You are on page 1of 33

Vizitează www.dex-tex.info/!

Dictionar tehnic textil

Proiectarea si finisarea unei rochii de ocazie

Etapa I
Descrierea produsului – Generalităţi

Rochia pentru femei este o combinaţie între bluză şi fustă.


Ea poate fi prevăzută cu o tăietură pe linia taliei sau cu o bucată de material. Prin
proiectarea lungimii sale rochia poate fi:
Scurtă
Medie
Normală
Lungă
Din punct de vedere al modelului poate fi:
Clasică
Chimono
Evazată etc.
Rochia de ocazie este o vestimentaţie clasică pentru diferite festivităţi şi de aceea
trebuie să aibă o linie modernă şi mai ales elegantă.
Ca lungime rochia de ocazie se confecţionează în modele lungi până la glezne, în
modele cu lungime normală şi modele scurte.
Linia de modă a rochiilor de seară este clasică, simplă, ajustată pe corp, dreaptă sau
uşor evazată. Materialele ce se folosesc sunt ţesăturile fine din lână sau mătase, cu
imprimeuri mari şi culori puternice ce scot în evidenţă eleganţa şi bunul gust. Pentru un plus
de frumuseţe se utilizează frecvent combinaţii de materiale decorative ce se aplică la mânecă,
corsaj sau fustă.
Părţile componente ale rochiei clasice sunt:
Faţa
Spatele
Mânecile
Gulerul

Pagina 1 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

ROCHIA DE
OCAZIE

Vedere din faţă

Pagina 2 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Vedere din spate

Pagina 3 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Moda îmbrăcămintei
Moda reprezintă preferinţele în materie de îmbrăcăminte ce predomină la un moment
dat în cadrul societăţii.
Îmbrăcămintea ca obiect vestimental, diferă de la o zonă geografică la alta atât pe plan
mondial cât şi pe plan mondial. Acestea deosebiri sunt determinate de factorii climatici şi
naţionali care determină regiunile geografice respective.
Apariţia modei la îmbrăcăminte este determinată de o serie de factori decisivi cum ar
fi: linia de concepţie, materiile prime şi auxiliare apărute în zona geografică în care trăieşte
populaţia, motivele populare din zonă şi destinaţia îmbrăcămintei.
Frumuseţea îmbrăcămintei este ansamblul de forme, armonii şi culori pe care trebuie
să le îndeplinească vestimentaţia oamenilor.

Pagina 4 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa a II-a

Alegerea mater`ialului pentru rochia de ocazie

Pentru producerea îmbrăcămintei se folosesc materiale textile de bază şi materiale


auxiliare. Aceste materiale la îmbrăcăminte au roluri diferite şi se adaptă în funcţie de
specificul produsului la care se aplică şi de destinaţia acesteia în procesul purtării.
După importanţa pe care o au în comparaţia produsului materialele utilizate pot avea
funcţia de bază fiind numite materiale de bază, sau funcţia auxiliară denumite materiale
auxiliare.
Materiale de bază
Rolul principal în componenţa unui obiect vestimentar îl îndeplineşte materialul de
bază. Ca urmare, materialul de bază se numeşte materialul care îndeplineşte funcţia principală
la produs şi este întrebuinţat la confecţionarea feţei produsului.
Pentru confecţionarea îmbrăcămintei se pot folosi diferite materiale de bază, aceasta
fiind în funcţie de produs (jachete, pardesiuri, rochii etc.) cât şi funcţie de care are produsul
confecţionat în procesul purtării (îmbrăcăminte de seară, lucru etc. ).
Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de bază sunt ţesăturile, tricoturile,
blănurile, piei naturale sau sintetice şi textile neţesute.
Ţesăturile din masă sunt materiale textile obţinute prin încrucişarea firelor de mătase
cu mătase naturală sau cu alte fire. Ţesăturile care conţin numai fire din mătase se numesc
ţesături din mătase naturale, iar cele care conţin şi alte fire se numesc ţesături tip mătase sau
mătase în amestec.
Ţesăturile din mătase se produc pe lăţime de 100 cm în culori uni, cu imprimeuri
florale sau cu dungi şi carouri.

Tricoturi
Pentru îmbrăcămintea exterioară sunt tricoturile care se produc din fire de bumbac,
lână, mătase, fire sintetice sau fire în amestec.
Tricoturile destinate îmbrăcămintei exterioare sunt mai groase decât cele pentru
lenjerie şi cu un grad mai ridicat la rezistenţă şi stabilitate.
Culorile sub care se produc aceste ţesături sunt diversificate, ele putând şi în culori
uni şi cu desene în relief sau în culori.

Pagina 5 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Satenul
Satenul are în compoziţie vâscoză ce este o fibră sintetică utilizată foarte des datorită
bunelor sale calităţi.
Satenul utilizat are următoarele caracteristici:
Lăţimea materialului, în general, este de 140-150 cm iar în cazul meu are lăţimea de
150 cm, permiţând încadrarea şabloanelor pe material dublu.
Compoziţia fibroasă în urzeală este de 100% vâscoză
Desimea materialelor în urzeală este de 27 fire / cm 2 iar în bătătura este de 32 fire /
cm2.
Higroscopicitatea: este proprietatea fibrelor textile de a absorbi vaporii de apă din
mediul ambiant.
Satinul este un material higroscopic pentru ca vascoza are rezistenţă mare 11% şi
datorită acestor factori materialul este igienic, absoarbe foarte bine transpiraţia şi asigură
aerisirea corpului.
La utilizare, vâscoza se comportă destul de bine, se spală cu apă caldă la o
temperatură de 40o - 60o C, rezistă la centrifugare, la curăţire chimică, dar nu este rezistentă la
fierbere.
Deoarece materialul este puţin şifonabil necesită o netezire, dar şi o călcare cu fierul
cu termostat cu aburi, la o temperatură de 100oC.
Stabilitatea dimensiunilor este destul de bună, de aceea materialul nu intră la apă, deci
nu necesită rezerve mari de şablonare.
Acizii şi substanţele oxidante, alcanii produc degradarea rapidă a fibrelor, mai ales la
temperatura mai mare de 60o - 70o C.
Uniformitatea, netezirea si moliciunea fibrei depind de condiţiile de filare şi de
finisare.
Aceste caracteristici determină calitatea firului obţinut.
Satinul este un material cu un tuşeu plăcut, moale, de aceea se ajustează frumos pe
corp, are un luciu puternic, argintiu care dă o notă de eleganţă cămăşii de noapte.
Gardul de fineţe a fibrei de vâscoză este mai mare. Trebuie avut în atenţie că
materialul arde repede cu o flacăra strălucitoare, cu miros de hârtie arsă şi rezultă o cenuşă de
culoare deschisă.
Satinul se foloseşte în toate anotimpurile, dar cel mai mult se întrebuinţează la
produsele de îmbrăcăminte care se poarta vara deoarece produce senzaţie de răcoare si
confort.

Pagina 6 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Materialele care se confecţionează din fibre de vâscoză au domenii de utilizare


multiple în confecţionarea articolelor decorative, tehnice (din fire de înaltă rezistenţă) şi în
articole de îmbrăcăminte cum ar fi:
Tricoturi: lenjerie de corp, ciorapi
Ţesături: în sezonul de vară, căptuşeala pentru încălţăminte şi nu în ultimul rând
pentru îmbrăcăminte de ocazie şi lenjerie intimă ( cămăşi de noapte, chiloţi, sutiene, etc. ).

Materiale auxiliare
Ca materiale auxiliare se consideră materiale utilizate la confecţionarea îmbrăcămintei
care în funcţie de produs şi model.
Principalele materiale auxiliare sunt:
căptuşelile,
întăriturile,
aţa de cusut,
furniturile şi diverse garnituri.
Aţa de cusut
Este o materie auxiliară folosită la asamblarea şi prelucrarea îmbrăcămintei sau pentru
alte scopuri.
În industria de confecţii aţa de cusut are diferite întrebuinţări şi se produce din fire
naturale sau sintetice clasificându-se astfel:
După destinaţie în procesul confecţiei:
aţa pentru cusături tighel având fineţea în m: 48/3; 54/3; 85/3 şi 100/4 sau exprimată
în tex (Tx): 21X3; 19X3; 12X3; 12X3 şi 10X4.
Aţa pentru cusături tigheli, este o aţă obişnuită care se foloseşte în procesul
confecţionări, la cusături de îmbinare sau de fixare a detaliilor îmbrăcămintei.
Aţa sintetică
Este produsă din fire sintetice pure, sau în amestec cu fire naturale. Aceasta aţă este
utilizată la coaserea îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi de natură sintetică sau în amestec
cu alte fibre.
De asemenea aţa sintetică mai poate şi întrebuinţată la coaserea articolelor din blănuri.
Alegerea aţei de cusut şa îmbrăcăminte, se face avându-se în vedere produsul de confecţionat,
materialele folosite la confecţionare şi culoarea materialelor utilizate.
În general, la alegerea aţei de cusut vor şi respectate următoarele tehnice:

Pagina 7 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

aţa folosită pentru confecţionare trebuie să corespundă ca rezistenţă cu materialul de


bază şi auxiliar ale produsului confecţionat. Un fir de aţă cu rezistenţă redusă duce la
degradarea vestimentului înainte de vreme prin ruperea cusături.
fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialelor la îmbrăcăminte. În
acest sens pentru asigurarea unui aspect plăcut al cusăturii este recomandat ca firul de aţă să
aibă o fineţe mai mare decât materialele cusute. Această condiţie se pune îndeosebi la
materialele subţiri.
culoarea aţei de cusut se stabileşte la culoarea materialelor cusute, avându-se în
vedere ca aţa adaptată să aibă o nuanţă mai închisă decât materialele cusute.
pentru coaserea materialelor sintetice, se recomandă aţa din fire sintetice care
reprezintă aceleaşi caracteristici cu materialele cusute(elasticitate, rezistenţă, aspect) sau aşa
din bumbac cu concentraţie redusă.

Pagina 8 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa III
Proiectarea produsului clasic

Pagina 9 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Calculele folosite la proiectarea tiparului


IC = 167 cm
Pb = 43 cm
Ad = 2 cm
Calculul dimensiunilor de bază:
Lt = IC – 2 = 167 – 2 = 39,75 cm
PŞ = P4 4
b +5 = 43 + 5 = 48 cm

Lsp = Pb + 2 = 43 + 2 = 16,33 cm
Lpt = Pb3+ 3 = 43 +33 = 17,33 cm
3 liniilor de3 bază în lungime:
Trasarea
AB = Pb + 10 = 43 + 10 = 20,75 cm : 5 = 4,15 cm
AT = Lt 4= 39,7 : 5 =47,9 cm
Ab = Lş = 48 + 20 = 68 cm : 5 = 13,6 cm
AL = Lpn = 100 cm : 5 = 20 cm
Trasarea liniilor de bază în lăţime:
BB1 = Lsp + Ad = 16,33 + 2 = 16,9 : 5 = 3,4 cm
BB2 = Pb + Ad =343 + 2 = 45 : 53= 9 cm
B2B3 = Lpt + Ad + 1 = 17,33 + 7 + 1 = 18,9 : 5 = 3,8 cm
B1B4 = B1B3 (se3măsoară pe tipar) 3
2
Trasarea liniilor de contur
T2T3 = T2T4 = 3 ... 3,5 cm = 3 : 5 = 0,6 cm
Bb = BB1 (se măsoară pe tipar)
bb1 = 4 2... 6 = 4 cm : 5 = 0,8 cm
DD1 = 5 ... 6 = 5 cm : 5 = 1 cm
tt1 = tt2 = 2 cm : 5 = 0,4 cm
D2D3 = 5 ... 6 cm = 5 cm : 5 = 1 cm
B5F = 5 ... 6 cm = 5 cm : 5 = 1 cm
t3t4 = t3t5 = 2,5 cm : 5 = 0,5 cm
B2F = B2B3
S2S3 = S2S42= 3 cm : 5 = 0,6 cm
B2R = 4,5 cm : 5 = 0,9 cm
A2A3 = Aa + 1 = 5,6 + 1 = 6,6 cm : 5 = 1,3 cm
A2G = A3G1 = aa1 + 1 = 3 cm : 5 = 0,6 cm
GG2 = GG1 = 7,5 cm : 5 = 1,5 cm

Pagina 10 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

G1 se uneşte cu A1
Aa = Pb+Ad = 45 = 5,6 cm : 5 = 1,1 cm
aa1 = 2 cm : 5 = 0,4 cm
A1a2 = 2 cm : 5 = 0,4 cm
a2a3 = 1 cm : 5 = 0,2 cm
PP’ = 0,5 cm : 5 = 0,1 cm
B5P1 = B5P’
P1P2 = Pb –20,8 = 43 – 0,8 = 3,5 cm
B5P3 = P5P’
P4a4 = 12 cm : 5 = 2,4 cm
P3P4 = a1a3 – ( G1P’ + 1)
a1a3 = 2,5 cm – ( 0,4 + 0,2) = 2,5 – 0,6 = 2,1 cm

Pagina 11 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa IV
Transformarea tiparului clasic în model

Pagina 12 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa V
Adaosurile folosite
Adaosurile folosite la proiectarea tiparelor sunt nişte mărimi cifrice care se introduc în
dimensionarea tiparelor atât pe lungime cat şi pe latime.
După funcţia pe care o îndeplinesc, adaosurile pot fi :
Adaosuri de lejeritate
Adaosuri de contracţie
Adaosuri de corectare sau de modă

Adaosuri de lejeritate :
Reprezintă o mărime cifrica exprimata în centimetri care se introduce în calculul
lăţimii tiparului.
Adaosul de lejeritate depinde de vârsta purtătorului, destinaţia produsului şi de linia
produsului.

Adaosuri de contracţie :
Reprezintă mărimea cifrica care se introduce în calculul proiectarea tiparelor pe
lungimea acestora.
Acest adaos are rolul de a compensa contractile care se produc în timpul prelucrării şi
purtării produsului.
Se calculează cu relaţia : AC
LC
10
=
L – este lungimea
0 produsului
C – coeficient de contracţie care se determină la recepţia
materialelor care se măsoară în procente

Adaosul de corectare sau de modă K :


Este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor unui produs în
funcţie de modă.
Valoarea lui poate fi pozitivă sau negativă.

Etapa VI
Unelte şi utilaje folosite la confecţionarea produsului

Descrierea uneltelor manuale folosite în confecţii

Pagina 13 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Realizarea operaţiilor ce compun o piesa de îmbrăcăminte necesita o gama variata de


unelte. Felul şi forma uneltelor sunt determinate de natura operaţiilor, astfel ca acestea sa fie
cat mai utile pentru a se obţine o calitate superioara şi o productivitate corespunzătoare.
Într-un proces de producţie modern, rolul uneltelor de producţie este foarte important.
În limbaj tehnic, uneltele şi dispozitivele simple, ce uşurează executarea operaţiilor
sunt denumite mica mecanizare.
În ordinea cronologica, privind folosirea lor, uneltele se împart în:
unelte pentru măsura şi desen
unelte pentru tăiat
unelte pentru cusut
unelte pentru călcat

Unelte pentru măsură şi desen

Panglica sau centimetrul :


Centimetrul este o lungime de 150 cm şi o latime de 2 cm. Pentru utilizarea practica
panglica- centimetrul are doua fete, cifrele fiind imprimate în ordine crescătoare pe o parte de
la stânga la dreapta şi partea a doua de la dreapta la stânga, de la 1 la 150.
La ambele capete se capsează o tabla protectoare care niciodată nu depăşeşte primul
centimetru.

Echerul :
Este un instrument clasic pentru desen şi poate avea capetele de diverse mărimi, de la
20 cm pana la 50 cm.
De obicei ipotenuza este gradata în centimetri şi în milimetri, fiind astfel practica la
stabilirea unor cote în timpul desenului.
El este executat din lemn sau material plastic şi se foloseşte în special pentru trasarea
dreptelor perpendiculare.

Rigla :
Este tot un instrument clasic pentru desen, care se prezintă în diverse dimensiuni,
fiind executat în special din lemn.

Pagina 14 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Rigla se foloseşte la trasarea liniilor drepte, pentru ca este gradata în centimetri şi în


milimetri, se poate folosi şi la determinarea anumite dimensiuni, în timpul executării
desenului.

Florarul :
Este un instrument pentru desen care prin construcţia sa cuprinde diverse curburi
convexe şi concave, absolut necesare pentru realizarea unui desen tehnic.
De obicei, florarul este executat din material plastic.
Folosirea lui la tipare sau a unor detalii, asigura ca liniile arcuite sa fie trasate corect,
dând astfel o calitate superioara lucrărilor desenate şi o influenta pozitiva asupra calităţii intr-
un final.

Creta de croitorie :
Are forma pătrata sau dreptunghiulară.
Însuşirea ei este ca se desenează uşor cu ea pe ţesături, iar urmele lăsate se pot şterge
prin simpla frecare cu o perie.
Creta se fabrica în diverse culori şi în alb, astfel ca pentru orice ţesătura sa se poată
desena cu ea.
Creta de croit se foloseşte la însemnarea conturilor tiparelor pe ţesături, precum şi la
diverse însemnări precum şi la diverse însemnări în timpul efectuării probelor, iar după
proba, la însemnarea retuşurilor de executat.
Unelte pentru tăiat
În condiţiile producţiei după măsura şi comanda individuala croitul şi respectiv tăiatul
ţesăturii se face cu foarfecele de croitorie acţionat manual.
Foarfecele de croitorie se compune din doua părţi care sunt prinse intre ele cu un bold
cu piuliţa.
Fiecare parte din foarfece are o ureche şi o lama.
Urechile foarfecelui sunt diferite în funcţie de mărime şi destinaţie, prin ele făcându-
se acţionarea manuala a lamelor.
Lamele sunt de diferite forme, lungimi, latini şi grosimi, în funcţie de destinaţia
foarfecelui respectiv la tăierea ţesăturilor.
Foarfecele destinat pentru tăierea materialelor subţiri are forma mai mica, mai supla şi
ambele urechi egale în care se introduce cate un deget pentru manevrare.

Pagina 15 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Foarfecele destinat pentru broderie are un format special, ambele lame terminându-se
cu un vârf ascuţit asigurând astfel posibilitatea de a se decupa ţesătura pe lângă broderia
efectuata.
Foarfecele destinat pentru tăiatul ţesăturilor mai groase are format mai mare, cu lame
mai late şi mai groase.
La acest tip de foarfece, urechile sunt de doua feluri :
cea superioara este rotunde în care se introduce degetul cel mare de la mana.
cea din partea inferioara este mai mare, de format oval, putându-se introduce în ea trei
degete.
Unelte pentru cusut
În confecţionarea de îmbrăcăminte, una din principalele operaţii o constituie cusutul
propriu-zis.
Operaţiile de cusut se realizează manual şi cu maşina de cusut. În cazul cusutului
manual se întrebuinţează acul de cusut şi degetarul.

Acul de cusut
Este un element perfecţionat cu care se pot realiza cele mai deosebite cusături
manuale.
Acul de cusut se clasifica în trei grupe, după dimensiuni :
ace scurte
ace semilungi
ace lungi
Din familia acelor face parte şi acul cu gămălie.
Acul cu gămălie este realizat din sârmă de oţel, deosebirea faţă de acul de cusut fiind
înlocuirea urechii acului cu o gămălie.
Această schimbare se explică prin aceea că acul cu gămălie este destinat ca un
instrument ajutător costului prin prinderea pieselor pregătite pentru cusut
Degetarul
Este un instrument important în realizarea cusutului manual.
Este executat din metal în formă de trunchi de con şi se fabrică în două variante:
trunchi de con fără fund, acest tip în folosesc în special croitorii, deoarece obişnuiesc
ca acul să fie împins cu latura degetului

Pagina 16 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

trunchi de con cu fund, acest tip îl folosesc în special croitoresele deoarece obişnuiesc
să îl împingă acul în ţesătură cu această parte, degetul este prevăzut complet cu lăcaşuri în
care se propteşte acul când este împins în ţesătură.

Unelte pentru călcat


Operaţiunile de călcat, denumite presare umidotermică, sunt importante în
confecţionarea unui produs de îmbrăcăminte.

Fierul de călcat
Este unealta cea mai importantă din procesul umidotermic deoarece fără acesta nu se
poate executa fără nici o formă operaţia de călcat.
Fierul de călcat se fabrică în mai multe tipuri în funcţie de natura combustibilului şi
destinaţia lui.
Procesul de producţie în industria confecţiei este dotat cu diferite utilaje atât pentru
coasere cât şi pentru tratamentul umidotermice al materialelor şi semifabricatului.
La tratamentul umidotermic al confecţionării sunt utilizate la utilaje manuale.
Utilaje pentru călcat manual
Mobilierul pentru călcat se folosesc pentru aşezarea materialelor şi produselor în
procesul de călcat şi se compune din;
Mese de călcat care pot fi:
simple
cu dispozitiv de aburire
cu aspirator de abur
Forme de călcat care pot fi:
perne:
simple
cu aspirator de abur
cu forme portabile (mobile)
Mesele de călcat pot fi de mai multe feluri:
Masă simplă de călcat:
Este construită din lemn sau metal cu dimensiuni determinate de volumul produselor
şi tehnologia umitermică.
Masa de călcat cu abur:
Se utilizează pentru călcarea produselor plane sau tubulare.

Pagina 17 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Masa de călcat produse plane este utilizată la operaţiile de netezire, aburire şi


descălcare.

Maşinile folosite la confecţionarea produsului


1 Maşina simplă de cusut:
Maşina simplă de cusut este utilizată pentru executarea cusăturilor tighel, formate din
două fire de aţă, unui la ac şi celălalt la suveică.
Această maşină este acţionată de un motor electric cu putere P de la 0,25 până la 0,4
Kw, asigurând o viteză de coasere de la 2000 până la 6000 împunsături pe minut.
Pentru studiul de faşă se adoptă maşina Metalotehnice clasa C 4310, fiind o maşină
nouă şi modernă cu viitor pentru industria confecţiilor din ţara noastră.
Maşina clasa C4310 funcţionează cu o viteză de până la 5500 împunsături pe minut,
realizând o cusătură din două fire de aţă de tipul 301.
Maşina C4310 funcţionează cu ace tip 135X5, având fineţea de 100 pentru materialele
groase şi 80 pentru materialele subţiri.
Cusăturile realizată are paşii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale groase şi de
la 0 la 3,5 mm pentru materialele subţiri.
Puterea motorului de antrenare este P=0,4 Kw cu o turaţie de 2800 rotaţii/minut.
Gabaritul mesei de lucru este de 562 mm lăţime şi 1100 mm lungime.
Rolul maşini simple în procesul de producţie este de a realiza cusătura tighel, necesară
coaserii la operaţiile de asamblare şi fixarea detaliilor la îmbrăcăminte.
Cusătura tighel este caracterizată prin aspect identic şi dimensiuni egale pe albele feţe
ale materialului cusut.
La cusătura tighel paşii cusăturii de pot depune în serie în paralel sau oblic.
În funcţie de poziţia paşilor, cusătura tighel poate fi:
tighel simplu
tighel în paralel
tighel în zigzag
Organele de lucru la maşina de cusut
Organele de lucru ale maşinii de cusut sunt cele care participă direct la formarea
cusăturii.
Aceste organe care în timpul coaserii, vin în contact direct cu firele de aţă cu
materialele cusute, sunt descrise în continuare
Acul:

Pagina 18 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Îndeplineşte rolul de a transporta firul de aţă prin starturile de material şi de forma


ochiului pentru împletire cu firul de la suveică.
Dimensiunile acului diferă în funcţie de fineţea firului de aţă, la fineţea materialului
cusut şi operaţia ce se execută.
În industria confecţiilor din ţara noastră sunt utilizate acele de maşină având fineţea
de la 70 la 150, crescând din 10 în 10 sutimi de mm.
Conducătorul de fir:
Are rolul de conduce firul de la ac şi de a-l tensiona după ce a fost împletit cu firul de
la suveică.
Apucătorul:
Îndeplineşte funcţia de a prinde bucla formată.

Pagina 19 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Maşina triploc

Caracteristicile tehnico-funcţionale

Maşina triploc face parte din categoria maşinilor speciale de cusut şi realizează
cusătură de încheiere – sulfirare.

Cusătura se realizează cu trei fire de aţă


înfilate astfel: unul la ac şi două la cele două apucătoare. Acţionarea maşinii se face de la un
motor electric cu puterea de 0,25 KW şi turaţia n = 3000 rot/min, viteza de coasere fiind între
4000 - 4500 impulsuri pe minut.
Maşina poate avea unul sau două ace şi poate funcţiona cu 2,3,4 sau 5 fire de aţă.
Această maşină funcţionează cu două apucătoare:
Aparatul superior aflat în partea dreaptă
Aparatul inferior aflat în partea stângă

Descrierea maşinii Triploc

Se compune din două părţi principale: masa şi corpul maşinii.


Organele de lucru ale maşinii triploc sunt:
acul
apucătorul inferior şi cel superior
transportatorul
picioruşul de presare
placa acului

Pagina 20 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

cuţitele
Acul: transportă firul prin material şi formează bucle pentru împletire. Acele utilizate
sunt de tipul 1886 – 27 x 32,5 având fineţea de 70 – 80 – 90 în funcţie de materialele
prelucrate.
Apucătorul inferior : este montat în partea stângă sub placa acului în vederea formării
punctului de legătură a cusăturii.
Apucătorul superior: este organul care conduce al doilea fir şi-l depune în faţa acului.
Placa acului: fiind organul care fixează materialul de cusut.
Transportorul: care este format din:
transportorul principal
transportorul secundar
Transportorul principal e montat în faţă, iar cel secundar este montat în spate.
Picioruşul: este organul de lucru care are rolul de a presa materialul de cusut pe
transportor.
Cuţitele: sunt organele de lucru care au rolul să taie marginea materialului înaintea
coaserii.
Formarea cusăturii triploc este destinată în special operaţiilor de surfilare sau încheiat
surfilat.
Pasul cusăturii este reglabil cu lungimea de 1,2 – 3,5 mm iar înălţimea de 2,5 – 6 mm
cele trei fire de aţă se înfileză astfel:
firul de coasere este înfilat la ac şi trece prin straturile de material îmbinând detaliile.
un al doilea fir este condus la apucătorul inferior care e montat în stânga acului având
rolul de festonare a marginilor.
al treilea fir este condus la apucătoerul superior care se află în dreapta acului şi are
rolul de legătură a firului de la ac şi de la apucătorul inferior.

Deservirea maşinii se face de către un singur muncitor, care trebuie să respecte toate
regurile de pregătire pentru lucru cum ar fi:
înfilarea aţei
reglarea cusăturii
coaserea şi încheierea lucrării

Coaserea propiu–zisă se face după ce cusătura este reglată, prin acţionarea pedalei
care ridică picioruşul pentru a introduce materialul sub picioruş.

Pagina 21 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Curăţirea maşinii se face zilnic de deşeuri textile.


Normele de întreţinere a maşinii prevăd următoarele lucrări:
curăţire
ungere
intervenţii accidentale

Pagina 22 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa a VII-a
Pregătirea materialelor pentru croit

Procesul de producţie în industria confecţiilor se desfăşoară pe faze de fabricaţie în


care sunt grupate operaţii şi lucrări specifice fiecărei etape de lucru.
Una din aceste faze ale fabricaţiei îmbrăcămintei este pregătirea materialelor pentru
croit.
În cadrul acestei faze se execută lucrări pregătitoare croirii care cuprind operaţii în
funcţie de materialele ce se prelucrează.
Ca operaţii principale ale acestei faze de fabricaţie deosebim: decatarea ţesăturilor,
călcarea materialelor textile, controlul şi sortarea materialelor, şablonarea şi calculul loturilor.
Decatarea şi călcarea materialelor textile:
Operaţiile de călcare şi decatare se aplică la începutul pregătirii pentru croit, având ca
scop să asigure materialelor textile un aspect plăcut privind netezirea, luciul, uniformitatea şi
reducerea contracţiei.
În ordine tehnologică este necesară asigurarea stabilităţii dimensionale a materialelor.
Ceea ce se obţine prin decatarea şi apoi definirea aspectului care se stabileşte prin
călcare.
Decatarea materialelor
Decatarea este operaţia de eliminare a luciului şi reducerea contracţiei din ţesuturi.
Această operaţie se efectuează prin umezirea ţesăturilor şi uscarea lor în scopul fixării
la dimensiunile normale.
Decatarea poate fi realizată manual cu maşina de călcat, sau mecanizat cu ajutorul
maşinilor de decatat.
În producţia industrială decatarea se realizează în cadrul ţesăturilor sau poate fi
efectuată în întreprinderile de confecţii la pregătirea materialelor pentru croit.
Decatarea manuală constă în aburirea materialelor tip lână şi apoi uscarea acestora
prin călcare fără a fi tensionate.
Operaţia se desfăşoară pe o masă de călcat unde ţesătura sau tricotul se aşează
lejer( fără a fi tensionată) şi apoi se calcă cu o pânză umezită şi bine stoarsă.
Reducerea la ţesături tip bumbac se face prin punerea acestora în apă timp de 6 - 8 ore
după care se pun la uscat şi se calcă pe direcţie diagonală firului din ţesătură.
Pentru decatare se folosesc diferite maşini în funcţie de compoziţia şi natura
ţesăturilor.

Pagina 23 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Maşinile pentru decatare sunt:


maşina de decatat cu bandă
maşina de decatat pe secţiuni de lucru
Călcarea materialelor textile
Călcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplică materialelor textile în
scopul netezirii şi imprimării unui aspect mai plăcut prin aplatizare şi eliminarea denivelării
formate în masa materialelor.

Etapa a VIII-a
Încadrarea şabloanelor pe material

Şablonarea materialelor
Şablonarea este operaţia de conturare a şabloanelor pe suprafaţa materialelor de croit.
Această operaţie cuprinde lucrări de aşezare a şabloanelor şi apoi trasarea croitului pe
material.
Pentru executarea operaţiei de şablonare se folosesc diferite procedee, cum ar fi:
şablonare prin conturare cu cretă sau creion
şablonare cu trafarete
şablonare (încadrare) cu calculator
Indiferent de procesul folosit, la efectuarea acestei operaţii trebuie ţinut seama de
următoarele condiţii tehnice:
aşezarea şabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeală, din
material cu firul indicat pe şablon
aşezarea şabloanelor pe material se va face conform indicaţiilor marcate pe şabloane
respectarea flauşului şi a desenului din material la toate piesele componente
aşezarea şi combinarea şabloanelor pe material se va face avându-se în vedere ca
suprafaţa materialului să fie cât mai raţională
Şablonarea prin conturare
Se va face prin amplasarea şabloanelor pe material şi apoi trasarea conturului acestora
cu cretă sau creion special.
Şabloanele se pot aplica pe materialul dublu sau pe materialul desfăcut.
Materialul şablonat pe desfăcut este utilizat mai raţional decât cel pe dublu prin faptul
că marginea desfăcută are mai multe posibilităţi de încadrare a şabloanelor.

Pagina 24 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

După numărul completelor de şabloane folosite pentru un şpan şablonările pot fi


simple sau combinate.
Şablonările simple
Cuprind completul de şabloane pentru un produs şi pot fi aplicate atât pe materialul
dublu cât şi pe materialul desfăcut.
Şablonările combinate
Cuprind două sau mai multe complete de şabloane.
Şablonarea cu traforete
Are un randament ridicat, dar confecţionarea traforetelor este destul de costisitoare.
Pentru aplicarea acestui procedeu se formează şpanul de material peste care se aşază
traforetul de conturat( marcat) pe suprafaţa materialului.
Conturarea traforetului pe margine se face cu praf de talc sau praf de cretă, folosindu-
se u burete sau un tampon.
Şablonarea prin calculator
Este operaţia modernă care se aplică numai la întreprinderile dotate cu calculator.
Operaţia se desfăşoară la o masă de lucru dotată cu calculator unde se stabilesc
încadrarea şabloanelor şi consumul stabilit pentru fiecare încadrare.
După o încadrare se face transpunerea la scara 1: 1 pe hârtie urmând ca acesta să fie
folosită ca şablon de croire.

Etapa a IX a
Procesul tehnologic de confecţionare a produsului

Procesul confecţionării produselor vestimentare parcurge două etape principale:


prelucrarea detaliilor
asamblarea detaliilor
Operaţiile componente ale acestor etape sunt:
operaţii de îmbinare şi fixare a detaliilor,
operaţii de formare,
operaţii de presare,
operaţii de subţiere,
operaţii de întindere,
operaţii de aburire,

Pagina 25 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

operaţii de netezire etc.


Detaliile principale: faţa şi spatele
Detaliile secundare: bretele, accesorii
Controlarea tuturor detaliilor după croire.
Îndepărtarea tuturor defectelor (când e cazul) în procesul croirii.
Surfilarea detaliilor faţa şi spatele, părţile laterale.
Finisarea decolteului cu o bentiţă ornamentală.
Executarea penselor în faţă şi în spate.
Închei părţile laterale şi descalc.
Finisarea prin cusătură ascunsă a aplicarea bentiţelor.
Se realizează detaliile secundare bentiţele.
Prinderea bentiţelor partea superioară şi cusătura ascunsă.
Finisarea parţii inferioare şi a şliţului (drept).

Pagina 26 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa a X a
Finisarea produsului
Călcarea materialelor textile
Călcarea materialelor e procesul umidotermic care se aplică materialelor textile în
scopul netezirii şi imprimării unui aspect mai plăcut prin aplatizarea şi eliminarea denivelări
formate în masa materialelor.
Procesul umidotermic
Cunoscut sub denumirea de călcare tratamentul umidotermic reprezintă procesul de
prelucrare a confecţionării textile.
Procesul umidotermic consumă între 10 – 30 % din totalul timpului destinat
confecţionării unui produs.
Îmbrăcămintea confecţionată din materiale textilă tip lână necesită o tratare
umidotermică mai intensă, iar îmbrăcămintea din materiale tip bumbac necesită trecerea mai
uşoară.
Materialele din fire sintetice faţă de cele din lână şi bumbac necesită o călcare uşoară
la temperaturi şi presiuni reduse.
Operaţiile tratamentului umidotermic
Procesul umidotermic cuprinde următoarele operaţii:
netezirea, descălcarea cusăturilor, presarea, modelarea, aburirea sau decatarea.
Netezirea
Se aplică atât la materiile prime şi semifabricatelor cât şi la produsele finite.
Descălcarea cusăturilor:
Are ca scop fixarea prin călcare şi rezerve, cusătura se descalcă cu maşina manual
direct pe faţa întăriturii a produsului.
Presarea produsului
Operaţia de presare se aplică la detaliile de îmbrăcăminte.
Această operaţie se face la presarea gulerelor, reverelor, buzunarelor şi a mânecilor.
Modelarea
Este operaţia de tratament umidotermic care produsele şi detaliile de îmbrăcăminte se
modelează prin călcare.
Aburirea
Constă în umezire, de călcare a detaliilor produsului de confecţionare.
Aburirea se aplică la îmbrăcăminte în faza finală cu scopul de a definitiva forma şi
aspectul final al produselor.

Pagina 27 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Operaţia de aburire se efectuează cu maşina de călcat manual sau cu presa de călcat.

Pagina 28 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa a XI - a
Norme generale de protecţia muncii şi P.S.I.
Definiţia:
Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionale având drept scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii şi
integrităţii corporale şi societăţii salariaţilor şi altor persoane participante la locul de muncă.
Normele de protecţia muncii se aplică cursanţilor, salariaţilor, persoanelor angajate cu
convenţie civilă precum şi elevilor, studenţilor în perioada efectuării protecţiei profesionale.
Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijlocul cu care este dotat fiecare
participant în procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva facturilor de risc.
Înainte de începerea lucrului operatorul, cursantul va verifica dacă utilajele sau
maşinile se găsesc în stare perfectă de funcţionare.
Definiţia accidentului de muncă
Prin accidentul de muncă se înţelege vătămare violentă a organismului precum şi
intoxicaţia acută şi profesională care are loc în timpul procesului de muncă sau îndatoririlor
de serviciu indiferent de natura juridică a contractului la baza căruia se desfăşoară activitatea
şi care provoacă capacitatea temporară pentru lucru cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
Nu se consideră accident de muncă, accidentul unei acţiuni neglijente.
Accidentul de muncă se poate clasifica în raport cu urmările produse şi numărul
persoanelor accidentate:
A/Accidente – invaliditate de muncă de cel puţin trei zile.
B/Accidente – care produc invaliditate.
C/Accidente – mortale
D/Accidente – colective când sunt accidente de cel puţin trei persoane în acelaşi timp
şi din aceeaşi cauză.
Incapacitatea temporară de muncă
Aceasta e o concesivă mai puţin gravă a unui accident de muncă şi constituie
incapacitate temporară a victimei care se face medical şi se atestă printr-un certificat.
Invaliditatea
Ca urmare a unui accident de muncă constă într-o infinitate ca urmare a unui accident
care poate fi permanentă şi poate duce la pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă.
În funcţie de afectarea capacităţii există următoarele grade de invaliditate:
Gradul 1: persoana afectată şi-a pierdut total capacitatea de muncă.
Gradul 2: persoana afectată şi-a pierdut parţial sau total capacitatea de muncă.

Pagina 29 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Gradul 3: când persoana afectată şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă dar îşi
poate continua activitatea la acelaşi loc de muncă însă în condiţiile unui program redus.
Clasificarea accidentelor de muncă
A/ După numărul accidentate pot fi:
individual – când este afectată o singură persoană
colectiv – când sunt afectate cel puţin trei persoane
B/ După urmările asupra victimei accidentele pot fi:
accidente care produc invaliditatea
mortal
C/ După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea:
accidente mecanice la maşina de cusut
accidente electrice la maşina de cusut
accidente chimice
accidente termice
accidente de iradiere

1 Cauze tehnice
Starea necorespunzătoare a maşini şi instalaţiilor electrice dar şi a sculelor.
lipsa dispozitivelor de protecţie
defecte de structură sau lipsuri constructive
2 Cauze organizatorice
Organizarea necorespunzătoare a locului de muncă, aici intră:
accidente mecanice care se produc în urma unor accidente
uneltele şi agregatele utilizate în procesul de producţie
Accidente termice
Aceste se datorează acţiunii vătămătoare a temperaturii ridicate sau a temperaturi mai
scăzute a organismului uman.

Principalele accidente termice sunt:


1 arsurile
2 şocuri termice
Arsurile:
Leziuni locale ale ţesuturilor produse prin acţiunea unei temperaturi ridicate în
următoarele condiţii prin contact direct cu pielea.

Pagina 30 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Accidente electrice:
Acestea se produc prin acţiunea violentă a curentului electric asupra omului se împart
în 2 :
Electrocutări (şocuri electrice)
Accidente provocate de trecerea prin corpul omenesc a unui curent electric.
Arsura electrică este un traumatism produs de acţiunea curentului electric.

Pagina 31 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Măsuri P.S.I.
Definiţia: incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se
produc pierderi de bunuri materiale şi uneori de vieţi omeneşti.
Arderea: este o reacţie chimică prin care se combină o substanţă combustibilă cu
oxigenul, cu degajare de căldură şi lumină.
Pentru combaterea incendiilor pot fi utilizate diferite mijloace, dar cele mai
importante sunt:
nisipul: poate fi utilizat în combaterea incendiilor în care ard materialele lemnoase,
chimice, electrice şi textile.
Apa: este un mijloc principal de combatere a focului care poate fi utilizat prin diferite
forme:
- jet: când ard materiale solide de natură lemnoasă
- ploaie: când ard materiale fibroase(textile) păioase
- pulverizată: când ard materiale combustibile, solide şi lichide
- abur: când ard materialele uscate şi gazoase, iar arderea se produce în mediul închis.
substanţe chimice: reprezintă un mijloc important pentru combaterea focului în care
ard substanţe chimice şi electrice
Spuma mecanică: este o substanţă chimică care se produce prin amestec cu emulsie.
Amestecul se realizează cu o instalaţie specială acţionată mecanic
Bioxidul de carbon: este un gaz incolor care prin presiune trece in stare lichidă fiind
rău conductor de electricitate. Este utilizat la combaterea incendiilor electrice.

Pagina 32 din 33
Vizitează www.dex-tex.info/! Dictionar tehnic textil

Etapa XII
Reclama produsului
În comercializarea oricărui produs reclama are un rol deosebit. Considerând că
magazinul pentru desfacerea produselor are denumirea de „Ionela” prezint mai jos un posibil
afiş de reclamă.

Produsele „ Ionela”
Rafinament Eleganţă şi

Model de afiş

Pagina 33 din 33

You might also like