Else von Schuster Timisoara, "Mica Viena" de alta data

Introducere: Timisoara, " Mica Viena " de altadata Capitala incepind din anul 1849 Fortareata si dezvoltarea ei de la cetate la oras Stema si sigiliul Statuia Sfintei Treimi Domul din Timisoara Cladirile din Piata Unirii Din Piata Unirii spre palatul Dicasterial Vechiul si noul centru al orasului Biserica Evanghelica Liceul Nikolaus Lenau Manastirea Franciscanilor si spitalele vechi" Primaria Veche Monumentul Sfantului Johann Nepomuk Biserica Parohiala Romano-Catolica din Cetate Castelul Huniade si Catedrala Ortodoxa Azilul si spitalul de copii Liceul Comercial, Liceul C.D. Loga si Liceul de Fete Carmen Sylva Banatia In drum spre cartierul Fabric Din Piata Traian pana la Padurea Verde Din Fabric in Elisabetin Universitatea si Institutul Politehnic Maierele Vechi Institutul surdo-muti si caminul pentru orbi Maierele noi - Iosefinul Din Josefin pana in parcul din Freidorf Mehala - Franzsstadt Cartiere noi Bibliography

Introducere
Aceasta carte este dedicata sotului meu, Paul von Schuster, arhitect, decedat in anul 1987. S-a nascut in Timisoara, unde si-a trait fara griji copilaria, si si-a desfasurat activitatea de arhitect. A trecut in nefiinta in toamna anului 1987, si fiind legat cu o dragoste profunda de orasul "sau", si-a gasit odihna vesnica in pamintul natal, in cimitirul "Josefin" din Calea Sagului. Eu sint un copil al Muntilor Banatului, sotul meu fiind acela care mi-a facut cunos- tinta cu acest oras. Tot el mi-a transmis dragostea pentru Timisoara, iar biblioteca sa mi-a fost sursa de inspiratie pentru aceasta carte. Inainte de toate, as vrea sa subliniez ca lectura de fata nu este conceputa ca o lucrare documentar istorica, fiind cunoscut faptul ca mai exista probleme ce isi asteapta raspunsul sau care inca provoaca discutii contradictorii, rezolvarea acestora intrind in competenta specialistilor. Sint o amatoare de arta si iubesc frumosul si de aceea nu fac o analiza din punct de vedere artistic a cladirilor orasului, lasind aceasta in seama oamenilor de stiinta, a expertilor in istorie si arta, de a va prezenta Timisoara din punctul lor de vedere. In ceea ce ma priveste, doresc sa va prezint la inceput Timisoara in general, iar apoi sa va conduc, dragi cititori, prin cartierele orasului de pe Bega, oprindu-ma in fata unor cladiri si monumente pe care le consider interesante. As dori, prin aceste rinduri insotite de imagini, sa ajut generatiile de virsta a treia sa spuna "A fost odata. . . ", iar pe cei tineri sa cunoasca mai bine orasul in care sau nascut, in care traiesc sau in care au trait parintii si bunicii lor, iar celor veniti de pe alte meleaguri, stabilindu-se la Timisoara, sa le spun : " Priviti in jur si iubiti acest oras, caci merita pe deplin ". Daca reusesc acest lucru, personal ma declar multumita. Veniti cu mine, sa rasfoim impreuna cartea despre orasul banatean Timisoara ! Autoarea: Else von Schuster

Timisoara, " Mica Viena " de altadata
Fiecarui timisorean ar trebui sa-i bata inima mai tare cind este vorba despre orasul nostru, orasul cel mai de important, aici, in vestul tarii. Se presupune ca in locul Timisoarei de azi, se afla pe vremea dacilor o localitate cu numele de Zambara. In urma navalirii avarilor, localitatea a fost distrusa, si in locul ei s-a construit ulterior un nou castru cu numele de Beguey, dupa riul Begh(Bega) numit si Timisul Mic. Orasul era situat intr-un loc de importanta strategica si anume in zona celor doua riuri Timis, a Timisului Mare si a Timisului Mic. Sapaturile arheologice dovedesc ca vatra actuala a Timisoarei era populata mult inainte de romani. Cele mai multe lucrari despre Banat sau despre Timisoara, considera anul 1266 ca an de atestare documentara a orasului Timisoara. Ultimele cercetari stiintifice, insa, contesta aceasta data. Adevarat este ca asezarile omenesti exista cu mult timp inaintea atestarii lor documentare. Vechimea lor este hotarita istoric de prima mentiune documentara. Ultimele cercetari referitoare la orasul Timisoara, atesta ca denumirea de " Cetatea Timis" ("Tymes")apare ca prima mentiune documentara sigura si de necontestat in 1266. [1] Inceputurile istorice ale acestui oras pot fi localizate in secolul al XI-lea sau inceputul secolului al XII-lea, intrucit comitatul avea acelasi nume:Comitatus Tymesiensis, mentionat pentru prima oara in anul 1177. In septembrie 1969 s-au sarbatorit 700 de ani de existenta a orasului Timisoara, pornindu-se de la mentiunea documentara din anul 1266. Referitor la denumirea orasului Timisoara, in limba germana - Temeswar -, potrivit studiilor facute, "war"(wehr) este considerat de origine germana, ilustrind ideea de aparare, de protectie. [2] In anul 1241, Timisoara a fost devastata de tatari. In secolul al XIV-lea orasul a in- florit sub dinastia "de Anjou", in 1307, regele Carol Robert de Anjou vizitind pentru prima oara orasul. El si-a construit aici un palat, care semana cu o cetate, pe locul in care se afla azi castelul Huniade, in incinta caruia se adaposteste Muzeul Banatului. Incepind cu anul 1316, regele si-a fixat in acest palat resedinta, in care se afla si curtea regala. Aici primea ambasadorii straini, si tot de aici cirmuia tara. La sfirsitul secolului al XIV-lea, turcii si-au inceput incursiunile militare prin aceasta regiune, regele Sigismund fiind nevoit sa convoace in 1397 dieta, la Timisoara, in vederea pregatirilor de aparare. Unul dintre cei mai de seama luptatori impotriva expansiunii turcesti a fost Ioan Huniade, care si-a avut resedinta si a activat din anul 1440, la Timisoara, sub titlul de comite de Timis si mai tirziu, capitan al regatului feudal ungar. Impreuna cu familia sa a locuit timp indelungat in castelul reconstruit de el. In anul 1552, Timisoara a ajuns sub stapinirea turcilor si a devenit o cetate importanta a imperiului semilunei. De trei ori s-a incercat recucerirea Timisoarei si in anul 1716 ostile imperiale sub conducerea Printului Eugeniu de Savoya, au reusit sa elibereze orasul de sub stapinirea turceasca. Intre 1716-1778, intregul Banat si cetatea Timisoara s-au aflat sub administratia imperiala. La inceput, intre 1716 si 1755, fiind o administratie militara, iar dupa 1755, o administratie civila pina in 1778. In 1779, Banatul a fost incorporat regatului maghiar. In urma eliberarii de sub dominatia turceasca (1716), pentru aceasta regiune a inceput o epoca noua. Comandant superior al orasului a fost numit contele Claudius Florimund de Mercy, sub conducerea caruia a inceput refacerea si extinderea orasului Timisoara, ca si a intregii regiuni. A fost ridicata o noua cetate (1722-1765), au fost amenajate drumuri noi, desecate mlastinile, riul Bega a devenit navigabil iar orasul cetate Timisoara a beneficiat de aprovizionarea cu o buna apa potabila. Barajul de la Costei impreuna cu stavilarul de la Topolovat au rezolvat problema regularizarii debitelor de pe riurile Timis si Bega, in amonte de Timisoara, astfel incit este aparat impotriva inundatiilor si in ziua de astazi, deoarece aceste

lit functionari si meseriasi germani. fapt care a frinat dezvoltarea economica a orasului (activitatea industriala si comerciala a fost intre-rupta). orasul a fost asediat de rasculati. Alaturi de acestia au fost colonizate familii de cehi. cu familiile lor. Lorena. Astfel. Timisoara a ajuns sa fie denumita " Mica Viena ". Banatul a fost desprins de Ungaria. duzii care strajuiau soselele cunoscind o ocrotire speciala. slovaci. Bavaria si Stiria. Dupa infringerea rasculatilor de catre armatele imperiale. timp de 107 zile. italieni. Dezvoltarea agriculturii a facut parte din planurile de amenajare a teritoriului Banatului. francezi si spanioli. In anul 1719 a inceput colonizarea Banatului. Contele Mercy impunind in aceasta regiune. . care impreuna cu garnizoana militara au imprimat vietii orasului trasaturi germane. preocuparea pentru cresterea viermilor de matase. Dupa cucerirea Timisoarei(de catre Printul Eugeniu de Savoya). Intre 1848 si 1849. in oras s-au stabi. fiind supus direct stapinirii austriece.lucrari sint in functiune inca. venind germani din diferite provincii in special din Alsacia.

In 1874 a aparut si primul saptaminal in limba romana sub titlul " Priculiciu ". In limba maghiara. Buzias si localitati ca Radna si Modos. Dupa unirea Magistratului rascian cu cel german. a devenit capitala. Anii 1871 . a fost un ziar de limba germana si avea titlul " Temeswarer Nachrichten "(Stiri Timisorene). adica sediul guvernatorului " Voivodinei sarbesti " si a " Banatului Timis " [3]. cea mai mare parte a Banatului a fost alipita Romaniei. in anul 1771. 1782 a fost anul in care iluminatul public a fost preluat de catre administratia orasu-lui care in 1857 a introdus iluminatul cu gaz. in timpul revo. Timisoara a aniversat intr-un mod original virsta de 100 de ani a tramvaiului timisorean. fiind protocolul din 1753.1849) spitalul si biserica au ars pina in temelii. fiind reconstruite in 1851. Azi pe acest loc se afla clinica de oftalmologie. sub titlul " Delejtu "(Ac Magnetic). aspectul actual. a fost construita calea ferata Szegedin-Timisoara. Primul ziar care a aparut in Timisoara. dateaza de la 1876 si a fost transformata in anul 1897. Gara de Est. cladire ce a gazduit si teatrul german. capitala Banatului a fost un avanpost important pentru publicatiile periodice in partea sud-estica a imperiului austriac. traseul sau ajungind la o lungime de 10. Orsova. Prima tipografie se afla probabil in Fabric si a fost infiintata in anul 1771 de Mathias Heimerl. prima mentiune documentara a acestui fapt . Timisoara. In anul 1918. In anul 1761 s-a construit cladirea Magistratului rascian(in acest loc se afla azi liceul Lenau). incepind din 1851. In acest an s-a construit cladirea garii din Josefin. este prima revista de limba sirba. tot la Timisoara. Timisoara a fost al treilea oras din fosta Ungarie. printr-o parada a diferitelor tipuri de tramvaie. iar in anul 1879 a sunat primul telefon initial la 52 de abonati. tot in limba germana. primul oras de pe teritoriul Romaniei ce a avut iluminat public cu gaz si primul oras al Europei continentale care a introdus iluminatul public electric(1884). descoperite in arhivele statului din Viena sint totodata documentele cele mai vechi pentru atestarea existentei unui ziar pe teritoriul Romaniei de azi. pentru ca in 1899. Cercetatorii pun la indoiala faptul ca ar fi existat o publicatie mai veche in limbile nationale din Europa de sud-est. inclusiv cel tras de cai. nu mai putin de 731 lampi. in Timisoara. Gara din Fabric. sa fie electrificat. Prima farmacie si primul spital au fost construite intre anii 1735 1737. Primul oficiu telegrafic a fost deschis la 24 aprilie 1854. Caransebes. Cele 13 numere ale acestui ziar. Anul 1869 este anul in care . firma londoneza "International Electric Company Limited" instalind. a aparut un calendar in limba germana.1897 au fost cei in care s-au realizat legaturi de cale ferata si cu alte localitati din Banat. In analele anului 1751 se aminteste deja de un spital orasenesc(azi spitalul de pe strada Marasesti). In 1860 a fost desfiintata aceasta forma administrativa si teritoriul a fost redat Ungariei.1861. circula primul tramvai cu cai. in 1780. 7 Km (in 1969. spitalul fiind inaugurat de ordinul " Fratilor Mizericordieni". dar 112 ani mai tirziu. a aparut o revista saptaminala de literatura. Sinnicolaul Mare.Capitala incepind din anul 1849 Dupa 1849. prima institutie de acest gen din fosta Ungarie. Revista " Juzna Pcela "(Albina Sudului). In anul 1886 a fost infiintata societatea " Salvarea ". In 1784. stiinta si economie. prin care orasul nostru a intrat in legatura directa cu Budapesta si Viena. Astfel Timisoara poate fi considerata. In 1857. In 1760 s-a introdus iluminatul public. Datorita acestui fapt. pentru ca in 1770. prima data. bisaptaminala. In 1784 a aparut si " Temeswarer Zeitung "(Ziar Timisorean).lutiei(1848 . in oras sa arda 100 de lampi. Acesta a fost primul ziar german in Europa de sud-est. intre 1858 . aceasta cladire a servit pina in . care a avut un teatru permanent. cu caracter politic. putindu-se exemplifica in acest sens orasele Arad. care a fost modernizata intre 1896 si 1898. datorindu-se reconstructiei dupa bombardamentul din cel de-al doilea razboi mondial.

citirea. problemele atit laice cit si religioase fiind rezolvate ocazional de calugarii care treceau prin Timisoara. ca limba de predare. sa se inchida si gimnaziul. fiind necesara baterea a nu mai putin de 1600 de piloti. in 1718 deschizind prima scoala elementara in Cetate. germana si maghiara. cladirea a trebuit fi refacuta. scrisul si scrierea frumoasa. In acea vreme se preda numai religia. Teatrelor german si maghiar le sta la dipozitie o sala comuna in aceeasi cladire. Dupa incendiul din 1880. iar marele poet roman Mihai Eminescu a fost oaspete ca sufleur. lucru intimplat pina in 1882. asezata pe un teren mlastinos. Inca din secolul al XV-lea. Aici a concertatLiszt. Dupa eliberarea de sub jugul turcesc.fiul. la acea vreme.1784 numai teatrului. In cei 164 de ani de stapinire turceasca viata culturala a avut mult de suferit. A. iar in 1791 s-a deschis un "Institut teologic ortodox" cu o durata de patru luni [6]. iar dupa cel de-al II-lea razboi mondial functioneaza aici si Opera Romana. aparind abia in 1791. dar nu putem vorbi. Iezuitii au preluat invatamintul. Primul seminar teologic romano-catolic a fost infiintat in 1806 de catre episcopul Ladislaus Koszeghy. consolidind astfel terenul de constructie. s-a deschi prima stagiune in limba romana cu piesa " Dama cu camelii " de Alexandre Dumas . 1777. iar in scolile ilirice personalul didactic a predat in limba romana sau sirba. Mozart. parintii mai instariti au angajat dascali particulari. Aceste scoli nefiind de un nivel multumitor. pentru ca in urma desfiintarii ordinului Iezuit.mitilor arhitecti Fellner si Helmer. . printre acestea numarindu-se si ďFlautul fermecat " de W. a dirijat de Johann Straus-fiul. in scolile orasenesti limba de predare fiind limba germana. Din acest moment spectacolele de teatru au loc in limba romana. [4] In locul unde se afla azi cladirea in care se gasesc Teatrul National si Opera Ro. De aceea rezolvarea s-a gasit in realizarea unei fundatii pe piloti uriasi de stejar. este anul cind a inceput la Timisoara. iar prima scoala normala pentru pregatirea invatatorilor a fost infiintata in 1775. fapt care a facut ca Timisoara sa ramina. Pina la aceasta data reprezentatiile aveau loc in limba germana. La 5 octombrie 1920. Teatrul german din Timisoara este singurul teatru de factura germana din afara spatiului etnic german. Reconstructia teatrului. incepe dupa 1923 avind drept baza planurile arhitectului Duiliu Marcu si numai in 1928 teatrul se redeschide in forma in care functioneaza si astazi. pentru o cladire cu trei etaje. Timisoara a fost centrul spiritual al Banatului. de un invatamint organizat. limba maghiara. Timisoara fiind singurul oras din Europa unde se joaca teatru in trei limbi:romana. existind multe scoli particulare. in 1778. se construise in anul 1875 noul teatru in stil renascentist italian. au aparut mari dificultati in privinta fundatiei. dupa planurile renu. Deja in 1765 existau scoli in fiecare cartier al orasului. dupa model vienez.mana. Intr-un mod asemanator au fost construite fortareata si celelalte cladiri importante din acea vreme in oras. Merita sa mentionez ca. iar in 1846 a functionat pentru o scurta perioada o Academie de Drept. timp de 10 ani. ars in 2 noiembrie 1920. fara scoala medie. un curs pedagogic in vederea pregatirii de invatatori in limba romana. [5] In anul 1726 Iezuitii au deschis prima scoala medie.

poar ta Vieneza. printr-o scrisoare. deoarece. dindu-si seama. Din acest moment a inceput demolarea fortificatiilor.Fortareata si dezvoltarea ei de la cetate la oras Dupa cum ati putut vedea din cele citite pina acum. ci la un bastion de aparare. azi se gaseste o casa. celelalte trei. ea aflindu-se in apropierea scolii de cadeti. Intrucit orasul se dezvolta foarte repede. numita de locuitorii fortaretei. prin aceasta poarta a intrat Printul Eugeniu de Savoya in cetate dupa ce i-a infrint pe turci. pina in secolul al XVIII-lea.1765) Vechea cetate medievala avea patru porti. Una dintre ele . nu poate fi vazut. orasul si-a pierdut personalitatea de cetate si si-a inceput dezvoltarea sa ca oras modern din toate punctele de vedere. poarta Iosefin. avea numai trei porti:poarta Ardeleana. si avind o pozitie cheie. in anul 1892.Poarta Forforosa a fost numita mai tirziu si "Poarta lui Eugeniu". a fost asa numitul "Turnul apei". atit pentru fortareata cit si pentru castel. ca o veriga de legatura intre ele. Noua fortareata. s-a construit o fortareata noua. Prin disparitia zidurilor fortificate. dupa eliberarea de sub stapi. regele s-a declarat de acord cu defortificarea orasului. cunoscuta de altfel ca si poarta Mehala. au devenit obstacole importante. Dar sa nu ne gindim la un turn de apa destinat inmagazinarii de apa potabila. spre Mehala. in vederea interzicerii accesului pe timpul noptii in fortareata. cu mici exceptii . El se afla intre cetatea veche si castel. ducind in Palanca mare. mai mare si moderna(1722 . dar din pacate acest monument istoric nu este ingrijit. iar deasupra portii acesteia este un relief care reprezinta fosta poarta Forforosa. si cu toate ca relieful este protejat cu un panou de sticla. constructie ce facea parte din sistemul de aparare al fortaretei vechi. iar prin cea de-a treia poarta se ajungea in Iosefin. cit si pe cetate. Este vorba de poarta Petrovaradin. azi Clinicile Noi. care ducea spre Fabric. inconjurat de santuri de apa. . In locul unde se afla aceasta poarta. ce era amplasata in fata teatrului de azi. de aceea.nirea turceasca. importanta acestui turn asa zis al apei. care erau prevazute cu poduri mobile. de aceea aceasta constructie este reprezentata pe toate stemele orasului Timisoara. a fost principalul bastion al fortaretei timisorene. din secolul al XVIII-lea. in 1552. zidurile cetatii cit si portile. este stapin atit pe castel. dintre care printr-una se putea intra direct in castel si purta denumirea de "Poarta Belgradului". aceasta casa aflindu-se pe strada Print Eugeniu. ca cine stapineste acest turn. Una din constructiile foarte importante. Si Ahmed-Pasa a inteles.

se mentine reprezentarea cetatii. [7] Pe noul blazon al orasului din 1919. astfel ca in locul coroanei cu cinci zimti au fost amplasate sapte turnuri. simbolizind cele patru riuri principale care strabat Ungaria. ca simbol al dezvoltarii industriale si al progresului tehnic. de o parte o spada de argint. turnul apei in partea dreapta. in mijloc s-a simplificat fortareata. regimul comunist. in partea de sus a turnului se vad. a fost schimbata. si anume. pastrindu-se din vechea stema. alimentata de Timis. turnul apei se mentine ca simbol al stapinirii naturii de catre om. au ramas simbolurile caracteristice Timisoarei fiind inlocuite doar cele referitoare la imperiul Austro-Ungar. in descrestere. astfel ca cele sapte turnuri au disparut. si in cealalta parte insem-nele imperiale cu cruce iar pe piept initialele J II (Josif al II-lea). Blazonul este impartit printr-o orizontala in doua. locul celor patru riuri. Stema actuala. In jumatatea din dreapta pe un fond auriu. cuprinde patru benzi argintii intr-un cimp imbibat de singe. prin cele corespunzatoare statului roman. cu chip uman. Stema din 1919. a introdus o noua stema. la dreapta curgind Bega. putindu-se constata o importanta schimbare. drapelul tricolor din dreapta de deasupra turnului apei. asemeni tricolorului care a insotit multimea in acele zile ale lui decembrie 1989. In mijlocul blazonului se afla un scut pe care este reprezentata acvila imperiala bicefala incoronata. Pe blazon mai este reprezentata. a fost luat de podul lui Traian cu un leu inaltindu-se deasupra lui. continind confirmarea stemei si a sigiliului. in locul podului lui Traian si a leului apare un electromotor.Stema si Sigiliul In anul 1781. Jumatatea din stinga sus. scrisoarea de acreditare. tinind in gheare. ce probabil reprezentau cele sapte provincii ale Romaniei de atunci. ca simbol al turcilor invinsi de crestini. [8] . deasupra orasului. la stinga si la dreapta cite un steag purpuriu cu o cruce argintie. se inalta. la stinga se poate vedea soarele. In 1972. in dreapta fiind reprezentata semiluna intunecata. blazonul sprijinindu-se pe doi cai albi. partea de sus fiind la rindul ei impartita in doua printr-olinie verticala. Sub aceste sim-boluri este reprezentata cetatea pregatita de aparare. renuntindu-se insa la cei doi cai albi. pe o baza verde.pectul soarelui si a semilunii. dupa 1989. aprobata in 1930. dar se schimba as. prin poarta lui deschisa putindu-se vedea o roata de moara. coroana simpla. fostul turn al apei al cetatii Timisoara. pe un zid-postament. In partea de jos. are cimpul de culoare galbena gaurit. orasul Timisoara si-a primit privilegiile si a fost ridicat la rang de oras liber. isi urmeaza demersurile pentru aprobare. soarele si semiluna s-au pastrat.

soclul triunghiular este strajuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfintul Rochus. foamete si ciuma . Piatra de fundatie a acestui monument a fost pusa la 23 noiembrie 1740 de Consilierul administratiei locale.ra veche. Sfintul Sebastian si Sfintul Carol Boromeus.soara .el a fost primul oras liber din Romania in decembrie 1989 . Tisa si pe canalul Bega. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi in relief. La baza coloanei se afla statuia Sfintului Ioan de Nepomuk. Restaurea monumentelor arhitecturale cit si a cladirilor vechi. De aceea este denumit si statuia ciumei. ati putut constata. reprezentind cele trei calamitati . In mijlocul pietii Unirii se inalta.Statuia Sfintei Treimi Dupa lectura primelor pagini. sub el. cunoscut in Timisoara sub denumirea de biserica-dom(Domkirche). Poate aceasta explica si faptul ca in oras se gasesc asa de putine monumente vechi.cite ceva din Timisoa. cit si datorita interventiei miinii omului ignorant. la aceeasi inaltime cu Sfintul Nepomuk se gasesc statuile regelui David si a Sfintei Barbara. in concordanta cu stilul arhitectonic al cladirilor statuia Sfintei Treimi.pricinuite la acea vreme de turci(1737 . dornici de a cunoaste Orasul Erou Timi. [9] Monumentul baroc. . a avut un trecut agitat. Monumentul este compus dintr-o coloana inalta triunghiulara impodobita simbolic. Aici au avut loc serbarile cu ocazia unirii Banatului cu Romania. ar aduce un plus de frumusete aspectului citadin. ca orasul Timisoara. denumire data Pietii Unirii de catre poetul timisorean. de o valoare istorica si artistica insemnata este perla "Teza-urului Timisoarei". el fiind creat la Viena.razboi. atit a romanilor cit si a svabilor. si anume Domul Romano-Catolic. Monumentul este confectionat din gresie si are o valoare artistica deosebita. care ingenunchiaza la picioarele lor. patroana minerilor. in stil baroc. care a fost initiatorul realizarii monumentului. [10] Totoadata aceasta piata a fost locul in care s-au petrecut evenimente importante din istoria banatenilor. carora din pacate li se acorda prea putina atentie. stabiliti in Germania. Astfel ele s-au deteriorat. Franz Liebhard. in Piata Unirii un alt monumentde arta baroca. care se afla intr-o stare deplorabila. pe Dunare. Statuia amintea de incetarea epidemiei de ciuma ce devastase atit Timisoara cit si intreg Banatul. Sfinta Rozalia.1739). si adus la Timisoara pe calea apei. pe care troneaza Sfinta Treime:Tatal si Fiul tin coroana cereasca deasupra capului Sfintei Fecioare Maria. a fost recent restaurata. important pentru istoria Timisoarei. de pe atunci. oferind turistilor. prin colecta organizata de organizatia svabilor din Banat. in urma unei promisiuni solemne. atit din cauza intemperiilor. eveniment care a dat de altfel si denumi-rea ei de astazi. restul fiind pus la dipozitie de catre guvernul statului bavarez. domnul Johann Anton Deschan von Hannsen. Statuia Sfintei Treimi. In secolul al XVIII-lea a fost creat in cetatea Timisoara.

fiind angajati in aceasta constructori. Sfintul Gheorghe este considerat patronul ocrotitor al acesteia. monstranta cea mare. pictind in Germania. imparatul Carol al VI-lea. din 1764. In anul 1733. Adalbert baron de Falkenstein. pornind chiar de la discutiile care se poarta referitor la persoana celui care a intocmit planurile acestei cladiri. Sfintul Gheorghe. aurita. a Sfintului Carol Boromeus(in stinga) si a Sfintei Theresia(in dreapta). lampadarul din argint. as dori sa evidentiez altarul principal. Gerhard von Sagredo. In ceea ce priveste interiorul Domului. reprezinta opera pictorului Johann Schopf. Michael Angelo Unterberger (1695-1758). iar prima orga in stil baroc. Joh. citeva potire. mesteri si muncitori calificati in diferite meserii. a fost membru al academiei (1770). putind fi mentionati personalitati ca:Kaspar Dissel si Johann Lechner. Tabloul altarului principal il reprezinta pe Sfintul Gheorghe calare in lupta cu balaurul. am depasi cadrul posibilitatilor noastre. la biserica Sfintul Ioan din Regensburg. care a fost turnat in 1763 de catre Joseph Steinstock. frumos ornamentata. Domul a fost terminat sub conducerea inginerilor Carl Alexander Steinlein si Johann Theodor Kostka. ale Domului. care aveau aceasta competenta. de la altarul principal (asa numita "Lumina vesnica"). Sfintul Gheorghe in lupta cu balaurul. cit si perechea de heruvini care domina ornamentatia din partea centrala a altarului. s-a mutat la Szeghedin. . in prima perioada a lucrarilor. Din datele istorice privind dioceza.Domul din Timisoara Daca am trece la o descriere amanuntita a acestei splendide constructii din Piata Unirii. este opera ceasornicarului mester timisorean. pot fi amintite. a fost renumitul pictor si director al academiei artelor frumoase din Viena. Se presupunea. de argint. am aflat ca. tablo-urile sale regasindu-se in biserica din Furstenfeldbruck. sculptorul vienez Johann Joseph Rossler (1700-1772) a creat doua statui. a fost botezat cu numele de Gheorghe (Georg). Provenienta celorlalte tablouri nu este pe deplin clarificata. cind maiestria sa ajunsese la punctul culminant al maturitatii artistice. a creat pentru Domul din Timisoara mai multe tablouri de altar. la castelul Furstenried. dupa victoriile asupra turci-lor.siuni. de mari dimen. la 1735. se mentioneaza ca planul de arhitectura si constructie a fost intocmit de H. lucrarea fiind considerata ca o opera de maturitate deplina a pictorului (1755). a devenit valoare simbolica a luptelor victorioase. planurile renumitului arhitect vienez Josef Emanuel Fischer von Erlach (16931742). acesta fiind devastat de turci. Datorita acestui fapt s-a hotarit construirea unei catedrale. presupunindu-se ca patru din cele sase. Ca lucrari pretioase ale artei decorative vieneze. la acea vreme. ca domul a fost construit. intemeietorul si primul episcop al diocezei (1030-1046). confectionat de catre giuvaergiul vienez Josef Moser. ceea ce a dus la punerea pietrei de temelie a Domului la data de 6 august 1736. nascut in Praga. inca din secolul al XI-lea. in Ungaria. a unui palat episcopal si a unor case pentru canonici. la Buda.Stadt . Din cele patru clopote. Joseph Martin Kidl. Orologiul de turn. In 1773.Consilier al orasului Viena -(Innere . Jacob Schelblauer . si-a facut studiile la Munchen. episcopal. avind drept baza. "Wienerische Diarium" se aminteste de asezarea pietrei de temelie a Domului din Timi-soara si totodata. Lucrarile au durat o perioada mare de timp. iar in 1776 a pictat fresca cupolei catedralei din Oradea si celelalte fresce din palatul episcopal al acesteia. fiul nu mai putin renumitului. fapt pentru care.Rath in Wien) si ca a fost aprobat de superiorii sai. In jurul anului 1772. a mutat sediul la Timisoara episcop fiind in acel timp. [11]Intr-un document din secolul al XVIII-lea. si anume. printre altele. se regaseste numai cel mare. Creatorul acestei opere de arta. Johan Bernhard Fischer von Erlach. a construit-o mesterul vienez Paul Hanke. crucea de ceremonie a catedralei. Sediul episcopului diocezei romano-catolice a fost initial la Cenad.

produs al atelierului mesterului timisorean Leopod Wegenstein. abia in anul 1930 fiind infiintata episcopia de Timisoara. In actuala strada Rodnei. populatia care se afla intr-o stare critica. in anul 1849. printre care si casele canonicilor. denumirea episcopiei a continut sa fie cea veche. aspectul exterior al cladirii fiind simplu si modest. de-a lungul timpului a fost folosita temporar de episcopii Cenadului. renovata din temelii in 1889. in anul 1780. de catre episcopul Alexander Desseffy. la numarul 4. iar sala festiva a fost luxos impo-dobita. dar in 3 martie 1990. Ordinariatul episcopal se afla pina nu demult intr-o fosta casa canonica. adica episcopia Cenadului. la 16 septembrie 1891. in timpul asediului. Franz Braun.1982. In perioada 1950-1990 exista la Timisoara numai un Ordinarius. fiind grav avariat. Domul a servit ca depozit de sare. in strada Matei Corvin numarul 2. avind loc in cadru festiv la 28 aprilie 1990. acesta a fost restaurat si serveste din nou destinatiei sale initiale. strada Rodnei si strada Eminescu. diocezei. devenind "Resedinta episcopala" permanenta. Monsignore Sebastian Krauter a fost numit episcop de Timisoara. ca si a celorlalte constructii din jurul sau. a avut loc intre anii 1981 . restaurarile interioare fiind facute de fratii Milthaler(zugravi si restauratori) din Arad. si cu ocazia manevrelor militare imperiale de la Buzias. si-a cautat refugiul in cripta Domului. cu toate ca resedinta a fost la Timisoara. hirotonisirea. Ultima restaurare a Domului. primul episcop diocezan. Augustin Pacha. In timpul luptelor cu turcii (1788-1790). l-a avut ca oaspete de onoare pe imparatul si regele Franz Josef I. ea fiind inlocuita la sfirsitul secolului al XIX-lea cu actuala orga. .in anul 1757. lucrarile exterioare fiind conduse de arhitectul timisorean. demnitarii si multe personalitati de vaza ale Banatului. Ar mai fi de mentionat ca. Palatul este inconjurat de trei strazi:strada Print Eugeniu. se afla palatul episcopal. Aceasta cladire impozanta. care are fundatii si ziduri foarte vechi. in aceasta fiind inmormintati episcopii. fiind Dr. dar dupa restituirea palatului episcopal.

iar din 1861 a reindeplinit functia de Casa a Comitatului.tia de arta a Muzeului Banatului. putind fi admirate si obiecte din minastirile si bisericile din Ciaco-va. de o deosebita frumusete fiind si cele doua porti de intrare. a construit. Colectia este completata de un numar insemnat de gravuri. sa locuiasca trei zile (9-12 noiembrie) aici. se afla biserica episcopala si palatul diocezei ortodoxe sirbe. Gheorghe Popovic. intre 1779-1848. cind Majestatea Sa Regele Ferdinand I si Majestatea Sa Regina Maria au vizitat orasele si satele Banatului. Constantin Daniel (17981873) [12]. fiind creatia cunoscutului pictor timisorean. denumita Casa Comitatului. Sinpetru-Mare. aici si-a avut sediul Institutul Agronomic. si o cladire noua. In 1906. orasul impodobit sarbatoreste. Pe latura vestica. a initiat o renovare amanuntita a bisericii si a palatului episcopal. pina in 1745. fizician. facind parte din creatia acestui pictor autohton. iar in urma partajarii bunurilor. fiind construita. In interior se afla vicariatul ortodox-sirbesc si mu. Gheorghe Letic. vis-a-vis de casele canonicilor. cind cele doua biserici s-au despartit. 1767. istoric. Majestatea Sa. In 24 august 1964. episcopul Dr. Fatada palatului episcopal este dominata de un balcon si de blazonul episcopiei. cind biserica a fost restaurata sub episcopul Petru Petrovic. construita in 1754. In 1791. palatul. a existat numai o casa de rugaciune in acest cartier. pina la mijlocul secolului al XIX-lea. in calitate de Casa Comitatului. pentru ca in 1923. este anul in care. va functiona sec. caligraf. dupa mai mult de 300 de ani. Ionel Bratianu. pentru a participa la o slujba festiva la catedrala ortodoxa-romana. Dupa restaurare. amplasat pe frotispiciul inalt al cladirii. Are doua etaje si o mansarda. a fost completata cu cele doua turnuri. insotit de prim-ministrul de atunci. Oscurta perioada de timp. avind amprenta stilului baroc vienez. dintre care unul cintareste 800 de kilograme. colt cu strada Rodnei se afla "Palatul Baroc".Cladirile din Piata Unirii Pe latura sudica a Pietei Unirii.zeul diocezei sirbesti. vis-a-vis de Dom. In muzeu se mai gasesc evangheliare din 1690 (tiparite la Viena). Petrovaselo si din vechea minastire Bezdin. totodata. fosta cladire guvernamentala. Mai demult. Dupa primirea festiva de la gara. Cind mitropolitul de Nis. poposeste primul monah in Timisoara. aici. dintre care unele apartin creatiei lui Zaharia Stefanovic Orfelini (1726-1785). Marea si luxoasa sala de sedinta a Casei Comitatului. catedrala. Dupa aceasta calamitate.la inceput fara turnuri . a parcurs intr-o masina deschisa. Iconostasul bisericii este opera sculptorului in lemn Mihailo Janic (1833-1836). ce reprezentau trecutul istoric al orasului. cu ajutorul unor donatii din partea credinciosilor (1745-1748). Foeni. vizitind apoi lacasurile de cult ale tuturor confesiunilor si participind la sfintirea cladirii Politehnicii si punind piatra de temelie la renovarea noului teatru. In biserica se mai gasesc sasesprezece icoane. personalitate proeminenta a vietii si culturii sirbilor banateni. Intre 1849 si 1860. altele din secolele al XVII-lea si al XVIII- . Ivanda. Biserica a fost folosita in comun de credinciosii ortodoxi romani si sirbi. autor de manuale scola-re. biserica . monument istoric. Acest artist a fost un cunoscut gravor in cupru. biserica a fost declarata. a devenit episcop al bisericii ortodoxe din Timisoara. de credinciosi ocupindu-se parohia ortodoxa din Fabric.si resedinta episcopala. in care functioneaza cinci clopote. inclusiv camerele de locuit ale prefectului erau decorate cu tablouri in ulei. a servit ca resedinta comitelui teritoriilor banatene. cit si sala mica de sedinta. poet si editor. sase dintre icoane. acestea devenind victime ale incendiului din 1728. in persoana imparatului Josif al II-lea. fiind si resedinta guvernului si a administratiei Banatului Timisan. iar intre 7 si 8 mai 1872 aceasta cladire l-a gazduit pe regele si imparatul Franz Josef I. a servit drept cladire guvernamentala a Voivodinei sarbesti. palatul episcopal si cladirile din careul aferent au revenit bisericii ortodoxe sirbe.

obiecte de valoare din argint din secolul al XVIII-lea.lea. o cruce de argint din 1762. . si alte obiecte de valoare.

fiind strajuite de o balustrada cu lampadare din fier forjat. are o fatada sobra. intr-o nisa. Palatul Dicasterial a fost considerat cel mai mare edificiu al orasului. mai tirziu denumirea a fost data judecatoriei bisericesti. Initial fusese destinata guvernului Voievodinei Sirbesti si a Banatului Timisan. la numarul 7 se gaseste o cladire ce dateaza din 1891. Franz I in 1807 si Principele Alexandru Ioan Cuza. construita dupa planurile arhitectu. trei curti interioare cu sase porti.tiuni gastrice. initial functionind ca muzeu. in latina"dikasterium" ce denumea in antichitate curtea judiciara. si pentru ca in apropiere se afla si un loc de balneofizioterapie. Stilul arhitectonic. sectorul respectiv al strazii. se afla azi la Muzeul Banatului. In orice caz. a inoptat aici in 8 martie 1866. a devenit ulte-rior trompetistul orasului si membru in sfatul german al primariei. in drumul sau spre exil. insotit de sotia sa Elena si copiii. a gazduit a serie de oaspeti ilustrii. in strada Doicesti nr. Palatul Dicasterial a ramas cea mai mare cladire a orasului. deci ar trebui sa fie 365. in forma de patrulater. avind patru etaje. in care se afla biblioteca Academiei. in patea de sus a fatadei. aceasta cladire are atitea ferestre cite zile sint intr-un an. care ocupa un teren in. In aceeasi strada. simbolul sau. era considerata"casa cea mai lunga din Europa". infiintat in 1718. treptele de marmura. s-a creeat o parte din perspectiva necesara punerii in valoare a frumusetii acestui palat. dar facea parte dintre cladirile insemnate ale orasului. Dupa demo-larea cazarmii la sfirsitul deceniului cinci si inceputul deceniului sase. ce duc sus la etajele superioare. cu coloane arcuite la ferestrele de la etajul I. desi cazarma ardeleana. se afla fostul han "La trompetist".lui Johann Klein. considerat un exemplu perfect al unui palat florentin.semnat. dar aceasta forma administrativa a luat sfirsit in 1860. se afla o fintina cu apa minerala. cit si exterior este caracteristic pentru renasterea germana. un trompetist aurit. prin strada Rodnei. De-a lungul existentei sale hanul. Intrarea in cladire se face printr-o frumoasa poarta de stejar cu ornamen-te florale. apa avind efect curativ pentru o serie de afec. Timisoara poate fi considerata si ca o statiune balneara. din piata Dr. In secolul trecut. in jur fiind o serie de tablite cu numele unor istorici de la Herodot pina la Mommsen. numele de "dicasterial" provenind din grecescul "dikasterion". acest izvor fiind dat spre folosinta publicului in 1894. si chiar astazi aceasta cladire adaposteste in marea majoritate institutii juridice. care se incheie cu capiteluri asema-natoare unor blazoane. si excep-tind spatiile de la subsol are peste 350 de camere. Nu a fost o constructie monumentala. 1. a fost trompetist. Constructia s-a realizat intre 1850 -1854. in sensul unei uniuni a judecatorilor. Monument arhitectural de o valoare deosebita. cu impresionanta ei lungime de 483 de metri. Plecind din Piata Unirii. Amprenta juridica s-a pastrat pina in Evul Mediu. Se spune ca. s-a numit strada Trompetistului. si ajutantul sau Pisoschi. Constructia are elementele stilului renasterii italiene si este o copie dupa Palazzo Strozzi din Florenta. calare pe un cal. . fapt pentru care a ales si acest simbol. cel care a construit aceasta casa in se-colul al XVIII-lea. cladire monumentala a Timisoarei de altadata. atit interior. care silit sa renunte la scaunul Principatelor Romane. intregind si subliniind ambianta ansablului arhitectural.plasata statuia Minervei. Plimbarea noastra ne aduce in fata cladirii impozante a Palatului Dicasterial. la numarul 6 (strada Rodnei colt cu strada Eugeniu de Savoya) vis-a-vis de palatul episcopal. Prin amenajarea bulevardului Take Ionescu. fiind am. Russel. dintre care este suficient sa amintim pe imparatul Austriei. fintina Punctelor Cardinale.Din Piata Unirii spre palatul Dicasterial Intre Dom si statuia Sfintei Treimi. geamurile arcuite si consolele grinzilor principale infrumusetind si inviorind edificiul.

In strada Eminescu.ne ca actuala "Casa Mercy". [14]. unde se afla originalul. a gene. Aceasta casa dateaza din anul 1752. De aceea se presupu. noile constructii se ridicau rapid. succedindu-se multi proprietari. numele familiei a devenit Deschan von Hannsen [13]. Foarte bun cunoscator al orasului sau natal. fie plecau la un alt mester in alt oras. aripa din spatele corpului de cladire central. cu titlul nobiliar austriac. intreaga suprafata a trunchiului a fost acoperita de cuie.Vechiul si noul in centrul orasului Dupa cum s-a vazut pina acum. ridicat in memoria unei calfe de lacatus. se afla odata un han pentru calfele breslasilor. sint intr-adevar deosebite. Deja in 1783. Isi are originea la Viena. in acest loc este figurat un grup de case. reprezinta un exemplu din stilul renasterii italiene. intrarea fiind strajuita de doua coloane. Acest edificiu isi are inceputurile in secolul al XVIII-lea. membrii breslelor care fie treceau prin oras. in acest loc. Franz Liebhard. purtind pe atunci numarul 116. in cursul calatoriilor sale. se gaseste una din cele mai frumoase cladiri ale orasului vechi . a incheiat un pact cu diavolul. In amintirea colegului lor "faustic" din bresla lor si din dorinta de a-l dispretui pe diavol. numele acesteia fiind mentionat. bateau un cui. ce inchide curtea patrata. in forma de blazon. . din Piata Unirii. Se presupune ca. Adevarata legenda legata de acest "Pom al Breslelor". Este foarte posibil sa fi locuit intr-una din aceste case. "Casa Scherter". unde azi se afla bazarul. in 1734. dar trebuind sa se achite de datoria fata de cel cu care incheiase tirgul. In 1830. calfele de laca-tus. Cladirea are un parter si doua etaje. desupra carora fiind un balcon. este situata "Casa Mercy". pomul luind infatisarea unui trunchi de fier. bat cuie in acest pom. nu a mai fost in viata cind s-a construit aceasta cladire. in care. a descoperit modul in care a ajuns acest pom la Timisoara. aveau gravate initialele unor nume. pe planul orasului. fapt pentru care constructiile nu aveau o viata lunga. Cu ocazia innobilarii. care de fapt este un monument. Legenda spune ca. constructie cu un singur etaj. apare in locul acestui grup de constructii. probabil. a fost construita dupa aceasta data. Un exemplu marcant pentru stilul arhitectonic empire. un cazinou. este cea mai veche parte a edificiului. 1744. iar capetele lor. ce este fixat de un zid cu unul din aceste lacate maiastre. in stilul baroc clasic. la numarul 4. atunci cind in Europa acest stil de constructie fusese abandonat. Este vorba de un trunchi de copac. fiind construita in stil neoclasic. acumulind astfel bogatii imense. Azi se stie ca generalul. care impresioneaza prin culoarele masive cu arcade. monument ce initial a fost amplasat vis-a-vis de aceasta casa. in acele timpuri. In 1827. statuia Ciumei. de-a lungul timpului. si se executau din materiale nu intotdeauna bune. casa Solderer "La trei coroane". a ajuns in iad. este casa si. "Palatul Dicasterial". de atunci. acesta ajutindu-l sa confectioneze lacate care nu au pu-tut fi deschise cu nici un speraclu. cladirea noua si eleganta fiind construita mai tirziu. in 1802. si s-ar putea ca acesta. Aceste cuie. Se spune ca a fost resedinta primului guvernator al Banatului. apartinind unei familii de origine franceza.Palatul Deschan cunoscut mai bine sub numele proprietarului ulterior. este putin cunoscuta. printre care si casa judecatoreasca. la numarul 3. si casa de la numarul 1. se afla casa cu "Pomul Breslelor". la Parma. De-a lungul timpului. in care isi desfasoara activitatea o serie de societati comerciale. a fost deschis la etajul I. in strada Eminescu. acest lacatus. fiind forjate manual. un loc viran. cazind pe cimpul de lupta. Pe un plan al orasului din 1758. de Jean. din ambitia de a fi foarte bun in meseria sa. in strada Paul Chinezu. devine proprietatea comerciantului Trandaphill. pe coltul intre srazile Eugeniu de Savoya si Vasile Alecsandri. dupa retragerea turcilor.ralului Claudius Florimund Mercy. iar piateta din fata lor poarta numele de Piateta Mercy. Alaturi. cind am prezentat Statuia Sfintei Treimi. La intersectia strazilor Eminescu si Grisselini.tuata in centrul orasului. ce amintea de trecerea lor.

Dupa cum spuneam mai inainte. noul si vechiul coabiteaza in conceptia urbanistica. de peste 20 de ani.mintesc citeva lucruri. . disparind. referitor la acest invatat italian. confectionind astfel o copie dupa acesta. desi in secolul al XVIII-lea existau deja numere de casa. astfel incit. insemnele contemporaneitatii. mai exista inca doua case cu emblema. dar s-ar putea confectiona o copie. [15] In Timisoara. sa fi vazut la Viena originalul. Din acest motiv. 1774-1777. proiectat de arhitectul timiso-rean. consider ca este necesar sa a. dar din pacate. neavind orificiu pentru cheie. fata in fata cu aceste constructii venerabile incarcate de istorie si legenda din strada Eminescu.comerciale. si sa se fi hotarit sa-l foloseasca ca emblema a casei sale. Vizitind Banatul. "Axa de Fier" si"Poarta lui Eugeniu". In afara de aceasta cladire. intrucit. la Timisoara. trebuie mentionat ca. in care a tratat si istoria Timisoarei. acest "Pom al Breslelor". stau. Gheorghe Girleanu. acest lacat a fost rupt din perete de catre un rauvoitor. "Pomul Breslelor" se afla de citiva ani la muzeu. cuprinzindu-le in cartea sa " Incercare de istorie politica si naturala a Banatului Timisoarei"(Viena 1780). cladirea moderna a magazinului "Bega" si interesanta constructie a hotelului "Continental". in Timisoara. se afla in coltul strazii care poarta numele lui Francesco Grisselini. acest simbol a fost emblema casei. Si acest pom avea un lacat ce nu se putea des-chide. a redactat o serie de scrisori.

o cojocarie si mobilier din casele rurale. Popa Sapca.resturi ale cetatii din secolul al XVIII-lea. si este situat intre strazile. poarta de intrare fiind situata pe strada Popa Sapca. . unde. si altele. alte sali adapos-tind. vesminte populare si podoabe de cap. ale svabilor. avea o clasa elementara de baieti. datind din secolul al XVIII-lea. administratia orasului a sistat subventionarea scolii. se afla biserica evanghelica. sali pentru expozitii de scurta durata. in lungime de 2. ale cetatii Timisoara. la etajul I. s-ar putea sa va cuprinda mo. In apropierea cladirii cu "Axa de Fier". covoare. sali care adapostesc biblioteca judeteana. aici putind fi admirate sculpturi in lemn. in 1859. placintarie si o crama de vinuri-restaurant. in colt. fiind sfintita in 27 octombrie a aceluiasi an.1972. Intrind pe sub bolta portii casei parohiale. obiecte de ceramica populara. completeaza peisajul. vis-a-vis de "Palatul Dicas-terial". la care. in curte fiind o cladire in care a functionat o scoala confesionala evanghelica. se remarca o cladire. dar in 1869. este fixata o axa de fier. aveti in fata o priveliste care. constructie terminata in 1839. o braserie. scoala confesionala evanghelica a fost in-chisa. in coltul Pietei Dr. Astazi "Bastionul" gazduieste. intr-o nisa.mente de romantism nostalgic. in forma de stea.deea. ce a servit drept emblema a casei. care in 1825. subliniaza I. iar pe de alta parte. fintina "Punctelor Cardinale". in zidul careia. intrucit prin infiintarea de scoli orasenesti. coabitarii urbanistice a vechiului cu noul in acest oras. o sala de expozitii ocazionale. maghiare si sirbesti. cit si blocurile de locuinte care se inalta pe bulevar-dul Take Ionescu. Casa parohiala dateaza din 1832 si se invecineaza direct cu biserica. muzeul de arta populara a sectiei etnografice. atit din folclorul populatiei romane cit si a nationalitatilor locuitoare ale Banatului. . icoane pe sticla.Biserica Evanghelica Drumul nostru ne duce din nou in Piata Doicesti. Sub denumirea de "Bastion" sint cunoscute ramasitele fortificatiilor. acoperisul a fost suprainaltat in 1908. De asemenea se mai pot vedea. 5 m. numarul 4. romanesti. Russel. Iesind din curte. Buftea si bulevardul Take Ionescu. in curte. Tot in edificiul "Bastionului" se gasesc. ultima renovare facindu-se intre anii 1971 . un anticariat. s-a adaugat si o clasa de fete. De o parte strajuieste edificiul Bastionului .

luind fiinta in continuare si un curs de pre-gatire si o scoala de ucenici. iar din 1955 a revenit in cladirea ce-i apartinea. in anul 1919. a cartei sala de sport la inceput fiind pusa si la dispozitia gimnaziului catolic si asociatiei de gimnastica. iar din 1942 pina in 1944. a fost terminata si sala festiva. la aniversarea centenarului. clasice simple. dupa plnurile intocmite de arhitectul Johann Reiber. promul-garea legii obligativitatii invatamintului elementar si acordarii dreptului comunelor si persoanelor particulare. Inaintea primului razboi mondial. intr-o nisa. la 23 aprilie 1870. pentru ca 1879. ca urmare a dezvoltarii industriei si tehnicii. fizica. Pina in 1927. In 26 mai 1957. astfel ca. Din 1942. care se schimba in denumirea de "Liceul german de stat". de comun acord cu ministerul culturii. la Timisoara.Liceul " Nikolaus Lenau " Sa ne intoacem in strada Gheorghe Lazar. scoala a avut si o sectie maghiara. a functionat liceul german si scoala normala de fete. acest titlu fiind confirmat printr-un decret. scoala a functionat temporar in spitalul orasenesc de adulti. de a infiinta scoli. Efectul decorativ este dat de coloanele cu capiteluri. nascut pe meleaguri banatene. mai tirziu maghiara cu explicatii in limba germana. cind au aparut cerinte noi. In aceste conditii administratia municipiului Timisoara s-a ocupat de infiin-tarea unei scoli reale. [16]pe locul unde. Aceasta stare de fapt a generat in 1868. se situeaza cu 100 de ani in urma. iar mai tirziu numai teatrul. sa functioneze o scoala superioara cu profil real. se gasea Magistratul rascian (1761). intre anii 1875 si 1949. constructia fiind influentata de stilul clasic. chimia. la stinga. are parter si doua etaje. Inceputurile acestui lacas de invatamint. fatada fiind dominata de un frontispiciu bogat ornamentat. scoala superioara reala de stat sa intre in cladirea nou construita. In 1882. "Liceul real"(fostul "Liceu german de stat") a fost gazduit de cladirea "Banatia" si a primit numele de "Liceul Nikolaus Lenau". La inceput limba de predare a fost. functioneaza liceul Nikolaus Lenau. au fost cu predilectie geometria analitica. In forma sa actuala. scoala a obtinut din nou titlul de onoare "Liceul Nikolaus Lenau". in 1970. Loga". Din 1870 pina in 1878. stiintele naturale si desenul. mai intii in cladirea liceului "C. Dupa cel de-al II-lea razboi mondial. dupa cum am mai spus. a fost introdusa limba germana ca limba de predare. a fost costruit intre anii 1878 . Pina la aceasta data scoala a purtat nu. acordindu-se anual o bursa de merit "Lenau".1879. D. din punct de vedere arhitectonic. edificiul. ) si sub el.mele de scoala superioara reala. Obiectele de invatamint la aceasta institutie cu profil real. "Liceul german" a functionat. pe o tablita. unde la numarul 2. privind perpetuarea cunostintelor teoretice si de specialitate. au functionat numai scoli medii in limba maghiara. este amplasat un bust al poetului Lenau (sculptor: Orgonas A. In holul de la intrare. cea germana. dar dupa unirea Ardealului si a Banatului cu Romania. . situate intre ferestre. in cladirea scolii din strada Gheorghe Lazar numarul 2. putem citi versuri ale marelui poet.

Prima sinagoga exista din 1760. Dintr-o lista a bolnavilor spitalului reiese ca. se mai gaseste. dateaza de pe vremea stapinirii turcesti. pe cealalta parte a intrarii a alta placa de marmura care a fost pusa "in memoriam". azi functionind scoala populara de arta. Fratia Sfintul Nepomuk a construit acest spital in 1737. fratii ordinu-lui Sfintul Nepomuk. Aceasta cladire modesta are un trecut deosebit de zbuciumat. Este vorba de spitalul garnizoanei. existenta calugarilor franciscani fiind semnalata inca din secolul al XVI-lea. multimea a pornit de la biserica Franciscanilor. 12 martie. gasim o cladire.jurat de trei strazi. Spitalul civic al orasului din strada Marasesti. Ungureanu. care a deschis aici o scoala. si de aici inspre terenul unde urma sa se construiasca spitalul. construita intre 1716-1736. Este vorba de cladirea fostei minastiri a Franciscanilor. unde astazi se inalta o cladire impozanta(intersectia strazilor Ungureanu cu Brediceanu). atit ai orasului cit si a strainilor. sub conducerea episcopului. ei fiind tratati gratuit. Atestarea documentara dateaza din 1751. care ne face cunoscut istoricul cladirii. Ridicata intre 1863 si 1865. Era resedinta begler-begului din Timisoara. si in strada Ungureanu la numarul 1. Se spune numai ca. In ziua asezarii pietrei de temelie(1735). Izvorele mai spun ca nu se poate stabili data exacta cind a fost construit edificiul. acest spital a fost pus la dispozitia cetatenilor bolnavi. este amplasata sinagoga. dupa proiectul arhitectului vienez Igatz Schuhmann. [17]. este incon.1742) a sustinut necesitatea de a construi un spital in administrarea orasului -spital civic orasenesc. in care pe vremuri se afla spitalul Mizericordienilor(cunoscut sub denumirea " la popii negrii")[19]. in aparenta neinsemnata. intre 1751 si 1757. acest spital functiona deja din anul 1745 [18]. unui erou cazut in Revolutia din decembrie 1989. in care azi se gasesc clinicile de dermatologie si oncologie. In 1789 in spital se gaseau si 10 orfani.Minastirea Franciscanilor si spitalele vechi Parasim liceul "Lenau". si decedat la 17 decembrie 1989. care a deschis un conservatoriu.biserica era situata pe colt. minastirea a fost preluata de administratia orasului. Afara de tabla comemorativa. sase frati ai acestui ordin . in timpul asediului din 1849. In strada Marasesti se gaseste si un alt spital. Daca ne continuam drumul in strada Marasesti. probabil in jurul anului 1745. aceasta institutie a exis-tat cu 24 de ani inaintea Spitalului Universal de la Viena (" Allgemeines Krankenhaus ") si cu 35 de ani inaintea spitalului " Sfintul Rochus " din Budapesta. si ne indreptam spre Piata Libertatii. nascut in 1939. De la bun inceput. fiind foarte grav avariata. cind ambele au trecut in patrimoniul ordinului Piarist. azi cunoscut sub numele de Spitalul Militar. Pe atunci avea un singur nivel si servea probabil drept harem. are ornamentatiile influentate de stilul bizantin si romanic. spre statuia Sfintului Nepomuk din piata din fata primariei vechi. care merita si ea toata atentia. din care reiese ca era vorba de un act de caritate. In alte documente nu se aminteste de cladirea de pe vremea turcilor. Construit in 1766 si marit in 1818. in stil predominant maur. fratilor ordinului Mizericordienilor. dar de o mare valoare istorica. Constructia a fost terminata in 1737. la intersectia cu strada Brediceanu. asezindu-se o placa. stiut fiind faptul ca pe vremea turcilor aici se afla o moschee. care se afla la intersectia strazilor Gheorghe Lazar cu E. Ea aminteste de profesorul Ladislau Czizmarik. pina in anul 1789. In 1757. In apropierea spitalelor. datele oscilind si in ceea ce priveste punerea sa in functiune. hotarind sa-l incredinteze. primarul Peter Solderer(in functie intre 1722 . o luam la stinga si ajungem la clinica de oftalmologie. au folosit cladirea si biserica. Ca spital civic orasenesc. in primul rind fiind destinat saracilor. fiind primul spital si prima farmacie din aceasta regiune. Calugarii franciscani. unul dintre sufletistii si sustinatorii societatilor corale din Timisoara. In 1909. cladirea a fost supraetajata.

patru dintre ei cazind victime acestei boli necrutatoare la acea vreme. In apropierea pietei "Timisoara 700". daruit compatriotilor lor. fratii Mizericordieni au pus piatra de temelie pentru o biserica a lor in 1748. In timpul epidemiei de ciuma (1738-1739) fratii ordinului au ingrijit cu eroism si abnegatie bolnavii. sub conducerea arhitectului Nicolae Busila. cu mai multe etaje. pe o terasa. Este casa Adam-Muller-Guttenbrunn . acest lacas de cult slujind credinciosilor greco-catolici. In cladire exista un camin de batrini si un centru cultural. Fata in fata cu intrarea in clinica de oftalmologie linga piata "Timisoara 700" se vad vestigii ale zidurilor cetatii in care se afla un restaurant. In interiorul foarte frumos al bisericii restaurate se gaseste cea mai veche orga a Timisoarei si a intregului Banat. [20]. se inalta o cladire moderna.un cadou al Germaniei. Dupa incendiul din 6-7 iulie 1849. spitalul si biserica in stil baroc ai fost recon-struite si din 1851. linga gradina botanica. se gaseste o gradina de vara. al Organizatiei de ajutorare a svabilor din Banat si a Organizatiei svabilor banateni din Germania. In fata vechilor ziduri. IPROTIM s.venind la Timisoara dintr-o provincie germana ci vicarul lor Paulinus Temel. astazi. In locul fostei capele de casa. C. a. numarul 10-12. ce a fost terminata in 1753. Proiectul a fost intomit de S. preluind cladirea spitalului si ingrijirea bolnavilor. din Timisoara. se gasesc in forma actuala. . care au ramas pe pamintul natal. in strada Gheorghe Lazar.

in care pina a. La 24 decembrie 1731. edificiul a fost terminat in 1734. din balconul primariei. deasupra careia se afla un balcon si patru ferestre arcuite care se dezvolta pe doua nivele. a asezat piatra de temelie. insotit de magistrat si de consilierii municipali. reprezentind o poarta deschisa. partea veche avind o fatada simetrica. constructie cu trei etaje. care cindva purta numele de Piata Parazilor. intre doua turnuri ale unei cetati puternic fortificate. la constructia viitoarei primarii germane. se afla pe vremuri o placa de marmura cu inscriptia : "in memoria imparatului Franz Josef I. [22] Vis-avis de cazinoul militar. in anul 1718. aici locuind. In holul din spatele portii. [21]. Fata in fata cu Primaria Veche este amplasata "Casa Comandantului". Motivul prezentei regelui. datind din secolul al XVII-lea. dar noi ne vom opri mai intii in fata Pri. care se afla in locul unde azi este Liceul Lenau. se afla. In dreapta intrarii se afla o inscriptie in limba turca. conceputa in stilul renasterii cu un frontispiciu orna-mentat cu mult gust. a fost vizitarea expozitiei indus-triale banatene din sudul Ungariei. Piata este incadrata de cladiri importante. primarul Peter Solde-rer. in cladirea noii primarii a avut loc alegerea primarului. Cert este ca la 15 februarie 1735. primar al Timisoarei fiind. un tablou de mari dimensiuni. Johann Walder. pina in 1813 primarul Timisoarei era denumit "judecatorul orasului". Karl Telbisz. fiind reales Peter Solderer. Thobias Balthasar Hold din Frankenhausen (Bavaria). pe vremuri. si care reprezinta scena in care. primarul Timisoarei Dr. care se afla in prezent. Aurel Decei. s-a refacut fatada in stilul renasterii. este reprezentata stema si sigiliul orasului. dar s-a numit si Piata Print Eugeniu. cind vechea primarie. fiind ferestrele salii de sedinte. il saluta pe regele Franz Josef I la data de 16 septembrie 1891 in locul in care se afla inainte poarta Petrovaradin . Intr-un capitol anterior am vorbit despre Casa Magistratului Rascian. se afla un alt edificiu important. Dupa unele surse. si sub ocupatia Imperiului Otoman. a comunicat.tunci se afla liceul comercial. dupa 1717 a functionat la Timisoara si un Magistrat German. pe linga tablourile personalitatilor de seama ale orasului si ale imparatilor. dar trebuie mentionat ca in afara acestui magistrat (ortodox).in fata teatrului.localul . salile sale au fost si sint si azi puse la dispozitia societatii militare si civile. decedat in Timisoara in 1902. in 1848.partea noua a fost inainte o locuinta particulara. adeziunea cetatenilor la re. Johann Nepomuk Preyer. primite de co. In timpul ocupatiei turcesti. pastrind-o si sub noua stapinire. presupunindu-se ca aici ar fi existat o baie turceasca. pe fatada careia era un ceasornic solar. Populatia autohtona. aici locuia Beglerbegul si se spune ca gradina palatului a fost de o frumusete deosebita.munitatea germana. Dupa bombardamentele din 1849. Tabloul a fost pictat de profesorul Liceului real. In sala de sedinte a primariei. si o poarta. acela al fostei banci agrare. care si-a tinut aici tabara curtii intre 14-16 iunie 1853.cind primarulpoet.Primaria Veche Acum sa ne indreptam pasii spre Piata Libertatii. romana si sirba. Pe frontispiciul cladirii.numai pentru scurt timp . In urma restaurarii din 1782(sub conducerea arhitectului Joseph Aigner). purtind si astazi aceasta denumire. a descifrat-o si a constatat ca presupunerea avansata pina atunci nu este intemeiata. Numele de azi "Piata Libertatii" a primit-o pentru prima oara . sfatul popular s-a mutat in cladirea de vis-a-vis de cinematograful Capitol. nu a mai corespuns cerintelor dezvoltarii orasului. a fost din nou refacuta. comandantul corpului de armata care totodata avea si functia de guvernator al Voievodinei sirbo-banatene.mariei Vechi.volutie. In partea de vest a pietei se afla Cazinoul militar. avea administratie proprie. Aici se afla pe vremuri o cladire cu un etaj . Cladirea este compusa din doua parti. in anul 1718. la Muzeul Banatului. In 1949. terminat in 1775. pentru ca in perioada secolelor al XIX-lea si al XX-lea sa sufere alte transformari. Specialistul in cultura turca.

in fata careia au fost amplasate doua tunuri. depozite de pulbere. in spatele cladirii amintite. s-au gasit in subsol. Ar mai fi de mentionat ca. . Cind a fost renovata aceasta cladire.garzii principale . se afla impozantul palat al "Primei case de economii". in Piata Sfintul Gheorghe.

Epidemia devastatoare de ciuma din anii 1738-1739 . acolo unde ii fusese locul initial. Wasserburger si a fost ridicata in fata primariei in 1756. iar peste baldachin se inalta spre cer un acoperis svelt. raminind astfel. am admirat cladirile din jur. sa apere bunul renume al aproapelui. piatra de fundatie fiind pusa de insusi imparatul Franz Josef I. Din aceasta cauza. s-a demolat cazarma pentru a se face loc constructiei hotelului Continental. In 1964. de aceea denumirea pina azi a acestui monument este de Monumentul Ciumei. dar abia dupa zece ani. a fost ridicat in fata primariei (1753-1756). Regina Boemiei. a celebrat o slujba de multumire in fata monumentului. florile de crin. sa pastreze neintinata morala sociala. Unspre-zece ani dupa infiintarea acestei fratii. In absenta ei. o data cu incheierea epidemiei de ciuma. sau din recunostinta. actualul monument. Lovindu-se de refuzul categoric al duhovnicului. care au administrat parohia. vigilenta si jertfa. sa-i divulge taina spovedaniei. Din cronica iezuitilor. in amintirea apararii eroice a cetatii in timpul ase-diului din anul 1848. scene din ultima perioada a vietii Sfintului Nepomuk. a fost infiintata Fratia inchinata Neprihanirii Sfintei Maria si a Sfintului Nepomuk. neglijind insa statuia in stil baroc din centrul pietii. Scopul principal al acestei fratii a fost. Si nu putem pleca mai departe. care . simbolul neprihanirii. la 15 iunie 1852. regele Wenceslav. ultima statuie care a parasit monumentul. duhovnicul reginei. fiind cea a fidelitatii in 1932. s-a angajat de la inceput sa intretina acest monument. numit si statuia Sfintei Maria Plimbindu-ne prin piata Libertatii. deasupra caruia troneaza Maica Domnului. in acest loc a stat alt monument. este opera sculptorilor vienezi F. regele ii cere Sfintului Nepomuk.Monumentul Sfintului Johann Nepomuk. [23]. statuia a fost ampla-sata in fata uneia din portile cazarmii "Transilvania". a adus tot mai des credinciosii sa se roage in fata acestui monument religios. Blim si E. bolnavi. episcopul de Cenad. a fost construit si intretinut spitalul Sfintul Nepomuk(1735) cu contributii benevole ale membrilor acestei asociatii[24]. in mijloc gasindu-se figura principala care simbolizeaza fidelitatea. si probabil ca monumentul initial ajunsese intr-o stare deplorabila. foarte suparat. ascunde un lucru de taina fata de sotul ei. patronul Banatului. spre a o privi si a afla cite ceva despre istoria ei. un monument reprezentind . tinind in mina. inaugurarea festiva avind loc la 17 ianuarie 1853. Monumentul a fost conceput de arhitectul Josef Kranner. baza lui reprezentind fortificatii. Monumentul. De-a lungul timpului au fost indepartate toate aceste simboluri. sustinut de patru cai. Statuia fidelitatii este inconjurata de alte patru statui care intruchipeaza cinstea. Dupa aproape 100 de ani. s-a intimplat ca monumentul sa revina in fata prima-riei vechi. Figura centrala a monumentului este Sfintul Nepomuk. nu-mai constructia in sine. in afara veneratiei Sfintei Fecioare Neprihanite si a Maicii Domnului. In 31 mai 1739. in 1974. si este conceput in stilul gotic al Evului Mediu. fiind prevazu-ta marirea spatiului din jurul hotelului. a fost ridicata prima statuie a Sfintului Nepomuk. in anul 1722. istoriograful orasului . la Timisoara. su-punerea. Pe cele trei laturi ale soclului sint cioplite in piatra. deasupra carora se ridica un baldachin. La data de 3 aprilie 1724.dupa cum relateaza Preyer. Fratia Sfintei Marii si a Sfintului Nepomuk. in apropierea bisericii Franciscanilor. fara a ne opri in fata ei. unde se afla si acum. sta scris 1852. care dupa confectionare. care se incheie cu o floa-re dubla. Monumentul are o inaltime de 20 de metri. regele porunceste ca acesta sa fie aruncat in riul Viltava. Se presupune ca imediat dupa eliberarea Timisoarei de sub stapinirea turceasca(1716). la 16 mai a fost cintata litania in fata acestei statui. detinuti si alti vitregiti ai soartei. fratia a comandat la Viena. sa practice caritatea crestina fata de saraci.a fost ridicat.

. unde se afla si astazi.tendinta de inaltare. [25] In 1936. acest monument al victoriei a fost amplasat in cimitirul eroilor.

in 1757. ce se pastreaza si azi. au reusit sa salveze din ve. Din timpul Franciscanilor dateaza si frumosul amvon in stil baroc. in urma unui cutremur si trebuia inchisa. una ne aminteste de unul ditre cei ce si-au adus o contributie majora la contruirea unor edificii ale Timisoarei. Franciscanii. a fost folosi. cu hramul Sfintei Ecaterina. Ca si cu multi ani in urma vechea biserica a Jezuitilor. de catre parohul Josef Brand. a servit ca si acum ca biserica parohiala. ce a fost sfintita la 25 noiembrie 1889. pe cele trei laturi ale sale fiind inscriptinate texte in limba latina. datind din secolul al XIV-lea. reprezentind pe Sfintul Aloisius si Sfintul Ignatius de Loyola. ce a murit la Timisoara. restaurarea sa facindu-se in 1851. in apropierea fostului liceu "Carmen Sylva". Este vorba de o scuptura in lemn a Sfintei Fecioare cu pruncul Isus. Johann Theodor Kostka. decedat in 1807. provenind de la Belgrad. din fostul lacas de cult fiind salvate toate obiectele de valoare din perioada baroca. de catre armatele imperiale.se presupune ca si "Madona neagra"provine tot din vechea biserica. se mai afla in biserica si doua pietre funerare. In 1849. Se presupune ca Schiessel ar fi pictat si alte tablouri in aceasta biserica. si doua picturi din vechea biserica a Jezuitilor.Biserica parohiala romano-catolica din Cetate In fata fostei cazarmi Transilvanene. cum ar fi. in afara de castelul Huniade. El era amplasat in locul unde fusese cea mai veche biserica din Timisoara. fapt care a dus la mutarea obeliscului cu cca. Cind in acest loc. In timpul stapinirii turcesti. ca depozit de sare si mai tirziu ca magazie de pulbere. biserica a fost transformata in moschee. devenite indes-cifrabile. semiluna in locul crucii. contruind biserica parohiala din Cetate. Aici se pastreaza sub sticla. si a purtat pe turnul ei. se afla cu ani in urma un obelisc triunghiular ce se termina cu o cruce. si in acelasi loc s-a ridicat actuala biserica. a disparut si ultimul edificiu al Timisoarei vechi. in strada Pietrosu. . regina Maria Ecaterina. In 1882. Dupa 1716. obeliscul a fost avariat. iar restul trupurilor invelite in brocart cu fire aurite. constructorul ei. [27] Sub conducerea sa a fost terminata constructia Domului din Piata Unirii. preluata de Franciscani. un dulap sculptat pentru sacristie. timp de 164 de ani. fiind un inalt functionar al admi. biserica si palanca mica au ramas in zona santurilor de aparare. conform cu adnotarile Franciscanilor.nistratiei publice cu numele de Ohnesorg. ajungind astfel sa fie plasat la marginea parcului din fata fostului liceu "Carmen Sylva". Obeliscul pe care l-am mentionat anterior. un alt obiect deosebit de arta reprezentindu-l orga acestei biserici. piatra sa funerara aflindu-se imediat linga intrarea in biserica. sculptura ce se afla si astazi in sacristia bisericii parohiale din Cetate. a devenit subreda. dintre care. ajunge sa slujeasca din nou menirii sale sfinte. avind capetele negre. biserica parohiala.chea biserica o serie de obiecte de cult si tablouri valoroase. pe timpul asediului Timisoarei. inginer hidraulician. incepind constructia noii cetati. prima sotie a regelui Carol Robert de Anjou. 80 de metri. aici fiind plasat in dreapta. fapt ce a dus la demolarea lor. Se spune ca in aceasta biserica si-a gasit locul de veci. care in vechea biserica era plasat in partea stinga. 1933 este anul in care a inceput constructia unei strazi circulare in aceasta zona. In anul 1723. din cauza intemperiilor. pictat in 1761 de pictorul timisorean Ferdinand Schiessel[26]. un tablou al Madonei cu Pruncul ce sint incoronati cu corana de metal si au deasemenea inimile din metal. Nu trebuie uitat tabloul de pe altarul principal. data din 1763. In 1888. Prin aceasta actiune. ctitorul acestuia. pe atunci biserica seminarului teologic. fiind mutat in cimitirul din Calea Lipovei. reprezentind pe Sfinta Mucenica Ecaterina din Alexandria. In 1722 ajungind in posesia ordinului Franciscanilor. In afara obiectelor amintite.ta. obeliscul a trebuit sa para-seasca zona. Aici se mai afla si un baptister(din secolul al XVIII-lea). au inceput sa se ridice alte edificii. biserica Sfinta Ecaterina a fost demolata.

cistigind premiul I. . la expozitia de la Budapesta(1896).timisoreanul Leopold Wegenstein. cu aceasta.

se inalta majestos edificiul catedralei . este incadrat la sud de Ca. in jurul careia s-a dezvoltat mai tirziu orasul medieval. privelistea completa a pietei din fata Operei. Este si autorul unui studiu istoric despre Timisoara. si este cunoscut sub denumirea de "Lupoaica". amplificind intregul sistem instruciveducational. a condus ziarul "Dreptatea". intre secolele al XVIII-lea si al XX-lea. dupa terminarea noii minastiri din Josefin. in mijlocul pie.Dame. azi adapostind "Muzeul Banatului". pe care este inscriptionat. in 1901 aici deschizindu-se. In 1849. presupunindu-se ca era amplasat in locul actualului castel Huniade. condusa de calugaritele de la Notre-Dame. piata ce a primit pe drept numele de Piata Victoriei. se datoreste lui Ioan de Huniade. cu patru clase gimnaziale. edificiu initiat de regele Carol Robert de Anjou. iar la nord de cladirea Teatrului Natio. Are un turn in stil romanic si fatada din caramida arsa. in aceasta cladire functiona o scoala de fe. avem in fata. deoarece in 1316. El a infiintat banca "Timisana". palatul Lloyd(in mare parte in stil secesionist). In colt. Pornind spre Piata Operei. in 1443 dispunind reconstructia acestui edificiu.tii se afla o fintina arteziana.lului al XVIII-lea reprezentind Timisoara sub forma a doua dreptunghiuri. care in urma vizitei facute in Timisoara. "Lupa Capitolina" din Roma si este un cadou oferit Timisoarei in 1926. a avut o importanta istorica. Ansamblul de edificii care delimiteaza aceasta piata. In perioada ocupatiei turcesti. a servit drept sediu pentru pasa. fiind cazarma si arsenal de artilerie.tind o cetate. care in 1884. scoala profesionala de elec. si intram in piata Huniade.du-se in 1315. gazduieste liceul de industrie usoara. se afla bustul lui Emanuil Ungureanu (1846-1929) un pasionat luptator pentru drepturile romanilor banateni. cla.ca aici resdinta.trotehnica.Castelul Huniade si Catedrala Ortodoxa Romana Lasind in urma biserica Sfinta Ecaterina. Numele cas. Despre forma si intinderea sa nu se cunosc prea multe lucruri. in mai multe limbi.direa a fost distrusa pina in temelii si a trebuit sa fie complet refacuta. in timpul Revolutiei din decembrie 1989. astazi supraetajata. care deseori aveau si rangul de Bani ai Severinului. ultimul act semnat de el in Timisoara datind din 15 iunie 1323. pentru ca in 1881. in 1307. In urma inva. scoala de arte si meserii. in care a locuit aproape opt ani. In micul parc din fata scolii. Tot in piata Huniade. constructia a fost realizata de catre constructori italieni.telului. despre is-toria caruia am amintit la inceput[29]. Printre cladirile monumentale ale acestui ansablu arhitectonic remarcindu-se palatul Loffler. fosta cladire a scolii calugaritelor de la Notre. Monumentul este amplasat pe o coloana de 4.mis a locuit cu familia aici.te.rului roman. 96 metri inaltime. Fata in fata cu cladirea Operei. proiectata de Albert Vigh. regele era deja stabilit in noul sau castel. Camera de Comert. In fata sa azi se afla doua felinare. forma sa actuala.tedrala Mitropoliei Ortodoxe Romane a Banatului. trecem pe linga cladirea Teatrului National. castelul devenind sediul contilor de Timis. [28]. si construita in 18991900 de Eduard Reitter. terminin. a introdus iluminatul public electric. De la inaltimea sa. si statuia Lupoaicei cu Romulus si Remus.nal. se afla o alta institutie scolara. La inceputul anului scolar 1864/1865. in calitate de Conte de Ti. avind o forma dreptunghiulara. datind din 1856. acestea sa-si mute asa zisa "casa-mama" in a. faptul ca Timisoara a fost primul oras al Europei continentale.ceasta cladire. Probabil. Sa ne oprim acum putin si la Castelul Huniade.ziilor turcesti. tot de forma dreptunghiulara. Balconul sau. Timisoara devine statul major al operatiunilor de aparare. care intre 1441 si 1456. a hotarit sa-si stabileas. copie a celebrei. o institutie de stat. in partea de nord exis. parcurgem strazile Pietrosu si Bocsei. Numeroase gravuri de la sfirsitul secolului al XVI-lea pina la inceputul seco. reprezentind simbolul originii latine a popo. grav avariat de un cutremur in acel an. iar in 1912 a infiintat o fundatie pentru sprijinirea scolilor si bisericilor romanesti.

300 de metri patrati. Constructia are o lungime de 63 de metri.metropolita. soclul edificiului. o latime de 31. iar turnul principal se inalta la 83. scul-ptate in lemn de tei.tin. cu o inaltime de 16 metri. I. acoperisurile inaltelor turnuri fiind acoperite cu placi ceramice colorate.ne a Banatului. este suflat in aur de 22 de carate. a fost mlastinos si in vederea reali. 000 de kilograme. in greutate de 8. peretii fiind placati cu marmura pina la inaltimea coloanelor. elemente decorative asemanatoare cu cele ale moscheii Sfinta Sofia din Constantinopole(azi Istambul) si elemente caracteristice bisericilor moldovenesti(Sfintul Gheorghe din Harlau). cadelnite din atelierele aurarilor si argintarilor lugojeni sau cadelnite filigranate din argint. se gasesc trei candelabre. pilonilor si colonadelor. In cupola centrala. dupa o compozitie proprie. Gajo. sotia sa Ileana si fratele sau Ferdinand executind operatia de aurire a ico-nostasului. a fost turnata avind ca suport 1186 de piloti. produse ale mesterilor macedonieni din 1658). au fost executate de un grup de pictori sub conducerea mult apreciatului iconograf Atanasie Demian (1899-1978)[ ]. Picturile in fresco.zarii fundatiei sale. coloanele si pilonii si elementele decorative de la usi si ferestre sint cioplite din piatra naturala provenind de la Banpotoc. In subsolul Ca-tedralei a fost deschis un muzeu. sint caracteristice pentru arhitectura romaneasca in stil moldovenesc. diferite obiecte de cult ortodox(cruci din lemn aurit sau impo-dobite cu argint si pietre pretioase. arhitectura sa fiind o combinatie reusita intre stilul bizan. ocupind o suprafata de 6. si este decorat cu elemente specifice stilului brincovenesc. placa de beton. Mobilierul a fost confectionat de sculptorul timiso-rean St. iar trep-tele. Ornamentele capitelurilor si a soclurilor. Terenul pe care se inalta acest edificiu. unde pot fi admirate icoane pe sticla si lemn din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. 7 metri. Iconostasul are o suprafata de 135 de metri patrati. . in grosime de citiva metri. clopotele. tempera si ulei. fiind acordate de cu-noscutul compozitor Sabin Dragoi (1894-1968). 98 metri.

pentru libertatea si independenta Romaniei. la baza coloanei. dar care in 1918 a fost distrusa. gasindu-si odihna vesnica in mormintul din cimitirul din Calea Sagului. bus. generalul Anton Scudier. edificiile fiind ridicate de mesterii constructori Arnold Merbl Co.nul Karl Hart. putem admira complexul arhitectonic al fostu. fiind fodatorul fundatiei "Sailer". a fost construit de catre Leopold Loffler. a fost imortalizata. executata de C. In actuala piata Horatiu. institutii pentru saraci. sub conducerea arhitectului Ladislau Szekely. La intrarea in acest parc. alaturi de care. in dreapta. Pina in 1860 acest teren. in 1902 a fost declarat cetatean de onoare al orasului. [30]. iar pe soclul ei a fost instalat un ceas. membru al Academiei Romaniei. filantropul Anton Sailer. nenumarate sint donatiile pentru spitale.tul fiind creat de sculptorul Aurel Pop (1879-1960). publicistului si politicianului banatean. in care au fost inmormintate peste 9.Azilul si Spitalul de copii Parcul Central. din care se intra in complexul Piaristilor.lui Liceu Piarist. dispunind drenarea mlastinii.catolic. nivelarea terenului si plantarea sa cu arbori si flori. ambele edificii fiind sfintite in septembrie 1904. proiectul fiind realizat de Consilerul tehnic Alexandru Baumgarten. de linga Catedrala Metropolitana. Dintre interventiile sale. Prima cladire a fost ridicata de stat. planurile de detaliu fiind creatia biroului ingineriatului orasenesc. a fost mlastinos si nesanatos. executat din marmura de Ruschita. se gaseste un grup ale-goric alcatuit dintr-o mama cu un baiat in brate. o statuie in amintirea sa. Acesta a executat un bust de bronz al lui Anton Sailer. Lucaciu (1923) reprezentind "Victoria". iar spitalul de copii. isi indreapta privirea spre binefacatorul lor. pe vremuri a fost un cimitir in fata portii Petrovaradin (1749-1771). care a acu-mulat prin munca si harnicie o avere insemnata pe care a folosit-o pentru fapte de binefa-cere. care se afla si azi in fata spitalului. Vincentiu Babes (1821-1907). cuprinzind cladirile gimnaziului. inchinat soldatului roman. sa nascut la Arad in 1820. in miniatura. de catre oraseni. numit si policlinica Uniunii Crucii-Albe. prin grija cetatenilor orasului ridicindu-se aici. azilul de batrini. fiind sponzorizata de presedintele acestei Uniuni. se afla o sculptura. 000 de persoane. in 1904. contructie realizata intre 1908-1909. monument care aminteste de jertfa sol. petrecin-du-si cea mai mare parte a vietii in Timisoara. costruirea si inzestrarea spitalului de copii poate fi considerat intemeietorul policlinicii. azi apartinind Universitatii Tehnice din Timisoara. constructor fiind timisorea. Tot aici se gaseste si bustul avocatului. al carui autor a fost Nikolaus Ligeti. se afla azilul si spitalul de copii. in 1881.datilor romani care si-au sacrificat viata in lupta impotriva fascismului. bolnavi si orbi. profesorului. rezultatul fiind un parc care a purtat numele de "Parcul Scudier". si donind bani pentru constructia unui azil de orbi. a carui fapta. fiind unul din marii comercianti. care poarta acest bust. In fata intrarii principale a parcului. Anton Sailer. ridicind o statuie. o fetita cu flori in mina. comandantul militar al orasului la acea vreme. romano. In mijlocul parcului se afla azi un monument. minastirii si a bisericii. . Avind in vedere contributiile sale.

purtind numele de "Carmen Sylva". Statul Roman a preluat scoala. Administratia orasului a pus la dispozitie terenul oferind anual burse pentru sprijinirea elevilor nevoiasi. cu doua etaje. limba de predare fiind cea germana. cocretizata prin nenumarate greutati financiare. se afla cine. sa inceapa sa functioneze aici.ra. Si acest edificiu a primit terenul de constructie de la administratia orasului. reprezentind stilul neogotic englez. dar in conjunctura conditiilor vitrege ale primului razboi mondial. in fata cinematografului. dupa planurile arhi.matograful "Capitol". in 1899 devenind liceu de stat. Scolile lui Stiben si Wiessner. pentru ca in 1844 sa i se acorde dreptul public. executantul lucrarii fiind. limba de predare fiind in continuare limba germana. Karl Hart. a fost prelungit la doi ani. In 1873. Loga si liceul de fete " Carmen Sylva " Linga Catedrala. Steiner". luptator pasoptist banatean. fiind acela care a prelungit cursul la trei ani. un alt curs. a fost construit intre 1903-1904 un liceu de sta pentru fete(la numarul 45. elementar comercial. Piatra de temelie a fost pusa in anul 1914. Pe partea cealalta a strazii. unui internat si un pavilon medical. se inalta majestos. liceul C. Nu departe de de acest liceu de stat pentru baieti. 1895 este anul in care scoala primeste gradul de liceu comercial. purtind denumirea de "Scoala profesionala comerciala". in 1929. In parculetul din fata cinematografului se afla un bust al marelui poet roman. In 1919. pina in anul 1922 scoala pastrindu-si caracterul local. cind in Timisoara s-a inaugurat un curs particular de un an. intrucit Liceul Piarist era la acea vreme supraaglomerat. de arhitectul Serban Sturdza. nu au avut un local propriu. Are parter si doua etaje. avind destinatia de a adaposti un liceu de stat. condus de Franz Stiben. [33]. in principal. avind o simetrie exemplara si proportii bine echilibrate. pentru ca in 1919. Complexul arhitectural. in 1920. cind parterul noului liceu comercial a fost gata. Este un produs al stilului arhitectonic romanesc. construit de firma "J. intre 1929-1930. dupa care administrarea sa a trecut in patrimoniul Ministerului. constructia a fost finalizata abia in 1925. Din 1946. cladire ce a fost construita intre 1902-1903. este destinat cursurilor scolare. limba maghiara. Franz Wiessner. azi). ferestrele etajului II. Istoria acestui edificiu ne intoarce in timp in anul 1838. ornamentele abundind de motive ale artei populare. cu frumoase elemente decorative.Liceul Comercial. primul sau director fiind Johann Pfeiffer. introducind un nou obiect de studiu.vizoriu. in spatiile scolilor elementare si medii din Cetate. . D. modernizat in 1972. "Curs comercial". introducind ca obiect de studiu limba franceza. odinioara. Edificiul este o reusita reprezentare a barocului vienez. functionind in case par. avind insa acoperisul construit pro. edificiul primariei municipiului Timisoara. avind jgheaburi late si turn la acoperis.tectului Duiliu Marcu[ ]. dea-supra intrarii principale. la intersectia bulevardelor Victoriei si Politehnicii. in locul vechiului curs. In 1841. gazduieste azi si filarmonica "Banatul". cladirea a fost destinata administratiei locale. dupa planurile arhitectului Ignatz Alpar. care peste douazeci de ani a servit invatamintului banatean ca sediu al Liceului Comercial. in conditiile date. pseudonimul literar al Reginei Elisabeta. azi numindu-se insa Eftimie Murgu. pina la terminarea constructiei in anul 1925.azi liceu mixt -. Cla-dirile principale au intrari a caror porti ne amintesc de intrarea in catedralele gotice.ticulare la inceput. avind chenarul frontonului in stil baroc. ferestrele de la etajul I.tectilor Leopold Baumhorn si Jakob Klein. Pe Bulevardul Victoriei la numarul 37. Wiessner a deschis. multifunctional. Mihai Eminescu. tencuiala exterioara finalizindu-se patru ani mai tirziu. aflindu-se . din Tara Almajului. iar din 1899. se gaseste cladirea liceului Constantin Diaconovici Loga. incheindu-se cu arce. planurile de constructie purtind semnatura arhi. alcatuit fiind din din doua cladiri principale unite printr-o aripa de legatu.

sala de festivitati. din izvoare termale de mare adincime. la numarul 43-45. care astazi adaposteste liceul pedagogic. poate sustine afimatia ca Timisoara poate fi considerata drept o statiune balneara. este similar cu cel al bailor fizioterapeutice din orasul Baile Herculane si statiunile Ocna-Sibiului. chimio-electrice si masaje. foloseste pentru tratament ambulatoriu si apa geo-termala. care dau un aspect placut intregu-lui edificiu. Ar mai fi de mentionat. deasupra nisei de intrare. avind efecte pozitive in tratamentul bolilor reumatice cronice. si care in bazinele de tratament este adusa la 37 de grade Celsius. Bogatia in saruri minerale si efectul terapeutic. Pe frontonul cladirii principale. Fatada cladirii principale este decorata de asemenea cu motive gotice. avind trei ferestre mari incadrate de arcuri in stil gotic. se afla centrul balneofizioterapeutic. Bazna si Govora. prodominanti fiind crinii. rezultata dintr-un foraj de peste 1200 de metri adincime. beneficiaza de ser-viciile de balneo-fizioterapie peste 500 de bolnavi. care pe linga tratamente traditionale cu aerosoli. a carei temperatura se ridica la 52 de grade Celsius. Faptul ca in apropierea Canalului Bega se gaseste si un strand termal. . alimentat de asemenea de ape geo-termale. Zilnic. ca pe acelasi bulevard. sint trei ferestre mici. ale caror arce in stil gotic completeaza fatada.

scriind ca. dar a dat si prilejul ca populatia etnica germana sa-si desfasoare aici activita-tea culturala. stilul arhi-tectonic al cladirii find o combinatie reusita intre modernism si decoratia clasica. Intre anii 1976-1977. enumera in volumul sau "Temeswar Temeschburg" citeva nume de personalitati care si-au adus aportul la constructia si amenajarea acestui complex scolar [25]. Julius von Glattfelder. . 1805-1870. "Temeswarer Zeitung". este un alt bulevard. piatra de temelie a acestui cladiri a putut fi pusa in 1924.Banatia La capatul bulevardului Victoriei. la sfintirea acestui edificiu sobru cu trei etaje. datorita atitudinii tolerante a Statului Roman si al poporului sau. Sala festiva. Constructia poarta amprentele stilului neoclasic cu elemente decorative eclectice. Scurt timp dupa aceea planurile au fost corectate de catre arhitectul Victor Vlad si colaboratorii sai. Nikolaus Engelmann. dupa planurile arhitectului Matthias Hubert si colaboratorii sai Cornel Liuba si Edmund Stanzel. Augustin Pacha. care se afla in piata Sfintul Gheorghe. Linga cla-direa Banatia se afla astazi un camin pentru studentii de la medicina. Dupa primul razboi mondial a avut loc o revitalizare a spiritului si sentimentului national al germanilor din Banat. capite-lurile corintice ale fatadei fiind sprijinite pe coloane lucrate in terasit. la numarul 17. Mult mai inainte biserica Iezuitilor. cladirea fostului seminar teologic romano-catolic si sediul Prefecturii judetului Timis. construit in 1913. s-au derulat fragmente din istoria acelor evenimente si poarta titlul generic de Revolutia de la Timisoara. Proiectele au fost intocmite de arhitectii Matthias Hubert si Michael Wolf. Gratie donatiilor svabilor banateni. pastrind pina astazi amintiri din viata lor scolara. de catre episcopul Dr. in scopul realizarii unui edificiu cu caracter administrativ. preluind finantarea constructiei edificiului Banatia. in decembrie 1989. in 1933. aceasta cladire (fostul seminar) a fost modernizata (i s-a adaugat un nou corp de cladire) de arhitecta Aurelia Fackelmann.ptorul timsean Artur Vetro (1919). terenul fiind proprietatea diocezei romano-catolice. In cladirea unde se afla astazi Institutul de Medicina. Fostii elevi ai scolii Banatia se gindesc si azi cu veneratie si respect la dascalii pe care i-au avut. cladire impozanta. Eftimie Murgu. servea drept biserica parohiala si resedinta a ordinului.mai tirziu biserica a fost demolata [35]. ziarul de atunci. se ridica edificiul. este fosta cladire a seminarului teologic romano-catolic. In aceasta zona ne atrage atentia un ansamblu arhitectonic format din actualul Institut de Medicina si Farmacie. sa ocupe spatiile din cladirile eliberate de acestia. se afla un bust al marelui ginditor si revolutionar pasoptist banatean. a servit nu numai festivitatilor prilejuite de activita. dar cu fata spre Bulevardul Revolutiei. Sfintirea cladirii sa facut in 29 august 1926. in zona caruia. In acest context s-a simtit nevoia de scoli si dascali de limba germana. Primul seminar teologic a fost infiintat la Timisoara in 1806 de catre episcopul Ladislaus Koszeghy si a functionat in cladirea ordinului Iezuitilor.tea scolara. au participat delegatii apartinind tuturor comunelor de svabi din Banat. sub conducerea constructorului Constantin Purcariu. Palatul Prefecturii a fost ridicat intre anii 1938 si 1943. pentru ca dupa mutarea Ordinului Franciscan la Szeged. ce initial fusese destinata scolii de fete "Sofia Imbroane". In parcul din fata Institutului de Medicina. Parohia romano-catolica din Cetate (azi scoala populara de arta) sa se mute in aceste spatii. lucrarea fiind executata de scul. spatioasa. in perioada cind era episcop al acestei dioceze episcopul Dr. ce functioneaza aici din 1945 se afla pe vremuri un centru al vietii culturale si al scolii germane Banatia. aceasta ducind la infiintarea Societatii pe actiuni"Banatia-Hausban". care adaposteste Prefectura judetului Timis. unde se afla si scoala normala. In aceeasi piata. conceputa.

.

in aceste condi. cartiere care comunica intre ele prin interme. lasind insa in cartierul Fabric citeva brate. de pe Splaiul Coloniei. Aici s-au construit si lacase de cult. Numele si l-a primit de la numeroasele fabrici care functionau aici.cheltuielile fiind su-portate in parte de catre oras. construite in 1913-1914 de arhitectul Laszlo Szegely.printr-o loterie publica. pe care .rasul cetate Timisoara. intram in cartierul Fabric.lucrarile durind cinci ani. Cu sute de ani in urma. o. Merita sa amintim aici si noua sinagoga din Fabric. Contele Mercy a inceput primele lucrari de desecare a tinutului mlastinos din jurul orasului reducind cursul haotic rasfirat al riului Bega la un canal principal. restul fiind rezultatul unor colecte si donatii. Marele clopot. finalizarea facindu-se in 1910.iesit din turnatoria lui Anton Novotny.fosta ca. avea mai multa populatie decit cartierul Cetate. sa deserveasca fabricile si sa asigure navigatia in vederea tranportului lemnelor de foc si a sarii.tii clima fiind nesanatoasa. Edificiile ce se insiruie de la Baile Neptun pina in Piata Traian. Canalul Bega a reprezentat o artera de navigatie. timp indelungat. sint considerate printre cele mai frumoase ale orasului. azi cinematogra-ful "Parc". Biserica Romano-Catolica in 1765. Daca parasim cartierul Cetate. Inainte de a ajunge in Piata Traian. Piatra de fundatie a acestei biserici a fost pusa la 4 octombrie 1896 de e-piscopul Alexander Dessewffy. In 1902 a fost ridicata si o casa parohiala linga biserica. si trecind peste unul dintre cele mai impozante po. "Baile Hungaria").astfel ca sfintirea a fost celebrata abia in 13 octombrie 1901.tabloul altarului principal fiind opera pictorului Georg Vastagh. podul Decebal. construita intre 1896-1901.dominata de edificiul Bisericii Romano-Catolice(Biserica Mileniului).ga. La capatul parcului se afla cinematograful "Apolo". Intregul edificiu este construit din zidarie bruta. si modernizata intre 1954-1955 de arhitectul Paul von Schuster (19231987). iar cea Greco-Catolica in 1774.cupola centrala avind 45 de metri inaltime. construite peste acest canal navigabil. o parte alimentate de riul Timis. Biserica are doua turnuri cu o inaltime de 65 de metri.diul a numeroase poduri.duri de peste Canalul Bega. In 1902.si reprezinta una dintre cele mai frumoase constructii din Timisoara. Karl Telbisz.ce a fost proiectata in stil maur de arhitectul Leopold Baumhorn si construita sub conducerea timisoreanului Josef Kremer. la sfirsitul secolului trecut. Acest cartier. care alimentau morile de apa. denumita si orasul de pe malurile Begai. strajuit in dreapta de vechea poarta a parcului Poporului si in stinga de Baile Neptun(Palatul Neptun .parohul mutindu-se aici din vechea lui casa de pe asa denumita "insula a .in dreapta se deschide piata Romanilor(fosta piata Coronini).orga este un cadou al episcopului Alexander Des-sewffy. Timp de 200 de ani apele riului Bega au servit acestor scopuri. ce functioneaza si acum.are o greutate de 2420 de kilograme. ca rezultat al configuratiei de mlastina.cheltuielile pentru vitraliile bisericii fiind acoperite in intregime din donatii. de arhitectul Josef Ecker jr. Dupa infringerea turcilor si inlaturarea dominatiei lor din aceste tinuturi.netencuita.In drum spre cartierul Fabric Timisoara.de catre timisoreanul Josef Kremer dupa pla-nurile arhitectului Ludwig Ritter von Ybl.in stil neoroman. si dupa aproape 90 de ani reprezinta inca o realizare tehnica deosebita.sa Laszlo Szegely. inginerul Emil Szilard a fost numit inginer sef si un an mai tirziu a preluat conducerea biroului tehnic orasenesc. brate ale riului Be. cladire ridicata in 1909. punindu-si intreaga pricepere in slujba unui grandios proiect de regularizare a canalului Bega si de realizare a uzinei hidroelectrice.Dr. era inconjurat de o sumedenie de cursuri de apa. este impartita in cartiere de cursul de apa al canalului Bega Navigabila. si ar fi pacat sa nu serveasca si in viitor acestui scop.sfintirea facindu-se la 3 septembrie 1899. fiind opera maistrului timisorean Leopold Wegenstein.in prezenta primarului de atunci. s-a realizat tranportul marfurilor necesare orasului.

O parte din suprafata padurii a fost pusa la dis-pozitia scolii si liceului silvic. numita si Piata de Fin.aceasta facind renovarile nece-sare pentru practicarea cultului respectiv. de Sfintul Gheorghe. Populatia romana si sirba au avut o biserica veche. Vechea biserica greco-catolica si casa parohiala(ambele construite in 1774). biserica din Piata Traian a ramas numai a crestinilor sirbi.parohilor". Valoroase sint de asemenea tablourile Maicii Domnului de Constantin Daniel (1798-1873).fiind predate parohiei greco-catolice.a fost restauratorul recent al iconostasului[38]. pentru care Timisoara. in locul ei inaltindu-se o cruce ca-re si azi poate fi vazuta la podul peste Canalul Bega. In piata din fata bisericii. Cu ani in urma.a fost restaurata in multe rinduri si este considerata monument istoric. care a folosit drept model pe frumoasa sa sotie Caroline Josefine Dely.picturile au fost executate de cunoscutul mester banatean Ion Zaicu (1868-1914).o scena de teatru in aer liber. In 1954.in 1522.co-muna in judetul Caras-Severin. este numita si orasul parcurilor. Terenuri de sport. un pictor taran din Berliste.parohia greco-catolica datind din 1737. ce isi gaseste explicatia in ritualul legat de sarbatoarea Bobotezei. rugindu-se. Sava Petrovici (17941857).complex de invatamint de specialitate.vechea biserica romano-catolica si parohia.sa-i faca sfintirea.asemanator celui de la Bucuresti. constructorul. si tabloul Sfintei Treimi.si in ziua hramu-lui bisericii. biserica fiind restaurata si la exterior. Padurea Verde poate fi considerata o oaza de verdeata si de refugiu pentru locuitorii Timisoarei.Ponerchin din Arad(din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea). 12) a fost construita intre 1911 si 1912.construit in 1773.aici fiind centrul ora-sului rascian. Turnurile si arhitectura interioara seamana cu catedrala ortodoxa din Sibiu. ar apartine arhitectului Ion Niga.situat in mijlocul padurii.la 26 noiembrie. [37]. si e-ra destinata vinatorii de fazani. Actuala biserica ortodoxa romana a cartierului Fabric (in strada Victor Belinski nr.cel bizantin-sirbesc si stilul pictorului Stefan Tenetchi .aici aflindu-se biserica ortodoxa construita in seculul al XVIII-lea.de Boboteaza. Pe linga numeroasele parcuri ale sale.si purtind hramul Sfintului Gheorghe. Dupa despartirea sirbilor de romani (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea). An de an. a pus la dispozitia municipiului. cerbi si caprioare. Nistor Busuioc. 150 de hectare de padure din totalul de 720.iar in 1906. in 6 ianuarie. Din Piata Traian pina la Padurea Verde Piata principala din Fabric poarta azi denumirea de Piata Traian.si o modesta gradina zoologica dau posibilitatea populatiei din orasul Timisoara de a petrece clipe placute in aer liber.in vara anului 1992. Aici a fost amenajat si un muzeu al satului romanesc.au fost preluate de administratia orasului pentru a fi demolata.episcopul greco-catolic Vasile Hossu din Lugoj. opera de arta a cunoscutului pictor banatean. aici aflindu-se si o rezervatie de astfel de animale salbatice si pasari. planurile de arhitectura si constructii. acestei biserici in stil bizantin. . Statul Roman. aceasta padure apartinea domeniilor coroanei regale.in acele vremuri.care la cucerirea Timisoarei de catre turci.tablourile si iconostasul fi-ind executate in doua stiluri si anume. Stilul arhitectonic este romanic. aceasta biserica a servit drept loc de oficiere si de intilnire a tuturor crestinilor ortodoxi din oras. lucrare finantata de crestinii ortodoxi ai acestei parohii. fiind Josef Ecker jr.originar din Izvin.pe drumul intre Piata Traian si Piata Badea Cartan. greco-ortodoxa. in vederea creerii unei rezervatii naturale si zona de agrement si recreere pentru populatia orasului. Cind biserica ortodoxa din Cetate a ars [36].se ridica un obelisc cu cruce. Dupa insemnarile arhitectului Mihai Opris. a fost arsa din temelii. credinciosii s-au perindat prin fata acestei cruci.

.

ta infiintarii acestei fabrici. mai tirziu cel electric. care indeplineste functia de Spital Judetean.dupa planurile arhitectului Nicolae Dancu. se afla una dintre cele mai frumoase cladiri din cartierul Fabric. mai trebuie sa amintim ca " De 250 de ani curge bere aurie si spumoasa din putinile fabricii de bere" dupa cum scrie arhitectul Paul von Schuster. De aici venea apa. fabrica de bere a fost inzestrata cu noi spatii de productie si instalatii moderne. Nu departe de Fabrica de Bere. Dupa cum relateaza colonelul Franz Binder. [39] Si de la aceasta scriere au trecut inca 25 de ani. Dupa cum reiese dintr-un document al arhivelor imperiale de la Viena.sala de concerte. un imens bloc de beton. in cartea sa "Alt Temeswar" (Timisoara Veche) [40]. Planurile de arhitectura pentru cladirea internatului din ve-cinatate sint semnate de arhitectul Serban Sturdza. pina astazi nu a putut fi consemnata exact da. trecind pe linga abator. sala polivalenta de sport Olimpia. berea. In afara de terenuri de fotbal complexul sportiv este dotat si cu piste de atletism.in articolul sau "Fabrica de Bere Timisoara a implinit un sfert de secol".poate fi considerat unul dintre cele mai reusite stadioane din Romania.intilnim un edificiu.aceste lucruri fiind mindria locuitorilor Fabricului de atunci.avind firme renumite din Europa.construit intre 19671968. dupa planurile arhitectului Eduard Reiter. ce ofera locuri la peste 30. Liviu Rebreanu. merite de-osebite in aceste lucrari de modernizare. constructie ridicata de arhitectul Laszlo Szekely in 1904-1905. in Timisoara. Siemens din Germania si Buhler din Elvetia. arhitectul Ernest Gotthilf. .000 de spectatori. Ziemann.si chir si soarele rasarea din Fabric. In strada Aries nr. venea tramvaiul cu cai. La inceputul anilor 90 ai secolului trecut.care prin acustica excelenta creaza o ambianta de concert excelenta. Coborind in statia de tramvai de la strada Cluj. dupa planurile intocmite de un alt timisorean. in continuarea caruia se ridica un edificiu al timpurilor noastre. ridicat in 1901 sub conducerea constructorului Josef Kremer senior. dupa proiectul sotilor arhitecti. aruncind o privire in stinga vedem un bulevard larg care acum poarta numele renumitului romancier roman de origine ardeleana. Aurelia si Hans Fackelmann. in acest edificiu de o valoare deosebita fiind. se spunea in popor: "Toate cele bune vin din Fabric". A fost construit in tre 1970-1974. care producea si rachiu. Se creeaza impresia ca acest bulevard se opreste in fata unei cladiri cu multe etaje (noua). 1 este amplasat stadionul municipal. insa in scurt timp s-a trecut la recon-structia cladirilor si la modernizarea instalatiilor. ajungem in alt vechi cartier al orasului Elisabetin. In incinta fabricii si-au gasit locul si o instalatie moderna de transformare a orzului in malt si una de imbuteliere a uleiului co-mestibil. in locul unde se afla si astazi (strada Stefan cel Mare). 1 ianuarie.construit in 1963. Pe strada Cluj se gaseste si Liceul de Muzica" Ion Vidu". I-nainte de a ajunge la spital.Din Fabric in Elisabetin Inainte de a parasi acest cartier. Se presupune insa ca ea a luat fiinta imediat dupa eliberarea de sub dominatia otomana. Pe aleea Fabricii de Bere.la fel de impozant. Linga aceasta cladire se gaseste Orfelinatul "Gisella". construita in 1895-1896. proiectata de arhitectul Sorin Gavra si construita intre 1967-1968. datat 1718. Din pacate. proiectele purtind semnaturile arhitectilor Haralambie Cocheci si Ivan Stern. exista o fabrica de bere.iar dupa cum este amplasat. urcindu-ne in tramvaiul cu numarul 6. doua cladiri principale si instalatiile aferente din fabrica de bere au cazut victime ale unui incendiu devastator. fabrica imperiala. Dupa cel de al doilea razboi mondial.Scoala Normala pentru Invatatori. Bega. azi strada Pestalozzi. fiind in est.ridicat intre 19721978. cum ar fi Seegar.

pornind de la semne hieroglife si cuneiforme si terminind cu alfabetul diferitelor popoare. Sa ne intoarcem la podul Episcopal. cantina fiind considerata. lucrare executata in doua etape. Peretele din dreapta este dedicat stiintei. Peretele lateral din stinga. dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. unde se gaseste "Aula Magna". din Romania. (Podul Mihai Viteazu).este dedicat literaturii si artei. binecunoscuta timisorenilor sub denumirea de Politehnica. lucrare apartinind lui Stefan Szonyi (19191967). are peretii ornamentati cu mozaicuri reprezentind scene si personalitati ale istoriei Romaniei. caminele.arta si cultura. Si holul din fata intrarii in Aula.dire acestui complex. sint reprezentate in mozaic. anexele fiind proiectate de arhitectul Victor Vlad. pentru elementele tipice decorative. si unde se gaseste complexul arhitectonic. nascut in 1942. inconjurat de bulevardele Vasile Parvan. In 1976. Considerata a fi printre primele lucrari de arhitectura moderna. Primul rector al scolii superioare politehnice din Timisoara. sediu al Universitatii Tehnice Ti. figurile lui Nicolae Balcescu si Mihai Eminescu. lucrarea fiind opera artistilor plastici Adalbert Luca (n.prin evolutia semnelor de scriere. Pe fatada. a fost adaugata o noua cla. este dominat de elemente decorative si de arhitectura. se gaseste campusul universitar. care subliniaza tendintele in ceea ce priveste cunoasterea umana.misoara. nascut in 1932. Mihai Viteazu. in stil romanesc. proiectata de arhitectul Petru Svoboda. de dimensiuni impresionante. fiind un savant ce si-a dedicat intreaga viata in folosul binelui public si inereselor patriei sale. De o parte si de cealalta a acestui simbol este amintita. A fost profesor la facultatea de stiinte si la scoala superioara politehnica din Bucuresti. 1933) si a lui Leon Vreme(n. Constructia a inceput in 1923.dominind figura unei femei ce simbolizeaza o faclie. Lucrarea este opera lui Romul Nufin. de unde incepe bulevardul care poarta numele celebrului domnitor roman. Doua scari monumentale de marmura fac legatura intre parter si etajul I. cantina si terenuri de sport. dezvoltarea simodernizarea continua. . peretii sint placati cu marmura in care sint reprezentate simbolic stiinta. facultatea de electrotehnica. caminul fiind finalizat in 1927. In apropierea Universitatii. pe soclul caruia se poate citi:" Traian Lalescu (1882-1929). toate aceste reprezentari fiind inconjurate de alte simboluri.Universitatea si Institutul Politehnic Un alt edificiu important din zilele noastre este legat de numele arhitectului Hans Fackelmann. si anume cladirea moderna a Universitatii din Timisoara. In holul de la intrarea principala. satelitii si simbolul atomului.prima in 1950 si cea de-a doua in 1964-1965. simbolurile dominante fiind un cosmonaut.in mijloc. si a lui Gabriel Kazinczi. 1930) [41]. Traian Lalescu a absolvit cursurile institutului francez Sorbona. Complexul arhitectonic. iar cantina in 1930. construit in 1914. Bustul a fost ridicat in 1930. a publicat numeroase lucrari stiintifice.octombrie 1920-1921 ". monument arhitectonic. pe acelasi bulevard. Victor Babes si strada Daliei. istoria civilizatiei si a culturii universale. cum ar fi simbolul spiralei. cladirea corespunde pe deplin sco-pului pentru care a fost creata. Mihai Viteazu (1593-1601). In fata acestui complex se gaseste bustul lui Traian Lalescu. obtinind titlul de doctor in matematica. a infiintat scoala superioara politehnica din Timisoara.

[43] La intersectia celor doua bulevarde despre care am amintit. "Maierele" (fermele). opera a arhitectei Adelina Jojica. Contributiile sale deosebite privind studiile despre turbare. cunoscuta in tre. de gradini si in preajma lor de casute sau caba-ne. Pentru ca in aceasta parte a orasului. construit in 1929. Si pentru ca in titlul acestui capitol a aparut o denumire mai putin obisnuita. iconostasul si mobila fiind opere ale sculptorilor in lemn. Biserica impresioneaza prin sveltetea sa. facind posibila astfel. dupa planurile arhitectului Karl Salkovics. Victor Babes a fost medic. In 1926. fiu al marelui patriot Vincentiu Babes[42]. si inseamna fermier. in Piata Crucii. bustul fiind opera ar. profesor de patologie si bacteriologie la facultatea de medicina din Bucuresti. membru al Academiei Romane de Stiinte. in aceasta zona. fiind opera firmei sudtiroleze "Ferdinand Stuflesser ". opera a profesorului de arte plastice. In apropierea sa se gaseste o constructie moderna si indrazneata. prin vitraliile sale gigantice. de catre cetatenii Timisoarei. care realizeaza in interior o iluminare calda. Aceasta piata este dominata de biserica romano-catolica cu cele doua turnuri. azi Institutul de Igiena. refacerea din temelii si restaurarea. a fost ridicata. Unele dintre podoabele de seama ale acestui lacas de cult. inca din anul 1727. unde a fost ridicat un monument in onoarea acestui mare om de stiinta roman Victor Babes (1854-1926). de forma unui cilindru. in 27 august 1894. Bulevardul Mihai Viteazu se termina in Piata Nicolae Balcescu. Cuvintul "maier" este de origine germana. iar dupa un an a fost restaurata din nou. lepra. Iulian Toader din Arad. care este de fapt una dintre cele mai vechi biserici din Timisoara. cum era denumit cartierul inainte.Maierele vechi – Elisabetinul Pe Bulevardul Victor Babes. populatia de origine romana era foarte numeroasa. svelte si impresionante. clima a devenit agreabila si a favorizat amenajarea in aceste locuri. difterie si tuberculoza sint recunoscute pe plan mondial. denumirea de Elisabetin (Elisabethstadt).construit in 1963. de aceea. cind in afara zidurilor cetatii Timisoara s-au executat lucrari de desecare si asanare a mlastinilor. Construita in stil gotic pur. La sfirsitul secolului al XVII-lea. a fost executata de firma Albert Schmidt . au or-ganizat o colecta. In apropierea sa se gaseste Spitalul Bega. intr-un tipic stil gotic. au contribuit cu sume importante.Johann Bagyanszky intre anii 1912-1919. timisoreanul Traian Novac si craioveanul Felix Dumitrescu [45]. prin simetrie.1936 de arhitectul Adrian Suciu. unul dintre fondatorii microbiologiei moderne si autorul primului tratat de bacte-riologie din lume. sintem datori sa facem citeva referiri la originea denumirii de "maiere".cut sub denumirea de Lahovary. fiindu-i atribuita abia in 1896. executat in 1972-1973. sint frescele in stil bizantin. ce se intersecteaza cu Bulevardul Mihai Viteazu. (Meierhof = ferma). Cu timpul insa.tistului plastic Romulus Ladea (1901-1970). fiind sfintita de episcopul greco-oriental Ioan Metianu [44]. biserica a primit patru clopote noi. prin impartirea echilibrata a spatiului interior.si modernizat in 1947-1949. fara deosebire de nationalitate sau confesie. A urmat o perioada in care cetatenii instariti ai orasului si-au construit pe aceste locuri case resedinte de vara. o biserica greco-orientala-romana. . au fost recunoscute drept cartier al orasului in 1744. sediul Institutului de Sudura si Incercari pe Materiale. impreuna cu comunitatea bisericii romane. in galben. cele cinci altare sculptate in lemn.descoperirile sale privind antagonismul microbian fiind premergatoare conceptiilor moderne in ceea ce priveste antibioticele. biserica s-a deteriorat.in casa cu numarul 12 se afla Institutul Antirabic. reprezentantii populatiei "maie-relor". la care timisorenii.se poate vedea centrul de cercetare stiintifica al Academiei Romane.

unde ani de-a rindul a functionat un internat pentru copii de invatatori. inaltata in anii 60 ai secolului trecut. Intre 1900 si 1901.internatul.Institutul surdo-mutilor si caminul pentru orbi Deplasind-ne cu tramvaiul 6 sau 7 sau 8 pe strada Gheorghe Doja spre Josefin. Cu banii fundatiei Sailer.ment.iar in stinga putem vedea institutul surdomutilor.tor din partea statului. Institutia a fost inaugura-ta in 25 martie 1905.a fost mutata la mica distanta de vechiul ei loc. in acest loc.impreuna cu cladirile ce se aflau pe el.cheltuielile fiind acoperite de o succesiune a mostenirii lasate.in apropierea Clinicii de Ortopedie.desi subventii au venit si din partea statului. construit in 1901.unde se afla cladirea in. La capatul strazii Doja.si anu-me Institutul Orbilor.35 de orbi.intr-o casa de pe actuala strada Odobescu.spectoratului scolar.care au frecventat la Timisoara o scoala medie sau profesionala. Actualul monument a fost ridicat in 1906.locuitorii Timisoarei au construit in 1739. avind o valoare artistica deosebita.la insis. se afla o statuie a Sfintei Maria. este compus dintr-un baldachin asezat pe sase piloni in stil roman.aici fiind intretinuti si instruiti.in dreapta.o alta institutie scolara umanitara din Elisabetin. dupa statuia Sfintei Maria.in 1908.in Timisoara a luat fiinta o filiala a asociatiei pentru sprijini-rea orbilor.o capela. Inainte de a da detalii asupra acestui edificiu trebuie sa ne reamintim de capela Rozalia. . Mai trebuie amintita aici. locului acesta I se spune simplu "Maria".cosuri.stergatoare si scaune.de aproape 5 iu-gare. in Timisoara. In 1913. In 1906.dirii actualului Centru de Cercetare al Academiei. [46].acum ne aflam deja in cartierul Josefin.a episcopului Alexander Bonnaz.tentele asociatiei. conducatorul taranilor rasculati la 1514.cladirii i-a fost adaugat inca un etaj.in plus ocupindu-se si de ingrijirea invalizi-lor.cea nordica. In 1904.unde a fost amenajat un atelier pentru orbi.doneaza orbilor proprietatea lor din zona Vii.realizind-se prin initierea unei fundatii de catre Anton Sailer. Si astazi.servind si astazi acelorasi scopuri. Ea a fost distrusa de bombardamentele din 1849 dar a fost refacuta.cul unde se presupune ca ar fi fost executat Gheorghe Doja.este o cladire ridicata intre 1894 si 1897. Cunoscutul gradinar Wilhem Muhle. 123.in vederea organizarii unui atelier pentru orbi.sub conducerea directorului Karl Schaffer. sub care se gaseste statuia Sfintei Maria.de catre directorul de scoala Karl Schaffer.fiind supraetajat in 1912.cladire construita in 1904.iar in 1963 a fost demolata definitiv.dar primul razboi mondial a impiedicat realizarea acestui proiect In 1917.administratia orasului a hotarit sa construiasca un camin pentru orbi.posibilitatea de inchiriere a unei case.a Parcului Doja. Era situata intr-o latura.si vom observa.in urma decesului in 1889. Institutul surdomutilor din strada Doja nr. In 1926 . Azi.pentru ca in anul scolar 1897/1898.in vede-rea producerii de nuiele de salcie si impletituri din acestea.linga azilul pentru copii orfani. Monumentul. pe lo.a fost cumparata o casa in actuala strada a Independentei.familia Prochaska. la nr.se afla un monu. Scoala de surdo-muti a fost infiintata in 1885.pentru a realiza din impletituri de nuiele.institutia a primit in folosinta un iugar si jumatate de pamint. Locul a fost cunoscut sub numele de "Esafodul lui Doja"sau "Tronul de fier al lui Doja".la incetarea epidemiei de ciuma.casa invatatorului.scoala sa inceapa sa functioneze in cladirea sa noua. In semn de multumire si recunostinta. 16. intr-un scuar.in preajma cla. [47] Sa ne continuam insa drumul. vedem in dreapta Parcul Doja. sculptata din marmura de Carrara.a platit arenda pe o perioada de 10 ani.dupa plnurile arhitectului Leopold Loffler.si a functionat initial in cladirea scolii comunale din Josefin. impreuna cu fratele sau Gregor Doja si un grup de tarani rasculati.si de un aju. cu statuia Sfintei Maria.

Ambele documente. care eternizeaza aceste evenimente. in timpul asediului din 1849. fiind intocmit de curatorul bisericesc.Maierele noi – Josefinul Cartierul Josefin a luat fiinta mai tirziu decit Elisabetinul. lucrarea fiind realizata intre 19311936. Dintrun articol publicat in ziarul "Temes. este biserica romano-catolica din Josefin. de origine germana. aflate pe frontispiciul cladirii. incercarea de a descrie fiecare casa in parte de pe acest bulevard. caci ele amintesc de stilul "secesionist" vienez. arhitectul Johann von Schuster (1835-1897). "Maierele vechi ". a fost demolat complet cu ocazia restaurarii. biserica in stil baroc a fost supusa unui proces de renovare foarte minutios. dar cine trece pe aici este bine sa le priveasca. in 1974. o cutie ruginita ce continea doua documente deosebit de im. care este sediul confesional reformat. Indreptindu-ne spre Piata Stefan Furtuna. limbi ce se vorbesc curent in Timisoara. care fiind profesor la Institutul Politehnic din Timisoara si inspirat de stilul arhitectonic majestos al Bisericii Sfinta Sofia din Constantinopol. existente in Timisoara. alaturat unei cladiri de mica inaltime dar cu o cupola impresionanta. observam o cladire de caramida rosie in stil gotic-englezesc. De aici au pornit primele semne ale evenimentelor din decembrie 1989. proiectul noului turn. In patru limbi. ai cetatii. in Timisoara. de aici si numele de "Maierele noi nemtesti". dar un edificiu de dimensiuni remarcabile si un stil arhitectonic deosebit. vile construite de locuitorii instariti. a fost grav ava. Biserici neoprotestante si case de rugaciuni ale diferitelor culte religioase. Nu departe de aici. Este biserica ortodoxa din Josefin. Frontispiciul "Palatului Societatii de Hidroamelioratii Timis-Bega" impre-sioneaza prin elanul artistic si simtul frumosului[48]. In vederea acestei comemorari. si chiar a Banatului. incepind chiar cu cele doua edificii de linga podul care face legatura intre acest car-tier si Cetate. a fost plasata in Piata Print Euge. fapt pentru care a fost reconstruit mult mai inalt decit fusese inainte. in fata Primariei. in 1773 (Josefstadt). aici aflindu-se initial. poarta de la intrare. construita in 1774. iar cel de-al doilea. din primul aflind ca turnul. este biserica penticostala din Elisabetin. creata de un maestru necunoscut. iconostasul si scaunele fiind sculptate de Stefan Gajo. si anume. poarta numele zilei in care. slujind drept resedinte de vara. aflam ca in timpul renovarii crucii de pe turn.riat. acesta fiind si motivul pentru care bulevardul. exista in Timisoara. Linga "Maria". a preluat modelele privind contrafortii. pe care era fixata crucea. "stilul 1900". s-a construit o biserica moderna baptista. Picturile sint operele renumitilor pictori banateni Catul Bogdan si Ioachim Miloia. in 1722. iar in cinstea imparatului Josef al II-lea "Maierele noi " au primit numele de Iosefin. este cea a sfintului Johann von Nepomuk. reprezentant al primariei orasului. vechiul turn din 1774.niu. si-a sarbatorit in cadru festiv cei 200 de ani de existenta. sint inscriptiile de pe cele doua placi de marmura. cupolele si clopotnita. transformata in moschee. poarta semnaturile de autentificare a numeroase personalitati ale orasului. Aici s-a sarbatorit ziua Sfintului Johann von . Una dintre cele mai vechi edificii cu caracter religios. privind cladirile din aceasta zona. observam un turn inalt.warer Zeitung". in a-propierea Parcului Doja. in lungul parcului "Alpinet" ar putea fi si ea plina de surprize. din 27 mai 1928. ne aduce la cunostinta ca. in timp ce Elisabetinul era denumit. construita dupa planurile profesorului Victor Vlad (1889-1967). pe malul Canalului Bega. iar o plimbare pe malul Canalului Bega. inceputurile sale datind in anul 1744. care insoteste linia de tramvai. sub indrumarea caruia s-au executat lucrarile. Ar intrece limita posibilitatilor noastre.portante. s-a gasit in bila. s-au declansat primele evenimente. Intreaga pictura murala este executata in stilul "fresco bono". "16 De-cembrie". Cea mai veche statuie a orasului. azi Piata Libertatii. si turnul bisericii si-a pastrat aspectul de atunci pina in zilele noastre.

drept multumire pentru ca a incetat ciuma. si a promite un pelerinaj. a trebuit sa-i cedeze locul. iar cind aceasta a fost demolata din cauza constructiei noii cetati. si tinind in mina o cruce. (17381739). statuia Sfintei Maria. scul-ptorul timisorean Gallas restaurind cu pricepere ansablul statuar. monumentul a ajuns in gradinile de horticultura ale orasului. in curtea parohiei din cartierul Josefin unde se gaseste si astazi. cind canalul a fost regularizat. construita in acest scop in Elisabetin. pentru a se ruga. si a fost mutata in apropierea Bisericii Sfinta Ecaterina. in fata primariei. imediat dupa eliberarea orasului de sub stapinirea tur-ceasca[49].Nepomuk. anual. re-prezinta pe acest sfint. . de aici ajungind in 1932. Cind in 1756. descult. pe malul Canalului Bega. statuia Sfintului Nepomuk a fost din nou mutata pe aleea ce ducea din cetate spre cartierul Fabrik. in 16 mai 1727. statuia Sfintului Nepomuk. la capela Sfintei Rozalia. caci trebuia refacut com-plet capul ingerului [50]. in fata statuii ingenunchiind un ingeras care-si indreapta privirea rugatoare spre sfint. Monumentul. este pe un soclu de piatra. confectionat din gresie. a fost ridicata. Se presupune ca. imbracat cu un guler de hermelina. greu incercata de acest flagel. cind acesta a fost declarat ocrotitorul Banatului Timisan. In 1908. se aduna in fata acestei statui. statuia a fost ridicata aici. cind bintuia ciuma. In anii. populatia.

eveniment consemnat de o placa . Daca ne indreptam spre gara Iosefin(Gara de Nord). In 1970 a fost renovata si modernizata. avind acces la o educatie aleasa. iar in 1956 sa fie inlocuit cu un pod din beton armat. [51]Astfel fetele au putut frecventa scolile Notre-Dame. in 1849. Pasii ne poarta in continuare peste podul "Stefan cel Mare". s-a construit in 1857. au acumulat comori spirituale pretioase ce au contribuit major la cultura Banatului. a avut 30 de asezari(filiale) in dioceza Cenadului. dupa proiectul timisoreanului Karl Hart. care se intinde pina pe malul Canalului Bega. ce aminteste de luptele care s-au dat aici in timpul ase-diului Timisoarei. a apartinut maicilor de la Notre-Dame. pe atunci. dar ea a suferit distrugerea totala dupa bombardamentele din 1944. Proiectul pentru cel mai nuo corp de cladire a complexului a fost intocmit de arhitectul Michael Wolf.oceza sa. lucru despre care am amintit in secventele anterioare. care pina in 1871. generatiile care au beneficiat de aceste ges. si in locali. cartierul sau gene. proiectul apartinind firmei Gustave Eiffel. prima lor casa-mama in acest oras fiind in Cetate. care nu mai corespundea cerintelor de azi. construite in 1894 in stil neo-roma-nic. In acest loc. grupate in jurul unei biserici. Este palatul fostei case de economii din Josefin. Prima "Gara Josefin". era din lemn. observam la coltul din stinga. a fost ridicat la rangul de maior. in di. pentru ca in 1941 sa fie largit si consolidat. In scopul de a infiinta institutii adecvate de instruire si educatie pentru fete. ajungem la parcul din acest cartier dominat de un monument modest. din Munchen. sase calugarite sa vina la Timisoara. dar intrucit munca educativa a acestora a inregis-trat succese deosebite. un gimnaziu de patru clase. fata in fata cu biserica parohiala. fapt care a dus la reconstructia ei dupa razboi. In 1918. cit si exterioara. si tot aici. observam in intersectia cu strada Vacarescu(fosta General Bem)o cladire cu un etaj. cladiri administrative. Luind tramvaiul numarul 3. orfelinatul episcopal. scoala normala pentru invatatoare si educatoare. un liceu de opt clase. a initiat constructia unei noi casemama. in 1891. reconstruit. ordinul calugaritelor de la Notre-Dame. o scoala elementara si o gradinita"Minastirea din Josefin" devenind un simbol in ceea ce priveste educatia exem-plara a fetelor. luptator pentru libertate. dupa o restaurare. atit interioara. iar dupa aceea din metal. s-au construit in zilele noastre blocuri cu mai multe etaje. Este o scoala. sarbatorindu-se centenarul de existenta. generalul Bem. Alexander Bonnaz (1860-1889). in 1876. si a reusit sa obtina aprobarea ca. monument realizat prin donatii publice si inaugurat in mod festiv in 10 noiembrie 1912. isi instalase. urmasul acestui episcop. gradini parcuri si locuri de joaca.tati mai mici. episcopul Csajaghy (1851-1860). a luat legatura cu casa-mama a ordinului surori. Tot in zona se afla sinagoga comunitatii ortodoxe evreiesti. Pe artera care leaga podul peste Canalul Bega si gara. scoli. marele poet. cuprinzind mai multe edificii. [52]Acum se poate vorbi de actuala Gara de Nord Timisoara. care pina la nationalizarea din 1948. o cladire deosebita. si constructia a fost ridicata in 1930. comandantul suprem al trupelor maghiare. ce alcatuiesc un complex compus din minastire. linga biserica parohiala romano-catolica din Iosefin. edificiul fiind ridicat in 1900 in locul unei scoli numai cu parter.lor calugarite de Notre-Dame. dedicat ostasilor cazuti pe cimpul de onoare. prin a carui donatie marinimoasa a fost construit. "Gara Noua" ridicindu-se intre anii 1897-1899.turi ale educatiei. in directia Freidorf. Pe cealalta parte a strazii se pot vedea halele pietii agroalimentare Iosefin. construita la sfirstul secolului al XIXlea.Din Josefin pina in parcul din Freidorf In fata bisericii parohiale romano-catolice din Josefin se afla un important complex scolar. in 1994. calugaritele conducind aici o scoala superioara de fete. Petofi Sandor.ral. Intorcindu-ne spre biserica parohiala si mergind in directia strazii Resita(fosta Frobel).

placa in care este reprezentat chipul poetului insotit de un text in limba maghiara.de marmura pe acest monument. [53] .

Dar in 1949. cind a fost terminata constructia minastirii in stil gotic de pe linga biserica din Elisabetin. dar in timpul asediului din 1848-1849 a servit drept grajd. Leopold Wegenstein. provin de la firma sudtiroleza"Ferdinand Stuflesser". a fost construita prima biserica in Ronat. biserica din Ronat a avut si ea mult de suferit. Tot in Mehala s-a construit colonia Blaskovics. de hramul din 13 septembrie. si in prezent acest cult o administreaza si o foloseste. statului. In 1981. nume ce vine din limba turca" Mahale". procedindu-se la renovarea sa in 1928. din ordinul Salva-torian. abia in 1890.narul infiintarii ordinului. (1781). cladirea a trebuit predata in 48 de ore. insanctuariu. Dupa 1910. Mai tirziu a devenit comuna Mehala. in 1887. De-a lungul timpului a servit ca lacas de cult atit credinciosilor ortodoxi de nationalitate sirba cit si celor ro-mani. Piata principala din Mehala poarta si azi numele de Avram Iancu. ce a fost sfintita in 1887. numindu-l circumscriptia V. comunitatea catolica a acestui cartier a trecut sub administratia parohiei din Mehala. Cele trei altare. care este originar din Ronat. in administratia sa.le sanctuarului. cind Gara de Nord a fost bombardata. in stinga Bunavestire. din Munchen(1928). Parohia greco-ortodoxa din Mehala a fost infiintata in 1744. biserica fiind constru. in 1975. sub parohul romano-catolic din Josefin -Georg Wentzel. in 12 septem-brie 1887 biserica romano-catolica inchinata Maicii Domnului. sfintite in 1936. primii Patres ai acestui ordin venind in acestcartier in anul 1896. in 1983. Monseniorul Konrad Keruweiss. Separarea religiei de rit ortodox sirb de cel roman. care a fost destinata angajatilor de la calea ferata. Mai tirziu. a urmat una interioara. Dupa o renovare exterioara. tot din Munchen(1937). noul paroh. ca si celelalte doua vitralii care sint pro-dusul firmei Muller. si a fost construita in jurul anului 1902. cit si mai tirziu. Jacob Hahniun.Mehala – Franzstadt Singurul cartier marginas(mahala). Orga este opera maistrului timisorean.le erau conduse de ordinul Salvatorian. toate ope-re ale pictorului aradean Geza Ulrich. sub numele de Franzstadt. incepindu-se reconstructia sa. care atit in timpul stapinirii turcesti (1552. Vitralii. provin dincunos-cuta institutie de arta Mayer. a reprezentat un cartier autonom. a fost cartierul Mehala. Pater Johannes Blum. abia in decembrie 1964. recunoscuta oficial de curtea regala de la Budapesta. in dreapta incoronarea Sfintei Maria. prima casa-mama aflindu-se in Mehala pina la inceputul secolului al XX-lea. la 1 ianuarie 1910. bisericuta fiind sfintita de catre ordi-narius din acel timp. Azi frumoasa minastire se afla din nou in posesia Salvatorienilor si a fost renovata cu atentie.1716). ca aceea a 'Rona. a facut ca biserica sa ramina cultului ortodox sirb. pina la ridicarea Timisoarei la rang de oras liber al regatului Ungar. a fost restaurata de pictorul Gheorghe Boicean.tului". sculptate in stil gotic. Dupa cum s-a amintit mai devreme. orasul Timisoara incluzind teritoriul acestei comune. In timpul celui de-al doilea razboi mondial. s-a sarbatorit cente. parohia catolica din Mehala cit si filialele sa. se afla o pictura murala cu Isus pe cruce. abia in 1946. Pictura altarului principal ce o reprezinta pe Sfinta Fecioa-ra Maria cu pruncul suferind o avarie. Paul Veres. datorata mai-strului zugrav. Tabloul a fost complet refacut dupa o fotografie mai veche. din Elisabetin. Romanii si-au construit o biserica provizorie. decedat in 1991. Acum citiva ani biserica a fost zugra-vita si pictata de renumitul artist banatean. In jurul anului 1928. iar in naos portretele celor 12 apostoli. care se afla intr-o stare deplo . in Mehala s-au construit si alte asezari. Dar in lo-cul acestei biserici vechi. Deasupra altarului principal. aici fiind sfintita. elev al regretatutlui pictor Julius Podlipny. a reusit impreuna cu numerosi ceferisti catolici sa obtina aprobarea de a reconstrui biserica cu ajutorul Caritas. constructor fiind Eduard Reiter din Josefin.ita in 1786.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful