Miorita-balada populara

Balada „Mioriţa” este o capodoperă a literaturii populare româneşti, „este cea mai frumoasă epopee pastorală din lume” după afirmaţia lui Alecu Russo, cel care a descoperit-o. Ea a fost publicată de Vasile Alecsandri în volumul „Poezii populare ale românilor” (1852). Balada populară este o specie a genului epic, care prezintă o întâmplare din trecutul îndepărtat sub forma unei acţiuni simple, cu un număr mic de personaje, prezentate de obicei în antiteză şi în care realul se împleteşte cu fabulosul. Deşi opera literară „Mioriţa” este o îmbinare ingenioasă de elemente epice ,lirice şi dramatice, ea aparţine genului epic, având trăsăturile lui specifice. Autorul anonim îşi exprimă indirect ideile şi sentimentele prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Întâmplările relatate sunt situate în timp şi spaţiu ca în orice operă epică. Acţiunea se petrece toamna ,în momentul transhumanţei, într-un spaţiu de o frumuseţe neasemuită: „Pe-un picior de plai /Pe-o gură de rai”. Chiar dacă unele dinte întâmplări sunt ipotetice, ele se constituie în subiect al unei opere literare. În expoziţiune se prezintă locul şi timpul acţiunii, precum şi personajele-cei trei ciobani care vin din regiuni diferite. Intriga cuprinde complotul urzit de ciobani şi destăinuit de mioară stăpânului ei. Odată cu desfăşurarea acţiunii, întâmplările trec din planul real într-un plan fantastic în care totul se află sub semnul eventualităţii. Balada se transformă într-un monolog liric prin care sunt exprimate dorinţele testamentare. Ciobănaşul o roagă pe mioriţă să-i îndeplinească ultimele dorinţe: să fie îngropat de cei doi ciobani, să-i pună la cap fluierele dragi, să ascundă celorlalte oi moartea sa şi să le-o înfăţişeze ca pe o nuntă de proporţii cosmice. Punctul culminant-ca intensitate a sentimentelor-este apariţia măicuţei bătrâne care îşi caută fiul şi, îndurerată, îi face un portret de o frumuseţe neasemuită. Deznodământul baladei lipseşte în planul acţiunii, întrucât moartea ciobănaşului este ipotetică, dar în planul valorilor morale şi filozofice triumfă atitudinea de înţelegere superioară a sensurilor existenţei. „Mioriţa” este o baladă populară pastorală fiindcă narează evenimente dramatice din viaţa păstorilor. Fiind o creaţie populară are caracter anonim, oral, colectiv şi sincretic. Balada are personaje puţine. Unele sunt reale: cei trei ciobani şi măicuţa bătrână, altele sunt fabuloase: oiţa năzdrăvană. În „Mioriţa” apare motivul animalului năzdrăvan care îl ajută pe erou, ilustrat prin procedee artistice specifice: personificarea şi hiperbola. „Mioriţa” are câteva particularităţi care o diferenţiază de celelalte balade populare. Antiteza între personaje nu se mai realizează fiind înlocuită de zbuciumul sufletesc al eroului. Absenţa deznodământului în planul acţiunii estompează lupta dintre bine şi rău, specifică altor balade populare. Epicul este însoţit de elemente lirice şi dramatice care contribuie la exprimare unor sentimente ale personajelor aflate în situaţii-limită. Având în vedere acest raport între epic, liric şi dramatic se poate spune că „Mioriţa” este un adevărat poem filozofic despre atitudinea omului în faţa morţii. Balada „Mioriţa” este o creaţie epică în versuri care respectă versificaţia specific populară: rimă împerecheată şi monorimă, ritm trohaic şi măsura versurilor de 5-6 silabe.
Ciobanasul moldovean este personajul principal din balada populara "Miorita" si in acelasi timp un personaj mitic, deoarece el exprima, prin atitudinea lui, intelepciunea populara a acceptarii mortii ca pe un dat firesc al

parul si ochii negri ca "pana corbului" si. mustacioara blonda ca "spicul graului". portretul ciobanasului capata valente picturale. / Mustetioara lui. pe cel "de os" si pe cel "de soc". / Ca la nunta mea / A cazut o stea". neavand alta petrecere decat. Grijuliu si iubitor. "cai invatati" si "caini mai barbati". ciobanasul este intelept. fiind preocupat de durerea sfasietoare pe care aceasta ar simti-o in eventualitatea mortii sale: "Iar la cea maicuta / Sa nu-i spui. "sa-mi aud canii" si sa fie ingropat "in strunga de oi". pe care doreste sa le aiba cu sine vesnic. / Pana corbului. asemanator unui Fat^Frumos din basmele populare. latratul cainilor sai sau strigatul plangator al oilor sale". Trasaturile fizice ale tanarului sugereaza totodata trasaturile lui morale. in care cromatica se vizualizeaza expresiv si delicat prin intermediul metaforelor. Astfel. respectiv. cat si in aceea a priceperii si pasiunii sale pentru meserie. care constituie un simbol pentru sensibilitatea si duiosia sufletului. are "oi mai multe". se sugereaza si alte trasaturi morale. Prin mijloacele indirecte ale caracterizarii. o credinta populara ancestrala. aceea ca atunci cand cade o stea m6are un 6m: "Ca la nunta mea / A cazut o stea". care este "mai ortoman" (ortoman bogat in turme -n.n. prin caracterizare directa. / Spuma laptelui. Trasaturile ciobanasului sunt exprimate fie prin epitete sugestive privind atitudinea barbateasca si curajoasa. acestea "or plange / Cu lacrimi de sange!". "sa fiu tot cu voi". / Perisorul lui. prin diminutivele folosite: "Mandru ciobanel / Tras printr-un inel? / Fetisoara lui. ciobanasul nu se poate desparti nici de fluierele sale. amplificand astfel emotia cititorului. prietenos si sensibil. in eventualitatea mortii. deoarece accepta moartea ca pe un final firesc al vietii. la inceputul baladei se mentioneaza. Pasionat de meserie. De remarcat este alegerea de catre autorul anonim a unor elemente din natura pentru a contura trasaturile fetei: pielea este alba precum "spuma laptelui".". el nu vrea ca mama sa afle despre steaua cazatoare. de o neasemuita frumusete fizica si morala. inzestrat cu cele mai alese trasaturi cu care putea impodobi folclorul pe un flacau reprezentativ pentru neamul romanesc. portretul ei . / Mura campului!. deoarece. Mihai Eminescu il vizualizeaza pe ciobanul mioritic ca pe "un pastor ratacit pe Carpati. pentru ca in testamentul liric nu uita fluierasul "de fag". atat in zona sensibilitatii. El este o fire blanda si iubitoare. petrecand lungile nopti instelate in mijlocul turmelor sale. incredintat ca dragostea dintre el si animalele sale este reciproca. imagineaza ca. Prin mijloacele caracterizarii directe. menit sa sensibilizeze si mai mult pe cititor. Desi tanar. cu delicatete sufleteasca. in eventualitatea mortii. ca "mura campului". la care se adauga cu subtilitate duiosia si dragostea mamei. Se poate concluziona ca portretul ciobanasului compune un personaj mitic.. Maicuta batrana Poetul anonim o plaseaza pe maicuta batrana intr-o secventa lirica de un dramatism sfasietor. / Spicul graului. din timp in timp. dorinta lui este de a ramane alaturi de cei dragi. intrucat trasaturile ciobanasului sunt vizualizate prin ochii mamei indurerate. / Ochisorii lui. "mandru". Astfel. El strecoara aici. harnicia. fie prin metafore expresive pentru tinuta zvelta -"Tras printr-un inel". autorul anonim compune un portret de o frumusete impresionanta. imaginand o nunta cu elemente cosmice intre care se va reintegra prin nefiinta.vietii umane. vrednicia ciobanasului. Portretul fizic se realizeaza prin elementele descrierii potentate liric.). draguta. care reies din gandurile si sentimentele ciobanasului.

inainte de a-i demasca pe cei doi. fapt ce denota ca ea este preocupata de a gasi solutii pentru iesirea din impas . ea fiind cea mai apropiata si de incredere fiinta pentru tanarul aflat in situatie limita. "draguta". Oita nazdravana ilustreaza motivul popular al unei teme foarte adesea manifestate in folclor. care caracterizeaza aceasta secventa. Oita este un simbol miraculos in balada si argumenteaza esenta mitologica a creatiei populare. deoarece este inzestrata cu puteri miraculoase. deoarece intelege complotul pus la cale de ciobanul ardelean si de cel muntean si poate sa-1 comunice stapanului. fiind construita ca un personaj secundar imaginar. prin varietatea figurilor de stil: metafore -"picior de plai". sfatuindu-1 sa-si duca oile intr-un loc ascuns. batrane . "lacrimi de sange"-.dorind sa-1 salveze de la eventuala pieire. epitete oi "mandre si cornute". ea compune un portret induiosator fiului sau. "perisorul".si sa se protejeze cu ajutorul cainilor: "iti cheama s-un cane / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc". "mustetioara". "preoti. care incearca sa-si gaseasca baiatul: 1. adica prevestitor al mortii. bucalaie"-. are o stare launtrica de neliniste. oita se framanta. "miorita laie. Mioara nazdravana este iubitoare si credincioasa ciobanului. pe care maicuta le enumera.tema folclorica a comuniunii ancestrale dintre om si natura. personificari -"soarele si luna / mi-au tinut cununa". comuniunea desavarsita intre om si animal. indurerata si deznadajduita.portretul ciobanului amplifica zbuciumul launtric al batranei. armonia perfecta dintre cioban si meseria sa. "cu braul de lana". Portretul fizic este succint. Ea este umanizata. "fetisoara". constituind "elementul oracular"."ochisorii" . Alcatuit din a– diminutive "ciobanel". iar in plan real. "oita barsana". Conceptia mitica foloseste miorita inzestrata cu puteri fabuloase pentru a ilustra . "miorita laie". Portretul moral este dominat de suferinta cutremuratoare a mamei care-si cauta cu disperare fiul disparut. tainic -"La negru zavoi". in plan mitic. comuniunea spirituala ancestrala dintre om si animal. caruia ii este devotata si. ca pe un final de neevitat al vietii. il previne: "Ca l-apus de soare / Vreau sa mi teomoare / Baciul Ungurean / Si cu cel Vrancean!".avand o pronuntata functie estetica."Din ochi lacrimand"-. epitetul"batrana" si un detaliu tipic pentru portul popular. simbolizata aici de animal. "gura de rai". Alt argument care vine in sprijinul increderii ciobanului in "cea miorita" este si folosirea diminutivelor cu valoare afectiva: "draguta mioara". cel mai frumos chip barbatesc din intreaga literatura nationala. sugerand afectivitatea materna ce atinge sublimul estetic si emotional. Mijloacele de caracterizare indirecta sugereaza durerea sfasietoare a maicutei y. . Mioara isi iubeste nespus de mult stapanul. care este. poate. "De toti intreband / Si la toti zicand". fiind alcatuit prin mijloacele caracterizarii directe dintr-un singur element sugestiv. Miorita Miorita este un personaj secundar si un personaj fabulos.in acelasi timp . deoarece apare numai intr-o secventa a baladei. Dativul etic argumenteaza si el loialitatea oitei si comuniunea ancestrala dintre om si animal. fapt ce reiese din menirea acesteia de a duce la indeplinire testamentul. Limbajul artistic ilustreaza profunda sensibilitate a "romanului nascut poet".si dativul etic -"mi-au vazut" . Principala figura de stil prin care se defineste oita este personificarea. Trasaturile concrete ale infatisarii fiului. semnificand. individualizandu-1 si prin monorima "-lui". "negru zavoi". identifica un anumit pastor. ca simbol al naturii inconjuratoare."De trei zilencoace / Gura nu-i mai tace / Iarba nu-i mai place" -.

"fetisoara". Lucian Blaga. Prozodia este reprezentata de ritmul trohaic. dimitiuii^populare -"ciobanel". "bolnavioara". rima imperecheata si monorima si masura de 7-8 silabe. "perisor". Nichita Stanescu. "daca-i intalni". "strunga"-. Mircea Eliade. "barsana". cuvinte populare cu iz arhaic -"ortoman". "mustetioara". muzicalitate grava si sensibilitate emotionala. "miorita".muntii mari". "maicuta". "paseri. Considerata de Mihail Sadoveanu "drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru". Mioriţa este o capodoperă a literaturii populare definitorie pentru spiritualitatea românească. "Miorita" concentreaza profunda spiritualitate romaneasca si da nastere marilor creatori ai literaturii noastre: Mihai Eminescu. precum si formele populare ale viitorului verbelor -"de-o fi". Mihail Sadoveanu. "fluieras". "plavita". lautari"-. "s-ar strange". . care confera versului o tonalitate melancolica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful