au făcut obiectul unor acţiuni de politică economică distinctă sau expresă în niciuna din ţările în care sectorul terţiar s-a constituit ca principal domeniu de activitate. Se poate afirma că din diferite motive. Astfel. 77 26R. pag. pag. sunt în mai mică sau mai mare măsură rezultatul deciziilor şi acţiunilor statelor. 1998. respectiv activităţile.

privite la scară mondială. casele memoriale ale muzicianului Bela Bartok şi pictorului Stefan Jager. Grozăvescu.G. cu clima temperată.ro 29 www. naţională sau locală“27. este un important centru istoric. este acoperit pe două treimi din suprafaţa sa de câmpie fertilă şi traversat de râurile Timiş. Deasemenea aici se găsesc numeroase vestigii importante ale mixturii civilizaţiei. financiar. Sinagoga Sephardic (în Lugoj).. biserica Mânăstirii Minorite. materia primă de a cărei calitate depinde activitatea turistică. cel mai vestic si mai mare judeţ al Romaniei. Monumentul de la Tapae ( o mică Columnă a Împăratului Traian). – „Economia turismului şi mediului înconjurător“. 1996. adevarata poartă a României spre Europa Occidentală. 28 www. Traian Vuia în Lugoj. Turnul "Sf. Castelul Regal din Banloc. Timişoara (Mica Viena).De aceea este considerat „o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale. izvoarele de apă minerală de la Buzias. Tumultoasa istorie multimilenară a acestei zone a lăsat posterităţii numeroase şi importante monumente şi vestigii de mare valoare naţioanala şi europeană: Castelul Huniazilor. Timiş . Hanul Poştei. El favorizează şi luarea unor măsuri de protejare a mediului. La est câmpia se ridică lângă dealurile acoperite de vii şi livezi spre Munţii Poaina Ruscăi (1300-1400 m peste nivelul mării). cultural şi ştiinţific. etc. pădurile seculare Pişchia.infoturism. casele memoriale ale lui Brediceanu. Palatul Dicasterial. Calacea sau Ivanda (comparate de specialişti cu cele da la Băile Evian şi Karlovy). al patrulea oraş ca mărime din România. sunt puncte de atracţii turistice în judeţul Timiş. Domul Catolic din Timişoara unde se găsesc valori aparţinând patrimoniului culturii universale. bastionul vechii Cetăţi Timisoara. istoriei şi culturii româneşti cu cea europeană: casa-muzeu Nikolaus Lenau. Nicolae". economic. Chevereşu Mare cu o bogată faunş. lacul artificial situat în zona Surduc.28 Capitala judeţului. Cetatea Ciacova. 27 Istrate I. Bega şi Bârzava..ro . Editura Economică. Rezervaţia Ornitologică Satchinez. Vidu. Hodoş-Remetea Mică. Bran F. Casa lui Eugeniu de Savoya. Bucureşti. 29 Parcul dendrologic din Bazos.clubromania. Peştera Româneşti Cave etc. Binis. Rosu A.

Timiş – Costeiu) reprezintă un potenţial remarcabil. a determinat crearea unui microclimat cu funcţiune recreativă: agrement. Bega – Margina.Pentru iubitorii de agro-turism. arta populară şi folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia. ştrand. pescuit. fondul cinegetic şi pişcicol bogat. sport nautic. Remetea Mică. Timiş – Cebza. Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc. precum şi cele cu un fond pişcicol diversificat (Bega . Brestea. de la culmile pleşuve ale Munţilor Poiana Ruscăi până la Câmpia Timişului. Giroc. Chevereşu Mare. izvoarele de ape minerale şi termale. foarte apreciat de iubitorii vânatorii şi pescuitului sportiv. Dumbraviţa. zona fiind adecvată pentru recreere şi drumeţii. cu o altitudine de peste 600 m. Peciu Nou. de varietatea faunei şi florei.ro .Poieni. în municipiul Timişoara. 30 Zona de agrement a lacului Surduc. recunoscute pretutindeni pentru calităţile lor curative.Luncani. etajat. 30 www. Munţii Poiana Ruscăi. Buziaş. reprezintă o zonă cu un potenţial turistic deosebit. amenajat în perioada 1972-1978. Silagiu). Pişchia. Potenţialul agroturistic ridicat din zona rurală determină deja organizarea şi crearea ofertelor de pensiune şi produse turistice adecvate în special în raza comunelor Margina. Teremia Mare şi Lovrin. într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată. Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş. Hitias. prin păstrarea tradiţiilor specifice şi aşezarea în zona premontană şi montană sunt într-o poziţie favorizată.Tomeşti . precum şi varietatea elementelor de arhitectură. Curtea. Bega .Româneşti. minunatele sate situate la câmpie cu oameni ospitalieri şi vinuri dulci de Recaş.primariatm. Pădureni. Bega . oraşul Deta. În prezent. Dumbrava. pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică creată prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc. Turismul în judeţul Timiş este reprezentat de un potenţial natural diversificat. Pietroasa şi Tomeşti care. Pitorescul zonei montane. Pişchia. Bogda. Ianova. dat de valoarea cadrului natural şi peisagistic deosebit. Teremia cât şi ţuica de prună şi caisţă sunt suficiente motive pentru a petrece sfârşitul de săptămână sau vacanţa aici. precum şi în localitatile Calacea.

Rezervaţii naturale: Mlaştinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Pogănişului, Locul fosilifier Rădmăneşti, Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timişoara, Parcul Banloc, Padurea Parc Buziaş, Mlaştinile Murani, Lacul Surduc, precum şi cele descrise mai jos:  Sărăturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervaţie naturală de tip pedologic, unde sunt protejate mlaştini sărăturate care păstrează elemente floristice tipice şi terenuri sărăturate climatic cu flora specifică.  Pădurea Cenad din comuna cu acelaşi nume, arie forestieră protejată în suprafaţă de 279,2 ha, care este situată în zona dig - mal cu specii forestiere: Quercus sp., Salix sp., precum şi specii ierboase tipice pentru stepă.  Pădurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejată de tip forestier în suprafaţă de 20 ha, unde se întâlnesc exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus, precum şi vegetaţie stepică.  Pădurea Dumbrava din zona băilor Buziaş, arie protejată de tip forestier, în suprafaţă de 310 ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus sp., Faximus sp. Pădurea Dumbrava are şi rol protector asigurat de zona împădurită pentru bazinul izvoarelor minerale a băilor Buziaş.  Insulele de la Igriş aflate pe teritoriul comunei Sânpetru Mare, rezervaţie naturală mixta în suprafaţă de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar şi soluri în formare cu ornitofauna acvatică.  Insula Mare Cenad din aceeaşi localitate, rezervaţie mixtă, în suprafaţă de 3 ha, unde natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. şi ornitofauna acvatică.31 Oferta turistică atât cea antropica cât şi cea naturală este completată cu tradiţii, evenimente culturale, monumente şi ansambluri arhitecturale care se găsesc atât în Timişoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa prinţului Eugeniu de Savoya, Claustrul Mânăstirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc), cât şi în alte

31 www.timisoara.online.ro

localităţi: la Ciacova se poate admira "Cula Ciacovei", având cinci secole de existenţă; Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul contelui Mercy de la Carani. Printre ansamblurile mânăstireşti se remarcă bisericile de lemn din localitaţile Pietroasa, Dragomireşti, Poieni, Margina, Curtea, Lucaret, Hezeris, Româneşti, Zolt. În satul Partos se află Mânăstirea Partos, care datează din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserică de lemn ridicată în 1759, iar în apropiere de Semlacu Mic se află Mânăstirea Săracă, declarată monument istoric. Principalele evenimente tradiţionale care au loc în comunele şi centrele urbane din judeţul Timiş sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs naţional pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii şi Festivalul Saltimbancilor la Timişoara, Festivalul internaţional de teatru studenţesc – Studentfest. În judeţul Timiş sunt case şi centre memoriale în municipiul Lugoj, oraşul Jimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia. Judeţul Timiş este bine reprezentat în ceea ce priveşte etnografia şi arta meşteşugărească, la Timişoara existând un muzeu al satului. De asemenea, se remarcă localitaţile Jupâneşti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, ţesături, port popular.32 Acum pentru a putea evalua evoluţia fenomenului social denumit generic turism este nevoie de o analiză succintă a unor indicatori specifici acestuia; astfel un prim indicator supus procesului de analiză este constituit din înnoptările turiştilor în structurile cu funcţiuni de cazare în judeţ. Pentru început este necesară definirea indicatorului ce va fi analizat. Astfel conform specialiştilor din cadrul Intitutului Naţional de Statistică înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat.

32 Maria Badea, Iordache Marin, Ilie Morodan, Liviu Minda, Radu Bălan, Timiş Monografie, Editura
Sport-turism, Bucureşti 1981

Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). Tabelul de mai jos prezintă succinct valorile constatate a acestui indicator îndecurs de 5 ani, respectiv intervalul 2005-2009. Tabelul Nr.1.1:Analiza numărului de înnoptări înregistrate în judeţul Tmiş

-ZILE TURISTSporul Cu bază Cu bază în fixă -20 -54 -50,1 -17,193 lanţ -20 -34 3,9 32,907 Indicele Cu bază Cu bază în fixă 100 96,23 89,84 90,58 96,77 lanţ 96,23 93,35 100,8 106,8 Cu bază fixă -3,77 -10,16 -9,42 -3,23 Ritmul Cu bază în lanţ -3,77 -6,65 +0,8 +6,83

Anii 2005 2006 2007 2008 2009

înnoptări 531,6 511,6 477,6 481,5 514,407

Sursa:Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, 2009 După cum se poate observa cu uşurintă din tabelul de mai sus în care s-a luat spre analizare, indicatorul numit înnoptari, situaţia sistemului turistic în judeţul Timiş nu este cam roză, dar se poate conchide că turismul timişean este într-un reviniment din acest punct de vedere chiar dacă, creşterile sunt nespectaculoase, ele putându-se încadra ca creşteri normale, într-o perioadă în care economia mondială si mai ales economia europeană ( putem spune că şi economia României ) încep a ieşi din recesiunea în care sau aflat scufundate. Perioada analizată a fost din punct de vedere economic bună, după toate sursele aflate la putere în aceea vreme, realizându-se creşteri economice care fară echivoc au dus cât de cât la o ameliorare a situaţiei turismului. Astfel la nivel regional, judeţul Timiş în speţă, se constată un proces relativ de scădere, cu un maxim istoric de scădere atins în anul 2007 a indicatorului analizat, scădere cifrată faţă de anul de bază al analizei la valoarea de 17,193 mii, scădere care este coprespunzatoare unei recesiuni de 10,16%.

66 . ceeea ce este sinonim cu un ritm de descreştere cifrat la circa 0.3 mii.3 84. indicatorul a suferit un procese de scădere.3 92.7 în lanţ -8. astfel creşterea realizată în 2003 faţă de anul anterior a fost cifrată la 3. scădere manifestată în medie cu -4.1.Pentru a se putea efectua analiza este bine de definit ce înseamna sosirea unui turist într-o structură cu funcţiune de cazare turistică.9 mii ceea ce este sinonim cu o creştere relativă de +0. Un alt indicator ce poate fi luat în calcul în procesul de analiză este reprezentat de sosirile de turişti în regiune.7 -7. indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. dar în ritmuri ce pot fi caracterizate ca modeste. Astfel conform aceluiaşi institut valorile indicatorului definit mai sus. în perioada luată drept studiu se regşăsesc în tabelul de mai jos: Tabelul Nr.8%.8%. pentru a fi găzduită una sau mai multe nopti. Astfel conform Institutului Naţional de Statistică sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective.3 lanţ 91.7 -15.Din anul 2007 se constată o creştere a acestui indicator.34 Ritmul Cu bază Cu bază fixă -8.: Analiza numărului de sosiri înregistrate în judeţul Tmiş -NUMĂRAnii 2005 2006 2007 sOSIRI 204400 186600 172300 Sporul Cu bază Cu bază în fixă -17800 -32100 lanţ -17800 -14300 Indicele Cu bază Cu bază în fixă 100 91. După cum se poate observa din tabelul de mai sus.2. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist. Anul 2009 a adus o creştere bună dar nu o îmbunătăţire semnificativă capabilă să dea un nou imbold pozitiv activităţii turistice din judeţ.

valorile nu sunt tocmai mari. Anul 2005 în prezentul studiu a fost luat ca an de bază de la care s-a început prezentul proces de analiză. Economia judetului Timis Totalitatea activităţilor economice private în interdependenţa lor. Cu toatea acestea valoarea creşterilor din aceşti ultimi doi ani analizaţi este insuficientă pentru a putea spune răspicat că acest indicator este pe un drum bun.03 108.12 102.3% faţă de anul precedent. reprezintă economia socială sau. la nivelul unei ţări. ca o sumă a activităţii tuturor agenţilor economici. 2001.2008 2009 175800 190335 -28600 -14065 +3500 +14535 86. pag.88 +2. 2009 După cum se poate observa şi din acest tabel.25 sosiri turişti în structurile de primire turistică. umane etc.7%.01 93.33 Economia naţională reprezintă un ansamblu de resurse naturale. La fel ca indicatorul analizat anterior se constată că în perioada 2005-2007 o scădere cifrată la 32100 sosiri ceea ce implică o reducere a acestui indicator in anul 2002 fata de anul 2005. de activităţi de producţie.88. Îmbunătăţiri insignifiante s-a constatat că s-au înregistrat în ultimii anii ai intervalului luat în calcul. subramuri etc. Editura Expert. în principiu datorită aceloraşi cauze amintite mai sus dar în liniii mari se constată o scădere medie cifrată la 3516.7). ceea ce implică o scădere într-un ritm mediu de 1. astfel în anul 2008 se constata o uşoară îmbunătăţire cu +2.3.. de schimb. generic denumită economia. 2. de servicii etc.1. sectoare de activitate.03 +8..7 Sursa:Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş. materiale.-15. iar în anul 2009 s-a reliefat o creştere de această dată mai susţinută de +8.77% anual. Procesul de cădere a acestui indicator a fost în perioada luată drept reper a fost continuu fapt relevat fara echivoc şi la indicatorul anterior de calculele statistice efectuate. Bucureşti. proces ce a luat valori în intervalul (-6. între care se stabilesc 33 Emilia Ungureanu:Microeconomie.99 -6. şi că în ultima instanţă turismul timişean renaşte din propria cenuţă ca legendara pasăre Phoenix.. 13 . care s-au constituit în ramuri.7 -13.

702.000 de firme înregistrate la Registrul Comerţului. pag.289. Tabelul Nr1..711 32. 000 USD în perioada 1991-2000 iar ţările de provenienţă sunt foarte diferite (76 de ţări). agenţi economici care acţionează în diferite ramuri ale economiei.279. valoare care este singura capabilă să producă efecte benefice la nivelul întregii societăţi.34 Pornind de la definiţia prezentată anterior.576 11.725. 7 .legături reciproce.021. crt. din care cca 600 au investit direct în producţie.209.402 10. Din cele peste 23.873.871 34 Emilia Ungureanu.000. pe baza cărora se înfăptuieşte mişcarea valorilor materiale şi spirituale. Tiberiu Avrămescu:Macroeconomie –Aspecte teoretice.964 42.3:Sursele de provenienţă a capitalurilor investite în Timiş Nr.Teste grilă. se asigură funcţionarea şi dezvoltarea economică a societăţii.442 14.673.615 12.431 29. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Ţara de origine a capitalului străin investit Germania Italia SUA Luxemburg Siria Elveţia Cipru Croaţia Franţa Austria Capital străin investit (USD) 123. Valoarea participării străine depăşeşte 325. Aplicaţii.278 13. relaţii ce au ca scop fundamental obţinerea valorii adăugate.917 26. să prezint cât mai obiectiv economia judeţului. şi prin analogie se poate conchide că economia unei entităţi teritorial-administrative reprezintă ansamblul relaţiilor ce se stabilesc la nivelul agenţilor economici din respectiva entitate teritorială. pe baza informaţiilor de care am putut dispune.000 de firme cu capital străin. în judeţul Timiş sunt prezente mai mult de 4.426.191. În paginile ce vor urma voi încerca.

industria alimentară. IMP România Industrial CO. Lisa Draexlmayer. Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potenţialului agricol ridicat al zonei. acesta atingând 81.Sursa :www. Alte sectoare importante sunt industria textilă. Ponderea cea mai însemnată în producţia totală a judeţului (70%) o deţine industria prelucrătoare. Eybl Textil. EFF şi altele. cât şi volumului sporit al investiţiilor private făcute în aceasta ramură. a pielăriei şi încălţămintei şi industria constructoare de maşini şi echipamente. Solectron Corp. Monlandys. Kromberg&Schuberrt. Siemens Automotive. 95% .ro Printre companiile străine de prestigiu prezente amintim: Continental AG.întreprinderile mici şi mijlocii a cunoscut începând din anul 1990. Zoppas Industries România. Ceramica Apparechi Sanitari. industria chimică.cjtimis. industria de prelucrare a metalului şi a lemnului. Sectorul IMM . Eybl-Automotive-Components. România. Mecatim (Group Dewoo). Alcatel NS. o importantă dezvoltare în cadrul economiei judeţene. reprezentând în prezent cca. Incontro Prefabricati. Philips&Elba Street Lighting. Procter&Gamble. ABB Rometrics. industria textilă.5% din investiţiile totale. Delphi Packard. cu principalele ramuri ale acesteia.

cu oferte de servicii orientate spre nevoile clienţilor. mentalitatea occidentală a locuitorilor şi spiritul de iniţiativă nealterat în perioada comunistă.258 ha. în partea vestică. paşunile ocupau suprafaţa de 126. generalizând la nivel national. . inclusiv persoane fizice autorizate sau asociaţii familiale. datorat fărâmiţării exploataţiilor agricole care în România ajung la circa 1hectar iar media europeană se cifreaza la circa 5 hectare.503 ha. Analiza structurii IMM-urilor reliefează faptul că majoritatea forţei de muncă din acest sector este antrenată în servicii.860 ha. Condiţiile speciale ale judeţului Timiş. este mai ridicat faţă de restul ţării precum şi capacităţile de capitalizare relativ crescute de aici. poziţia geografică.152 ha. livezi şi pepiniere pomicole 9. tradiţia antreprenorială existentă în zona. într-un cuvănt pentru autoconsum. respectiv plantaţii de duzi în masiv 83 ha. Agricultura practicată.din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrul Comerţului. Activităţile productive înregistrează deasemenea în ultimii ani o tendinţă crescătoare. fâneţele se întindeau pe 29. comerţ şi operaţii de import . Alături de firmele locale.170 ha. acesta producând pentru strictul său necesar. Agricultura ocupă în cadrul economiei judeţene un rol deloc de neglijat chiar dacă în acest sector domneşte haosul.314 ha. favorizează dezvoltarea continuă a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.export. este de subzistenţă producătorul agricol neproducând pentru a oferi marfa spre schimb. Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revoluţie o creştere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piaţă. standardul de viaţă al populaţiei care. prezenţa firmelor internaţionale de prestigiu din domeniu face ca îmbunătăţirea calitătilor serviciilor de pe piaţa locală să fie principala prioritate a acestora. fiind susţinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice şi fiscale orientate. din care suprafaţa arabilă era de 532. dinamica acestui sector fiind reflectată prin creşterea aportului întreprinderilor mici si mijlocii la PIB (peste 40%). Suprafaţa totală agricolă a judeţului Timiş a fost în anul 2003 de 702. vii şi pepiniere viticole 4.Tendinţa de creştere a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii constituie un potenţial important al judeţului Timiş.

.ovine şi caprine 358.După forma de proprietate terenurile agricole. .bovine 64. Principalele culturi reprezentative pentru judeţul Timiş.744 capete.117 .Judeţul Timiş ocupă I loc pe ţară la suprafaţa totală agricolă şi arabilă. suprafeţele cultivate cu aceste culturi.079 3.ro În domeniul creşterii animalelor. situaţia la 31 decembrie 2003.999 2.159 107.păsări 2.076.porcine 425.495 capete. sunt redate în tabelul de mai jos: Tabelul Nr1.724 152.454 611. . păşunile şi fâneţele sunt în cea mai mare parte proprietate privată. . judeţul lăudându-se cu reprezentanţe deschise de mai toate băncile care operează pe piaţa financiar –bancară din Suprafaţa cultivată ha 130.:Activitatea agricolă înregistrată oficial în judeţul Timiş Cultura Grâu Orz Porumb boabe Floarea soarelui Sursa :www.158 capete.1/2000. pentru pădurile şi celelalte terenuri cu vegetaţie forestieră situaţia juridică urmând sâ fie reglementată în urma aplicării Legii nr. .960 capete. se prezinta astfel: .familii de albine 21.401 capete.826 51. .661. Producţia de legume în microferme individuale este deasemenea o activitate economică de tradiţie în special în localităţile rurale din vecinătatea centrelor urbane. producţiile totale obţinute şi producţiile medii pe hectar. arabile. În majoritatea comunelor din zona de câmpie şi de deal a judeţului este practicată cu succes viticultura.iepuri 29.223 88.641 capete. cât şi în străinătate în ceea ce priveşte producţia de vin.793 Producţia medie Kg/ha 3.320 3.068 Producţia totală tone 433. Buziaş şi Giarmata sunt nume sonore atât în ţară.483 28.cjtimis. Teremia. Localităţi ca Recaş.cabaline 17. Sistemul financiar bancar este cât de cât dezvoltat.4.

dintre care pot fi amintite într-o ordine aleatorie : ABN AMRO Bank.BRD.Cu toate acestea. Bucureşti. cu sudul ţării şi cu capitala. Judeţul Timiş este traversat de două importante drumuri europene. în judeţul Timiş. în ultimii ani. este a doua ca dinamică din ţară după Bucureşti.Arad . repectiv Europa Centrală. ING Barings Bank. Bank Austria Creditanstalt etc. De remarcat este faptul că numărul acestor sucursale atinge cifra 20. Infrastructura judetului Pentru a se putea realiza o analiza cât de cât precisă a dimensiunii fenomenului turistic în judeţul Timiş . cu toate că evoluţia dezvoltării şi investiţiilor din judeţ. astfel: 1. ceea ce situează judeţul pe locul I în ţară în ierarhia lungimii drumurilor publice. de către autorităţile administraţiei publice. Societe Generale . care traversează judeţul de la nord la sud. pag. E 671.Trebuie menţionat că judeţul posedă o reţea de drumuri 35 Rodica Minciu:Economia Turismului ediţia a II-a revazută.1. E 70. În multe ţări.România.Timişoara – Bucureşti care va conecta partea de vest a ţării la culoarul de circulaţie rutieră 4 pan-european. Reţeaua de căi rutiere. Astfel. este în curs de pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlag . 35 Reţeaua de căi rutiere este bine dezvoltată. respectiv în capitala judeţului şi a regiunii – Timişoara. ele reprezintă forma dominantă de deplasare în călătoriile interne.. 2004. 2. este necesar în opinia mea să se realizeze o analiza o dotări judeţului cu modalităţi de transport. având o lungime de 2858 de km. Acţiuni ample de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii de circulaţie.4. deopotrivă interne şi internaţionale. microbuzelor şi autoturismelor. Bucureşti şi. Editura Uranus. întrunind 60-70% din opţiuni şi adeseori pentru cele efectuate în afara graniţelor. care intră în ţară din Serbia-Muntenegru pe la punctul de trecere frontieră Stamora Moraviţa şi face legătura. prin Timişoara. Transporturile rutiere se realizează prin intermediul autocarelor. Transporturile rutiere ocupă un loc încă important pe piaţa călătoriilor turistice. nu există încă bănci care să-şi fi stabilit sediul central în zonă. 253 . precum şi de dezvoltare a reţelei existente au fost demarate. Banca Franco – Româna. Banca Româno-Italiana. asigurând o bună legătură cu Ungaria. face ca aceasta să devină una dintre oportunităţile viitoare majore pentru investiţiile bancare.

care îi permite să facă o joncţiune între România şi ţările vecine ce se află în zona judeţului.Austria -Viena. .Transportul aerian este asigurat de Aeroportul Internaţional Timişoara.DJ 593 . magistrala de vest.Vama Moraviţa (Serbia). . inclusiv cele de tip Airbus-310 sau Concorde. . .Punct Control Trecere Frontieră Lunga (Serbia).Aeroportul oferă curse regulate prin intermediul a mai multor companii aeriene naţionale şi internaţionale facilitând legături rapide. Trieste. Acesta este considerat aeroport de rezervă pentru Aeroportul Internaţional Otopeni (Bucureşti). cu ruta Bucureşti . magistrală de sud. cu diverse oraşe din ţară şi din întreaga lume. pentru pasageri şi transport marfă.Budapesta. Veneţia. . .DN 6 . Budapesta şi Belgrad fiind al doilea aeroport ca importanţă şi mărime din ţară şi cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT.Italia. . Dotarea tehnică a aeroportului permite accesul aeronavelor utilizate de marile companii ale lumii. .Craiova .Frankfurt. amplasat în partea de nord-est a municipiului. 3. Bari.Punct Control Trecere Frontieră Foeni (Serbia). Milano.Republica Moldova . care pleaca din Timişoara spre Baia- .Florenţa. Ancona. Teritoriul judeţului este traversat de două trasee de cale ferată internaţională.Reţeaua feroviară (787 km) în formare încă din secolul trecut ca urmare a impulsionării date de dezvoltarea industriei judeţului Timiş se bucură astăzi de cea mai densă reţea de cale ferată din ţară.Vama Cenad (Ungaria). fiind cea mai importanta poartă aeriană a judeţului şi a regiunii. Stutgart. München. Verona.Chişinău.Vama Jimbolia (Serbia).Germania .DJ 582B . Treviso.Aeroportul Internaţional din Timişoara permite realizarea de legături între judeţ şi zone diferite de pe harta Europei.DN 59A . astfel de la Timişoara turistul poate să se îmbarce spre următoarele destinaţii internaţionale: .DN 59 . .Timişoara – Jimbolia şi legături spre Belgrad şi Kikinda (Serbia) şi. Roma. astfel: .Ungaria .DJ 594A . 2.Punct Control Trecere Frontieră Vâlcani (Serbia).

determinând creşterea gradului de accesibilitate la mijloacele moderne de comunicare interna şi intenaţională. S-a dovedit ca redeschiderea navigaţiei pe Canalul Bega ar însemna scurtarea distanţelor către porturile româneşti de la Dunăre sau Marea Neagră. 4. acces la Marea Nordului prin sistemul de canale Main . O contribuţie esenţială în acest sens având-o pătrunderea în zonă a marilor firme de profil (funcţionarea la Timişoara a firmei mixte româno-franceze Alcatel. toţi operatorii de telefonie mobilă din ţară fiind prezenţi şi în judeţul Timiş.Arad. până la Rotterdam.Mare. navigau pe canal 563 ambarcaţiuni comerciale. traversează Câmpia Tisei şi face. bazat pe investigaţiile directe efectuate la agenţii economici interesati: CET. se constată o dezvoltare puternică a telefoniei mobile.cjtimis. existând. Potentialul natural si antropic al judetului Timis 36 www. avându-se în vedere un volum de trafic prognozat de cca 600 mii tone/an. iar în perioada 1937 .Un alt punct forte al judetului poate fi considerat si existenta unui canal potential navigabil care poate servi la cresterea activitatii socio.1938 volumul mediu de mărfuri transportate a fost de 250 mii tone/an. SC Zahăr. transportul de mărfuri a încetat. Spumotim.Reţeaua de telecomunicaţii a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare de excepţie.2. În anul 1958. producătoare de centrale telefonice moderne). 5. în localitatea Ilia.Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un vârf de cca 50 mii pasageri în anul 1944. Dermatina. De asemenea.Rhin. joncţiunea cu magistrala Bucuresti .ro . UMT.În anul 1991 s-a iniţiat acţiunea de redeschidere a canalului.Judeţul Timiş se situează printre primele judeţe din ţară în privinţa posturilor telefonice publice şi a ponderii abonaţilor conectaţi în centrale digitale. cu o utilizare de 305 zile calendaristice. pe această cale.Înainte de primul război mondial.Astfel Canalul Bega ar putea deveni navigabil pe o lungime de 44 Km. navele de pasageri fiind retrase în anul 1967.36 2.economice din aceasta parte de tara. fie spre ţările din Uniunea Europeană riverane Dunării.Braşov .

prin dimensiunile şi varietatea componenetelor sale. Bucureşti. atracţiile turistice au o sferă de cuprindere mai restrânsă. în activităţi specifice. Bucureşti. 2004. noţiunea este utilizată pentru a desemna motivul de vizitareşi.Pentru a defini “oferta turistică”. facilităţi etc. prin valoarea şi originalitatea acestora. incită la călătorie. Brăila.41 37 Cristiana Cristureanu: Economia şi politica turismului internaţional. infrastructura) de a satisface în anumite condiţii cererea populaţiei”. condiţia esenţială a dezvoltării turismului în limitele unui perimetru.) formează oferta turistică. infrastructura turistică şi condiţiile de comercializare (preţ. 161 40 Rodica Minciu:Economia Turismului ediţia a II-a revăzută. Olteanu:Sezonalitatea activităţii turistice şi căile atenuării ei. 162 . potenţialul constituie. 1998. produc impresie. limitându-se la elementele care atrag atenţia. materiale umane şi financiare. forţa de muncă specializată. 120 38 Mihaela Diaconu:Management-Marketing în turism. cât şi la modul de exploatare. istorice) care pot determina vizitarea anumitor zone de către turişti împreună cu capacitatea organizatorică a reţelei (baza tehnico-materială. Cadrul şi potenţialul natural şi antropic. la implicaţiile de ordin economic asupra turismului şi. industriale) destinate consumului turistic. Cit V. pag.40 Resursele turistice acoperă o arie problematică mai largă. este folosită pentru a defini mijloacele. echipament de producţie şi bunuri materiale. 2004.37 Alţi autori afirmă că oferta turistică este “ansamblul atracţiilor (naturale. sursele necesare desfăşurării activităţii turistice. 2004. respectiv resursele naturale. în literatura de specialitate sunt consecrate noţiuni ca atracţii turistice şi resurse turistice. termeni care. care se materializează într-un consum efectiv în cadrul unei ambianţe specifice. în acest caz. se referă la atracţia propriu-zisă. 162 41 Rodica Minciu:Economia Turismului ediţia a II-a revăzută. 39 Pentru definirea conţinutului potenţialului turistic. Editura Uranus. Editura Uranus. ASE. echipamentul de producţie a serviciilor turistice. 1992. op. Editura Abeona. necesitatea detrminată de specificul industriei turistice. este esenţială departajarea sa conceptuală de producţie turistică. pag. pe de o parte. pag. în opinia multor autori. Ansamblul de servicii care mobilizează forţa de muncă. Bucureşti. Editura Independenţa Economică. 100. pag. Editura Uranus. pag.38 Parte integrantă a ofertei turistice. 20 39 Rodica Minciu:Economia Turismului ediţia a II-a revăzută. teză de doctorat. masa de bunuri materiale(alimentare. pe de altă parte. au seminificaţie şi arii diferite. 1984.astfel. pag. reprezintă producţia turistică.

treptele şi altitudinile sale etc. tehnologice. o Flora : are valoare prin varietate. monumente şi ansambluri de arhitectură şi artă de factură religioasă. ajungând în zilele noastre în ipostaza de potenţial turistic. Ele sunt diverse şi pot fi grupate în componente cultural-istorice. caracteristici etc. monumente sau ansambluri de arhitectură şi artă de factură civilă. monumente ale naturii. de-a lungul timpului. 1992. din echipamentul şi serviciile care fac posibilă desfăşurarea producţiei turistice. relaţii ce pot în mod decisiv influenţa sau substitui-în anumite proporţii cealaltă categorie de elemente. bogăţie sau raritate. tărmurilor. Editura Sylvi... pe de o parte şi etnoculturale şi etno-folclorice. 93. regimul precipitaţiilor. 42 Cristiana Cristureanu: Economia şi politica turismului internaţional. . Trebuie de menţionat faptul. având o importanţă relativă în timp şi spaţiu în cadrul ofertei turistice. ele existând pe teritoriul oricărei ţări şi putând fi valorificate turistic. umane. compuse din resurse naturale. create de om. o Fauna : are valoare turistică prin resurele cinegetice. Resursele antropice sunt elemente de cultură specifice. o Hidrografia : existenţa şi debitul râurilor. socio-culturale. Bucureşti. pe de altă parte. Acestea sunt:    monumente şi situri arheologice. – „Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului“. 120 43 Firoiu D. estuarelor deltelor etc. o Clima : temperaturi. 2003. pag. Editura Abeona. pag.Elementele componente ale ofertei turistice pot fi grupate în două categorii:  elemente atractive. că fiecare dintre aceste elemente prezintă la rândul lui o mare diversitate de materializări. mărilor. pişcicole disponibile.42 Între aceste două categorii de elemente se pot întâlni relaţii de completare reciprocă. fenomene geologice.. lacurilor.43 Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai vechi timpuri în alte scopuri. Dintre elementele potenţialului natural ce la mai importante sunt enumerate mai jos: o Relieful : forme bizare.  elemente funcţionale compuse.

monumente tehnice. Pierre Defert face o clasificare pornind de la noţiunea de resursă. peisaj. pag. D. electricitate. Kippendorf separa în acest mod patru tipuri de elemente45: Elemente naturale:climat.  Fito – toate formele morfologiei geografice terestre.     case memoriale. Astfel. 184 46 Idem .  Configuraţia geografică a călătoriei. Importanţa mobilităţii. Acest produs este alcătuit dintr-o varietate de produse care au fost grupate de diferiţii specialişti din domeniu pe mai multe componente. cursuri de apă.cit. fie în funcţie de morivele călătoriei. Jeffries a constituit o tipologie de 6 grupe44 : Mijloc de transport de la locul de plecare până la locul de destinaţie.J. lacuri glaciare. topografie. ospitalitate. resurse turistice culturale. râuri. Modalitate de cazare. Aceste duoă categorii îşi dau concursul în proporţii diferite în scopul realiză rii produsului turistic. locuri istorice. comerţul cu suveniruri. locuri de divertisment. manifestări etno-folclorice. activităţile umane sau produsele activităţii care pot motiva o deplasare46 :  Hidro – ansamblul resurselor în care apa sub toate formele sale constituie baza : mări.. câmpuri de zăpadă. Mijloc de transport utilizat pe loc la destinaţie. situarea geografică. şi punerii acestuia la dispoziţia consumatorului sau cumpărătorului. 183 45 Mihaela Diaconu – Op. perimetrul indicând legăturile unde au fost realizate serviciile. cultură.cit. fauna şi floră. mentalităţe. Infrastructura generală: transporturi şi telecomunicaţii. folclor. 44 Mihaela Diaconu – Op. pag. gheizere. Activităţile umane: limba. lacuri. Echipament turistic : cazare. Alte clasificări au fost stabilite fie în funcţie de resursele turistice. adică de la elementele naturale.

elemente care nu au siferit de-a lungul timpului nici o activitate. Natura 47 Cristiana Cristureanu: Economia şi politica turismului internaţional. de dimensiunea fluxului spontan de vizitatori ai teritoriului şi de eficienţa prezumată a investiţiilor pentru construirea ofertei create în cadrul teritoriului. vulturul la poparele caucaziene etc. Antropo – toate aspectele omului. 1992. 122 48 Cristiana Cristureanu: Economia şi politica turismului internaţional. Aceste elemente de sorginte naturală. în funcţie de mai multe criterii printre care se poate aminti: originalitatea estetică. tări cu o floră unicat.)..1 Potentialul natural Cuprinde elemente de sorginte naturală. pentru exemplificare putem da exemple din mitologie care prezintă anumite zeităţi înfaţişate în diferite animale. Spaţiul este definit în turism pe plan cantitativ prin capacitatea de primire a teritoriului şi pe plan calitativ prin atracticitatea sa sau valoarea turistică a teritoriului care poate fi naturală sau creată. a desenat. presupune descompunerea teritoriului în elemente ce ar putea servi ca rezervor de materie primă turistică. Editura Abeona.48 2. elementele în caz fiind apreciate cu o anumită valoare. tară cu ieşire la mare. Editura Abeona. sunt acele daruri pe care Planeta Albastră le-a făcut popoarelor pentru a le diferenţia în funcţie de regiunea în care locuiesc: ţară cu relief predominant muntos. În definirea pe plan calitativ a unui teritoriu se foloseşta ca metodă stabilirea unei  valori turistice care este funcţie de frecvenţa elementelor de atracţie naturală. curiozitatea omului. deci cu un teritoriu virtual. accesibilitatea şi funcţionalitatea lor. 122 . ţări cu un număr mare de specii de animale etc. ea fiind apreciată în raport cu inexistenţa oricărei surse de atracţie turistică. sau diferite animale erau considerate sacre (crocodilul la azteci. Natura a jucat întotdeauna. Lito – tot ceea ce omul a construit. Valoarea turistică are un caracter relativ. 1992.. sau au suferit activităţi care nu s-au soldat cu degradarea respectivei resurse. aspectele cele mai diverse ale civilizaţiei .2.47 O altă metodă utilizată în practica amenajării turistice. încă din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre. pag. degradare rezultată din procesul de evoluţie a societăţii omeneşti către societatea din zilele noastre. un rol important în viaţa oamenilor. pag.

s-a aflat că specialiştii. debite ieşite din comun ale anumitor ape. Iordache Marin. în zona de câmpie 90 şi 100 C. respect care lipseşte cu desăvârşire în relaţiile acestuia cu natura şi elementele componente ale acesteia. nu mai surprinde atunci când în anumite zone ale globnului se produc fenomene ieşite din comun de genul: valului Tsunami dinn Asia. Poziţia geografică a judeţului şi diversitatea condiţiilor naturale determină atât trăsăturile majore ale climatului. 80 şi 90 C. pag. în zona dealurilor joase. Din punctul meu de vedere singura problemă pe care o are românul nu se află în mentalitatea sa balcanică. care a produs importante pagube materiale ţărilor din regiune. Bucureşti 1981 .a jucat şi va juca un rol important în viaţa românului ştiindu-se că „românu-i frate cu codrul”. 49 Victor Ardelean. cât şi nuanţele locale. între 40 şi 70 C. Timiş Monografie. 14 50 Maria Badea.49 Temperatura medie anuală variază. Liviu Minda. Un exemplu grăitor în acest sens poate fi considerat Siretul care datorită ruperilor de nori a atins un debit similar cu al Dunării. au dinamitat un dig pentru a nu fi inundat municipiul reşedinţă de judeţ. Revenind la zona Timiş. atât la nivel planetar cât şi la nivel regional. iar în zona montană.50 După cum se poate şti din cauza efectelor induse de poluare. Ion Zăvoianu: Judeţul Timiş. în strânsă interdependenţă cu decăderea morala a societăţii actuale. Bucureşti. se constată ameninţări serioase la adresa naturii şi mai ales la adresa păturilor verzi care odată cu trecerea timpului ocupă suprafeţe din ce în ce mai mici. 1979. poate de indolenţa umană. între 10 0 şi 110 C . În consecinţă datorită acestor efecte induse. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Radu Bălan. Otelec). în funcţie de altitudinea treptei de relief. Ilie Morodan. Primele apar ca o rezultantă a circulaţiei maselor de aer de diferite origini peste unităţile de relief. nici în sărăcia cu care se laudă problema se află în permanentă lipsă de respect faţă de sine însuşi. Târziu ( nu în noapte ). având în vedere inundaţiile care s-au produs în două comune aşa zis dotate cu canale de scurgere (Ionel. în zona dealurilor înalte. se poate afirma că nici această zonă nu este ferită de pericole de acest sens . de la direcţia care se acupă cu administrarea apelor din regiune într-un efort disperat de a-şi ascunde incompetenţa. Editura Sport-Turism.

Editura Academiei Republicii Socialiste România. Timişul. Dintre acestea numai Bega îşi desfăşoară aproape în întregime bazinul în cadrul judeţului. Solurile de pe teritoriul judeţului Timiş se găsesc într-o distribuţie mozaicată. Râul Mureş străbate judeţul Timiş prin partea sa nordică pe o lungime de 42 km ( Periam PortCenad ). mă întreb oare de ce a fost nevoie ca anumite zone din ţara să fie transformate în adevarate lacuri pentru a se lua decizia de a se realiza hărţi de risc cu privire la acest fenomen neplăcut.2. pag. soluri sărăturate ş. Ion Zăvoianu: Judeţul Timiş. Hidrografia este reprezentată de râuri..1. Bucureşti. soluri aluviale. precum şi de o reţea de canale de desecare şi de irigaţii care împânzesc câmpia. Ion Zăvoianu: Judeţul Timiş. Bârzava. inundaţia.52 Arterele hidrografice care drenează teritoriul judeţului Timiş fac parte.Pentru a se pune în vedere lipsa de reacţie. 50 . cu excepţia Mureşului şi Begheiului. brune podzolice şi podzoluri argilo51 Victor Ardelean. Begheiul. din grupa râurilor de sud-vest.:Suprafaţa judeţului Timiş – pe forme de relief -HAUnitatea de relief Şes. Bucureşti. Aranca. dintre care se pot enumera : Mureşul. Editura Academiei Republicii Socialiste România. restul având suprafeţe apreciabile şi în judeţele vecine. după cum rezultă din următorul tabel : Tabelul Nr. Bega.51 Teritoriul judeţului Tmiş este brăzdat de o sumedenie de ape curgătoare. pag. 49 52 Victor Ardelean. câmpie joasă şi înaltă Suprafaţa (ha) 512571 Tipuri de soluri Cernoziomuri. Coline şi dealuri 285097 lăcovişti. Moraviţa etc. aceste râuri au un regim hodrologic cu caracteristici specifice. Datorită suprapunerii bazinelor hodrografice peste o zonă cu individualitate fizico-geografică. cernoziomuri levigate. urmînd în general structura formelor de relief şi a condiţiilor bioclimatice.a. 1979. Soluri brune argiloase. 1979. şi mai ales prostia mai marilor diriguitori ai „ neamului” (vânjoşi apărători ai drepturilor inalienabile ale cetăţenilor ). lacuri. Bega Veche.

lupul.53 Astfel. pag. Radu Bălan. Situat într-o regiune de interferenţă a elementelor central-europene cu cele submediteraneene. Ilie Morodan. podzoluri. pontice şi circumpolare judeţul Timiş are o vegetaţie destul de complexă şi de variată. Iordache Marin. Ion Zăvoianu: Judeţul Timiş. sunt predominante pădurile de gorun. Sursa : Maria Badea.În apele curgătoare din pădurile din zonele deluroase trăiesc speciile caracteristice zonei ecologice a lipanului şi mrenei. iepurele şi câteva specii cu un areal mai restrâns : mistreţul. 64 54 Maria Badea. alături de fag. potârnichea.defrişate în trecut în mare parte. Timiş Monografie. Iordache Marin. aparmolidul şi bradul. Bine reprezentate ca specii în această zonă este avifauna. care în zonele mai înalte sunt amestecate cu gorunul.54 La altitudini mai mici de 600 m. Editura Sport--turism. precum : vulpea. 1979. prin : sturzul de vâsc. Timiş Monografie. Soluri brune acide. ciocârlia de pădure. Liviu Minda. se află câteva conifere străine plantate. atlantice. Bucureşti. Pe teritoriul lui se întâlnesc majoritatea formaţiunilor zonale cu vegetaţie caracteristice regiunilor de munte. Radu Bălan. deal şi de câmpie. sturzul cântător. în nord-estul judeţului. cerul şi gârniţa au fost înlociute 53 Victor Ardelean. ca în întreaga această a doua treaptă altitudinală trăiesc o seamă de mamifere. Pe dealurile dintre Lugoj şi Făget . Bucureşti 1981 Privind mai îndeaprope harta solurilor judeţului Timiş se constată că pe teritoriul relativ restrâns se găsesc răapândite numeroase tipuri genetice de sol. fagul creşte în amestec cu gorunul sau carpenul. iar în unele locuri. Editura Sport-Turism. Munţii Poiana Ruscăi sunt acoperiţi cu făgete şi păduri de amestec în care. fizico-chimice şi de fertilitate. pisica sălbatică şi căprioara. având diferite caracteristici morfologice. Liviu Minda. Ilie Morodan. continentale. alături de speciile autohtone.a. Bucureşti 1981 .. soluri schelete. frunzăriţa cenuşie ş. unde. Editura Academiei Republicii Socialiste România. dominate de lipan şi moioaga.Munţi 70132 iluviale. Caracteristice acestor păduri sunt: gârniţa şi cerul.

2004. poduri. canalele de navigaţie. bărboasa. instituţiile şi evenimentele cultural-artistice. drumuri. pag. Timişoara este denumită Mica Vienă.2. şi ecluze. toate cele menţionate mai sus întâlnindu-se în judeţ. viaducte. construcţiile tehnico-economice. unde sunt frecvente gramineele : firuţa. Nu pun la îndoială faptul că municipiul Timişoara prezintă pregnante urme. în locurile erodate. zâzania. Astfel Municipiul reşedinţă de judeţ. în care fiecare este stăpân pe feuda lui. printre care nu se numără şi România. 55 Rodica Minciu:Economia Turismului ediţia a II-a revăzută. 2. şi mai ales fiecare este specialist în mai toate domeniile de activitate. Bucureşti.2. monumente istorice şi de artă. care dotorită situaţiei încă incerte din economia mondială trebuie să împrumute ( fară voie ) resurse din alte ţări incapabile să-şi respecte cetăţenii. 170 .de pajişti xerofile stepizate. ale stăpânirii Habsburgice şi mai târziu Austro-Ungare dar acest tip de divinizare. porturi şi diverse unităţin economice. care spre meritul lor şi-au apărat interesul naţional este ( deseori interesul lor naţional n-a coincis cu interesul nostru naţional) de-a dreptul idioată. Potentialul antropic Dintre elementele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate. Acele interese sunt interesele economice ale marilor puteri. pentru valoarea şi atractivitatea lor: vestigiile arheologice. a unor personalităţi străine ( oraşe ).Personal nu sunt de acord cu aceste denumiri de genul Micul Paris. Mica Vienă din simpla consideraţie că aceste denumiri indică un anumit grad de servitudine faţă de anumite interese. Editura Uranus. arta şi tradiţia populară. Ţinând seama de cele afirmate mai sus se poate afirma fară a se greşi că judeţul Timiş posedă un potenţial turistic antropic foatre mare şi mai ales foarte variat. diferite specii de păiuş sau.55 De asemenea mai pot fi catalogat ca atracţii turistice şi amenajările hidroenergetice.

În paragrafele următoare vor fi prezentate succint unele dintre instituţiile de cultură amintite în paragraful de mai sus.  Muzeul Satului Bănăţean. istorie. . În anul 1937 muzeul este mutat în actuala clădire a Operei Romane. Prima instituţie care este prezentată este Castelul Huniazilor. etnografie şi artă. În anul 1947 Castelul Huniade este atribuit muzeului care îşi organizează aici expoziţia de arheologie. Dintre acestea o importanţă deosebită o au primele şase.  Teatrul de Marionete şi Păpuşi.  Opera de Stat. sau actualul Muzeu al Banatului.  Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“. Astfel municipiul Timişoara prezintă importante instituţii de cultură care pot fi folosite în scopuri mai mult sau mai puţin turistice. pe teritoriul Banatului. Dintre acestea pot fi amintite :  Castelul Huniazilor. dar asta nu înseamnă că celelalte sunt mai puţin valoroase sau că n-ar prezenta un anume interes pentru turişti.  Teatrul German de Stat.  Palatul Dicasterial.  Palatul Baroc.Punând la punct aceste. În prezent Muzeul Banatului tezaurizează un imens material arheologic şi piese de muzeu care atestă continuitatea neîntreruptă de locuire. În anul 1886 s-a început reamenajarea clădirii Welaner şi transformarea ei în muzeu iar în 1889 acesta a fost deschs publicului.  Filarmonica Banatul.  Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Banatului.  Teatrul Maghiar de Stat. ştiinţele naturii. din preistorie şi până în epoca modernă. lucruri este necesară prezentarea obiectivelor turistice care pot fi sau sunt susceptibile de a fi utilizate într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat de a fi folosite în scop turistic.

Secţia de ştiinţe naturale se remarcă mai ales prin colecţia ornitologică de importanţă naţională.56 La nivelul comunităţilor rurale. piese de mobilier şi interioare ţărăneşti din Banat.. care să pună în acord varietatea preocupărilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru şi cosmic. ceramică şi arta lemnului . bulgar.. „România: Potenţial turistic şi turism“.timisoara. ce cuprinde aproape toate speciile de păsări din Romania. Parta. o Secţia de Ştiinţele Naturii. Muzeul Satului Bănăţean este o instituţie de cultura. începând din neolitic: descoperirile de la Hodoni .Aceste legături sunt materializate prin multiple sărbători şi ritualuri specifice poporului român. Erdeli G. Simon T. pag. nu în ultimul rând. sârb etc. ţesături si port popular bănăţean (românesc. Zorlonetu Mare şi. maghiar. 2000. argumentând rolul zonei ca o placă turnantă între culturile preistorice din sud şi nord. german.În 1871 se înfiinţează "Societatea Filarmonică din Timişoara". Printrea oaspeţii Societăţii Filarmonice s-au numarat David Popper (1873).toate concepute cu pasiune.Pocioroane. 120 . o Secţia de Etnografie. Secţia de arheologie şi istorie prezintă evoluţia locuirii şi acţiunii umane în Banat.) şi.ro 57 Cândea M. Henryk Wieniawski (1877). astfel fără să fie nevoie să călătoreşti prin 56 www.Va fi tratată mai târziu deoarece aceasta se suprapune cu Palatul Baroc. o Secţia de Artă. Johann Strauss-fiul cu orchestra sa.57 Filarmonica Banatului. Johannes Brahms (1879). Editura Universităţii Bucureşti. icoane şi obiecte de cult. mai ales. Bela Bartok (1906). În secolul al XIX-lea va fi vizitată de compozitori şi artişti celebri precum Franz Liszt. cât şi prin colecţia de fluturi (21000 de exemplare). care prezintă evoluţia spirituală şi materială a locuitorilor Banatului. un spaţiu destinat expoziţiilor cu caracter temporar şi expoziţia de bază ale cărei săli adăpostesc: elemente de arhitectură populară. Secţia de Etnografie a Muzeului Banatului Timişoara cuprinde o galerie de artă populară cu vânzare. viaţa socială se desfăşoară în concordanţă cu un anume instrument de măsurare a timpului.În prezent muzeul este structurat pe următoarele secţii: o Secţia de Arheologie şi Istorie.

piatră. demontate şi reconstruite în muzeu cu respectarea tehnicilor locale.41 59 Theodor N. Biserica Sârbească Sf. Este amplasat pe latura sudică a Pieţii Unirii şi dezvoltat în formă de U în jurul unei curţi interioare aproape pătrate. Privind construcţiile autentice din lemn. cărora le corespund şase porţi şi un număr de aproape 350 de camere. peste care se înalţă o cruce de 7 metri. Sofia din Constantinopol. În spatele acesteia se află o a doua curte interioară de dimensiuni mai reduse. Gheorghe din Hârlău)58 Palatul Dicasterial este clădirea cea mai monumentalădin Timişoara Veche. Bucureşti.98 lăţime şi 83. Palatal Deschann. Gheorghe. Bucureşti. Casa prinţului Eugeniu de Savoya . clădirea reprezintă o combinaţie izbutită de elemente preluate de la stilul bizantin. exceptând pe cele de la subsol. ghid turistic. Editura Sport-Turism. deschizi o poartă spre viaţa oamenilor din secolele XVIII şi XIX. şi unele elemente caracteristice bisericilor moldovenelti (biserica Sf.Este formată din patru nivele înalte. 31. ghid turistic. Casa Florimund Mercy.49 . Editura Sport-Turism. Trâpcea:Timiş. lut. în dreptul turlei principale.satele Banatului. 1975 pag. Palatul Baroc a fost construit în anul 1754 pentru a servi drept reşedinţă a guvernatorului civil al Banatului. obiectele folosite în desfăşurarea traiului zilnic din sate. Biserica Episcopală Sârbească. Trâpcea:Timiş. 1975 pag.59 Dintre monumentele istorice de o maximă importanţă locală cât şi naţionlă pot fi amintite: • • • • • • • Bastionul Cetăţii Timişoara. trei curţi mari.Sub raport arhitectonic. cu acces printr-un portal simplu. în câteva ore poţi vedea tot ceea ce este mai caracteristic civilizaţiei şi culturii tradiţionale bănăţene.7 înălţime. Biserica Romano-Catolică. Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Banatului măsoară 63 de metri lungime. elemente decorative. luate de la Sf. 58 Theodor N. aşezată pe un întreg cvartal.

podurile Traian şi Episcopiei şi Splaiul Tudor Vladimirescu (ce se continuă cu Bulevardul Vasile Pârvan). juniperus virginian (ienupărul din Virginia). Vicariatul Bisericii Ortodioxe Sârbe. cu o varietate excepţională de specii florale. Bucureşti. sunt locurile preferate ale studenţilor. Parc amenajat.• • • • • • • Clădirea Primăriei Vechi. parcul Alpinet (numele vechi este Arboretum) a fost creeat de către Mihai Demetrovici în anul 1924 şi conţine o colecţie de diverse specii alpine şi subalpine.61 Este unul dintre cele mai frumoase parcuri din oraş. În parc este amenajat Teatrul în aer liber. XIX. Dintre aceste parcuri pot fi amintite:  Parcul Poporului. Maria. Totodată pe lângă multitudinea de instituţii de cultură şi monemente de arhitectură şi istorie oraşul Timişoara este dotat şi cu parcuri în care turistul îşi poate petrece în linişte timpul liber când nu vizitează una din instituţiile prezentate mai sus. ghid turistic. Aici se pot găsi taxus baccata (tisa).Spalierele pe care se anină umbrare de trandafiri adevăratele baldachine de ornamentaţie barocă. Palatul Episcopal. 60 www.rotur. În mijlocul parcului se găseşte Restaurantul Cina.5 ha. Parc amenajat. numit astfel datorită sutelor de soiuri de trandafiri plantaţi pe o suprafaţă de 6-7 ha. Prefectura Veche. Domul Romano-Catolic.57 . În parc se află cinematograful Parc. sub podul Traian se află cunoscutul club de jazz Club 33 iar pe canalul Bega se afla un vapor restaurant foarte solicitat în timpul verii. primus strombus. Parcul este mărginit de canalul Bega.  Parcul Alpinet.ro 61 Theodor N.60  Parcul Rozelor. care se succed în îmbelşugate culori. pag. Editura Sport-Turism. bradul albastru. Poate cel mai frumos parc din Timişoara. în funcţie de anotimp. Monumental Rugul lui Doja sau Monumentul Sf. ocupă o suprafaţă de 4. Creat la mijlocul sec. Sinagoga. Trâpcea:Timiş. 1975.

Mai precis. Parcul Central este unul din cele mai mari parcuri din Timişoara. şi anume municipiul. ghid turistic.76 . aşa cum sugerează şi numele.Iordan. Parcul Catedralei. O altă componentă administrativ teritorială. Parcul Central.  Biserica fostei Mănăstiri Minorite. Menţionat în 1334 ca aşezare şi în 1542 ca oraş. Lugojul s-a afformat ca un centru de convergenţă social-economică regională având şi vechi tradiţii culturale şi muzicale. 1975.  Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului. S. Dintre acestea Birtul Poştei este o “clădire ridicată în a doua jumătate a secolului XVI-lea. parcul Catedralei este mărginit de Catedrala Ortodoxă. exemple de monumente şi  instituţii de cultură. Parcul a fost înfiinţat în anul 1870 sub denumirea de Parcul Scudier. Parcul este delimitat de străzile: Bulevardul Republicii. Canalul Bega şi Strada Jiul. 252 63 Theodor N. După cum se observă din exemplele date mai sus. 1998.Bonifaciu:România-ghid turistic. pag. Trâpcea:Timiş. municipiul Timişoara poate fi considerat ca un potenţial punct de atracţie turistică pe harta turismului românesc. Editura Garamond.Nicolae.” 63 62 I. Parcul se află. Bulevardul 16 decembrie 1989. Bucureşti. A servit un timp ca han şi staţie de popas pentru poştalioanele care veneau de la Timişoara şi se îndreptau spre Făget. Bucureşti.62 Astfel municipiul Lugoj se mândreşte cu următoarele monumente istorice:  Birtul Poştei. Canalul Bega şi Bulevardul 16 Decembrie 1989. El se găseşte în centrul oraşului lângă Catedrala Ortodoxă având acces direct din Piaţa Victoriei (Piaţa Operei). Bulevardul Regele Ferdinand.  Biserica Ortodoxă Sf. Lugoj poate fi analizată în scopul determinării potenţialului per ansamblul unităţilor administrativ teritoriale care compun judeţul Timiş. Bulevardul Regele Ferdinand. Editura Sport-Turism.  Biserica Greco-Catolică. pag. în apropierea Catedralei Ortodoxe din centrul Timişoarei.

 Casa Personalităţilor.  Colecţia Muzeală a Protoieriei Ortodoxe. artă decorativă Artă religioasă: icoane pe lemn şi sticlă.. Are dimensiuni de catedrală (34 m lungime. în valea Mureşului.c. se află în partea de nord-vest a Munţilor Poiana Ruscă.Muzeu orăşenesc.ro . localitatea este accesibilă fie direct de la Săvîrşin pe un drum nemodernizat de 22 km. Totodată municipiul Lugoj este dotat cu o serie de muzee care pot fi utilizate ca atracţii turistice. A fost construită în anul 1899. Centrul folcloric e. ce cuprinde: lucrări din şcolile germană. Dimitrie Stan.rotur. Monument istoric şi de arhitectură religioasă.t.Dintre aceste muzee pot fi amintite următoarele:  Casa Muzicii. Sunt expuse instrumente muzicale. Muzeu orăşenesc. cărţi şi manuscrise.Dintre resursele antropice de o mare ânsemnătate turistică pot fi amintite următoarele: • Biserica Ortodoxă. Profil: artă plastică.64 Făget. Filaret Barbu. XVII-XX). Oraşul Sânnicolau Mare posedă anumite resurse care îl fac suceptibil de a fi trecut pe harta turismului românesc. pe drumul E 64. partituri. austriacă şi italiană lucrări ale pictorilor lugojeni. fie prin Ilia. evocarea personalităţilor oraşului începând cu paşoptiştii. D. camere memoriale dedicate lui Ion Breniceanu. istorie Expoziţie de pictură veche din Banat (sec. pe şoseaua modernizată DN 68 A Ilia-Lugoj şi linia CFR 212. actual centru urban din lunca rîului Bega. Curtea (1794). În zona în care este sutuată oraşul Făget se pot întâlni următoarele obiective ce pot fi considerate ca pretabile pentru desfăşurarea unor activităţi turistice ca : bisericile de lemn-valoroase momumente de arhitectură românească : Margina (1737). Româneşti şi Băteşti (ambele din a doua jumătate a secolului al XVII-lea ). obiecte de cult şi artă bisericească. Profil: istoria muzicii Expoziţie documentară cu privire la mişcarea corală din Lugoj. iar la plecarea sa în exil (1866) şi Alexandru Ioan Cuza. trofee.Aici au poposit Aici a poposit Mihai Viteazul în drum spre Praga. Povergina (a doua jumătate a secolului XVIII-lea). Ion Vidu. Muzeu aparţinând cultelor. Centrul etnografic.14 m lăţime 64 www. Profil: artă plastică. Poieni (sfârşitul secolului al XVIIIlea) . Traian Grozăvescu.

Este un mezeu organizat în care s-a născut poetul romantic german Nikolaus Lenau ( 1802-1850 ) care prezintă fotocopii. sârbesc. Editura Garamond. • Castelul Nako. etnografie. În grădina castelului se păstrează specii de arbori rari. Andreea Cernescu. În satul Izvin localitate rurală.Vuia este de asemenea autorul unui generator de abur cu randament tehnic mare. Editura Uranus. traduceri ăn limba română ale poeziilor lui Lenau. memorial. german. Muzeu orăşenesc. Etnografie: piese de port românesc. după sistemul de construcţie ceh. În comuna Pietroasa se află o peşteră unică care are o dominanţă cromatică numită de speologi “ albastru de Pietroasa ”. 1998. În comuna Traian Vuia se află Expoziţia memorială “ Traian Vuia ” care este organizată în casa în care a copilărit acesta. Bucureşti. Economia Turismului Studii de caz Reglementări. colecţii numismatice. Profil: istorie. 312 66 N. picturi ilustrând viaţa poetului şi a familiei sale. obiecte.şi 12 m înălţime). brevetat în Franţa şi în alta ţări. 2002 . S. Economia Turismului Studii de caz Reglementări. renumită prin crescătoria de cai de rasă. muzeu ce este considerat totodată ca fiind cel mai important din judeţ. Bucureşti. Editura Uranus. Monument de arhitectură laică. ce îi poartă astăzi numele şi prezintă documente şi obiecte legate de viaţa acestuia. stampe. • Muzeul orăşenesc. Istorie: documente. posibilit[‘I de echitaţie65. Construit în anul 1864. inventator. Bucureşti. brevetat în Franţa la 17 August 1903. unguresc. 2002 67 N. inginer. întărită cu cinci cercuri duble. În parc se află monumental unui cal ce are inscripţionat pe soclu “ Trecătorule. Andreea Cernescu.67 65 I. cu faţada realizată în stil neoclasic. opreşte-te din drum şi priveşte caii”. constructorul primului avion din lume.Iordan. Neacşu. Interiorul impresionează prin bolta semicilindrică. Neacşu.66 În comuna Lenauheim se află Casa memorială“ Nikolaus Lenau ”. ediţii prime ale unor lucrări. avion care la 18 martie 1906 s-a desprins de la sol numai prin forţa motorului său. născut în fosta localitate Surducu Mic. Pictura este opera renumitului pictor Ioan Zaicu. pag. Memorial: secţie memorială închinată compozitorului Béla Bartók În comuna Giarmăta se poate vizita un Muzeu Etnografic care se axează pe viaţa spirituală a şvabilor.Bonifaciu:România-ghid turistic. bulgăresc.

ca de exemplu “Urmăreşte drumul vinului” unde împătimiţii acestei licori având la dispoziţie câteva zile pentru a cunoaşte zonele din ţară cu potenţial vini viticol ridicat. Pentru a fi mai corect în relatare voi prezenta mai jos soiurile de vinuri care sunt produse şi disponibile în cadrul Cramelor Recaş: Tabelul Nr.vinbun. şi de ce nu în Timiş pot fi iniţiate cicuite turistice tematice.3.:Producţia de vin realizată:pe categorii de vinuri Chardonnay Vampire Fetească Regală Castle Rock Fetească Regală Schwaben Wein Muscat Ottonel Schwaben Wein Pinot Grigio Vampire Riesling Castle Rock Riesling Schwaben Wein Sauvignon Blanc Castle Rock Cabernet Sauvignon Castle Rock Cabernet Sauvignon Schwaben Wein Cabernet Sauvignon Vampire Merlot Castle Rock Merlot Schwaben Wein Merlot Vampire Pinot Noir Castle Rock Pinot Noir Schwaben Wein Pinot Noir Vampire Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Cramele Recaş Sursa : www. care expune obiectecare au aparţinut formaţiei de pompieri înfiinţată în anul 1905. care se situează în incinta şcolii care prezintă obiecte de arheologie locală şi documente ca şi Muzeul Pompierilor ce este adăpostit în clădirea pompierilor.1.ro68 Astfel după cum se poate observa pe baza cramelor care sunt în ţară.Comunele Teremia Mare şi Recaş sunt recunoscute la nivel naţional ca importante centre vini-viticole.ro .vinbun. Tot la Teremia Mare se află şi Muzeul de istorie. la Teremia Mare aflându-se Muzeul Vinului ce expune obiecte utile şi de artă privind viticultura. 68 www.

Localitatea Curtea este amintită în 1597 făcând parte din districtul Margina şi Comitatul Hunedoara. zinc şi fier. Ruşchiţa este unul dintre centrele miniere importante şi cu tradiţie din Munţii Poiana Ruscă. Pe vatra satului a funcţionat în secolul al XVIII-lea un cuptor de topire a minereului de fier. Biserica de lemn construită în 1794 păstrează pictura din 1806. atingând în 1977 aproape 25 milioane mc. Este amintită încă înainte de 1300 ca reşedinţă a unui district românesc. Construcţia barajului Fârdea a început în 1972. Lacul de acumulare are ca scop . Începând cu anul 1968 trece sub patronajul Intreprinderii "Solventul" Timişoara. şi a trăit o parte a vieţii publicistul Ion Clopoţel. Localitatea Margina se află pe DN 68 A la 7 km. Se remarcă prin port popular şi ţesături tradiţionale ce pot fi admirate în colecţia de artă populară "Letiţia Clopoţel". a existat o amenajare pentru băi termale. În fosta Casă a Poştei a poposit o noapte domnitorul Alexandru Ioan Cuza în exilul spre Heidelberg. fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane mc. În secolul al XIX-lea pe valea pârâului Topla. cunoscut pentru exporturile de miniereu de plumb. peşteri. La mijlocul secolului al XVIII-lea s-a construit un han care a fost demolat în 1957. mama lui Iancu de Hunedoara. Se remarcă prin port popular românesc şi ţesături tradiţionale de interior. iar acumularea în 1976.Luncani se prezintă ca o localitate de tip răsfirat.Sorin Titel. datând încă din 1883. la locul numit "Şapte izvoare" se află "Monumentul turistului". de Făget. dar mai ales pentru cele de marmură albă. În amonte de localitate se află un frumos sector de chei. repezişuri. Localitatea este renumită prin port popular şi ţesături tradiţionale de interior. grote. Etapa a doua a început în 1981. Probabil a fost localitatea de baştină a Elisabetei. unul dintre cele mai vechi monumente turistice de la noi din ţară.Aici s-a născut cel mai mare prozator al Banatului. cu ape termale. Cetatea feudală aparţine în secolul al XV-lea domeniului Huniazilor. cascade precum şi numeroase fenomene carstice. executată pe o uşoară reparaţie de var aplicată pe scândurile monumentului. În apropierea carierei de marmură. Coşava este o aşezare paleolitică cu cel mai frumos inventar aurignacian din Banat. cu un port românesc şi o arhitectură tradiţională. Biserica de lemn ridicată în anul 1737 şi pictată în 1784 are hramul "Cuvioasa Paraschiva" şi este monument istoric.

iar de comunele Fârdea..deasupra talvegului "Peştera din Stânca lui Florian". în amestec cu foioase. Fiind o aşezare deschisă. Având o suprafaţă de 460 ha.pe culmea care separă bazinul Timişului de cel al văii Bega. procesul de fabricare a sticlei se poate urmării vizitând intreprinderea. Fabrica de sticlă este una dintre cele mai vechi din ţară. şi o potecă bine marcată. între vârful Dăii şi Dâmbul Fierului. În comuna Tomeşti la 300 m. Din Nădrag se poate ajunge pe drum sau pe traseul marcat la cabana "Căpriorul". Obiectele de sticlă se produc manual. înfiinţată în anul 1820. Este o peşteră mică. restaurant. fiind cea mai atractivă zonă de agrement din judeţul Timiş.Din oraşul Făget se poate ajunge pe drumul judeţean modernizat pe valea Mureşului în localitatea Căpîlnaş-Săvîrşin cu deschidere spre Deva la est şi Şoimoş-Radna-Arad spre vest. în 1884 a fost înfiinţată Întreprinderea "Ciocanul". Este aşezată într-o mică poiană situată în mijlocul unei păduri de brad şi pin. urmând şoseaua aflată pe malul drept al Mureşului. numită "Dumbrăviţa". produsele sale fiind exportate în şase continente Nădrag este o comună cu un grad mare de urbanism. amonte de fabrica de sticlă.Gladna Română şi Ruschiţa prin trasee turistice în cea mai mare parte marcate.. cuie. Cabana "Căpriorul" este amplasată la altitudinea de 884 m. cu nu mai puţin de şase straturi. Luncani. aici sau înregistrat mai multe etape de locuire. piese turnate din fontă şi articole de uz gospodăresc. Pe o terasă a Begăi. prin Canalul Bega irigarea a 24 mii ha.principal asigurarea cu apă potabilă a zonei Timişoara. Tomeşti.În versantul nordic al Dealului Filip. lungă de numai 10 m. asigurând accesul din partea de vest spre culmea înaltă a Padeşului.în aval de baraj. Este legată de comuna Nădrag printr-un drum carosabil de 18 km. apa de infiltraţii a dat naştere în roci calcaroase şi dolomitice peşterii cunoscute de localnici sub denumirea de . Întreprinderea este specializată în producerea obiectelor de menaj.el este în acelaşi timp şi cel mai mare lac din judeţ. terasă. Cabana dispune de 44 de locuri şi 20 de locuri cu căsuţe. în versantul abrupt din dreapta văii Bega. bar şi spaţiu pentru instalarea corturilor sau a unei tabere pe Dâmbul Fierului. a fost identificată o asezare paleolitică( Româneşti ). se află la 2 m. apărarea împotriva inundaţiilor şi bineînţeles un scop turistic. ce produce tablă.

1. Săpăturile arheologice iniţiate în 1979 au descoperit fundaţiile unei construcţii de plan bazilical. cu funcţionare permanentă (din 1819) situată la 128 m altitudine. ginecologice. este lată de 9. buvete pentru cură internă cu apă minerală. localitatea Mănăştiur se încadrează intr-un teritoriu încercuit de dealuri. În localitate se află o biserică construită în secolul al XVII-lea din bârne de stejar. Sistemul de comunicatie al firmei turistice si activitatea de promovare turistica 69 I. metabolice şi de nutriţie. Aşezată la numai câţiva kilometri la vest de Făget. cu medii termice în jur de 0 grade Celsius şi veri plăcute cu temperatura medie de 21 grade Celsius). bicarbonate. indicată în afecţiuni ale aparatului locomotor. Bucureşti. staţie de îmbuteliere a apelor minerale. 312 .. magneziene. În "Sala liliecilor" se află un depozit guano exploatat parţial in trecut. sistemului nervos periferic.69 III POLITICA PROMOTIONALA IN CADRUL TURISMULUI 3. Buziaş. Intrarea. ridicată din piatră şi cărămidă şi cimitirul aferent. în sistemul "coada de rândunică". 1998. sodice.fapt ce permite iluminarea difuză până la 70 m. orientată spre NNV. clorurosodică. Are o coloană de 7 m. Staţiunea dispune de un sanatoriu balnear. etc. Editura Garamond. Bioclimat: tonic-sedativ. Climatul este sedativ (ierni blânde.ceramică neolitică şi resturi scheletice ale ursului de peşteră. Se află la cota 340 m şi are o lungime totală de 370 m. bicarbonatată.5 m. pag.Bonifaciu:România-ghid turistic. Monumentul a fost înălţat anterior secolului al XV-lea şi refăcut în secolele XV -XVI. S. Săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de cereale. calcice. înălţime numită "Tibia şi peroneul". estze o staţiune balneoclimaterică de interes general. clorurate. unde . în fiecare sat toponimia şi tradiţia amintesc de existenţa unor fortificaţii. Călacea Băi. unele feruginoase.Iordan."Peşteră cu apă". şi înaltă de 2 m. se prezintă ca localitate rurală şi staţiune balneo-climaterică sezonieră-apă minerală termală (38-400C). Staţiunea beneficiază de ape minerale carbogazoase.

Aceste activitati. in al carei statut.O. 17-28 sept. Tocmai datorita implicatiilor pe care activitatea turistica le are in viata economica. transformarea nonconsumatorilor relativi in consumatori potentiali. ci chiar in plan international. constituit prin O. in vederea cunoasterii firmei si a ofertei sale. 8/27. concretizata intr-un sistem de transmitere-receptie a diferitelor informatii intre firma si mediul sau extern. Obiectivele sistemului de comunicatie al firmei turistice privesc: 1. Madagascar.in clienti efectivi (de exemplu. comunicarea se realizeaza in diferite sensuri si in mecanism de tip feed-back. ci si asupra relatiilor internationale. transformarea acestora -prin diferite metode de convingere. Art. Ciudad de Mexico. s-au inregistrat numeroase eforturi in directia crearii unor fronturi comune de actiune in planul promovarii turistice nu numai pe plan local.G. alcatuiesc politica promotionala. Firmele moderne dispun de sisteme de comunicatie complexe.. sprijinirii procesului de vanzare.din tara noastra.Statutul O.01. oferit la un pret corespunzator.1998). teritorial sau national (cum este. 1975 . de tipul CET (Comisia Europeana de Turism). in interiorul firmei: • informarea atenta a propriilor angajati. astfel incat acesta sa poata fi determinat sa ia decizia de cumparare. sa atraga si sa convinga clientul vis-a-vis cu existenta unei anumite oferte si cu capacitatea acesteia de a satisface nevoile consumatorului de servicii turistice. activitatea de promovare presupune eforturi deosebite in directia furnizarii de informatii si indemnuri menite sa constientizeze. atragere si stimulare a clientilor potentiali. 2. influentarii comportamentului de cumparare si consum. Fie ca se adreseaza firmelor colaboratoare (mai cu seama intermediarilor)..01. B. fie anumitor segmente de clienti. Mauritius. sociale si culturale si exercitand influente multiple nu numai pe plan intern. de exemplu.. Constituind o componenta fundamentala a dezvoltarii economice. de tipul AFondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului@. componenta fundamentala a politicii de marketing a firmei turistice moderne. Consiliul de Turism pentru Pacificul de Sud (PATA).. in vederea informarii atente a consumatorilor potentiali si a intermediarilor. ci si o activitate de comunicare a firmelor cu clientii. fie marelui public.T.Desfasurarea unei activitati eficiente de catre firma turistica prin utilizarea mijloacelor si tehnicilor moderne de marketing presupune nu numai crearea unui produs turistic adecvat. Seychelles).M. Astfel. sociala si chiar politica. Reunion.1998. in conformitate cu articolul B. sau masuri specifice de sprijinire a activitatii promotionale in turism. de fapt. Alianta de Turism a Oceanului Indian (insulele: Comore. • Aprovocarea@ unor modificari favorabile in mecanismul comportamental al clientilor potentiali. este prevazut drept obiectiv fundamental A. Oficiul de Promovare a Turismului -OPT. 40/30.). fie prin activitati desfasurate sub tutela OMT (Organizatia Mondiala de Turism). precum si cunoasterea opiniilor si dorintelor 70 . publicat in M. turismul a devenit o prioritate nationala in multe tari. Activitatea de promovare inseamna. fie prin crearea unor organisme specializate. anumite reduceri de tarife etc. promovarea si dezvoltarea turismului70. pentru care au fost stabilite obiective precise si care sunt realizate prin mijloace de actiune diferite si multiple. in exteriorul firmei: • utilizarea unor forme multiple si variate de informare. o activitate de comunicare a firmei turistice. modalitati accesibile de rezervare.

• atractiv-morala (aceste elemente precumpanesc in cazul turismului religios sau cultural). 2. sursa de informatie (firma in cauza). 1. Modelul A. atractivitatea si puterea pe care le degaja publicului-tinta (in general.D. 2. • sa fie interesant pentru grupul vizat. sau si lipsurile). Un mesaj este alcatuit din urmatoarele elemente: 2. persoane care se bucura de o moralitate inalta). Stabilirea mix-ului promotional.2. de cele mai multe ori fiind vorba despre avantaje de natura economica). forma mesajului. mesajul trebuie sa aiba urmatoarele insusiri: • sa aiba valoare practica pentru destinatarii vizati (sa fie important la momentul potrivit). a carui elaborare se face pornind de la urmatoarele intrebari: • cine trage concluzia (specialist sau consumator turistic individual).lor.2. ideea care va fi difuzata). al carei succes este asigurat odata cu credibilitatea. 3. 3. Operationalizarea politicii promotionale in turism Procesul de realizare a unei comunicatii eficiente presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. bazat pe elemente de natura: • atractiv-rationala (sublinierea acelor avantaje ale produsului turistic care pot stimula interesul potentialilor clienti. 2. 2. suportul mesajului). gradual.Actiune) contine caracteristicile unui mesaj bine conceput.Dorinta.Interes. • in ce ordine se prezinta argumentele (de la inceput. 1. • atractiv-emotionala (starneste sentimente pozitive care pot motiva alegerea si.I. • cum se argumenteaza ideea (prezentand doar atu-urile. .A. 4.2.4. alegerea destinatarilor vizati (segmentele spre care firma isi indreapta oferta). respectiv elementele de convingere ale mesajului.1. alegerea si structurarea mesajului (informatia. 1. Stabilirea bugetului promotional.1 Structura sistemului de comunicatie Elementele componente ale unui sistem de comunicatie sunt urmatoarele: 1. Pentru a convinge. achizitionarea produsului turistic). mesajul (informatia sau ideea care va fi difuzata). Structurarea sistemului de comunicatie: 1.3. • sa furnizeze informatii noi si relevante.2. continut (ce se spune). Receptionarea feed-back-ului. (Atentie. alegerea mijloacelor de comunicare (canalul de difuzare. respectiv. alegerea sursei mesajului (firma in cauza). spre sfarsitul mesajului).1. structura mesajului. sau.3. se recurge la imagini si opinii exprimate de catre vedete sau persoane asupra carora nu planeaza nici o banuiala. • sa permita justificarea deciziilor de cumparare. 3.

pag. precum si directia in care va fi influentata atitudinea lor.Kotler Ph. 1992. firma poate sa opteze pentru una din urmatoarele variante de stabilire a bugetului promotional72: 71 . Cit.• sa produca efecte puternice asupra publicului. cunoasterea (pot fi informati fara sa cunoasca personal produsul turistic). 413-414 . care poate fi de natura: • personala (permite comunicarea directa orala si/sau vizuala. STADII Stadiul cognitiv – se conştientizează şi cunosc produsele financiare de către ţinta vizată Stadiul afectiv – se manifestă interes prezumând o satisfacţie. un rol important il au atmosfera creata si evenimentele alese pentru a fi transmis. Marketer-Expert. 4. placerea (sentimentul de siguranta in legatura cu un produs). “Marketing”.a. respectiv transmite mesaje fara a folosi contactul sau reactia inversa personala. convingerea (prefera.2Stabilirea bugetului promotional In functie de resursele financiare si limitele diferitelor metode de cuantificare riguroasa a efectelor scontate.818 72 .2.Florescu C. CoEd. destinatarul mesajului (turist individual.. Bucuresti. pag. (coord. Specialistii in comunicare trebuie sa cunoasca situatia actuala a destinatarilor vizati. preferinta (il pot place. dar nu il prefera). Pentru a creste eficienta mesajului. mulţumire sau preferinţă MODELUL AIDA Atenţie – captarea atenţiei auditoriului Interes – stârnirea interesului pentru produsele şi serviciile promovate Dorinţă – promovarea dorinţei de achiziţionare a acestor produse Acţiune – declanşarea acţiunilor concrete în vederea achiziţionării produselor Stadiul comportamental – se generează acţiuni cu rezultatul sperat al unei vânzări 3. • • • • • • Exista sase etape de pregatire a cumparatorului potential71: informarea (cat de informati sunt cumparatorii). • nepersonala (impersonala).). organism public etc. dar nu sunt convinsi de el). intermediar. achizitionarea (sunt convinsi. s. Op. 3. canalul de difuzare a mesajului (suportul mesajului). dar nu-l achizitioneaza inca).).. intre doua sau mai multe persoane intre ele -in special in cazul produselor foarte scumpe)..

pag. 4. 2.Kotler Ph. care are avantajul ca ofera o inalta rigoare stiintifica.). • stadiul de pregatire a cumparatorilor (de exemplu. care are insa dezavantajul ca nu se tine seama de efectul promovarii asupra vanzarilor). 73 . relatiile publice. Factorii care se iau in considerare in stabilirea mix-ului sunt: • complexitatea produsului turistic. tipologia cumparatorilor si particularitatile pietei (cumparator individual sau organizatie). estimarea costurilor necesare indeplinirii obiectivelor propuse. bugetul se fundamenteaza pe disponibilitatea fondurilor si nu pe oportunitatea alocarii lor. este indicata pentru a se preantampina razboaiele promotionale (totusi.2. fortele de vanzare. dar are principalul dezavantaj ca necesita cheltuieli foarte mari. • modul de desfasurare a actiunilor promotionale. Dezavantajul consta in faptul ca fiecare firma are anumite ocazii de piata si nevoi proprii si. metoda experimentelor de marketing. Op. in etapele de constientizare si cunoastere se apeleaza la publicitate si relatii publice. mai ales. metoda posibilitatilor (ceea ce firma isi poate permite).. metoda care are urmatoarele avantaje: cheltuielile se fac in functie de posibilitati.. 3. • resursele alocate.considerate a fi cauza si nu efectul promovarii. totodata. 3. promovarea vanzarilor. metoda care presupune parcurgerea a trei etape: definirea obiectivelor specifice. • poate reflecta o situatie arbitrara (deoarece fiecare an difera de cel precedent prin realizari). Cit. • • • 5.3 Stabilirea mix-ului promotional Stabilirea mix-ului promotional presupune alcatuirea unui program distinct in care sa fie prevazute73: • instrumentele promotionale (publicitatea. manifastari promotionale). utilizarea marcilor. stabilirea sarcinilor care trebuiesc indeplinite pentru a fi atinse obiectivele. se poate stabiliza concurenta (se stie cam cat aloca fiecare concurent). • • • • • procent din cifra de afaceri (sau vanzari). metoda paritatii competitive (comparativ cu bugetele concurentilor).1. nu intotdeauna adversarii cunosc totul in ceea ce priveste promovarea. metoda obiectivelor si sarcinilor. se poate analiza relatia dintre promovare/pret/profit. Dintre dezavantajele metodei amintim: vanzarile sunt -in mod eronat. fara garantii sigure). in etapa conturarii preferintelor se utilizeaza. promovarea vanzarilor. in procesul de vanzare propriu-zisa se apeleaza la fortele de vanzare etc. • tipul strategiei (de impingere sau de atragere).778-789 . iar informatiile au valabilitate partiala. • obiectivele propuse. bazata pe experienta concurentilor.

marca sau firma de catre orice sustinator (platitor identificat)@74..).. Stabilirea obiectivelor si formelor publicitatii. pag.3 Continutul activitatii promotionale 3. in etapa de crestere.. ci se stabileste prin intermediul unui canal de comunicatie in masa.R.1 Publicitatea Publicitatea se defineste ca fiind suma actiunilor A. publicitatea si P.P. serviciu.Florescu C. metode pentru determinarea impactului si efectelor actiunilor de publicitate (publimetrie). 74 . in faza de maturitate promovarea vanzarilor. 1.3.2. Evaluarea rezultatelor (masurare)..• etapa din ciclul de viata a produsului (de exemplu. iar in faza de declin publicitatea de reamintire etc.. • raportul emitator-receptor nu se realizeaza direct. promovarea vanzarilor. Elaborarea mesajului care va fi difuzat (mesaj).. Op. Alegerea mijloacelor si tehnicilor publicitare (mijloace). Stabilirea obiectivelor publicitatii (misiunea).4 Receptionarea feed-back-ului Aceasta etapa presupune analiza efectelor produse prin transmiterea mesajelor promotionale asupra clientilor vizati. Cit. pag. R.a unui mesaj in legatura cu un produs. decizii cunoscute sub numele de cinci M75: 1. Modalitatile de control si evaluare a rezultatelor se grupeaza in doua mari categorii: 1. metode specifice evaluarii celorlalte actiuni promotionale. care au drept scop prezentarea indirecta (nepersonala) . Op. 3. la un anumit interval de timp. ci.orala sau vizuala. 384 75 . Specialistii apreciaza ca exista cinci decizii fundamentale care se iau in procesul de construire a unui program eficient de publicitate. cel putin unui grup de persoane. 3. 795 . Caracteristica principala a publicitatii este aceea ca reprezinta un mijloc de comunicatie in masa deoarece: • mesajele publicitare nu sunt transmise unui singur individ. 4. respectiv money.Kotler Ph.. 3. In procesul de elaborare a unui program de publicitate se porneste de la doua coordonate principale: • identificarea pietei-tinta. 2. 5. in engleza). (coord. Stabilirea bugetului care va fi alocat (bani. in faza de lansare sunt eficiente publicitatea. 2. Cit. • raspunsul la mesajul transmis se receptioneaza indirect. • identificarea motivelor de cumparare ale consumatorilor turistici.). in mod simultan.

Kotler Ph. pentru a creste marimea cotei de piata a unor produse turistice mai putin cunoscute este necesar sa sporesca volumul cheltuielilor cu publicitatea). pag... Stabilirea bugetului de publicitate. al carei obiectiv il constituie alegerea ofertei firmei in cauza. Pornind de la ideea ca A.. cota de piata si clientela (de obicei. fie ca este simplu. publicitatea turistica trebuie sa asigure nu numai informarea potentialilor clienti.. Cit. pag. al carei obiectiv il constituie crearea unei cereri primare (folosita cu precadere in cazul lansarii unui nou produs turistic). astfel incat sa se poata individualiza mai suplu o anumita marca de produs turistic. politica de marca etc.Obiectivele publicitatii trebuie sa fie in concordanta cu deciziile firmei referitoare la: piata-tinta.3.). 800-801 . 76 .. ci si sa serveasca scopului de a fideliza clientela..2. 799 78 . ca o sarcina specifica de comunicare ce urmeaza sa fie indeplinita vis-a-vis cu un anumit public-tinta. folosita in cazul produselor ajunse in faza de maturitate: publicitatea comparativa. fie ca este complex). Op. publicitatea de reamintire. Op. Numai prin tratarea clientilor turistici cu atentie si sinceritate. in raport cu ofertele similare ale firmelor concurente (in legislatiile celor mai multe tari este considerata drept concurenta neloiala si se sanctioneaza corespunzator). Obiectivul de publicitate poate fi definit A. pozitionarea marcii si mix-ul de marketing. intr-o anumita perioada de timp@76. bazat pe anumiti factori specifici. care pot fi structurati astfel78: 2. pentru a determina informarea si constientizarea unei parti cat mai ample a publicului). concurenta si aglomeratia (pe o piata pe care se manifesta concurenti puternici este necesar sa se aloce un buget mai mare. prin publicitate se poate asigura firmelor o anumita valoare tangibila. care are drept obiectiv crearea unei cereri selective (in special in momentul intensificarii concurentei). alaturi de celelalte instrumente promotionale (promovarea vanzarilor. etapa din ciclul de viata al produsului turistic sau al gamei de produse turistice (in general se aloca bugete mai mari in cazul unor produse turistice noi. Cit.. atragerea interesului acestora si indreptarea atentiei spre o anumita oferta turistica. Cit. In principiu.. 2. Fundamentarea bugetului publicitar constituie un proces complex. pag. Op. In functie de obiectivul urmarit. factorii de decizie din firmele care ofera produse turistice trebuie sa inteleaga ca este necesar sa se investeasca cu deosebita seriozitate in publicitate...Kotler Ph.a. 851 77 . rolul publicitatii este acela de a determina o evolutie crescatoare a cererii produsului@77. s. se disting urmatoarele forme de publicitate: • • • • publicitatea de informare. numita reputatie sau renume. 2. publicitatea de convingere..1. 2.Kotler Ph.

pag. de natura fie factuala. 802-803 80 . reluand exemplul anterior. de exemplu. • stilul. Bucuresti. relaxarea impreuna cu familia). 79 . pag. fundamentata pe baza experientei in domeniul creatiei publicitare a marilor firme (mai ales Procter&Gamble). de credibilizare a acesteia (de exemplu.1. rapiditate etc. atmosfera generala (de exemplu.L. respectiv demonstratia.81.4. 385 . In procesul de generare a unui mesaj. sonora. bazate pe faptul ca mesajul poate avea ca sursa ideile bune ale consumatorilor insisi. trebuie aleasa astfel incat sa se asigure o buna receptionare a mesajului de catre potentialii clienti.2.3.. 3. o anumita marca detinand fizic. trebuiesc alesi acei factori de atractie care sa permita sublinierea avantajului principal care rezulta in urma consumarii produsului turistic respectiv. asimilat ideii de a fi liber). porninde la nivelul de satisfactie oferit de produsele respective. caracter si stil. 183 81 .). Jolibert A. fie de contemplare etc. Generarea mesajului Exista doua mari grupuri de metode prin care se poate genera mesajul publicitar si anume79: • metode inductive.. bazata pe personalizarea produselor.5. • dovada promisiunii. avantajul consumatorului. testul (asa-numitul Areason why@). gradul de inlocuire a componentelor produsului turistic (justificand alegerea unei anumite atractii turistice in raport cu celelalte).. (coord. • metode deductive. fie emotionala.Kotler Ph. Cit. Op. respectiv nivelul de recompensa asteptata de consumator in urma achizitionarii produsului turistic respectiv. 3. se deosebesc mai multe tipuri de mesaje publicitare. Cit. Stilul fiecarui mesaj depinde de proportia in care se Amixeaza@ elementele sale componente. strategia creativa.. metoda care presupune urmatoarele principii de elaborare a mesajului: • stabilirea axei publicitare (a promisiunii). 1994. Ed. strategia clasica de elaborare. statica sau cinetica. 2.2. poate fi un confort sporit. strategia de tip Astar@. Mesajul publicitar poate fi construit in mai multe moduri80: 3. Economica.. frecventa de repetare a reclamei. In functie de tematica exprimata si de stilul de executie al mesajului. o calatorie cu avionul. bazata indeosebi pe conceptul de evocare a axei. avand drept fundament asa-numitul beneficiu al consumatorului. fie de implicatie sociala. Teorie si practica”.. elemente de natura vizuala (text si culoare).Florescu C. fara insa a abuza de Aintelegerea@ acestora. 3. • beneficiul. zborul. “Marketing.Dubois P. pag. Op.

4. presa periodica. Mesajele publicitare sunt transmise prin urmatoarele medii majore: 4. deoarece prin formula lui simpla (4-8 cuvinte). elemente care se coreleaza cu frecventa de aparitie a vehiculului media respectiv.2.1. reprezentata in special prin periodice editate de oficiile de turism. Alegerea mijloacelor si tehnicilor publicitare. importanta celui din urma crescand in importanta.4. Transmiterea mesajelor publicitare se poate face atat in cadrul presei generale. in diversitatea sa. Dupa ce a fost selectat mesajul care corespunde cel mai bine specificului clienteleitinta si obiectivelor propuse.1. calitatea superioara a reproducerilor tipografice. textul si sloganul. urmeaza etapa de alegere a mijlocului specific de de transmitere a acestuia. Eficienta unui anunt publicitar depinde de marimea anuntului.P. Radio-ul. cu cele doua forme ala sale: 4. datorita avantajelor care decurg dintr-o flexibilitate ridicata (anunturile difera de la o zona la alta). calculat cu ajutorul formulei urmatoare: CPM = tarif lista (rate-card al suportului) / numar de persoane expuse.. pune in mod deosebit accentul pe marca respectiva.R. Eficienta poate fi exprimata cu ajutorul indicatorului cost/per mie (CPM). Presa. prezinta avantaje legate de selectivitatea socio-profesionala si receptivitatea sporita a destinatarilor. Principalele criterii care stau la baza selectarii unui anumit media sunt audienta (gradul de expunere). presa cotidiana.P. frecventa de repetare si impactul suportului. de exemplu un G. Dezavantajele deriva din durata scurta de viata si din calitatea proasta a reproducerii tipografice. indemnul si efectul repetitiei asupra cititorilor. din aria vasta de difuzare.2. Principalele dezavantaje sunt legate de costul ridicat si de aria relativ redusa de difuzare. usor de retinut. care exprima numarul de expuneri ale unei combinatii care revine la 100 de indivizi ai pietei-tinta. = 500 reflecta 5 expuneri per individ). Elementele unui anunt publicitar sunt: ilustratia. Procesul de construire a unui plan-media se refera la programarea suportilor publicitari astfel incat sa se asigure o combinatie optima a acestora. policromie etc. 4.1. pe baza unor indicatori specifici (foarte utilizat este G. unul dintre cele mai folosite vehicule de publicitate. . respectiv Gross Rating Point. din posibilitatea de a dirija expunerea anunturilor.R. de amplasarea in pagina si de frecventa de aparitie. Actiunile de publicitate prin presa se realizeaza prin intermediul anuntului publicitar propriu-zis.1. categorie din care face parte si presa turistica. cat si in cadrul presei de specialitate. bazat pe afirmatia simpla. din prestigiul pe care il poate avea un anumit cotidian.

. in functie de ora si programul difuzat) si prezinta costuri moderate. in timpul jurnalului de stiri difuzat de PRO T.V. Dezavantajul principal este acela ca mesajul transmis este foarte concis. Mesajele publicitare se transmit prin: • filmul de documentare comerciala (~ 30 minute). efectuate prin masuratori cu ajutorul peoplemetrelor. imagine si culoare iar mesajul poate fi difuzat in mod repetat. pliantelor.Revista “Capital”. la ore de maxima audienta. cel mai eficient mijloc de publicitate in marile aglomeratii urbane. cataloagelor. asupra obiectului mesajului. Acest tip de publicitate se realizeaza prin intermediul afiselor.5. Publicitatea exterioara.Este un media care acopera rapid si cu regularitate o mare parte din public. conform aceleiasi surse. 4. pretul unui spot poate sa ajunga pana la 4000$/ 30 secunde). datorita costurilor destul de mari pe care le implica. Avantajele principale deriva din asigurarea unei combinatii echilibrate intre sunet. in care se subliniaza in mod special marca produsului (serviciului).51. 4.6. 4. in consecinta informatii reduse despre obiectul supus publicitatii. panourilor. Cinematograful. totodata.V. nr. Televiziunea.52 /1999 . 72% din piata publicitatii in Romania este acoperita de T. Marele dezavantaj deriva din costurile ridicate de realizare si difuzare a programelor publicitare (de exemplu. insemnelor luminoase . In cadrul promovarii 82 . Avantajele sunt legate de comunicarea unor idei simple si precise.3. mijloacelor de transport etc. vanzarile pot creste de la 20% pana la 80%. • spotul publicitar propriu-zis (pana la 5 minute). Este un media care se foloseste destul de modest in promovare. Publicitatea prin tiparituri. Totodata. Principalul dezavantaj il constituie prezentarea mesajului doar in mod sonor.4. Constituie. In cadrul acestui tip de publicitate sunt cuprinse suporturile de tipul afiselor. cat si datorita selectivitatii reduse a destinatarilor vizati. prospectelor. se estimeaza ca pentru un produs a carui publicitate se face in timpul unui film. 4. de moment. Dupa anumite estimari82. prezentand. conducand la formarea unei imagini partiale. brosurilor etc. asigura o selectivitate ridicata (permite diferentierea pe categorii de ascultatori. la orele serii si prezentat de Andreea Esca. Acest media a avut cea mai mare expansiune in zilele noastre.

Printr-o justa punere in valoare a hotelului.). sali de restaurant etc. dintre care amintim: • imaginea exterioara a hotelului trebuie incadrata in decorul natural (montan. calitatea serviciilor. la clasificarea acestora. cat si de informare a clientilor (printr-un continut corespunzator de sfaturi si date utile pentru viitorii turisti)..). De obicei. asigura promovarea -pe langa simplele pliante sau afise. pretul acestora etc. foi volante. in ipostaze surazatoare (receptioneri. astfel incat acestia sa aleaga hotelul respectiv. la confortul numarul si tipul camerelor (single.) astfel incat sa nu creeze senzatia de singuratate.6. Gherasim D. 83 .2. nationala sau internationala (de exemplu. putini turisti care care isi doresc o izolare totala).turistice.. prin reteaua de magazine etc. fie prin posta.). Hotelierii individuali. pag. barmani etc. referitoare la amplasarea hotelurilor. Pe langa imagini. sunt redactate cu concursul specialistilor si sunt publicate prin edituri de prestigiu. cum ar fi: brosuri. • interioarele trebuiesc prezentate (camere.6. de pustiu (exista. de catre oficiile sau autoritatile nationale de turism). ambient. Acestia pun la dispozitia turistilor individuali. tipariturile pot fi folosite cu succes atat la scara larga. scopul principal al mesajului publicitar consta in atragerea interesului clientilor. Data fiind importanta acestor medii publicitare.. totusi. ghidurile contin un volum mult mai mare de informatii si sfaturi utile turistilor. Prin unirea eforturilor promotionale. • trebuiesc fotografiate acele elemente care individualizeaza oferta turistica respectiva (anumite elemente de arhitectura. Din randul acestora se detaseaza ghidurile. Op. cat si de catre prestatorii independenti de servicii turistice (transportatori. Exista o serie de reguli de redactare si ilustrare a unui pliant turistic. conform specificului ocupatiei fiecaruia. prin distribuitorii turistici. hotelieri etc. Lanturile hoteliere. confort etc. membrii componenti ai lanturilor hoteliere (asociatii voluntare. agentiilor de voiaj sau transportatorilor pliante.prin mijloace mai avansate. printr-o prezentare grafica ilustrata atragatoare). afise. grupuri financiare). printr-o realizare artistica deosebita. 4. rolul lor creste cu precadere in anumite perioade din an corespunzatoare programarii concediilor si vacantelor. tipariturile se editeaza si se pun la dispozitia turistilor de catre o gama larga de prestatori si distribuitori de servicii turistice dintre care83: 4. 144-147 . duble. care. de litoral etc. sau chiar periodice.1. • personalul aflat in contact cu clientii trebuie redat in actiune.. Rolul tipariturilor turistice este nu numai acela de apel (starnind interesul potentialilor turisti. Cit.). intr-un tiraj cu mult mai mare decat pliantele hotelurilor individuale.Gherasim T. redactate in limbi de circulatie internationala. prezentand informatii utile. Difuzarea acestor documente se poate realiza fie prin personalul de la receptie.. pun in valoare in mod atragator destinatiile turistice. ghiduri turistice. care contin imagini si sugestii referitoare la confortul. Realizate in mod atragator.

147 . • prezentarea informatiilor trebuie realizata in mod selectiv. este indicat ca tiparitura respectiva sa fie tradusa si distribuita numai intr-o singura limba straina.).6. distribuindu-se contra-cost.apartamente).). Oficii (departamente. agentii de turism etc. obtinute cu concursul unor specialisti de valoare (istorici. la diferentieri in functie de sezon turistic. autoritati) nationale de turism. la bonificatii etc. dintre care cele mai importante sunt urmatoarele84: • titlul trebuie amplasat fie in partea de sus.4. De regula. furnizand detalii de natura istorica. ghiduri sau cataloage. la preturi si tarife practicate. muzee etc.).5.). constituie un instrument de promovare menit sa sprijine activitatea reprezentantilor turistici care actioneaza in strainatate iar importanta lor creste cu ocazia participarii la manifestari promotionale (targuri. filologi. 4. Cit. • pe langa subiectul propriu-zis. prin tiparituri de genul pliantelor si brosurilor. contin date de identificare a statiunilor. dar.6. fie in partea de jos a copertei. 4. case memoriale etc. editate in limbi straine. • traducerile in limbi straine trebuie sa fie realizate de catre persoane competente.Gherasim T. zonele turistice nu se suprapun cu cele administrativteritoriale. pag. niciodata la mijlocul ei.. tipariturile publicitare sunt executate si ilustrate pe baza unor reguli. care contin informatii generale asupra atractiilor turistice. istoria. planuri de amplasament ale obiectivelor turistice. precum si despre cultura. cat si documente turistice care contin informatii complexe.. planuri ale traseelor turistice locale. in formule atragatoare si variate. De regula. orare de vizitare a anumitor obiective turistice (muzee. privita ca destinatie turistica. Op. culturala etc. De cele mai multe ori.. Pe langa informatii turistice simple (referitoare la posibilitatile de cazare si masa). organismele care functioneaza in cadrul acestora din urma pot initia actiuni de promovare turistica (cu luarea in considerare a regiunilor sau tarilor vecine).). Zonele turistice. geografia tarii respective. prin diferite puncte de vanzare (librarii. Gherasim D. 4. fie ghiduri. se detaseaza de publicitatea propriu-zisa. pastrand 84 . trebuie sa se specifice tara sau zona din care face parte. cai de acces (de exemplu. Datorita eficientei lor. arhitectonica.. Acestea editeaza si distribuie materiale publicitare mai ales sub forma de brosuri. cunoscatoare ale obiceiurilor si pretentiilor turistilor din tara respectiva. Statiunile turistice.3.. Fie ca sunt pliante. fie brosuri. tipariturile publicitare sunt editate si distribuite de catre tot mai multi prestatori sau distribuitori de servicii turistice (transportatori. plasticieni etc. Acestea editeaza si distribuie -in limba nationala si in limbi de circulatie internationala-atat pliante publicitare. saloane etc.6. celebrul Ghid Michelin s-a tiparit initial cu scopul de a facilita accesul automobilistilor).

radio. este necesar sa se determine cu precizie auditoriul avut in vedere (segmentul-tinta spre care se indreapta comunicarea) precum si tipul si forma mesajului care va fi transmis. Acest tip de publicitate are ca obiectiv informarea si atragerea clientilor potentiali spre un produs turistic individual sau complex. 4.ansamblu si ideea de a-l trata ca pe un cumul de statute de specialitate si competente.. sau in presa scrisa. utilizand drept mijloace de comunicare posta directa.. Important este sa lase impresia de autoritate si impartialitate asupra destinatarilor vizati. sarcina responsabililor cu comunicarea consta in identificarea acelor motive care stau la baza hotararii de a achizitiona sau nu produsul respectiv. Avantajul principal il constituie particularizarea mesajului in functie de specificul grupului respectiv de clienti (turism religios. o intreprindere sau unitate comerciala ori prestatoare de servicii etc. Publicitatea gratuita. Cit..7. pentru turistii straini.).. 85 .8. Fiecare membru al unui grup decizional are propriile sale ratiuni pentru a accepta sau a refuza o anumita oferta. pag.).D. modului de expunere si de distributie. CODECS. Partea cea mai dificila a procesului de comunicare consta in stabilirea echilibrului intre ideea de a trata auditoriul per. un serviciu.. Publicitatea directa. forma cea mai cunoscuta este interviul la T.Hart N. fara adaugarea unor amanunte nesemnificative). “Marketing industrial”. • formatul tipariturilor trebuie sa corespunda continutului acestora. astfel incat mesajul publicitar sa ajunga la destinatie. 4. telemarketingul si Internetul. prezentarea manastirilor din nordul Moldovei se realizeaza intr-un context istoric si cultural general. Bucuresti. orice forma de noutate cu semnificatie comerciala in legatura cu un produs. vanzarea din usa in usa. 180 . in care sunt cuprinse mai multe categorii de date si informatii cu privire la caracteristicile si activitatile unui media de informare. In general.dar neplatita de agentul respectiv85. pag. Evaluarea rezultatelor. turism balnear etc. in cunoasterea si intelegerea atitudinii si rolului curent pe care il detine fiecare membru din grupul decizional in adoptarea deciziei finale. In acest caz. in tarile occidentale s-a impus ca instrument de lucru formularul de date media -F.Florescu C.V. Este necesar sa se descopere acea cale optima de comunicare.doar acele elemente care au notorietate universala (de exemplu. (coord. 5. In ceea ce priveste rolul publicitatii pe piata de afaceri (desi mai rar utilizata). Acest tip de publicitate se concretizeaza in A. Ed. Pentru a evalua cu mai multa usurinta mediile de comunicare. 1998. 391 86 . Op.M-86.

negocierea contractelor cu furnizorii clientelei turistice (diferite organisme cum ar fi: inspectorate scolare. comunicarea.3. pe durata prestatiei turistice. 906 89 .a.2. Cit. Cit. culegerea informatiilor. fie ca sunt angajati ai sai. prin prestarea unor servicii de natura consultativa.6. 403 . reprezentanti in teritoriu. Kotler87. (coord. prospectarea pietei.Dupa Ph. Aceste categorii de personal reprezinta firma si. remunerarea si controlul activitatii pe care acestia trebuie sa o desfasoare. pornind de la urmatoarele sarcini: 1.4. respectiv transmiterea informatiilor referitoare la produsele (serviciile) firmei turistice (functie promotionala). reprezentanti comerciali..Kotler Ph. pag. asigurarea service-ului (asistentei de specialitate). prin diverse metode de ordin statistic). Tocmai din acest motiv. ceea ce presupune o evaluare anterioara a diferitelor variante de reclame. 1. 1. este necesara justa dimensionare a personalului din vanzari.. pag.. prin activitati de prospectare si dialog in cadrul pietei de referinta89. pag. fie prin testarea ulterioara. Stabilirea obiectivelor fortelor de vanzare. metoda imperfecta de masurare a impactului real al reclamei. au un dublu rol: atat de crestere a cifrei de afaceri.). ingineri de vanzari.de structura. 3..agenti de vanzari. sindicate.). fie ca sunt delegati de catre aceasta. Fortelor de vanzare le corespunde o serie intreaga de ocupatii: A.. analiza 87 . financiara etc. Op. referindu-ne in mod special la volumul incasarilor din prestatii. Op. asociatii sportive etc. 1. • analiza efectului asupra vanzarilor. Cit. 823 88 .Florescu C.. respectiv efectuarea unor studii de piata. redefinirea obiectivelor si sarcinilor lor pe domenii. sectoare si probleme..2 Fortele de vanzare Marimea rezultatelor unei firme turistice.3. ceea ce presupune evaluarea nivelului de informare a publicului dupa incheierea campaniei de publicitate. depinde -intr-o foarte mare masura. vanzarea produselor turistice. dimensiunile si eficienta compartimentelor de vanzari.. tehnica. 1. responsabili pentru relatia cu clientii. evaluarea efectelor unei campanii publicitare se realizeaza prin doua metode principale: • analiza efectului de comunicare fie prin testarea preliminara reclamei de catre consumatori. Definirea activitatii fortelor de vanzare implica parcurgerea urmatorilor pasi: 1. dimensionarea necesitatilor acestora. Op. s..5. identificarea turistilor potentiali.Kotler Ph. fie pe baza datelor istorice (corelarea vanzarilor din trecut cu publicitatea efectuata in trecut. manageri districtuali si reprezentanti de marketing88. recrutarea si selectia riguroasa a viitorilor specialisti in negocieri si vanzari. cat si rol promotional. consultanti comerciali.1. fie pe baza unor metode experimentale (cheltuind procente diferite din vanzari pe diferite zone geografice. 1.

iar personalul din vanzari este ajutat de alti angajati ai firmei (managerii. s. activitatea de vanzari impune o munca in echipa.2. prestatorii de servicii etc. in care urmeaza sa vanda un anumit produs. care necesita o buna cunoastere a caracteristicilor produselor turistice si permite concentrarea atentiei pe fiecare produs. care prezinta un anumit produs in fata unui grup de specialisti ai firme-client. 2. 3. structura pe produse. se pot crea manageri pentru relatiile cu clientii la scara nationala sau pe zone internationale) etc. Op.. 908 91 . sau o gama de produse...7. pag.1. modalitate care permite separarea fortelor de vanzare intre ele pe ramuri de activitate. respectiv prin organizarea de seminarii educative intre echipa firmei vanzatoare si personalul tehnic al firmeiclient. agent). pe tema noilor progrese din domeniul respectiv. Cit. In linii mari.4.a. 1. intr-un anumit teritoriu). economic. 908 . cu foarte putine exceptii. 2. conform careia fiecarui agent de vanzari ii revine un anumit teritoriu. tehnica vanzarii prin intermediul conferintelor. tehnica echipei de vanzari (de exemplu.3.a. Aceasta structura permite stabilirea raspunderilor. respectiv prin combinarea in diferite modalitati a formulelor anterioare (de exemplu. in perspectiva discutarii viitoarei afaceri si in vederea fructificarii ocaziei de piata.. Structura fortelor de vanzare trebuie sa corespunda strategiei alese. echipe de vanzari specializate pe produse. Cit.3. 3. 90 . Elaborarea strategiei fortelor de vanzare. Elaborarea strategiei fortelor de vanzare se face pornind de la studierea si cunoasterea comportamentului de cumparare al clientilor.comportamentului consumatorilor turistici.. respectiv prin stabilirea de contacte intre agentul comercial si specialistii firmei furnizoare si potentialii clienti.2. structura pe clienti. creste eficienta activitatii si scade volumul cheltuielilor legate de deplasari. personalul tehnic. insa are neajunsul de a creste cheltuielile legate de personal si deplasari.). De aceea si in turism se poate opta pentru una din urmatoarele structuri: 3.Kotler Ph.. activitatea fortelor de vanzare in turism este guvernata de principiile marketingului general. administrativ. pag. Op. structura teritoriala. Desi agentul de vanzari actioneaza de cele mai multe ori ca un Amanager pentru relatia cu clientul@90.1. culegerea informatiilor vizand concurenta. pe importanta clientilor (de exemplu. 3.Kotler Ph. tehnica vanzarii prin intermediul seminariilor. 2. Stabilirea structurii fortelor de vanzare. in componenta: director. rezolvarea litigiilor etc. intocmirea unor rapoarte privind contactele de afaceri avute. structura complexa.. stimuleaza dorinta agentilor de a stabili contacte de afaceri. Pot fi alese urmatoarele strategii specifice91: 2.. respectiv cea mai simpla structura. s. 3.

.). 5. interviuri neoficiale. experienta profesionala) etc. aptitudinile analitice si organizatorice. Retribuirea fortelor de vanzare. deci venit stabil).). suma fixa (salariu. asigurari etc. viitorii angajati trebuie sa ajunga la nivele inalte de performanta. Pregatirea (instruirea) personalului de vanzari. ajutoare. agentii de forta de munca. variante rezultate prin combinarea modalitatilor de mai sus. metode ale cercetarii operationale. automotivate. cunoasterea activitatii firmei precum si identificarea cu scopurile acesteia (prin prezentari referitoare la istoricul firmei. Fie ca se angajeaza oameni cu pregatire anterioara. oneste etc. 5.1.3. prietenoase. astfel incat sa se asigure indeplinirea eficienta a indatoririlor care le revin. tipuri de produse oferite. Retributia in sine poate fi formata din mai multe elemente: 5. obiectivele programelor de instruire vizeaza: 7. Criteriile care stau la baza selectarii agentilor de vanzari se fundamenteaza pe baza sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca candidatii. testari riguroase (prin care se determina capacitatea profesionala. Dintre metodele de determinare a dimensiunilor fortelor de vanzare mentionam: • • • • metode bazate pe activitatea si rezultatele anterioare ale agentilor de vanzari. 6. Dimensiunile fortelor de vanzare se stabilesc pornind de la obiectivele urmarite si resursele disponibile.4. entuziaste. metoda volumului de munca. 5.2. trasaturi de caracter. Pentru aceasta.1. fie ca instruirea fortelelor de vanzare se realizeaza chiar de catre firma. Tehnicile de selectie pot cuprinde: chestionare. 7. sursele de recrutare pot fi: • • • • • • propriul personal angajat al firmei. piete de desfacere etc.4. avantaje suplimentare sau deduceri de cheltuieli diverse (concedii. Acestor sarcini trebuie sa le corespunda calitatile si trasaturile viitorilor candidati (persoane cu spirit independent. suma variabila (comision sau prima in functie de vanzari suplimentare).). mica publicitate etc. metode bazate pe activitatile anterioare ale unui grup de firme. structura organizatorica. Stabilirea marimii fortelor de vanzare. 5. Recrutarea si selectia personalului de vanzari. staruitoare. pornind de la numarul necesar de vizite care trebuiesc efectuate la clienti. posibilitati financiare.

9. Motivatiile morale si financiare pot fi de natura: 8. 9. 8. Pe baza informatiilor obtinute astfel.7. 8. trasaturi.3. cunoasterea responsabilitatilor care le revin (bugetele de timp alocate intre clientii efectivi si cei potentiali.2. rapoarte privind cheltuielile efectuate etc. deoarece recompensele financiare si morale.3. Scopul principal urmarit prin acest tip de promovare il constituie stimularea cererii turistice si. a modului de Aimbinare@ a acestora astfel incat sa rezulte produsele turistice corespunzatoare nevoilor clientilor.3.4. prin oferirea de stimulente in plus. planuri de marketing anuale.3 Promovarea vanzarilor Daca publicitatea este un instrument promotional folosit in scopul de a oferi motivele necesare pentru a justifica cumpararea unui produs. simpatia si respectul acordat. intalniri de afaceri cu managerii de la nivelele ierarhice superioare. cunoasterea specificului serviciilor turistice. se fac evaluari formale ale activitatii si evaluari calitative (in acest sens este relevant comportamentul non-verbal. 3. care sunt de doua tipuri: rapoarte privind activitatea viitoare (plan de lucru) si rapoarte privind activitatea curenta. anchetele etc.). procentelor din incasari.). 8. 8. Evaluarea activitatii. rapoarte de afaceri (plus observatiile personale.3.1. 7. respectiv cresterea rapida a volumului de incasari din prestatiile . obiceiuri etc. la infatisarea exterioara si la manierele comportamentale ale reprezentantilor fortelor de vanzare). Primul element care presupune motivarea personalului il constituie climatul existent la nivelul organizatiei respective.). alaturi de avantajele oferite de produsul respectiv. participarii la impartirea dividentelor etc. precum si a concurentilor firmei (strategii folosite.5. Motivarea personalului de vanzari. reclamatiile.2. concursuri profesionale. Daca agentii de vanzari se bucura de recunoastere si apreciere. 9. intocmirea rapoartelor de lucru. concept care se refera la atitudinea si tinuta fizica si morala in timpul negocierilor. privilegii de natura premiilor. cunoasterea tehnicilor de lucru in teren.1. pot conduce la depunerea de eforturi suplimentare. cunoasterea caracteristicilor si nevoilor clientilor. nevoi.4.4.2. Modalitatile de evaluare a activitatii pot imbraca urmatoarele forme: 9. randamentul activitatii lor este superior. comunicarea eficienta etc. 9. prin promovarea vanzarilor se cauta sa se convinga cumparatorii sa achizitioneze un anumit produs intr-un timp relativ scurt. iar fortele de vanzare servesc drept legatura personala intre firma ofertanta si client. folosirea bugetelor banesti. 7. rapoarte privind vizitele efectuate. 7.

. cresterea si consolidarea gradului de independenta a distribuitorilor turistici. • reducerea tarifelor nu trebuie insotita de scaderea calitatii prestatiei turistice. discount-uri si bonusuri. intr-un pachet turistic a unor servicii turistice. fie servicii de acelasi fel. Principalele mijloace de promovare a vanzarilor de produse si servicii turistice sunt urmatoarele: 1. Reducerile de preturi si tarife. cresterea numarului de destinatii turistice. Cit. la randul lor interesati de stimularea consumului turistic. dintre care92: 1.. ci se pierde..).) sau in preajma diferitelor sarbatori sau ceremonii religioase (de exemplu. care pot fi combinate si cu alte modalitati de promovare a vanzarilor si anume: • vanzarile grupate (oferta-pachet). acestea permit popularizarea 92 . Gherasim D. masa. la un pret inferior celui rezultat prin insumarea preturilor serviciilor individuale. transport. deoarece astfel clientela nu se castiga. diversificarea rolului acestora.. caz in care se aplica un tarif regresiv pe unitatea de serviciu dat. cresterea gradului de flexibilitate a activitatii personalului de vanzari etc. oferte speciale. 2. acestia devenind sensibili la tehnici promotionale. 171 . Acestea sunt folosite in scopul de a crea o atmosfera de interes din partea publicului in care sunt antrenati -de regula. • • 2. carnavaluri. 3. practicate cu ocazia unor evenimente speciale (concursuri. jocuri.turistice. Exista anumite forme sub care se practica reducerile de preturi si tarife in turism. 4. • nu trebuie abuzat de folosirea acestui instrument. intensificarea concurentei pe piata turistica. diversificarea alternativelor de petrecere a vacantelor si concediilor. atragerea de clienti potentiali precum si fidelizarea clientilor efectivi. cu atat mai mult cand este cazul unei clientele de lux etc. Pentru a valorifica corespunzator acest instrument promotional. Op. respectiv avantaje acordate clientilor fideli (de exemplu. • perioada optima de aplicare a reducerilor este extrasezonul. festivaluri etc.. in cazul pelerinajelor efectuate cu ocazia vizitei Papei Ioan-Paul al II-lea in Romania).Gherasim T. care determina modificari ale destinatiilor veniturilor consumatorilor. fluctuatiile economice. pag. firma turistica trebuie sa tina cont de o serie de aspecte. Acestea au drept scop principal stimularea cererii turistice cu precadere in extrasezon. Concursuri publicitare.turistii potentiali. Dezvoltarea tehnicilor de promovare a vanzarilor in turism este determinata de o serie de factori. tombole. uniformizandu-se astfel cererea turistica. divertisment). respectiv vanzarea simultana. loterii. aceste pachete turistice pot contine fie servicii distincte (cazare. asanumitele mile sau puncte acordate pasagerilor companiilor aeriene in cadrul programelor Afrequent flyer@ si care combina bonusul cu premiul de fidelitate. nopti de cazare oferite suplimentar pe durata sejurului etc.

se creeaza un contact mult mai strans intre prestatorii de servicii specifice (hotelierii. sunt utilizate mai putin. Alte modalitati de prezentare a produselor turistice si de informare a clientilor. dar folosirea acestor mijloace difera de la tara la tara. caracteristice bunurilor. cu mass-media. orientarea si dirijarea interesului consumatorilor spre anumite puncte de vanzare a produselor turistice (se utilizeaza cu succes in reteaua de magazine. 5. consecvente si sistematice cu diferite categorii de public.3. reprezentanti ai puterii publice. Organizarea unor reuniuni de lucru. 3. in capacitatea ei de a satisface trebuintele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori@93.. cu persoane influente din conducerea altor firme din tara si din strainatate. sunt variate si cuprind: 93 . din randul carora se detaseaza: • voiajele de stimulare. • saptamanile gastronomice si degustarile de bauturi alcoolice (prin care se ofera partenerilor posibilitatea testarii calitatii produselor care alcatuiesc menuurile ce vor fi oferite. chiar deloc. pag. Aceasta activitate implica din partea firmei cultivarea unor contacte directe.V. intr-o atmosfera ceva mai relaxata.). turistilor efectivi). organizarea acestor voiaje se realizeaza printr-un efort financiar combinat al mai multor parteneri (hotelieri.. oferite in special detailistilor turistici (pe parcursul carora. 397 . prezentarea unor spectacole de un anumit specific (de exemplu.R.4 Relatiile publice (PR) Relatiile publice constituie unul dintre cele mai recente instrumente promotionale si au ca obiectiv A. transportatori etc.Florescu C. de cele mai multe ori.). datorita specificului aparte al serviciilor turistice. 4. instaurarea -in randul unei parti cat mai mari din public. Cit.. reprezentantilor mass-mediei si pot implica intr-un grad ridicat distribuitorii turistici. Publicitatea la locul vanzarii (P. se poate asigura cunoasterea indeaproape a destinatiilor turistice. lideri de opinie. de tipul seminariilor sau work-shopurilor. (coord. Instrumentele de promovare din categoria P. transportatorii etc.).unui climat de incredere in firma respectiva.) si distribuitorii produselor turistice. sunt destinate pur si simplu. sensibilizarea clientilor potentiali (mai ales cand sunt insotite de premii oferite prin tragere la sorti).L. • oferirea de cock-tail-uri.ofertei turistice. Celelalte instrumente de promovare a vanzarilor. cu personalul reprezentant al firmelor partenere sau colaboratoare. 3.. Op. in scopul obtinerii sprijinului acestora pentru crearea si pastrarea unei Aimagini de firma. datorita restrictiilor legislatiilor nationale. in aeroporturi etc. sau. Cuprinde un ansamblu de tehnici de semnalare audio-vizuala care au drept scop atragerea. la Nunta Zamfirei) etc. in cadrul carora este difuzata o serie de informatii vizand produselor turistice si. sau.). totodata.

organizarea si participarea la manifestari cu caracter promotional (congrese. tehnici utilizate in evocarea unor evenimente speciale. 3. firma utilizeaza diferite tehnici de comunicare. • cresterea puterii economice si concentrarea centrelor de decizie la nivelul marilor turoperatori. asociatii profesionale sau ale consumatorilor. • tehnici de elaborare si difuzare a diferitelor forme de comunicare prin mass-media. mass-media etc. cu reprezentantii mass-media etc. Publicul intern include toate categoriile de personal angajate in activitatea proprie a unei firme. referitoare la asigurarea conditiilor de organizare si desfasurare a unor manifestari (pe plan intern sau international) in cadrul carora sunt vehiculate informatii referitoare la firma in cauza si la oferta sa si. sustinerea unor discursuri. • constientizarea. Aceste evenimente pot fi naturale (de tipul aniversarilor) sau create (de exemplu inaugurari ale unor obiective. totodata. bancheri etc. transportatori. colocvii. de mass-media si de puterea publica. • imaginea firmei turistice depinde. puneri in functiune etc. partenerii de afaceri (distribuitori. la turism de masa.editarea de brosuri si jurnale (materiale scrise si materiale audio-vizuale). sunt stabilite contacte cu diferite categorii de specialisti. cunoasterea opiniei propriilor salariati etc. a necesitatii de a se efectua un turism durabil. preturi) sau subiectivi (preferinte. Alegerea unei anumite tehnici de relatii publice depinde de categoria de public careia i se adreseaza: public intern sau public extern. inclinatii). cunoasterea in detaliu a activitatii firmei si a ofertei sale.). Exista trei categorii distincte de tehnici: 1. numeroase schimbari (de la turism individual. cu rolul de a promova si intretine contactele umane.reprezentantii autoritatilor publice locale si nationale. • participarea la activitati de interes social. asiguratori.. infiintarea de fundatii. apoi ecoturism). opere filantropice etc. • acordarea de interviuri.) de catre • • . din ce in ce mai mult. seminarii etc.). cat si de catre firmele implicate. In ceea ce priveste publicul extern. sub actiunea unor factori obiectivi (venituri. tehnici de primire. Obiectivul acestor tehnici il constituie crearea unei imagini favorabile asupra firmei si ofertei sale. dar urmatoarele par a fi evidente: • prin specificul sau aparte. acesta este format din toate segmentele spre care firma isi indreapta oferta sa: marele public. tehnici utilizate in relatiile cu mas-media. iar obiectivele urmarite pot fi crearea unui climat favorabil de munca. 2. fara agresiuni asupra naturii etc. atat de catre publicul larg.. la randul lor. grupeaza doua subcategorii de tehnici: • tehnici de stabilire si intretinere a contactelor cu mass-media. care. Cauzele dezvoltarii activitatii de relatii publice in turism sunt diverse. • comportamentul consumatorului turistic a suferit. firma turistica este puternic integrata in micro si macromediul in care desfasoara activitatea (mediul natural determinand insusi obiectul sau de activitate). cresterea prestigiului. sensibilizarea publicului etc.. Corespunzator fiecarei categorii de public.

gradul de specializare..).2. balnear etc. detalii despre produse comercializate/servicii furnizate etc. Op. • saloane internationale. Din punct de vedere al functiei de relatii publice.1. Personalul implicat in activitatea de P..1. iar mai apoi i s-a adaugat functia de comunicatie si dialog in cadrul pietei. sa puna la dispozitia presei materialul auxiliar necesar (in general. Comunicarea cu reprezentantii mass-media este esentiala pentru firme. aceasta participare avea un rol comercial. deoarece in acest mod firma poate sa suscite si sa mentina interesul pentru activitatea pe care o desfasoara sau pentru oferta sa. Participarea la targurile turistice si saloanele de vacanta. Paris (Salon Mondial du Tourisme). 94 . 3. in functie de care intalnim: • saloane cu caracter universal (polivalent). 142 . concediilor sau anumitor sarbatori astfel incat sa se poata asigura o buna sincronizare a ofertei cu cererea turistica. in functie de care se disting: • saloane organizate in mod regulat. Cit.3. Londra (World Travel Market). 1. De obicei. de regula. pag. trebuie sa aiba o atitudine deschisa si amicala fata de reprezentantii mass-mediei. in mod direct. la care participa firmele turistice interne. sa asigure cele mai bune conditii de primire a acestora.1. • saloane organizate in mod ocazional. modul de organizare. doua forme principale: 1. cat si pe plan international.1.. O prezenta inspirata si corespunzatoare la aceste saloane nu inseamna numai o construirea unei imagini favorabile ci se poate concretiza in incheierea de contracte reciproc avantajoase. Gherasim D.3. cum ar fi cele de la Madrid (Fitur). in functie de tipul si importanta evenimentului. participarea la manifestari cu caracter expozitional. Dupa incheierea conferintei se urmareste reluarea contactului cu mediile care au fost prezente. despre motivul organizarii conferintei. amploarea manifestarii deosebim: • saloane nationale.R. atat pe plan local sau national. Saloanele de vacanta se clasifica in mai multe categorii.Gherasim T. intermediarii sau clientii individuali prezenti. in functie de anumite criterii. aceste manifestari se organizeaza inaintea programarii vacantelor.5 Manifestari promotionale In cadrul acestui tip de promovare sunt incluse doua tipuri de activitati: 1. Initial. prin intermediul carora se promoveaza diferite genuri de turism.firme. o foarte mare importanta se acorda conferintelor de presa. cu participarea marilor prestatori si distribuitori turistici. prin organizarea unor standuri sau pavilioane proprii la targuri. saloane. prin care se promoveaza un anumit tip de turism (sporturi de iarna. Participarea la acest tip de manifestari turistice imbraca.1. 1. dintre care94: 1. expozitii. • saloane specializate (tematice). contactandu-se astfel. un set de documente in care sunt incluse informatii generale despre firma. la intervale constante de timp. astfel incat viitoarele activitati mediatice sa poata fi realizate cu mai mare eficienta.

chiar patru pozitii). Organizarea unui stand trebuie sa raspunda anumitor principii. Obiectivele participarii la manifestari cu caracter expozitional privesc indeosebi: • • • • • • • stabilirea unui numar maxim de contacte cu agentii de turism sau clienti individuali. extinderea/mentinerea/redobandirea cotei de piata. • etc. de aceea se estimeaza ca cele mai bune pozitii sunt cele in care se asigura accesul din doua. respectiv o forma de sustinere financiara sau materiala a unor manifestari publice de catre firme puternice. apelandu-se in acest sens la anumite demonstratii (de exemplu. in scopul popularizarii ofertei turistice. spectacole (dansuri populare). • sa asigure o ambianta relaxanta (daca se poate. • constientizeaza opinia publica. implicit al incasarilor din aceste prestatii. pentru standurile romanesti.). in timp redus. astfel incat vizitatorii sa se simta cat mai bine fizic). Initial.. sponsorizarea indeplineste un dublu rol: • impulsioneaza activitatea turistica. Sponsorizarea. dintre care: • sa asigure accesul facil al vizitatorilor si sa evite imbulzeala (specialistii apreciaza faptul ca acestia se obisnuiesc initial cu atmosfera. brosuri.1. materiale scrise. prin amplasarea in imediata apropiere a unei agentii sau a unor simple puncte de vanzare. cat mai usor cu putinta. sa se asigure o buna animatie a standului. in vederea promovarii marcii sub care sunt oferite produsele (serviciile) pe piata. trei . • este indicat. este chiar indicat sa se asigure o temperatura optima a aerului. In turism. partenerii de afaceri si anumite organisme .). apoi pornesc in general din partea stanga si se misca in sensul acelor de ceasornic. prospecte. degajata si prietenoasa. ghiduri etc. obtinerea unor informatii despre concurenta. olarit etc. 2.). Organizarea de standuri turistice. incurajand astfel dialogul cu vizitatorii. in special nationali. de catre prestatorii si distribuitorii turistici. calatorie etc. pe cat posibil. in directia amplificarii volumului prestatiilor turistice si. incondeierea oualor. • reprezentantii firmei participante sa aiba o atitudine deschisa. proiectii video. religiei sau activitatilor socio-politice. cultivarea imaginii firmei in randul publicului intarirea relatiilor cu clientii existenti etc. lansarea unor noi produse prin practicarea unor preturi promotionale. metode care pot pune cel mai bine in valoare specificul atractiei sau destinatiei turistice si pot suscita interesul vizitatorilor. • sa permita achizitionarea produselor turistice respective (sejur. apoi s-a extins cu repeziciune. aceasta activitate promotionala a aparut in anii >70 in sport. cu precadere prin intermediul tipariturilor publicitare (pliante.2. ajungandu-se la sustinerea culturii.

publice in legatura cu un stil de viata favorabil turismului. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful