GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE

Psihopedagog Adela SEREA ASOCIAŢIA ALTERNATIVE SOCIALE

GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANELE AFLATE ÎN DETENŢIE

Asociaţia Alternative Sociale 2006

1

GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE

ARGUMENT Penitenciarul nu reprezintă doar un spaţiu de detenţie în care deţinuţii ispăşesc o pedeapsă, ci are şi un rol de reeducare în vederea reintegrării socio-profesionale optime a persoanelor condamnate în vederea prevenirii recidivei. Conform Recomandării nr. R (89) 12 / 13. 10. 1989 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei cu privire la educaţie, toţi deţinuţii trebuie să aibă acces la educaţie: aceasta trebuind să includă educaţie de bază, formare profesională, activităţi de creaţie şi culturale, educaţie fizică şi sport, educaţie socială şi posibilitatea de a frecventa o bibliotecă. De asemenea, se menţionează că educaţia în penitenciar trebuie să aibă în vedere dezvoltarea în ansamblu a persoanei, ţinându-se cont de mediul său social, economic şi cultural, subliniindu-se mai ales importanţa activităţilor de creaţie şi culturale care oferă deţinuţilor posibilităţi speciale de desfăşurare şi de exprimare, precum şi a educaţiei sociale care să se bazeze pe elemente practice care să permită deţinutului să-şi gestioneze viaţa cotidiană din penitenciar, în scopul facilitării reintegrării sale în societate. Educaţia deţinuţilor trebuie să ţină cont de caracteristicile şi principiile educaţiei adulţilor, dar şi de faptul că privarea de libertate are efecte negative generale ca: depersonalizarea, instituţionalizarea, desocializarea etc. şi efecte negative specifice fiecărui individ cum ar fi nivelul scăzut de educaţie, dificultăţi de concentrare, slabe abilităţi de interacţiune şi comunicare, iritabilitate crescută şi accese de furie etc. Toate aceste aspecte justifică mai ales beneficiul educaţiei nonformale în mediul penitenciar, educaţie care are ca principal scop ocuparea creativă a timpului şi dezvoltarea unor abilităţi şi deprinderi necesare creşterii autonomiei personale şi a şanselor de reintegrare socială şi profesională.

Asociaţia Alternative Sociale 2006

2

Activităţi practice pentru muncă şi viaţă 7.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE CUPRINS 1. Activităţi de socializare 6. Activităţi culturale şi de cunoaştere 5. Concluzii 9. Activităţi de formare a autonomiei personale 8. Bibliografie Asociaţia Alternative Sociale 2006 3 . Activităţi ludice şi de relaxare 4. Activităţi de autocunoaştere şi intercunoaştere 3. Activităţi introductive 2.

Toate părerile se trec pe o foaie de flipchart şi se discută. Să explice avantajele lucrului în grup. ACTIVITĂŢI INTRODUCTIVE Activităţile introductive pe care le propunem au ca scop familiarizarea deţinuţilor cu tehnicile şi regulile specifice lucrului în grup precum şi cu noţiuni generale despre învăţare şi educaţie. 4. 2. Să realizeze propriul set de reguli de grup. 12. 11. Toţi membrii grupului au dreptul la o opinie. 2.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE I. markere / cretă. Asociaţia Alternative Sociale 2006 4 . 3. 7. 10. planşe sau slid-uri cu regulile de grup. nu persoanele. gesturi) Toţi membrii grupului folosesc un limbaj adecvat. 1. Să definească termenul de grup. Activitatea 1: LUCRUL ÎN GRUP Scop: Familiarizarea cu principalele reguli de lucru în grup. Să lucreze în grup respectând regulile de comunicare. 9. O3. Fiecare membru al grupului are posibilitatea de a-şi exprima liber opiniile. Se cere participanţilor să spună ce reguli trebuie respectate într-un grup ca cel în care se află. Fişa cu REGULI DE GRUP. (poziţie pe scaun. Se critică numai ideile. foi sau caiete şi instrumente de scris. Toţi membrii grupului participă activ la activităţi. Materiale: flipchart / tablă. Se poate prezenta la final fişa cu următoarele REGULI DE GRUP. 6. Toţi membrii grupului respectă părerea celorlalţi. Toţi membrii grupului sunt egali Toţi membrii grupului stau pe scaune aşezate în cerc. O2. Timp: 1 h Descrierea activităţii: 1. Li se cere participanţilor să dea exemple de grupuri şi în urma discuţiilor se formulează o definiţie a grupului. Discuţie liberă despre avantajele şi dezavantajele lucrului în grup. Toţi membrii grupului ascultă fără a ironiza sau umili. O2. 8. Toţi membrii grupului păstrează o atitudine decentă. Obiective: O1. 13. Vorbim pe rând şi ridicăm mâna pentru a ne înscrie la cuvânt. 5. 3. Grupul este un ansamblu format din două sau mai multe persoane care desfăşoară o activitate comună având acelaşi scop şi respectând reguli comune. În grup se vorbeşte numai despre subiectele propuse. Toţi membrii grupului realizează exerciţiile.

Să lucreze în grup respectând regulile de comunicare. stimulează formarea relaţiilor interumane • Se desfăşoară în contexte variate şi presupune un cadru de învăţare. autoritatea fiind aleasă nu impusă Asociaţia Alternative Sociale 2006 5 . Materiale: flipchart / tablă. caracteristici pe marginea planşelor sau slid-urilor cu definiţiile şi caracteristicile educaţiei formale şi nonformale. Timp: 1 h Descrierea activităţii: 1. dar este centrată în special pe formarea abilităţilor pentru/de viaţă şi pregătirea pentru cetăţenia activă • Holistică şi orientată spre proces. markere / cretă. în afara curriculum-ului formal. o structură şi un conţinut flexibil • Participativă şi centrată pe cel care învaţă • Urmăreşte anumite obiective educaţionale. definiţii. prin activităţi educative desfăşurate în afara sistemului formal de învăţământ de către diferite instituţii educative. Caracteristici ale educaţiei formale: • Obligatorie până la un anumit nivel • Instituţionalizată şi ierarhizată pe cicluri şcolare • Gradată cronologic • Organizată şi condusă de la un centru de autoritate la nivel ministerial • Trecerea de la un nivel la altul presupune parcurgerea unui curriculum obligatoriu. cât şi a grupului. bazată pe implicarea atât a individului. Caracteristici ale educaţiei nonformale: • Voluntară. Educaţia formală este educaţia organizată. de la învăţământul primar la învăţământul superior care include programe specializate de pregătire profesională şi tehnică şi care se desfăşoară în şcoală sau în alte instituţii specializate de învăţământ pe baza unor programe oficiale care se finalizează cu certificate şi diplome. O2.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE Activitatea 2: EDUCAŢIE NONFORMALĂ VERSUS EDUCAŢIE FORMALĂ Scop: Familiarizarea cu noţiunea de educaţie nonformală Obiective: O1. Să explice diferenţa între educaţia formală şi educaţia nonformală. planşe sau slid-uri cu definiţiile şi caracteristicile educaţiei formale şi nonformale. în mare parte impus • Profesorul este autoritatea centrală • Relaţia profesor-elev este formală Educaţia nonformală reprezintă orice program planificat de educaţie personală sau socială. bazată mai mult pe experienţă şi acţiune. Discuţie liberă despre educaţia formală şi educaţia nonformală. având ca punct de plecare nevoile participanţilor • Valorifică la maximum experienţa. foi sau caiete şi instrumente de scris. conceput pentru a îmbunătăţi anumite competenţe.

Participanţii vor completa Chestionarul stilurilor de învăţare pentru identificarea propriului Asociaţia Alternative Sociale 2006 6 . markere / cretă. Listele sunt afişate şi discutate în grupul mare astfel încât să se evidenţieză diferitele stiluri de învăţare. EXERCIŢIU – Discutaţi despre ceea ce este Adevărat şi ceea ce este Fals în educaţia non-formală. Planul iniţial al cursului se poate modifica în funcţie de reacţiile participanţilor 8. pozitiv sau negativ. Educaţia se transmite unilateral. numai după ce toţi participanţii şi-au îndeplinit sarcinile 9. Educaţia nonformală trebuie coordonată la nivel central de Minister 5. Educatorul explică participanţilor că pe acest şarpe trebuie să treacă experienţele / situaţiile personale de învăţare care i-au marcat cel mai profund. Trecerea de la o etapă de învăţare la alta se va realiza. Educatorul împarte grupul mare în subgrupuri de 3-6 persoane şi fiecare participant trebuie să descrie şi să explice subgrupului 1 situaţie de învăţare pozitivă şi o situaţie de învăţare negativă care l-a marcat. 8. Educaţia nonformală nu presupune un cadru organizat 3. Educaţia nonformală nu presupune evaluare 2. Participanţii pot întrerupe formatorul pentru a pune întrebări sau pentru a clarifica unele aspecte 6. Timp: 1 h Descrierea activităţii: 1. Cursanţii pot face glume oricând pe seama colegilor. 2. active 4. În educaţia nonformală nu se folosesc metodele expozitive 6. formatorului etc. Între cursanţi şi formator trebuie să existe o subordonare ierarhică 4. Participanţii pot sta jos în timpul activităţilor FALS 1. în educaţia nonformală. Chestionarul stilurilor de învăţare. O2. În cadrul educaţiei nonformale poţi spune liber 9. Educaţia nonformală se bazează pe metode participative.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE 2. Educaţie nonformală există şi în şcoli 7. Să-şi analizeze propriul stil de învăţare pe baza chestionarului. pe 2 coloane. ADEVĂRAT 1. Educaţia nonformală are un caracter formativ 2. Participanţii primesc câte o foaie şi un creion şi li se cere să deseneze pe această foaie un şarpe. Listaţi părerile pe o coală de flipchart. În cadrul educaţiei nonformale se transmit şi informaţii 3. Exerciţiul Şarpele experienţei personale de învăţare. de la formator ceea ce gândeşti la cursanţi („Metode creative folosite în activităţile cu tinerii” – Suport de curs realizat de Fundaţia Life – Centrul de resurse şi informaţii pentru organizaţii ) Activitatea 3: STILURI DE ÎNVĂŢARE Scop: Analizarea propriului stil de învăţare Obiective: O1. pedepsite 7. Confruntaţi lista obţinută cu tabelul de mai jos. Să descrie diferite stiluri de învăţare. În cadrul educaţiei nonformale este doar joc şi nu învăţare 5. În fiecare subgrup se alcătuieşte o listă cu experienţele pozitive şi o listă cu experienţele negative de învăţare. foi sau caiete şi instrumente de scris. Materiale: flipchart / tablă. Greşelile trebuie sancţionate. Participanţii au la dispoziţie 3-5 minute pentru a îndeplini această sarcină.

Ce contează cel mai mult este daca un lucru are aplicabilitate practica. decât informale cu colegii. 28. îmi plac tipurile de activităţi care îmi permit sa le pregătesc şi să le implementez minuţios. Am tendinţa sa soluţionez problemele pas cu pas. îmi plac oamenii spontani. înainte de a ajunge la o concluzie. şi evit să trag concluzii pripite. 26. Cea mai lunga axa din figura obţinută indica felul dumneavoastră preferat de învăţare. Mumford (1929) – the Manual of Learning Styles. 18. 2. Mă preocupă foarte mult interpretarea datelor la care am acces. in diagrama si uniţi punctele obţinute. Corectitudinea rezultatelor depinde de cat de sincer veţi fi. încep să mă gândesc la felul cum pot fi aplicate in practică. Daca sunteţi de acord cu o afirmaţie. Daca nu sunteţi de acord. 24. Honey si A. Completarea chestionarului nu are limita de timp. Când aud despre o idee sau o abordare noua. Mi se pare dificil sa vin cu idei nebuneşti. Educatorul explică particularităţile fiecărui stil de învăţare: Activ. Transferaţi punctajul pentru fiecare poziţie a ciclului de învăţare. Accept si mă supun procedurilor atâta timp cat consider ca eficientizează munca. îmi place provocarea lucrurilor noi sau diferite. 29. 21. Acţionez adesea fără să ţin cont de consecinţele posibile. Ţin foarte mult la autodisciplina. Teoretician. fac exerciţii fizice zilnice. analitice. 25. Mă mândresc când realizez o lucrare fără cusur. Nu cred in pierderea timpului datorita „învârtitului in jurul cozii”. Pragmatic Chestionar Stiluri de învăţare 1 Parcurgeţi chestionarul stilurilor de învăţare si punctaţi conform instrucţiunilor. 3. Îi chestionez tot timpul pe oameni in privinţa premiselor lor fundamentale. 6. puneţi semnul „O”. corect sau incorect. Tind sa am relaţii mai degrabă distante . amuzanţi. Mă împac mult mai bine cu persoanele logice. Am reputaţia ca spun cu voce tare. 4. Consider ca procedurile formale limitează libertatea de acţiune a oamenilor. Mă atrag mai mult ideile noi. 5. 11. Am opinii foarte ferme despre ceea ce este bine sau rău. 23. Caut în mod activ experienţe noi. 10. ceea ce gândesc. decât cele cu aplicabilitate practica. Nu exista răspunsuri bune sau proaste. 17. 19. Am grija sa nu trag prea uşor concluzii. 20. 22. În discuţii îmi place sa fiu exact la subiect. Reflexiv. Constat ca acţiunile bazate pe intuiţie sunt la fel de valabile ca si cele bazate pe o gândire si o analiza atenta. 27. simplu si direct. Prefer sa am cat mai multe surse de informaţii posibile. Îmi place sa iau o decizie după ce mă gândesc cu atenţie la toate alternativele. 16.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE stil. 1 P. 1. Prefer sa încadrez lucrurile in tipare cunoscute. 14. puneţi semnul „X”. de exemplu îmi supraveghez regimul alimentar. Îmi place sa leg acţiunile mele de un principiu general. Dau o atenţie mare detaliilor . 12. 15. 13. 7. 8. decât cu cele spontane. neobişnuite. „iraţionale”. respect un program strict. 9. Peter Honey Asociaţia Alternative Sociale 2006 7 .

Când ceva merge rău. Mă entuziasmează să încerc un lucru. Cred ca deciziile bazate pe o analiza atenta a tuturor informaţiilor. dacă am un termen limita prea strâns. În discuţiile cu oamenii. 62. 44. tăcuţi. Vorbesc mai mult decât ascult. 58. Tind sa fiu atras/ atrasa de tehnici cum ar fi: planuri de contingenţa. 56.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE 30. grafice. sa găsesc modalităţi mai bune si mai practice de a rezolva o problema. decât sa te gândeşti la trecut sau la viitor. 60. realiste. Este cel mai bine sa gândeşti cu atenţie înainte sa treci la acţiune. 65. Tind sa spun deschis ce sentimente am. sa nu ies in fata. 59. 69. 37. pana când scriu versiunea finală. îmi place sa cântăresc mai multe alternative. 53. 52. Văd adesea inconsistenţă ţi slăbiciuni în ideile altora. Îmi place când sunt in stare sa-mi încadrez acţiunile curente in tabloul general al activităţii pe termen lung. 47. 35. În întâlniri evidenţiez ideile practice. îmi place să mă uit la alţii cum vorbesc. 31. 57. Înainte de a hotărî ceva. 63. 46. Nu mă deranjează sa-i lovesc pe oameni în sentimentele lor. aducându-i pe oameni la obiect şi evitând speculaţiile fanteziste. fanteziste. flexibil. Ţin foarte mult să ajung la o soluţie printr-o abordare logică. Este mult mai important să trăieşti prezentul. Tind sa judec ideile oamenilor după aplicabilitatea lor practica. ca sa vad daca merge in practica. Mă îngrijorează daca trebuie să mă grăbesc. pe motiv ca sunt inaplicabile. Asociaţia Alternative Sociale 2006 8 . Ascult punctul de vedere al altora înainte sa mi-1 spun pe al meu. 43. sa nu-mi asum controlul. Am tendinţa să fiu dur cu cei cărora le este dificil să adopte o abordare logica. 64. În discuţii. 34. 40. 55. 66. care nu iau lucrurile in serios. Oamenii liniştiţi. 45. În discuţii culeg de obicei o mulţime de idei scoase la un moment. 67. consider că scopul justifică mijloacele. constat adesea ca eu sunt cel mai obiectiv dintre toţi. Cred ca rapoartele scrise trebuie sa fie concise si la obiect. de regula. 38. 61. sa nu vorbesc mult. Cred că trebuie sa primeze o gândire raţională. Am tendinţa sa resping ideile spontane . 32. sunt mai bune decât cele bazate pe intuiţie. mă fac să nu mă simt in largul meu. Foarte des regulile sunt pentru a fi încălcate. Pot. mă mulţumesc sa ridic din umeri. 54. atâta timp cat reuşesc sa fac să meargă treaba. decât sa planific minuţios înainte. De cele mai multe ori. În general obişnuiesc mai mult să ascult decât sa vorbesc. 68. Dacă am întocmit un raport. În cadrul unei discuţii. Tind sa fiu un perfecţionist. constat adesea ca eu sunt cel realist. fac multe ciorne. logică. Oamenii neserioşi. 48. Prefer sa stau retras si sa iau in considerare toate consideraţiile. Am tendinţa ca in relaţiile cu oamenii sa ating mai degrabă problemele concrete. 41. mă irita. Prefer. 70. 42. Prefer sa răspund la evenimente spontan . Îmi place să fiu eu cel care vorbeşte cel mai mult. Mă simt iritat de oamenii care grăbesc lucrurile. 33. 49. 39. analize. În cadrul unei discuţii îmi pierd răbdarea dacă apar chestiuni irelevante. 51. Îmi plac cei care abordează o problema in mod realist si nu teoretic. 36. 50. decât sa mă angajez in discuţii cu caracter social. de regula.

Mă feresc de aspectele subiective. 77. Ţin foarte mult sa analizez premisele fundamentale. principiile si teoriile pe care se bazează diferitele lucruri si evenimente. detaliata. Mă interesează întotdeauna ce gândesc oamenii. echivoce. 80. 75. Mă plictisesc iute de munca metodica. de regulă dintre cei care sunt sufletul unei petreceri. îmi plac situaţiile de criza cu agitaţia si dramatismul lor . 72. 79. 74. Punctajul Acordaţi cate un punct flecarei afirmaţii pe care aţi notat-o cu semnul O. Îmi plac şedinţele conduse metodic si respectarea agendei. Indicaţi pe lista de mai jos afirmaţiile la care aţi pus semnul O. Fac parte. 78. 2 7 1 5 4 13 3 9 6 15 8 11 10 16 12 19 17 25 14 21 23 28 18 27 24 29 20 35 32 31 22 37 34 33 26 44 38 36 30 49 40 39 42 50 43 41 47 53 45 46 51 54 48 52 57 56 58 55 61 59 64 60 63 65 71 62 68 69 72 66 75 70 74 67 77 73 79 76 78 80 Activ Reflexiv Teoretician Pragmatic Asociaţia Alternative Sociale 2006 9 . 73. Cele care au primit semnul X nu primesc nici un punct.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE 71. Oamenii mă considera adesea insensibil la sentimentele lor. Fac orice este necesar pentru a-mi realiza lucrarea. 76. Mi se pare sufocant sa lucrez după planuri formale şi obiective specifice.

extragerea concluziilor şi aplicarea rezultatelor într-o altă situaţie practică Asociaţia Alternative Sociale 2006 10 . Învăţarea experienţială este învăţarea din experienţe. O2. relevant) • Participanţii îşi conduc învăţarea individual şi îşi asumă responsabilitatea pentru asta • Presupune antrenarea într-o activitate. ÎNVĂŢAREA EXPERIENŢIALĂ CA PREMISĂ A EDUCAŢIEI NONFORMALE Scop: Înţelegerea mecanismului învăţării experienţiale Obiective: O1. Materiale: flipchart / tablă. 2. Planşă sau slide cu Modelul învăţării experienţiale. markere / cretă. eficient. Caracteristici ale învăţării experienţiale: • Are o structură flexibilă a activităţilor de învăţare în grup şi exerciţii similare experienţelor din viaţă • Educatorul are ca principală funcţie crearea unui mediu propice învăţării (stimulativ. Timp: 1 h Descrierea activităţii: 1. Se prezintă definiţia şi etapele învăţării experienţiale aşa cum reies din model şi se discută liber fiecare etapă.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE 4. Să exemplifice învăţarea experienţială. Să definească învăţarea experienţială. revizuirea critică a acestei activităţi. foi sau caiete şi instrumente de scris.

GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE Modelul învăţării experienţiale: 3. Discuţie liberă despre importanţa şi utilitatea învăţării experenţiale 4. Exerciţiul Axa Pro / Contra – Educatorul cere participanţilor să-şi imagineze o axă între cele 2 extreme (TOTAL PRO şi TOTAL CONTRA). Asociaţia Alternative Sociale 2006 11 . Participanţii vor trebui să se aşeze pe această axă imaginară în funcţie de convingerile personale în legătură cu utilitatea învăţării experienţiale. cu cât sunt mai mult de acord vor trebui să se aşeze mai aproape de capătul TOTAL PRO şi invers.

O2. aceste activităţi pot fi simple exerciţii introductive sau de final în cadrul altor programe sau teme sau pot reprezenta simple secvenţe distractive. interesele. ca şi la exemplul anterior. îmbrăcămintea. / etc. pentru că . Activităţi de autocunoaştere şi intercunoaştere Activităţi de autocunoaştere şi intercunoaştere sunt exerciţii şi jocuri individuale sau de grup (4 – 20 persoane) care au ca principal scop o mai bună cunoaştere a propriei persoane şi/sau a celorlalţi.. Materiale: nu sunt necesare. Materiale. Timp: ½ h – 1 h Descrierea activităţii: participanţii stau pe scaune în cerc şi fiecare trebuie să-şi spună numele şi un adjectiv care îi reprezintă şi începe cu aceeaşi literă ca şi numele lor – Cristi cel Credincios.nu sunt necesare Timp: ½ h – 1 h Descrierea activităţii: participanţii stau pe scaune în cerc şi fiecare trebuie să-şi spună numele şi mâncarea sau cartea preferată etc. Să identifice propriile trăsături de personalitate.) sau li se poate solicita să spună primele 3 preferinţe./ să mă îmbrac cu .. .. 2.... Să asculte părerile celorlalţi. Să asculte preferinţele celorlalţi. şi-mi place să mănânc . Se poate creşte gradul de complexitate al activităţii. Le recomandăm a fi folosite într-un program de educaţie nonformală pentru deţinuţi pentru că ele pot optimiza relaţiile din penitenciar prin dezvoltarea unor atitudini prosociale ca înţelegere.. „Reclama personală” Asociaţia Alternative Sociale 2006 12 . Dacă grupul este nou format li se poate cere participanţilor să repete ceea ce au spus cei dinaintea lor înainte de a-şi spune numele propriu pentru reţinerea cât mai exactă a tuturor informaţiilor. acceptare etc.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE II. cerându-se participanţilor să explice cât mai pe larg preferinţa (De ce îţi place?...”. prevenind astfel eventuale conflicte. toleranţă. Exemple: 1. Povesteşte o întâmplare hazlie care are legătură cu această preferinţă! Etc.” Scop: Optimizarea cunoaşterii de sine şi / sau a acelorlalţi Obiective: O1. O2. Variantă: Se poate solicita participanţilor să –şi spună numele şi 3 calităţi sau. 3. li se poate cere să explice pe larg alegerea./ să citesc . Când ai mâncat / îmbrăcat / citit prima oară această mâncare / îmbrăcăminte / carte?. Să exprime în faţa grupului propriile preferinţe în ceea ce priveşte mâncarea. În funcţie de momentul utilizării şi de timpul care poate fi alocat.. Variantă: „Dacă aş fi un animal aş fi . „Nume-adjectiv” Scop: Optimizarea cunoaşterii de sine şi / sau a acelorlalţi Obiective: O1... „Eu sunt .

fiecare îşi face autoportretul şi la final moderatorul prezintă pe rând aceste autoportrete. Să – şi construiască autoportretul. Activitatea se poate desfăşura şi sub formă de concurs. Cum vi se pare că vă folosiţi timpul pentru a reflecta la calităţile voastre?. Timp: ½ h – 1 h Descrierea activităţii: fiecare participant trebuie să-şi deseneze propria figură pe marginea căreia se va discuta ulterior răspunzându-se la întrebări de genul – Ochii sunt deschişi sau privirea este întoarsă? De ce?. markere. chiar dacă nimeni nu va citi ce aţi scris? Explicaţi. O2: să vorbească în grup despre aceste gânduri şi sentimente Materiale Fişa de lucru a participanţilor “Cine sunt eu?”..GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE Scop: Optimizarea cunoaşterii de sine şi / sau a acelorlalţi şi dezvoltarea creativităţii Obiective: O1. vor descrie una din calităţile pe care au arătat că o admiră. Autoportretul vă reprezintă? Etc. aceste calităţi fiind notete de educator pe o coală mare / pe tablă. O2. Asociaţia Alternative Sociale 2006 13 . 5. pensoane sau orice alte materiale Timp: ½ h – 1 h Descrierea activităţii: fiecare participant va trebui să-şi creeze în 15 minute o reclamă a propriei persoane şi să o prezinte grupului cât mai creativ. tablă. Să evalueze critic pozitiv portretele celorlalţi participanţi.. După ce participanţii au completat fişa de lucru. V-aţi simţit stânjeniţi sau vi s-a părut greu să scrieţi lucruri pozitive despre voi înşivă. Materiale: foi de flipchart. Să creeze o reclamă a propriei persoane. Admirăm şi trăsăturile negative ale oamenilor? Explicaţi. Se cere participanţilor să răspundă sincer şi să completeze fişa de lucru “Cine sunt eu?” 2. 4. Participanţilor li se poate cere să identifice persoane căreia îi aparţine autoportretul. Să evalueze critic pozitiv reclamele celorlalţi participanţi. cretă. Timp 1 h Descrierea activităţii 1. 3. “Cine sunt eu?” Scop Optimizarea cunoaşterii de sine şi / sau a celorlalţi şi dezvoltarea creativităţii Obiective: O1: să-şi exprime gândurile şi sentimentele despre problemele personale. culori. culori. Se poartă o discuţie liberă pe marginea întrebărilor: A fost greu să răspundeţi la întrebările din fişă? Explicaţi. markere. membrii grupului trebuind să răspundă la întrebările de mai sus. hârtie. pentru a sublinia câţi participanţii s-au referit la acea calitate.) Variantă: Se poate realiza „Autoportretul în grup” . O2. creioane. Zâmbetul/tristeţea au motive şi în realitate? Dacă priviţi acest autoportret vă recunoaşteţi?. „Autoportretul” Scop: Optimizarea cunoaşterii de sine şi / sau a celorlalţi şi dezvoltarea creativităţii Obiective: O1. Dacă apar repetări se notează cu o linie fiecare menţionare. Materiale: foi de flipchart.

Calităţile pe care le admir cel mai mult la ei sunt__________________________________ __________________________________________________________________________ 6. Mă simt mândru de mine când _______________________________________________ ________________________________________________________________________ 3.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE CINE SUNT EU? – Fişa de lucru Nume _______________________Prenume_________________________ Data completării______________________ 1. Sunt o persoană plăcută pentru că_____________________________________________ ___________________________________________________________________________ 4. Oamenii de care îmi pasă cel mai mult în viaţă sunt ________________________________ ___________________________________________________________________________ 2. Oamenii pe care îi admir cel mai mult în viaţă sunt______________________ ________________________________________________________________________ 5. Unul dintre lucrurile cele mai bune pe care le-am făcut vreodată a fost__________________ ___________________________________________________________________________ Asociaţia Alternative Sociale 2006 14 . Două din cele mai remarcabile calităţi ale mele sunt________________________________ ___________________________________________________________________________ 7.

Următorul participant îl întreabă: Ce faci? Primul participant va răspunde. plimbări.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE III. condiţionarea pozitivă operantă şi crearea unui mediu relaxat. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE CUNOAŞTERE Activităţi culturale şi de cunoaştere sunt activităţile care au ca scop consolidarea/completarea cunoştinţelor. Exemple: Audiţii muzicale. „Telefonul fără fir cu gesturi” (participanţii stau în cerc. mimează tăiatul lemnelor şi spune că scrie).a. va mima că scrie). capsator). Exemple: 1. lărgirea sferei cunoaşterii şi formarea/exersarea deprinderilor cognitive În această categorie de activităţi includem toate activităţile care facilitează reintegrarea şcolară sau optimizarea situaţiei şcolare pentru deţinuţii care îşi definitivează studiile în penitenciar. numind o altă acţiune decât cea mimată (Exp. pix. completarea culturii generale şi de specialitate. „Una spun şi alta fac” (participanţii stau în cerc şi un participant stă în interiorul cercului şi mimează o acţiune. prevenind astfel eventuale conflicte. clamă. Activităţi ludice şi de relaxare Activităţi ludice şi de relaxare sunt acele activităţi individuale sau de grup care au ca principal scop detensionarea. diferită de cea la care se foloseşte obiectul respectiv=capsat (exp. În funcţie de momentul utilizării şi de timpul care poate fi alocat. Discuţii pe marginea unor cărţi citite/filme vizionate – aceste discuţii se pot organiza spontan dacă constatăm că există interese comune în rândul membrilor grupului (toţi au vizionat un film care i-a impresionat) sau pot fi provocate prin vizionarea unor filme în grup şi discutarea Asociaţia Alternative Sociale 2006 15 .) etc. „Mim cu sau fără muzică”. exersarea deprinderilor cognitive de bază (calcul şi rezolvare de probleme matematice. După ce a făcut gestul. cu spatele spre interiorul cercului şi un participant face un gest sau o succesiune de gesturi.d. Cine recunoaşte şi numeşte obiectul intră în cerc. dramatizări. etc. În mod normal. destinderea persoanei/grupului. dans.). perie de haine. „Obiectul multifuncţional” (Participanţii stau în cerc şi un participant stă în cerc şi ţine în mână un obiect (exp. „Telefonul fără fir”. jocuri de societate ca: „ŢOMANAP”.) Le recomandăm a fi folosite într-un program de educaţie nonformală pentru deţinuţi pentru că ele pot optimiza relaţiile din penitenciar prin creşterea stimei de sine şi valorificarea intereselor deţinuţilor. optimizarea comunicării şi asigurarea bunei dispoziţii etc. în timp ce primul participant va face gesturile iniţiale. 2. scris-citit. Ultimul participant se asemenea în faţa celui care a iniţiat gesturile şi va face gesturile percepute de el.m. fiecare participant se întoarce cu faţa spre cerc. însă acest lucru se întâmplă foarte rar. aceste gesturi ar trebui să fie identice. aceste activităţi pot fi simple exerciţii introductive sau de final în cadrul altor programe sau teme sau pot reprezenta simple secvenţe distractive.). învăţare etc. IV. Le recomandăm a fi folosite într-un program de educaţie nonformală pentru deţinuţi pentru că ele pot optimiza relaţiile din penitenciar prin reducerea stresului şi a sentimentului de teamă. următorul participant trebuie să imite gesturile ş. Activităţi de asistare/sprijinire a beneficiarilor reintegraţi şcolar în efectuarea temelor. vizionări de filme. Participantul care a întrebat Ce faci ? rămâne în cerc şi va mima ce a spus celălalt că face (în exp. El va mima o acţiune făcută cu acest obiect. perie de dinţi.

Se compară răspunsurile tuturor participanţilor. nici cu B. cât de cald este. Prezentăm mai jos o listă cu proverbe şi aforisme (ele pot fi. iar în celelalte coloane se trec răspunsurile persoanelor. Exerciţii şi activităţi de stimulare a comunicăriiîn grup Exemplu: Lista proverbelor şi aforismelor Scop: compararea părerilor spontane ale membrilor unui grup. Fiecare participant completează individual chestionarul. La final se organizează o discuţie privind dificultăţile legate de comunicare (aceleaşi expresii. Rebusuri /integrame etc. Alegerea filmului/ cărţii se face în funcţie de grup. Rezolvarea de exerciţii şi probleme logico-matematice şi de perspicacitate 4. În cazul în care există unanimitate a răspunsurilor. Timp: 1h – 1 ½ h Desfăşurarea activităţii: 1. Recomandăm utilizarea unor liste cuprinzând 35-50 de proverbe. însă. „Cât mai multe cuvinte cu A”. situaţii. nu încălzeşte pe toată lumea Pe prietenul sigur îl cunoşti în împrejurări nesigure La vijelii. 2) Membrii grupului 2 3 4 5 6 1) Proverbe şi aforisme 1 7 Gândeşte de azi şi pentru mâine Cărţile trebuie să urmeze ştiinţei şi nu ştiinţa cărţilor Soarele. Dacă răspunsurile sunt divergente. Obiective: O1: Să –şi spună părerea cu privire la conţinutul unor proverbe sau aforisme O2: Să asculte opiniile celorlalţi O3: Să respecte reguli de comunicare în grup Materiale: o listă cu proverbe şi aforisme pentru fiecare persoană şi o foaie de răspuns în care sunt trecute numerele de ordine ale proverbelor şi variantele de răspuns: A – Întru-totul adevărat. 3. C – Nu pot să răspund nici cu A. foarte cunoscute şi recunoscute. se cere membrilor grupului să explice de ce au dat aceleaşi răspunsuri. aprecierile referitoare la persoane.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE lor ulterioară sau prin recomandarea unor lecturi ca suport pentru discuţii tematice. 3. 5. pot să nu aibă aceeaşi semnificaţie pentru toată lumea) şi se subliniază că multe dintre stările tensionate au ca sursă superficialitate a modului în care sunt formulate opiniile. Jocuri şi exerciţii de îmbogăţirea vocabularului cum sunt: „Găseşte sinonime /antonime /omonime”. fiind trecute într-un tabel sintetic astfel: în prima coloană se consemnează numărul de ordine al proverbelor. înlocuite şi cu altele). iar buruienile rămân pe loc Niciodată un invidios nu va ierta meritul Mai lesne este să ciopleşti pomul decât omul Sunt obiceiuri care mai bine să fie călcate. se organizează o discuţie asupra cauzelor. aflarea opiniilor acestora cu privire la diferite situaţii. B – Nu este întru-totul adevărat. decât urmate Cine nu ştie potecile nu ştie nici drumul mare Este dorită lenea celui rău şi tăcerea prostului Asociaţia Alternative Sociale 2006 16 . 2. copacii cei mari cad.

GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE Cu cât râul este mai adânc. dar pe puţini să-i crezi Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul Să te asemenea cu cei puţini.”) Precizare: În funcţie de nivelul grupului / individului.. Exerciţii/jocuri pentru dezvoltarea atenţiei şi a capacităţii de concentrare ca „Ce lipseşte din desen/cameră?”. completarea de propoziţii/povestiri/desene neterminate („Du gândul mai departe”. dar de minte nimeni Prostul întâi vorbeşte şi apoi gândeşte Talentul fără de noroc este de prisos Cugetul cel bun este cea mai bună pernă Vai de cel care cade pe mâna unui intrigant! Că se vede legat de mâini şi de picioare cu lanţuri ce nu le vede Fie-ţi milă de timpul care trece în zadar Dulce este viaţa.. 7. putându-se apoi introduce exerciţii de emapatie cu victima. mamei tale sau al preşedintelui etc. dar scump o plătim Răul nu rămâne nepedepsit Mic cu cei mici şi mare cu cei mari mereu să te arăţi Cine cutează să spună adevărul. Exerciţii de exersare a empatiei („Ce-ai face dacă ai fi în locul . dar fructe dulci Ce se obţine lesne nu e bun Greu se cunoaşte cineva pe sine Pe toţi să-i asculţi. iar nu cu cei mulţi Cele mai mari gânduri din inimă izvorăsc 6. Planşe pentru „Găseşte diferenţele” Asociaţia Alternative Sociale 2006 17 . – exp. 8. Jocuri şi exerciţii de dezvoltare a imaginaţiei şi creativităţii ca: desene/colaje tip mozaic sau tapet. – exp. „Găseşte diferenţele/asemănările”. construire de scenarii/povestiri pe temă dată. „Ce s-ar întâmpla dacă . „Ce este în plus?”.. se recomandă la început exerciţii de empatizare cu persoane neutre infracţiunii. închide şi tu un ochi Cu capul se lucrează mai greu decât cu sapa şi lopata Unde omul se mulţumeşte acolo raiul şi-l găseşte Vorba rea fuge mai tare decât cea bună Mai bine un duşman înţelept decât un prieten nărod Lauda în faţă este jumătate ocară Toţi se plâng de bani. cu atât curge mai lin Munca omului noroc îi aduce Când treci prin ţara orbilor. soarele ar fi rece sau nu ar fi pe lume flori etc”). lesne poate merge cu capul spart Munca are rădăcini amare. ilustrarea prin desen a unui obiect/personaj imaginar..

GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE 9. Exerciţii de exersare a memoriei etc. Asociaţia Alternative Sociale 2006 18 .

organizarea de petreceri cu ocazia sărbătorilor religioase. Card 1 FIICA / Fiul – Ai hotărât să-ţi înfrunţi familia şi să le spui că vrei să te muţi cu prietenul tău / prietena ta de culoare. Materiale Copii ale role-cardurilor. Fiecare observator va observa un voluntar şi va nota toate argumentele folosite de acesta. la cinematograf. În utilizarea jocului pe roluri trebuie să se ţină cont de sentimentele participanţilor şi de stereotipurile şi prejudecăţile care pot influenţa rezultatele jocului. Card 2 MAMA – Fiica ta / fiul tău are un prieten / o prietenă de culoare cu care are o relaţie foarte apropiată. Situaţia – În principiu nu-ti pasă dacă sora ta / fratele tău are un prieten / o prietenă de culoare şi de fapt tu aperi dreptul oamenilor de a fi liberi. Să analizeze mesajele pe care le-au primit de la familie despre oameni diferiţi din punct de vedere socio-cultural O2. colectiv de muncă. Le recomandăm a fi folosite într-un program de educaţie nonformală pentru deţinuţi pentru că ele pot optimiza relaţiile din penitenciar şi facilita reintegrarea socio-profesională după eliberare prin exersarea unor comportamente prosociale. care e de culoare şi încerci să-ţi aperi hotărârea. Situaţia – Vă iubiţi fiica/ fiul foarte mult dar nu înţelegeţi cum a putut să vă facă un asemenea lucru. la teatru.). 1) Ghici cine vine la cină? Scop Conştientizarea rolului pe care îl are familia în transmiterea valorilor societăţii Obiective O1. Fiecare voluntar primeşte un role – card şi are 2-3 minute să intre în rol. Card 4 TATAL – Fiica ta / fiul tău are un prieten / o prietenă de culoare cu care are o relaţie foarte apropiată. Din grup se vor alege 4 voluntari pentru roluri si alţi 4 care vor fi observatori speciali.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE V. Să explice valorile care se ascund în spatele acestor mesaje. grupul de prieteni) şi macro-grupuri (la restaurant. Argumente: vrei să iei o poziţie pentru a te opune prejudecăţilor faţă de relaţiile dintre tinerii de origine diferită. 3. 2. Nu vă ameninţaţi fiica / fiul. În jocul de rol se joacă o scurtă piesă care are subiect inspirat din viaţa reală. Se hotărăşte de la început cine pe cine observă. Exemple: aniversări ale zilelor de naştere. jocuri de rol şi alte jocuri / competiţii sportive în aer liber etc. Întotdeauna. Îţi arăţi grija şi vrei să-ţi aperi sora / fratele. la cumpărături etc. consolidarea şi pozitivarea relaţiilor în grup. Activităţi de socializare Activităţi de socializare = activităţi care au ca scop principal formarea şi exersarea deprinderilor de comportare civilizată şi de relaţionare socială adecvată În această categorie de activităţi includem toate activităţile care vizează optimizarea relaţiile dintre deţinuţi în perioada de detenţie. Vă sprijiniţi soţul în tot ce zice. jocul de rol trebuie să fie urmat de discuţii. Situaţia – Iţi anunţi familia că vrei să locuieşti cu prietenul tău / prietena ta. clasă. Asociaţia Alternative Sociale 2006 19 . exersarea de relaţii în micro-grupuri (familie. hârtie si pixuri pentru observatorii speciali Timp 1h Desfăşurarea activităţii 1. Card 3 FRATELE MAI MARE – Sora ta / fratele tău are un prieten / o prietenă de culoare cu care are o relaţie strânsa. Restul membrilor grupului rămân observatori generali.

nu sunteţi de acord cu relaţia fiicei/fiului şi vă pasă de ce spun oamenii. Să lucreze în grup Materiale: hârtie pixuri Timp: 1 h Descrierea activităţii Asociaţia Alternative Sociale 2006 20 . Pentru a realiza acest avion. Educatorul explică regulile exerciţiului: fiecare grup reprezintă o mare companie de avioane.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE Situaţia – D-voastră reprezentaţi autoritatea în casă. Să lucreze în grup Materiale: Foi flipchart. ecran. markere. sau e ceva trecut? 2. Se continuă cu o discuţie cu tot grupul despre care au fost argumentele asemănătoare cu cele pe care le-aţi auzit in familiile voastre?. 3. Fiecare observator va citi argumentele folosite de fiecare actor pentru a-i convinge pe ceilalţi. „Negocierea valorilor” Scop Exersarea abilităţilor de negociere şi rezolvare de conflicte Obiective: O1. Echipele companiilor sunt informate că au voie să negocieze atât între ele cât şi cu banca pentru obţinerea de noi resurse. însă nu poate începe realizarea prototipului. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu era vorba despre o relaţie cu o persoană de culoare ci despre o relaţie între persoane de acelaşi sex?. iar a doua companie primeşte 1 tub de lipici şi 5 creioane colorate. Scena: 4 scaune în semicerc reprezintă camera de zi a unei case în care vor asista la o discuţie în familie. Scena se joacă timp de 15 – 20 minute. hârtie de copiator colorata. laptop Timp: 1 h – 1 ½ h Descrierea activităţii 1. flipchart. Participanţii se împart în 2 grupuri. Să utilizeze tehnici de negociere şi rezolvare de conflicte O2. Gândiţi-vă la un tată sever şi argumentaţi precum ar face. lipici solid. carioca / creioane colorate / tempera. 4. Ar fi existat vreo diferenţă dacă în loc să fie de culoare prietenul / prietena ar fi fost de aceeaşi rasă?. Dacă au apărut conflicte cum au fost abordate? Etc. cele 2 companii sunt în concurenţă şi trebuie să construiască cel mai performant avion care se găseşte la ora actuală pe piaţă (avion confecţionat din hârtie care trebuie să zboare pe o distanţă de minim 7m şi care să fie colorat în minim 10 culori). pensoane. La final se vor purta discuţii în grupul mare despre: Cum au decurs negocierile?.actori. Să utilizeze tehnici de negociere şi rezolvare de conflicte O2. Câştigă echipa care realizează producţia cea mai mare de avioane în 20 de minute. Credeţi că asemenea conflict e normal în zilele noastre. Prima companie primeşte 5 coli de hârtie. videoproiector. pixuri. „Avioanele” Scop Exersarea abilităţilor de negociere şi rezolvare de conflicte Obiective: O1. 5. hârtie de copiator alba.o el. 6. Fiecare Companie primeşte de la Bancă un minim de resurse cu care. scotch. Se poartă o discuţie despre cum s-au simţit voluntarii. fiecare companie trebuie să realizeze un prototip cu care să convingă Banca (reprezentată de către 2 voluntari şi educator) să îi finanţeze producţia de avioane.

seminţe şi alte materiale naturale. Din păcate. mărgele etc. După aceea educatorul continuă: „Din păcate la colegul de cameră nu aţi găsit tot ceea ce vă doriţi.” Participanţii se împart în perechi şi timp de 5 minute trebuie să negocieze astfel încât să obţină de la partener trăsăturile pe care ei nu le au dar şi le-ar dori. sticlă. activităţi gospodăreşti şi de întreţinere a igienei spaţiului (gătit. care pentru această excursie vor fi diferite de cele obişnuite.. origami. După aceea formatorul continuă: „Este foarte. dezvoltarea capacităţii de concentrare şi de respectare a unui program. După aceea formatorul continuă: „Bravo! Sunteţi în tren! Plecaţi în excursia vieţii voastre. 3. Trebuie să vă faceţi bagajele.” Participanţii au la dispoziţie 5 minute pentru a rezolva această sarcină. Mai sunt doar 5 minute până la plecarea trenului şi bagajul vostru nu se închide. Trebuie să lăsaţi acasă 3 calităţi. Asociaţia Alternative Sociale 2006 21 .. iar la suprafaţă sunt doar calităţile.” Participanţii sunt lăsaţi 10 minute pentru a nota aceste calităţi şi defecte. Vă pregătiţi pentru o excursie.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE 1. înfrumuseţarea spaţiului) etc.” Participanţii au la dispoziţie 5 minute pentru a uni echipele 2 câte 2 şi să poarte o negocie în grup de 4. confecţii de obiecte din lemn). puteţi negocia cu colegul de cameră pentru a obţine de la el ceea ce vă lipseşte. 4. Din fericire puteţi merge cu toţii în holul hotelului pentru a vedea dacă nu puteţi să negociaţi cu un alt membru al grupului mare. broderii şi împletituri. Pentru a vă relaxa şi a vă simţi cât mai bine în această vacanţă. Cât de mulţumit este fiecare participant de „bagajul” pe care îl are acum?. materiale textile. cusături. Exemple: activităţi de expresie plastică folosindu-se diferite suporturi. trebuie să vă luaţi în bagaj cel puţin 10 calităţi şi 10 defecte ale voastre. picturi. culori. Educatorul continuă: „Din păcate nici la vecini nu aţi găsit tot ceea ce vă doriţi. exerciţii şi jocuri de organizare a spaţiului şi de orientare spaţio-temporală. Acum aţi ajuns la destinaţie. modelaj. foarte târziu. (desene. Din fericire. Este vorba despre o excursie prin viaţă care va dura câteva luni. Cât de greu a fost să schimbe defecte pe calităţi? Etc. La final se vor purta discuţii în grupul mare despre: Cât de uşor / greu a decurs negocierea?. Din păcate toate defectele sunt aşezate la fundul rucsacului. deja observaţi că nu aveţi în bagaj tot ceea ce v-ar trebui pentru a vă descurca. instrumente şi materiale – hârtie.” Participanţii au la dispoziţie 10 minute pentru a se reuni în grupul mare şi să poarte o negociere cu ceilalţi. Regulă: Nu poţi da nimic fără să primeşti ceva la schimb. Din fericire puteţi merge împreună la vecinii de apartament să negociaţi cu ei. Educatorul le spune participanţilor următoarea poveste: „Sunteţi în vacanţă. colaje. dezvoltarea de deprinderi util-gospodăreşti Le recomandăm a fi folosite într-un program de educaţie nonformală pentru deţinuţi pentru că ele pot facilita reintegrarea socio-profesională după eliberare prin exersarea unor comportamente prosociale. Tăiaţi de pe listă trei calităţi de care credeţi că vă puteţi lipsi câteva luni. VI. ACTIVITĂŢI PRACTICE PENTRU MUNCĂ ŞI VIAŢĂ Activităţi practice pentru muncă şi viaţă sunt activităţi care au ca scop formarea/exersarea de deprinderi şi abilităţi necesare pentru optima integrare şcolară şi/sau socio-profesională În această categorie de activităţi includem toate activităţile care vizează formarea de deprinderi necesare pentru reintegrarea şcolară şi/sau socio-profesională. 2. spălat şi curăţenie. Unde?! .

La semnal. ceva verde din stânga etc. nasul unui partener. umărul unui coleg. La începutul jocului este recomandat să dăm doar 3 repere ca apoi numărul acestora să crească. participanţii pornesc şi trebuie să stingă toate reperele în ordinea dată. întrerupător.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE Exemplu de exerciţiu de orientare spaţio-temporală: Atinge punctele – Participanţii stau în cerc. Se pot oferi repere direcţionale ca: dreapta uşii. Asociaţia Alternative Sociale 2006 22 . tricou roşu. Coordonatorul de joc numeşte câteva repere care vor trebui atinse: perete. genunchiul unui coleg.

Grupul se subîmparte în 2 grupuri. markere / cretă.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE VII. planşe sau slid-uri cu comportamentele sănătoase sau de risc. Eventual se prezintă listele de mai jos. Fiecare grup deleagă un reprezentant care prezintă lista cu comportamente 3. comportament sexual protejat. Le recomandăm a fi folosite într-un program de educaţie nonformală pentru deţinuţi pentru că ele pot facilita reintegrarea socio-profesională după eliberare prin exersarea unor comportamente prosociale. exerciţii de realizare a bugetului personal sau al familiei.). Comportamente de risc: sedentarism. foi sau caiete şi instrumente de scris Timp: 1 h Desfăşurarea activităţii 1. locatar al blocului etc. să analizeze diferite comportamente sănătoase şi de risc „acceptate social” Materiale: flipchart / tablă. fumat. a cremelor de protecţie solară. utilizarea centurii de siguranţă. jocuri de rol pentru diferite roluri din familie sau din societate (angajat. comportamente preventive (vizite medicale regulate. utilizarea cremelor de protecţie solară. alimentaţie sănătoasă. 1 sub grup trebuind să identifice cât mai multe comportamente care întreţin starea de sănătate. droguri. 2. Comportamente sănătoase: exerciţiu fizic (practicat regulat). nerespectarea unui program de controale medicale periodice etc. celălalt subgrup lucrând la o listă cu comportamente de risc. a echipamentelor de protecţie. cumpărător. consum de alcool. Asociaţia Alternative Sociale 2006 23 . discuţii şi jocuri de rol pentru dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor şi de realizare a unor planuri personale de viitor. alimentaţie nesănătoasă. Se discută în grupul mare. În această categorie de activităţi includem toate activităţile care vizează informarea privind igiena personală/igiena mediului şi viaţa sexuală – discuţii pe marginea unor materiale informative. „Comportamente sănătoase şi comportamente de risc” Scop: promovarea unui stil de viaţă sănătos Obiective: O1.). echilibru somn-veghe. ACTIVITĂŢI DE FORMARE A AUTONOMIEI PERSONALE Activităţi de formare a autonomiei personale reprezintă activităţi care au ca scop formarea/exersarea de deprinderi de autoservire şi autoîngrijire în vederea adaptării la viaţa cotidiană. să identifice comportamentele sănătoase şi de risc O2. comportament sexual neprotejat. 1. utilizarea echipamentelor de protecţie etc. neutilizarea centurii de siguranţă.

Evaluarea activităţilor realizate trebuie să aibă. foi de lucru. Structura planificării poate fi: scop. aprecierea lucrărilor realizate. 1-3 obiective. expoziţii etc. caracter formativ şi se poate realiza. chestionare. în funcţie de tipul de activitate. în principal. Asociaţia Alternative Sociale 2006 24 . standarde de performanţă şi modalităţi de evaluare. CONCLUZII Cine poate organiza şi desfăşura activităţi de educaţie nonformală cu persoanele deţinute? • Educatorii. titluri şi descrierea succintă a activităţilor. psihologul sau asistentul social din penitenciar împreună cu unul sau mai mulţi beneficiari • Beneficiarii între ei (după principiile peer-education) Unde se pot realiza aceste activităţi? • Într-un club sau un spaţiu special amenajat în penitenciar • În aer liber (când beneficiarii au permisiunea de a ieşi) Care sunt criteriile care ghidează selecţia activităţilor cu beneficiarii? • Vârsta şi educaţia beneficiarilor • Maturizarea psiho-socială şi nivelul de dezvoltare intelectuală al beneficiarilor • Interesele şi nevoile exprimate de deţinuţi • Mărimea grupului şi relaţiile stabilite în grupul beneficiarilor • Starea psihică a persoanelor deţinute şi recomandările psihologului • Planurile de viitor pe care le are fiecare beneficiar • Materialele şi resursele de care dispune penitenciarul Important! Activităţile de educaţie nonformală nu trebuie impuse! Care sunt modalităţile de proiectare/planificare şi evaluare a activităţilor de educaţie nonformală realizate cu deţinuţii? Se recomandă a se realiza o planificare lunară a activităţilor pentru fiecare beneficiar sau pentru un grup. resurse.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE VIII. prin: discuţii. fişe de observaţii.

Moldova. 6.gender.org www. 2004 Metode creative folosite în activităţile de tineret. Centrul de Resurse Juridice.life. Program de educaţie de la egal la egal pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii şi reintegrarea copiilor victime ale traficului în scopul exploatării prin muncă sau sexuale. 11. Bogdana Bursuc. Suport de curs Formare de formatori pentru coordonatorii Centrelor de Tineret. ILO-IPEC. Bucureşti. Manualul Comunităţii Terapeutice.GHID DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU PERSOANLE AFLATE ÎN DETENŢIE BIBLIOGRAFIE 1. 10. Fundaţia Life Pachetul Educational al Animatorului de Tineret (CD multimedia). 2003 Includerea socială a tinerilor – Ghidul lucrătorului de tineret. Direcţia Generală a Penitenciarelor. 2003 Mihaela Săsărman (coordonator). 4. 12. Asociaţia Alternative Sociale 2006 25 .org www. Bucureşti 2003 Alte resurse: www. 7. 3.youthpeer. European Youth Exchange. 14. Bucureşti.ro 2.fhi. 8. 2005 SCREAM. 2004 Ghidul educatorului. Fundaţia Life TOT-Intercultural Learning Manual. 13. Fundatia Life Domnica Petrovai. 5. Asociaţia Alternative Sociale Iaşi. Open Society Institute. Liviu Măgurianu şi Adela Serea. 15. Fundaţia Life Games & Activities – compilation. Cum să ne dezvoltăm un stil de viaţă sănătos. Maria Nistor. Raluca Tătaru. 9. Centrul Parteneriat Pentru Egalitate.org www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful