Morometii- eseu de argumentare Obiectivitatea, ca deziderat al prozei romaneşti în care factorul estetic primează, a fost impusă în literatura română

aproape ca literă de lege în perioada interbelică şi promovată şi în perioada postbelică. Literatura postbelică va sta sub semnul politicului, influenţa acestuia generând o stratificare în toate genurile. Sub influenţa acestui cadru istoric se vor afirma trei direcţii: prima vizează scriitorii care vor continua tradiţia interbelică G.Călinescu, M.Sadoveanu, T.Arghezi, LBlaga, aceştia păstrând ridicată ştacheta valorilor şi reuşind să ofere astfel un termen de comparaţie. A doua direcţie este reprezentată de „subcultură", „subliteratură", adică literatura „proletcultistă” cum a numit-o N.Manolescu, aceasta integrând scriitori care s-au afiliat puterii şi care creează opere în care valoarea estetică a dispărut, primând politicul. A treia direcţie integrează poeţi şi scriitori care vor apela la un stil conotativ, subliminal din nevoia de a păcăli cenzura: N.Stănescu, M.Sorescu, Ana Blandiana, M.Dinescu, M.Preda. Marin Preda debutează în anul 1941 cu schiţa „Salcâmul" în ziarul „Timpul", schiţă care va fi integrată ulterior în volumul de nuvele „Întâlnirea din pământuri", alături de „Colina", „Calul" opere care reprezintă elemente hipotext pentru romanul „Moromeţii". Fiind o specie literară a genului epic în proză, de mărime substanţială, complexă în raport cu celelalte specii literare înrudite, prin dezvoltarea de regulă a unei problematici grave, cu o naraţiune fictivă în care acţiunea dominantă bazată numai pe evenimente reale se desfaşoară pe mai multe planuri, fiind susţinută de numeroase personaje bine individualizate, antrenate de o intrigă complicată, opera “Morometii” este un roman. Un prim argument care coroboreaza statutul de roman obiectiv este reprezentat de tema romanului care presupune angrenarea in social, primul volum prezentand societatea rurala interbelica, avand ca subteme: familia, copilaria, scoala, timpul, raportul dintre individ si timp si cel dintre taran si pamant. In al doilea volum este prezentata societatea rurala postbelica avand ca subteme colectivizarea si caracterul agresiv al acesteia, iubirea si raportul dintre individ si istorie. Al doilea argument care valideaza caracterul de roman obiectiv vizeaza conflictul, un factor important in desfasurarea actiunii unei opere epice sau dramatice ce consta in ciocnirea de interese, fapte, caractere intre doua personaje sau grupuri de personaje. Tipul de conflict prezent in aceasta opera este conflictul de tip manifest exterior intre fratii vitregi din familia Moromete, intre Moromete si fiii cei mari, intre taranul bogat si cel sarac, intre reprezentanti ai autoritatilor si taran, dar este prezent si conflictul interior: dorinta de sintalitate a familiei si incapacitatea lui Ilie Moromete de a intelege inversunarea fiilor celor mari. Un alt argument in sprijinul ideii ca opera literara “Morometii” este un roman obiectiv il reprezinta modul de abordare a temei social-taranesti pe tot parcursul diegetic. In ambele
1

ce murise. Aceasta din urma prezinta aspecte din viata satului traditional. bautul aldamasului. a universului autogenerator. scena secerisului. Nila si Achim. Astfel. mama Titei. ii bate pe cei doi. Maria. cand Ilie Moromete se hotaraste intr-o dimineata sa taie salcamul din spatele gradinii pentru a-l vinde vecinului sau. Paraschiv. ilustrata prin familie. taranul avand inca placerea de a vorbi si dorinta de a evada din cotidian prin “politica”. bocitul ritualic. Desfasurarea actiunii debuteaza cu capitolul al 12-lea. In desfasurarea actiunii volumului intai mai sunt cuprinse si scena foncirii. si care i-a convins pe baieti ca ei muncesc doar pentru a o intretine pe mama lor vitrega. taranime si drama ei istorica. tata?”. asezati la “o masa joasa si rotunda”. simbol a carui signaletica dominant este cea a perfectiunii. aceasta adunare validandu-se ca un cenaclu “sui generis” si ca o ”stoa taraneasca”. Punctul culminant este reprezentat de faptul ca Ilie Moromete. actual sotie. Faptul ca Ilie Moromete. Se observa faptul ca printer grijile gospodariei taranesti isi face loc si contemplarea filosofica a lucrurilor. reprezentand trainicia Morometilor. ai ajungand sa-i urasca pe Catrina si pe copiii ei din cauza surorii lui Moromete. statutul sau de cap al familiei. acest statut fiind demonstrat de prezentarea initiala a importantei salcamului in viata satului: “Toata lumea cunoastea acest salcam”. in expozitiune se individualizeaza ca scena cheie cina dintre membrii familiei Moromete din capitolul al patrulea. crezand ca ea singura putea sa aiba grija de cei trei si din aceasta cauza a facut tot posibilul pentru a-i starni impotriva propriei familii. iar prabusirea lui anunta un sfarsit. culegerea roadelor pamantului fiind un moment de bucurie. de interogative retorica “Salcamul asta?” si de reactiile oamenilor: “De ce-ai taiat salcamul. Nila si Achim. copii dintr-o casatorie anterioara a lui Ilie cu Radita. Intriga romanului integreaza dorinta celor trei frati Paraschiv. Guica nu a fost niciodata de accord cu cea de-a doua casatorie a fratelui ei. este punctata schimbarea lui 2 . Odata cu taierea arborelui incepe si declinul familiei anticipat in acest chip de o drama in lumea vegetala. o destramare. In deznodamant. care este constituita din Catrina. jocul calusarilor. reprezentat de ultimul capitol. personajul principal. Salcamul are valoare premonitorie. de a fugi de acasa. Al doilea epitet din aceasata asertiune asimileaza simbolul cercului. Tudor Balosu.volume este prezentata lumea satului romanesc din Campia Dunarii. unde se strangeau aproape toti barbatii din sat pentru a citi din ziare si a discuta despre evenimentele politice. realizandu-se o adevarata monografie a obiceiurilor si ritualurilor statornicite aici din timpuri stravechi. poreclita si “Guica”. care pleaca a doua zi de acasa. o modificare de ierarhii in lumea acestora. Alta scena cheie din desfasurarea actiunii este reprezentata de adunarea de la fieraria lui Iocan. dupa ce afla de la Scamosu ca Achim nu se va mai intoarce cu oile si cand observa ca Paraschiv si Nila nu il mai asculta spargand lada cu zester a fetelor. “statea parca deasupra tuturor” evidentiaza autoritatea sa asupra sotiei si copiilor. Salcamul se valideaza astfel ca un “axis mundi”-Mircea Eliade. a Ilincai si a lui Niculae si alti trei baieti.

Al patrulea argument pertinent in statutarea acestei opere ca roman obiectiv este evidentiat de modul de individualizare a personajelor. el afiliandu-se P. deoarece tatal sau incearca sa stranga cat mai multi bani pentru a-i aduce acasa pe Paraschiv.R. mai intai in capitolul al unsprezecelea fancadu-se apologia lui de catre alte doua personaje: Ilinca si Alboaica. Mantarosie. Volumul al doilea este mult mai dens ca informatie. In expozitiune lectorii afla din scenele retrospective ca sora lui Moromete a murit. eponim. In desfasurarea actiunii Niculae pleaca la o scoala de partid. Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar. Ouabei. la o sera din Mogosoaia. iar ironia acerba a prozatorului se valideaza prin mai multe procedee. episodul mortii fiind de marime redusa pentru a se crea puternica impresie ca se vorbeste despre o veritabila “gesta” si nu despre banale sau prozaice evenimente din viata unui taran. ca Niculae nu mai este lasat sa mearga la scoala.Moromete care.C. precum: numele derizorii ale celor care se afiliaza P. drept si scurt cu ceva din linistea ganditoare a fruntii. vazandu-si daramate idealurile.R. datorită rolului important pe care il are în transmiterea mesajului operei. Eforturile acestuia si descinderea la Bucuresti sunt in zadar. revenea in sat foarte rar. deoarece acestia trei nu accepta sa se intoarca in sat. in special a personajului Ilie Moromete. Nila murind la scurt timp in razboi la Cotul Donului. faptele reprobabile comise de cei care intrau in partid. personajul beneficiază atât de un portret fizic. fiind un personaj principal datorită ocurenţei sale pe parcursul discursului narativ. cât şi de unul moral. Incep sa izbucneasca in viata societatii rurale intamplari si conflicte majore. dar si mult mai discursiv. Ilie Moromete este construit pe baza a doi parametri: ca instanţă narativă si ca referent uman. nu mai merge la intrunirile din poiana lui Iocan si nu mai saluta ca inainte. Nila si Achim. precum si infatuarea activistilor de partid si dorinta de a epata prin crearea unor cuvinte inexistente: “fortamente”. Zdroncan.-ului: Gogonaru.C. ajuns inginer horticultor.-ului numai din considerente intelectuale. primul taran filosof al literaturii romane. In punctual culminant naratorul da un indiciu ca tanarul Niculae Moromete. “tridimensional” deoarece evoluează pe parcursul diegezei. Spre deosebire de portretul fizic. determinat doar de un eveniment iesit din comun. cuprinzand foarte multe scene retrospective. Deznodamant celui de-al doilea volum integreaza scena mortii lui Ilie Moromete. central. protagonist deoarece el centrează diegeza. întrucât numele sau se regăseşte si în titlul operei.”. Prosopografia personajului este realizata in mod direct prin asertiunile naratorului: “era capul unui om care se uita parca in jos… nasul se prelungea din fruntea boltita in jos spre barbie. Ca orice personaj literar. Ca referent uman. pe care individual nu le poate anticipa si care reusesc sa dezechilibreze existenta imediata a acestuia. Intriga celui de-al doilea volum integreaza critica la adresa celor care promoveaza ideologia comunista si care este ascunsa ascunsa in subtext. 3 . sorginta precara a celor ce se inscriau. Ilie al Mariei lui Usturoi violand o fata.

greu de tinut in frau. Ilie Moromete este “capul familiei” numeroase.ethopeea personajului este ampla. pentru ca ulterior sa se revina succesiv la aceste aspecte. pe langa taranul filosof mai sunt prezente si alte tipuri de tarani: raisonneur-Niculae. Pe parcursul romanului se observa prezenta multor tehnici narative modern. “Dimineata”. In volumul al doilea este prezenta o abatere de la acest tipar si aceasta perspectiva: “Un an mai tarziu. bigot-Catrina. deoarece naratorul cunoaşte deznodământul. Moromete se dovedeste a fi un bun cunoscator al limbii romane avand capacitatea de a jongla cu cuvintele pentru a scapa dintr-o situatie posibil neconvenabila. coleric-Paraschiv. Ironia ascutita. In cadrul tiparului narativ auctorial. de apelative populare: “fa” sau de tabuizare: “Iacacine”. aceea de a explica un cuvant pe care nu il cunoaste. avand in vedere si conflictele ce mocneau. naratorul ştiind atât cât personajul central. caracterul autoritar. revoltat-Tugurlan. perspectiva narativă este heterodiegetică. tiparul narativ prezent în această operă fiind cel auctorial. fermitatea personajului. “Cinenupoate”. Autenticitatea romanului este conferita si de o oralitate de tip neprotocolar. natang-Nila. reprezentata de imprecatii populare: “Pe ma-ta si pe tine chiorule”. El are tot timpul constiinta ca se produce in fata unui public. “Tu-ti adineaurea matii”. având o viziune de ansamblu asupra universului ficţional si omniprezent. fapt demonstrat de utilizarea tehnicii instantaneelor sincrone. fiindcă întâmplările sunt narate la persoana a treia. Alte elemente de 4 . pronumele la persoana intai al unui plural inclusiv marcheaza solidaritatea naratorului cu poporul sau. felul sau de a face haz de necaz contureaza un personaj aparte intre taranii literaturii romane. Fire autoritara. inteligenta iesita din comun si spiritul jucaus. care este un continuator al tatalui. In cazul in care aceasta abatere este voita. stand mai aproape de realitate decat de fictiune. intre membrii familiei. heterodiegetic. Un argument care valideaza caracterul de roman obiectiv vizeaza modul inedit de constructive a discursului narativ. naratorul este extradiegetic nefiind implicat in acţiune. cea mai des uzitata fiind cea a “contrapunctului”. deoarece narează la persoana a treia omniscient. unei alte familii sau unui alt aspect al realitatii. Un alr procedeu modern este si intertextualitatea prin intermediul caruia se insereaza titluri de ziare: “Miscarea”. ceea ce presupune ca fiecare capitol este afectat unui alt personaj. fiind gata sa explodeze. Astfel. razboiul izbucni la granita noastra […] si ne lua si pe noi”. naratorul uzitand tehnica interpretarii fiziognomonice: se deduce propensiunea telurica a lui Moromete. unele trasaturi fiind sugerate prin intermediul prosopografiei. iar focalizarea este “internă-fixă”. onestitatea. caracterul meditativ. “Curentul”. stie ca vorbele. gesturile lui vor fi comentate de catre toti. fiecarui detaliu fizic corespunzandu-i unul de profil moral. de o rautate gratuita-Guica. In romanul “Morometii”. echivalenta cu viziunea “impreuna cu”. bogat-Tudor Balosu. In descrierea casei lui Balosu este uzitata tehnica descrierii balzaciene. Ilie Moromete este un autentic model parenetic pentru consateni.

a-mi dea un apastru”. comportament şi problematică specifice. este………principal……etc 5 . naratorul se uziteaza de un procedeu de tip caragialesc.se evidenţiază personajul……din opera…. cu un ţăran de egală viabilitate artistică. Romanul „Moromeţii” aduce elemente de o netă originalitate: propune un univers sătesc autonom. exprimarea populară cu cea intelectuală. definiţia speciei literare în acord cu opera. FEMEIA / ŢĂRANUL / INTELECTUALUL Personajul literar.va fi construit pe baza a doi parametri : ca instanţă narativă şi ca referent uman. date despre perioada respectivă Între creatorii de personaje feminine/ ipostaze umane ale ruralului / ipostaze umane ale intelectualului reprezentative din această perioadă…………se evidenţiază ……. “singu-ral”. va beneficia de multiple ipostazieri pe parcursul evoluţiei literaturii. Perioada …. “Ce-i m’?” sau a consoanelor initiale: “a duc ana la inmatu-meu. Astfel. gasind trei forme incorecte: “singu-ra-lal”.oralitate mai sunt si amputarea vocalei finale: “ba Nila-m’”. „fiinţă de hârtie” cum îl statuta Roland Barthes. “singular”.. ca instanţă definitorie a comunicării narative. ea/el fiind o ipoteză de lucru şi de gândire pentru toţi scriitorii.nu face excepţie de la această preferinţă a creatorilor epici.. “singur-lal” pentru acelasi cuvant. expresiile idiomatice: “ca sa se mire prostii’. Între acestea ipostaza feminină/ ţăranul / intelectualul ocupă o poziţie privilegiată. în care formele oralitaţii coexistă cu cele scriptice. indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi. ca instanţă narativă. date despre autorul ales Din galeria impresionantă de personaje create de …. pregnant. Ca orice personaj literar şi…. dă prozei o dimensiune psihologică profundă şi consolidează orientarea realistică şi un stil propriu. dar si prostia lui Paraschiv. …. adică din punctul de vedere al încadrării estetice. Pentru a evidentia rautatea.

SE FACE REZUMATUL DINSPRE PERSONAJ SPRE EVENIMENT Ca referent uman..beneficiază atât de prosopografie. „fiinţă de hârtie” cum îl statuta Roland Barthes. portretul fizic……etc SE FACE CARACTERIZAREA Personajul nu este individualizat însă numai prin diegeză şi nexurile pe care le operează cu celelalte personaje. ca instanţă definitorie a comunicării narative.. adică din punctul de vedere al încadrării estetice.. adică din punctul de vedere al fiinţei pe care o imaginează. este………principal……etc 6 . Ca orice personaj literar şi….. ca instanţă narativă.va fi construit pe baza a doi parametri : ca instanţă narativă şi ca referent uman. Astfel. tehnica basoreliefului având un rol dominant în potenţarea acestui personaj ca tip al….se evidenţiază personajul……din opera…. cât şi de ethopee. Perioada …. Astfel. el fiind o ipoteză de lucru şi de gândire pentru toţi scriitorii. date despre autorul ales Din galeria impresionantă de personaje create de …. …. va beneficia de multiple ipostazieri pe parcursul evoluţiei literaturii. definiţia speciei literare în acord cu opera. date despre perioada respectivă Între creatorii de personaje reprezentative din această perioadă…………se evidenţiază ……. indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi. ….nu face excepţie de la această preferinţă a creatorilor epici. SE FAC APOI STRUCTURILE NARATIVE PERSONAJUL Personajul literar. ci şi prin modul de realizare a infrastructurii narative.Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centrează.

cât şi de ethopee. în care îşi găsesc adăpost şi fericire părinţii şi copiii. SE FACE REZUMATUL DINSPRE PERSONAJ SPRE EVENIMENT Ca referent uman. …. parcă în afara timpului: iubirea. determinate de contextul istoric. În plan literar familia este o temă cu o arie de propagare pe atât de vastă pe cât de diversă este modalitatea de evidenţiere a ei : ea reprezintă o preferinţă a scriitorilor indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi.beneficiază atât de prosopografie. social. anumite aspecte au rămas constante. SE FAC APOI STRUCTURILE NARATIVE FAMILIA Familia este o instituţie sacră. tehnica basoreliefului având un rol dominant în potenţarea acestui personaj ca tip al…. voinţa zămislirii. Perioada marilor clasici / interbelică / postbelică nu face excepţie de la această propensiune unanimă creatorilor epici.. adică din punctul de vedere al fiinţei pe care o imaginează. un refugiu din faţa singurătăţii şi un spaţiu al perpetuării valorilor. ci şi prin modul de realizare a infrastructurii narative. Astfel. date despre perioada respectivă 7 . portretul fizic……etc SE FACE CARACTERIZAREA Personajul nu este individualizat însă numai prin diegeză şi nexurile pe care le operează cu celelalte personaje. ordinea şi conştiinţa datoriei făcând parte dintre valorile eterne ale familiei. economic şi familial. al transmiterii lor din generaţie în generaţie.Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centrează.. a receptat şi ea schimbările de mentalitate. Chiar dacă de-a lungul timpului relaţiile în familie au suferit unele modificări.

Astfel el este anticipat prin temă care.ca element ordonator al universului ficţional al operei se va evidenţia în această nuvelă la toate nivelurile compoziţionale. o abatere de la un precept etic :. este faptul că prevalează conflictul interior plasat la nivelul conştiinţei personajului. este reprezentată de tema operei. această nouă dimensiune a operei neispitindu-i pe contemporanii lor la fel de valoroşi .. . incipit. conform caracteristicilor nuvelei psihologice trebuie să vizeze o problemă morală. argument /particularitate / trăsătură a …. de cele mai multe ori prin climax. Mihai Eminescu şi Ion Creangă. în detrimentul celui exterior – detaliere + Conflictul interior este anticipat pe baza descrierii balzaciene care surprinde prezentarea spaţiului din jurul hanului –detaliere . pe baza diegezei +REZUMATUL 8 . date despre Epoca Marilor Clasici Dintre scriitorii reprezentativi ai acestei epoci de consolidare a „direcţiei noi” în cultura română.trăsătură de asemenea specifică nuvelei psihologice este prezentarea gradată a conflictului. prolog . aceasta fiind centrată pe… Intr-o familie macinata de conflicte si destramata pe fundalul unor schimbari istorice.Dintre scriitorii reprezentativi ai acestei epoci………se evidenţiază ….detaliere +bătrâna tot ca instanţă narativă. Ilie si Catrina Moromete intruchipeaza imaginea unui cuplu care esueaza in realizarea unitatii familiei. preocupare ce a avut ca rezultat conferirea unei dimensiuni psihologice fenomenului literar a devenit o constantă a creatorilor epici începând cu perioada marilor clasici.. date despre opera lui Slavici. fiind doi soti instrainati. date despre opera autorului ales Tema familiei este evidenţiată cu succes în opera….(specia cerută)… care vizează această temă. CONFLICTUL ÎN NUVELA PSIHOLOGICĂ Sondarea vieţii interioare a personajelor. vor fi preocupaţi de adâncimea personajelor create I:L:Caragiale şi Ioan Slavici.DEFINIŢIA . ultima „Moara cu noroc” definiţia nuvelei în acord cu opera Conflictul. vorbele ei. intre care predomina nepasarea si agresivitatea. definiţia speciei în acord cu opera 1.trăsătură de asemenea specifică nuvelei psihologice .

a dialogului şi naraţiunii-detaliere +infrastructura narativă. 9 . Amestec de duritate si tandrete. mama naturala. zbuciumului interior..într-o nuvelă psihologică limbajul integrează câmpuri semantice ale gândirii.o altă trăsătură o reprezintă faptul că răul este pedepsit – detaliere Catrina-caracterizare Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar.conflictul se evidenţiază şi prin modalităţile diverse de realizare a analizei psihologice – detaliere SD. mama vitrega. femeie credincioasa. Desi nu se afla in prim-plan. Catrina Moromete completeaza imaginea familiei taranesti.SI. in perseverenta cu care merge la biserica. ilustrand statutul de sotie.o altă trăsătură definitorie a nuvelei psihologice în directă legătură cu prezenţa conflictului este vizat de faptul că personajul aflat sub imperiul acestui conflict va suferi nişte transformări esenţiale – detaliere citatul cu cocoaşa şi cu împăienjenitul ochilor . neevoluand pe parcursul acesteia. motivarea estetică a operei fiind susţinută de arta descrierii . Neglijata si lasata sa se ocupe singura de treburile gospodariei.-detaliere .o altă trăsătură o reprezintă faptul că între modalităţile de individualizare a personajelor analiza psihologică ocupă un loc esenţial – caracterizarea lui Ghiţă .conflictul este anticipat şi prin titlul operei prin anticiparea mesajului educativ al operei este un alt argument…. nemultumirile Catrinei isi gasesc alinarea in credinta. SIL . de credinta si de ura. . gospodina si mana de lucru. meditaţiei. expresie a resemnarii. el fiind personaj secundar datorită ocurenţei sale reudse pe parcursul discursului narativ si “bidimensional” fiindca este dat in intregime de la inceputul operei.

Niculae-caracterizare Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar. 10 . deoarece se opune prin interese protagonistului. De aceea Niculae devine insingurat si neinteles. nici pe cei vitregi. antagonist. Cand tatal sau il retrage de la scoala. neevoluand pe parcursul acesteia. iar nepasarea si detasarea lui Moromete ii sunt ostile. cautand sensul existentei in carti. in ciuda obstacolelor intalnite.Catrina nu isi intelege nici copiii naturali. cei doi avand doua viziuni diferite asupra vietii. Niculae se indeparteaza de acesta. nimeni din familie nu il apreciaza la adevarata sa valoare. in ciuda rezultatelor bune la scoala. “bidimensional” fiindca este dat in intregime de la inceputul operei. Niculae ilustreaza tipul taranului dornic de a-si depasi statutul social si de a-si gasi propriul drum in viata. Niculae este copilul neglijat al familiei. datorită rolului pe care îl are in transmiterea mesajului operei. central. el fiind personaj secundar datorită ocurenţei sale reduse pe parcursul discursului narativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful