MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI TINERETULUI

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL2

ÎNDRUMĂTOR, CANDIDAT,

-2010-

1

ÎNTREŢINERE ŞI DEFECŢIUNI FRECVENTE ÎN EXPLOATAREA MAŞINILOR AGRICOLE SEMĂNĂTOAREA

2

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. CAP I. CLASIFICAREA, DESTINAŢIA, ROLUL ŞI IMPORTANŢA SEMĂNĂTORII 3. CAP II. ALCĂTUIRE ;PĂRŢILE MOBILE ALE DIFERITELOR MODELE DE SEMĂNĂTORI. ( SCHEME, SCHIŢE, IMAGINI). 4. CAP III. MOD DE FUNCŢIONARE. PROCESUL DE LUCRU. 5. CAP IV TIPURI CONSTRUCTIVE AFLATE ÎN EXPLOATARE 6. CAP V ÎNTREŢINERE UZUALĂ ŞI PERIODICĂ. REGLĂRI. 7. CAP VI DEFECŢIUNI FRECVENTE ŞI REPARAŢIILE LOR. 8. SCHIŢE 9. ANEXE SI PLANSE 10. SURSE BIBLIOGRAFICE 11. TENDINTE SI NOUTATI

3

Ca si la un razboi de tesut . Semanatorile sunt utilajele agricole cu gradul de complexitate cel mai ridicat. a revoluţionat agricultura şi degrevează o bună parte din forţa de muncă care este tot mai scumpă în Uniunea Europeană. ALCATUIREA. Datorita complexitatii or ele pot fi asemanate cu un razboi de tesut panza. ROLUL ŞI IMPORTANŢA SEMĂNĂTORII 4 . controlul cât mai exact a condiţiilor de realizare a patului germinativ este esenţială şi nu se poate face decât folosind semănători moderne pentru o calitate la fel de bună a materialului săditor. in urma semanatorii trebuie sa se astearna un covor uniform de pamant insamantat la densitatea ceruta. fara lipsuri sau devieri de randuri. CAP I. CLASIFICAREA. Frumusetea si bogatia lanurilor ce vor creste depinde in mare masura de calitatile semanatorii.ARGUMENT Agricultura este la ora actuală o problemă majoră în economia ţărilor Uniunii Europene. Productivitatea mare obţinută printr-o mecanizare totală. Pentru obţinerea productivităţii maxime. a maşinilor de semănat sau dezvoltarea unor agregate complexe ce execută complet pregătirea patului germinativ printr-o singură trecere a tractorului. Acestă competiţie pentru o productivitate maximă în condiţii cât mai ecologice a dus la specializarea axată pe cultură.

SPC 4-6). fasole. criteriu ce ordonează o clasificare a semănătorilor în maşini de semănat pentru tractoare mici (SUP 2125. agregate de semănat complexe sau combinate. criteriu general. legume. pepeni etc. maşini de semănat în cuiburi sau maşini de semănat de precizie sunt folosite culturilor de plante prăşitoare (porumb. SPC 7-9) şi semănători grele sau mari (de la SUP 29. bumbac. ricin. După puterea (greutatea) tractorului. 3. trifoi. comune fiind de la 4 până la 12 secţii. D) Dupa modul de manipulare a semintelor sunt: 1. ce execută simultan lucrări de semănare împreună cu lucrări de mărunţire.semănătoare universală purtată cu „N” brăzdare. sfeclă. maşini specifice anumitor culturi (maşini de semănat lucernă. maşini de semănat universale ce pot semăna atât în rânduri cât şi în cuiburi. iarbă. încorporat îngrăşăminte şi erbicidat într-o singură trecere. numite generic SUP „N”. După gradul de complexitate.29. compactare. ierburi. Clasificarea semanatorilor: Maşinile de semănat se clasifică : A) După tehnologia de semănare: 1. SPC 10-12).soia. cânepă).). sfeclă-de-zahăr. rapiţă. numite generic SPC „N”. cu „N” secţii de semănat. 2. B) C) ALCATUIREA SEMANATORII 5 . maşini de semănat în rânduri apropiate (pentru culturi de cereale păioase.1. unele leguminoase. Aceste maşini sunt cele mai moderne semănători permiţând executarea completă a lucrărilor de semănat.) 2. maşinile de semănat sunt: 1. păioase etc. semanatori cu distributie pneumatica. pentru toate maşinile agricole. tasare a solului. lucernă. in. medii (SUP 25.semănătoare pentru prăşitoare combinată. floarea-soarelui. 2. soia. semanatori cu cilindru cu pinteni foloseste gravitatia si locasurile cilindrului pentru preluarea si reglarea debitului de seminte scos din cupe. care folosesc efectul de vacumare pentru scoaterea semintelor din cupe.

Fig. Brăzdar cu două discuri fig11-13. fapt ce permite formarea unor sanţuri în care se lasă sămânţa.2.Prin intermediul bratului suport se prinde brazdarul de cadrul suport al masinii.3 Montarea brăzdarului de tip ancora în maşina de semănat Brazdarul este montat pe bratul suport 10. Fig. De aceea ele au o formă simetrică . Brazdare ancora. După lăsarea seminței pereții rigolii sunt surpați de tăvălugi sau sănii sau pentru anumite tipuri de soluri mai nisipoase sămânța se acoperă prin surparea pereților rigolei. Tipuri constructive de brăzdare de tip ancora. Rolul brăzdarelor este acela de formare a rigolei în solul afânat. Fig. 14. Cadenţa de căderea seminţelor ce este corelată cu viteza de deplasare a agregatului determină densitatea dorită a viitoarei culturi. Adancimea si unghiul de patrundere in sol Urma rigolei create pentru relajul la minim/max 6 . asa incat unghiul de patrundere in sol sa fie mai mic de 90 grade. într-o poziție protejată la frecarea cu solul.Brăzdare. Brazdare de tip cultural. Imediat în spatele brăzdarului se găsește capătul tubului de conducere al semințelor.

in spatiul protejat dintre cele doua discuri se monteaza palnia in care cade samanta transportata de tubul de ghidare a semintelor. Unghiul de patrundere in sol al brazdarului este dat de tangenta in punctul de iesire din pamant de pe circumferinta brazdarului si orizontala. Cele doua discuri ale sale sunt montate in asa fel incat formeaza un unghi ascutit cu vaeful in jos.Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. In partea posterioara dupa sensul de mers. dar nu mai mic de 90 grade. fiind variabil in functie de adancimea de patrundere. Semanatoarea cu brazdare disc si cilindru cu pinteni 7 .

20). putand avea peste 70 de viteze in mod obisnuit. respectiv furtunul flexibil de distributie a semintelor (50). Actionarea aparatelor de distributie se face de la roata din stanga a masinii. exact asa cum se face si transmisia pedale roata din spate la bicicletele cu mai multe viteze.14. Pe cadrul din teava sunt montate cutiiile pentru seminte (12. care transmite rotatia sa prin intermediul unui pinion cuplat la cutia de viteze cu ajutorul unui lant. amandoua fiind suspendate la rabatare. 8 . Cutiile de seminte au in interiorul lor un agitator format dintr-un ax ce se invarte si care are sudati pinteni de sarma dispusi in spirala. Insa ele nu pot fi schimbate din mers asa cum se face la bicicleta. Aparatul de distributie este de tip cilindru cu pinteni. ea mai avand doua. brazdare si marcatoarele rabatabile (35).Este o semanatoare de tip cultural. avand un singur rand de brazdare. cate una pentru fiecare segmentrabatat. dar cutia de viteze are un set mai mare de pinioane. masina se sprijina pe patru roti. Masina are un cadru din teava groasa (30. cu aparatele lor de distributie . Ea se prinde de tractor prin intermediul unui triunghi de prindere. atunci cand masina stationeaza. 32). Vitezele se schimba prin mutarea manuala. Este o semanatoare folosita indeosebi la semanatul plantelor prasitoare si a legumelor. In timpul functionarii sunt coborate si cele doua corpuri laterale rabatabile ce se sprijina fiecare pe cate o roata. 16. Atunci cand este rabatata.

1 Masina de semanat cu brazdare disc.Fig. 9 .

Pe cadrul de teava (34). Cuplul motor al cutiei de distributie (40) este preluat de la axul motrice (58) printr-un mecanism de pinioane si lant (60). Intre cele doua discuri se gaseste palnia cu stutul tubului de ghidare a semintelor.2b). din Fig. Modul de semanare montat pe ax. radacini). se moteaza semanatorile . dispus pe diagonala paralalogramului (vezi Fig.2a. Dispozitivul de distributie a semintelor este cu cilindru cu pinteni.2a.Ele se fixeaza printr-u sistem de parghii si arcuri ce formeaza un paralelogram articulat.Fig. Acest arc are rolul de a absorbi loviturile ce apar la obstacolele din sol (pietre. Semanatoarea se sprijina la sol pe o roata (42) care are rolul si de tasare usuoara a solului inainte de despicarea lui de brazdarul disc (43). 10 . tensionat pe directia orizontala de un arc diagonal.

etc). arcul va trage mai tare si va determina timpul de raspuns la socuri. este de tip cilindu cu pinteni (vezi fig. patrunjel. Cu ajutorul surubului de fixare (68) se poate desface acest sistem articulat (74). etc) si alte seminte de aceeasi marime si acelasi tip de insamantare. 3. mazare. orz .hrisca). Cilindrul cu piston (100) este hidraulic si el este cel care actioneaza parghia de ridicare/coborare in brazda a semanatorii.Masinile de semanat universale sunt cele mai moderne avand cilindru distribuitor pentru seminte reglabil in 4 pozitii. Cu cat este mai intins spre pozitia diagonala. bostan. Dispozitivul de amortizare al loviturilor ese cadrul dreptunghiular articulat din Fig. morcov. trifoi. Aparatul se gaseste la baza cupei si arata ca o cutie sub forma de disc ce are 11 . ovaz. ce functioneaza individual si cutii de viteza atat pentru seminte cat si pentru ingrasaminte fapt ce permit o insamantare precisa si eficienta pentru urmatoarele culturi: cereale (grau. Dispozitivul de amortizare Aparatul de distributie mecanica a semintelor din fig. Determinarea adancimii de patrundere si aunghiului de atac se face cu ajutorul cilindrului mai lung . in pozitii diferite date de cuiele de prindere (77). Arcul diagonal (66) are rolul de a mari sau micsora rigiditatea la socuri a discurilor. prin ridicarea mai rapida si mai usoara a brazdarelor.2b. secara. Fig. marar. 2b. iar arcul de tensiune poate fi reglat prin mutarea prinderii lui mai mult sau mai putin aproape de diagonala paralelogramului articulat de amortizare. nutreturi (lucerna . legume (ceapa.3) ce are rolul de a antrena si doza cantitatea de seminte antrenata cu ajutorul pintenilor si a miscarii de rotatie. Proiectie laterala a semanatorii cu disc.

Intre cele doua randuri de pinteni se gaseste un cerc separator. Aparatul de distributie prin cilindru cu pinteni 12 . Scurgerea semintelor din cutia de seminte spre cilindrul cu pinteni se face printr-un orificiu prevazut in peretele cutiei de seminte (86). marginite de dinti asa zisi pinteni. Fig. Acest cilindru se schimba in functie de samanta ce se gaseste in cupe. fixata lateral in partea inferioara a cutiei de seminte. in cutia de seminte se afla un agitator format dintr-un ax ce se roteste si de care sunt sudate cuie in forma unei spirale. Fiecare cilindru cu pinteni se gaseste intr-o caseta circulara (vezi fig. Pintenii sunt dispusi pe doua randuri iar pasul de cadenta al celor doua randuri sunt in opozitie. Acest orificiu poate fi mai mult sau mai putin deschis de un obturator (84) ce se afla la iesirea din capatul palniei de seminte (86). Pentru scurgerea uniforma a semintelor. 3 si fig 4).3.inchis in el un cilindru pe circumferinta caruia sunt prevazute locasuri . Pintenii sunt elementele active care antreneaza si portioneaza samanta antrenata.

Fig. In momentul in care.5. orificiile nu mai corespund cu camera depresurizata opusa gaureleor. prin rotatia tamburului. 13 . Semintele se prind de aceste gauri ale tamburului care sunt orificiile datorita a efectului de depresurizare ce se transmite prin ele. nu mai avem depresurizarea orificiilor iar semintele cad fiind preluate de tubul de ghidare. Modul de schimbare a cilindrului Aparatul de distribuire pneumatica a semintelor inlocuieste discul cu pinteni cu discul cu orificii. semintele ramanand prinse ca niste capacle pentru aceste orificii.

se înlocuiesc piesele deteriorate sau se face comanda lor pentru înlocuire. deoarece pot duce la blocarea traseului seminţelor cu unsoare. În procedura de revizie tehnică se verifică organele mobile (lanţurile. Revizia tehnică la 150-200 ore de funcţionare. Se controlează întinderea corectă a lanţurilor de transmisie (săgeata maximă admisă este de 5-8 mm). 14 . iar verificarea se face de fiecare dată când se intră într-o nouă parcelă. Unsoarea nu trebuie pusă în exces. transmisia cardanică. pene) Piesele uzate pot fi recalibrate. reglajul marcatoarelor în poziţie de lucru. fără blocări a manetelor şi a pinioanelor de la cutia de distribuţie a vitezelor. tuburile de conducere a seminţelor. În timpul lucrului. pinioanele de la cutia de distribuţie Norton. dacă nu a sărit de pe ţevile rampei de distribuţie. a curelelor ventilatorului şi presiunea în pneurile roţilor de 3 atmosfere tehnice (3 atm). respectiv să nu fie înfundat sau blocat şi etanşeitatea instalaţiei hidraulice (cilindru. arcurile) şi cele supuse uzurii datorită fricţiunilor sau lovirilor. scormonitorii. camerele de presiune.Cap. Înafara verificării gradului de uzură sau deteriorare. recepţia şi stocarea maşinilor de semănat Întreţinerea tehnică . Întreţinerea zilnică Întreţinerea zilnică se face dimineaţa înainte de începerea semănatului. De asemenea. ci doar acolo unde este necesară adausul sau înlocuirea ei. scormonitoarele . coliere. distribuitorii de seminţe. se controlează starea tehnică a brăzdarelor. La sfârşitul lucrării sau zilei se golesc toate cutiile de seminţe. furtunuri. Verificarea liniei de însămânţare. curele de distribuţie. Se controlează funcţionarea corectă. recondiţionate sau schimbate. poziţia scormonitoarelor de pe urmele roţilor tractorului. Se verifică dacă ventilatoarele nu au joc şi dacă au debitul suficient pentru asigurarea transportului seminţelor.). funcţionarea roţilor de plastic ale distribuitorului de seminţe. ventilatorul. Pregătirea semănătorii înainte de execuţia unei lucrări. roţile de transport.coliere. distribuitoarele de seminţe. Se controlează poziţia fundurilor mobile de la distribuitorii pentru seminţe. marcatoarele. Înainte de începerea lucrului se curăţă şi se unge semănătoarea conform schemei de ungere. a tuburilor de transport a seminţelor. Se verifică starea tehnică a ventilatorului. se verifică starea ejectorului. se gresează părţile mobile. coform schemei de ungere. pene etc. Verificarea tehnică zilnica. Se controlează starea tehnică a tuburilor de conducere a seminţelor şi prinderea corectă a lor la casetele de distribuţie şi brăzdare. 1. V Întreţinerea tehnică.. poziţia rozetei de la gura de aspiraţie se reglează pentru deschiderea optimă şi se verifică tuburile să nu fie înfundate. reparaţiile. De asemenea se verifică îmbinările demontabile ( şuruburi. Se controlează strângerea şi asigurarea tuturor îmbinărilor (şuruburi. cum sunt brăzdarele. se verifică etanşeitatea cutiilor şi tuburilor de seminţe. marcatorii de urmă. reviziile . racorduri).mai puţin curele ventilatorului sau distribuitorii de sămânţă.

orizontala. brăzdarele sau se pot bloca/rupe. In timpul lucrului se verifica la inceput lucrului. Daca semanatorile sunt prevazute cu greutati suplimentare. se regleaza pozitia axului de ridicare. se aseaza greutatile. Se verifică axul cardanic de cuplare a mecanismului la cuplul tractorului. Pinioanele de la cutia de distribuţie a vitezelor sunt expuse uzurii în prezenţa prafului sau a nisipului şi se uzează în sensul de tragere a lanţului. Prinderea lor se face doar cu coliere metalice calibrate. semintele pentru unele culturi selectionate fiind foarte scumpe. Axul deformat sau subţiat produce huruit. se înlocuieşte. presiunea în instalaţia pneumatică de însămânţare. respectiv crucile cardanice. Se verifică uzura-etanşarea tuburilor . Nu poate fi reparat sau rectificat. lipesc cu sudură dacă sunt metalice sau lipitură din plastic. Reglarea debitelor aparatelorde distributie Reglajul se face pentru asigurarea densitatii optime de seminte din sol. Pentru reglarea adancimii de lucru pe platforma. În cazul jocului sau zgomotului (huruit) se înlocuiesc rulmenţii sau se calibrează axul ventilatorului. În cazul în care rulmenţii sunt buni. acesta fiind din plastic. la brazdarele prevazute cu tije cu arcurise verifica daca partea superioaraa tijelor se sprijina pe bratele de pe axul de ridicare si dupa necesitate. considerand ca rotile se afunda in sol cu cei 2-3 cm cu care am inaltat semanatoarea. În caz de rupere sau spargere nu se înnădesc ci se înlocuiesc. Se pozitioneaza semanatoarea in regim de lucru. datorită frecării cu solul. Cutiile de metal se recondiţionează prin tehnici specifice de tinichigerie. Se verifică turaţia ce trebuie să fie suficient de mare pentru presurizarea camerei pneumatice de transport-distribuţie a seminţelor. ghearele compactoare. Prea multe seminte inseamna cheltuieli foarte mari. Axul se poate recondiţiona prin încărcare si strunjire sau se poate înlocui. Se verifică discul de distribuţie al seminţelor. Nu se recondiţionează. blocare) se înlocuiesc. La ventilator se mai poate deteriora axul ventilatorului. se verifică întinderea şi gradul de uzură al curelelor de transmisie de la ventilator. La ventilator se gresează rulmenţii. In aceasta pozitie. lagărele. daca adancimea obtinuta este cea dorita. zgomot. la mers în gol. furtunurile exhaustoarelor. Se poate îndrepta în atelierele mecanice. În cazul uzurii . se comprima suplimentar arcurile de la tijele antisoc. Daca semanatorile au brazdare prevazute cu lanturi acestea trebuie sa fie intinse si egale. iar brazdarele se lasa pe platforma. rotorul. Axul agitator se verifică să nu fie strâmbat. La sfârşit se verifică. Verificarea ansamblului de prelucrare a pământului Se uzează. Lanţul uzat prezintă o săgeată de încovoiere mare laterală. Prea 15 . Reglarea adancimii de insamantare Reglajul se face initial pe o platforma dreapta. sub rotile semanatorii se introduce cate o cala de lemn a carei inaltime este cu 2-3 cm mai mica decat adancimea de semanat. iar verificarea se face in conditii de lucru.Lanţul de distribuţie este uzat dacă sare de pe pinioane. chiar dacă este bine întins. În caz de uzură (joc. În cazul descentrării se îndreaptă manual. Axul cardanic trebuie sa fie drept. datorită diferitelor obstacole ascunse. Se uzează foarte repede dacă nu a fost întreţinut prin gresare la timp cu uleiuri uşoare sau a fost expus la praf şi nisip. Cutiile de seminţe se îndreptă. Dupa necesitate.

cea de intoarcere. marcatorul din dreapta creaza urma(santul)pe sol la distanta Mdr fata de brazdarul din marginea dreapta. Uzura marcatoarelor presupune reascuţirea lor la polizor.000 de metri patrati. Tractorul la intoarcere. Mdr + Dax= Mst. iar numarul n de rotatii inmultit cu circumferinta L ne da distanta pe care ar fi semanat masina . roci). Cantitatea de samanta utilizata impartita la suprafata acoperita da cantitatea de samanta pe metru patrat. tot pe platforma. iar marcatorul din stanga lasa la Mst urma.putine seminte diminueaza productivitatea muncii din acel an. in lucru distanta dintre doua treceri alaturate sa fie egala chiar cu distanta dintre brazdarele semanatorii. Stiind care este latimea de lucru acoperita de un brazdar se calculeaza suprafata semanata ca fiind distanta parcursa ori latimea de lucru. În acest caz se adaugă o lamă suplimentară prinsă de lama uzată prin nituri sau sudură care apoi este încărcată şi rectificată ca la un brăzdar mai puţin tocit. respectiv pozitia clapetelor mobile. mai precis roata din dreapta. La capetele de insamntare se colecteaza pe o prelata. Aceleasi notatii sunt detailate in cartea tehnica daca exista. Ea trebuie să fie rotunjită pentru a nu deforma invers pâlnia brăzdarului. Se admite şi încărcarea prin sudură prin arc electric. cu electrozi duri (OL-60). Cupland transmisia se invarte roataun numar de n=20-30 de rotatii. daca se seamana de la stanga la dreapta in tarla. La prima cursa. pozitia pinioanelor de la cutia de viteze. pe masinile de semanat sunt tablite metalice protejate pe care sunt inscriptionate tabele cu reglarile ce se fac pentru fiecare cantitate dorita. Se introduce in cupa masinii o cntitate de seminta ce urmeaza a fi semanate. semintele evacuate. prin sudură oxiacetilenică şi apoi rectificarea prin polizare cu polizorul unghiular (flex). iar Mdr= latimea semanatorii/2+ distanta randuri – Dax/2. respectiv distanta dintre randuri. Se cantareste cantitatea de seminte corespunzatoare celor n rotatii ale rotii. Distanta pe care se regleaza marcatoarele este: Mdr este cu o distanta de roti din fata mai mica decat deschiderea din stanga a marcatoruli Mst. merge cu roata din dreapta fata pe urma lasata de marcator (cel din dreapta) la prima trecere. preferabil prin nituire deoarece solicitarea în funcţionare va duce la ruperea sudurii în lungul şnurului de sudură. Brăzdarele prea uzate pot fi refăcute prin adăugarea unei lame adaos din oţel. sa calce pe urma lasata de marcatorul din dreapta la tracerea anterioara. In acest scop. Pâlnia brăzdarelor deformate se îndreaptă mecanic cu ciocanul folosind o bară rotundă la capăt cu care îndreptăm îndoiturile din interior prin ciocănire. Dupa realizarea ajustarilor indicate. pentru eliminarea porilor de zgură din interiorul sudurii. folosind piatra de şlefuit. se poate deforma sistemul de prindere ca urmare a loviturilor cu obstacolele din sol (rădăcini ascunse. este obligatorie proba de lucru. Pentru reglarea cantitatii optime pe suprafata. unde: • Dax este ecartamentul rotilor din fata Recondiţionarea brăzdarelor Brăzdarele se tocesc pe muchia de despicare a solului sau la ele. pozitia obturatoarelor. masina se ridica pe cricuri asa incat rotile ei pot fi invartite cu mana. Marcatorul se intinde asa incat. Încărcarea se face în cordoane egale pe ambele feţe pe o lăţime de 15-20 mm şi o grosime de 2 mm la o trecere. Reglarea marcatoarelor se face asa incat sa fie respectata aceasta regula. Reglarea deschiderii marcatoarelor Traseul semanatorii pe parcela de lucru se face dirijand tractorul astfel ca una din rotile din fata . nailon. La a doua cursa. Se masoara circumfeinta rotii L. prin inmultire se afla care este cantitatea de samanta necesara la hectar. marcatorul din dreapta este ridicat. Recondiţionarea presupune încărcarea cu material (oţel OL-60). 16 . Brăzdarele se pot recondiţiona iar cuţitul se înlocuieşte. dacă s-a îndepărtat cămaşa de pastă de pe ei. Daca un hectar are 10..

Materialul protector depus pentru acoperirea metalului dur al lamei brazdarului prin sudura ce are ca efect creșterea durabilitații lamei. Se folosesc electrozi speciali din oțel de mare calitate crom /wanadium. prin trasarea unor cordoane de sudură. în urma căreia ele vor fi aduse în parametri cât mai egali! Tehnica încărcării prin cordoane de sudură 17 . cum sunt brăzdare semănătorilor. Atenție! La fel ca la orice utilaj ce are multiple zone pe care sarcina se distribuie egal. Acestă tehnică se folosește la trupițe. Electrozi speciali crom-widia. deformări ale braţului în urma diferitelor impacturi sau arcul rupt. Pentru realizarea acestei operații se cer : a. cât mai uniform și paralel. cuțitele compactoarelor. mai ales acolo unde metalul se uzează prin frecare cu solul. Pentru remedierea uzurii și înbunătățirea calității lamei brăzdarului se folosește tehnica de încărcare cu snururi de sudură a părții uzate. Aparat invertor pentru sudură c. nu se poate face recondiționarea doar a unui singur brăzdar. Tehnica presupune aplicarea prin aliere cu metalul dur al bazei a unui strat protector/acoperitor de aliaj crom-wanadiu.Scormonitoarele pot avea uzuri la cuţit. ci indiferent de gradul de uzură toate brăzdarele unui plug trebuie a fi recondiționate simultan în cadrul aceleiași operații. senile etc. dar și la recondiționarea altor utilaje agricole. Unelte de prelucrare (polizare/șablare) a suprafețelor b. Imaginea acestor cordoane trebuie să arate la finalul operației ca și cum brăzdarul ar fi acoperit cu un strat uniform de solzi mici.

ar trebui sã sudati doar partea uzata a brazdarului In timpul sudarii brazdarul nu trebuie sa fie alipit plugului. Dacã o componentã de uzurã ascutitã trebuie încărcată cu metal prin sudură. ruginã si arsurã trebuie îndepãrtate. Atentie! Pericolul cel mai mare la recondiționarea brăzdarelor îl constituie SUPRAÎNCĂLZIREA! Trebuie evitată supraincalzirea. ca regulă generală se începe cu așternerea cordoanelor de sudură de la vârful ascuțit si sudati apoi încet.A. temperatura arcului fiind mare și poate afecta proprietățile materialului de bază în adâncime. el va trebui slefuit înainte de montare. întrun loc unde punctul de sudurã nu deranjeazã ulterior. Și anume cele din stânga separat si imediat alãturi cele din dreapta Asigurarea legãturii de masã Ca electrodul sã se poatã aprinde. Cu un flex (un polizor unghiular) slefuiti zonele metalice ce trebuie încarcate. Suprapuneți brãzdarul astfel încât sã rãmânã accesibile doar suprafetele de sudat. Încercati sã fixati punctul de masă prin sudură. zonele din spatele vârfurilor de brãzdar. deoarece se modificã structura metalului suport. brãzdarul are nevoie de o legãturã de masã buna. Dacã prindeti acum clestele cablului de masã pe marginea bucatii de fier drept. Pregătirea suprafeței de încărcare Slefuiti bine brãzdarul înainte de aplicarea cordonului de sudurã. Trasarea cordoanelor de sudură Îngrãdirea domeniului de sudură Fiindcã electrozii nu sunt foarte ieftini. trebuie slefuite așa încât suprafața să fie cât mai curată. Resturile de vopsea. Directia de sudurã. Brãzdarul se așează deasupra unei bucati de fier drept (masa de lucru). aveti cu sigurantã o bunã legãturã. 18 . Altfel se împiedicã formarea de incluziuni de zgură sub cordonul de sudură. Altfel. . mai departe spre mijloc pentru a evita supraîncalzirea. Sudura cu baza rece este deci cea mai bună. Acesta este foarte important a se evita. sub cordonul de sudură.

Resturile de vopsea în cazul brăzdarelor noi. se începe cu cusătura de la vârf si se deplasează apoi. pentru a se putea disipa căldura acumulată local. se șlefuisc zonele de încărcare cât mai bine. Până aici si nu mai departe se sudează! 3. altfel va trebui șlefuit înainte de montare). acolo unde trebuie blindat. Cu un polizor unghiular. Șlefuiți și orientați corect brăzdarul Înainte de aplicarea electrodului de sudura. zonele din spatele vârfurilor de brazdar. Trebuie evitat. Atentie! Cordoanele se asează alăturat! Nu trebuie să se suprapună! Anexă. Pentru mai simpla orientare pe brăzdar se aplică la înalțimea potrivita o linie de cretă ce va delimita zona de încărcare. mai departe spre mijloc. brăzdarul acolo unde trebuie sudat. ca brăzdarul să se supraâncălzească si prin aceasta sa se modifice structura metalului. Etapele procesului de încărcare călire/blindare a brăzdarelor 1. Dacă se începe din spate si spre vârf. ar trebui sudat doar partea uzată a brăzdarului. Îngrădirea domeniului de sudură Fiindcă electrozii nu sunt foarte ieftini. brăzdarul are nevoie de o legătură de masa cât mai bună. cele de șlefuit pe dreapta. Și anume de o parte brăzdarele ce se slefuiesc pe stânga. se obține cu siguranță o buna legătură. rugina si arsura trebuiesc îndepartate. nu are voie sa fie lipit de plug. 4. Directia optima de sudura Dacă o componentă de uzură ascutită trebuie sudată. cu care se poate suda bine si pe o masa de lemn: se pune brăzdarul deasupra unei bucăți de fier drept care va fi sudată în câteva puncte de brăzdar (încercați să fixați brăzdarul într-un loc unde punctul de sudură nu deranjează ulterior. Sudati pe primul brãzdar cordon si mergeti apoi la urmatorul brazdar. la ultimul brazdar. trebuiesc șlefuite curat. Dacă se prinde acum cleștele cablului de masa pe marginea bucatii de fier drept. Aici exista un truc bun. În afară de aceasta. 2. Altfel se împiedică incluziuni de zgură la sudare. încet. Asigurarea legăturii de masă Ca electrodul să se poată aprinde.așa încât sa ramâna accesibile numai suprafetele care trebuie sudate. separat și alaturi. atunci acesta s-ar încălzi 19 . După sudarea primei senile la ultimul brazdar veți relua in aceeasi ordine pană la sudarea ultimului cordon.Ordinea de sudurã. Din acest motiv se suprapune pe bancul metalic brazdarul cât de mult.

porniti cu cordoanele de sudură din nou de la vârf.prea tare iar structura metalică internă obținută greu și scump prin forjare și călire repetată. unde nu se lipesc de cormană. 5. După același sistem ca si la brazdarele dintr-o bucata se blindeaza si vârfurile brazdarelor împărțite. Altfel ar putea fi probleme la fixare. cordonul de sudură se așterne respectând sensul de frecare cu solul și nu împotriva acestui sens. si fixati-le pentru mai buna asigurare a masei pe o bucata de fier drept. De asemenea. Pentru a evita recoacerea. se poate distruge. 20 . Puneti vârfurile în ordine. Această operație se repetă până când partea uzată este acoperită complet. Desigur trebuie sa fiți atent. alaturi. ca părțile din spate sa fie blindate numai în locurile uzate. Asezati cordon lângă cordon – nu suprapus! Suprafața NU trebuie lucrată apoi cu slefuitorul unghiular. Si aici componentele sunt din nou bine șlefuite si apoi pe rând sudate. Este în final partea din spate. și anume cel din margine iar apoi se trece la urmatorul brăzdar. Ordinea de sudură Se sudează pe fiecare brăzdar. prima data un cordon.

L.ro S. www.seedspider. www. Editura Ceres. Producătorii români cu tradiţie în producerea semănătorilor sau a componentelor incluse în semănători. Mitroi Constantin.C.A.com/Gospomas-SA-Onesti- 97850.htm S. Braşov. Craiova www.A. Bonţida. Bucureşti. 1981 2.tehnofavorit.C.ro S. Toma Dragoş.R.ro S.infocompanies.C. Maşini şi instalaţii agricole .Surse bibliografice: 1.R.agrosez. www. IMUM S.ro S. AGRO-BUCHER S. Oneşti. www. Gospomas S.C. www.L. Tehnofavorit S.A.L.ro TENDINTE: 4. Sibiu. www. Servoplant S.R.ro S.matcraiova.servoplant. piese de schimb: -MECANICA CEAHLAUL PIATRA NEAMT. MAT S.C.C.C. www.mecanicaceahlau. Scripnic Valentin.A. Cyber Trade S. tehnologie Terra dur.A. www.imum. 3.ro S.ro site SC.cybertrade.com - 21 . Agrosez S. www. Medgidia.galloway.

22 .

23 .

24 .

25 .

26 .

27 .

28 .

29 .

NOUTATI SI TENDINTE Semanatoarea racheta 30 .

Semanatoarea sanie 31 .

seedspider.com 32 .www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful